scheme pre adolescent a adolescent a post adolescent a

28
PREADOLESCENTA I. Punct de vedere cu privire la locul preadolescentei in dezvoltarea psihica umana a) Nu se recunoaste acest stadiu: copilaria tine pana la 12 ani si urmeaza adolescenta; b) Preadolescenta este un substadiu al adolescentei c) Este un stadiu de sine statator pentru ca: - are o activitate fundamentala cu specific propriu - relatii largi si semnificative - dezvoltare generala fizica si psihica prin care se deosebeste de copilarie II. Specificul activitatilor Invatarea - diversificarea disciplinelor scolare - se cere un mai mare grad de generalizare si abstractizare pentru adaptarea la specificul cognitiv al fiecarei discipline scolare - insusirea sistematica a notiunilor stiintifice de baza din principalele domenii ale cunoasterii - interactiunea cu multi profesori cu stil de lucru si cerinte diferite - invatarea independenta creste ca durata si implica responsabilitatea personala in desfasurarea ei Alte activitati:

Upload: ainival89

Post on 25-Jun-2015

233 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

PREADOLESCENTA

I. Punct de vedere cu privire la locul preadolescentei in dezvoltarea psihica

umana

a) Nu se recunoaste acest stadiu: copilaria tine pana la 12 ani si urmeaza adolescenta;

b) Preadolescenta este un substadiu al adolescentei

c) Este un stadiu de sine statator pentru ca:

- are o activitate fundamentala cu specific propriu

- relatii largi si semnificative

- dezvoltare generala fizica si psihica prin care se deosebeste de copilarie

II. Specificul activitatilor

Invatarea

- diversificarea disciplinelor scolare

- se cere un mai mare grad de generalizare si abstractizare pentru adaptarea la specificul

cognitiv al fiecarei discipline scolare

- insusirea sistematica a notiunilor stiintifice de baza din principalele domenii ale

cunoasterii

- interactiunea cu multi profesori cu stil de lucru si cerinte diferite

- invatarea independenta creste ca durata si implica responsabilitatea personala in

desfasurarea ei

Alte activitati:

- jocuri cu reguli (mai ales sportive)

- munca alaturi de familie si in beneficiul acesteia

- inceputul participarii sistematice la activitati culturale (cluburi, fani)

III. Specificul relatiilor sociale

In familie:

- parintii se raporteaza la ei altfel decat la copii

- parintii au atitudini ambigui: uneori ii considera copii si le pun interdictii, alteori ii

considera mari si-i incarca deja cu responsabilitate

Page 2: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

In scoala:

- nu mai sunt considerati copii si sunt noi asteptari fata de ei

- cresc ocaziile pentru manifestarea independentei si autonomiei

In grupurile de covarstnici:

- creste timpul petrecut in grupurile informale de prieteni

- uneori influentele acestor grupuri le intrec pe ale familiilor

- contributiile cele mai importante ale grupurilor sunt:

accentuarea socializarii

cresterea experientei sociale proprii

sustinerea autonomiei

dezvoltarea imaginii de sine

satisfacerea trebuintelor de comunicare

IV. Dezvoltarea biologica: varf deosebit al cresterii fizice

1) Factorii principali ai dezvoltarii biologice:

- programul ereditar de ansamblu

- transformarile hormonale

- influentele mediului de viata

2) Varful de crestere in inaltime:

- Baieti:

cresteri anuale de 9 cm;

cresterea deosebita de la 14 – 14,6 ani de 10 cm;

cresterea generala.

- Fete:

cresteri anuale de 6 cm;

cresterea deosebita de la 12,6 ani de 9 cm;

cresterea generala.

3) Cresterea in greutate

- Baieti: - in jur de 50 kg

- Fete: - influentate de modelele din mass media si de idealuri de a deveni top modele,

supravegheaza regimul alimentar; pericol de anorexie nervoasa.

