sinteza dr. procesual civil.doc

8/17/2019 SINTEZA Dr. Procesual Civil.doc

1/65

1. Cuprinsul cererii de chemare în judecatăCererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codulnumeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul deidentificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de

înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul ancar ale reclamantului,precum şi ale p!r!tului, dacă părţile posedă ori li s"au atriuit aceste elemente deidentificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.

) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar încazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.

Dispoziţiile art. 148 alin. #$) teza a %%"a sunt aplicaile în mod corespunzător.Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alăturacererii&

c) oiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci c!ndacesta este evaluail în ani, precum şi modul de calcul prin care s"a ajuns ladeterminarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea&

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. C!nd dovada seface prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art.$'(. C!nd reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintrecapetele acesteia prin interogatoriul p!r!tului, va cere înfăţişarea în persoană aacestuia, dacă p!r!tul este o persoană fizică. n cazurile în care legea prevedecă p!r!tul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii dechemare în judecată. C!nd se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele,prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. $*+ alin. #$) teza a %%"a fiindaplicaile în mod corespunzător&

f) semnătura.

Nulitatea cererii de chemare în judecată,

(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă

cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 1!-1".


2/65

(#) C$nd cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica

în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 1% zile de la primirea

comunicării, tre&uie să facă completările sau modificările dispuse, su& sancţiunea

anulării cererii.

(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu suntndeplinite n termenul prevă!ut la alin. ("), prin nc#eiere, dată n camera deconsiliu, se dispune anularea cererii.(4) mpotriva nc#eierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere deree$aminare, solicit%nd motivat să se revină asupra măsurii anulării.(5) &ererea de ree$aminare se face n termen de 15 !ile de la data comunicăriinc#eierii.(') &ererea se soluţionea!ă prin nc#eiere definitivă dată n camera de consiliu,cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective,desemnat prin reparti!are aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulăriidacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost nlăturate ntermenul acordat

(") în caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.

2. Procedura regularizarii cererii de chemare in judecata

Procedura regularizării, ca etapă administrativă cu reguli proprii, care precede judecata, prive te verificarea unor condi ii strict formale, iar nuș ț îndeplinirea/neîndeplinirea unor cerin e ce nu pot fi analizate decât înțprocedura contencioasă – spre exemplu, lipsa procedurii prealabile, excep ii,țadmisibilitate probe, depunerea unor înscrisuri anume etc. În opiniemajoritară, doctrina i practica au statuat că procedura verificării ișregularizării cererii de c!emare în judecată prevăzută de art. "## $%P% se vaaplica oricăror cereri introductive de instanţă, independent de faptulexisten&ei unei reglementări speciale. 'esigur, există i excep ii de la aceastăș țregulă, precum situa ia normelor speciale care derogă expres de lațaplicabilitatea procedurii în discu&ie sau atunci când o procedură specială este

incompatibilă cu efectuarea acesteia.


3/65

3. Întâmpinarea si cererea reconventionala

Întâmpinarea

Întâmpinarea este actul procedural prin intermediul caruiapârâtul raspunde la pretentiile formulate de reclamant, aratândtotodata si apararile sale. Ea face parte, alaturi de cererea de chemare în judecata si actiunea reconventionala, din categoria actelorprocedurale ce se întocmesc în faza scrisa pregatitoare a procesuluicivil.

Fiind un act procedural important legea îi stabileste în mod expressi continutul. Potrivit art. 11 !. proc. !iv. "ntâmpinarea trebuie sacuprinda urmatoarele mentiuni#

a) Exceptiile de procedura pe care pârâtul le ridica fata de

pretentiile reclamantului. Prin întâmpinare pârâtul poate invoca o marediversitate de exceptii, începând de la cele de ordin strict procedural,cum sunt lipsa semnaturii de pe cererea de chemare în judecata,necompetenta instantei sesizate, netimbrarea cererii de chemare în judecata, pâna la exceptiile de fond, cum sunt prescriptia drept1$%1$s1&1'( ului la actiune sau puterea lucrului judecat.

b) Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii dechemare în judecata. "ntâmpinarea are un caracter defensiv si implicacu necesitate raspunsul pârâtului la )ecare capat de cerere formulat decatre reclamant. *egea a voit prin instituirea acestei cerinte sa

realizeze o mai buna aparare a pârâtului si o sistematizare asustinerilor facute de catre el în cuprinsul întâmpinarii. +e asemeneaconstatam ca legea se refera la necesitatea ca raspunsul pârâtului savizeze atât elementele de fapt cât si cele de drept invocate prin actulde sesizare.

c) Dovezile cu care pârâtul se apara împotriva )ecarui capat decerere. ndicarea dovezilor este utila pentru ca si reclamantul sacunoasca în mod adecvat mijloacele probatorii de care pârâtul întelege

sa se serveasca în proces. -ratarea dovezilor se impune mai cu seama în acele împrejurari în care pârâtul nu se limiteaza la o aparare purdefensiva, concretizata întro negare pura si simpla a pretentiiloradversarului sau.

d) Semnatura. /emnatura constituie si în acest caz o formalitateesentiala, fapt pentru care lipsa ei conduce la nulitatea întâmpinarii.


4/65

Depunerea întâmpinarii este deosebit de utila, întrucât face posibilacunoasterea reciproca a pozitiei partilor înca din faza pregatitoare a judecatii. 0r, în atare conditii se creeaza, în general, premisele unei judecatii optime si rapide, ceea ce corespunde atât interesului partilor,cât si interesului general de consolidare a prestigiului justitiei întrosocietate democratica. /unt ratiunile pentru care, prin 0rdonanta deurgenta a uvernului nr. 12&34555, art. 11& alin. 617 !. proc. !iv. - fostmodi)cat în sensul ca# 8"ntâmpinarea este obligatorie, afara de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel9.

Cererea reconventionala

n considerarea dispozitiilor legale invocate putem de)ni cererea

reconventionala ca actul procedural prin intermediul caruia pârâtulurmareste valoricarea unui drept propriu fata de reclamant.!ererea reconventionala se înfatiseaza ca o facultate procesualapentru pârât, acesta având dreptul de a alege între valori)careapretentiilor sale pe cale incidenta sau printro actiune civila separata.

:alori)carea pretentiilor pârâtului prin intermediul cereriireconventionale ofera însa o serie de avantaje, care nu pot ) ignorate,printre care mentionam# asigura solutionarea a doua litigii întrunsingur cadru procesual; determina realizarea unei economii de timp sicheltuieli; ofera conditii pentru o mai buna judecata, judecatorii )ind

pusi în situatia de a cunoaste în toata complexitatea lor raporturile juridice dintre parti; constituie o garantie împotriva insolvabilitatiireclamantului; evita posibilitatea pronuntarii unor hotarâri judecatoresti de)nitive.

!ererea reconventionala prezinta totusi dezavantajul ca poateconduce la întârzierea judecatii si la solutionarea ei de catre o instantacare nu ar ) competenta din punct de vedere teritorial.

+in punct de vedere al naturii sale juridice cerereareconventionala are o )zionomie proprie determinata atât de

caracterul sau de actiune civila, cât si de conditiile particulare deexercitare. Ea nu trebuie confundata, în primul rând, cu apararea pecare pârâtul sio face prin întâmpinare sau oral în fata instantei de judecata.

"n afara conditiilor generale evocate, art. 11< alin. 617 !. Proc. !iv. =aiimpune o conditie, anume ca actiunea reconventionala sa aibalegatura cu >cererea reclamantului9


5/65

!ererea reconventionala este admisibila, astfel cum precizeaza expresart. 11< alin. 617 !. Proc. !iv., numai daca este în legatura cu cerereaprincipala. -ceasta conditie decurge în mod necesar din caracterulincident al cererii reconventionale. Existenta unei asemenea legaturiurmeaza sa )e dedusa de catre instanta de judecata din chiar scopul

urmarit de pârât prin cererea reconventionala.

!ererea reconventionala se redacteaza, în mod obisnuit, întrun înscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate ) inserata însa si în cuprinsul întâmpinarii, situatie în care din cuprinsul acestuiact procedural trebuie sa rezulte cu claritate elementele esentiale aleactiunii reconventionale.

Potrivit art. 145 alin. 617 !. proc. !iv. !ererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.

4. Termen în cunoştinţă

artea care a depus cererea personal sau prin mandatar *i a luat termenul ncuno*tinţă, precum *i partea care a fost pre!entă la un termen de +udecată,

personal sau printrun repre!entant legal ori convenţional, c#iar nemputernicitcu dreptul de a cunoa*te termenul, nu va fi citată n tot cursul +udecării la aceainstanţă, consider%nduse că ea cunoa*te termenele de +udecată ulterioare.ceste dispo!iţii i sunt aplicabile *i părţii căreia, personal ori prin repre!entantlegal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana nsărcinată cu

primirea corespondenţei, i sa nm%nat citaţia pentru un termen de +udecată,

consider%nduse că, n acest ca!, ea cunoa*te *i termenele de +udecată ulterioareaceluia pentru care citaţia ia fost nm%nată.

Scopul şi conţinutul cercetării procesului(1) -n etapa de cercetare a procesului se ndeplinesc, n condiţiile legii, acte de

procedură la cererea părţilor ori din oficiu, pentru pregătirea de!baterii n fonda procesului, dacă este ca!ul.(") -n vederea reali!ării scopului prevă!ut la alin. (1), instanţa1. va re!olva e$cepţiile ce se invocă ori pe care le poate ridica din oficiu/

". va e$amina cererile de intervenţie formulate de părţi sau de terţe persoane, ncondiţiile legii/3. va e$amina fiecare pretenţie *i apărare n parte, pe ba!a cererii de c#emare n

+udecată, a nt%mpinării, a răspunsului la nt%mpinare *i a e$plicaţiilor părţilor,dacă este ca!ul/4. va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute *i care sunt contestate/


6/65

5. la cerere, va dispune, n condiţiile legii, măsuri asigurătorii, măsuri pentruasigurarea dove!ilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, n ca!ul n careaceste măsuri nu au fost luate, n tot sau n parte, potrivit art. "03/'. va lua act de renunţarea reclamantului, de ac#iesarea p%r%tului sau detran!acţia părţilor/. va ncuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găse*te concludente,

precum *i pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru +udecarea procesului *i le va administra n condiţiile legii/8. va decide n legătură cu orice alte cereri care se pot formula la primul termende +udecată la care părţile sunt legal citate/2. va dispune ca părţile să pre!inte dovada efectuării verificărilor n registrelede evidenţă ori publicitate prevă!ute de &odul civil sau de legi speciale/10. va ndeplini orice alt act de procedură necesar soluţionării cau!ei, inclusivverificări n registrele prevă!ute de legi speciale.

