sistemul informational

179
Cuprins Introducere......................................................... 3 CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI RESURSELOR INFORMAŢIONALE...................................................... 6 1.1......Evoluţia conceptului de management. Noţiuni de management. Nivelurile de management...........................................6 1.2.........Sistemul informaţional al managementului. Elementele şi obiectivele sistemului informaţional..............................12 1.3. . .Rolul managementului în elaborarea sistemelor informaţionale. Necesitatea creării sistemelor informaţionale.....................22 1.4.......Procedurile de gestiune a echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale.................................................... 26 CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A SRL”AV-Logistic Transport”.........................................34 2.1 Caracteristica generală a întreprinderii, scurt istoric.......34 2. 2 Analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV- Logistic Transport”.......................................37 2.3 Analiza indicatorilor economici şi sociali ce reprezintă situaţia actuală a întreprinderii în dinamica anilor 2006-2008.. . .44 2.4........Caracteristica Managemetului financiar al întreprinderii. 56 CAPITOLUL III. APLICAREA MANAGEMENTULUI INFORMAŢIONAL ÎN STRUCTURA ÎNTREPRINDERII..................................................... 62 3.1. Consideraţii generale privind sistemul informaţional al firmei. 62 3.2 Descrierea componentelor ale sistemului informaţional al organizaţiei...................................................... 66 3.3. Interdependenţa dintre variabilele organizaţionle şi managementul resurselor informaţionale...........................77 3.4 Analiza sistemului informaţional şi aplicarea lui în organizaţie....................................................... 83 CAPITOLUL IV. PROIECT DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE............................................. 89 2

Upload: nataly-rosca

Post on 28-Dec-2015

115 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Sistemul Informational

TRANSCRIPT

Page 1: Sistemul Informational

CuprinsIntroducere.......................................................................................................................................3

CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI RESURSELOR INFORMAŢIONALE..........................................................................................................................................................6

1.1Evoluţia conceptului de management. Noţiuni de management. Nivelurile de management..........6

1.2Sistemul informaţional al managementului. Elementele şi obiectivele sistemului informaţional.. .12

1.3Rolul managementului în elaborarea sistemelor informaţionale. Necesitatea creării sistemelor informaţionale......................................................................................................................................22

1.4Procedurile de gestiune a echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale....................................26

CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A SRL”AV-Logistic Transport”.......................................................................................................................................34

2.1 Caracteristica generală a întreprinderii, scurt istoric......................................................................34

2. 2 Analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV- Logistic Transport”......................37

2.3 Analiza indicatorilor economici şi sociali ce reprezintă situaţia actuală a întreprinderii în dinamica anilor 2006-2008..................................................................................................................................44

2.4Caracteristica Managemetului financiar al întreprinderii................................................................56

CAPITOLUL III. APLICAREA MANAGEMENTULUI INFORMAŢIONAL ÎN STRUCTURA ÎNTREPRINDERII.. 62

3.1. Consideraţii generale privind sistemul informaţional al firmei......................................................62

3.2 Descrierea componentelor ale sistemului informaţional al organizaţiei........................................66

3.3. Interdependenţa dintre variabilele organizaţionle şi managementul resurselor informaţionale. 77

3.4 Analiza sistemului informaţional şi aplicarea lui în organizaţie......................................................83

CAPITOLUL IV. PROIECT DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE...............................................................................................................................89

4.1. Caracteristica generală a factorilor ce influienţează sistemul informaţional al întreprinderii.......89

4.2. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii..............................................91

4.3 Elaborarea proiectului de îmbunatăţire a sistemului informaţional..............................................95

4.4 Evaluarea proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -LogisticTransport” SRL........................................................................................................................................................98

CONCLUZIE....................................................................................................................................105

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................107

АННОТАЦИЯ.................................................................................................................................109

ANNOTATION................................................................................................................................112

ANEXE...........................................................................................................................................115

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 2: Sistemul Informational

Introducere

“In sec. XXI cel ai important factor va deveni viteza: viteza gestiunii afacerii si viteza

modificarilor ei. Pentru a tine mîna pe pulsul evenimentelor si de a prevedea la timp viitoarele

schimbari, organizatiile au nevoie de a perfectiona radical fluxurile sale informationale.

Fluxurile informationale moderne, ce permit organizarea corecta a business- proceselor si

de a elabora strategii corecte, nu sunt posibile fara “sistemul electronic nervos.” Majoritatii

organizatiilor nu le ajung informatii pentru edificarea aspectelor cheie ale activitatii sale.

“Sistemul electronic nervos” ii va ajuta sa priceapa mai bine afacerea sa si sa utilizeze

aceasta pricepere la majorarea eficacitatii ei. Anume infrastructura, in baza careia stau

fluxurile informationale, va deveni in sec.XXI “Tinta show-ului”.

Bill Gates ,Bill Gates ,

"Business@The Speed of Thought""Business@The Speed of Thought". 2001(“ Business la viteza gandului”).. 2001(“ Business la viteza gandului”).

Lumea contemporana este lumea, economia careia tinde spre globalizare cu cresterea

concurentei pe piete si complicarea fluxurilor de informatii, a marfurilor si serviciilor, a

oamenilor si capitalurilor. Majoritatea companiilor se infrunta cu cresterea incertitudinii a

mediului extern si diminuarea ciclului de viata a productiei sale. In conditiile cresterii

dependentei reciproce si dinamicii inalte a schimbarilor din lumea concurentiala, tot mai multe

companii ies din hotarele efectuarii activitatii sale doar in interiorul tarii sale, fapt ce necesita

de la personalul lor cunostinte tot mai noi si sesizarea specificului international, capacitati de

lucru in conditiile interactiunii culturale, cunoasterea regulilor internationale vamale si de

transport.

In present, tinind seama de cele mentionate mai sus, informatia este priceputa ca una din cele

mai importante resurse de dezvoltare a societatii in rand cu cele materiale, energetice si umane.

B.Kompeyn mentioneaza: “Informatia intotdeauna a fost o resursa, dar numai nu de mult noi

am vazut primele licariri a perceptiei informatiei in acelasi context, in care economistii privesc

materialele si energia in calitate de resurse.”

Informatia are un pret real datorita structurii sale. “Informatia structurata-adica informatia

pentru utilizare directa- necesita o structurare speciala, care costa bani.”Cu ajutorul produselor

informationale consumatorul are posibilitatea de a-si multumi necesitatile in informatii si

cunostinte noi.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 3: Sistemul Informational

“Cine este informat-este puternic”

Fiecare intreprindere, pentru a rezista in contextual concurential, trebuie sa cunoasca in

amanuntime puterea, strategiile si (in masura posibilitatilor) intentiile firmelor concurente din

sector. De asemanea trebuie sa cunoasca din timp elementele de noutate aparute in alte sectoare

si care ar putea afectas ectorul sau de activitate. Aceasta cunoastere nu se face haotic, ci dupa

anumite reguli.

Accentuind importanta informatiei, vreau sa mentionez si transporturile, mai ales ca economia

oricărei ţări, fie aceasta se află în curs de dezvoltare sau e înalt industrializată a avut, are şi va

avea necesitatea de transporturi.

Dacă vom analiza la nivel economic mondial, anume acestora le revine un important şi

esenţial sector, alături de industrie, agricultură şi comerţ, deoarece veniturile obţinute de la

procedura de transportare a pasagerilor şi mărfurilor sunt relativ mari şi respectiv cu cît ele sunt

mai voluminoase cu atît se măreşte venitul total ai întregii economii.

Transporturile sunt strîns unite cu toate ramurile economiei şi asigură legăturile dintre diverse

centre locale, regiuni, ţări ale lumii.

Fără de transporturi orice industrie, a oricărei ţări nu ar avea capacitatea de a se dezvolta, din

motivul că oricare marfă are un preţ numai atunci cînd ea este transportată spre consumator

într-un mod ieftin şi rapid, la fel de important e şi faptul, stabilirii interlegăturii dintre regiuni,

ţări şi mai cu seamă a centrelor locale care în totalitate depind de această ramură. Cele spuse

mai se datoreaza faptului ca în continuare voi trece la analiza unei întreprinderi, activitatea de

bază a căreia este-servicii de expeditie si transport international, iar resursele informationale

sunt printre cele mai importante pentru ea.

Actualitatea temei constă în importanţa organizării unui sistem informaţional bine structurat

al managementului, în vederea atingerii obiectivelor organizaţiei.

Odata cu intrarea spectaculoasa in viata noastra a tehnologiilor avansate si a celor

informationale au devenit realitate cele mai razlete visuri si idei.

Scopul principal al tezei constă în studierea aprofundată şi multilaterală a conceptelor ce fac

parte din resursele informaţionale si identificarea metodelor si tehnicilor de eficientizare a

managementului resurselor informationale in SC”AV-Locistic Transport”SRL, de arăta cum

influienţiază sistemul informaţional din cadrul întreprinderii asupra managementului afacerii, si

a afacerii în general.

Pentru atingerea scopului menţionat mai sus sunt propuse următoarele obiective şi anume:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 4: Sistemul Informational

▬ cercetarea fundamentelor teoretice ale metodelor în management informaţionalale

▬ analiza situaţiei economico- financiare a SC”AV-Locistic Transport”SRL.

▬ analiza detaliată a sistemului informaţional din SC”AV-Locistic Transport”SRL.

▬ argumentarea şi alegerea celor mai raţionale căi de îmbunătăţire a sistemului informaţional

al întreprinderii

Primul capitol cu denumirea “Fundamentele teoretice ale metodelor în management

informaţional” este cuprins din patru subcapitole unde se caracterizează din punct de vedere

teoretic conceptul şi evoluţia managementului. În acest capitol sunt date definiţiile ale

sistemului informaţional, obiectivele ale managementului sistemelor informaţionale, rolul

managemenului în elaborarea sistemelor informaţionale şi procedurile de gestiune a

echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale.

Capitolul doi ne ilucidează starea economico- financiară a întreprinderii analizate, factorii

care influenţează negativ asupra dezvoltării procesului de producţie, se utilizează indicii: , cele

trei tipuri de rentabilitate (economică,a vînzărilor şi cea financiară), trei tipuri de lichidităţi

(curentă, rapidă şi absolută)ş.a. analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV-

Logistic Transport”, analiza structurii patrimoniului net ş.a

In Capitolul trei s-a făcut analiza detaliată a managementului informaţional din SC”AV-

Locistic Transport”SRL.

În Ultimul capitol am determinat factorii de influienţă asupra sistemului informaţional al

întreprinderii. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii şi am

prezentat

Proiectul unei Baze de Date “ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-

LogisticTransport” care va îmbunătaţi sistemul informaţional al întreprinderii.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 5: Sistemul Informational

CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI

RESURSELOR INFORMAŢIONALE

1.1 Evoluţia conceptului de management. Noţiuni de management.

Nivelurile de management.

Intervenţiile omului – conştiente sau nu – asupra mediului s-au produs odată cu începutul

existenţei umane. Astăzi, în activitatea noastră curentă, le vom numi activităţi de orientare, de

conducere sau pe nou, preluînd termenul din limba engleză – activităţi manageriale.

Preocupările privind conducerea activităţii umane au apărut o dată cu primele forme de

organizare socială şi s-au amplificat pe măsura progresului material şi spiritual al omenirii.

Deşi elemente şi percepte ale managementului apar încă din antichitate, cristalizarea lor

ştiinţifică este dată relativ recentă, dacă privim formarea ştiinţei managementului din

perspectiva istorică.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a accelerat şi a îmbogăţit gîndirea umană în domeniul organizării

şi conducerii activităţii economice şi sociale. Managementul ca ştiinţă nu a apărut pe un teren

virgin. Pînă la conceptele moderne din zilele noastre, ştiinţa managementului a parcurs un

secol.

În ce priveşte managementul ştiinţific, ca proces a cărui evoluţie este o reflectare a

preocupărilor de analiză şi dezvoltare a teoriei sale, se pot distinge trei etape principale:

- managementul empiric;

- începuturile managementului ştiinţific;

- managementul ştiinţific.

Din punct de vedere etimologic, denumirea de „management” derivă din verbul englezesc „to

manage” ce ar însemna - a reuşi. Ca teorie şi practică, sistemul de management, de conducere a

activităţii economice a cunoscut mai multe etape de dezvoltare.

a) la început proprietarul, deţinătorul de capital avea un dublu rol şi statut:

1) era proprietarul (de regulă unic) al capitalului;

2) exercita în această calitate şi funcţia de conducere. El conducea întreprinderea, organiza

producţia, aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea şi rezolva de fapt toate sarcinile.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 6: Sistemul Informational

Managementul acestei etape se baza în principal pe intuiţie, bun simţ, tradiţie şi experienţă,

avea prin urmare un caracter predominant empiric.

b) creşterea complexităţii producţiei, a concentrării acesteia, în perioada de avînt a

capitalismului monopolist, duc la un proces de dedublare: conducerea laturii tehnico-

organizatorice a producţiei este lasată tot mai mult pe seama unor „funcţionari ai capitalului”

care nu deţin de regulă sub nici un titlu capitalul, în timp ce capitalistul rămîne singurul subiect

direct al conducerii laturii social-economice a producţiei. Acestei etape îi sînt caracteristice

primele încercări în domeniul managementului (latura tehnico-organizatorică) pe anumite baze

ştiinţifice.

c) o etapă caracteristică economiei contemporane este centralizarea şi concentrarea într-un

grad extrem de înalt a capitalului, dezvoltarea informaticii, caracterul sofisticat al tehnologiei.

În aceste condiţii producţia s-a complicat în aşa măsură încît nici capitalistul singur, dar nici cu

ajutorul unor specialişti nu ar mai fi în stare să conducă eficient întreprinderea. Treptat se

formează instituţia organizatorilor şi conducătorilor profesionişti ai producţiei, a managerilor

care conduc. Managerismul se dezvoltă astfel, în primul rînd, în SUA, apoi se extinde în

majoritatea ţărilor dezvoltate, îmbrăcînd forme de manifestare şi realizare foarte variate.

În condiţiile capitalismului contemporan, sensurile şi semnificaţiile teoretice, practice şi

ideologice ale termenului de management s-au amplificat în aşa măsură încît orice încercare de

traducere sau de definire exhaustivă ar fi greu de realizat.

O echipă a Institutului Britanic de Management sintetizînd diferite păreri, defineşte

managementul în felul următor:

1. Arta şi ştiinţa de a conduce şi a administra munca altuia în scopul de a atinge obiective

precise;

2. Arta şi ştiinţa de a lua decizii;

3. Integrarea prin coordonare a factorilor: - muncă, materiale şi capital – pentru a obţine un

maximum de eficienţă;

4. Acceptarea responsabilităţilor sociale printr-o pregătire economică şi prin reglementarea

diferitor funcţii îndeplinite de o întreprindere pentru executarea unei sarcini precizate. Aceasta

implică determinarea planurilor, apoi controlul personalului spre realizarea obiectivelor şi

conduita conducătorilor şi executanţilor în îndeplinirea acestor operaţii.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 7: Sistemul Informational

Management Procesarea informaţiei

Surse (intrări) Proces de producere

Produse (ieşiri)

flux material (resurse materiale, financiare, umane)

flux decizional

flux informaţional

flux de dateSursa: Oleg Bulgaru, Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 15

Peter Drucker arată că „managementul este mai degrabă practică decît ştiinţă sau profesie,

deşi conţine elemente din ambele”.

Îi vom da încă o definiţie „simplă”, care ar însemna: activitatea de a conduce; un ansamblu

de activităţi ce ţin de organizarea şi de conducerea în sensul adoptării deciziilor optime în

proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice; ştiinţa organizării şi conducerii

întreprinderii.

Activitatea de management a unei organizaţii poate fi explicată, dacă se analizează modelul

ei general (vezi figura 1.1.). În conformitate cu acest model şi cu Teoria Sistemelor

organizaţiile utilizează 4 tipuri de resurse (intrări):

- resurse umane, incluzînd priceperea şi munca oamenilor;

- resurse financiare, incluzînd capitalul financiar necesar pentru operaţiile curente şi cele

pe termen lung;

- resurse materiale, incluzînd echipamentele tehnice, clădirile;

- resurse informaţionale, incluzînd ansamblul datelor (cu caracter de noutate şi utilitate)

necesare luării deciziilor.

Figura 1.1. Modelul general al organizaţiei

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 8: Sistemul Informational

Munca unui manager prevede combinarea şi coordonarea acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor organizaţiei.

ACTIVITĂŢI

Figura 1.2. Resurse şi activităţi ale managementului

În acest context (figura 1.2.), o posibilă definiţie a managementului este: un set de activităţi,

incluzînd planificarea, luarea deciziei, organizarea, conducerea (dirijarea) şi controlul, toate

orientate spre folosirea resurselor umane, financiare, materiale şi informaţionale ale

organizaţiei, într-o măsură efectivă şi eficientă, în scopul atingerii unui obiectiv.

Complexitatea unui proces de management rezidă în multitudinea de obiective, strategii,

restricţii şi criterii pe care le implică, precum şi în natura calitativ diferită a fazelor prin care

trece.

Obiectivul global, general, al unui sistem (de administrare, de producţie etc.) nu se poate

propaga pînă la elementele primare (locuri de muncă) fără a suferi careva transformări

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Planificare şi luarea deciziilor

Organizare Conducere Control

Umane

Financiare

Materiale

Informaţionale

RESU

RSE

OBIECTIV

EFECTIV ŞI EFICIENT

Sursa: Oleg Bulgaru,

Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 16

Page 9: Sistemul Informational

informaţie decizie acţiune

specifice. Are loc o descompunere succesivă a lui în obiective specifice, în subobiective etc.,

astfel creînduse o ierarhie în dirijare sau o ierarhie de niveluri de conducere.

Caracteristica acestei ierarhii constă în faptul că rapoartele şi deciziile se fac cu o frecvenţă cu

atît mai mică cu cît nivelul de conducere este mai mare. În ordinea descrescîndă a frecvenţei

ciclului „informaţie – decizie – acţiune” se pot deosebi, conform celor mai multe păreri, trei

mari niveluri ale procesului de management (figura 1.3.):

Figura 1.3. Niveluri ale managementului

- nivelul strategic (de top), pentru care amploarea obiectivului angajează întreaga

organizaţie, atît obiectivul cît şi mijloacele de realizare fiind definite pe un interval de

timp de ordinul anilor;

- nivelul tactic (funcţional) în care se urmăreşte realizarea obiectivelor derivate din

obiectivul global; în cadrul acestui nivel are loc urmărirea realizării sarcinilor specifice şi

se iau decizii de corecţie a abaterilor ce pot apărea în subsistemele conduse şi coordonate

de acest nivel; acest proces are un caracter periodic;

- nivelul operativ în cadrul căruia se efectuiază conducerea nemijlocită a proceselor şi

activităţilor direct specifice pentru respectivul sistem de producţie; urmărirea realizării

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Sursa: Oleg Bulgaru,

Managementul Sistemelor Informaţionale, pagina 17

Page 10: Sistemul Informational

obiectivelor proprii şi corectarea abaterilor ce apar – prin decizii corespunzătoare – capătă

la acest nivel un caracter curent.

Conţinutul celor trei niveluri de conducere, însă, nu este strict raportat la nivelul

organizatoric, corespunzător denumirii. Aceasta înseamnă că putem vorbi, de exemplu, de

nivelul de conducere strategic, adică de obiectivele şi decizii cu caracter strategic şi la un nivel

strategic, dar şi la nivelul imediat inferior, adică tactic din punct de vedere organizatoric. Din

punctul de vedere al unei organizaţii este posibilă existenţa managementului strategic atît la

nivelul organizaţiei, cît şi la nivelul subdiviziunilor acesteia.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 11: Sistemul Informational

INFOMAŢIE DECIZIE ACŢIUNE

1.2 Sistemul informaţional al managementului. Elementele şi obiectivele

sistemului informaţional.

Procesul managerial este înţeles, în primul rînd, ca un proces de folosire a informaţiei, actul

conducerii realizîndu-se în cadrul ciclului:

Momentul central al acestui proces îl reprezintă luarea deciziei. Adoptarea acesteia generează

informaţia decizională care, transmisă la executanţi, se traduce în acţiuni de producţie

propriu-zisă.

