schita curs 1, procedura penala

8/18/2019 Schita Curs 1, Procedura Penala

1/17

Procedura penala, partea speciala

Cursul 1, 24 februarie 2016

Partea speciala are ca obiect partea dinamica a procesului penal, procesul penalin desfasurare.

OBIECTUL partii speciale = regulile care privesc procesul penal in desfasurareincepand cu momentul initial de declansare, continuand cu momenteleulterioare, obligatorii, si terminand cu momentul nal. Aceste reguli privescfazele procesului penal. Privesc in esenta urmarirea penala, cu caredebuteaza, privesc apoi camera preliminara care este o faza intermediara ce

are caracter preliminar dar in acelasi timp este si un ltru al urmaririipenale, apoi cuprinde reguli privind judecata (care sunt fundamentale,

judecata ind faza decizorie, in care se obtin hotarari judecatoresti ce intrain puterea de lucru judecat) si regulile privind executarea hotararilor penale

denitive, care face parte din proces.

• Urarirea penala = o faza a procesului penal care este realizata in intregimede organe de urmarire penala si care efectueaza acte de procedura speciceacestei faze, ce poarta denumirea de acte de urmarire penala, in scopulstrangerii de probe privind existenta infractiunilor, identicarea persoanelorcare leau savarsit si stabilirea raspunderii penale ale acestora, in vederealuarii unei decizii cu privire la trimiterea in judecata.

!copul urmaririi penale se identica cu insusi obiectul acesteia, care este denitin art! 2"#, alin! 1, CPP! ( strangerea de probe necesare cu privire la ...)

• $tran%ere de probe = activitate complexa, pe cercetare, ce consta incautarea, adunarea si in administrarea tuturor probelor ce sunt necesarepentru ca la nalul urmaririi penale procurorul sa poata dispune cu privire latrimiterea in judecata.

"rmarirea penala nu isi propune nici clasarea si nici renuntarea la urmarire saunetrimiterea in judecata, ci trimiterea in judecata, insa aceasta nu inseamna case nalizeaza intotdeauna cu o trimitere in judecata. Probele, odata obtinute suntsupuse unui proces ... si o evaluare a lor tinanduse seama de ansamblul probeloradministrate in cauze# ele sunt supuse liberei aprecieri.

• E&istenta infractiunilor = are in vedere savarsirea faptelor in materialitatealor, adica latura materiala, faptele in materialitatea lor, care se stabiliesc pebaza probelor. $ace parte din obiectul urmaririi penale.

Identi'carea persoanelor = determinarea persoanei care a savarsit faptamateriala, adica stabilirea unei legaturi materiale intre o anumita persoana si

fapta materiala care trebuie sa se raporteze la textul de incriminare. %u oricefapta materiala este obict al urmaririi penale, ci doar ceea ce prezinta relevanta

&


2/17

dpdv penal. ' fapta materiala care nu e susceptibila sa e calicata cainfractiune, nu satisface exigentele textului procedural.

$tabilirea raspunderii penale = determinarea in urma administrarii probelor incursul urmaririi penale, a conditiilor prevazute de lege pentru realizareaobiectului actiunii penale, adica a conditiilor de tragere la raspundere penala.

•

"rmarirea penala se caracterizeaza prin trasaturi speci'ce care o deosebescfata de toate celelalte faza ale procesului penal

nepublicitatea

( necontradictorialitatea

( fora scrisa

1! )epublicitatea uraririi penale*

+lin! 2 al art 2"#, CPP reglementeaza una din aceste trasaturi, si anumenepublicitatea, adica urmarirea penala este nepublica.

incompleta, ratiunea pentru care legiuitorul a ales sa ... era maicorespunzatoare reglementarea anterioara care nu continea nici o prevedere si alasat pe seama doctrinei si a jurisprudentei sa traseze ...

)epublicitatea = nu inseamna caracterul secret, ci doar nepublic, adica actelede urmarire penala nu sunt aduse la cunostinta persoanelor, in anumite cazurinici chiar persoanei interesate, suspectului sau inculpatului, care intro anumitaetapa procesuala nu are acces la actele de urmarire panala. Astfel cum dejacunoasteti, este reglementat dreptul de a cere consultarea dosarului de urmarirepenala, care nu poate restrictionat de organul de urmarire penala decat inanumite conditii stricte si incazurile prevazute de lege. Aceste drepturi nu pot exercitate in mod abuziv.

2! )econtradictorialitatea*

%econtradictorialitatea este o consecinta a nepublicitatii pentru caprincipiul necontradictorialitatii presupune ca in prealabil actele de procedura sae cunoscute. *aca ele nu sunt cunoscute inseamna ca procedura nu poate una contradictorie, urmarirea penala se caracterizeaza prin acte de dispozitie aleorganelor de urmarire penala, care sunt acte unilaterale. 'rganele de "P atuncicand dispun nu sunt obligate ca in prealabil sa intrebe subiectii procesualiprincipali sau partile si avocatii lor, astfel ei dispun in mod unilateral. *ispozitiilelor au la baza manifestari de vointa unilaterale care se intemeiaza prin putereaconferita de lege organelor de "P, sa dispuna atat din ociu cat si la propunerea

persoanelor interesate, cu privire la toate actele si toate masurile procesuale,care sunt in competenta lor, potrivit legii, si care pot dispuse in aceasta faza.

