sibiul in cifre
DESCRIPTION
Această broșură este o imagine în cifre a orașului, arătând evoluția unor indicatori statistici, zonele în care dezvoltarea orașului a fost constantă și accelerată, dar și domeniile în care este loc de îmbunătățire. Datele au fost colectate din evidențele Primăriei Sibiu, de la instituțiile abilitate să ofere astfel de informații sau din studii publice din surse credibile.TRANSCRIPT
O perspectivă asupra dezvoltării recente a orașului.
Editat de
Strada Samuel von Brukenthal 2Sibiu 550178, RomâniaTel. : +40 269 208 800Fax : +40 269 208 811Email : [email protected]
Idea: Michael EngelConcept și redactare: Andreea TănaseConsultanță: Klaus Birthler, Michael Engel, Mirela Gligore, Ioana Leca, Tatiana Stănese, Stela MatiocGrafică: Tudor Popa ([email protected])Fotografii: Sebastian Marcovici
Acest material este produs de către Fundația HERITAS în cadrul proiectului “Sibiul în Cifre – Cultura în Cifre”, prin programul “Agenda culturală“, finanțat de către Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu. Se distribuie gratuit.
Partener
E-Mail: [email protected]
Tendințe demografice Resurse bugetare și autonomie financiară
Mediul economic Mediul cultural
Turism Oferta educațională
Locuințe și spații verzi Infrastructura medicală
Mobilitate
CUPRINS
Dezvoltarea unui oraș este suma progresului înregistrat în fiecare domeniu, este
suma proiectelor reușite, adunarea rezultatelor pozitive. Spunem despre Sibiu, cu
mândrie, că orașul s-a dezvoltat, că trăim într-un oraș european, că mediul de viață
este bun în Sibiu, că șomajul e aproape inexistent, că ne putem îngriji sănătatea în
condiții bune și că cei mici învață în condiții corespunzătoare. Știm aceasta pentru că
toate acestea definesc viața noastră de zi cu zi. Dar era nevoie de cifre, dovada care
să ateste motivele mândriei noastre, a sibienilor.
Această broșură este o imagine în cifre a orașului, arătând evoluția unor indicatori
statistici, zonele în care dezvoltarea orașului a fost constantă și accelerată, dar și
domeniile în care este loc de îmbunătățire. Datele au fost colectate din evidențele
Primăriei Sibiu, de la instituțiile abilitate să ofere astfel de informații sau din studii
publice din surse credibile.
Acest instrument ne oferă în același timp o imagine a prezentului orașului, o
comparație cu trecutul, dar indică și domeniile care au nevoie de atenție, direcțiile pe
care trebuie să ne concentrăm. Avem astfel și confirmarea în cifre a dezvoltării
Sibiului. Comparativ cu orașul de acum 15 ani, sibienii au în prezent condiții mai bune
în școli și spitale, avem mai multe zone verzi și mai multe locuri de muncă, avem mai
mulți turiști, drumuri și rețele mai bune, avem un buget local mai mare, un transport
public mai de încredere și mai eficient, piste pentru biciclete și mai multe locuri de
joacă, orașul este mai vizibil pentru investitori dar și din punct de vedere turistic.
Vechiul și prăfuitul burg atrage astăzi, după ample lucrări de reabilitare și
modernizare, privirile și interesul a tot mai multor europeni, căci este în toate
sensurile un oraș european el însuși. Toate acestea sunt semne ale prosperității,
rezultatele eforturilor administrației, ale mediului de afaceri și ale sibienilor.
Vă invit să descoperiți Sibiul și în acest fel: în cifre, statistic.
Cuvânt înainte
Klaus Iohannis Primarul Municipiului Sibiu
TENDINȚE DEMOGRAFICE
TENDINȚE DEMOGRAFICE
1447122017 1385852022 1311172027 1226812032
La ce am putea să ne așteptăm în viitor?
0-14 ani
14-59 ani
Peste 60 ani
12% 10% 9% 8% 7%
65% 63% 64% 62% 53%
23% 27% 27% 30% 40%
1033542042
Evoluția numărului de locuitori
29577 1901
55224 1930
90534 1956
151137 1977
169633 1992
168263 2000
154543 2005
154080 2010
154204 2012
153826 2014
156530 2002
1901-2014
Sursa datelor: Hermann Fabini, Alida Fabini: Hermannstadt - Porträt einer Stadt in Siebenbürgen, Monumenta & AKSL, 2000; Institutul Național de Statistică, 2014
Max.
