sisteme tehnologice pentru culturile de câmp proiect

7/25/2019 Sisteme Tehnologice Pentru Culturile de Câmp Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/sisteme-tehnologice-pentru-culturile-de-camp-proiect 1/26

Craiu George Dragos

Sisteme tehnologice pentru

culturile de câmp



Producții medii de la culturile

principale

Potrivit rezultatelor cercetării statistice „Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în anul2014”, producţia agricolă vegetală a înregistrat creşteri la cereale pentru boabe, plante uleioase,sfecla de zaăr, cartofi şi scăderi la legu!inoase pentru boabe şi la legu!e"

Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi



Anul 2014 comparativ cu anul 2013

Cereale pentru boabe

#uprafaţa cultivată cu poru!b boabe în anul 2014 reprezintă 4$,%& din suprafaţa cultivată cucereale pentru boabe, iar cea cultivată cu gr'u (%,0&" Producţia de cereale pentru boabe acrescut cu (,4& faţă de anul precedent, datorită creşterii randa!entelor la ectar )producţia!edie la ectar*, astfel+ poru!b boabe )-,2&*, orz şi orzoaică ).,(&*, gr'u )(,/&*,ovăz )1,$&*"

Leguminoase pentru boabeProducţia a scăzut cu 4,1&, ca ur!are a scăderii suprafeţei cultivate cu )%,1&*, faţă de anulprecedent"

Plante uleioaseProducţia a crescut cu 1$,1&, datorită at't creşterii suprafaţei cultivate )4,-&*, c't şi a

randa!entelor la ectar" reşteri ale producţiei sau înregistrat la rapiţă şi soia ).1,0&*,respectiv )($,(&*, în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate )4/,4&*, respectiv)1-,.&*" #uprafaţa cultivată cu floarea soarelui a scăzut cu -,.&"

Sfecla de zahr Producţia a crescut cu (1,%&, în principal datorită creşterii randa!entului la ectar cu 1%,1&dar şi a suprafeţei cultivate cu 10,-&"

Cartofi Producţia a crescut cu -,0&, datorită creşterii randa!entului la ectar )%,1&* deşi suprafaţacultivată a scăzut )2,0&*, faţă de anul precedent"

LegumeProducţia a fost !ai !ică cu (,%&, deter!inată de scăderea suprafeţelor cultivate cu -,-&, faţăde anul precedent" Producţiile au fost !ai !ari la+ castraveţi )-,1&*, !orcovi )2,-&*,ardei )0,4&* şi !ai !ici la pepeni verzi şi galbeni )1.,$&*, to!ate )$,1&*, varză )2,%&* şi

ceapă )1,(&*"

Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod,producţia de struguri şi producţia de fructe



Struguri

n anul 2014, producţia de struguri a scăzut cu 20,/&, din cauza scăderii randa!entului la

ectar, at't la plantaţiile de vii altoite )11,-&*, c't şi la plantaţiile de vii ibride )(0,4&*"#uprafaţa cultivată a fost !ai !ică cu 0,.& faţă de anul 201("

Planta!ii de pomi fructiferi pe rod "livezi pe rod# #uprafaţa livezilor pe rod a scăzut cu 4,1&" #uprafeţele cultivate cu principalele specii de po!i

fructiferi au scăzut, e3cepţie caişi şi zarzări unde sau !enţinut la nivelul anului precedent"Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 4,(& faţă de anul precedent" Pe principalele specii depo!i fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi şi zarzări, scăderi la peri, pruni şi !eri, iar la cireşi şi vişini sa !enţinut la nivelul anului precedent"

Suprafaţa cultivată şi producţia la unele culturi agricole de bază, în România şi în principalele State Membre ale Uniunii Europene, în anul !"#

date provizorii

r'u

n anul 2014, 5o!'nia sa situat, pe locul cinci at't din punct de vedere al suprafeţei cultivatecu gr'u, după 6ranţa, er!ania, Polonia şi #pania, c't şi al producţiei obţinute, după 6ranţa,er!ania, 5egatul 7nit şi Polonia" n ceea ce priveşte randa!entul, ţara noastră se află printreţările care au un randa!ent !ai scăzut la ectar în r'ndul #tatelor 8e!bre cultivatoare cugr'u"