4) Cresterea mai rapida a membrelor (denumit stadiul paianjenului)

5) Fenomene ce insotesc varful de crestere

- dureri de cap

- nevoie crescuta de somn

- trecerea mai dificila de la somn la starea de veghe

Page 3: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- apetit crescut – la baieti

- dureri articulare

6) Posibile dizarmonii in procesul de crestere a sistemului osos si a celui muscular

- ritmul mai mare de crestere a membrelor fata de trunchi (stadiul paianjenului)

- desincronizari faciale in trecerea de la figura de copil la cea a viitorului tanar. Posibila

aparitia complexelor de inferioritate

- dizarmonii intre cresterea rapida a oaselor si mai putin rapida a coordonarii grupurilor

musculare care duc la neindemanare caracteristica stadiului (mai accentuata la baieti)

- dizarmonii intre ritmurile de crestere a diferitelor organe interne cu efect de crestere a

vulnerabilitatii intregului organism.

V. Dezvoltarea sistemului nervos

- Greutatea creierului creste pana la 1400 g

- Perfectionarea functionala cerebrala care se afla la baza dezvoltarii cognitive din acest

stadiu

VI. Dezvoltarea sistemului neuroendocrin

- Intensificarea activitatii tiroidei care sustine varful de crestere fizica

- Epifiza si suprarenalele asigura dezvoltarea caracterelor sexuale secundare

- Hipofiza isi intensifica actiunea asupra glandelor sexuale

- Timusul (denumit glanda copilariei) aproape ca isi inceteaza activitatea

- Glandele sexuale intra in actiune si se produce debutul pubertatii

VII. Fazele generale ale pubertatii

- Pubertatea intre 10 si 12 ani - cand apar si se accentueaza caracterele sexuale

secundare

- Pubertatea intre 12 si 14 ani - cand intra in functie glandele sexuale, insotita de

agitatie, neliniste, nesiguranta, iritabilitate, explozivitate, instabilitate afectiva

- Pubertatea de la 14 ani mai departe - cand se produce maturizarea functiilor sexuale si

inceputul functiei de procreare

VIII. Pubertate precoce si pubertate intarziata

Pubertatea precoce

Factorii precocitatii pubertare (fenomenele pubertare declansate la 10 – 11 ani si in cazuri

exceptionale chiar la 9 ani)

- conditii de viata foarte bune care asigura o dezvoltare biologica timpurie

Page 4: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- stimuli sexuali din ambianta si mai ales din mass-media

Tipuri de precocitate

- foarte timpurie – cu 1-2 ani mai devreme fata de ceilalti de aceeasi varsta

- usor in avans – cu 6 luni inainte

Starile care insotesc precocitatea foarte timpurie atat la baieti cat si la fete:

- neliniste

- nesiguranta

- teama

- izolare

- intreruperea relatiilor cu ceilalti

Trairile care insotesc precocitatea in usor avans (sunt mai importante la baieti)

- considera ca le confirma masculinitatea

- cred ca sunt detinatori ai unor secrete (fata de ceilalti) si se grozavesc

- incep sa manifeste comportamente de curtare a fetelor, dar care sunt inca insuficient

adecvate

Pubertatea intarziata (la baieti cu 1,6 – 2 ani, iar la fete cu mai multi ani, mai ales daca se

instaleaza anorexia nervoasa)

Trairile care insotesc pubertatea intarziata la baieti

- ii fac sa se gandeasca anxios la faptul ca ceva nu este normal la propria fiinta

- devin irascibili si nelinistiti

- interpreteaza defavorabil pentru sine orice cuvant sau gest al celorlalti

- sunt considerati nesuferiti de catre ceilalti

- tulburarea imaginii de sine

ATENTIE!!

Oricand s-ar declansa, pubertatea ii tensioneaza pe preadolescenti si ii face sa aiba

nevoie de ajutor.

IX. Dezvoltarea cognitiva

A. Dezvoltarea perceptiilor, capacitatilor observative si a reprezentarilor

o Particularitati ale perceptiilor vizuale

- creste de 2 – 3 ori capacitatea de diferentiere vizuala

- creste campul vizual periferic, important pentru citire

- perceptia devine mai analitica si astfel se pot releva aspecte si detalii de finete privind

obiectele, oamenii si mai ales comportamentul lor

- se dezvolta capacitatea de a verbaliza si de a descoperi semnificatiile celor percepute

