schimbĂrile climatice

55
SCHIMBĂRILE CLIMATICE Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacau AER CURAT PENTRU VIITOR

Upload: dorie

Post on 13-Jan-2016

56 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

AER CURAT PENTRU VIITOR. SCHIMBĂRILE CLIMATICE. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacau. Există !!!. Schimbările climatice !!!!. Nu există !!!. Gazul de ser ă. Eficien ţ a absorb ţ iei c ă ldurii î n raport cu CO2. Perioada de via ţă. Cantitatea î n atmosfer ă. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacau

AER CURAT PENTRU VIITOR

Page 2: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 3: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Există !!!

Nu există !!!

Schimbările climatice !!!!

Page 4: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

GAZELE CU EFECT DE SERĂ

Gazul de seră Eficienţa absorbţiei căldurii în raport cu CO2

Perioada de viaţă

Cantitatea în atmosferă

Creşterea concentraţiei de la revoluţia industrială

Dioxid de carbon 1 50-200 ani 750 mil tone 30 %

Metan 60 12 ani 500 mil tone 145 %

Oxizi de aot 270-310 120 ani - 15 %

Compuşi halogenaţi

140-23900 - - 100 %

Page 5: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Emisi de CO2 in 2004

source: Ameling, 2006

Page 6: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

POLITICI INTERNAŢIONALE ŞI EUROPENE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATCE

1988 - Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu au decis înfiinţarea IPCC Comitetul interguvernamental pentru Schimbări Climatice

Primul raport de evaluare,  elaborat în 1990, furnizează  cadrul politic general pentru problemele de schimbarea climei.

      Al 2-lea raport de evaluare al IPCC, elaborat în 1995, a furnizat informaţii cheie pentru negocierile care au dus la adoptarea Protocolului de la Kyoto din 1997.

     Al 3-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2001 şi prezintă o sinteză  a rezultatelor cercetărilor actuale privind schimbările climatice globale observate în secolul XX şi scenarii climatice  pentru secolul XXI.

     Al 4-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2007. Este de menţionat faptul că, este pentru prima dată când WGI al IPCC a selectat 2 experţi din ANM România, (Aristiţa Busuioc şi Roxana Bojariu) care, în calitate de autori coordonatori, vor participa efectiv la redactarea unor capitole.

1992 - a fost semnată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC - semnată la Summitul – Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state, a intrat în vigoare în 1994

Page 7: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

In 1995 obiectivele Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice au fost schimbate într-o ţintă precisă, respectiv stabilizarea încălzirii globale la un nivel care să nu depăşească 2 grade Celsius pente nivelul preindustrial

In 1997 semnarea Protocolului de la Kyoto la a treia întâlnire a Conferinţei Părţilor ale Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (UNFCCC) defineşte emisiile de gaze cu efect de seră permise pentru

fiecare parte (38 de ţări industrializate inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012,

specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor specifică angajamentele numerice care însumează o

reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, în perioada de angajament 2008-2012

nu include sancţiuni pentru statele care nu se conformează introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul

internaţional: implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată şi comerţul cu creditele de emisii

Page 8: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

în Martie 2000 lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto Etapa I începută în 2000 şi finalizată în 2004 12 Grupuri de Lucru

Page 9: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 10: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) in Martie 2000 cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto Etapa II începută în octombrie 2005 – 4 Grupuri de Lucru

In 2001, atât al Şaselea Program de Acţiune pentru Mediul European la fel ca şi Strategia pentru Dezvoltare Durabilă au ales schimbările Climatice ca primă prioritate.

