sinteza-dec-c22.doc

Studii ecohidrologice, suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei TEMA C2

SINTEZA MMDD

2. MASURI DE RESTAURARE PROPUSE IN VEDEREA ATINGERII STARII ECOLOGICE BUNE (SEB) A APELOR. STUDIU DE CAZ PENTRU BAZINUL HIDROGRAFIC JIJIA

Razvan Voicu, Liliana Alexandru

Problematica abordată în cadrul studiului care face obiectul fazei, se înscrie în cadrul preocupărilor de protecţie a mediului, respectiv a măsurilor de prevenire/remediere sau reducere a efectelor ecologice generate de impactul antropic asupra starii corpurilor de apa, în vederea realizării obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC). Directiva Cadru a Uniunii Europene 2000/60/EC introduce conceptul: ”Apa nu este produs comercial ci este un patrimoniu care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare”.

Noul concept de amenajare a raurilor, « Mai mult spatiu pentru rauri », presupune armonizarea cerintelor sociale si economice (alimentarea cu apa, apararea impotriva inundatiilor etc. ) cu cerintele ecologice.

Lucrarea propusa se inscrie in cadrul preocuparilor de protectie a mediului inconjurator, fiind de mare actualitate si interes pentru adoptarea si implementarea Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC, ce are ca scop principal atingerea starii ecologice bune “ a apelor pana in anul 2015. Atât Directiva Cadru privind Apă, cât şi Directiva privind apele subterane, solicită managerilor de apă, cunoştinţe solide privind interacţiunea între caracteristicile fizico-chimice, morfologie, hidrologie şi ecologie acvatică. Cunoştinţele sunt vitale pentru a înţelege relaţiile cheie între presiune şi răspuns, care afectează atingerea stării bune a apelor şi a calităţii foarte bune a apelor în bazinele hidrografice.

Conform Directivei Cadru privind Apa 60/2000/EC:

statele Membre trebuie să asigure stabilirea programelor pentru monitoringul stării apelor pentru stabilirea unei vederi de ansamblu coerente şi cuprinzătoare a stării apelor în cadrul fiecărui District al bazinului hidrografic:

pentru apele de suprafrafaţă astfel de programe trebuie să cuprindă:– volumul şi nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru

starea ecologică şi chimică şi potenţialul ecologic– starea ecologică şi chimică şi potenţialul ecologic

statele Membre trebuie să adopte măsurile de eliminare a poluării apelor de suprafaţă cu substanţe prioritatare şi reducerea progresivă a poluarii de către alte substanţe care, altfel ar putea împiedica Statele Membre, dintre care şi România, să realizeze obiectivele pentru cursurile de apă de suprafaţă.

Parlamentul European:

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

23


SINTEZA MMDD

- a realizat pe 22 mai 2007 Rezoluţia privind stoparea pierderii biodiversităţii până în 2010 (2006/2233(INI)) întrucât biodiversitatea joacă un rol esenţial în susţinerea

vieţii şi a mijloacelor de existenţă, a dezvoltării economice şi sociale şi a bunăstării oamenilor, precum şi în atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015,

- subliniază importanţa sensibilizării intense a publicului cu privire la rolul biodiversităţii şi al ecosistemelor pentru prosperitate şi bunăstare; îndeamnă Comisia europeană şi Statele membre să consolideze semnificativ programele şi campaniile de educare şi informare a publicului larg, să promoveze dorinţa de acţiune la nivel politic şi să consolideze participarea activă a publicului larg la măsurile de conservare; subliniază importanţa accesului la informaţie şi la justiţie în această privinţă ;relevă necesitatea elaborării unor măsuri specifice de promovare a biodiversităţii în noile state membre şi relevă faptul că serviciile ecosistemice, precum conservarea peisajului, şi activităţile economice, precum turismul, sunt interdependente;

- recunoaşte fragmentarea tot mai mare a ecosistemelor rezultată din extinderea infrastructurii, a industriei şi a locuinţelor;

- îndeamnă statele membre să acorde prioritate menţinerii şi refacerii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice în cadrul planificării teritoriului la nivel naţional, regional şi local şi să acorde biodiversităţii atenţia necesară atunci când operează evaluări strategice de mediu (ESM) şi evaluări de impact asupra mediului (EIM);

Scopul principal consta in propunerea unor metode pentru a restaura funcţiile naturale ale râurilor, care au fost degradate prin intervenţie umana. Cele mai importante funcţii naturale ale râurilor şi zonelor umede limitrofe acestora sunt:

-functia de stocare a apei si retinerea sedimentelor;-habitat pentru pesti, carora le ofera conditii optime de reproducere;-habitat pentru pasari, mamifere, amfibieni, reptile si o foarte diversa fauna de

nevertebrate ;-autoepurare a apei prin stocarea şi reciclarea nutrientilor şi transformarea

poluanţilor organici şi anorganici; -biodiversitate – pădurile de lunca de esenţe tari sunt foarte productive; -funcţia economico-socială: sursa de apă, cale de transport, materiale de construcţii,

eco-turism, recreere şi educaţie.

Obiectivele principale ale studiului sunt : Identificarea presiunilor antropice pentru cursul de apa Jijia si evaluarea starii

corpurilor de apa / a impactului generat de presiunile identificate, Propuneri de masuri de restaurare in vederea atingerii “starii ecologice bune

(SEB) a apelor. Studiu de caz pentru b.h.Jijia. Problema reconstructiei si reabilitarii ecologice a cursurilor de apa, este o

problema de interes public, care se incadreaza in domeniul de activitate al gospodaririi apelor si a aparut ca urmare a efectelor impactului antropic cauzat de factori cum sunt : industrializarea, urbanizarea, activitatile agro-zootehnice, industriale, exploatarea materialelor din albii, lucrarile de regularizare si indiguire.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

24


SINTEZA MMDD

2.1. Date generale privind bazinul hidrografic Jijia

2.1.1 Caracterizarea bazinului Jijia din punct de vedere fizico-geografic, administrativ si teritorial

Bazinul hidrografic Jijia, reprezentat de Jijia si afluentii sai, face parte din bazinul hidrografic Prut. Suprafata sa este de 5850 km² si ocupa ¾ din suprafata Campiei Jijiei (Moldovei). Delimitarea b.h.Jijia in cadrul bazinului hidrografic Prut se poate observa in(anexa 13).