+


3/17

%econtradictorialitatea nu este absoluta, comporta numeroase exceptii, proceduricare se desfasoara in faza de urmarire penala, care au un caracter contradictoriu,cum e de pilda, procedura audierii anticipate, sau procedurile privind masurilepreventive, care ati vazut deja, au la baza dezbteri care sunt necontradictorii,chiar daca ele se realizeaza intro procedura nepublica in camera de consiliu.

! -.ora scrisa* (relativ)

"rmarirea penala are un caracter preponderent scris, procurorul dispune siefectueaza acte de urmarire penala in scris. aracterul scris, la fel, nu esteabsolut, tocmai de aceea am formulat aceasta trasatura ca una relativa, constantin caracterul preponderent, nu integral scris.

Prezinta si forme de oralitate, audieri de persoane, in fata organului de urmarire

penala care se realizeaza in forma orala, verbala, care presupun oralitate si carese nalizeaza intotdeauna cu o procedura de consemnare in scris.

Acestea sunt trasaturile specice fazei de urmarire penala. *e aceea alin 2 alarticolului 2"# este incomplet sub acest aspect.

+rt! 2"6* +ctele or%anelor de urarire penala*

-ot ca o trasatura cu caracter %eneral a urmaririi penale, in privintaactelor care se incheie in fata organelor de urmarire, exista un text general, art!2"6, care prevede care este actul de procedura pe care in da procurorul atuncicand dispune cu privire la actele de urmarire, masurile procesuale, solutii, pentruca procurorul da si solutii cand nu dispune trimiterea in judecata, clasarea sirenuntarea la urmarire penala care nu e eliminata ca efect al deciziei urtiionstitutionale, pentru ca art. &/ PP care mentioneaza renuntarea la urmariresi art. 0 (+) nu au fost declarate neconstitutionale.

Potrivit art! 2"6, alin 1 procurorul se pronunta intotdeauna prin

ordonanta, daca legea nu prevede altfel, de exemplu cand legea prevedeprocesul verbal.

Ordonanta procurorului este un act complex, ea trebuie sa prezintepentru a valabila continutul prevazul de lege. e trebuie sa contina

*enumirea parchetului#

*ata#

%umele, prenumele si calitateaprocurorului care a dat ordonanta#

*ate privind fapta materiala pentru carese efectueaza actele de "P#

1ncadrarea juridica data faptei#

and este posibil date privind suspectulsau inculpatul#

'biectul masurii procesuale2actului 2 tipul

solutiei#


4/17

-emeiul juridic si de fapt al obiectului,adica motivarea in drept si in fapt aobiectului, actului si a masurilor#

*atele privind masurile procesualedispuse (preventire, de siguranta,provizorii).

/


5/17

Pentru ca textul este general pentru toate actele, masurile si solutiile datede procuror in cursul "P, se mai prevede ca ordonanta mai trebuie sa cuprinda si

'rice alte mentiuni prevazute de lege de exemplu la o solutie de clasare,ordonanta de clasare trebuie sa contina si mentiuni privind cautiunea, masura de

siguranta a confscarii speciale etc.

In pri/inda or%anului de cercetare penala, care este organul deurmarire penala care se a3a la nivelul de baza, care efectueaza acte de cercetarepenala sub conducerea si sub supravegherea procurorului. 'rganul de cercetarela fel, conform art. +45 () dispune prin ordonanta, ceea ce semnica o unitatede reglementare sub aspectul actelor si o simplicare a actelor de procedura. Prinaceasta a fost eliminata rezolutia din reglementarea actuala. 1n schimb atuncicand organul de cercetare penala realizeaza propuneri pentru procurorul ceconduce sau supravegheaza ocp, propunerea se realizeaza intotdeauna printrunreferat, ce poate in timpul urmaririi sau la sfarsitul urmaririi, cand referatulorganului de cercetare penala se numeste referat de terminare a urmaririipenale, care se inainteaza procurorului cu propunere de trimitere in judecata lasfarsitul urmaririi penale.

1n privinta cuprinsului ordonantei, alin! face trimitere la cuprinsulordonantei procurorului (la fel ca la procuror)

In pri/inta referatului propunerii, in absenta unei prevederi speciale,trebuie sa aiba acelasi continut pe care il are si ordonanta, in principiu.

+rt! 2"! Pastrarea unor acte de urarire penala* reguli general valabile

onform alin 1 in toate situatiile in care un act de urmarire penala estesupus autorizarii, incuviintarii sau conrmarii, procurorul este obligat saprocedeze la pastrarea unei copii a actului la sediul organului de urmarire penala,in toate cazurile.

