scan 0001

5/13/2018 Scan 0001 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/scan-0001-55a7506fd2c8c 1/12



CUPRINS

Cuvant inain te .. 7

P refata, 11

Lista principalelo r abrevier i in ordine alfabetica 1 3

VOLUMULI

C ap. I In tr od uc er e In s pe cia lita te a RMFB : a ctu alita ti c on ce ptu ale ~ i p er sp ec tiv e; e lem en te d e is to ric si

evolutie; noi structurari metodologice 15

C ap . II Notiu ni s i a bo rd ar i a ctu ale p riv in d e va lu ar ea c lin ic o- fu nc tio na la in RMFB . C on sid er atii c on ex e

referitoare la cercetarea stiintif ica 63

Cap. II I Electromedicina: electro-b io logie/terapie - notiuni ~i abordar i actuale 239

Cap . IV Dispozitive asistiv-recuperatorii complexe - notiuni ~i abordari actuale 351

VOLUMULll

C ap . V Fo to -b io lo gi e/ te ra pi e ~ i h e Ji ot er ap ie - n ot iu ni ~ i a b or da ri a ctu aleC ap . V I H id ro -te rm ob io lo gie /te ra pie - n otiu ni s i a bo rd ar i a ctu ale

C ap . V II B aln eo lo gie, b io clim ato Jo gie si c lim ato te ra pie - n otiu ni ~ i a bo rd ar i a ctu aJe

Cap . V II I Ma na geme nt si r eg ler ne ntar i a ctu ale In d om en iu l RMFB . T ur ism d e sa na ta te , in cJu siv b aJn eo ge riatr ic

VOLUMULIII

C ap. IX P rin cip ii si p ar tic ula rita ti In RMFB la co pii s i ad oles ce nti

Cap. X B io lo gia im ba tr an ir ii - n otiu ni $ 1a bo rd ar i a ctu ale

Cap. XI P rin cip ii ~ i pa rtic ular ita ti in RMFB J a v ar stn ic i

C ap. X II No tiu n i d e n eu ro r ea bil it ar e

Cap. XIn E xp lo rari paracJinice u tilizate in R MF B

5



ABREVIERI

ADL = ACTIVITIES OF DAILY LIVING

AINS = ANTI-INFLAMATOARE NE-STEROIDIENE

AIST = ANTI-INFLAMATOARE STEROIDIENE

AND = ALGONEURODISTROFIA (CPRS)

ARGO = ADVANCED RECIPROCATING GAIT ORTHOSIS

AIS = AMERICAN SPINAL INJURY ASSOCIATION IMPAIRMENT SCALE

ASIA = AMERICAN SPINAL INJURY ASSOCIATION

AVC = ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

BC = BALNEOCLIMA TOLOGIE

BCI =BOALA CARDIAC.\ ISCHEMICA

BDNF = BRAIN DERIVED NEUROTROPHIC FACTOR

BFT = BALNEO-FIZIO-TERAPIE

COl = CERCET ARE-DEZVOLT ARE-INOV ARE

CDD =CURENTI DIADINAMICI

CIMF =CURENTI INTERFERENTIALI DE MEDIE FRECVENTA

CMJF =CAMP(URI) MAGNETlC(E) DE JOASA FRECVENTA

CPRS = COMPLEX PAIN REGIONAL SYNDROME (ALGONEURODISTROFIA)

CTE = CONSTANTA DE TIMP A EXCITATIEI

DF=DIFAZAT

DI = DURAT A IMPULSULUI

EBM = EVIDENCE BASED MEDICINE

ERA = EUROPEAN RESEARCH AREA

EULAR = EUROPEAN LEAGUE AGAINST RHEUMATISM

FDA =FOOD AND DRUG ADMINISTRATION (ADMINISTRA TIA - DIN SUA - PENTRU

ALlMENTE ~I MEDICAMENTE)

FES = FUNCTIONAL ELECTRICAL STIMULA nONI STIMULARE ELECTRICA

FUNCTIONALA

FFTN = FACTORI FIZICI (lCHIMICI) TERAPEUTICI NATURALI

FKT = FIZIOKINETOTERAPIE

FP = FRAMEWORK PROGRAMME (PROGRAM-CADRU)

