Semiologia chirurgicala a abdomenului

Cuprins intre torace si escavatia pelvinaCavitate abdomino-pelvinaAnatomic pereti abdominali continator, viscere continut.Majoritatea viscerelor sunt invelite de peritoneu intraperitoneale rinichi, pancreas, suprarenale extraperitoneale - retroperitoneale

Anatomie clinica a peretelui abdominal antero-lateralStructura musculo-aponevroticaPuncte slabeSuperior apendice xifoid si rebordurile costaleInferior simfiza pubiana si arcadele cruraleLateral limitele

Impartire topograficaOrizontala prin C X

Orizontala prin crestele iliace

Verticale prin mijlocul arcadelor crurale ce intersecteaza superior extremitatile C VIII

Hipocondrul drept cuprins intre rebordul costal, marginea externa a dreptului abdominal din dreapta si orizontala superioara lobul drept hepatic, caile biliare extrahepatice, bulbul duodenal, unghiul drept al colonului, parte din capul pancreasului

Epigastrul intre rebordul costal, apendicele xifoid, orizontala superioara si marginile dreptilorLobul stang hepatic, regiunea celiaca a lui Luscka, mica curbura gastrica

Hipocondrul stang rebordul stang, dreptul stang, orizontala superioara

Splina, polul superior al stomacului, esofagul abdominal, portiunea verticala a stomacului, unghiul stang al colonului si coada pancreasului

Flancul drept tangenta la peretele abdominal, marginea externa a dreptului, cele 2 orizontaleColon ascendent, portiunea a doua a duodenului, rinichi drept, cap pancreas

Mezogastrul centrat de regiunea ombilicala, delimitat de cele doua orizontale si de marginile laterale ale dreptilor abdominaliPortiunile III si IV duodenale, capul, istmul si parte din corpul pancreasului, primele anse jejunale

Flancul stang Ansele jejunale, colon descendent si rinichiul stang

Fosa iliaca dreaptaCorespunde regiunii inghino-abdominale - zona herniilor inghinaleCec, carefur ileo -ceco- apendicular

Hipogastrul linia bispinoasa, marginea externa a dreptilor, simfiza pubiana arcadele cruraleVezica urinara (plenitudine), anse ileale

Fosa iliaca stangaRegiunea inghino-abdominala stanga, colon sigmoid

Explorare clinica a peretelui abdominalPeretele abdominal antero-lateral punctele slabeRegiunea cicatricii ombilicale fascia RichetRegiunea liniei albeRegiunea inghino-

abdominala - traiectulinghinal cordonul spermatic/ligamentul rotund

Foseta inghinala externa lateral de a. epigastrica si ligamentul lui Hesselbach

Foseta inghinala mijlocie intre lig. Hesselbach si lig. lui Henle corespunde endoperitoneal cordonului a. ombilicaleFoseta interna uraca si a. ombilicala

Zona triunghiului lui J.L.Petit creasta iliaca inferior, marele oblic inainte si posterior de marele dorsal, planseul este format de m. mic oblicPatrulaterul lui Grynfelt/tetragonul lui Krause coasta XII superior/m. mic oblic antero-inferior/ micul dintat postero-inferior/masa sacro-lombara

InspectiaAspectul pielii pigmentari (sarcina)

Icter

Echimoze, escoriatii - traumatisme

Cicatrici postoperatorii

Retea venoasa vizibileObstacol pe VCI sau V. porta

Caput medusae

Mobilitatea abdomenului

Modificarile de volumDistensia abdominalaAcute dilatatia acuta de stomac, ocluzii intestin subtireAsimetrica in volvulusul de sigmoid, volvulus de cecCronice ascita neoplazica, inflamatorie, tumori voluminoase

Chist ovariancirozaCiroza, hernie ombilicala

Tumefieri abdominale deformari ale peretelui cauzate de:Leziuni parietale tumora, hematom, abcesLeziune intraabdominala care invadeaza peretele (tumori colon, plastron apendicular)Leziuni pseudotumorale, ce ies din cavitatea abdominala printr-un orificiu preexistent hernii, sau creat traumatic eventratii posttraumatice sau postoperatorii

Reduceri de volum denutriti, casxie neoplazica

Participarea abdomenului la actul respiratorImobilitatea respiratorie traduce o leziune peritoneala grava de tipul peritonitei acute generalizate sau localizate semn patognomonic