Cursul de apa Jijia, cel mai important afluent al Prutului, izvoraste din Dealul Casoaia, in Ucraina, la o altitudine de 410 m. Curgand spre sud, dupa o distanta de 4 km, patrunde pe teritoriul tarii noastre strabatand Campia Jijiei Superioare in (judetul Botosani) pe o lungime de 144 km si Campia Jijiei Inferioare ( judetul Iasi) pe o lungime de 127 km. Lungimea totala a raului Jijia este de 275 km, iar principalii sai afluenti sunt: Sitna (78 km), Miletin (90 km) si Bahlui (140 km), Jijioara (34 km).

2.1.2 Reteaua hidrografica

Resursele de apă in bazinul hidrografic Jijia sunt reprezentate de resursa utilizabila de apa de suprafata ( 316 mil. m³/an) si de resurse freatice (148 mil m³/an). Raul Jijia are 36 afluenti dintre care cei mai importanti sunt: Sitna (78 km), Miletin (90 km), Jijioara (34km) si Bahlui (140 km). Acest bazin este o zona cu resurse reduse de apa (resurse 1,7 – 2,8 l/s/km²).

2.1.3 Arii protejate Siturile Natura 2000 din cadrul bazinului hidrografic Jijia includ doua situri tip SPA si 13 situri tip SCI. ( anexa 14)

2.1.4 Amenajari hidrotehnice existente in b.h.Jijia

In bazinul hidrografic Jijia exista urmatoarele lucrari hidrotehnice: 35 lacuri de acumulare dintre care 6 acumulari sunt nepermanente. Volumul total

de apa continut in acestea este de 311 mil. m³, iar volumul de atenuare este de 248 mil. m³. (anexa 15)

28 de rauri sunt afectate de aceste lacuri de acumulare; 195 amenajari agropiscicole cu un volum total de 77,54 mil. m³, iar volumul de

atenuare de 16 mil. m³; 55 de rauri sunt afectate de presiunile hidromorfologice provocate de iazurile

piscicole, de ex.: pe raul Garla morii -5 iazuri, pe raul Sarca -8 iazuri, iar pe raul Gurguiata -14 iazuri etc.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

25


SINTEZA MMDD

159 km de indiguiri. Acestea nu produc modificari ale cursurilor, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale pe cele 14 rauri pe care au fost efectuate;

309 km de regularizari, realizate pe 27 de cursuri de apa din bazinul hidrografic Jijia din care 12 rauri sunt afectate.

Lucrarile executate au si un impact negativ reprezentat prin: eroziune, cresterea saraturarii , scaderea nivelului apei freatice si deteriorarea calitatii apei in fantani, transformarea vechilor meandre in surse de poluare, afectarea biodiversitatii in zona.

2.1.5. Prezentarea situatiei actuale a folosintelor de apa din cadrul b.h.Jijia

Cele 104 folosinte ce capteaza apa din sursele de suprafata, nu afecteaza semnificativ resursa de apa (sursele principale - acumularile).

Principalele alimentari cu apa:Orasul Dorohoi - din Acumularea Bucecea: 87,3 l/s pentru industrie si 94,2 l/s pentru populatieLocalitatea Flamanzi : 1,5 l/s pentru industrie si 3,4 l/s pentru populatieOrasul Harlau -acumularea Parcovaci - Capacitatea instalata a sistemului de alimentare cu apa 29,08

Comuna Belcesti - acumularea Tanasa Belcesti: 4.7 l/s RAJAC-Iasi sectiunea Vladeni - acumularea Halceni 1,6 l/s.

Principalele alimentari cu apa pentru irigatii: Acumularea Catamarasti (suprafata amenajata 1203 ha si debitul 1460 mc/s). Acumularea Curtesti (suprafata amenajata 439 ha si debitul 233 mc/s) Acumularea Catamarasti Aval (suprafata amenajata 4747 ha si debitul 33776 mc/s. Acumularea Podul Iloaiei (suprafata amenajata 514 ha si debitul 55.5 mc/s) Bahlui Rediu (suprafata amenajata 840 ha si debit 217 mc/s) Jijia Tiganasi (suprafata amenajata 1.5 ha si debit 0.5 mc/s) Iacobeni (suprafata amenajata 0.2 ha si debit 0.02) Miletin (suprafata amenajata100 ha si debit 0.5 mc/s)

Piscicultura Pentru asigurarea necesitatilor de apa in piscicultura sunt utilizate urmatoarele acumulari: Ezer, Dracsani, Catamarasti, Halceni, Tanasa, Podul-Iloaiei, Aroneanu.

2.2. Caracterizarea apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jijia in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC

Reteaua hidrografica a b.h. Jijia este reprezentata de 144 rauri, cu o lungime totala de 2181 km, din care 80% nu au curgere permanenta.

2.2.1 Corpuri de apa de suprafata

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

26


SINTEZA MMDD

In cadrul bazinuluil hidrografic Jijia se gasesc 110 corpuri de apa de suprafata delimitate, din care 18 lacuri de acumulare. Dintre acestea, 28 sunt situate pe rauri permanente, iar 82 -pe rauri nepermanente.Lungimea medie a corpurilor de apa este de 19.85 km, lungimea maxima - de 102 km, iar lungimea minima - de 1 km.

2.2.2 Ecoregiuni, tipologie si conditii de referinta

Teritoriul tarii noastre intra in componenta urmatoarele ecoregiuni: 10 -Muntii Carpati; 11 -Campia Panoniei; 12-Pontica; 16 - Campia Rusa. Bazinul hidrografic Jijia se afla in intregime in ecoregiunea 16 - Campia Rusa.