Chiar dacă tendința de îmbătrânire a populației, prezentă pe plan european, nu a ocolit orașul, modul în care acesta s-a dezvoltat în ultima decadă demonstrează că Sibiul are dorința și maturitatea de a răspunde acestei provocări într-o manieră responsabilă. Privind în viitor, adaptarea obiectivelor de dezvoltare la tendințele demografice, în vederea balansării unei evoluții negative, joacă un rol esențial pe termen mediu și lung.
1901
24%
55%
19%
2%
Evoluția procentuală a populației, pe grupe de vârstă
Sub 19 ani 20-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65-79 ani peste 80 ani
29.4%
24.1%
22.1% 20.0%
17.1% 16.9% 17.0%
23.1%
25.8% 26.6% 26.2% 26.8%
26.0% 24.4% 24.0% 24.1% 23.1% 22.9%
21.4% 21.8%
22.9%
14.2%
15.3% 16.7% 18.5%
21.5% 22.0%
21.6%
7.7% 9.1%
9.8% 10.3% 10.4% 10.4% 10.9%
1.6% 1.5% 1.7% 2.1% 2.8% 3.0% 3.2%
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
1995 2000 2002 2005 2010 2012 2014
Români Germani Maghiari Alte naționalități
193037%
47%
12%4%
195667%
27%
1%5%
197779%
17%
3%1%
Evoluția structurii etnice a populației
1992
94%
3%2%
1%
2012
97%
1%1%
1%
Conf. univ dr. Rudolf Poledna, prof univ. dr. Traian Rotariu, stud. Mircea Troc: Studiul de fundamentare a Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu 2009 - Problematica demografică și socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
21.4%
24.1% 24.1% 24.0%
Bugetul local al Sibiului a crescut constant în ultimii ani, permițând autorităților locale să desfășoare o serie de proiecte de anvergură. Totodată, orașul are capacitatea de a-și acoperi o mare parte din cheltuieli din fonduri proprii, un indiciu al unei creșteri economice sănătoase, fundamentate pe o bază largă de plătitori de taxe: cetățeni și societăți comerciale. Astfel, viabilitatea mediului economic sibian, corelată cu o atentă gestionare a resurselor bugetare, oferă orașului un nivel ridicat de independență față de transferurile de la bugetul de stat.
RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ
Evoluția veniturilor totale
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu 2014RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ
2006
292
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
292265
234
335
305333
290
(milioane lei)
Impozite și taxe de proprietate
Impozite și taxe pe bunuri și servicii
Evoluția încasărilor din venituri fiscale(milioane lei)
Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital
206 230
265 271 264 269 284307 Total
67 108 117 114 115 129 130 140 34
40 46 50 54 58 61 64
105
82 102 107 95 82 93
103
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Veniturile totale reprezintă totalitatea încasărilor la bugetul local, incluzând veniturile curente, veniturile din capital, subvențiile de la bugetul de stat, respectiv sumele încasate din fonduri europene.Veniturile curente includ totalitatea veniturilor fiscale și nefiscale.Veniturile proprii reprezintă acea parte a veniturilor curente care nu include sumele defalcate din TVA, respectiv transferurile voluntare, altele decât subvențiile, și căreia i se adaugă veniturile din capital.
Pentru comparație, s-au luat în calcul datele disponibile pentru municipiile cu populația mai mare de 200,001 locuitori, respectiv cu populația între 100,001 – 200,000 locuitori la data efectuării Recensământului Populației și Locuințelor din 2011.
57%
70%
67% 67%
71% 70%
75%
71%
49%
56% 56% 54% 54%
58%
53% 54%
59% 64% 65%
61% 61%
66%
61% 60%
45%
50%
55%
60%
65%
70%
75%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Ponderea veniturilor proprii în raport cu venituriletotale încasate la bugetul local
Municipiul Sibiu Media municipiilor cu populația între 100,001 - 200,000 locuitori
Media municipiilor cu populația mai mare de 200,001 locuitori
42%
30% 33% 33%
28%
19%
25% 27%
52%
44% 44% 47%
41%
34%
37% 39%
44%
36% 35% 39%
33%
31%
31% 29%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
55%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Ponderea sumelor transferate de la nivel central în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu 2014
Notă: Sumele transferate de la nivel central se referă la sumele defalcate din TVA și subvenții.
