SEDAOTXtnrate,AlsliistntiuMi si TiwcnuBrxgor,pista mnre nr. 30.

Bvtzori n*cr&ao«tc ?.a Marinaessc.

$&tai<as-Cî»ţ>te na ■« rotxlnlt«INSERATE

*• pnuieio ia Administraţia«« In Braşov si la annâtovel«

BIROURI do ABURŢURI: in Vlsna: la M. Dulce* Naofaf.. Sica. Augsnî'eid St Bmerio Lea* nor., Heiimoh Sohalek. A. Op* ceiik Nackf., Anton Oppoiii. ui Rudapsata le A. V. Goid- be*3 *r. Skatein Baxnat. luiin Cfiopoid (VII Kris6bat-k5rnt).

PREŢUL IBHERŢIUBU.OR : o şe­ii» t&monri -pa o ooionă 10 ‘ierni pentru o pnblioar». Pu­blicări mai da«« după tarifă Si tnvoiaiâ. — RECLAME pe pagina 8-a o senă 80 bani

A N U L L X I X .

&AZ3TA» \m lile-esni i\AttuASWjastn Aisîro-SaiiarliPe un da 2£ cor., p» sene luni

18 co»;. pe trei luni 6 o© B-rlI de Dumlnaoi 4 cor. pe an.

Mtii România ii străinătate:Pe un an 40 franci, pe şăae

luni 80 fr., pe trei luni 10 fr H-fil de Dumlnaoi 8 fr. pe en,

Se prenumeri la tóté ofi­ciale poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

l&oiamestul neutra BrascT "Âdmtnutrat$unta, Piaţa mare,

TSrgul Inului Nr. 30. etagriu I.: Pe un an 80 oor., pe şâse luni 10 cor., pe trei luni 6 coz. Ou dusul In oasă: Pe un an 21 oor.. pe şăae luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Cn esem* piar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi in8erţiunile a unt a se piâti înainte.

Nr. 283. Braşov, Sâmbătă 23 Decemvrie, 1906.

cx>o6<xxxxxxxxxxxxxxxxx>^

A B O N A J i ^

LA

„GAZETA TRANSILVANIEI“ .Cu 1 Ianuarie st. v. 1907

|se deschide nou abonament, la care Invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii főiéi noastre.

P re ţu l ab o n am en tu lu i:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

Icoroane, pe şâse luni 12 coroane, pe trei luni |6 coroane pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe un lan 40 franci, pe şease luni 20 franci, pe trei |lunî 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

Abonarea se póte face mai uşor |prin m a n d a t e p o ş t a l e .

ADMINISTRAŢIUNEA.

I xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxx

C rize n e r v o a se .

(mp) K ossuth în vorbirea sa Ide anul nou, pom eneşte cu m ultă emfază, că viaţa constitu ţională a ţârei acesteia ajunsese până la m ar­ginea prăpăstiei, înainte de actualul

(guvern al coaliţiei. Un pas încă şi tana constitu ţie s ’ar fi prăvălit

poate în lumea, în care drepţii se (odihnesc. Şi ia tă m eritul cel m are al coaliţiei zace tocm ai în m ăreaţa sal­

ivare a constituţiei.Un lucru a u ita t preşedintele parti­

dului independist, că dacă i-a succes să salveze constitu ţia , i-a succes to t­deodată să arunce în treaga viaţă pu­blică ungurească în noroiul imorali- tăţei. Minciuna e scrisă astăzi pe stea- gul vieţii publice.

Şi de unde această boală soci­a lă? Foarte sim plu: M enţinerea in­tactă a program elor partidelor din

[coaliţie e o frază goală.Vecinica declam are a corifeilor

că n ’au sacrificat nici unul din prin-

cipiile lor e o sfidare ne mai pom e­n ită a adevărului. Toată cam pania p u rta tă pe tim pul crizei s ’a dovedit mai m ult ca un mijloc pen tru satis­facerea am biţiilor personale şi căpă tu irea cu sau fără de ro s t a celor, cari jucau pe desperaţii cei mai ne­îm păcaţi.

Posturile bine dotate au astupat gura m ultora.

Cu toate acestea, veştile caii vin din Viena lum inează ici-colo câte un colţ al istoricului împăcărei şi to t mai m ult să zăreşte că pacea e urm area poruncei mai înalte. K ossuth însuşi a declarat mai rândul trecu t, cu oca­zia iubileului, că espresa dorinţă a îm păratului l’a făcut doar să în tre în m inister. Urgia ridicată în parlam ent îm potriva deputaţilor naţionalităţilor, cercase să acopere în tru câtva călca­rea principiilor. Dar beţia şovinistă n ’a fost în stare să întunece tragerile pe sfoară, pe cari le in tenţiona gu­vernul.

Contrazicerile din tre vorbe şi fapte sun t baza min dunei. Esemplul celor de sus, a fost în h ă ţa t de toate elem entele nem ulţum ite. Şi astfel s ’a porn it val, g răm adă to a tă v iaţa pu­blică pe povârnişul, intrigelor, calom- niărei, neadevărului şi corupţiunei.

Cine poate găsi astăzi ro s t în m ersul lucrurilor?

„Magyar Szó“ citează şi te x ­tu l legei ridicărei contingentului re ­cruţilor. W ekerle susţine că proiectul pen tru contingentul de recru ţi n ’are să conţină nici o urcare. Retace însă cu desăvârşire ce va urm a două trei luni mai târziu, deşi el însuşi e con­vins, şi toa tă opinia publică e con­vinsă că o urcare trebue să urm eze.

D espre Polonyi să răspândise vestea că în urm a călcării cuvântului, prin care se legase fa ţă de coroană să nu pună în s tare de acuzare gu ­vernul trecu t, deci nici pe fostul m i­n istru Plosz — e în preajm a demi- sionărei. Polonyi desm inte că ar fi

fost vre-odată vorba de cuvânt de onoare.

Tum ulturile din com itatul Biho­rului şi din M urăş-Turda su n t destul de cunoscute, decât să Iernai înşirăm .

Căderea independiştilor Havass e t Comp. din consiliul comunal dela B udapesta iată cum e caracterisată de un m are ziar din B u d ap es ta : „Credem, că i-ar fi căzut bine acestei bande egoiste de sub conducerea lui K ossuth să în tre în veniturile grase ale capitalei.“

Iar acum în urm ă iarăşi o veste faim oasă din com itatul Bihorului, des­pre care facem am intire la a lt loc.

Şi toate acestea nu sun t de­cât specimene. în treaga v iaţă publică ungară e putredă. Bănuelile, suspicio- nările provoacă crize nervoase, din

! cari m ultă, m ultă vrem e nu se va ridica iritaţia aceasta bolnavă. Epoca de astăzi va fi un briliant capitol în- t r ’o patologie socială a ţârei ungureşti, j

Şi când ne gândim că aceste ca­pete sun t m enite să îndrepte şi d ru­mul fericirei n o a s tre ? ! Nu, nu! Nu să poate s ’ajungem în halul de-a nu avea altă scăpare decât cu medicina ce ni-o pregătesc e i !

Multe lecueşte vrem ea şi sperăm şi noi, încrezuţi în forţa de v ita lita te a poporului nostru şi a moralei sale necorupte, că vom rezista boalei u- râ te a tim pului de astăzi, păstrând în noi neprihănit idealul sfânt pentru care luptăm .

adunate. Astăzi se ţine o anchetă în care se va desbate votul universal în merit.

Şedinţele delegaţiunllor. Deiegaţiunea ungurească va ţinea şedinţă Sâmbătă, 5 lan. n. La ordinea zilei e cetirea a treia a proiectelor votate în şedinţele ultime.

Deiegaţiunea austriacă ţine astăzi Vineri, 4 Ian. n. şedinţă. Ministrul aface­rilor comune a sosit de eri la Budapesta. Se va desbate budgetul de răsboitt. Mini­strul va*fi atacat vehement pentru pactul încheiat cu Ungaria în cestiunea coman- dei articulilor militari.

In şedinţa de alaltăeri a congresului bisericei Sârbeşti a fost la ordinea zilei şi chestiunea în s u r ă to a r e i p r e o ţ i lo r v ă d u v i . Congresul a luat hotărârea ea această afa­cere să fie prezentată spre deliberare st. Sined al bisericei sârbeşti.

Wekerle în audienţă. Eri a fost pri­mit în audienţă de cătră Maj. Sa Monar­hul ministrul-preşedinte Wekerle. Cu acea­stă ocaziune Wekerle a raportat asupra situaţiunei generale politice din Ungaria.

Mandatul din Ileanda mare. curia aordonat, cercetare în chestiunea mandatu­lui d-lui Teodor Mihaly, preşedintele clu­bului naţionalităţilor şi a însărcinat cu cer­cetarea, tabla reg. din Cluj. Tabla începe pertractarea cercetărei în 15 Ian n., care va dura cel puţin 2 săptămâni. Sunt citaţi peste 130 martori.

Pertractările pentru încheierea pactu­lui Mâine Sâmbătă, 5 Ianuarie, soseşte la Budapesta comisiunea austriacă instituită pentru încheierea pactului, să continue pertractările întrerupte. Pertractările vor I dura trei zile. Vor veni totdeodată şi mi- ! niştrii de resort interesaţi, în frunte cu m in is t r u l p r e ş e d in te a u s t r ia c b a r o n u l B eck pentru aranjarea tractatului comercial.

Desminţirea conjuraţiunei contra Re­gelui PetrH al Sârbiei. Din Belgrad se do- smint în mod oficial ştirile răspândite asupra pretinsei conjuraţiuni pentru de­tronarea regelui Petru.

Votul universal. »Neue Freie Presse« aduce ştirea, că datele pentru proiectul de lege al votului universal sunt deja

Eventualitatea unui războit! japano- american. Despre vrăjmăşia existentă în­tre populaţia japoneză şi americană din peninsnla California, ziarul »Times« află următoarele; Japonezii sunt fermi convinşi de eventualitatea unui războiţi şi asta da­torită numai Americanilor, cari au făcut cu neputinţă viaţa Japonezilor în America. Americanii au căutat să isoleze cu desă- vîrşire pe Japonezi Aceştia erau nevoiţi să creeze stabilimente industriale absolut japoneze, să înfiinţeze ospătării şi teatre

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«VWWACX

„Tata-moşu. 4

— O poveste de Crăciun.

