SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)

Grade de dizabilitate

Caracteristici- dizabilitate

Grd. I Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini obisnuite ale vietii cotidiene

Grd. II Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa se ingrijeasca singur

Grd.II Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara ajutor

Grd. IV Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si poate ingriji propriul corp

Grd. V Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire

 

SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL

            Masoara performantele pacientului   in zece activitati ale vietii cotidiene in   functie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 puncte si corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 puncte semnifica "independenta asistata", iar cel de 75 puncte-cvasiindependenta.

Activitate Descriere Scor1. Alimentatia Independent: se

serveste de tacamuri

Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente

                   10

      

                    52. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor                     53. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se

piaptana, se barbiereste

                    5

4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturile

Are nevoie de ajutor

                   10

                    5

5. Controlul intestinal Fara probleme

Probleme ocazionale

                   10

                    56. Controlul vezical Fara probleme

Probleme ocazionale

                   10

                    57. Transferul la toaleta Independent pentru a                    10

1

merge la toaleta

Are nevoie de ajutor                    

                    58. Transferul in pat sau fotoliu

Independent

Ajutor minim

Ajutor maxim pentru transfer

                   15

                   10

                    5

9. Mersul Independent 50 m cu baston

Merge cu ajutor

Fotoliu rulant

                   15

                  

                   10

                    510. Urcatul scarilor Independent

Are nevoie de ajutor

                   10

                    5

2

SCOR ADL

Activitate Descriere ScorIgiena corporala Autonomie

Ajutat partial

Dependent

   2

   1

   0

Imbracare

Autonomie

Autonomie pentru imbracare dar ajutor pentru incaltare

Dependent

   2

   1

   0

Mersul la toaleta

Autonomie

Ajutat

Ajutat la pat

   2

   1

   0

Continenta sfincteriana

Continent

Incontinenta ocazional

Incontinent

   2

   1

   0

Alimentatia

Mananca singur

Ajutat pentru taiat cu cutitul

Dependent

   2

   1

   0

 Clasificare: st. I 10 - autonomie

                    st. II 8-10 - cvasiindependent

                    st. III 3-8 - independenta asistata

                    st. IV 0-3 - dependenta totala

3

SCALA CANADIANA DE EVALUARE NEUROLOGICA (CNS)

Functie Caracteristici ScorI. Constienta

Alert

Somnolent

Coma

   3

  1.5

   0II. Orientare

Orientat

Dezorientat

   1

   0III. Vorbire Normal

Afazie expresiva

Afazie receptiva

   1

  0.5

   0IV. Motor Fata: normal                 sau  grimasa:

simetric

         PFC                                          asimetric

Membre: normal          sau   retrage:   egal

                moderat

               decerebrare

                fara raspuns                         inegal

  0.5

    0

  1.5

    1

   0.5

    0

4

SCALA SCANDINAVICA DE EVALUARE NEUROLOGICAFunctie                         Caracteristici ScorI. Constienta Pastrata integral

Somnolenta

Somn (reactioneaza la comanda verbala)

   6

   4

   2II. Miscarile globilor oculari

Fara oftalmoplegie

Oftalmopareza

Miscari conjugate patologice

   4

   2

   0III. FMS membru superior

Normala

Diminuata, dar ridica membrul superior

Flexia antebratului

Miscarea nu invinge gravitatia

Paralizie totala

   6

   5

   4

   2

   0IV. FMS mana Normala

Diminuata

Miscari ale degetelor

Paralizie totala

   6

   4

   2

   0V. FMS membru inferior

Normala

Diminuata

Flexia gambei

Nu invinge gravitatia

Paralizie totala

   6

   5

   4

   2

   0VI. Orientare Orientat temporo-spatial si la propria

persoana

Corecta pentru 2 din 3 (timp, loc, persoana)

Corecta pentru 1 din 3

   6

   4

   2

   0

5

DezorientatVII. Vorbire Fara afazie

Vorbire incoerenta sau vocabular limitat

Nu poate face propozitii

Spune numai da sau nu

  10

   6

   3

   0VIII. Pareza faciala

Nu

Prezenta

   2

   0IX. Mers Merge 5 m fara sprijin

Merge cu sprijin (cadru, baston)