5. Exceptiile procesuale notiune! clasi"icare! procedura de solutionare

1. Excepţiile procesuale, sunt mi+loace de apărare prin care parteainteresată, procurorul sau instanţa din oficiu, invocă, n condiţiile prescrisede lege *i fără a pune n discuţie fondul pretenţiei dedusă +udecăţiineregularităţi procedurale privind dreptul material la acţiune, urmărindnt%r!ierea sau mpiedicarea temporară sau perpetuă a +udecăţii n fond.unt reglementate n &artea a a, &ap. , ecţiunea din codul de procedură civilă.

. Excepţii ce #izează încălcarea normelor de competenţăa instanţei $excepţia de necompetenţă%

Explicaţii : ecompetenţa unei instanţe poate fi invocată n cursul +udecăţii ( n primăinstanţă sau n căile de atac) prin e$cepţie. Dacă sa pronunţat o #otăr%re, mi+locul vafi apelul, respectiv recursul (căci acestea nu sunt cereri noi (art. "24 alin. 1).-mpotriva unei #otăr%ri irevocabile necompetenţa poate fi invocată pe caleacontestaţiei n anulare de drept comun.

Rezolvare: 6e!olvarea e$cepţiei de necompetenţă este comună, indiferent decaracterul ei. 7a se soluţionea!ă naintea altor eventuale e$cepţii procesuale.Excepţii ce #izează încălcarea normelor de organizare judecătorească

&. Excepţia de greşită compunere sau constituire a instanţei


7/65

Explicaţii : re*ita compunere a instanţei prive*te +udecarea cau!ei de unnumăr mai mic sau mai mare de +udecători, prin ncălcarea disp. art.1 din 9egea2":2", republicată (cau!ele se +udecă n primă instanţă de un +udecător, n apel de " +udecători, cu posibilitatea formării unui complet de divergenţă, iar n recurs de 3

+udecători) ale art. ' din ; . 12:1222 8 n completul de soluţionare a conflictelor demuncă *i litigiilor de muncă n primă instanţă, alături de +udecător stau doi asistenţi +udiciari dintre care unul repre!intă asociaţiile patronale, iar celălalt sindicatele), aleart. 1 din 9egea 5':1223 republicată (completele de +udecată de la curtea upremăde


8/65

nu se poate forma completul, sau dacă sunt recu!aţi toţi +udecătorii unei instanţe,se +udecă de către instanţa superioară

2. Excepţia de strămutare

Explicaţii trămutarea este o formă de prorogare +udecătorească decompetenţă ( căci intervine n temeiul unei #otăr%ri +udecătore*ti) menită săasigure obiectivitatea *i prestigiul instanţei.oluţionare &ererea de strămutare se +udecă n camera de consiliu (art. 40c.pr.civ.) &ererea nu atrage suspendarea +udecăţii, măsură care nsă poate fidispusă de pre*edintele instanţei competente, c%nd solicită dosarul pricinii,fără citarea părţilor.trămutarea se soluţionea!ă prin #otăr%re (care este o sentinţă ) ce nu semotivea!ă *i care nu poate fi atacată cu apel sau recurs ( ci doar prin caleacontestaţiei n anulare de drept comun *i a revi!uirii).

(. Excepţia de delegare a instanţei

Explicaţii: otrivit art. "3 c.pr.civ. dacă instanţa competentă este mpiedicată untimp ndelungat să funcţione!e din cau!a unor mpre+urări e$cepţionale (estevorba de calamităţi naturale, stare de carantină, stare de ră!boi, etc.) se poateapela la instituţia delegării instanţei. 7ste tot un ca! de prorogare +udiciară decompetenţă. Soluţionare : &urtea upremă de


9/65

Explicaţii : &onform art. 1'4 alin. 1, părţile vor putea cere ntrunirea mai multor pricini ce se află naintea aceleia*i instanţe sau instanţe deosebite, de acela*i grad,n care sunt acelea*i părţi sau c#iar mpreună cu alte părţi *i al cărui obiect *icau!ă au ntre d%nsele o str%nsă legătură.

pre deosebire de litispendenţă, aici este suficient, ca aceea*i parte să figure!e n

toate pricinile *i ca ntre aceste pricini să fie o str%nsă legătură de obiect saucau!ă. Soluţionare: -ntruc%t normele care reglementea!ă cone$itatea au o naturădispo!itivă, +udecătorul are libertatea să aprecie!e dacă este ca!ul să cone$e!e pricinile, put%nd respinge e$cepţia, prin nc#eiere, c#iar n situaţia n care suntntrunite cerinţele cone$ităţii, dacă crede că aceasta este n interesul buneiadministrări a +ustiţiei.

Excepţii ce #izează actele de procedură în care se materializează acti#itateaprocesuală

&. Excepţia de nulitate $art. &+,&+-%

Explicaţii : rin act de procedură nţelegem orice act( nţeles at%t de operaţiune +uridică c%t *i ca nscris) făcut pentru declan*area procesului/ n cursul *i n cadrul procesului civil de către părţi, instanţa +udecătorească, ceilalţi participanţi la proces, legat de activitatea procesuală a acestora. unt astfel de acte cererea dec#emare n +udecată *i de e$ercitare a căilor de atac, citaţiile, comunicarea actelor de procedură, actele scrise care constată comunicarea, depo!iţiile martorilor,rapoartele de e$perti!ă, nc#eierile, #otăr%rile, somaţiile, etc. .

Soluţionare : -n funcţie de natura nulităţii, instanţa va re!olva problema părţii

care poate invoca nulitatea, temeiul n care a fost invocată, precum *i posibilitatea sau imposibilitatea invocării ei.Dacă găse*te e$cepţia ne+ustificată, instanţa o va respinge prin nc#eiere, careeste interlocutorie *i premergătoare.

2. Excepţia de decădere

Decăderea este o sancţiune procedurală care constă n pierderea dreptului privitor la declararea unei căi de atac sau la ndeplinirea unui alt act de atac de procedurăce nu a fost e$ercitat n termenul prevă!ut de lege (art. 103 alin. " ). Soluţionare : 7$cepţia se soluţionea!ă prin nc#eiere sau #otăr%re.

". Excepţia de perimare

Explicaţii :erimarea este sancţiunea procesuală pentru nerespectarea termenuluistabilit de lege, const%nd n stingerea procesului n fa!a n care se găse*te(acţiune, cale de atac, e$ecutare silită), av%nd la ba!ă *i pre!umţia de desistare a părţii de la cererea făcută, dedusă din lipsa de stăruinţă ndelungată n +udecată. eva considera că cererea nici nu a fost introdusă.


10/65

Soluţionare :ndiferent că este vorba de cerere sau de e$cepţie, trebuie să aibă loco de!batere contradictorie.Dacă cererea sau e$cepţia de perimare se respinge, instanţa va pronunţa onc#eiere prin care va constata că perimarea nu a operat, fie pentru că nu e$istăculpa părţii, fie pentru că termenul de perimare este sau a fost suspendat ori

ntrerupt. -nc#eierea va putea fi atacată numai odată cu fondul.3. Excepţia lipsei do#ezii calităţii de reprezentant $art. &*&%

Explicaţii :&onf. art. ' alin. 1 c.pr.civ., părţile pot să*i e$ercite drepturile procedurale nu numai personal ci *i prin mandatar ( nu avem aici n vedereca!urile de repre!entare +udiciară legală care vor fi e$aminate la e$cepţia lipseicapacităţii procesuale). Soluţionare: Dacă repre!entantul părţii A persoană fi!ică sau persoană +uridică A nu face dovada calităţii sale, instanţa va acorda facultativ ( n funcţie dempre+urările de fapt ale pricinii) un termen pentru mplinirea acestor lipsuri, iar dacă n acest termen ele nu se mplinesc, va anula cererea (art. 1'1 c.pr.civ.).

E/EP011E 3E 563

Secţiunea I. Excepţiile pri#ind condiţiile de exerciţiu ale acţiunii ci#ile

cţiunea civilă repre!intă ansamblul mi+loacelor procedurale, prin care n cadrul procesului civil, se asigură protecţia dreptului subiectiv civil, ori a unor interesecivile ocrotite de lege.

&. Excepţia de prematuritate a dreptului7interesului

rin drept subiectiv civil nţelegem posibilitatea recunoscută de legea civilăsubiectului activ de a avea o anumită conduită n raport cu dreptul său, de a pretinde o conduită corespun!ătoare de la subiectul pasiv *i de a apela la forţacoercitivă a statului n ca! de nevoie. Explicaţii :Dreptul subiectiv civil:interesul legitim trebuie să fie recunoscut *iocrotit de lege, să fie e$ercitat cu bună credinţă *i n limitele sale e$terne(materiale *i +uridice) *i interne (potrivit cu scopul economic *i social), să fieactual (numai pentru acţiunile n reali!are, nu *i cele n constatare). Soluţionare : După punerea n discuţia părţilor, e$cepţia se soluţionea!ă potrivitregulilor generale. Dacă se admite, cererea va fi respinsă ca prematură, fără a se

mai intra n cercetarea fondului. Desigur, reclamantul va putea reitera cererea san momentul n care sa mplinit termenul sau condiţia.2. Excepţia lipsei de interes

Explicaţii : rin interes nţelegem practic folosul material sau moral pe carelurmăre*te cel ce porne*te acţiunea sau săv%r*e*te un act procedural.


11/65

nteresul trebuie să fie legitim ( n legătură cu pretenţia formulată), personal *idirect (folosul practic trebuie săl vi!e!e pe cel care recurge la forma procedurală), născut *i actual (partea sar e$pune la un pre+udiciu dacă nu ar recurge n acel moment la acţiune).

