IOan de stantul

stad

.)

;k

RISTO

SF'ANTUIIOAN DE,KRONSTADT

Viata mea in Hristosde in rom6neqte BorisBuzili

Tip[rit[ cu binecuvOntarea PreaFericitului PdrinteTEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

Redactclr:Anisoara Berbecc C oper t a:M ona V e l c i o v

C Eclilull Sopltia.pL'nlru ccliliaprezenli

frirducerea fbst ficuti dupl originalulin limba rusi: Moia.jiTn' t'o a Hrisre.Izdanie A.D. Stupina, Moskva,1899. knigoprodavta

Descrierea CIP a BiblioteciiNationalea RomAniei IOAN DE KRONSTADT, st. Viata mea in Hristos/ SfAntul Ioan de Kronstadt: in ronrdneqte BorisBuzili. - Bucuresti: Editura Sophia, 2005 de ISBN 973-7623-06-1 I. Buzila, Boris(trad.) 235.3 loande Kronstadt 281.93 Ioande Kronstadt 929 Ioande Kronstaclt

CuvAntullui Dumnezeu triieste in veac si rim6ne mereuviu gi lucritorescoperitu-mi-ai, Doamne,cu asuprade misurl, adevlrul Tiu si prin cunoasterea dreptatea Dezvdluitu-mi-ai, Ta. gtiintelor,intreaga bogdtiea credinlei,a naturii si a rnintii omenesti. Cunoscut-am cuvAntul'Iiu, cuv0nt de iubire care ,,p[trundepini la despirtitura sufletului si duhului" (Evrei 4,I2); invllat-am legile careguvemeaz[ratiuneaomului, aspiratia lui spre intelepciune, vorbirii; pltruns-am,pe cdt mi-a alcituirea qi frumusetea fost cu putinti, tainelesi rdnduielilefirii, infinitul intocmirii lumii, legile devenirii ei; cunoscdin cine estealcituitl populatiapimintului; am cunostintl despre diferite popoare despre oameniide seami cares-ausuccedat lume in ;i desprefaptelelor. Am invitat cdtecevadin mareastiinti a cunoasterii de Ei sine Eia cdilor pe carene putem apropiade Tine; intr-un cuv6nt.am ajunssI cunosco mullime de lucruri, ,,descoperitu-ni-s-au destuledin cunostintele (Sirah 3,22). Voi mai cunoa$te omenesti" multe qi de-acum incolo. Am o mullime de cIrti, pe tot felul de subiecte, citescsi le recitesc, nu md sale dar tur cu ele.Mai jinduiesccu duhuldupi cunoastere, inima meanu-siafli incl multumire,nu inceteazisI flim0nzeasci,toatecunostintele agonisite mincu tea nu i-au adusinci deplina,fericita,mullumire de sine.Situra-se-va, oare, vreodati?Situra-se-va,,,c0nd va arita slavaTa" (Psalmul16, l5); pdnd se atunci insi, nu mi voi sdtura.Cuviintat-a Mdntuitorul: ,,Oricinebea din apa (ceaa cunoasterii aceasta lume;ti) va insetaiarlgi. Dar cel ce va beadin apa pe carei-o voi da Eu nu va insetain veac,cici apape carei-o voi claEu se va facein el izvor de api curgitoarespreviala vesnici" (Ioan4. l3-14). i puteti da seama singuricd omul nu moarenicicAnd cuv0ntul;el cu prin cuvnnt, vorbestesi dupl moarte. Eu voi rdmdne nemuritor muri, dar voi vorbi pi dupi moartea mea.Cdtecuvintenemuritoare viazi printre oameni,cele pe carele-aullsatdupi ei morlii, de multl vremedugidintre noi, cuvinte care continul si trliasci, uneori pe buzeleunui intreg popor! Citi vitalitatecuprindein sine cuvdntul,fie acestaqi omenesc!Cu at6t mai virtos cuvdntullui Dumnezeu;el trdiegte veac in veac si rimene lnereu din viu si lucritor.

gresesc vie. umnezeu fiind Ratiunea creatoare, de-viatd-fdcltoare, enorn cei care,gAndind duhul lor, se indedupi cum ii incleamnl parteazd, la Ratiuneaipostaticd,preocupdndu-se de doar de cele materiale, qi propriuluilor duh. Cad intr-o stricicioase exprimAnd prin aceasta esenta imens[ greseallmai cu seamicei ce in timpul Dumnezeiestilor slujbesaual ruglciunii de-acasd lasd gdndurilesI se indeplrteze. ritlcind aiurea.in isi afarabisericii. Acestiajignesc in cel mai inalt grad Divinitatea,Cea in care se cuvine sd ne steaatintiti mintea. T a ce folosescpostul si pociinta? Pentruce ne strlduirn sI le facem? I-lEle ne pot curdlade picate,ne dau liniqtesufleteasci, pot duce ne ne la unireacu Dumnezeu, dobdndirea constiintei fii ai lui Dumnezeu, de la postul ;i dau indrlznire inainteaDomnului. Iat[ deci ci avem de ce sI linem de ce s[ ne spovedim inima curatd! cu cu Lucrind acestea, bunl-credinlI,c[pita-vom nepretuiti risplatil CAli dintre noi nutrescoare sentinrentul dragostei filiale fati de Dumnezeu?Cali dintre noi oare L-ar puteachema pe Dumnezeu, Tati ceresc,zicdnd-Icu indrdznirefir[ de os0nd[ Tatdl nostru! Oare nu se intAmpll tocmai altminteri: din inimile noastrenu se inalli glas de fii, fiindci sunt inibusite de deserticiunileacesteilumi, nu se pot dezlega de lucrurile si desfitlrile ei? Cerescul de Tat[ nu esteoaredeparte inimile noastre? Oarenu s-arcuveni si ni-L inchipuim mai degrabl pe Dutnnezeu ca pe Cel ce ar trebuis[ ne pedepseasc[, deoarece L-am pirlsit, duc6ndu-ne intr-o tari indepirl-ard? Aqa ar trebui s[ fie, fiindcl toti meritlm dreapta-l mAniesi pedeaps[pentrupicatele noastre, cu totul rninunatesteci El se dar aratl fati de noi indelung-rlbditor, ci nu ne taie.ca pe smochinulneroditor. Si ne grabim cu poclintl si cu lacrimi a-L ruga si ne fie milostiv. Sd ne regisim pe noi intine,si ne privim cu asprime necuinima gi s[-i descoperim ri1ia, din pricina multor gunoaiecare nu lasd sd intre in ea darul dumnezeiesc;si recunoastem suntemmorti cu duhul. cd J\ omnul cel iubitor esteaici, ldng[ mine. Cum a$ puteasd ingldui I-.f sd-mipltrundl in inimi o umbri de riutate? Si piari din mine toati riutatea,umple-se cea inima mea de mireasma bunl a neriut[1ii.invingd-te pe tine iubirea lui Dumnezeu,diavole,cel plin de rlutate, cel ce ne indemni pe noi, cei r[i dupi firea cdzutd, citre tot r5ul. Nimic nu poateucide mai repedeqi trupul, si sufletul ca riutatea; ea lasdin urmd pdrjol, strive$te, chinuie. Nimeni dintre cei legali de riutate sd nu cutezea se apropiade altarul Dumnezeului iubirii. I tuncicAndne rugim secadesdne ludm in stlpinire inima;i s-oinlLtoarcem spreDomnul. Sd facemca si nu fie rece,vicleand,preflcutI, fdtarnicX. Altminteri ce folos ar mai avearugiciuneanoastrl.postul?

P6rea-ne-va bine oare sd-L auzim pe Domnul rostind cu mdnie: ,,poporul acesta cinsteqte buzele,dar inima lor estedeparte Mine" (Matei 15, M[ cu de 8)? Sdnu st[m in bisericl sllblnogili cu duhul, sdfim fiecarecu duh arzdror, lucr0ndDomnului. Chiar qi oameniipun pufin prel pe serviciilefdcutecu riceali, in virtutea obisnuintei.Iar Dumnezeuvrea de la noi tocmai inima: ,,DI-mi, fiule, mie inima ta" (Pilde 23,26). Fiindcdnimic nu estemai de pre! in om decdtinima,e viala lui gi chiarmai mult: inima ?nseamn[ omul insuEi. cine nu se roagi si nu-l slujeste Dumnezeu inima, acelaar lui De aceea cu puteachiar nici si nu se roage,fiindci asase roagi doar cu trupul, cel care, el singur,firi suflet esteca gi cum ar fi pimAnt. Tineli minte c[, atuncicAnd vi rugafi, stafi in fala lui Dumnezeu,Cel ce cuprindeintreagarafiune. De aceeaqi rugiciunea voastri trebuie s[ fle toati, ca si spunemasa,duh si ratiune. finlii lui Dumnezeutriiesc qi dupi moarte.Deseoriaud in biserici cum cdntdMaica lui DumnezeuaceaminunatdcAntare Sa.carene a pitrunde inima s,ipe carea alcituit-o in casamitusii saleElisabeta, dupl primirea veqtii celei bunede la Arhanghelul.Aud, iati, qi cintarea lui Moise, si a a lui Zahana,tatdl inaintemergdtorului, Anei, mama proorocului Samuil, lui cdntarea celor trei tineri, cdntarea Mariami. $i cdli alti cdntireti din Noul Testamentnu desflteazd pdna azi auzul intregii Biserici a lui Dumnezeu? Dar slujbele divine? Dar Tainele?Dar sfintele rdnduieli?Al clrui duh lucreazdin ele, aducdnd urnilinli in inimile noastre? lui Dumnezeu, sfinAl al tilor lui Dumnezeu.Iatd, daci vreli, dovada c[ sufletul omului nu moare. Luati aminte cum aceEtioameni,care, si dupd ce au murit, ne indrumS,de Au dincolo de moarte,vietile noastre. murit, dar nu inceteaz[ sd cuvdnteze, sI ne invefe,si ne cilSuzeasci,s[ ne emolionezel upl cum trupul nu poatetr[i fdri s[ respire,iar firi respiralieomul nu poate si trdiasci, tot a$af[ri respiralia(suflarea)Duhului lui Dumnezeu,sufletul omului nu poate duce o viald adevdrati. Ceea ce este aerulpentrucorp, aceea esteDuhul lui Dumnezeupentrusuflet.Aerul inchipuie,intr-unfel, Duhul lui Dumnezeu. undeval voieste/ sufl5"(Ioan ,,Duhul, 3, 8, apudBiblia de la 1688). tunci cdnd vI simlifi ispitit de pdcat,gdnditi-vdindati ci picatul il mAniemult pe Domnul, Careurigte firddelegea.,,Ci Tu e;ti Dumnezeu,Carenu voiestifirddelegea"(Psalmul5, 4). Ca sd intelegelimai bine aceasta, inchipuiti-vi un tat[ drept,sever,careisi iubestefamilia, carecautd prin toatemijloacelesi-qi creascicopiii cinstili gi cu deprinderialeseEicare doregte le rlspliteasci bunapurtarecu bog[tiile salecelemai mari, pregdsI si tite anumepentruei cu imensestrddanii. care.cu toateacestea. di seai;i ma, cu o nemirginiti amdriciune,cd copiii nu r[spund iubirii tatilui lor cu

proprialor iubire, nu iau in seami moEtenirea care le-a preg[tit-o tatil cu pe atAta dragoste, triiesc in desfrlnare,seindreaptd orbeqte sprepieire.Cici fiecarepdcatinseamni- luati aminte- moafiepentrusuflet(Iacov 1, 5 si celelalte),fiindcl ucidesufletul, facerobi diavolului.ucigaqi oameniqi, cu ne de cOtstdruirnmai rnult in picat, cu atat mai grea ne esteintoarcerea calea la ceabun[, cu atdtmai siguri pieirea. Ferili-vi, din toatl inima,de tot picatul. (^land ti se va aplecainima spre gAnduriviclene si c0nd vicleanul va \r.-, incepesl-i dea tOrcoale sd o cucereascl. pentrua o face sd se ca clinteasclde pe temeliacredintei, atuncispune-ti sineata: stiu cAtsuntde in sirac cu sut-letul ci flri credinfl nimic nu insemn; spune-ti:sunt atat de si fir[ putere,incAt nu trliesc decdtprin numele lui Hristos, prin El imi aflu linigtea,prin El mi inveselesc, prin El m[ impart cu inima; firi de El sunt moft cu sufletul, md cuprinde nelini;tea, inima mi se frAnge;fdrd Crucea Domnului as fi c[zut de mult jertfi celei mai cumplite amiriciuni si deznddejdi. Hristos mi tine in viati, El estecruceaqi linisteamea. existl o rafiunenemlrginitl, J\Te putem bucurade ratiunedeoarece J. \ dupl cum putem inspira aerul fiindci existi un spaliu aerian nemlrginit. De aceeasi numim inspiratietoategdndurileluminoasedespreun lucru sau altul. Gandireanoastri decurgenecontenitin condiliile existentei unui Duh g0nditornem[rginit.Iat[ de ce spunApostolii: .,Nu ci de la noi in;ine suntemdestoinicisi cugetdm cevaca de la noi insine,ci destoinicia noastrlestede la Dumnezetf'(2 Corinteni3, 5). Iati de ce Mdntuitorulnostru spune: ,,Nu vI ingrijiti cum sauce vefi vorbi, cici se va da voul in ceasul acelace sI vorbi{i" (Matei 10, 19).Bag[ de seamd, gdndul,si chiar cuv0ntul (inspiralia)ne vin din afari. Aceastase ?ntdmplideopotrivl, cAndne estedat darul de Sus si c0nd suntemla nevoie.Atunci insl cdnd ne aflim intr-o stareobiqnuitl, toategdndurileluminoasene vin de la ingerul plzitor si de la Duhul lui Dumnezeu. dimpotrivd, gindurileimpure,intunecate, ne $i vin de la fiinfa noastri crazutia;i la diavolul. carene stdtotdeauna preajde in md. Cum trebuie sI se poarte crestinul?Durnnezeu insuqi ,,esteCel ce Iucreazl in noi" (Filipeni 2. l3). Tot ce existi in lume ni se arati a sta sub imperiul raliunii, atetin ceeace priveqtemodul generalin careestealcituiti lumea vdzurd,, si in particular:pe pdmAnt, mi;careasi in existenta cAt gloin bului pdmdntesc, modul cum suntdistribuite in stihiile,cele ale luminii, aerului, apei, pimAntului, focului (in manifestirile saleascunse), celelaltestihii aflAndu-se dispersate toatevietuitoarele, in cAteexisti: in pisiri, in pesti, in gadini, in fiare gi in oameni.in alcltuirea lor infeleaptdsi judicioasi, in calititile, nlravurile si obisnuintele in plante, modul cum suntele inlor. in tocmite ;i cum se nutrescetc. Intr-un cuv0nt,vedempretutindenidomniaraliunii, p0nl si in pietrelecele neinsuflelitesi in firele de nisip.