în 2002 Decizia Consiliului de ratificare a Protocolului de la Kyoto

în 2003 Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; instrument utilizat de către UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice;

în 2004, după intrarea în vigoare a protocolului Decizia Consiliului privind monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi mult mai important, pentru implementarea Protocolului de la Kyoto

Page 11: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

2007 Consiliul şi Parlamentul European aprobă un pachet integrat de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, la propunerea Comisiei Europene, pachet ce conţine :

- un angajament independent al UE de a reduce cu cel puţin 20% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020, în comparaţie cu nivelurile din 1990 şi obiectivul unei reduceri de 30% până în 2020, sub rezerva încheierii unui acord internaţional cuprinzător cu privire la schimbările climatice;

- un obiectiv obligatoriu pentru UE de 20% de energie regenerabilă până în 2020, inclusiv un obiectiv de 10% de biocarburanţi

Page 12: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Conferinţa internatională din Bali dedicată schimbărilor de climă a adoptat o "foaie de parcurs" pentru negocierile ce se vor desfaşura pe parcursul a doi ani şi la care vor participa şi marii poluatori Statele Unite, China si India

a stabilit că acordul ce va înlocui Protocolul de la Kyoto să fie încheiat în 2009, la Copenhaga; a fost stabilită Agenda Bali cuprinzând punctele ce trebuie negociate pânǎ în 2009: metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serǎ, utilizarea tehnologiilor cât mai puţin dǎunatoare mediului

tările industrializate au acceptat să le ofere sprijin tehnologic şi financiar ţărilor sărace care vor să reducă poluarea

în actul final nu au fost incluse decât angajamente foarte vagi, "Se vor face reduceri importante ale emisiilor cu efect de seră în întreaga lume" dar cele 38 de ţǎri care au ratificat protocolul de la Kyoto au decis sǎ reducǎ între 25 şi 40% din emisiile de gaze cu efect de serǎ pânǎ în 2020

Page 13: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

23 ianuarie 2008, Preşedintele Comisiei Europene a prezentat în Parlamentul European un proiect de pachet legislativ privind energia şi schimbările climaticeLegislaţia propusă are la bază principiul "20/20/20 până în 2020"

- creştere cu 20% a eficienţei energetice, - reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, - utilizare în proporţie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate

până în anul 2020 In cazul României, Comisia a prevăzut că emisia de gaze cu efect de seră

în 2020 nu trebuie să depăşească emisia de gaze cu efect de seră din 2005 plus 19%. Este vorba de emisiile care nu sunt reglementate de Schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi construcţiile, transporturile, agricultura şi deşeurile. De asemenea, ţării noastre i se cere să aibă o cotă de folosire a energiei regenerabile de 24% până în 2020 (ţinta nu foarte greu de îndeplinit, având în vedere că în 2005 aveam deja o cotă de 17,8%).

Page 14: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Obiectiv:

-

- 14% comparativ cu 2005

EU ETS

- 21% comparativ cu

2005

Sectoare din afara EU-ETS -

- 10% comparativ cu 2005

27 Member State targets, stretching from - 20% to +20%

- -20% comparativ cu 1990

-

EU-ETS

-

-

Obiectivele celor 27 de state membre, de la - -20% la +20%

Page 15: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Stadiul în care se află Comunitatea Europeană în procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de atingere a angajamentelor asumate prin

Protocolului de la Kyoto

Page 16: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 17: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 18: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 19: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 20: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 21: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 22: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) e ratificată prin Legea nr. 24/1994.

Protocolul de la Kyoto e ratificat prin Legea nr. 3/2001, România angajându-se astfel să-şi reducă emisiile de GES cu 8% faţă de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008-2012.

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

Page 23: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 prima Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC)

Page 24: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Obiectivul general al SNSC se concentrează pe două direcţii:

1. Asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto şi a obligaţiilor privind schimbările climatice asumate prin integrarea în Uniunea Europeană.

2. Elaborarea şi implementarea obiectivelor şi activităţilor voluntare ale României privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice, reducerea intensităţii carbonului în economia României şi utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti.

Page 25: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Scãderea emisiilor de dioxidul de carbon este cauzatã de scãderea consumului de combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic (în special în producţia de electricitate şi cãldurã din sectorul public şi în sectorul industrie prelucrãtoare şi construcţii), ca o consecinţã a reducerii amplorii activitãţilor din aceste industrii.