Aceasta prevedere care este preluata de PP anterior, dupa parerea mea,risca sa creeze confuzii, nedumeriri, pentru ca in actuala reglementarea, spredeosebire de vechea reglementare, nu mai exista nici un act care sa e supusincuviintarii, autorizarii, conrmarii de procuror. 1n 6PP existau acte aleorganelor de cercetare penala care erau supuse unei asemenea proceduri, invirtutea ..de a conduce si a supraveghea intreaga activitate de urmarire penala.1n prezent or%anul de cercetare penala, si sa retineti acest principiul generalaplicabil, are doar obli%atia de inforare a procurorului, ceea ce ar puteasa aiba semnicatia unei schimbari de conceptie chiar cu privire la rolul pe care ilexercita organele de urmarire penala si cu privire la repartrizarea atributiilor carele revin in desfasurarea ...

Aceasta prevedere trebuie intepretata astfel astazi este circumscrisa unei


6/17

singure situatii, si anume raporturile ce exista intre procuror si dupa caz 7*8 si 7P, in cazul redeschiderii urmaririi penale, existand acte care sunt supuseautorizarii 7*8 (perchezitie domiciliara, supravghere tehnica,) *e ex. in cazul incare procurorului solicita judecatorului incuviintarea prealabila, dupa care daordonanta a unei metode de cercetare speciala constand in optiunea datelor

privind situatia nanciara a unei persoane. *e asemenea exista si conrmarea incazul in care procurorul da ordonanta provizorie de autorizare a supravegheriitehnice pe o durata de cel mult /4 de ore, pe care apoi o supune conrmarii 7*8.

Autorizarea si incuviintarea sunt anterioare, conrmarea esteposterioara!

+lin! 2 contine o prevedere ce nu exista in 6PP, respectiv respectareaceleritatii si a continuitatii procedurilor, ele nu trebuie sa e stopate, intrerupte, sisa aiba caracter continuu. Atunci cand procurorul sesizeaza 7*8 sau 7P .. esteobligat sa inainteze judecatorului doar copii nuerotate si certi'cate de%refa parcetului de pe actele dosarului care privesc masura pentru care estesesizat 7*8 sau 7P, dosarul original ramanand la sediul parchetului, pentru caprocurorul sa isi continua activitatea.

Aceasta prevedere este decitara, ingradeste drepturile, da posibilitateprocurorului sa prezinte doar o parte a dosarului pe care procurorul o consideraca ind necesara si sa aiba legatura cu sesizarea pe care o inainteaza

judecatorului fara niciun drept de control, nici din partea judecatorului sau aapararii. Ar trebui sa existe oligativitatea intregului dosar.

Aceasta prevedere intra in contradictie 3agranta cu art 4 (onsultareadosarului), in procedurile privind masurile preventive, avocatul si inculpatul aredreptul sa consulte dosarul in integralitatea lui.

SUPORT DE CURS - 2015 -

Partea speciala debuteaza cu dispozitii generale si continua cu un nr de 5 titluri care corespundfunctiilor judiciare specifice ale OJP:

1. Urmarirea penala 4. Procedurile speciale

2. Camera preliminara 5. Executarea hotararilor penale

. Judecata

!. Procesul penal debuteaza cu urmarirea" pri#a faza a procesului penal. $e realizeaza deO%P care efectueaza acte si dispun #asuri de ur#arire penala in scopul realizarii obiectului urmaririi

penale, definit in art 285 NCPP " identic cu vec&ea regle#enatre si consta in strangerea de probe invederea stabilirii inra!tiunilor" !onstatarii e"istentei inra!tiunilor# a identii!arii persoanelor!u privire la !are e"ista presupunerea savarsirii unei inra!tiuni (un nou ter#en'in PP erafaptuitor)" in scopul stabilirii raspunderii penale a acestei persoanelor" in vederea luarii unei decizii cu

privire la tri#iterea in judecata.

!!. Camera preliminara ' faza procesuala distincta a procesului penal'consta in efectuarea deactivitati de control asupra lealitatii urmaririi penale care se realizeaza de judecatorul de ca#era


7/17

preli#inara si care au ca scop realizarea obiectului procedurii in ca#era preli#inara.' art$%&2CPP'consta in esenta in:

' verificarea co#petentei instantei sesizate"

' verificarea regularitatii actului de sesizare a instantei"

' verificarea legalitatii probelor pe care se inte#eiaza actul de sesizare"

' verificarea legalitatii actelor de ur#arire penala.

!!!. 'ude!ata ' se realizeaza de instanta de judecata si care consta in efectuarea de catreinstanta a tuturor actelor si luarea de catre instanta a tututror #asurilor necesare pentru realizareaobiectului judecatii. u alte cuvinte" asa cu# e*ista un obiect al ur#arire penala" al procedurii inca#era preli#inara" e*ista si un obiect al judecatii definit in art.%(1 CPP" identic cu obiectul judecatii

in PP. (art.1+ PP) ,cesta consta in fapta si persoana pentru care s'a intoc#it actele de sesizarea instantei.

Procesul penal debuteaza in #od traditionale cu ur#arire penala. !nainte insa de incepereur#arire penala" adica inainte de orice" atat potrivit PP" cat si PP" este ne!esar !a O'P sa ie legalsesi)at" adica sa fie sesizat prin unul din #odurile de sesizare prevazute de lege.