preotilorl ilygteg.u-aSg-prc$h$!4!i, -n g lujitorilor ai lui Dumnezeu, ' J prin puterea pe care a rndngdietoare credintei,sdlqs-u-1*dureri-i, suferi invitati-vi sI faceti din cineva care se sqlaqal buS-uqlqi; cre;tinul, ing_-gp_ consideri pe sinecel mai nefericitdintre oameni,cel mai fericit om de P! pdpulln,-glelg rqrylat[ y-appmi" (In1emdnt, c9nylrcliJ-ce,_,Jrifr!-"pg4gpsit_cu ingeri-mdnlui lepciunea Solomon3, 5). Atunci veti fi prieteniioamenilor. gdietori, organeale Duhului-M0ngAietor. stingecu T\ e nu ve{i line aprinsin inimi focul credintei,putea-se-va L/ totul in tine credinta;cre;tinismular puteasI disparl din tine cu tose sale.VrijmaEul tocmai cltre aceasta tul, cu toateTainele (sacramentele) striduieste,s[ ni se stingi in inimi flac[ra credinfei,sI dim uitirii adevlrudoar cu numele,iar cu Aga se explici de ce existi cres,tini rile creqtinismului. fapta sunt pdgdnisadea. Cl I nu v[ treaci prin minte cd credintanu ne-araduceroadesi noud. cu ci l) pastorilor. ii slujim lui Dumnezeu fdtirnicie.Nu! Noi suntem din milele lui Dumnezeuin primul rAnd si mai mult cei ce dobdndimfolos decAt toti, si stim, din experienti,ce inseamnipentrunoi Domnul, cu Tainele Sa Sale,Preacurata Maici si sfintii S[i. De pildl, atunci c0nd ne imp[rtigim Domnului simfim adecu de-viati-f[cltoarele Taine ale Trupului si SAngelui seaasupranoastri in;ine puterealor de viali f[cltoare, cerestiledaruri, de paceqi bucurieintru Duhul SfAnt.$tim c[ un impirat plmintesc nu va fi in staresi-l inveseleascicu o milostivitoareprivire pe ultimul dintre supusii privirea binevestitoare Stlp0nului a sii, asacum ne bucurl qi ne inveseleste SaleTaine.Am fi cum nu se poatemai nerenostrucerescgi dumnezeiestile cunosc[tori fa{i de Domnul nostru qi am vldi o inimi de piatri dac[ n-am inilga grai spreslavade-viati-dititoarelor Taine inainteacelor careil iubesc in dacl nu am preamiri minunile Sale,cele care se sdvdr;esc pe Dumnezeu, Liturghie! Tot noi suntemaceiacare inima noastr[ la fiecaredumnezeiasci putereil dumnezeiasca nepltrunsa. noastri nebiruita. asupra simlim deseori Cruci a Domnului, cu care izgonim din inimi patimile, de-via$-ficitoarei meschinlria,spaima;i toate uneltirile diavoleqti.Ea estepriedezn[dejdea, cunoscind tena gi binef[citoarea noastr[. Aceastao spunemcu sinceritate, tot adevirul si toatdputereacuvintelornoastre. oareci de A i vreasdatingicelecu neputintd atins.De ce nu intelegi te macinl;i iti omoardsufletulqi nu Ate impiedicdamlriciunile care pofi gisi mijloacelede a le inlitura lipsindu-tede ajutorul Domnului. Inva$-f inima cum s[ se eliberezede am[rdciuni,cum si-Ei giseasci linistea si abiaatunci,dac[ vei simti nevoia,cugeti la celede neatins. ,,Dac[nu puteli sI faceti nici cel mai mic lucru, de ce vI ingrijiti de celelalte?"(Luca 12.26).

a-1itimp si te intrebi mai des: c[rei inlelepciunidatorezialc[tuirea perfecti a corpului tdu; ce il fine consrant viall qi il direclioneazd? in Cine a statornicitlegile intelectului,cele ce se manifesti pAni astlzi la toti oamenii?Cine a inscris in inimile oamenilorlegeaconqtiinlei,cea care lucreazdin noi intru rdsplitireabinelui si osAndirea riului? Dumnezeule Atotputernic,preainteleptgi Atotbun! Tu lii mereu mdna Ta ocrotitoareasupra mea,plcitosul, si nu existi clipl in carebunitateaTa s[ m[ fi pirisitl Firn[ sd-Ti pot siruta mereu.cu credintl vie, dreaptaTa. De ce-artrebui oare si caut undeva departesemnelebunitdtii. intelepciuniisi atotputerniciei Tale?!Mi bucurnespus le pot gisi, mai evidentca oriunde, mine incd in sumi.Eu suntun miracolal bunitilii lui Dumnezeu, intelepciunii atotal gi puternicieiSale.Eu cuprind in mine in mic un intreg univers.Sufletul meu esteo expresie lumii nevlzute,trupul,o expresie lumii vizute. a a pratilor! Careestescopulvietii noastre pdmAnt? pe Acelaca, dupl ce I am fost supuEi tot felul de necazuriEiriutdti pe plmAnt ;i dupi ce la am sporit, pulin cite pufin, in virtute cu ajutorul harului pe care l-am primit prin Taine, si adormim,in ceasulmo4ii, in Domnul, gisind in El odihndsufletului nostru.De aceeacantim: ,,odihnegte, Doamne,sufletul adormitului robului Tdu". odihna pe carei-o dorim adormituluiesteo incununare tutua ror dorinfelorqi pentruaceasta rugim lui Dumnezeu. ne Atunci nu esteoare lipsit de raliune s[ ne intristim atdt cdnd moarecineva?,,veni1ila mine toti cei osteniti si impovirati qi Eu v[ voi odihni pe voi" (Matei 11,28), zice Domnul. Rrposalii noqtri, cei ce s-au s[varsit creqtineqte, r[spund chemirii Domnuluisi isi gisescodihna.Atunci de ce s[ ne intrist[m? trebuiesd poarte (-1"i ce se strlduiesc si duci o viall duhovniceascd \r.-, necontenitcea mai anevoioasl;i mai subtili lupti: lupta duhovniceascd gdndurile.Li se ceresi aibi in fiece momentochi treazgi limpede cu pentrua line sub supraveghere toategdndurilecaretrec prin suflet qi carear puteaveni de la cel viclean,ca s[ le poati respinge. Inima aceloratrebuiesd fie niereupltruns[ de credinld arzdtoare, smerenie dragoste. gi de Altminteri vicleniadiavoleasclar puteapitrunde lesnein ea,iar dupl viclenie, sldbirea credinfeisau chiar necredinla. Apoi, tot riul, de carenu se vor putea izbravi curand,oricdte lacrimi ar virsa. IatI de ce nu trebuie si-ti laqi inima si se riceascl; mai cu seam[ in timpul rug[ciunii cauti sd te lii deoparte orice cu chip de nepisarea rece.Seintdmpli adesea buzeles[ seroage,dar inicea ca ma sdfie cuprinsi de vicleani pufini credinli, sauchiar de necredint5. omul pare aproape Domnul cu buzele,dar cu inima estedepartede El. in timp de ce noi ne ruglm insd,vicleanuldiavol recurgela toatemijloacele,pe carede celemai multe ori nici micar nu le observdm, pentrua ne rdci inima ;i a ne-o atragespre viclenie.Roagd-teqi fii tare! intireqre-[i inima!

10

acdvrei sI ceri, rugAndu-te Dumnezeu, lui cevabun si de folos. se preg[tegtiinaintede a te ruga,tinandputernici, neclincuvine sirte titi credinlasi si iei din vrememisuri impotrivaindoielii qi necredintei. Cici rdu i1i va fi dac[ in timpul ruglciunii inima va sldbi in credinti, nerimAndnd statornicd ea.Atunci nici sdnu-ti treac[ prin minte c[ vei primi de la Dumin nezeu ce-aicerut,indoindu-te 1ise va da,fiindci L-ai jignit pe Dumnezeu; ci iar Dunrnezeu lipse;te de dar pe cel ce ii aducejignire. ,,Toatecdte veti il cere - zice Domnul - rugAndu-vd credinti veti primi" (Matei 21, 22). cu Aceastainseamni ci ceeace se cere fdrd credinti saucu indoiali nu se prime$te.$i se mai spuneinc[: ,,dac[ veli aveacredinti si nu vi veti indoi" (Matei 21,21), veti puteamiqcaEimuntii din loc. inseamnici cine se indoieEtesi nu are credintl nu va putea face aceasta. ,,Si cearl (tot omui) cu credingi,fir[ sii aibi nici o indoiald- spuneapostolullacov...Si nu gdndeascd omul acelacI va lua cevade la Dumnezeu. Birbatul indoielniceste nestatornic toate cdile sale" (lacov 1,6-8). Inima care se indoiesteci in Dumnezeu puteada ceeace cereisi prirneste i-ar pedeapsa, simtechinuise ti si apisati de indoiali. Si nu-L mdnii pe atotputernicul Dumnezeu nici cu o umbri de indoiall, mai cu seamlatuncicdndstii ci ai simtit nu o dati asuprd-ti atotputernicia indoialaestehul6impotrivalui Dumnezeu, minLui. o ciunl fir[ rusinea inimii, expresie ins[qi a duhului minciunii care s-a ea oplosit in inimi, luAndlocul Duhului adevlrului. Teme-teqi fereqte-te ea de ca de un sarpeveninos- saumai bine zis, n-o lua in seami, nu-i da nici cea mai mici atentie. a;teapti de Jine mintecd, atuncicdndI te rogi, Dumnezeu la tine un rispuns afirmativ la intrebareape care ti-o pune inlduntrul tiu: Iar ,,Crezi cI pot si fac Eu aceasta?" tu trebuie si rispunzi din adAncul inimii: ,,Da,Doamne!"(Matei9,28). $i fi-va atuncidupi credin{a Te mai ta. pot ajuta sI-ti infrdngi indoiala sau necredinta urmitoarele rationamente: si ii cer lui Dumnezeu: cevace exist[,nu ceea ar putealine doarde dome1) ce niul imaginarului,al fantasticului; cevace existi si a primit via$ de la Dumnezeu, ,,c[ci firi El nimic nu s-af[cut, din ce s-afdcut" (Ioan l, 3). Aceasta inseamnlcI nimic nu existl fdr[ El, in tot ce exist[ si totul, fie cI a luat fiinti de la El, fie ci fiinleaz[ cu ingdduinlaLui sause faceprin fipturile cdroraEl le-adatinsuqiri$i putere a face,;i ci in tot ce existi, El, Domnul,esteStdde pin atotputernic.^$i numai atat.El ,,cheamd.la nu fiinli cele ce inc[ nu sunt" (Romani4, ll).lnseamni cI dacdas ceresi ceeace nu esteinc[, El mi l-ar putea da, flc0ndu-I. 2) Pot sd cer ceeace este cu putinfi, gtiind c[ pentru Dumnezeuestecu putin$ ceeace oamenilorle estecu neputinti. inseamnd c[ nici in aceastlprivin$ nu mi se pun oprelisti.Fiindc[ Dumnezeuar putea facepentrumine chiar qi ceeace, dupi minteamea.ar fi cu neputinld.Nenorocireavine insd de-acolode undein credintanoastri se amestecd iudecati oll

mioapa,care,asemenea unui pdianjen,prinde adevdrulin plasarafionamentelor, concluziilor si analogiilor sale.Credinlaimbrdtiseazd percepedinsi tr-o dati, in timp ce rationamentul ajungela adevdrpe cii ocolitoare. Credinta esteun mod de comunicare intre un suflet si altul; rationamentul esteo comunicare nivelul intelectului pur si simplu la un nivel material. la sau Unul esteduh, celllalt. trup. adici ceeace reprezintl sufletului. Tot ceeace inseamnifericirea I adevlrataviati, paceasi bucuriasufletului. vine de la Dumnezeu! Am simtit-odin experientd. spune Imi inima.Tu. DuhuleSfdnt,e$ticomoara fericitilor! si Distreazi numelelui Hristosin iniml, teme-te nu-l pierzi,cu El paI ceaiti va salisluiin iniml. Dac[ il vei pierde, va fi greus[ o iei de iti la inceput.stridaniaclea ti-l legadin nou de inimi, dupi ce ai clzut, va fi foaftemaresi multi plltesc pentruaceasta pldngAnd amar.Tine-tede Hriscu tos. cu toatl puterea. insuseste-fi-L, pierdesfinta indriznire ?nfafa Lui. nu qi privesti icoanaMAntuitorului vezi cI El se uitd la tine cu ochi plini privire estei'maginea iconicl a faptului -f Oenegrlitl luminl. Aceastd ci El ne vede cu ochii Sii, mai striluminoEidecit soarele, ne vede gdnci durile. ne audesuspinele dorinteleinimii noastre. Icoanaesteun chip care ;i infdtiseazd trdslturi ;i semnesimboliceceeace nu poatefi redatprin linii in si forme si nici tradusin simboluri, putind fi perceputdoar prin credin![. Crede,a;adar,ci Mdntuitorul vegheazdmereuasuprata, cd ne cuprindepe toti intr-o singuri privire, ca-n palm[, cu toate gdndurile,necazurile,suspinelenclastre, orice imprejurarene-amafla. ,,Iat[, te-aminsemnat palmein in le lr'[ele:zidurile tale sunt intotdeauna inainteaochilor mei" (Isaia 49, 16), spuneDomnul. Cdt[ mdngiiere gi cAt[ viali cuprind aceste cuvinte ale AtotputemiculuiproniatorlSi ne rug[m, deci, in fala icoaneiMAntuitorului, ca cum ne-anlafla inainteaLui insu;i. in ea se arati Iubitorul de oameniprin ;i harul Sdu,iar ochii zugrdvili pe ea ne privesc,fiindci ,,ochii Domnului sunt pretutindeni"(Pilde 15, 3), deci ;i pe icoani, ;i cu urechilezugrlvite pe ea ne ascultdcu adevdrat. Luafi aminteci acestiochi sunt ochi dumnezeie;tisi aceste urechi sunt urechilelui Durnnezeu. pretutindeniprezent. T n toate scrierilepdtrunsede gAnduri;i intentii bune poli cinsti lumilna lui Hristos,,care lumineazd,pe omul, carevine in lume" (Ioan tot l, 9). Citeste-lecu dragoste. multumind dltdtorului de luminl Hristos,Care revarsddin bel;ug lumina Sa asupratuturor celor rdvnitori. 1l riunde m-aq gdsi, de indatdce imi ridic din intristareamea ochiul \,-,f inimii cltre Dumnezeu,Iubitorul de oameni rispunde neintdrziat credinlei si ruglciunii mele qi tristeleamea se risipeqteindat[. El imi sti