Tabel 2.1. Tipologia abiotica a acumularilor din bazinul hidrografic Jjija(sursa: Planurile de management ale bazinelor hidrografice din Romania)

Tip Caracterizare lac

Altitudine(mdMN)

Adancime medie(m)

Geologie Timp retentieSubtip

ROLA02 Zona de campie, adancime mica, siliciu

<200 3-15 siliciu mareROLA02

ROLA03 Zona de campie, adancime foarte mica, siliciu

<200 <3 siliciu mareROLA03

Tipologia abiotica a raurilor din b.H.Jijia (anexa 15)

2.2.3 Prezentarea presiunilor antropice identificate in b.h.Jijia

Analiza presiunilor si a impactului asupra resurselor de apa are ca scop evaluarea riscului de a nu se indeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane. Aceasta analiza se propune a fi realizata in cadrul abordarii DPSIR (Actiune-Presiune-Stare-Impact -Raspuns).

Cele mai importante categorii de presiuni identificate in cadrul bazinului hidrografic Jijia, sunt: presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice (Sursa: Raportul 2004 al Planului de managementul Spatiului hidrografic Prut). Presiunile din poluare difuz ă sunt datorate fortelor de actiune a anumitor activitati

agricole si industriale, transport terestru. Aceste presiuni difuze sunt:- utilizarea ingrăşămintelor 6,91 N kg/ha/ an- utilizarea pesticidelor 0,56 kg/ha/ an- cresterea animalelor domestice 4671126- aglomerarile racordurilor de canal urban: 30,25% si rural 0,9%.

Presiunile din poluarea punctuala sunt datorate fortelor de actiune precum anumite activitati urbane, agricole si industriale. In Bazinul hidrografic Jijia se gasesc urmatoarele surse punctiforme de poluare:

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

27


SINTEZA MMDD

- menajere: localitatile Botosani, Iasi, Dorohoi, Harlau, Belcesti, Tg.Frumos, Pd.Iloaiei;

- industriale: S.C.Cotnari; S.C.Antibiotice Iasi, S.C.Eurotex PD.Iloaiei etc.- agricole: nu a fost identificata nici o sursa semnificativa.Principale surse de poluare punctiforma din b.h. Jijia (Sursa: Raportul 2004 al

Planului de managementul Spatiului hidrografic Prut) sunt: orasul Dorohoi si Tg. Frumos - depasiri de nutrienti, Botosani, Hirlau, Cotnari, Belcesti, Podul Iloaiei - depasiri de nutrienti si de substante organice, orasul Iasi – depasiri de nutrienti, substante organice, metale grele si micropoluanti organici. Presiunile hidromorfologice afectează o mare parte din cursurile de apă din

bazinele hidrografice ale României. Acest tip de presiune, conduce de regula, la intreruperea conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa, si implicit la reducerea biodiversitatii mediului acvatic.

Conectivitatea este definită ca fiind transferul de energie, materie şi organisme prin traversarea unui peisaj hidrologic .

Interdependenţa faunei piscicole de conectivitate laterală, poate fi discutată la diverse nivele de organizare ecologică (individual, populaţional, de specie) şi/sau de scară geografică. Un curs de apa este o unitate biologica in care viata se desfasoara potrivit unor legi ecologice proprii.

In b.h.Jijia, presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa existente, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de existenta lucrarilor hidrotehnice: - 35 lacuri de acumulare - 159 km indiguiri si 309 km regularizari - iazuri piscicole ce afecteaza 55 de rauri.Amenajarea integrala a unui rau, regularizarea partiala sau totala a albiei, compartimentarea sa prin baraje si crearea de lacuri de acumulare inseamnă modificari profunde aduse biotopului respectiv. Realizarea din cele mai vechi timpuri a numeroase iazuri piscicole, afecteaza bazinul Jijia

2.2.4 Aspecte privind impactul antropic asupra resurselor de apa de suprafata

Modificarile regimului apelor de suprafata costituie premize ale modificarilor ce survin in practic toate celelalte laturi ale mediului fizic, mediului biologic sau mediului uman. Principalul obiectiv al evaluarii impactului este analiza consecintelor lucrarilor de amenajare asupra regimului apelor de suprafata, atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ. Evaluarea impactului poluarii, presupune o corelare a transformarilor ecosistemelor acvatice (elementelor biologice de calitate) cu modificarile suferite in compozitia si calitatea elementelor chimice de calitate, modificari determinate de diverse surse antropice.

Alterari hidromorfologice:

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

28


SINTEZA MMDD

In cadrul bazinului hidrografic Jijia au fost identificate urmatoarele constructii hidrotehnice:-lucrari de barare transversale: baraje, deversoare, praguri de fund. Acestea au efecte asupra regimului hidrologic, transportului sedimentelor si migrarii biotei.

-lucrari in lungul raului: a) diguri, amenajari agricole, piscicole etc., care afecteaza conectivitatea laterala,

vegetatia din lunca inundabila si cea a zonelor de reproducere,b) lucrari de regularizare si consolidare a malurilor, taieri de meandre ce au

efecte asupra profilului logitudinal al raului, structurii substratului si biotei,-prize de apa, restitutii, folosinte (evacuari), derivatii, care determina modificari asupra curgerii minime, stabilitatii albiei si biotei.S-a constatat ca 70 de rauri (din cele 137) cu suprafata mai mare de 10 km², din bazinul hidrografic Jijia, nu sunt afectate de existenta lucrarilor hidrotehnice.

Starea calitatii apelor de suprafata din b.h.Jijia

In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107 modificate şi completate prin Legea 310/2004, a Directivei Cadru 60/2000/EC şi a celorlalte directive din domeniul apei, sunt monitorizate următoarele medii de investigare: apa, biota, materii în suspensie (pentru ape curgătoare de suprafaţă) şi sedimente (pentru acumulări). Starea calitativă a apelor de suprafaţă este urmărită prin intermediul a cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen (RO), nutrienţi, salinitate, metale şi substanţe toxice organice şi anorganice. De asemenea sunt monitorizate substanţele periculoase şi prioritare / prioritar periculoase: metale grele (fracţia dizolvată şi concentraţia totală) şi micropoluanţi organici.

A. Starea ecologică a apelor curgatoare din bazinul hidrografic al raului Jijia

a) Elemente de calitate fizico-chimice Datele referitoare la parametrii fizico – chimici, au fost preluate de la D.A.Prut

(perioada 2000-2007) si din Anuarele Hidrologice (perioada 1960–1968), ceea ce a permis realizarea unei analize comparative intre cele doua perioade.

