semiologia splinei

of 13/13
SEMIOLOGIA SPLINEI Splina, considerată "ganglionul numărul 1 al corpului", este cel mai mare organ limfatic, ce prezintă o structură sinusoidală complexă, cu multiple funcţii, încă insuficient precizate. În sinusoide, eritrocitele îmbătrânite, incluziile intra- celulare şi anomaliile membranare vor fi corectate de macrofagele splenice. Splina realizează răspunsul specific imun umoral şi captarea din circulaţie a bacteriilor încapsulate (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus Influenzae, Neisseria meningitidis).

Post on 20-Jun-2015

1.656 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

SEMIOLOGIA SPLINEI

Splina, considerat "ganglionul num rul 1 al corpului", este cel mai mare organ limfatic, ce prezint o structur sinusoidal complex , cu multiple func ii, nc insuficient precizate. n sinusoide, eritrocitele mb trnite, incluziile intra-celulare i anomaliile membranare vor fi corectate de macrofagele splenice. Splina realizeaz r spunsul specific imun umoral i captarea din circula ie a bacteriilor ncapsulate (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus Influenzae, Neisseria meningitidis).

Topografic, splina este situat n hipocondrul stng, n loja anatomic descris clasic de Constantinescu, axul ei lung fiind proiectat pe coasta a X-a, limita superioar la coasta a IX-a i inferioar la coasta a XI-a pe linia medioaxilar . Splina normal nu determin modific ri ale hipocondrului stng la inspec ie i palpare. La percu ie se poate delimita o zon de matitate, ntre axilara medie i axilara posterioar , ce corespunde superior coastei a IX-a i inferior coastei a XI-a, al c rei ax vertical poate fi de 8-9 cm.

splin in situ

splin in situ

Numai splina m rit de volum poate fi palpabil . Palparea splinei se poate realiza prin metode monomanuale i bimanuale. Metodele monomanuale, simpl i prin acro are Bolnavul este pozi ionat n decubit lateral drept, cu bra ul stng deasupra capului i um rul stng cobort n fa , membrele inferioare cu fiexia gambei pe coaps i a coapsei pe bazin. Examinatorul, situat n spatele bolnavului, acro eaz cu mna stng rebordul costal i invit bolnavul s inspire profund. n aceste condi ii, o splin m rit va fi accesibil palp rii prin polul s u inferior. Polul superior al splinei nu este accesibil palp rii. In splenomegaliile de grad 2-5, splina este u or accesibil palp rii i n situa ia n care aceasta din urm se practic cu bolnavul n decubit dorsal.palpare splin megalic

Metoda Middleton de palpare a splinei se realizeaz pe bolnavul n decubit dorsal, cu coapsele n semiflexie pe bazin i genunchii ndep rta i, cu bra ul stng al bolnavului flectat i introdus sub hipocondrul stng. Examinatorul, situat de partea stng a bolnavului, palpeaz prin acro are mono sau bimanual polul inferior al splinei, invitnd bolnavul s inspire profund.

palpare splin n decubit dorsal

splina nu dep

e te rebordul costal

Clasificarea Hackett, acceptat de OMS, Hackett, descrie 6 grade de splenomegalie: gradul 0 - absen a splenomegaliei; gradul I - splenomegalie palpabil Ia rebord; gradul II - splenomegalie ce atinge orizontala trecut la jum tatea distan ei dintre ombilic i rebordul costal; gradul III - splenomegalie ce dep e te limita de mai sus, ajungnd la orizontala ce trece prin ombilic; gradul IV - splenomgalie ce ajunge la o linie orizontal ce trece la jum tatea distan ei dintre ombilic i simfiza pubian ; gradul V - splina dep e te linia orizontal ce trece la jum tatea distan ei dintre ombilic i simfiza pubian .

Percu ia splinei Prezen a splinei eviden iaz la indivizii s n to i o zon de matitate cu contur oval, situat ntre coasta a IX-a i a XI-a pe linia axilara medie. Adeseori, sonoritatea gastric i a unghiului stng al colonului estompeaz matitatea splenic . Perceperea unei matit i splenice crescute se asociaz unei splenomegalii evidente la palpare. Asculta ia splinei Asculta ia direct sau indirect , cu ajutorul stetoscopului plasat pe aria de proiec ie a splinei la nivel toracic i abdominal poate releva: frec turi peritoneale-infarcte splenice propagarea unui suflu sistolic - stenoza, anevrismul sau compresiunea arterei splenice fistulele arterio-venoase splenice determin perceperea unor sufluri cu caracter continuu, ce pot fi ascultate n hipocondrul stng, cu propagare larg la baza hemitoracelui stng.

Simptomatologia sindromului splenomegalic Simptomatologia este predominent tributar afec iunii care genereaz splenomegalia. Splenomegaliile au ca simptomatologie comun : senza ia de greutate n hipocondrul stng i de sa ietate precoce datorit compresiunii stomacului dureri n hipocondrul stng instalate brusc ce sugereaz infarctul splenic. Anemia, infec ia i snger rile mucoaselor pot apare izolate sau asociate, fiind produse de pancitopenie.