GG = GERONTO-GERIATRIE

HAL= HYBRID ASSISTIVE LEG

Hb =HEMOGLOBINA

HKAFO = HIP-KNEE-AKLE-FOOT ORTHOSIS

HT = HEALTH TOURISM

1= INTENSIT ATEA CURENTULUI ELECTRIC

IADL = INSTRUMENTAL ACTIVITIES OF DAILY LIVING

ICF-DH = INTERNATIONAL CLASSIFICATION OF FUNCTIONING - DISABILITY AND

HEALTH

ICIDH = INTERNATIONAL CLASSIFICATION OF IMPAIRMENTS, DISABILITIES AND

HANDICAP

1M= INFARCT MIOCARDIC

IMC = INFIRMIT ATE MOTORIE CEREBRALA



IMFBRM = INSTITUTUL DE MEDICINA FIZICA, BALNEOCLIMATOLOGIE ~I

RECUPERARE MEDICALA

INGG = INSTITUTUL NATIONAL DE GERONTOLOGIE ~I GERIATRIE

INRMFB = INSTITUTUL NATIONAL DE RECUPERARE, MEDlCINA FIZICA ~I

BALNEOCLIMATOLOGIE

I R J NR = INGRIJIRI RECUPERATORIII NURSING DE REABILITARE

IT = TEHNOLOGIA INFORMA TIEl

i.e.n. = INAINTEA EREI NOASTRE

IF = INALTA FRECVENTA

JF = JOAsA FRECVENT AKT = KINETOTERAPIE

LES = LUPUS ERITEMA TOS SISTEMIC

LCR = LICHID CEFALO-RAHIDIAN

MF = MEDICINA FIZICA

MFR = MEDlE FRECVENTA

NMAK = APARAT NEURO-MIO-ARTRO-KINETIC

NMC = NEURON MOTOR CENTRAL

NMP = NEURON MOTOR PERIFERIC

OMS = ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII

PR = POLIARTRITA REUMATOIDA

PS=PEruOADAscURTA

QOL = QUALITY OF LIFE/ CALITATEA VIETIlR = REZISTENTA ELECTRICA

RGO = RECIPROCATING GAIT ORTHOSIS

RMFB = RECUPERARE, MEDICINA FIZICA ~I BALNEOCLIMATOLOGIE

RMN = REZONANTA MAGNETlCA NUCLEARA

ROT = REFLEXE OSTEO-TENDINOASE

SAP = SPONDILARTROPATII

SCI = SPINAL CORD INJURY

SCNT = SOMATIC CELL NUCLEAR TRANSFER (TRANSFER NUCLEAR DIN CELULA

SOMATICA)

SCUBA = SPITALULUI CLINIC DE URGENTA "aAGDASAR ARSENI"

SI = (ARTICULATIILE) SACRO-ILIACE

SIAS = SPINA ILIACA ANTERO-SUPERIOARA

SM = SCLERozA MULTIPLA

SNC = SISTEMUL NERVOS CENTRAL

SNP = SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

SOC = SIND ROM DE OBOSEALA CRONICA

SRMFR =SOCIET ATEA ROMANA DE MEDICINA FIZICA S I RECUPERARE

TA = TENSIUNEA ARTEruALA

TCC= TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL

TENS = TRANSCUTANEOUS ELECTRICAL NERVE STIMULATION

TVM = TRAUMATISM VERTEBRO-MEDULAR

U = TENSIUNEA CURENTULUI ELECTRIC

UE =UNIUNEA EUROPEANA

ufF =ULTRAINALTA FRECVENTA

USE = ULTRASUNETE

14



Capitolul I

INTRODUCERE IN SPECIALITATEA RMFB:

ACTUALITATI CONCEPTUALE SI PERSPECTIVE;-ELEMENTE DE ISTORIC SI EVOLUTIE;

NOI STRUCTURARI METODOLOGICE

CUPRINS

1.1.Aspecte actuale privind continutul, structura si nosonimia specialitatii 17

l.2. Definirea, prezentarea si comentarea unor elemente (concepte, notiuni, termeni) specifice RMFB 19

1.3. Directii de dezvoltare In specialitate 27

1 0 4 . Elemente de istoric RMFB.......................................................................................................................... 31

1.5.Domeniile de utilitate si implicare bio-rnedicala ale Recuperarii, Medicinei Fizice si Balneoclimatologiei 36