Harta din figura 2.1 prezinta starea calitatii apelor din bazinul hidrografic Jijia pe categorii de calitate, caracterizare generala. Astfel, de la intrarea raului Jijia pe teritoriul tarii noastre pana amonte de localitatea Dorohoi, apa prezinta o calitate buna, reprezentata pe harta prin culoarea verde. Aval Dorohoi apa raului se inrautateste calitativ, poluarea datorandu-se apelor uzate insuficient epurate, provenite din statia de epurare a orasului Dorohoi si a altor agenti economici.

Pe teritoriul judetului Botosani si Iasi, calitatea apei se modificata datorita poluarii succesive produsa de localitatile riverane Jijiei si a apei adusa de afluenti. Astfel, dupa confluenta cu raul Sitna (pe teritoriul jud. Botosani) calitatea apei Jijia devine de categoria a IV a, categorie ce se mentine pana la varsarea in raul Prut, dupa ce primeste si apele celor doi afluenti Miletin si Bahlui. Din fig.2.11, se oberva ca pe toata

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

29


SINTEZA MMDD

lungimea sa raul Miletin se incadreaza in clasa a III a de calitate, iar raul Bahlui la confluenta cu Jijia se incadreaza in clasa de calitate V.

Raul Bahlui pe anul 2006, se incadreaza in urmatoarele clase de calitate, dupa cum urmeaza:

- tronsonul izvoare – ac. Parcovaci (16 km lungime) apa raului Bahlui se incadreaza in clasa a III de calitate

- tronsonul ac.Parcovaci – aval Harlau (23 km lungime) se incadreaza in clasa a II a de calitate

- tronsonul aval Harlau – loc. Podul iloaiei (41 km) clasa a IIIa de calitate. Calitatea apei pe acest tronson se datoreaza apelor insuficient epurate evacuate din statia de epurare RAJAC Iasi - sector Harlau si RAJAC Iasi -sector Belcesti

- tronsonul loc. Podul Iloaiei – confluenta r.Nicolina (24 km lungime) categoria a IV a de calitate

- tronsonul confluenta r.Nicolina- confluenta r.Jijia (15 km lungime) clasa a V a de calitate determinata de incarcarile mari din amonte datorate localitatilor Harlau, Belcesti, Podul Iloaiei si a afluentului sau Bahluiet, rau puternic modificat antropic.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

30


SINTEZA MMDD

Figura 2.1 Starea calitatii apelor din b. h. Prut sub aspectul repartitiei pe tronsoane de rau de diferite categorii de calitate (sursa:D.A.Prut)

Datorită încărcărilor în substanţe poluante de o mare diversitate (suspensii, substanţe organice, produse petroliere, detergenţi, ioni metalici, amoniu, azotiţi, etc.) ale apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, impactul produs asupra apelor din raul Jijia este apreciabil şi se manifestă prin efecte negative asupra biotopului şi a biocenozelor acvatice prin modificările de natură fizică, chimică şi bacteriologică pe care le provoacă şi care determină în majoritatea situaţiilor modificarea categoriei de calitate a receptorului sau creşterea valorilor unor indicatori în cadrul aceleiaşi categorii de calitate.(fig.2.2)

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

31


SINTEZA MMDD

b) Elemente de calitate biologice

„Starea ecologica” conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC, este expresia calitatii structurii si a functionarii ecosistemelor acvatica asociate apelor de suprafata.

Analizele biologice, au drept scop determinarea efectelor de poluare şi aprecierea gradului de curăţenie a cursurilor de apă, referitor la poluarea organică, respectiv încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

32


SINTEZA MMDD

Fig.2.2 Caracterizare generala a bazinului hidrografic Prutdupa indicatorii biologici. (sursa D.A .Prut)

In urma analizei comparative a claselor de calitate, din punct de vedere al elemntelor biologice la sectiunile de monitorizare, perioada (2000-2007), se constata:

- o imbunatatire a calitatii apei raului Jijia incepand cu anul 2005 (clasa a III a de calitate la toate sectiunile de monitorizare, cu exceptia sectiunii amonte Dorohoi – clasa a II a de calitate)

- anul 2006 la Victoria si Opriseni apa raului Jijia se incadreaza in clasa a III de calitate, iar aval Dorohoi, aval Trusesti, Todireni clasa a II a de calitate.

- anul 2007 mentine clasa a II a de calitate la sectiunile aval Trusesti, Todireni, la sectiunea aval Dorohoi (amplasata dupa statia de epurare a orasului Dorohoi), apa raului Jijia se deterioreaza ajungand la clasa a IV a de calitate. (fig.2.2)

B. Starea chimică a raurilor din b.h.Jijia Starea chimică a apelor s-a stabilit în raport cu concentraţiile substanţelor

periculoase şi prioritare /prioritar periculoase: fracţia dizolvată a metalelor grele şi micropoluanţii organici.

Starea chimică a fost analizata in functie de valorile obtinute la nivelul secţiuni de monitoring după următoarele substanţe:

- metalele grele: Cd, Cu, Cr, Hg, Ni, Pb, Zn, As- micropoluanti organici prioritari

Din buletinele de analiza (2007), privind starea chimica a raului Jijia, s-au observat valori ridicate ale urmatorilor micropoluanti organici: benz(k)fluoranten, endrin, hexaclorbenzen, benz(a)antracen.Dfintre metalele grele monitorizate As, Cd, Co, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se şi Zn doar Ni, Se, Cu, Cr au inregistrat valori depasite. (2007)In ceea ce priveste afluentii Jijiei, putem spune urmatoarele, cu privire la valorile micropoluantilor organici, inregistrate in anul 2006:-raul Bahlui, s-a incadrat in clasa a III a de calitate, la toate sectiunile de control-raul Sitna in clasa a II a de calitate-raul Miletin tot in clasa a II a de calitate.

2.2.5 Corpuri de apa puternic modificate si artificialeLa nivelul bazinului hidrografic Jijia, a fost identificate 110 corpuri de apa dintre

care: 28 corpuri de apa permanente, din care:

- 2 corpuri de apa fara alterari hidromorfologice; - 3 corpuri de apa candidate la ”puternic modificate”; - 21 corpuri de apa puternic modificate;- 2 corpuri de apa artificiale.