Page 26: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Contribuţia sectoarelor la emisiile totale de gaze cu efect de seră –2005

Page 27: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Evoluţia şi prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare

Page 28: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Emisii gaze cu efect de seră comparativ cu ţinta Kyoto

Page 29: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Abordarea principală a Guvernului României în domeniul schimbărilor climatice se referă la:

• Îndeplinirea angajamentelor asumate prin ratificarea UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto;

• Realizarea angajamentelor asumate prin integrarea României în UE;

• Posibilele avantaje ale economiei României prin utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, a aplicării ETS UE şi a implementarii iniţiativelor, eficiente din punct de vedere al costurilor, privind reducerea intensităţii carbonului;

• Adaptarea la viitoarele schimbări climatice şi minimizarea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra României.

Page 30: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice

Acţiunea 4.1 – Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II

Acţiunea 4.2 – Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I

Acţiunea 4.3 – Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI

Acţiunea 4.4 – Cadrul şi fundamentarea implementării unei Scheme de Investiţii Verzi-GIS

Acţiunea 4.5 – Implementarea propriu-zisă a unei GIS

Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto

Page 31: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Acţiunea 5.1 – Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE modificată de Directiva 2004/101/CE

Acţiunea 5.2 – Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE, amendate de Directiva 2004/101/CE

Acţiunea 5.3 – Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare

Acţiunea 5.4 – Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP

Acţiunea 5.5 – Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficiala a NAP; emiterea autorizaţiilor

Acţiunea 5.6 – Comunicarea cu viitorii participanţi

Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii

Page 32: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

• Implementare în comun (JI) - ERUs

• Mecanism de dezvoltare curată (CDM) - CERs

• Comercializarea internaţională a emisiilor (IET) - AAUs

Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto

ERU – unităţi de reducere a emisiilor

CER – reduceri certificate de emisii

AAU – unităţi de reducere alocate

Page 33: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Mecanismul „Implementare în comun”

+ permite completarea schemei financiare a unui proiect care are ca efect reducerea emisiilor de GHG;

+ rezultatele proiectului, materializate în ERU-uri, fac obiectul transferului de la România către ţara investitoare, conform perioadei de creditare, dar nu mai devreme de 2009;

+ e folosit de către România, în calitate de ţară gazdă, încă din anul 2000;

+ Ghidul pentru utilizarea mecanismului “implementare în comun” pe baza modului II este adoptat prin Ordinul MMGA 1122 din 2006;

+ prin dezvoltarea de proiecte de tip JI în România, ţările dezvoltate işi realizează angajamentele prevăzute de Protocolul de la Kyoto cu costuri mai mici (decât dacă ar fi redus aceeaşi cantitate de emisii în propria ţară), iar România implementează proiecte cu beneficii asupra mediului

Page 34: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Au fost încheiate 10 Memorandumuri de Înţelegere cu Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia şi Franţa, Italia, Finlanda precum şi cu Banca Mondialã în cadrul Fondului Prototip al Carbonului (Prototype Carbon Fund).

Lista actualizată cu acordurile semnate împreună cu alte informaţii importante din acest domeniu se găseşte pe site-ul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor

http://www.mmediu.ro/dep_mediu/schimbari_climatice/schimbari_climatice.htm

Page 35: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 36: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Ciclul proiectului JI

Page 37: SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Page 38: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Directiva 2003/87/EC pentru EU-ETS şi Directiva 2004/101/EC au fost transpuse în Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 pentru implementarea schemei de tranzacţii cu emisii în România

Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul Naþional de Alocare (disponibil pe site-ul www.eu-ets.ro) prin care Guvernul României stabileşte numãrul de certificate de emisii de gaze cu efect de serã pe care intenţioneazã sã le aloce la nivel naţional, pentru perioada 2007-2012, inclusiv repartiţia acestora pentru instalaţiile în care se desfãşoarã una sau mai multe din activitãţile prevãzute în HG nr. 780/2006. Astfel, au fost identificate 247 instalaţii care îsi desfãşoarã activitatea în urmãtoarele sectoare: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlã, ceramicã, celulozã şi hârtie.