1.6.ingrijiri recuperatorii/nursing de reabilitare. Echipa de RMFB si demersuri de asistenta

complexa speci f ica 54

CONTENTS

1.1. Actual aspects concerning the specialtity's matter, structure and nosonimy 17

1.2. The definning, presentation and comment of some specific, basic elements (concepts, notions, terms)

belonging to PRM 19

1.3.Trends of development in the speciality 27104.Historical data about PRM....................................................................................................................... 31

1.5.The bio-medical usefulness and implication domains of PRM................................................................ 36

1.6.Rehabilitation nursing. The PRM team and complex specific assistance endeavors 54

15



1.1. Aspecte actuale privind continutul, structura ~i nosonimia

specialltatii

Asa cum aratam in cuvantul inainte, intr-un viitor nu prea indepartat, este de anticipat ca si

specialitatea noastra va cunoaste 0 serie de transformari importante, asemenea celor din intregul

domeniu medical. Am considerat necesar ca acest capitol sa fie mai amplu tocmai pentru a contura0

serie de aspecte mai putin intalnite in literatura de profil de pana acum.

Conceptul de "recuperare medicala" (RM) este relativ nou in practica asistentei clinice, datand

de la inceputul perioadei postbelice - deci de ceva mai mult de jurnatate de secol. Utilizarea diversilor

factori fizici si/sau chimici terapeutici naturali - elemente de balneoc1imatologie - si chiar, intr-o

oarecare masura a unora artificiali - elemente de medicina fizica - (spre exemplu bai locale, partiale

sau generale cu apa incalzita sau unele proceduri inhaloterapice precum "aburelile" sau fumigatiile

etc.) in scopul ameliorarii diverselor afectiuni, este cunoscuta din timpuri practic imemoriale. La grecii

antici de exemplu erau foarte cunoscute efectele apelor termale naturale din localitatea Peloponez, sub

denumirea de Termele lui Asclepios, care erau folosite, in general, in tratarea afectiunilor aparatului

locomotor. La Herculane, virtutile terapeutice ale apelor termo-minerale si sulfuroase, alinau sufe-

rintele Iuptatorilor din legiunile romane, cu diferite sechele posttraumatice rezultate din razboaiele purtate,

"Intalnirea" fericita intre medicina fizica (MF) si balneologie (B), pe de 0 parte - domeniimedicale ce s-au dezvoltat sub denumirile respective si mai ales sub denumirea de balneofizioterapie

(BFT) inca de acum aproximativ un secol si jumatate - si conceptul modern de recuperare (care

presupune folosirea tintita a factorilor fizici sanogeni in tratarea anumitor malad ii,pe baza de obiective

terapeutice rezultate din evaluarea clinico- functionala specifica), s-a produs catre jumatatea secolului

trecut. Romania este una din tarile care au adoptat Tara rezerve aceasta unificare intr-o singura

specialitate medicala: initial, Medicina Fizica, Balneologie si Recuperare Medicala, iar, incepand cu

anul 1999, Recuperare (R), Medicina Fizica ~iBalneologie (RMFB - vorn reveni).

Deoarece Recuperarea foloseste in cadrul mijloacelor sale terapeutice si diagnostice

instrumentele Medicinei Fizice si ale Balneoclimatologiei - adica diversi vectori fizici - asocierea

respectivelor domenii medicale este pe deplin justificata. Totusi, lntr-o serie de tari, unele chiar cu

traditie din punct de vedere balnear (in special Franta si lntr-o oarecare masura Germania), continutul

specialitatii RMFB este impartit de medicii specialisti in Recuperare si Medicina Fizica - ce-sidesfasoara predominant activitatea in centre urbane - si respectiv, medici balneologi, care practica in

statiuni balneoclimaterice (spre exemplu in Franta, medicina balneara este denumita Termalism).

In lumea anglo-saxona, efectele terapeutice ale factorilor fizici sau chimici naturali au inceput sa

fie acceptate de-abia in ultimele decade si inca intr-o maniera rezervata, Din aceste motive, in tari ca

SUA sau Anglia, notiunea de Balneoclimatologie este aproape inexistenta, specialitatea noastra fiind

denumita si acceptata doar ca MF si R (Physical Medicine & Rehabilitation; mai recent, Tara a

reprezenta 0 modificare sernantica semnificativa, tinde sa fie tot mai utilizata pe plan international

denumirea de Physical & Rehabilitation Medicine). Merita mentionata, in acest context, denumirea

alternativa, propusa in ultimele 2-3 decenii de scoala americana de profil, si anume FIZIA TRIE

(denumire pentru care optam si noi, deoarece este absolut echivalenta termenului de MF), realizand

1nsa 0 buna prescurtare si deci facilitare de ordin nosonimic. De precizat insa, dupa cum se poate

vedea si din imaginea uneia dintre paginile web ale Universitatii de Medicina Thomas Jefferson

(Fig.i) ca termenul de .fiziatrie" este considerat a include (a subsuma) chiar si denumirea - si implicit

~icontinutul- Recuperarii Medicale (!).