$esizarea organului judiciar consta in esenta in incunostintarea acestuia cu privire lasavarsirea unei infractiuni ! notitia cri#inis). -ste necesar ca OJP co#petent sa fie infor#at ca s'asavarsit o infractiune. $pre deosebire de PP" care foloseste notiunea de fapta prevazuta de legea

penala PP foloseste dintr'o data notiunea de infractiune. -*plicatia este ca s'a tinut sea#a de noua

definitie a infractiunii" definita prin antijuridicitate. PP" insa" nu este consecvent.(preia din PPnotiuni" acu# desuete).


8/17

1! ET+P+ $E$I3+II O5+)ELO E U7+IE PE)+L+*

( obli%atorie(

conditioneaza insasi legalitatea procesului penal, ea se realizeaza prinintermediul modurilor de sesizare.

Sesi)area O'P are un dublu rol*"#$ol de informare" de incunostintare a OJP cu privire la savarsirea unei fapte care ar puteaconstitui infractiune. O sesizare nu se inte#eiaza pe savarsirea unei infractiuni ' s'arincalca principiul prezu#tiei de nevinovatie.

2#$olul de %ustificare legala a actelor si a #asurilor care pot fi obtinute in cadrul procesului penal"o justificare legala a activitatilor din cadrul procesului penal" procesuale/procedurale.

Sesi)area confera legiti#itate procesuala OJP care participa la procesul penal. ,stfel" la declansareaur#arire penala nu se poate realiza in absenta unei sesizari care trebuie sa fie realizata in confor#itatecu dispozitiile legale.$esizarea reprezinta atat te#eiul de fapt pentru a descrie fapta cu care este

incunostintat OJP" cat si te#eiul legal al ur#arire penala.

Sesi)area e o etapa distin!ta in desfasurarea procesului penal. -a este situata inainte de incepereaur#arire penala.

7odurile de sesi8are = modalitatea prin care organele de urmarire penala iaucunostinta de savarsirea unei infractiuni (informarea) si in aceelasi timp maireprezinta si modalitatea prin care organele de urmarire penala dobandescle%itiare procesuala, drepturi si in egala masura obligatia de efectuare

a tuturor actelor de "P care sunt necesare in vederea realizarii obiectuluiurmaririi penale. 9odurile de sesizare sunt prezentate intro maniera generala in

art. +44.

Sesizarea:

' se situeaza la baza ur#aririi penale" la baza procesului penal in ansa#blul sau.

' poate fi clasificata atat in raport de organele judiciar'penale carora li se adreseaza" de titulari" cat si inraport de efectele juridice produse potrivit legii.

!n raport de titularii sesizarii" se poate vorbi de o sesizare a OUP" a +ude!atorului de !amerapreliminara si de o sesizare a instantei de +ude!ata.

!#portanta clasificarii00


9/17

!n lu#ina PP" sesizarea OUP se poate realiza de orice PF, PJ, pe cand sesizarea JCP doar de Misiterul public. e ase#enea" actele de sesizare sunt diferite in raport de titularii sesizarii. ,stfel"in !a)ul OUP sesizarea se realizeaza prin #oduri de sesizare: planerea, denuntul, sesizarea dinoficiu, constatarea infractiunilor, sesizarea persoanelor cu functii de control&conducere, sesizarea

persoanelor prevazute de lee, planerea facuta de persoana vatamata.

Sesi)area +ude!atorului de !amera preliminara si a instantei de +ude!ata se realizeaza de 'inisterul public prin rec&izitoriu" cu e*ceptia plangerii la judecatorul de ca#era preli#inara a caruititular este persoana vata#ata atunci cand JP" ad#itand plangerea persoanei vata#ate i#potrivasolutiei de neur#arire sau netri#ititere in judecata" desfiinteaza solutia si atunci cand este pusa in#iscare actiunea penala daca apreciaza ca probele obtinute sunt legale si suficienteva dispune inceperea judecatii. (n acest caz de exceptie %udeacta nu se mai intemeieaza pe unrechizitoriu, ci se intemeieaza pe planerea persoanei vatamate#

lasificarea actelor de sesizare in raport de e!etele lor +uridi!e este consacrata in #od

e*pres in PP dupa #odelul PP stabilindu'se ca e*ista moduri enerale de sesizare si moduri speciale de sesizare a )UP . ,cestea sunt regle#entate cu titlu general in art.2 PP.

+lin 1 modurile generale de sesizare ( plan%erea,

( denuntul,

( actele de constatate a infractiunilor

( sesi8area din o'ciu.

Plangerea, denuntul si actele de constatare ca oduri e&terne si sesizarea dinociu ca od intern.

+lin! 2 modurile speciale de sesizare se deosebesc de modurile generale prinaceea ca ele nu au doar aceasta functie dubla pe care o au modurile generale, sianume functia de informare si legitimare procesuala. 1nformarea creeazaposibiliatea cunosterii faptei in materialitatea ei, si legitimarea creeaza bazalegala pentru desfasurarea de activitati in cadrul procesului penal.

9odurile speciale de sesizare reprezinta o conditie de procedura in absentacareia nu poate pusa in miscare, si daca e pusa in miscare nu poate

exercitata actiunea penala. ... Pe planul dreptului penal, de pedipsibilitatedeoarece nu poate avea loc pedepsirea daca nu e indeplinita aceasta conditie.

