“ Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos”

Sf. Vasile cel Mare

Periodic editat de Parohia Ort. Rom.“Sf. Apostoli Petru

łAşi Pavel, Govândari”

REŞI

FOAIAGOVÂNDARULUI

Anul X , Nr. 77Iulie-August 2013

ÎN ACEST NUMĂRPUTEłI CITI

Fetescu - Iliescu

Ńiu

Pag. 3 - 4. Catedrala românească din VârşeŃ -prima sută !

Pag. 5. Poveşti din România nedorită

Pag. 6. “Grăieşte Doamne, căci robul Tăuascultă”

Pag. 7. Lucrurile bune se întâmplă celor careştiu să aştepte

ă pentru suflet

Pag. 10. Crucea- simbol şi sens al vieŃii

Pag. 11. Din nou despre comportamentulîn biserică

Pag. 12-13. Despre frică

Pag. 14.

Pag. 15. Anun

Pr. Petru Berbentia

Pr. Emil Varga

Prof. Nicolae Adrian Păunescu

Pr. Zaharie Ghimboaşă

Pr. Sergiu Dalea

Alina Mihaela

Prof. Stela Şerban

Prof. Ortensia-Diana Ra

Pag. 7. Eseul meu: ... Şi totuşi, Dumnezeu !

Pag. 8-9. Lumin - pagini pentrucopii

Să trecem prin viaŃă iertând tot ce estetrecător

Pr. Prof. Dr. Nicolae Belean

Ńuri importante

FOAIAGOVÂNDARULUI

Parohia Ortodoxă Română“SfinŃii Apostoli Petru şi Pavel,

Govândari”REŞIłA

Fondator şi redactor şef:Pr. Petru BERBENTIA

Filolog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu

Prof. Ortensia-Diana RaŃiu

Prof.pr. Emil Varga

Ńa

Ńa

Opiniile dumneavoastrŃ Ńi

trimite pe adresa:

Colectivul de redacŃie:

petruberbentia@yahoo.com

Prof. Stelaăunescu

ŞerbanProf. Nicolae-Adrian P

Pr. Sergiu DaleaPr. Petrică Ghimboaşă

ă, precumă de colaborare le pute

Corectare:

Tehnoredactare:

Editura:

Tiparul

Adela-Maria Berbentia

Pr. Petru Berbentia

Neutrino, Reşi

: S.C. Limpeza SRL, Reşi

şiorice dorin

www.biserica-petru-si-pavel.net COPERTA 1 - Catedrala din VârşeŃÎn timpul Sfintei Liturghii, la

VârşeŃCOPERTA 4 -

3

Catedrala Românească din VârşeŃ - rima sută!p

Ne-am obişnuit să ne măsurăm viaŃa în procente, câte de lipide, câte de glucide, ce tensiune arterială sau ceprocentaj la glicemie putem duce fără riscuri majore pentru viaŃa biologică. Pentru viaŃa spirituală însă nu preacăutăm la procente, deşi la acest capitol ar trebui să căutăm procentajul maxim de credinŃă, de iubire, de înŃelegereşi de iertare. Tocmai de aceea, când se iveşte ocazia să aniversezi un reper centenar, „sută la sută” ortodox şiromânesc, ar fi păcat să ratezi bucuria maximă.

Cele de mai sus sunt doar gânduri de început, gânduri ce m-au frământat atunci când am primit invitaŃia de aparticipa la serbările prilejuite de aniversarea a o sută de ani de la sfinŃirea Catedralei Ortodoxe Române dinVârşeŃ – Serbia. Ştiam din contactul direct care este situaŃia actuală a bisericii din Vâr e (sârbă Vršac, Вршац,maghiară Versec, germană Hennemannstadt sau Werschetz), oraşul care se mândreşte cu faptul că este al doileacel mai mare ora din districtul Banatul de Sud în Voivodina, locuit de când e lumea şi pământul, pentru că

dovezile arheologice din Vâr e , Vatin, Mesic (Mesić)i Orašac atestă faptul că această zonă era locuită încă

din neolitic. Şi mai ştiam că peste 11% ( din nou unprocentaj!) din populaŃia de aprox. patruzeci de mii elocuitori, SUNT ROMÂNI. Ei şi-au ridicat o bisericăîn urmă cu o sută de ani, biserică frumoasă şi aşezată înloc de intensă circulaŃie, lăcaş în care românii ortodocşide aici îşi găsesc liniştea şi hrana sufletului în fiecareduminică şi sărbătoare.

Am fost de multe ori în Catedrala din VârşeŃ, fiela slujbe, fie doar în trecere şi de fiecare dată am întâlnitpe cel ce o Ńine deschisă în fiecare zi, domnul TraianPascu, românul din Mărghita, omul ce ştie aproape totce se întâmplă în comunitatea românească de acolo şi

cu care îmi place să stau de vorbă de fiecare dată. De aceea, zilele sărbătoririi mi s-au părut apropiate sufletului şiam răspuns cu drag invitaŃiei administratorului acestei biserici, părinteleAdrian Boba.

Am plecat în dimineaŃa duminicii din 16 iunie, plin de bucuria ce Ńi-o prilejuieşte întâlnirea cu prietenii,ştiind că voi întâlni acolo oameni cu care ne-am rugat împreună de multe ori

Sigur că şi vameşii ştiau care sunt motivelecălătorilor români în ace zi, pentru că am trecut „ca fluturii prin vămi” ( ca să parafrazez un prieten reşiŃean).

Odată ajuns, am intrat în febra ultimelor pregătiri şiam întâmpinat ierarhi , adică pe Î LaurenŃiu, mitropolitul

Ardealului, Prea SfinŃiŃii PărinŃi Sofronie de laOradea, Petroniu de la Sălaj şi Paisie Lugojanul dela Timişoara, dar şi pe episcopul sârb al locului,Nicanor. În sobor au slujit 17 preoŃi şi 7 diaconiromâni şi sârbi, iar strana a fos asigurată de un corvenit de la Giroc, din România.

După citirea Sfintei Evanghelii, P.S. Sofronie apredicat mulŃimii despre SfinŃii PărinŃi de laSinodul întâi ecumenic, pomeniŃi în duminicadintre ÎnălŃare şi Rusalii, şi a amintit şi desprecontextul istoric şi religios în care a apărutnecesitatea convocării acestui pri sinodecumenic. Ierarhul Oradiei a dezvoltat învăŃăturileexpuse în Crez şi a explicat pe înŃelesul tuturornecesitatea păstrării adevăratei credinŃestrămoşeşti, indiferent de ce parte a frontierelor negăsim.

La momentul Împărtăşirii, mulŃi creştini auprimit Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, după ce au trecut prin faŃa raclei cu Sfinte Moaşte, aşezată înfaŃa scenei pe care s-a săvârşit Sfânta Liturghie. De altfel, în tot timpul slujbei, numeroşi creştini s-au închinatSfintelor Moaşte.

ş Ń

şş Ń

ş

d

, români nu numai din VârşeŃ ci şi dinSărcia, Mesici, VoivodinŃi, Iablanca şi alte sate româneşti din zonă.

stăîmpreună cu fanfarele din Coştei şi VoivodinŃi, dar şi cu

copiii îmbrăcaŃi în portul popular bănăŃean, i PS.

t

m

( urmare în pag.4 )( urmare din pag. 3 )

-

C

şi

Catedrala din VârşeŃ...