82 corpuri de apa nepermanente, din care: - 40 corpuri de apa fara alterari hidromorfologice; - 6 corpuri de apa candidate la ”puternic modificate”; - 35 corpuri de apa puternic modificate.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

33


SINTEZA MMDD

2.2.6 Corpuri de apa de suprafata la risc

Un corp de apa este“la risc” daca unul dintre criteriile referitoare la presiune si/sau impact este indeplinit. Starea corpurilor de apa permanente din b.h.Jijia, este urmatoarea:

19 (67,86 %) la risc; 3 (10,71%) posibil la risc; 6 (21,43 %) fara risc din punct de vedere al substantelor organice; 17 (60,72 %) la risc; 3 (10,71 %) posibil la risc; 8 (28,57 %) fara risc din punct de vedere al nutrientilor; 0 (0,0 %) la risc; 1 (3,57 %) posibil la risc; 27 (96,43 %) fara risc din punct de vedere al substantelor prioritar periculoase ; 23 (82,14 %) la risc; 3 (10,71 %) posibil la risc; 2 (7,15 %) fara risc din punct de vedere al alterarilor hidromorfologice.

2.3. Folosirea ecotehniei în vederea redresării funcţionalităţii ecosistemelor acvatice din zonele studiate, in bazinul hidrografic Jijia.

2.3.1. Selectarea zonelor afectate în care se pot propune şi realiza măsuri de restaurare în vederea atingerii starii ecologice bune a apelor (SEB)

In ceea ce priveste selectarea sectoarelor de rau in vederea restaurarii ecologice, s-a tinut cont de: eroziunea avansata a malurilor, gradul ridicat de poluare al apei, de posibilitatea producerii viiturilor, de pierderea partiala si totala a valentelor ecosistemice zonale, de rutele de migrare ale pasarilor, de efectele despaduririlor etc. In urma deplasarii in teren si avand in vedere cele prezentate mai sus, au fost stabilite urmatoarele sectoare de pe cursul de apa Jijia: - sectorul de rau stabilit in localitatea Vladeni (anexa16)- sectorul stabilit in localitatea Iacobeni, situat amonte de statia hidrometrica de la Vladeni (anexa 17)- sectorul stabilit in satul Golaiesti (anexa 18), situat aval de confluenta raului Miletin cu raul Jijia.Mentionam ca toate cele trei sectoare alese pentru studiu se afla pe teritoriul judetului Iasi, unde apa raului Jijia se incadreaza in clasa a IV de calitate ( fig.2.1). Cursul de apa Jijia trece de la clasa de calitate III la clasa de calitate IV, dupa confluenta raului Sitna cu Jijia, la Todireni, judetul Botosani.

Ecobiomul reprezintă o mare unitate ecologică, structurală, funcţională şi informaţională a ecosferei, are un aspect relativ omogen şi este format dintr-o grupare de ecosisteme cu relaţii complexe între ele. (fig.2.3)

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

34


SINTEZA MMDD

Figura 2.3- Ecobiom funcţional - schemă orientativă -

În bazinul Jijiei datorită degradării excesive(chimică, biologică, hidromorfologică etc) sistemul energetic ecosistemic a fost diminuat sub pragul autofuncţional.

Pe toată suprafaţa bazinului Jijiei este necesar să se realizeze noi ecosisteme funcţionale atât acvatice cât şi terestre, menite să formeze mari unitati ecobiomice funcţionale.

Aceste noi ecosisteme functionale atât acvatice cât şi terestre se vor realiza cu ajutorul ecotehniei care reprezintă o ştiinţă nou apărută, care determină o colaborare eficientă interdisciplinară între diverse domenii ştiinţifice, în scopul dezvoltării societăţii umane pe principii ecologice, cu ajutor tehnologic divers.

2.3.2. Masuri de restaurare ecologica propuse pe sectoarele de rau stabilite, in bazinul hidrografic Jijia.

Alegerea măsurilor corespunzătoare se face ţinând seama de condiţiile specifice ale zonei, de caracteristicile particulare ale corpului de apă şi de folosinţele de apă deservite de corpurile de apă respective.

Descrierea solutiilor ecotehnice propuse pe sectorul cursului de apa Jijia, aflat in satul Golaiesti

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

35


SINTEZA MMDD

Pe acest sector, datorita cantitatii mici de vegetatie (higrofila si hidrofila) corpul de apa, albia cat si malurile sunt expuse aproape in totalitate factorilor climatici si antropici (temperatura, iluminare, precipitatii, poluari comunale, extragere de pe maluri si din albie a diverselor materiale de constructii etc.) degradandu-le atat cantitativ cat si calitativ.Eroziunea malurilor (fig.2.4 si fig.2.5) aproape fără vegetaţie de susţinere şi fixare, contribuie prin măcinare la creşterea gradului de depunere de mâl şi a cantităţii de colmatare, împiedicând astfel o dezvoltare normală a vieţii acvatice şi subacvatice.

Figura 2.4 Raul Jijia - sector Golaiesti

Figura 2.5 Raul Jijia - erodare avansata a malului stang

Ţinand cont de cele prezentate mai sus,se va urmării reconstrucţia malurilor, pe acest sector, prin mijloace ecotehnice (construire mal drept în trepte ecologice (figura 2.6), albie din material plastic dur, rectiliniarizări albie şi maluri,folosire de palplanşe din

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

36


SINTEZA MMDD

lemn,construire plan înclinat in mal stâng etc) astfel incat sa fie capabile să formeze, împreună cu vegetaţia ierboasă şi lemnoasă ce va fi plantată, ecosisteme funcţionale ( zone umede fig.2.7 şi ripariene fig.2.8).