$orumb boabe



5o!'nia sa situat pe pri!ul loc la suprafaţa cultivată cu poru!b, iar la producţie sa situat pelocul doi, după 6ranţa, datorită unui randa!ent inferior" 9e altfel randa!entul la poru!b realizatde 5o!'nia este cel !ai !ic faţă de cel al principalelor #tate 8e!bre cultivatoare de poru!bboabe"

%loarea soarelui

6loarea soarelui se nu!ără printre culturile cu tradiţie în 5o!'nia" :t't din punct de vedere alsuprafeţei cultivate c't şi al producţiei, în anul 2014, 5o!'nia sa situat pe pri!ul loc în r'ndulprincipalelor #tate 8e!bre cultivatoare cu floarea soarelui"

&artofi

n ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, în anul 2014, 5o!'nia sa situat pe locul treidupă Polonia, er!ania şi pe locul şapte la producţie )după er!ania, ;landa, 6ranţa,Polonia, <elgia şi 5egatul 7nit* din cauza randa!entului inferior"

$recizări metodologice



"' Sursa datelor

=nfor!aţiile prezentate sunt rezultate din cercetarea statistică >Producţia vegetală la principaleleculturi”, realizată de către =nstitutul ?aţional de #tatistică, în confor!itate cu 5egula!entulParla!entului @uropean şi al onsiliului nr" $4(A 200% privind producţia vegetală"

:ceastă cercetare a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, regiunide dezvoltare şi Budeţe" Colu!ul eşantionului a fost de .02(( e3ploataţii agricole, din care 242/-e3ploataţii agricole cu personalitate Buridică şi ($%4. e3ploataţii agricole fără personalitate

Buridică"=ntervalul de încredere a fost de %$& )!arBa de eroare D$&*"' &oncepte şi definiţiiSuprafa!a cultivat reprezintă suprafaţa însă!'nţată A plantată în ogor propriu, în anul agricolde referinţă )1 octo!brie E (0 septe!brie* cu o cultură principală )care ocupă terenul cea !ai!are perioadă de ti!p* sau în anii agricoli precedenţi pentru culturile bienale, trienale sauperene"Produc!ia agricol vegetal reprezintă producţia fizică obţinută în perioada de referinţă)anul în care se face recoltarea*, !ai puţin pierderile la recoltare, e3pri!ată în unităţi fizice în

funcţie de natura produselor şi a grupelor de produse şi cuprinde+ producţia culturilor în ogor propriuF producţia culturilor intercalateF producţia culturilor succesiveF producţia obţinută în grădinile fa!iliale )pentru legu!e, cartofi şi struguri*"Produc!ia medie "randamentul# reprezintă cantitatea de produse )pe fiecare cultură* obţinutăpe unitatea de suprafaţă cultivată în ogor propriu"



SOLUL CERNOZIOM

&ernoziomul )din rusă чернозём * este un sol foarte fertil, de culoare încisă )neagră, castanie etc"*,for!at sub ovegeta ieț ierboasă, în condi iile uneiț cli!e continentale"G ernozio!ul con ineț u!us înpropor ie de (.&, procentaB !ic în co!para ie cu alte soluri, care pot avea p'nă la 2$& u!us, dar ț ț

este de bună calitate )!ull calcic*, satura ia în baze este de %0100& cu o reac ie neutră, slabț ț

alcalină )pH I --,/* i un procentaB i!portant deș acid fosforic, a!oniac iș fosfor"

#e define te prin orizont :! )!olic* cu cro!e !ai !ici de 2 la !aterialul u!ed i orizont ca sauș ș

concentrări de carbona i secundari în pri!ii 12$ de c!"ț

#ubtipuri

Jipic, psa!ic, pelic, vertic, gleic, aluvic, calcaric, Kastanic, !aronic, ca!bic, argic, greic, salinic,

sodic, litic"