:ste vorba de plangerea prealabila a persoanei vatamate, sesizareapersoanelor prevazute de lege si sesizarea organelor prevazute de lege.*eosebirea este sub doua aspecte

1! plangerea prealabila trebuie sa existe pe tot parcursul desfasurariiprocesului penal, pentru ca persoana vatamata se poate razgandi ulterior (prinretragere plangere, impacare, incheiere acrod mediere). 1n cazul sesizariiorganelor prevazute de lege,trebuie sa existe doar la momentul initial al

declansarii procesului penal.


10/17

1n cazul sesizarii exista o prevedere speciala in alin al art 2"" CPP in cazulinfr savarsite de militari, trebuie sa existe sesizarea comandantului, care esteconditie speciala.

1n ceea ce priveste autorizarea, in cazul ministrilor, a membrilor cabinetului

ministerial e necesar sa existe autorizare speciala care are o denumireimproprie, cerere de de urmarire penala, care poate sa apartina, dupa caz,amerei *eputatilor sau !enatului, cand ministrul e in acelasi timp si membru alParlamentului, iar daca nu e si membru al Parlamentului si e doar ministru saufost ministru, competenta de autorizare revine doar Presedintelui ;omaniei. 9aiexista o procedura de autorizare prevazuta de legea /02&


11/17

restransa se introduce personal de persoana vatamata, insa cu incuviitareapersoanelor prevazute de legea civila. *aca insa faptuitorul este chiarreprezentantul legal al persoanei vatamate sau e chiar persoana careincuviinteaza plangerea potrivit legii civile, atunci sesizarea se realizeaza dinociu.

1n cazul in care plangerea se face prin reprezentant conventional, procuratrebuie sa e autentica si speciala si ea se ataseaza la plangere, pentru ca ea sae valabila.

1n cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu,este un minor sau un incapabil), persoana vatamata nu va putea formulaplangerea personal, ci numai prin repre8entantul le%al ( parintele, curator,tutore ), respectiv ocrotitorul le%al.

*aca persoana vatamata este o persoana cu capacitate de e&ercitiurestransa ( minor &/&5) plangerea penala poate formulata direct,personal, cu incuviintarea persoanei respective.

Atunci cand plangerea se face in scris ea trebuie semnata personal depersoana vatamata, daca se realizeaza prin mandatar, se semneaza si deandatarul persoanei vatamate. :ste de subliniat ca plangerea penala sepoate realiza nemijlocit de persoana vatamata sau prin mandatar in acestcaz, mandatul trebuie sa e special. *aca plangerea penala se realizeazaprin mandatar, atunci in mod obligatoriu, la plangere se ataseaza procuraspeciala autentifcata care ace dovada mandatului, altfel nu este valabila.

!n cazul in care plangerea se introduce de o persoana fara capacitate de e*ercitiu prinreprez. legal ori ne#ijlocit de persoana vata#ata cu capacitate restransa cu incuvintarea

persoanei prevazute de legea civila" daca a ost pornit pro!esul penal impotriva repre)$ legalsau impotriva persoanei !are are obligatia de in!uviintare a plangerii ormulate " pentru afi valabila" sesizarea trebuie sa se realizeze din oficiu.

Prin introducerea unei ase#enea prevederi" care prezinta o noutate" s'a ur#arit rezolvareaunei situatii de contrarietate de interese intre persoana vata#ata si persoana care are calitate de

reprezentant legal al acesteia sau care are obligatia de a'i incuviinta plangerea.

poate introdusa si in fora electronica, cu conditia sa poarte si semnaturaelectronica a persoanei ce o poate introduce conform legii. (8g. /2+>>&)

poate facuta oral, verbal, situatie in care persoana vatamata sau

reprezentantul legal2 conventional se prezinta personal pentru a formulaplangerea, ce se consemneaza intrun proces verbal de consemnare a plangeriiorale, semnat de organul ce o primeste cat si de persoana vatamata sireprezentant.

plan%erea %resit indreptata se trimite la organul de up competent potrivitlegii. hiar daca organul nu e competent potrivit legii, el are obligatia saprimeasca orice plangere si sa o inregistreze.


12/17

' infractiune comisa intrun alt stat membru al ": organul de "P internare obligatia sa primeasca plangerea si sa o trimita pe cale administrativa '"Pcompetent, in oricare stat membru ":.

trebuie sa e senata, daca nu, nu este valabila.

' reglementare speciala priveste situatia substituitilor procesualiexista doua categorii de substituiti procesuali in materia plangerilor penale, adicasubiecti ce pot inlocui persoana vatamata sotul pentru celalalt sot#

copilul major pentru parinti#

1n aceasta situatie, pentru ca plangerea sa e valabila, e necesar caulterior sa 'e insusita de catre persoana /ataata. *aca nu e insusita nupoate produce efecte juridice.

!n situatia in care plangerea se realizaeaza prin substuituiti" persoana vata#ata este c&e#ata deO%P si intrebata daca isi insuseste plangerea. !n situatia in care persoana vata#ata nu isi insuseste

plangerea for#ulata de substituiti procesuali" ea nu este valabila" nu produce efecte juridice.

Plangerea repre8inta dreptul coun si pentru celelalte oduri desesi8are, mai putin cand exista prevederi derogatorii.