Evoluția cheltuielilor publice pe secțiuni
RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ
(milioane lei)
16 34 30 24 22 21 22 4
6 7 5 4 3 3
134 132 131
117 107 119 138
45 36 44
35 76 48 23
67 86 79
100 98 116 113
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ
Apărare, ordine publică și siguranță națională Cheltuieli social-culturaleServicii publice generale
Acțiuni economiceServicii dezvoltare publică, locuințe și protecția mediului
70%
67% 67%
73% 76%
74%
79%
58% 56% 56% 56% 57%
52%
57%
69%
66%
63% 63%
68%
60%
63%
45%
50%
55%
60%
65%
70%
75%
80%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Capacitatea de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii
Municipiul Sibiu Media municipiilor cu populația între 100,001 - 200,000 locuitori
Media municipiilor cu populația mai mare de 200,001 locuitori
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția pentru politici fiscale și bugetare locale, 2014Date prelucrate de către autori.
61%
58%
52%
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014
Ponderea cheltuielilor pe secțiuni, în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local
6% 12%
10% 8% 7% 7%
7% 2% 2% 2% 2% 1% 1%
51%
45% 45%
40%
32%
39% 41%
17%
12% 15%
12%
23% 16%
7%
25%
29% 27%
35% 38%
34%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Apărare, ordine publică și siguranță națională Cheltuieli social-culturaleServicii publice generale
Acțiuni economiceServicii dezvoltare publică, locuințe și protecția mediului
29%
33% 32%
27%
21% 22%
27%
17%
6% 7% 6% 6% 8%
8%
25% 24%
19%
27% 21%
29%
26%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Focalizarea principalelor cheltuieli pe domenii, în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local
Învățământ preunviersitar / Cheltuieli socio-culturale Servicii culturale / Cheltuieli socio-culturale
Infrastructură rutieră (reabilitare și întreținere) / Acțiuni economice
2006
1%
5%
29%
27%
37%
2006
4%
23%
29%
15%
27%
11%
1%
5%
13% 10% 11%
13%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică
Sibiul este unul dintre cele mai dinamice orașe ale țării, cunoscând, în ultimii zece ani, o dezvoltare susținută a mediului economic. Orașul oferă un cadru propice atât investitorilor străini, cât și antreprenorilor români, fiind sediul unora dintre cele mai mari companii cu capital românesc. Totodată, datele privind evoluția forței de muncă pe plan local sugerează ca Sibiul reprezintă o locație atractivă, având capacitatea de a atrage un capital uman tânăr și bine pregătit.
MEDIUL ECONOMIC
Domeniile de activitate ale salariaților
2002 47%
22%
14%
10%7%
200738%
27%
16%
8%11%
2012 36%
41%
15%
6% 2%
Industrie Comerț și servicii Sistemul bugetar
Construcții Alte ramuri economice
Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu / Fişa localităţii Sibiu, 2013
MEDIUL ECONOMIC
65.3%
3.0% 5.7%
14.2%
28%
Studii superioare Studii postliceale Studii secundare Studii primare Fără studii
60%
1% 3.2%5.3%
14.4%
Municipiul Sibiu Media Națională
Structura populației după ultima formă de studii absolvită
Sursa datelor: Cluj Management and Planning Group: Cluj - Napoca: Analiză comparativă cu principalii competitori, 2014
2011
Salariul mediu net (lei/lună)
Municipiul Sibiu2067lei
Ponderea salariaților în raport cu populația în vârstă de muncă
61% 61%
55% 56%
59% 59%
64%
1995 1997 2002 2005 2007 2010 2012
2012 73103 59254 1681
Structura populației apte de muncă(în vârstă de 15 ani și peste)
2011 68624 64710 1466
2010 67330 65292 2422
Salariați
Liber profesioniști + populație inactivă (elevi, studenți, pensionari, persoane casnice, etc)
Șomeri înregistrați la sfârșitul anului
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014Date prelucrate de către autori.
