Simularea C de rezidenţiat

13 iunie 2015

Complement simplu – 50 de intrebari

1. Suspiciunea de otita medie acută cu Haemophilus influenzae se pune când este asociată otitei:

(pg. 718)

A: Otoragie

B: Conjunctivita

C: Somnolență

D: Disfagie

E: Meningita

2. Otita seromucoasă cronică are o durată a evoluției simptomelor de: (pg. 719)

A: 7 zile

B: 3 săptămâni

C: 4 săptămâni

D: 2 luni

E: 3 luni

3. Otita seromucoasă cronică este secundară: (pg. 719)

A: otitelor furunculoase

B: disfuncției trompei lui Eustachio

C: mastoiditei

D: otitelor externe virale

E: traumatismelor otice

4. Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani în otita medie acută este:

(pg. 720)

A: 2 zile

B: 5 zile

C: 9 zile

D: o zi

E: 14 zile

5. Angina lui Vincent este cauzată de: (pg. 726)

A: Bacil gram pozitiv

B: Corynebacterium

C: Spirochetă + Bacil gram negativ

D: Streptococ

E: Stafilococ

6. Amigdalectomia are indicație doar în cazul: (pg. 727)

A: anginelor care se repetă (2/iarnă)

B: anginelor care se repetă (1/an)

C: anginelor care se repetă (o dată/ 2 ani)

D: recidivei flegmonului periamigdalian

E: recidivei anginelor veziculare

7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: ()

A: Complicatia principala a amigdalectomiei este hemoragia

B: Herpangina afecteaza de obicei copiii sub 7 ani si este determinata de virusul coxsackie A

C: In angina lui Vincent starea bucodentara este proasta si respiratia urat mirositoare

D: Flegmonul periamigdalian se trateaza cu penicilina G

2

E: Agentul patogen in angina eritematoasa este cel mai frecvent un virus si doar intr-un sfert de

cazuri o bacteria

8. Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauză generală: (pg. 739)

A: HTA

B: Anomalie vasculară Rendu Osler

C: Rinosinuzită

D: Hemofilie

E: Insuficiență hepatică

9. Din afirmațiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739)

A: Este o angiomatoză autozomaă dominantă

B: Prezinta malformații vasculare mucoase

C: Prezinta malformații vasculare extra-mucoase

D: Nu este responsabilă de sângerari recidivante

E: Tratamentul său vizează utilizarea anticorpilor anti VEGF

10. Îmbătrânirea aparatului respirator poate determina (pg. 777)

A: algii intercostale bilaterale

B: algii intercostale unilaterale

C: creșterea suprafeței schimburilor gazoase

D: lipsa posibilității de efectuare a schimburilor gazoase

E: diminuarea suprafeței schimburilor gazoase

11. Îmbătrânirea vasculară are următoarele consecințe clinice (pg. 777)

A: tendința la hipotensiune ortostatică accentuată de anumite probleme venoase, deshidratare

sau medicament

B: apariția anevrismelor aortice

C: edem pulmonar

D: pierderea acuității vizuale

E: cefalee de tip migrenoid

12. Mecanismul de adaptare în urma îmbătrâniri cardiace este: ()

A: diminuarea presiunii artriale diastolice

B: creșterea presiunii artriale sistolice

C: creșterea complianței miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare

D: sporirea contribuției sitolei atriale la umplerea ventriculului

E: cresterea cantității și calității fibrelor elastice

13. În tumorile de colon şi rect complicate ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în: (pg. 476)

A: cancerul de cec

B: cancerul de colon transvers

C: cancerul de colon stâng

D: cancerul de rect

E: cancerul de unghi hepatic al colonului

14. Care din următoarele afirmaţii referitoare la chistul biliar este adevarată: (pg. 482)

A: Alpha-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml

B: apare pe fondul unui ficat cirotic

C: este indicată excizia chirurgicală

D: este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă

E: abţinere terapeutică, fără monitorizare

15. Icterul într-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489)

A: are evoluţie oscilantă

B: este progresiv

C: este însoţit de durere, febră, frison

D: nu este însoţit de prurit

E: este însoţit de scaune şi urini normal colorate

16. Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic obligă la: (pg. 491)

A: laparotomie de urgenţă

3

B: administrarea de analgezice

C: încălzirea pacientului

D: profilaxia tetanosului

E: monitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă

17. Care din următoarele complicaţii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492)

A: ocluzia intestinală

B: coleperitoneul

C: pancreatita acută

D: abcesul fundului de sac Douglas

E: supuraţia parietală

18. Specificaţi care din următoarele metode de tratament reprezintă conduita corectă în cazul plăgilor

penetrante (pg. 493)

A: laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor

B: pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia

C: vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ

D: administrarea de analgezice şi supravegherea plăgii

E: stimularea tranzitului intestinal

19. Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495)

A: bezoart

B: boala crohn

C: carcinomatoza

D: diverticul Meckel

E: corp strain

20. Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497)

A: Abdomen uşor destins, cu echimoză periombilicală (semnul Cullen)

B: Steluţele vasculare

C: Icter sclero-tegumentar

D: Meteorismul asimetric

E: Abdomen plat, imobil cu respiraţia

21. Sindromul Ogilvie se poate intâlni în următoarele situaâii, cu excepţia uneia: (pg. 498)

A: Context chirurgical postoperator

B: În reanimare

C: Bolnavul cu hipopotasemie

D: Insuficienţa cardiacă

E: Hipertensiunea arterial

22. Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495)