2! E)U)TUL art! 20 = incunostintarea facuta de orice persoana, P$sau P7.

*eosebirea fata de plangere este ca denuntul nu e facut de persoana vatamata,si de orice persoana cu orice interes, alta decat cea care a fost vatamata, si careare la baza o datorie civica, cetateneasca, pe care o are orice persoana de adenunta orice infractiune atunci cand are cunostinta de savarsirea ei.

3a fel ca si plangerea" denuntul este a!ultativ# in sensul ca o#isiunea denuntarii nu estesanctionata" cu e*ceptia cazurilor e*pres prevazute de legea penala care constituie infractiuni cu# suntin P nedenuntarea unor infractiuni sau o#isiunea denuntarii unor infractiuni i#potriva securitatiinationale" sau o#isiunea sesizarii OJP.

adresat organului de urmarire penala. !e face trimitere explicita sub aspectul conditiilor de valabilitate la plangere,

cu anumite exceptii nu substituiti procesuali sau repre8entare le%alasau con/entionala.

trebuie facut personal, fara e&ceptii!

poate scris sau oral, cand este oral se consemneaza intrun proces verbal.

nu este valabil daca nu este senat! *enuntul anonim nu este valabil. utoate acestea, in practica, in mod frecvent se fac denunturi anonime,nesemnate. Pot folosite in scopul sesizarii din ociu.

autodenuntul folosit frecvent, in ultimul timp, pentru ca poate duce laimpunitate. Poate avea caracter complex, autodenunt pentru fapta proprie saupentru fapta altuia. -rebuie sa indeplineasca toate conditiile denuntului.


13/17

E&* caz real: in sedinta de judecata publica, numar mare de detinuti, unul dindetinuti l-a acuzat pe unul din judecatori, presedintele completului, ca i-a dat osuma de bani. Unul din judecatori a lesinat, a aparut presa, dupa un timp s-aintalnit cu un procuror care l-a satuit sa se autodenunte.

9artor denuntator martorul care a facut denuntul, care cunoaste cel mai bine

situatia.

enuntul reprezinta o e*ceptie de la plangere pentru ca se for#uleaza nu de persoana care areun interes procesual" ci de orice persoana" este valabil !,iar da!a este semnat de o persoana ara!ap de e"er!itiu sau !apa!itate de e"er!itiu restransa.

+rt! 21. $esi8arile facute de persoane cu functii de conducere siatributii de control

este defectuos reglementat, pentru ca desi se refera la persoane cu

functii de conducere si atributii de control, in realitate acest text reglementeazaactele de constatare a infractiunii.

+rt! 21 are o sfera mai larga de actiune decat cel care este denit deart! 61, 62 din CPP care privesc organele constatatoare a infractiunii, astfel seprevede in art! 21 alin 1 ca persoanele care au functii de conducere in cadrulunei autoritati a administratiei publice sau in cadrul altor autoritati publice sauinstitutii publice sau alte P7 de drept public, precum si persoane cu atributii decontrol in cadrul acestor entitati sunt obligate in toate cazurile sa sesizezeorganele de "P cu privire la savarsirea de infractiuni de care a luat cunostinta cuocazia exercitarii atributiilor de serviciu. !esizarea se realizeaza prin

intermediul actelor de constatare. *e asemenea, sesizarea organelor de "Peste o obligatie pentru persoanele cu functie de conducere si de control.%eindeplinirea obligatiilor ar putea continuit o infractiune, si anume cea de ....

$ormula folosita de legiuitor este defectuoasa...

+lin 2 are in vedere orice alta persoana care indeplieste un serviciu publicpentru care a fost investita de autoritatile publice, precum si persoanele care sea3a sub conducerea si sub supravegherea unui serviciu public, si ele au obligatiade sesizare in toate cazurile in care iau cunostinta de savarsirea unei infractiuniin exercitarea atributiilor de serviciu.

*eosebire dintre persoanele cu funcii de conducere si atributii de controlpe de o parte si celelalte categorii de persoane, e ca primele au obligatia ca inplus sa ia si asuri de conser/are a probelor, adica sa ia masuri ca urmeleinfractiunii sa nu dispara, sa e conservate, pastrate, ca ele ulterior sa e folositein eventualitatea unei "P. 1n toate cazurile insa, si pentru celelalte categorii depersoane, la baza sesizarii se a3a obligatia acestora de sesizare, ea se realizeazain toate cazurile prin acte de constatare. :ste vorba de o sesizare externa aorganelor de "P.

Actele de constatare se materializeaza in procese verbale care au acelasicontinut ca si plangerea, care este dreptul comun, cu derogarile care suntprevazute de lege.