Târgul de Crăciun se întindea din [piaţa cea rnare pană afund în cele două uliţi strâmte. Atât de mare şi de frumos n’a fost el nici odata. Pe coperişele ca­selor şi pe strade zăcea o zăpadă de toată frumsela. In prăvălii se aprinseră lumi- neie, lămpi mândre de părete, cu oglinzi, luminiţe sărăcuţe de său şi felinare de hârtie colorată. Oamenii, cari umblau for­fota păreau şi mai drăguţi în lumina roşie (şi galbenă. O ceată întreagă de studenţi hoinărea prin mulţime râzînd şi se opri [înaintea unui omuleţ bătrân, care vindea oameni din prune fierte şi n’avea nici o

[vânzare. Oamenii ăştia erau aşa de amă- rîţi şi atât de mucaliţi, încât fiecare stu­dent se bătea să aibă un prichindel de

iăsta negru, spre marea bucurie a bătrâ­nului. înaintea unei boite de turtărie, mare, Împodobită cu flori de hârtie se limbuţeau şi rîdeau înfundat fete tinere, pe cari le-a apucat deodată pofta de migdale prăjite. Ici şi colo alerga din răsputeri câte o gos­podină, ca să mai cumpere luminări de

său şi gioburi de sticlă pentru pomul de Crăciun ; trebuia să strălucească în lumină peste două ceasuri. înaintea prăvăliilor cu postavuri şi încălţăminte călduroasă se târguiau ţărani şi muncitori, cari făceau abia cum e mâne chisturi familiei. Şi pre­tutindeni se îmbulzeau copii, dela o pră­vălie de jucării la alta. Tot feţe vesele şi glasuri înfierbântate.

In mijlocul haraburei însă mergea un bărbat mai în vârstă, care nu se simţea de loc în dispoziţie de Crăciun. Ce caută el aici? N’ar fi putut da nici un răspuns la întrebarea aceasta. Găzdoaia lui a pri­mit cu câteva clipe înainte de asta un »Nu !« scurt şi îndesat, când l’a întrebat dacă se îutoarce de cină acasă. Nu ! — în odaia pustie, singuratică — nu-i vorbă, nici masa birtului n’avea în ziua de as­tăzi nimic pe vino’n coace! Ori cum! Toate erau atât de pustii şi fără de nici un preţ: singurul buu era munca, şi ve­neau tocmai acuma două sărbători una după alta, lungi, nesfârşit de lungi. Se uita bătrânul peste drum, la studenţii cu omu­leţii de prune şi se mira, cum pot să rîdă oamenii ăştia aşa. In colţul străzii stătu locului pentru o clipită înaintea unui ga­lantar cu păpuş , fiindcă îl împingeau vre-o câteva ţărance, şi luă în mână, uitându-şi de sine, o blondină drăguţă, mititică, apoi o puse la loc fără de nici o milă. Ce avea

el cu păpuşile! Da, odinioară cu muiţi ani mai ’nainte— era şi ea tot aşa de blondă şi ce mamă fericită de păpuşi mai era. Bărbatul îşi îndesa pălăria mai adânc pe faţă. De ce şi venise el pe aici, în loc să facă înconjurul prin alte strade ! O apucă înainte şi se năcăjea dacă-1 silea câte un pom de Crăciun, dus pe sus, sau câte o sanie de copii purtată pe umăr să-şi schimbe calea apucată.

De câtva timp i-se părea, că-1 urmă­reşte cineva ; nu se întoarse să vadă : dar simţi deodată că cîneva-1 trage de palton, un glas mititel îl agrăi : »Tată-moşule !«

Doamne Dumnezeule ! Tată-moşule ! Cine i striga Tată-moşule? Nu era nici un... el nu avea nici un... ! O fetiţă se arătă în apropierea lui si-i întinse mânuţa. El nu o primi, ci se uită nemişcat la co­pilul, care-1 privea ruşinos, dar pătrunzător— cu ochii negri, pe cari ’i cunoştea. Aşa-1 priveau de câte ori se rugau de ceva şi ochii ăştia rîdeau de cele mai multe ori. In dimineaţa aci ea — cea de pe urmă— au privit trişti şi desnădâjduiţi, când i-a mărturisit Mia, că nu voieşte să se des­partă de omul acela. Nebunie! Ei, Pe­treanu, comtabiiul îmbătrânit în slujbă la bancherul său, el, Petreanu, care se bu­cura de cinstea şi bunăvoinţa tuturor oa­menilor de bine, care-şi agonisise la stă­pânul său o avere frumuşică, să-şi lase

micul copil, pe Mia lui cea drăguţă şi har­nică haimanalei asteia străine, aduse de vânturi, care se chema cu lală »artist!« Nu ! Petreanu râse .supărat şi merse cu paşi repezi mai departe, încât abea-1 putea urmări fetiţa. Nu ! Atunci era vorba să se hotărească, are sau n’are fată, acuma nu o mai are — nu mai vrea să o aibă.

»Tu eşti tata-moşu«, zise fetiţa şi-l apucă din nou pe domnul Petreanu de palton, fiind-că nu-i căpătase mâna. Mama mi-a spus’o. Te ai plimbat de trei ori pe dinaintea casei noastre şi odată am vrut să alerg jos; mămica a spus, că nu vrei să ne mai vezi nici-odată. Poate că se în- şală. C»sa noastră e sus de t.ot: ne-am uiutat toamna trecută, mai ’nainte eram departe. Nu-i mergea bine tăticului şi mă­mica a plâns mult şi stăpânul casei era un om rău de tot...«

Mititica povestea ca o bătrână, care ia şi ea parte la grijile familiei.

»Dacă mă voiu duce acasă, o să-i spun mămichii că m’am plimbat cu tine. N’am îndrăsnit la început. Da mi-a spus doamna profesoară că astăzi sunt toţi oa meniibuni, fiind-că vine îngerul pe pă­mânt«.

»Cum te chiama?« întrebă domnul Petreanu aspru.

»Elenuţa«, răspunse copila, fericita

Pagina 2. G A Z T E A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 283—1906.

j a p o n e z e . Ş i t o a t ă v r ă jm ă ş ia î n t r e J a p o - n e s ! ş i a m e r ic a n i e p r ic in u i tă n u m a i d e c a r a c te r u l a le s . d e m u n c a s t ă r u i t o a r e şi d e m o d e s t i a a d m ir a b i lă a c e lo r d in tâ i , car i g r a ţ i e a c e s t o r c a i i t â ţ î au i z b u t i t s ă c u c e ­r e a s c ă m u l t t e r e n în A m e r ic a .

Din comitatul Bihorului.L u p ta d in tr e o f ic ia n ţ i i t i s z a i ş t i ai B i ­

h o r u lu i ş i co r n i ţe le s u p r e m A n t o n G lâcz, s c o a t e la iv e a lă în c e tu l cu în c e tu l în a l tu l n iv o u , la c a r e a a j u n s a d m in is t r a ţ ia c o m i- t a t e n s ă .

S o l im a n în g e r , a d m in is t r a t o r u l u n e i e c o n o m i i m ai m ari, f ă c u în a in t e cu c â t e v a lu n i , a r ă ta r e în c o n t r a p r o t o p r e t o r e lu i S z o l - l o s s y , in v in u in d u 1 c ă ar l ib er a fe c io r i i d e a r m a t ă ; că ar fa ce lu cr ă r i p r iv a te p e n tr u o b a n c ă d in S z a b a tk a , d e la c a r e p r im e ş t e 1 5 0 0 c o r o a n e , că ar p r im i în c i n s t e d e la e p isc o p u l O r a d ie i -m a r i l e m n e cu v a g o n u l e tc . e tc .

In d e c u r s u l p e r tr a c tă r i i p r o t o p r e t o r u l r e c u n o s c u c ă a p r im it d i fe r i te d aru ri , nu c r e d e în s ă să fi l ă c u t v r e - o in c o r e c t i t a t e , d e o a r e c e p r im ir ea d e d a ru ri e u s v e c h iu ş i r ă s p â n d i t în c o m i t a t u l B ih o r u lu i .

V ic e c o m i t e l e r id ic ă a c u s a îm p o t r i v a p r o t o p r e t o r u lu i e l im in â n d d in [a cu să a fa c e r e a d a r u r i lo r c u m o t iv a r e a c ă p r im ir e a d e d a ­ru r i e o b ice iu . C orn iţe le su p r e m a p e le a z ă în c o n t r a a c e s t e i d e c i s iu n i la m in i s t e r u l d e in t e r n e , ia r m in i s t r u l d e in t e r n e o r d o n ă c a a fa c e r e a s ă fie t r a n s p u s ă c o m is iu n e i a d ­m in i s t r a t iv e . C o m is iu n e a a d m in is t r a t iv ă c o m p u s ă în m a r e p a r te din c r e d in c io ş i d e ai lui T i s z a lu ă p o z i ţ i e în c o n t r a c o m i t e ­t u lu i s u p r e m , p r im in d p r o p u n e r e a v ic e c o - m ite lu i cu 9 v o tu r i fa ţă d e 7 a le m in o r i - t ă ţ e i : că prolopretorilor le esle perm is să prim ească daruri.

C o rn iţe le s u p r e m a p e le a z ă , d in n o u la m in is tr u l d e in te r n e , ia r d u p ă v e ş t i l e m a i n o u ă m in i s t r u l A n d r a s s y v a p leca în p e r ­s o a n ă p e n tr u i n v e s t i g a r e a fa p tu lu i .

U n d e d u c e d e s f r â u l p o l i t ic !

Românii din Basarabia şialegerile pentru Dumă.

Z iaru l r o m â n e s c „B asarab ia“ d in C h iş in ă u p u b lică în f r u n t e a n u m ă r u lu i să u d e er i u r m ă to r u l m a n i f e s t e le c to r a l :

M o ld o v e n i lo r ! S e a p ro p ie v r e m e a a l e ­g e r i lo r în D u m a im p e r ia lă . P o p o r u l n o s tr u m o l d o v e n e s c d in B a s a r a b ia t r e b u o să - ş i s p u e c u v â n tu l să u a su p r a a c e lo r fa p te n e ­le g iu i t e , cari a p r o a p e un v e a c î n t r e g s e fa c d e s t ă p â n ir e a r u s e a s c ă b ir o u c r a t ic ă a s u p r a n e a m u lu i n o s tr u m o ld o v e n e s c .