A: Bezoart

B: Carcinomatoza

C: Hematom al peretelui

D: Diverticul Meckel

E: Metastaze

23. Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500)

A: apendicectomie de urgenţă

B: apendicectomie de urgenţă şi administrarea de antibiotice cu spectru larg

C: tratament medical iniţial şi apendicectomie la distanţă

D: tratament medical profilactic

E: apendicectomie laparoscopică

24. În apendicita acută, explorările biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499)

A: sindromul de citoliză hepatică

B: sindromul inflamator

C: sindromul de activitate imunologică

D: sindromul bilio-excretor

E: sindromul de retenţie azotată

4

25. Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile femurale este adevărata? (pg. 504)

A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcadă crurală

B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crurală, medial de vasele femurale

C: Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin fascia transversalis

D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizează prin orificiul inghinal profund în relaţie cu

funiculul spermatic

E: Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical

26. Herniile inghinale sunt acele hernii: (pg. 504)

A: Al căror orificiu este situat mai sus de arcada crurală

B: Al căror orificiu este situat sub arcada crurală

C: Al căror orificiu este medial de vasele femurale

D: Al căror orificiu este la nivelul zonei ombilicale

E: Al căror orificiu este situat pe linia albă

27. Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie înghinală este

adevărată? (pg. 505)

A: Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper

B: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală

C: Sutura simplă prin puncte separate pentru micile orificii

D: Laparotomia sau laparoscopia

E: Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea abdominal

28. Colică biliară litiazică este durerea tipică în litiază veziculară, caracterizată prin: (pg. 508)

A: acompanierea constanta de febră şi de icter

B: instalarea apărării musculare în hipocondrul drept

C: apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă

D: durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept

E: durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit

29. Triada Charcot se caracterizează clinic prin următoarele elemente: (pg. 512)

A: durere biliară urmată de febră şi apoi de icter

B: colică biliară, febră şi vărsături bilioase

C: durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă

D: durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar

E: colică biliară, hepatomegalie şi icter

30. Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este indicată în: (pg. 512)

A: colecistita acută gangrenoasă

B: icterul mecanic însoţit de hepatomegalie

C: angiolangita cu sepsis necontrolat

D: pancreatita acută de cauză biliară

E: litiaza biliară de migrare

31. În managementul terapeutic al pancreatitei cronice intră: (pg. 469)

A: Tratamentul disfuncţiei organice multiple

B: Colecistectomia laparoscopică de principiu

C: Anastomoza pancreatico-jejunală

D: Splenectomia

E: Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi peripancreatică

32. Tratamentul etiologic al pancreatitei acute constă în: (pg. 516)

A: Pseudochisto-jejuno anastomoză

B: Drenajul necrozelor pancreatice şi peripancreatice

C: Tratamentul disfuncţiei organice multiple

D: Colecistectomie de urgenţă în formele grave

E: ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul căii biliare principale

33. Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514)

A: PaO2 < 60 mmHg

B: leucocite > 16000/mm3

5

C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l

D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l

E: calcemia < 2.00 mmol/l

34. Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517)

A: Infecţiei hematogene a lichidului de ascită

B: Tuberculozei abdominale

C: Perforaţiei de tub digestiv

D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate

E: Ingestiei de substanţe caustic

35. Intervenţia Hartmann în peritonita prin cancer de colon stâng perforat constă în: (pg. 518)

A: Sutura perforaţiei fără drenaj

B: Hemicolectomie stângă şi anastomoză colorectală termino-terminală

C: Colectomie stângă, închiderea bontului rectal, colostomie terminală

D: Colectomie stângă şi anastomoză colorectală latero-terminală

E: Ileo-recto-anastomoză latero-laterală

36. Sarcina heterotopica reprezintă localizarea: (pg. 533)

A: tubară

B: interstiţială

C: peritoneală

D: cervicală

E: localizarea concomitentă intra şi extrauterină

37. Care dintre următoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual? (pg. 561)

A: Meteorism abdominal

B: Dureri pelvine

C: Iritabilitate

D: Mastodinie

E: Metroragie

38. Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infecţia cu: (pg. 576)

A: Candida albicans

B: Trichomonas vaginalis

C: Gardnerella vaginalis

D: Chlamidia trachomatis

E: Papiloma virusuri

39. Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne, cu exceptia:

(pg. 588)

A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice

B: Perete gros

C: Caracter multilocular

D: Componenta solida

E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic

40. Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite ) sunt

urmatoarele cu exceptia: (628)

A: boala Waldenstrom

B: leismanioza

C: sarcoidoza

D: lupus sistemic

E: hepatita cu virus B

41. Care dintre următoarele afirmații despre spondiloartropatii nu este adevarată: (pg. 634)

A: asociază afectare de tip inflamator axial, periferic și entezal

B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27

C: reunesc spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artritele reactive, artritele din boli

inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;

6

D: pot avea manifestări extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate

E: au frecvența similară poliartritei reumatoide

42. Osteoporoza secundară (pg. 637)

A: nu are niciodată o cauză endocrinologică

B: nu trebuie exclusă în momentul diagnosticului formei primare întrucât reprezintă un alt tip de

patologie

C: se poate regăsi la un pacient cu rezecție intestinală extinsă în antecedentele patologice

D: reprezintă un stadiu evolutiv al osteoporozei primare

E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corectă

43. Semnele Leri și Lasegue (pg. 627)

A: sunt pozitive în cazul herniei rupte

B: traduc sciatica L3-L4

C: redau originea discală a unei afectări radiculare

D: sunt echivalente semnului soneriei

E: niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este cel correct

44. Care sunt reacțiile adverse după administrarea steroizilor pe cale generală (pg. 648-649)

A: Hipercorticismul iatrogen, retard de creștere la copil, amenoree, osteonecroză aseptică