Cauzele splenomegaliei Boli inflamatorii: - boli ale esutului conjunctiv: lupusul eritematos diseminat sindromul Felty artrita reumatoid poliarterita nodoas sarcoidoza, amiloidoza. Boli infec ioase acute i cronice: hepatitele virale acute; mononucleoza infec ioas ; endocarditele infec ioase; febra tifoid ; septicemiile; bruceloza, tuberculoza miliar , luesul; malaria, kala-azar, schistosomiaza. Boli limfoproliferative: boala Hodgkin; limfoamele; leucemia limfatic acut

i cronic .

Boli mieloproliferative leucemiile mieloide acute i cronice; policitemia vera; metaplazia mieloid cu mielofibroz ; trombocitemia esen ial . Anemii hemolitice: prin defect de membran a eritrocitului: sferocitoza i eliptocitoza ereditar ; prin defecte calitative i cantitative n sinteza hemoglobinei, enzimopatii ereditare: talasemia, siclemia, deficitul n glucoza 6 fosfat dehidrogenaz i piruvatkinaz

Splenomegal Splenomegalii congestive: tromboza sau compresiunea venei porte sau splenice; sindromul Budd Chiari; boala veno-ocluziv hepatic ; ciroza hepatic ; pericardita constrictiv ; insuficien a cardiac cronic congestiv . Tezaurismoze: glicogenoze i mucopolizaharidoze; boala Gaucher, Niemann Pick i Hand Schuller Christian; boala Letterer Sive. Splenomegalia tumoral : chist parazitar (chistul hidatic) i neparazitar; splina metastatic (rar); sarcomul splenic; hematomul splenic cu evolu ie n 2 sau 3 timpi.

Acromegalia

Splenomegalia enorm este caracteristic pentru: malaria cronic kala-azar leucemia mieloid cronic metaplazia mieloid cu mielofibroz boala Gaucher.

Investiga ia diagnostic Ecografia abdominal i computer tomografia simpl i cu substan de contrast dau informa ii asupra dimensiunilor exacte ale splinei, structurii acesteia (chi ti, tumori, infarcte, abcese). Rezonan a magnetic nuclear este de utilitate maxim n diagnosticul trombozei splenice i portale. Studiul frotiului periferic de snge leucocitoz - infec iile bacteriene, leucemia mieloid limfocitoz - leucemia limfatic cronic aspecte particulare ale hematiilor - sferocitoza, siclemie, talasemie metaplazia mieloid cu mieloscleroz . Splenomegalia congestiv se nso e te adesea de hipersplenism mono, bi sau pancitopeniant.

Studiul sngelui medular eviden iaz : hiperplazia seriei mielocitare n sindroamele mieloproliferative; hiperplazia seriei limfocitare n sindroamele limfoproliferative; abunden a de celule blastice n leucemia acut ; m duva hiperplazic pe una sau mai multe linii, n contrast cu celelalte, n citopenia periferic ; fibroz n metaplazia mieloid cu mieloscleroz ; mase PAS pozitive n amiloidoz ; macrofage nc rcate cu lipide n boala Gaucher i dislipidoze.

Explorarea izotopic cu technetiu 99 este util n ob inerea scintigramei splenice, iar studiul cu eritrocite marcate cu crom 57 i a duratei de via a plachetelor eviden iaz sechestra ia exagerat a acestor elemente n splin .

Markeri biochimici ai afec iunilor splenice: FAL (fosfataza alcalin leucocitar ) este crescut n sindroamele mieloproliferative, cu excep ia leucemiei mieloide cronice; cre terea fosfatazei alcaline serice este sugestiv pentru infiltra ia ficatului n sindroamele limfoproliferativej mieloproliferative i metastaze; vitaminemia B12 este crescut n sindroamele mieloproliferative, n special n leucemia mieloid cronic i policitemia vera; electroforeza proteinelor serice arat hipergamaglobulinemie n splenomegaliile infec ioase (malaria, kala-azar, bruceloza, sarcoidoza, boli de colagen, ciroza hepatic ; acidul uric are valoare crescut n sindroamele limfo i mieloproliferative.

Exagerarea func iei splenice (hipersplenismul) n hipersplenism, combina ii variate ale anemiei, leucopeniei i trombocitopeniei coexist cu celularitatea crescut a m duvei osoase. De obicei, anemia este moderat , cu hemoglobina ntre 9 i 11 g/dl, trombocitopenia ntre 90 000 i 30000/mm3 i leucopenie de 3000/mm3.

Sc derea func iei splenice (hiposplenismul sau asplenia asplenia) Cauze: absen a congenital ; splenectomia; anemia cu celule falciforme ce determin autosplenectomie prin infarcte splenice repetate; boala celiac , colita ulceroas ; boala Crohn (30% din cazuri); iradiere; boala grefei contra gazdei. Elemente caracteristice: corpii Howell Jolly, corpii Heinz; sc derea fragilit ii osmotice; risc crescut de infec ii prin bacterii ncapsulate (50% Streptococcus pneumoniae); - riscul maxim de infec ie este prezent la copiii sub 2 ani i n primii doi ani de la splenectomie.

Absen a modific rii globulelor ro ii dup splenectomie sugereaz prezen a splinelor accesorii. Plachetele, globulele i reticulocitele cresc pn la un maximum ntre a 5-a i a 14-a zi postoperator, pentru ca ulterior s se men in la valorile maxime ale normalului.