Sistemul managerial al oricărei societăţi poate fi privit ca reţea de informaţii, de comunicări

orizontale şi verticale în cadrul căreia compartimentele, personalul de conducere şi personalul

condus reprezintă nodurile reţelei. Iată de ce, pe structura organizatorică, sistemul managerial

trebuie să folosească un sistem informaţional adecvat şi eficient.

Deoarece managementul înseamnă în primul rînd înformaţie şi comunicare, se poate

fundamenta folosirea informaţiilor ca metodă.

Sub acest aspect (şi nu strict ca subsistem) managementul sistemelor informaţionale poate

fi definit ca sistem manual sau computerizat, proiectat şi aplicat cu scopul de a furniza

managerilor de la toate nivelurile şi funcţiile informaţiile parvenite din sursele interne şi

externe ale organizaţiei, pentru comunicarea şi utilizarea acestora în adoptarea de decizii

eficiente în activităţile de previziune, organizare, coordonare şi control, conform

competenţelor specifice.

Ca „sistem de management” sau doar ca „tehnică” în etapa de luare a deciziei, sistemul

informaţional al managementului prezintă următoarele caracteristici:

- se bazează pe o circulaţie verticală a informaţiilor (de exemplu, între subordonaţi şi

conducători);

- este alcătuit dintr-o multitudine de subsisteme care furnizează informaţii de la cele

curente, operative, pînă la cele strategice;

- subsistemele componente sînt astfel coordonate şi integrate, încît formează un tot unitar;

- necesită o bază de date bine pusă la punct, actualizată şi structurată astfel încît să permită

accesul rapid al managerilor la informaţiile stocate în ea;

- utilizează în mare măsură instrumentul tehnic, solicitînd extinderea utilizării sistemelor

automatizate; PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 12: Sistemul Informational

- presupune antrenarea continuă a unui personal cu o înaltă competenţă profesională.

O definiţie mai „simplificată” a managementului sistemelor informaţionale ar fi totalitatea

metodelor, procedeelor, tehnicilor şi mijloacelor privite ca un ansamblu integrat prin care se

asigură înregistrarea, transmiterea, circulaţia, prelucrarea, valorificarea şi stocarea informaţiilor

de orice natură.

Sarcina fundamentală a sistemului informaţional constă în asigurarea conducerii la momentul

optim cu toată informaţia posibilă şi necesară pentru fundamentarea deciziei precum şi a

informaţiei necesare pentru coordonarea şi reglarea modului de îndeplinire a deciziei. Între

sistemul informaţional şi structura de conducere există o strînsă interdependenţă. Structura de

conducere condiţionează modul de organizare a sistemului informaţional, iar unul eficient

constituit poate reprezenta un criteriu de proiectare a structurii de conducere.

Un sistem informaţional modern trebuie să cuprindă:

- o unitate de culegere a informaţiei;

- o unitate de convertire a informaţiei pentru a putea fi transmisă la distanţă;

- o unitate de transmitere a informaţiei;

- o unitate de introducere a informaţiei în verigile de prelucrare;

- o unitate de extragere a datelor şi decodificarea lor într-o formă utilizabilă.

Pentru a putea fi utilizate, avînd în vedere mijloacele de care dispune sistemul informaţional

va trebui să aibă anumite caractere specifice:

a) să prezinte flexibilitate (să fie uşor adaptabil la apariţia unor noi solicitări);

b) să fie suplu şi extensibil;

c) să asigure o informare completă şi să cuprindă toate laturile activităţii;

Va trebui să se înregistreze o singură dată informaţia care să poată fi prezentată în

modalităţi diferite în raport de beneficiarii informaţiei.

Principiul de bază al proiectării şi funcţionării sistemului informaţional este „minimum de

informaţie primară” şi „maxim de informaţie derivată”.

d) sistemul informaţional trebuie să asigure un volum optim de informare corespunzător

nevoilor reale ale fiecărui nivel ierarhic de conducere. El trebuie să funcţioneze selectiv,

adică să asigure un volum mare de informaţii la nivele inferioare şi un volum mic, dar cu

un grad mare de sintetizare la nivelurile superioare.

e) sistemul informaţional trebuie să asigure informarea rapidă şi în timp util;

f) sistemul informaţional trebuie să asigure o informare exactă;

g) informaţia trebuie să aibă un mod de prezentare accesibil;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 13: Sistemul Informational

h) sistemul informaţional trebuie să asigure un echilibru între tendinţa de universalizare cu

toate avantajele sale şi tendinţa de îngustare specifică;

i) sistemul informaţional trebuie să aibă un cost de funcţionare cît mai scăzut.

Informaţia reprezintă o ştire, o noutate, un mesaj privind fapte, evenimente de orice fel, opinii

ce urmează a fi transmise, înţelese şi acceptate pentru un scop definit. Cu cît informaţia reflectă

mai real şi mai deplin starea fenomenului, cu atît mai exactă este acţiunea personalului de

conducere.

Aşa dar, se propune un set de clasificări a informaţiei economice:

1. După locul de producere:

- informaţii interne;

- informaţii externe.

2. După sensul de circulaţie în sistemele informaţionale:

- informaţii de intrare;

- informaţii de ieşire.

3. După sfera de cuprindere:

- informaţii la nivel macroeconomic;

- informaţii la nivel microeconomic.

4. După modul cum circulă între nivelele ierarhice:

- informaţii descendente;

- informaţii ascendente.

5. După modul de finisare:

- informaţii finale;

- informaţii intermediare.

6. După situarea în timp faţă de procesul reprezentat:

- informaţii dinamice care se obţin în timpul desfăşurării procesului;

- informaţii pasive ce se obţin după încheierea procesului;

- informaţii previzionale.

7. După gradul de specializare:

- informaţii de bază;

- informaţii corelate tematic;

- informaţii grupate pe tipuri;

- ansamblu de grupuri de informaţii.

8. După gradul de precizie:

- informaţii orientate (de la sursă sigură);

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 14: Sistemul Informational

- informaţii neorientate (zvonuri).

9. După calitatea informaţiei:

- informaţii corespunzătoare;

- informaţii necorespunzătoare.

10. După gradul de sintetizare:

- informaţii primare;

- informaţii complexe rezultate din prelucrarea celor primare;

- informaţii sintetice.

Orice informaţie economică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1. să fie relevantă (să furnizeze acele cunoştinţe care lipsesc şi care sunt necesare pentru

luarea deciziei);

2. să fie consistentă – cît mai cuprinzătoare pentru a furniza cît mai multe detalii;

3. să fie exactă – să reflecte o situaţie reală a fenomenelor contribuind la luarea unei decizii

optime;

4. să fie accesibilă – formă de prezentare clară;

5. să fie oportună – să existe un decalaj suficient între momentul primirii informaţiei şi cel al

adoptării deciziei.

Informaţia economică se caracterizează prin:

cantitate;

calitate;

utilitate;

volum.

Cantitatea informaţiei pe care o aduce o anumită comunicare din punct de vedere al

primitorului depinde de măsura în care informaţia furnizată i-a fost utilă. Noţiunea de cantitate

de informaţie este strîns legată de aprecierea intuitivă a caracterului de noutate pe care o poartă

informaţia. Cu cît mai nedeterminat este deznodămîntul unui eveniment cu atît ştirile despre

rezultatul acestuia poartă, în sine o mai mare cantitate de informaţie.

Pe aceasta se fundamentează tehnicile de cuantificare a cantităţii de informaţie. Informaţia

asupra rezultatului unui eveniment pentru care există mai multe variante are maximum de

nedeterminante atunci cînd fiecare deznodămînt este posibil în aceeaşi măsură. Măsurarea

informaţiei conţinută într-un mesaj avînd în vedere că aceasta anulează incertitudinea se poate

determina prin formula entropiei:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 15: Sistemul Informational

unde: pi – probabilitatea de apariţie a diferitelor stări ale fenomenului.

Dacă formula entropiei lui Shannon măsoară cantitatea de nedeterminare a unui sistem

cibernetic atunci gradul de determinare a unui sistem se stabileşte cu ajutorul indicatorului

energia informaţiei elaborat de academicianul român O. Onicescu:

Pentru evenimentul sigur: H=0, E=1

Pentru „n” stări: H=1, E=0

Unitatea adecvată prelucrării şi transmiterii informaţiei este bitul care datorită limbajului

folosit (codul) poate exprima în detaliu şi cuvintele.

Conform teoriei informaţiei pentru asigurarea unei informaţii corespunzătoare este necesar ca

volumul de informaţie ce se transmite să depăşească cantitatea de informaţie utilă iar

excedentul de informaţie se poate determina prin calculul redondanţei pe baza relaţiei:

unde: r- redondanţa; H- entropia;

Valorile extreme ale redondanţei r :

r = 1 cînd H = 0 şi E = 1

r = 0 cînd H = 1 = H max şi E = 0

Redondanţa exprimă plusul de informaţie ce se transmite micşorînd capacitatea canalului de

transmitere pentru o înţelegere mai bună a mesajului, pentru eliminarea denaturărilor ce se pot

ivi. În asemenea situaţii pot apare fenomene de supraîncărcare a conducerii cu informaţii.

Pentru evitarea acestui lucru se procedează la filtrarea întregului volum de informaţii astfel ca

fiecărui nivel ierarhic să-i parvină numai informaţia necesară.

O informaţie calitativă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie veridică; PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 16: Sistemul Informational

- să fie exactă, completă şi oportună;

- să fie elaborată cu frecvenţa necesară;

- să aibă o formă de prezentare accesibilă;

- să aibă capacitatea de a se integra în ansamblul sistemului informaţional utilizat.

Volumul informaţiei dintr-un sistem este egal cu suma produselor dintre numărul purtătorilor

de informaţie şi numărul de cuvinte dintr-un purtător într-o unitate de timp dată.

Insumînd cantitatea de cuvinte într-o perioadă de timp în toate verigile se obţine un indicator

numit mărimea circulaţiei informaţionale. Raportul dintre mărimea circulaţiei

informaţionale şi volumul de informaţii normat ori numărul de rotaţii reflectă coeficientul

măsurii în care informaţia este suficientă:

Dacă: kj > 1 - prisos de informaţie

kj < 1 - lipsă de informaţie

Prin creşterea prisosului de informaţie se produce un fenomen invers, omul încetează să

informeze, să sesizeze ceea ce trebuie transmis.

O informaţie inutilă nu există, dar prezenţa informaţiei inutile într-un volum mare dă

caracterul unui zgomot informaţional.

Acest lucru înseamnă o creştere artificială a volumului informaţiei neînsoţită de o creştere a

conţinutului informaţiei. Exemplul de prisos de informaţie este limbajul uman unde 0,0002 %

din combinaţiile posibile de litere dau cuvinte cu sens.

Utilitatea unei informaţii este legată de compartimentele întreprinderii la care se referă,

precum şi de nivelul ierarhic. Există informaţii care, deşi nu sunt utile pentru moment, ele pot

deveni utile în viitor. Studierea informaţiei are ca rezultat reducerea costului de prelucrare şi

stocare a lor, simplificînd accesul la informaţie, reducerea documentelor şi a aparatului

funcţional care au drept consecinţă creşterea vitezei de transmitere a informaţiei.

Pentru a-şi putea îndeplini rolul în întreprindere, informaţiile trebuie colectate, prelucrate,

stocate şi transmise, etape care sunt cunoscute sub denumirea de circulaţie a informaţiilor. În

prezent, culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor pentru fundamentarea deciziilor

conducerii sunt concepute ca un „sistem”, deoarece formează un ansamblu unitar. În cadrul

sistemului, la nivelul întreprinderii, informarea trebuie să fie continuă, rapidă şi să asigure

realizarea conexiunii inverse. Aceasta presupune că în cadrul informaţiilor furnizate conducerii

ce servesc la fundamentarea deciziilor vor trebui să se găsească şi acele informaţii ce se referă PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 17: Sistemul Informational

la acţiunile reieşite din deciziile anterioare, completare cu o serie de probleme similare. Tot în

acest sens se poate arăta că circulaţia informaţiilor trebuie să necesite cheltuieli reduse, lucru ce

se poate realiza prin evitarea paralelismelor, adică a circulaţiei simultane a aceloraşi informaţii

pe canale diferite sau de mai multe ori pe acelaşi canal şi a transcrierii inutile de date.

În circulaţia informaţiilor, conform sensului legăturilor acestora, ele pot fi verticale, legătura

fiind între nivelurile ierarhice de la vîrful spre baza piramidei ierarhice (informaţii descendente)

sau invers (informaţii ascendente), precum şi informaţiile orizontale, între cadrele de

conducere de pe acelaşi nivel ierarhic.

Informaţiile verticale, descendente şi ascendente asigură un flux normal privind

planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor. De accentuat că informaţiile

descendente asigură o legătură permanentă între conducători şi executanţi, în această categorie

fiind încadrate informaţiile de organizare, programare, regulamente, instrucţiuni. Informaţiile

ascendente parcurg un sens invers structurii conducerii avînd specific caracterul lor operativ

utilizat, în principal în: analiza gradului de realizare a sarcinilor, normelor şi a standardelor

stabilite privind utilizarea resurselor informaţionale; verificarea modului cum sunt transpuse în

practică deciziile, măsurile şi instrucţiunile transmise de către conducere; sugestiile, opiniile,

propunerile oamenilor muncii etc., conectate în sistemul conducător, în vederea utilizării lor la

elaborarea planurilor, pentru optimizarea deciziilor.

Informaţiile orizontale sunt concretizate în lucrări de transpunere în practică a deciziilor,

planurilor şi programelor de lucru, între organele şi compartimentele organizatorice situate pe

acelaşi nivel ierarhic. Aceste informaţii au rolul de a rezolva în mod coordonat şi într-o

succesiune logică activităţile în cadrul unuia sau mai multor compartimente, premiţînd

conducătorilor şi colaboratorilor situaţi la acelaşi nivel ierarhic să-şi coordoneze activitatea,

fără să fie nevoie să se adreseze pentru fiecare problemă superiorului lor comun. De exemplu:

elaborarea planului de aprovizionare al întreprinderii implică participarea compartimentului

tehnic şi a celor de planificare, financiar, care furnizează informaţii către compartimentul de

aprovizionare. În cadrul informaţiilor orizontale se pot încadra şi informaţiile care circulă între

compartimentele funcţionale ale întreprinderii situate pe acelaşi nivel ierarhic şi care sunt

folosite pentru controlul şi analiza propriilor lor activităţi.

Informaţiile de tip oblic constituie o combinaţie între cele două categorii de informaţii

menţionate anterior. Pot fi considerate de tip oblic acele informaţii cerute de un conducător

unui alt compartiment ce nu se află în subordinea sa. Ele nu sunt frecvente, apar pe perioade

scurte, iar în situaţia cînd nu sunt reglementate de organul ierarhic superior pot produce

perturbaţii în sistemul de conducere avînd implicaţii negative şi în funcţionarea întreprinderii.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 18: Sistemul Informational

Totalitatea tipurilor de informaţii transmise într-un interval de timp determinat, asamblate

într-un circuit logic pe care datele îl parcurg din momentul colectării lor de la sursa de

informare şi pînă în momentul furnizării la un receptor sub formă de informaţii, prin canale

informaţionale adecvate destinaţiei acestora, constituie fluxul informaţional. Fluxurile

informaţionale verticale pornesc de la nivelurile ierarhice inferioare (de execuţie) spre

nivelurile superioare, alături de informaţiile orizontale care vizează compartimentele aceluiaşi

nivel ierarhic şi care localizează centrele de decizie, formînd piramida informaţională.

Conţinutul şi volumul informaţiilor diferă pe niveluri ierarhice, pentru fiecare conducător

furnizîndu-se numai acele informaţii de care are nevoie în desfăşurarea muncii sale. De

exemplu, pentru organele şi posturile situate la niveluri ierarhice superioare, este nevoie în

primul rînd de informaţii sintetice; acestea întrucît organele şi posturile enumerate anterior se

preocupă de activităţile cele mai importante aflate în curs de desfăşurare, perspective de

dezvoltare ale unităţii, situaţia investiţiilor, situaţia financiară etc. Pentru acest motiv se

urmăreşte, pe cît posibil, evitarea supraîncărcării organelor situate la vîrful piramidei ierarhice

cu probleme ce intră în competenţa conducerii la nivelurile ierarhice inferioare. Pe de altă parte,

la nivelurile inferioare de execuţie trebuie conectate în special informaţiile legate de

conducerea nemijlocită a producţiei, ca de exemplu, cheltuieli efectuate sau sume rămase

disponibile pentru perioadele următoare la nivelul firmelor sau sectoarelor de producţie,

permiţînd luarea de măsuri operative.

În cadrul ansamblului privind circuitele informaţionale enuţate anterior pot exista uneori şi

exagerări concretizate, fie în suprainformări, fie în subinformări. Suprainformarea conducerii

superioare din întreprindere este reprezentată de aglomerarea conducerii de la aceste nivele cu

foarte multe aspecte de detaliu, ceea ce face să se piardă din vedere aspectele esenţiale.

Consecinţa unui asemenea fenomen constă în diminuarea posibilităţilor de coordonare a

activităţilor de orientare profesională a întreprinderii, iar pe de altă parte generarea tendinţei

limitării iniţiativei şefilor de la nivelurile inferioare (de execuţie), favorizînd şi apariţia unor

paralelisme în conducere.

Subinformarea apare atunci cînd informaţiile referitoare la anumite probleme au un conţinut

limitat, datele fiind insuficiente pentru adoptarea unor decizii în deplină cunoştinţă de cauză de

către organele decizionale.

De aceea este necesară existenţa unei echilibrări judicioase, la fiecare nivel de conducere,

privitor la oportunitatea informaţiilor de sinteză şi de detaliu, între cele cu caracter tehnico-

organizatoric şi cele cu caracter economic, avînd în vedere că fiecare conducător trebuie să-şi

exercite în condiţii optime atribuţiile cu care este investit.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 19: Sistemul Informational

În buna organizare a muncii conducătorilor şi dirijarea competentă a sectoarelor din sfera lor

de activitate, un deosebit rol îl au informările operative. Pentru aceasta se alcătuieşte un „plan

de informare operativă”, în care sunt stabilite volumul şi structura informaţiilor, grupate după

anumite criterii, cu precizarea termenelor şi orelor de comunicare. Acest plan este necesar

întrucît informaţiile trebuie interpretate în mod rapid.

La nivelul marilor întreprinderi, la care subunităţile teritoriale se găsesc la distanţe apreciabile

şi conducerea operativă se confruntă cu probleme complexe, se recurge din ce în ce mai mult la

dispecerizare. Acesta este considerat un complex de măsuri tehnico-organizatorice, prin care,

pe baza unui circuit logic şi dirijat al informaţiilor, se asigură soluţionarea de conducere

operativă. Ca atare, în funcţionarea dispeceratelor, trebuie rezolvate o serie de probleme ca:

- transmiterea planurilor operative de muncă;

- recepţionarea informaţiilor din cadrul subdiviziunilor organizatorice privind desfăşurarea

proceselor de producţie, aprovizionare, desfacere etc;

- realizarea de legături bilaterale atît pentru cunoaşterea permanentă a organizării şi

desfăşurării lucrărilor agricole, cît şi pentru creşterea gradului de operativitate;

- efectuarea de analize cu privire la consumul de resurse de producţie, redistribuirea

acestora, valorificarea producţiei.

Obiectivele ale managementului sistemelor informaţionale

înţelegerea şi însuşirea noţiunilor de bază precum ar fi informaţia, datele,

tehnologiile informaţionale, sistemele informaţionale;

înţelegerea rolului şi locului informaţiei, datelor, tehnologiilor informaţionale,

sistemelor informaţionale în cadrul acestuia;

formarea deprinderilor de separare şi clasificare a obiectelor în procesele de

prelucrare a datelor şi de elaborare a informaţiei;

formarea deprinderilor de detectare, analiză şi reprezentare a sistemelor

informaţionale din diferite domenii de activitate;

înţelegerea rolului managementului şi al specialiştilor în executarea diferitelor

etape ale procesului de elaborare şi utilizare a sistemului informaţional;

formarea deprinderilor practice de formulare a problemelor de elaborare a

sistemelor informaţionale;

formarea deprinderilor de preţuire a informaţiei şi de protecţie a ei.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 20: Sistemul Informational

1.3 Rolul managementului în elaborarea sistemelor informaţionale.

Necesitatea creării sistemelor informaţionale.