Soluţionare : Dacă interesul nu este născut *i actual, cererea se respinge ca

prematură, e$ist%nd posibilitatea reiterării ei n momentul n care interesul va finăscut *i actual

(. Excepţia lipsei capacităţii procesuale

Explicaţii : &apacitatea procesuală repre!intă aplicarea pe plan procesual acapacităţii civile

Soluţionare : a. Dacă e$cepţia se admite, cererea se va respinge, ca *i n ca!ul lipsei

dreptului subiectiv, ca fiind introdusă de:mpotriva unei persoane fără

capacitate de folosinţă/ b. -n ca!ul celălalt, actul este anulabil, astfel nc%t lipsa de capacitate poate fi mplinită n instanţă p%nă la termenul acordat facultativ nacest scop (pentru introducerea n cau!ă a mputerniciţilor) c%ndrepre!entantul sau ocrotitorul legal va ratifica actul, total sau parţial(art. 1'1 alin. 1 *i art. 43 alin. " ) Dacă lipsurile nu se mplinesc ntermenul acordat, cererea se va anula prin #otăr%re(art. 1'1 alin. " ).

Excepţia lipsei calităţii procesuale

Explicaţii : -ndreptăţirea de a figura ntrun proces ca reclamant sau p%r%t senume*te calitate procesuală. u această calitate titularului dreptului n raportul +uridic dedus +udecăţii (calitate procesuală activă ), respectiv cel obligat nacela*i raport ( calitate procesuală pasivă ) dar *i procurorul 8art. 45 c.pr.civ.),autoritatea tutelară (art. 44 alin. 1, 102, 143, 151 c.fam.), terţii intervenienţi(art. 42'4 c. pr.civ.) .B Soluţionare : Dacă e$cepţia este nentemeiată ea se va respinge prinnc#eiere, atacabilă numai odată cu fondul. Dacă e$cepţia este admisă,instanţa va da o #otăr%re prin care va respinge acţiunea ca fiind introdusăde:mpotriva unei persoane lipsite de calitate. &%nd ntro acţiune reală seinvocă lipsa calităţii procesuale active, iar instanţa după ce a unit e$cepţia cufondul, constată că dreptul e$istă dar, reclamantul nu este titularul dreptuluireal, nu va respinge acţiunea ca nefondată, ci ca fiind introdusă de o persoanăfără calitate. Dacă procesul a fost pornit de o persoană fără calitate, procesulva putea fi redesc#is de persoana care +ustifică această calitate.

. Excepţia puterii de lucru judecat


12/65

Explicaţii : &el mai important efect al unei #otăr%ri +udecătore*ti este puterea(autoritatea ) de lucru +udecat care se ba!ea!ă pe adevărul stabilit de instanţă(res iudicata pro verite #abetur) *i care este menită să evite contra!icerilentre două #otăr%ri +udecătore*ti. Soluţionare : 7$cepţia se poate respinge prin nc#eiere sau se admite prin

#otăr%re (?instanţa respinge acţiunea pentru autoritate de lucru +udecat@) dupăce a fost pusă n discuţia părţilor.entru a e$ista putere de lucru +udecat, este necesar să fie e$aminat *i re!olvat primul litigiu n fond, să fi e$istat o +udecată contradictorie, cu caracter contencios. Deci nu vor avea această putere capetele de cerere nere!olvate,#otăr%rile de anulare sau respingere fără intrare n fond.

E/EP01) 3E 6E/56ST1T80156)1T)TE

Excplicaţii : otrivit art. 144 din &onstituţie, &urtea &onstituţională areurmătoarele atribuţii

• e pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, nainte de promulgareaacestora, la sesi!area re*edintelui 6om%niei, a unuia dintre pre*edinţiicelor două &amere ale uvernului, a curţii upreme de +ustiţie, a unuinumăr de cel puţin 50 de deputaţi sau "5 senatori (controlul " priori), precum *i din oficiu, asupra iniţiativelor de revi!uire a &onstituţiei/

* Pro'ele. Sarcina pro'ei! o'iectul pro'ei! propunerea pro'elor sirolul instantei


13/65


14/65

. 3ez'aterea in "ond a procesului! deli'erarea si pronuntareahotararii.

ceasta etapa a dezaterii in fond a procesului succede etapa cercetarii procesului ,care, potrivit art. -** C.proc.civ., se finalizeaza prin hotararea prin care judecatoruldeclara incheiata cercetarea procesului si fieaza termen pentru dezatera fonduluiin sedinta pulica. ceasta etapa care precede etapa delierarii si pronuntariihotararii, este cea in care au loc dezaterile contradictiorii asupra fondului dreptului.

/otrivit art. -** alin.- C.proc.civ., pentru dezaterea fondului, judecatorul pune in vedereapartilor sa redacteze note privind sustinerile lor si sa le depuna la dosar cu cel putin ' zileinainte de termenul stailit pentru dezaterea fondului in sedinta pulica, fara a aduceatingere dreptului acestora de a formula concluzii orale. /artile pot fi de acord ca dezatereafondului sa aia loc in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.Cererea de judecata in lipsa presupune ca partea care a formulat"o a fost de acord si cadezaterea fondului sa aia loc in camera de consiliu, in afara de cazul in care partea asolicitat epres ca aceasta sa aia loc in sedinta pulica.Conform art. 0+1 C.proc.civ., dezaterile procesului poarta asupra imprejurarilor de fapt sitemeiurilor de drept, invocate de parti in cererile lor sau, dupa caz, ridicate de catre instantadin oficiu.%nainte de a se trece la dezaterea fondului cauzei, instanta, din oficiu sau la solicitareapartilor, pune in discutia acestora cererile, eceptiile procesuale si apararile care nu au fostsolutionate in cursul cercetarii procesului, precum si cele care, potrivit legii, pot fi invocate inorice stare a procesului.%nstanta poate proceda la completarea sau refacerea unor proe, in cazul in care, din

dezateri, rezulta necesitatea acestei masuri. Conditia pentru incuviintarea administrariiunor proe este aceea ca necesitatea completarii sau refacerii sa rezulte din dezateri.Daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente desolutionat, presedintele deschide dezaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor,pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.Dezaterile incepute vor fi continuatte la acelasi termen pana la inchiderea lor, cu eceptiacazului in care, pentru motive temeinice, sunt lasate in continuare pentru o alta zi, chiar inafara orelor fiate pentru judecarea pricinilor.


15/65

Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept alecauzei, presedintele inchide dezaterile. %n cazul in care considera ca este necesar, instantapoate cere partilor, la inchiderea dezaterilor, sa depuna completari la notele intocmitepotrivit art. -**. /artile pot depune aceste completari si in cazul in care acestea nu au fostcerute de instanta.

Dupa inchierea dezaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, susanctiunea de a nu fi luat in seama.

8. Suspendarea procesului tipuri de suspendare! enumerarea cazurilorde suspendare si scurte explicatii cu pri#ire la acestea

Art. 411: Suspendarea voluntara(1) 2udecatorul va suspenda judecata:1. cand amandoua partile o cer&2. cand niciuna dintre parti, legal citate, nu se infatiseaza la strigarea cauzei. Cutoate acestea, cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris

judecarea in lipsa.(2) Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia afost formulata. Art. 412: Suspendarea de drept(1) 2udecarea cauzelor se suspenda de drept:1. prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor,in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in

judecata a acestora&2. prin interdictia judecatoreasca sau punerea su curatela a unei parti, pana lanumirea tutorelui sau curatorului&

3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenitcu mai putin de $' zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui noureprezentant sau mandatar&4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutoresau curator&5. cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului&6. prin deschiderea procedurii insolventei, in temeiul unei hotarari judecatorestidefinitive, daca deitorul treuie reprezentat, pana la numirea administratoruluiori lichidatorului judiciar&7. in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotararipreliminare adresata Curtii de 2ustitie a 3niunii 4uropene, potrivit prevederilor

tratatelor pe care se intemeiaza 3niunea 4uropeana&. in alte cazuri prevazute de lege.(2) Cu toate acestea, faptele prevazute la alin. #$) nu impiedica pronuntareahotararii, daca ele au survenit dupa inchiderea dezaterilor.

Art. 413: Suspendarea !acultativa(1) %nstanta poate suspenda judecata:1. cand dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de eistenta ori


16/65

ineistenta unui drept care face oiectul unei alte judecati&2. cand s"a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurirehotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede altfel&3. in alte cazuri prevazute de lege.(2) 5uspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a

provocat suspendarea a devenit definitiva.(3) Cu toate acestea, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii, daca seconstata ca partea care a cerut"o nu are un comportament diligent in cadrulprocesului care a determinat suspendarea, tergiversand solutionarea acestuia,ori daca urmarirea penala care a determinat suspendarea dureaza mai mult deun an de la data la care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie inacea cauza.

Art. 414: "otararea de suspendare(1) supra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prinincheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic

superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de %nalta Curte de Casatie si2ustitie, hotararea este definitiva.(2) 6ecursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecariiprocesului, atat impotriva incheierii prin care s"a dispus suspendarea, cat siimpotriva incheierii prin care s"a dispus respingerea cererii de repunere pe rol aprocesului.

Art. 415: #eluarea $udecarii procesului2udecata cauzei suspendate se reia:1. prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti, cand suspendarea s"adispus prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor&2.

prin cererea de redeschidere a procesului, facuta cu aratarea mostenitorilor,tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a nouluimandatar ori, dupa caz, a partii interesate, a lichidatorului, a administratorului

judiciar ori a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute la art. *$- alin. #$) pct. $"3. in cazurile prevazute la art. *$- alin. #$) pct. 7, dupa pronuntarea hotararii decatre Curtea de 2ustitie a 3niunii 4uropene&4. prin alte modalitati prevazute de lege

9. :otararile judecatoresti denumirea hotararilor si continutulhotararilor

)rt. 42,/onţinutul hotăr;rii(1) Cotăr%rea va cuprinde


17/65

a) partea introductivă, n care se vor face menţiunile prevă!ute la art. "33 alin.(1) *i ("). &%nd de!baterile au fost consemnate ntro nc#eiere de *edinţă,

partea introductivă a #otăr%rii va cuprinde numai denumirea instanţei, număruldosarului, data, numele, prenumele *i calitatea membrilor completului de

+udecată, numele *i prenumele grefierului, numele *i prenumele procurorului,dacă a participat la +udecată, precum *i menţiunea că celelalte date sunt arătaten nc#eiere/

b) considerentele, n care se vor arăta obiectul cererii *i susţinerile pe scurt ale părţilor, e$punerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe ba!a probeloradministrate, motivele de fapt *i de drept pe care se ntemeia!ă soluţia,arăt%nduse at%t motivele pentru care sau admis, c%t *i cele pentru care saunlăturat cererile părţilor/c) dispo!itivul, n care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal*i domiciliul sau re*edinţa părţilor ori, după ca!, denumirea, sediul, codul unicde nregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de nmatricularen registrul comerţului ori de nscriere n registrul persoanelor +uridice *i contul

bancar, soluţia dată tuturor cererilor deduse +udecăţii *i cuantumul c#eltuielilorde +udecată acordate.(") Dacă #otăr%rea sa dat n folosul mai multor reclamanţi sau mpotriva maimultor p%r%ţi, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant *i la ce esteobligat fiecare p%r%t ori, c%nd este ca!ul, dacă drepturile *i obligaţiile părţilorsunt solidare sau indivi!ibile.(3) -n partea finală a dispo!itivului se vor arăta dacă #otăr%rea este e$ecutorie,este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunţării ei, menţiunea că

sa pronunţat n *edinţă publică sau ntro altă modalitate prevă!ută de lege, precum *i semnăturile membrilor completului de +udecată. &%nd #otăr%rea estesupusă apelului sau recursului se va arăta *i instanţa la care se depune cererea

pentru e$ercitarea căii de atac.