T2

Atdta doarc[ nu-L vdd, dar cu inima tn aproape toatl vremeasi in tot ceasul. il simt puternic.Tristeleaestemoarteainimii, ea inseamnl $i ciderea de la CAndfi-e inima largi, cAnddomne;tein ea paceagi c0ndcredinta Dumnezeu. estevie, intelegi cum nu sepoatemai limpedec[ Domnul se afl[ nein El ili contenitlAngi tine, cd.viazl inlduntrul tiu. Ce mijlocitor dintre sfinti sauce Nimeni, decntsingur inger ne-arputeada izbivire de plcate si de necazuri? proprieexperienli. O Dumnezeu. stiu din A m puteavedeaclt de rodnic[ esterugiciuneanoastri mlsurAnd-o l1'cu o mlsuri omeneasci,.sianumeprin calitatearapofiurilor noastre cu cei din jur. Cum ne puftim fala de oameni?Uneori, c0ndle exprimim cererile,laudele,multumirile sau ii ajutim in vreun fel, o facem rece, firi inimi, din datoriesaudin politele.Alteori cu cdlduri, din iniml, cu dragoste; uneorif[tarnic, alteori sincer.$i fafl de Dumnezeuprocedim in chip diferit. Si nu trebuie si fie aqa.Lui Dumnezeuse cuvine s[-l aducemintotdeauna, din toat[ inima, qi mlrire, Ei multumire, iar cererilepe care le facem si fie tot a$a.Orice facem inainteaLui trebuieflcut din toat[ inima. Sa-L iubim mereudin toatdinima qi si ne punemnidejdea in El. legati de credinla in 1^t redinta in existentalui DumnezauestestrAns l.-, existenlapropriului nostru suflet. ca pafte a universului spiritual. existentalui Dumnezeuestetot atdt de eviPentruun suflet binecredincios, dent[ ca ;i propria-i existen{i.FiecaregAnd,bun saurdu, fiecaredorinl[, intentie si cuvAntsaufaptl fac si se producl anumiteschimbdriin inimd: spre toate fiind liniste sau spre neliniqte,sprebucurie sau spreintristare.acestea de determinate acliuneape careo exerciti asuprainirnii Dumnezeulduhuriintocmai lor si a tot trupul, cel care se reflect[ intr-un suflet binecredincios, ca Soareleintr-un strop de api. Cu cAt estemai curati picitura, cu atat mai reflectat[;cu cAtestemai tulbure,cu atAt buni si mai deslusitiesteimaginea estemai neclari, iar atunciclnd sufletulse afli intr-o starede necuritie si intunecareextreme.nu se mai reflectl nimic, sufletul r[mlnAnd cufundat ?n Un om bezndduhovniceascisi in totali insensibilitate. asemenea are ochi, dar nu vede,are urechi,dar nu aude.Domnul Dumnezeumai poatefi, in racu port cu sufletulnostru,precumaerulfald de mercurultermometrului. sinmercurului urcareasaucobor.lrea gura deosebire dilatareasaucontracfia, ci se producin urma schimbirilor din atmosferi, iar in cazul nostruDumnezeu etern,mereubun ;i drept.Dar sufletul se schimbl in rarimAne neschimbat, suport[ mutalii in sine insusi.in sensulci atunci porlurile cu Dumnezeu, cu cdnd se apropiede Dumnezeu credinti si cu fapte bunecapitl indatl ampaceainimii, dupi cum atunci cdnd se indeplrteazi de ploare,dobdndeqte si prin putindcredinld,neincredere adevlrul dumnezeiesc prin in Dumnezeu, de nelinistesi aplsare. indati, sufer[ firldelege, se chircegte

13

icleanuldiavol cauti si ne impristie rug[ciuneacum ai impristia o mAndde nisip, dupl cum qi cuvAntul l-ar dori sI fie tot ca nisiei pul, neinchegat, flrd vlag5,adicl lipsit de vdpaiainimii. De asemenea, rug6ciuneapoatefi ca o cas[ construitl pe nisip sauca o casl construitdpe stincd. Construiesc nisip cei ce se roagi firi credint[, imprdstiat,cu rlceali. pe O asemenea rugiciune se risipeste la sine qi nu-i aducenici un folos rude gltorului. Construiesc smncdcei care.atat timp cAt dureazdrugiciunea, pe asa rugAndu-l-se cum s-arrugauneipersoafin ochii alintifi spreDumnezeu, ne vii, vorbindu-I fati citre fa1i. 1nr uvintele de mAntuire,scrierile Sfintilor Parinli. ruglciunile Ei mai l*- cu seamd apX cuvinteleCuv0ntuluiIpostaticinsusi suntcu adevdrat vie. Apa estecurgitoare,cuv0ntulcurgeqi el ca apa.Apa improsplteazd. si di viat[ trupului;cuvintelede mdntuiredau via1i,umplu sufletulde paceqi bucuriesaude umilinti si zdrobirea inimii, pentruplcate. utrim speranla vom obline ceeace ceremcAndne rugIm, bizuincI ll I \ du-ne pe credinfain bun[tateaqi indurarealui Dumnezeu,fiindci esteDumnezeulmilelor, al induririlor ;i al iubirii de oameni,aducAndu-ne prin aceastaaminte nenumirate exemple prin care Dumnezeu qi-a ardtat bunltateaqi mila, atat asupraaltora(potrivit Sfintei Scripturi qi vielilor sfintilor), cdt si asupranoastrd. Pentruca rugiciunea si dea road[, se cuvine ca rugitorul si creadi cu t[rie, din toatl ininra,ci a obtinut deja de la Dumnezeu cele cerute.Deseori oblinem, rugdndu-ne. ceeace cerem,indeosebiin cazulcererilorficute pentrumAntuirea sufletuluinostru.indeplinireaacestor cereri trebuie atribuiti neapirat lui Dumnezeu,harului Sdu, nu intdmplirii, Dar existi oare loc pentru intdmplarein impirllia lui DumnezeuCel Atotputernic?Nimic nu se poateface, cu adevirat, fird voia Sa, ,,fdrdEl nimic nu s-aficut din ce s-aflcut" (Ioan 1, 3). Multi nu se roag[ avdndimpresia cI n-au primit nimic de la Dumnezeu celece l-au cerut,sauconsiderd rudin glciuneao inutilitate.Ei zic c5, oricum,Dumnezeu tot, ne cunoagte dinastie inte cererile,uitdndceeace s-aspus:,,Cere[iqi vi seva da; cdutaligi veli afla; (Matei 7,7). Avem nevoiede cereri(rugdciuni) batetiqi vi se va deschide" tocmai pentruca sI ni se intireascdcredinfa,fiindcd prin credinfi ne mintuim. ,,CIci in har sunteli nAntuili prin credinli" (Efeseni2, 8). ,,O, femeie, mareestecredinfa ta!" (Matei 15,28).Mlntuitorul a pus-ope acea femeies[ se roage stdruitorpentru a-t trezi credinfaqi a i-o intdri. Asemenea oameni nu vId cd le lipseqtecredinta- avutia cea mai de pre! a creEtinului, care de are nevoieasacum are nevoiede vial[ - ci fac mlrturie mincinoasi inaintea lui Dumnezeuprin necredint[,ci au devenitcopiii diavolului, care nu sunt vrednicide milele lui Dumnezeu, alunec[ sprepierzare. Trebuieca in timc[ pul ruglciunii inima si ardi de dorinfadobAndiriide bunuri duhovnicegti, de L4

nefali de Dumnezeu,pe care inima si o simti deplin, inlelegAnd dragoste vointa Sade a ne ascultarumirginita Lui bunitatefa1[ de neamulomenesc, dac[ voi, rii fiind, ltiti s[ da{i daruri giciunile cu pirinteascddragoste. ,,Deci bunefiilor vostri, cu ciit mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune celorcarecer de la El?" (Matei l, Il). Cel T\ umnezeu, ce esteAdevirul etern,nu rabdl si ne gtieindoinduvegniCel l) ne de adevlr nici o clipiti. Dumnezeu, ce estebunitatea adevlrului sl ca toli oameniisi se mdntuiasciqi la cunoEtinfa cI, ,,voieqte Celui bun fiind, vinI" (Timotei2. 4). Se cuvineca ;i noi, fiii lui Dumnezeu s[ dorim tuturor din toati inima, chiar ;i vrijmaqilor no;tri, mAntuire;i si ne ingrijim de aceasta. incearcl sl {r, A i griil toatitviatade inima ta, caut[ spreea qi ascult-o, \ A OJt-peri ce o impiedic[ si seuneascicu Dumn ezeu,rzvorula toavei cu stiintastiintelor, ajutorullui Dumnezeu puVa t[ fericirea. fi aceasta qi ce te apropieEi te uneste de ce tea lesnedescoperi te desparte Dumnezeu poatedepunemdrturieinima insisi, atat cea aflatd in cu El. Despreaceasta cit leglturi cu Dumnezeu, gi cea cares-a rupt de El. Diavoluluiii convine El cel mai mult sd se intetpuni intre inima noastr[ si Dumnezeu. ne indepdrprin patimi si prin pofte trupeqtisauprin goanadupi lux teazildeDumnezeu, in viatl. qi dupl onoruri FicS/n are ce esrede mirarein faptul cXinsusi Dumnezeu-CuvAntul, \-f torul tuturor vdzutelor si nevdzutelor,preface pflinea si vinul in siu siu preacuratul Trup s,ipreacuratul Singe? In acestea in pAinesi vin El deoarece s-a intrupat o dati nu se intrupeazi clin nou Fiul lui Dumnezeu, qi estede-ajunspentru toateveacurile,ci se intrupeazdaceafire omeneascd o pe care;i-a asumat-o datl Hristos,intr-unchip carese aseamini cu minuneainmullirii celor cinci pAini,din cares-auhrinit mii de oameni.Naturaascundeo mullime de taine,pe careminteameanu le poatepltrunde.$i deqi. aparent,ele par lesnede inleles, fiecarelucru are enigmelesale.Asemenea rimAne pentrumine de neinteles: qi taina de-via1l-dititorului Trup qi SAnge Domnului?Dar de;i eu cum se prefacpdineasi vinul in Trupul gi S0ngele are o existenl[ reali. Creatorulmeu (eu nefiaceastitaini n-o pot pirtrunde, m0inilor Sale,ficuti din carnegi singe pestecareDomnul ind decdtlucrarea a a suflat duh), DurnnezeuCel preainlelept, C[rui putereestenemlrginita. suntpentrumine o taini, ca qi crealiea m0ip[streazi multe taine.Eu insumi nilor Sale.Pentrusufletulmeu existi Duhul Domnului. Pentrusufletulsi truDomnului. pul meu existl Trupul ;i Sdngele T\ upi curn sufletul ne pune in miqcaretrupul, tot aqaqi Dumnezeu L) punein mi;care Universul,lumile toate.firi a fi cuprinsin ele. Suumple lumea" (Infelepciunea fletul umple trupul. iar,,duhul lui Dumnezeu

15

lui Solomon l, 7); sufletul se cuprindein trup, fdrd a fi ,,blocat"de el intr-un singurloc. fiindcl se poatedeplasa oriunde; Duhul Domnuluinu st6cuprins in lume, nu se inchide in lume, ca sufletulin trup. alristos, atuncicAndcredinlani-L aducein inimd, facesi se sdlisluI I iascl in ea paceaqi bucuria.Nu in zadarse spunedespreDumnezeu:,,Sfent esti si cu sfintii silisluiesti". chipului,ci la aceea sufletuluiomului; nu a l\T u cluta Ia frumusetea I \ lua in seami haina (trupul este o haini vremelnici), ci vezi ce anumeimbracl ea: nu te llsa sedusde o cas[ arltoasl. ci afld mai intdi cine stI in ea ;i ce fel de om, este.Altminterivei batjocorichipul lui Dumnezeu, il vei injosi pe Impirat, ploconindu-tein fala robului SIu. neddndu-I lmpiratului nici ceamai rnicl pafteclincinstea i se cuvine.A;ijderea,nu ce sta sd adrniri c0t de frumos e tipiriti cartea,ci cauti sl-i descoperispiritul; cici altminteriinjosestiduhul gi inalli trupul,fiindcl litera tipiriti e trupul, scoase de iar cuprinsulci4ii, duhul.Nu te l5savrdjit de armoniasunetelor qi asupra instrumente de voci omenesti, cauti s[ descoperi efectulacestora ci sufletuluisau,cu alte cuvinte,care estespintul lor. Daci aceamuzici i1i aduce in suflet o stare de liniste, de infelepciune,de sfinfenie, ascult-o, nutre$te-{i sufletulcu ea.Iar dacl prin eaiti pdtrundin sufletpatimi, nu o mai asculta,tine-tedeoparte trupul si de spiritul aceleimuzici. de lumi, de bezna ptiinla lluntrici a omului, liberl de zld[rniciile acestei 'in care o tine firea cea trupeascd, I nelegatl in vreun fel de ispitele celui rlu, pare a se bucurade o libertatemai mare dimineafa,indati dupl trezireadin somn;atunciea arati precumpegtele carese arunc[ uneorivesel deasupra luciuluiapei.in restultimpuluieaparesI steaintr-o umbrdaproape compauril, legatl la ochi, ceeace o impiedici s[ vad[ adevirataordine a ca lucrurilor duhovnice;ti ;i a celor ce sunt perceputeprin simfuri. Prindeli orelede dimineati, bucurati-vI de ele, acestea aratda fi ca ale unei vieti noi, prirnenitin timpul somnului.Ele preinchipuieintr-un fel aceastare care s-a cdndvom fi cu totii innoiti, in dimineatade obqtea neinseratei a invierii, zile cind ne vom dezlegade trupul cel muritor. 1-r hiar si atunci clnd se roagi, omul nu estefiu al libertIlii, ci, in cea \l- mai mare parte,robul necesitilii ;i datoriei.Uitali-v[ la oricareom, chiar si la un preot.Oare mulli dintre cei ce se roag[ o fac cu iniml slobodd cu ;i deschisd, credinfdvie si cu dragoste? /4, ucigitoare qi de f n timpul rugiciunii trecemuneoriprin clipe debezn6. I strAngere inimI, care vin de la necredintainimii (necredinfa este de beznl). in aceste momente,nu slibi in duh; g6ndegte-te dacl s-a stinsin ci, tine lumina dumnezeiasc[, rimine mereu,in toati strllucirea ;i grandoaea

