A. SECTIUNEA PLANTE

CUPRINS1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. SECTIUNEA PLANTE ORGANELE PLANTEI TULPINA FRUNZELE FLOAREA FOTOSINTEZA ALTE INFORMATII -- CURIOZITATI

B. ALIMENTATIA

CUPRINS1. INFORMATII LEGATE DE SARE 2. ALIMENTATIA SANATOASA SI NESANATOASA 3. CE ESTE BINE SA MANCAM 4. CE ESTE ALIMENTATIA 5. E-URILE SI INFLUENTA LOR ASUPRA ORGANISMULUI

C.ANIMALE

CUPRINS1. ANIMALE DIN ROMANIA 2. ANIMALE DIN ALTE TARI 3. CURIOZITATI DESPRE ANIMALE

D. DIVERSE

CUPRINS1.

POLUAREA

2. 3. 4.

CE PROVOACA POLUAREA REMEDIEREA POLUARII STIATI CA ?

PORTOFOLIU LA BIOLOGIEAL ELEVEI

HARAPU IOANA CATALINACLASA a-V-a ASCOALA GEN. PROF. NICOLAE SIMACHE

ADITIVI

ALIMENTARI

Cu excepia maladiilor provenind din cauze accidentale, otrvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de virulente, malformaii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute i au originea direct sau indirect ntr-o alimentaie incorect. Bolile de care sufer omul, urmare a civilizaiei, iau natere mai ales prin intermediul alimentaiei i pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaii corecte. Cercettorii spun ca aditivii alimentari sunt substane chimice de sintez deoarece ele nu se gsesc n mod natural, nu ar trebui s fac parte din alimentaia noastr. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute i acceptate de ctre acesta. O substan strin, afirm medicii, nu poate fi administrat timp ndelungat fr a produce efecte secundare. Consumul ndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce n organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoac distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge s produc anticorpi peste msur, folosindu-i mpotriva propriului organism), precum i o serie de tumori maligne si benigne .

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se nelege orice substantacare, n mod normal, nu este consumat ca aliment n sine i care nu este ingredient alimentar caracteristic avnd sau nu o valoare nutritiv i prin a crui adugare intenionat la produsele alimentare n scopuri tehnologice, n decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament i ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o component a lor. In listele internaionale (ca i n cea naional), aditivii sunt clasificai n 25 de categorii i numerotai specific: colorani - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182 conservani- substane care prelungesc perioada de pstrare a alimentelor prin protejarea lor mpotriva alterrii produse de microorganisme; E200-E297 antioxidani - substane care prelungesc perioada de pstrare a alimentelor prin protejare mpotriva oxidarii (de exemplu: rncezirea, schimbarea culorii); E300-E390 emulgatori - asigur un amestec omogen ntre apa i grsimile alimentare; E400-E496 sruri de topire E400-E496 ageni de ngrosare- substane care au capacitatea de a mri vscozitatea produselor agenti de gelifiere- substane care permit i care ajut la formarea gelurilor; E400-E496 stabilizatori- substane care fac posibil meninerea proprietilor fizico-chimice ale alimentelor, meninnd omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496 agenti de gust (aromatizanti) - se mpart in trei categorii:

a) substante aromate naturale - se obin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetal sau animal; b) substane identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziiei cu aromele naturale, componentele fiind obinute prin sintez; c) substane artificiale - se obin prin sintez, avnd structura i compoziia diferite de cele naturale; E600-E640 acidifiani - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru; E300-E390 ageni antiaglomerani - E500-E580 amidon modificat - E1400-E1450 edulcorani (ndulcitori) - substane (altele decat zaharul) care se utilizeaz pentru a da gust dulce alimentelor; E900E999 substane de afnare - substane care contribuie la creterea volumului alimentelor fr a modifica valoarea energetic; E400-E496 antispumani- se folosesc pentru reducerea i prevenirea spumei; E500-E580 ageni de suprafa i albire-E900-E999 / E1500-1520 ageni dentrire-afermisani - E500-E580 umectani - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520

Sursele

Aditivii alimentari sunt substane mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori fiind de sintez i n acelasi timp relativ neconventionale. Intre aditivi, aromatizanii alimentari cuprind substane naturale sau sintetice foarte variate. Aromatizantii sintetici sunt admii numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de

patiserie, ngheat, ciocolat, margarin, buturi alcoolice distilate i altor produse conform normelor de igien. In ceea ce privete coloranii alimentari, acetia pot avea att surse naturale ct i artificiale. De exemplu, n familia coloranilor galbeni ntlnim: - E100, Curcumina, are o surs natural i anume ofranul de India - E104, Quinolina, are o surs artificial i anume gudronul sintetic de huil - E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo - E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca surs att gudronul sintetic de huil ct i colorantul Azo - E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic avnd ca surs att gudronul sintetic de huil ct i colorantul Azo. In familia coloranilor roii, ntalnim: - E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale i anume din crusta insectelor gestante - E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinui din gudronul sintetic de huil i colorantul Azo In familia coloranilor albatrii: -E131, E132, E133 au ca surs natural gudronul de huil Sunt folositi ca i coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila i clorofila. Coloranii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini dect cei naturali, uor de pastrat si intrebuintat .