În finalul Sfintei Liturghii a vorbitÎPS. LaurenŃiu şi PS. Nicanor, exprimândamândoi dorinŃa de înŃelegere între celedouă comunităŃi şi de detensionare asituaŃiei existente la un moment dat înrelaŃiile noastre bilaterale. S-au împărŃitdaruri simbolice din partea ambelor părŃi,iar preotului Moise Ianăş, fost vicar al ex-vicariatului român de la VărşeŃ, şi acumpensionar, I s-a acordat din parteaierarhului sârb, cea mai înaltă distincŃie aepiscopiei din Banatul Sârbesc.

M-a bucurat prezenŃa unui important număr de reşiŃeni, care au participat latoate serbările prilejuite de Centenarul

atedralei, ştiut fiind faptul că „AsociaŃiaculturală ReşiŃa Română”, condusă dedomnul Nicolae Plujar, dar şi membrii

Teatrului de Vest din ReşiŃa, condus de domnul N.D. Vlădulescu, s-au implicat şi au sprijinit toate cele întâmplateîn aceste zile la VârşeŃ.

Între cei prezenŃi îi amintesc pe domnii Ioan Banu, ambasadorul nostru la Belgrad, Cosmin Lotreanu,consulul general român de la VârşeŃ, Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consiliului JudeŃean Caraş-Severin(instituŃia noastră judeŃeană fiind puternic implicată), IoviŃa Zarcula, primarul VârşeŃului, PreşedinteleConsiliului NaŃional Român din Voivodina, d-l Daniel Petrovici, alŃi oficiali români şi sârbi.

De la aceste serbări ale românismului în Voivodina a lipsit omul de care vorbeau toŃi, PS. Daniil, episcopulDaciei Felix, adică a românilor dinSerbia, dar pentru grabnica saînsănătoşire ne-am rugat toŃi. Şi a mailipsit actualul vicar al episcopiei,protopopul Daciei Ripensis, preotulBoian Alexandrovici de la MalainiŃatimoceană. Pentru cele două absenŃe,dar şi pentru altele, am auzit multecuvinte de regret, exprimate de ceiprezenŃi.

După terminarea slujbei şi dupăce au fost împărŃite cărŃi de rugăciuneaduse din România, dar şi revisteleFoaia diecezană de la Caransebeş şiFoaia Govândarului nostru,delegaŃiile oficiale au mers în vizită lasediul Episcopiei Sârbeşti şi laPrimărie, ziua încheindu-se cu oagapă a frăŃietăŃii.

Dacă e să tragem o concluzie,putem afirma că începând din ziua ÎnălŃării Domnului, când PreasfinŃitul Lucian, episcopul nostru, a sfinŃit bustulepiscopului Miron Cristea, cel ce a consacrat biserica acum o sută de ani, şi până la sfârşitul serbărilor, românii auîncercat să marcheze un veac de slujire în Catedrala românească din VârşeŃ, au încercat să reafirme ( atât cât s-aputut) spiritualitatea românească. Dacă au reuşit după cât şi cum au dorit, pot să spună doar ei. Noi ne-am simŃitbine cu fraŃii de aceaşi limbă şi credinŃă şi am hotărât să continuăm să-i sprijinim, cât ne va îngădui Dumnezeu.

Aşa a fost la prima sută deani!

Pr. Petru Berbentia

Preot Emil VARGA - profesor de Religie

,,VOX POPULI, VOX DEI”

5

Poveşti din România nedorităÎn ultimul timp mass-media a luat-o la vale, la propriu şi la figurat. Parcă n-ar fi fost de ajuns demagogia

scenei politice autohtone ori semnele prevestitoare ale unei crize alimentare mondiale ce stă să bată la uşă. În goananebună după audienŃă, televiziunile se bat între ele pentru a aduce în platou tot felul de pseudovedete şi facbreaking news-uri din tot felul de banalităŃi ori frivolităŃi cotidiene. Încet, încet, cu televizorul se alienează unpopor care în cele din urmă nu va ajunge decât să-i poarte seară de seară grija lu’ Suleyman, ca într-un ,,showpăcătos’’ întregit la final de grimasele isterice ale lui Mircea Badea. În rest, nu mai vorbim decât la mobil, nefelicităm pe facebook şi ne dăm like-uri unii altora...

Mă întreb oare, în ce Ńară am ajuns să trăim!? Nu îmi mai recunosc patria pe care mi-am imaginat-o cândvaaltfel... Cât de uşor ne putem despărŃi de trecutul afectiv aruncându-ne în braŃele surogatelor de tot felul. Ce-aşputea să mai cred despre viitorul unei naŃii visătoare la ,,cai verzi pe pereŃi’’decât mai degrabă la lucruri serioase şide perspectivă. Ce folos de meritele avute dacă criteriile de promovare în te miri ce funcŃie sunt cu totul altele, ca sănu le categorisesc de-a dreptul imorale? Un oarecare răspuns în acest caz ni-l poate oferi scena antologică aîntâlnirii Mântuitorului Iisus Hristos cu slăbănogul de la Vitezda; întrebat de Iisus cu privire la îndelunga aşteptarea vindecării, bolnavul respectiv îi răspunde senin şi direct: ,,Doamne, nu am om care să mă bage în scăldătoare...’’(Ioan 5:7). Deci... nimic ,,nou’’sub soare nici în ziua de astăzi...

Când vine vorba de repere morale, în general, societatea rămâne în felul său confuză, riscând să glorificetot felul de bişniŃari cu veleităŃi de mari filantropi (de genul celor care D.N.A., între două închinăciunitelevizate şi un salut şters de ,,doamne-ajută!’’ şi altele), care imediat ce ajung în spatele gratiilor încep să fie jeliŃide naivii promisiunilor deşarte, mai ceva ca într-o regie nord-coreeană.

Spiritul civic, societatea civilă parcă e lovită de un grav handicap: resemnarea în faŃa unei conştiinŃeslugarnice! Mă gândesc că aş putea scrie în viitor o adevărată teză de doctorat, o carte cu poveşti şi regrete legate deŃara în care m-am născut dar care rămâne în contiuare mută, surdă şi indiferentă la strigătul meu şi al altora camine...

Idealismul propriu mă Ńine parcă în loc, adâncit în crezul celui ce trebuie să meargă înainte cu toatădragostea, speranŃa şi cu ce a mai rămas din credinŃa strămoşilor mei...

nesocotesc

M rturisireă

Cred în voca ia omului,În prima lui chemareDe simplu c l tor...Cuprins de nostalgia

Surâsului maternReîncep treptat, treptatS îmi caut simplitatea

Din tot trecutul prezent...

Cred în fiecare lacrim anonimF cut s nu î i uite izvorul i dorul,R scoala dinaintea u ilor închise...

Mai cred i în promisiuneaUltimului bunic fericit

Atât de cunoscut i iubit,Acea figur sortit mereu

S î i aduc aminteDe nepo i, de desp r ire

i de Dumnezeu...