Răspândire

n lu!e e3istă două Lcenturi de cernozio!L+ 1* din estul roa ieiț )#lavonia*, dealungul 9unării )nordul #erbiei, nordul <ulgariei, sudul 5o!'niei )'!pia 5o!'nă**, 5epublica

8oldova, nordestul 7crainei i partea de sud aș 5usiei, p'nă la #iberiaF 2* Preria canadiană" Jipurisi!ilare de sol apar în Je3as i7ngaria" rosi!ea stratului de cernozio! poate varia foarte !ult, deș

la c' iva centi!etri în #iberia p'nă la 1,$ ! în 5epublica 8oldova i 7crainaț ș

&ondi ii i procese de solificareț ș

u privire la relief, cernozio!urile apar în special în zone de c'!pie, dar i de deal, podi sauș ș

pie!onturi Boase, unită i de relief cu altitudini de la 1$20 p'nă la 1$0200 de !etri"ț



8aterialul parental este reprezentat în special de roci sedi!entare )loess, depozite loessoide, luturi,argile, !arne, calcare, gresii, etc"*"

li!a este specifică zonei de stepă cu precipita ii de 400$00 !! i te!peraturi de %,$11,$M,ț ș

evapotranspira ia peste -00 !!, indicele de ariditate frecvent 2024, iar regi!ul idric nepercolativ"ț

Cegeta ia sub care sa for!at este reprezentată de un covor ierbos bine înceiat, care lasă în sol oț

!are cantitate de !aterie organică )6estuca valesiaca, :gropNron cristatu!, rNsopogon grNllus,Poa bulbosa, etc"*

Alcătuirea profilului

ernozio!ul are profilul de tip :! :A sau ca"

o!parativ cu Kastanozio!ul are un profil !ai profund cu orizonturi bine diferen iate" ;rizontul :ț

!olic are grosi!ea de 40$0 c!, culori cu cro!e !ai !ici de 2 la !aterialul u!ed, structură

glo!erulară i bine for!ată, te3tură lutoasă i o intensă activitate biologică"ș ș

;rizontul :A are grosi!i de 202$ c! i culori ceva !ai descise dec't orizontul superior cuș

însu iri ase!ănătoare cel pu in în Bu!ătatea superioară a acestuia"ș ț

;rizontul sau ca are !ini! (040 c!, brungălbui, friabil cu te3tură lutonisipoasă" Pe întregul

profil se observă nu!eroase neofor!a ii biogene )coprolite, cervotocine, crotovine* precu! iț ș

neofor!a ii de natură ci!ică"ț



SISTEME DE PRODUCȚII

:cele siste!e în care se desfasoara un ansa!blu de operatii de transfor!are si !iscare aobiectelor !uncii pentru a deveni produse sau servicii" @le se constituie din totalitateaele!entelor fizice naturale si artificiale, a conceptelor )teorii, !etode, reguli*, a e3perienteiorganizate în vederea realizarii obiectivelor propuse în conditii de eficienta !a3i!a" n generealobiectivele sunt legate de realizarea unor produse, lucrari, servicii de înalt nivel tenic sicalitativ, cerute de piata, în conditiile în care celtuielile se reduc la !ini! si profitul razultat va fi

!a3i!"@3ista ( !ari grupe de activitati ce se desfasoara în #P+ activitati de productie propriuzisaF

activitati de stocareF activitati de distributie"

&lasificarea sistemelor de productie' (ndicatori ai productiei'

#iste!ul de productie reprezinta un indicator calitativ al productiei prin care se evidentiazavolu!ul de produse realizate intro perioada de ti!p der!i 121i/1/b nata cu o anu!ita dotare inconditii organizatorice bine precizate" 9e tipul siste!ului de productie depinde in !od esentialnivelul de dotare tenica si al pregatirii de fabricatie, gradul de specializare a personalului!uncitor, !odul de utilizare a resurselor banesti, !etodele de organizare a productiei si a

controlului" @3ista ( tipuri de productie+ individuala, de serie si de !asa"