16

reaei, in Dumnezeu, BisericaLui, ceacereascisi ceapiminteasci. in uniin versul material,in care se face vdzutd,,,vesnica putere si dumnezeire" Lui (Romani1,20). SI nu crezi cra adevirula slibit. Adevirul nu sldbeste niciodat[, fiindci el este Dumnezeuinsusi qi tot ce existi isi are in El izvor si temelie.Numai inima ta cea slabi, picitoasi si intunecati poatec[dea din adevlr, fiindci. uneori, nu este in stare sI suportelumina acestuiasi sI-i cuprindi in ea curilia. Nu o va puteaface decit atunci c0nd se va curdti sau va fi cur[titd de p5cat. acesta fiind cauza primordiali a intunericului duhovnicesc. este asa ai putea si-ti dai seamaobservdndu-te tine ci pe insuti. Atunci clnd lumina credinleisaua adevdrului dumnezeiesc trlie;te in inirna ta, ea se simte cuprinsd de liniste, de forti, de vitalitate; cdnd se lipse;te de acestea, devinenelinistitl ;i neputincioasi,ca o trestiebltuti de vAnt,sleiti de orice viat[. Nu te l5sa cuprinsde aceasti beznd. diavoleasci. Izgoneste-o iniml cu semnulde-viati-dititoarei Cruci. din a l\T u pregeta te rugadin inim5,chiar si la capitul unei zile de munci I \ istovitoare.Nu fi nerdvnitor in sfAntaruglciune. spunefi-otoatl Domnului,din tot sufletul, tinAndseama estelucrareinchinatl Domnului. ci Daci ai intrat in hor[, joacI. ,,Daci ai pus mdna pe plug, nu te mai uita indlrlt" (Luca 9,62). O rugiciune carenu e flcuti din inimi, nerdvnitoare, nu te va llsa sI dormi (daciite afli asupranoptii) pini cdndnu-!i vei pl0nge plcatul inaintealui Dumnezeu. Dar aceasta seint0mpli cu to{i, ci doar cu nu cei imbunlt[!1i. Ia aminte,nu pune mai presusde Dumnezeupropriul tiu trup, nu te deda odihnei trupegtineglijdnd cele duhovnicesti.oricare r0nduiali de rugdciuneiti vei fi ales, ?ndeplineste-ti-o con$tiincios(dac[ ti-ai alesrugiciuni mai lungi, du-le pdnl la capit, cum se cuvine; pe cele scurte, de asemenea). ce faci, fI din toat[ inima. Lucr0ndcele ale Domnului. s[ Tot nu-[i fie inima indoit5, ca si cum o jum[tate i-ar apartinelui Dumneze]J, rar cealalt[ trupului tiu. Domnul Dumnezeunu-ti va ribda viclenia,crutarea de sine.Te va da diavolului si acelava face ca inima ta s[ nu mai cunoasci pacea,fiindcl ai fost nerdvnitorfati de Cel ce esteadeviratapace a inimii tale si Care va face intotdeauna toatesprefolosul tIu, pentrua-1itine inima aproapede El. Fiindcl orice rugiciune nesincerl indeplrteazd. inima de Dumnezeusi o face si se indrepteimpotriva omului ?nsusi. dimpotrivi, $i orice rugdciunesincerl apropieinima de Dumnezeu;i il face pe om supus Lui. Deci credeceeace spui; de te vei gribi s[ dai gatamai repederug[ciunea,pentru a te bucuramai curdndde odihna trupului, vei pierde,deopotriv6, odihnatrupeasc[ pacea si sufleteascd. vai! cu ce chinuri,sudoare lagi $i, crimi se dobdnde;teapropierea inimii de Dumnezeu!Am puteaface, oare, chiar din rugdciuneanoastri (neglijentd)un mijloc de a ne indepdrtade Dumnezeu Lui si nu-i pesede aceasta? Fiindci lui Dumnezeu estemili ii Ei

11

de noi si tine seam[ de stridaniile noastrede mai demult. El vrea - iati - sI ne determinecu orice chip sI ne intoarcemdin nou la DAnsulsi si o facem din toati inima. Vrea sd fim mereuai Lui. ici o miscare a mintii si a inimii mele nu se poate produce fird gtirea lui Dumnezeu,Cel ce este pretutindeni.Orice efect are o cauzd, orice sfdrsitare un inceput.Dupi cuvdntulApostolului: ,,Nu ca de la noi inqinesuntem destoinici cugetim cevaca de la noi insine,ci destoinis[ (2 cia noastr[estede la Dumnezeu" Corinteni3. 5). Viu esteDumnezeu. viu estesi sufletulmeul sa cum curgetimpul firi si se opreasci,qi trupul meu, atdtavreme cAtestein via$, se schimbdmereugi se trece,precumgi lumeaintreagl se trece- dup[ cum arati modul cum evolueaz[. de parci s-ar griibi jucdrii pusein migcarede un resort. spreun sfdrsitprestabilit,asemenea unei Unde s-arputeaafla cevastabil? si Stabilesteceeace punein miscare directioneazi totul spreun tel anumit.Stabil[, neschimbitoare, primorestecauza diali a tot ceeace estecreatsi intocmitqi care,ea insiqi, nu estecreati qi de aceeanu estetrecd.toare, vegnic[. Neschimbltoaresunt qi spiriteleingerici lor si oamenilor,createdupd chipul cauzeiprimordiale.Restul- baloanede sipun! Prin aceasta subapreciez nu crea{ia,vreaudoar si o pun in raport cu Creatorulsi cu fericiteleduhuri. reluie;te dupl vredniciecea mai mare minune a lui Hristos,Fiul lui Dumnezeu celui viu, cea care se videqte ?n imp[rtiqirea cu DutnnezeieEtile Taine. Ce fel de minuneesteaceasta? caredd pace Sale Cea si inzdr[venire inimii celei mortificatede picat, minuneacare se arat[ dupX o deasi impirtlgire, primiti dupi ce ai trlit un timp in neliniEteqi moarte spirituaii. S[ nu reduci impirtigania la o deprindere oarecare,la ceva obi;nuit ;i fira importanti. DacI vei gAndi aEa,daci vei inclina cltre o asemenea conceptie,ili vei atragemdnia lui Dumnezeuqi nu vei mai simti dupl cuminecare ai gustatpace ;i via$. Purtdndo vie recunoqtinli,porc[ nitd din adincul inimii, acestordaruri dititoare de vial[, vei dobAndide la Dornnul via1i, iar credintaiti va spori mereu;i mereu.Spaimelesi nelinigtile vin din necredinli. Dupd ceeace simti in timp ce primesti Sfdntaimpirtiqanie, poti fi sigur cd necredinta face si rimdi departede aceaviald care i1i te stdinaintein SfAntulPotir. Cauti sd nu le iei in consideralie. credin$! Tu O, insali e;ti minunea noastri, mAntuireanoastrl! ,,Credin{ata te-a mdntuit" (Marcu 5,34). Credin{avie in adevlrul lui Dumnezeune face s[ plecim intotdeaunade la Domnul in pace. $i, dimpotrivi, necredinlanu ne aduce niciodati pace.Si - vai! - Satana face deseoriapariliadupd o nevrednicl i;i inrp[rtdEire SfinteleTaine, incerc0ndin tot chipul si ne semene inim[ cu in minciuna sa, adicl necredinta, fiindc[ necredintaestetot una cu rninciuna. l8

Uciga; de oamenifiind de cAndlumea,diavolulcaut[;i acumprin oricernijloacesi-l ucidl pe om, cu minciunaqi cu tot felul cleuneltiri.CAndse strecoari in inimi sub forma necredinleisaua vreuneipatimi, nu va incetasir-si descoperemai tdrziu adevirata fa$ ;i anume prin neinduraresi riutate. ci Atunci cind ti-ai dat seama a intrat in tine, de cele mai multe ori nu vei fiindci diavolulcautl si blocheze toate reusis[-l scolidintr-odatI. Aceasta c[ile prin carear puteafi scosdin inimd si face aceasta ajutorul necredirrcu te tei, al cruzimii si al altor mijioace careii staula indem0n[.ZStd;4rnic zvircdzutt suntrobulDomnuluimeu IisusHristos. Eu colestiin mine,arhanghele acumluptAnCu-te de atAt Tu, cel ce te-aiindlpt cdndvacu trufie,te injosesti gAnd duhuluiceluiriu, careiti stii cumplitcumine, slab!Aqa si-i spuiin cel la ca un pietroi pe inim[ gi care te indeamnd tot rIul. Duhului celui trufas ta aceste cuvinteii cad ca un bici de foc; rusinatde tiria si de intelepciunea vei el duhovniceascl, va fugi de tine. i1i vei du ,.o,nu tnOailcleaceasta, vein nu dea si sim{i sivArqindu-se tine schimbiri minunate; vei mai sirrrtiaplu$or sAndu-ti inima povaraucigitoarede suflet;tt se va plrea ci ai clet'enit din ca fulgul gi te vei convinge, proprieexpenenti.cir existi duhuri aie rlufolosin.lu-se lui, cele de sub cer, carecauti mereusi ne ducasprepierzare, gAndurilor si ticiloase,celecarene invenureazi inima,c[zde otrava negre de sd nindu-se nimiceascidragostea oamenisi dorintade a intrain l:onluniune unii cu al1ii. [t oatenenorocirilemi seintdmpl[ in minte si in inirn,i.astfelincit ele imi singuI nu pot fi vizute; de aceea trebuieun Mdntuitcrnevdzut, inimii. O, tdria mea, IisuseFiul lui Dumnezeul0, rul care poatefi cillra.uzd bucuria,bogdtiainimii mele _-slavirI'ie! Slavl lumina minlii mele, pacea, Jie Celui ce mi izbdve;ti de vrijma;ii mei nevizuti, cei ce duc rizboi in minteaqi in inima mea gi carestaugatasI mi ucidirin insusiizvorul vietii mele,in locul cel mai sensibil. in l Tegheazi cu tdrie s[ nu incolfeascd tine trufia. Ea aparein.\irp* V nesimtite. mai cu seami atuncicAndte superisi ifi ie;i rJinfirr: F* motive. altii, din cele mai neinsemnate suflelucrarea Sfintei;i de-viatI-ditltoareiCruci asupra n 71inunata LYltului nostruatinsde otravariului arati in chipul cel mai lirnpede urmitoarele:1) c[ avem un suflet,fiintl spirituali. si lucrul acesta estein spirite rele care actioneaz[ucigltor afara oricirei indoieli; 2) cra^existi sufletuluinostru;3) ca Il avempe Dumnezeul Domnul nostrulisus asupra ;i Sa,;i cd 4) El ne-aadusprin Cruce, Hristosmereucu noi, prin dumnezetrea prin patimile,ristignirea gi moarteaSa mAntuirea, a surpatprin Crucepucd terea diavolului. Iati cdte dovezi desprindemspre folosul credin{einoastre noastrd. din minunatalucrarea de-viati-ddtltoareiCruci asuDra l9

ei ce trdiescviatl duhovniceasclvid cu ochii inimii cum unelteste diavolul, cum ii cllluzesc pe oameniingerii p[zitori, cum inglduie Domnul, prin putereSa, si fim supugiispitelor si cum ne aducemdng0iere. entru a petrece ziua toati sfdntl, in pace,fIr[ de picat, existi un singur mijloc: ceamai sinceri qi ceamai fierbinte rugiciune, dimineafa, indatdce ne-amsculatdin somn.Ea ni-L aducepe Hristos in noi, impreun[ cu TatIl si cu Duhul Sf0nt, si in acestchip di sufletului tirie pentru a tine piept asalturilorriului. Dar pentruaceasta trebuies[ ne pizim inima. neori, cAnd amiriciunea i1i cuprinde sufletul, ajungi si-ti doresti moartea.SI mori e lesne si nici nu trebuie si astepfi prea mult[ vreme.Dar oareesti pregdtitpentrumoarte?Fiindcl nu se poatesd nu stii ci dupi ce vei muri vei fi supusjudecdtii, dup[ cum 1i-ai triit viata (Evrei 9, 27). Nu esti pregltit de moarte gi, daci ar fi sI mori acum, a-i incepe sd tremuri din toate midularele. Nu-!i bate gura degeaba, mai spune,,mai nu bine ar fi sL mor", mai curdnd spune:,,cum sI mi pregitesc crestineste de moafte,cu credinti, cu faptebune,indurAnd inim[ usoari toatenecazurile cu si amdrdciunile sevor abateasupra ce mea,ca si pot primi moarteaflrd frici. ne?nfruntat, pace,nu ca pe o teribili lege a firii, ci ca pe o pirinteasci cu chemarea pdrintelui ceresc cel firi de moarte in impdr[1ia cea firl de sfir;it, fdcutl unui sfdnt, unui fericit?" Adu-fi aminte de acel bitrdn care duceain spateo povar[ greaqi care,nemaivoindsi tr[iasci, a chematmoartea.Aceasta, ascultdndu-I, ieqitin cale,dar bitr0nul, speriindu-se, si-a i-a nu mai dorit moafiea,preferind si-si poartemai departepovaracea grea. id ?ninchipuire,cu ochii inimii, cum inima mea il inspirl pe Hristos in sine, cum Acela pitrunde in ea, aducdndu-i,dintr-o dati, pacesi dulceald.Nu m[ voi lipsi de Tine, Iubitorule de oameni,Tu care esti respiratiasi bucuriameal Bolnav sunt fdri Tine. utem, oare,si. ne rugim mai repedefiri a diuna in vreun fel asupra ruglciunii? Pot si o facl cei ce au deprinsrugdciunea lluntrici, cea .din inimi curati. Se cuvine ca in timpul rugiciunii inima si doreascisincer ceeace cere;sd se pltrundl de adevirul cuvintelorrostite,iar pentruo inim[ curati acestea de la sine. Ea se poateruga si mai repede,dar numai cu vin evlavie,deoarece grabaca atarenu poatevitima rug[ciunea,adevirul (sinceritatea)ei. Dar cei ce n-au ajuns si se roagecu toati inima trebuie si se roage firi grabi, astept0nd fiecare cuvint al ruglciunii si-qi giseasci ca ecoucorespunzltor inimI. Dar cel ce nu a deprinspracticarugiciunii conin templative nu poate obtine cu usurinti aceasta. Iati de ce pentru unii ca acestia trebuiesd devini regulI obligatorierostirearari a cuvintelorrugiciunii. Agteapti ca tiecarecuvdnt si-ti trezeasciin inim[ propriul siu ecou.

