scris de razvan savaliuc | data: 29.06.2015 16:53
TRANSCRIPT
httpwwwlujurogandire-de-ex-secretar-de-stat-la-mj-deconspirata-ca-a-refuzat-sa-l-despagubeasca-pe-alexandru-riti-achitat-definitiv-dupa-283-zile-de-arest-judecatoarea-lidia-barac-iese-public-pentru-a-ne-spune-ca-statul-nu-trebuie-sa-plateasca-despagubiri-decat-daca-vi
GANDIRE DE EX-SECRETAR DE STAT LA MJ ndash Deconspirata ca a refuzat sa-l despagubeasca pe AlexandruRiti achitat definitiv dupa 283 zile de arest judecatoarea Lidia Barac iese public pentru a ne spune ca statul nutrebuie sa plateasca despagubiri decat daca victima-achitata poate dovedi ca a fost arestata ilegal De vina arfi art 539 Cpp ndash un text de lege anticetatean Barac ignora art 17 din CEDO care interzice interpretareaConventiei in scopul incalcarii drepturilor fundamentale ale omului
Scris de Razvan SAVALIUC | Data 29062015 1653
Fostul secretar de stat in Ministerul Justitiei Lidia Barac (foto) din timpul ministeriatului lui Catalin Predoiundash sub care s-au pritocit pe milioane de euro noile coduri penale catastrofale in nenumarate privinte si facute parcadinadins pentru a permite institutiilor de forta sa incalce drepturile fundamentale ale cetatenilor ndash a simtit nevoia saiasa la rampa pentru a-si justifica o decizie judecatoreasca contra-naturii Iesirea Lidiei Barac survine la scurttimp dupa ce Lumeajustitieiro a dezvaluit ca aceasta a participat la pronuntarea unei hotarari judecatoresticivile irevocabile prin care a respins cererea de despagubiri a cetateanului Alexandru Ritzi achitat definitivpentru o presupusa infractiune dupa executarea a 283 de zile de arest preventiv Barac a respins cerereade despagubiri pe motiv ca bietul om (achitat pe considerentul ca nu el a comis fapta) nu a putut facedovada ca arestarea sa a fost ilegala Pot exista arestari legale - in sensul de a nu se plati despagubiri - candomul e declarat definitiv nevinovat
page 1 29
Cum au mestesugit ldquodesteptii codurilorrdquo un text care sa impiedice victimele arestarilor ilegale sa fie despagubite
In publicatia juridicero Lidia Barac (in prezent sefa de sectie civila la Curtea de Apel Timisoara) a publicat zeci depagini in care a amestecat intr-un stil ametitor texte din legea interna si din Conventia EDO pentru a acredita ideeaca statul roman nu trebuie sa raspunda material pentru victimele unor erori judiciare ale magistratilor care ausuferit arestari nejustificate decat daca cetatenii care au stat aiurea dupa gratii pot dovedi ca arestarea lor a fostilegala Cu alte cuvinte in mintea Lidiei Barac nu e suficient ca persoana arestata a fost achitata definitiv trebuiesa existe o hotarare judecatoreasca sau o ordonanta a procurorului care sa ateste conform art 539 Cpp caarestarea a fost ilegala Evident art 539 Cpp este un text de lege anti-cetatean fiind aproape imposibilpentru un om dupa o hotarare definitiva de achitare sa mai obtina o alta care sa ateste ca a fost arestatilegal pentru a o folosi in procesul civil pentru a demonstra ca a stat nejustificat in arest Articolul 539 Cpp nueste decat o alta ldquooperardquo a indivizilor incompetenti ori de rea-credinta care au conceput la MJ noile coduridin care deja zeci de articole au fost declarate de CCR ca neconstitutionale
Chiar si asa fiind opinia noastra ferma e ca judecatoarea Lidia Barac nu avea dreptul sa respinga solicitareareclamantului Alexandru Ritzi de a primi despagubiri pentru cele 283 zile de arest intrucat textele CEDO sunt clareiar in fata lor art 539 Cpp nu poate avea nicio valoare intrucat potrivit art 20 din Constitutie reglementarileinternationale au prioritate in fata legislatiei interne
CEDO nu poate fi interpretata in scopul limitarii drepturilor omului
In opinia noastra judecatoarea Lidia Barac a ignorat art 17 din CEDO potrivit caruia ldquoNicio dispozitie dinprezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicand pentru un stat un grup sau un individ un dreptoarecare de a desfasura o activitate sau de a inlesni un act ce urmareste distrugerea drepturilor omului saua libertatilor recunoscute de prezenta conventierdquo
Cu alte cuvinte Conventia nu poate fi interpretata decat in favoarea cetateanului nu impotriva lui ca aducandanumite limitari Nicaieri in jurisprudenta CEDO nu se regaseste vreun rationament ca o persoana arestata darachitata ulterior definitiv nu ar avea dreptul la despagubiri pentru ca vezi Doamne arestarea ar fi fost legalaAstfel fata de ingradirea impusa de art 539 din Codul de procedura penala roman avea prioritate art 55 dinCEDO potrivit caruia ldquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contraredispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo In orice interpretare de bun simt achitarea unei persoane pemotiv ca fapta nu exista ori ca nu a comis fapta este suficienta ca masura arestarii sa devina una nejustificatailegala Hotararea de achitare este suficienta pentru acordarea de despagubiri chiar daca in cuprinsul ei numentioneaza in mod expres ca arestarea a fost ilegala Exista jurisprudenta penala in acest sens chiar in RomaniaSi pana acum s-au acordat despagubiri pentru arestari urmate de achitare fara a se solicita declararea ilegala amasurii arestarii Astfel ca art 539 Cpp nu poate aparea decat ca un instrument nou introdus in legislatie pentru
page 2 29
sustragerea de la raspundere pentru privarea cuiva de libertate In opinia noastra art 539 Cpp a fost introdusdinadins de ldquodesteptii codurilorrdquo pentru a-i scapa de raspundere pe magistratii care aresteaza abuziv lasolicitarea procurorilor Pentru ca daca un nevinovat poate fi privat luni sau ani de zile de libertate pentruca un judecator a arestat chipurile legal ndash si sa nu primeasca despagubiri ndash ar insemna ca daca serespecta procedurile magistratii sa poata aresta pe oricine si nimeni sa nu raspunda Chiar nu isi gasesteLidia Barac nicio vina pentru felul in care au fost pritocite noile coduri pe cand ea era secretar de stat la MJ
Cititi in continuare mostra de gandire juridica a Lidiei Barac ndash care anunta o noua moda in Justitie aceea arefuzului de reparare a prejudiciilor create prin arestari in cauze finalizate cu achitare
ldquoLIDIA BARAC - Cateva consideratii cu privire la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in cazde eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri
Codul de procedura penala roman consacra procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz deeroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri in Capitolul VII al Titlului IVintitulat Proceduri speciale (art 538-542 C proc pen) Norme similare identificam si in Codul de procedurapenala anterior[2] procedura in discutie fiind considerata de asemenea o procedura speciala (Titlul IV Capitolul IVndash art 504-507)
Dreptul la repararea pagubei materiale sau a daunei morale a facut obiectul vechiului Cod fiind reglementat si innoul Cod in mod diferentiat dupa cum ne aflam fie in prezenta unei erori judiciare fie in prezenta unor cazuride privare nelegala de libertate fie in alte cazuri expres prevazute de lege
in demersul de fata vom analiza in principal primele doua ipoteze cuprinse in dispozitiile art 538 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (1) C proc pen anterior respectiv in dispozitiile art 539 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (2) si (3) C proc pen anterior
O analiza atenta a dispozitiilor legale mentionate pune in evidenta faptul ca legislatia romana este compatibila cuprevederile Conventiei europene a drepturilor omului[3] si protocoalele sale aditionale
I Astfel in cuprinsul dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie este reglementat dreptul lareparatiune pentru prejudiciile derivate din erori judiciare dupa cum urmeazabdquoAtunci cand condamnarea penala definitiva este ulterior anulata sau cand este acordata gratierea pentru ca unfapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara persoana care a suferit o pagubadin cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii in vigoare in statul respectiv cuexceptia cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut ii este acestuia
page 3 29
imputabila in tot sau in parterdquo
In mod similar dispozitiile art 538 C proc pen roman prevad bdquo(1) Persoana care a fost condamnata definitivindiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare aredreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care in urma rejudecarii cauzei dupa anularea saudesfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs oeroare judiciara s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(2) Dispozitiile alin (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsadaca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(3) Persoana prevazuta la alin (1) si persoana prevazuta la alin (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea decatre stat a pagubei suferite daca prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel au determinat condamnarea inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperitrdquo
in articolul 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat dreptul la reparatiune pentru prejudicii derivatedin detentia nelegala dupa cum urmeaza bdquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri inconditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo
in mod simetric dispozitiile art 9 C proc pen care consacra acelasi drept si anume dreptul la libertate sisiguranta in alin (5) reglementeaza dreptul la reparatiune dupa cum urmeazaArt 9 alin (5) bdquoOrice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masuraprivativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
In mod similar dispozitiile art 539 C proc pen roman prevad ca bdquo(1) Are dreptul la repararea pagubei sipersoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta a procurorului prin incheiereadefinitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara precum si prin incheiereadefinitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzeirdquo
Observam ca aceasta norma este o aplicatie particulara speciala a dreptului consacrat in alin (5) al art 9 C procpen in sensul ca reglementeaza exclusiv dreptul la reparatiune pentru prejudiciile derivate din privarea nelegalade libertate savarsita in cursul procesului penal independent de modul in care se finalizeaza procesul (prin achitaresau condamnare)
O analiza asupra normelor interne si europene care reglementeaza dreptul la reparatiune pentru prejudiciileproduse prin erori judiciare pun in evidenta continutul conceptului de eroare judiciara in sens juridic
page 4 29
Astfel suntem in prezenta unei erori judiciare ori de cate ori o persoana a fost condamnata definitiv pentru ofapta prevazuta de legea penala ca infractiune indiferent daca pedeapsa aplicata ori masura educativa privativade libertate a fost sau nu pusa in executare sub conditia ca o asemenea hotarare sa fie ulterior desfiintata sauanulata ndash prin intermediul cailor extraordinare de atac (precum revizuirea) iar in rejudecare sa se pronunte ohotarare definitiva de achitare a persoanei in cauza pentru un fapt nou sau recent descoperitcare dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara Totodata normele impun pentru nasterea dreptului la reparatiunein caz de eroare judiciara ca persoana in cauza sa nu isi fi determinat condamnarea prin declaratii mincinoaseori in orice alt fel in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel pe de o parte iar pe de alta partenormele impun ca persoanei condamnate sa nu-i fie imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util afaptului necunoscut sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara
Observam ca principala conditie de fond de natura a activa dispozitiile art 538 C proc pen respectiv dispozitiileart 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie vizeaza preexistenta unei hotarari definitive de condamnareNormele in discutie nu se aplica in cazul dispunerii incetarii urmaririi penale sau in cazul achitariipersoanei trimise in judecata penala indiferent daca aceasta din urma solutie a fost pronuntata in prima instantaprin hotarare ramasa definitiva (de ex prin neapelare) sau in in apel sens in care a statuat si Curtea Europeana dela Strasbourg
Aceeasi Curte a statuat ca dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 (cu corespondent in dispozitiile art 538 C procpen roman) nu-si gasesc aplicarea atunci cand hotararea de condamnare nu a fost desfiintataanulata pentrubdquodescoperirea de fapte noirdquo ci pentru o noua calificare a faptelor facuta de instanta superioara pe baza probelorexistente la dosar[7] in acest fel este subliniata cea de a doua conditie care caracterizeaza eroarea judiciaravizata de dispozitiile art 538 C proc pen
Cerinta care caracterizeaza faptul nou sau recent descoperit constand in aptitudinea acestuia de a demonstraeroarea judiciara este subliniata in doctrina europeana potrivit cu care bdquocand anulareadesfiintarea hotararii decondamnare s-a intemeiat pe alte motive spre exemplu pe o gresita interpretare a legii sau pe motive umanitarepersoana in cauza nu poate invoca dreptul la indemnizare garantat de art 3 din Protocolul nr 7 cu corespondentin dispozitiile art 538 C proc pen
in mod corespunzator consideram ca dreptul la reparatiune garantat de art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie reglementat si in art 538 C proc pen nu se naste nici in cazul admiterii unei contestatii in anularepentru motivele prevazute de Codul de procedura penala cu consecinta anularii hotararii definitive decondamnare urmata de achitarea definitiva a inculpatului in rejudecare intrucat intre motivele prevazute de legepentru declansarea caii de atac a contestatiei in anulare nu figureaza bdquodescoperirea unui fapt nou ori un fapt recentdescoperit apt sa demonstreze o eroare judiciarardquo un asemenea motiv fiind reglementat ca motiv de revizuire [art452 cu referire la art 453 lit a) C proc pen]
in sfarsit art 3 din Protocolul nr 7 nu recunoaste niciun drept la indemnizare in situatia in care se probeaza canerelevarea faptului necunoscut la momentul pronuntarii condamnarii este imputabila in tot sau in parte insasipersoanei condamnate
page 5 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Cum au mestesugit ldquodesteptii codurilorrdquo un text care sa impiedice victimele arestarilor ilegale sa fie despagubite