Județul Sibiu 1458 lei
România1624 lei
(15 - 64 ani)
55% 55% 56%
59%59% 59% 59%
56%
50% 48%52%
47% 48%
59%
55%
49% 47%
52%
47%
47%
Sibiu Media municipiilor cu populația între 1000001-200000 locuitori
Media municipiilor cu populația mai mare de 200001 locuitori
Sursa datelor:Institutul Național de Statistică (2014) www.numbeo.comOrașe competitive. Remodelarea economiei geografice a României, Banca Mondială, 2013
MEDIUL ECONOMIC
Sursa datelor: Ziarul Financiar, 2011 - 2014Ministerul Finanțelor Publice. Agenția Națională de Administrare Fiscală, 2014 Institutul Național de Statistică, 2014
1,648 mil. lei
Profitul net total al societăților comerciale active în județul Sibiu, în 2011, plasând județul pe locul 2 pe
plan național, după București.
2012 11459 19734
Evoluția numărului de societăți comerciale active
2007 13871 23208
2002 7794 13557
Municipiul Sibiu Județul Sibiu
Sursa datelor:
Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu (2013). Date prelucrate de către autori.
32 Societăți comerciale
încadrate în categoria marilor contribuabili, dintre care 17 cu capital românesc
55 Societăți comerciale active
pe Platforma Industrială Vest
2 Companii prezente în topul
celor mai mari angajatori, pe plan național
1 Companie prezentă între cei
mai mari 20 de exportatori din România
4 Companii prezente între cele mai mari 100 de companii controlate
de antrepenori români
din societățile comerciale active în domeniul industriei desfășoară activități specifice industriei prelucrătoare
88%
2007
14%
70%
3%11% 2%
Domeniile de activitate ale societăților comerciale
Industrie
Comerț și servicii
Învățământ, sănătate 2012
12%
74%
3%10%
1%
Sursa datelor:Oficiu Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu, 2013. Date prelucrate de către autori.
Construcții
Alte ramuri economice
13%
10%
9%
7%
6%
55%
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal
Industria alimentară
Fabricarea produselor de îmbrăcăminte
Fabricarea produselor de cauciuc și masă plastică
Alte ramuri industriale
Industria prelucrătoare
Tăbăcirea și finisarea pieilor
33%
19% 16%
8%
6%
18%
Comerț cu ridicata și cu amănântul
Activități profesionale, științifice și tehnice
Transport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Alte activități din domeniul serviciilor
Servicii
din societățile comerciale active în domeniul serviciilor desfășoară activități profesionale, științifice și tehnice.
19%
2012 2012
Multiculturalitatea a fost o trăsătura determinantă a orașului de-a lungul istoriei sale, acesta integrând trei comunități locale vibrante: germană, română și maghiară, care au lăsat în urmă un valoros patrimoniu material și imaterial. Construind pe acești fundament, evenimentul Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană a readus orașul în lumina reflectoarelor, acesta bucurându-se astăzi de o ofertă foarte bogată de evenimente culturale.
MEDIUL CULTURAL
MEDIUL CULTURAL
Imagine Buget Facilitățiculturale
Coeziunesocială
Calitatea vieții
Mai aproapede Europa
0%
60%
80%
40%
100%
20%
Declarații privind impactul evenimentului asupra orașului, atât din Declarații privind impactul evenimentului asupra orașului, atât din perspectiva locuitorilor cât și a turiștilor.perspectiva locuitorilor cât și a turiștilor.
Impactul evenimentului Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană
Atât locuitorii, cât și turiștii au considerat că, pe termen lung, impactul economic și de imagine este cel mai puternic. Numărul persoanelor care au considerat că evenimentul a creat mai multă coeziune socială sau a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții este mai redus, comparativ cu cele care au văzut un impact economic.
2007 2011
Istor
ic
Cultu
ral
Prie
teno
s
Ora
șEu
rope
an
Mul
ticul
tura
l
Un
oraș
pe to
ate
gust
urile
Even
imen
teSp
ecta
cula
re
Din
amic
Inte
rnaț
iona
l
Viaț
ă de
noa
pte
Shop
ping
Nes
igur
20072010
Percepţia Sibiului în rândul turiştilor a rămas pozitivă după evenimentul Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană, indicând importanţa acestuia în animarea şi promovarea oraşului.