20

de fie 1n inima omului seproducefie apropierea Dumnezeu, indepirtaIrea de El si, in acelasitimp, pace ;i bucurie sau tulburare,spaiml, ap[sare, viati saumoarteduhovniceasci. celemai multe ori apropierea De se producecind avemnecazurisi clnd doarDomnul, spreCarene indreptim cu toatl inima, ne poateizbravi ele.Asa ni seapropieinima de El. indeplrtarea de survineatunci cAndnu ducem lipsl de nimic, cAndne bucurim de bel;ugul bunurilorpdmdntesti, careil fac sI setrufeascil omul vechi.trupesc.Inima pe omului pierdecredinta;i il uita pe Dumnezeu, Judecitorul si Binet[citorul sdu,tocmai atunci cArrdomul devine avid de bogitie, de slav[, de faimi si cind le-a obtinut pe trcestea. Atunci uitl de nemurireasufletului,uiti datoria de a-L iubi din toati inima pe Dumnezeu, fiecareom, ca pe sineinsusi. pe un $ac-um om rlu, cAndvine sl-i cearl ceva unui om bun, bldnd si smerit. pentru a-gi asigura succesulcererii. cauti el insusi sd se asemene aceluia,tot astfel si crestinul,cAndvine si se roageDomnului, sau preacuratei sale Maici, sau ingerilor si sfintilor, pentru succesulrugiciunii saletrebuies[ se asemene, cAtii estecu putintl, Domnului insusi,Preape curateiSaleMaici, ingerilorsausfintilor.Iati in ce constdsecretul rugica ciuneanoastrl sI-si ating[ scopulsi si fie grabnic auzitia. umnezeu, in trei ipostasuri, vedesi mi aude.EsteconvinCel md gereacareirni insuflefeste inima cu prisosinfi, mi-o urnplede pace bucurie. vedegi Maica Dumnezeu-CuvAntului, auderugiciunilesi M[ imi ;i suspinele cdtreEa;i aceasta estetot o convingere mdngAietoare, se concare firm.i necontenit in fapt. Umbla-voi intotdeauna, simtind pretutindeni prezenta ochiul lui Dumnezeu. si ovadl hotdrAtoare diavolul exist[ in lume o reprezinti faptul ci c[ oamenii nu simt, sau simt intr-o prea micl mdsuri (desi unii incearcl sa simtl) mila lui Dumnezeuin fipturi, putercaLui proniatoare si riscump[ritoare. Existi deci si cel ce se impotriveqte rlsputeri la tot ce din e bun si drept. nirea cu Dumnezeueste{elul de cdpetenie vielii noastre,iar pial catul se opuneacestuia, modul absolut.De aceea, la fugiti de plcat ca de cel mai cumplit vrljmas, ca de cel ce ucide sufletul, pentruci o viatl fdri Dumnezeuinseamni moarte.Sd ne p[trundem de menireanoastri, sd nostrustipdn ne cheami s[ ne unim cu El. finem minte mereucd obqtescul n creqtintrebuiesi aibl mai intdi de toateinimi.curati, pentrua-L puteavedeape Dumnezeu. cum ni se arati El, cu dragostea a$a pe care ne-o poartd si cu toate desdvArgirile Sale; cu frumusetea ingerilor, cu toati slavaStipdnei noastre frumuselea sufletuluigi mirelia Ei de Maici a lui Dumnezeu, frumusetea cu sufletuluisfinlilor lui Dumnezeugi cu dragos-

..1,

2l

teape careo nutrescei fa1[ de noi. Trebuies5-ivedemasacum suntei inqiqi, trebuiesd vedem gi sd pitrundem adevirurile credinleicregtinecu toatetaineleei, si le percepem mirelia, si cunoagtem, aselnenea, de starea sufletelor noastregi indedsebisd ne cunoa$tem picatele. O inimi necurati, inchinati spredobAndirea celor plmAntesti,nutrind in sinepofte ale trupului, pofte ale ochiului qi poftireafaimei p[rmdnte;ti nu poatevedeaqi cunoaqte nimic din toatecele de care am vorbit mai inainte. ugiciuneaesteiniltarea minfii Ei a inimii citre Dumnezeu. Estelimpedeasadar nu se poateruga cel ale cirui minte ;i inimi sunt leci gatestrins de cevapimintesc - bani sauonoruri- saua cdrui inimi sti in robia unor patimi- uri, invidie.Aceasta pentrucI patimilede celemai multe ori inlintuie inima,dupl cum Dumnezeu lSrgeqte, o dlruindu-i adeviratalibertate. ste mai presusde orice inchipuirecum se unegteHristos Insusi cu semnulCrucii, ddndu-iminunataputerede a stArpipatimile,de a-i pe demoni, de a da impicare sufletelorzbuciumate.Dupi cum tot mai izgoni presus inchipuireesteqi atuncicdndDuhul Domnului nostruIisus Hristos de se uneste pAinea vinul, preficindu-le in trup qi sAnge cAndne cur[1eqcu si si te deslvArqit pacecereasclEi linigte,fdc0ndu-l sufletulde picate, aducAndu-i bun, bl0nd,smerit,plin de credinli pornitddin inimd qi de nddijduire.Aceasta se explici in parte prin aceea Duhul Domnului nostruIisus Hristoscel cd atotputemicsi atotziditoreste pretutindeniqi ci pretutindeniEl poate ,,si chemela fiinli cele ce incl nu sunt" (Romani4,l7), cu atdtmai mult si faci altcevadin ceeace este.$i pentruca o inimi pufin credincioasi nu-Eiinchis[ puie cd Cruceasaunumelelui Hristoslucreazd. la sine,gi nu prin Hristos, de nici singurdCrucea,nici chemarea numelui lui Hristos nu vor face minuni atuncicdndcreqtinulnu il va vedeacu ochii inimii sauai credinteipe Hristos Domnul qi nu va crededin inimi tot ce a s[v6r;it El pentrumdntuireanoastri. Tata, Eu cu voi sunt in toate zllele,pdndla sfdr;itul veacului" (Matei ,,L28,20). Asadar;StipAne,Tu eqti cu noi in toate zilele;nu triim nici o zi fdrd. Tine, flri prezenta Ta. O, cdt de real ,sicdt de esenlialsdl[qluieqti Tu in SfinteleTaine! Tu iei, Stlpdne,la fiecareLiturghie un trup intru totul asemdnitorcu al nostru, in afar[ de pIcat, ;i ne hrines,ticu Trupul Tiu dltitor de viafi. Prin SfinteleTaine e;ti intreg in noi, Trupul Tiu se une$te cu trupul nostruqi Duhul Tiu se une$te sufletulnostru.Percepem, cu simtim aceastd unire dititoare-de-via1d, linigtitoare;i dulce, Simlim ci, unindu-ne cu Tine in SfdntaEuharistie,devenim acelaqiDuh cu Tine, dup[ cum s-a spus:,,Celce se alipeEte Domnul esteun duh cu El" (1 Corinteni6, l7). de Ne facem asemenea Jie, buni, blAnzi;i smerili, dupdcum ai zis despreTine -Ll,2g). insuti: ,,Cdsunt bldnd qi smeritcu inima" (Matei Este adevlratc[ adesea trupul nostru cel viclean Ei nev[zitor sau st[panul veacului acestuia

22

ci in caresll[$luiegte picltosul nostrutrup ne $optefte in SfinteleT'ainese afli doar pdine ;i vin, nu insu;i Trupul, si insu;i S0ngeleDomnului, chemdnd ajutor,ca pe nigtemartorivicleni,simfurilevizului, gustuluisi in clevetirilorcelui riu si cugetirm dupl rnirosului. Noi insl nu dlm ascultare totul estecu putinti; Tu creezitrupurileoacum unneazi:la Tine, Doamne, pegtilor, pdsdrilor, reptilelor, tuturorflpturilor. N-ai ale menilor,animalelor, esti si toatele implinesti",si-Ti creezi puteaoareTu. Care ,,pretutindenea propriul TIu trup? Oarece sculptor.lucrdndstatuipentrualtii. n-ar fi in stare un Si sd-sifaci propriasa statuie? nu numaiatdt.Tu esti Cel ce poti preface obiect neinsuflelit intr-o fiintl vie, precum toiagul lui Moise intr-un sarpe. nimic nu estela Tine cu neputinli. Oarenu-Ji poti faceTie Insuti Trup din trupuh"ri pAinesi vin, acestea nostrusi care.intrebuinfiind atAtde apropiate nostru?Tu faci ?naqa tate ca hrani qi bluturi, se prefacin carneasi sdngele credinla noastri s[ nu ne fie pusdla incercaremai mult decdtarn chip ?ncAt Tlu Trup puteasuporta;Tu nu prefaci un bulgire de pinrint in preacuratul cea gi preacuratul Sdnge, pdinea albI. moale.curatdsi plicutd la gust; ci Tdu nu faci SAngele Tdu din ap[, ci din vin, careseamdnila culoarecu sAngele (vinul caree numit in Scripturra strugurelui(Sirah50, l7), pldcutla sdngele neputinta noastri,slaba noasgustqi careveseleste inima omului.Tu cunosti in ai tri credinti si de aceea binevoitsi Te folosesti, Taina'l'rupuluisi Singelui T[u, de aceleelemente care se potriveaucel mai bine. Si credemdeci plinii si vinului ne implrtdqim cu adeviratulTrup si cu t[rie c[ sub aparenta ale adeviratul SAnge lui Hristos gi c5, in Taina Implrtdsaniei,Domnul va fi cu noi ,,in toate zllele,pind la sfirqitul veacului" (Matei 28,20). A m putea spune cI sufletul nostru este o reflectarea chipului lui .l-l,Dumnezeu. Cu cAtaceasta mai fideli qi mai clari, cu atAtsuf'leeste tul ne este mai luminos si mai linistit. Cu cdt Dumnezeuni se reflectd in suflet intr-o mai micd misurl, cu atat el estemai intunecatsi mai nelinistit. $i fiindcd la noi sufletul e totunacu inima, se cuvine ca in ea si se reflecte, prin sim![minte, prin recuno$tinta noastr[,adevlruriledumnezeie5ti si lipsi seasc[cu desivdrqiretot ceeace ar puteareflectaminciuna.Simte dragostea Taine,simteadevlrultuturorrugiciunilor:inilui Dumnezeu preacuratele in ma noastri e ca o oglindi. Adevirul trebuiesi ni se reflectedeplin ;i exact intr-o oglindl obisnuitri. lumii exterioare in inimi, precumobiectele p bine.cum nu se poatemai bine. sd faci faptebune.Ornul bun este estegi altoraplicut. Uimpdcat cu sine,esteprietenullui Dumnezeu. Cel ce face binele atrageflri si vrea asupra-itoateprivirile. De ce?Fiindci, atunci cAndsimti o mireasmi plicuti, te oprestif[rI sI vrei sd o miro;i. Privili infdliqareaunui om care stlruie in fapte bune,chipul slu. Cum aratirla se Blindeteasi smerenia revarsi din el, pe toti fa$? Ca si un chip ingeresc"LJ

?i cucereste firi si vrea cu frumusefea Luali aminteqi cum vorbegte: rdssa. p0nde;tesi rnai mult buni mireasmil Parci v-ati afla fatl cdtrefatd cu sufletul lui, topiti de dulceafa unei dulci convorbiri. ragosteaaduce lini;te ;i destindein chip pldcut inima, o thsuflete;te,in timp ce ura o chirce;techinuitor si o tulburi. Cine uri;te pe altii, acelase chinuieqi se tiranizeazd.pe sine;e prostulproEtilor. Andtrupul v[ esteatinsdistrugitor de vreo boal[, nu cArtitiimpotriva lui Dumnezeu, mai bine spunefi:,,Domnula dat, Domnul a ci (Iov l,2I). V-a1iobiqnuitsd vi luat, fie numeleDomnului binecuvAntat" considerati trupul ca pe o proprietate inalienabill si nu estedeloc aga,fiindcd trupul vostru estetemplu al lui Dumnezeu. Preotul xistl, oare, o mai inaltl slujire decdt cea preoteasc5? vorbegte mereucu Domnul ;i Acela ii rispunde; la orice ierurgie,la orice rugiciune, Domnul di un rispuns. Putea-vaoare preotul, atunci cdnd esteasaltatde patimi, s[ nu-qi aduci aminte cI patimile suntjosnice. necurate, mai cu seami pentru un preot, c[ nu trebuie sI le lase si pitrundd in ini'mi, acolo unde trebuie s[ siligluiasci deplin doar Iisus Hristos?Preotul nu esteom, ci ingel Toate cele lume;ti trebuie sd le lase deopartein urma sa. DoamneIisuse! Imbrica-se-vorpreofii Tii cu dreptate(Psalmul 13L,9), pentrua nu uita niciodati inalta lor chemare pentrua nu se lisa prinsi in qi capcanele lumii acesteia;i ale diavolului,pentrua indeplrta de la inimile lor grijile veaculuisi in;eldciuneabogiliei gi pofteledupl celelaltecarepltrund in inima lor (cf. Marcu 4,19). ulte gi felurite sunt ciile prin care diavolul ne pitrunde in suflet, ?ndepdrtdndu-l Dumnezeuqi cdutAndsi ne subjugecu intreade ga-i fiinti intunecati, plini de ur[ si ucigltoare. Orice migcarea patimilor devinepentruel o cale de accesgi nu scapl nici ceamai mici ocazieca sd o foloseasci.Si caiie Duhului Sfdnt sunt de asemenea multe $i felurite: calea credinteisincere,a inimii smerite,a iubirii din toat[ inima de Dumnezeusi de semeni;.a. Nenorocirea estec[ ucigltorul de oamenicauti prin toate mijloacele sd puni stavili acestorcii. Cea mai obi;nuiti cale pe care ne putemintoarcela Dumnezeu, picitoqii, cei ce L-am pdrlsit, ducdndu-ne noi intr-o lari indepirtati, esteaceea trecerii prin grele suferinlesi a pldngerii a pentrua se aprocu lacrimi amare.$i SfAntaScripturi, ;i experientaaratdc[, pia de Dumnezeu,plcitosul trebuie si sufere,s[ se tdnguiasci,sd verselaCrimi, sd-si vindece inima de fitlrnicie. ,,Pitrundeli-vi de durere.intrista1i-vdqi vi jelili" (Iacov 4,9). Lacrimile au putereas[ ne curefeintindciunea inimii, iar suferinfelene sunt de trebuin$ fiindci prin ele scad,mdntuitor, pornirile pdcitoaseale inimii. O inimd intoars[ spre sine poate vlrsa mai lesnelacrimi de pociin$.