Ondulatiile peristalticeTraduc existenta unui obstacol pe tubul digestivSemnul lui Kssmaul apar spontanSemnul lui Bouveret provocate de excitatia peretelui abdominalSunt insotite de crampe dureroase, intermitente

Palparea abdomenuluiMONDOR una din cele mai pretioase metode de explorare a abdomenuluiClinostatismTrunchiul usor ridicatCoapsele flectatePalmele aplicate a platSe incepe la distanta de regiunea afectata

Punctele herniare

Punctele dureroase

Aparare sau contractura abdominala

Explorare a organelor abdominale

Peretele abdominalGrosimea stratului de tesut celular subcutanatVenter propendulumTonusul pereteluiHipoton, flasc, vergeturi, multiple cicatrici (denervarea musculaturii)Tumori herniareeventratii

Procese inflamatorii - in special in regiunea ombilicala omfalite

Tumori ale peretelui - chiste sebacee, lipoame, fibroame, dermatofibrosarcoame, etc.

Durerea provocata / puncte sau zone dureroasePunctul xifoidian corespunde in profunzime cardieiPunctul epigastric 1/3 sup. cu 1/3 mij. ulcer gastricPunctul solar - 1/3 mij. cu 1/3 inf. a liniei xifo-ombilicale plexul solar

Punctul ombilicaljejuno-ileonul

Punctul pancreatic Desjardins la 6 cm de ombilic pe linia ombilico-axilara zona pancreatico-coledociana Chauffard segmentul intrapancreatic al coledoculuiPunctul duodenal si piloricPunctul cistic Fleming, CX/marginea dreptuluiPunctul ureteral superior

Punctul McBurney mij. liniei

SIAS-ombilic / zona triunghiului IacoboviciPunctul Morris linia spino-omb. Intretaie marginea dreptuluiPunctul Lanz- 1/3 drepte cu 2/3 stg. A liniei bispinoasePunctul Sonnenburg linia bisp. Cu marginea laterala a dreptului de partea dreapta ureteral mijlociuPunct ovarian

Punctul ureteral inferior vezico-vaginal sau vezico-rectal Bazy, TUSEU RECTAL/VAGINAL

Punctul uterin deasupra simfizei pubiene

Semne durere produsa de anumite manevreSemnul Murphy durere in punctul cistic la insinuarea degetelor sub rebordul costal, pacientul efectuand un inspir profund fundul veziculei biliare vine in contact cu mana ce apasa peretele abd.Semnul Mallet-Guy pacient in decubit lateral drept, insinuarea degetelor sub rebordul costal stg. bolile pancreasului distal (corp, coada)Semnul Mayo-Robson durere vie in unghiul costo-vertebral stg. pacient in decubit lateral drept coada pancreasului

Manevra Javorski Lapinnski palparea in triungh. Iacobovici cu mana dreapta, in timp ce se cere pacientului sa ridice m.i. dr. deasupra patului cu gamba in extensie pe genunchi apendicite retrocecaleSemnul Blumberg rebound tenderness durere la decompresiunea brusca a peretelui abdominal

Semnul Rovsing aparitia durerii in FID la palparea in fosa si flancul stg. determinata de cresterea presiunii intraabdominale prin deplasarea viscerelor

Contractura muscularaPatognomonic pentru sindromul peritonitic acutFalsa contractura traumatismele vertebromedulare, colici reenale, ruptura de m. drepti abd..Stare de tensiune rigiditate musculara, permanenta, involuntara Initial localizata apoi generalizata

Explorarea clinica a ficatuluiFicatul adpostit n hipocondrul drept i epigastru,situat profund, n mod normal nu eate accesibil nici la inspecie i nici la palpare, ci doar numai la percutie care poate determina zona de matitate ce corespunde proiectiei sale parietalenumai in situaii patologice (hepatomegalie prin staz vascnlar, n cadrul insuficientei cordului drept sau tumoral prin tumor propriu-zis sau tumori parazitare de tipul chistului hidatic) ficatul depete rebordul costal, lrgindu-l (ceea ce se ntimpla odinioar cu chisturile hidatice gigante care deformau baza hemitoracelui respectiv), putnd fi recunoscut i palpat prin marginea sa antero-superioara Aceast nregistrare clinic a ficatului sub record apare i in cazurile de hepatoptoza ntlnit frecvent la indivizii cu torace lung i ngust longiini) ct i n cazurile de anomalii hepatice prin existena lobului supranumerar al lui Riedel. Acesta apare ca o hipertrofie a lobului drept, in special la femeia de peste 60 de ani, ca o tumor alungit n sens cranio-caudal ocupnd flancul i fosa iliac dreapt, avnd la palpare o suprafa neted, nedureroasa