B: Boala Crohn, complicații cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidită, acnee

C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecții oportuniste

D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant

E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie

45. Fractura-dezlipire epifizara Salter 3 este fractură cartilajului de crestere cu (pg. 664)

A: Traiect numai prin cartilajul de creștere

B: Prelungire metafizară

C: Prelungire epifizară

D: Prelungire metafizară și epifizară

E: Compresiune axială

46. Tratamentul flegmonului digital în stadiul 2 se face prin: (pg. 670)

A: Dacă nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile

B: 2 contraincizii la nivelul extremităților degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile

C: Excizia tendonului interesat daca acesta a necrozat

D: Deschidere în Z a degetului și sinovectomie digitală

E: Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile

47. Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin: (pg. 680)

A: artere ṣi vene subṭiri ṣi filiforme la nivelul retinei

B: hemoragii retiniene striate sau rotunde

C: edem macular ischemic cu aspect de cireaṣǎ macularǎ

D: Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare

E: vene ṣi artere ȋntecuite sub formǎ de manṣoane perivasculare

48. In legatura cu OACR este adevarat ca: ()

A: este f necesara biopsia de artera temporala

B: spasmul arterio-venos intra in etiologie,alaturi de boala horton

C: PCR,VS se fac in urgenta

D: in caz de boala horton asociata se face corticoterapie per os,iar in caz de cardiopatie

emboligena se face tratam anticoagulant

E: examinarile oftalomologice sunt obligatorii

49. Glaucomul acut se caracterizeazǎ prin urmǎtoarele semne și simptome cu excepṭia: (pg. 683)

A: congestie ocularǎ

B: ochi dur datoritǎ creṣterii tensiunii intraoculare

C: durere ocularǎ intensǎ

D: miozǎ, cu pupilǎ fixǎ areflexivǎ

E: stare generalǎ alteratǎ, greṭuri, vǎrsǎturi

7

50. Uveita acutǎ este caracterizatǎ de urmǎtoarele aspecte clinice cu excepṭia: (pg. 684)

A: precipitate pe endoteliul corneean

B: efect Tyndall al umorii apoase

C: sinechii iridocristaliniene

D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice

E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean

Complement multiplu – 150 de intrebari

51. Urmatoarele afectiuni se manifesta cu hipoaucuzie neurosenzoriala ()

A: Labirintita B: Otita medie acuta C: Otita externa

D: Otita seromucoasa E: Orita externa maligna (osteita osului temporal)

52. Urmatoarele afectiuni pot fi bilaterale: () A: Pericondrita B: Otita medie acuta la copil C: Otita seromucoasa

D: Otita seroasa la adult care are drept etiologie tumora de cavum E: Otita externa

53. Stadiile otitei medii acute sunt: (pg. 717) A: Stadiul de colectare B: Stadiul de cicatrizare C: Stadiul perforat D: Stadiul congestiv

E: Stadiul cataral 54. La impedanțmetrie în cadrul explorarii otitei seromucoase găsim: (pg. 720)

A: Curba tip A B: Curba tip B

C: Curba tip C D: Curba tip D E: Curba tip E

55. Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718) A: mastoidita B: timpanoscleroza C: devieri de comportament la copii D: tromboflebita sinusului lateral E: labirintita

56. Mononucleoza infectioasa: (p. 725) A: Este o patologie a adultului tanar B: Se insoteste de astenie importanta care persista mult timp dupa episodul acut C: Tratamentul se face cu penicilina din grupul A D: Serologia EBV se face in toate cazurile E: Tratamentul este simptomatic(antipiretice, antalgice)

57. Diagnosticul pozitiv în mononucleoză infecțioasă se stabilește pe bază: (pg. 725)

A: Reacție VDRL B: Hemogramei C: Reacția Paul-Bunnel-Davidsohn D: Serologia HIV E: Serologia EBV

58. Angina ulcero-necrotică se întâlnește în: (pg. 722) A: Mononucleoza infecțioasă

B: Difterie C: Angina Vincent D: Șancru sifilitic E: Herpes

59. În aprecierea abundenței unui epistaxis este primordială investigarea: (pg. 737)

8

A: paloarei tegumentare B: hipotensiunii C: temperaturii

D: tahicardiei

E: tahipneei 60. Oprirea sângerarii într-un epistaxis presupune: (pg. 737-738)

A: antialgice B: tamponament nazal anterior C: tamponament nazal posterior D: embolizarea vaselor incriminate E: antibioterapie

61. Examinările complementare în epistaxis presupun: (pg. 738-739) A: bilanțul coagulării B: bilanțul factorilor de risc cardio-vascular C: bilanț de imagistică (CT, RMN) D: examinarea otică E: bilanț de imagistică (angiografie)

62. Care sunt consecintele îmbătrânirii funcției renale? (pg. 777) A: Scăderea volumului rinichilor bilateral

B: Scăderea volumului unui singur rinichi C: Frecvența complicațiilor renale iatrogene D: Frecvența deshidratărilor extracelulare și toleranța scazută la regimurile desodate E: Frecvența hipo- și hipernatremiei

63. Managementul pacientului vârstnic trebuie să cuprindă întotdeauna (pg. 780)

A: anularea datelor anamnestice B: reconstituirea anamnezei C: tratament de urgență indiferent de tratamentele urmate anterior D: cunoașterea tratamentului pacientului, fără a omite automedicația E: examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal și ECG