Fig. 2.6 Secţiune longitudinală prin sectorul restaurat ecologic - schemă orientativă-

ZONELE UMEDE (fig.2.7)- reprezinta un important habitat pentru nevertebrate, peşti, păsări acvatice şi pentru multe specii de plante - contribuie la menţinerea calităţii apei - contribuie la filtrarea poluanţilor- contribuie la reţinerea materialului sedimentar - oxigenează apa prin vegetaţia bogată - absorb nutrienţii (azot, fosfor etc.) sau îi reciclează- reglează microclimatul, - contribuie la prevenirea inundaţiilor şi a eroziunilor - contribuie la reîncărcarea acviferelor, la alimentarea cu apă

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

37


SINTEZA MMDD

- înlocuiesc avantajos unele construcţii hidrotehnice(îndiguiri) construite cu mari cheltuieli.

Figura 2.7 Zonă umedă

ZONELE RIPARIENE - asigură un control al eroziunii prin regularizarea transportului şi distribuţiei sedimentelor - îmbunătăţesc calitatea apei - produc materie organică pentru habitatele acvatice si asigură habitatul sălbatic pentru floră şi faună - înlătură excesul de substanţe nutritive şi de alte substanţe contaminante -modelează fluctuaţiile temperaturii apei -menţin fluxulul de reîncărcare şi de bază al apelor subterane către apele curgătoare- stabilizează malurile şi au control eficient asupra viiturilor.

Figura 2.8 Zona liniară riparianăDescrierea solutiei ecotehnice propusa pe sectorul cursului de apa Jijia, pe teritoriul satului Iacobeni

Şi pe acest sector,atât pe canalul principal al Jijiei cât şi pe canalul cu apă stătătoare(meandră) datorita cantitatii mici de vegetatie (higrofila si hidrofila) corpul de

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

38


SINTEZA MMDD

apa, albia cat si malurile sunt expuse aproape in totalitate factorilor climatici si antropici (temperatura, iluminare, precipitatii, poluari comunale, extragere de pe maluri si din albie a diverselor materiale de constructii etc.) degradandu-le atat cantitativ cat si calitativ (fig.2.9 şi fig.2.10).

Figura 2.9 Sector din ultimile doua treimi din meandra

Figura 2.10 Eroziune avansata a malului drept al meandrei

Prin metoda ce urmeaza a fi prezentata, se urmareste stabilirea conectivitatii intre cursul de apă si canalul cu apă stătătoare, prin imbinarea metodelor ingineresti cu cele ecologice, in scopul crearii de zone umede si ripariene, ca elemente de baza in functionalitatea ecosistemica locala.

Distanţa de la capătul amonte al meandrei până la podul comunal reprezintă o aproximativ o treime din meandră.

Pentru restaurarea ecologica, a sectorului de rau de la Iacobeni, se propun doua modalitati de conectare a Jijiei cu meandra si anume:

Prima posibilitate: conectarea se va face printr-o baterie de conducte, la cursul de apă Jijia, cu prima treime din vechea meandra lentica, avand ca finalitate curgerea

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

39


SINTEZA MMDD

apei prin meandră şi implicit funcţionarea noului ecosistem local, creat. Legatura cu raul Jijia, se va realiza in capatul aval al meandrei, printr-o breşă dotata cu o conducta cu vana, în malul ce separă cursul de apă de meandra cu apă stătătoare (fig. 2.11).

Figura 2.11 Canal Jijia si vechea meandra după restaurare ecologică -schemă orientativă-

A doua posibilitate: alimentarea meandrei vechi cu apa din raul Jijia este captarea printr-o conducta principala ce va fi introdusa in pamant pe partea stanga, in directia de curgere a apei din meandra cu rolul de a debusa apa in meandra (fig. 2.12), inainte de pod.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

40


SINTEZA MMDD

Se va urmari reconstrucţia malurilor meandrei, pe acest sector, prin mijloace ecotehnice (construire maluri în trepte ecologice, rectiliniarizări albie şi maluri, folosire de palplanşe din lemn,construire plan înclinat in mal stâng etc, forări in maluri pentru reţeaua de alimenatare cu apa a meandrei) astfel incat sa fie capabile să formeze, împreună cu vegetaţia ierboasă şi lemnoasă ce va fi plantată, ecosisteme funcţionale( zone umede şi ripariene).

Fig. 2.12 Canal Jijia si vechea meandra dupa restaurare ecologica -schemă orientativă-

Descrierea solutiei ecotehnice propusa pe sectorul cursului de apa Jijia, aflat pe teritoriul satului Vladeni

Ca si pe celelalte sectoare, pe acest sector, datorita cantitatii mici de vegetatie (higrofila si hidrofila) corpul de apa, albia cat si malurile sunt expuse aproape in totalitate factorilor climatici si antropici (temperatura, iluminare, precipitatii, poluari comunale, extragere de pe maluri si din albie a diverselor materiale de constructii etc.) degradandu-le atat cantitativ cat si calitativ. (fig.2.13 si fig. 2.14)

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

41


SINTEZA MMDD

Avand in vedere ca zona nu este impadurita, ca sunt diverse amenajari piscicole dar si Elesteele Jijiei si Miletinului care sunt protejate ( situri Natura 2000 -SPA) si ofera habitat pentru diferite specii de pasari: culic mare (Numenius arquata), stârc galben (Ardeola ralloides), chirighiţă neagră (Chlidonias niger), egretă mare (Ardea alba), egretă mică (Egretta garzetta), garlita mare (Anser albifrons), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), este necesar crearea de zone umede dar in special de păduri ripariene.

Fig. 2.13 Raul Jijia - sectorul b Fig. 2.14 Mal drept - sectorul a

sectorul de rau (aproximativ 250 m) va fi impartit in doua sectoare (fig.2.15) a si b dupa cum urmeaza: sectorul a incepe de la aproximativ 10 m fata de pod si se intinde pe o portiune de 100 m, iar sectorul b incepe de la aproximativ 10 m de sectorul a si se va intinde pe o lungime 150 m. Ambele sectoare vor fi restaurate ecologic prin aplicarea unor solutii ecotehnice.

pe primul sector (a) se va urmarii reconstrucţia malurilor (fig.2.16), prin mijloace ecotehnice (construire maluri în trepte ecologice, rectiliniarizări albie şi maluri, folosire de palplanşe din lemn, etc.) astfel incat sa fie capabile să formeze, împreună cu vegetaţia ierboasă şi lemnoasă ce va fi plantată, ecosisteme funcţionale ( zone umede şi ripariene).