Page 39: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

ABORDĂRI PENTRU ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR

Măsuri de absorbţie a gazelor cu efect de seră

Măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

Page 40: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

suri

de

redu

cere

a G

ES

la

con

sum

ato

rii d

e e

nerg

ie

 Consumator

 Tehnologii

 Măsuri de reducere a emisiilor de GES

Construcţii, locuinţe, instituţii

 Etanşarea ferestrelor şi uşilor, termopane

 Elaborare standarde

 Iluminat (lămpi fluorescente compacte, automate de oprire, etc.)

 Programe de bonificaţie la utilităţi Stimulare prin tarife reduse

 Înlocuirea frigiderelor existente cu frigidere având etanşare sporită şi puteri reduse

 Programe educaţionale

 Echipamente de încălzire şi de răcire a aerului din încăperi

 Bonificaţii din partea firmelor producătoare

Locuinţe individuale noi sau existente

 Prevederea de aragaze sau alte maşini de gătit sau obiecte casnice eficiente

 Stimulente financiare adresate constructorilor, cumpărătorilor (în rate)

 Iluminare naturală

 Proiecte demonstrative

 Încălzirea apei menajere cu energie solară, folosirea pilelor fotovoltaice

 Achiziţii guvernamentale

Alte utilităţi, iluminatul stradal, staţii de epurare a apelor uzate

Iluminare economică Motoare eficiente Reproiectarea staţiilor de epurare

 Programe de finanţare

Procese industriale

 Revizuirea motoarelor, variatoare de turaţie

 Programe de verificare energetică

 Recuperarea căldurii

 Programe de finanţare

 Revizuirea/reproiectarea tehnologiilor

 Bonificaţii pentru utilităţiStimulente prin tarife reduse

Agricultura Eficienţa pompărilor

 Programe de testare gratuită a pompelor

Gospodărirea irigaţiilor Revizuirea preţurilor energiei electrice

Page 41: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

 Resursa

 Tehnologia

 Măsuri de reducere a emisiilor de GES

Biomasă

 Generatoare electrice (turbine cu abur viu)Gazeificare (turbine cu gaz)PaletizareCombustibili lichefiaţi

 Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuriStimulări prin taxe reduseCercetare-dezvoltareAchiziţii guvernamentaleProiecte tehnologice demonstrativeDiseminarea informaţiilor

Hidro

 Centrale hidroelectrice convenţionaleMicrohidrocentrale

 Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuriStimulări prin taxe reduseCercetare-dezvoltareAchiziţii guvernamentaleProiecte tehnologice demonstrativeDiseminarea informaţiilor

Geotermală

 Folosire directăPompe de căldurăAbur viuCiclu binar

 Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuriStimulări prin taxe reduseCercetare-dezvoltareAchiziţii guvernamentaleProiecte tehnologice demonstrativeDiseminarea informaţiilor

Solară

 Celule fotovoltaiceCaptatori parabolici rotativiDesalinizare

 Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuriStimulări prin taxe reduseCercetare-dezvoltareAchiziţii guvernamentaleProiecte tehnologice demonstrativeDiseminarea informaţiilor

suri

de

redu

cere

a G

ES

prin

folo

sire

a re

surs

elo

r de

en

erg

ie n

eco

nve

nţio

na

le

Page 42: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

suri

de

redu

cere

a G

ES

prin

folo

sire

a su

rse

lor

con

ven

ţion

ale

de

en

erg

ie

 Sursa

 Tehnologia

 Măsuri de reducere a emisiilor de GES

Gaz natural

 Înlocuirea armăturilor şi altor piese neetanşe

 Taxe de emisieTaxe diminuate pentru stimularea măsurii respective

 Reducerea scurgerilor pe conductele de transport

 Achiziţii guvernamentale

 Îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere

 PrivatizareReforma preţurilorProiecte demonstrative

Cărbune

 Captarea metanului

 Taxe de emisieTaxe diminuate pentru stimularea măsurii respectiveAchiziţii guvernamentalePrivatizareReforma preţurilorProiecte demonstrative

Petrol

 Reducerea faclelor

 

 Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi întreţinere

 Taxe de emisieTaxe diminuate pentru stimularea măsurii respectiveAchiziţii guvernamentalePrivatizareReforma preţurilorProiecte demonstrative

Page 43: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Figura 3.2. Masuri de reducere a GES in sectorul "Transporturi" (II.1.1. si II.2.1.)