14/17

Organele !onstatatoare sunt# potrivit art 1 *

Organele inspectiei de stat" alte organe in stat" cele ale unor institutii publice sau personane juridice de drept public cu privire la infractiunile care constau in incalcarea unor prevederi legale sauobligatii pe care acestea le controleaza potrivit legii (legile speciale)'

e":oranele de control fiscal, care apartin ministerului finantelor, *N*+ sau cele care fac partedin irectia Natioanala *ntifrauda

Organele de conducere" precu# si cele de control ale autoritatilor ad#inistratiei publice precu# si cele ale celorlalte autoritati publice" institutii publice si PJ de drept public pentru infractiunisavarsite in legatura cu serviciul de persona care se afla in subordinea sau sub controlul acestora

Organe de ordine publica si cele de siguranta natioanala pt infractiuni constatate in ti#pule*ercitarii atributiilor prevazute de lege ' e* : cazul jandar#eriei" a politiei co#unitare sau a serviciilor specializate in culegerea infor#atiilor' !-$( ).

3a acestea se adauga si organele speciale #entionate la art 2" si anu#e" co#andantii de nave siaeronave.

omandantii de nave si aeronave ?n lumina noului cod au competentade a efectua vericari ?n timpul c@nd navele si aeronavele se a3a ?n afaraporturilor si aeroporturilor din tara ?nprivinta tututror lucrurilor care se a3a asupra persoanelor care se a3a ?n navasau aeronava ori ?n privinta lucrurilor pe care acestea le folosesc.-otodatacomandantilor li se recunoaste dreptul nelimitat de efectuare de perchezitiicorporale asupra persoanelor a3ate pe nave sau aeronave. Acest text intra ?n

contradictie cu textul alin! care prevede ca doar ?n cazul infractiunilor3agrante comandantii au dreptul la perchezitii corporale. Au si dreptul de alprinde pe faptuitortermen preluat din vechiul cod si de a o preda(persoanapresupusa a sav@rsit o infractiune) imediat dupa ce nava sau aeronava intrape teritoriul rom@nesc autoritatilor penale judiciare competente.

:xista o derogare fata de procedura comuna ?n cazul comandantilor denave si aeronave are se aplica, alin(&) sau alin () Aceasta contradictie nuse poate rezolva pe calea unei interpretari, ar necesara o interventie alegiuitorului.

Bn toate cazurile, at@t ?n cazurile 'P comune, c@t si ?n cazul celorspeciale, art 62, acestora nu le este permis sa obtina declaratii de lafaptuitor si de la persoanele prezente si nici sa evalueze situatia de fapt, citrebuie sa se limiteze la observarea locului unde sa sav@rsit infractiunea,unde are loc constatarea, la ridicarea mijloacelor materiale de proba inclusiv acorpurilor delicte care sunt mijloace materiale de proba si ?naintarea acestoraimediat '7P competente.

Ce pot efectua OCP daca nu pot constata fara sa se ;ncalce pp

pre8utiei de ne/ino/atie 'P pot efectua constatari privind

?mprejur a rile de fapt a c a ror constatare face parte din atributiile de serviciuprev a zute de lege. ea mai importanta categorie de 'P care intervine celmai frecvent ?n procesul penal este categoria organelor inspectiilor de stat,


15/17

prevazuta ?n art!61 lit a. *intre acestea cea mai importanta categorie oreprezinta cea a organelor scale care au atributia esentiala de sesizare a'"P atunci cand constata ?mprejurari de fapt care ar putea reprezentaelemente constitutive ale unei infractiuni.

! $E$I3+E+ I) O.ICIU reglementata succint art! 22

od intern de sesizare#

apartine organului de "P#

materializata in incheierea unui proces /erbal de sesi8are din o'ciu#

intervine in toate cazurile in care organul de "P ia la cunostinta prin orice calede savarsirea unei infractiuni, prin alte cai decat plangerea, denuntul, actele de

constatare.

-extul este decitar, pentru ca in realitate, sesizarea din ociu trebuie saaiba prioritatea, ea are la baza o cercetare proactiva a organelor de cercetarepenala, indeosebi in cazurile de criminalitate grava, prin mijloacele propriitehnice, specializate de cercetare e infractiunii, pentru ca '"P dispun de intregularsenal necesar de mijloace pentru descoperirea infractiunilor grave si pentruprinderea si identicarea persoaelor ce leau savarsit.

aile de informare, sursele '"P sunt nedeterminate, innite, pe orice cale.1n afara mijloacelor proprii, '"P se pot informa si din presa scrisa, cum se

intampla frecvent in practica, sau pe baza zvonului public, pe baza informatiilorobtinute din alte cauze penale care se a3a in curs de desfasurare (urmarire sau

judecata).

are sunt aceste alte !ai

1$ Constatarea proprie" ne#ijlocita a unei infractiuni cu# este cazul infractiunii flagrante" oconstatare prin propriile si#turi. O%P o percepe 6n #od ne#ijlocit' nu aredreptul sa 6nc&ida oc&ii00

2$ Constatrea prin mi+loa!ele de !omuni!are .n masa/presa s!risa si audio-vi)uala' O%P nu se

poate preface ca nu a vazut.%$ Constatarea dintr-un )von publi!$ O%P are obligatia de a verifica infor#atia.&$ Constatarea .n urma !er!etarii unei alte !au)e$e e*." se ur#areste o infractiune de

evaziune fiscala si 6n acest scop se uitilizeaza #etode speciale de supraveg&ere si cercetare. 7nur#a supraveg&erii te&nice" audio sau video" rezulta si sav8rsirea unei alte infractiuni care nuare nicio legatura cu infractiunea care s'a supraveg&eat. 7n acest caz O%P are obligatia sa sesesizeze. %n alt e*. este surprinderea unei discutii 6ntre detinuti (nu e ilegal). O ase#eneaconvorbire poate sta la baza unei sesizari din oficiu. 9otodata" O%P se poate folosi deinfor#atori si de colaboratori 6n vederea sesizarii din oficiu. Pentru pri#a data infor#atorul sicolaboratorul sunt #entionasi 6n PP" persoane care au legatura cu suspectii sau alte persoanecare au cunostinta de sav8rsirea unei infractiuni.,cestia pot fi ocazionali sau per#anenti.