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

42


SINTEZA MMDD

Fig. 2.15 Secţiune longitudinală a sectoarelor a si b -schemă orientativă-

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

43


SINTEZA MMDD

Fig. 2.16 Sectiune transversala prin sectorul a dupa restaurare ecologica - schemă orientativă -

Pe al doilea sector(b) după rectiliniarizarea malurilor si consolidare cu palplanşe din metal sau lemn se va fixa in albie un pod biotop (fig.2.17) din structuri metalice care va avea caracreristici si de sustinerea malurilor.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

44


SINTEZA MMDD

Fig. 2.17 Sectorul b după restaurarea ecologică- schemă orientativă -

Acest pod biotop trebuie sa sustina o masa de pamant in grosime de aproximativ 80 cm care va avea suprafata exterioara in dreptul malurilor (fig.18). In pamantul de pe podul biotop se va planta vegetaţia hidrofilă (ierboasa si lemnoasa) care este adaptabilă zonei respective. Şi atfel se va creea o zonă ripariană independentă de păşunea comunală deci protejată de impactul antropic.În timp sistemul radicular ce se va dezvolata va avea rol de filtru epurator pentru apă şi de habitat pt diverse specii de animale si pasări.

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

45


SINTEZA MMDD

Fig. 2.18 Secţiune transversală sector b după restaurare ecologică-schemă orientativă-

Efectele eco-hidrologice benefice, ce se pot obtine in urma aplicarii acestor solutii ecotehnice:

controlarea eroziunii prin regularizarea transportului si distributiei sedimentelor, imbunatatirea calitatatii apei prin bioconversie si bioacumulare, producerea materiei organice pentru habitatele acvatice si asigurarea habitatului

sălbatic pentru floră şi faună, mentinerea fluxulului de reîncarcare şi de bază al apelor subterane către apele

curgătoare, realizarea padurii ripariene pe acest sector va ajuta la gazduirea numeroaselor

specii de pasari protejate, vegetatia de pe maluri ofera conditii propice cuibaritului pentru pasarile acvatice

si passeriformele de stufaris, asigura in mare masura pentru o gama larga a conditiilor de mediu, mentinrea integritatii fizice a cursului de apa,

treptele ecologice pot inlocui cu succes, acolo unde sunt conditii de construcţie, clasicele gabioane cât şi neecologicele diguri din ciment,

atenuarea viiturilor, arborii si arbustii consolideaza stabilitatea malurilor ca un limitator al efectelor

debitelor excesive de apa, vegetatia riverana conditioneaza posibilitatile de migrare laterala a albiei, stabilizarea malurilor prin sistemul radicular, prin planplanse reducerea impactului dintre padurile ripariene si populatia locala,

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

46


SINTEZA MMDD

tufarisurile riverane si padurile din apropierea raurilor au rol de filtru intre mediu acvatic si cel terestru, participand la procesul de epurare a apelor de suprafata, care tranziteaza catre rau. Astfel, o fasie de padure de 30 m latime de-a lungul raului este suficienta pentru a retine in totalitate nitratii prezenti in apa subterana care tranziteaza catre rauri. (C. Leveque, 1996),

macrofitele acvatice influenteaza puternic hidrologia raurilor, transportul in rau si retentia de particule si ioni, structura si diversitatea biologica a raurilor, formeaza habitate distincte, creand medii heterogene pentru macronevertebrate si pesti,

eficacitatea acestor solutii consta in costurile destul de scazute comparativ cu sistemele clasice de epurare a apelor si a consolidarii de maluri.

Riscul ca aceste solutii sa nu atinga obiectivele propuse consta in nerespectarea masurilor de protectie a ecosistemelor nou create.

2.2.4. Concluzii , rezultate, valorificare, perspective

Concluzii

Analiza elementelor de calitate pentru clasificarea stării ecologice(elemente biologice, chimice si fizico – chimice) cât şi vizionarea cursului de apă Jijia au permis o structurare ecotehnică globală a fazei C2.2.După determinarea mai multor posibile sectoare in scopul reconstrucţiei ecologice din satele (Popricani, Victoria, Bosia, Iacobeni, Golăeşti, Vlădeni,Chipereşti, Tomeşti, etc) au fost alese trei sectoare: Iacobeni, Vlădeni şi GolăieştiAceste sectoare s-au ales pe o distanta de cativa zeci de km atat in aval cat si in amonte de elesteiele Jijiei si Miletinului in scopul creearii un sistem ecologic performant prin realizarea unei salbe de solutii ecotehnice care sa vina in sprijinul formarii, in timp a unui ecobiom local funcţional (fig.2. 19).

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

47


SINTEZA MMDD

Figura 2.19 Crearea unui ecosistem local functional

Astfel, s-au propus trei metode de restaurare ecologica, pe trei sectoare diferite (Iacobeni, Vlădeni şi Golaesti). Pe acesta distanta de cateva zeci de km pe langa sectoarele alese(Iacobeni, Vlădeni şi Golaesti), exista si alte sectoare ale cursului de apa Jijia unde se pot propune diverse metode ecotehnice eficiente, ce pot fi aplicate .

Cu ajutorul metodelor prezentate se crează miniecosisteme funcţionale, adevărate generatoare ecologice, care vor duce la crearea funcţionalităţii locale şi apoi globale a viitoarelor reţele ecobiomice din cadrul bazinului hidrografic Jijia.

Pentru ca masurile ecotehnice să fie cu adevărat funcţionale este necesar sa ecologizăm ecotehnic si afluenţi de bază ai Jijiei (Miletin, Bahlui şi Sitna) care sunt foarte poluaţi.

Fig. 2.20 Ecobiomi ce trebuie construiti in b.h Jijia si schimburile structurale, energetice si informaţionale cu cele existente in b.h.Prut

• Ecobiomurile nou formate pe Jijia trebuie să aibe legături cu ecobiomurile Prutului care exista si sunt functionale.(fig.2.20)

• Exista o mare varietate de metode ecotehnice de restaurare ecologica a cursurilor iar acestea depind de conditiile(climatice, hidromorfologice etc) specifice oricăror sectoare de râu alese pentru restaurare ecologică.