Ajutat de alta persoana

Sta in sezut fara sprijin

Grabatabil la pat sau pe scaun cu rotile

  12

   9

   6

   3

   0   

Total: 58 puncte

6

CLASIFICAREA HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE

           (DUPA HUNT & HESS)

Grupa 1 Cefalee minima sau absenta

Usoara redoare de ceafaGrupa 2 Sd. meningean

Fara deficit neurologic cu exceptia paraliziilor de nervi cranieni (+/-)

Grupa 3 Sd. meningean

Deficit focal minor (cai lungi: deficit de motilitate, sensibilitate, afazie), +/- paralizii de nervi cranieni

Tulburari de constienta (somnolenta, confuzie)

Grupa 4 Sd. meningean

Focar net (hemiplegie, hemipareza)

Suferinta de trunchi cerebral - crize de decerebrare, tulburari vegetative (bronhoplegie, HTA, hTA)

Grupa 5 Coma profunda (aparent depasita), ventilat mecanic

Tulburari vegetative (EPA)

Rigiditate prin decerebrare

SCALA DE EVALUARE A TONUSULUI MUSCULAR (ASHWORTH)

Scor                       Tonus muscular   1 Normal   2 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelor   3 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt

dificile   4 Crestere marcata, miscari pasive dificile   5 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate

pasiv

7

SCALA EDSS DE EVALUARE A DIZABILITATII IN SCLEROZA MULTIPLA

Functie Caracteristici Scor I. Fct. piramidala

Normala

Perturbata

Handicap mic

Parapareza incipienta

Parapareza sau hemipareza severa

Paraplegie, tetrapareza

Tetraplegie

   0

   1

   2

   3

   4

   5

   6II. Fct. trunchiului cerebral

Normala

Fara tulburari functionale (examen anormal)

Nistagmus inconstant

Nistagmus sever, diplopie

Dizartrie severa

Deglutitie, vorbire imposibile

   0

   1

   2

   3

   4

   5III.Fct. cerebeloasa

Normala

Perturbata

Ataxie minora

Ataxie moderata

Ataxie severa

Ataxie severa care nu permite realizarea nici unei miscari de coordonare

   0

   1

   2

   3

   4

   5

IV. Fct. senzitiva

Normala

Diminuarea sensibilitatii vibratorii, discriminative

   0

   1

8

Diminuarea sensibilitatii vibratorii, mioartrokinetice

Scazuta moderat (tactil, dureros, vibrator)

Scazuta marcat la 1-2

Abolire la 1-2

Abolirea sensibillitatii cu exceptia capului

   2

   3

   4

   5

   6

V. Fct. urinara Normala

Mictiuni imperioase

Retentie urinara moderata, frecvente mictiuni imperioase

Incontinenta urinara frecventa

Cateterism vezical

Incontinenta permanenta

Incontinenta de urina si fecale

   0

   1

   2

   3

   4

   5

   6

VI. Fct. vizuala Normala

Scotom AV> 0.7

Scotom AV > 0.4-0.7

Scotom AV 0.2-0.3

Diminuare marcata a CV, AV (0.1-0.3)

   0

   1

   2

   3

   4

   5VII. Fct. cerebrala + mentala

Normala

Alterata

Diminuarea usoara a ideatiei

Diminuare moderata a ideatiei

   0

   1

   2

   3

9

Diminuare severa

Dementa

   4

   5

10

SCALA EDSS SIMPLIFICATA (Index ambultoriu)

0        asimptomatic

1        mers normal cu oboseala la activitati fizice

2        mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)

3        mers fara sprijin 8 m in 200

4        mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200

5        mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 8 m > 200

6        mers cu ajutor bilateral  8 m in > 200

7        imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant

8        legat de scaun rulant dar cu bratele functionale

9        legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale

CRITERII DE DIAGNOSTIC IN SCLEROZA MULTIPLA (DUPA POSER)