3enumirea hotăr;rilor(1) Cotăr%rea prin care cau!a este soluţionată de prima instanţă sau prin careaceasta se de!nveste*te fără a soluţiona cau!a se nume*te sentinţă.(") Cotăr%rea prin care +udecătoria soluţionea!ă căile de atac mpotriva#otăr%rilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate +urisdicţională *i ale

altor organe cu astfel de activitate, n ca!urile prevă!ute de lege, se nume*tesentinţă.(3) Cotăr%rea prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului *irecursului n interesul legii, precum *i #otăr%rea pronunţată ca urmare a anulăriin apel a #otăr%rii primei instanţe *i reţinerii cau!ei spre +udecare ori ca urmarea re+udecării cau!ei n fond după casarea cu reţinere n recurs se numescdeci!ie.

http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/


18/65

(4) Cotăr%rea prin care instanţa se pronunţă asupra contestaţiei n anulare sauasupra revi!uirii se nume*te, după ca!, sentinţă sau deci!ie.(5) oate celelalte #otăr%ri date de instanţă se numesc nc#eieri, dacă legea nu

prevede altfel.

E"ectele hotararilor judecatoresti

e"ectele hotăr;rii judecătoreşti, consecinţe +uridice care, potrivit legii,i!vorăsc din #otăr%rea +udecătorească. Cotăr%rea +udecătorească produceurmătoarele efecte a) de!nveste*te instanţa de proces/ pronunţarea #otăr%riimarc#ea!ă momentul final al rolului ndeplinit de instanţă dea lunguldesfă*urării procesului civil, +udecătorii nemaiput%nd reveni asupra soluţiei

date/ b) sub aspectul forţei probante, #otăr%rea este asimilată cu nscrisulautentic/ c) drepturileconstatate *i recunoscute prin #otăr%re primesc putere e$ecutorie n limitele ncare reali!area lor este posibilă prin procedura e$ecutării silite/ d) ntrerupe

prescripţia dreptului la acţiune odată cu pronunţarea #otăr%rii orice prescripţiereferitoare la acţiune este nlocuită printro nouă prescripţie de 3 ani, av%nd caobiect dreptul de a cere e$ecutarea silită/ e) n principiu, se pre!umă că dreptulrecunoscut prin #otăr%re a pree$istat acesteia, ea nefăc%nd altceva dec%t sălconstate (efect declarativ)/ n ca!ul acţiunilor n constituire sau transformare dedrepturi, drepturile create prin #otăr%re devin viabile numai după răm%nerea

definitivă a acesteia (situaţia este caracteristică n general acţiunilor de starecivilă)/ f) dob%nde*te autoritate de lucru +udecat/ n privinţa #otăr%rilor supuserecursului, acest efect este provi!oriu.

10. /heltuielile de judecata

)cordarea cheltuielilor de judecată(1) artea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a c%*tigat, săi plătească acesteia c#eltuieli de +udecată.(") &%nd cererea a fost admisă numai n parte, +udecătorii vor stabili măsura n

care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata c#eltuielilor de +udecată. Dacăeste ca!ul, +udecătorii vor putea dispune compensarea c#eltuielilor de +udecată.

11. /aile de atac enumerare< egalitatea caii de atac < Su'iectele cailorde atac si ordinea exercitarii cailor de atac

http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilorhttp://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor


19/65

%e&alitatea caii de atac(1) 8otararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute delege, in conditiile si termenele stailite de aceasta, indiferent de mentiunile dindispozitivul ei.(2) 9entiunea ineacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa

contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a eercita calea de atacprevazuta de lege.(3) Daca instanta respinge ca inadmisiila calea de atac neprevazuta de lege,eercitata de partea interesata in considerarea mentiunii ineacte din cuprinsulhotararii cu privire la calea de atac, hotararea pronuntata de instanta de control

judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor care au luat parte la judecatain care s"a pronuntat hotararea atacata. De la data comunicarii incepe sa curga,daca este cazul, termenul pentru eercitarea caii de atac prevazute de lege.(4) tunci cand instanta dispune recalificarea caii de atac, de la data pronuntariiincheierii, pentru partile prezente, sau de la data comunicarii incheierii, pentrupartile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, dupa caz,

motivarea caii de atac prevazute de lege.Art. 45: Su'iectele cailor de atacCaile de atac pot fi eercitate numai de partile aflate in proces care justifica uninteres, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe saupersoane.rdinea eercitarii cailor de atac(1) Caile etraordinare de atac nu pot fi eercitate atat timp cat este deschisacalea de atac a apelului.(2) %n cazul hotararilor susceptiile de apel, daca acesta nu a fost eercitat,recursul este inadmisiil. Cu toate acestea, o hotarare susceptiila de apel si de

recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instantacare ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel,daca partile consimt epres, prin inscris autentic sau prin declaratie verala, datain fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr"un proces"veral. %nacest caz, recursul poate fi eercitat numai pentru incalcarea sau aplicareagresita a normelor de drept material.(3) Caile etraordinare de atac pot fi eercitate si concomitent, in conditiile legii.6ecursul se judeca cu prioritate.

)pelul. 5'iectul apelului principal! termenul de apel! depunerea cereriide apel.

Termenul de apel(1) ermenul de apel este de 30 de !ile de la comunicarea #otăr%rii, dacă legeanu dispune altfel.(") ermenul de apel prevă!ut la alin. (1) curge de la comunicarea #otăr%rii,c#iar atunci c%nd aceasta a fost făcută odată cu nc#eierea de ncuviinţare ae$ecutării silite.


20/65

(3) Dacă o parte face apel nainte de comunicarea #otăr%rii, aceasta se socote*tecomunicată la data depunerii cererii de apel.(4) entru procuror, termenul de apel curge de la pronunţarea #otăr%rii, n afarăde ca!urile n care procurorul a participat la +udecarea cau!ei, c%nd termenul deapel curge de la comunicarea #otăr%rii.(5) ermenul de apel suspendă e$ecutarea #otăr%rii de primă instanţă, cue$cepţia ca!urilor anume prevă!ute de lege. -n acelea*i condiţii, e$ecutarea sesuspendă dacă apelul a fost e$ercitat n termen.

)pelul principal. 5'iectul(1) Cotăr%rile pronunţate n primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu

prevede n mod e$pres altfel.(") unt supuse apelului *i #otăr%rile date n ultimă instanţă dacă, potrivit legii,instanţa nu putea să +udece dec%t n primă instanţă.(3) Cotăr%rile date n ultimă instanţă răm%n neapelabile, c#iar dacă n #otăr%resa arătat că au fost pronunţate n primă instanţă.(4) -mpotriva nc#eierilor premergătoare nu se poate face apel dec%t odată cufondul, afară de ca!ul c%nd legea dispune altfel.3epunerea cererii de apel(1) pelul *i, c%nd este ca!ul, motivele de apel se depun la instanţa a cărei#otăr%re se atacă, sub sancţiunea nulităţii.(") Dispo!iţiile art. 125 sunt aplicabile n mod corespun!ător.

(3) -n ca!ul n care cererea de apel nu ndepline*te condiţiile prevă!ute de lege, pre*edintele instanţei sau persoana desemnată de acesta care prime*te cerereade apel va stabili lipsurile *i i va cere apelantului să complete!e sau sămodifice cererea de ndată, dacă este pre!ent *i este posibil, ori n scris, dacăapelul a fost trimis prin po*tă, fa$, po*tă electronică sau curier. &ompletareasau modificarea cererii se va face năuntrul termenului de apel. Dacă

pre*edintele sau persoana desemnată de acesta aprecia!ă că intervalul rămas p%nă la e$pirarea termenului de apel nu este suficient, va acorda un termenscurt, de cel mult 5 !ile de la e$pirarea termenului de apel, n care să se depunăcompletarea sau modificarea cererii.

(4) Dispo!iţiile alin. (3) se aplică n mod corespun!ător *i n ca!ul n caremotivele de apel se depun separat de cerere.(5) După primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, pre*edinteleinstanţei care a pronunţat #otăr%rea atacată va dispune comunicarea lorintimatului, mpreună cu copiile certificate de pe nscrisurile alăturate *i care nuau fost nfăţi*ate la prima instanţă, pun%nduise n vedere obligaţia de a depunela dosar nt%mpinare n termen de cel mult 15 !ile de la data comunicării.


21/65

(') nstanţa la care sa depus nt%mpinarea o comunică de ndată apelantului, pun%nduise n vedere obligaţia de a depune la dosar răspunsul la nt%mpinaren termen de cel mult 10 !ile de la data comunicării. ntimatul va lua cuno*tinţăde răspunsul la nt%mpinare din dosarul cau!ei.() re*edintele sau persoana desemnată de acesta, după mplinirea termenuluide apel pentru toate părţile, precum *i a termenelor prevă!ute la alin. (5) *i ('),va nainta instanţei de apel dosarul, mpreună cu apelurile făcute, nt%mpinarea,răspunsul la nt%mpinare *i dove!ile de comunicare a acestor acte, potrivit alin.(5) *i (').(8) Dacă sau formulat at%t apel, c%t *i cereri potrivit art. 44"444, dosarul nuva fi trimis instanţei de apel dec%t după mplinirea termenului de apel privind#otăr%rile date asupra acestor din urmă cereri. Dispo!iţiile alin. (5)() se aplicăn mod corespun!ător.