Sistemul informaţional adună la un loc şi intercalează un set de oameni, proceduri şi resurse ce

colectează, transformă şi repartizează informaţia în organizaţie. Managementul actual foloseşte

mai multe tipuri de sisteme informaţionale:

- manuale (hîrtie creion);

- neformale (orale, „cuvînt din gură”);

- bazate pe calculator (informatice).

Indiferent de tipuri, au una şi aceeaşi misiune: susţinerea informaţională a deciziilor

manageriale.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 21: Sistemul Informational

Sistemele informaţionale joacă un rol-cheie în management. Ele pot aduce la succese, la

mărirea eficienţei operaţiilor, la un management efectiv şi la avantaje competitive. Însă,

cîteodată, sistemele informaţionale pot să se deterioreze. Dacă sistemul informaţional nu-şi

îndeplineşte misiunea, el poate duce la insuccesul managementului. Acest lucru atenţionează că

promovarea managementului sistemelor informaţionale este o cauză majoră şi serioasă pentru

manageri.

Din cele expuse anterior se poate face concluzia că sistemele informaţionale reprezintă pentru

management:

- o arie de activitate majoră, la acelaşi nivel cu contabilitatea, marketingul etc;

- una din resursele majore;

- un factor major important ce afectează eficienţa, satisfacţia;

- o sursă bogată de informare în scopul luării deciziilor;

- un catalizator sau ingredient în dezvoltarea altor produse;

- o importanţă vitală.

Ce informaţie este necesară pentru elaborarea unei decizii, ce proiect de sistem informaţional

este mai bun pentru rezolvarea problemelor de asistenţă informaţională a managementului ?

Este o întrebare, rezolvarea căreia ţine de responsabilitatea managementului, cu toate că acest

lucru, în principiu, poate fi făcut şi de către specialişti şi consultanţi în materie.

Elaborarea şi implementarea unui sistem informaţional sînt mai mult operaţii de ordin tehnic,

care pot fi puse în responsabilitatea specialiştilor în domeniu (specialişti în computere şi

sisteme informaţionale de exemplu), deşi o conlucrare, o legătură cu managementul este

necesară atunci, cînd schimbările organizaţionale ce pot avea loc necesită modificări ale

sistemului informaţional. În aşa caz, efectuarea unor astfel de modificări şi transformarea

proiectului într-un produs final dorit duce de multe ori la apariţia unui nou sistem

informaţional.

De obicei, în procesul elaborării şi dezvoltării sistemului informaţional se face o deosebire

între utilizatorul sistemului informaţional (managerul) şi elaboratorul lui (specialistul, analistul

de sistem), dar această deosebire ţine numai de poziţia autorilor, care participă împreună în

procesul de elaborare. Ei trebuie să coopereze, să înţeleagă şi să respecte reciproc atît

capacităţile fiecăruia, cît şi neajunsurile (limitările) lor, să susţină împreună pînă în final

procesul de elaborare.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 22: Sistemul Informational

Sursa: Oleg Bulgaru,Managementul Sistemelor Informaţionale, pag. 21

Elaborarea unui sistem informaţional este un proces interactiv. Dar încă deseori managerii de

vîrf (şi în trecut, şi în prezent) transmit responsabilitatea de elaborare a sistemului

informaţional, determinarea obiectivelor, stabilirea standardelor şi determinarea performanţelor

personalului specialist în sisteme informaţionale şi computere. Acesta nu este decît un

management iresponsabil.

Lipsa de cunoştinţe şi de interes a unor manageri în domeniul elaborării, implementării şi

exploatării sistemelor informaţionale poate duce la consecinţe grave şi ireparabile. Mulţi din

manageri sînt de părere că nu e necesar să cunoască noile tehnologii informaţionale. Este o

poziţie greşită! Transformările şi schimbările în management după 1990, introducerea

tehnologiilor avansate de prelucrare a informaţiei, dependenţa tot mai mare de calculator duc la

necesitatea de a cunoaşte noile tehnologii.

Rolul managementului în dezvoltarea sistemelor informaţionale e demonstrat în figura 1.4.

din care se poate concluziona că în această activitate sînt implicate într-o măsură sau alta toate

nivelurile manageriale.

De ce sistemele informaţionale sunt importante ? De ce se studiază sistemele informaţionale ?

Sînt întrebări de felul: de ce se studiază contabilitatea, finanţele, marketingul, managementul

sau alte funcţii ale lui.

Figura 1.4. Rolul managementului în dezvoltarea sistemelor informaţionale

Sistemele informaţionale au devenit o componentă vitală a organizaţiilor prospere. Pentru

manageri studierea sistemelor informaţionale este o condiţie a autodezvoltării.

Nivelul „1” se atribuie managementului de vîrf (top) (politici şi organizare) :

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 23: Sistemul Informational

În cadrul acestui nivel se vor aproba politicile de implementare, organizare, dirijare şi control a

sistemelor. Trebuie atraşi direct la dezvoltarea sistemelor prin elaborarea politicilor sau

alocarea resurselor.

Nivelul „2” se atribuie managementului mediu (midlle) (dirijare şi control) :

În cadrul nivelului respectiv, trebuie să fie aprobate modalităţile de implementare a sistemelor,

în plus trebuie implicaţi în dezvoltarea sistemelor la nivel de dirijare şi control.

Nivelul „3” aparţine personalului operaţional (operare):

Aşa dar, la nivelul personalului operaţional se elaborează sisteme la nivel de operaţii.

Pentru a-şi exercita efectiv rolul lor în elaborarea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale,

managerii trebuie să înţeleagă instrumentele analitice de bază. Ei trebuie să posede cunoştinţe

fundamentale în domeniul sistemelor informaţionale şi organizarea datelor, trebuie să înţeleagă

întreg procesul de elaborare a unui sistem informaţional.

Necesitatea iniţierii creării sistemelor informaţionale poate fi explicată prin următoarele:

- existenţa problemelor cu sistemele existente (greşeli, reţineri, eficienţă mică etc.);

- dorinţa de a lărgi posibilităţile organizaţiei, de a cuceri pieţe noi, de a fabrica produse noi,

de a mări competitivitatea organizaţiei;

- creşterea concurenţei: concurenţii produc mai mult şi mai calitativ, la un preţ mai mic,

utilizînd sisteme informaţionale şi tehnologii informaţionale avansate, mai bune;

- dorinţa de a utiliza mai eficient informaţia (refuzarea informaţiei inutile, refuzarea unui

şir de rapoarte inutile etc.);

- creşterea organizaţională a organizaţiei (modificare sau lărgire a structurii, obligaţiuni,

cerinţe, activităţi noi);

- eliminarea proceselor de dublare a prelucrării informaţiei;

- schimbările (modificările) pieţei, mediului înconjurător (legislaţii, clienţi, furnizori);

Alte cauze, ce pot duce la elaborarea sistemelor informaţionale sînt următoarele:

- micşorarea costului prelucrării informaţiei (reducerea cheltuelilor pentru materiale, salarii

ale personalului);

- satisfacerea clienţilor (informaţia este cu atît mai preţioasă cu cît este mai exactă şi mai

operativă);

- ridicarea nivelului controlului (prin organizarea reacţiei inverse - feedback);

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 24: Sistemul Informational

- adaptarea la condiţiile externe (alinierea la sistemele informaţionale ale altor organizaţii,

compatibilitatea cu ele);

- posibilitatea de modelare a situaţiilor (efectuarea experimentelor cu modele şi reducerea

cheltuielilor, care ar fi putut fi cauzate de experimentările în natură);

- îmbunătăţirea imaginii organizaţiei (astfel se face o investiţie pentru viitor, o atragere a

clienţilor etc.).

Există 4 alternative de elaborare a sistemelor informaţionale:

- ciclul tradiţional de elaborare;

- prototipul (presupune o modernizare a sistemului existent);

- utilizarea aplicaţiilor standard (prelucrarea informaţiei cu SOFT mai mult sau mai puţin

universal);

- elaborare a utilizatorului (aplicaţii relativ simple pe calculator elaborate de către utilizator

în scopul automatizării operaţiilor de prelucrare a informaţiei).

1.4 Procedurile de gestiune a echipamentelor şi tehnologiilor

informaţionale.

Există situaţii, cînd organizaţia nu este în stare să elaboreze şi să implimenteze sisteme

informaţionale complexe, bazate pe noile tehnologii informaţionale. De cele mai multe ori

acestea sînt:

- lipsa de mijloace financiare (organizaţia nu are posibilitatea de a investi bani în

procurarea sau elaborarea unor sisteme informaţionale scumpe, necesare în activitate, dar

îşi planifică pentru viitor un astfel de lucru);

- lipsa de specialişti în domeniu, care ar putea planifica, elabora şi implementa noile

sisteme informaţionale;

- incapacitatea de a utiliza efectiv şi eficient sistemele informaţionale bazate pe noile

tehnologii: pregătirea necorespunzătoare a utilizatorilor sau chiar lipsa ei, lipsa unor

localuri amenajate etc.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 25: Sistemul Informational

În astfel de cazuri, păstrînd intenţiile de a-şi moderniza activitatea în domeniul utilizării

resurselor informaţionale, în domeniul prelucrării informaţiei, în scopul trecerii treptate la noile

sisteme informaţionale organizaţia poate să înceapă a selecta şi a procura echipamente şi

tehnologii informaţionale, care ar rezolva parţial următoarele probleme:

- automatizarea unor lucrări de prelucrare a informaţiei (procesarea textelor, procesarea

foilor de calcul, implementarea unor programe standard de automatizare a oficiilor etc.);

- pregătirea utilizatorilor (familiarizarea lor cu echipamentele şi mijloacele programate

standard, trecerea treptată de la prelucrarea manuală la cea computerizată a informaţiei,

utilizarea comunicaţiilor pe calculator, utilizarea unor resurse informaţionale din reţele

externe sau de pe suporturi optice – CD, etc. );

- formarea grupului de specialişti, care pe viitor ar putea trece la elaborarea noilor sisteme

informaţionale (prin autoinstruire, folosind mijloacele şi tehnologiile procurate, prin

atragerea lor din alte organizaţii, prin organizarea unor programe necostisitoare de

formare a specialiştilor);

- organizarea unor servicii informaţionale simple, a unor activităţi cu utilizarea mijloacelor

şi tehnologiilor procurate în scopul redresării situaţiei financiare şi acumulării de resurse

financiare pentru lucruri serioase în dezvoltarea sistemelor informaţionale.

Cele expuse mai sus pot servi ca premise pentru a lua unele decizii de modernizare a

activităţilor de prelucrare a informaţiei în organizaţie şi de a procura echipamentele şi

tehnologii informaţionale, anticipînd dezvoltarea sistemelor informaţionale, dar cu o

perspectivă de a le elabora şi a le implementa. În orice caz, pe viitor se va ţine cont de situaţia

creată în organizaţie în domeniul echipării şi noile sisteme informaţionale vor fi adaptate la

condiţiile existente.

Practic, lucrările de echipare a organizaţiei cu noi mijloace şi tehnologii informaţionale se vor

desfăşura în conformitate cu următoarele etape:

- formarea unui grup de lucru de studiere şi rezolvare a problemelor de echipare a

organizaţiei;

- analiza problemelor;

- planificarea activităţilor;

- studii de fezabilitate;

- selectarea echipamentelor şi tehnologiilor;

- procurarea şi instalarea echipamentelor şi tehnologiilor;

- întreţinerea şi administrarea echipamentelor şi tehnologiilor informaţionale.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 26: Sistemul Informational

În acest compartiment vom începe cu analiza primelor etape, ultima evidenţiind-o într-un

compartiment aparte, considerînd-o ca una din cele mai importante pentru o întreţinere şi o

funcţionare normală a echipamentelor şi tehnologiilor instalate.

Pentru studierea problemelor existente în organizaţie în domeniul utilizării echipamentelor şi

tehnologiilor existente de prelucrare a informaţiei, a necesităţilor de modernizare, înnoire sau

extindere a lor, pentru elaborarea unor recomendări concrete în organizaţie se formează un grup

de lucru compus din:

- specialişti şi manageri în domeniul noilor tehnologii informaţionale din cadrul

organizaţiei;

- experţi invitaţi;

- reprezentanţi ai utilizatorilor din organizaţie;

- manageri în finanţe.

Acest grup cu drepturi consultative va activa pe parcursul a cîtorva etape de echipare a

organizaţiei, începînd cu analiza problemelor existente şi terminînd cu elaborarea propunerilor

de procurare a noilor echipamente şi tehnologii, elaborînd şi înaintînd conducerii organizaţiei

propuneri concrete pentru finalizarea fiecărei din etapele de lucru.

La prima etapă se va începe cu o analiză a problemelor din interiorul organizaţiei:

- mijloacele tehnice şi programate (dacă există) satisfac necesităţile organizaţiei în

prelucrarea informaţiei ? În ce măsură ele sînt şi pot fi utilizate, care sînt rezervele, sînt

utilizate adecvat ?

- necesităţile organizaţiei în procesarea informaţiei pot fi satisfăcute cu ajutorul

capacităţilor (performanţelor) existente ale mijloacelor tehnice şi programate sau ele

necesită o modernizare ?

- ce e mai eficient: modernizarea mijloacelor existente sau procurarea unor mijloace şi

tehnologii informaţionale noi ?

- ce tipuri de informaţie se procesează în organizaţie, unde şi cum se procesează, rapoartele

şi materialele elaborate sînt calitative atît în conţinut, cît şi la formă ?

După efectuarea unei astfel de analize a situaţiei existente în domeniul procesării şi utilizării

informaţiei în organizaţie grupul de lucru va elabora un set de concluzii şi va trece la

planificarea variantelor de tehnologii informaţionale în dependenţă de necesităţile echipării

organizaţiei. Grupul de lucru va examina problemele şi va înainta propuneri în dependenţă de

următoarele aspecte:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 27: Sistemul Informational

- utilizarea individuală a tehnologiilor informaţionale, în birouri, pentru o procesare simplă

a informaţiei (texte, foi de calcul, sisteme aplicative standarde etc.) necesită o configuraţie

la fel de simplă (calculator de performanţă medie, imprimantă laser sau cu get de

cerneală, mediu de operare DOS sau Windows, editoare de text şi procesoare de tabele în

mediul DOS sau pachetul Microsoft Office etc.);

- utilizarea unor resurse comune în interiorul biroului (imprimante, scannere, alte mijloace)

necesită suplimentar instalarea unor linii de interconectare a resurselor şi calculatoarelor,

a unor mijloace programate respectiv;

- instalarea şi utilizarea reţelelor locale de calculatoare necesită, în dependenţă de

configuraţie, calculatoare puternice în calitate de servere, instalarea liniilor de

comunicaţie între posturile de lucru (între posturile de lucru şi servere), echipamentele şi

soft specializat de reţea;

- ieşirea prin reţeaua locală la reţelele externe, inclusiv la INTERNET, cu facilităţi de poştă

electronică, de acces la resurse informaţionale externe etc. necesită modeme, posibil –

routere şi servere suplimentare;

- utilizarea informaţiilor diferite de cele de tip text (audio, video, grafică) necesită

performanţe superioare ale posturilor de lucru (memorie operativă, viteză), noi unităţi

suplimentare (monitoare SVGA color, boxe audio, SD-ROM, unităţi de captare a

imaginilor).

La planificarea necesităţilor în tehnologii informaţionale se va face o analiză a modalităţilor

de utilizare a echipamentelor. Unele răspunsuri pot fi găsite, analizînd tabelul de mai jos

(tabelul 1.1.), care arată atît avantajele, cît şi dezavantajele principiilor de organizare a

calculatoarelor într-o organizaţie.

După planificarea necesităţilor în tehnologii, suplimentar, pentru o asigurare a folosirii lor

eficiente se va face un studiu de fezabilitate ce include următoarele poziţii:

- Tehnică. Vor face faţă noile tehnologii necesităţilor, vor susţine ele asigurarea

informaţională a organizaţiei ?

- Economică. Este efectiv costul noilor echipamente şi tehnologii sau, cu alte cuvinte,

cheltuielile efectuate în vederea procurării lor vor fi acoperite de beneficiile aduse în urma

exploatării ?

- Operaţională. Cum vor funcţiona şi cum vor fi utilizate echipamentele şi tehnologiile ?

Răspunsurile argumentate ale acestor întrebări, posibil, vor duce la concretizarea de mai

departe a seturilor de echipamente şi tehnologii, a caracteristicilor şi a performanţelor lor.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 28: Sistemul Informational

La selectarea mijloacelor şi tehnologiilor informaţionale se va ţine cont de:

- model, caracteristici şi performanţe, care nu trebuie să fie sub nivelul celor necesare

activităţii organizaţiei;

- uzina producătoare, marca firmei producătoare (de acest fapt depinde calitatea

echipamentelor, cu toate că se poate pierde în preţ, care e mai ridicat la echipamentele

originale);

- probleme de compatibilitate a mijloacelor tehnice şi programate, dacă se ia decizia de a

procura echipamente şi tehnologii produse de firme diferite;

- compatibilitatea resurselor vechi utilizate în organizaţie cu cele noi, în curs de procurare.

După selectare şi elaborarea deciziei de procurare a mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor

apare dilema:

- de la cine să procuri;

- cu ce să procuri.

Prima, se rezolvă relativ uşor, în urma anunţării unui tender şi repartizării condiţiilor lui

firmelor furnizoare de tehnică şi tehnologii (acestea pot fi locale sau din exteriorul localităţii,

ţării).

Mod de utilizare Avantaj Dezavantaj

Centralizat

Securitate mare, deoarece

toată procesarea datelor este

controlată de către serverul

central

Serverul central trebuie să

efectueze procesarea şi să

controleze terminalele conectate.

Există o totală dependenţă de

server, în caz că se opreşte, nu

va funcţiona întreg sistemul

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 29: Sistemul Informational

Personal O flexibilitate mare pentru

utilizatori, care execută

lucrări individuale. Influenţa

mică din partea altor

calculatoare şi utilizatori

Dificultăţi în repartizarea

lucrărilor. Dublare a unor

echipamente şi a programaturii.

Distributiv Posibilitate mare de divizare

a lucrărilor, informaţiei,

resurselor. Posibilitatea de a

lucra şi atunci, cînd unele

calculatoare nu funcţionează

Dificultăţi în administrare.

Asigurarea securităţii este mai

deficilă.

Tabelul 1.1. Concepţii de organizare a calculatoarelor

Tenderul va fi precedat de un demers explicativ şi va conţine lista echipamentelor şi

tehnologiilor propuse pentru procurare. În această listă în compartimentul necesităţii ale

organizaţiei vor fi prezente poziţiile:

-denumirile echipament (tehnologie);

- model;

- specificare caracteristici (nu mai mici decît...);

- preţ aproximativ solicitat al unei unităţi;

- cantitate;

- termene de livrare.

Compartimentele propunerile furnizorului va conţine aceleaşi rubrici, care vor fi completate

şi restituite solicitantului. În plus, el va conţine rubricile:

- condiţiile de livrare (termene şi forma de achitare);

- termenele de garanţie a echipamentelor;

- condiţii suplimentare (posibilităţi de instruire a utilizatorilor etc.).

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Sursa: Oleg Bulgaru,

Managementul Sistemelor Informaţionale, pag.61

Page 30: Sistemul Informational

Analiza propunerilor firmelor furnizoare se face de către grupul de lucru (poate fi transformat

în comisie, în care suplimentar pot fi incluse persoane din rîndul managerilor superiori ai

organizaţiei), analizîndu-se toate criteriile de mai sus. În cazul împărţirii în jumătate a părerilor

grupului de lucru, se pun în discuţie condiţiile suplimentare, care pot influenţa decizia finală.

Decizia finală se ia printr-o majoritate simplă de voturi la aplicarea procedurii de vot.

Rezultatele examinării sînt anunţate conducerii organizaţiei şi firmelor furnizoare.

O altă modalitate de selectare a echipamentelor softului este metoda de expert, care constă în

următoarele:

- fiecare poziţie (caracteristică) a activităţilor de selectare primeşte o pondere (un

coeficient) ;

- fiecare expert evaluează fiecare poziţie pentru fiecare variantă propusă în sistemul

zecimal de evaluare (în consideraţie se va lua nota medie dată de experţi);

- se alege varianta care are ponderea mai mare (mai bună).