In publicatia juridicero Lidia Barac (in prezent sefa de sectie civila la Curtea de Apel Timisoara) a publicat zeci depagini in care a amestecat intr-un stil ametitor texte din legea interna si din Conventia EDO pentru a acredita ideeaca statul roman nu trebuie sa raspunda material pentru victimele unor erori judiciare ale magistratilor care ausuferit arestari nejustificate decat daca cetatenii care au stat aiurea dupa gratii pot dovedi ca arestarea lor a fostilegala Cu alte cuvinte in mintea Lidiei Barac nu e suficient ca persoana arestata a fost achitata definitiv trebuiesa existe o hotarare judecatoreasca sau o ordonanta a procurorului care sa ateste conform art 539 Cpp caarestarea a fost ilegala Evident art 539 Cpp este un text de lege anti-cetatean fiind aproape imposibilpentru un om dupa o hotarare definitiva de achitare sa mai obtina o alta care sa ateste ca a fost arestatilegal pentru a o folosi in procesul civil pentru a demonstra ca a stat nejustificat in arest Articolul 539 Cpp nueste decat o alta ldquooperardquo a indivizilor incompetenti ori de rea-credinta care au conceput la MJ noile coduridin care deja zeci de articole au fost declarate de CCR ca neconstitutionale
Chiar si asa fiind opinia noastra ferma e ca judecatoarea Lidia Barac nu avea dreptul sa respinga solicitareareclamantului Alexandru Ritzi de a primi despagubiri pentru cele 283 zile de arest intrucat textele CEDO sunt clareiar in fata lor art 539 Cpp nu poate avea nicio valoare intrucat potrivit art 20 din Constitutie reglementarileinternationale au prioritate in fata legislatiei interne
CEDO nu poate fi interpretata in scopul limitarii drepturilor omului
In opinia noastra judecatoarea Lidia Barac a ignorat art 17 din CEDO potrivit caruia ldquoNicio dispozitie dinprezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicand pentru un stat un grup sau un individ un dreptoarecare de a desfasura o activitate sau de a inlesni un act ce urmareste distrugerea drepturilor omului saua libertatilor recunoscute de prezenta conventierdquo
Cu alte cuvinte Conventia nu poate fi interpretata decat in favoarea cetateanului nu impotriva lui ca aducandanumite limitari Nicaieri in jurisprudenta CEDO nu se regaseste vreun rationament ca o persoana arestata darachitata ulterior definitiv nu ar avea dreptul la despagubiri pentru ca vezi Doamne arestarea ar fi fost legalaAstfel fata de ingradirea impusa de art 539 din Codul de procedura penala roman avea prioritate art 55 dinCEDO potrivit caruia ldquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contraredispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo In orice interpretare de bun simt achitarea unei persoane pemotiv ca fapta nu exista ori ca nu a comis fapta este suficienta ca masura arestarii sa devina una nejustificatailegala Hotararea de achitare este suficienta pentru acordarea de despagubiri chiar daca in cuprinsul ei numentioneaza in mod expres ca arestarea a fost ilegala Exista jurisprudenta penala in acest sens chiar in RomaniaSi pana acum s-au acordat despagubiri pentru arestari urmate de achitare fara a se solicita declararea ilegala amasurii arestarii Astfel ca art 539 Cpp nu poate aparea decat ca un instrument nou introdus in legislatie pentru
page 2 29
sustragerea de la raspundere pentru privarea cuiva de libertate In opinia noastra art 539 Cpp a fost introdusdinadins de ldquodesteptii codurilorrdquo pentru a-i scapa de raspundere pe magistratii care aresteaza abuziv lasolicitarea procurorilor Pentru ca daca un nevinovat poate fi privat luni sau ani de zile de libertate pentruca un judecator a arestat chipurile legal ndash si sa nu primeasca despagubiri ndash ar insemna ca daca serespecta procedurile magistratii sa poata aresta pe oricine si nimeni sa nu raspunda Chiar nu isi gasesteLidia Barac nicio vina pentru felul in care au fost pritocite noile coduri pe cand ea era secretar de stat la MJ
Cititi in continuare mostra de gandire juridica a Lidiei Barac ndash care anunta o noua moda in Justitie aceea arefuzului de reparare a prejudiciilor create prin arestari in cauze finalizate cu achitare
ldquoLIDIA BARAC - Cateva consideratii cu privire la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in cazde eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri
Codul de procedura penala roman consacra procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz deeroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri in Capitolul VII al Titlului IVintitulat Proceduri speciale (art 538-542 C proc pen) Norme similare identificam si in Codul de procedurapenala anterior[2] procedura in discutie fiind considerata de asemenea o procedura speciala (Titlul IV Capitolul IVndash art 504-507)
Dreptul la repararea pagubei materiale sau a daunei morale a facut obiectul vechiului Cod fiind reglementat si innoul Cod in mod diferentiat dupa cum ne aflam fie in prezenta unei erori judiciare fie in prezenta unor cazuride privare nelegala de libertate fie in alte cazuri expres prevazute de lege
in demersul de fata vom analiza in principal primele doua ipoteze cuprinse in dispozitiile art 538 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (1) C proc pen anterior respectiv in dispozitiile art 539 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (2) si (3) C proc pen anterior
O analiza atenta a dispozitiilor legale mentionate pune in evidenta faptul ca legislatia romana este compatibila cuprevederile Conventiei europene a drepturilor omului[3] si protocoalele sale aditionale
I Astfel in cuprinsul dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie este reglementat dreptul lareparatiune pentru prejudiciile derivate din erori judiciare dupa cum urmeazabdquoAtunci cand condamnarea penala definitiva este ulterior anulata sau cand este acordata gratierea pentru ca unfapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara persoana care a suferit o pagubadin cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii in vigoare in statul respectiv cuexceptia cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut ii este acestuia
page 3 29
imputabila in tot sau in parterdquo
In mod similar dispozitiile art 538 C proc pen roman prevad bdquo(1) Persoana care a fost condamnata definitivindiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare aredreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care in urma rejudecarii cauzei dupa anularea saudesfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs oeroare judiciara s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(2) Dispozitiile alin (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsadaca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(3) Persoana prevazuta la alin (1) si persoana prevazuta la alin (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea decatre stat a pagubei suferite daca prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel au determinat condamnarea inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperitrdquo
in articolul 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat dreptul la reparatiune pentru prejudicii derivatedin detentia nelegala dupa cum urmeaza bdquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri inconditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo
in mod simetric dispozitiile art 9 C proc pen care consacra acelasi drept si anume dreptul la libertate sisiguranta in alin (5) reglementeaza dreptul la reparatiune dupa cum urmeazaArt 9 alin (5) bdquoOrice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masuraprivativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
In mod similar dispozitiile art 539 C proc pen roman prevad ca bdquo(1) Are dreptul la repararea pagubei sipersoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta a procurorului prin incheiereadefinitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara precum si prin incheiereadefinitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzeirdquo
Observam ca aceasta norma este o aplicatie particulara speciala a dreptului consacrat in alin (5) al art 9 C procpen in sensul ca reglementeaza exclusiv dreptul la reparatiune pentru prejudiciile derivate din privarea nelegalade libertate savarsita in cursul procesului penal independent de modul in care se finalizeaza procesul (prin achitaresau condamnare)
O analiza asupra normelor interne si europene care reglementeaza dreptul la reparatiune pentru prejudiciileproduse prin erori judiciare pun in evidenta continutul conceptului de eroare judiciara in sens juridic
page 4 29
Astfel suntem in prezenta unei erori judiciare ori de cate ori o persoana a fost condamnata definitiv pentru ofapta prevazuta de legea penala ca infractiune indiferent daca pedeapsa aplicata ori masura educativa privativade libertate a fost sau nu pusa in executare sub conditia ca o asemenea hotarare sa fie ulterior desfiintata sauanulata ndash prin intermediul cailor extraordinare de atac (precum revizuirea) iar in rejudecare sa se pronunte ohotarare definitiva de achitare a persoanei in cauza pentru un fapt nou sau recent descoperitcare dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara Totodata normele impun pentru nasterea dreptului la reparatiunein caz de eroare judiciara ca persoana in cauza sa nu isi fi determinat condamnarea prin declaratii mincinoaseori in orice alt fel in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel pe de o parte iar pe de alta partenormele impun ca persoanei condamnate sa nu-i fie imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util afaptului necunoscut sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara
Observam ca principala conditie de fond de natura a activa dispozitiile art 538 C proc pen respectiv dispozitiileart 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie vizeaza preexistenta unei hotarari definitive de condamnareNormele in discutie nu se aplica in cazul dispunerii incetarii urmaririi penale sau in cazul achitariipersoanei trimise in judecata penala indiferent daca aceasta din urma solutie a fost pronuntata in prima instantaprin hotarare ramasa definitiva (de ex prin neapelare) sau in in apel sens in care a statuat si Curtea Europeana dela Strasbourg
Aceeasi Curte a statuat ca dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 (cu corespondent in dispozitiile art 538 C procpen roman) nu-si gasesc aplicarea atunci cand hotararea de condamnare nu a fost desfiintataanulata pentrubdquodescoperirea de fapte noirdquo ci pentru o noua calificare a faptelor facuta de instanta superioara pe baza probelorexistente la dosar[7] in acest fel este subliniata cea de a doua conditie care caracterizeaza eroarea judiciaravizata de dispozitiile art 538 C proc pen
Cerinta care caracterizeaza faptul nou sau recent descoperit constand in aptitudinea acestuia de a demonstraeroarea judiciara este subliniata in doctrina europeana potrivit cu care bdquocand anulareadesfiintarea hotararii decondamnare s-a intemeiat pe alte motive spre exemplu pe o gresita interpretare a legii sau pe motive umanitarepersoana in cauza nu poate invoca dreptul la indemnizare garantat de art 3 din Protocolul nr 7 cu corespondentin dispozitiile art 538 C proc pen
in mod corespunzator consideram ca dreptul la reparatiune garantat de art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie reglementat si in art 538 C proc pen nu se naste nici in cazul admiterii unei contestatii in anularepentru motivele prevazute de Codul de procedura penala cu consecinta anularii hotararii definitive decondamnare urmata de achitarea definitiva a inculpatului in rejudecare intrucat intre motivele prevazute de legepentru declansarea caii de atac a contestatiei in anulare nu figureaza bdquodescoperirea unui fapt nou ori un fapt recentdescoperit apt sa demonstreze o eroare judiciarardquo un asemenea motiv fiind reglementat ca motiv de revizuire [art452 cu referire la art 453 lit a) C proc pen]
in sfarsit art 3 din Protocolul nr 7 nu recunoaste niciun drept la indemnizare in situatia in care se probeaza canerelevarea faptului necunoscut la momentul pronuntarii condamnarii este imputabila in tot sau in parte insasipersoanei condamnate
page 5 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
sustragerea de la raspundere pentru privarea cuiva de libertate In opinia noastra art 539 Cpp a fost introdusdinadins de ldquodesteptii codurilorrdquo pentru a-i scapa de raspundere pe magistratii care aresteaza abuziv lasolicitarea procurorilor Pentru ca daca un nevinovat poate fi privat luni sau ani de zile de libertate pentruca un judecator a arestat chipurile legal ndash si sa nu primeasca despagubiri ndash ar insemna ca daca serespecta procedurile magistratii sa poata aresta pe oricine si nimeni sa nu raspunda Chiar nu isi gasesteLidia Barac nicio vina pentru felul in care au fost pritocite noile coduri pe cand ea era secretar de stat la MJ
Cititi in continuare mostra de gandire juridica a Lidiei Barac ndash care anunta o noua moda in Justitie aceea arefuzului de reparare a prejudiciilor create prin arestari in cauze finalizate cu achitare
ldquoLIDIA BARAC - Cateva consideratii cu privire la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in cazde eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri
Codul de procedura penala roman consacra procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz deeroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cazuri in Capitolul VII al Titlului IVintitulat Proceduri speciale (art 538-542 C proc pen) Norme similare identificam si in Codul de procedurapenala anterior[2] procedura in discutie fiind considerata de asemenea o procedura speciala (Titlul IV Capitolul IVndash art 504-507)
Dreptul la repararea pagubei materiale sau a daunei morale a facut obiectul vechiului Cod fiind reglementat si innoul Cod in mod diferentiat dupa cum ne aflam fie in prezenta unei erori judiciare fie in prezenta unor cazuride privare nelegala de libertate fie in alte cazuri expres prevazute de lege
in demersul de fata vom analiza in principal primele doua ipoteze cuprinse in dispozitiile art 538 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (1) C proc pen anterior respectiv in dispozitiile art 539 C proc pencu corespondent in dispozitiile art 504 alin (2) si (3) C proc pen anterior