Imaginea Sibiului
Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011
225Monumente istorice
55Biblioteci
3Teatre
1Filarmonică de Stat
12Muzee și Galerii de Artă
Muzeul Național BrukenthalPrimul muzeu din România şi din Centrul Europei, deschis pentru public în anul 1817
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Dumbrava SibiuluiCel mai mare muzeu în aer liber din Europa Centrală și de Est.
Agenda Culturală
Evoluţia bugetului public alocat serviciilor culturale
2013 6 2 8 4 2
2012 4 3 8 3 2
2011 2 2 8 3 2
2010 2 1 8 3 2
2009 3 1 8 4 2
2008 8 2 8 2
2007 33 2 10 1
Agenda Sportivă
Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu
Subvenţie Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu
Teatrul Gong
(milioane lei / an)(milioane lei / an)
2013
78
1771
Evoluţia numărului de evenimente culturale
2012
53
3001
2011
36
783
2010
28
861
2009
90
691
2008
73
269
2007
337
1725
Evenimente culturale finanţate din alte surse
Evenimente culturale finanţate prin Agenda Culturală
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014
5
4
3
2
1
Alte cheltuieli
Situat în centrul țării și beneficiind de un grad de accesibilitate ridicat, Sibiul a devenit un adevărat loc de întâlnire, fiind una dintre cele mai importante destinații culturale din țară. Orașul oferă o gamă variată de modalități de petrecere a timpului liber și reprezintă, totodată punctul de plecare spre o serie de trasee turistice către zona Văii Hârtibaciului și a Mărginimii Sibiului.
TURISM
Tipuri de vacanțe
Sănătate/Sport
Rurale Tururi Culturale Orașe Munte Plajă
20%
25%
15%
35%
10%
Deși în ușoară scădere, vacanțele culturale sunt principala motivație a vizitatorilor Sibiului, ceea ce confirmă importanța orașului ca destinație culturală.
2010 2011
0%
Sursa datelor: Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011
TURISM
6928
16 9500
66
1594
637
1663
327
1369
986
1441
689
1522
387
1982
654
2035
019
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția încasărilor din taxa hotelieră
4958
43
5077
45
Încasări corespunzând unei taxe hoteliere de 4%
Încasări corespunzând taxei hoteliere de 1%
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014
Notă: Începând cu anul 2012, taxa hotelieră a fost modificată, scăzând de la 4% la 1%.
în topul destinațiilor turistice pe plan naționalSibiul ocupă locul 5
121
138
187
155
223
100
120
140
160
180
200
220
2001 2005 2007 2010 2013
Fluxul turistic(numărul de turiști cazați în Sibiu)
Mii
de tu
rișt
i
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014
112
165
226
190
223
100
120
140
160
180
200
220
2007 2008 2009 2010 2011
Evoluția traficului de pasageri pe Aeroportul Internațional Sibiu
Mii
de p
asag
eri
Sursa datelor: Aeroportul Internațional Sibiu, 2014
2012 2013
221
206
25 Hoteluri
1060 904 1203
1394 1651
2369
2827 100
252
241 362
512
1337
1412 1768
1162 456 332
163
333
1990 1995 2000 2005 2007 2010 2014
Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice Alte unități de cazare
8 Hosteluri
72 Pensiuni
Evoluția locurilor de cazare
Orașul se bucură de o oferta educațională bogată, bazată pe o colaborare strânsă între mediul universitar și pre-universitar și comunitatea locală.
OFERTA EDUCAȚIONALĂ
34Creşe şi grădiniţe
17Şcoli primare şi gimnaziale
18Licee
3Școli postliceale
2Universități de stat
2Universități private
Instituții de învățământ
Evoluţia numărului cadrelor didactice
Învăţământ preşcolar Învăţământ preuniversitar Învăţământ superior
2002
750
2038
325
2007801
1841
366
2012826
1477
408
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2014
UNDE ÎNVĂȚĂM?