Pe ficatul normal, la rebord cum se zice n clinic, n mod curent zona de matitate la percuie se ncadreaz intre zona de sonoritate pulmonar situat deasupra i cea colic situat dedesubt. Partea superioar a acestei zone mate se proiecteaz pe extremitatea aterioar a celui de al cincilea spaiu intercostal drept, nlimea acestei zone crescand dinspre linia median spre flancul drept dup cam urmeaz: 4 cm pe linia median, 10-11 cm pe linia medio-clavicular i 13-14 om pe linia axilar anterioar. In caz de ptoz se produce o deplasare a matitii distal, ficatul devenind accesibil direct la palpare. Prin palpare, care trebuie fcut bimanual cu una din maini aplicat lombar, atunci cnd ficatul e accesibil, se va aprecia aspctul regulat sau neregulat al parenchimului, consistena uniform sau inegal, existena anor neoformaii diseminate pe ficat (prezenta de nodului mici san multipli) care in caz de tumori se insoesc de o consisten foarte dur.

Consistena ficatului este moale in ficatul cardiac care d o hepatomegalie in armonic/ elastic sau foarte dur in caz de chist hidatic, in raport cu evolutia tumorii parazitare.

Concomitent cu ficatul se va palpa vezicula biliar care in cazuri patologice se va destinde prin blocarea canalului cistic cel mai adesea prin calcul, acesta aprind ca o par cu fundul elastic la peretele abdominal destins, renitent, foarte dureros - hidropsul vezicular Alteori, in caz de hepatomegalie cu icter, printr-un obstacol pe coledocul inferior (cancer coledocian, al capului pancreatic sau pancreatit cronic) colecistul se va destinde mult dand o formatiune renitenta anexata fetei inferioare a ficatului realizand semnul Courvoisier-TerrierTot in punctul cistic se va palpa uneori vezicula biliar foarte dura, nedureroasa, la un bolnav cu icter cu (calculo-cancer) sau fara calculi.

Explorarea clinica a stomaculuiPrin dispozitia sa in abdomen cu un segment vertical i unul orizontal stomacul corespunde in cea mai mare parte din segmentul vertical, rebordului costal stng i peretelni toracic, de la nivelul hipocondrulul stang. Prin regiunea antropiloric stomacul este acoperit de ficat, pilorull fiind situat la 4 cm la dreapta liniei mediane. Palparea sa se face numai in cazurile de stomac destins, plin, ca in cazul stenozei pilorice, cind micrile gastrice ce caut s inving obstacolul organic piloric, deseneaz sub peretele abdominal ondulatii peristaltice - semnul KussmaulPalparea inregistreaz i clapotajul gastric a jeun ceea ce traduce existena lichdului de staza gastricSe pot depista prezena unor formaiuni tumorale, profunde, mobile sau cel mai adesea fixe spre peretele abdominal posterior, care n-au limite precise dispar adesea sub rebordul costal sting continundu-se pe poriunea vertical. Ele reprezint cu cea mai mare probabilitate un cancer gastric adesesea inoperabil.

Explorarea clinica a splineiSplina n mod normal nu este accesibil examenului clinic; splenomegalia (creterea de volum a splinei) permite palparea organului sub rebordul costal stg. Palparea splinei se va face in aceast situaie pe bolnavul aezat n decubit dorsal, uor nclinat spre dreapta, cu bratul sting ridicat i antebraul pe vertex sau pe bolnavul aezat de la nceput n decubit lateral i cu bratul in aceeai poziie

Explorarea clinicaa rinichilorD11-12/ L2-3

Bimanual Guyon, Israel

Monomanual Glenard

Contactul lombar/ balotarea abdominala

PercutiaDirecta folosita in abdomenul acut semnul MandelPercutia mediata, digito-digitala

Normal sonoritate de tonalitate inalta cand organele cavitare sunt destinse de gaze si tonalitate mai joasa cand contin lichid