O analiza atenta a dispozitiilor legale mentionate pune in evidenta faptul ca legislatia romana este compatibila cuprevederile Conventiei europene a drepturilor omului[3] si protocoalele sale aditionale
I Astfel in cuprinsul dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie este reglementat dreptul lareparatiune pentru prejudiciile derivate din erori judiciare dupa cum urmeazabdquoAtunci cand condamnarea penala definitiva este ulterior anulata sau cand este acordata gratierea pentru ca unfapt nou sau recent descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara persoana care a suferit o pagubadin cauza acestei condamnari este despagubita conform legii ori practicii in vigoare in statul respectiv cuexceptia cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut ii este acestuia
page 3 29
imputabila in tot sau in parterdquo
In mod similar dispozitiile art 538 C proc pen roman prevad bdquo(1) Persoana care a fost condamnata definitivindiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare aredreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care in urma rejudecarii cauzei dupa anularea saudesfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs oeroare judiciara s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(2) Dispozitiile alin (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsadaca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(3) Persoana prevazuta la alin (1) si persoana prevazuta la alin (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea decatre stat a pagubei suferite daca prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel au determinat condamnarea inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperitrdquo
in articolul 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat dreptul la reparatiune pentru prejudicii derivatedin detentia nelegala dupa cum urmeaza bdquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri inconditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo
in mod simetric dispozitiile art 9 C proc pen care consacra acelasi drept si anume dreptul la libertate sisiguranta in alin (5) reglementeaza dreptul la reparatiune dupa cum urmeazaArt 9 alin (5) bdquoOrice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masuraprivativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
In mod similar dispozitiile art 539 C proc pen roman prevad ca bdquo(1) Are dreptul la repararea pagubei sipersoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta a procurorului prin incheiereadefinitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara precum si prin incheiereadefinitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzeirdquo
Observam ca aceasta norma este o aplicatie particulara speciala a dreptului consacrat in alin (5) al art 9 C procpen in sensul ca reglementeaza exclusiv dreptul la reparatiune pentru prejudiciile derivate din privarea nelegalade libertate savarsita in cursul procesului penal independent de modul in care se finalizeaza procesul (prin achitaresau condamnare)
O analiza asupra normelor interne si europene care reglementeaza dreptul la reparatiune pentru prejudiciileproduse prin erori judiciare pun in evidenta continutul conceptului de eroare judiciara in sens juridic
page 4 29
Astfel suntem in prezenta unei erori judiciare ori de cate ori o persoana a fost condamnata definitiv pentru ofapta prevazuta de legea penala ca infractiune indiferent daca pedeapsa aplicata ori masura educativa privativade libertate a fost sau nu pusa in executare sub conditia ca o asemenea hotarare sa fie ulterior desfiintata sauanulata ndash prin intermediul cailor extraordinare de atac (precum revizuirea) iar in rejudecare sa se pronunte ohotarare definitiva de achitare a persoanei in cauza pentru un fapt nou sau recent descoperitcare dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara Totodata normele impun pentru nasterea dreptului la reparatiunein caz de eroare judiciara ca persoana in cauza sa nu isi fi determinat condamnarea prin declaratii mincinoaseori in orice alt fel in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel pe de o parte iar pe de alta partenormele impun ca persoanei condamnate sa nu-i fie imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util afaptului necunoscut sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara
Observam ca principala conditie de fond de natura a activa dispozitiile art 538 C proc pen respectiv dispozitiileart 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie vizeaza preexistenta unei hotarari definitive de condamnareNormele in discutie nu se aplica in cazul dispunerii incetarii urmaririi penale sau in cazul achitariipersoanei trimise in judecata penala indiferent daca aceasta din urma solutie a fost pronuntata in prima instantaprin hotarare ramasa definitiva (de ex prin neapelare) sau in in apel sens in care a statuat si Curtea Europeana dela Strasbourg
Aceeasi Curte a statuat ca dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 (cu corespondent in dispozitiile art 538 C procpen roman) nu-si gasesc aplicarea atunci cand hotararea de condamnare nu a fost desfiintataanulata pentrubdquodescoperirea de fapte noirdquo ci pentru o noua calificare a faptelor facuta de instanta superioara pe baza probelorexistente la dosar[7] in acest fel este subliniata cea de a doua conditie care caracterizeaza eroarea judiciaravizata de dispozitiile art 538 C proc pen
Cerinta care caracterizeaza faptul nou sau recent descoperit constand in aptitudinea acestuia de a demonstraeroarea judiciara este subliniata in doctrina europeana potrivit cu care bdquocand anulareadesfiintarea hotararii decondamnare s-a intemeiat pe alte motive spre exemplu pe o gresita interpretare a legii sau pe motive umanitarepersoana in cauza nu poate invoca dreptul la indemnizare garantat de art 3 din Protocolul nr 7 cu corespondentin dispozitiile art 538 C proc pen
in mod corespunzator consideram ca dreptul la reparatiune garantat de art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie reglementat si in art 538 C proc pen nu se naste nici in cazul admiterii unei contestatii in anularepentru motivele prevazute de Codul de procedura penala cu consecinta anularii hotararii definitive decondamnare urmata de achitarea definitiva a inculpatului in rejudecare intrucat intre motivele prevazute de legepentru declansarea caii de atac a contestatiei in anulare nu figureaza bdquodescoperirea unui fapt nou ori un fapt recentdescoperit apt sa demonstreze o eroare judiciarardquo un asemenea motiv fiind reglementat ca motiv de revizuire [art452 cu referire la art 453 lit a) C proc pen]
in sfarsit art 3 din Protocolul nr 7 nu recunoaste niciun drept la indemnizare in situatia in care se probeaza canerelevarea faptului necunoscut la momentul pronuntarii condamnarii este imputabila in tot sau in parte insasipersoanei condamnate
page 5 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
imputabila in tot sau in parterdquo
In mod similar dispozitiile art 538 C proc pen roman prevad bdquo(1) Persoana care a fost condamnata definitivindiferent daca pedeapsa aplicata sau masura educativa privativa de libertate a fost sau nu pusa in executare aredreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite in cazul in care in urma rejudecarii cauzei dupa anularea saudesfiintarea hotararii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste ca s-a produs oeroare judiciara s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(2) Dispozitiile alin (1) se aplica si in cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat in lipsadaca dupa rejudecare s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare(3) Persoana prevazuta la alin (1) si persoana prevazuta la alin (2) nu vor fi indreptatite sa ceara repararea decatre stat a pagubei suferite daca prin declaratii mincinoase ori in orice alt fel au determinat condamnarea inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei nici persoana condamnata careia ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperitrdquo
in articolul 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat dreptul la reparatiune pentru prejudicii derivatedin detentia nelegala dupa cum urmeaza bdquoOrice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri inconditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatiirdquo
in mod simetric dispozitiile art 9 C proc pen care consacra acelasi drept si anume dreptul la libertate sisiguranta in alin (5) reglementeaza dreptul la reparatiune dupa cum urmeazaArt 9 alin (5) bdquoOrice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masuraprivativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
In mod similar dispozitiile art 539 C proc pen roman prevad ca bdquo(1) Are dreptul la repararea pagubei sipersoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta a procurorului prin incheiereadefinitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara precum si prin incheiereadefinitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzeirdquo
Observam ca aceasta norma este o aplicatie particulara speciala a dreptului consacrat in alin (5) al art 9 C procpen in sensul ca reglementeaza exclusiv dreptul la reparatiune pentru prejudiciile derivate din privarea nelegalade libertate savarsita in cursul procesului penal independent de modul in care se finalizeaza procesul (prin achitaresau condamnare)
O analiza asupra normelor interne si europene care reglementeaza dreptul la reparatiune pentru prejudiciileproduse prin erori judiciare pun in evidenta continutul conceptului de eroare judiciara in sens juridic
page 4 29
Astfel suntem in prezenta unei erori judiciare ori de cate ori o persoana a fost condamnata definitiv pentru ofapta prevazuta de legea penala ca infractiune indiferent daca pedeapsa aplicata ori masura educativa privativade libertate a fost sau nu pusa in executare sub conditia ca o asemenea hotarare sa fie ulterior desfiintata sauanulata ndash prin intermediul cailor extraordinare de atac (precum revizuirea) iar in rejudecare sa se pronunte ohotarare definitiva de achitare a persoanei in cauza pentru un fapt nou sau recent descoperitcare dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara Totodata normele impun pentru nasterea dreptului la reparatiunein caz de eroare judiciara ca persoana in cauza sa nu isi fi determinat condamnarea prin declaratii mincinoaseori in orice alt fel in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel pe de o parte iar pe de alta partenormele impun ca persoanei condamnate sa nu-i fie imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util afaptului necunoscut sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara
Observam ca principala conditie de fond de natura a activa dispozitiile art 538 C proc pen respectiv dispozitiileart 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie vizeaza preexistenta unei hotarari definitive de condamnareNormele in discutie nu se aplica in cazul dispunerii incetarii urmaririi penale sau in cazul achitariipersoanei trimise in judecata penala indiferent daca aceasta din urma solutie a fost pronuntata in prima instantaprin hotarare ramasa definitiva (de ex prin neapelare) sau in in apel sens in care a statuat si Curtea Europeana dela Strasbourg
Aceeasi Curte a statuat ca dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 (cu corespondent in dispozitiile art 538 C procpen roman) nu-si gasesc aplicarea atunci cand hotararea de condamnare nu a fost desfiintataanulata pentrubdquodescoperirea de fapte noirdquo ci pentru o noua calificare a faptelor facuta de instanta superioara pe baza probelorexistente la dosar[7] in acest fel este subliniata cea de a doua conditie care caracterizeaza eroarea judiciaravizata de dispozitiile art 538 C proc pen
Cerinta care caracterizeaza faptul nou sau recent descoperit constand in aptitudinea acestuia de a demonstraeroarea judiciara este subliniata in doctrina europeana potrivit cu care bdquocand anulareadesfiintarea hotararii decondamnare s-a intemeiat pe alte motive spre exemplu pe o gresita interpretare a legii sau pe motive umanitarepersoana in cauza nu poate invoca dreptul la indemnizare garantat de art 3 din Protocolul nr 7 cu corespondentin dispozitiile art 538 C proc pen
in mod corespunzator consideram ca dreptul la reparatiune garantat de art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie reglementat si in art 538 C proc pen nu se naste nici in cazul admiterii unei contestatii in anularepentru motivele prevazute de Codul de procedura penala cu consecinta anularii hotararii definitive decondamnare urmata de achitarea definitiva a inculpatului in rejudecare intrucat intre motivele prevazute de legepentru declansarea caii de atac a contestatiei in anulare nu figureaza bdquodescoperirea unui fapt nou ori un fapt recentdescoperit apt sa demonstreze o eroare judiciarardquo un asemenea motiv fiind reglementat ca motiv de revizuire [art452 cu referire la art 453 lit a) C proc pen]
in sfarsit art 3 din Protocolul nr 7 nu recunoaste niciun drept la indemnizare in situatia in care se probeaza canerelevarea faptului necunoscut la momentul pronuntarii condamnarii este imputabila in tot sau in parte insasipersoanei condamnate
page 5 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Astfel suntem in prezenta unei erori judiciare ori de cate ori o persoana a fost condamnata definitiv pentru ofapta prevazuta de legea penala ca infractiune indiferent daca pedeapsa aplicata ori masura educativa privativade libertate a fost sau nu pusa in executare sub conditia ca o asemenea hotarare sa fie ulterior desfiintata sauanulata ndash prin intermediul cailor extraordinare de atac (precum revizuirea) iar in rejudecare sa se pronunte ohotarare definitiva de achitare a persoanei in cauza pentru un fapt nou sau recent descoperitcare dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara Totodata normele impun pentru nasterea dreptului la reparatiunein caz de eroare judiciara ca persoana in cauza sa nu isi fi determinat condamnarea prin declaratii mincinoaseori in orice alt fel in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel pe de o parte iar pe de alta partenormele impun ca persoanei condamnate sa nu-i fie imputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util afaptului necunoscut sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara
Observam ca principala conditie de fond de natura a activa dispozitiile art 538 C proc pen respectiv dispozitiileart 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie vizeaza preexistenta unei hotarari definitive de condamnareNormele in discutie nu se aplica in cazul dispunerii incetarii urmaririi penale sau in cazul achitariipersoanei trimise in judecata penala indiferent daca aceasta din urma solutie a fost pronuntata in prima instantaprin hotarare ramasa definitiva (de ex prin neapelare) sau in in apel sens in care a statuat si Curtea Europeana dela Strasbourg
Aceeasi Curte a statuat ca dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 (cu corespondent in dispozitiile art 538 C procpen roman) nu-si gasesc aplicarea atunci cand hotararea de condamnare nu a fost desfiintataanulata pentrubdquodescoperirea de fapte noirdquo ci pentru o noua calificare a faptelor facuta de instanta superioara pe baza probelorexistente la dosar[7] in acest fel este subliniata cea de a doua conditie care caracterizeaza eroarea judiciaravizata de dispozitiile art 538 C proc pen
Cerinta care caracterizeaza faptul nou sau recent descoperit constand in aptitudinea acestuia de a demonstraeroarea judiciara este subliniata in doctrina europeana potrivit cu care bdquocand anulareadesfiintarea hotararii decondamnare s-a intemeiat pe alte motive spre exemplu pe o gresita interpretare a legii sau pe motive umanitarepersoana in cauza nu poate invoca dreptul la indemnizare garantat de art 3 din Protocolul nr 7 cu corespondentin dispozitiile art 538 C proc pen
in mod corespunzator consideram ca dreptul la reparatiune garantat de art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie reglementat si in art 538 C proc pen nu se naste nici in cazul admiterii unei contestatii in anularepentru motivele prevazute de Codul de procedura penala cu consecinta anularii hotararii definitive decondamnare urmata de achitarea definitiva a inculpatului in rejudecare intrucat intre motivele prevazute de legepentru declansarea caii de atac a contestatiei in anulare nu figureaza bdquodescoperirea unui fapt nou ori un fapt recentdescoperit apt sa demonstreze o eroare judiciarardquo un asemenea motiv fiind reglementat ca motiv de revizuire [art452 cu referire la art 453 lit a) C proc pen]
in sfarsit art 3 din Protocolul nr 7 nu recunoaste niciun drept la indemnizare in situatia in care se probeaza canerelevarea faptului necunoscut la momentul pronuntarii condamnarii este imputabila in tot sau in parte insasipersoanei condamnate
page 5 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Cat priveste natura procedurii ce urmeaza a fi urmata pentru a se stabili existenta erorii judiciare care deschidedreptul victimei la indemnizare aceste aspect tine de legislatia si de practica existenta sau care trebuie sa existe infiecare stat contractant
in Romania o hotarare definitiva de condamnare nu poate fi desfiintata decat prin intermediul cailor extraordinarede atac respectiv prin revizuirea reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 452-453 lit a) C proc pen cu referirela art 460-461 C proc pen aceste din urma dispozitii legale continand norme particulare privind rejudecareacauzei ca efect al admiterii cererii de revizuire
in raport cu cele mai sus prezentate observam ca semnificatia juridica a conceptului de eroare judiciara difera deintelesul atribuit acestei sintagme in limbajul comun caci de exemplu in limbajul comun deseori se sustine cadaca o persoana a fost condamnata penal in prima instanta insa a fost achitata in calea de atac hotararea deachitare fiind definitiva s-ar fi produs o bdquoeroare judiciarardquo ()
in masura in care conceptului de eroare judiciara nu i se modifica continutul sau juridic astfel cum deja s-a aratatconstatam ca pentru atragerea raspunderii statului ca efect al achitarii definitive in rejudecare a persoaneicondamnata initial definitiv nu conteaza temeiul achitarii acesteia sens in care s-a pronuntat si CurteaConstitutionala prin Decizia nr 451998 in raport cu temeiurile de achitare prevazute de Codul de procedurapenala in art 16 C proc pen in vigoare (art 11 C proc pen anterior)
II Cat priveste ce-a de a doua ipoteza obiect al studiului de fata reglementata in cuprinsul dispozitiilor art 539 Cproc pen constatam ca legiuitorul roman a reglementat un drept la despagubire pentru prejudiciul materialrespectiv daunele morale in caz de privare nelegala de libertate savarsita in cursul procesului penal in acest fels-a inteles ca in anumite conditii expres prevazute de lege sa fie dezdaunat si cel care a fost definitivachitat sau condamnat prin hotarare judecatoreasca pronuntata in cursul procesului penal in care persoana incauza are calitatea de inculpat
Norma in discutie se afla in stransa corelare cu art 5 din Conventie care consacra dreptul la libertate sila siguranta care odata incalcat atrage aplicarea art 5 paragraf 5 din Conventie precum si cu art 9 C procpen care reda in tocmai continutul art 5 din Conventie
Dispozitiile art 5 paragraf 5 garanteaza un drept executoriu la reparatie numai victimelor unei arestari sau aleunei detentii in conditii contrare art 5 paragraf 1-4 motiv pentru care redam continutul dispozitiilor art 5 dinConventiebdquo1 Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa cu exceptiaurmatoarelor cazuri si in conformitate cu caile legale
page 6 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
a daca este retinut legal in urma condamnarii sale de catre un tribunal competentb daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detentii legale pentru nesupunerea la o hotararepronuntata conform legii de catre un tribunal ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de legec daca aceasta a fost retinuta sau detinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atuncicand exista motive verosimile de a o banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a secrede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteiad daca este vorba de o detentiune legala a unui minor hotarata pentru educatia sa supravegheata sau despredetinerea legala a unei persoane in vederea aducerii sale in fata autoritatii competentee daca este vorba despre detinerea legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa a unuialienat a unui alcoolic a unui toxicoman sau a unui vagabondf daca este vorba despre arestarea sau detinerea legala unei persoane pentru a o impiedica sa patrunda in modnelegal pe un teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare2 Orice persoana trebuie sa fie informata in termenul cel mai scurt si intr-o limba pe care o intelege asupramotivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa3 Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit c) din prezentul articol trebuieadusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilorjudiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii Punerea inlibertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea celui interesat la judecata4 Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca un recurs in fataunui tribunal pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispunaeliberarea sa daca detinerea este ilegalardquo
Totodata in jurisprudenta sa Curtea Europeana a statuat ca statelor contractante nu le este interzisaconditionarea acordarii unei indemnizatii in situatia data dovezii ce trebuie facuta de cel interesat a sufeririiunui prejudiciu rezultat din aceasta incalcare intrucat in domeniul art 5 paragraf 5 calitatea de victima este deconceput chiar in absenta unui prejudiciu dar nu exista obligatia de reparare fara sa existe prejudiciu materialsau moral ce are a fi reparat
Pentru edificare cu privire la continutul art 5 din Conventie redam continutul art 9 C proc pen dupa cumurmeaza bdquoDreptul la libertate si siguranta(1) in cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane la libertate si siguranta(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si inconditiile prevazute de lege(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelegeasupra motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii(4) Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusa in mod nelegalorganele judiciare competente au obligatia de a dispune revocarea masurii si dupa caz punerea in libertate a celuiretinut sau arestat(5) Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal in cursul procesului penal o masura privativa delibertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de legerdquo
Observam ca exigentele dispozitiilor art 5 conditioneaza dreptul la reparatiune de absenta unei baze legale indreptul intern care sa legitimeze detentiaarestarea in discutie pe de o parte iar pe de alta parte de necesitateastabilirii unei detentii ilegale din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 care consacra detentia legitimain acest context dispozitiile art 5 paragraf 5 sunt considerate ca reprezinta o regula de fond ceea ce inseamnaca Curtea Europeana respectiv instantele nationale pot constata deopotriva incalcarea a mai multor paragrafe aleart 5 (paragrafele 1-4) caz in care Curtea respectiv instantele nationale sunt abilitate sa acorde si altereparatiuni nu doar reparatiunea vizata de regula de fond inscrisa in art 5 paragraf 5 din Conventie Astfel intr-o
page 7 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
speta s-a constatat atat incalcarea art 5 paragraf 1 (arestarea fara existenta unor ratiuni plauzibile ca s-arsustrage urmaririi penale dupa comiterea unei infractiuni) si deopotriva incalcarea dispozitiilor art 5 paragraf3 (detinerea a fost ordonata de o persoana care nu avea calitatea de bdquomagistratrdquo in sensul Conventiei si ca nu afost condusa bdquode indatardquo in fata unui asemenea magistrat) precum si incalcarea art 5 paragraf 4 (deoarecetribunalul nu a statuat intr-un termen scurt cu privire la legalitatea detinerii sale) dar si a art 5 paragraf 5 (pentrua nu fi obtinut reparatie pentru detentie ilegala in dreptul intern) suma acordata petentului cu titlu de despagubirifiind una globala insa cu temeiuri juridice diferite[14] dar care se integreaza dispozitiilor art 5 din Conventie sisustin protejarea dreptului la libertate si siguranta ca drept fundamental al omului
Exigentele mai sus mentionate caracterizeaza si aplicarea dispozitiilor art 9 C proc pen
Evaluand jurisprudenta CEDO in materie constatam ca in toate cazurile circumstantele cauzei judiciare suntextrem de relevante pentru aprecierea caracterului ilegal al detentieiarestarii unei persoane cu consecinta activariidreptului la despagubiri Astfel intr-o speta Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite dispozitiile art 5 paragraf 1 dinConventie din moment ce banuielile in sensul ca reclamantul a comis o infractiune au fost plauzibile in schimbin aceeasi speta Curtea a retinut incalcarea prevederilor art 5 paragraf 3 deoarece persoana in cauza a fostretinuta de politie timp de 6 zile si 13 ore fara a fi adusa de indata in fata unui judecator dupa care a fosteliberata
Doctrina relevanta in materie a sesizat ca in intreaga sa activitate in aplicarea art 5 din Conventie CurteaEuropeana in procedura sa nu verifica bdquonimic altceva decat legalitatea detineriiarestariirdquo
Cu alte cuvinte Curtea nu masoara temeinicianetemeinicia masurii privative de libertate respectiv ansamblulelementelor cauzei apreciate intr-un anume fel de catre tribunal caci asemenea aprecieri pot fi justificate inclusivde unele consideratii de oportunitate ale autoritatii nationale judiciare care dispune luarea masurii preventive incadrul unui proces penal
in acelasi sens intr-o alta speta Curtea a declarat ca nu este competenta sa se pronunte asupratemeiniciei duratei unei detentii sau a oricarei alte pedepse aplicate unei persoane dupa condamnarea sa decatre un tribunal competent
Nelegalitatea detentiei preventive poate fi constatata si in cazul in care in dreptul intern este prevazut controlulperiodic al legalitatii detentiei iar acesta nu s-a realizat
bdquoLunga detentie preventivardquo a fost considerata de asemenea ca un caz de detentie ilegala in raport cugravitatea infractiunii pentru care persoana a fost detinuta
page 8 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
bdquoJudecata cu incalcarea termenului rezonabilrdquo in cauzele cu inculpati arestati poate reprezenta un alt elementde nelegalitate a detentiei reclamate cu consecinta acordarii de despagubiri in baza art 5 paragraf 5 cu referire laart 5 paragraf 3
intr-o alta speta Curtea a activat dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie retinand ca bdquoabsenta totala a motivariideciziei care autorizeaza o detentie mai ales cand aceasta este prelungita in timp este incompatibila cu principiulprotectiei libertatii persoanei impotriva arbitrariului instituit prin art 5 paragraf 1 din Conventie in acelasi sensCurtea europeana a subliniat in cauza Calmanovici contra Romaniei hotararea din 1 iulie 2008 ca nu oriceincalcare a dispozitiilor legii interne referitoare la luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive are ca efectincalcarea automata a art 5 din Conventie ci doar in cazul in care ar fi vorba de o incalcare care releva arbitrariulorganelor judiciare Astfel in aceasta hotarare s-a constatat incalcarea art 5 paragraful 1 lit c) din Conventie prinnerespectarea legii interne in luarea masurii arestarii preventive intrucat in momentul arestarii preventive areclamantului in temeiul art 148 lit h) C proc pen (1968) procurorul nu a expus faptele pentru care considera camentinerea in libertate a inculpatului ar fi prezentat un pericol pentru ordinea publica asa cum prevedeaudispozitiile relevante in materie Deci nerespectarea obligatiei prevazute in dreptul intern de a motiva hotararea deluare a masurii arestarii preventive denota un arbitrariu care atrage totodata si incalcarea art 5 din Conventie