Mai dificilă este a doua dilemă: Cu ce ? Pot exista mai multe căi de soluţionare a lipsei de

mijloace financiare. Dintre ele menţionăm:

- contract de încheiere a mijloacelor şi tehnologiilor;

- contract de leasing a mijloacelor şi tehnologiilor;

- modernizarea mijloacelor şi tehnologiilor existente (dacă această modernizare nu e

costisitoare şi duce la acoperirea necesităţilor organizaţiei în prelucrarea informaţiei);

- atragerea sponsorilor;

- solicitarea ajutoarelor de la fundaţii naţionale sau internaţionale.

Ultima modalitate propusă este cea mai atractivă şi poate fi utilizată paralel cu celelalte. Ea

constă în elaborarea unui proiect de finanţare ce se înaintează spre examinare fundaţiilor

disponibile de a acorda astfel de asistenţă. Structura proiectului care argumentează şi solicită

finanţarea este, practic, standard şi acceptabilă pentru diferite fundaţii. Proiectul conţine

următoarele compartimente:

- denumirea proiectului şi indicaţia scopului;

- date generale despre organizaţie (denumire, adresă, telefoane, numere de fax, conturi

bancare obişnuite şi valutare, conducerea organizaţiei, conducătorul proiectului);

- scurtă istorie şi domeniile de activitate a organizaţiei;

- scopul şi obiectivele proiectului;

- proceduri sau tehnici de realizare a scopului; PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 31: Sistemul Informational

- planul lucrărilor cu indicarea termenilor concrete de realizare a diferitelor etape;

- bugetul proiectului (general, pe articole, şi desfăşurat, pe poziţii);

- efectul implementării proiectului;

- modalitatea de gestiune a finanţelor;

- adresele a două persoane din afara organizaţiei ce cunosc organizaţia şi pot să susţină

proiectul;

- copiile documentelor de înregistrare şi statutul organizaţiei.

CV-urile conducătorului şi a persoanelor implicate în realizarea proiectului, se anexează la

proiect.

Fiind rezolvată problema financiară, se procură şi se instalează echipamentele şi tehnologiile.

În prealabil, pînă la instalare, se elaborează proiectul amplasării echipamentelor în localurile

organizaţiei, se instalează, dacă e necesar, comunicaţiile de reţea, se iau măsuri de asigurare

normală cu energie electrică şi măsuri de securitate a încăperilor. Se face o instruire de scurtă

durată a personalului în problemele tehnicii de securitate în utilizarea echipamentelor şi

tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.

Fiind instalate, echipamentele şi tehnologiile informaţionale necesită o administrare şi o

întreţinere adecvată. Aceste lucruri se fac în scopul exploatării lor eficiente, pe o durată de timp

mai mare etc.

În aceste scopuri în organizaţie se formează un serviciu de asistenţă cu un personal de

specialişti de sistem, în electronică, programare, lucrători tehnici. Dintre funcţiile acestui

serviciu vom menţiona:

- evidenţa mijloacelor tehnice şi programate;

- evidenţa utilizării mijloacelor tehnice şi programate;

- profilaxia periodică a mijloacelor tehnice şi programate;

- repararea sau restabilirea mijloacelor tehnice şi programate;

- formarea şi gestionarea bibliotecii de mijloace programate;

- consultarea utilizatorilor în probleme de utilizare a mijloacelor tehnice şi programate;

- elaborarea unor proiecte de perspectivă în domeniul informatizării organizaţiei;

- elaborarea unor sisteme informaţionale simple, personalizate sau specializate pentru

necesităţi interne şi intreţinerea lor.

Anual serviciul elaborează şi prezintă dări de seamă despre activitate, probleme, aducînd şi

propuneri concrete de dezvoltare în continuare a utilizării noilor tehnologii informaţionale.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 32: Sistemul Informational

Dintre lucrările ce ţin de întreţinerea mijloacelor tehnice şi programate vom menţiona:

- instruirea utilizatorilor prin organizarea de cursuri şi seminare specializate, la care vor fi

invitaţi pentru a preda specialişti în domeniul sistemelor informaţionale. Astfel se va

îmbunătăţi atitudinea utilizatorilor faţă de tehnologiile informaţionale, se vor exclude

cazurile de deteriorare întîmplătoare a sistemelor şi programelor, de introducere a

programelor – virus în calculatoare;

- limitarea accesului la calculatoare a persoanelor incompetente, neautorizate, străine.

- copierea permanentă a informaţiei şi păstrarea copiilor în alte localuri;

- efectuarea lucrărilor de preîntîmpinare a distrugerilor din cauza cataclismelor naturale

(incendii, inundaţii, cutremure);

- preîntîmpinarea furturilor, securitatea echipamentelor şi a încăperilor în care sînt instalate.

Deoarece tehnologiile informaţionale sînt strîns legate de sistemele informaţionale, metodele

de întreţinere a lor sînt de aceeaşi natură.

CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE

A SRL”AV-Logistic Transport”

2.1 Caracteristica generală a întreprinderii, scurt istoric.

Întreprinderea AV Logistic Transport este fondată la 06 iulie 2006 cu codul fiscal

1006600030860. După forma sa organizatorico-juridică este o societate cu raspundere limitată,

dispune bilanţ autonom si conturi bancare, are ştampilă cu denumirea sa şi imaginea emblemei.

Societatea s-a creat pe termen nelimitat, poate constitui la rindul sau filiale şi reprezentanţe în

Republica Moldova şi în străinatate dacă legea nu prevede altfel. Ea este constituită de catre un

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 33: Sistemul Informational

fondator- Băţ Victor, care deţine cota de 100% a Capitalului statutar . În general

întreprinderea activează în domeniul prestării serviciilor de expediţie. Întreprinderea mai are

ca domeniu de activitate şi transportarea auto internaţionale de mărfuri în baza licenţei

generale eliberate de Asociaţia Internaţională a Transpotatorilor Auto.

Societatea s-a creat pentru desfaşurarea activitaţii de antreprenoriat ce prevede prestarea

serviciilor de expediţie si transport internaţional, desfasurată în mod independent, din propria

iniţiativa, din numele întreprinderii pe riscul propriu şi sub raspunderea patrimonială, de catre

organele ei cu scopul de a asigura o sursă permanentă de venituri. Conform legislaţiei în

vigoare întreprinderea are dreptul să deschidă conturi proprii la instituţiile bancare în RM si în

alte ţari, să încheie contracte privind obţinerea unor împrumuturi şi să stabilească preţurile şi

tarifele la serviciile prestate, precum şi la sistemele de retribuire a muncii însa nu mai mic de

salariul minim stabilit de legislaţie, să stabilească legături economice si comerciale cu

partenerii interni şi de peste hotare, să lărgească activitatea de antreprenoriat.

Totodată ea are anumite obligaţiuni şi anume:

- să-şi onoreze obligaţiunile ce decurg din contractele încheiate

- să efectueze asigurarea socială, medicală, si alte tipuri de asigurări obligatorii a salariului

- să achite la timp impozitele şi alte plaţi stabilite de legislaţie

- să prezinte dările de seamă statistice la timp

- să obţina licenţa în modul stabilit de guvern pentru a desfaşura activitatea ce necesită

posedare de licenţă

Locul de dislocaţie a oficiului întreprinderii s-a schimbat de cîteva ori şi acum se află află în

Republica Moldova, or.Chişinău, MD-2032, Str .Sarmizegetusa 92, of.213

Întreprinderea activează tot anul avînd drept zile de odihnă: sîmbătă şi duminică. Regimul de

muncă zilnic este de la ora 9:00 pînă la ora 18:00 cu întrerupere la masă de la ora 13:00 pînă la

ora 14:00.

Structura întreprinderii este compusă din 4 persoane, care isi au puse la punct toate sarcinile şi

scopurile stabilite pentru ca activitatea in ansamblu sa fie executata cu succes.

În fruntea colectivului se află directorul întreprinderii Grosu Mihail în funcţia căruia intră

luarea deciziilor referitoare la toate întrebările care ţin de conducerea întreprinderii în general,

de controlul activităţii efectuate de fiecare angajat în parte, participarea la diferite întîlniri,

seminare ale transportatorilor internaţionali, hotărîrea problemelor ce ţin de activitatea

intreprinderii. Dumnealui a fost angajat de către Proprietar, în scopul gestiunii afacerii sale.

Responsabil pentru organizarea şi ţinerea contabilitaţii este Contabilul sef, care este angajat la

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 34: Sistemul Informational

întreprindere prin cumul şi care formal se ocupă de evidenţa mijloacelor băneşti, materialelor,

de debitorii şi creditorii întreprinderii. Întocmeşte rapoarte financiare şi dări de seamă care

lunar şi trimestrial în termenii stabiliţi de legislaţie sînt prezentate la statistică şi organul fiscal

teritorial la care se deserveşte. Real, însă Contabilul şef are rolul de antrenor al Contabilului

angajat permanent. Aceasta s-a făcut din necesitatea de a creşte propriul specialist, fidel

obiectivelor şi scopului întreprinderii. La întreprindere strict se urmăreşte executarea

comenzilor de transport în termeni stabiliţi în contractele încheiate cu clienţii şi achitarea

facturilor în întregime pentru a evita plata penalităţilor şi amenzilor. Transferurile de achitare se

coordoneză cu directorul general al întreprinderii. Secţia se ocupă de evidenţa materialelor şi

finanţelor întreprinderii pe baza cărora şi se efectuează însaşi evidenţa contabilă. Se ocupă de

calcularea impozitelor şi urmăreşte achitarea lor la timp. Întocmeşte bilanţul contabil. Altă

persoană angajată la întreprindere deţine funcţia de Manager de expediţie şi are drept atribuţii

de bază organizarea şi urmărirea procesului de efectuare a expediţiilor.

Dat fiind faptul ca aceasta întreprindere are o perioadă foarte scurta de cînd şi-a început

activitatea, la momentul actual ea dispune de 2 camioane care au fost procurate din sursele

proprii ale fondatorului pe parcursul activităţii, care a obţinut licenţa din 28.09.2006 pînă în

28.09.20011 la Camera de Licenţiere, ambele fiind date în arendă. Înafară de aceasta ea a pus la

evidenţă o camioneta, pe baza unui contract de arenda din care reţine 10% comision. Putem

menţiona deasemenea ca întreprinderea îşi elaborează de sine stătător programul de producţie şi

determină perspectivele de dezvoltare reieşind din contractele încheiate cu clienţii săi, adică pe

de o parte comandatarii iar pe de altă parte transportatorii care se ocupă de transportarea mărfii

la destinaţie.

Comparînd cu alte întreprinderi de transport întreprinderea dată nu este o întreprindere mare, de

aici rezultă că şi numărul de angajaţi este direct proporţional cu numărul de lucrări existente.

Managerul General- Grosu Mihail, Managerul de expediţie- Focşa Pavel, Contabil-şef –Jusico

Mariana, Ajutor al contabilului – Grosu Iuliana. În oficiu se simte o comoditate la nivel

superior şi o curăţenie pentru satisfacerea necesităţilor moral-spirituale a colaboratorilor. Ziua

de muncă începe pentru majoritatea lucrătorilor cu ora 9:00 şi se sfîrşeşte ziua de muncă la

orele 18:00, cu două zile de odihnă pe săptămînă: sîmbăta şi duminica. Colaboratorii sînt

repartizati, fiecare avînd sarcina lui individuală pentru un scop comun. Sistemul managerial al

întreprinderii are caracter participativ. Managerul general antrenează toţi angajaţii în procesul

de luare a deciziilor, asrfel creînd o atmosferă de încredere şi participare activă la dezvoltarea

afacerii, aspiraţiile si aşteptările angajaţilor se apropie de obiectivele si scopurile firmei.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 35: Sistemul Informational

Baza juridică şi normativă de activitate a întreprinderii

Activitatea întreprinderii este reglementată în baza urmatoarelor documente:

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Legea RM cu privire la activitatea SRL

Legea privind licenţiera unor genuri de activitate

Codul fiscal al RM

Codul Muncii

Codul civil

Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul RM

Regulamentul privind deschiderea închiderea conturilor la bănci din RM

Regulamentul privind decontarile fără numerar în RM nr.25/11-02 din 12.07.1996

Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe teritoriul

RM nr. 58/11-02 din 22.05.1997

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul de gestiune

Legea privind taxele locale nr.186-XIII din 19.07.1994

2. 2 Analiza activităţii şi structurii resurselor disponibile a SRL”AV-

Logistic Transport”

În baza datelor din raportul financiar vom analiza situaţia patrimonială care în rapoartele

financiare se aplică sub noţiunea de active. Pentru AV Logistic Transport rezultatele raportului

financiar sun prezentate în tabelul de mai jos:

Componenţa si strucutra activelor la întreprinderea „AV LogisticTransport”

Tabelul 2 Denumirea Anul de

getiune2006

Ponderea, %

Anul de getiune2007

Ponderea, %

Anul de getiune2008

Ponderea, %

1 Active pe TL 1658 0.6 702503 46.09 2024392 69.82

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 36: Sistemul Informational

1.1 Active nemateriale - Active nemateriale- Amortizarea AN1.2 Active materiale pe termen lung- Mijloace fixe- Uzura si epuizarea activelor pe termen lung1.3 Active financiare pe termen lung-Inv. Pe TL nelegate

1658 1740(82)

-

- -

-

-

0.6

0.63

(0.03)

-

-

-

-

436627(191)702067

842732(140665)

-

-

0.030.04(0.01)46.06

55.29(9.23)

18152677(862)1324863

1742353(417490)

697714

697714

0.060.09(0.03)45.7

60.09(14.4)

24.06

24.06

2 Active curente2.1 Stocuri de mărfuri si materiale- Materiale-Obiecte de mica val. si scurta durata2.2 Creanţe pe termen scurt- Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale- Avansuri pe termen scurt acordate- Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul -Creante preliminare- Creante pe termen scurt ale personalului- Creante pe TS privind veniturile calculate-Alte creante pe termen scurt2.3 Investitii pe termen scurt- in parti nelegate2.4 Mijloace băneşti- Casa- Cont curent în monedă naţională- Cont curent in valuta straina2.4 Alte active curente

3465

274265

274038

227

-

-

--

-

-

--

-1096

-

177

1.23

97.72

97.64

0.08

0.39

0.063

16788 12503 4285

624973

510391

-

-

-

46 6709

107827

-

179384 59426 13323

106635

556

1.100.820.28

41

33.49

-

-

-

0.0030.44

7.07

-

11.773.90.87

6.9

0.04

1027110271

707209

569211

11702

4001

7121300

988

157581262157319

-

0.350.35

24.4

19.63

0.4

0.14

4.2

0.03

5.430.015.42

-

Total Active curente 279003 99.4 821701 53.91 875061 30.18Total general Activ 280661 100 1524204 100 2899453 100

Din baza datelor la întreprinderea AV Logisitc Transport cea mai mare pondere din Total

General Activ în a.2006 ocupa activele curente si alcatuiesc în totalul lor 99,4%. Asupra acestui

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 37: Sistemul Informational

rezultat în cea mai mare măsură au influenţat creanţele pe termen scurt privind facturile

comerciale care pe termen lung alcătuiesc ponderea de 97,72%, activele nemateriale alcătuiesc

doar 0,6% din total activ

Patrimoniu pus in gaj lipseşte deoarece întreprinderea nu a apelat la împrumuturi.

În urmatorii doi ani putem urmari o diminuare a activelor curente in favoarea celor pe

termen lung, astfel incît la finele a.2008 ele constituie doar 30,18% din totalul activelor.

Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanţ dar şi la valoarea

netă a acestuia

În practica economică internaţionala sînt două variante de definire şi respectiv de calculare

a patrimoniului net

Prima abordare defineşte patrimoniul net ca valoare a activelor diminuată cu marimea

datoriilor pe termen lung şi termen scurt şi se calculează în felul urmator:

Patrimoniu net=Total active -Datorii pe Termen Lung-Datorii pe Termen Scurt

A doua abordare determină patrimoniul net ca valoare a activelor cu diminuarea datoriilor pe

termen scurt Patrimoniu net= Total active-Datorii pe Termen Scurt

În practica autohtonă cel mai utilizat este prima abordare, pentru întreprinderea „AV Logistic

Transport” patrimoniul net = 280661- 314178 = - 33517lei (a.2006)

(a.2007) Pnet=1524204-934574 =589630 lei

(a.2008) Pnet=2899453-707558-688877=1503018 lei

Rezultatul patrimoniului net coincide cu valoarea capitalului permanent, la întreprinderea

analizată rezultatul patrimoniului net în a.2006 este negativ iar aceasta ne confirmă o stare de

criză pentru întrerpindere, altfel spus siuatia financiară se caracterizează ca fiind instabilă însa

observam o dinamica pozitiva de creştere în a. 2007 şi a.2008, rezultatul înregistrat la finele

a.2008 este pozitiv si constituie 1 503 018 lei

La această etapă de analiză în cadrul patrimoniului net se evidentiaza două parţi

componente:

▪ active pe termen lung nete

▪ active curente nete

În baza datelor întreprinderii AV Logistic Transport vom alcătui un tabel analitic şi vom

interpreta rezultatele

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 38: Sistemul Informational

Analiza structurii patrimoniului net în 2006

Tabelul 2.1Active

1

Datorii

2

Active nete

1-2

Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %

Active pe TL   1658 Datorii pe TL   -   1658   -4,95

Active curente   279003 Datorii pe TS   314178   -35175   104,95

Total active   280661 Total datorii   314178   -33517   100

Analiza structurii patrimoniului net în 2007

Tabelul 2.2 Active Datorii Active nete

Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %

Active pe TL 702503 Datorii pe TL   -  702503   119,14

Active curente   821701 Datorii pe TS   934574 -112873   -19,14

Total active 1524204 Total datorii   934574 589630   100

Analiza structurii patrimoniului net în 2008

Tabelul 2.3Active Datorii Active nete

Componente suma, lei Componente suma, lei suma, lei %

Active pe TL 2024392

Datorii pe TL   707558   1316834   87,61

Active curente 875061

Datorii pe TS   688877 186184   12,39

Total active 2899453 Total datorii   1396435 1503018   100

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 39: Sistemul Informational

Informaţiile prezentate în tabelul de mai sus atestă faptul că conducerea AV Logisitc Transport

în a2006.se confruntă cu probleme ale echilibrului financiar. Această concluzie se deduce din

faptul că datoriile pe termen scurt sunt mai mari ca activele curente influentînd foarte mult

totalul activelor nete aceasta indicind o valoare negativă egală cu 33517 lei în 2006 si

diminuînd mult activele nete în a.2007 si, aceasta indica că întreprinderea trebuie să revizue

toate tipurile de datorii care au influenţat negativ şi să le micşoreze cît mai mult posibil. În

2008 activele “AV- Logistic Transport” au crescut, firma a luat credit bancar pe termen lung în

suma de 707558 lei şi DTS au înregistrat o valoare mai mica decît AC şi ca rezultat situatia

financiara a devenit mai buna.

În tabelul 3 este arătată circulatia activelor în cei 3 ani de activitate a întreprinderii analizate:

Circulaţia activelor pe termen lung

Tabelul 3

Denumirea Intrate Amortizarea acumulata Valoarea de bilant

2006

1

2007

2

2008

3

2006

4

2007

5

2008

6

2006

7

1-4

2007

8

(1+2)-5

2008

9

(2+3)-6

Active nemateriale inclusiv:LicenteleCheltuieli de constituire

Programe informatice

Active materiale

inclusiv:

Mijloace fixe din care:

Masini, utilaje,instalatii

de transmisie.