A p r o a p e u n v e a c î n t r e g n e -a u ţ i n u t p e noi, M o ld o v en ii , în ro b ia în tu n e r ic u lu i , a s ă r ă c ie i ş i a n e d r e p tă ţ i i . Şi a c u m a d e la n o i a tâ r n ă în ce s t a r e v o im să n e a flăm în v i i to r .

D e v o m v r o i să t r ă im a ş a p r e c u m a m t r ă i t p â n ă a c u m a , d u c â n d g r e l e l e s a r c in i a le » b iu r o c r a t i s m u lu i« r u s e s c , p lâ n g â n d u - n e d e -a n e v o ie i , d e -a s ă r ă c ie i ş i d e -a n e d r e p ­t ă ţ i l o r t r a iu lu i d e azi, — ap o i d e s t u l s ă n e d ă m pe m â n a b o e r i lo r d ’a ld e K r u ş e v a n , P u r i s k e v ic i , P o i s e ş i a lţ i i , s a u a » s o iu z n i - c i lo r« d ’a ld e K r u ş e v a n , V o lo v e iu , G u m a şi alţ i i d in t u r m a adevăraţilor ruşi.

T o ţ i a c e ş t ia a şa d e b in e n e - o r ju c a ,

că în s fâ r ş i t , t o t o a g r ă i e ş t e cu c e v a t a ta - m o ş u . » E le n u ţ a P ă l t in e a n u ; u m b la în c la sa a d o u a c iv i lă . D u p ă m in e v in e P e t r i c ă ; t a ta - i z i c e c a p -g r e u , că - i ţ î f n o s c â t e o d a tă . V a s i la c h e e în c ă m ic d e t o t ş i a t â t d e d r ă ­g u ţ . D e a l t fe l îl c h e a m ă V a s i l e — ş i pe t in e t e c h e a m ă V a s i l e — m o ş u l e ; m i-a s p u s e a m ă m ic a « .

E le n u ţ a P ă l t in e a n u p r iv e a m â n d r u în s u s s p r e t a t a - m o ş u , m â n d r ă câ - i ş t i a n u ­m e le . Ş i g u r i ţ a - i t o c a m a i d e p a r te :

»A i u n C ră c iu n p lă c u t ? In a n u l ă s t a m i-a s p u s m ă m ic a să n u«m i d o r e s c n im ic : c ă n u -m i p o a te c u m p ă r a n im ic a . Tu..,. în să , t a t ă - m o ş u le , tu n ’a i su p ă ră r i . S ă n u n e m a i în t o a r c e m o d a t ă ? S ă le c u m p ă r c â t e u n bici lu i P e t r i c ă ş i lu i V a s i la c h e , că s e j o a c ă b u c u r o s d e -a caii« . E a a r ă tă d o u ă ­z e c i d e b a n i în m â n u ţă .

» P e n t r u m in e n u a j u n g e , m i-a s p u s m ă m ic a : e u su n t fa tă m a r e a c u m ş i p o t s ă v ă d în d r a g â - v o ie t o a t e lu c r u r i le f r u ­m o a s e în tâ r g « .

D o m n u l P e t r e a n u s e lă s ă d u s în a p o i d e f e t i ţă . N’a v e a n ic i o tă r ie , p a r ’că v i s a ; a t â i a n u m a i , că a p u c ă c o p i lu l d e m â n ă p r in îm b u lz e a la c e a m are .

» Ş t i i , t ă t i c u e a c u m a î n t r ’o p ră v ă l ie u n d e a ju tă s ă f o t o g r a f e z e ş i la a n u o să - i m e a r g ă b in e d e t o t ş i a t u n c i v o m c ă p ă t a — «

p â n ă c â n d ch ia r ş i ’n j u g n e - o r în ju g a , şi a p oi a t u n c e a p l â n g e - t e c â t îi p u te a : m ila lo r n u le-i m a i v e d e a - o . D ar s ă n e t r e a c ă D u m n e z e u d e u n a ca a c e a s t a ; d e s t u l c â t a m f o s t rob i n o i , M o ld o v e n i i , în ţa r a n o a s tr ă m u m ă , în B a sa ra b ia , rob i ch ia r ş i la ce i d e p e u r m ă v e n e t ic i , v e n i ţ i d ra cu ş t i e d e u n d e !

D e s t u l , d e s t u l ro b ie , în tu n e r i c , s ă r ă ­c ie , d e s tu l la cr im i şi s u d o a r e u ă p r a z n i c ă ! A c u m a n i - s e d e s c h id e ş i n o u ă u n d ru m , m e r g â n d p e care , c u g e t ă m s ’a j u n g e m la o v ia ţ ă a lc ă tu i t ă pe t e m e iu r i l e d re p tu r i lo r o m e n e ş t i ş i c e t ă ţ e n e ş t i .

S ă ţ in e m m in t e , că d a c ă n o i n u v o m s t a h o t ă r î t o r p e n tr u a p ă r a r e a d r e p tu r i lo r n o a s t r e n a ţ io n a le , o m e n e ş t i ş i c e t ă ţ e n e ş t i , a p o i b ir o u c r a ţ ia r u s e a s c ă nu s ’a o p r i t s ă c a lce ch ia r şi a c e le d rep tu r i , cari n e - a u f o s t f ă g ă d u i t e priu în a l tu l m a n i f e s t d e la 17 O c to m v r ie , a n u l 1 9 0 5 .

N o i şi a c u m a v e d e m că m a n if e s tu l a c e s t a al îm p ă r a tu lu i e r e d u s la n im ic : ce d a r în c ă v a m a i fi câ n d s ’o r în r ă d ă c in a în ţa ra n o a s t r ă fel d e fe l d e » K r u ş e v a n i« , » V o lo v e i« , » K r u p e n s k i i« , » T o m u le ţ i« ş i a lţ i i d in t u r m a lo r ?

Ţ in e ţ i m i n t e că t o ţ i c io co i i a c e ş t ia şi a ce i ca r i ţ in cu ei, ş t iu b in e a -ş i p u r ta t r e b u r i l e ş i in t e r e s e l e lo r ş i la v r e m e a a le g e r i lo r tn D u m ă p o t c h ia r să n e » u n g ă o ch i i« cu fe l d e fel d e fă g ă d u e l i . D a r nu-i c r e d e m : a c e ş t i o a m e n i n u - s d e cr ez a re . D e s tu l n u m a i s ă v e z i c e t r e a b ă ei fa c a cu m în a d u n a r e a z e m s t v e i d e g u b e r n ie , ca să în ţ e l e g i în c o t r o t r a g ei ş i » so iu z u r i le « lor.

Şi a şa , M o ld o v e n i lo r ! L u a ţ i b in e s e a m a p e c in e v e ţ i a l e g e v o i ca d e p u t a ţ i la D u m ă . V o i d a to r i s u n t e ţ i s ă t r i m e t e ţ i la D u m ă a şa o a m e n i , cari, s t â n d în e a fă ră n ic i o fr ică în a in te a în t r e g u lu i p o p o r al R u s ie i . Că a t r ă i a ş a p r e c u m au t ră it p â n ă a c u m a , m o ld o v e n i i nu v o r , ş i v o r c e r e p e n tr u p o ­poru l n o s tr u m o l d o v e n e s c t o t c e i s e c u ­v in e lu i: a n u m e v o r c e r e p e n tr u m o ld o v e n i păm ânt şi drepturi, autonomie , şcoală n a ­ţională moldovenească (d e s in e c â r m u ir e ) şi a l t e s c h im b ă r i în v ia ţa c e t ă ţ e n e a s c ă , n a ţ io n a lă ş i e c o n o m ic ă a n o r o d u lu i m u n ­c i to r d in B a sa ra b ia .

ŞTIRILE ZILEI.— 22 Decemvrie v.

Răscumpărarea felicitărilor de anul nou 1907 în favorul Muzeului Istoric şi et­nografic al Asociaţiunei. A v e m o n o a r e a a inulţăcni u r m ă to r i lo r P. T. D o m n i , cari ş i -a u r ă s c u m p ă r a t f e l i c i tă r i le d e a n u l n o u 1 9 0 7 în fa v o ru l M u ze u lu i A s o c ia ţ iu n e i . T r a n s ­p o r t 1 12 cor.

A le s a n d r u M o c s o n y i B ir c h iş 3 0 cor., G e o r g e R o m a n u l , p r o to p o p D e v a 10 cor., A r se n iu B u n e a , s e c r e t a r u l c o m i t e t u lu i ş c o a - le lo r g r ă n i ţ e r e ş t i , S ib i iu 2 cor ., Dr. E u g e n P iso , advocat. S ib i iu 1 0 cor., Dr. A u r e l N o v a cu , a d v o c a t şi d e p u t a t d ie ta l B ise r ic a a lb ă 10 cor., N ic o la e H e n ţ iu , n o t i r c o m u ­nal S ă i i ş t e 5 cor ., io a n S t . B a n c iu , c o m e r ­c ia n t S ă l i ş t e 5 cor., I o a n F a n e a , n o t a r c o ­m u n a l T ă lm ă c e l 2 cor., D io n is ie F ă g ă r ă ş a n p r o f e s o r B r a ş o v 4 cor ., S im e o n A n d r o n , î n v ă ţ ă t o r S a r a v a le 1 cor ., E i ie C â m p ia n , v ic e - p r o to p o p G v 6 - s z e n t M ik lo s 1 c o r , A le ­x a n d r u D o n ia D o n e s c u , p r e o t V a s la b 1 cor., Ilie D o b r o ta , p r e o t P o ia n a 2 cor., E len a P e tr a ş c u , d ir e c to a r a in te r n a t u lu i A s o c ia ţ i - u n e i S ib i iu 6 cor., A u r e l P o p e s c u , c o m e r -

c ia n t S ib i iu 2 cor., G. N. N e g o e s c u , p r e o t ln t o r s u r a B u z ă u lu i 2 cor., G e o r g e V ia ssa , p r e o t m il i ta r E g e r 10 cor., Dr. V a s i l i e Bo- lo g a , dir. şc o l . S ib i iu 4 cor ., A v r a m P. Pă- cu rar iu , p r o to p o p H u n e d o a r a 4 cor ., Isala H e n t e ş , p r e o t O c n a S ib i iu lu i 3 co r . , Ioan P a m fil ie , a r c b i t e c t S ib i iu 3 cor. In to ta l 229 cor. S ib i iu 3 Ia n u a r ie 1907 . P r e s id e n - tu l A s o c i a ţ iu n e i : lo s if Sterca-Şuluţii.