64. Următoarele afirmații cu referire la creșterea riscului iatrogen la persoanele în vârstă sunt adevărate , cu excepția: (781)

A: modificări farmacocinetice datorate vărstei B: modificari ale volumelor de distribuție , cu diminuarea masei musculare și riscul de supradozaj a medicamentelor liposolubile

C: modificări ale volumelor de distribuție,cu diminuarea tesutului adipos și cu riscul al medicamentelor liposolubilede supradozaj D: modificări ale volumelor de distrinuție , cu creșterea masei musculare și risc de supradozaj al

medicamentelor hitrosolubile E: polipatologia și polimedicația cresc riscul interacțiunilor medicamentoase

65. Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: () A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa

E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani

66. Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular

C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal

E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)

67. Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile

metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen

68. Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: ()

9

A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1

C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica

in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens

69. Elementele de diagnostic clinic în cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea stării generale

D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaţiile

70. Elementele clinice ale extensiei tumorale în cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: masă abdominală epigastrică B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistată la tuşeul rectal

D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea stării generale

71. În cancerul de colon drept tratamentul chirurgical constă în: (pg. 477) A: colostomie cutanată B: hemicolectomie dreaptă C: limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la originea lor D: restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică

E: aplicarea de endoproteză

72. În cancerul de colon stâng ocluziv tratamentul constă în: (pg. 478) A: rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau endoproteză) B: colectomia carcinologică în primul timp C: reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale D: chimioterapie paleativă E: hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea timp cu anastomoza colorectală

73. Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric

C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier

74. Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica

75. În cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491)

A: vezicula biliară B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina

76. Diagnosticul de traumatism pancreatic este susţinut de: (pg. 493) A: durere de pancreatită acută

B: scăderea amilazelor C: creşterea lipazei D: febră persistentă şi frison E: creşterea calcemiei

77. Complicaţiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoasă în caz de plagă a venelor suprahepatice

B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinală E: şocul toxico-septic

10

78. Examenul clinic al unei plăgi abdominale trebuie să identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare şi punctul de ieşire B: traiectoria plăgii

C: debridarea şi sutura plăgii

D: profilaxia tetanosului E: dacă plaga este penetrantă

79. Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii

E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic

80. Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt următoarele semne şi simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominală B: Meteorismul abdominal C: Hematemeza D: Vărsăturile

E: Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze

81. Următoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucţie: (pg. 495)

A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator

82. Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sondă Faucher +/- colonoscopie B: Scurtă sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectală C: Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie (intervenţia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul se devolvulează spontan

83. Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499)

A: febra 37.5-38.5 B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ

D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit

84. Complicaţiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)

A: plastronul apendicular B: peritonita generalizată C: abces apendicular D: degenerarea malignă E: hemoragie digestivă inferioară

85. Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn

B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza E: Nici un raspuns correct

86. Plastronul apendicular : (500)

A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute

C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare

87. Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata

C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca

88. Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile inghinale la copii sunt adevărate? (pg. 505)

11

A: Afecteaza mai ales baieţii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale

D: Sunt dobândite

E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia

89. Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia B: Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea peritoneală C: Reparaţia parietală D: Enterectomia E: Drenajul cavităţii peritoneale

90. Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie ombilicală sunt false? (pg. 505) A: Sutură simplă prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de orificiu mare C: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală D: Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper

E: Sutura tendonului conjunct la arcada crurală

91. Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504)

A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala

92. Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza

93. Triada Charcot consta in : (pag.512)

A: durere biliara B: frison C: febra

D: icter E: varsaturi

94. Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag

508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept E: se insoteste de febra

95. Diagnosticul clinic de colecistita acută se susţ (pg. 510)

A: durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături B: durere în hipocondrul drept cu iradiere în umarul drept C: prezenţa constantă a febrei D: prezenţa constantă a subicterului conjunctival E: prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul drept sau flancul drept

96. Examenul ecografic în colecistită acută litiazică poate evidenţia: (pg. 510) A: dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice

B: lichid liber perivezicular C: îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular în mare tensiune si subţiat E: calculi în colecist

97. Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa

B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica

12

98. Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi B: lipsa icter

C: icter

D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze

99. Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita

E: colecistita cronica

100. Examenul ecografic in litiaza veziculară simptomatică necomplicată evidenţiază: (pg. 509) A: colecist mărit de volum B: colecist cu perete îngroşat peste 2 mm C: colecist cu perete neîngroşat sub 2 mm D: lichid pericolecistic

E: calculi hiperecogeni cu con de umbră

101. Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513)

A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza

102. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 %

103. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467)

A: Tumori pancreatice B: Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita

D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mesenteric

104. Care afirmaţii sunt false cu privire la pancreatita cronică? (pg. 467, 469)

A: Cauza cea mai frecventă este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară D: Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu sensibilitate redusă E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv

105. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la pancreatita acută? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaţie acută a pancreasului

B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi consumul de alcool C: Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficienţă multiorganică E: Nu este necesară internarea în formele uşoare de boală

106. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515)

A: Orice pacient cu pancreatita acută se internează B: Formele grave de boală se tratează în secţiile de terapie intensivă

C: La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este indicată colecistectomia clasică de primă intenţie D: Orice formă de pancreatită acutp necesită intervenţie chirurgicală E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul Tienamului

107. Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului

C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mesenteric

108. Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514)

13

A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10%

D: calcemia< 2.00 mmol/l

E: LDH>1,5N

109. Complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie

110. Următoarele circumstanţe etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominală B: Perforaţia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneală D: Peritonita cu fungi E: Infecţia ascitei

111. Tratamentul etiologic al peritonitei acute constă în: (pg. 518) A: Laparotomie

B: Pleurostomie C: Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie

112. Peritonita acută postoperatorie va fi evocată în special în caz de: (pg. 518)

A: Febră B: Secreţii purulente prin cicatrice C: Secreţii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburări de cunostinţă, agitaţie, insuficienţă renală acută, insuficienţă respiratorie acută

113. Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica

B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica

E: Insuficienta renala

114. Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai mult

B: Contractura abdominală C: Hemoptizia D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze E: Durere toracică accentuată de tuse şi inspir profund

115. Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept

C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie

116. Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534) A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii

B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala C: Masa laterouterina palpabila uneori

D: Semne de soc E: Aparare abdominal

117. Bilant biologic in SEU (pag 534) A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG

C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D) E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva

118. Prezentatia (pag 549)

14

A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica

D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte

E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic

119. Preeclampsia (pag 525) A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta) C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3

120. Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau asociata cu unul din urmatoarele semne (pag 525) A: proteinurie > 3 g/zi B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h D: hemoliza

E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normal 121. Sarcina extruterină necomplicată (care nu s-a rupt) se manifestă clinic prin: (pg. 534)

A: Dureri pelvine moderate şi metroragie la începutul sarcinii B: Durere violentă, sincopală C: Laterouterin, la tuşeul vaginal, se palpează masa tumorală D: Tahicardie E: Durere ce iradiază la nivelul umerilor

122. Scorul Fernandez in evaluarea oportunităţii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine (pg. 535) A: nivelul HCG B: nivelul estrogenilor C: nivelul progesteronului D: dimensiunea hematosalpingelui E: prezenţa hemoperitoneului

123. Sindromul HELLP se caracterizează prin: (pg. 528) A: hemoliză B: citoliză hepatică

C: leucocitoza D: trombopenie E: anemie

124. Preeclampsia severă se manifestă prin: (pg. 525) A: Tas>160mmHg şi Tad>110mmHg B: dureri în epigastru, greţuri, vărsături C: proteinurie >2,5g/ zi D: hemoliza E: trombocitopenie<80.000mm3

125. Depistarea trisomiei 21 în sarcină se face pe baza următorilor parametri: (pg. 523)

A: vârsta pacientei B: dimensiunea translucenţei nucale fetale în primul trimestru de sarcină C: tensiunea arterială maternă D: markeri serici în primul trimestru E: diametrul mediu al sacului gestaţional

126. Între modificările fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522) A: Proteinuria > 300 mg/l

B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologică) C: Scăderea fosfatazei alcaline D: Creşterea VSH E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologică)

127. Preeclampsia severă reprezintă asocierea preeclampsiei cu unul din semnele următoare: (pg. 525)

A: proteinuria > 3,5 g/zi B: hemoliza C: trombopenia < 150000/mm3 D: tulburări neurologice

15

E: sindrom HELLP

128. Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533) A: Tabagismul

B: Alcoolismul cronic

C: Tratamentul cu clomifen citrat D: Antecedente de intervenţii chirurgicale în sfera hepatică E: Vârsta sub 35 de ani

129. Indicaţiile pentru inducerea travaliului sau operaţia cezariană în preeclampsie sunt: (pg. 527) A: HTA controlată B: eclampsie C: hematom retroplacentar

D: trombocite > 300.000 E: sindrom HELLP

130. Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530) A: diabet B: chisturi ovariene C: chorioamniotita

D: consum de substante toxice E: hematom retroplacentar

131. Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523) A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm C: diametrul transvers median >=12.5 cm D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm

E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm

132. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual? (pg. 559) A: Faza foliculară se încheie cu ovulaţia B: Faza luteală se încheie cu ovulaţia C: Faza foliculară corespunde transformării foliculului în corp galben D: Faza luteală corespunde transformării foliculului în corp galben

E: Faza luteală corespunde menstruaţiei 133. Cauze ale hemoragiei genitale în afara sarcinii sunt: (pg. 584)

A: polipul endometrial

B: ectropionul C: endometrita D: hiperplazia endometrială

E: ruptura uterină

134. Enumeraţi cauze uterine ale hemoragiei genitale în afara sarcinii: (pg. 584) A: cancerul endometrial B: adenomioza C: ectropion D: endometrita E: cervicita

135. În ce constă bilanţul de sângerare genitală în afara sarcinii: (pg. 585) A: hemoleucograma şi trombocitele B: ecografia pelvina pe cale abdominală şi transvaginală C: histerosalpingografia D: examinarea clinica a colului cu specul,TV

E: frotiu cervicovaginal 136. Semne de şoc în hemoragie: (pg. 583)

A: hipotensiune arterială B: dispnee C: extremităţi reci D: transpiraţii E: vertij

137. Sindromul ovarului polichistic se asociază cu următoarele semne: (pg. 559)

A: alopecie B: spaniomenoree C: amenoree D: scădere ponderală

16

E: hiperandrogenism

138. Bilanţul in cazul sângerarii de cauza genitală în afara sarcinii se face astfel: (pg. 585) A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat în timpul sângerării

B: Se indică excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic şi urinar