$roductie individuala are la baza un proces nerepetitiv , deoarece succesiunea operatiilorutilizate pentru realizarea unui produs unicat nu se !ai repeta si pentru alte produse e3istentein portofoliul de co!enzi a intreprinderii" 5eluarea e3ecutiei produsului respectiv se realizeazafoarte rar dupa perioade indelungate de ti!p , necesitind activitatii specifice de progra!are infunctie de capacitatiile de disponibile si categoriile de prioritate ale co!enziilor"



$roductia de serie face parte din productia ciclica cu procese repetitive realizand si!ultan sausuccesiv !ai !ulte produse de acelasi gen lansate in loturi de fabricatie la perioade de ti!ppredeter!inate"iar daca progra!area si controlul acestui tip de productie sunt !ai putincostisitoare, scopuF productiei de serie are in vedere refacerea stocurilor de produse finite siacoperirea solicitarilor de vanzare" 8asinile se!ispecializate sunt a!plasate in flu3 de

fabricatie, iar organizarea este specifica si se revizuieste pentru fiecare produs si cantitateco!andata si lansata

$roductia de masa reprezinta o productie e3tensiva ale carei caracteristici principale suntgradul inalt de planificare, de specializare a utilaBelor si fortei de !unca cat si o utilizareintegrata a tuturor factorilor productiei" @a este specifica industriilor cu flu3 continu, electronicii siproductiei de autoturis!e" #iste!ul de fabricatie reprezinta in fond gradul de acoperire ati!pului productiv dintro linie de fabricat



$%&'(A) %(*S*'+%A ,-%$(A.

) ara mea* este un program care a pornit în luna iulie !"# cu !! de legumicultori,Țmembri ai &ooperativei de producători din (zbiceni i +i ina, ude ul -lt, care esteș ș ț

afiliată la %edera ia .grostar' .cum, înseamnă i o asocia ie, cu acela i nume ca alț ș ț ș

programului, o cooperativă menită să valorifice produsele producătorilor parteneri, dintoate domeniile, din această zonă'

Pre edintele ooperativei „ ara !ea> este :le3andru #tănescu, în v'rstă de doar 2( de ani,ș Ț

licen iat al 6acultă ii de @duca ie 6izică i #port, !asterand în prezent al 7niversită ii deț ț ț ș ț

tiin e :grono!ice i 8edicină Ceterinară" 9acă în ur!ă cu doi ani era doar ideea, prinȘ ț ș

!uncă i dăruire, cooperativa a fost înfiin ată, i astăzi produsele celor înscri i în ea se potș ț ș ș

găsi pe rafturile !agazinelor Oaufland din 5o!'nia"

„9iscu iile au pornit acu! doi ani" ?ea! făcut planurile despre cu! va func iona cooperativaț ț

i ce va face !ai e3act" 9e la discu ie, a! dat dru!ul la plan i iată că întrun final a! reu itș ț ș ș

să face! tot ce nea! propus" 9in această cooperativă fac parte patru fir!e i !e!briiș

cooperatori, printre care i :grostar, care ne va aButa pe parcurs cu proiectele pe fonduriș

europene”, a declarat :le3andru #tănescu, citat de 5e eaua ?a ională de 9ezvoltare 5urală"ț ț

„:! realizat ceea ce nea! propus+ o cooperativă, o for!ă de asociere" #us ine! de foarteț

!ult ti!p proiecte de genul ăsta i a! considerat necesară constituirea unei astfel deș

cooperative ca, după brandul pe care la! lansat anul trecut, să continuă! printrun siste!integrat, pentru ca oa!enii să regăsească produsele autotone pe !ese”, a co!pletatHora iu 5aicu, secretar general :grostar, pentru sursa citată"ț

Mâncare sănătoasă pe fiecare masă

n prezent, !area provocare a producătorilor este desfacerea" Principala activitate a acesteitinere cooperative este acizi ia i v'nzarea produselor !e!brilor cooperativei către KeNț șacounturile ro!'ne ti"ș

„:ve! diferite fir!e asociate care vor face prelucrarea i, pe parcurs, fiind i!plicat iș ș

:grostar, ne dori! să descide! în toate do!eniile c'te o fir!ă, care să ne aBute cuprelucrarea i tot ce !ai ave! nevoie”, a afir!at pre edintele ooperativei „ ara !ea>"ș ș Ț