Român expulzai din Basarabia, znsiet r e c u t e a f o s t e x p u lz a t din B a s a r a b ia in i ­m o s u l l u p t ă t o r n a ţ io n a l i s t d-l S e r g i u Guj- bă. E c u r io s m o d u l cu m d-l S e r g i u C ujbă a f o s t e x p u lz a t d in B a sa ra b ia . D-l C ujbă ţ in e a o p a tr io t ic ă v o r b ir e în fa ţa r o m â n i ­lo r b a sa ra b en i , u r m â n d sc o p u lu i s ă u d e p r o p a g a n d ă n a ţ io n a lă . In t im p u l c u v â n tă - rei, un a g e n t s e c r e t al p o l i ţ ie i d in C hişi- n e u îi fa ce s e m n cu d e g e t u l ca să - i u r m e z e şi fără m u l t ă b ă ta e d e ca p îl d u c e p ă n ă la g r a n i ţ ă şi- l e x p u l s e a z ă c a p r im u l tre n , fă ră ca s ă m a i c o m u n ic e ca zu l c e lo r d e s u s şi fă ră a m ai în d e p l in i f o r m a l i t ă ţ i l e d e r i­g o a r e . La p r o t e s t ă r i l e ce lu i e x p u lz a t în a şa ch ip i - s ’a r ă s p u n s , că în c a z d e î m p o ­t r iv i r e v a fi e x i la t în S ib er ia .

Noul mareşal al curţii regale române.E v o r b a d e n u m ir e a d -iu i E m il G h ica , f o s t m in i s t r u p le n ip o te n ţ ia r la V ien a , ca m a ­r e şa l al p a la tu lu i în lo cu l r e g r e t a t u lu i g e ­n e r a l P r ib o ia n u .

In atenţiunea fraţilor învăţători. D inCluj ni s e s c r ie : In c o n s f ă t u ir e a c e s e v a ţ in e a în Cluj în 10 Ia n u a r ie n. 1 9 0 7 a p ro a p e s ig u r s e v a h o tă r â în f i in ţa r e a fo a ie i î n v ă ­ţ ă t o r ş t i p r o ie c ta tă . V a fi e s c îu s iv fo a ie în v ă ţ ă t o r e a s c ă ( d e s b ă i â n d c h e s t i i în v . şi ş c o la r e ) , ci nu pedagogică p r e c u m au î n ­ţ e l e s u nii . F o i p e d a g o g ic e a v e m , n u m a i s ă ie sp r ij in im p r e c u m tr e b u e , d a r n e l ip s e ş t e un o r g a n in d e p e n d e n t , c a r e să s e o c u p e cu p o lit ica în v ă ţ ă t o r e a s c ă ca r e în t im p u l d e fa ţă ar fi b in e -v e n i t , căci p ă rer i ie sunt, m u lt ş i n u m a i d â n d lo c la t o a t e p u t e m t r a g e c o n c lu z ia n im e r i tă . S ă nu c r e a d ă n i ­m e n e a , că a c e a fo a ie va fi s a b ie p e n tr u ş c o a ie i e n o a s tr e , d in c o n tr ă va fi a p ă r ă ­to a r e a lo r ş i a în v ă ţă to r ir n e i . A t â t p e n tr u o r ie n ta r e , loach im Pop , A nd re i Fora.

La rangul de ofiţeri în rezervă în a r ­m a t a a u s t r o - u n g a r ă au f o s t a v a n s a ţ i cu 1 Ia n u a r ie n. 1 9 0 7 şi u r m ă to r i i R o m â n i: Dr. A u re l Iu g a reg . d e a r t i l e r ie 34 , O c ta v ia n Coca, A u r e l P e r c e c , a m b ii la r eg . d e inf. 89, Io a n V !ad r e g . 6 3 , Ioan C h iş iu r e g . 31 Io a n R e b e g a reg . 31 , l o s i f L u n o g a r e g . 80 , E m il M u ră şa n r e g . 6 2 Mihai P o p re g . 5 ş i Ioan B a n c e s e u l ia t r u p a d e sa n ita r i .

Nouă foaie românească. L a s ib i iu va a p a r e cu 1 I a n u a r ie 1 9 0 7 o » r e v i s t ă t e o l o ­g ic ă « lu n a r ă su b c o n d u c e r e a p ro fe so r u lu i Dr. N ic o la e B ă la n . A b o n a m e n t u l G c o r o a n e pe an.

Vacanţele de Crăciun s ’au î n c e p u t ia ş c o a ie i e c e n t r a l e r o m â n e d in B r a ş o v a s tă z i V in e r i la o a r e le 10 a. m. ş i v o r d u r a p ă n ă in c lu s iv 2 I a n u a r ie st . v.

DiStincţiune. Maj. Sa r e g e l e C arol a c o n f e r i t c o m a n d a n tu lu i co rp u lu i d e a r m a t ă d in S ib i iu F. M. L. Goudernak » S te a u a R o m â n ie i« în g ra d u l d e c o m a n d o r ş i m e ­d a lia ju b i la r ă , iar g e n e r a l i l o r P f la n z e r -B a l ­t in , T o r b u c şi c o lo n e l i lo r S a r c o t ic , Ş a n d ru , O p itz şi P e t e a n i din a r m a t a a u s tr o -u n g a r ă m e d a l ia ju b ila ră .

Revista »Orizontul« din c iu j îş i s u s - p e n d e a z ă cu f in ea an u lu i 1 9 0 6 a p a r iţ ia .

| o ch i i E le n u ţ i i a lu n e c a u cu n e s a ţ p e s t e | t o a t e i u c r u ş o a r e l e a d e m e n i t o a r e a le p r ă v ă ­

lie i , — » a tu n c i ca p ă tă P e t r i c ă u n s a t î n ­t r e g , î n t i n s p e c o v o r ş i V a s i l e u n ca l ş i cu o p ă p u ş e cu p ăr a d e v ă r a t şi ca r e s e p o a t e d e s b r â c a . . . Ş i u i te , b ă ie ţ i i c a p ă tă c io ra p i a ş a d e lu n g i ş i d e f r u m o ş i ş i d e n e g r i . . . «

»Ce fe l d e c io ra p i ?« în tr e b ă D o m n u l P e t r e a n u ; îş i lu ă p ă lă r ia d e pe ca p ş i- ş i d u s e m â n a p e la f r u n t e c a ş i c â n d i-a r fi ca ld .

»Ca ă ş t ia , cu in e le a lb a s tr e ş i g a l ­b e n e « , a r ă tă E i e n u ţ a ş i v â n z ă t o a r e a i p u s e D -lui P e t r e a n u în d a t ă d o u ă p ă rec h i la o p a r t e ; e l i lu ă în m â n ă fă ră s ă - ş i d ea s a m a c e face .

» Ş i f e t i ţ i i - i t r e b u e s c m a i m a r i? « F e - m e ia - i î n t i n s e a t r e ia p ă rec h e . » L â n ă f o a r t e b u n ă , D o m n u le . Şi să nu d a u ş i o f u s t u - l i ţă r o ş i e ? T o c m a i l u n g i m e a p o t r i v i t ă — «.

D o m n u l P e t r e a n u a ş e z ă f u s t u l i ţ a p e ­s t e c io ra p i ş i - ş i s c o a s e p u n g a afară .

E l e n u ţ a p r iv e a u im i tă la p a c h e tu l ce l m a re , p e care-1 l e g a f e m e ia . E ra ca în p o ­v e ş t i t o t c e s e în tâ m p la cu ea.

» D a p e n tr u P e t r i c ă ce -a i s p u s ? « , î n ­c e p u v o r b a d o m n u l P e t r e a n u , f i in d că -ş i u i ­t a s e s ă m a i v o r b e a s c ă E l e n u ţ a . U n s a t nu s e p u t e a g ă s i în p ră v ă l ia d e ju c ă r i i d in

a p ro p ier e , d ar au d a t p e s t e u n t â r g fru ­m o s cu v â n z ă t o a r e d e p e ş t e ş i d e z a r z a ­v a t — ap oi a c u m p ă r a t ca lu l şi c a r te a eu ch ip u r i şi p ă p u ş a ş i în s f â r ş i t — o m u l ­ţ im e d e t u r t u l i ţ e d u lc i . D o m n u l P e t r e a n u ş i E l e n u ţ a p ă r ă s ir ă t â r g u l d e C ră c iu n în -

| e ă r c a ţ i g r e u .

» L o c u im în S tr a d a p i e t r o a s ă d e t o t în fu n d , z i s e E l e n u ţ a p r iv in d u -ş i f e r ic i tă p ă p u şa , a că re i păr d e a u r s e v e d e a prin d e s c h iz ă tu r a h â r t ie i d e m ă ta s e . C e-o s ă z ică la t o a t e a s t e a m ă m ic a ş i t ă t i c u ! Şi V a s ile , c e o ch i o f a c e ! E l e n u ţ a a v e a s ă s e c iu d e a s c ă la a t â t e a ş i D o m n u l P e t r e a n u d e a s e m e n e a . A s t f e l m e r s e r ă ei pe s t r a d e le n in s e fă r ă s ă z ică o v o r b ă , E l e n u ţ a p u ţ in în a in te . Ca u n î n g e r d e C ră c iu n m ic şi b lând . Ca ş i c â n d a r s t r ă lu c i o s t e a p e s t e ca p u l co p i le i , ş i d o m n u l ce l b ă tr â n tr e b u ia să u r m e z e s t e le i . C ând a j u n s e în s ă E l e n u ţ a în a in t e a u n e i c a s e în a l t e , s e s t i n s e d e - o d a t ă fă r ă d e v e s t e , s t e a u a . N u , D o m n u l P e t r e a n u— nu v o ia s ă m a i fa c ă n ic i u n pas. El, la ă ş t ia — la ă ş t ia d o i, cari i*au a m ă r î t în t r e a g ă v ia ţa , p e car i n u m a i v o ia să - i m a i v a z ă ’n och i , n ic i s ă - i m a i r e c u n o a s c ă ?