C: Se indică hemoleucograma şi numărarea de trombocite D: Este absolut contraindicată biopsierea endometrului, până la oprirea sângerării E: Se indică feritinemia

139. În afara sarcinii în etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560) A: cancerul de col uterin B: polipul endometrial C: hematomul retroplacentar

D: avortul spontan E: endometrita

140. Hemoragia genitală în afara sarcinii este dată de: (pg. 560) A: Hematom retroplacentar B: Cancerul ovarian C: Adenomioza

D: Endometrita E: Chist ovarian

141. Tratamentul în SOP poate consta în: (pg. 559) A: reducerea greutăţii B: administrarea de metformin C: sterilet ce eliberează progestativ D: administrarea de clomifen citrat

E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical 142. Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in

urmatoarele situatii patologice ce evolueaza cu metroragie: () A: Hiperplazie endometriala B: Metroragii functionale C: Metroragii cataclismice D: Adenomioza

E: Chist ovarian

143. Tratamentul caror infec'ii genitale joase este asigurat de Metronidazol? (pg. 576) A: Trichomonas vaginalis

B: Streptococ grup B C: Candidoza vaginală D: Gardnerella vaginalis

E: Herpes virus genital 144. Vaginita cu Candida prezintă următoarele simptome: (pg. 576)

A: leucoree gri, urât mirositoare B: leucoree verde C: leucoree albă D: prurit E: dispareunie

145. Tratamentul piosapinxului cuprinde: (pg. 577) A: Laparoscopie, drenaj şi evacuare de puroi B: Puncţie diagnostic C: Antiinflamatoare nesteroidiene şi corticoterapie D: Montare DIU

E: Antibioterapie

146. Complicaţiile pe termen lung ale infecţiilor genitale înalte pot fi: (pg. 578)

A: aderenţe pelvine B: sarcina extrauterină C: endometrite D: distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine E: piosalpinx

147. Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt: (pg. 578)

A: infertilitatea tubară B: sarcină extrauterina C: adenomioza D: aderenţe pelvine

17

E: recidive

148. Simptomele în infecţia genitală cu Candida albicans sunt: (pg. 576) A: prurit

B: leucoree albă

C: metroragie D: eritem vaginal E: dispareunie

149. Piosalpinxul: (pg. 576) A: Dă febră B: Nu dă febra C: Dă dureri importante pelvine

D: Se însoţeste de prezenţa de masă laterouterină dureroasă la tuseul vaginal E: Este o infecţie torpidă, paucisimptomatică

150. Următoarele afirmații despre endometrita sunt adevărate: (pg. 577) A: febră B: dureri abdomino-pelvine C: dureri la mobilizarea uterină

D: hidroree E: leucoree purulentă

151. Diagnosticul diferenţial al salpingitei se face cu: (pg. 577) A: chisturi ovariene B: sarcina ectopică C: pancreatita D: pielonefrita

E: colecistita

152. Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infectiilor genitale înalte sunt: (pg. 578) A: sarcina extrauterină B: fibromatoza uterină C: cancerul de endometru D: infertilitatea tubară E: dureri pelvine cornice

153. Tratamentul infectiilor genitale inalte: () A: monoantibioterapie + AINS B: monoantibioterapie + corticoterapie

C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie D: Augmentin + Oflocet E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei

154. Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576) A: Fluconazol ovule B: Sapun alcalinizant C: Econazol comprimate D: Econazol ovule E: Econazol crema vaginala

155. Evaluarea complementară a pacientului cu poliartrită reumatoidă presupune (pg. 629)

A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C: determinarea anticorpilor anti-CCP și a factorului reumatoid D: radiografia de mâini și ecografia articulară E: testarea funcției hepatice și a creatininei

156. Tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă presupune (pg. 630, 631) A: utilizarea de prima intenție a terapiei anti-TNF în formele ușoare și moderate de boală

B: inițial administrarea de metotrexat sau leflunomidă C: administrarea de rituximab de prima intenție în formele severe de boală D: evitarea hidroxiclorochinei în monoterapie E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazină

157. Monitorizarea pacientului cu poliartrită reumatoidă include (pg. 631) A: evaluarea clinică a rigidității matinale și durerii articulare

B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C: evaluarea radiografică a mâinilor la fiecare trei luni D: scorul de activitate a bolii DAS28 E: identificarea comorbidității cardiovasculare

18

158. Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630) A: infectia B: distrugere osteocondrala

C: AVC

D: sinovita atlantoaxoidiana E: cancer

159. Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631) A: diaree B: insomnii C: dispepsie D: alopecie

E: citopenii 160. Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine diagnosticele

diferentiale, urmatoarele: (pag 629) A: parvovirusul B19 B: seologia lyme C: ac anti-Sm

D: antigenemia p24 E: enzime hepatice

161. Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629) A: infiltratii locale de corticosteroizi B: ains ca tratament de fond C: corticosteroizi ca tratament de fond D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt

E: leflunomida ca tratament de fond conventional 162. Alegeți afirmațiile adevărate privind afectarea entezelor în spondiloartropatii (pg. 634-635)

A: se exprimă frecvent prin talalgii B: constă în inflamația zonei de inserție pe os a tendoanelor și ligamentelor C: răspunde la administrarea de sulfasalazină D: se tratează cu AINS E: constă în dureri trohanteriene, sternale

163. Tratamentul anti-TNF-alfa în spondilita anchilozantă este (pg. 635) A: indicat în cazurile cu afectare vertebrală dupa eșec succesiv la trei AINS B: indicat în afectarea coxofemurală