Din punctul de vedere al succesiunii demersurilor medicale:

.:. primul instrument de actiune este profilaxia primai'a (prevenirea imbolnavirii, inclusiv

preventia sau eliminarea factorilor de rise);

.:. urmeaza terapia (tratamentul unei afectiuni acute sau cronice)

.:. apoi profilaxia seculld~ra (a recidivelor sau/si a evolutiei spre cronicizare a unei maladii) si

respectiv profilaxia terti.ara - oarecum echivalenta cu Recuperarea -adica prevenirea

(impiedicarea), prin mijloace terapeutice si igienico-profilactice complexe a constituirii

sechelelor sau/si a cronicizarii diverselor deficite functionale, invaliditati, handicapuri,

17



Overview of Rehabilitation

Jefferson Heal lh . System

Physical Medicine and Rehabilitation

Physical Medicine and

Rehabilitation (PM&R), also

called physiatry, is the branch

of medicine emphasizing the

prevention, diagnosis and

treatment of disorders that may

produce temporary or

permanent impairment. The

physician who specializes in physical medicine andrehabilitation is called a physiatrist.-----------------

Physical Medicine

and RehabilitationJefferson Health

System

• Programs andServices at Jefferson

Health System

• Find a Doctor!

• In the news

About Physical

Medicine and

Rehabilitation

Side index

• Overview of PhysicalMedicine and

Rehabilitation

• Conditions Treated

• Statistics ofDisability

• Physical Medicineand Rehabilitation

Tratment Team

• Glossary

• Online Resouces

4/9/1999

Overv iew o f P hys ic al M ed icin e an d

Rehabil i tation

Physiatry provides integrated care in the treatment of all

neurological and musculoskeletal disabilities. The speciality

focuses on the restoration of function to people with problems

ranging from simple physical mobility issues to those with

complex cognitive involvement. Physiatrist treat patients in all

age groups and trat problems that touch upon all the major

system in the body. That specialists focus on restoring

function to people.

Physiatrists practice in major rehabilitation centers, acute care

hospitals, and outpatient settinqs. Their approach to patientsrequires listening and observing, but also employs state-of-

the- art technological support to assist in the healing process.

Physiatrists coordinate the long-term reahabilitation process for

patients with spinal cord injuries, cancer, stroke or other

neurological disorders, brain injuries, amputation and

multiple sclerosis.

After completing medical school, physicians must succesfully

complete four years of residency followed by four additional

years of postdoctoral residency training. Residency includes

one year spent developing fundamental clinical skills and three

additional years of training in the full scope of the specialty.

After completing training, physicians are eligible to take thetests of the American Board of Physical Medicine and

Rehabilitation to become a board-certified physiatrist.

Http://www.jeffersonhealth.org/diseases/rehab/overview.htm

Fig. 1 Pagina web a Universitatii de Medicina Thomas Jefferson, SUA

18

http://http//www.jeffersonhealth.org/diseases/rehab/overview.htm

http://http//www.jeffersonhealth.org/diseases/rehab/overview.htm



1.2.Definirea, prezentarea ~icornentarea unor elemente (concepte,

notiuni, termeni) speciflce RMFB

Se impune a deschide acest subcapitol cu 0 definitie ce dateaza deja de peste 30 de ani, dar care

se caracterizeaza in continuare printr-o rernarcabila actualitate si capacitate de acoperire a domeniului

lacare se refera:

.Recuperarea este un domeniu complex de activitate, medical, educational, social si profesional prin

carese urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functionale pierdute (sau nedezvoltate - n.n.)de catre (la) un individ (adult sau copil) In urma unei boli sau a unui traumatism, precum si dezvol-

tareaunor mecanisme compensatorii care sa-i asigure In viitor posibilitatea de rnunca sau autoservire,

respectiv0viata independents economic si/sau social" (Academia de Stiinte Medicale, 1971).