» U ite« z i s e el, » ia lu c r u r i le ş i s p u n e— d u - t e !« s e în t r e r u p s e e l s i n g u r aspru .

E len u ţa -1 p r iv i p e t a t a - m o ş u sf i ic io a să ; e r a d o a r ă su p ă r a t . A p u c ă d in p a c h e te ce - i

Plângerea unui român macedonean.In u r m a r e s p in g e r e i r e c u n o a ş te r e i i n im o ­su lu i p r o fe s o r m a c e d o n e a n T a ş c u Pucerea la c a m e r a r o m â u ă , d -sa a a d r e s a t o p lân­g e r e t e le g r a f ic ă r e g e l u i Carol în cup rin su l u r m ă t o r :

S ir e ! P le c a t din M a ced o n ia , u n d e am s lu j i t ca p r o fe s o r 8 a n i d e z i le ş i d e unde a m s c ă p a t ca prin m in u n e d e a te n ta t e l e g r e c e ş t i , u n d e am s t a t d e r e p e ţ i t e or i în t e m n i ţ e l e t u r c e ş t i d in c a u z a in tr ig e lo r m i­t r o p o l i tu lu i g re c , am v e n i t în ţa r a m um ă. A ic i do un an do z i ie lu p t şi m u n c e s c a lă ­tu r i d e t in e r e t u l m a c e d o - r o m â n , d e s c o p e ­r in d sed iu l s o c ie t ă ţ i lo r c r im in a le g r e c e ş t i în t o a t e o r a ş e l e d e ia D o r o h o iu p ă n ă ia S e v e r in , am d e s c h i s ochii m u l t o r a u to r i ­tă ţ i , cari d o r m e a u , şi azi ca r ă s p la tă p a r la ­m e n tu l ro m â n , in d u s fiind în e r o a r e , m i-a r e f u z a t c e t ă ţ e n ia r o m â n ă . S ire! In c a r te a v e r d e d ip io m a t ic ă s u n t lu a t ca e x e m p lu de v ic t im ă ş i m a rt ir , a m f o s t d e c o r a t cu r ă s ­p la ta m u n c e í cl. l -m ă . M a j e s ta t e a V o a s t r ă a b in e v o i t a -m i co n fe r i o r d in u l co r o a n a R o m â n ie i ş i a s t ă z i p a r la m e n tu l r e f u z ă c a ­l i t a t e a d e r o m â n , u n u i p iepc d e a rom ân , c a r e p o a r tă o rd in u l M. V. C o r o a n a R o m â ­niei. S ir e ! P e n tr u - c ă a m ă r â t fiind, s u n t d e ­c is să p lec d in ţ a r a m u m ă la fra ţ i i m e i d e lu p tă în M a c ed o n ia , fa c ap e i ia M a je s ­t a t e a V o a s tr ă , S o a r e l e d r e p tă ţe i , s ă b in e ­v o i ţ i a -m i a c o r d a o a u d ie n ţ ă m ă c a r d e un m in u t , s p r e a vă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă m u lt e p r iv i to a r e la s t a r e a d ep lo ra b i lă şi ru in a c h e s t iu n e i n a ţ io n a le din M a c ed o n ia , s ta r e a s c u n s ă in t e n ţ io n a t , M a je s tă ţe i V o a s t r e de c ă tr ă ce i în d rep t .

ÂViS- S ă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă publică, că a c ţ i i le la p r o ie c t a tu l >nstit. d e c r e d i t ş i e c o n o m i i »Hosmâireana« cu s e d iu l în H os- m a n , s u n t a p r o a p e t o a t e s u b s c r i s e , în câ t în f i in ţa r e a in s t i t u t u lu i e s ig u r ă . D ec i r u ­g ă m pe to ţ i P. T. D o m n i , cari nu n e -a u t r im is în c ă » p r o sp e c te le « să b in e v o ia s c a a ie r e t r im i t e câ t m a i î n g r a b ă ; e a r ce i -ee ar d or i să m ai s u b s c r i e a c ţ i i s ă s e a d r e ­s e z e la u n u i d in s u b sc r i ş i i p ă n ă in c lu s iv e 10 I a n u a r ie 1 9 0 7 s t . n. La s u b s c r i e r e su n t d e a s ă s o lv i 1 0 % a d e c ă 5 cor . do acţie , p r e c u m şi 2 cor. d e a c ţ ie ca s o e s e d e fo n ­d are , iar pănă la adunarea generală de constituire (c a r e s e v a ţ in e a n e c o n d i ţ io n a t în j u m ă t a t e a a d o u a a lu i Ia n u a r ie 1907.) a l t e 2 0 % a d e c ă 10 cor . d e a c ţ ie . H o s m a n , (u. p. U je g y h ă z ) în 2 5 D e c e m v r i e 1906. Nicolae Pinciu p r e o t , Ioan Vasile înv. p en s . , J. Pampu înv .

C a b a r e t S u n t e m r u g a ţ i a p u b lica u r­m ă t o a r e l e : R e u n i u n e a fem . izr. d in B ra ­ş o v a r a n ja z â în 12 Ia n u a r ie in s a la R e d u ­te i o r e p r e z e n t a ţ i e d e c a b a r e t îm p r e u n a tă cu un bai c o s tu m a t . P r o g r a m u l a c e s t e i s e ­r a te c a b a r e t v a fi î m b o g ă ţ i t cu d iv e r s e p ie s e e s c e n t r i c e p rec u m şi cu m a i m u lt e a tr a c ţ iu n i a r t i s t ic e . P ro b e le p e n t r u a c e a s tă s e a r ă au în c e p u t d eja de m a i m u l t t im p. I n v i tă r i le c e ie m ai m u l t e p e n t r u s e r a t a ca- b a r e t t s u n t d eja t r im is e . C o m i te tu l a r a n ja ­t o r în s ă r o a g ă pe a c e i , car i n ’au prim it o in v i t a r e ş i d o r e s c a c e r c e t a s u s n u m ita p e tr e c e r e să s e a d r e s e z e c ă t r e d -n a M á­t y á s Iozsef , p r e s i d e n t a re m i. fem . izr. (str. M ihaiu YVeiss nr. 8). B i le t e s e p o t căp ăta d e ia d 1 F i s c h e r S á m u e l , s t r a d a V ăm ei.

Producţiuni teatrale în Şoimuş. Ni sesc r ie : A d o u a zi d« C ră c iu n s e v o r r e ­p r e z e n t a p ie s e le » Wilhelm lelU p ie să în t re i a c t e p r e lu c r a tă l ib er d u p ă Fr. d e S ch i-

p u t e a u c u p r in d e m â n u ţ e l e ei a m â n d o u ă ; d a r n u p u t e a c u p r in d e m u lt .

I » T a t ă - m o ş u le , n u -m i a ju ţ i s ă le duc j în s u s ? « s e r u g ă e a p l in ă d e t e a m ă .

» A v e m c in c i t r e p t e , da ai d in tâ iu e : m ic ă d e to t« .

M o r m ă in d în b a rb ă lu ă d o m n u l Pe* t r e a n u p a c h e t e l e d in n ou . La ce-1 m a i s i­lea ş i f e t i ţ a a s ta ! D o ce s ’a a p u c a t să-i v o r b e a s c ă ? Ş i p e n tr u c e u rcă a c u m a treaptă d e t r e a p t ă p e u r m e le E le n u ţ e i ? Lucrul cel m a i n e p r e c u g e t a t c e l ’a p u t u t fa ce , căci' s u s n u er a n ic i o u ş e d e coridor ş i când v o ia t o c m a i s ă - ş i p u n ă lu cru r ile pe un s c a u n v e c h iu , s e d e s c h i s e u şa d e la odaie. O f e m e ie t în ă r ă ie ş i repede.

» E le n u ţo , f e t i ţo , ce t â r z iu v i i !« Apoi s e u i tă la în s o ţ i to r u l c o p i l e i ; lu m in a lam- pei d in o d a ie că d ea pa f a ţ a lu i. —

» D o a m n e ! D o a m n e / T a t ă — « strigă e a ş i s e în co lăc i d u p ă b r a ţu l D om nului P e tr e a n u , » T a t ă ! V i i la n o i , la E le n u ţ a ta — a s t ă z i , ' î n p r e s e a r a C r ă c iu n u lu i ! Slavă D o m n u lu i , a c u m s e ’n t o r c t o a t e s p r e bine!«

D o m n u l P e t r e a n u lu a t pe s u s şi ne* ş t i in d c e s ă f a c ă c e r c a s ă ia să d in braţele, e i : »N u — a d e c ă — v o ia m s ă a d u c numai: c o p i i lo r c â t e v a l u c r u r i . . . «

D a r d o a m n a n u a s c u l ta la a s t a : îşi , d u s e t a t ă l în o d a ie .

Nr. 283.—1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Ier de I. Baeiu şi „ O b ş i ta r iu l“ piesă în- r’un act iocalizctă de i. Baciu, iar în ziua le anul nou se vor reprezenta piesele: F iica n e m i lo s t i v ă “, piesă în 3 acte de urna Dicescu şi * P r o c e s u l u n u i e p u r e « cenă într’un act prelucrată după D-na feillard Alighieri de Zi. Ni.

0 pruncucidere senzaţională. Din Pa-is se telegrafiază: O pruncucidere senza- lonaiă pasionează populaţia din Mames. în dimineaţă în urma unei scrisori anoni- oe, autorităţile au întreprins o perchi- iţie la vicontele Aillard de Chemay şi au ăsit în şanţul din jurul castelului cada* rul unui copil nou născut, care s’a dove- f i t că este al vicontesei. Proprietarii cas- elului, cari nu au avere tocmai mare, aveau lină acum 4 copii, lucru ce i-a decis să ilăture un al cincelea suflet ce venia să (îngreuneze budgetul. Vicontesa a păstrat omplectă taină asupra sarcinei şi în ziua le 5 Decemvrie st. n. născând, soţul su- rumă copilul pe care îl ascunse mai în* iiu în bibliotecă, iar apoi îl asvârli în mţ. Vicontesa a căutat să-şi asumeze iată răspunderea faptului pentru a-şi sal- i soţul; acesta îşi mărturisi însă vina.