e ase#enea" se pot folosi servi!ii spe!iali)ate .n !ulegeri de inormatii" se pri#esc rapoarte de laaceste servicii $!" $!- etc.


16/17

onstatarea infractiunii nu mai reprezinta o modalitate de sesizare dinociu, ci este un mod autonom de sesizare. onstatarea infractiunii 3agrante,art! 2, in actuala reglementare, nu mai reprezinta procedura speciala, ci un

mod de sesizare.

+rt!2! Constatarea infractiunii ).

Bn aceasta situatie, 'P care primeste pl@ngerea sau denuntul sau

sesizarea facuta de o persoana cu functie de conducere ?nainteaza procuroruluicare supravegheaza activitatile de cercetare penala actele ?mpreuna cupropunerea de clasare, iar procurorul primind propunerea 'P, daca apreciaza caeste ?ntemeiata, dispune clasarea printro ';*'%A%-A 9'-16A-A sereglementeaza vechea procedura de solutionare a propunerilor 'P atunci c@ndchiar pe baza sesizarii se constata ?nainte de ?nceperea urmaririi penale ca existao cauza legala de ?mpiedicare, neind ?ndeplinite conditiile cerute de lege pentru

?nceperea urmaririi penale.

8nd sesi)area e"terioara a!uta prin plngere sau denunt nu .ndeplineste !onditia de

orma preva)uta de lege (neco#pleta" nu contine toate datele" fie starea de fapt descrisa este neclara"fiind necesara clarificarea acesteia) pentru care PP #entine vec&ea solutie ; solutie introdusa prin32


17/17

.nto!mit plngerea sau denuntul .n vederea !ompletarii a!estia. ,ceasta solutie estenecorespunzatoare" se putea adopta o alta solutie" aceea de a c&e#a persoana pentru a co#pleta

pl8ngerea sau denuntul.

+rt! 24 ind! 1! Efectuarea de /eri'cari prealabile*

Actualul cod a eliminat din structura procesului penal etapa actelorpremergatoare, adica o etapa extraprocesuala, pentru ca aceasta etapa nucontinea garantii procesuale, si cu toate acestea, alin 1 al art 24ind1, introdusulterior prin legea ... prevede ca se efectueaza vericari prealabile in situatia incare, in /ederea inceperii UP este necesara sesi8area sau autori8areaor%anelor pre/a8ute de le%e, care reprezinta nu doar moduri speciale desesizare, ci si conditii de procedura si de pedepsire, tragere la raspundere penala,in cazul anumitor persoane.

$ormula folosita de textul legat este nesatisfacatoare, intra in contradictiecu art! 0#, alin 4 CPP, care face referire la efectuarea in continuare a "P fatade anumite persoane. um este formulat acest text lasa sa se inteleaga cavericarile prealabile pot efectuate si inainte de inceperea "P, scopul lor inddeciderea inceperii sau nu a "P, ceea ce nu poate acceptat pt. ca nu mai existaacte premergatoare. Acest text trebuie inteles in sensul ca priveste nu inceperea"P in rem, ci efectuarea in continuare a "P fata de anumite persoane, adicainceperea in personam.

1n aceste cazuri "P poate continuata in rem, fara sa existe sesizarea sauautorizarea prevazuta de lege dupa care se efectueaza vericarile prealabile,pentru a se decide daca se va dispune efectuarea in continuare a urmaririi penale

fata de o anumita persoana. 6ericarile prealabile constau in cercetari pe care'"P le pot efectua dupa inceperea "P in rem, care constau in stragerea de probesi de date, termeni inadecvati, in scopul identicarii persoanelor. ;ezultatelevericarilor prealabile se consemneaza intrun referat cu propunere care seinainteaza de catre procuror institutiilor respective competente sa autorizezeefectuarea in continuare a "P fata de persoanele la care se refera, cum estecazul membrilor guvernului, sau a judecatorilor ;.

7oduri speciale de sesi8are* autori8area or%anelor pre/a8ute de le%e!

plan%erea prealabila a persoanei /ataate nu genereaza o proceduraspeciala in actuala reglementare, este doar un mod special de sesizare aorganelor de urmarire penala. :a reprezinta atat o conditie de procedura cat si una detragere la raspundere penala. Plangerea prealabila se cere sa existe doar in cazul acelorinfractiuni cu privire la care legea penala prevede in mod expres ca punerea un miscarea ap nu poate realizata la plangerea prealabila a persoanei vatamate. 1n toatecazurile ea se adreseaza organelor de cercetare penala sau procurorului.

schita curs 1, procedura penala

Documents