Page 5: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

o Particularitati ale perceptiilor auditive

- se inregistreaza intre 10 si 13 ani un varf de crestere a auzului muzical exprimat in

finetea receptarii muzicii si preferinta pentru ritm si intensitate

- functioneaza pe deplin auzul fonematic pentru limba materna si se perfectioneaza cel

pentru alta limba

- auzul fizic se dezvolta in grade diferite la grupurile de preadolescenti in functie de

tipul frecvent de solicitari din ambianta

o Perceptiile tactile

- devin mai fine

- se investesc in activitati artizanale

o Dezvoltarea capacitatilor observative

- orientate spre a indeplini sarcini scolare mai ales in laborator

- spre a observa mediul ambiant

- spre a urmari comportamentele altora si chiar a parintilor sau profesorilor

- spre propria persoana

- desfasurare independenta fara supravegherea din aproape in aproape ca in copilarie,

dar au nevoie sa li se dea indicatorii pe care sa-i urmareasca

o Dezvoltarea reprezentarilor

- apar noi categorii de reprezentari: geografice, geometrice complexe, tehnice

- creste gradul de generalizare in reprezentari

- reprezentarile se organizeaza in jurul notiunilor de baza si a ideilor

B. Dezvoltarea proceselor cognitive complexe

o Dezvoltarea gandirii:

Factorii care explica saltul la gandirea formala:

- dezvoltarea neurofunctionala programata genetic

- efectul invatarii scolare de durata

o Caracteristicile noi ale gandirii preadolescentilor

1. desprinderea de concret prin cresterea capacitatilor de abstractizare si generalizare

2. poate gandi bine si daca informatia este verbala

3. apar operatiile de gradul al II-lea, astfel ca procesarea informatiilor este mai complexa

(generalizari ale generalizarilor anterioare, abstractizari ale abstractizarilor de la

nivelurile anterioare)

4. insusirea a numerosi algoritmi

5. reversibilitate deplina

6. manifestarea logicii implicite in structura cunostintelor

Page 6: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

7. tipul de rationament dominant este cel deductiv, iar cel inductiv se consolideaza

8. gandirea opereaza cu notiunile stiintifice de baza din fiecare domeniu important al

cunoasterii

9. gandirea cauzala devine mai ampla si mai profunda cu privire la fenomenele fizice,

chimice, biologice

o Particularitatile memoriei preadolescentilor

1. varf de dezvoltare a celei spontane la 13 ani

2. volum crescut stimulat de invatarea scolara

3. creste caracterul activ si voluntar

4. toate procesele memoriei devin mai active si voluntare

5. se memoreaza mai usor laturile abstracte si generale ale cunostintelor

6. manifesta atitudini active in a organiza si desfasura repetarea cunostintelor de memorat

7. reproducerea intrece recunoasterea

8. reproducerea nu depaseste prea mult textualitatea materialului care a fost memorat

9. se dezvolta mai mult metamemoria

o Particularitatile manifestarii imaginatiei la preadolescenti

1. expansiunea cognitiva si actionala caracteristica acestui stadiu influenteaza si

amplifica imaginatia

2. se manifesta exuberanta imaginativa

3. imaginatia reproductiva se manifesta pe deplin si este necesara insusirii multor

cunostinte. Permite reflectarea trecutului apropiat si indepartat si a viitorului

4. imaginatia creatoare este exuberanta, dar nu are inca legaturi consolidate cu gandirea

si poate aluneca usor in fantezii gratuite

5. incepe sa se manifeste vidul de perspectiva

6. flexibilitatea in desfasurarea imaginatiei creatoare creste sensibil de-a lungul stadiului

o Dezvoltarea limbajului in preadolescenta

Factorii care contribuie

- solicitarile scolare din ce in ce mai mari

- comunicarea intensa cu cei de aceeasi varsta

- mass media

- lecturile personale

Caracteristicile limbajului din acest stadiu

1. Volumul vocabularului

- cel pasiv 14.000 cuvinte la 14 ani – asigura compenta lingvistica sporita

*) inteleg mesaje foarte variate

*) pot folosi surse de informare diferite

Page 7: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- cel activ – asigura performanta lingvistica si le permite sa comunice bine tot ce