SM certa: A. Clinic 

1.      2 pusee + 2 semne clinice

2.      2 pusee + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic

                 B. Paraclinic

1.      2 pusee + 1 semn clinic sau 1 semn paraclinic sau + modificari LCR

2.      1 puseu + 2 semne clinice + modificari LCR

3.      1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic + modificari LCR

SM probabila: A. Clinic

1.      2 pusee + 1 semn clinic

2.      1 puseu + 2 semne clinice

3.      1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic11

B. Paraclinic

      2 pusee + modificari LCR

SM posibila clinic

1.      1 puseu sau o leziune

2.      nevrita optica recurenta fara alte semne obiective

Modificari LCR = benzi oligoclonale si index Ig G crescut

12

SCALA DE GRADARE A FORŢEI MUSCULARE SEGMENTARE (FMS)

Grad

- 5/5 = FMS normala

- 4/5 = opune rezistenta

- 3/5 = învinge gravitatia

- 2/5 = deplaseaza membrul în planul patului

- 1/5 = contractie musculara voluntara fâra deplasare de segment

- 0/5:

- gr.I-nici o contractie voluntara sau la stimul dureros

- gr.II-contractie minima la stimul dureros

- gr.III-contractie controlaterala sincinetica

MIASTENIA GRAVIS - SCALA OSSERMAN

St.I. Miastenia gravis oculara(20%)

St.II. Miastenia gravis generalizata – forma usoara

A.cu evolutie lenta

-raspuns bun la medicamente

B.cu evolutie rapida

-raspuns slab la medicamente

St.III. Miastenia gravis generalizata – forma moderata cu fenomene bulbare

St.IV. Miastenia gravis tardiva – forma severa (dupa 2 ani de evolutie)  cu fenomene bulbare

St.V. Criza miastenica

SCALA HOEHN YAHR

13

În evaluarea pacientilor cu boala Parkinson

Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sau fara jena functionala

Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu prinderea echilibrului

Stadiul 3 Afectare bilaterala cu handicap moderat, afectarea reflexelor de postura; independent

Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate sta în picioare si merge fara ajutor

Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutor

CLASIFICAREA DISCOPATIEI VERTEBRALE

Faza 1-Insuficienta discala dureroasa

Faza 2-Protruzie de disc; blocaj al segmentului cu discopatie (simptomatologie vertebrala locala)

Faza 3-Hernie de disc propriu - zisa (cu simptomatologie neurologica)

Stadiu 1 Sindrom de iritatie radiculara

Stadiul 2 Sindrom de compresiune radiculara

Stadiul 3 Sindrom de întrerupere radiculara

Faza 4-Artroza disco - vertebrala (cu simptomatologie de compresiune radiculara si medulara)

14

SCALA GLASGOW

Raspuns ocular

(deschide ochii)

Spontan

La comanda verbala

La durere

Nu raspunde

4

3

2

1Raspuns verbal Constient, orientat temporo-spatial

Confuz (conversatie, dar e                                    dezorientat)

Inadaptat

Neinteligibil

Nici un raspuns

5

4

3

2

1

Raspuns motor

(mobilizeaza

membrele)

La ordin

La durere:

- indeparteaza stimulul

- flexie orientata

- flexie reflexa (rigiditate de decorticare)

-         extensie reflexa (rigiditate de decerebrare)

-         nici un raspuns

6

5

4

3

2

1

           

            Scor maxim = 15 puncte

            GSC (Glasgow Coma Scale)    <7-8    ®  coma

                                                            <5      ®  prognostic grav

15

Gradul comei GSCI 7-8

II 5-6III 4IV 3

Evaluarea spasticitãţii s-a realizat cu ajutorul scalei Ashwort şi Tardieu.

a) Scala Ashwort.

Pentru a realiza acest test, segmentul de testat este mobilizat în axele normale ale mişcării, fãră a se specifica viteza de mişcare.

Criteriul scalei Ashwort: se acordã puncte de la 0 la 4, în funcţie de gradul spasticitãţii:

0 - tonus normal;

1 - uşoară creştere a tonusului cu apariţia unui spasm când segmentul este mobilizat;

2 - creştere marcată a tonusului;

3 - creştere considerabilă a tonusului;

4 - segmentul este rigid.

b) Scala Tardieu.