In hipocondrul drept exist matitatea hepatic care dispare atunci cnd apare pneumoperitoneul, determinat de perforaia unui ulcer gastro-duodenal i mai rar a unui alt viscer abdominal, segment al tubului digestiv (apendice, colon). Gazele ce ies din tubul digestiv (de obicei din stomac) urc spre diafragm n special pe partea dreapt i fac s dispar matitatea hepatic.Traducerea radiologic a disparitiei matitii hepatice o constituie prezenta pneumoperitoneului, care alturi de contractura abdominal i antecedentele ulceroase, fixeaz diagnosticul de ulcer gastric sau duodenal perforate Aceast matitate poate dispare i n afara abdomenului acut n cazurile de interpozitie interhepatofrenic a colonului in cadrul aa zisului sindrom Kilaiditi

Sonoritatea abdominal marcat apare in cazul meteorismului (timpanismnl abdominal) prezent in cazurile de ocluzie intestinal, in special la nivelul jejuno-ileonului, situaie n care pe lng hipersonoritate exist i o distensie marcat, vizibil la inspecie ct i la palpare, care nregistreaz o mas intestinal destins, de rezisten elastic. Inversul hipersonoritii abdominale din ocluziile acute i cronice il reprezint apariia unor zone de matitate, noi, pe lng cele normale reprezentate de matitatea hepatic i splenic. Apariia acestei zone noi, este condiionat de prezena unei colecii lichidiene, sau dezvoltarea unei formaiuni tumorale.

Ascita, constnd n acumularea de lichid n cavitatea peritoneal, da o zon ntins de matitate, avnd limita superioar o curb cu concavitatea n SUS. ' Prezenta unui chist ovarian, voluminos, produce o zon de matitate ntins, aceasta va avea o limit superioar curb, dar in sens invers, adic ca convexitatea n SuS, ceea ce o difereniaz clinic de ascitGlobul vezical (vezica urinara in retentie)

Percuia combinat, prin semnul valului nregistreaz existenta lichidului liber n cavitatea abdomala. Executarea acestei manevre se face percutnd ca un deget ntr-un flanc, cu perceperea la mna din flancul opus, a unei unde valul - atunci cnd un ajutor i plaseas mina, cu marginea cubital, pe linia median pentru a mpiedica transmterea vibrailor prin peretele abdominal. Lichidul liber se va constata i prin schimbarea poziiei bolnavului, fosa iliac dreapt n decubit dorsal, devenind sonor, cnd bolnavul se aeaz in decubit lateral stng

Auscultatia are importan n semiologia abdominal, in special n ocluzii, aceasta nregistrnd existenta unor zgomote hidroaerice care se aud i de la distan, nsoite de regula de hiperperistaltism intestinal i existena colicilor (durerilor) abdominale, obiectivnd obstacolul mecanic in tranzitul intestinal.

TUSEUL RECTALSemnul lui Proust - tipatul Douglas-uluiProstata

Tumorile rectale!!!!!!!!

TUSEUL VAGINAL

Semiologia abdomenului traumaticContuzii simpleEchimozeHematoameRevarsate Morell LavaleeContuzii cu leziuni visceraleSdr. peritoneal acut perforatii primare sau secundare de organe cavitareSdr. de hemoragie interna rupturi de organe parenchimatoase, dezinsertie mezenter

Sindromul peritoneal acutContracura abdominalaAdevarataFalsa leziuni vertebro-medulare, hematoame retroperitonealeAbsenta respiratiei abdominaleDurere in zona fixaStare de anxietate

Absenta tranzituluiVarsaturiDisparitia matitatii hepaticeSensibilitate la TR tipatul Douglasului

Sindromul de hemoragie internaHipovolemie acutaPaloareSeteLipotimie ortostaticaPuls acceleratDurere difuza cu maxim de intensitate la nivelul proiectiei organului rupt

Aparare musculara prin iritatia peritoneala determinata de sangele din peritoneuMatitate deplasabila pe flancuri hemoperitoneu masivSensibilitate la TREchimoza ombilicala semnul Cullen

Punctia abdominalaPunctia lavajHemoperitoneul in 2 timpi initial ruptura subcapsulara apoi la 1-2 saptamani tablou clinic de hemoragie interna