Un g l a s de durere.Din cercurile tinerim ei rom âne

in Viena primim spre publicare ur- oătorul apel, care s ’a trim is tu tu ro r tudenţilor rom âni din Bucovina. Ac- iunea tinerim ei m erită to a tă lauda i dorim ca glasul însufleţiţilor tineri i afle un răsu n et cât mai puternic a cercurile studenţim ei univ. buco- inene.

Ia tă acest a p e l :Fraţilor! Slăbirea elementului romă*

iese din Bucovina zgudue lumea româ- ească de pretutindeni. De pe plaiurile ve- ele odată de mişunarea oştilor române ia mai răsună glasuri de bucurie şi iz- ândă, ci ultimele svârcoliri de desperare le unui neam ce se pierde umplu aierul le vaietele sale neputincioase. Se apropie impui când fiorul iubirei de neam şi con- tiinţa obârşiei glorioase să nu mai încăl- ească inimile Românilor bucovineni, mi- eşte momentul când blânda vorbă româ- ească să-şi iee pentru totdeauna rămas un dela dulcea Bucovină.

Fraţilor studenţi universitari români! fina slăbirei elementului românesc din iucovina o poartă împrejurările şi o pur- im în parte şi noi. Sa uităm însă de pă- itele noastre din trecut şi să ne strângem ledurile cât e timp spre a putea da piept a obstacolele ce se vor ivi de acuma îna­lte. De Vă mai înduioşează îmbucătăţirea îpepe a neamului Vostru, de Vă mai în- Dara gândul în faţa factuiui că prin cer­ile continue în sînul inteligenţei române in Bucovina şi mai cu samă în mijlocul ostru, al viitorilor povăţuitori ai neamu- li românesc din Bucovina, dispariţia to- ilă a acestuia, tără urme, decât acelor ale linelor mâncate dewreme, e pecetluită, lunci lăsaţi la o parte certele ce Vă dez- ină şi Vă ţin învrăjbiţi toată viaţa Voa- sră, împreunaţi-Vă între olaltă şi aşa cu ilreită putere să Vă opuneţi în contra luscompunerii sigure, ce ameninţă neamul ia care Vă trageţi. Jnobilaţi-Vă inimile, irăţiţi-Vă gândurile Voastre preocupate,

desbăraţi*Va de interese particulare şi după oare de reculegere şi resgândire temeinică daţi-ne răspuns la următoarele întrebări:

1) Ar fi frumos şi folositor, dacă în­treaga studenţime română din Bucovina ar fi unită într’o societate? 2) E posibilă o astfel de unire? 3) Dacă nu e posibil, care e cauza? şi dacă e posibil cum s’ar putea îndeplini o astfel de unire? 4) N’ar fi bine să se constituiască un for, care să stipuleze eventualele condiţiuni pentru o astfel de unire? 5) Să constea forul acesta numai din membrii ordin. em. onor. ai di­feritelor societăţi, sau din oameni afară de societate sau să fie combinat din aceştia?

Spre evitarea personalităţilor se ob­servă anonimitatea. Răspunsurile sunt a se trimite pe adresa: J . D ., V ie n a , X V I I . , P a l f f y g a s s e 2 0 1 1 1 /1 9 . Viena în 17/4 Decem­vrie 1906.

i i i b I i o g r a f \ e.Semnele Morse, cum se pot în grabă

învăţa. în tipografia A. Mureşianu a apărut nu de mult o broşură în limba germană sub titlul de mai sus. Asupra acestei bro­şuri valoroase din punct de vedere militar, despre care s’a vorbit şi în foaia noastră, ziarul militar »Wedette« scrie în ultimul său număr următoarele:

»Deoparte numărul relativ, însemnat, de altă parte diferinţele mici ale semnelor formate numai continuata combinaţiune şi permutaţiune de puncte şi de linii a sistemei Morse pentru serviciul optic de signale, — precum şi împrejurarea că com­punerea acestor semne nu e legată de nici o regulă hotărîtă, — îngreunează foarte tare învăţarea acestor semne şi pe lângă aceasta e lipsă de un exerciţiu neîncetat, dacă cineva ar vrea, ca să le ştie bine. Pentru aceasta apare nu numai cu scop, ba şi neîncunjurat de lipsă pentru ţinerea în memorie a acestor semne, a se servi de atare mijloc ajutător. Şi acele semne cu atât mai bine şi mai curând rămân în memorie, cu cât acele sunt mai simple. Cine nti-şi aduce aminte de prima învăţă­tură de cetit, când după ABCdar unele litere din alfabet mai uşor le-a învăţat prin deosebite semne, arătate în chipuri. Autorul, Coriolan Bardosy, tocmai în ase­menea mod, pentru tot semnul a construit o figură, un chip propriu, ce nespus de uşor se tipăreşte în memorie, şi ce nu aşa uşor se poate uita. Fiecare semn, clin cele aproape 70, are chipul său, mnemo- technic (aducător aminte). Aşa e d. e. semnul pentru n, (o linie şi un punct, arătate prin un ac orizontal, când acul arată linia şi urechia arată punctul) ori litera r, (punct linie, punctul ce reprezintă pe 2 duelanţi (luptători) când capetele lor înseamnă punctele, iar spatele lor, liniile). Din ambele exemple se vede din destul, că avem de lucru cu o carte, care aduce ajutor de instrucţiune, şi de tot suplineşte lipsele, şi că ea trebue să fie şi spre uşu­rarea învăţăturei a semnelor de signale«.

NECROLOG. Aducem la cunoştinţa tu­turor amicilor şi cunoscuţilor, că mult iu­bitul nostru soţ şi tată Ioan I. Bogdan, fost neguţător, a decedat după o boală scurtă în 3 Ianuarie st. n. în etate de 81 ani în Sinaia. înmormântarea se va face în 5 Ianuarie st. n. 1907.

Elena Bogdan soţie, Ioan, Gheorghe, Iordan, Elena, Vasile, Maria, Ştefan, Eca- terina, Alexandru, Aurel şi Lucia ca fii şi fiice.

— M a r i a P o p o v ic i soţia parochu- lui Ioan B o g d a n , după lungi şi grele suferinţe a încetat din viaţă Marţi în 19 Decemvrie st. v. 1906 la 4. ore p. m. în etate de 75 ani, fiind împărtăşită cu Sf. Taine. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei decedate se vor ridica din casa parochială Joi în 21 Decemvrie st. v. 1906 la orele 12 din zi şi se vor depune spre vecinica odihnă în cimiterul bisericei gr. or. din Purcăreni. Despre această perdere încu- noştiinţam cu durere pe toate rudeniile amicii şi cunoscuţii decedatei.

Purcăreni, în 20 Decemvrie st. v. 1906. Jalnica familie. Fiei ţărâna uşoară şi, memoria binueuvântata!

ULTIME ŞTIRI.V ien a . 4 Ianuarie. Teodor Lede-

re r co.nzilier guvernial şi unul din cei mai distinşi avocaţi ai Vienei s ’a sinucis eri la Meran. Lederer era o au torita te în chestiuni de d rept in ter­naţional.

S ofia . 4 Ianuarie. In urm a refu­zului de a li se spori lefurile, impie­gaţii drum ului de fier din Sofia şi pro­vincie au proclam at greva generală. Guvernul a lua t măsuri pentru a îm ­piedeca excese. Com unicaţiunea a fost în trerup tă, a fostînsă restabilită în parte serviciul fiind făcut de militari.Toţi func­ţionarii drum urilor de fier cari sun t mi­litari rezervişti au fost chem aţi sub arme, pen tru a fi siliţi astfel a face serviciul pe căile ferate. O m are parte din studenţim e s ’a asociat greviştilor şi a m anifestat pe străzi cântând cân­tece revoluţionare. S’au produs excese,

Guvernul e ho târît a nu se da învins şi a uza de cele mai severe măsuri. A utorităţile din provincie au fost autorizate a aresta pe toţi con­ducătorii grevei şi agitatorii.

P e te r s lm r g . 4 Ianuarie. Conziliul de miniştrii a re tras din nou proiec­tul de lege referitor la reform ele în favoarea. Evreilor. A fost re tras şi proiectul adop tat de Dumă cu privire Ia ridicarea m ăsurilor adm inistrarive.

L em h erg . 4 Ianuarie. Din Lodz se comunică, că din cauza închiderei fabricelor. mii de lucrători se află în cea mai neagră mizerie. Sunt tem eri că peste câteva zile va îsbucni greva generală, la care se vor alia şi lu­crătorii dela căile ferate. A rm ata a fost considerabil întărită. Poliţia o- pereazâ zilnic arestări şi face perclii- siţii. Bogătaşii părăsesc oraşul.

B8lţ}rad. 4 Ianuarie. O depeşă a Agenţiei oficioasei sârbeşti „Pressbu- reau “ spune : Fel de fel de ştiri ten ­denţioase au fost lansate de presa austriacă pentru a com prom ite situa- ţiunea S erb ie i; şi acum în urm ă a- ceeaşi presă ostilă a răspândit svo- nul unui pretins com plot în vederea exilărei dinastiei Karageorgevici. In mod sistem atic şi cu gradaţiune zia­rele vieneze răspândesc în presa stră ină ştiri alarm ante cari sun t în paguba bunei reputaţiuni a Serbiei şi în ajunul contractărei îm prum utului sârbesc tocm ai s ’a răspândit ştirea cu privire la exilarea dinastiei. Se dă cea m ai form ală desm intire tu tu ro r acestor ştiri tendeţiosse.

Paris. 4 Ianuarie. „Eclair“ com u­nică din Londra : Deşi regele Eduard nu gâseste acum nim erit m om entul de a răspunde chestiunei cu privire la cererea de a se da un duce en­glez tronului Serbiei, e lesne de pre­văzut că interesele Angliei reclam ă ca diplom aţia engleză să împiedece cu orî ce p re ţ în tronarea unui duce germ an plăcut Turciei, ca suveran al Serbiei, De aceea regele Eduard *şi guvernul său urm ăresc cu in teres e- venim entele din Serbia şi e lucru ho­tă râ t că guvernul englez nu va opune piedecî în cazul când s ’ar ajunge la tra ta tive pen tru aducerea unui duce englez pe tronul acestui s ta t. *

»Copii ! Copi!! Bărbate !« strigă ea. I veniră copiii, Petrică, cap-greu şi micu- il Vasile şi priviră cu mirare la omul cel Srăin.

»Petrică, Vasile, întindeţî mâna fru- os !« le zise părinteşte Elenuţa cea mică, ista-i tata-moşul vostru«.