Din acest sumar examen de jurisprudenta CEDO observam ca instanta europeana este preocupata in toatecazurile de a demonstra nelegalitatea detentiei din perspectiva dispozitiilor art 5 paragrafele 1-4 din Conventiecare consacra cazurile de detentie legala si face acest lucru pentru simplul motiv ca in caz contrar respectiv incazul unei detentii legale nu poate activa dispozitiile art 5 paragraf 5 din Conventie cu consecinta acordarii uneiindemnizatii Edificatoare in aceste sens este Hotararea din 25 august 1987 pronuntata de Curte in cauzaNoumllkenbockhoff contra Germaniei prin care s-a statuat ca bdquonicio clauza din Conventie nu da acuzatului un dreptla reparatie pentru detentie provizorie legala nici chiar in ipoteza inchiderii urmaririi penale angajate contrapersoaneirdquo
Cu alte cuvinte dreptul la indemnizatie conferit de art 5 paragraf 5 este direct si strict conditionat de stabilirea uneidetentiiarestari nelegale ilicite iar aceasta conditie rezulta din chiar redactarea normei cuprinsa in art 5 paragraf5 redata deja
Revenind la dreptul intern constatam ca dreptul la reparatiune pentru cazul in discutie este reglementat dedispozitiile art 539 C proc pen norma conditionand acordarea unei indemnizatii de stabilireacaracterului nelegal al privarii de libertate dupa caz fie prin ordonanta procurorului fie prin incheiere definitiva ajudecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminarafie prin incheiere definitiva sauhotarare definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei
Doctrina a sustinut ca ordonanta procurorului poate face dovada privarii nelegale de libertate si atunci cand s-adispus arestarea preventiva ori arestul la domiciliu in masura in care prin ordonanta se dispune clasarea pentruvreunul dintre cazurile prevazute la art 16 C proc pen precum ar fi prescriptia raspunderii penale la o
page 9 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
data anterioara dispunerii masurii preventive sau in cazul incidentei vreunei cauze de nepedepsire
Cat priveste natura masurii preventive aceeasi doctrina a subliniat ca intra sub incidenta dispozitiilor art 539 Cproc pen atat retinerea si arestarea preventiva cat si arestul la domiciliu dat fiind ca prin Legea nr 2542013privind executarea sanctiunilor privative de libertate aceasta din urma masura este considerata masura privativade libertate
Constatarea nelegalitatii masurii privative de libertate trebuie sa fie explicita astfel ca pentru a se naste dreptul ladespagubiri este necesar ca incheierea pronuntata de judecator sa fie definitiva si sa constate ca masura a fostluata prelungita sau mentinuta la un moment dat cu incalcarea dispozitiilor legale context in care trebuie sa aratedispozitiile legale incalcate in mod concret
Aceeasi doctrina relevanta in materie cu precizarea ca ilustrul profesor N Volonciu a contribuit inclusiv laredactarea noului Cod de procedura penala atrage atentia asupra faptului ca simpla inlocuire a unei masuripreventive cu alta mai blanda nu echivaleaza cu constatarea nelegalitatii masurii initiale precum nici revocareamasurii pentru acelasi motiv respectiv constatarea incetarii ei de drept in conditiile legii
Cu alte cuvinte nelegalitatea masurii trebuie demonstrata si trebuie sa rezulte din incalcari determinate ale legiiadica nerespectarea conditiilor legale de luare prelungire ori mentinere a masurii preventive iar nu din chestiunide apreciere cum ar fi pericolul pentru ordinea publica
Printre asemenea incalcari s-ar putea plasa cazul dispunerii unei masuri precum arestarea preventiva pentru oinfractiune pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 223 alin (2) C proc pen (pedeapsa inchisoriieste mai mica de 5 ani pentru infractiunea respectiva si nu este incidenta niciuna dintre situatiile expres silimitativ prevazute de art 223 alin (1) C proc pen Toate celelalte elemente care tin de aprecierea judecatoruluinu sunt conditii de legalitate ci de temeinicienetemeinicie nevizate de dispozitiile art 539 C proc pen si de art5 parag 5 din Conventie astfel cum deja am aratat prin evocarea jurisprudentei CEDO
De asemenea lipsa oricaror probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiuneconfigureaza un caz de detentiearestare nelegala
bdquoDepasirea duratei unei arestarirdquo chiar luata cu respectarea legii reprezinta un alt caz de detentie nelegala
page 10 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Luarea masurii preventive pentru faptele pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale ori a executariipedepsei amnistia ori dezincriminarea faptei reprezinta situatii care se integreaza in textul normei cuprinsa inart 539 C proc pen caci demonstreaza nelegalitatea detentiei
Doctrina a mai sustinut ca dreptul la indemnizare vizat de dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraf5 din Conventie subzista in conditiile aratate configurate de textul normei independent de imprejurarea ca lafinalul procesului penal inculpatul este achitat sau condamnat[25] definitiv pentru infractiunea pentru care s-adispus masura privativa de libertate caci dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul ladespagubiri de stabilirea nevinovatiei persoanei respective ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei inraport cu dispozitiile legale care o reglementeaza si cu dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectivart 9 alin (1)-(4) C proc pen
III Relativ la procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz deprivare nelegala de libertate constatam ca aceasta este una speciala cuprinsa in Capitolul VII al Titului IV alCodului de procedura penala ndash intitulat ndash bdquoProceduri specialerdquo
Asezarea dispozitiilor legale cuprinse in art 538 si art 539 C proc pen in acest capitoltitlu are o relevantadeosebita in ceea ce priveste regimul juridic specific acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimuljuridic al altor forme de raspundere juridica de drept comun precum ar fi raspunderea civila delictualareglementata in art 1349 si art 1381 din Codul civil
Procedura implicata de aplicarea dispozitiilor art 538 si 539 C proc pen este o procedura speciala ndash fapt expresstipulat in chiar Titlul nr IV din care face parte Capitolul VII care cuprinde normele mentionate - care deroga de ladreptul comun general in baza principiului bdquospecialia derogant generalibusrdquo O asemenea prevedere estepermisa de Conventia Europeana Curtea Europeana aratand in repetate randuri asa cum am evidentiat in studiulde fata ca statele contractante sunt libere sa reglementeze in mod particular procedura de urmat in scopul de ada eficienta dispozitiilor art 3 Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv dispozitiilor art 5 paragraful 5 dinConventie
O decizie de speta a inaltei Curti de Casatie si Justitie pune in evidenta ca ori de cate ori printr-o legenorma seprevede o procedura speciala aceasta se va aplica in totalitate iar nu regulile de drept comun carereglementeaza raspunderea civila delictuala caci legea speciala se aplica in baza principiului de drept bdquospecialiaderogant generalibusrdquo
Aceasta statuare nu este de natura a nega posibilitatea cumulului unor forme de raspundere intemeiate penorme juridice diferite astfel cum vom demonstra in studiul de fata sub punctul IV
page 11 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
insa dreptul la despagubiri pentru cazurile vizate de art 538 si art 539 C proc pen nu poate fi valorificat decat inconditiile vizate de aceste norme iar nu dupa regulile comune specifice raspunderii civile delictuale
Doctrina si jurisprudenta in materie au pus in evidenta regulile procedurale impuse judecatorului confruntat cucererea de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art 538 respectiv dispozitiile art 539 C proc pen
Astfel in cazul erorii judiciare instanta abilitata sa constate eroarea judiciara cu consecinta achitarii definitive ainculpatului condamnat initial in cadrul unui proces penal in mod definitiv la o pedeapsa sau masura educativaprivativa de libertate este instanta penala investita cu o cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei astfel decereri pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeste eroarea judiciara cu consecinta rejudecarii cauzeipenale si achitarii inculpatului
Instanta civila in baza hotararii judecatoresti astfel pronuntate va acorda despagubiri celui in cauza in masura incare paguba suferita ca urmare a condamnarii sale definitive rezultat al unei erori materiale nu poate fi imputabilareclamantului Nu vor fi dezdaunate persoanele care prin declaratii mincinoase au determinat condamnarea lor inafara cazurilor in care au fost obligate sa procedeze astfel precum nici persoana condamnata careia ii esteimputabila in tot sau in parte nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care adeterminat eroarea judiciara
Observam ca pentru atragerea raspunderii statului in acest caz legea cere calitatea de victima a titularuluidreptului la actiune in sensul dispozitiilor Conventiei cat si dovada cuantumului prejudiciului pretins suferit cacidispozitiile art 540 C proc pen fixeaza criteriile care trebuie valorificate de instanta pentrustabilirea intinderii prejudiciului
Raspunderea statului in baza art 538 C proc pen nu este o raspundere exclusiv obiectiva independenta deorice culpa a prepusilor statului care formeaza corpul magistratilor iar acest fapt rezulta din dispozitiile art 542 Cproc pen care reglementeaza actiunea in regres a statului impotriva celor care bdquocu rea-credinta sau gravaneglijenta (culpa grava) au provocat situatiile generatoare de daune sau impotriva institutiei la care acestia suntasigurati pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocat in exercitiul profesiuniirdquo
Noul Cod de procedura penala nu mai reglementeaza dreptul la regres al statului ca fiind unul obligatoriu precumin vechiul Cod ci ca pe o facultate a statului bdquoactiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fiindreptata impotriva persoanei care cu rea-credinta sau din culpa grava a provocat situatia generatoare de daunesau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiulprofesiuniirdquo
page 12 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Noua reglementare este conforma cu realitatea si in acord cu nevoia de a sustine principiul independenteijudecatorului care impune ca acesta sa nu poata fi tras la raspundere disciplinara sau materiala (civila) decatdaca si-a exercitat atributiile cu rea-credinta si grava neglijenta (culpa grava) provocand situatii generatoare dedaune
Cu alte cuvinte Statul va raspunde in toate cazurile respectiv atat in ipotezele in care agentii sai (organelejudiciare) nu au contribuit la provocarea situatiei generatoare de daune (raspundere obiectiva) cat si in cazul incare acestia si-au indeplinit atributiile cu o culpa usoara (levissima) provocand situatiile generatoare de dauneintr-o anumita proportie respectiv cand acestia au actionat cu rea-credinta sau culpa grava provocand situatiilegeneratoare de daune in aceste din urma cazuri fiind in prezenta unei raspunderi subiective a statuluiintemeiata pe culpa agentilor sai
Ipotezele diferite enuntate au relevanta exclusiv in legatura cu dreptul la regres al Statului care estelegitimat doar in ultima ipoteza
in cazul actiunii in despagubire intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen Statul raspunde in conditiile legiiinsa constatam ca intr-un astfel de caz raspunderea statului este totdeauna subiectiva (pentru faptele prepusilorsai ndash agenti ai organelor judiciare) caci dispozitiile art 539 C proc pen legitimeaza un drept la reparatiune numaidaca s-a stabilit detentia nelegala Or nelegalitatea luarii prelungirii sau mentinerii masurii arestarii preventivesau a arestului la domiciliu evoca incalcari de lege savarsite de catre magistrati (procurori sau judecatori)
si in cazul vizat de dispozitiile art 539 C proc pen dreptul la regres a statului se poate exercita in aceleasiconditii ca si in cazul vizat de dispozitiile art 538 C proc pen cu respectarea principiului independenteijudecatorului
Dovada relei credinte sau a culpei grave savarsita de catre agentii statului trebuie facuta de catre stat [art 542alin (2) C proc pen]
IV Reflectii asupra jurisprudentei in materie
in aplicarea dispozitiilor art 504 din Codul de procedura penala anterior respectiv a dispozitiilor art 538 art 539C proc pen in vigoare jurisprudenta instantelor nationale este unanima in legatura cu aplicarea dispozitiilor legalecare consacra dreptul la reparatiune pentru daunele cauzate prin condamnari penale definitive pronuntate caurmare a savarsirii unor erori judiciare
page 13 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Diferentele de jurisprudenta apar in legatura cu intinderea indemnizatiei acordate ca efect al modului in careacestea valorifica criteriile vizate de norma pentru stabilirea intinderii prejudiciului
Cat priveste jurisprudenta recenta relativa la aplicarea dispozitiilor art 539 C proc pen [art 504 alin (2) Cproc pen anterior] se observa o tendinta de deviere a regulilor de drept reclamate de institutia repararii pagubeipentru tipurile de prejudicii vizate sub Capitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala fie in raport cucontinutul lor expres fie in raport cu spiritul acestora asemenea hotarari judecatoresti ignorand total jurisprudentaCurtii Europene dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie respectiv aart 5 paragraf 5 din Conventie prin raportare la art 5 paragrafele 1-4 din Conventie dar si jurisprudenta nationalain materie consolidata in timp
Ilustram tendinta in discutie prin prezentarea unor cazuri de speta dupa cum urmeaza
A Prin sentinta civila nr 227502102014 Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantului L M si aobligat Statul Roman la plata catre reclamanta a sumei de 18296 lei cu titlu de daune materiale si 1500 eurodaune morale
in esenta reclamanta a invocat dispozitiile art 539 C proc pen apreciind ca i se cuvin daune morale pentruarestarea sa preventiva cuprinsa intre data de 21 februarie 2012 si 27 februarie 2012 (7 zile) cat si pentruperioada 27 februarie 2012 ndash 7 mai 2012 perioada in care i-a fost restrictionat dreptul la libera circulatie la nivelullocalitatii iar mai apoi in perioada 30 martie 2012 ndash 7 mai 2012 la nivelul tarii dat fiind ca la data de 27 februarie2012 instanta a dispus masura inlocuirii arestului preventiv cu masura interdictiei de a parasi localitatea iar maiapoi cu masura interdictiei de a parasi tara reclamantul fiind cercetat penal pentru savarsirea infractiunii defavorizare a infractorului procesul penal finalizandu-se cu achitarea sa in baza art 11 alin (2) raportat la art 10lit d) C proc pen (faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii)