Produsele vin să acopere toate sectoarele, de la cereale, legu!e, fructe, lactate iș

br'nzeturi, p'nă la carne, !ezeluri i ouă i vor fi doar de calitate superioară"ș ș

„:! avut în vedere ca aceste produse să fie c't !ai sănătoase, de aici i nu!ele de araș Ț

!eaQ" 9e la asta a pornit totul" Cre! ca 5o!'nia să !ăn'nce sănătos, pentru că toatălu!ea este sătulă de !'ncăruri to3ice care nu ne fac bine>, a adăugat :le3andru #tănescu"

#iste!ul este unul integrat i se încearcă valorificarea a tot ceea ce produc !e!briiș

asocia iei"ț

„9ori! să !ultiplică! ideea i în alte zone" :nul trecut a! început acest proiect printrunș

pionierat i, din păcate, nu a! realizat un profit" #peră! ca anul acesta să ie i! !ăcar peș ș



zero" Prin toate investi iile care sau făcut în decursul anului trecut i al acestui an, a! aBunsț ș

departe”, a spus Hora iu 5aicu"ț

ei care se ocupă de prelucrare o fac după anu!ite re ete reco!andate, ur!'nd tradi iaț ț

zonei ;ltului" 8ai !ult, pe viitor, vor fi i produse tradi ionale sau re ete consacrate, careș ț țtrebuie să aBungă cunoscute de to i consu!atorii din ară" Printre planurile de viitor seț ț

regăsesc i înfiin area unei sec ii de colectare a laptelui, a unei fabrici de unt la Ci ina i aș ț ț ș șunei fer!e de găini ouătoare, tot la Ci ina"ș

&alitatea de sub brand

8e!brii „ ara !ea> au i planuri pe ter!en scurt, printre care se nu!ără producerea deȚ ș

legu!e în spa ii proteBate, în sere"ț

„ncercă! să face! i inova ii, să ne folosi! de apă ter!ală în vederea încălzirii terenurilor"ș ț

#erele sunt energofile, consu!ă foarte !ultă energie i nea! propus ca pe zece ectare săș

construi! un co!ple3 de sere ca să ave! produc ie pe tot ti!pul anului" :t'ta ti!p c'tț

sunte! o federa ie de tip sindical, noi reprezentă! at't interesele sociale, c't i econo!iceț ș

ale !e!brilor" ncercă! să !erge! spre o nouă construc ie în zona sindicală>, a !en ionatț ț

secretarul general :grostar"

ătre co!ercian i vor !erge doar produsele de pri!ă calitate, celelalte fiind tri!ise cătreț

procesatorii parteneri, p'nă c'nd asocia ia va avea propriile fabrici" Joate produsele realizateț

se vor regăsi însă sub brandul „ ara !ea>"Ț

„ ine! foarte !ult la calitatea produselor" ncercă! încă odată să pro!ovă! produseleȚ

noastre ro!'ne ti i nu doar o eticetă pe care să scrie produs în 5o!'niaQ, dar cuș ș

!aterie pri!ă adusă din afara ării”, a adăugat secretarul general al :grostar"ț

Spa ii de depozitare eficienteț

Pentru co!una =zbiceni, această for!ă asociativă poate fi e3tre! de benefică, credepri!arul 8ircea Celica" #ingurul deziderat este ca aceste for!e să fie func ionale, iarț

i!pozitul să ră!'nă la nivel local"

„Propunerea pe care noi ):socia ia co!unelor, n"r"* a! făcuto a fost ca i!pozitul din venitulț

pe agricultură să fie încasat de pri!ării i să ră!'nă la nivelul lor, iar acest i!pozit care vineș

de la agricultori să fie folosit în propor ie de .0& ca parte de cofinan are pentru proiecte laț ț

nivel de unitate ad!inistrativ teritorială i 40& să se ducă către for!ele asociative aleștinerilor fer!ieri>, a declarat pri!arul co!unei =zbiceni, pentru sursa citată"