PUNCIA PERITONEAL

Scopurile punciei peritoneale:- explorator (diagnostic),- evacuator (paracenteza [Gr. para = dincolo de, kentesis = neptur] ),- terapeutic (introducere a unor medicamente n peritoneu).Indicaiile punciei peritoneale:- precizare a naturii unui revrsat peritoneal diagnosticat clinic;- politraumatizai la care se suspecteaz leziuni ale viscerelor intraperitoneale;- evacuare a unei colecii libere de lichid din cavitatea peritoneal (ascit n ciroz hepatic, insuficien cardiac, insuficien renal), n scopul ameliorrii funciei respiratorii i circulatorii;- evideniere a coleciilor pelvine, mai ales la femeie (sarcin extrauterin rupt, chist de ovar, hidrosalpinx, piosalpinx) puncionare a fundului de sac Douglas.

Contraindicaii:

- colecii nchistate (peritonit tbc, ascit nchistat);- n zone cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii (aderene peritoneale);- bolnavi cu hemoragii digestive (risc de repetare a sngerrii);- bolnavi cu meteorism abdominal;

Materiale necesare: tinctur de iod, cmpuri sterile, pansament steril, trocar gros (2-4 mm) sau cateter special din plastic siliconat, tub intermediar, vas colector, eprubete, dispozitiv de aspiraie, muama pentru protecia patului, mnui sterile.

Locul de puncie:

- difer n funcie de scopul punciei (explorator, evacuator), de cantitatea i topografia lichidului din peritoneu;- posibil de realizat n oricare dintre cele 4 cadrane ale abdomenului;- colecii mici puncionare a fundului de sac Douglas;- evacuare a unei cantiti mari de ascit, explorare a peritoneului prin lavaj aspirativ puncionare n fosa iliac stng, pe linia spino-ombilical (la jumtatea distanei dintre SIAS i ombilic punct Monro, la unirea 1/3 distal cu 2/3 proximale punct Murphy pe stnga);- evaluare a zonei de matitate lichidian prin percuie.Minim pregtire: golire a vezicii urinare i a colonului.n caz de dubiu puncionare peritoneal sub ghidare echografic !

Poziia bolnavului:

- n cazul puncionrii fosei iliace stngi: decubit dorsal (semi-Fowler), uor nclinat spre stnga, cu poziionare la marginea patului;- n cazul puncionrii fundului de sac Douglas: bolnav situat pe masa ginecologic, n poziie anti-Trendelenburg (pelvisul situat sub nivelul capului

Tehnica propriu-zis:

Puncia n fosa iliac stng:- dezinfectare a regiunii prin badijonare cu tinctur de iod, urmat de izolare cu cmpuri sterile;- anestezie local (xilin 1%), strat cu strat (inclusiv peritoneul);- ataare a trocarului la mandren sau a acului de puncie la o sering de 20 mm;- fixare a locului de puncie ntre indexul i policele minii stngi;- fixnd acul cu indexul, se mpinge perpendicular pe peretele abdomenului, cu atenie, pe o lungime variabuil n funcie de grosimea peretelui (n medie 3-4 cm); depirea peritoneului este semnalat printr-o senzaie de scpare n gol;.

- scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa este urmat de apariia lichidului din cavitate;- recoltare de eantioane de lichid pentru examinare biochimic, citologic, bacteriologic;- n cazul paracentezei, la trocar, ac sau cateter se ataeaz un tub de polietilen care se introduce n vasul colector;- debit de scurgere a lichidului recomandat: 1 l / 5-6 minute, 5-6 l / edin;- extragerea trocarului: se face brusc, prin prindere ntre index i police, urmat de masarea locului pentru a strica paralelismul planurilor;- pansament steril, bandaj compresiv

Puncia peritoneal terapeutic:

- introducere de antibiotice dup evacuarea unor colecii localizate cu caracter septic;- introducere de citostatice (chimioterapie intraperitoneal

Incidentele punciei peritoneale:

- imposibilitate a perforrii tegumentului secionare a tegumentului cu vrful bisturiului;- puncie negativ (obturare a vrfului acului cu un mic fragment tisular) introducere de xilin sau ser fiziologic, eventual schimbare a locului de puncie;- oprire brusc a jetului (obturare a acului cu ans intestinal, franjur epiplooic, fals membran) minim mobilizare a acului.