Toate modurile de transport:

- rutier- CF

- naval - aerian

Transport

Rutier

Im buna tatire a pe rform ante lor de m e diu insectorul "Transporturi"

Optim iza re a transportului com bina t

OBIECTIVE

Intoc mirea Stud iilor Impac t

Prev ederea de planur i de c onf ormarein s ec toru l "Trans portur i"

A c c entuarea politic ii trans por t - mediu

Promov area f o los ir ii trans por tului c ombinat

Lim itarea tra ficului interurba n

In terna liz area c os tur ilor ex terne

Reduc erea d is tantelor de trans por t pr in proiec tare / p lanif ic are

Promov area trs npor tu lu i pub lic in terurban

Imbunatatirea s i f olos irea ef ic ienta a inf ras truc tur ii

Inf luentarea c omportar ii c onduc ator ilo r auto

De zvolta rea pa rcului de a utove hicule m a ie conom ice si pe rform ante in cee a ce

priveste prote ctia m e diului

Inc urajarea v ehic ule lor c u emis ii redus e

Promov area v eh ic u le lor "c urate" s i ec onomic e

MASURI

suri

de

redu

cere

a

GE

S în

sec

toru

l tr

ans

por

turi

Page 44: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Continuare Figura 3.2.

Folosire a ca rbura ntilor cue fe cte de polua re reduse

Promov area c ombus tib ililo r mai "c urati"

Limitarea c ontinutulu i in s ulf / benz en al benz inei s i motor ine i

Eliminarea p lumbului d in benz ina

Transport

Rutier

CFProm ovare a folosirii ca ilor

fe ra te pentru tra nsport

Imbunatatirea gos podar ir ii inf ras truc tur ii

Imbunatatirea ef ic iente i s i c alitatii s erv ic iilor intrans portul pe CF

Im bunata tire am a na gem entului tra ficului

urba n

Fav or iz area trans portu lui pub lic pe d is tante s c ur te

Imbunatatirea c onditiilor pentru mers ul pe jos s au c u bic ic leta

Des c urajarea tra f ic ulu i in z onele c u aglomerar i de populatie

Stimularea ef ic iente i s i c alitatii trans portului public urban

Promov area f olos ir ii v ehic ulelor c u emis ii redus e in z onele urbane

Transportul

Urban

Page 45: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Domenii prioritare / Obiective ale politicii naţionale

Activităţi de management al pădurilor

Măsuri de reducere a GES – Politici, Programe, Proiecte

PROTECŢIA MEDIULUI ŞI RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂBiodiversitateaBazine hidrografice aflate în situaţie criticăCalitatea aeruluiEcosisteme urbaneTerenuri degradate

Controlul defrişărilorFormarea de rezerve forestiere Recoltarea cu minimum de impactÎmpăduriri şi reîmpăduririPlantaţii în zone urbaneProtecţia împotriva incendiilor şi efectelor secundare ale pesticidelor

Politica de reducere a defrişărilor, sau crearea de rezerve forestiereÎmpăduriri pe terenuri particularePrograme de instruire pentru recoltări cu impact minimProiecte de reconstrucţie a bazinelor hidrograficeProiecte de plantaţii în zone urbanePrograme de cercetare pentru protecţia pădurilorProiecte bazate pe iniţiative locale, cu implicarea NGO

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ DURABILĂProducţia industrială de masă lemnoasă

Îmbunătăţirea managementului pădurilor naturaleMărirea plantaţiilorÎmbunătăţirea dezvoltării pomilor şi stocurilorÎmbunătăţirea folosirii lemnuluiProduse lemnoase de lungă durată Reciclarea Activităţi agroforestiere