9in punctul său de vedere, este nevoie i de construirea unor spa ii în care să se depozitezeș ț!arfa, care să fie a!balată, eticetată i livrată apoi către super!arKeturi" 9intro tonă deș

ardei, de e3e!plu, doar -00 Kg sunt calitatea înt'i"

„n cadrul acestor depozite trebuie să fie un laborator de testare a calită ii i un laborator deț ș

pedologie i ci!ie, în a a fel înc't să ti! ce substan e ad!inistră! i c't ad!inistră!"ș ș ș ț ș

:ve! !arele avantaB că 5o!'nia este totu i printre ările care folosesc ca substan ă activăș ț ț

pe ectar o cantitate foarte !ică fa ă de ările dezvoltate precu! er!ania, 6ran a, ;landaț ț ț

i ciar Jurcia" :colo se ob in produc ii i!portante, dar i cu cantită i foarte !ari de substan ăș ț ț ș ț ț



activă i în special de azot" 9e aici i proble!ele care apar în rela ia cu consu!atorii”,ș ș ț

!en ionează 8ircea Celica"ț

(ntegrarea produc iei, obiectivul cooperativeiț

n ur!a sortării i livrării către super!arKeturi nu!ai a legu!elor de calitatea înt'i, o anu!ităș

cantitate îi ră!'ne fer!ierului care nu poate să o valorifice superior de unul singur" Joateaceste proceduri se pot face nu!ai întro fabrică di!ensionată în func ie de suprafa ă i deț ț ș

calitatea de produc ie" 9e altfel, unul dintre obiectivele onsiliului de :d!inistra ie alț ț

ooperativei „ ara !ea> este integrarea produc iei"Ț ț

„n felul acesta, el va aBunge să i valorifice integral întreaga produc ie ob in'nd iș ț ț ș

plusvaloare, care se va duce în acoperirea unor celtuieli" 8ai !ult, ei ar putea să plăteascăi la asa de :sigurări de #ănătate, la asa de Pensii ca să beneficieze de pensie c'nd vorș

aBunge la o anu!ită v'rstă, în ur!a cotiza iei" 8e!brii cooperatori vor putea întradevăr sățvalorifice superior tot ceea ce produc ei pe o anu!ită suprafa ă de teren pe care o auț

!o tenire de la părin i" 9e ase!enea, a! făcut o propunere do!nului !inistru, pentruș ț

cu!părarea de pă!'nt de către !e!brii din cooperativă care au putere financiară i ciarș

vor să poată accesa credite cu dob'ndă foarte !ică pe o perioadă de !ini!u! 20 de ani,dar punctual, nu!ai pentru cu!părarea de pă!'nt”, a specificat pri!arul 8ircea Celica,convins fiind că for!ele asociative vor avea succes"

/n lipsa lor, riscul este ca fermierii să rămână în continuare la mâna intermediarilor'&ooperativă înseamnă i stabilirea unei strategii anuale, inând cont de cerin eleș ț ț

pie ei, i suport reciproc, i o voce mai puternică ce poate fi auzită mai u or la toateț ș ș ș

nivelurile'



Asigurarea Principalele Produse Agricole

/egetale in LC

@voluţia valorii producţiei agricole )care reprezintă preţurile la producător, la care seadaugă subvenţiile pe produs şi se scad i!pozitele pe produs* este ur!ătoarea:

n 2011 ponderea principală în valoarea producţiei vegetale au avuto cerealele)(.,4&*, legu!ele i pepenii )1$,.&* i cartofii )12,2&*"ș ș

n 2012, ponderea principală în valoarea producţiei vegetale au avuto cerealele)(1,2&*, legu!ele i pepenii )20,/&* i plantele de nutreţ )12,%&*ș ș



(

SITUAŢIA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE



Existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foartemari relevă

dezechilirul structural ce in!uenţează agricultura din ţara noastră "icompetitivitatea acesteia#

PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE AGRICOLE PE LOCUITOR



SECTORUL VEGETAL

Anul 2013 comparativ cu anul 2012

Producţia de cereale pentru boabe a crescut cu .(,%& faţă de anul precedent, datorită creşteriiranda!entelor la ectar,



astfel+ poru!b boabe )de 2 ori*, orz şi orzoaică )(%,/&*, gr'u )(1,2&*, ovăz )1.,.&*"Ra plante uleioase producţia a crescut cu -%,(&, datorită at't creşterii suprafaţei cultivate)1(,.&*, c't şi a randa!entelor "reşteri ale producţiei sau înregistrat la+ rapiţă )de 4,( ori* în principal datorită creşteriisuprafeţei cultivate )de 2,- ori*,floarea soarelui )$2,-&* şi soia )4$,2&*" #uprafaţa cultivată cu soia a scăzut cu 1(,/&"

Ra sfecla de zaăr producţia a crescut cu (-,.&, în principal datorită creşterii randa!entului laectar cu (2,-& dar şi a suprafeţei cultivate cu (,-&"Ra cartofi, producţia a crescut cu (1,/&, datorită creşterii randa!entului la ectar )42,0&* deşisuprafaţa cultivată a scăzut )-,1&*, faţă de anul precedent#

LEGUME

Ra legu!e în 201( producţia a fost !ai !are cu 1(,.& fa ă de 2012, datorită creşteriițproducţiilor !edii la ectar deşi suprafeţele cultivate au avut o uşoară scădere"Producţiile au fost !ai !ari la+ ceapă )10,1&*, to!ate )%,1&*, pepeni verzi şi galbeni)%,0&*, ardei )/,-&*, varză )(,-&*"

Anul 2012 comparativ cu anul 2011reutatea ani!alelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consu! a scăzut cu 1,/&,scăderile provenind de la bovine cu .,.&, ovine şi caprine cu 2,-&, de la păsări cu 1,(& şi dela porcine cu 0,4&"Producţia totală de lapte a fost cu (,$& !ai !ică"Ra producţia de l'nă sa înregistrat o creştere cu (,.&"Producţia totală de ouă a crescut cu 1,1&"



$ecolta mondiala la gru pentru rile5ț

Chile6 Algeria6 7aponiaș i America de Sud

r'u este cel !ai i!portant punct de vedere politic cultură ile" #e esti!ează că e3ista4."000 producătorii de gr'u în ile , din care /-& din planta ie sunt nu!ai pu in de $0 deț ț

ectare de gr'u i produc doar 22& din produc ia totală " #e esti!ează că peste 40"000 deș ț

fer!ieri !ici ile sunt inferiori cu !arile corpora ii la produc ia vegetală pu in sau delocț ț ț

alternativă " n ti!p ce aproape $$0 de fer!ieri produc $0& din produc ia de gr'u de ansa!bluț

din ile i în Burul valorii de $"000 sunt considera i producătorii de di!ensiuni !edii "ș ț

AL%$*A



#uprafa a plantată cu cereale a fost înso ită de ploaie e3celent în zonele de produc ie" plantăriț ț ț

de cereal finalizat în condi ii destul de satisfăcătoare în întreaga ară" 9ur i orz, de obicei,ț ț ș

reprezintă /0 la sută din suprafa a de cereale, în ti!p ce conturile de gr'u i ovăz p'ine pentruț ș

restul de 20 la sută" Ploaie abundente în ianuarie eli!inat deficite de u!iditate care a dezvoltat!ai devre!e, la începutul a sezonului de crestere, care sa per!ita dezvoltarea culturilorsatisfăcătoare în zonele de produc ie !aBore" n plus, sunt indicii că agricultorii sunt deț

planificare de se!in e !ai !ult certificate, î!preună cu îngră ă!inte certificate ceea ce poateț șduce la randa!ente !ai !ari"

8inisterul :griculturii )8;:* final total produc ia de cereale în 8S 2014A1$ a fost revizuităț

în Bos (0 la sută fa ă de anul precedent" Produc ia totală de cereale a fost de (,4 !ilioane deț ț

tone, în scădere de la 4,%1 !ilioane tone în 2012A1(" Produc ia de cereale este puternicț

corelata cu precipita ii, care este dezvoltarea resurselor de irigare si udare ră!'ne o prioritateț

i!portantă" n prezent, doar 12 la suta din terenul arabil este irigat"