După copil întră Păltineanu. Omule- | slăbuţ, cu faţa palidă recunoscu îndată ePetrean. Peste obrajii lui adia o bucu- i neprevăzută şi întinse tatălui nevestii !e plin de bucurie amândouă mânile; dar nile recăzură. Petreanu stetea la gura i, duşmănos, fără să se mişte. In ochii 1 Păltineanu se născu de asemenea un lăuntric.

»Elenuţo, du-te tu în bucătărie«, zise âra femeie îngrijorată. »Uită-te, dacă rbe apa; ia cu tine pe Petrică şi pe

wile«.i| Copiii ascultară. Petreanu făcu o mi- Ire ca să iasă afară. De subsioară îi | ri un pacheţel, pe care-1 ţinuse încă la m Capacul cutiei sări la o parte şi la fnânt. se rostogoliră precupeţele mici de lin, roşii, galbene, albastre şi coşurile cu

zavat, cu mere şi ouă. Fără să vrea se :ară bărbaţii amândoi să adune lucru- , ca şi când ăsta ar fi lucrul cei mai ent acum. Domnul Petreanu era puţin- itângaciu : o vînzătoare de unt,durdu- cu şorţul alb, i scapă sub un scaun şi

se învîrtea sforăind ca un prisnel. Pălti­neanu isbucni atunci într’un rîs sgomotos, copilăros, plin pe inimă. Deodată conteni şi-sî muşca buzele: cum şî-a putut uita întru atâta de sino în clipa aceasta şi în- faţa omului,ăstuia posomorit! Dar Petreanu nu-1 mai privea întunecat, ci puţintel îm­bunat. Doamne Dumnezeule! dacă ai mai putea rîde încă odată aşa fără de grije ! Bătrânul întinse încă odată mânile spre Jăptăreasa îndrăcită şi Păltineanu — voia şi el să o apuce şi s’a întîmplat, ni­meni nu ştie cum, că s’au prins amândoi bărbaţii de mână şi s’au scuturat şi nu s’au mai lăsat unul de altul.

Şi ieşiră la iveală şi copiii de după uşă ; l’au auzit pe tăticul rîzând şi trebuiau să fie şi ei de faţă şi vedeau spre cea mai mare mirare a lor, pe cei doi oameni cum zac la pământ.

»Copii, să nu vă călcaţi jucăriile !< strigă Păltineanu vesel sărind în sus şi a- jutând lui Petreanu să se ridice.

Cuminţea Elenuţă băgă de seamă, că-şî şterge tata-moşu o lacrimă din ochi; dar că tata-moşu nu mai e supărat — asta o vedea ea foarte bine.

Din 1. germană deH. P. P.

Lipsea, 1906 XII.

Pagina 3

NiZZa. 4 Ianuarie. In Riviera ba t vânturi reci. In Monte-Carlo şi Men­tone e un frig cu to tu l neobişnuit.

B elg ra d . 4 Ianuarie. Fostul m i­n istru al Serbiei la Londra, Mijatovici a fost da t judecăţei pen tru crimă de „Ies m a jesta te“ şi pen tru propagandă antidinastică. Mijatovici va fi probabil condam nat în lipsă, luându-i-se şi dreptul de pensie. Fostul plenipoten­ţia r duce o agitaţie p u te rn ică , în presa engleză şi sârbească pentru detronarea dinastiei Karageorgevici, pen tru a putea aduce pe tronul Ser­biei un nou rege dela Curtea engleză.

L ondra. 4 Ianuarie. La fabrica de tunuri din P ortsm uth a izbucnit eri un puternic incendiu care a d istrus o m are parte din uriaşul m aterial depozitat. Pompele oraşului, deşi a ju ­ta te de pompele din port, n ’au reuşit până la orele 2 din noapte decât să împiedece întinderea incendiului. După orele două focul alim entat de v ân t a început să-şi în tindă flăcările şi asu­pra clădirilor vecine. Sunt tem eri că incendiul va lua proporţii îngrijitoare şi este aproape exclusă speran ţa de a se putea salva uriaşul depozit de m aterial al fabricei.

P o r tsm o u th . 4 Ianuarie. Pagubele cauzate pe incendiul isbucnit la de­pozitul de proviziuni de lângă a rse­nal, sun t evaluate oficial la 2 5 0 . 0 0 0

livre sterlinge.P e te r sb u r g . 4 Ianuarie. E ri s'a

comis un atentat Îm potriva prefec­tului oraşidui, de Launitz. După inau­gurarea nouei clinici, la care a asis ta t şi m arele duce Alexandru de Olden- berg şi soţia sa Eugenia, prefectul era ocupat a face loc până la t ră ­sură părechei ducale. Deodată un tî- năr îm brăcat în frac se apropie de prefect şi trase asupra lui două fo­curi de revolver. Primul l’a lovit în cap, iar al doilea în piept.

Marele duce A lexandru s ’a arun ­cat asupra aten tatoru lu i pe care l’a doborât cu o puternică lovitură. Aghiotantul său i-a despicat apoi capul în două cu o lovitură de sa­bie. A tentatorul a m urit pe loc. P re­fectul a sucombai în da tă după tran s­portarea sa la spital. Se crede că asasinarea prefectului este un act de răzbunare. S’au făcut în cursul serei num erose arestări.

D i v e r s e.Cei mai renumiţi zece Francezi.

Un ziar francez cotidian a cerut dela pu­blicul cetitor, să-i dea părerea: care bărbat francez a fost mai renumit? Votarea a durat luni întregi şi numai acum s’a pu­blicat resultatul, din mai multe privinţe care e foarte surprinzător. E îmbucurător că în locul prim n’a ajuns vre-un erou renumit sau vre-un politician, ci un savant, căruia lumea are mult să-i mulţumească.

Acesta e celebrul medic P a s te u r , pe care 1.338.425 de inşi l’au aflat de cel mai mare francez. In locul al doilea vine Victor H u g o , care de asemenea a primit peste un milion de voturi. Numai în locul al treilea urmează un bărbat de stat, politi­cian de frunte. G a m b e tta , iar în locul al patrulea a ajuns N a p o le o n I. După el ur­mează Thiers, primul-prezident al repu- blicei.

Cei înşiraţi până aici au întrunit fieşte- care peste un milion de voturi. In al şa­selea loc urmează C a r n o t, renumitul co­mandant al revoluţiei. Intre ceilalţi patru din urmă, trei sunt savanţi, iar unul scriitor. Aceştia sunt: C u r ie , inventatorul radiului, Alex. D u m a bătrânul, dr. B o ix , conducătorul în prezent al institutului Pasteur şi în sfârşit procurorul P a r m e n t ie r care a introdus cartofii în Francia.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu Redactor respons. interim.: Victor Branisce.

C orsete—35 cele mai bune şi moderne s s —

lu B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21.

r,»g!na 4 <* A Z K T A V B'A N 8 1 L V A N I K I

La tipografia şi libtaria A. Mureşianuse află de vendare urm ăto rele:

Cărţi literare âpărute din ediţia „Minerva“ *■■■ BucnrescT..... -....- ....■- ■■N . P e lr a -P e tr e s c u . Ilie Marin, istori<5-

ră pentru tinerime, localisată după nemţesce. 193 pag. . Preţul cor. 1.50

V a s il ie P o p , „Domniţa Viorica“ ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto băni 20)

M . S a d o le a n u . „Floarea Ofilită*4, ro­ma n. Preţul 2 cor. (plus porto bani 20)

Ş te f a n lo s i f , „Credinţe.“ Poesii â cor. 1.50 E m . G â r le a n u - E m ilg a r , „Bătrânii“,

schiţe din vieţa boarilor moldoveni 1.50 E u g e n iu B o u r e a n u l . „Povestiri din

copilărie“. Preţul â . . . cor. 1.50 M . E m in e s c u , „Poesii postume“, ediţie

nouă, 263 pag. cu note. Preţul c. 1.50.JV. N . B e ld ic e a n u . „Chipuri deia Maha­

la“ Conţine 305 pag. Preţul oor. 1.50 I o n M a n o la c h e -H o ld a . Feţe, p o r tr e te ,

sc h iţe ş i n u v e le , ediţie I. 316 pag.Preţul Lei 1.50

Î l . C h e n d i. „Fragmente“. Un şir de in­teresante arcioolo (mformaţiunî lite­rare), şi sunt o continuare a volu­melor „Preludii“ şi„Foiletone“ sori­se. 246 pag. Preţul . . . . Lei 2.50

Al. I. Odobescu opere complete. Voi. I. Pagini 860. Preţul Lei 1.50.

M. Sadoveanu. Amintirile căpraru­lui Gheorgliiţă. Pagini 280. Preţul Lei 2.

Din operele complete a lui Ioan Crean­gă a apărut ediţia a doua. Preţul 1 cor. 60 fii plus 20 b. porto.

„Călăuza staţiunilor balneare“ de A u r e l S c u r tu . Preţul 1 cor. 50 fii. plus 20 bani porto.

„In institutul grafic M in e r e a * Bucu- resd a apărut „Opere complete“ de N . N ic o le a n u , C. S ta m a t i ş i V . C â r lo v a la olaltă întro singură Broşură. Preţuri 1 cor. 50 plus porto 10 bani se pote procura prin Librăria A. Mureşianu Braşov.

In institutul grafic „M in e r v a “ a apă­rut „Popasuri vâiiâtoreşti1* delon B â r - s e a n u l pe 205 pagini formatul octav mare preţul cor. 1.60 bani plus 20 bani porto. Se poate procura prin librăria A. Mureşia­nu Braşov.

Cheia Rainlui e o carte nouă apă­rută acum pentru credincioşii români greoo- oatohoi care cuprinde în sine rugăciunile de dimineaţă şi de seară la sfânta L'turgie şi la toate trebuinţele sufleteşti. Această carte e t’.părită cu litere frumoase şi mari latineşti pe 256 pagini şi e foarte frumos legata iar pentru o mai bună păstrare are fie-care şi câte un toc t«re de carton. Pre­ţul ei e numai de 80 bani plus IO bani porto recomandat mai mult. Se potrivesc foarte bine ca dar oe Crăciun.

Preoţii cari doresc să răspândească această excelentă carte pe la oredincioşii lor capătă un rabat de 20% dacă procură mai multe deodată dela T ip o g r a f ia ş i l i ­b r ă r i a A . M u r e ş ia n u d in B r a ş o v .