in cauza paratul Statul Roman a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii intrucat prin decizia de achitare ainculpatului reclamant nu s-a stabilit nelegalitatea masurii privative de libertate precum nici printr-un alt tip dehotarare dintre cele vizate de alin (2) al art 539 C proc pen
Instanta a unit exceptia cu fondul si a statuat ca bdquodesi pozitia paratului nu are caracter de noutate in sfera litigiilorintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen o asemenea pozitie conturand solutii jurisprudentiale la nivelnational in sensul bdquorespingerii acestor actiuni ca inadmisibilerdquo ndash context in care este evocata decizia civila nr66A27052014 a Curtii de Apel Galati prin care a fost respinsa o actiune similara pornita sub imperiuldispozitiilor art 504 alin (2) C proc pen anterior cu urmatoarea motivarebdquoStabilirea caracterului nelegal al masurilor restrictive de libertate prin ordonanta sau prin hotararejudecatoreasca reprezinta o conditie absolut necesara pentru nasterea dreptului la repararea pagubei inconditiile art 504 C proc pen or neindeplinirea in cauza a cerintei expuse cuprinsa in acest articol vizand
page 14 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
constatarea caracterului nelegal al masurii in modalitatea permisa de text conduce la concluzia neaplicarii inprezentul litigiu a dispozitiilor art 504 C proc penrdquo - totusi instanta apreciaza ca astfel de interpretari aledispozitiilor art 539 C proc pen bdquocontravin insusi textului de lege indicat care in alineatul 2 teza finala recunoastedreptul la reparatii in cazul privarii nelegale () de libertate si celui achitat prin hotarare finalardquo sens in care evocadecizia civila nr 4352012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr 65031102009
Petitul referitor la daunele materiale in suma de 18296 lei a fost acordat cu motivarea ca sumareprezinta contravaloarea cheltuielilor de judecata suportate de reclamant pe parcursul procesului penal(cheltuieli avocatiale) iar petitul referitor la acordarea daunelor morale in suma de 1500 euro a fost admis caechivalent pentru lipsirea de libertate a reclamantului pentru 7 zile si respectiv pentru restrictionarea libertatiisale de miscare aspect sub care instanta evoca dispozitiile art 504 C proc pen cu titlu de lege maifavorabila in raport cu dispozitiile art 539 C proc pen in baza carora reclamantul si-a intemeiat actiunea
B Prin sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti (dosarul nr 12421012014) instanta a admisactiunea reclamantului V A C si a obligat Statul Roman la plata sumei de 20000 lei daune morale in baza art539 C proc pen retinand ca reclamantul a fost retinut 24 de ore de catre procuror fiind suspect pentruinfractiunea de constituire de grup infractional organizat criminalitate informatica detinere de echipamente invederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulosspalare de bani si folosirea de documente vamale de transport falsificate infractiuni pentru care a fost achitatdefinitiv pe considerentul ca bdquofapta nu existardquo
Instanta a retinut ca achitarea inculpatului nu poate constitui o reparatie morala suficienta prin ea insasi oasemenea ipoteza ndash achitarea ndash fiind vizata de dispozitiile art 539 C proc pen tocmai in scopul acordarii dedespagubiri in completare Instanta a retinut ca prealabila constare a nelegalitatii retinerii sale preventive evocatade paratul in cauza Statul Roman nu este o cerinta a dispozitiilor art 539 C proc pen norma permitandacordarea de despagubiri bdquosi persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal dupace au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetariipenale efectuate pana la data adoptarii lorrdquo ()
Instanta mai sustine ca bdquoizvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat caracter special catsi un caracter general de drept comun pentru ca vizeaza raspunderea civila a statului pentru activitateadesfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legalerdquo () Sub acest aspect instanta apreciaza ca indiscutie este bdquoo raspundere legala care este conditionata doar de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit laactiune fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sa sau componentele prejudiciului forma saumodalitatile culpei interpretare ce este conforma cu practica constanta a CEDO atunci cand drepturilefundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri care s-au dovedit a fi neintemeiate () astfel capersoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moralrdquo
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanta afirma ca nu exista criterii obiective context in carebdquostabilirea cuantumului despagubirii se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubireaacordatardquo ()
page 15 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
in acest fel se apreciaza ca bdquosuma de 20000 lei este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingereaadusa onoarei reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala cat si cea privatardquo() Instanta a avut in vedere privarea de libertate de o zi a inculpatului perioada de natura a-i produce suferintemorale de natura sa-i lezeze demnitatea onoarea vatamandu-i creditul moral pozitia socialardquo procesuldesfasurandu-se pe o perioada de 5 ani pentru infractiuni pe care inculpatul nu le-a savarsit
C La un pol diametral opus se plaseaza alte instante de judecata din Romania a caror practica judiciara seinscrie armonios in jurisprudenta hotararilor constante in materie si deopotriva in jurisprudenta CEDO
Astfel prin sentinta civila nr 9727052015 (dosarul nr 6241302014) Curtea de Apel Timisoara a respins apelulreclamantului R A I impotriva sentintei civile nr 2918PI04122014 pronuntata de Tribunalul Timis ca nefondatsentinta prin care actiunea reclamantului pentru obligarea paratului ndash Statul Roman ndash la plata sumei de 2000000lei despagubiri a fost respinsa ca inadmisibila Instanta de fond a retinut ca dispozitiile art 539 C proc pen nusunt intrunite in cauza caci prin decizia de achitare a reclamantului pentru savarsirea infractiunii de omor pentrumotivul prevazut de art 16 lit c) C proc pen (nu exista probe ca persoana a savarsit infractiunea) nu s-astatuat asupra nelegalitatii retinerii si arestarii preventive a reclamantului dispusa in cursul procesului penalpentru o perioada de 283 de zile Dimpotriva tribunalul a retinut ca masurile preventive luate fata de inculpat aufost supuse controlului judiciar instantele de control judiciar validand legalitatea acestor masuri in mod periodic inconditiile legii Sub acest aspect tribunalul a retinut efectul pozitiv al puterii de lucru judecat
Curtea respingand apelul reclamantului cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a hotararii TribunaluluiTimis a evaluat dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventiaeuropeana a drepturilor omului context in care a retinut conformitatea normei de drept intern cu norma europeanaambele norme reglementand dreptul la reparatiunei insa numai in masura in care s-a constatat nelegalitateadetentiei preventive fapt ce rezulta pe de o parte din exprimarea clara a textului celor doua norme acesteavizand expres acordarea unei indemnizatii pentru detentie nelegalaprivare de libertate nelegala iar pe de altaparte din jurisprudenta Curtii Europene sens in care au fost evocate o serie de hotarari ale Curtii Europene
in egala masura Curtea a retinut ca reclamantul nu a invocat vreun motiv de nelegalitate a detentiei salepreventive sprijinindu-si demersul judiciar exclusiv pe achitarea sa definitiva contrar jurisprudentei in materie sidoctrinei relevante
in acest sens a fost evocata decizia civila nr 4050 din 1 iulie 2012 pronuntata de Sectia I Civila a inaltei Curti deCasatie si Justitie prin care s-a statuat ca bdquoin aplicarea dispozitiilor art 504 alin (3) C proc pen anterior in modgresit instanta civila a realizat ea insasi evaluarea caracterului nelegal al masurii arestarii preventive cu incalcareaputerii de lucru judecat a dezlegarilor date de instantele penale care s-au pronuntat in cadrul procesului penalasupra legalitatii si temeiniciei masurilor procesuale restrictive de libertate dispuse impotriva inculpatilor de la aceadata Din acest punct de vedere instanta a facut o gresita aplicare a normelor invocate intrucat a procedat lareevaluarea unor chestiuni care erau deja transate de instanta penala si mai mult decat atat a ajuns la o concluziecontrara or cele statuate de instanta penala se impuneau instantei civile cu puterea lucrului judecat date fiind si
page 16 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
prevederile art 19 C proc pen anterior O atare evaluare a legalitatii masurii restrictive de libertate era ingaduitainstantei civile in aplicarea art 504 alin (2) C proc pen anterior (actual art 539 C proc pen) numaidaca instanta penala a omis (sau cadrul procesual nu i-a impus-o) sa statueze asupra acestui aspect prinhotararea judecatoreasca care a avut ca efect inlaturarea restrictiilor de libertate a reclamantului intr-o cerereformulata pe temeiul art 504 C proc pen anteriorrdquo
Curtea de Apel Timisoara a retinut temeinicia alegatiilor Tribunalului Timis relative la efectul pozitiv al puterii delucru judecat insa a constatat ca asemenea statuari nu sugruma dreptul reclamantului de a apela la instantapentru stabilirea nelegalitatii masurii arestarii sale preventive pentru alte motive de nelegalitate decat celeanalizate de organele judiciare in cadrul controlului legalitatii masurilor preventive privative de libertate in cursulprocesului penal precum ar fi incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva termenului rezonabil inmasura in care judecata cu un inculpat arestat nu s-a savarsit in acord cu exigentele art 5 paragraful 3 dinConventie sau in masura in care hotararile bdquointermediarerdquo prin care a fost verificata legalitateamasurilor preventive au fost absolut nemotivate ori alte asemenea motive identificate in jurisprudenta CEDOprin raportare la prevederile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen
Totodata Curtea a retinut ca reclamantul in cauza a evocat incalcarea drepturilor sale personalenepatrimoniale respectiv dreptul la imagine la deminitate reputatie sens in care a depus la dosarul cauzeiarticole din presa vremii contemporane faptei soldate cu uciderea unei persoane si care-l prezentau cu datele salede identificare inclusiv fotografia sa ca fiind adevaratul autor al crimei context in care instanta a apreciat caincalcarea unor asemenea drepturi este consecinta incalcarii prezumtiei de nevinovatie a reclamantului incontextul incalcarii limitelor libertatii de exprimare prevazuta de art 10 din Conventie motiv suficient pentruactivarea normelor cuprinse in art 252 si art 253 din Codul civil care reglementeaza apararea drepturilorpersonale nepatrimoniale dat fiind ca reclamantul in cauza a fost achitat in ambele grade de jurisdictie iartitlurile acestor articole (bdquoAutorul crimei a fost prinsrdquo bdquoCriminalul care a omorat un batran dupa o cearta la betieprins de politistirdquo bdquoCum si-a ucis victimardquo pot fi de natura sa contureze o perceptie publica cu consecinta stirbiriiunor drepturi fundamentale ale reclamantului precum cele reclamate de acesta Curtea insa a retinut caasemenea drepturi nu pot fi valorificate pe terenul art 539 C proc pen caci aceasta norma confera un drept lareparatiune pentru prejudicii derivate nemijlocit din detentia nelegala fiind subsumate apararii unui alt dreptfundamental si anume dreptul la libertate si siguranta vizat de art 5 din Conventie respectiv art 9 C proc penStatul nu poate avea calitatea de parat in legatura cu asemenea incalcari nevizate de dispozitiile art 539 C procpen
in egala masura Curtea nu a exclus posibilitatea obtinerii de despagubiri pentru incalcarea dispozitiilor art 5paragrafele 1-4 din Conventie in baza art 5 paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen cureferire la articolul 539 C proc pen insa a concluzionat in sensul ca reclamantul nu a evocat asemenea motivede nelegalitate a detentiei sale preventive
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Galati prin decizia civila nr 66A27052014 actiuneareclamantului intemeindu-se pe dispozitiile art 539 C proc pen fiind respinsa ca inadmisibila dat fiind ca nu s-afacut dovada nelegalitatii detentiei reclamantului
V Privire critica asupra solutiilor jurisprudentiale mentionate sub pct IV lit A si B din studiul de fata
page 17 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
A Cu referire la sentinta civila nr 227502102014 pronuntata de Tribunalul Constanta pot fi puse in discutieurmatoarelea) natura despagubirii solicitate in baza art 539 C proc pen cu referire la 5 paragraful 5 din Conventierespectiv art 9 alin (5) C proc pen
Speta rezumata aduce in discutie daunele materiale reprezentand echivalentul cheltuielilor de judecata(avocatiale) suportate de reclamant in cadrul procesului penal in care a fost cercetat penal proces finalizat cuachitarea sa definitiva
in ce ne priveste apreciem ca asemenea daune nu pot fi valorificate pe terenul dispozitiilor art 539 C proc pencu referire la art 5 paragragul 5 din Conventie caci aceasta norma vizeaza prejudiciile materiale (simorale) derivate dintr-o privare nelegala de libertatedetentie nelegala fiind menite a proteja dreptul la libertatesi siguranta iar nu alte drepturi subiective civile
Cu alte cuvinte ipoteza normei cuprinsa in dispozitiile art 539 C proc pen nu poate fi extinsa norma in sineavand un caracter special in cadrul reglementarii Pe cale de consecinta nici solutiile preconizate de dispozitiileart 539 C proc pen nu pot fi aplicate la alte ipoteze nevizate de norma
Temeiul juridic corect in baza caruia pretentia reclamantului putea fi satisfacuta (caci cheltuielile de judecatarespective au fost dovedite) este reprezentat de dispozitiile art 998 C civ anterior (art 1349 art 1389 C civ invigoare) si art 193 alin (6) C proc pen anterior (art 272-276 C proc pen in vigoare) astfel cum aretinut Tribunalul Iasi de exemplu printr-o hotarare confirmata pe acest rationament de inalta Curte de Casatiesi Justitie (decizia nr 556729 iunie 2014 pronuntata de Sectia civila si de proprietate intelectuala)