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic,

conservant alimentar i pentru a masca gustul unor alimente de calitate slab; bauturile racoritoare cu aroma de citrice conin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adaug n lapte i produse din carne, produse de brutrie i dulciuri; prezent n multe medicamente (Tylenol,Phenergan); se cunoaste ca provoac urticarie i agraveaz astmul. Asociaia consumatorilor din Piata Comuna Europeana l considera cancerigen, nsa este permis n Romnia; interzis n S.U.A. E 338 (acid fosforic) - produce tulburri digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit i n preparatele din brnz E 951 (aspartam) este un ndulcitor des folosit i poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. ntlnit n guma de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare; interzis n SUA. Pe termen lung, prin scderea imunitii, consumul n exces de aspartam expune la grip, boli de plmni, infecii urinare i intestinale. Lipsa de calciu apare i ea n timp. Folosirea aspartamului are i alte efecte nocive asupra sntii: cefalee, insomnie, tulburri de vedere, auz i memorie, oboseal, palpitaii i predispune la ngrare. In acelasi timp, E 951 joac un rol important n declanarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaiilor i diabetului. Cafeina un alcaloid care n cantiti mari provoac palpitaii, creterea presiunii sangvine, vom, convulsii, diaree, miciuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurturi ale minilor, spasme musculare, scderea calcemiei.

Salam de var Campofrio

Ingrediente: carne porc, carne vit, carne pasre, organe porc, ap protein vegetal, antioxidani izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahr, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfai), colorant E 250 (nitrit de sodiu) - produce boli cardio-vasculare; n stomac se poate combina cu alte substane ducnd la formarea de nitrozamine; interzis n multe ri; utilizat n stabilizarea culorii roietice a crnii conservate (fr nitrit, hot dog-ul i pastrama ar arta gri) i d o arom caracteristic. Adugarea de nitrii n alimente poate duce la formarea de cantiti mici de substane cu potential cancerigen, n special cel din pastram. Companiile care proceseaz carnea adaug acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a mpiedica formarea de nitrozamine. Industria crnii justific utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltrii bacteriilor productoare de toxina botulinic. Pentru produsele din carne mai sunt folosii i E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249.

Curiozitati din lumea plantelor

Sub actiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viata,functiile si structura unor plante se adapteaza in mod cu totul original,constituind curiozitati ale naturii. Unele plante arborescente din Bombacaceae s-au adaptat la mediul secetos.Ele au ajuns la foreme neobisnuite prin acumularea rezervelor nutritive si a apei in tulpina principala.Printre mbacaceae),din podisurile aride ale Braziliei ,un arbore cu tulpina inalta de 40 m ,in forma unui butoi imens din varfurile caruia pornesc ramurile cu frunzele. Printre uriasii regnului vegetal sunt si arborii mamuti din California,Sequoia gigantea . o specie de gimnosperma inalta pana la 145 m,cu circumferinta tulpinii pana la 38 m. Eucaliptul-Eucaliptus amigdalina (fam. Myrtaceae) din Australia si California detine recordul inaltimii printre ceilalti arbori.Caracteristic prentru eucalipti este marea lor inaltime de 140160 m,dar si cresterea rapida,crescand de regula cu 7 m in 2 ani.Dupa 80 an iinceteaza cresterea in lungime si continua cresterea in grosime. Arborele calatorului Ravenala madagascariensis(fam. Musaceae)- este o specie de palmier din Madagascar si Africa. Din varful tulpinii se deschide un evantai gigantic de frunze lungi de 3-4 m si late de 1m,la inceput intregi,apoi divizate in lacinii neregulate . Tecile frunzelor sunt concave , dispuse in acelas plan si stranse unele intr-altele,formand un rezervor in care se acumuleaza apa de ploaie.Ravenala traieste prin locuri mlastinoase, de aceea ramane legendara parerea ca apa din tecile frunzelor ar fi cautata de calatorii insetati , care in realitate nu duc lipsa de apa in acele locuri umede. Tumboa Welwistchia mirabilis este o gimnosperma care traieste in desertul Kalahari din Africa. Tulpina inalta de 50-60 cm are forma unei cupe.Planta poarta numai 2 frunze,opuse,liniare,lungi de 2 m si late pana la 1 m.Ele sunt pieloase si rezistente in tot timpul vietii aproape de 100 ani.Vintul sfasie frunzele in franjuri,pe cand de la baza ele cresc mereu.Rafflesia arnoldi(fam. Raffesiaceae) traieste in padurile tropicale din Sumatera ,Djawa si Calimantam,ca parazita pe radacinile unor liane.Aceasta planta ciudata nu are tulpina si nici frunze , ca rezultat al