Ń

Ń Ń

ă ă

ă

ă ăă ă ăă

ă ăă ă

ă

ş şş

ş

ş

ş

Ş

6

„Gr ie te Doamne, c ci robul T u ascult ”ă ă ă ăş

Înv tura cre tin m rturise te faptul c Dumnezeu l-a creat pe om din iubire, pentru ca acesta dinurm s se bucure de existen i s tr iasc ve nic în armonia dumnezeiasc . Mai mult decât atât, Dumnezeu i-aoferit omului i calitatea de st pân al lumii createspecial pentru el, ar tându-i cât de valoros este.Fiind la mijlocul axei între mortalitate i ve nicie,omul trebuia s in de Dumnezeu, pentru adeveni nemuritor. Aceast dorin se putea atingedestul de simplu: prin ascultarea singurei poruncipe care i-a dat-o Dumnezeu omului în rai ianume s nu m nânce din pomul cuno tin eibinelui i al r ului. Omul- Adam, ispitit fiind defemeia sa, nu a ascultat de Dumnezeu i a ales scalce porunca, pentru a fi st pân de sine st t tor allumii create. Drama neascult rii s-a concretizatîn pierderea vie ii ve nice i dobândirea mor ii cai certitudine a vie ii. Tat l neascult rii este

diavolul i odat cu asmu irea omului împotrivalui Dumnezeu, el a devenit st pânul omului.

Neascultarea a devenit rapid oobi nuin i i-a determinat pe oameni s se îndep rteze unii de al ii, transformând via a într-o lupt pentrusupravie uire. Paginile Scripturii ne ofer o serie de exemple de neascultare a oamenilor fa de Dumnezeu sauîntre oameni (episodul Cain iAbel, potopul, Noe, evreii în pustiu, Samson, regele Saul, fariseii, saducheii,Ananiai Safira, .a.). Cu toate acestea, Biblia ne ofer i exemple de oameni care au ascultat de Dumnezeu i au împlinit

voia Sa: patriarhul Avraam, judec torul i proorocul Samuel, proorocii Vechiului Testament, regele David, Sf.Ioan Botez torul, Maica Domnului i Însu i Fiul S u,Domnul Iisus Hristos.

Ce înseamn , de fapt, ascultarea de Dumnezeu? R spunsul la aceast întrebare const în prezentarea pescurt a dou persoane Sfinte, pentru care ascultarea de Dumnezeu a fost total i anume proorocul Samuel, a c ruipr znuire este în luna august i Domnul Hristos. Proorocul Samuel s-a n scut ca i rod al rug ciunilor pe caremama sa le-a adresat Domnului timp de mul i ani. Înc de mic copil, el a vie uit la templu, pe lâng arhiereul Eli i-lasculta în toate, îngrijindu-se cu mult grij de rug ciune. Dumnezeu, v zându-i credin a i râvna pentruîmplinirea voii sale, l-a binecuvântat i i-a descoperit multe din planurile Sale cu privire la Israel. Domnul Hristosne ofer modelul prin excelen despre cum trebuie s fie ascultarea de Dumnezeu. Mântuitorul a venit pe p mântcu misiunea de a se jertfi pentru oameni, f r a fi vinovat de p cat, pentru ca oamenii s revin la starea originar -aceea de a relua leg tura pierdut cu Dumnezeu. El a suportat toate loviturile i oc rile oamenilor f r s -iblesteme i pân în clipa mor ii S-a rugat pentru ace tia. Din rândurile scrise mai sus, putem deduce c ascultareade Dumnezeu înseamn încrederea total în El i împlinirea poruncilor Sale.

Mai putem vorbi în zilele noastre de ascultarea lui Dumnezeu? Numai dac deschidem televizorul,vedem o serie de lucruri care ne însp imânt i care ne fac s în elegem c omenirea este foarte departe deDumnezeu, iar ceea ce se întâmpl în lume este rezultatul acestei dorin e nebune ti de a nu mai asculta de Tat lceresc. Nici celelalte ascult ri, care deriv din ascultarea de Dumnezeu nu mai sunt îndeplinite- ascultarea de

Biseric , ascultarea de p rin i i ascultarea de duhovnic. Ce ar fide f cut în aceste situa ii? Pentru început trebuie s ne întoarcemîn biseric i s relu m convorbirea cu Dumnezeu, f r a-Lîntrerupe în ceea ce ne spune. Apoi trebuie s continu m curug ciunea, cu citirea Bibliei, cu o via cre tin autentic i cuîmplinirea sarcinilor pe care Dumnezeu ni le ofer . Urmândace ti pa i, vom reu i s deprindem ascultarea în via a noastr ,

i s ne ajut m în toate, dup poruncaDomnului Hristos (s nu fie doar o vorb rie goal , ci orecep ionare corect a gândurilor i a sentimentelor i punerea lorîn practic !!!), s ne împlinim cu dragoste încredin rile acordatede Dumnezeu, pentru a dobândi bucuria de a avea al turi, înpermanen , prezen a Tat lui ceresc.

Prof. NicolaeAdrian P unescu

ă ă ă ă ăă ă ă ă ă ă ă

ăă

ă ăă ă

ă ăă

ăă ă ă

ă

ă ăă

ă

ă ă ă ăă ă

ăă

ă ăă ă ă ă

ă ă ăă ă ă

ă ăă ă ă ă

ă ă ă ăă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ăă ă

ăă

ă ă ă ăă ă

ă ăă ă

ă ăă ă ă ă ă

ă ăă ă ă ă

ăă ă

ă ă ăă ă ă

ăă ă ă

ăă ă

ă

ŃŃ

ŃŃ

Ń

Ń ŃŃ

Ń

Ń Ń ŃŃ Ń

Ń ŃŃ

Ń

Ńă

ŃŃ

ŃŃ

Ń

Ń

ŃŃ

Ń Ń

ş ş

ş ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş ş

ş

ş ş ş ş

ş

ş ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş ş ş

ş

ş ş

sne ascult m între noi

ăă

7

ESEUL MEU

E părerea mea... ŞI O SCRIU! de Alina Mihaela Fetescu-Iliescu

" . Ş Ş !.. I TOTU I, DUMNEZEU

â ş ă î ă şî î ă Ń î ă î î ăş

Ń Ńă că Ń î â ă âă ă Ń ă ă â ş

ă “ ” ă “ ” ă ă Ńit, ă ăă ă ş ă ă ă ă ă

Î â î Ńă ş î ă ăŃ ă î ş ă î â Ń ă

î Ń ă ă î îî ăŃ Ń ă î ă î ă ă ă

a să că ă ă ş ăde îndreptarea lor . â ă ă Ńă ş ă ă ă

â î ă Ń î ş Ń îşi a a ă ŃŃ î ăŃ ş ă Ń ă â

ă ă â ă ş ş ă î ă ă ş ââ

ă ă ă â âŃ ă pentru ă îŃ

Prof. Ş

Precum degetele unei m ini nu sunt la fel, tot a a nici oamenii nu sunt la fel. Exist ns un fir ro ucomportamental, nscris ontologic n noi, adic un bun sim pe care fiecare l are prev zut n dotare, prin ns iCrea ia lui Dumnezeu. Cu siguran acel bun sim nativ l trage de m nec pe omul nostru atunci c nd face ce nutrebuie, dar omul nostru se face c nu aude, cedeaz insisten elor r ului care-i flateaz m ndria i-i spune la urechec el este cel mai tare , c este cel mai bun , c poate s fie nesim s pun sonorul televizorului la maximdac -i face pl cere i s nu-i pese c semenul s u nu se poate odihni din cauza g l giei.

nt lnim uneori n via personaje grote ti, rele, care ne sunt puse n cale numai s ne exerseze r bdarea,care au o ac iune distructiv asupra a tot ce le iese n cale, i m refer n primul r nd la influien a negativ ce-o auasupra oamenilor.