5'iectul şi scopul recursului. 1nstanţa competentă

(1) Cotăr%rile date n apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum *ialte #otăr%ri n ca!urile e$pres prevă!ute de lege sunt supuse recursului.(") u sunt supuse recursului #otăr%rile pronunţate n cererile prevă!ute la art.24 pct. 1 lit. a)i), n cele privind navigaţia civilă *i activitatea n porturi,conflictele de muncă *i de asigurări sociale, n materie de e$propriere, n

cererile privind repararea pre+udiciilor cau!ate prin erori +udiciare, precum *i nalte cereri evaluabile n bani n valoare de p%nă la 500.000 lei inclusiv. Deasemenea, nu sunt supuse recursului #otăr%rile date de instanţele de apel nca!urile n care legea prevede că #otăr%rile de primă instanţă sunt supuse numaiapelului.(3) 6ecursul urmăre*te să supună -naltei &urţi de &asaţie *i


22/65

(1) ermenul de recurs este de 30 de !ile de la comunicarea #otăr%rii, dacălegea nu dispune altfel. Dispo!iţiile art. 4'8 alin. (")(4), precum *i cele ale art.4'2 se aplică n mod corespun!ător.(") Dacă intimatul nu a invocat prin nt%mpinare sau din dosar nu reiese cărecursul a fost depus peste termen, el se va socoti n termen.

Motivarea recursului

(1) 'ecursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile

prevăzute la art. !"% alin. (), aplica&ile şi în recurs.

(#) n cazurile în care *inisterul +u&lic a participat în proces, se va depune ocopie de pe motivele de casare pentru procuror.

=oti#ele de casare(1) &asarea unor #otăr%ri se poate cere numai pentru următoarele motive denelegalitate1. c%nd instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispo!iţiilor legale/

". dacă #otăr%rea a fost pronunţată de alt +udecător dec%t cel care a luat parte lade!baterea pe fond a procesului sau de un alt complet de +udecată dec%t celstabilit aleatoriu pentru soluţionarea cau!ei ori a cărui compunere a fostsc#imbată, cu ncălcarea legii/3. c%nd #otăr%rea a fost dată cu ncălcarea competenţei de ordine publică a alteiinstanţe, invocată n condiţiile legii/4. c%nd instanţa a depă*it atribuţiile puterii +udecătore*ti/5. c%nd, prin #otăr%rea dată, instanţa a ncălcat regulile de procedură a cărornerespectare atrage sancţiunea nulităţii/'. c%nd #otăr%rea nu cuprinde motivele pe care se ntemeia!ă sau c%nd cuprinde

motive contradictorii ori numai motive străine de natura cau!ei/. c%nd sa ncălcat autoritatea de lucru +udecat/8. c%nd #otăr%rea a fost dată cu ncălcarea sau aplicarea gre*ită a normelor dedrept material.(") Eotivele prevă!ute la alin. (1) nu pot fi primite dec%t dacă ele nu au putut fiinvocate pe calea apelului sau n cursul +udecării apelului ori, de*i au fost


23/65

invocate n termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupralor.

/ontestatia in anulare

%ontestatia in anulare a fost definita ca fiind (o cale extraordinara de atac, deretractare, prin care se cere insasi instantei ce a pronuntat !otararea atacata,in cazurile si conditiile prevazute de lege, sa isi desfiinteze propria !otarare sisa procedeze la o noua judecataObiectul contestatiei in anulare poate fi delimitat prin coroborareatextelor art. )#* si al art. +*, alin. - $%P%. Potrivit art. )#*, alin. - $%P%pot fi atacate cu contestatie in anulare !otararile definitive -contestatie inanulare obisnuita. Pe cale de exceptie, alin. -* al aceluiasi articol instituieposibilitatea uzitarii caii de atac si impotriva !otararilor instantelor de apel

care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs -contestatie in anulare speciala.01a argumentat largirea sferei !otararilor ce fac obiectul contestatiei inanulare prin 2repozitionarea acestei cai de atac -apelul in sistemul nostruprocedural, respectiv prin aceea ca intr1un numar important de materii eadevine ultima cale de atac de reformare23+4.

caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces, care justifica un

interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe

sau persoane.

5ndiferent de forma sa -obisnuita ori speciala, contestatia poate fi exercitata

exclusiv de catre persoanele care au participat la judecata sau de succesorii lor

procesuali ori de catre procuror, in temeiul si conditiile art. 6" $%P%374.

5n ceea ce priveste justificarea unui interes, doctrina este unanima ca aceasta

conditioneaza accesul la calea de atac. 'e pilda, contestatorului i se va

respinge contestatia ca lipsita de interes in ipoteza in care solutia atacata ii era

favorabila

Contestatia in anulare obisnuita poate viza orice !otarare definitiva,neavand importanta instanta care a pronuntat1o si nici daca a condus sau nula rezolvarea fondului cauzei34 , unicul motiv pentru exercitarea acesteiareclamand indeplinirea cumulativa a doua conditii, respectiv8– titularul acesteia -contestatorul sa nu fi fost legal citat pentru termenul lacare a avut loc judecata si


24/65

– partea sa nici nu fi fost prezenta la respectivul termen -pentru ca altminteris1ar fi acoperit lipsa de procedura.Contestatia in anulare speciala se exercita, potrivit art. )#*, alin. -"exclusiv -cu exceptiile prevazute la alin. * al art. )#* impotriva !otararilordefinitive ale instantelor de recurs, pentru urmatoarele motive8

!otararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetentaabsoluta sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desise invocase exceptia corespunzatoare, instanta a omis sa se pronunte asupraacesteia9" dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale9* instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu1l in parte, a omis sacerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen9 instanta de recurs nu s1a pronuntat asupra unuia dintre recursuriledeclarate in cauza.

>e#izuirea

1) 6evi!uirea unei #otăr%ri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă1. sa pronunţat asupra unor lucruri care nu sau cerut sau nu sa pronunţatasupra unui lucru cerut ori sa dat mai mult dec%t sa cerut/". obiectul pricinii nu se află n fiinţă/3. un +udecător, martor sau e$pert, care a luat parte la +udecată, a fostcondamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă #otăr%reasa dat n temeiul unui nscris declarat fals n cursul ori n urma +udecăţii, c%ndaceste mpre+urări au influenţat soluţia pronunţată n cau!ă. -n ca!ul n careconstatarea infracţiunii nu se mai poate face printro #otăr%re penală, instanţade revi!uire se va pronunţa mai nt%i, pe cale incidentală, asupra e$istenţei sauine$istenţei infracţiunii invocate. -n acest ultim ca!, la +udecarea cererii va ficitat *i cel nvinuit de săv%r*irea infracţiunii/4. un +udecător a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru e$ercitarea funcţieicu reacredinţă sau gravă negli+enţă, dacă aceste mpre+urări au influenţatsoluţia pronunţată n cau!ă/

5. după darea #otăr%rii, sau descoperit nscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi nfăţi*ate dintro mpre+urare mai presus devoinţa părţilor/'. sa casat, sa anulat ori sa sc#imbat #otăr%rea unei instanţe pe care santemeiat #otăr%rea a cărei revi!uire se cere/


25/65

. statul ori alte persoane +uridice de drept public, minorii *i cei pu*i subinterdicţie +udecătorească ori cei pu*i sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sauau fost apăraţi cu viclenie de cei nsărcinaţi să i apere/8. e$istă #otăr%ri definitive potrivnice, date de instanţe de acela*i grad sau degrade diferite, care ncalcă autoritatea de lucru +udecat a primei #otăr%ri/2. partea a fost mpiedicată să se nfăţi*e!e la +udecată *i să n*tiinţe!e instanţadespre aceasta, dintro mpre+urare mai presus de voinţa sa/10. &urtea 7uropeană a Drepturilor ;mului a constatat o ncălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei #otăr%ri +udecătore*ti, iarconsecinţele grave ale acestei ncălcări continuă să se producă/11. după ce #otăr%rea a devenit definitivă, &urtea &onstituţională sa pronunţatasupra e$cepţiei invocate n acea cau!ă, declar%nd neconstituţională prevedereacare a făcut obiectul acelei e$cepţii.(") entru motivele de revi!uire prevă!ute la alin. (1) pct. 3, dar numai nipote!a +udecătorului, pct. 4, pct. 10 sunt supuse revi!uirii *i #otăr%rile carenu evocă fondul.

>ecursul in interesul legii

6ecursul n interesul legii se +udecă de un complet format din pre*edintele sau,n lipsa acestuia, unul dintre vicepre*edinţii -naltei &urţi de &asaţie *i


26/65

precum *i a +udecătorilor din celelalte secţii ce intră n alcătuirea completului prevă!ut la alin. (1).(5) După alcătuirea completului potrivit alin. (4), pre*edintele acestuia vadesemna dintre membrii completului 3 +udecători pentru a ntocmi un raportasupra recursului n interesul legii. 6aportorii nu sunt incompatibili.(') -n vederea ntocmirii raportului, pre*edintele completului va putea solicitaunor speciali*ti recunoscuţi opinia scrisă asupra problemelor de dreptsoluţionate diferit.() 6aportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept *iargumentele pe care se fundamentea!ă, +urisprudenţa relevantă a &urţii&onstituţionale, a &urţii 7uropene a Drepturilor ;mului sau a &urţii de


27/65

indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s"a implinit, insa instanta nua luat, fata de cel care nu si"a indeplinit oligatia, masurile prevazute de lege&3. cand o persoana ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost oligatasa comunice instantei, intr"un anumit termen, un inscris sau date ori alteinformatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare solutionarii procesului,

iar acest termen s"a implinit, insa instanta nu a luat, fata de cel care nu si"aindeplinit oligatia, masurile prevazute de lege&

4. cand instanta si"a nesocotit oligatia de a solutiona cauza intr"un termen optimsi previziil prin neluarea masurilor stailite de lege sau prin neindeplinirea dinoficiu, atunci cand legea o impune, a unui act de procedura necesar solutionariicauzei, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficientpentru luarea masurii sau indeplinirea actului.