doresc

- aspectele calitative

*) semnificatii mai precise

*) notiunile stiintifice pot deveni nucleul semnificatiei cuvintelor

2. Vorbirea se caracterizeaza prin:

a) debit verbal aproape ca al adultului

b) propozitii si fraze bogate

c) exprimare diferentiata (in clasa dupa exigentele limbii literare, iar intre colegi

folosindu-se jargonul scolar)

d) reglata de normele gramaticale insusite in mod aprofundat in scoala

3. Discursul verbal creste ca amploare, organizare si corectitudine gramaticala si logica

4. Mijloacele non-verbale sunt folosite adecvate

5. Nu mai sunt probleme de pronuntie decat in mod exceptional

6. Limbajul scris are urmatoarele caracteristici:

*a) viteza de 3 ori mai mare ca a scolarului mic

*b) relevand deja un stil personal in formare

*c) controlat de norme gramaticale si ortografice

*d) cu folosirea de figuri de stil in textele literare

*e) respectand cerintele diferitelor forme de adresare in scris despre care invata

*f) aparitia aspectelor particulare, personale ale scrierii.

IX. Dezvoltarea componentelor stimulative si reglatoare

A. AFECTIVITATEA – particularitati caracteristice adolescentei

1. Influentata de fenomenele pubertare, deci:

- iritabilitate

- instabilitate

- explozivitate

2. Mai bogata si mai variata pentru ca:

- se imbogatesc activitatile si se largesc relatiile

- implicarea mai puternica a eu-lui

- provocata intens de:

competitii scolare

succese si insuccese scolare

relatii cu parintii si profesorii

Page 8: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

3. Se petrec primele investitii afective extrafamiliale in relatiile cu prietenii, insotite de

complexe de vinovatie

4. Se dezvolta sentimente noi

5. Reglarea comportamentelor emotional expresive (cu exceptia inrosirii si palorii,

caracteristice anumitor emotii)

6. Confruntarea cu acceptorii morali

7. Cresterea gradului de constientizare

B. MOTIVATIA

Motivatia pentru invatarea scolara

1. Apar motive extrinseci mai valoroase pentru invatarea scolara

2. Se dezvolta mai intens motivatia intrinseca: interese mai stabile, preferinte selective

3. Trebuintele de autorealizare si autoafirmare se satisfac prin invatare, cel putin la unii

preadolescenti

4. Dar in clasa a VI-a scade motivatia generata pentru invatare.

Motivatia pentru alte activitati

1. Interese culturale stabile (ex.: devin fani ai cantaretilor sau sportivilor de renume)

2. Atractia fata de grup este maxima

3. Interese mai constante pentru viata interioara

4. Interesele pentru tehnica se intensifica (automobile si calculator)

5. Interese pentru jocuri sportive, cu reguli si complexe

6. Interese pentru lectura, dar diminuate la generatia actuala

7. Interese pentru colectionare, dar fac unele din cele mai valoroase

C. VOINTA

1. Sunt mai capabili sa-si urmareasca scopurile si sa reziste tentatiilor

2. Mai capabili sa urmareasca scopurile pana la capat

3. Mai bine dezvoltata frana voluntara

4. Inceputul investirii eficiente, a vointei in activitati autoformative si autoeducative

IX. Dezvoltarea personalitatii in adolescenta

Noi factori care contribuie la dezvoltarea personalitatii:

- dezvoltarea capacitatilor de autoformare si autodeterminare

- intensificarea constiintei de sine

- grupurile de egali

Cele mai importante particularitati de ansamblu ale personalitatii

1. Temperamentul este subordonat caracterului

Page 9: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

2. Aptitudinile mai dezvoltate si se exprima in rezultate remarcate la nivelul scolii si

localitatii

3. Inceputul identificarii vocationale

4. Caracterul suporta transformari pentru ca se accentueaza tendintele catre autonomie si

independenta

5. Constiinta morala intra in etapa autonomiei morale, adica sunt orientati de

convingerile morale in proces de formare

6. Intensificarea constiintei de sine sub influenta urmatorilor factori

transformari biologice ample

schimbarea atitudinilor celor din jur

dezvoltarea cognitiva

7. Se produc modificari semnificative la nivelul imaginii de sine:

- Eul fizic este puternic reliefat in structura imaginii de sine – narcisism

preadolescentin alternativ de incantare si dezamagire; inceputurile optimizarii lui