Bine n eles c Dumnezeu plaseaz aceste personaje ntr-un anumit context, unde n mod normal, ele aravea ce nv a, dar sub influien a r ului acceptat nc de la nceput, se str duiesc din r sputeri s strice tot ce sepoate strica. Nici nu poate fi vorba c aceste personaje recunoas vreodat c nu fac bine, a a c nici nu poate fivorba .. Oric t bun voin i r bdare ar avea un om, este o munc zadarnic .

Av nd n vedere c to i suntem opera lui Dumnezeu, El i iube te pe to i dar ple c mai mult aten iaasupra acestor neferici i care au mbr i at r ul, mul umindu-se cu resturile de la masa r ului, neg ndind nici oclip c vine vremea c nd r ul, ca un la i muncinos ce se afl , l va p r si pe cel pe care l-a folosit, i-l va azv rlipe caldar m.

Important este s nu ne l s m t r i de r u, c ntotdeauna, Dumnezeu, ca factor mediator,va rezolvaamiabil toate situa iile.

Stela erban

LUCRURILE BUNE, SE NT MPL CELORCARE TIU S A TEPTE

Î Â ĂŞ Ă Ş

Oare este adev rat c dac suntem r bd tori ob inem mai mult?! Dinpunctul meu de vedere, da. n momentul n care ncepi s ncetine ti ritmul i s teui i n jur i dai seama c uneori lucrurilor le trebuie timp ca s se nf ptuiasc .De exemplu, pentru absolvirea studiilor trebuie timp, pentru o promovare, la fel.De ce s nu fie la fel i cu m ntuirea sufletului?!Ai nevoie de o asiduu preg tire ide ncredere at t n tine ca i persoan c t i n ceea ce vine dup . Trebuie screzi i s ncerci s fii mereu mai bun; mai bun cu cei din jur i mai bun cu sufletuli trupul t u. Da, m ntuirea sufletului const n rug ciune i fapte bune dar i n

post i r bdare.Din titlul pus acestui articol trebuie s n elegem c nu m-am referit la o

a teptare ca o lips de ac iune, ci la o r bdare, o r bdare imens acompaniat de credin .Lu nd drept exemplu M ntuitorul nostru, vedem c a avut at ta r bdare c t niciun om nu ar fi avut. A

suportat umilin e, b t i, r stignire i chiar, moarte. Lucrul bun a venit abia dup toate acestea. A nviat i S-aal turat Tat lui.

C i dintre noi ar avea r bdarea necesar ?! Vedem pe strad mereu oameni care alearg , sunt mereustresa i i n tensiune pentru grijile zilnice: o nt lnire de afaceri la care este necesar s ajung n timp, o doamncare merge s fac cump r turi gr bindu-se s ajung c t mai repede acas pentru c are prea multe lucruri def cut. E normal s fie a a, este ritmul nostru zilnic normal, dar poate uneori ar trebui s ne oprim, s tr gem aer npiept i s ridic m ochii spre cer s vedem c via a nu const doar n lucrurile dup care suntem nevoi i salerg m. Consider c suntem pu in r bd tori i cu pu in speran , de i spunem mereu Speran a moare ultima .Uneori ni se nt mpl s o pierdem, dar chiar i c nd ni se nt mpl acest lucru, trebuie s ne oprim i s ne g ndimc dac vom avea pu in r bdare, pu in ncredere, totul se va rezolva.

Uneori ar trebui s ne oprim i s sim im parfumul florilor, s auzim ciripitul p s rilor i s nv m de laaceste elemente, i ele create de Dumnezeu, aparente f r nicio ap rare. i de ele Tat l are grij f r s trebuiascs se ngrijeasc de a doua zi, de ceea ce vor m nca sau de cum vor tr i.

ă ă ă ă ă ŃÎ î î ă î ş ş ă

Ń î îŃ ă ăp î ă ă

ă ş â ă ă şî â î ş ă â ş î “ ă” ă

ş ă î ă şş ă â ă î ă ş ş î

ş ăă î Ń ă

ş ă Ń ă ă ă, ă Ńăâ â ă â ă â

Ń ă ă ă ş “ ă” î şă ă

âŃ ă ă ă ăŃ ş î î â ă ă î ă

ă ă ă ă , ă ă ă â ă ăă ă ş ă ă ă î

ş ă ă , ă ă Ń ă î ă Ń ăă ă Ń ă ă ş Ń ă Ńă ş “ Ń ”

î â ă ă ş â î â ă ă ş ă âă ă Ń ă ă Ń ă î

ă ş ă Ń ă ă ă ş ă î ăŃăş ă ă ă Ş ă ă ă ă ă ă

ă î ă â ăSfatul pe care pot s l dau oricui este: Crede i, opri i-v , uita i-v n jur i continua i s merge i

nainte!"ă î “ Ń Ń ă Ń ă î ş Ń ă Ń

î

8

LUMINĂ PENTRU SUFLET

Pagina copiilor

Sfântul Mare Mucenic i T m duitor Pantelimon - 27 iulieş ă ă

Unul dintre cei mai cunoscu i i iubi i sfin i ai Bisericii cre tine, SfântulPantelimon s-a n scut în vremea împ ratului Maximian Galeriu în cetateaNicomidia, din Asia Mic în jurul anului 275 d.Hr. Tat l s u Eustorghie, senator lacurtea împ ratului, a fost p gân, îns mama sa, Evula, Îl iubea în tain pe Hristos,fiind cre tin . La na tere a primit numele de adic "cel puternic ca unleu".Afost atras de înv tura cre tin ca urmare a influen ei dragostei mamei sale,dar va renun a la cre tinism o dat cu moartea acesteia. Dup moartea mamei, tat li-a trimis fiul la colile p gâne ale vremii, terminând cu succes coala de Medicin

din Nicomidia. La terminarea studiilor, tân rul Pantoleon a fost încredin at spreucenicie medicului Eufrosin, care i-a împ rt it tainele îngrijirii bolnavilor.Dobândind multe cuno tin e i experien în practicarea medicinei, a fost remarcatde împ rat care l-a ales drept medic personal.

Convertirea lui Pantoleon la cre tinism s-a produs în momentul întâlnirii cupreotul Ermolae, care i-a împ rt it frumuse ea credin ei cre tine i dragosteapentru omul aflat în suferin . Trecând zilnic prin fa a cur ii preotului, Pantoleon a fost chemat odat s intreîn untru. Vizitele au continuat pentru mult timp i înc nu a fost botezat, când a în eles c adev ratul vindec tor nu

este medicul, ci Însu i Dumnezeu. Într-o zi, pe când se întorcea acas ,g sind pe drum un copil mort mu cat de o viper , Pantoleon a aplicatînv tura lui Ermolae, de a invoca puterea numelui lui Hristos. Odatpruncul înviat, tân rul medic a alergat la preotul Ermolae, cerându-iSfântul Botez. Cu acest prilej a primit numele de Pantelimon i a fostînzestrat de Dumnezeu cu puterea t m duirii. A vindecat multe boliincurabile împletind harul primit de la Dumnezeu cu tratamenteledobândite în urma înv turii.Dup vindecarea unui orb, pe care al i medici l-au tratat zadarnic i dupce l-a convertit la cre tinism, confra ii medici l-au denun at pePantelimon ca fiind cre tin. În timpul anchetei în fa a împ ratuluiMaximian, Pantelimon a început s fac minuni în numele lui Hristos,

vindecând un paralitic. Împ ratul a poruncit s fie supus la chinuri înfior toare: legat de un stâlp i sfâ iat cu ghearede fier, r nile i-au fost arse cu f clii; a fost scufundat în plumb topit i aruncat în mare legat de un pietroi; l-auaruncat fiarelor s lbatice care nu i-au f cut nimic; a fost legat de o roat cu lame ascu ite, care rostogolindu-se de laîn l ime, s -l omoare. Dar, de fiecare dat , Sfântul Pantelimon a sc pat nev t mat. În cele din urm împ ratul l-acondamnat la moarte prin t ierea capului, la o zi dup moartea p rintelui s u duhovnicesc, Sfântul Ermolae.Execu ia nu a putut avea loc pân când sfântul nu i-a dat acordul. De i împ ratul a poruncit ca trupul sfântului sfie ars, acesta a r mas întreg, fiind îngropat de cre tini pe proprietatea luiArnantios Scolasticul în anul 303 d.Hr.