Art. 523: #etra&erea contestatieiContestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea ei. data retrasa,

contestatia nu poate fi reiterata.Art. 524: *orma contestatiei. +rocedura inaintea instantei care $udecaprocesul(1) Contestatia se formuleaza in scris si se depune la instanta investita cusolutionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea judecatii.Contestatia se poate face si veral in sedinta, caz in care va fi consemnata,impreuna cu motivele aratate de parte, in incheierea de sedinta.(2) Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei.(3) Contestatia se solutioneaza de catre completul investit cu judecarea cauzeide indata sau in termen de cel mult ' zile, fara citarea partilor.(4)

Cand apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, completul de judecatapronunta o incheiere nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indatamasurile necesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea judecatii. %nacest caz, contestatorului ii va fi comunicata, pentru informare, o copie aincheierii.(5) Cand apreciaza contestatia ca neintemeiata, completul de judecata o varespinge prin incheiere. %mpotriva acestei incheieri contestatorul poate faceplangere in termen de 0 zile de la comunicare. /langerea se depune la instantacare a pronuntat incheierea, care o va inainta de indata pentru solutionare,impreuna cu o copie certificata de pe dosarul cauzei, instantei ierarhicsuperioare. Cand procesul se judeca la %nalta Curte de Casatie si 2ustitie,plangerea se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi sectii. ;ormulareaplangerii nu suspenda judecata.(6) %ncheierile prevazute la alin. #*) si #') se motiveaza in termen de ' zile de lapronuntare.

Art. 525: +rocedura de solutionare a plan&erii(1) %nstanta va solutiona plangerea in termen de $( zile de la primirea dosarului,in complet format din 0 judecatori. 2udecata se face fara citarea partilor, printr"o


28/65

hotarare care nu este supusa niciunei cai de atac, ce treuie motivata in termende ' zile de la pronuntare.(2) Daca instanta gaseste plangerea intemeiata, va dispune ca instanta care

judeca procesul sa indeplineasca actul de procedura sau sa ia masurile legalenecesare, aratand care sunt acestea si stailind, cand este cazul, un termen

pentru indeplinirea lor.(3) %n toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea nu va putea daindrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor proleme de fapt sau dedrept care sa anticipeze modul de solutionare a pricinii ori care sa aduca atingereliertatii judecatorului cauzei de a hotari, conform legii, cu privire la solutia cetreuie data procesului.

Art. 526: Sanctionarea contestatorului de rea,credinta(1) tunci cand contestatia sau plangerea a fost facuta cu rea"credinta, autorulacesteia poate fi oligat la plata unei amenzi judiciare de la '(( lei la -.((( lei,precum si, la cererea partii interesate, la plata de despaguiri pentru repararea

prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plangerii.(2) 6eaua"credinta rezulta din caracterul vadit nefondat al contestatiei ori alplangerii, precum si din orice alte imprejurari care indreptatesc constatarea caeercitarea acesteia s"a facut in alt scop decat acela pentru care legea orecunoaste.

. Procedura necontencioasa.

Definirea si obiectul procedurii necontencioase:

Procedura necontencioasa (voluntara, ratioasa!reprezinta acea

procedura sub imperiul careia instanta de judecata este abilitata cu

solutionarea unor cereri pentru a caror dezlegare nu este necesara stabilirea

unui drept potrivnic fata de o alta persoana34.

Particularitatea retinuta procedurii necontencioase o reprezintatocmai inexistenta contrarietatii de interese-caracterul unilateral, altfel spus,

cererea nu este indreptata impotriva unui adversar cu potential interes ina se

opune la admiterea acesteia3"4.


29/65

01a aratat ca, in jurisdictia gratioasa, instanta exercita mai degraba un

control, o veritabila tutela judecatoreasca asupra cererilor cu care este

sesizata3*4.

Potrivit art. )": $%P%, constituie obiectul procedurii

necontencioase acele cereri pentru solutionarea carora este necesara

interventia instantei, fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata

de o alta persoana, precum sunt8

a cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti sau

b la luarea unor masuri legale de supraveg!ere, ocrotire ori asigurare.

%u titlu de exemplu, s1a retinut se inscriu in sfera obiectului procedurii

gratioase cererile privind8

– incuviintarea adoptiei9

– plangerile impotriva inc!eierilor de carte funciara9

– incuviintarea executarii silite9

– incuviintarea data creditorului spre a valorifica -prin vanzare bunurile

mobile ipotecate9

– autorizarea creditorului de a executa, pe c!eltuiala debitorului obligatia de a

face, prevazuta intr1un titlu executoriu9– cererea de incuviintare privind aducerea unui garant9

– incuviintarea identificarii bunurilor urmaribile si a efectuarii actelor de

executare la domiciliul ori sediul unei alte persoane decat al debitorului9

– inregistrarea a unui partid politic ori privind modificarea statutului sau

programului acestuia9

– inscrierea sindicatului in registrul special9

– modificarea organelor de conducere ale asociatiei de proprietari349

– autorizarea instantei de tutela privind gratificarea descendentilor celui pus

sub interdictie9

– numirea curatorului special de catre instanta care solutioneaza un proces,

atunci cand persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor

civile nu are reprezentant legal9


30/65

– desemnarea de catre instanta de tutela a unui curator special, in scopul

ingrijirii si reprezentarii a celui a carei interdictie a fost ceruta, precum si

pentru administrarea bunurilor pana la solutionarea cererii de punere sub

interdictie judecatoreasca9

– autorizarea convocarii adunarii generale de catre instanta de la sediul

societatii, in ipoteza in care consiliul de administratie ori directoratul nu o

convoaca9

– prelungirea termenului in care se face lic!idarea, ca efect al dizolvarii

societatii3)4.

5n obiectul aceleiasi proceduri se inscrie si ipoteza in care legea abiliteaza

presedintele instantei cu privire la luarea unor masuri cu caracternecontencios, in conditiile art. )*: $%P%.

Competenta privind solutionarea cererilor necontencioase:

5n ceea ce priveste instanta competenta sa solutioneze cererile mentionate la

art. )":, codul de procedura civila instituie * reguli8

intru aplicarea principiului accesorium sequitur principale, cererile

necontencioase care sunt in legatura cu o cauza aflata pe rol ori cu una deja

solutionata de o instanta sau cele care au ca obiect eliberarea unor inscrisuri,

titluri sau valori aflate in depozitul unei instante se vor indrepta catre

respectiva instanta -art. )"7, alin. $%P%9

" pentru cererile care nu se inscriu in oranduirea de la pct. anterior, stabilirea

instantei competente -material si teritorial si solutionarea eventualelor

incidente privind competenta se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 61*:

$%P%, aplicabile procedurilor contencioase -art. )"7, alin. " $%P%9

* in fine, in ipoteza in care competenta teritoriala nu poate fi determinatapotrivit reglementarii art.)"7, alin.", cererile sunt indreptate catre acele

instante la care petentul isi are dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul ori

reprezentanta. ;tunci cand nici una dintre acestea nu se gaseste pe teritoriul


31/65

adreseaza, dupa caz, =udecatoriei 0ectorului sau >ribunalului ?ucuresti -art.

)"7, alin. * $%P%.

;rt. )"6, alin. $%P% statueaza obligatia instantei, de a1si verifica din oficiu

competenta -atat materiala, cat si teritoriala, c!iar daca este de ordine

privata, putand solicita partii lamuririle necesare. ;ceasta orinduire a fost

explicata prin c!iar particularitatea procedurii gratioase, si anume aceea ca, in

lipsa unei parti adverse -parat, nu are cine sa invoce o eventuala situatie

-exceptie de necompetenta3+4.

5n ipoteza in care instanta se declara necompetenta, aceasta trimite dosarul

instantei competente -art. )"6, alin. " $%P%.

01a argumentat ca transmiterea dosarului catre instanta competenta nu poate

fi asigurata decat prin sentinta, avand in vedere, pe de1o parte, ca numai

solutionarea favorabila a cererii necontencioase se face prin inc!eiere -in

conditiile art. )** $%P% si, pe de alta parte, dezinvestirea instantei pentru

necompetenta nu ec!ivaleaza cu o incuviintare -solutionare favorabila a

cererii3:4.

Conditii privind continutul cererii:

;ceasta va cuprinde numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz,

denumirea si sediul persoanei care o formuleaza, obiectul, motivarea acesteia

si semnatura. 5n functie de particularitatile cererii, aceasta va contine si datele

de identificare ale persoanelor pe care autorul le indica pentru a fi c!emate

inaintea instantei. %ererea este insotita de inscrisurile pe care se sprijina -art.

)*#, alin. si " $%P%.

5nstanta investita cu solutionarea cererii gratioase verifica indeplinirea

conditiei privind lipsa caracterului contencios. 'aca cererea, prin insusi

cuprinsul ori prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin,

prezinta caracter contencios, instanta o va respinge -art. )* $%P%.


32/65

Procedura de solutionare (art. "#$ %CPC!:

%ererea se judeca in camera de consiliu. %itarea petentului si a persoanelor

indicate in cerere se face numai in ipoteza in care legea o impune. 5n caz

contrar, instanta de judecata este suverana in a aprecia cu privire la si a

dispune judecarea cu citare.

5nstanta poate dispune, c!iar din oficiu, orice masuri utile cauzei. ;ceasta are

dreptul sa asculte orice persoana care poate aduce lamuriri cu privire la cauza

sau pe aceea ale carei interese ar putea fi afectate de !otarare.

01a aratat ca masurile dispuse de instanta @trebuie sa fie utile solutionarii

cererii in cadrul procesual in care aceasta a fost formulata2, respectiv sa nuconduca la stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana si, implicit, la

transformarea cererii dintr1una necontencioasa intr1una contencioasa374.

5n ceea ce priveste regulile aplicabile procedurii, art. )*+, alin. $%P%

stabileste ca regulile inscrise in %artea a 5551a a $%P% se completeaza cu cele

ce diriguiesc procedura contencioasa, sub conditia ca acestea din urma sa fie

compatibile cu natura necontencioasa a cererii. 5n fine, este reglementat ca

acele materii necontencioase, pentru care legea stabileste o procedura

speciala, raman supuse respectivelor dispozitii, care urmeaza a se completa cu

cele ale %artii a 5551a.

&olutionarea cererii se face prin inc!eiere, prin luarea in considerare a

tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei, c!iar daca acestea nu au

fost invocate in cerere ori pe parcursul procedurii -art. )** $%P%.