24

Oameniiau cizut in necredinti fiindcI s-aulipsit de duhul rugiciuniidnd diavolul ni se afld in inimd, simfim ceva ca o greutateucigltoare,neobiqnuitl,o pardde foc in piept si in inimi; sufletul simte cI cevail str6nge c[ seintunec[; totul ne iriti; simtim repulsiefat[ de orice si fapti bun5;interpretlm anapoda orice cuvdnt qi orice gest ale altora fat[ de noi, vedemin ele porniri impotriva noastrl, ficute cu rea intentie, olezare a onoareiqi de aceeanutrim fali de ei urd adAnc[,ucigaqi, gdnd de mdnie qi rizbunare.,,Dupdroadelelor ii veti cunoaste"(Matei 7,20). Sunt zile cdnd duhul riu m[ tulbur[ gi pe mine. amenii au cdzut in necredint[ fiindci s-au lipsit cu totul de duhul rueiciunii saufiindcdnu-l au si nu l-au avut niciodatl.intr-un cuvAnt,pentruc[ nu se roagd.De aceea inima unor asemenea oamenidevine cAmpulin carepoatelucra in voie StipAnullumii acesteia. diavolul.El este gi st[pinul lor. Acegtia nu s-au rugat si nu se roagi Domnului sd coboare (iar asupralor roua harului dumnezeiesc de darurileDomnului au partedoar cei ce le cer). Inimile intinate dup[ fire, lipsite de roua insufletitoarea Duhului Sfdnt se usucdsi astfel,pdlite de o teribil[ arEi$, cad, pAndla urm[, mistuite de flacarile infernale ale necredinlei;i ale patimilor de tot felul, diavolul neqtiind sd facd altceva decdt si afatepatimile, cele care intrefin acestfoc gtozav,el salti de bucurievdzdnd cum pier nefericitelesuflete,cele rlscumpdratecu sAngele Domnului, al Celui ce i-a surpatputerea. ruglciune de dimineagi.Dumnezeule! Fic[torule gi StipAneal lumii, caut[ cu milostivire in ceasulacestaal diminetii asuprafipturii Tale impodobitdcu dumnezeiescul chip. Fi ca ochiul Tiu si mi inTiu viorezeqi sd vinl lumina Ta ceamai strilucitoaredecdtSoarele beznasuin fletului meu, cel ticlloqit de picat. Ia de la mine intristarea gi lenea, pentruca inima mea s[ sliveasci dlruieste-mi veselieqi vigoaresufleteasci, cu bucurie bunltatea ;i sfin.tenia Ta, nemdrginita-Ji miretie, desivdrsirile Tale firi de sfdrqit,in toatl vremeaEi in tot locul. CI Tu e;ti Fdcdtorulmeu Ei Stapdnulvielii mele, Doamne,;i Jie se cuvine slavl de la toatefipturile Tale ralionale,in tot ceasul,acum qi purureasi in vecii vecilor. Amin. in clipa cdnd omul, prin propria-i vointi, a crazut la Dumnezeu,el de care fusesecdndvao vieluitoarede pe l0ngi casi, dar care s-a silbiticit, hlllduind prin piduri de nep[truns,el priveqtefiri chef citre locul vieintunericulpidurii, adici al lumii acesteia, fuirii salede odinioari, preferdnd luminii vechiuluiloc, adic[ raiului dumnezeiesc. vine sreu si se uneascicu ii

25

Dumnezeu, atunciclnd reuseste o facd,cadeadeseori la Dumnezeu. iar sI de Ii estegreu s[ creadi sincerin Dumnezeu in toatecateEl i le-a descoperit, ;i nu seingrijestesi pistrezein sufletnestrimutatcerescul al credinpi. dar aca Dumnezeupoart[ de griji, cu intelepciunea proniatoare, Sa fi6 lJ rulyi de iarbi. florii saufrunzeiunui copac.ldsa-ne-va oarepe noi in pirisire? Convinge-te,din toat[ inima, omule, ci insusi Domnul Dumnezeu,in a Sa iconomie. se ingrijestede toati fdptura Sa, pAn[ la cea mai de pe unn[. intelegeci ldngr fiecarefdpturdstdnevizut creaiorul. Dupa crivinteleM0ntuitorului,Dumnezeu imbraci iarba campului(Matei 6, 30), hrdneste pasirile cerului(Matei 6,26). cu ce nu ne inveseleste Domnul pe noi, fdpturileSale? Chiar si cu flori. Ca o gingagimamd,cu puterea atotSa fiitoare |i cu intelepciuneaSa, in fiecare prirndvari face si creasci pentru noi, din nirnic,superba vegetalie. ne desfltdmcu ea gi sdnu uitim a preaSi sla-r'i bunitateaCreatorului, Plrintele nostru ceresc;si rlspundem iubirii Salecu inimile noastre iubitoare. fr ine nu credein Dumnezeu,Cel ce ne scap[ din situatiile cele mai \-, grele.cine se arati neincrezdtor slabde fire, acelanu vrea si dea si slav[ lui Dumnezeu, inchipuiecd nu vegheaz5, doarme,cd nu este ci ;i-L nici atotputernic, nici bun, acelaminte fat[ de DumnezeulAdevirului gi prin aceasta cadein cumplit picat. Cu deosebire, pot fi scuzate nu neincrederea si scepticismulacestora dupi ce au vizut oameni care s-au invrednicit si prirneascd o dati ajutor minunat de la Dumnezeu-Mdntuitorul. cdte nu o, plcate md apasi! Cel vine in atingerela modul f\ ur)rnezeu neviizutsi atoateficdtor I-l sensibilcu sufletul meu nevizut, care,in urma acesteiatingeri,se umple de o minunati liniqte gi de o bucuriecereasci.Dovezi despreprezenla lui Dutnnezeu nu-mi aduc ochii (ca in cazul obiectelorobisnuiteale existentei),nici urechile caleacuvintelor;i sunetelor pe vocii, nu acestea si fac ajungdla mine ,,semnale" la Cel de necuprins; le aducesufletul,care, de mi ca si zic asa.se pitrundede Dumnezeu. I tunci cCndse tulburi ;i i1i umple inima de dezn[dejderiuratea oafl' menilor,adu-ti amintec[ Domnul Dumnezeu Cel atotputernic ;i atotdrept iubestenemlrginit si ci El rabdi o vrelneriutatea oamenilor,dar te candvine tinipul. o pedepsegte dupr merit.Tu nu esti in staresd dispui,aqa curnai dori, de tine,de gurata, de un singurmldular al trupuluitiu. Tindnd seamade aceasta, gdndeqte-te cum esteCel ce conduceintreg universul,tinAndu-iintr-o asemenea, minunati, extraordinari ordine, Cel ce stdpdneqte tot neamul omenesccel cuprins de riutate ;i desm[tare,oamenii fiind gata oricdnd sd se nimiceasci unii pe altii. dar in acelasitimp avAndparte, sub

26

stlpdnireaLui, mai mult de bucurii dec0tde supirlri. Cdt de atotputernic ;i pesteo asemenea esteDomnul, Cel ce cArmuiegte imensdqi de preainlelept feluriti multitudine! Bizuie-tepe ajutorul Sdu la modul absolut. Taine nu sta si te intrebi: oare ind este vorba de dumnezeiegtile cum a fdcut Dumnezeu cum seint0mpld?Nu-[i estecunoscut lumea privinl[ nu poti Ei nu trebuiesd stii ceeace face din nimic qi nici in aceastd Dumnezeuin chip tainic. Taina lui Dumnezeutrebuies[ r[mdn[ pentrutine nu tainI. fiindci tu nu egti Dumnezeu, pofi cunoaste ceeace cunoa$te tot a estenesfArsitd. eqti luTu DumnezeuCel atotputernic, Cdrui intelepciune lui crul mdinilor Lui, neinsemnata creaturd.Jine minte cI a fost o vreme tot cdndnu existanimic qi ci dupl aceea ce existdpdn[ astizi a fost creatdin de CuvAntul lui Dumnezeu:..FdrdEl nimic nu s-a f[cut din ce s-a nimic fdcut"(Ioan 1,3). lui inima. aceainimi iubitoare. 1)redati-v5, rugdtorilor, Dumnezeu I. sincer[, cu carev[ iubili pdrinlii, bineflcitorii, prietenii,ceain care simlifi dulcealaiubirii curate,nepreficute. indelungate. daci ajungsi fie abia J f neori.in timpul unei rugdciuni cAteva minute,celece suntrugiciune sinceri L,/ pldcutelui Dumnezeu Principalul intr-o rugdciune esteapropie;i adevlratdslujirelui Dumnezeu. a cea dulceaprezen!6 lui rea inimii de Dumnezeu. caredi mdrturiedespre in Dumnezeu inimd ie dupdcum Eu voiesc,nu dupdcum voieqtitu. Acestaesteglasul pe Stlpdnului Dumnezeu, careil audemereusufletulnostruclzut in p[cat gi carenu vrea si iasi din starea intristarepe carei-o di picatul. Fie de inimii, pe misura picatului asacum Eu voiesc:saute pocliestidin addncul sivArEitEi te intorci la calea viefii, cea pe care !i-am ardtat-oEu, sau supupe ne-teunei pedepse, misura p[catului, aqacum fi-o va da dreaptaMea judecatd. Altminteri, plcatul pe care l-ai sivArsit te va chinui, ca unul ce este de numaiatunci o abatere la poruncileMele. Sufletulnostruigi va afla lini,stea cAndva facein mod real gi din addnculinimii dovadl de poclintd, pe mlsura picatului s[vdrqit, sau va suportapedeapsa dumnezeiascd corespunzdtoare. O, st[pAnireatotputernicd atotdreapt[a Dumnezeuluinostru,ceacarec0r;i muieqtiin chip nevizut nevizutele noastresuflete,Tie se cuvine toat[ mlrivoia Ta! MAntuitorul nostru!Facd-se rea! SlavdJie, Doamne, At de repedeqi de u$orne poatemAntuiDomnul nostru! intr-o clipe piti, pe nea$teptate, nebdgate seamd. in Adeseaam fost in timpul zilei un mare pIcltos, iar seara, dup[ rug[ciune, am mers la culcareinprin darul SfAntuluiDuh. cu inima plina de dreptatgi mai alb decdt zdpada. dulceati si de o adAnc[pace.Cdt de uEorii esteDomnului sI ne mAntuiasc5,4n LI

in searavielii noastre, amurgul zilelor noastre!Mintuieqte-m[, mAntuiegin Ta te-mi, o, Preabunule Doamne,primeqte-rniin cereasca irnplr[1ie. Totul iti estecu putinfi. Sluga,,pentru stlpAnulslu stl saucade.Dar va sta,clci Domnul are putereca si-l facl si stea"(Romani14,4). l-teea ce estede ceamai rnareimportantdsi reprezintl elementulvital \r.-, pentru orice fipturi, aceeas-a ascunsde citre Creatorin adAncul pretutindeni.Bunioarl la om. Sufletul este flpturii. Putem observaaceasta in se alezarin chiar mijlocul fipturii sale,in inim[, de aceea si spuneadesea e loc de suflet - inimi si in loc de inimi - suflet. .,N{dhnit duhul in mine ;i ziinima mea incremenit[inlluntrul meu" (Psalmul142,4),.,lnimI curatra intru celedinliuntru ale desteintru mine, Dumnezeule, duh dreptinnoie$te si mele" (Psalmul l1). 50, T\ umnezeulnostru esteDumnezeulmilei, induririlor si al iubirii de chinurilor;i al peL/6nmsni (Psalmul102,8 $.a.), nu Dumnezeul $i depselor. Chinurile vin ca o consecinli a picatului, ele fiind ;i parteaacelor daci te c[ieqti, sinDe fiinte flri trup carel-au plrlsit pe Dumnezeu. aceea, tale o poartd cer, din inimi, poli credeci vina pentruchinurile qi suferintele plcatul qi diavolul, dar nu numai acestea, ;i tu insuti, fiindcl diavolul nu ci 1i-arfi putut facenici un riu daci n-ar fi gisit cevain tine de caresi se agafe. (Ie;irea20, 5). ,,Nu voi da nim[nui slava zelos... Q unt un Dumnezeu (Isaia42. 8\. Acestecuvinteale Domnuluislaveidevin o rearJ Mea" litate atunci cdnd slava lui Dumnezeu.care lucreazdin mine prin Sfintele Lui Daruri, o atribui, in sineamea,altcuiva,saula altceva,neaduc0ndu-l recunogtinfi, din toati inima. Atunci devine Domnul zelos pe slavaTainelor Sale,intotdeauna minunate,ddtitoare de viafi. $i atunci sufletul meu va fi pedepsit prin dreaptaSa Judecat5, toiag plrintesc. Atunci audeel deslusit cu ci cuvinteleDomnului:..Nu voi da nimlnui slavaMea". .,Pentru nu-mi dai atdt de limpede in Mie slavacare mi se cuvine, cea pe care o vezi tu insuli Tainele Mele, lovi-voi lluntrul tiu cu toiagul dreptitii Mele si prin aceasta te voi face s[ qtii qi s[ crezi cra voi da slavaMea altcuivaniciodatl. Eu i1i nu cu cur6! picatele gi i1i fac sufletul mai alb decdtzapada, SdngeleMeu. Iti aducin suflet pacegi bucurie.Te incilzesc gi te alint ca o mamd pe pruncul inima ta. Te gi Mea. Umplu de dragoste siu, pun in tine bl0ndefea smerenia prefac,ili dau o alti infiliqare, spre propria-1iuimire, ca si te faci om nou, duhovnicesc, cui altuia i-aq putea da slava faptelorMele? Fiindcd Eu ;i rimAn vesnicneschimbat: nu ,,Dumnezeu esteca omul,ca sI-L minfi, nici ca omului ca si-i parl riu" (Numeri23,l9). fiul umnezeuCel nevizut lucreazi asuprasufletuluimeu, ca Ei cdnd ar tot fi vizut si ca si cum s-arafla aieveain fala mea,cunoscAndu-mi