C: prescris după excluderea istoricului de tuberculoză primară D: singura opțiune terapeutică a uveitelor E: util în cazurile cu afectare a entezelor care nu răspund la administrarea corectă a AINS

164. Examenul RMN în spondilita anchilozantă evidențiază (pg. 635) A: efuziunea articulară de șold B: afectarea sacroiliacă și vertebrală în cazurile cu radiografii normale C: hiposemnal T1 după administrarea de gadolinium și hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D: aspectul de spondilodiscită infecțioasă E: sinovita articulațiilor periferice în cazurile cu aspect ecografic normal

165. Care dintre următoarele afirmații privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevărate: (pg. 634-635) A: durerea de spate de tip inflamator răspunde prompt la administrarea AINS și reaparare după 48 de ore după oprirea tratamentului B: afectarea fesieră este obiectivată prin durere fesieră

C: artritele periferice sunt simetrice D: antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale – sunt

semnificative pentru diagnostic E: niciuna dintre afirmațiile de mai sus

166. Despre spondilita anchilozanta sunt adevarate rmatoarele afirmatii (pag 634-635): () A: decubitul ventral este esential B: se asociaza frecvent cu nefropatia IgA C: are risc scazut de amiloidaza AA spondiloartropatia cu sindrom inflamator netratat

D: osteoporoza este adesea prezenta E: HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia asimptomatica

167. Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634) A: sinovita

19

B: artralgii C: pustuloza D: hepatalgie

E: osteita

168. Osteoporoza primară (pg. 636-637) A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizantă B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C: poate induce afecțiuni de tip malign D: poate fi diagnosticată atât la femei cât și la bărbați E: nu este dureroasă, simptomatologia algică fiind de fapt prezentă doar în cazul unei fracture

169. Absortiometria cu raze X (pg. 636) A: este utilizată pentru terapia osteoporozei B: măsoara densitatea minerală osoasă la nivelul coloanei vertebrale lombare C: redă un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D: redă un scor T normal mai mare de -1 E: reprezintă un instrument important în diagnosticul osteoporozei secundare

170. Când indicați efectuarea densitometriei osoase (pg. 638) A: La populația generală cu antecedente personale de fractură la nivel vertebral lombar fără o

traumă majoră B: În cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C: La femei în postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m², cu excepția celor care se află în terapie de substituție hormonală cu TSH în doze mai mici decât cele necesare pentru protecția oaselor

D: La femei aflate în postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioadă de cel puțin 3 luni consecutive la o doză care sa depașească 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E: La subiecți de sex feminin cu menopauza înainte de 40 de ani

171. Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637) A: fracturi vertebrale B: fracturile degetelor de la mana

C: extremitatea superioara a femurului D: fracturile craniului E: extremitatea distala a antebratului

172. Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza maligna: (pag.637) A: fracturi vertebrale mai sus de T4

B: fracturi vertebrale mai jos de T4 C: recul al peretelui posterior D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei

173. Tratamentul radiculalgiei și al sindromului de compresie nervoasă (pg. 626-627) A: include administrarea pe cale sistemică și pe termen lung a unui corticoid B: presupune terapia cauzei principale

C: poate fi de tip medicamentos local D: nu include cura chirurgicală în ceea ce privește sindromul de tunel carpian E: permite infiltrația cu corticosteroizi și la pacienții cu tulburări de coagular

174. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte (pg. 626) A: Un fumător cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator și asociere de sindrom Claude-Bernard-

Horner poate fi diagnosticat cu afecțiune malignă pulmonară B: Nemenționarea posibilității unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de

tunel carpian – reprezintă o eroare de diagnostic C: Afectarea radiculară L5 include lezarea tronculară a nervului sciatic popliteu extern D: Cruralgia poate fi definită la nivel L3 sau L4 E: Sindromul de coadă de cal reprezintă indicație chirurgicală în cazul unei lomboradiculalgii

175. Indicațiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627) A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potențial letal

B: includ deficitul motor recent și radiculalgia hiperalgică C: se adresează cazurilor cu afecțiuni pluriradiculare, tulburări sfincteriene, dar și celor cu dureri radiculare de origine discală cu insuficiență funcțională majoră D: nu există indicație chirurgicală în cazul lomboradiculalgiilor

20

E: nu se poate recurge la terapie chirurgicală în primele 8 săptămâni de la diagnosticul sindromului de coadă de cal

176. Examinările complementare în cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627)

A: pot releva semne de denervare cu indicație chirurgicală imediată

B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C: includ efectuarea de radiografii ale mâinilor D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E: vor cuprinde și hemograma, VSH,CRP

177. Care dintre următoarele afirmații sunt incorecte (pg. 645-646) A: AINS au și efecte de tip analgezic și antipiretic B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1

C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiană E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrită acută interstițială imunoalergică

178. Ce indicați în prescripția corticosteroizilor (pg. 648) A: scăderea treptată a dozelor fără necesitatea unei terapii de fond în poliartrita reumatoidă

B: contraindicația acestor substante medicamentoase în vasculite sistemice, tip boala Horton C: administrarea în polimialgia reumatică în doza inițiala de „atac” cu diminuarea ulterioară

treptată D: riscul de insuficiența suprarenală consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E: terapia pe termen scurt nu impune descreștere progresivă

179. Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649)

A: poliartrita reumatoida B: artrita aseptica C: canal carpian D: bursita E: polimialgie reumatica