Acest test este realizat din poziţia decubit dorsal. Spasticitatea se măsoară la trei valori diferite (V1, V2, V3). Reacţia este înregistrată la fiecare dintre cele trei valori. Se notează cu x/y, unde x reprezintă una dintre valorile scalei 0-5, iar y reprezintă gradul unghiului unde apare spasticitatea musculară.

Vitezele folosite pentru evaluarea spasticităţii (valorile lui „y”):

V1 - mişcarea se realizează lent;

V2 - mişcarea se realizează cu viteza gravitaţiei;

V3 - mişcarea se realizează rapid.

Criteriul scalei Tardieu (valorile lui „x”):

0 - nu apare spasticitate pe parcursul mişcării pasive;

1 - spasticitate uşoară pe parcursul mişcării pasive;

16

2 - spasticitate marcată, la un unghi bine precizat;

3 - apare clonus la un unghi bine precizat (durata clonusului este mai mică de 10

secunde);

4 - clonus, cu o durată mai mare de 10 secunde;

5 - articulaţia este rigidă, nu poate fi mobilizată.

  Pentru evaluarea mersului am folosit urmãtoarele teste:

a) „Ridică-te şi mergi”, acesta este un test frecvent utilizat la pacienţii afectaţi neurologic. Acest test se poate cuantifica pe scala 0,1,2,3.

0 - incapabil;

1- realizează cu dificultate şi ajutor din partea kinetoterapeutului;

2 - realizează singur cu dificultate;

3 - realizează fără dificultate.

Testul constã în: pacientul stă pe un scaun, i se dă comanda să se ridice (fără sprijin), să meargă 6-10 metri, să se întoarcă şi să se reaşeze pe scaun. Durata acestor acţiuni se poate cronometra.

b) Testul de mers Tinetti: este o analiză a câtorva componente a mersului, care se poate face la viteza obişnuită a pacientului sau/şi viteza crescută. La acest test, gradele de apreciere pot fi de la 0 la 1, astfel: 0 - nu realizează , 1 - realizeazã.

Testul cuprinde:

1. Creşterea balansului trunchiului;

17

2. Capacitatea de a creşte viteza mersului;

3. Devierea traseului mersului.

c) „Scala evaluării mersului” este ceva mai complexã decât testul de mers Tinetti, deoarece aceasta cuprinde o serie de mişcări automate din mers ale articulaţiilor membrelor inferioare şi superioare. Gradele de apreciere ale acestei scale sunt de la 0 la 3, 0 reprezentând normalitatea, iar 3 aspectul cel mai grav. Scala cuprinde: iniţierea pasului, lungimea pasului, simetria pasului, continuitatea pasului, atacul cu calcâiul, mişcarea coxofemurală în mers, mişcarea genunchiului în mers, extensia cotului în mers, extensia umărului în mers, abducţia umărului în mers, sincronizarea atac calcâi-braţ, înaintatea capului în mers, flectarea trunchiului în mers.

d) Testul vitezei de confort la copiii cu infirmitate motorie de origine cerebrală măsoară numărul de metri parcurşi de copil într-un minut şi H.R. (Ritmul cardiac din mers = frecvenţa cardiacă în timpul mersului - frecvenţa cardiacă de repaus/viteza de confort). Este prezentat după Rose şi colaboratorii în tabelul de mai jos (tabel nr. 2).

Tabel nr. 2. Testul vitezei de confort

Copil Viteza de confort (m/minut)

H.R.(bãtãi /minut)

Sanãtos 74,8 0,41

Hemiplegic 55,5 0,49

Diplegic 45,3 1,46

e) Testul „urcatul şi coborâtul scãrilor” constã în: subiectul este pus să urce un anumit număr de trepte, până când apare oboseala sau incapacitatea de a mai urca. În acel moment, testul este oprit şi se notează numărul de trepte pe care a

18

reuşit să le urce. Pentru coborâre se procedeazã la fel. Testul se poate realiza cu ajutor din partea kinetoterapeutului sau fără dacă este cazul.

19