Ń Ń Ń

Ń ŃŃ

Ń

Ń Ń

Ń ŃŃ Ń Ń

Ń

Ń

ŃŃ

Ń ŃŃ

ŃŃ

Ń

ş ş

ş ş

ş

ş

ş ş Ş

ş

ş ş

ş

ş ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş ş

ş

ă ăă ă ă

ă ă ă ăă ă

ă ă ăă ă ă

ă ăă

ă ăă

ă

ă ăă ă ă

ă ă ă ă ăă

ă ăă ă ă

ă

ă ă

ă ăă ă

ăă ă

ă ă ăă ă

ă ă ăă ă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ăă ă ă

ă

Pantoleon

Ştia i c ...Ń ă

-

-

-

Numele Pantelimon înseamnă "Cel cu totul milostiv"? Drept urmare a milosteniei sale,el şi-a împărŃit toată averea săracilor, iar celor pe care îi vindeca de boli şi neputinŃe, nule cerea nimic drept plată. De aici i se trage şi numele "doctor fără de arginŃi".

După tăierea capului, în locul sângelui, a Ńâşnit lapte, iar măslinul de care era legat s-a umplut pedată de roade? Martorii acestor fapte minunate, petrecute pe 27 iulie, în jurul anului 303 d.Hr., s-auconvertit la creştinism.

Din anul morŃii sale, Sfântul Pantelimon a devenit ocrotitorul medicilor şi tămăduitorul bolnavilor?

9

Nr.crt.

Persona jeb iblice

SfinŃ i Sărbători MănăstiriCuvintecreşt ine

A Adam AntonieAdormirea Maicii

D om nuluiA gapia Am in

B

C

D

E

FG

H

I

J

L

M

N

O

P

R

S

T

V

Z

Să ne jucăm învăŃând !

Complectează tabelul de mai jos după exemplul următor:

(Leon Magdan, Editura Mateiaş, Bucureşti, 2006)Cele mai frumoase jocuri creştine pentru copii,

(Rezolvarea jocului din numărul trecut: 4.rai, 2.Simon din Cirene,5. iad, 1.Cruce, 3.CăpăŃână, 6.a treia zi).

Pe urmele lui Hristos - Templul din Ierusalim (1)Templul lui Ierusalim a fost primul lăcaş de cult sfânt al evreilor, fiind ridicat de către regele Solomon pe

dealul Moriah. Totuşi, regele David, tatăl sau, a fost acela care a pregătit totul pentru construirea Templului: aîntocmit planurile de construcŃie, a adunat materialele necesare şi metalelepreŃioase pentru confecŃionarea obiectelor sacre, a cumpărat o Ńarină undeurma să fie construit Templul şi a alcătuit echipele de lucrători (IParalipomena cap.22-28). Din anul al patrulea până în anul alunsprezecelea al domnieie sale, Solomon a fost ocupat cu construireaTemplului (III Regi 6,37-38). De la regele Hiram al Feniciei a primitlemnul de cedru necesar, iar piatra a fost extrasă din cariere din apropiereaIerusalimului. Mâna de lucru a fost asigurată de poporul evreu, în timp cemeşterii lemnari, pietrari şi zidari erau fenicieni.

Condac, gl. V“

Ń ”

Urm tor fiind Celui milostiv, i dar de t m duiri de la Dânsul luând, purt torule de chinuri imucenice al lui Hristos Dumnezeu, cu rug ciunile tale bolile noastre cele suflete ti vindec -le, gonind purureasmintelile lupt torului, de la cei ce strig ce credin : Mântuie te-ne pe noi, Doamne.

ă ă ă ăă ă

ă ă ă

ş ş

ş

ş

Nicolae Steinhardt,

Pic tura de în elepciune!ă Ń

Jurnalul fericirii

"Noi vorbim de blânde ea lui Iisus - ar tând c a mers la moarte ca mielul la junghiere, c a t cut caoaia când e tuns - i enumer m smerenia, bun tatea, ascultarea. Dar de o însu ire a Sa - pe care trebuie s fiavut-o de vreme ce a primit s moar de moartea înfior toare de pe cruce - nu pomenim. Însu irea aceea e

"

Ń ă ă ă ă

ă ă ă ă

ă ă ă

ş şş

curajul.

Pagini realizate de Prof. Ortensia - Diana RaŃiuŞcoala Gimnazială nr. 7 - ReşiŃa

10

ş Ń

şş Ş

omagial, Ń Ńi ş ,S C

ş ŃC

S CăŃ ş

Ń şş î ă aŃ

S C “ şÎ ş ”

ă ,“ ” ş ş

S C şM

Ń şş S

Că Ń ş Ń

SŃ ş

Ń ş Ń Ńş L

ă Ń a ăS ş

Ń- ş “ ” ş

ş Ńş , (”

” ) ş Ń ă“ Ń ”

, “ Ń ş“ Ń ” S

S şai

“ Ş Ń ş ş Ń ş” ş ş “ Ń ” S

Ń ş SăŃiş â ă Ń ă ş

ă “ Ń S Ń n”

Ń ş Ńă Ń ş ş Ń , ş

ăÎn numărul viitor, vom vorbi despre Sfânta Cruce în Noul Testament.

Partea I

Despre cruce există o întreagă teologie i socotesc că niciodată nu se va putea consuma toată învă ăturabisericii referitoare la acest capitol oricât s-ar încerca. Fiecare scriere încearcă pe cât posibil să transmită de faptun gând pentru cre tinătate, pentru cei ce vor să mai citească

astăzi i altceva decât monden sau news alert. i fiincă este un andedicat Sfin iilor Împăra Constantin i Elena a căror

reprezentare iconografică are în centru fânta ruce, cred că ar fipotrivit să încercăm i noi să aducem în aten ie acel dar, primit casemn de la Dumnezeu – Sfânta ruce.

Biserica Ortodoxă, cinstitoare a fintei ruci, întemeiatăpe dumnezeiasca înv ătură, cuprinsă în Sfintele Scripturi i înSfânta Tradi ie, a formulat următorul imn, prin care credincio ii,rostindu-l i cântându-l, i arat sentimentul de adânc respect f ă

de fânta ruce: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, i sfântănvierea Ta o lăudăm i o mărim . Acest imn bisericesc se cântă

la slujba Sfintei Liturghii, în locultrisaghionului Sfinte Dumnezeule , când se săvâr e te slujbade cinstire a fintei ruci: la 14 Septembrie i în Duminica a III-a din Postul are. Textul acestui imn este propriu-zis, unfragment din mărturisirea de credin ă a credincio ilor dar, înacelasi timp, este i un îndemn al Bisericii, de a cinsti fânta

ruce, prin închinare. Acest imn ne face să ne fixăm în minteanoastră, cele dou învă ături dumnezeie ti pe care le con ine:

1) universalitatea cinstirii fintei Cruci în Biserică;2) unitatea nedespăr ită dintre Cruce i Înviere.