Mijloace de transport

Alte mijloace fixe

1740

1250 490

137

137

842732

842732

837684

5048

2050

450

1600899621

899621

893167

6454

82

4240

191

191

140665

140665

139614

1051

862

862

417490

417490

413835

3655

1658

1208 450

436

436

702067

1815

215

16001324863

1324863

1317016

7847

Stocuri de marfuri si materiale

Tabelul 4

Denumirea Perioada Perioada de gestiune Perioada de gestiune Perioada de

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 40: Sistemul Informational

precedenta 2006

2007

gestiune

2008

Materiale- combustibil

-alte materialeObiecte de mica valoare si scurta durată-OMVSD la valoare de cumpărare(în functiune)-uzura OMVSD (în functiune)

-3422

3422

12503

8787

3716

4285

8838

4553

10271

10115

156

-

2062

2062

Pe baza rapoartelor financiare se observă că stocurile de mărfuri şi materie primă se constitue

doar din combustibilul consumat în valoare de 3422 lei în scopuri administrative în a.2006 . În

a.2007 valoarea stocurilor creste prin achizitionare adaugatoare de combustibil, alte materiale

si OMVSD, iar în a.2008 valoarea stocului de combustibil si alte materiale s-a micsorat, iar

OMVSD a iesit din bilant, conform uzurii.

Creanţe pe termen scurt(a.2006)

Tabelul 5

Indicatori

Sold la finele anului de

gestiune

Termenul de

plata n-a sosit

Pina la 3

luni

Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate în tară

274038

21225361785227

-

--

227

274038

21225361785

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 41: Sistemul Informational

Creanţe pe termen scurt(a.2007)

Tabelul 6

IndicatoriSold la finele anului de

gestiuneTermenul de plata n-a sosit

Pina la 3 luni

Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate in tară-Creante aferente decontărilor cu bugetul-Creanţe ale personalului

510391 45822 464569

46

510391 45822 464569

46

-----

-

Creanţe pe termen scurt(a.2008)

Tabelul 7

IndicatoriSold la finele anului de

gestiuneTermenul de plata n-a sosit

Pina la 3 luni

Creanţe aferente facturilor comerciale-facturi de primit din tara-facturi de primit din străinatate-avansuri acordate in tară-Creante aferente decontărilor cu bugetul-Creanţe ale personalului

569211

4367352553811702

4001 7

569211

43673525538117024001

7

- --- -

-

Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul cînd în momentul

transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor

active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora .

În cadrul întreprinderii, în primul an de activitate, aceste creanţe constitue 274038 lei dintre

care 212253 lei facturi de primit din tara si 61785 facturi de primit de peste hotare. În ambele

cazuri sînt cu termenul de achitare pîna la trei luni. Valoarea creanţelor este destul de însemnată

pentru întreprindere, aceasta ar putea influenţa negativ activitatea economico-financiară a

întreprinderii deoarece stopează procesul pe o anumită perioadă de timp şi în acelaşi timp

reprezintă un risc de neachitare a acestor mijloace.

Avansurile acordate în valoare de 227 lei reprezintă o sumă nesemnificativă.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 42: Sistemul Informational

Pe parcursul urmatorilor ani valoarea creantelor a crescut, ponderea mai mare fiind a facturilor

de primit din strainatate la care termenul de achitare încă n-a sosit. Acest fapt nu este favorabil

pentru întreprindere deoarece există riscul de neachitare a acestor facturi.

2.3 Analiza indicatorilor economici şi sociali ce reprezintă situaţia actuală a

întreprinderii în dinamica anilor 2006-2008.

● Analiza lichiditaţii întreprinderii în baza coeficientului absolut reflectă în ce masură

întreprinderea este capabilă sa-şi onoreze imediat obligaţiunile curente. Ea se calculeaza pe

baza formulei:

Lichiditatea absolută=Mijloace băneşti /Datorii pe termen scurt

La(a.2006)=1096/314178=0.003 La(a.2007)= 179384/934574=0.19La(a.2008)=157581/688877=0.23

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 43: Sistemul Informational

Marimea optimă a acestui indicator trebuie să se situeze între 0.20-0.25 Aceasta înseamnă că, la

finele primului an de activitate, la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea dispune

doar de 0.003 bani în numerar . În urmatorul an, 2007, întreprinderea a acordat mai multe

servicii ce a permis mărirea sumelor mijloacelor băneşti din conturile curente preponderent în

cel valutar şi ca rezultat la fiecare leu datorii pe termen scurt întrprinderea dispune de 0.19 lei

în numerar, marimea indicatorului apropiindu-se de cea optimă. Însă datoriile sunt încă destul

de mari. În a.2008 marimea acestui indicator a înregistrat o valoare ce se încadrează în limitele

optime, opţinînd 0.23 lei la fiecare leu datorii pe termen scurt. Deşi,valoarea activelor curente

s-a micşorat,comparativ cu anul de gestiune 2007, intrprindera a micşorat şi datoriile pe termen

scurt, fapt ce a permis încadrarea indicatorului în limitele optime.

● Lichidităţii intermediară presupune capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt, fără a fi obligată să-si vîndă stocurile de mărfuri şi materiale. Astfel se calculează

ca:

Lichiditatea intermediară=(Total Active Curente-Stocuri de Mărfuri si materiale)/Datorii pe

Termen Scurt

Li(a.2006)=(279003-3465)/314178=0.88

Li(a.2007)=(821701-16788)/ 934574=0.86

Li(a.2008) =(875061- 10271)/688877=1.25

În condiţii favorabile pentru activitatea de producţie acest indicator trebuie să atingă o valoare

minima de 0.7-1. Rezultatul obţinut pentru primii doi ani de activitate se încadrează deci în

acest interval şi rezultă ca întreprinderea este capabilă sa-şi achite datoriile pe termen scurt, fără

a fi obligată sa vindă stocurile de mărfuri şi materiale, însa indicatorul pe a.2008 înregistrează

o valoare mai mare şi anume 1.25, ce ne arată că întreprinderea are excedent de lichidităţi.

● Lichiditatea totală sau de acoperire a bilanţului contabil reflectă posibilitatea

activelor curente de care dispune întreprinderea de a se transforma conform

datelor din bilanţul contabil într-un termen scurt în lichiditaţi necesare pentru a

achita obligaţiile sale. Acest indicator se calculează ca raportul dintre:

Lichiditatea totală=Total Active Curente /Datorii pe Termen Scurt

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 44: Sistemul Informational

Lt(a.2006)=279003/314178=0.89

Lt(a.2006)= 821701/934574=0.88

Lt(a.2006)= 875061/688877=1.27

De regulă se inregistrează o lichiditate totală favorabila dacă se încadrează între valorile de 2-

2,5. În cazul nostru rata lichiditaţii de acoperire a bilanţului contabil nu se încadreză între

valorile menţionate ceea ce indică că întreprinderea nu este capabilă într-un termen scurt să

transforme activele curente de care dispune în lichiditaţi necesare pentru a realiza plăţi

obligatorii, deşi comparativ cu anii precedenţi,ea a crescut pînă la 1.27.

● Analiza influenţei elementelor, componente ale activelor curente asupra valorii

activelor nete ale întreprinderii.

Activele curente ale întreprinderii AV Logistic Transport au crescut de la valoarea de 279003

lei în a.2006 la cea de 875061 lei în a.2008 si au o influenţă directă asupra rezultatului

patrimoniului net, şi cu cît marimea acestuia este mai mare cu atît este mai mare valoarea

activelor nete.

● Calcularea perioadei ciclului de finanţare

Pentru a-şi desfaşura normal activitatea de întreprinzator întreprinderea trebuie să dispună de

mijloace bănesti necesare procurării resurselor organizării procesului de producţie. De regulă în

urma comercializării produselor finite întreprinderea trebuie să obţină o suma mai mare decît

cea investită.

Reţinerea mijloacelor la orice fază de circulatie a activelor duce la incetinirea rotatiei.

Pentru AV Logistic Transport vom analiza utilizarea eficienţa a activelor curente. Aceasta se

incepe cu calculul numarului de rotatii a activelor curente:

Numarul de rotatii al activelor curente= Venituri din vinzare/ valoarea medie a activelor

curente= 1142104/279003= 4.09 (a.2006)

Numarul de rotatii al activelor curente(a.2007)=3749542/821701=4.56

Numarul de rotatii al activelor curente(a.2008)=5758966/875061=6.58

Analiza acestui indicator, precum si a altor parti componente ale activelor curente au o putere

informativa sporita pentru a afla nivelul rotatiei activelor curente in diferite faze, daca a avut

loc o accelerare sau o incetinire a rotatiei acestora.

Acest indicator caracterizează eficienţa cu care sînt utilizate mijloacele de care dispune

întreprinderea sau de cîte ori vînzarile au reînoit activele intr-o perioadă. Se recomandă ca acest

indicator să fie mai mare de 2,5. În cazul nostru acest indicator atinge un nivel mai inalt decît

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 45: Sistemul Informational

norma,ceea ce rezultă că întreprinderea prestează servicii suficiente faţă de activile care le

utilizează. Pe baza acestui indicator putem afla perioada ciclului de finantare care este egal cu

raportul dintre:

Numarul de zile calendarisitce in perioada analizată/ numarul de rotatii ale activelor

=360/4.09= 88 zile. Aceasta inseamnă că în 88 de zile veniturile din vînzări reinoiesc activele

intreprinderii(a.2006)

T(a.2007)=360/4.56=79 zile.

T(a.2008)=360/6.58=55 zile.

Observam ca a avut loc o accelerare a rotaţiei activelor curente.

Sursele de finanţare(pasivele intreprinderii)

Analiza surselor de formare a activelor porneşte de la aprecierea generala a structurii

pasivelor. In acest scop vom examina componenta si structura pasivelor pentru anul de gestiune

Componenţa si structura pasivelor

Tabelul 8

Denumirea Anul 2006

Ponderea,%

Anul2007

Ponderea,%

Anul2008

Ponderea,%

1 Capital propriu1.1 Capital statutar si suplimentar -Capital statutar-Capital nevarsatTotal capital statutar si suplimentar1.2 Profit nerepartizat

(pierdere neacoperita)-Corectarea rez. per. preced.-Profit nerepart. a an. preced.-Profit net (pierdere neta)Total capital propriu

5400(3240)2160

(35677) (33517)

1.92(1.15)0.77

(12.71) (11.94)

843084

843084

(253454)

(1375) (35677)(216402) 589630

55.31

(16.63)

(0.09)(2.34)(14.2)38.68

1736251

1736251

(233233)

(118502)(253454)1387231503018

59.88

8.04

(4.09)(8.74)4.7851.84

2Datorii pe termen lung-Credite bancare pe TL3 Datorii pe termen scurt3.1 Datorii financiare pe termen scurt-Imprumuturi pe termen scurt3.2 Datorii comerciale pe termen scurt-DTS priv. Facturile comerc.-Avansuri pe TS primite3.3 Datorii pe termen scurt

300291766

291766

22112

0.11103.96

7.87

933167

7807101524571407

61.22

51.22 10 0.09

707558707558

170854505044

4820202302412979

24.4

5.8917.42

16.62 0.79 0.45

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 46: Sistemul Informational

calculate -Datorii fata de personal privind retribuirea municii-Datorii fata de personal privind alte operatii-Datorii privind asigurarile-Datorii privind decontarile cu bugetul-Alte datorii pe termen scurtTotal datorii pe termen scurt

12542

7747174974

314178

4.47

2.760.62

111.94

1407

934574 61.32

134612

11621688877

0.05 0.4 23.76

Total General Pasiv 280661 100 1524204 100 2899453 100

Capitalul Statutar şi Suplimentar arată mărimea valorii privind aporturile proprietarilor

întreprinderii la patrimoniul acesteea . Capitalul statutar nu suferă schimbări în a.2006 şi

înregistrează aceeaşi valoare de 5400 lei .

Pierderea neacoperită a perioadei constituie (35677) , ceea ce a influienţat negativ asupra

Capitalului propriu total, astfel aceste înregistrează rezultatul de (33517) lei. Pe parcursul a

urmatorilor doi ani capitalul propriu a crescut considerabil, înregistrînd in a.2008 valoarea de

1503018 lei. Profitul net constituind 138723 lei.

De asemenea observam cum s-a schimbat structura datoriilor firmei, DTL şi DTS avînd o cota

aproape egala în a.2008 , iar cea mai mare cotă în Total General Pasiv, 51.84%, revine

capitalului propriu.

- Datoriile comerciale pe TS au cea mai mare pondere din Total General Pasiv în a.2006 şi

alcătuiesc 103 ,96%, iar în a.2007 deşi ele cresc, cota lor se diminuiaza, fapt condiţionat de

creşterea Capitalului Propriu şi în special al celui statutar şi suplimentar.

- Datoriile pe TS calculate din Total General Pasiv au diminuat considerabil,constituind în

2008 doar 0.45% din Total General Pasiv.

Pentru aprecierea calitativa a patrimoniului se calculeaza si se interpreteaza un sir de

indicatori, care in literatura speciala se numesc coeficienţi ai structurii capitalului,

independenţei financiare , de acoperire de solvabilitate, de indatorare sau coeficienti ai

capacitatii de plata.

Acesti coeficienti reprezinta o totalitate de rate reciproc interschimbabile, care din punct

de vedere al tehnicii de calcul se determina ca raportul dintre diferite parti componente ale

formulei:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 47: Sistemul Informational

Activele intrerpinderii=sursele de finantare a intrerpinderii=capital propriu+

datorii pe termen lung si scurt

Activele intrerpinderii(a.2006) = (33517)+314178=280661

Activele întreprinderii în anul 2006 se estimează la valoarea de 280661 lei, formîndu – se din

datorii pe TL şi TS, deoarece capitalul propriu are o valoare negativă de (33517) lei , datorită

pierderii nete anuale de 35677 lei .

Activele intrerpinderii (a.2007) = 589630 + 934574=1524204lei

Activele intrerpinderii (a.2008)==1503018 + 707558+688877=2899453lei

Unul dintre cei mai frecvenţi folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este

coeficientul de autonomie. Anume acest indicator se aplica de obicei in sistemul bancar al

Moldovei in procesul aprecierii credibilitatii clientului.

Coeficient de autonomie= capital propriu /total passive

Coeficient de autonomie(a.2006)=(33517)/280661= -0.12

Coeficient de autonomie(a.2007)= 589630/1524204=0.39

Coeficient de autonomie(a.2008)= 1503018/2899453=0.52

Coeficientul în cauza reflectă pe de o parte cota capitalului propriu în suma totala a surselor de

finanţare, iar pe de alta parte ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in

suma totală a activelor întreprinderii.

Din punct de vedere al creditorului nivelul de siguranţa al acestui coeficient după

parerea specialiştilor alcatuieşte 0.5. La intreprinderea AV Logistic Transport coeficientul de

autonomie a atins nivelul de siguranta doar în a.2008. Conducerea poate déjà să solicite

credite dacă va fi necesar.

Coeficientul de atragere a surselor imprumutate (de concentrare a datoriilor ) caracterizeaza

structura surselor de finantare a activelor din punctual de vedere al cotei surselor imprumutate:

Coeficientul de atragere a suselor imprumutate = datorii pe termen lung si scurt/ total

passive

Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =314178/280661=1.12

Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =934574/1524204=0.61 Coeficientul de atragere a suselor imprumutate =707558+688877/2899453=0.48

Acest coeficient se mai calculeaza ca:

1- coeficientul de autonomie

rezultatul fiind acelaşi formulei anterioare.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 48: Sistemul Informational

Indicatorul în cauză dimensionează nivelul de îndatorare a întreprinderii, de regula acest

coeficient oscilează in limitele 0-0,5. Rezultatul obtinut se incadrează în acest interval şi

rezultă că întreprinderea este capabilă să atragă surse împrumutate.

In continuare vom analiza coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate si proprii.

Acest coeficient reflectă suma mijloacelor atrase revenită la un leu capital propriu:

Coefientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii = Datorii pe termen lung , şi

scurt/ Capital propriu

Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2006)=314178/(33517) = -9,37

Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2007)= 934574/ 589630=1.59

Coefientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii(2008) = 707558+688877/1503018

= 0.93

Cu cît mărimea acestui indicator este mai mare cu atît mai riscantă este situaţia financiară a

întreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficentului de corelaţie este 1. Pe baza rezultatului

analizei obţinute observăm că în a.2007 întreprinderea a avut o situaţie financiară riscantă

reeşind din corelaţia surselor împrumutate si proprii.

În a.2008 a reuşit sa diminuieze riscul, însă conducerea firmei ar trebui să tină cont că acest

coefficient este foarte aproare de punctul critic.

Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu

activele totale de care dispune întreprinderea

Rata solvabilitatii generale = Total Pasive/ Datorii pe termen lung si scurt

Rata solvabilitatii generale(a.2006) = 280661/314178=0.89

Rata solvabilitatii generale(a.2007) =1524204/ 934574=1.63

Rata solvabilitatiigenerale(a.2008)=2899453/707558+688877=2899453/1396435 =2.08

Este evident că in mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2, din

calculele de mai sus observam ca mărimea acestui indicator este sub nivelul optim în aa. 2006

şi 2007, deaceea întreprinderea în acea perioadă n-a putut primi împrumuturi şi situaţia era

critică.Însă situaţia s-a schimbat în a. 2008. Nivelul coeficientului este mai mare de doi, deci

întreprinderea poate solicita împrumuturi, ce şi a făcut.

Inlocuind in raportul sus nominalizat mijloacele imprumutate cu valoarea capitalului

proriu obtinem rata generala de acoperire a capitalului propriu sau cum mai este numită rata

pirghiei financiare

Rata generala de acoperire a capitalului propriu= Total pasiv/ Capital propriu

Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2006)= 280661/(33517)=-8.37

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 49: Sistemul Informational

Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2007)=1524204/589630=2.59

Rata generala de acoperire a capitalului propriu(a.2008)= 2899453/1503018=1.93

Raportul privind fluxul capitalului propriu

Tabelul 9

Indicatori Incasat (Calculat)

2006

La finele anului de gestiune 2006

Incasat (Calculat) 2007

La finele anului de gestiune

2007

Incasat (Calculat)

2008

La finele anului de gestiune

2008Capital statutar si suplimentar-Capital statutar-Capital nevarsatTotal s.1

540032402160

540032402160

8376843240

830924

843084

843084

1651943

1651943

1736251

1736251

2Profit nerepartizat(pierdere neacoperita)-Corectarea rez. per. preced-Profit nerepartizat(pierdere neacoperita) a perioadei precedente-Profit net(pierd)per. gestiuneTotal s.2

(35677)

(35677)

(35677)

(35677)

(1375)(35677)

(216402)(253454)

138723138723

(118502)(253454)

138723(233233)

Total General (33517) (33517) 840924 589630 1790666 1503018

Valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii la patrimoniul acesteia ,depuse în contul

achitării cotelor pentru achitarea activităţii statutare a întreprinderii în a.2006 constituie suma

de 5400 lei.

Rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare se constată ca pierderea

neacoperită in suma de (35677)lei.

Pe parcursul următorilor doi ani Capitalul statutar a fost suplinit în acest fel valoarea lui la

finele anului de gestiune 2008 constituie 1736251 lei. Întreprinderea a înregistrat profit în

valoare de 138723 lei, iar Capitalul propriu este de 1503018 lei.

Veniturile intreprinderii

Una din conditiile fundamentale ale unei activitaţi reuşite a întreprinderii este gestionarea

eficientă a veniturilor, importanţa acestora este primordiala pentru luarea deciziilor de catre

conducerea întreprinderii si utilizatorii externi ai informaţiei.

Pentru intreprinderea “AV- Logisitc Transport” SRL veniturile sunt formate doar din venitul

obţinut din prestarea serviciilor de expediţie şi transport internaţional. Pentru anul de gestiune

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 50: Sistemul Informational

2006 acestea au constituit 1142669 lei, pentru a. 2007 – 3749542 lei, iar pentru a. 2008 –

5891789 lei. Şi se constituie din venit din vînzări, alte venituri operaţionale, iar în a.2008 şi

venitul din activitatea financiară.

Profitul real al intreprinderii analizate provine doar din activitatea de bază si constitue

Pb=29926 lei, 218395 lei şi 1101736 lei respectiv pe aa. 2006, 2007, 2008. În dinamică vedem

că venitul întreprinderii a crescut treptat, atingînd nivelul maxim de 5758966 lei în a.2008.

Cheltuielile intreprinderii

Analiza cheltuielilor este deosebit de importanta în activitatea de getiune şi control deoarece

evidenţiaza modul in care sînt utilizate resursele (materiale, umane, financiare) si impactul

alocării acestora asupra performanţelor.

Este de stiut faptul că reducerea cheltuielilor doar cu un procent contribue la mai mare a

profitului brut cit si a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare, decît majorarea cu un

procent a nivelului de vînzări. Studiind raportul financiar putem observa că cea mai însemnată

parte a cheltuielilor constituie costul vînzărilor.