La 0 distants de peste doua decenii fata de definitia prezentata se constata, inclusiv in repere

bibliografice pe cat de prestigioase pe atat de recente, definitii cu aproximativ aceeasi putere de

acoperire, dar ceva mai putin sintetice si sistematizate: "recuperarea este procesul de a ajuta 0

persoanasa atinga eel mai deplin (posibil) potential: fizic, psihologic, social, vocational, advocational

si educational, raportat la deficitul fiziologic sau anatomic, la limitarile ambientale, la dorinte si la

planurile de viata ale unei anumite persoane", ... "pacientii, familiile lor si echipele de recuperare

actioneaza irnpreuna pentru a determina obiective, pentru a concepe si indeplini programe In scopul

obtinerii unui nivel functional optim In raport Cll infirmitatea restanta, chiar daca disfunctia respectiva

este cauzata de un proces patologic ireversibil (disfunctie cronica)", ... "recuperarea este un conceptcarear trebui sa patrunda In intreg sistemul de sanatate, Ar trebui sa fie comprehensiva si sa includa si

profilaxia si diagnosticarea precoce, atat la pacientii ambulatori, cat si la cei spitalizati, precum si

programeample de asistenta rnedicala ~iingrijiri" (400)

Se observa In cele de mai sus aparitia a doua notiuni noi fata de definitia din anii '70, notiuni ce

completeaza si aprofundeaza continutul RM, si anume, pe de 0 parte, intricarea intre aceasta si

profilaxie si, pe de alta parte, fundamentarea activitatii de RM pe obiective (tinte) terapeutice.

In privinta includerii In cadrul RMFB a dimensiunii de profilaxie, este de mentionat faptul ca

aceasta achizitie conceptual a relativ recenta poate fi aplicata concret practic cu ajutorul acelorasi

grupaje metodologice, respectiv secvente proceduale fiziatrice, folosite In scop curativ sau/si

recuperator; acestea trebuie doar modulate parametrial sau/si amplasate In puzzle-uri diferite, in

functie de obiectivele urmarite, rezultand astfel programe recuperatorii, terapeutice sau/si profilactice.

In privinta faptului ca In viziunea moderna despre RM, aceasta se bazeaza principial, Inconceperea programelor de profil, pe obiective specifice rezultate din evaluare/bilantare (eventual

reevaluari In dinamica - toate, pe cat posibil cantitative sau semicantitative) clinico-functionala, sunt

deja bine cunoscute definitiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), elaborate in 1980,cu privire

la: Disfunctie, lnvaliditate si Handicap: "International Classification of Impairments, Disabilities &

Handicap" (ICIDH) OMS 1980 - obiectivele generice, carora in masuri variabile li se adreseaza orice

programrecuperator.

Deteriorarea (Impairement) reprezinta orice deficit sau anormalitate de structura sau functie

psihologica, fiziologica sau anatomica.

Invaliditatea (Disability) reprezinta orice reducere partials sau total a - datorata deteriorarii - a

capacitatii de a desfasura 0 activitate de 0 rnaniera sau intre limitele considerate normale pentru 0

fiinta umana.

Handicap (Handicap) reprezinta prejudiciul adus destinului unei anumite persoane - rezultat alunei deteriorari sau invaliditati - care limiteaza sau chiar impiedica indeplinirea unui rol normal pentru

individul respectiv. Exista anumite aspecte care handicapeaza un individ, tara sa insernne, neaparat,

boala(spre exemplu existenta unui hemangiom al fetei care irnpiedica 0 dezvoltare socio-profesionala

sau familiala deplina a individului).

De mentionat faptul di, desi dateaza de aproape trei decenii, ICIDH I~i pastreaza Inca actual i-

tatea, desi, asa cum se va vedea mai jos, incepe sa fie inlocuita de un nou set de termeni, subsumat

unei noi viziuni. De Lisa(400)incearca relativ recent (1998) realizarea unui raport intrefiecare dintre

celetrei notiuni definite de OMS si nivelul de organizare biologica sau bio-sociala corespondent (Fig. 2).