Această din ultimă învă ătură este de fapt i esen a vie iiliturgice a credincio ilor, iturghia duminicală, care nu este altceva decât o anamneză, o aducere aminte despreÎnvierea Domnului, fiindcă numai adev rul Învierii din mor i a Domnului Hristos a dus dup sine cinstirea

fintei Cruci, pe care a fost răstignit, adică strălucirea dumnezeiască a Învierii a adus i strălucirea crucii înBiserică. Dacă actul răstignirii pe cruce n-ar fi fost urmat de minunea Învierii, crucea - obiect de dispre înantichitatea greco-romană, n-ar mai fi dobandit însu irea de sfântă i n-ar mai fi fost cinstită, prin închinare, înBiserică. Dacă Domnul Hristos, răstignit pe cruce, i îngropat n-ar fi înviat din mor i, crucea Sa ar fi rămas înistoria Bisericii numai ca un instrument prin care s-a săvâr it cel mai cumplit chin trupesc crudelissimumsupplicium , cum spun catolicii asupra Sa, a a cum au rămas crucile celor doi răstigni i împreun cu El.

Sfânta Cruce este preînchipuită de exemplu, în Vechiul Testament, de pomul vie ii , care a răsărit dinpământ din porunca lui Dumnezeu, în mijlocul raiului pământesc, alături de pomul cunostiin ei binelui irăului" (cf. Facere 2, 9). Pomul vie ii este denumirea metaforică a fintei Cruci, denumire care apare, cum sevede, chiar pe primele pagini ale Sfintei Scripturi. Aceasta denumire a fintei Cruci apare, deasemenea, i peultimile pagini ale Bibliei, unde se face descrierea r ului ceresc, ca o completarea a descrierii raiului pământesc:

i în mijlocul pie ii din cetate, de o parte i de alta a râului, cre te pomul vie ii i frunzele pomului sunt spretămăduirea neamurilor . Aici, se vorbe te profetic i despre puterea divină a pomului vie ii ( fânta Cruce).Biserica ne arată limpede, că pomul vie ii, despre care vorbe te Biblia simbolizează fânta Cruce. Acest lucru îlînf ează ea, at t în scris în c r ile de slujb cât i în mod plastic, în pictură.

Biserica cânt : O, preamărită minune! pomul cel de via ă, prea fantă Cruce la înal ime ridicată, i aratăastăzi ... (Stihira 1, Laude, 14 Septembrie). De asemenea, în pictura multor Biserici ortodoxe, în pridvor, deregulă se află pictat pomul vie ii, în centrul grădinii raiului. Acest pom se deosebe te de ceilal i copaci, prinîn l ime i mai ales, prin forma sa trifurcată, aratând capul de sus al Crucii, i cele doua bra e laterale ale ei i areuneori, pe Domnul Hristos la răd cina lui - ca în pridvorul Manastirii Cozia.

Pr. Zaharie Ghimboaşă

CRUCEA, simbol i sens al vie iiş Ń

de dou ori pe an

11

E bine de ştiut!

“

.

Din nou despre comportamentul în Biserică

Probabil că unii cititori vor considera că acest subiect este o obsesie pentru noi. Da, este! Pentru că, dinconstatările zilnice observăm că ( mai ales la oraş) această problemă e departe de a fi înŃeleasă şi rezolvată.Tocmai de aceea am căutat şi părerile altora despre modul în care ar trebui să se comporte un creştin în biserică şiam găsit câteva reguli minimale, expuse într-un ziar din Moldova. Fiind un material public, îl reproducem şi noi.

Sursa: o

Biserica este un loc special al prezenŃei lui Dumnezeupe pământ. Trebuie să ne purtăm cuviincios în bisericăpentru a nu tulbura sfinŃenia sfântului lăcaş şi a nu atragemânia lui Dumnezeu asupra noastră. La biserică este bine săvenim cu 5-10 minute mai devreme de începerea slujbei. Laintrarea în biserică trebuie să facem semnul crucii şi oînchinăciune. La intrarea în biserica bărbaŃii trebuie să-şidescopere capetele. Femeile trebuie dimpotrivă să-şiacopere capetele cu un batic şi să fie îmbrăcate cuviincios,pe cât posibil cu haine femeieşti (dacă se poate evitafolosirea pantalonilor, specifici în general bărbaŃilor, şi nufemeilor). Este bine ca femeile să se abŃină de la folosirearujurilor şi a machiajelor căci în biserică Dumnezeu carecunoaşte toate cele din lăuntru ale noastre ne vrea aşa cumsuntem de fapt şi nu sub masca machiajelor, chiar şi de bungust. Cu toŃii trebuie să ne îmbrăcăm decent şi curat.

Nu trebuie să vorbim tare, să Ńinem mâinile în buzunare sau la spate sau să mestecăm gumă. De asemenea, nutrebuie să ne plimbăm fără rost prin biserică; după sărutarea Sfintelor Icoanelor e bine să ne căutăm un loc pe caresă-l păstrăm până la terminarea slujbei.AmânaŃi discuŃiile până după slujbă

Putem săruta Sfintele Icoane şi aprinde lumânări numai dacă astfel nu deranjăm pe ceilalŃi oameni care seroagă în biserică. Orice conversaŃie trebuie redusă la minimum. CunoştinŃele trebuie salutate cu un gest scurt şidiscuŃiile vor fi amânate până după slujbă.

Dacă aducem copiii la slujbă trebuie pe cât posibil să încercăm ca prezenŃa lor să nu-i tulbure pe ceilalŃicredincioşi din rugăciune. Dacă nu reuşim să potolim un copil care plânge este recomandat ca părinŃii să îl ducăafară şi eventual să revină dacă acesta s-a liniştit.

Putem să cântăm împreună cu corul, mai încet însă, dacă nu cunoaştem bine cântările. Dacă întreaga parohiecântă este bine ca să încercăm să cântăm în acelaşi ton cu ceilalŃi şi să evităm ieşirea vocii noastre în evidenŃă.

În biserică ne putem aşeza pe scaun numai la recomandarea preotului sau numai dacă suntem bolnavi saufoarte de obosiŃi. În nici un caz nu trebuie să stăm cu picior peste picior sau în vreo altă poziŃie indecentă. DacăceilalŃi credincioşi îngenunchează trebuie şi noi să ne alăturăm lor.

Nu este permis fumatul în biserică, în pridvor sau în curtea bisericii.Animalele sau păsările nu sunt admise în biserică.În timpul citirii Sfintei Evanghelii sau al Heruvicului nu este permis mersul sau vorbirea în biserică, de

asemenea în timpul Liturghiei credincioşilor (de la Simbolului de credinŃă (Crezul) şi până după rugăciunea „TatălNostru”). De asemenea în această perioadă este bine să ne abŃinem de la aprinderea de lumânări sau sărutareaicoanelor.

Dacă vedem pe cineva că nu respectă aceste sfaturi îl putem atenŃiona, dar într-o manieră discretă.În general este mai bine dacă putem să ne abŃinem de la astfel de comentarii, în afara cazurilor în care cineva secomportă într-un mod deosebit de injurios.

În sfârşit trebuie să rămânem în biserica până la terminarea slujbei. Putem pleca mai devreme numai dacăsuntem bolnavi sau avem o problema gravă pentru care am cerut dezlegare de la preot.