Pentru intreprindere, corelaţia venituri-cheltuieli în cei 3 ani de getiune este dată în Histograma

de mai jos:

2006 2007 20080

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

1142669

3749542

5891785

1178346

3960396

5620243

VenituriCheltuieli

suma (lei)

anul de gestiune

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 51: Sistemul Informational

Fig. 2. Elaborată de autorul tezei

Rezultatele financiare ale activitatii

Rezultatele financiare ale intreprinderii sintetizeaza eficienţa cu care s-a desfasurat intreaga

activitate economica a intreprinderii. Ele se calculeaza de regula la sfîrşitul exerciţiului

financiar pe baza diferenţei dintre venituri si cheltuieli

Profitul brut din activitatea de desfacere reflecta rezultatul financiar obtinut din vinzari nete.

Profitul brut = Volumul Vînzărilor nete-Costul Vînzărilor

Pb(a.2006)= 1142104-1112178=29926 lei

Pb(a.2007)=3749542-3531147=218395 leiPb(a.2008)=5758966-4657230=1101736 lei

Rezultatul obtinut influenteaza direct asupra viabilitatii acesteia

Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare reflecta rezultatul financiar al intreprinderii

obtinut din activitatea de baza si din alte activitati.

PPGI(a.2006)=(35677)

PPGI(a.2007)=(216402)

PPGI(a.2008)=138723

Din datele raportului financiar observam ca acest indicator este negativ în primii doi ani şi deci

el se consideră ca pierdere. Doar în anul de gestiune 2008 întreprinderea reuşeşte să obţina

profit. Mărimea acestiu indicator influenteaza direct asupra eficienţei tuturor activităţilor

desfăsurate de întreprindere.

Profitul net reflectă rezultatul financiar net obţinut de întrerpindere în cursul anului de

gestiune sau diferenţa ramasa la dispozitia intreprinderii dupa impozitare. ŞÎn cazul SRL”AV –

Logistic Transport” profitul net este egal cu PPGI deoarece cota impozitului

pe venit este “0”:

Profitul net =PPGI-Impozit pe venit

Profitul net(a.2006)=(35677) lei

Profitul net(a.2007)= (216402) lei

Profitul net(a.2008)= 138723 lei

Indicatorii rentabilitatii

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 52: Sistemul Informational

Rentabilitatea reprezinta un indicator al eficienţei care exprima capacitatea întreprinderii de a

ciştiga profit. Rentabilitatea se determina ca raportul dintre efectele economice si financiare

obţinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obţinerea acestora.

In literatura de specialitate indicatorii rentabilitatii sunt grupati in patru categorii:

- rentabilitatea vînzării

- rentabiliatea (activelor)economică

- rentabiliatea financiară

Rentabiliatea vinzarilor reflecta in ce masura intreprinderea este capabila sa obţină profit din

activitatea de desfacere sau profitabilitatea acesteia. Ea se calculeaza ca raportul dintre:

Rv =Pb/VVn

Rv(a.2006)= (29926/ 1142104)*100=2.62%

Rv(a.2007)= (218395/3749542)*100=5.82%

Rv(a.2008)= (1101736/5758966)*100=19.13%

In condiţii normale mărimea acestui indicator trebuie să fie nu mai mică de 20%.

Rezultatul obţinut la întreprindere în aa.2006, 2007, 2008 in marime de 2.62%, 5.82%, 19.13 %

respectiv, arata ca întreprinderea nu este incă capabila sa obtina profit din activitatea de

desfacere, însă observăm că în dinamică acest indicator este în creştere, atingînd în a.2008

19.13%. Aceasta înseamnă că întreprinderea trebuie să diminuieze costul prestării serviciilor

sale.

Rentabiliatea activelor (economică) reflectă eficienţa utilizarii activelor angajate in activiatea

intreprinderii indiferent de sursele provenienţei lor. Ea se determină ca:

Ra =PPGI/Total Activ

Ra(a.2006)= ((35677)/280661)*100=-12.71%

Ra(a.2007)= ((216402)/1524204)*100=-14.20%

Ra(a.2008)= (138723/2899453)*100=4.78%

De regula pentru a asigura o activitate de producţie favorabila acest indicator trebuie sa

atinga un nivel nu mai mic de 10%. Din calculele efectuate se observă că în aa.2006 - 2008,

intreprinderea nu utilizeaza eficient aceste active angajate in activitatea sa.

Rentabilitatea financiara exprima eficienta cu care este utilizat capitalul propriu pentru

obtinerea profitului net. Astfel acest indicator se calculeaza astfel:

Rf = Profitul net/Capital propriu

Rf = (35677)/(33517)=106.44 %

Rf(a.2007) = (216402)/ 589630=-36.7%

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 53: Sistemul Informational

Rf(a.2008) = 138723/1503018=9.2%

Circulaţia mijloacelor băneşti

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea întreţine diverse relaţii

cu alte întreprinderi, precum şi cu persoane fizice inclusiv cu membrii colectivului de muncă

Întreprinderea “AV Logistic Transport” elibereaza facturi cumpărătorilor şi beneficiarilor în

vederea achitării serviciilor de expediţie prestate, deasemenea apar datorii cu bugetul de stat, cu

intreprinderi de transport, cu personalul, etc. Decontarile sus nominalizate ,la intreprindere, se

efectuiaza doar prin transfer, banca la care este deservită întreprinderea este BC

Moldindconbank, filiala Centru, cu codul bancar MOLDMD2X309

Analiza indicatorilor sociali

Întreprinderea “AV-Logiatic Transport” SRL este mică şi deaceea la momentul dat

numarul de salariaţi =4 , inclusiv angajaţi-4 din ei 2-femei

Cu studii superioare – 100%

La începutul a.2007 N persoanelor eliberate de la întreprindere -1salariat din proprie

iniţiativă, în aceieaşi perioadă a fost angajat 1 salariat.

Numărul de locuri de muncă=4,

numărul de locuri a ramas acelaşi de la începutul activitaţii întreprinderii.

a) Remunerarea salariaţilor total(a.2007)= 72,2 mii lei

Remunerarea salariaţilor total(a.2008)=57,5 mii lei

Mărimea salariului:

Managerul General – 2300lei

Managerul de expediţie – 1000 lei+10% commission din comenzile executate

Contabilul Şef- 500 lei- prin cumul

Contabilul – 990lei

b) Prima de asigurare obligatorie de asistentă medical platită de angajator(a. 2007)= 1,8

mii lei

Prima de asigurare obligatorie de asistentă medical platită de angajator(a.2008)=1,7 mii

lei

c) Contribuţia angajatorului pt asigurările sociale de stat obligatorii ale

salariaţilor(a.2007)=18,1 mii lei

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 54: Sistemul Informational

Contribuţia angajatorului pt asigurările sociale de stat obligatorii ale

salariaţilor(a.2008)=13.8 mii lei

d) Impozitul aferent sumelor brute plătite, contribuţiile individuale de asigurări sociale

(a.2007)=9,1 mii lei

Impozitul aferent sumelor brute plătite, contribuţiile individuale de asigurări sociale

(a.2008)= 7,1 mii lei

Angajaşii beneficiază de concediile anuale, premii la sfîrşit de an.

După se vede în anul de gestiune 2008 plăţile ce ţin de intreţinerea personalului sunt mai mici

faţă de anul precedent, acest fapt se datorează diminuării salariilor pentru a micşora cheltuielile

firmei şi de a ieşi din criza in care se afla ea.

Toţi angajatii „AV-Logistic Transport” SRL au studii superioare în domeniul economiei. Iar 1

din ei au obţinut diploma de Magistru. În a.2008 unul din angajaţi a obţinut certificatul de

competenţă profesională în transportul rutier de marfă în trafic naţional şi internaţional

în calitate de MANAGER transport marfă, emis de CIPTI. Cursurile sunt organizate de

AITA.(vezi ANEXA)

2.4 Caracteristica Managemetului financiar al întreprinderii.

Oricare ar fi tipul activitatii întreprinderii obiectivul principal al fiecareia este maximizarea

valorii acesteia. Cei ce ce se se ocupa cu elaborarea si implimentarea unui sistem eficient de

stimulare care să contribue la realizarea deciziilor sunt managerii sectorului financiar. Pentru

întreprinderi mici cum este “AV- Logistic Transport” desigur nu există o secţie care ar avea sub

control acest deparatment, însa sunt persoane care asigură implementarea deciziilor

manageriale cu privire la organizare, planificare, analiză şi control.

Pentru întreprinderea “AV- Logistic Transport” de toate acestea se ocupa conducerea.

În fruntea colectivului se afla domnul Grosu Mihail,directorul general, în functia căruia întră

luarea deciziilor referitoare la toate întrebarile ce ţin de conducerea întreprinderii în general,

planificare, organizare şi controlul atît a fluxurilor bănesti care intra şi iese pe contul

întreprinderii cît şi activitatii in ansamblu.

Planificarea reprezintă un sistem de măsuri, îndreptate spre stabilirea scopului care se

află în faţa întreprinderii şi a tuturor ramurilor acestei întreprinderi, precum şi determinarea

căilor de atingere a acestor scopuri. Planificarea permite de a preîntîmpina cele mai neaşteptate

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 55: Sistemul Informational

direcţii efective de dezvoltare economică, de a lua în consideraţie dezvoltarea tehnico-

ştiinţifică, de a exclude necoincidenţa în dezvoltarea diferitor domenii a industriilor.

În procesul de planificare a transportărilor intreprinderea AV Logistic Transport ţine

cont de satisfacerea următoarelor cerinţe:

o corespunderea planului de transportări pentru formarea legăturilor raţionale economice

de transportare;

o studierea distribuirii economice între toate tipurile de transport pentru formarea

corespunderii sferelor de întrebuinţare.

Aceste cerinţe trebuie să satisfacă necesităţile clienţilor, ridicarea eficacităţii şi calităţii

de lucru a sistemei de transport. La efectuarea planificării de perspectivă se întocmeşte planul

care poate fi de mai multe tipuri: de perspectivă, anuale, operative.

o Planul de perspectivă(strategică) – este planificarea pe 5 ani. Ea include indicatorii

ministerelor şi departamentelor pentru fiecare an în parte, precum şi funcţionarea şi

organizarea activităţii întreprinderii.

o Planificarea anuală – planificarea care se efectuează ţinîndu-se cont de necesităţile

mari apărute şi apariţia noilor resurse. Planul anual conţine indicatorii necesari într-o

gamă mai largă.

o Planificarea operativă – este planificarea lunară, 24 ore ş.a. În planificarea operativă

sunt indicate cerinţele mai detaliat decît în cea anuală.

Planificarea de perspectivă şi cele anuale formate din mai multe compartimente în

care sunt indicaţi indicatorii de calitate şi cantitate:

o Indicatori de cantitate – arată volumul transportărilor, volumul lucrărilor de DT şi R,

numărul autozilelor lucrate.

o Indicatori de calitate – includ indicatorii tehnico-economici şi de exploatare,

deasemenea sosirea la timp a încărcăturii la destinaţie, deservirea clientelei, ş.a.

Planificarea de producere operativă este posibilă numai în cazul studierii aprofundate a

potenţialului de clienţi, dezvoltării economice, dezvoltarea întreprinderii în general.

Planificarea de producere operativă şi dirijarea activităţii de transport conţine:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 56: Sistemul Informational

o pregătirea operaţiilor legate de transportări care necesită manevrarea cu rezervele de

transportare ce necesită cîteva tipuri de transport;

o optimizarea dezvoltării sistemei de transport;

o împărţirea raţională a investiţiilor şi resursele materiale;

o elaborarea regulilor reglementare necesare.

Planul dezvoltării transportului auto include următoarele compartimente:

o transportarea încărcăturilor;

o exploatarea automobilelor şi necesitatea în procurarea şi mărirea parcului rulant;

o lucrările de reparaţie şi deservire;

o lucrările de invenţie, de cercetare şi folosirea inovaţiilor tehnice;

o investiţiile capitale;

o îndestularea tehnico-materială;

o munca şi salariul;

o costul de sine, venitul, rentabilitatea, profitul;

o finanţele, balansarea venitului şi cheltuielilor.

Planificarea financiară este un proiect minuţios din motivul că la etapa actuală de dezvoltare a

Republicii Moldova, economia de piaţă este un segment nestabil, aşa că la acest capitol de

prognozare se tine cont de planul de clienţi actual, se iau decizii pe parcursul fucţionării,

intervin schimbări în urma apariţiei fondurilor, investiţiilor, creditelor, ş.a. La această etapă se

petrece detalierea pînă la lucrările concrete de planificare.

Varianta optimală aleasă se efectuează în formă de proiect care conţine descrierea situaţiei

problematice, scopul programei, indicatorii volumului şi structurii resurselor alocate, normele

şi indicaţiile către întreprinderile implicate în procesele de transport, adică: executarea

transportărilor în mai multe metode, de a pune la dispoziţie resurse materiale, de muncă,

împărţirea lor raţională, dezvoltarea tehnologiilor de transportare, economisirea resurselor

energetice, ş.a.

Drept surse de informaţie ce permit planificarea financiară şi evidenţa contabilă servesc:

o darea de seamă statistică de stat (dări de seamă, bilanţuri contabile, surse) şi dările de

seamă a ministerelor şi inspectoratelor;

o literatura naţională şi internaţională, disertaţii, monografii;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 57: Sistemul Informational

o fondul de patente şi licenţe;

o fondul tehnico-normativ (standarde, norme, tarife).

În competenţa relaţiilor cu clienţii interni si externi se ocupa managerul întreprinderii, care

are rolul de a stabili unele strategii de piata şi a gasi noi clenţi, cu care încheie contracte atît pe

termen lung cît şi pe termen scurt. Deasemenea el negociază preţul pentru serviciul respectiv

care este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţa transporturilor. Ţinînd cont de faptul că

întreprinderea este nouă , iar concurenţa este dură, conducerea s-a determinat ca pe lingă

activitatea de baza care este transportarea marfurilor internaţionale, să se ocupe şi cu servicii de

intermediere.

Contabilitatea, condusă de contabilul şef, se ocupă de evidenţa mijloacelor băneşti,

materialelor, de debitorii şi creditorii întreprinderii. Întocmeşte rapoarte financiare şi dări de

seamă care lunar şi trimestrial în termenii stabiliţi de legislaţie sînt prezentate la statistică şi

organul fiscal teritorial la care se deserveşte. Secţia este compusă din doua persoane, inclusiv,

contabillul-şef. La întreprindere strict se urmăreşte executarea comenzilor de transport în

termeni stabiliţi în contractele încheiate cu clienţii şi achitarea facturilor în întregime pentru a

evita plata penalităţilor şi amenzilor. Transferurile de achitare se coordoneză mai sus cu

directorul general al întreprinderii.

După cum am menţionat mai sus contabilitatea are responsabilatea pentru a calcula si

transfera către buget toate creantele si datoriile aferente taxelor pe care le achită.

Întreprinderea “AV- Logisitc Transport” efectuiază urmatorele transferuri catre bugetul

de stat şi local:

Impozitul pe venit la sursa de plată- reprezintă suma totală a impozitului pe venit al

persoanelor juridice în cazul nostru al întreprinderii AV Logisitc Transport care pe parcursul

anului de gestiune 2006 a constituit 494 lei din care 451 lei au fost achitate, soldul final al

perioadei de gestiune constituind 43 lei, în a.2007-9904 lei;8700 lei;soldul final- 1247 lei, în

a.2008 -6100 lei; achitat-7347, soldul final- “0”.

Taxa pe valoare adaugata. Dat fiind faptul că întreprinderea prestează servicii de

expediţie şi transport internaţional TVA în cazul dat este cota zero, deoarece conform codului

fiscal cota zero al TVA est stabilită şi pentru mărfurile, serviciile de export şi toate tipurile de

transport internaţional inclusiv de expediţie.

Taxa pe amenajarea teritoriului – reprezintă una din taxele locale, baza impozabilă a

cărora serveşte numărul mediu scriptic anual al salariaţilor, cota este de 10 lei anual pentru

fiecare persoană , termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale sunt în

fiecare trimestru pînă în ultima zi a lunii următoare după trimestrul gestionat.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 58: Sistemul Informational

Concluzie

În intrega lume de afaceri raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre

cele mai importante si esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă interes primordial

atît pentru conducerea întreprinderii cît şi pentru utilizatorii externi ai rapoartelor financiare.

Evident obţinrea unui profit adecvat este cheia pentru supaveţuire, obiectivul principal al

fiecarui patron.

În prezentul capitol se face o analiză a situaţiei financiare pe baza raportului financiar al

întreprinderii “AV- Logistic Transport.” Dat fiind faptul ca întreprinderea şi-a începtut nu de

mult activitatea şi este la o etapă de dezvoltare, mulţi dintre indicatori au inregistrat o valoare

negativa. Astfel în urma analizei documentelor financiare şi contabile putem face urmatoarele

concluzii şi anume din calculele efectuate se deduce că datoriile pe termen scurt sunt mai mari

ca activele curente în primii 2 ani de activitate influentînd foarte mult totalul activelor nete, şi

au fost depăşite doar în a. 2008, astfel întreprinderea a mai diminuat datoriile sale.Dar ar trebui

să revizue toate tipurile de datorii care au influentat negativ şi sa le micsoreze cît mai mult

posibil, deoarece activele curente ale întreprinderii nu sunt suficiente pentru achitarea DTS în

sumă deplină. De asemenea valoarea creanţelor este destul de însemnată pentru întreprindere,

aceasta ar putea influenţa negativ activitatea economico-financiară a întreprinderii deoarece

stopează procesul pe o anumită perioadă de timp şi în acelaşi timp reprezintă un risc de

neachitare a acestor mijloace. Pentru a-şi desfăşura normal activitatea de întreprinzator

întreprinderea trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare procurării resurselor organizării

procesului de producţie. De regulă în urma comercializării produselor finite întreprinderea

trebuie să obţină o sumă mai mare decît cea investită. Reţinerea mijloacelor la orice fază de

circulaţie a activelor duce la încetinirea rotaţiei.

Pentru „AV Logistic Transport” am analizat utilizarea eficientă a activelor curente. Analiza

acestui indicator în cazul nostru atinge un nivel mai înalt decît norma,ceea ce rezultă ca

întreprinderea prestează servicii suficiente faţă de activitaţile care le utilizează. Pe baza acestui

indicator am aflat şi perioada ciclului de finanţare care s-a micşorat pe parcusul activităţii,

ajungînd de la 88 de zile în a. 2006 la 55 zile în a.2008. Aceasta înseamnă că în 55 de zile

veniturile din vînzari reînoiesc activele întreprinderii. Analiza acestui indicator, precum şi a

altor părţi componente ale activelor curente au o putere informativă sporită pentru a afla nivelul

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 59: Sistemul Informational

rotaţiei activelor curente în diferite faze, dacă a avut loc o accelerare sau o incetinire a rotatiei

acestora.

Deasemenea pentru aprecierea calitativă a patrimoniului se calculează şi se interpreteaza

coeficienţii ai structurii capitalului, independenţei financiare , de acoperire de solvabilitate, de

îndatorare sau coeficienţi ai capacitaţii de plată. La întreprinderea “AV Logistic Transport“

coeficientul de autonomie a atins nivelul de siguranţa doar în anul de gestiune 2008 şi

întreprinderea a obţinut creditul necesar mărind valoarea prealabilă a capitalului propriu, în

particular a celui social.

La capitolul venituri şi cheltueili pentru întreprinderea AV Logisitc Transport veniturile sunt

formate doar din venitul obţinut din prestarea serviciilor de expediţie şi transport internaţional.

Pentru anul de gestiune 2006 acestea au constituit 1142669 lei şi 3749542 lei şi 5891789lei

pentru aa.2007, 2008 respectiv.

Profitul real al întreprinderii analizate provine doar din activitatea de baza şi constitue 29926 lei

în a.2006; 218395 lei în a.2007; şi 1101736 în a.2008.

Analiza cheltuielilor este deosebit de importantă în activitatea de getiune şi control deoarece

evidentiază modul în care sînt utilizate resurseleю Este de ştiut faptul că reducerea cheltuielilor

doar cu un procent contribue la majorarea cu mult mai mare a profitului brut cît şi a profitului

perioadei de gestiune pina la impozitare, decît majorarea cu un procent a nivelului de vînzari.