19



Tisular sau de organ

DefinitiiOMS N ive Ie

Handicap Societate

Invaliditate Intregul individ

Disfunctie

Fig. 2 Obiective generice si niveluri corespondente (dupa De Lisa, Gans si col.)

in literatura ultimului sfert de veac au aparut demersuri, inclusiv ale unor cercetatori prestigiosi,

legate de cresterea gradului de precizie, relevanta si credibilitate/fiabilitate a evaluarilor clinico-

functionale, demersuri ce au constituit tot atatea contributii la edificarea si functionarea conceptului de

"Evidence Based Medicine" (EBM). Astfel, la ora actuala, exista relativ numeroase sisteme de

evaluare ce tind sa cuantifice cat mai precis diversele aspecte patologice, de disfunctionalitate, precum

~iimpactul acestora asupra vietii respectivilor pacienti, din punct de vedere psihologic, social, familial,vocational si economic. Cateva dintre sistemele de evaluare cele mai eficiente ~i realiste vor fi

prezentate in capitolul urrnator. De mentionat aici faptul ca, la ora actuala, sistemele de evaluare

clinico-functionala sunt impartite/sistematizate, in functie de fatetele diverselor statusuri individuale,

pe care i~i propun sa Ie exploreze (eventual cuantifice), cu precadere, in "masuratori de proces"

( ) - - . d I" ( ). - - .d . ,,(2631202)process measures, .masuratori e rezu tat outcome measures ~I "masuratone prognostic ., .

Dintre aceste trei categorii de sisteme de evaluare/masurare, cele care prezinta cea mai mare

irnportanta pentru RM sunt masuratorile de rezultat, deoarece pe baza acestora exista in prezent

identificate inca un numar de aproximativ sapte (cifra care insa va mai suferi probabil rnodificari in

viitor) obiective generice mai precise, nuantate, decat cele trei mai sus mentionate. Aceste noi

obiective generice - preferabil a fi denumite In continuare §oecifice, dintre care unele sau altele se

regasesc de asemenea In majoritatea statusurilor beneficiare de programe de recuperare, sunt in

prezent sistematizate memotehnic dar si conceptual, astfel:

• Durere 1Disconfort I Depresie (Distress);

• Dezavantaje 1 Inconveniente I Prejudicii - inc1usiv efectele secundare ale unor medicamente

administrate timp indelungat, spre exemplu: intr-o suferinta cronica (Disadvantages);

• Deperformare I Disfunctionalitate 1Deficit I Invaliditate 1Dizabilitate (Disability / disfunction

/ impairment);

• Deposturare / Distonie (inclusiv: contractura/ spasticitatel rigiditate)1 Distrofie I Dis(in)estetic I

Dismorfism (inc1usiv, - spre exemplu: hipotrofii musculare)/, (Disharmony);

• Disrinjsatisfactie (Dissatisfaction);

• Dependents (Dependence);

• Deprecierea calitatii (economice) a vietii (Dollar cost). (adaptat, cu unele cornpletari, dupaDougados citat de 263, 1202).

Se impun in legatura cu aceste D-uri cateva precizari: Dismorfismul inseamna alterarea

rnorfologica a unei structuri, in special locomotorii (de exemplu dupa rahitism - deformarea tibiei in

iatagan); in aceasta categorie pot fi incadrate si Dis(hipo )trofiile.

Deposturarea inseamna 0modificare de postura reversibila care, atunci cand cauza acesteia este

inlaturata, revine la atitudinea (postura) fiziologica (de exemplu: atitudinea scoliotica din hernia de

disc, cand dupa remiterea contlictului disco-radicular ce 0 genereaza, se revine la statistica si

functionalitatea normale ale rahisului).

Corolarul D-urilor este, de regula, sintetizat de autorii anglofoni ca Disharmony/Dis(in)estetic

sau/si mai ales, prin Dependece/Dissatisfaction tNumdrul D-urilor soarputea modifica in viitori.

20



In afara acestora, ca obiective specifice, mai sunt si alte modificari fizio-patologice/lezionale,

precum: inflamatia, ischemia, sau/si insuficienta drenajului veno-limfatic, loco-regionale, dis(an)este-

ziile, dis(a)taxiile, dis(a)faziile, dis(a)praxiile, tulburarile cognitive, distresul, deconditionarea la efort

(cardio-circulatorie sau/si ventilatorie).