- Eul social este in mare dezvoltare sub influenta grupurilor si a clarificarii

locului in grup si reputatiei

- Eul spiritual este mai putin expansiv

- isi dau seama de propriile calitati

- nu mai interiorizeaza neconditionat aprecierile celorlalti

- doresc sa se cunoasca singuri

- isi propun optimizari

8. Cristalizarea initiala a idealului de viata care are urmatoarele particularitati:

- este o prelucrare relativ simpla a modelelor din jur fara o potrivire totala cu

sine

- relativ instabil: incercari variate si frecvente

- fantezist

- unilateral

Rolurile sale sunt de orientare a propriilor capacitati si energii.

9. Interes pentru unicitatea si originalitatea propriei fiinte.

10. Accentuarea aspectelor diferentiale.

Page 10: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

PSIHOLOGIA ADOLESCENTEI SI POST ADOLESCENTEI

I. Intervalul de varsta corespunzator

- 14 – 20 ani adolescenta

- 20 – 25 ani postadolescenta

II. Dominantele cardinale ale stadiului

- J.J. Rousseau considera adolescenta a doua nastere

- S. Hall considera adolescenta varsta furtunilor si stresului

- M. Debesse: vivacitate afectiva

III. Dominantele specifice dezvoltarii psihice din acest stadiu:

- Avans cognitiv remarcabil (inteligenta, memorie etc.)

- Depasirea identificarilor cu parintii, iesirea de sub tutela familiei si scolii si intrarea in

viata comunitatii

- O noua intensificare a constiintei de sine si o asidua cautare a identitatii de sine (E.

Erikson) si a unicitatii si originalitatii

- Faza decisiva in cucerirea autonomiei si independentei dupa ce trece prin criza de

originalitate

- Formarea constiintei apartenentei la generatie

- Formarea unor noi componente ale personalitatii si organizarea intr-o structura unitara

Orientarea generala: cautarea locului intre ceilalti si a rostului vietii, efortul de a deveni adult

IV. Schimbari in relatii

a) In familie

- Nu mai este considerat copil

- Are mai multa autonomie

- Este consultat in diverse probleme familiale

b) In scoala

- I se respecta punctul de vedere, optiunile, sugestiile

- Relatii de cooperare cu profesorii

c) In societate

Page 11: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- Relatii cu persoane din afara familiei si scolii

- Institutiile sociale ii respecta aparitiile: are buletin de identitate la 14 ani si drept de vot

la 18 ani

V. Schimbari in activitatea de invatare

- Continuturi de invatare mai bogate la fiecare disciplina care se continua din anii

anteriori

- Apar discipline noi

- Unele discipline cer nou grad de abstractizare si generalizare (filosofia, logica), altele

cer intelegere complexa (economie, psihologie)

- Creste mult timpul de invatare independenta

- Folosesc alte surse de invatare in afara celor scolare

- Isi construiesc un stil cognitiv propriu

- Apar capacitati de microcercetare

VI. Dezvoltarea biologica

a) Cresterea in inaltime

- Continua, dar cu niveluri reduse

- La sfarsitul stadiului este de inaltime medie: 178 cm baieti si 160 cm fete

- Cresterea este mai accentuata in mediul urban

b) Cresterea in greutate

- La baieti in medie 60 – 65 kg

- La fete cu 15 – 20 kg mai putin datorita modelelor culturale sau dorintei de a fi top

model

c) Osificari:

- Continua in toate zonele dar mai redus

- La nivel facial produc armonizarea trasaturilor

d) Sistemul muscular

- Tonus crescut

- Reglari fine

e) Sistemul neuroendrocrin

- Echilibrari generale hormonale

- Aparitia functiei de procreare

f) Sistemul osos – perfectionare functionala

- Viteza de formare a conexiunilor nervoase creste

- Organizarea structurilor cerebrale

Page 12: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- Ierarhizarea structurilor

- Inhibitia conditionata de toate felurile functioneaza foarte bine

Consecinta importanta a acestor schimbari: frumusete adolescentina caracteristica (“un boboc

de floare”)