Reglementarea practicilor forestierePrograme de încurajare prin taxe reduseCercetări şi instruiri pentru folosirea produselor lemnoaseEducaţie şi programe de încurajare a reciclăriiInstruiri şi programe de încurajare a activităţilor agroforestiere

CONSERVAREA ŞI PRODUCŢIA DE ENERGIEBiomasaFolosirea produselor lemnoase

Intensificarea folosirii combustibililor din lemn, înlocuind folosirea combustibililor fosiliÎmbunătăţirea eficienţei de ardere a combustibililor lemnoşi

Subvenţii pentru producţia de combustibili din masa lemnoasăTransfer de tehnologie pentru fabricarea combustibililor lemnoşiPrograme de marketing pentru produsele lemnoase în vederea înlocuirii combustibililor fosili

suri

de

redu

cere

a G

ES

în s

ecto

rul f

ore

stie

r

Page 46: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Sursa de emisie Măsuri de reducere aemisiilor de GES

 Depozite de gunoi menajer orăşenesc simple şi controlate

 reciclarea;arderea la faclă;recuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin:generare de energie electricăalimentarea arzătoarelor cu gaz pentru producerea de energie termicăconversia în carburant pentru autovehicule

 Incineratoare

 recuperarea energiei pentru folosirea în producerea de energie termicăreciclarea

 Compostare

 folosirea compostului în agriculturăreciclarea

 Staţii de epurare a apelor uzate (fermentarea anaerobă a nămolurilor)

 recirculareairigaţiilerecuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin producerea de energie electrică sau termică

suri

de

redu

cere

a G

ES

în

sect

oru

l n

een

erg

eti

c al

gosp

od

ări

rii d

eşe

uri

lor

Page 47: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

Măsuri de adaptare pentru agricultură

1. Noua zonare a resurselor agroclimatice şi a culturilor agricole în condiţiile schimbării climei:2. Realizarea de noi soiuri şi hibrizi adaptate la schimbarea climei3. Măsuri pentru creşterea eficienţei irigaţiilor4. Măsuri de adaptare fitosanitare5. Cercetări asupra schimbărilor climatice6. Cercetarea vulnerabilităţii şi adaptării culturilor agricole în condiţiile schimbărilor climatice7. Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil:8. Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar9.Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site-ul MAPM

Page 48: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

Măsuri de adaptare pentru păduri1.  O nouă zonare a resurselor forestiere, prin extinderea ariilor de studiu pentru principalele specii forestiere, la toate zonele geografice ale României, în vederea estimării impactului, eficienţei măsurilor de adaptare şi selectării speciilor adaptate la schimbarea climei;2. Creşterea biomasei pădurilor prin procedee de managemenet forestier;3. Împădurirea zonelor joase improprii agriculturii;4. Crearea de perdele de protectie în zonele aride de câmpie 5. Extinderea ariilor împădurite cu specii rezistente la secetă6. Proiecte pilot legate de schimbările climatice 7. Dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare a stării pădurilor8. Întocmirea şi implementarea unui program naţional de reciclare a hârtiei

Page 49: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

9. Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie 10. Realizarea şi implemetarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor specifice dezvoltării speciilor forestiere .11.Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil:12.Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 13. Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site14.Crearea, în instituţiile implicate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică silviculturii

Page 50: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

Măsurile de adaptare pentru cerinţa de apă sunt determinate de ridicarea preţului apei, ceea ce obligă consumatorii să ia măsuri de conservare şi folosire eficientă, cum sunt:· în sectorul casnic: folosirea mai eficientă a aparatelor; reducerea consumului direct; repararea scurgerilor; spălarea maşinilor în zone comerciale unde are loc reciclarea; colectarea apei de ploaie pentru utilizări nepotabile.· în sectorul agricol: irigaţii nocturne; căptuşirea canalelor; îmbunătăţirea măsurătorilor de apă; reutilizarea apei drenate; utilizarea apei reziduale; un control şi o administrare mai bune ale reţelei de alimentare cu apă.· în sectorul industrial: reutilizarea apei cu o calitate acceptabilă; reciclarea.·   în sectorul energetic: păstrarea lacurilor de acumulare la niveluri joase pentru a reduce evaporarea; modificarea alimentărilor pentru a se potrivi cu alte utilizări ale apei; întreruperea centralelor în perioadele cu scurgere mică; generare suplimentară (utilizarea benefică a căldurii reziduale).