Facultatea de Drept
Facultatea de Inginerie
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Facultatea de Ştiinţe
Facultaea de Medicină
Facultatea de Teologie
Facultatea de Ştiinţe Economice
Facultatea de Litere şi Arte
Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului
Inserţia absolvenţilor ULBS pe piaţa muncii - 2013
65% 35%
80% 20%
44% 56%
62% 38%
90% 10%
35% 65%
65% 35%
78% 22%
68% 32%
Sursa datelor: Raportul Rectorului privind starea ULBS, 2013
Absolvenți integrați pe piața muncii Absolvenți neintegrați pe piața muncii
Elevi înscriși înînvățământul primar
5396 57
68 6265
Elevi înscriși înînvățământul gimnazial
8256
6272
5105
Elevi înscriși înînvățământul liceal
9130 94
29 9590
Elevi înscriși înînvățământul profesional
3903
2977
314
Elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar
2002 2007 2012
Educația reprezintă o prioritate și pentru administrația locală, invățământul preuniversitar fiind domeniul cu cea mai mare pondere în ceea ce privește sumele alocate din bugetul local.
Total absolvenți = 392
Total absolvenți = 577
Total absolvenți = 410
Total absolvenți = 239
Total absolvenți = 135
Total absolvenți = 135
Total absolvenți =384
Total absolvenți =193
Total absolvenți =176
Calitatea vieții în mediul urban depinde în mod direct de calitatea locuirii. Dincolo de tipologia locuințelor, atenția acordată spațiului public sau oferta de servicii și dotări existentă în cartiere joacă un rol important în această ecuație.
LOCUINȚE ȘI SPAȚII VERZI
Zone verzi
23,86 m2/persSibiu
23,21 m2/persBucurești
Repartizarea zonelor verzi la nivelul cartierelor oraşului.
6 m2/persAlba Iulia
Recomandarea UE: 26 m2 Media națională: 13 m2
Gușterița
Lazaret
Lupeni
Trei Stejatejate ri
TTerezian
ȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglari,TineretuluVânătorilo
Turnișor
VVasileAaronn
HHipodroipodrom 33
HHipodroipodromm 444
ValValValeeaa Auriee
SSSSSSSStrand trand trand trand trand 2CaleaPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăcii
Dumbrăvii
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2013
Spații verzi existente
Spații verzi propuse
Sursa datelor: Institutul pentru Politici Publice www.green-report.ro CALITATEA LOCUIRII
Evoluţia suprafaţei medii locuibile în Sibiu
10.5m2 11.1m2
1990
12.2m2
11.4m2
1995
12.7m2
11.9m2
2000
15.8m2
14.3m2
2005
16.6m2
14.5m2
2007
17.5m2
15m2
2009
19.2m2
15.4m2
2012
Germania: 41.3 m2 Danemarca: 53 m2 Suedia: 44.34 m2 Italia: 34 m2 Romania: 15 m2 Sibiu: 17.5 m2 Bulgaria: 31.64 m2
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică,2014 // Eurostat - Urban Audit, 2009Date prelucrate de către autori.
26.34
24
26.69
25.3423.4823.81
Evoluţia consumului de gaz
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa datelor: E-on Gaz, 2013 / Institutul Naţional de Statistică, 2014
Sibiu România
(m2/persoană)
(m3/m2 locuibil)
Ce dotări își doresc locuitorii Sibiului în cartierele rezidențiale?
Piețe agroalimentare
33%Facilități sportive
27%Parcuri,
zone verzi
14%Cafenele
14%Locuri de joacă
pentru copii
12%
Sursa datelor: Chestionarul online realizat de către Fundaţia Heritas privind percepţia locuitorilor asupra Sibiului, 2014
Orașul beneficiază de o gamă largă de servicii medicale publice, susținute de un mediu profesional competent. Totodată, piața serviciilor medicale private este bine reprezentată, având capacitatea de a atrage resurse umane valoroase. Acest fapt permite o poziționare competitivă a orașului la nivel regional.