• Realizarea in viitor a diferitelor masuri ecotehnice pentru redresarea sau reconstructia a cat mai multor ecosisteme acvatice functionale este sustinuta si incurajata de Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC in vederea atingerii starii ecologice bune a apelor (SEB).

• Cum dezvoltarea industriala ecologica nu poate sa stopeze distrugerea mediului inconjurator singura sansa este restaurarea de noi ecosisteme, prin solutii ecotehnice, capabile sa mentina functionalitatea ecobiomurilor.

Rezultate obţinute

Sinteza informatiilor privind mediul fizic si biologic actual al raului Jijia, cu detalierea acestora pe sectoarele de rau selectate pentru restaurare ecologica (Golaiesti, Iacobeni si Vladeni),

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

48


SINTEZA MMDD

Descrierea unor solutii ecotehnice propuse pe sectoarele de rau Golaiesti, Iacobeni si Vladeni, de pe cursul de apa Jijia

Demonstrarea, prin realizarea unei salbe de solutii ecotehnice (Golaiesti, Iacobeni si Vladeni), necesitatii crearii unor retele ecosistemice functionale (ecobiom) in cadrul bazinului hidrografic Jijia (fig.2.19).

Valorificarea temei

Realizarea de noi solutii ecotehnice performante rezultate din colaboararea eficienta interdisciplinara între diverse domenii ştiinţifice, în scopul dezvoltării societăţii umane pe principii ecologice, cu ajutor tehnologic divers.

Prin realizarea solutiilor ecotehnice se vor bune bazele redresarii functionale ecosistemice cu tendinte de creare de noi biotopuri locale. De asemenea, pot fi puse la dispoziţie informaţii care să permită: înţelegerea caracterului sistemic complex al fenomenelor de impact asupra mediului, deprinderea modalităţilor de identificare şi evaluare a acestora, conceperea şi proiectarea măsurilor de ameliorare a impactului şi abordarea raţională a proceselor de decizie, în condiţiile existenţei unui vast complex de criterii.

Perspective

Acceptarea realizarii acestor masuri ecotehnice in diferite zone este un mare pas realizat de catre factorii politici de decizie, catre gandirea ecologica fara de care nu exista viitor. Succesul acestor masuri depinde direct proportional de gradul de educatie ecologica a locuitorilor din zonele respective.

Costurile realizarii metodelor ecotehnice sunt mai mici decat costurile constructiilor clasice de protectie a mediului (raurilor). Functionalitatea solutiilor ecotehnice prin insasi constructia lor este in mare parte garantata fiind necesare mici monitorizari, problema esentiala fiind protectia impotriva impactului antropic.

Functionarea in sine a metodelor ecotehnice este nepoluanta deci le confera intaiatate in viitor.

Realizarea in viitor a diferitelor masuri ecotehnice pentru redresarea sau reconstructia a cat mai multor ecosisteme acvatice functionale este sustinuta si incurajata de Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC in vederea atingerii starii ecologice bune a apelor (SEB).

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

49


SINTEZA MMDD

Cum dezvoltarea industriala ecologica nu poate sa stopeze distrugerea mediului inconjurator singura sansa este restaurarea de noi ecosisteme, prin solutii ecotehnice, capabile sa mentina functionalitatea ecobiomilor.

Multumiri pentru amabilitatea cu care ne-au fost furnizate unele date, celor de la D.A.Prut – Birou implementare proiecte, realtii internationale - Iasi

Bibliografie

Raurile Romaniei – Monografie hidrologica, (1971), Bucuresti, Institutul National de Meteorologie si HidrologiePlanul de management al spatiului hidrografic Prut- Barlad, Raport, 2004Planurile de management ale bazinelor hidrografice din Romania, Raport national, 2004BOTNARIUC, N., VADINEANU, A., (1982), Ecologie, Editura Didactica si Pedagogica, BucurestiBREZEANU, GHE., SIMON-GRUITA, A., (2002), Limnologie generala, Editura *H*G*A, BucurestiBUCUR, A., (1999), Elemente de chimia apei, Editura *H*G*A, BucurestiDUTU, M., Ecologie - Filosofia naturala a vietii, Editura economica, BucurestiGODEANU, S., (1998), Tehnologii ecologice si Ingineria Mediului, Editura Bucura Mond, Bucuresti IONESCU, AL., (1973), Efectele biologice ale poluarii mediului, Bucuresti

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

50


SINTEZA MMDD

MARCOCI, S., POPESCU, V., (1965), Hidrochimie si hidrobiologie, Editura Didactica si Pedagogica, BucurestiMOHAN, GHE., Dr. ARDELEAN, A., (1993), Ecologie si Protectia mediului, Editura Scaiul, BucurestiPOPESCU, MARIA, POPESCU, MIRON, (2000), Ecologie aplicata, Editura Matrix Rom, BucurestiRADESCU, O., (1971), Protectia calitatii apelor, Editura Tehnica, BucurestiDIACONU, SERGIU, (1999), Cursuri de apa, Editura *H*G*A, BucurestiBACAUANU, VASILE, (1968), Campia Moldovei - Studiu geomorfologic, Editura Academiei R.S.R, BucurestiTUFESCU, VICTOR, Judetele patriei, Judetul Botosani, Editura Academiei R.S.R, BucurestiPARVU, CONSTANTIN, (2001), Ecologie generala, Editura Tehnica, BucurestiAL. IONESCU, V. SAHLEANU, C. BANDIU, (1989), Protectia mediului inconjurator si educatia ecologica, Editura Ceres, Bucuresti. http://primariagolaiesti.ro/download.phphttp://n2k.nationalparks.ro/natura2000/siturile http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3A2mpia_Jijieihttp://n2k.nationalparks.ro/natura2000/siturile/search.htmlhttp://www.apeprut.ro/

I.N.H.G.A. - LEH

Cod: F-PT-03-I.NH/B

51

http://n2k.nationalparks.ro/natura2000/siturile

http://primariagolaiesti.ro/download.php?id=95&securityhash=e315ab6c6a92d71814a3bfbf6713b3c4

sinteza-dec-c22.doc

Documents