in cazul nostru insa instanta civila a fost investita cu o actiune civila in baza art 539 C proc pen judecata fiindbdquoghidatardquo de norma de fond prevazuta de art 539 C proc pen cat priveste dezlegarea litigiului insa din punctde vedere procedural judecata urmeaza regulile procesului civil Cum reclamantul in cauza nu si-a intemeiatdemersul judiciar pe normele evocate de instanta civila Tribunalul Constanta se impunea sa respinga actiunea calipsita de temei legal (dispozitiile art 539 C proc pen nefiind incidente in cauza) dat fiind ca principiuldisponibilitatii reglementat de art 9 C proc civ nu poate fi incalcat
Principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil se impunea a fi respectat caz in care instanta nu puteasubstitui temeiul juridic al actiunii reclamantului expres evocat de acesta
page 18 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
b) Problema naturii masurilor preventive care se circumscriu sintagmei bdquoprivarea nelegala de libertaterdquocontinuta in cuprinsul dispozitiilor art 539 alin (1) si (2) C proc pen
Tribunalul Constanta prin hotararea pronuntata a admis ca reclamantului i se cuvin daune morale nu doar pentruperioada in care a fost arestat preventiv (7 zile) ci si pentru perioada de timp in care acestuia i s-a interzis dreptulde a parasi localitatea respectiv tara prin inlocuirea masurii arestarii preventive savarsita la data de 27 februarie2012
Dincolo de observatiile relative la necesitatea stabilirii caracterului nelegal al detentiei reclamate consemnate subpct II al prezentului studiu potrivit cu care simpla masura a inlocuirii unei masuri preventive cu una maiusoara precum in cazul dat nu reprezinta o chestiune de nelegalitate a masurii preventive initiale in conditiile incare inlocuirea masurii este exclusiv rezultatul aprecierii instantei iar nu rezultatul constatarii exprese anelegalitatii masurii arestarii preventive luata initial consideram ca hotararea instantei este contrara dispozitiilorlegale care enumera limitativ masurile privative de libertate respectiv Legea nr 2542013 privind executareasanctiunilor privative de libertate si dispozitiile care reglementeaza masurile preventive cuprinse in Titlul V dinCodul de procedura penala intre acestea fiind enumerate retinerea preventiva arestarea preventiva si arestul ladomiciliu nu insa si interdictia de a parasi localitatea sau tara
in ce ne priveste consideram ca dispozitiile art 539 C proc pen vizeaza exclusiv detentia nelegala derivata dinluarea unor masuri privative de libertate iar nu din masuri restrictive de libertate Apoi constatam ca TribunalulConstanta desi analizeaza exigenta dispozitiilor art 539 C proc pen in sensul aratat totusi evalueaza intindereadespagubirilor acordate in cauza si in raport cu durata masurilor constand in interdictiile de a parasi localitatea sitara din perspectiva dispozitiilor art 504 C proc pen anterior facand o comparatie intre textul in vigoare sivechiul text context in care evoca alegerea dispozitiilor mai favorabile reclamantului cuprinse in art 504 C procpen norma care viza si masurile restrictive de libertate de tipul celor indicate in speta invocand principiulaplicarii legii mai favorabile contrar dispozitiilor art 5 si 6 din Codul penal ale caror ipoteze sunt straine naturiipricinii judecate de instanta
Mai mult actiunea reclamantului a fost initiata sub imperiul noilor coduri de procedura civila si penala fiindintemeiata expres pe dispozitiile art 539 C proc pen iar nu pe dispozitiile art 504 C proc pen astfel ca instantacivila urma sa observe si sa valorifice exigentele principiului disponibilitatii actiunii civile principiu care nu-ipermitea sa se substituie vointei reclamantului O observare a dispozitiilor legilor de punere in aplicare a Codurilorera necesara in scopul evaluarii corecte a legii aplicabile litigiului
Procedand in felul aratat instanta a ignorat caracterul special al procedurii sub care se inscrie norma cuprinsa inart 539 C proc pen valorificata in proces de catre reclamant norma care nu absoarbe si ipoteza restrangeriinelegale de libertate Daca legiuitorul ar fi inteles sa vizeze si aceasta ipoteza ar fi mentinut dispozitiile art 504alin (2) teza finala din Codul de procedura penala anterior ceea ce nu s-a intamplat in noua reglementare
page 19 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Ipoteza masurilor restrictive de libertate luate in cursul procesului penal in mod nelegal nu ramane insa in dreptulnostru lipsita de solutii caci dispozitiile art 9 C proc pen vizeaza atat masurile privative cat si masurile restrictivede libertate in masura in care se constatata nelegalitatea acestora in conditiile legii
in cauza solutionata de Tribunalul Constanta reclamantul nu si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art 9 C procpen ci pe norma speciala prevazuta de art 539 C proc pen motiv pentru care actiunea se impunea fi respinsa
in alta ordine de idei precizam ca atunci cand litigiul este intemeiat pe dispozitiile art 9 C pr pen si se refera lanelegalitatea unor masuri restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara instantaurmeaza a observa si dispozitiile art 2 din Protocolul nr 4 aditional la Conventie care se refera la libertatea demiscare a persoanei
c) Natura drepturilor incalcate
Ratiunea consacrarii unui drept la indemnizatie pentru privare nelegala de libertatedetentie nelegala in conditiileart 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 din Conventie rezida in incalcarea dreptului la libertate si sigurantaastfel cum rezulta din art 5 paragraful 1 din Conventie si din economia normelor cuprinse in Capitolul VII Titlul IVdin Codul de procedura penala
Acordarea de despagubiri pentru incalcarea altor drepturilibertati fundamentale ale omului respectiv aunor drepturi personale nepatrimoniale nu este exclusa in dreptul nostru insa valorificarea acestor drepturi nupoate fi intemeiata pe dispozitiile art 539 C proc pen respectiv art 5 paragraful 5 din Conventie ci pe cu totulalte temeiuri de drept care pun in discutie apararea drepturilor personale nepatrimoniale (art 252ndash253 din Codulcivil art 8 din Conventie care reglementeaza dreptul la viata privata)
B Cu referire la sentinta civila nr 5616092014 a Tribunalului Mehedinti intelegem sa punem in discutieurmatoarele
a) relevanta temeiului in baza caruia reclamantul fost inculpat a fost achitat
Din considerentele hotararii judecatoresti in discutie rezulta ca instanta a acordat o importanta deosebita temeiuluide achitare al reclamantului retinut in procesul penal si anume fapta nu exista precum si duratei procesului
page 20 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
penal (cca 5 ani)
in cuprinsul prezentului studiu am aratat ca pentru activarea dispozitiilor art 539 C proc pen nu importa temeiulachitarii reclamantului norma fiind incidenta chiar si in cazul condamnarii definitive a persoanei pentru simplulmotiv ca unica conditie de fond pentru activarea dreptului la despagubiri este legata de dovedirea caracteruluinelegal al masurii privative de libertate dispusa fata de reclamant in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia evocata deja irelevanta temeiului achitarii fiindretinuta chiar si in cazul de eroare judiciara in sensul art 538 C proc pen De altfel dispozitiile art 539 C procpen pot fi activate si in caz de condamnare a inculpatului
Relativ la durata procesului penal asa cum am aratat sub pct II al studiului de fata aceasta are relevanta cumrezulta si din Jurisprudenta CEDO mentionata in principal pentru stabilirea cuantumului despagubirilor sens incare sunt si dispozitiile art 540 C proc pen care reglementeaza felul si intinderea reparatiei
Relevanta duratei procedurii penale este insa strict legata de starea de detinere preventiva nelegala areclamantului caci dreptul la despagubiri vizat de dispozitiile art 539 C proc pen si art 5 paragraful 5 dinConventie nu se poate nici macar naste in absenta unei detentii nelegale
Cu alte cuvinte durata procesului penal devine nesemnificativa daca inculpatul reclamant a fost cercetat sijudecat in stare de libertate precum in cazul de speta solutionat de Tribunalul Mehedinti speta care releva careclamantul in cauza a fost doar retinut preventiv 24 de ore fara a fi arestat preventiv
Daca procesul penal a depasit termenul rezonabil intr-un proces in care inculpatul a fost cercetat in stare delibertate incidente sunt dispozitiile art 6 paragraful 1 din Conventie iar in cazul in care procesul penal adepasit termenul rezonabil intr-o cauza penala in care inculpatul a fost judecat in stare de arest incidenta eradispozitia art 5 paragraful 3 din Conventie dispozitie care poate activa dispozitiile art 5 paragraful 5 dinConventie respectiv dispozitiile art 539 C proc pen care consacra dreptul la reparatiune
in speta Tribunalului Mehedinti accesarea dispozitiilor art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie nu era permisa in conditiile in care in cauza nu s-a facut dovada retinerii preventive nelegale
b) Criteriile de stabilire a intinderii prejudiciului
page 21 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Dispozitiile art 540 C proc pen prevad expres ca bdquola stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durataprivarii nelegale de libertate si de consecintele produse asupra persoanei asupra familiei celui privat de libertate oriasupra celui aflat in situatia prevazuta la art 538rdquo
Cu toate acestea instanta ignora aceste criterii afirmand ca legea nu prevede criterii obiective pentru stabilireacuantumului prejudiciului ()
c) natura dreptului ocrotit prin dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 dinConventie
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca la stabilirea cuantumului prejudiciului acordatreclamantului instanta a avut in vedere dimensiunea afectarii dreptului la imagine si demnitate al reclamantuluifara a arata in ce fel acesta a fost afectat din punct de vedere al celor doua valori obiect al drepturilor evocate sicu ignorarea faptului ca dispozitiile legale invocate ca temei juridic al actiunii reclamantului sunt menite aproteja exclusiv dreptul la libertate si siguranta iar nu alte drepturi fundamentale ale omului pentru a caror lezareeste necesara invocarea altor temeiuri de drept precum cele reprezentate de dispozitiile art 252ndash253 C civ art8 din Conventie care reglementeaza consecintele incalcarii altor drepturi personale nepatrimoniale precumdreptul la imagine demnitate inclusiv dreptul la viata privata ca drept fundamental
Procedand in acest fel instanta a nesocotit limitele investirii sale si totodata a ignorat limitele proceduriispeciale vizate de Capitolul VII din Codul de procedura penala carora li se supun exclusiv cazurile deprivare nelegala de libertate iar nu alte incalcari vizate de Dreptul comun
d) asimilarea regulilor de drept comun cu regulile specifice procedurilor speciale in materia dreptului ladespagubiri
in mod cu totul surprinzator Tribunalul Mehedinti afirma in continutul sentintei mentionate ca norma pe carereclamantul si-a intemeiat cererea in despagubire (art 539 C proc pen) este deopotriva o norma cu caracterspecial si cu caracter general () in conditiile in care dispozitiile art 539 C proc pen sunt reglementate subCapitolul VII al Titlului IV al Codului de procedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
in acest fel s-a incalcat principiul speciala derogant generalibus contrar intregii doctrine si jurisprudente in materieaspect relevat si de inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia evocata in prezentul studiu
page 22 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
e) natura raspunderii Statului pentru prejudiciile vizate de art 539 C proc pen
Din considerentele sentintei Tribunalului Mehedinti rezulta ca tipul de raspundere identificat in cauza este cel alraspunderii obiective (bdquolegalerdquo) a statului fara ca din motivare sa rezulte absenta culpei agentilor statului (acestafiind criteriul de calificare a raspunderii ca fiind o raspundere obiectiva) ci dimpotriva instanta arata ca bdquostatulraspunde pentru activitatea organelor judiciarerdquo Sub acest aspect motivarea in discutie devine contradictorie si inafara reperelor cunoscute in drept pana in prezent
f) evocarea jurisprudentei CEDO
in sprijinul solutiei pronuntate se evoca jurisprudentei CEDO fara ca instanta sa faca o minima referire laaceasta jurisprudenta respectiv fara a arata in ce consta incompatibilitatea dreptului intern cu norma europeana indomeniul analizat respectiv fara a se arata ce norma europeana a aplicat instanta in masura in care normeleinterne sunt dezavuate de catre tribunal respectiv fara indicarea vreunui caz din jurisprudenta CEDO
C Aspecte comune relevate de instantele identificate sub punctele A B de mai sus
O prima constatare vizeaza modul de receptare a normelor de drept cuprinse in art 539 C proc pen cu referire laart 5 paragraful 5 din Conventie caci instantele in discutie au citit dispozitiile legale si conventionale prin inlocuireasintagmei bdquoprivare nelegala de libertaterdquo [art 539 alin (1) C proc pen] respectiv bdquoprivare de liberate contraradispozitiilor art 5 din Conventierdquo cu sintagmele bdquoprivare de libertate independent de caracterul legal sau ilegal alacesteiardquo si bdquoindiferent daca privarea de libertate a fost sau nu contrara dispozitiilor art 5 din Conventierdquo aspectcare pune in evidenta erori in aplicarea normelor de drept substantial printr-o interpretare care excede claritatiitextului si care totodata este contrara jurisprudentei constante in materie cu referire atat la jurisprudenta nationalacat si la jurisprudenta CEDO in materie
De altfel calitatea jurisprudentei de a fi izvor de drept este repudiata in mod expres prin hotararea TribunaluluiConstanta in considerentele careia se arata ca bdquointerpretarea jurisprudentiala consacrata la nivel nationalcontravine insusi textului de lege () care recunoaste dreptul la despagubiri prin art 539 alin (2) C proc pen incazul privarii nelegale () de liberate si celui achitatrdquo ()