Combaterea lor prin mijloace fiziatrice reprezinta demersuri intrinseci, caracteristice multor

programe recuperatorii

Totodata, In afara acestora, ca obiective specifice, mai sunt si alte rnodificari fizio-patologice/

lezionale, precum inflamatia, ischemia, saul si insuficienta drenajului veno-limfatic - loco-regionale - ,

dist(an)esteziile, dis(a)taxiile, dis(a)faziile, dis(a)praxiile, tulburarile cognitive, distresul, deconditio-

narea la efort - cardio-circulatorie sau/si ventilatorie - ce pot fi considerate de asemenea obiective

specifice, intrucat combaterea lor prin mijloace fiziatrice reprezinta demersuri intrinseci multor

programe recuperatorii.

incercarea de a sistematiza cat mai riguros obiectivele specifice poate avea lnsa si un efect

invers, de tip depliere relativa de realitate si didacticism, In sensul ca pot exista si obiective care sa

cuprinda elemente atat de tip generic, cat si specific; un exemplu In acest sens il constituie cei

cinsprezece "I" - probleme geriatrice (geronto-geriatria fiind ca si recuperarea, inclusiv geriatrica, 0

specialitate transversal a, caracterizata, inevitabil deci, prin sincretism 833):

• Immobility

• Instability

• Incontinence

• Intellectual impairment

• Impairment of vision and/or hearing

• Insomnia

• Impotence

• Impecunity

• Isolation - Depression

• Irritable colon

• Indigestion

• Inanition - malnutrition

• Immune deficiency

• Infection

• Iatrogenesis

De precizat ca primele patru dintre I-urile mentionate sunt considerate, clasic, a avea eel maimare potential invalidant; consideram Insa ca si cel de al cincilea I are un potential asemanator.

In afara unor astfel de obiective specifice, evident ca orice program de recuperare adresat unui

caz clinic concret mai poate contine si alte obiective speciale/de etapa, rezultate din particularitatile

cazului respectiv.

In cadrul unor abordari mai limitate cu adresabilitate predominant practica, legate de optiunile

metodologice pentru adaptarea cat mai corecta a programelor de kinetoterapie (KT) la specificul

patologic al fiecarui caz, elemente de bilant clinico-functional mai pot fi si trebuie sa fie efectuate si de

catre kinetoterapeuti, respectiv fiziokinetoterapeuti.

In situatiile concrete de patologie pe care Ie abordeaza RMFB, de regula obiective specifice de

combatut terapeutic, de tipul celor 7 "D" sau asimilabile, pot aparea insa, asa cum anticipam mai sus,

si sincretic, sub forma unuia dintre cele trei tipuri de status clinico-functional/social in care se pot afla

pacientii: deteriorare, invaliditate sau/si handicap. Aceste trei notiuni, chiar dinaintea sistematizariiobiectivelor specifice, reprezinta concepte operationale cheie, larg folosite In vocabularul medici lor

din specialitatea noastra.

Printre provocarile majore cu caracter global cu care se confrunta omenirea la inceputul noului

mileniu, se numara:

• imbatranirea dernografica in ritm alert, CLI complexele si profundele sale consecinte

multipiane, de tip bio-rnedico-psiho-socio-economic (inclusiv, asa cum am ararat, generatoare de

obiective recuperatorii);

• progresui general inregistrat In medicina de urgenta/traumatologie, capabila sa salveze tot mai

multe vieti, dar furnizand paradoxal tot mai multi supravietuitori cu dizabilitati, dintre care unele

21



ireversibile, ce a condus la 0 continua si marcanta crestere numerica a persoanelor cu afectiuni si/sau

infirrnitati cronice.

• optiunea strategies a societatii contemporane, din tarile dezvoltate - totodata prioritate pentru

acest deceniu, a OMS - asigurarea/cresterea continua a calitatii vietii indivizilor: pacientul vrea s':;

traiasca, nu doar s a supravietuiasca - sintagma ce exprirna deosebit de plastic un concept de maxima

irnportanta ce va fi definit maijos.

Aceste stari si trenduri de mentalitate conternporana, ce caracterizeaza societatile civilizate, au

largit continutul conceptelor de boala, invaliditate sau/si handicap mai ales prin extinderea dimensiunii

psihologice a acestora, precum si a conotatiilor si implicatiilor lor de tip social.