În conduita noastră în biserică este bine să ne comportăm conştientizând faptul că Hristos este prezent cuadevărat în mijlocul nostru. Gândind şi comportându-ne ca atare nu putem greşi

www.monitorulsv.r

Despre fric …ă

Pr. Sergiu Dalea

Pornesc în a scrie aceste câteva rânduri dintr-o indignare total asupra termenului de „fric de Dumnezeu”,

care, din nefericire, este luat peste picior. O experien tragi-comic , m-a determinat s scriu despre acest subiect,

întru-cât, se raporteaz la luna lui iunie, dar potrivit pentru num rul revistei noastre, pentru c se apropie cu pa i

repezi s rb toarea Sfântului Ilie, cel care ine la br cinari tunetele i fulgerele (a a crede tot românul)…

Sunt uimit cum poporul nostru român, drept-m ritor, a pierdut esen a în unele aspecte ale credin ei i pune

accent exagerat pe anumi i sfin i, sau pe diverse tradi ii populare, i aici m refer la s rb torirea Sfântului Apostol

Bartolomeu, zi în care nimeni nu lucreaz pentru c este r u de tr znet, Sfântul având misiunea de a-l tr zni pe cel

ce pune mâna pe obiectul muncii, în ziua lui. Acela i lucru se întâmpl i cu Sfântul Ilie, men ionând faptul c de

ziua Sf. Ilie se ine zi de s rb toare, e cu ro u în calendar, preo ii fac slujb în biserici, pe când la Bartolomeu, nu!

To i poart frica lui Bartolomeu, cinstindu-i ziua prin leneveal , la o bere rece sau un pahar de uic , alimentat cu

p l vr geal , iar în zi de duminic , când preotul st în fa a SfântuluiAltar i se roag pentru binecredinciosul popor

român de pretutindeni, binecredincio ii cre tini trec cu c ru ele la munca câmpului, în special la adunat de fân,

pentru c „fânul nu tie de duminic /s rb toare”(dup caz), dar, men ionez eu, tie de Bartolomeu, tie de

„Urbanul de ghea ”, etc. …

În ziua de 11 iunie nimeni nu prinde calul la c ru , nimeni nu pune mâna pe sap , coas sau furc , nimeni

nu se atinge de m tur sau de rufele ce

trebuie sp late, dar în zi de duminc , când

în mod spiritual i simbolic serb m

Învierea Domnului, mergem în gr din la

plivit, mergem la întors de fân, iar ma inile

de sp lat duduie. Unde este frica de

Dumnezeu??? Întreba Hristos, retoric, la

Cina cea de Tain : cine este mai mare sluga

sau st pânul? Cine este mai mare,

Creatorul sau creatura, cel care creaz sau

cel creat? Cine este mai mare: Dumnezeu,

cel ce la creat pe Bartolomeu, sau

Bartolomeu, f ptura mâinilor lui

Dumnezeu?

Frica de Dumnezeu… Ce este frica? Conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române, frica este:

Asta înseamn c trebuie s avem fric de

Dumnezeu, pentru c în orice moment putem primi una dup cap, pentru c am f cut ceva, ca i când Dumnezeu st

mereu gata-gata s ne bat … În situa ia asta îl percepem pe Dumnezeu ca pe un tiran, mereu cu biciul în mân , gata

s ne pedepseasc . Dar Scriptura ne înva altceva: c , c , c

, c , etc. Da, Dumnezeu pedepse te pe cel ce persist în

gre eala i p catul lui, aici pedeapsa divin având caracter pedagogic de îndreptare, iar nu de asuprire a omului

pentru c Dumnezeu nu are ce face i atunci se mai distreaz pedepsindu-l pe om. Scriptura spune c Dumnezeu nu

vrea moartea p c tosului, ci s se întoarc i s fie viu.

ă ă

ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă

ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă

ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ă

ă

ă ă ă ă ă

ă

ă ă ă ă ă

ă ă

ă ă

ă

ă ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă ă ă ă

ă ă ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă

ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă

Ń

Ń

Ń Ń

Ń Ń Ń

Ń

Ń Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

( urmare în pag. 13)

ş

ş ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş ş

ş ş ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

stare

de adânc nelini te i tulburare, provocat de un pericol real sau imaginar.ă ă

Dumnezeu este bun Dumnezeu este iubire

Dumnezeu este prietenul nostru Dumnezeu este iert toră

12

( urmare din pag. 12)

Ń Ń

Ń Ń Ń

Ń

Ń

Ilie cel

mic ( Pintilie călătorul)

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ilie cel mic

Despre frică...

Sentimentul pe care trebuie s îl avem în raport cu Dumnezeu este unul de iubire, pentru c dac Îl iubim

înseamn c Îi ascult m poruncile i facem voia Lui. Dac avem sentimentul fricii, înseamn c mereu facem ceva

gre it i a tept m momentul „acela” în care Dumnezeu ne mai trage una… Trebuie s fie un sentiment de fric

izvorât din iubire, adic o tr ire a vie ii în spiritul moralei cre tine bazat pe legile divine, cu dorin a de a nu c lca

voia lui Dumnezeu i cu „frica” permanent de a nu ie i din voia Lui. De ce s nu ie im din voia Lui? Pentru c

Hristos a spus: Eu sunt Calea, Adev rul i Via a; tot El a spus: Eu sunt Lumina lumii, umbla i cât ave i lumin ;

toate acestea vor trece, dar cuvintele Mele în veac. Tot Hristos a spus: în Mine se împlinesc toat Scriptura i

proorocii. Adic , Hristos este Liderul, Conduc torul, iar

cei ce Îl urmeaz sunt împlinitorii voii Lui, fra ii lui,

prietenii cei mai buni.

Deci, pornind de la dictonul românesc: cine a fost

mai întâi, oul sau g ina(?!), doresc s concluzionez c

Dumnezeu este iubire, este bun i drept, dar nu prost. De

Bartolomeu i Urban i Teodor i eu mai tiu ce sfin i cu

diverse manifest ri în natur ne este fric i nu lucr m în

zilele alea ca s nu ne tr zneasc sau s nu ne invadeze

insectele sau molima, dar de Dumnezeu care a f cut

cerul i p mântul i toate cele câte sunt întrânsele,

inclusiv pe om, pe Bartolomeu, sau Teodor, sau

, etc., de El nu ne este fric nici

când Îl înjur m ca la u a cortului, nici când Îl târâm prin

noroi cu vorbele i faptele noastre, nici când în zi de

s rb toare sau duminic lucr m. Ca s scurtez

exemplele: nu ne este fric de El deloc, în nici un

moment al vie ii noastre, decât pe patul de moarte. Îl

ignor m, Îl batjocorim, Îl facem cu ou i cu o et, Îl

asem n m cu cu noi, Îl înjur m i nu Îi purt m frica i

dragostea, iar atunci când suntem „aten iona i” s rim în

sus i Îl întreb m sec: „da’ce-am f cut?Am omorât pe cineva?”

Probabil c termenul cel mai potrivit pentru „frica de Dumnezeu” ar trebui s fie tradus în „respect”, pentru

c respectul are la origine iubirea, dar p streaz totu i sentimentul de fric , recunoscând atotputernicia Lui în fa a

unui bulg re de rân , care este omul.