'ispozitia art. )** $%P%, care acorda magistratului puteri sporite fata deprocedura contencioasa, credem ca se explica prin aceea ca, @in materie

necontencioasa decizia judecatorului se sprijina mai putin pe considerente

juridice si mai mult pe cele de stricta oportunitate, el statuand sine causae


33/65

cognitone2, justificat prin aceea ca este investit cu efectuarea unor acte de

natura administrativa364.

5nc!eierea prin care este incuviintata cererea este executorie -art. )*, alin.

$%P%.

;ceasta inc!eiere este susceptibila de a fi atacata numai cu apel. Prin exceptie,

inc!eierea pronuntata de un complet al 5naltei %urti de %asatie si =ustitie este

definitiva.

Aomentul de la care se calculeaza termenul de apel difera8 de la pronuntare –

pentru cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata si de la

comunicare – pentru cei care au lipsit.

$efiind expres reglementat pentru procedura gratioasa, se deduce ca

termenul de apel este cel de *# de zile, astfel cum este reglementat de art. +7

$%P%.

Brice persoana interesata poate exercita calea de atac a apelului, c!iar daca nu

ar fi fost citata la solutionarea cererii. 5n acest caz, termenul de apel curge de

la data cand persoana a luat la cunostinta de inc!eiere, dar nu mai tarziu deun an de la data pronuntarii -art. )*, alin. $%P%.

$otiunea de @persoanele interesate2 cuprinde pe toti aceia ale caror drepturi

ori interese ar fi incalcate prin efectul inc!eierii de incuviintare. 01a retinut ca

termenul de an reprezinta un termen obiectiv, pentru ca marc!eaza data ce

mai inaintata, de la care curge termenul de apel. $efiind stabilit pentru

declararea apelului, acest termen nu este susceptibil nici de intrerupere,

suspendare ori repunere in termen3#4.

;pelul se judeca in camera de consiliu.

'fectele otararii:


34/65

5nc!eierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului

judecat -art. )*) $%P%. Cxplicatia este ca inc!eierile astfel pronuntate au

caracter constitutiv, argumentat prin aceea ca dau nastere unor situatii

juridice noi34.

01a retinut, de pilda, ca @inc!eierile de trimitere in posesie nu constituie un

titlu opozabil cu putere de lucru judecat, deoarece aceste inc!eieri sunt date in

cadrul procedurii contencioase si, ca atare, sunt lipsite de puterea lucrului

judecat2 ->rib. 0uprem, sectia civila, decizia nr. ")"/ #6.#".6)+, %.'. 6)+,

vol.", p."7#3"4.

Cste orainduit ca procedura necontencioasa isi gaseste aplicare si in situatia in

care legea abiliteaza presedintele instantei cu privire la luarea unor masuri cu

caracter necontencios -art. )*: $%P%. 5n aceste imprejurari, presedintele are

obligatia de a pronunta inc!eierea in cel mult ) zile de la primirea cererii.


35/65

acestei cerinte, grefierii sunt pasibili de atragerea raspunderii penale pentru

savarsirea infractiunii de fals.

5n situatia in care dezbaterile nu s1au desfasurat in sedinta publica, alte

persoane decat partile nu pot dobandi copii ale inc!eierilor, expertizelor,

declaratiilor de martori ori ale altor inscrisuri decat cu incuviintarea

presedintelui. ;cestei proceduri ii sunt aplicabile exigentele art. )*: $%P%

-privitoare la procedura, termen de solutionare, cale de atac.

$! +ncheieri privind eliberarea unor bunuri (art. "# %CPC!:

%ererea privind eliberarea sumelor de bani sau alte valori ori titluri,

consemnate, precum si a oricaror altor bunuri, pastrate la instanta ori aflate indepozitul altuia, dupa caz, in legatura cu un proces, se introduce, de catre

persoana indreptatita, la instanta care a dispus aceasta masura.

01a retinut ca !otararea pe baza careia s1a cerut eliberarea bunului reprezinta

acea !otarare, prin care s1a dispus consemnarea, pastrarea sau depozitarea iar

nu !otararea prin care s1a solutionat procesul in cadrul caruia s1a dispus

vreuna din amintitele masuri3*4.

%ererea de eliberare a bunurilor este solutionata prin inc!eiere executorie,

data in camera de consiliu. 5nstanta este suverana in a decide daca citeaza ori

nu partile. 5nc!eierea va face mentiune cu privire la identitatea persoanei

obligate la eliberarea bunurilor si la persona indreptatita sa i se restituie.

5nc!eierea referita este supusa acelorasi cai de atac ca si !otararea pe baza

careia s1a cerut eliberarea bunului.

#! Procedura inventarierii bunurilor minorului (art. "- %CPC!:

5n scopul inventarierii bunurilor minorului pus sub tutela, instanta de tutela

desemneaza de indata un delegat si dispune citarea tutorelui, a membrilor

consiliului de familie dar si a minorului care a implinit varsta de ani.


36/65

;rt. #, alin. - $%% reglementeaza si un termen1limita in auntrul caruia

trebuie intocmit inventarul, respectiv de # zile, calculate de la data numirii

tutorelui de catre instanta de tutela.

>extul legal stabileste elemente obligatorii, ce trebuiesc cuprinse in fisa de

inventar8

– 'ate de identificare ale bunurilor mobile si imobile, descrierea sumara a

acestora, inclusiv mentiuni privind starea acelor bunuri si valoarea lor

estimata9

– 5ndicarea inscrisurilor existente, privitoare la bunuri9

– Aentiuni privind creantele, datoriile sau alte pretentii, declarate de tutore

sau de membrii consiliului de familie.

;vand in vedere dispozitiile art. $%% -privind limitarea sferei actelor ce

pot fi facute de catre tutore in lipsa inventarului dar si prin coroborarea cu

dispozitiile art. )*, alin. -, rezulta ca exercitarea tutelei cu drepturi depline

se va putea asigura numai dupa incuviintarea actului de inventar de catre

instanta de tutela, prin incheiere executorie34.

. )r'itrajul. 6otiune! o'iect! organizarea ar'itrajului


37/65

(") tatul *i autorităţile publice au facultatea de a nc#eia convenţii arbitralenumai dacă sunt autori!ate prin lege sau prin convenţii internaţionale la care6om%nia este parte.(3) ersoanele +uridice de drept public care au n obiectul lor de activitate *iactivităţi economice au facultatea de a nc#eia convenţii arbitrale, n afară deca!ul n care legea ori actul lor de nfiinţare sau de organi!are prevede altfel.

1) rbitra+ul se organi!ea!ă *i se desfă*oară potrivit convenţiei arbitrale,nc#eiată conform dispo!iţiilor titlului din pre!enta carte.(") ub re!erva respectării ordinii publice *i a bunelor moravuri, precum *i adispo!iţiilor imperative ale legii, părţile pot stabili prin convenţia arbitrală sau

prin act scris nc#eiat ulterior, cel mai t%r!iu odată cu constituirea tribunaluluiarbitral, fie direct, fie prin referire la o anumită reglementare av%nd ca obiectarbitra+ul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea*i nlocuirea arbitrilor, termenul *i locul arbitra+ului, normele de procedură pecare tribunalul arbitral trebuie să le urme!e n +udecarea litigiului, inclusiveventuale proceduri prealabile de soluţionare a litigiului, reparti!area ntre părţia c#eltuielilor arbitrale *i, n general, orice alte norme privind buna desfă*urarea arbitra+ului.(3) -n lipsa regulilor prevă!ute la alin. ("), tribunalul arbitral va putea stabili

procedura de urmat a*a cum va socoti mai potrivit.(4) Dacă nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplicadispo!iţiile ce urmea!ă

6otiunea! scopul si o'iectul executarii silite.

denitie:

6proc. civ.7 reprezinta o procedura reglementata de lege prin care seasigura, cu ajutorul fortei de constrangere a statului, realizareadrepturilor creditorului in cazul neindeplinirii de buna voie a obligatiilorcorelative in sarcina debitorului.


38/65


39/65

Cotararile +udecatoresti e$ecutorii si #otararile +udecatoresti definitive

Hotărârile executorii

unt hotăr$ri eecutorii

1. hotăr$rile date în apel, dacă prin le/e nu se prevede altfel0

#. hotăr$rile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în le/ătură cu

care părţile au convenit să eercite direct recursul, potrivit art. ! alin. (#).

:otăr;rile de"initi#e(1) unt #otăr%ri definitive1. #otăr%rile care nu sunt supuse apelului *i nici recursului/". #otăr%rile date n primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs/


40/65

3. #otăr%rile date n primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel/4. #otăr%rile date n apel, fără drept de recurs, precum *i cele neatacate curecurs/5. #otăr%rile date n recurs, c#iar dacă prin acestea sa soluţionat fondul pricinii/'. orice alte #otăr%ri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.(") Cotăr%rile prevă!ute la alin. (1) devin definitive la data e$pirării termenuluide e$ercitare a apelului ori recursului sau, după ca!, la data pronunţării.

Titlul executoriu notiune si enumerarea tipurilor de titluri executorii

(1) ecutarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu eecutoriu.

(#) Constituie titluri eecutorii hotăr$rile eecutorii, hotăr$rile definitive, precum

şi orice alte hotăr$ri sau înscrisuri care, potrivit le/ii, pot fi puse în eecutare.

+reptul de a porni executarea silit? apar@ine creditorului, care, îns?, nupoate proceda în acest sens decât cu respectarea unor cerin@e Ai regulistrict determinate de legiuitor. "n prezent, în afara hot?rârilor judec?toreAti exist? o gam? foarte larg? de titluri executoriireglementate prin legi speciale, aceast? diversitate )ind determinat? înprincipal de necesitatea valori)c?rii diferitelor categorii de [email protected] titlu executoriu este reprezentat de hot?rârea judec?toreasc? pronun@at? în procesele civile, comerciale, de contencios administrativ, în materie de crea@ie intelectual? Ai de proprietate industrial?, în materie de expropriere, în procesele penale Ai care vizeaz? Aiasupra unor preten@ii civile 6desp?gubiri, cheltuieli de judecat?7. "nprivin@a hot?rârilor judec?toreAti str?ine, condi@iile de recunoaAtere Aiexecutare sunt reglementate de *egea nr. 15%31


41/65

"n categoria altor titluri executorii în afara hot?rârilor judec?toreAti,men@ion?m#titlurile executorii privind crean@ele )scale, actele autenti)cate denotarul public, contractul de credit, inclusiv contractul de garan@iereal? sau personal? încheiate de o institu@ie de credit, actele de

sanc@ionare în materia contraven@iilor, cambia, cecul Ai biletul la ordin,contractul de leasing, încheierea3hot?rârea de expedient privind în@elegerea p?r@ilor asupra pl?@ii în materia soma@iei de plat? sau acombaterii întârzierii execut?rii obliga@iilor de plat? rezultate dincontracte comerciale, ordonan@a de plat? devenit? irevocabil?, titlulexecutoriu potrivit *egii nr. 1$31


42/65

a7 garantii tinuti sa raspunda pentru debitor potrivit dreptuluicomun;

b7 mostenitorii. n cazul lor trebuie facuta urmatoarea distinctie#mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat

succesiunea pur si simplu, raspund cu intreaga lor avere

mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptatsuccesiunea sub bene)ciul unui inventar, raspund numai inlimita bunurilor succesoare 6potrivit art. '12 !. civ.7

mostenitorii cu titlu particular nu pot ) urmariti decat asuprabunului succesoral si numai daca obligatia este legata deaceasta.