In consecinta, In anul 2001, OMS a publicat 0 indelung elaborata si exhaustiva revizuire asistematizarii conceptului privind stare a de sanatate si functionare antropice (bazata pe International

Classification of Impairments, Dizabilities and Handicap - ICIDH, din 1980 - OMS, 1980) versus

starea de boala si dizabilitate: .Jnterantional Classification of Functioning - Disability and Health"

(ICF-DH). Aceasta este considerata, prin caracterul sau universal si transcultural - excedand totodata

cadrul strict biomedical - inclusiv una dintre clasificarile de tip social ale Organizatiei Natiunilor

Unite (ONU), incorporand reglernentari si chiar standardizari privind egalitatea In drepturi ~i sanse a

persoanelor cu nevoi speciale.

Din perspectiva (viitorului) ICF-DH, 0 definire foarte actuala a specialitatii noastre, apartinand

autorilor britanici - citata In Cartea alba a Specialitatii de Medicina si de Reabilitare in Europa -

.Medicina Fizica si de Reabilitare se ocupa de promovarea multi-profesionala a functionarii persoanei

si depinde de evaluarea integrals si intelegerea functionarii persoanei".

Totodata, este de remarcat, in acest context, deosebit de completa si chiar vizionara definitiedata de OMS starii de sanatate, In urma cu aproape 4 decenii; aceasta definitie, pe buna dreptate, dupa

cum se poate observa mai jos, nu are nevoie de actualizari, abia in ultimii ani perforrnantele bio-psiho-

sociale din tarile dezvoltate ajungand efectiv la "actualitatea" acesteia, fapt confirmat si de aparitia

ICF-DR.

Fig. 3 Definitia OMS a starii de sanatate

Revenind la noua clasificare ICF-DH - ce va fi detaliata in capitolul de evaluare in RMFB -

exhaustivitatea si rezultand din aceasta, caracterul relativ mai complicat al clasificarii mentionate, este

"rasplatit" de universalitatea ~i extrem de larga sa aplicabilitate: de la domeniul medical (clinic -

22



u

u

U

1 1

a

I

"

a

d

r a

te

Revenind la noua clasificare ICF-DH - ce va fi detaliata in capitolul de evaluare in RMFB -

exhaustivitatea si rezultand din aceasta, caracterul relativ mai complicat al clasificarii mentionate, este

.rasplatit" de universalitatea si extrem de larga sa aplicabilitate: de la dorneniul medical (clinic -

inclusiv ~idin plin in cadrul RMFB - cercetare stiintifica, biomedicala, bio-statistica, invatamant,

ingrijiri ~i asistenta medico-sociala, politici sau/si management de sanatate) la eel social - inclusiv

militantism profesionist vizand calitatea vietii (Quality of Life - QOL), in special pentru categoriile

populationale cu nevoi speciale - si nu in ultimul rand ca baza stiintifica pentru activitatea legislativa

de profil.

Cheia succesului in recuperare este reprezentata de asigurarea, cat de mult posibil a

independentei individului si inclusiv a calitatii vietii acestuia.

Cele doua concepte ce reprezinta deopotriva tinte globale ale RM si deziderate intrinseci ale

fiintei umane - independenta si QOL - vor fi detaliate de asemenea in capitolul de evaluare.

La nivelul acestui capitol introductiv se impune insa 0 succinta definire si conturare a

termenului de QOL, mai ales ca, lara a aborda cu maxima exhaustivitate aceasta arie problematica,

unii autori importanti din specialitatea noastra inc1ud deja, mai ales in ultima decada - in demersuri

sinergice cu cele ale OMS, privind elaborarea ICF-DH - unele incercari de sistematizare, din

perspectiva recuperatorie, principalele componente ale acestui concept (jig. 4).

A bilita ti d e a ctiv ita te T n c om u nita te Q~SlnlMndemanare]ii

Trepte I

[ M e t a b o l i C ]

Fig. 4 Ierarhizare a parametrilor de evaluare relevanti pentru procesul de recuperare din perspectiva unor componente

principale ale QOL tdupa De Lisa, Gans si col .)

Acesta a fost lansat in 1966 de catre Elkington, bazat insa pe abordarile preliminare ale lui Katz

(1963) si mai ales ale lui Karnofski (1948 - un adevarat pionier in domeniul evaluarilor clinico-

functionale) care introduceau la datele respective evaluarea starii de performanta intercorelata cu cea

de bine subiectiv.

Conceptul de QOL are un caracter holistic vizand atat latura biologica, cat si psihologia si

relationarile individului ingloband in principal(564)patru dimensiuni esentiale: conditia si capacitatile/

23

scan 0001

Documents