28

ce gandescsi tot ce simt: orice lene ascunsi ;i orice indlrltnicie, orice patiml iqi primegteintotdeauna pedeapsa cuvenitl. in general,daci dispozilia mea liuntricl nu estevrednicl de Dumnezeu, sfinteniaLui, inima se de simte pedepsiti ca de un foc dogoritor,iar atunci cAndsunt vrednic mI simt vesel;i linistit. 11 rice s-ar spune,omul devine uneori din cale-afari de supiricios si \r.-f de rdu nu fiindci e in firea lui si fie aga.ci fiindc[ diavolul s-a strSduit din rlsputeri s5-l faci as.a. Observali-vl pe voi insivi, observati-isi pe altii atuncicdnd devin irascibili si r[i, c6nd voi inqivl s,iei a1ifi fost in stare sI faceti una cu pimdntul pe cinevacarevi dusmlneqte mod real saunuin vi s-apirut cI o face.Comparafiaceastd mai starecu linipteacarevI cuprinde qi ii cuprindeqi pe allii (uneori foarte repede,pdn lucrareaingerului p5zitor), blindefea,bunltateade caracter carereaparla propriavoastri persoanI saula altii, trecerea la o anumitl starela contrariulei. Vd veti spunein de pareun alt om, nu seaminl cu cel carecu pulin timp in urmi era sine:acesta plini de mAnieqi riutate.Acestom estecel .,dincareiesiseridemonii... sejos, la picioarele lisus" (Luca8, 35) (adicl blAndsi smerit), zAnd lui cumintit gi intreg la minte. Oares[ nu se mai afle in el nici urml din vecheariutate si din nebuniade mai inainte?Unii taglduiescexistenta duhurilorreie. Dar asemenea cazui precumcelede mai susdin viala unor oameniaratl limpede cI ele exist[. DacI fiecare efect are propria sa cauzl ;i daci pomul se cunoagte dupl roade,cum ar puteasi nu se vadi in cineva,careestecuprins de o furie dement6,duhul riu care lucreazd, el qi care nu se poatemaniin festa decAtintr-un mod care ii esteintru totul propriu. Poatecineva si nu recunoascl dezllntuireade ur[ a cuiva pe incepdtorul toat[ riutatea?Mai in a mult decdtatAt,omul care s-a molipsit de t0fnI qi iritare si care emandurl simte desluqitin piept prezenta unei forle malefice;ea ii producein suflet o cu totul altl staredec0taceeade care vorbesteMintuitorul, referindu-se la jugul Meu e bun ;i povaraMea esteuqoari" (Matei I 1, prezenla ,,C[ci Sa: 30). CAndesteprezentcel riu, te simti ingrozitor, simti o apisaretrupeascl si sufleteascd. ea mai frecventdcererecare se face in biserici prin giasurilepreo\r.-, tilor, citetilor, cflntiretilor estesi fie miluiti. Ce inseamni aceasta? inseamn[ci toti cei ce ne aflIm in biserici meritlm pedeapsa clumnezeiascii qi cd primul lucru de caretrebuiesi ne aducemamintecand venim la biserici estecd suntempicdtogi qi cI ne-aminfitisat inainteaDomnului cerului si pimdntului, Flcitorul qi Binefdcitorul nostru,Cel pe Care il mdniemin fiecarezi qi in fiecare ceascu flridelegile noastre, si-i ceremmild, fiecare ca pentru sine Ei - in duhul iubirii cre;tine- si pentrualtii. Rugiciunile pentru miluire pot fi mari saumici, precum;i de cererestdruitoare. intrucdtin biseri-

29

cereni stdruitoare nici un cuvAntde prisos,in timpul ectenter ci nu se rosteste sufledin gi mai multi tdrie lui Dumnezeu, adAncul se cuvinesi ne rugirn cu ectenii: tulur, cu zdrobirede inimi, dupi cum se spuneqi la inceputulacestei timp zicemtott clintot sufletulqi din tot cugetulnostru,si zicem".in acest ,,Si jasim deoparle qi, arzdnd duhul smerede inimii riceala qi neatenlia trebuiesi nier, stincl numai ochi gi urechi, sd inillim citre Creatorcea mai fierbinte rugiciuneca si ne miluiasci pe noi, picdtoqii.Dar ce observimin timpul ectesfinlilii slujitori niei cererii stiruitoaresi al celei mari, in timp ce liturghisesc si si cinti cintiretir: ca de obicei,rugitorii suntneatenti indiferenfi. dupi o rugiciune nevredA rat dupl o impirtisire nevrednici, cdt si InseamnicI Domnul nu ne-aintratin llnici si rece.sufletulboleste. jignit cu necredinla r[ceala inimii noastresi ci inglduie inimi, cd L-arn ;i duhurilorrele si ni se cuibireasciin inim[, ca si ne faci sd simtim deosebireadintrejugul Siu qi cel al vrijma;ului. care nu se cliesc pierd dupl 4^t e adevlr insplimintltorl Pdcdtosii \- moarteorice posibilitatede a se achimbain bine, adic[ rlmAn mechin.Cum s-arputeademonPicatul inseamnd reu pradi chinurilolveqnice. in in straaceasra? ntoclulcel mai distinctprin starea care se afli unii p[c[tosi qi plcatuluiinsuqi:de a-lline pe om in prinsoare de a-i si prin caracteristicile qtieoarecit de greu ii vine picltobloca toateciliie cleie;ire din el. Cine nu si sului,atuncicind estelipsit de un anumedar de la Dumnezeu, pdriseascd atat ;i s[ aleag[ caleavirtulii?! Cat de caleapicatului pe care a indrigit-o picatul ridicinile in inima picitosului gi in toati fiptura adinc i;i slobozeste propria sa viziune, denaturat[,asupralucrurilor, lui, cum ii impune acestuia inf{igindu-le pe cele mai rele dintre ele intr-o lumin[ ispititoare.Stim de sd cI asemenea de cele mai multe ori plcitoqii nu se gAndesc se indrepte,nu orbili de trufie si egoism.$i pe sine mari plcltoqi, l[sdndu-se se socotesc ce chiar atunciclnd se consideri picitogi, cad in aceadeznildejde vine de la si iacl, carele invlluie minteaca o pdcldinlbugitoare le inriie;te inima.Daci nici n-ar lucra in el harul clumnezeiesc, un pic[tos nu s-ar intoarcela Dummintea;i de a ne lega picatul areinsu;ireade a ne intuneca deoarece nezeu, picioare.Dar timpul si locul cdnd putem primi lucrareaharuclemAini si de numairugiciunileBisericii,cele viati. Dupi moarte, lui estedoarin aceastii ficute pentru picdtosii care s-auc[it, pot lucra asupraacelor sufletecare se arati primitoareharului,luminii faptelorbune,ceape careau dus-ocu ei dincolo, sufletepestecare poatesi coboareharul lui Dumnezeusau si lucreze plcltoqii carenu se ciiesc rugiciuni ale Bisericii.Neindoielnic, cucernicele atunci cAndmi aflu r[mAn fiii pierzirii. Ce-mi spunepropria-mi experientX prins ctepicat? Mi se intAmpl[ uneori si mi chinuiescziua intreagi si si nu nt[ pot inirlta cu inimi curati, fiindci plcatul md inriieste, mi face sXnu md

pot bucurade milostivirealui Dumnezeu;mi pdrjolescca in foc, dar r[mAn M[ simt ca gi cum a'sfi de bun[voie in el, fiindci p[catul mi-a legatputerea. inl5ntuit in mine insumi, nu suntin stares[ mI pot intoarcecltre Dumnezeu, pdn[ cdnd, v[zdndu-mi neputinla qi smerenia,lacrimile mele, El nu se va milostivi de mine Siimi va trimite harul Siu. Nu zadarnicomul predatpicatului estenumit legat cu legiturile intunericului(2 Petru2, 4). iata ta sufleteasciseimparlein mod distinctin dou[ stdri,intre care pace, careinseamnd O existi o profundl deosebire. stareesteaceea spaima, gi deschis[;o altae ceain caredomin[ suferinta, bucurie,inim[ largd Cea dintdi stareesterezultatulacordului iar sufletul se simte in strdmtorare. La dintre suflet qi legile Creatorului. origineacelei de-adoua stdri desivdrsit cum instdincilcarea sfintelorsaleporunci.Pot observasi observrealmente cepeo staresaualta.Presimtqi pe una,si pe cealaltl. $tiu ce seintimpll intotde daci stdrpeqti la inceputs[mdnlaniscitoare de suferinldgi strflmdeauna: sufletului. torare,stirpe;ti qi roadeleei, adic[ suferinlaEi strAmtorarea voi Cl au nu v[ cunoas,tefi singuri bine cd Hristos Iisus esteintru voi? (2 ,,) Afurd daci nu sunielinetre-bnici" Corinteni13,5). Cu adevirat, triieqte in mine. De fapt, pAni acum am fost netrebnic;nu mi-a treHristos cut prin minte ;i n-am stiut bine cd Domnul estein mine. El, Cel Atotsfdnt, Se aratd atdt de prevenitorfa![ de mine ;i fa1[ de cea mai mic[ scldere a inimii mele. El deqteapt[in mine hot[rdrea de a-mi elibera sufletul de cel carear puteasi incolleasci.Dar - vai! germene pdcatului, al mai neinsemnat md pAndeqte tot pasul,gatasi mi ?nghitd, disputi cu Domnul. - Satana la m[ picatelor altoraasacum te rogi pentruiefiaoag[-te pentruiertarea atuncicdnd,cu sufletulcople;it de durere rea propriilor tale greEeli cu ;i apisare,simfi in tine nevoiasd te rogi lui Dumnezeu, zdrobirede inimd, cu cu sinceritate, lacrimi, cerdndu-imilostivire. Roagi-te pentru rnAntuirea altoraintocmaicum te rogi pentrua ta. Daci vei izbuti sdfaci aceasta iti va ".i daintra in obiEnuin$,vei primi de la Domnul belqugde daruri duhovniceSti. celor ce arati compltimire fali de sufletele rurile Duhului Sfdnt,careiubegte in El altora,deoarece Insu;i, Duhul Sfdnt,doreste tot chipul minm0ntuirea Ia a tuturof, numai si o dorim ;i noi si nu fim tnvArtosati inituirea noastr[ (Ronlani8,26). negriite" Duhul se roag[ pentrunoi cu suspine mi. ,,insuqi eseoriauzim din gura altora sau citim in c54i scrisede al1ii unele 6 I-,f lucruri pe care Dumnezeuni le-a imp[n[qit gi noui, pe care le-am p[strat in minte ;i in inim[ saucltre caream nlzuit. Altfel spus,ne descoperaltoraunele dintre cele mai scumpeg0ndurigi ne vine sI credem ,im adesea ci ne-au fost luate, c[ noi le-am gdndit prima dat[ si ci ne apartin numai Fiindci DomnulrafiuniiesteUnul, Duhul Siu este egoiste! rnoui.Convingeri

31

Unul, Care lucreazl in toti cei ce cautl adevirul. Si oare nu tot Unul este Luminltorul nostru.,,Carelumineazi pe tot omul carevine in lume" (Ioan 1, 9)? Slavi Dumnezeuluiunic, slavl Celui ce ne iubeqte toti qi ne imparte, pe prisositor, darurileSaleduhovnicesti trupesti!Slavi Celui ce nu cautl la si fata omului .siCareisi deschide taina iubirii Sale,a atotputerniciei, infelepa ciunii, ceadescoperitl pruncilor(Luca 10,2l ). qi, stau aproape inimile credinciogilor asede q finlii lui Dumnezeu I menicelormai buni ;i mai apropiali prieteni. suntgatasI sari grabnic in ajutorul celor credinciogi;i cucernici,care ii cheami cu credinti qi dragoste. ajutitorii pimAntestitrebuie,de cele mai multe ori, si apelezi La insistentEi s[ le astepfiuneoririspunsul vreilte indelungati,in timp ce dupi ajutitorii cere;ti nu trebuiesi umbli si nici s[ le asteptirnultdvremerispunsul. Credintarug[torului poatesi gi-i aducl intr-o clipl in inim5, ei ne pot da neintArziat, dupi credinti, ajutorul cerut. cel duhovnicesc,se intelege. O spun din experienlL Am in vederecazurile frecventecdnd s-a oblinut izblvire de nevoi qi supiriri sufletegti, ca chem0ndu-se mijlocitori ;i apir[tori sfinlii, Ei mai cu seami nrijlocireaStlpAneinoastreNiscitoarea de Dumnezeu.S-arputeaca unii s[-mi spunl ci in asemenea cazuri a lucrat pur ;i simplu credinta,sauconvingerea nestrimutati, decisl, a omului ci va fi izbdvit de necazuri,deci nu mijlocirea sfiintilor inaintealui Dumnezeu. estea$a. Nu Din ce-ar putea rezuhaceeace susfin?Din faptul c[, dacdnu voi chemacu o rugiciune porniti din inimi sfintii pe care ii ;tiu (firI a le acordanumai acestora atenlie), dacdnu-i voi vedeacu ochii inimii. nu mi voi alegecu nici un ajutor, oricAtdincredereas aveaci pot sI rnI mAntuiesc flra ajutorul gi lor. Eu simt limpedeci am primit ajutor prin mijlocirea sfinlilor pe carei-am invocat,in virtutea credinlei mele vii, a increderii pe care o am fa96de ei. Aceastase intAmpldintocmaica in ordineaobi;nuitI a lucrurilor plmAntesti. Mai intdi imi vId ajutltorii prin credinli porniti din iniml, apoi, dupl ce i-am vizut, ii rog tot din inim[ qi flri a-i vedeacu ochii trupului, ci fiind convins in sine de prezenta Apoi, obtinAndajutor nevlzut, f5r[ a-mi da sealor. ma cum, dar simlindu-l cu sufletul,primesco datl cu aceasta convingerea si neclintitdcd acestajutor vine de la ei, nu de la altcineva,asacum bolnavul vindecatde un anumit doctor esteconvinscd acel doctor l-a flcut sdndtos gi ci nu s-ainsdndtoEit la sine,ci ajutatde acel doctor.Totul se produceat6t de de simplu, trebuiedoar sd ai ochi si vezi. gi Q unt om, in mine lucreazi necontenitmila, dreptatea adevirul lui tJ Dumnezeu.Dumnezeum[ miluieqte qi imi di liniste. O dati mi pedepseqte md cearti cu necazuri,pentru aceleporniri ale sufletului care qi ii sunt potrivnice. E plin pimAntul de oameni aseinenimie. Deci ;i in eiJZ