Pentru întreprinderea “AV Logisitic Transport” cheltuielile în anul de gestiune 2006 constitue:

Costul vînzarilor- 1112178 lei, cheltuieli comerciale 4000, cheltuieli generale şi administrative

55469 lei şi alte chletuieli operationale 5558 lei.

În a.2007 Costul vînzarilor 3531147,cheltuieli comerciale 2242lei,cheltuieli generale şi

administrative 192414 lei şi alte chletuieli operationale 234593

În a.2008 Costul vînzarilor 4657230lei, cheltuieli comerciale 3167 lei

cheltuieli generale şi administrative 753660lei

şi alte chletuieli operationale 239005 lei

În ceea ce priveşte rezultatele financiare şi de rentabilitate putem concluziona ca marimea

acestor indicatori este mai mult negativa decît pozitivă, majoritatea au înregistrat valori

negative, sau nu destul de mari.

Coeficienţii lichidităţii absolute şi intermediare ating nivelul destul pentru ca întreprinderea sa

poată onora obligaţiunile curente. Rata lichidităţii intermediare se încadrează în normă, , rezultă

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 60: Sistemul Informational

întreprinderea poate achita datoriile pe TS fără ca să fie obligată să vîndă stocurile de mărfuri

şi materiale. În ceea ce priveşte rata lichidităţii absolute , indicatorul satisface necesarul doar în

anul de gestiune 2008. Rata lichidităţii totale nu atinge două unităţi necesare, ci numai 1,27 în

anul 2008., rezultă că firma trebuie să micşoreze datoriile pe TS şi să marească ponderea

Activelor Curente din Total General Activ. Şi totuşi, ţinînd seama că în a.2008 întreprinderea a

obţinut profit 138723 lei în comparaţie cu perioada precedentă în care s-a înregistrat pierdere -

216402 lei pot spune că direcţia preluată de Managerul General este în general adecvată.

CAPITOLUL III. APLICAREA MANAGEMENTULUI INFORMAŢIONAL ÎN

STRUCTURA ÎNTREPRINDERII.

3.1. Consideraţii generale privind sistemul informaţional al firmei.

Trăim într-o societate informatizată şi trecem printr-o explozie informaţională. De aceea este

uşor să spui că managerul are nevoie sa adune informaţii pentru a ajuta reducerea nivelului de

încertitudine în adoptarea deciziilor, aceste informaţii sunt folositoare numai dacă sunt

informaţii corecte. Pentru intreprinderea”AV-Logistic Transport”SRL resursele informaţionale

sunt deosebit de importante, deoarece activitatea ei de baza este prestarea serviciilor de

expediţie(intermediere ) si transport international de marfuri. Concurenţa pe piata de prestări

servicii de transport international este foarte mare si mai ales s-a întensificat acum in condiţiile

crizei si deci sistemul informaţional al acestei intreprinderi trebuie sa fie organizat în asa fel ca

colectarea, prelucrarea si transformarea datelor şi informaţiei primare în informaţie finală sa fie

cît mai operativ efectuată dînd posibilitate managerului să ia decizii corecte si adecvate

situaţiei. Deoarece întreprinderea “AV-Logistic Transport” SRL este mică, ea nu dispune de un

department informaţional cu un conducător aparte, functiile de bază ale lui le îndeplineşte

Managerul General. Pentru ca intreprinderea să poată face faţă schimbărilor foarte rapide cu PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 61: Sistemul Informational

care este confruntată, singura soluţie este să “se ţină la curent” cu tot ce ar putea-o interesa sau

afecta. În present, cantitatea de informaţie cu care se confruntă întreprinderea este enormă, atît

ca dimensiuni în valoare absolută cît şi ca diversitate sau număr de puncte de unde poate şi

trebuie să fie culeasă. Încercarea de a pune ordine şi de a rezolva o situaţie tot mai greu de

controlat a determinat apariţia unei activităţi noi, cu regulile şi caracteristicile sale, numită vreo

20 ani în urmă veghe tehnologică şi azi robotizată culegerea şi prelucrarea informaţiei

externe. Lipsa unei activităţi susţinute de culegere şi prelucrare a informaţiei poate duce la

rezultate catastrofale. Fie că sunt sau nu convinşi de necesitatea organizării unei activităţi

constante şi susţinute de documentare, este limpede pentru orice conducător de întreprindere,

mare sau mică, faptul că el nu poate neglija ceea ce se întâmplã în jurul său. In întreprinderi a

devenit evident că utilizarea informaţei pentru a conduce şi dirija devine un element esenţial

dar obţinerea acestui tip de informaţie nu e de loc simplă.

Informaţia care trebuie căutată este nu numai considerabil mai amplă dar şi mult mai difuză, ea

nu mai aparţine în mod necesar specialităţii, domeniului strict de activitate al întreprinderii. Ca

urmare, câmpul de căutare trebuie lărgit dar în acelaşi timp trebuiesc puse la punct mijloace

puternice de triere şi selecţionare a informaţiei pertinente, căci altfel există riscul unei înnecări

în hiperinformaţie. Toate cele expuse mai sus, managerul firmei analizate le înţelege foarte

bine. Deaceea depune mult efort pentru ca sistemul informaţional în întreprinderea gestionată

de el să fie bine organizat.

Sistemul informaţional reprezintă ansamblul mijloacelor şi metodelor de culegere, prelucrare, stocare, transmitere, receptare a informaţiilor cu privire la funcţionarea unei structuri organizaţionale şi la relaţiile ei cu mediu.

Sistemul informaţional al întreprinderii “AV-Logistic Transport” SRL îndeplineşte

cumulativ următoarele funcţii:

Decizională –întrările de infomaţii, generarea lor în interiorul firmei şi feed-back-ul

informaţiilor ieşite, ajută managerul întreprinderii analizate să ia decizii optime privind

orientarea strategică a ei. Cea mai utilă, fiind, informaţia sintetică. Datorită faptului că decizia

constituie elementul cel mai important al conducerii, funcţia decizională exprimă menirea

sistemului informaţional de a asigura elementele informaţionale necesare luării deciziilor.

operaţională sau de acţiune- informaţia care ajută executivul în persoana managerului

de expediţie şi a contabilului să îndeplinească rapid şi eficient ordinele şi dispoziţiile

Managerului firmei.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 62: Sistemul Informational

Documentare –se are în vedere documentarea activităţilor, operaţiilor şi relaţiilor

întreprinderii. Această funcţie este şi ea destul de important, deoarece reflectă informaţia cît de

posibil veridic vizavi de activitatea întreprinderii

Datorită faptului că decizia constituie elementul cel mai important al conducerii, funcţia

decizională exprimă menirea sistemului informaţional de a asigura elementele informaţionale

necesare luării deciziilor.

Scopul sistemului informaţional îl reprezintă declanşarea mulţimii de acţiuni necesare

realizării obiectivelor societăţii comerciale - adică funcţia operaţională. Prin această funcţie,

sistemul informaţional asigură realizarea obiectivelor cuprinse în strategia întreprinderii şi

operaţionalizarea deciziilor manageriale.

În condiţiile avansării rapide a progresului tehnic, a ştiinţei în general, funcţia de

documentare devine din ce în ce mai importantă.

Sistemul informaţional al întreprinderii este confruntat cu probleme foarte complexe, în

realizarea acestor funcţii, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor.

Informaţiile au o dimensiune individuală – ele condiţionează într-o proporţie apreciabilă

potenţialul şi realizarea aspiraţiilor personale ale salariaţilor.

Informaţiile au o dimensiune organizaţională – reprezintă o premisă indispensabilă

pentru stabilirea şi finalizarea obiectivelor întreprinderilor de către acţionari şi manageri.

Informaţiile au o dimensiune socială ce decurge din rolul lor în exercitarea drepturilor şi

responsabilităţilor salariaţilor din cadrul întreprinderii în calitate de cetăţeni.

Toate aceste funcţii se răsfrâng asupra sistemului informaţional al întreprinderii în

ansamblul său, determinându-i rolul său complex.

. Dacă structura organizatorică îi asigură întreprinderii scheletul, sistemul osos, sistemul

informaţional o alimentează cu energia vitală ca şi sistemul circulator.

Sistemul informaţional al întreprinderii se pliază pe structura organizatorică cu puncte

nodale din care se ramifică sau în care se concentrează informaţia, potrivit cerinţelor exprimate

de centrul decizional al organizaţiei.

Parametrii sistemului informaţional se află în strânsă legătură cu structura

organizaţională şi sistemul decizional. Ei pot fi grupaţi în două mari categorii.

Parametri constructivi

Reflectă în special relaţiile sistemului informaţional cu structura organizatorică. Ei sunt

exprimaţi prin:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 63: Sistemul Informational

- dimensiunile longitudinale, date de lungimea circuitelor şi, respectiv, fluxurilor

informaţionale. Acest parametru reflectă numărul nivelurilor ierarhice, înălţimea piramidei

structurale - pe plan vertical - iar pe plan orizontal, numărul componentelor situate pe acelaşi

nivel, între care se stabilesc relaţii de cooperare;

- lăţimea fluxurilor informaţionale, dependenţa de volumul de date şi informaţii

prelucrate prin circuitele informaţionale, precum şi de densitatea acestora;

- configuraţia, dependentă de tipul de structură organizatorică. Spre exemplu, în”AV-

Logistic Transport”, organizaţie de dimensiuni mici, cu o structură de tip solar, sistemul

informaţional are forma unui evantai; fluxurile informaţionale pleacă de la şi converg către

unicul centru al puterii. În acelasi timp, dat fiind faptul că unul din instrumentele

managementului în “AV-Logistic Transport” este managementul participativ , după modul de

adoptare al deciziilor, ele mai circulă şi între subordonaţi;

- cu fundamentare ascendentă, sistemul informaţional mai căpăta configuraţia unui arc. Datele

şi informaţiile pleacă din secţii, prelucrate ca propuneri de fundamentare a deciziilor; acestea

devin treptat alternative decizionale, pe măsură ce sunt transmise serviciilor operaţionale;

ajunse în vârful piramidei, aceste variante sunt analizate, comparate, servind adoptării deciziei.

Ulterior, deciziile parcurg descendent acelaşi arc informaţional ce antrenează nu numai

instrucţiunile de aplicare, ci şi bunăvoinţa, acceptarea executanţilor care au contribuit la

elaborarea lor.

Parametri funcţionali

Întreprinderea analizată este mică si destul de flexibilă, receptivă şi deschisă la

schimbări. Parametrii ei funcţionali reflectă caracteristicile funcţionării sistemului

informaţional, dependente atât de parametri constructivi, cât şi de proceduri, mijloace de tratare

a datelor şi informaţiilor.

Aceşti parametri sunt daţi de:

-flexibilitate, capacitatea sistemului informaţional de a se adapta rapid - din punct de

vedere al construcţiei, precum şi al volumului şi nivelului tratării informaţiilor - la modificările

produse în mediul intern (modificarea obiectivelor generate şi derivate, reproiectarea structurii

organizatorice ori a sistemului decizional) sau în mediul extern organizaţiei (trecerea de la

mediul liniştit, la unul agitat şi reactiv, etc.);

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 64: Sistemul Informational

- actualitatea, potenţialul sistemului informaţional de a furniza date şi informaţii care să

reflecte real starea organizaţiei şi a mediului ei extern în momentul investigaţiei; Dat fiind

faptul că la întreprinderea dată se documentează toată informaţia care poate fi utilă utilizatorilor

cointeresaţi ea este furnizată spre ei la momentul oportun.

- capacitatea de reacţie, operativitatea cu care este capabil să prelucreze şi să transmită

informaţiile şi datele cerute de anumite situaţii decizionale sau nu; Aici sunt careva deficienţe,

mai ales că firma nu are o bază de date eficientă şi protejată, şi deci exzistă pierderi de timp şi

riscul de distorsiune a informaţiei; Plus la aceasta nu există un acces continuu la informaţia

stocată în Baza de Date, deoarece nu pot lucra cu ea din afara întreprinderii.

- selectivitatea, capacitatea de a colecta, prelucra, stoca şi transmite numai datele şi

informaţiile necesare funcţionarii organizaţionale; Toată informaţia necesară activitătii este

selectată din surse specializate, din domeniul în care activează întreprinderea.

-integrabilitatea, capacitatea de a combina şi exploata, prin diverse proceduri, substanţa

informaţională a circuitelor şi fluxurilor constituie, în mod secvenţial, pe diferite activităţi. Toţi

angajaţii SC ”AV-Logistic Transport” au experienţă în domeniul care activează, deaceea sunt

capabili să combine util iformaţia obţinută.

3.2 Descrierea componentelor ale sistemului informaţional al organizaţiei.

Sistemul informaţional al firmei “AV-Logistic Transport”SRL este alcătuit, aşa cum se

poate vedea în figura de mai jos din mai multe elemente strîns intercorelate.(vezi fig.1)

Date şi informaţii

Circuite şi fluxuriinformaţionale

Proceduriinformaţionale

Mijloace detratare ainformaţiilor

Fig.3. Componentele sistemului informaţional

Datele si informaţiile sunt componentele primare ale sistemului informaţional al

intreprinderii, organic interdependente referitoare la organizaţie sau la la procese din afara sa, si

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 65: Sistemul Informational

prezintă interes pentru managementul firmei. Informaţia reprezintă temeiul principal al

declanşării deciziilor şi acţiunilor în cadrul organizaţiei.

În capitoul I al prezentei lucrari sunt evidenţiate si caracterizate toate tipurile de informaţii.

Din examinarea multiplelor şi variatelor caracteristici pe care le prezintă diversele tipuri de

informaţii, putem desprinde anumite elemente deosebit de importante din punct de vedere

managerial şi organizaţional.

Astfel, informaţia este o materie primă implicată în toate activităţile SC”AV- Logistic

Transport”. Orice proces de muncă, indiferent de natura sa, se bazează pe informaţii.

Conceptul de informaţie este un concept de mare generalitate, întâlnindu-se în absolut toate

activitãţile umane şi în natură. Nu este posibil nici un sistem natural sau social fără schimb de

informaţii, atât între sistemul respectiv şi alte sisteme din spaţiul exterior, cât şi în interiorul

sistemului propriu, între componentele acestuia.

Între componentele (elementele) sistemului informaţional al întreprinderii analizate ca si al

oricărui sistem şi/sau între sisteme, informaţiile iau naştere, în mod aleator sau determinist,

locul de emitere a informaţiei numindu-se ,,sursă", iar locul de destinaţie ,,receptor". Între

sursă şi receptor informaţia circulă printr-un canal de comunicaţie.

Pentru realizarea unor produse materiale sunt necesare transmiterea şi utilizarea unor

informaţii, ce poartă numele, în acest, caz, de informaţii economice.

Ca noţiune de sine stătătoare, ,,informaţia economică" se exprimă printr-un sistem de indicatori

care formează baza de date necesară pentru conducerea unui proces economic.

Informaţiile utilizate în conducerea şi funcţionarea firmei „AV-Logistic Transport” pot fi

clasificate - din punct de vedere funcţional - în următoarele categorii:

a) informaţiile de stare - caracterizează, cantitativ şi calitativ, potenţialul tehnic de producţie,

economic şi social al firmei.

b) informaţiile de intrare - caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul resurselor alocate

companiei, activităţilor şi entităţilor sale funcţionale.

c) informaţiile de ieşire - caracterizează cantitativ şi calitativ nivelul rezultatelor şi

consumurilor de resurse ale companiei respective.

d) informaţiile de cooperare - caracterizează cantitativ şi calitativ relaţiile şi legăturile

operaţionale dintre firma respectivă şi sistemul economico-social, dintre activităţile firmei

precum şi dintre entităţile sale funcţionale.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 66: Sistemul Informational

e) informaţiile de execuţie - sunt utilizate în procesele informaţionale pentru execuţia lucrărilor

informaţionale şi conţin atât informaţiile menţionate, cât şi alte informaţii operative pentru

conducerea şi funcţionarea firmei.

f) informaţiile de planificare - sunt informaţiile utilizate la fundamentarea planurilor de

perspectivă şi curente pentru o anumită perioadă.

g) informaţiile de planificare operativă şi programare - sunt informaţiile utilizate pentru

elaborarea planului operativ unitar, la nivelul firmei şi defalcarea lui pe entităţi funcţionale.

h) informaţiile de pregătire, lansare - sunt informaţiile utilizate la lansarea lucrărilor ce urmează

să fie executate, precum şi la alocarea resurselor necesare.

i) informaţiile de control şi reglare - sunt informaţiile rezultate din urmărirea operativă a

procesului de producţie şi utilizate atât pentru reglarea abaterilor cât şi pentru adaptarea

programelor şi planurilor.

j) informaţiile de evaluare şi raportare - sunt informaţiile ce se referă la rezultatele şi

consumurile de resurse la nivelul entităţilor funcţionale ale firmei.

Concomitent, informaţia reprezintă şi un produs inevitabil al oricărui proces de muncă - de

producţie, comercial, tehnic, financiar sau de personal. În virtutea tuturor acestor elemente,

“informaţia conferă celui care o posedă putere.” Un ultim aspect care necesita de evidenţiat

se referă la faptul că informaţia are valoare economică, valoare de piaţă. Există trei teorii

care

abordează sensibil diferit conţinutul şi determinarea valorii de piaţă a informaţiei. Concluzia

comună la care auajuns specialiştii este că informaţiile au valoare şi generează eficienţă la

un nivel care depinde de complexitatea şi caracterul concurenţial al mediului implicat. În

contextul dezvoltării organizaţiilor bazate pe cunoştiinţe, valoarea şi puterea informaţiilor –

fundamentul apariţiei, construirii şi utilizării cunoştiinţelor - se amplifică.

Datele si informatiile la “AV-Logistic Transport”SRL sunt colectate din diferite surse

formalizate şi neformalizate:

-Internet-ul(în special Bursele electronice de Transport(un pliant al uneia din burse vezi în

anexe) ).

- din cadrul legislativ, referitor nemijlocit la activitatea intreprinderii;

-prin reţea Internet din sursele electronice;

- de la organele de control;

- BC “Mobiasbanca-Group Societe Generale” SA

-din datele si rezultatele activitatii proprii;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 67: Sistemul Informational

- din reviste şi ziare de specialitate;

- informaţia legislativă;

-presa în general

-multimedia

- furnuzori

-cărţi

-bănci de date ş.a.

Circuite şi fluxuri informaţionale.

Prin circuit informaţional desemnăm traiectul pe care îl parcurge o informaţie sau o categorie de informaţii între emiţător şi destinatar.

Circuitele informaţionale, prin lungime şi debit informaţional, condiţionează între-o proporţie

semnificativă funcţionalitatea sistemului informaţional al firmei.

Tipologia circuitelor informaţionale la “AV-Logistic Transport” SRL:

După direcţia de vehiculare şi caracteristicile organizatorice ale extremităţilor:

Vertical- se stabileşte între Managerul general şi angajaţi, între care există relaţii de

subordonare nemijlocită,vehiculează informaţii ascendente şi descendente, fundamentul

organizatoric este reprezentat de relaţiile ierarhice.

Orizontal - se stabileşte între posturi şi compartimente situate pe

acelaşi nivel ierarhic ,vehiculează informaţii orizontale, fundamentul organizatoric este

reprezentat de relaţiile de cooperare sau funcţionale.

După frecvenţa producerii:

Periodic - se repetă la anumite intervale- trimestru, lună, sîptămînă etc. - fundamentul

producerii lor îl reprezintă caracterul secvenţial al proceselor de muncă ,predomină în cadrul

organizaţiei ca urmare a caracterului ciclic al proceselor de execuţie şi manageriale.

Ocazional- se stabileşte cu o frecvenţă aleatorie - fundamentul producerii lor îl reprezintă

situaţiile inedite, endogene sau exogene firmei.

Indiferent de tip, circuitele informaţionale sunt foarte directe, evitînd la maximum punctele

intermediare de trecere, ceea ce determină atât creşterea vitezei de vehiculare a informaţiilor,

cât şi diminuarea apariţiei deficienţelor informaţionale. De asemenea, circuitele informaţionale

sunt scurte, evitând prelungirea în aval şi în amonte de beneficiarii infomaţionali vizaţi.