VII. Dezvoltarea cognitiva

A. Particularitatile capacitatilor senzorial-perceptive, de observare si reprezentare

Capacitatile senzorial-perceptive

- J. Piaget: “… conditiile organice ale perceptiei nu sunt deplin realizate decat in faza

adolescentei”

Caracteristici generale perceptive:

- Scaderea pragurilor

- Cresterea rapiditatii explorarilor perceptive

- Estimari perceptive bune

- Verbalizari

- Asocierea la semnificatiile generale a celor personale

Capacitatile observative

- Isi organizeaza si dirijeaza propriile observatii

- Isi elaboreaza singuri indicatorii perceptivi

- Sunt investite de catre postadolescenti in cercetari

Capacitatile de reprezentare

- Au reprezentari concrete foarte bune

- Au reprezentari generale (chiar concepte figurale)

- Se accentueaza organizarea reprezentarilor in jurul ideilor si chiar conceptelor centrale

- Pot reprezenta usor relatii structurale si functionale

- Au bune reprezentari tehnice

- Implica reprezentarile in desfasurarea lecturilor

- Implica reprezentarile in reverii

B. Particularitatile gandirii FORMAL ABSTRACTE a adolescentilor si

postadolescentilor

a) Desavarsirea operatiilor formale (J. Piaget: in jurul a 17 – 18 ani se atinge varful

functionarii inteligentei si memoriei)

o operatiile se degajeaza de continuturile informationale initiale si se

generalizeaza, se transfera si devin formale

o operatiile se combina in fel si chip si formeaza o combinatorica mentala care

verifica insusirile si relatiile prin legile logicii

Page 13: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

o operatiile de gradul al II-lea sunt consolidate pe deplin si deplin reversibile

b) Schemele de gandire riguroase care se formeaza se transfera usor si se extind: echilibrul

balantei, compunerea fortelor, compensari

c) Formarea spiritului experimental spontan: desprinde mintal factorii unei situatii complexe

si-i verifica mental pe rand

d) Rationamentul dominant este cel ipotetic-deductiv

- formuleaza ipoteze

- formeaza lungi lanturi de rationamente

- face apel la sisteme de idei abstracte si la teorii

e) Prelucreaza un mare volum de informatie si foloseste variate sisteme de simboluri (din

matematica, fizica, chimie)

f) Notiunile cu care opereaza gandirea se caracterizeaza prin:

- grad mare de abstractizare si generalizare

- esafodaj operational

- sunt precise, riguroase, stabile

- formeaza sisteme riguroase la fiecare disciplina scolara

g) Gandirea cauzala este complexa

h) Campul gandirii cuprinde:

- spatiul si timpul infinite

- relatia posibil – imposibil

- realul ii apare ca un caz particular al posibilului

- generalizari si constructii teoretice vaste

i) Reversibilitate deplina

C. Caracteristicile MEMORIEI

Premizele ei:

- maturizarea neurofunctionala

- efectele formative ale invatarii

Caracteristici:

1. Atingerea celui mai inalt volum care asigura

satisfacerea sarcinilor variate de invatare

formarea culturii generale

inceputurile culturii profesionale

2. Domina memoria logica; numai asa poate face fata solicitarilor

3. Creste capacitatea de memorare a laturilor abstracte si generale ale cunostintelor care

asigura formarea unor structuri cognitive integratoare

Page 14: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

4. Se intensifica in mod special caracterul activ:

noi procedee benefice

identitatea ideilor centrale

selectarea argumentelor

eliminarea nesemnificativului

alcatuirea de tabele sinoptice

Dezvoltarea mai larga a metamemoriei

Reproducerea se caracterizeaza prin:

selectie

reorganizare

D. Particularitatile IMAGINATIEI

1. Este vazuta de adolescenti ca o zona de:

autorealizare

exprimare originala

2. Imaginatia reproductiva este investita in:

invatare

activitati curente

lecturi diverse

3. Imaginatia creativa are urmatoarele particularitati:

- cea stiintifica si tehnica are legaturi foarte stranse cu gandirea

- cea artistica are legaturi stranse cu afectivitatea, care este:

tumultuoasa

intensa

profunda

nuantata

- cu un grad crescut de originalitate

- cu personalizarea modurilor de exprimare

- antrenarea visului de perspectiva

E. LIMBAJ SI COMUNICARE la adolescenti

` - Vocabular

cel pasiv are 20.000 cuvinte

semnificatiile cuvintelor au nucleu rational (termeni stiintifici)

scot noi semnificatii din context

inteleg semnificatiile figurate

Page 15: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- Folosesc tehnici moderne de comunicare (telefon mobil, internet etc.)