Asia Centralr'u este cea !ai i!portantă cultură din regiunea @uropei i :sia entrala" 8ai !ult de /0 deș

!ilioane de ectare de teren sunt dedicate la produc ia de gr'u, din care 240 de !ilioane deț

tone au fost produsă în 2010" r'ul este ur!ată de orz i floareasoarelui se!in e în ceea ceș țprive te zona recoltată, i de sfeclă de zaăr i cartofi în ceea ce prive te cantitatea produsă"ș ș ș ș

n :sia entrală, gr'u este cultivat pe 1. !ilioane de ectare de teren, reprezent'nd $,- la sutădin suprafa a agricolă totală, cu 21 !ilioane de tone produse în 2010" :ceasta este ur!ată deț

bu!bac care este plantată pe 2,( !ilioane de ectare, cu un correspondent al doilea cel !ai înalt rang în produc ia vegetală" ;rzul este, de ase!enea, un i!portant culturi în ceea ceț

prive te suprafa a plantată în acest subregiune"cel !ai !are producător de gr'u din :siaș țentrală este Oazastan, în ti!p ce 7zbeKistan este cel !ai !are producător de bu!bac,cartofi



7AP+*A

u condi ii !eteorologice favorabile, în general, în toate regiunile i!portante de cre tereț ș

în 2014, randa!entul a crescut doi la sută în HoKKaido, care produce .$ la suta din bunuri degr'u din Taponia, i ase la sută în alte suprafe ele de cultură" :cest randa!ent peste !edieș ș ț

co!binat cu o cre tere în zona totală cultivată pentru a î!pinge 2,014 produc ia de gr'u cu 4,.ș ț

la sută fa ă de anul 201(" 9in gr'u este o cultură alternativă la orez, în unele zone, postț

prognozele suprafa a plantată pentru gr'u va cre te u or în 201$ ca suprafa a plantată pentruț ș ș ț

orez este de a teptat să psiiatru" n ciuda acestei cre teri în do!eniu, presupun'nd căș șranda!entul !ediu, volu!ul de produc ie este prevăzut să scadă cu . la sută"ț



America de Sud antitatea totală de gr'u produsă în ările andine din <olivia, Peru, olu!bia, @cuador iț ș

Cenezuela a fost de nu!ai apro3i!ativ ($$ 000 de tone pe (01 000 a" 5anda!entele au variatde la 0,( tone A a în Cenezuela la 2,0 tone A a în olu!bia" 8edia consu!ului pe aput înti!pul perioadei 1%%21%%4 pentru regiunea a fost de 4$ Kg A an, variind de la 2. de Kg în

@cuador pentru -( de Kg în <olivia" u o populatie 101100000, regiunea i!portat o !edie de(-,$ !ilioane de tone sau apro3i!ativ 42 Kg A :P7J 1%%2 1%%4" n ciuda interven ieiț

guverna!entale încearcă să crească zona de gr'u i de produc ie în regiune în ulti!ii ani, doarș ț

c' tiguri !arginale din 1 la 2 la suta au fost făcute pentru aceste obiective din 1%/$"ș

onstr'ngeri de produc ie sunt disponibilitatea de u!iditate, boli, practicile culturale săraceț

i o lipsă generală de intrări necesare, cu! ar fi îngră ă!intele, pesticidele i uneltele agricole"ș ș ș

Precipita iile este foarte variabilă de la an la an, în a!bele cantitate i de distribu ie" #oiuri !ultț ș ț

î!bunătă ită au fost dezvoltate pentru regiune, dar disponibilitatea i distribu ia de se!in eț ș ț ț



continuă să fie o proble!ă pentru !aBoritatea zonelor" Jenicile culturale i!bunatatite au fostdezvoltate pentru anu!ite zone, dar transferul de tenologie pentru producătorii a fost !ini!adatorită bugetelor li!itate si lipsa ulterioară a infrastructurii de a utiliza tenicieni for!a i"ț

sisteme tehnologice pentru culturile de câmp proiect

Documents