Executarea silita poate ) continuata asupra mostenitorilor,inceputa )ind asupra defunctului, dupa cum poate ) pornita directasupra mostenitorilor.

n ce priveste coparticiparea, spre deosebire de faza de judecata in care exista coparticipare activa, pasiva sau mixta, in faza

executarii silite nu exista decat coparticiparea activa mai multicreditori urmaresc acelasi debitor.!a expresie a caracterului unipatrimonial al executarii silite, in

cazul pluralitatii de debitori ce decurge din acelasi titlu executoriu,urmarirea se face separat pentru )ecare debitor. -stfel, in cazulurmaririi unui bun determinat, acesta nu priveste decat o singurapersoana detinatorul bunului, iar in cazul in care executarea are caobiect alte valori patrimoniale, pentru )ecare patrimoniu pe latura saactiva sau )ecare valoare patrimoniala in parte, trebuie indeplinite inmod separat formele de executare cerute de lege.

Drepturile si obligatiile partilor Partile au anumite drepturi si obligatii comune, dar au si

drepturi si obligatii speci)ce.a) Drepturi si obligatii comunen privinta drepturilor, atat creditorul cat si debitorul#

au posibilitatea de a participa personal sau prin reprezentant latoate actele de executare;

in acest scop partile trebuie instiintate de pornirea executariisilite si de etapele pe care aceasta le parcurge;

pot formula cereri pentru apararea drepturilor lor;

pot exercita caile de atac prevazute de lege; au dreptul sa cunoasca toate actele dosarului care le priveste; au dreptul ca declaratiile lor sa )e consemnate in acteleincheiate de organele de executare;

daca nu inteleg sau nu vorbesc limba romana sau apartinnationalitatilor conlocuitoare, pot recurge la serviciile unuiinterpret;


43/65

au dreptul de a tranzactiona cu privire la modul de executare sila obiectul ei.n categoria obligatiilor comune se incadreaza obligatia partilor

de asi exercita drepturile cu buna credinta si potrivit scopului invederea caruia acestea au fost recunoscute.

Exercitarea abuziva a drepturilor procedurale atrage potrivitart. '42 !. proc. civ.. raspunderea pentru pagubele pricinuite si, inmasura in care este prevazuta de lege, plata unor amenzi incuantumul stabilit de lege.

b) Drepturi si obligatii speciceDi in faza executarii silite isi gaseste aplicare principiul

disponibilitatii, in masura in care este vorba de drepturi de caretitularul lor poate dispune.

Facand aplicarea acestui principiu, creditorul are dreptul sarenunte la executarea inceputa sau sa astepte cu pornirea ei inlimitele prescriptiei dreptului de a cere executarea silita. !reditorul si

debitorul se pot intelege pe cale de tranzactie.Potrivit art. 2'1 !. proc. civ. creditorul si debitorul pot conveni,in tot cursul executarii silite ca aceasta sa se efectueze numaiasupra veniturilor banesti ale debitorului.

+e asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuseurmaririi sa se faca, total sau numai in parte, prin buna invoiala.

Exista situatii in care posibilitatea creditorului de a acordaunele inlesniri debitorului este expres prevazuta de lege. -stfel, lacererea temeinic justi)cata a debitorilor, creditoii bugetari potacorda#

a7 amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor

obligatii bugetare;b7 scutiri sau reduceri de impozite si taxe, in conditiile legii;c7 amanari, esalonari, scutiri sau reduceri de majorari de

intarziere.0 alta consecinta a principiului disponibilitatii procesuale este

posibilitatea creditorului de a alege, in cazul executarii siliteindirecte, forma concreta de executare. Exista, insa, situatii in careacest drept de a alege al creditorului este ingradit, legea prescriindui acestuia procedura de executare.

. )manarea! suspendarea si restrangerea executarii silite. 6otiune siscurte explicatii pri#ind "iecare institutie

)m;narea executării(1) -n afara altor ca!uri prevă!ute de lege, e$ecutorul +udecătoresc nu poateam%na e$ecutarea dec%t dacă procedura de citare sau de ntocmire a anunţurilor*i publicaţiilor de v%n!are nu a fost ndeplinită sau dacă, la termenul stabilit,

http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/


44/65

e$ecutarea nu poate fi efectuată datorită nendeplinirii de către creditor aobligaţiilor prevă!ute la art. '4' alin. (1).(") -n ca!urile prevă!ute la alin. (1), am%narea se dispune de e$ecutorul

+udecătoresc prin nc#eiere

Suspendarea executării(1) 7$ecutarea silită se suspendă n ca!urile n care aceasta este prevă!ută delege ori a fost dispusă de instanţă.(") 7$ecutarea se suspendă *i la cererea creditorului urmăritor decătre e$ecutorul +udecătoresc.(3) e perioada suspendării e$ecutării, actele de e$ecutare efectuate anterior,măsurile de e$ecutare dispuse de instanţa de e$ecutare sau de e$ecutor, inclusivcele de indisponibili!are a bunurilor, veniturilor *i conturilor bancare, răm%n nfiinţă, n afară de ca!ul n care prin lege sau prin #otăr%re +udecătorească sedispune altfel.(4) ctele de e$ecutare efectuate n !iua soluţionării cererii av%nd ca obiectsuspendarea, fie *i provi!orie, a e$ecutării silite sunt desfiinţate de drept prinefectul admiterii cererii de suspendare *i a contestaţiei la e$ecutare.(5) După ncetarea suspendării, e$ecutorul, la cererea părţii interesate, vadispune continuarea e$ecutării, n măsura n care actele de e$ecutare saue$ecutarea silită nsă*i nu au fost desfiinţate de instanţa de +udecată ori acesteanu au ncetat prin efectul legii.

>estr;ngerea executării

(1) &%nd creditorul urmăre*te n acela*i timp mai multe bunuri mobile sauimobile a căror valoare este vădit e$cesivă n raport cu creanţa ce urmea!ă a fisatisfăcută, instanţa de e$ecutare, la cererea debitorului *i după citareacreditorului, poate să restr%ngă e$ecutarea la anumite bunuri.(") Dacă cererea este admisă, instanţa va suspenda e$ecutarea celorlalte bunuri.(3) 7$ecutarea suspendată nu va putea fi reluată dec%t după răm%nereadefinitivă a proiectului de distribuire a sumelor re!ultate din e$ecutareaefectuată.

Prescpriptia dreptului de a o'tine executarea silita termenul deprescriptie! e"ectele implinirii termenului de prescriptie si suspendareaprescriptiei.

prescripţia dreptului de a cere executarea silită, mi+loc de stingere adreptului creditorului de a pune n e$ecutare, pe cale silită, titlul său e$ecutoriu,care presupune negli+area e$ercitării acestui drept timp mai ndelungat.

http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/http://legeaz.net/legea-188-2000-executorilor/


45/65

.d.c.e.s. ncepe să curgă de la data na*terii acestui drept/ ea nu este ocontinuare a prescripţiei dreptului material la acţiune, ci o prescripţie nouă, desine stătătoare, ce prive*te n e$clusivitate posibilitatea de a cere e$ecutareasilită a unui titlu ce obligă la a da, a face sau a nu face, corespun!ător obiectuluiobligaţiei. Din momentul mplinirii acestei prescripţii, organul competent numai poate elibera titlul e$ecutoriu, iar dacă eliberarea titlului sa făcut anterior,nu mai poate proceda la punerea lui n e$ecutare pe cale silită. ceastă

prescripţie nu mpiedică nsă, n principiu, e$ecutarea voluntară a obligaţiei decătre debitor. plicarea prescripţiei se face din oficiu, nefiind necesară ocerere specială a părţii interesate. rin mplinirea termenului de prescripţieorice titlu e$ecutoriu *i pierde puterea e$ecutorie. Dreptul de a cere e$ecutareasilită se prescrie n termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel/ acesta estetermenul general, care, n lipsa unei prevederi contrare e$prese, se aplică at%t nca!ul e$ecutării silite a titlurilor e$ecutorii referitoare la drepturi de creanţă *idrepturi reale mobiliare, c%t *i n ca!ul e$ecutării unor obligaţii nepatrimoniale/n ca!ul titlurilor emise n materia acţiunilor reale imobiliare, termenul de

prescripţie este de 10 ani. ermenul de prescripţie ncepe să curgă de la datac%nd se na*te dreptul de a cere e$ecutarea silită/ n ca!ul #otăr%rilor care prevădtermenul de e$ecutare, termenul de prescripţie ncepe să curgă de la e$pirareatermenului stabilit pentru e$ecutare/ pentru #otăr%rile care nu stabilesc un astfelde termen, dreptul de a cere e$ecutarea silită se na*te din momentul c%nd eledevin e$ecutorii/ astfel, #otăr%rile de primă instanţă, date cu e$ecuţievremelnică, devin e$ecutorii din momentul pronunţării lor/ #otăr%rilenesusceptibile de apel, #otăr%rile date n primă instanţă, care au fost atacate cu

apel, dacă +udecata acestuia sa perimat sau apelul a fost respins ori anulat, precum *i #otăr%rile date n apel prin care sa re!olvat fondul pricinii sunte$ecutorii din momentul n care au fost pronunţate, cu e$cepţia celor care nu aufost atacate cu apel sau au fost atacate cu

sinteza dr. procesual civil.doc

Documents