INFRASTRUCTURA MEDICALĂ
INFRASTRUCTURĂ MEDICALĂ
Municipiul Sibiu
Numărul de paturi disponibile în spitale
20132303
Județul Sibiu
(sistemul public și privat)
2012 830 87 264
2604
20102081
2630
20022686
3491
Evoluția numărului de medici
2010 697 89 295
2002 658 41 331
Municipiul Sibiu / Sistemul Public Municipiul Sibiu / Sistemul Privat Alte localități ale județului Sibiu
2012 1398 471 616
Evoluția numărului personalului medical mediu
2010 1626 545 700
2002 1655 78 674
Municipiul Sibiu / Sistemul Public Municipiul Sibiu / Sistemul Privat Alte localități ale județului Sibiu
Media Europeană (EU-27)
Evoluția numărului de paturi disponibile în spitale, raportatla 100.000 locuitori, în comparație media europeană și națională
538
Media Națională
628
Județul Sibiu
619
Media europeană
Numărul de medici raportat la 1000 de locuitori(2010)
3.4
Media națională 2.4
Județul Sibiu 2.54
Municipiul Sibiu 5.10
(2010)
Media europeană
Personalul medical mediu raportat la 1000 de locuitori(2010)
7.9
Media națională 5.2
Județul Sibiu 6.76
Municipiul Sibiu 14.09
1 Cămin pentru îngrijirea
persoanelor vârstnice în sistem privat
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014Primăria Municipiului Sibiu, 2014
6 Spitale publice
1 Spital privat
6 Policlinici
114 Cabinete medicale de
specialitate
240 Cabinete stomatologice
273 Medici stomatologi
74 Farmacii
215 Farmaciști
26 ONG-uri sectorul
social
2 Cămine pentru îngrijirea persoanelor vârstnice în
sistem public
118 Cabinete medicale
de familie
MOBILITATE
SĂ EXPLORĂM ORAȘUL ÎN 5 MINUTE!
MOBILITATE
Conceptul de mobilitate implică o abordare integrată a modului de deplasare a locuitorilor, astfel încât potențialul orașului să fie valorificat cât mai eficient. Din această perspectivă, Sibiul este un oraș care stimulează modalitățile de deplasare alternative, aducând în prim plan mersul pe jos, transportul în comun și bicicleta.
0 500 2000 4000 m
Turnișor
Piața Cibin
Țiglari Gușterița
Ștefan Cel Mare
Gara
Vasile Aron
Mihai Viteazu
Siretului
Balanța
Valea Aurie
Sub Arini/Stadion
Centru
Sibiu - Distanțe de deplasre nemotorizată în 5 minute
Raza de deplasare pe jos în 5 minute
Raza de deplasare cu bicicleta în 5 minute(Viteza medie de deplasare cu biciclete obisnuite 18,5 km/h conform KFV -Kuratorium für Verkehrssischerheit, Austria, 2013)
29%Exercițiu fizic
19%E mai relaxant
11%Ambient plăcut
13% E mai binepentru mediu
29%E mai economic
15%Alte motive
Ce îi motivează pe sibieni să se deplaseze pe jos sau cu bicicleta?
45%Preferă mersul cubicicleta în timpul liber
33%Preferă mersul pe josînspre locul de muncă
Sursa datelor:Sondajul de opinie realizat de către Fundația Heritas, 2014; Primăria Municipiului Sibiu, 2014 Date prelucrate de către autori.
2007
2.5 kmPiste pentru biciclete
2011
Se inaugurează prima pistă pentru biciclete pe carosabil
80 de biciclete disponibile pentru închiriere
2014
63.5 kmpiste pt. biciclete
Numărul de călători transportați zilnic cu autobuzul
336472005
394112006
443742007
624432008
678852009
840702010
904082011
951582012
Numărul de călători transportați anual cu autobuzul
14409070
16188505
22800332
24818686
30685275
33000000
34326882
Sursa datelor: S.C. TURSIB S.A. - Analiza activităţii în anul 2012
MOBILITATE
7.8
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Evoluția sumelor alocate transportului în comun din bugetul local
(milioane lei)
8.3
14.6
22.722
26.124.4
22.5
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014. Date prelucrate de către autori.
O mașină la trei persoane444162005
465602006
500712007
537932008
541312009
537852010
522342011
528332012
422882004
411832003
534832013
Evoluția numărului de autoturisme
0.076
0.064
0.059 0.057
0.054 0.051
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
0.09
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evoluția consumului de combustibil pentru transportul în comun(litri / călător)
Sursa datelor: S.C. TURSIB S.A., 2013
Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014
Autorii au utilizat numai informații, date și cifre provenind din surse publice. Autorii nu își asumă nicio răspundere pentru corectitudinea datelor preluate din aceste surse publice.
Opiniile prezentate în cuprinsul textului nu reprezintă în mod necesar opinia oficială a autorității publice locale.
www.heritas.ro