Se observa ca instanta se axeaza pe ultima afirmatie bdquosi celui achitatrdquo ignorand prima parte a propriului enunt incare reda de fapt textul normei astfel ca usor se poate observa ca aceasta vizeaza bdquoprivarea nelegala de
page 23 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
libertaterdquo fapt total ignorat de instanta in aceste conditii este extrem de dificil de inteles rationamentul juridicexpus in cuprinsul hotararii pronuntate de aceasta instanta
A doua constatare este legata de ignorarea cu desavarsire a jurisprudentei CEDO in materie desi instantele afirmaca isi legitimeaza rationamentul pe jurisprudenta instantei europene fara insa a evoca vreun caz de jurisprudentarelevant in domeniu ceea ce pune in discutie insasi calitatea motivarii hotararii judecatoresti din perspectivadispozitiilor art 425 C proc civ
VI CONCLUZII
1 Dispozitiile art 538 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventia europeana adrepturilor omului furnizeaza o definitie juridica conceptului de eroare judiciara care se indeparteaza de lasemnificatia sintagmei din limbajul comun
2 in cazul erorii judiciare dreptul la despagubiri al victimei erorii judiciare este conditionat dea) condamnarea definitiva a unei persoane la o pedeapsa sau masura educativa privativa de liberateb) desfiintarea hotararii definitive de condamnare de catre o instanta penala pentru un fapt nou sau recentdescoperit care dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara pe calea revizuirii ndash cale extraordinara de atac ndashprevazuta de art 452 C proc pen ca urmare a admiterii cererii de revizuire cu consecinta rejudecarii cauzeipenale in conditiile art 461 C proc pen si numai daca in rejudecare se dispune achitarea inculpatului inmod definitiv
3 Temeiul juridic al achitarii inculpatului in urma rejudecarii procesului este lipsit de relevanta juridica (a se vedeadecizia Curtii Constitutionale nr 451998)
4 Raspunderea Statului pentru erori judiciare este o raspundere juridica care deroga de la regulile raspunderiicivile delictuale prevazute de art 1349 art 1381 C civil procedura repararii pagubei material sau a daunei moralein caz de eroare judiciara fiind o procedura speciala reglementata in Capitolul VII de sub Titlul IV al Codului deprocedura penala intitulat bdquoProceduri specialerdquo
5 In principiu raspunderea statului pentru erori judiciare este o raspundere subiectiva intemeiatape culpa agentilor sai (organele judiciare) independent daca suntem in prezenta unei culpe usoare (culpalevissima) sau in prezenta relei-credinte ori a unei culpe grave deosebirea intre cele doua forme de vinovatieavand relevanta exclusiv pentru exercitarea actiunii in regres a statului impotriva celui care a provocat eroareajudiciara actiune care se poate exercita exclusiv in ipoteza relei credinte sau culpei grave care trebuie doveditede catre stat
page 24 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
In cazul in care nu se poate retine nicio forma de culpa in producerea erorii judiciare statul raspunde in temeiul art538 C proc pen pe terenul raspunderii obiective
6 Statul este exonerat de raspundere in cazul in care insusi inculpatul prin declaratii mincinoase ori in orice alt fela determinat condamnarea initiala definitiva in afara cazului in care acesta a fost obligat sa procedeze astfelprecum si in cazul in care persoanei condamnate definitiv (initial) ii este imputabila in tot sau in partenedescoperirea in timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit care a determinat eroarea judiciara
7 Dispozitiile art 538 C proc pen care reglementeaza dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara isi aucorespondentul in dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional la Conventie astfel ca in aplicarea lor instantelesunt obligate sa valorifice jurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 3 din Protocolul nr 7
8 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate prevazuta de 539 C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie este reglementat exclusiv in cazul in care o persoana a fostprivata nelegal de libertate independent daca procesul penal care vizeaza persoana respectiva s-a finalizatcu o hotarare de achitare sau de condamnare definitiva
9 Dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie esteconditionat de preexistenta stabilirii caracterului nelegal al detentiei preventive de catre organele judiciareprevazute in alin (2) al art 539 C proc pen
10 Circumstantele spetei au o inraurire hotaratoare in aprecierea caracterului nelegal al detentiei
11 Dispozitiile art 539 C proc pen au caracter special caci vizeaza reparararea prejudiciilor cauzate in urmaluarii unor masuri privative nelegale de libertate in timp ce dispozitiile art 9 C proc pen reprezinta normagenerala in materie cu corespondent in art 5 din Conventie Instantele sunt obligate sa observe si sa valorificejurisprudenta Curtii europene consacrata in aplicarea art 5 din Conventie ori de cate ori sunt confruntate cu litigiiintemeiate pe dispozitiile art 539 C proc pen sau pe dispozitiile art 9 C proc pen
12 Caracterul nelegal al detentiei preventive vizate de dispozitiile art 539 C proc pen poate fi stabilit fiede catre instanta penala prin chiar hotararea de achitare sau prin alte hotarari din care rezulta clarcaracterul nelegal al privarii de liberate sau vinovatia penala a magistratilor implicati in luarea masuriiprivative de libertate fie de catre instanta civila investita cu solutionarea cauzei intemeiate pe
page 25 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
dispozitiile 539 C proc pen insa numai in masura in care in cursul procesului se invoca alte motive decatcele care au facut obiectul controlului judiciar in fata instantei penale chemate sa statueze asupra legalitatiimasurilor preventive privative de liberate luate in cursul procesului penal in strict acord cu dispozitiile art 5paragrafele 1-4 din Conventie respectiv art 9 C proc pen cat si in masura in care asemenea motive denelegalitate desi invocate au fost omise de la analiza si pronuntare de catre instanta penala ori cadrul procesualpenal nu a permis analizarea lor dupa caz
13 Dispozitiile art 539 C proc pen nu conditioneaza dreptul la despagubiri de stabilirea nevinovatiei persoaneitrimisa in judecata pentru savarsirea unei anumite infractiuni ci doar de stabilirea nelegalitatii detentiei motivpentru care dispozitiile citate sunt incidente nu doar in cazul achitarii persoanei ci si in cazul condamnarii penale aacesteia in masura in care persoana in cauza a fost supusa pe parcursul procesului penal unei masuripreventive nelegale de libertate
14 Dispozitiile art 538 C proc pen si 539 C proc pen respectiv dispozitiile art 3 din Protocolul nr 7 aditional laConventie si dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie art 9 C proc pen protejeaza exclusiv dreptul lalibertate si siguranta al persoanei
In masura in care reclamantul invoca incalcarea altor drepturi precum dreptul la imagine reputatie demnitateviata privata etc actiunea urmeaza a fi respinsa in masura in care cadrul procesual este fixat de dispozitiile art 538C proc pen respectiv art 539 C proc pen aceste norme derogand de la dreptul comun conformprincipiului specialia derogant generalibus
15 Raspunderea statului pentru prejudiciile vizate de dispozitiile art 539 C pr pen cu referire la art 5 paragraful5 din Conventie nu exclude raspunderea intemeiata pe dispozitiile legale care reglementeazaprotectia altor drepturi fundamentale ale omului sau a unor drepturi subiective personale nepatrimoniale careinsa nu in toate cazurile incumba statului sau agentilor sai ci celor vinovati de incalcarea respectivelor drepturipersonale nepatrimoniale
16 Antrenarea raspunderii in temeiul art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventiepresupune intotdeauna verificarea indeplinirii conditiei nelegalitatii privarii de libertatefiind irelevanta temeiniciaoportunitatea unor astfel de masuri preventive
17 Dispozitiile art 539 C proc pen cu referire la art 5 paragraful 5 din Conventie vizeaza exclusiv masuriprivative de libertate precum retinerea arestarea preventiva arestul la domiciliu iar nu masuri restrictive delibertate precum interdictia de a parasi localitatea sau tara
page 26 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
18 Procedura valorificarii dreptului la despagubiri intemeiat pe dispozitiile art 538 si art 539 C proc pen cureferire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie se supune principiilor fundamentaleale procesului civil prevazute de art 5-23 C proc civ inclusiv principiului disponibilitatii actiunii civile prevazutde art 9 C proc civ
19 In fata instantei civile abilitata sa dispuna asupra dreptului la despagubiri prevazut de art 538 C proc pen art539 C proc pen cu referire la art 3 din Protocolul nr 7 si art 5 paragraful 5 din Conventie dispozitiile legale indiscutie au valoarea unor norme de fond de drept substantial care nu comporta derogari de la aplicare
20 La stabilirea intinderii prejudiciului instantele sunt obligate sa evalueze criteriile obiective prevazute de art540 C proc pen precum si consecintele produse asupra persoanei in cauza asupra familiei acesteia in masurain care asemenea consecinte pot fi integrate in sfera de protectie a dreptului la libertate si siguranta dreptaparat prin dispozitiile legale cuprinse in dispozitiile art 538 art 539 C proc pen art 3 Protocolul nr 7 si art 5paragraful 5 din Conventie respectiv art 9 alin (5) C proc pen
21 Niciunui magistrat nu-i este ingaduit sa interpreteze normele in discutie cu consecinta inlaturarii lor de laaplicare respectiv a substituirii continutului acestora expres prevazut de lege asemenea abordari fiind de naturaa constitui continutul abaterii disciplinare prevazuta de art 991 din Legea nr 3032004 republicata ndash incalcareacu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de drept substantial sau a normelor de procedura in masura incare faptele nu imbraca forma infractiunii
22 Actiunea in regres a statului prevazuta de art 542 C proc pen reprezinta o facultate a statului iar nu oobligatie ea fiind legitimata exclusiv in cazul in care magistratul a provocat situatiile generatoare de daune curea-credinta sau din culpa grava (grava neglijenta)
23 Actiunea in regres in masura in care magistratul este asigurat pentru despagubiri in caz de prejudiciu provocatin exercitiul functiunii poate fi adresata institutiei la care acesta este asigurat
In toate cazurile statul trebuie sa dovedeasca in cazul actiunii in regres ca persoanele in cauza au provocateroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate actionand cu rea-credinta sau culpa grava [alin (2) alart 542 C proc pen]
24 Dispozitiile art 5 paragraful 5 din Conventie care reglementeaza dreptul la recuperarea pagubei ca urmare adispunerii fata de persoana de persoana anchetatajudecata a unei masuri privative de libertate in mod nelegalsunt identice cu dispozitiile art 9 alin (5) C proc pen Paguba astfel suferita se recupereaza in conditiilelegii respectiv dupa procedura prevazuta de lege care poate fi diferita in functie de motivele de nelegalitate
page 27 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
invocate de catre cel pagubit si care pot atrage fie o procedura speciala precum cea reglementata de dispozitiileart 539 C proc pen fie o procedura de drept comun precum cea vizata de dispozitiile art 9 C proc pen cucorespondent in dispozitiile art 5 paragrafele 1-4 din Conventie
25 Raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare ori ca urmare a luarii unor masuri privativede libertate in mod nelegal in cursul procesului penal reprezinta o forma de reparatie pentru incalcarea dreptului lalibertate si siguranta (reglementat in art 3 din Protocolul nr 7 art 9 C proc pen respectiv art 5 din Conventie)si nu exclude raspunderea statului pentru incalcarea altor drepturi fundamentale ale omului respectiv a unordrepturi personale nepatrimoniale (dreptul la imagine dreptul le demnitate reputatie etc) cumulul formelor deraspundere fiind permis in masura in care temeiurile juridice pe care se intemeiaza dreptul la despagubire suntdiferite si in masura in care cel chemat sa raspunda este statul ca o consecinta a actiunilorinactiunilor ilicitesavarsite de agentii sai
26 Dispozitiile art 9 C proc pen au o sfera mai larga decat dispozitiile art 5 din Conventie caci nu privesc doarmasurile privative de libertate ci si pe cele restrictive de libertate precum interdictia de a parasi localitatea sau taraAsadar legea interna prevede drepturi mai extinse decat cele reglemntate de Conventia europeana a drepturiloromului
27 Dispozitiile art 539 C proc pen au o sfera mai restransa de aplicare in raport cu dispozitiile art 9 C procpen intrucat vizeaza exclusiv masurile privative de libertate nu si masurile restrictive de libertate norma cuprinsain art 539 C proc pen avand caracter special in raport cu norma cuprinsa in art 9 C proc pen care este onorma generala
28 Respectarea procedurii speciale de recuperare a prejudiciilor vizate de dispozitiile art 538 si art 539 C procpen reprezinta o reflectare a principiului legalitatii in domeniu care la randul sau impune aplicarea regulii de dreptcu valoare de principiu bdquospecialia derogant generalibusrdquo
29 Achitarea inculpatului nu reprezinta o satisfactie echitabila completa in masura in care sunt incidente conditiileprevazute de lege pentru declansarea dreptului la reparatiune pentru daune materiale sau morale provocate caurmare a savarsirii unor erori judiciare sau ca urmare a dispunerii unor masuri preventive nelegale de libertate intemeiul art 538 respectiv art 539 C proc pen
30 Deducerea din pedeapsa aplicata (in cazul unei condamnari penale) a perioadei retinerii si arestarii preventivenu contrazice si nu exclude valorificarea dreptului la despagubiri reglementat de art 9 alin (5) C proc pen cureferire la art 5 paragraful 5 din Conventie precum nici dreptul la reparatiune vizat de art 539 C proc pen dacase va stabili ca vreuna dintre aceste masuri preventive a fost luata prelungita sau mentinuta in mod nelegalrdquo
page 28 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29
Powered by TCPDF (wwwtcpdforg)
page 29 29