- Insusesc 2 - 3 limbi straine

- Mijloacele nonverbale sunt corect folosite iar in situatii speciale sunt foarte mult valorizate:

privirea, tacerea, pozitia

- Debitul verbal este adaptat la situatii

- Vorbirea este fluenta, expresiva, controlata de normele gramaticale

- Pot ajunge la un stil propriu de exprimare pe care il considera a fi semnul gradului de cultura

si al inteligentei

- Realizeaza dialog diferentiat, dupa particularitatile interlocutorului:

- fata de adulti:

elevat

reverentios

ingrijit

corect

- fata de egali

lejeritate verbala

expresii triviale

jargon

- Insusesc tehnici de citire rapida mai ales in postadolescenta

- Limbajul scris

- accentuarea particularitatilor individuale in realizarea scrierilor

- exigente gramaticale si logice

- cresterea importantei fazei de proiectare

VIII. Evolutia afectiva

- Exuberanta afectiva

- Entuziasm, chiar exaltare afectiva (M. Debesse) expansiune, furtuna si stres

- Rezonanta afectiva larga si profunda la toate felurile de evenimente

- In familie: - boala, moarte

- saracie, somaj

- certuri, divergente

- In scoala: - succes, insucces

- nedreptate

- In societate: - formarea unor sentimente noi

- In jurul Eu-lui: - fericire

- mandrie

Page 16: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- demnitate

- orgoliu

- ingrijorare

- In relatia cu ceilalti: - prietenii profunde

- prima dragoste (noua, proaspata, ingenua, de neuitat)

- Intensificarea constientizarii trairilor afective

reflectii

meditatie

jurnal intim

- Intensificarea reglajului conduitelor emotional expresive

diminuare

amplificare

Acceptorii morali dezvoltati sunt de fapt valori care permit:

evaluari

autoevaluari

IX. Particularitatile MOTIVATIEI

1. Se manifesta trebuintele din varful piramidei lui Maslow:

autoafirmare

autorealizare, adica ignora riscurile si cauta ocazii mai multe

2. Se parcurge o noua faza in cristalizarea interesului pentru viitoarea profesie si

identificarea vocationala (H. Lehalle)

3. Interesele cognitive sunt intense si selective, dar se poate manifesta o selectivitate

excesiva fata de disciplinele scolare in clasa a XII-a

4. Interese culturale largi si diversificate

5. Cresterea interesului pentru viata interioara

6. Interesul pentru grup ramane crescut

7. Unele componente ale personalitatii devin motive puternice: sistemul de valori, idealul de

viata

X. Particularitatile VOINTEI

Nou nivel al maturizarii mecanismelor voluntare exprimat in:

- Decizii privind viitoarea profesie

- Manifestarea autonomiei si independentei

- Angajarea in activitati autoformative in care se manifesta insusiri voluntare ca

perseverenta sau tenacitatea

Page 17: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

XI. Dezvoltarea PERSONALITATII in adolescenta

A. Influentele noi ale factorilor de dezvoltare psihica

a) Largirea relatiilor si a experientei sociale

b) Dezvoltarea cognitiva

c) Autoimplicarea

d) Intrarea in viata comunitatii

B. Caracteristicile de ansamblu ale personalitatii

a) Consolidarea unor componente cum ar fi aptitudinile

b) Reorganizarea unor componente cum ar fi:

caracterul

idealul de viata

imaginea de sine

identitatea de sine

c) Aparitia unor noi componente

sistemul propriu de valori

conceptia despre viata

constiinta apartenentei la generatie

d) Personalitatea are pentru prima data toate componentele, este un ansamblu

organizat si unitar, dar inca insuficient stabilizat

e) Caracteristicile ansamblului personalitatii sunt:

autonomie crescuta

echilibru intre aspiratie si posibilitati

conturarea mai clara a identitatii

capacitate sporita de adaptare la mediul ambiant

C. Abordarea analitica a componentelor personalitatii

Aptitudinile

Inteligenta atinge un varf de dezvoltare

Competenta cognitiva creste

Aptitudinile speciale se exprima in rezultate importante si remarcate de

cei din jur si la competitii si concursuri

Creste originalitatea

Caracterul

- Se formeaza insusiri importante care pot sustine creativitatea:

spirit de obiectivitate

nonconformism epistemic

Page 18: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

asumarea riscului

cutezanta

atitudini interogative

incredere in fortele proprii

Cristalizarea unor noi componente ale personalitatii: componente orientative

Sistemul propriu de valori

Sursele formarii acestei componente

- cognitie (Carmichael)

- experienta de viata

- observarea vietii celorlalti

- valorile sociale difuzate prin mass-media

Cristalizarea unei conceptii personale asupra vietii proprii si a altora

Aparitia constiintei apartenentei la generatie

- isi dau seama ca simt, gandesc si actioneaza la fel

- se manifesta astfel:

o comparatie cu adultii - cred ca le sunt egali sau chiar ii intrec

o amplificarea conflictelor cu adultii, cu parintii

Idealul de viata cere acum urmatoarele particularitati:

- este o constructie personala

- mai stabil

- sustinut de cunoasterea capacitatilor proprii si de ce ofera societatea

- mai bine elaborat

- legat de valori

Imaginea de sine este in dezvoltare mai ampla datorita:

- intensificarii constiintei de sine

- intensificarii trebuintelor de autoafirmare si autorealizare

Caile autocunoasterii

- autoobservatie

- meditatie si reflectie

- dialog

- compararea cu altii

- implicarea in numeroase activitati

- sesizarea atitudinilor celorlalti

Consecintele autocunoasterii

a) Clarificarea identitatii de sine (Erikson). Dupa acest proces adolescentii se impart in patru

categorii:

Page 19: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

1. Conturarea activa a identitatii autentice si atunci:

se angajeaza in multe activitati si sarcini

se adapteaza bine

2. Realizeaza identificarea cu parintii. Dar mai tarziu vor fi dezamagiti.

3. Identitate difuza care duce la frecvente schimbari si neangajari cu responsabilitate

4. Identitate negativa

b) Clarificarea imaginii de sine:

Eul fizic: - este valorificat in relatiile dintre sexe

- este insotit de atitudini active de optimizare

- cauta imbunatatiri

Eul spiritual este in centrul autocunoasterii si cauta clarificari privind:

- nivelul inteligentei

- gradul de cultura

- insusiri caracteriale si temperamentale implicate in relatiile

interpersonale

- calitati si defecte

Eul social este mai clar si mai calm privind reputatia si popularitatea

Caracterul in ansamblul lui prezinta:

- consolidarea unor insusiri

- altele referitoare la relationarea cu adultii si institutiile, se prefac si constituie miezul

“Crizei de originalitate”

Criza de originalitate din adolescenta

Criza = nepotrivire intre componentele personalitatii, tensiune, ruptura

Laturile crizei:

- negativa

- pozitiva

Nucleul crizei:

- eul cu functiile sale de integrare si coordonare

- atitudini caracteriale si conduite morale

Manifestarea concreta

- refuz si proteste fata de cerintele si asteptarile adultilor

- discordanta fata de gusturile si preferintele adultilor si realizarile lor

- conflictele pornesc de la pretexte bizare si de aceea cercetatorii spun ca este “Patologia

normala a adolescentului”

Criza se manifesta diferit dupa urmatoarele caracteristici:

- cat de intensa este

Page 20: Scheme Pre Adolescent A Adolescent A Post Adolescent A

- cand incepe

- cat dureaza

- apartenenta la sex

- tipul de temperament

- mediul rural sau urban

Fazele crizei identificate in 1936 de catre M. Debesse:

- 14 – 16 ani: afirmare extrema

- 16 – 18 ani: cand afirmarea eului nu mai este ostentativa, ci interna, ca o descoperire a

bogatiei si valorii varstei mentale personale

In adolescenta se accentueaza caracterul particularizant si individualizat ale desfasurarii crizei.