Accidentele punciei peritoneale:

- sincop (reflexe vegetative produse prin neparea peritoneului sau golirea rapid a lichidului) se impune sedare preoperatorie, anestezie local corect (strat cu strat), evacuare lent a revrsatului peritoneal; necesit msuri de resuscitare cardiorespiratorie;- hemoragii digestive sau intraperitoneale (risc crescut la persoane cu potenial hemoragic ulcer, ciroz, malnutriie), consecutiv decompresiunii brute a cavitii peritoneale;- lezare de vase parietale (epigastrice) producere de hematoame sau hemoragii interne, cu rezolvare de cele mai multe ori prin hemostaz chirurgical;

- lezare a splinei mrite, a vaselor mari (rar, dar grav) producere de hemoragie intern, necesitnd hemostaz chirurgical (splenectomie, etc.);- nepare a viscerelor cavitare (intestin, colon, vezic) rar, dar grav (peritonit generalizat);- fistul parietal (scurgeri lichide prin orificiul de puncie, consecutiv refacerii rapide a lichidului peritoneal), cu posibil infectare a lichidului din peritoneu; soluii: evitare a masrii locului de puncie, pansament compresiv, diuretice;- supuraie parietal (nerespectare a regulilor de asepsie-antisepsie).

Semiologia abdomenului traumatic prin plagi penetranteCaracteristica leziunii viscerale scurgere de bila, continut digestiv, materii fecaleIn absenta acestora, NU inseamna ca plaga este nepenetranta si fara leziuni viscerale EXPLORARESdr. de hemoragie interna sau peritonitic acut

Traumatismele toraco-abdominaleSpatiul IV rebord, masa sacro-lombara si LMA ficat si splina

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICParietalHernii si eventratiiInflamatorii fistula ombilicala uraca, flegmonul tecii dreptilorTumoraleviscerale

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICInclude un numar mare de afectiuni cu etiologie variata care impun interventia chirurgicala in urgenta.A. Afectiuni care evolueaza catre o stare de soc grav in care se incadreaza:Infarctul intestinal;Torsiunile de organe;Pancreatita acuta necrotica.B. Afectiuni care evolueaza catre o hemoragie interna:Sarcini extrauterine rupte, cu inundatie peritoneala;Ruptura unui hematocel (formatiune chistica parauterina);Rupturile spontane uterine;Rupturi de varice esofagiene;Ulcerul duodenal hemoragic;Gastrita hemoragica;Rupturi de anevrisme.

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICC. Afectiuni care determina peritonita:Perforatii de organe caviatre precum: stomac, duoden, vezicula biliara, intestin subtire, intestin gros, rect, apendice, vezica urinara.Perforatiile netraumatice sunt determinate de:- Ulcere si tumori necrozante;- Leziuni trofice determinate de o ocluzie intestinala, de un infarct intestinal sau febra tifoida cu leziuni necrotice ale peretelui intestinal.Infectii ale cavitatii peritoneale provenite de la leziuni infectioase ale unui organ abdominal: pot sa survina ca urmare a unei inflamatii de organe, urmate de extinderea infectiei la peritoneu apendicita acuta, diverticulita Meckel, salpingita acuta sau ca urmare a deschiderii in cavitatea peritoneala a unui abces apendicular, splenic sau hepatic, a unui piosalpinx, a unui abces de ovar, abces pelvian, a unui chist hidatic infectat, a unui chist de ovar infectat, a unui abces rece infectat.

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATICPot aparea peritonite primare si prin insamantari peritoneale pe cale hematogena: peritonitele cu pneumococ, peritonitele cu enterococ.D. Afectiuni care determina ocluzii intestinale:Volvulus de intestin;Strangulare de intestin intr-un orificiu herniar sau postoperator sua posttraumatic;Invaginare de ansa intestinala;Tumora sau cicatrice stenozanta;Calcul biliar;Ghem de ascarizi.Cu cat se intervine mai curand si sub protectia unei reanimari intense care trebuie continuata si postoperator, cu atat sansele de recuperare integrala sunt mai mari, cu exceptia unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi: infarctul intestinal, pancreatita grava (necrotico-hemoragica), rupturile de anevrisme, unde oricat de precoce s-ar interveni sansele de vindecare sunt mult mai reduse decat in celelalte afectiuni.