„Foiletoane“ de S te l ia n B u s s u cu pnprinsul următor: „O bucurie de Paşti“ „La mănăstirea Sinaia“ „Cad frunzele“, „Căpitanul Ioan“, „La Hunedoara“, „O covesfire“, „Lângă Someş“, „La Castelul lui Ioan Huniade Corvin“. Format octav mare pe 75 pagine preţul 1 cor. plus 10 bani porto. Se poate {.rocura prin Librăria A. Mureşianu.

Nr. 66—1907.

PUBLICAŢ10NEreferitoare la presentarea fasiunilor despre darea de câştig ci. III. şi IV. şi a fasiunilor despre darea după interese din capitale şi

despre capitalele pasive.A. Referitoare Ia darea de câştig cl. III

Spre a se p u tea prescrie darea de câştig classa III . pe anul 1907, se p rovoacă to a te partide le , to ţi in ­divizii, cari în anu l 1906 au început vre-o afacere după care se p lă teşte dare, ca să rid ice dela percep to ratu l orăşănesc form ularele de fassionare şi să p regă tească fassiunea dării de sâ ş t’g cl. III,

Coaiele de fasiune despre darea de câştig cl. III. um plute, după cum prescrie legea, de îusă-şi părţile con tribuabile , sun t a se p resen ta la p e r­cep to ra tu l orăşănesc cel m ult până la 20 Ianuarie 1907.

B . Referitor la darea de câştig cl. ÎV..A sem enea se provoacă to a te

partidele , cari sun t obligate a plăti

Nr. 283__

darea de v en it după cl. IV . a-şi r i ­d ica coaiele de fassiune dela p ercep ­to ra tu l orăşănesc şi a le um plea după cum este prescris, apoi a le subşterne percöp to ra tu lu i o răşănesc p ân ă la 20 Ian u arie 1907. D e aceasta clasă se ţin to ţi oficianţii com unali, bise­riceşti, din societă ţi şi oficianţii p ri­vaţi, cari au salare fixe, cei ce sun t pensionaţi, cei ce trăesc din m iluiri şi din ren te , m ai departe conducă­torii de afaceri, adm in istra to rii, con­tab ilii, cassarii etc., dacă leafa lo r lu n ară trece peste 80 cor.

C. Referitor la darea de interese şi de rente.

A cele partide , cari tra g in terese după cap itale e locate în afară, ca să li-se poată im pune darea după in teresele ce prim esc, au să-şi ia for­m ularele dela p e rcep to ra tu l o răşă­nesc şi să le um ple după în d ru m ă­rile acestu ia şi astfel um plute sa i-le restitue cel m ult pănă la 20 Ia n u a ­rie 1907.

In asem enea m od au să p u r­ceadă şi persoanele, cari tra g vre-o ren tă , precum şi proprietarii de m ori de m ăc in a t şi de piue, cari nu le m anipulează ei înşi şi, ci le dau în a râu d ă şi cari p rin u rm are au de a fassiona p re ţu l arânzilor.

7). Referitor la fassionarea sarcinelor passive

A cei p ro p rie ta ri de case şi p ă ­m ânturi, ale căro r rea lită ţi su n t în ­sărc ina te cu datorii, încă au să-şi rid ice dela pe rcep to ra tu l orăşănesc form ulare de fassiune, făcu te anum e pen tru acest soiu de d a to rie şi um- plându-le după p rescrip te să le sub ş tea rn ă p e rcep to ra tu lu i orăşănesc p â ­nă cel m u lt la 31 Ian u a rie 1907J

D upă 31 Ian u arie 1907 p ăn ă la inclusive 1 O ctom bre 1907, partidele, cari au nég lig eâ t te rm inu l de 31 Ia ­nuarie 1907, au să şi p résen te fas- siunile sarcinelo r la pe rcep to ra tu l orăşănesc cu o ru gare în scris, având a docum enta, că în tâ rz ie rea s’a în ­tâ m p la t în u rm a oare cărei pedeci neînvingibile.

F assiunile re fe ritoare la sarcini, cari se p resen ta după 1 O ctom vrie 1907 nu vor fi lu a te în considerare sub nici o îm prejurare .

B r a s s ó , în 2 Ian u arie 1907.268B,i—2. O fic iu l d e d a r e o r ă ş e n e s c .

Banca Naţională a României.$ i t n a t i i m e s u i u a r ă .

* 1 9 0 5 -—>>>oo-oe—• i © o e17 Decembre. C t 1 NT 9 Decembre. 16 Decembre.

110.702 022 178342022 Reser. m etal, aur 83481783 ( 132360000 „ T ra te au r 34830000[ 118.700,037 118.311,783

1.406,006 A rg in t şi diverse m onede . . . . 691,416 728,64667.635,170 P orto fo liu R om ân şi străin . . . . 93.591,116 88.606,87424.494,511 *lm pr. co n tra efec. publice 9793600)

„ „ „ în con t-coren t 21390642) 31.049,284 31.184,24211.999.776 F o n d u ri p u b l i c e ................................... 11.999,979 11.999,97816.075,400 E fectele fondului de reservă . . . 14.720,335 14.720 3352 920,477 Efect. fond. de am ort. imob. şi m ater. 2 899,824 2.899,8245.764,581 I m o b i l e .................................................... 5.823,652 5.823,666

599,476 M obilier şi M aşini de Im prim erie . 607,255 602,004833,087 C heltueli de A dm in istra ţiune . . . 807.892 902,679

81.516,865 D epozite libere . . . . . . 82.849,025 82 737,876— „ „ & provizorii . . . 7.312.000 373,500

11.544.226 C o m p tu r î- c o re n te ................................... — —27.194,351 C om pturi de v a l o r i ............................. 22.588,541 21.852 432

301 685,948J P a- s i T7-

C a p i t a l ....................................................

393.640,356|380.743.S-38

12.000,000 12.000,000 12.000,00020.110,084 F ond de r e z e r v ă ................................... 21.628,098 21.628,098

3.039,628 Fondul am ortis. im ob. şi m ateria l 3.275,468 3 275,468242.133,160 B ilete de B ancă în c ircu iaţiune . . 260 315,880 254.650 970

1.560,783 P ro fitu ri şi p e r d e r î ............................. 1.646,498 1.646,4981.325,428 D obânzi şi beneficii diverse . . . 1.784,200 1.860,511

81.516,866 D epozite de r e t r a s ............................. 82.849,025 82.737,875— „ „ „ & p ro v iz o rii. . 7.312000 373,500— C om pturi c u r e n t e ................................... 2 829,187 2.570.918

361.685 948 Scomptul 5%* Dobânda 5%.

393 640.356 380.743,838

Ca în anii trecuţi, aşa şi acuma au fost

Prima Pepinerie cu viţe nobilitatede pe T â rn a v a .

Proprietar, f & c a sp a r i, Mediaş 20 [Ardeal],Singură in toată Ungaria, care au life- rat muşteriilor viţe njbililate sănătoase, diferite SOturi nobilitate. Şi în viitor numsi esclosiv la această şcoală de vi- ţicaltură se capătă cele mai bune viţe de diferite sorturi nobilitate pentru Vin, Vin-Dessert şi Extra sorturi de vin de masă. Proprietarii de vii au avut rezul­tate minunate cu sădirea de astfel da

viţe.La cerere se trimite catalog ilustrat, franco şi grati s , cu multe scrisori

de mulţumire şi recunoştinţă.2547,21-48.

T î w i î a s e m ă n â n c ă b i n e U lIU tS şi s e béa VINURÎ carate de Mediaş B E R E de P i l s e n „ U r q u e !!“ prôspëtà delà cep în fie-care (Ji lt 1 La =

Restauratul Schw&rsbargin Braşov, Sîr. Spitalului nr. 20.D e o cerce tare num erosă se rogă

97—0G. R. GLIG0RE CRISTEA,

tfonducëtorui restauratului.

ANUNCIURIiinserţiimi şi rect)

sunt a se sdlresa Et''ri3’ninsstpa.iS«rai» I n « a su l pu* « » i i c l i r ' i i u n u i s e tu n c iu m s & i i r r e î i h

s*a odată s e fa c e s&âdâcmeaf, c i ^ e s c e c u c â t

»o fa c e mssi d©Admristr. -Gazetei Trand

Cel mai mare magazin de haine gatam r p e n t r u b ă r b a ţ i , b ă e ţ i ş i d a m e

G o l d m a n n N . P .B r a ş o v , T â r g u i i n u l u i 2 8 ş i ( P a l a t u l i u i C z e l l 3 1 — 3 3 )

Ori şi cine poa te vedea, fără a fi Obligat dea cumpăra, hainele g a ta de toam nă şi earn ă sosite de curând şi croite după nfoda cea m ai nouă din

S t o f e i n d i g e n e . -Ca să feresc pe On. public a cum păra m ăr­

furi nem oderne, m ’am h o tă râ t să vând m ărfurile de toam nă şi earnă sosite de curând cu preţurile de fabrică

In lum ea com ercială sun t cunoscut, că în to t Ardealul, la mine se cap ă tă cele m ai frumoase şi mai bune mărfuri, care le cum păr foarte ieft.n.

De aceea On. public cu m părăto r poate p ro - fita de ocasia acea sta pănă în l-a Ian u a rie a. viitor.

Cel mai mare deposit în haine pentru diferite boa. — Deposit colosal

R ugându-m ă de sprijinul On. public sun t

In magazinul meu se află Pardiseurî de toamnăîn form ă de Raglan, Derbi şi Ulster. Paltoane deearn ă în to a te culorile, cro ială m odernă.

H aine de b ărb aţi, ad u lţi ş i copii,cro ite după talie . Surtucele de piele pen tru agro­nomi şi prăvăliaşi, cu şi fără blană. Surtuce pentru preoţi cu gu lere de catifea. Singurul vânzâlor sunt de cele m ai nouă.

= SKI s u r t u c e =====foarte acom odate pen tru v â n a t şi s ă n i a t .

Deposit de fabrică în B l a n c de călătorie şi pentru oraş.

Dame şi D-şoare, surtuce de pluş şi de m a n t a l e pentru copii.

cu to a tă stim a

G O L D M A N N N. P.Tipografia A. Mureşianu, Braşov.