Sa, Domnuliqi arati mila Sa.adevirul ;i dreptatea ca ;i in mine.I)umnez,eu lucreazd toatetn toli (l Corinteni 12,6). Q I nu creadl cinevac[ picatul e cevalipsit de importanti.Nu, picar*) tul esteun rlu teribil,el ucidesufletulsi acum,si in veaculce va s[ vinl. ln veacul viitor picitosul va fi legat de m.tini si de picioare(din punct de vedereal sufletului) si va fi aruncatin intunericulcel mai dinafari. dupl cum cuvAnteazd Mdntuitorul:,,Legafi-lde picioaresi de nlAini gi aruncali-l inseamnici el si-a in intunericulcel mai dinafari" (lvlatei22. 13).Aceasta posibilitatea a-si folosi liber capacitdtile de spirituale, pierdutcu deslvArq;ire un care au fost createanunlepentruo activitateliberd,suferindprin aceasta ucigitor blocaj al oricdrei activititi indreptatespre slvirqirea binelui. Pic[puterea sufletului, in acela;itimp simteci dar o tosulisi recunoaqte anumitd ea ii estelegati in lanluri ce nu pot fi rupte. ,,Cel flri de lege esteprins in lanturileflridelegilor lui ;i de funiile plcatelorlui esteinfi;urat" (Pilde 5, insele, chinuri carevin de la piicatele ingrozitoarele la 22). Adrdugati acestea de nechibzuintei cares-afdcut vinovatin timpul vietii, de la de la constiinta pe Si de convingerea a-L fi rn0niat Creator. in veaculnostruplcatul inlintuie nu si ucide sufletul.Oarecine dintre oameniicu fricd de Dumuezeu stie ce pirjole;te rirunchii durereqi ce apisarecuprindesufletul.ce foc chinuitor celui ce cade ?n picat? Inlintuind si ucig0nd sufletul vremelnic,plcatul dacl nu ne clirn din toatl inima pentrupdpoatesi-l ucidi pentrutotdeauna pe Iati, deci,demonstratia viu a faptuluic[ pIcatelesi firidelegile noastre. dar catulpoateucidesufletul;i vremelnic, si ve;nic. Dacdcinevadintreoamenii cu fricl de Dumnezeus-arintAmplasi meargl la culcarefira si se ciiascl de vreunplcat saude unelepicate slvlrsite in timpul zilei si carei-au plni c0ndnu seva cii omul acelaseva chinuitoatl noaptea, chinuitsufletul, Chinul p[catuluiil va face din toatl inima ci a picltuit (;tiu din experienfl). si nu se bucurede dulceatasomnului,fiindci isi va simti sufletulaplsat, legatcu funiile picatului.S[ presupunem c[ cinevas-adus si se culceclu;i torturatde con;tiinta aceluipicat si cd pI ce va fi sivdr;it un pdcatoarecare, E il va lovi ?ntimpul noplii moartea. limpedecI sufletulaceluiase va muta nu in celilalt veac?nchinuri si, fiindci dup[ rnoarte existl pociintd.el se va aducemdrturie;i chinui acolo pe mlsura plcatelor s[vArsite.Despreaceasta (Matei 25, 46: Rornani2. 6, 9,2 Corinteni5, l0 s.a.). Sfinta Scripturi atuncicAnde;ti 6oartI-ti de grijl, fii atentla patimiletale,indeosebi la ta tine acasi, un" (psalmul gl, 6). ,,Dacd i-a numit dumnezei aceia cdtre care a fost cuvantul rui Dumnez.eu si pe * scriptura nu poate sdfie desfiinlatd,adici ce s-aspusesteadevirat, rdmAne neschimbat desprecel pe crtre Tatdl L-a sfintit si L-a trimis tn lume voi ziceyi:>?.. 36). o, cdt[ vrednicie!ce m[ref ne apareomul! Nu trebuiesi-l privim altfel - indeosebipe crestin- decdtca pe fiul lui Dumnezeu, agasd-l considerim gi si vorbim cu el, ca qi cum am vorbi cu fiul lui Dumnezeu,prin harul lui Hristos Iisus, Domnul nostru. ineva care se imbolnivise mortal de o peritonit[ acutd zdceade noui zile, fird si simti nici ceamai micd ameliorare. urma tratain mentelormedicale.Dupd ce s-aimpdrtiEit in diminealacelei de-anouazi cu d[titoarele-de-via1iTaine, spre seari s-a simlit s[nitos Ei s-a sculat de pe patul de suferinli. s-a implrtisit cu credintdnestrimutatd.Eu md rugasem Domnului de vindecareaacelui bolnav. Am zis: ,,Doamne!vindecl-l pe robul Tiu de boala lui; vrednic estede aceasta fiindcd arati iubire preolilor Tdi". M-am rugat in biseric[ si la SfdntaMas[ in timpur Liturghiei, spundnd rugdciuni qi inaintea Sfintelor Taine. Printre altele, am spus,rugdndu-mi: Tu ,,Doamne, care egti viala noastri! Dupr cum mie nu-mi vine nicicum si cred cd omul acesta se va vindeca,nici Tie nu-Ji vine a credeci el nu se nu va vindeca,fiindci Tu vindeci orice boald; dupi cum mie imi vine ugor a credein inviereamorfilor, intocmai i1i estelieid invii orice mort; vindeciI pe robul riu, vasile, de cumplita lui boali ;i nu-l lisa sd moari, pentruca sofiagi copiii lui si nu cadi in deznidejde;i ca un St[pan ascultitoi;i grabnic ajutitor dile lor mili. Viafa lui atdrn[ de un fir de p[r. Slavdatotputerniciei, bunitilii si bunivoinlei Tale de a veni in ajutor, Doamne!,,. J n cdtevaminute inima se poateschimbade catevaori, in bine sauin rrdu. poate inclina spre credintl sau spre necredintd,spre sinceritate sau spre duplicitate, spre dragostesau spre uri, spre mirinimie sau spre zgdrcenie, spre infrdnare sau spre dezmit. c0ti nestatorniciel $i de c-itl trezvie si luare-aminte sine avem nevoie! la u te bucura atunci cand, indestuldndu-te mdnciruri si biuturi cu alesegi plrcute, fala ili radiazd satisfacfie, fiindcd chipul lduntric al sufletului ili estein clipa aceea hidos, ca de mort. Ji se potrivesccuvintele Mdntuitorului. care zice: ,,Seminali cu mormintele cele viruite, care pe

183

dinafar[ se arati frumoase,induntru ?nsr sunt pline de oasede mort Ei de toati necuritia" (Matei 23,21), adici de td$rnicie Ei de flridelege. T\ e cAte ori, o, Stipdne Doamne Iisuse, innoitu-mi-ai uguratica-mi L/ flinrd putreziti de picate! De nenum[rate ori Ei in nemisurate chipuri! De cate ori nu m-ai izbrvit de focul nedomolitdinlluntrul meu, cel al patimilor de tot felul, de cate ori nu m-ai scos din pripastia urdtului Ei deznldejdii! De cate ori, doar prin rostireanumelui Tiu, cu credinti, mi-ai innoit inima secituit5! De cdte ori n-ai siv6rsit aceasta prin dltitoarele-deviali Taine! o, Stip0ne, cu adevirat nenumiratesi nemdsurate sunt milele Tale fat[ de mine, picdtosul! ce-!i voi aducein loc, sauce ili voi da pentru nemisurateleTale bunltili? Iisuse,viala qi usurarea mea! s[ fiu culuareamintec0nd voi umbla pe cirdrile vielii in virrureaharului Tiu, fiindcd,fericiti sunt cei ce pdzesccdile Domnului (Psalmulll8 3; 17,24), dupi cum Duhul Sfdnt a spus,prin gura pirintelui nostru David: stridui-mi-voi si-ti fiu credincios,smerit,bl6nd,neirascibil,bun, generos, ascultitor, neagonisitor de bunuri plmflnteqti. ilosteniaestebun[ EimAntuitoare atuncicdndii adaugivindecarea inimii de mdndrie,r[utate, invidie, lene,licomie, curvie, minciun[, inseliciune qi alte asemenea picate. Daci insi omul nu se ingrijeqtede indreptarea inimii, bizuindu-se doar pe milostenie,cu pufin folos se va alege de la ea, fiindci nu va face altcevadecatsi adunecu o mdn[ Ei si risipeasci cu alta. T\ oi copilasi,Pavelgi Olga, prin nemirginitamili a Stipdnului nostru lJ si prin nevrednica mearugiciune s-auvindecatde duhul sllbiciunii carepusese stdpanire ei. Miculul Pavel s-a inslnitoqit in timp ce dormea, pe micuta Olga s-a linigtit sufleteste, fetiqoara intunecatl i s-a luminat deiar ei odatd. De noui ori m-am dus si mi rog cu indriznire qi cu nidejde la Dumnezeu,ling[ cipitiiul lor, convinscd speranla nu-mi va fi ruEinatd,cd. qi ,,celuicarebatei se va deschide" ci stipdnul imi va implini rugiciunea,fie qi numai pentru stiruinfa mea.DacI judecitorul nedrepta f[cut dreptatepAni la urm[ femeii care il sdcdia,cu atat mai mult Judec[torul tuturor, mai drept decattoli drepfii, imi va indeplini p[cltoasa mea rug[ciune pentru acei nevinovafi copii, va c[uta citre osteneala mea,c[tre mijlocireamea,cdtrecuvintele mele rugitoare ;i citre plecareagenunchilormei, cdtre indriznirea mea si cdtresperanta mea in El" A;a a ;i f[cut Stipflnul: nu m-a rusinatpe mine, prcdtosul. c0nd am venit a zeceaoari, copiii erau sinitoqi. Am multumit Stip0nului qi Maicii Sale,Mijlocitoareanoastri grabnicajutitoare. (- a toti sdfie una,dup[ cum Tu, P[rinte intru Mine gi Eu, intru Tine, in ,,\-/aga Ei acestia Noi si fie una" (Ioan 17, 2l). Ce ne separi, oare, de Dumnezeusi de semeniino;tri? Banii, mdncarea, biutura - aceast[pul-

184

putreziciune, bere,aceastd acestgunoi! De ce? Fiindc[ ne lipseqtenidejdea vie, cu adevlrat creEtineascd Dumnezeu.Nu stim sau uitim ci adevdrata in viald a omului estedragostea Dumnezeusi de aproapele. de Preficdndu-ne via{a in praf si reducdndu-ne-o cele trecitoare,nu-I dim Tatilui ceresc la mdrireace I se cuvine prin a ne pune in El toati speranfa a-I incredinfa qi toateplsurile, agacum ar trebui sI faci fiii Sai intru Hristos.,,Daci Tati sunt Eu, undeesteslavaMea?Unde estenddejdea Mine? Unde dragostea in voastr[ fa$ de Mine? Unde neimpltimirea de cele pimAntesti,stricicioase,unde dorinla cu inimd fierbinte de a dobOndi cele cereqti, duhovniceqti, veqnice? dt timp trdiesc,trupul imi aparfine,fiindcl sufletul trdiegtein el. Dupi ce voi muri, trupul nu va mai fi al meu, ci al lui Dumnezeusi al pimintului. ,,Al Domnului estepimdntul si plinirealui" (Psalmul23.l)" 3, ,,PImdnte$ti $i in plmdnt te vei intoarce"(Facerea 19). ,.Cel ce mindnci Meu..." Din aceste Trupul Meu Ei bea Sdngele cuvinte intelegemci Hristos insuqi,intreg, Se afl[ in cele doul elemente impirti;aniei - in Trup qi in ale Sdnge;ele sunt ,,aleSale" datoriti relaliei nedespdrtite care o au ,,cu El" pe - cu Hristos - a$acum cameagi sdngele omului se afli in raport inseparabil in cu sufletul omului care viazd, ele, fiindci sufletul penetreazitot trupul gi tot sAnsele. ori e nenumdrate am simlit moarteain inimd, fiorul mortii mr-a cutremurattot trupul si din toate acesteincerclri Domnul m-a izbivit, Sa m-am invrednicit de nespusa mili, m-a readusla viali. O, cdt de maretremea citre Domnul! ,,Cd de nu mi-ar fi ajutat mie buie si fie recunoqtinla Domnul, pufin de nu s-ar fi sil[qluit ?niad sufletulmeu" (Psalmul93, 17). trupul nostruseintristeazd, ,,pierAndestesupusunor neputinte, isi de capul". Cind esteslndtos si cdnd se dedi unor desf[tIri senzuale, nu mai gtiece sI faci de bucurie,sarein sus.iqi iesedin fire. Si nu lulm in seaml senzaliileamlgitoare ale trupului, si nu ne l[sim prinqi de ,jocurile" qi tnc6ntlrile sale.SI suportim cu rlbdare durerile qi bolile trupesti,sd in sporim in duh Ei sd ne punemnddejdea Dumnezeu. T\ e ce oareatuncicdndfierbi de ner[bdaredintr-un motiv de ceamai Ll rrrigi importan![, cind te la,si dus de ceamai micl pornireneribd[toare,ai ;i p[cltuit gi 1i-ai;i primit pedeapsa inlluntrul tiu? $i de ce oare,tot p[aqa,orice miqcarea inimii, fie chiar momentan[,sprepicat se considerd indatl? Fiindcl neribdarea,,in mic" esteo arvucat ;i iEi prime;te pedeapsa neribdare fiindci suflen[ a nerlbd[rii ,,in mare". Se ajungela o asemenea simpll, si chiar numai o singur[, momentani, tul omului este o substanf[ migcarea inimii cdtreplcat constituiedeja un pIcat. Fiindcd orice p[cat mic duce la un picat mare,p[catul ,,mic" trebuie sancfionat intotdeauna incela

185

put $i cu