Deci, i cu asta am încheiat, Dumnezeu ne iube te la fel pe to i, buni sau r i, ascult tori sau neascult tori,

tem tori sau nu, dar r bdarea, a teptarea i iubirea Lui are o limit pe care nu cred c ar fi bine s o experiment m

cu tot felul de tradi ii „propov duite” de maica Floare, pentru c ajungem s ne rug m soarelui s r sar , prunului

s fac road , lui Bartolomeu s nu ne tr zneasc , lui s ne izb veasc , iar Dumnezeu va deveni un

bibelou în vitrin . Bibelou pe care din când în când îl mai tergem de praf.

ă ă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă

ă ă ă

ă ă

ă

ă ă

ă

ă ă ă

ă ă ă ă

ă ă ă ă

ă

ă

ă

ă

ă ă ă ă ă

ă

ă

ă ă ă ă

ă

ă ă

ă ă

ă ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ă ă ă

ă

ş

ş ş ş

ş

ş ş ş

ş

ş

ş

ş ş ş ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş ş

ş ş

ş

Pr. Sergiu Dalea

13

Celui ce iart , i se va ierta. De aceea cere-i

iertare celui ce, poate cu voie sau f r voie i-ai gre it

i iart -l pe acela ce i-a gre it ie. Orice gest, vorb ,

clevetire i cel mai mic semn de îndoial ne pot face

vinova i în fa a semenilor no tri. Nu c am fi vinova i

cu adev rat, ci pentru c am exersat toat via a în

sensul de a ne crede vinova i. De cum începem s

gândim, din primele lec ii de coal , cei din jur încep

s ne înve e c suntem vinova i

pentru multe lucruri care se

întâmpl în jurul nostru. De aici

multele observa ii, sa nu faci aia

sau ailalt , s fii cuminte, s nu

strigi, s nu, s nu… Aceasta

pentru c i cei mari la rândul lor,

au f cut acest exerci iu, c i pe

ei i-a înv at al ii acest teribil

sentiment al vinov iei. Tu nu

tii ce se întâmpl în sufletul t u,

dar cu timpul ajungi s te sim i

vinovat i dac ai atins din

g r e e a l p e c i n e v a î n

aglomera ie. Ajungi s por i

stigmatul vinov iei în sânge, s

mergi pe strad , convins de

faptul c e ti vinovat i

înfrico at la gândul c i ceilal i

ar putea afla într-o zi ce vinovat

e ti.

Din pricina vinov iei tale ascunse, te-ai

obi nuit s -i judeci pe al ii, s -i faci vinova i, pentru

ca sufletul t u s se despov reze m car pentru o clip

de greutatea ce-l apas ca un jug greu.

Dumnezeu a tiut ce se petrece în sufletul

omului împov rat de gânduri negre i i-a l sat un

instrument ce poate fi un soi de purificator, ce are

darul de a desc rca tensiunea emo ional care se

a terne peste mintea omului ca praful gros pe

obiectele din jur. Acest instrument este iertarea, ce te

face blând i bun cu tine însu i i cu cei din jur.

Sufletul u urat prin iertare este ca o cas nou cu

ferestre curate, în care vin s locuiasc îngerii lui

Dumnezeu. Doar cel ce poate ierta poate iubi, cel ce

iube te poate în elege. F r iertare te a ezi singur în

rândurile c l ilor care L-au r stignit pe Iisus i tot de

unul singur te a ezi în rândul vinova ilor.

Aierta înseamn a sim i c cel ce i-a gre it nu

treze te în tine nici un resentiment, nici o form de

iritare, nici un fel de angoas , de fric sau de tendin

de evitare. Po i s -l

întâlne ti pe strad a a

cum întâlne ti orice fel

de trec tor, nu-i judeci

îmbr c mintea, culoarea

ochilor, nu te scoate din

s rite nasul lui mare sau

vorbele pe care le spune.

Prin iertare sufletul t u

tr ie te ca un copil, care

se bucur dup ce mama

tocmai l-a ajustat cu o

palm peste cap. Copilul

b tut a i uitat b taia, de

parc b taia ar fi fost un

fel de a râde care a trecut.

Sufletul care iart este ca

un copil care iart cearta

i b t a i a m a m e i .

Oamenii care au gre it

fa de noi în trecut sau am gre it noi fa de ei în

trecut, dac nu iart , dac nu iert m, r mânem ag a i

în trecut i nu ne mai putem bucura de prezentul de

azi. Neputin a de a ierta este neputin a de a evada din

trecut. În fa a dragostei se topesc vinova ii i în fa a

iert rii se tope te suferin a proprie. Alege ce vrei s

faci cu via a ta. Alege s te bucuri azi iertând pe

oricine n-ai iertat ieri, deoarece ieri a trecut, dar azi

mai este înc i mâine nu tii dac va mai fi. Gre elile

trec, trecem i noi odat cu ele. S trecem frumos,

iertând tot ce este trec tor.

Ń Ń

Ń Ń Ń

Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń

Ń

Ń Ń

Ń Ń

Ń Ń

Ń Ń Ń

Ń

Ń

ă

ă ă

ă ă

ă

ă

ă ă ă

ă

ă

ă ă

ă

ă ă ă

ă ă

ă

ă ă

ă

ă

ă ă

ă

ă

ă

ă

ă ă

ă

ă

ă

ă

ă ă

ă ă ă ă ă

ă

ă ă

ă ă

ă ă

ă ă

ă ă

ă ă ă

ă ă

ă

ă ă ă

ă

ă

ă

ă ă

ă

ă

ă

ă ă

ă

ă ă

ă ă

ă

ă

ă

ă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă

ă

ă ă

ă ă

ă

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş ş

ş

prof. dr.Pr. Nicolae Belean

Să trecem prin viaŃă iertând tot ce este trecător

14

ANUNłURI IMPORTANTEANUNłURI IMPORTANTENu se fac nunŃi:

În toate zilele de post de peste anÎn zilele praznicelor împărăteşti şi în ajunul lor

În săptămâna lăsatului de carne (11- 17 martie 2013)În Postul Sfintelor Paşti (18 martie-4 mai 2013 )

În Săptămâna Luminată (5- 12 mai 2013)În Postul SfinŃilor Apostoli Petru şi Pavel (26 - 28 iunie 2013)

În Postul Adormirii Maicii Domnului (31iulie-14 august)În Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie - 24 decembrie)

De la Naşterea Domnului până la Bobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)

( 1-2 februarie, 12-13 iunie,22,23,24 iunie, 14-15 august, 7-8 septembrie, 14 septembrie)

În ziua Praznicelor ÎmpărăteştiÎn săptămâna brânzei: 11 - 17 martie 2013În zilele de luni până vineri din Postul MareÎn Săptămâna Patimilor şi Săptămâna LuminatăDe la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

Nu se fac parastase

Posturile de peste anul 2013

Postul Sfintelor Paşti 2013 : 18 martie - 4 mai 2013 (Sfintele Paşti pe 5 mai 2013)Postul SfinŃilor Apostoli Petru şi Pavel 2013: 26 - 28 iunie 2013Postul Adormirii Maicii Domnului: 31 iulie - 14 augustPostul Naşterii Domnului: 15 noiembrie-24 decembrieToate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu HarŃiTrei zile exceptionale: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul

(29 august) şi ÎnălŃarea Sfintei Cruci (14 septembrie)

IMPORTANT !- În 19 iulie la ora 19, se va săvârşi ,Vecernia cu Litie, de către PreasfinŃitul Lucian, episcopul

Caransebeşului.- În 20 iulie, sărbătorirea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, la schitul de

pe muntele Semenic.

la Mânăstirea Vasiova

ISSN 1842 - 6522