180. Care sunt contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi? () A: Infectia activa

B: Artrita septica C: Tulburari de coagulare D: Hemartroza

E: Hipersensibiliate la oricare din excipienti 181. Următoarele afirmații referitoare la fracturile extremității superioare a femurului sunt

adevărate: (pg. 655)

A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare B: Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului femural C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente D: Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioasă

182. Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din următoarele motive (pg. 664)

A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca intervenția chirurgicală este localizată pe cartilajul de creștere) B: Tolerabilitate bună a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioară C: Epifize fertile: aproape de genunchi și departe de cot D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de creștere

E: Absența complicațiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips

183. In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a pumnului

trebuie analizate: (653) A: interlinia articulara B: orientatia glenei radiale C: indicele radio-ulnar D: linia bistiloidiana E: angularea

184. Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: (pg. 669) A: Marirea în volum a degetului afectat B: Localizarea infecției C: Iradierea durerii de-a lungul învelișului

21

D: Durere la extensia pasivă a degetului E: Deformarea degetului cu încovoierea lui

185. Din factorii favorizanți ai infecțiilor parților moi fac parte: (pg. 669)

A: Hipotiroidismul

B: Artroza la nivelul degetelor mâinii C: Diabetul zaharat D: Deficiență a statusului imunologic E: Prezența de corpi straini

186. Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: (pg. 670) A: Ablație prin contraincizii la extremitățile degetului B: Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile

C: Deschidere în Z a degetului D: Sinovectomie digitală E: Excizia tendonulu

187. Cauzele de ocluzie de vena centrala a retinei sunt: () A: Hipertensiunea arteriala B: Ocluzii si stenoze de artera carotida externa

C: Hipertensiunea intraoculara (40% din cazuri) D: Compresiuni intraorbitare, flebite si periflebite

E: Ateroscleroza, diabet zaharat si alti factori de risc cardio-vasculari 188. Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeazǎ prin: (pg. 679)

A: congestia ocularǎ

B: scǎderea bruscǎ a vederii C: precipitate pe faṭa posterioarǎ a corneei

D: sinechii irido-cristaliniene E: edem macular cu aspect de cireaṣǎ macularǎ

189. Care dintre urmǎtoarele afirmaṭii sunt valabile ȋn cazul neuropatiei oprice ischemice acute

anterioare? (pg. 681) A: scǎderea brutalǎ a vederii B: durere ocularǎ, congestie ocularǎ apǎrutǎ cu 24 de ore ȋnainte de scǎderea acuitǎṭii vizuale

C: amputarea cȃmpului vizual

D: edem papilar cu hemoragii peripapilare E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton

190. Conduita de urmat si tratamentul in OVCR: ()

A: identificarea semnelor de gravitate in favoarea unei forme edematoase

B: masurarea TA C: identificarea urgenta a tratam curativ eficient D: preventia complic neovasculare:-fotocoagulare panretiniana pe 360 grade E: tratam edemului macular cistoid:injecatrae intravitreana de corticoizi-triamcinolona/crioaplicatii

191. Semne functionale in keratita acuta: (pag.683) A: durere

B: fotofobie C: ochi alb nedureros D: hemoragii peripapilare E: blefarospasm

192. Fac parte din etiologiile glaucomului acut prin inchiderea unghiului: (pag.683) A: ocluzia venei centrale a retinei

B: scleroza multipla

C: stenoza carotidiana stransa D: retinopatia diabetica proliferativa complicata E: sarcoidoza

193. Urmǎtoarele semne ṣi simptome sunt caracteristice pentru sclerita acutǎ anterioarǎ? (pg.

687) A: acuitate vizualǎ normalǎ B: ochiul prezintǎ roṣeaṭǎ localizatǎ care dispare dupǎ aplicarea unui vasoconstrictor C: apare durere ocularǎ intensificatǎ la miṣcǎrile globului ocular D: cristalinul prezintǎ opacifiere nuclearǎ sau corticalǎ posterioarǎ

E: edem papilar bilateral, cu hemoragii ṣi exsudate peripapilare

194. Care dintre urmǎtoarele afecṭiuni pot determina sclerită? (pg. 687)

A: boala Behcet

22

B: tuberculoză C: sarcinǎ extrauterinǎ D: boalǎ Crohn

E: poliartritǎ reumatoidǎ

195. Criteriile de gravitate ale unei conjunctivite bacteriene sunt reprezentate de: (pag.686) A: fotofobie B: secretii purulente abundente C: cerc perikeratic

D: lacrimare abundenta E: hemoragii peripapilare

196. În etiologia scleritei figurează: (687) A: boli neurologice B: boli articulare C: tramatica

D: boli granulomatoase E: boli infecţioase

197. Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de histoprognostic) A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie

B: Procentul de CIS asociat C: Invazia ganglionului santinela

D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei

198. Mastoza sau distrofia fibrochistică a sânului: (pg. 601) A: conduita terapeutică constă în administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lună B: mărimea chisturilor este variabilă în funcție de momentul ciclului C: este o tumoră mamară malignă

D: crește riscul cancerului de sân E: tratamentul este eminamente chirurgical

199. Distrofia fibro-chistică a sânului se caracterizează prin: (pg. 601) A: prezența unui nodul sau mai mulți, chiar placard B: nu crește riscul cancerului de sân C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului

D: mastodinie cronică cu agravare premenstrual E: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale

200. Indicația operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomandă în caz de: (pg. 589) A: chist cu aspect organic evidențiat prin ecografie B: creștere de volum a chistului C: prezența ascitei în cantitate mare D: prezența unui chist folicular sau de corp luteal

E: în caz de modificări morfologice ale chistului