parazitismului.Intreaga planta se reduce la o radacina foarte scurta si la o floare solitara .gigantica ,cu diametrul de aproape 1 m,fiind cea mai mare floare din lume. Baobabul Adansonia digitala (fam. Bombacaceae) este arborele renumit al Africi , prin marea grosime a trunchiului ,cu circumferinta de 30 m ,dar si prin detinerea recordului de varsta ,care la unele exemplare s-a gasit ca atinge in jurul a 5000 de ani.Dracontium Gigas (fam. Araceae), se aseamana cu un arbore inalt de cativa metri . Dar trunchiul acestei plante este in realitate un petiol de grosimea unui om si inalt de peste 4 m,petiol care are aparenta unei tulpini.In varful petiolului este o singura frunza gigantica ,cu limbul foarete crestat.

Poluarea mediului nconjurtor

Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale. Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972) Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si international, in spiritul ideilor pentru combaterea poluarii. Poluarea,printre alte clasificari, este clasificata in poluare naturala si poluare artificiala.Sursele naturale principale ale poluarii sunt eruptiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substante organice.

POLUAREA NATURALA Eruptiile vulcanice care genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi exercitand influente negative asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de ramanere in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului.Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele , care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa, care se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului.

POLUAREA ARTIFICIALA Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:

- poluare industriala -20 - 25% poluare casnica -50 - 60 % poluare datorata mijloacelor de transport -20- 25 % Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluarii atmosferice dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum si ploi acide ce distrug padurile. Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera.Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre poluantii devastatori.

Poluarea soluluiSolul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani splai din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

n ceea ce privete poluarea prin intermediul agenilor poluani din atmosfer, se observ anumite particulariti. Spre exemplu, ca regul general, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe msur, ns, ce nlimea courilor de evacuare a gazelor contaminate crete, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafa. Nivelul contaminrii solului depinde i de regimul ploilor.Acestea spal n general atmosfera de agenii poluani i i depun pe sol, dar n acelai timp spal i solul, ajutnd la vehicularea agenilor poluani spre emisari. Trebuie totui amintit c ploile favorizeaz i contaminarea n adncime a solului.

POLUAREA AERULUI ATMOSFERICAerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oam enilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte particule, care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Dar dezvoltarea societatii umane, spre regret, duce la crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra calitatii aerului. Notiunea de poluare: Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca pentru a fi considerati poluanti substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata. Efectele poluarii asupra organismelor: Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei. In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a atrage atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate - poluare. Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26 aprilie 1986, cand reactorul centralei nucleare a explodat.In urma acestei

explozii au fost eliberate in mediul inconjurator cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a exploziei peste 30000 de pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300 de ani, iar norii radioactivi vor mai traversa Ucraina inca 50 de ani. Efectele poluarii: Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluare atmosferei cauzeaza consecinte negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon; -ridicarea temperaturii planetei; -inrautatirea sanatatii omului; Principalii poluanti: Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.Acesti poluanti au efecte directe asupra sanatatii, in special asupra sistemului respirator. Poluantii sunt preluati de curentii de aer, se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile acide, care se disperseaza asupra vegetatiei, solurilor si apelor. Sursele de poluare: Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in -surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf) -surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului)

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa, numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand nastere ploilor acide care ucid plantele. Masuri de poluare: Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc diferite instalatii de purificare. La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele diesel.

POLUAREA APELORPoluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si

biologice ale apelor, produsa direct, sau indirect, in mod natural sau antropic. Apa poluata devine improprie utilizarii normale. Poluarea poate avea loc: - continuu, cum este cazul canalizarii din oras, sau rezidurile provenite din industrie si deversate in ape: - discontinuu, la intervale regulate sau neregulate de timp: - temporar; - accidental, in cazuri de avarie. Poluarea majora a apelor se face de catre: industrie, agricultura, transporturi si activitatile menajere.Industria deverseaza in apele naturale substante chimice, organice si anorganice, resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, caldura. Materialele pot fi in stare solida, sau lichida, miscibile sau nemiscibile cu apa, usor sau greu volatile, mai mult sau mai putin toxice. Agricultura deverseaza in apele naturale ape cu incarcatura mare de substante chimice ce pot depasi apele menajere si de 5 ori la consumul de oxigen de 7 ori la azotul total si de 10 ori la materiale solide.

POLUAREA SONORASunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:

Respiratia - 10 dB Soapta - 20 dB Conversatia - 60 dB Traficul la orele de varf - 80 dB Mixerul de alimentare - 90 dB

Un tren in miscare - 100 dB Ferastraul cu lant - 110 dB Un avion in miscare - 120 dB Zgomotul produs de o pusca - 140 dB SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite Acestea sunt: -circulatia sau transporturile; -industria; -constructiile si montajele; -comertul; -copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB) -terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB) -animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB. Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

Partile componente ale unei plante sunt: - radacina - tulpina - frunze - floare - fruct