Page 51: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

Măsuri care conduc la reducerea cerinţei de apa şi care presupun schimbări tehnologice:·    în sectorul casnic: aparate mai eficiente în privinţa apei folosite; sisteme de alimentare duble: potabile şi nepotabile; apa reciclată pentru scopuri nepotabile.·  în sectorul agricol: introducerea culturilor care necesită apă puţină; introducerea preţurilor mari pentru culturile care folosesc apă; schimbarea sistemelor de irigaţii cu cele prin picurare, pulverizare; introducerea culturilor care tolerează sarea şi care pot utiliza apa drenată; drenarea apei de la staţiile de amestec.·   în sectorul industrial : introducerea tehnologiilor de curăţare “uscată”; introducerea ciclului închis şi/sau răcirea cu aer; proiectarea centralelor cu sisteme incluse de reutilizare şi reciclare a apei; schimbarea produselor manufacturate.·    în sectorul energetic: construirea de lacuri de acumulare suplimentare şi de hidrocentrale; introducerea funcţionării la ape mici a hidrocentralelor pe firul apei; introducerea de turbine mai eficiente la hidrocentrale; introducerea sistemelor alternative de răcire termică (eleştee de răcire, turnuri umede, turnuri uscate).

Page 52: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

Măsuri de adaptare pentru resurse de apă1. Extinderea studiilor de impact la toate bazinele hidrografice din Romania, în vederea zonării vulnerabilitaţii resurselor de apă la schimbarea climei şi a măsurilor de adaptare corespunzătoare;2. Adaptări privind alimentarea cu apă a folosinţelor pentru bazinele analizate 3. Măsuri de adaptare privind cerinţele de apă pentru bazinele analizate :4. Controlul poluării apelor5. Întocmirea de planuri pentru situaţiile de secetă6. Planificarea construirii de noi baraje7. Perfecţionarea sistemelor de prognoză şi monitorizare a inundaţiilor şi secetelor8. Program de cercetări privind senzitivitatea rezultatelor simulărilor hidrologice pe modele matematice semidistribuite pentru diferite scenarii de schimbări climatice;

Page 53: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MASURI DE ADAPTARE

9. Program de analiză a bilanţului cerinţelor şi resurselor de apă pentru determinnarea deficitelor de resurse de apă; 10. Dezvoltarea şi implementarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor hidrologice la diferite scări spaţio-temporale, în condiţiile schimbărilor climatice; 11. Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil:12. Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar13. Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site-ul MAPM14.Crearea, în instituţiile vizate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică resurselor de apă

Page 54: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Eşti pregãtit sã-ţi schimbi modul de viatã?Criza climei poate fi rezolvatã !Îti poti reduce emisiile de gaze chiar la zero.Cumpãrã electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic !Schimbã-ti termostatul si foloseste termostate cu ceas, pentru a

reduce energia pentru încãlzire si rãcire !Climatizeazã-ti casa, îmbunãtateste-ti izolarea, fã-ti un bilant al

energiei consumate!Recicleazã !Dacã îţi permiţi, cumpãrã-ţi o masinã hibridã. Când poţi, mergi pe jos

sau cu bicicleta. Unde poti, foloseste trenul si transportul în public. Spune-le pãrintilor tãi sã nu distrugã lumea în care vei trãi. Dacã esti pãrinte, alãturã-te copiilor tãi pentru a salva lumea în care vor trãi ei.

Treci pe surse de energie care pot fi reînnoite. Planteazã copaci ! Vorbeste mai tare în comunitatea ta!Aflã cât poti de multe despre criza climei!Aplicã ceea ce ai învãţat !

Page 55: SCHIMBĂRILE CLIMATICE

MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!