Caracteristic organizaţiilor moderne este folosirea într-o proporţie din ce în ce mai mare a

circuitelor informaţionale electronice, bazate pe computere şi telecomunicaţii. În firma

analizată este aceeaşi situaţie. În figura 4 este arătat cum circulă informaţia în

întrprindere .După cum se vede firma dispune de reţea Intranet.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 68: Sistemul Informational

Computer principalManagerul general

Calculator -„Contabilitate”

Reţea locală

Schimb de informaţii

Calculator secundarManager expediţii

hp

Avantajele folosirii unui intranet

Comunicaţii mai rapide

Asigurarea unui management facil de reţea

Obţinerea uşoară a informaţiilor

Acces liber sau controlat la bazele de date ale organizaţiei

Economii financiare majore

Creşterea productivităţii angajaţilor

Sursa de date unică

Interfaţă client universală

Securitatea datelor

In Internet se poate folosi aproape orice tip de calculator si se poate comunica cu orice alt tip

de calculator in mod complet transparent, datorita unor protocoale standard care sunt

implementate pe multe din platformele hardware, in sisteme de operare şi în aplicaţii.

Fig.4 Reţea Intranet(locală). Circuite electronice informaţionale la “AV-Logistic

Transport”SRL. Elaborată de autorul tezei.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 69: Sistemul Informational

Computer principalManagerul general

Calculator -„Contabilitate”

Schimb de informaţii

CalculatorMg.exped

Schimb de informaţii cu o singură direcţie

hp

Burse transport Organe de control Legislaţia Mobiasbanca mmmMMobiasb

anca

Furnizori

Clienţi

PresaProprietarul întreprinderii

Reţea locală„AV- Logistic transport”

Fluxul informaţional reprezintă totalitatea informaţiilor transmise într-un interval de timp determinat, de la o sursă de informaţii la un receptor printr-o mulţime de canale informaţionale. Un sistem informaţional cuprinde mai multe fluxuri informaţionale, precum şi o mulţime de

conexiuni ce se stabilesc între diferite componente ale acestora.

Sistemul informatic are obiective similare şi îndeplineşte în mare mãsurã aceleaşi funcţii ca şi

sistemul informaţional. Se poate afirma, aşadar, cã sistemul informatic pentru conducerea

unei firme este sistemul informaţional al acesteia în care pentru execuţia proceselor

informaţionale sunt utilizate mijloacelor automatizate. La acest nivel, este deosebit de

importantã utilizarea calculatoarelor electronice de la cele mai simple pânã la cele din ultima

generaţie în transmiterea şi recepţionarea informaţiilor între sucursalele regionale ale unei

companii sau între acestea şi sediul central. În figura 3 sunt reprezentate fluxurile

informaţionale interne şi externe ale întreprinderii. După cum se vede, intrările informaţionale

ale „AV-Logistic Transport” sunt din surse variate, toate însă, fiind extrem de importante.

AITA

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Fig. 3 Fluxuri informaţionale externe şi interne ale SC”AV-Logistic Transport” SRL. Elaborat de autorul tezei.

Page 70: Sistemul Informational

Săgeţile ne arată caracterul bilateral al fluxurilor. Aceste fluxuri au character periodic sau

ocazional. Legislaţia pune la dispoziţia firmei informaţia despre legile emise , cadrul legislativ

care sprijineşte activitatea ei. Întrprinderea la rîndul ei prin activitatea sa oferă informaţia

necesară pentru ratificarea legilor ş.a. Organele de control (Inspectoratul fiscal, Biroul

Naţional de Statistica, Inspectoratul Muncii, Protecţia mediului,s.a.m.d.) furnizează informaţia

necesară desfăşurării activităţii firmei, iar firma la rîndul său le pune informaţia documentată

despre activitatea sa în formă de rapoarte financiare, rapoarte statistice ş.a. Furnizorii

(Union Fenosa, Termocom, Moldtelecom, Orange, Operatorul de Internet, Petrom ş. a.) ne

oferă date si informaţii despre calitatea resurselor necesare activităţii operaţăonale ale firmei,

iar firma despre volumul necesar utilizat şi achitarea lor. Presa (Revista “Contabilitate şi

audit”,Monitorul Oficial,Справочник”Строительство&Оборудование”, ziarul”Makler”ş.a. )

oferă întreprinderii informaţii referitor la legile emise, concurenţi, mărfuri şi servicii,

potenţialii clienţi, iar întreprinderea le oferă informaţii despre sine. O foarte importantă sursă de

informaţii pentru întreprindere reprezintă Reţeaua Globală Internet, care-i furnizează

întreprinderii cel mai mare volum de informaţii. SC”AV-Logistic Transport” este inregitrată la

2 burse electronice de transport http://www.lardi-trans.com/user/?uid=97367;-“ Lardi-

trans”- Bursă ucraineană şi

http://www.teleroute.nl/nl/MAIN/EN/.- “Teleroute”-europeană, in afară de aceasta are

pagini web pe mai multe site-uri, de exemplu:

http://cargosearch.com/about_firm.php?lg=en&id=1206387552;

http://www.hqclass.md/company/index.php?f=14625&l=en&ses=contact

http://www.kompass.com/mt/MD021705

Informaţia care vine de la Bursa de Transport este concretă şi de mare valoare.

Deoarece Bursa electronică de Transport este piaţa electronică unde se întîlneşte

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 71: Sistemul Informational

cererea şi oferta serviciilor de transportare si expeditie de mărfuri. Bursele prezintă

firmei date şi informaţii referitor la alte firme, coeficientul de credibilitate a firmelor,

tipul mărfurilor şi serviciilor, volumul lor, date despre manageri şi imaginea firmelor pe

piaţă, numărul licenţei în baza careia activează, informaţia despre tipul transportului şi

încărcătură.ş.a.m.d. AITA-Asociaţia Internaţională de Transport Auto. Misiunea

Asociaţiei: în calitate de organizaţie-garant recunoscută de Organele Vamale de Stat,

reprezintă transportatorul auto naţional sau internaţional care efectuează operaţiuni de

transport pe teritoriul Republicii Moldova insoţite de carnetul TIR.

recepţionarea apelaţiilor de la organele vamale ale Republicii Moldova în cazul

identificării încălcărilor în operaţiunile de transport efectuate pe teritoriul Republicii

Moldova cu carnete TIR;

de a primi membri noi in asociaţie sau de a exclude din asociaţie membrii care au

comportament neregulamentar;

de a prezenta şi apăra interesele membrilor în Republica Moldova şi peste hotare.

AITA oferă transportatorilor servicii informationale, ţinîndu-I la curent cu toate

modificarile în legislaţie, referitor la domeniul dat.Firmele la rîndul lor oferă informaţia

despre activitatea, necesităţile, nevoile, aspiratiile sale.

Clienţii întreprinderii”AV- Logistic Transport ” vin prin mai multe moduri:

-Prin Bursa de Transport în marea majoritate a cazurilor;

- Clienţi fideli;

-Prin anunţurile din Presă;

-expoziţii;

- Prin cunoscuţi.

Schimbul de informaţii se face referitor la servicii, facturi de primit si de achitat, tipul de marfă,

tipul de transport aspiraţiile părţilor ş.a.

BC Mobiasbanca Groupe Societe Generale- schimb de informaţie despre starea conturilor

bancare, credite, plati ş.a.

Fluxurile interne au loc în modul următor:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 72: Sistemul Informational

Toţi angajaţii „AV-Logistic Transport” sunt implicaţi în procesul de culegere, înregistrare,

transmitere a informaţiei necesare pentru activitatea eficientă a întrprinderii. Managerului

general dă indicaţii şi însărcinări subordonaţilor săi , Contabilul îi furnizează informatii

privitor la rezultatele economice, financiare, indicatori ş.a. Managerul de expediţii- informaţii

asupra procesului de îndeplinire a comenzilor. La fel, intre angajati se face schimb de

informaţii care ar uşura şi simplifica procesele operaţionale în firmă.

La sursele formalizate poate ajunge absolut oricine, cu egală uşurinţă, în timp

ce informaţia de la sursele neformalizate trebuie culeasă personal şi la momentul

oportun, ea nerămânând fixatã pe un suport material (hârtie, bandă magnetică, etc)

Studii statistice arată că informaţia din sursele neformalizate repreznitã mai

mult de 60 % din totalul informaţiei valorificabile, ceea ce arată importanţa de care

trebuie să se bucure. Un avantaj cu totul notabil al ei constă în faptul că este foarte

"prospătă"; până la publicarea într-o revistã trec cel puţin 6 luni..1 an, până la

regăsirea ei într-o bancă de date încă vreo câteva luni iar într-o carte carte cel puţin

2-3 ani. Ca urmare, informaţia formalizată este puţin utilă într-o luptă concurenţială strânsă. Ea

are însă avantajul că este infinit mai complectă decât cea informală, de unde concluzia că

ambele surse trebuiesc exploatate.

Ori care ar fi sursa, semnalele slabe trebuie să se bucure de cea mai mare

atenţie şi să fie colectate cu scrupulozitate, deoarece ele sunt precursoarele unor

schimbări majore. De aceea managerul întreprinderii „AV-Logistic Transport”întotdeauna ia

în consideraţie informaţia din surse neformalizate, sugerînd şi subordonaţilor săi să fie “cu

ochii şi urechile în patru”Proprietarul oferă Managerului general informaţia privitor la

aşteptările sale, iar Managerul general î-i raportează informaţia privitor la rezultatele

activitătii sale şi ale întreprinderii, situaţia întreprinderii în general.

O componentă a sistemului informaţional ce tinde să dobândească un rol preponderent în

organizaţiile moderne o reprezintă procedurile informaţionale.

Prin proceduri informaţionale desemnăm ansamblul elementelor prin care se stabilesc

modalităţi de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare şi arhivare a unei categorii

de informaţii, cu precizarea operaţiilor de efectuat şi succesiunea lor, a suporţilor,

formulelor, modelelor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor folosite.

Intreprinderea “AV- Logistuc Transport” este indestulata tehnologic: trei PC cu

configuraţie modernă cu monitoarele plate LG , care au factor de protecţie a vederii ( fapt

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 73: Sistemul Informational

ce caracterizează pozitiv eforturile depuse de către conducere vizavi de diminuarea impactului

negativ asupra sanatatii angajatilor) cu memorie a cite 1 Gbt fiecare, 1 fax, 2 aparate de telefon

pentru telefonie fixă, imprimanta (hp M1120) cu SKANER si XEROX, o cameră WEB

pentru dialoguri prin SKYPE cu partenrii de afaceri, fiecare angajat are la dispoziţie cîte un

telefon cellular pentru a putea fi găsit oriunde, reţea Internet şi Intranet(fig. 2)

Fiecare PC este asigurat cu suportul SOFTWARE care include sistemul de operaţiuni

Windows XP cu pachetul Microsoft Office (Excel, Word XP), Adobe Reader, Avira-pentru

protecţia împotriva viruşilor,sisteme de căutare Mozilla Firefox, Google plus la aceasta PC

Managerului general dispune de Voice&Video Messenger- Skype, Harta electronică Auto

Route, Contabilul - 1C Contabilitate licenţiat, 5C pentru raporturi trimestriale. Cu ajutorul

acestor elemente infomaţia este colectată, înregistrată, transmisă, prelucrată şi arhivată. Însă

Baza de date , elaborată în Excel are multe minusuri: -nu e comodă în utilizare, deoarece nu

pot toţi utilizatorii să lucreze concomitent cu ea, ce stopează procesul operaţional; nu este

transparent; permite modificarea datelor ce poate aduce la decizii eronate;este greu de găsit

informaţia necesară; utilizatorul este legat de oficiu neputînd lucra cu Baza de Date de la

distanţă. În acest caz, Managerul firmei avea intenţia să angajeze încă o persoană la

întreprindere în calitate de secretară, care să fie tot timpul în oficiu şi să înregistreze informaţia

dictată la telefon de managerul de expediţie, contabil, Managerul firmei în Baza de Date

existentă, şi să o furnizeze reciproc la cerere. În afară de aceasta această persoană ar avea

responsabilitatea vizavi de veridicitatea şi protecţia informaţiei. Însă, în situaţia actual de criză,

angajarea unei personae noi, ar duce la chieltuieli pe care întreprinderea nu este gata să le

suporte.

Prelucrarea informaţiei obţinute este făcută imediat, pe cît este posibil,chiar în ziua

dobândirii

ei, altfel unele detalii se uită (dacă nu chiar informaţia în totalitate). Însă clasarea ei nu

totdeauna este făcută repede, pentru a fi ulterior regăsită cu uşurinţă. Circulatia informaţiei este

rapidă, dat fiind faptul ca firma este foarte mică, are doar 4 salariaţi, care pe lîngă atribuţiile de

bază si îndeplinesc şi cele de lucru cu informaţia, în mare parte informaţia se transmite direct

către beneficiar.

Prelucrarea informaţiei primare urmăreşte pe de o parte să o facă uşor accesibilă destinatarilor

iar pe de altă parte să elimine informaţia inutilă sau pe cea redundantă. De asemenea, prin

prelucrare se obţine adesea şi o confirmare a informaţiei, prin concordanţa mai multor surse.

Prelucrarea se face în mai mulţi paşi, anume:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 74: Sistemul Informational

- complectarea informaţiei De cele mai multe ori informaţia este percepută iniţial sub forma

unei comunicãri verbale, a unui titlu sau a unui rezumat.

Dacă ea este realmente interesantă, sursa este obţinută în întregime, ceea ce se realizează prin:

- găsirea lucrării respective într-o bibliotecă, în Internet. In principiu, dacă respectiva lucrare

este publicată într-o revistă de prestigiu, şansele de a o găsi sunt mari. Ele diminuează însă pe

măsură ce importanţa şi recunoaşterea revistei pe plan mondial scade. Ca regulă generală, orice

bibliotecă de specialitate are la serviciul documentare un material care ţine evidenţa tuturor

revistelor existente în ţară şi a bibliotecilor care deţin colecţia (inclusiv anii).

- cumpãrare. Valabil în special pentru cărţi.

- cerere de reprint. Metoda este practicată exclusiv pentru articolele apărute în revistele de

specialitate şi are şanse de reuşită dacă cererea este făcută suficient de repede după apariţia şi

indexarea lucrării. De altfel, tocmai în acest scop, revistele de rezumate dau întotdeauna adresa

autorilor lucrărilor.

- apelare la banca de date care, de fiecare dată când indică o sursă documentară (articol sau

brevet) deţine şi textul integral al acesteia.

- triere. Dintr-o revistă sau dintr-o carte, se extrag elementele interesante care se fotocopiază;

- evaluare. Cât de interesantă este informaţia şi cât este de fiabilă.

Destul de frecvent, pentru evaluarea informaţiei, se face apel la specialiştii întreprinderii, care

constată astfel că li se cere să facă şi altă treabă decât cea de bază,pentru care sunt plătiţi şi în

funcţie de rezultatele căreia sunt apreciaţi. Este imperios necesar ca conducerea duce o politică

de încurajare a acestor activităţi "secundare" ale specialiştilor săi, ceea ce se poate face prin

recunoaşterea activităţilor suplimentare realizate, acordarea de recompense, luarea lor în

consideraţie în cazul unor promovări sau pur şi simplu prin crearea la nivelul întregii

întreprinderi a unui curent conform căruia simpla îndeplinire a sarcinilor prevăzute de fişa

postului nu este suficientă.

- verificare. Prin compararea mai multor surse, se obţine un plus de certitudine şi se elimină

diversele perturbaţii de pe canalele pe care a provenit informaţia. Verificarea este absolut

obligatorie atunci când informaţia a parvenit printr-o filieră informală, dar ea nu este superfluă

nici în cazul în care provine dintr-un articol sau brevet (pentru că, cu foarte rare excepţii,

editorii şi oficiile de brevete nu verifică corectitudinea şi veridicitatea informaţiilor,

responsabilitatea în acest sens revenind în întregime autorilor).

-sinteză. Din mai multe surse cu volum mare de informaţii se scoate esenţialul care să ofere

întreprinderii o nouã direcţie de dezvoltare.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 75: Sistemul Informational

Odată prelucrată, informaţia este stocată şi se pastrează în PC, pe hîrtie, pe CD, Flash. Sunt

luate masuri pentru asigurarea secretului de serviciu, împotriva spargatorilor de coduri, care pot

avea acces la informatiile secrete sau pot introduce virusi. Fiind protejată prin limitarea

accesului la ea prin parolă, Nedazvăluirea informaţiei secrete. Însă întreprinderea nu dispune

de safeu, iar baza de date existentă nu asigură protecţia necesară, datorită accesului liber a

tuturor angajaţilor la ea, cunoaşterea parolei, risc mărit de dezvăluire a informaţiei,

imposibilitatea de descoperire a sursei de scurgere informaţională. Deoarece numai în ţara

noasră sunt înregistrate 262 firme care prestează aceleaşi servicii ca şi firma în cauză, cele

dezvăluite mai sus vizavi de protecţia informaţiei, sunt destul de actuale.

Mijloacele de tratare a informatiilor

Asigura raportul tehnic informational si are urmatoarele caracteristici:

- pot satisface anumite cerinte ale functionălitaţii sistemului informaţional, o anumita

viteză de tratare şi furnizare a informaţiilor;

- componenta cu cele mai directe si vizibile implicatii asupra structurii personalului

din organizaţie deoarece folosirea unor mijloace de tratare sofisticate, necesită

personal din ce in ce mai bine pregătit.

Tipuri de mijoace de tratare a informaţiilor utilizate la întreprinderea “AV-Logistic Transport”:

- instrumentele clasice (manuale) – creion, pix, stilou, masina de calcul;

- automatizate – calculatoarele electronice, Xerox, Skaner, Printer

- Resursele Umane.

Pe planul managementului organizatiei, folosirea calculatoarelor electronice implica integrarea

lor organica in sistemul managerial.

3.3. Interdependenţa dintre variabilele organizaţionle şi managementul

resurselor informaţionale.

„În orchestra simfonică, mai multe sute de muzicieni talentaţi cînta impreună; dar există

doar un singur «director», dirijorul, fara nici un strat intermediar între el (sau ea) şi

membrii orchestrei. Acesta va fi modelul pentru noile organizaţii, bazate pe informaţii.

Vom vedea astfel o schimbare radicală de la tradiţia conform căreia performanţa era

răsplatită în primul rînd prin avansarea în poziţii de comandă. Vom vedea din ce în ce mai

multe organizaţii de tipul cvintetului de jazz, în care conducerea în interiorul echipei se

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 76: Sistemul Informational

schimbă după misiunea specifică de indeplinit şi este independentă de «gradul» fiecărui

membru.“

Peter Drucker

Variabila organizaţională reprezintă un factor intern sau extern firmei, care-i condiţionează într-

o anumită măsură caracteristicile organizării, astfel încât modificărea unora dintre parametrii

săi necesită schimbări în structura organizatorică a unităţii respective. Între principalele

variabile organizaţionale privind societatea comercială sau regia se numără: statutul juridic al

firmei; proprietarii; natura proprietăţii organizaţiei, dimensiunea organizaţiei, complexitatea

producţiei; cultura organizaţiei; situaţia financiară a fimei; caracteristicile procesului

tehnologic; nivelul dotării tehnice; caracteristicile procesului de producţie; dispersarea

teritorială a sudiviziunilor firmei; gradul de informatizare a înregistrării, transmiterii şi

prelucrării informaţiilor; potenţialul uman, concepţia managerilor asupra organizării, etc.

În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale organizaţiei în legătură cu furnizarea de

produse şi servicii, în anumite condiţii de performanţă economică, nu sunt suficiente doar

resursele umane, materiale şi tehnice stabilite ca necesare de specialişti. Combinarea raţională a

acestora, ca şi obţinerea lor, de altfel, implică o permanentă cunoaştere a cerinţelor mediului.

În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale organizaţiei în legătură cu furnizarea de

produse şi servicii, în anumite condiţii de performanţă economică, nu sunt suficiente doar

resursele umane, materiale şi tehnice stabilite ca necesare de specialişti. Combinarea raţională a

acestora, ca şi obţinerea lor, de altfel, implică o permanentă cunoaştere a cerinţelor mediului

din care organizaţia face parte şi a stării resurselor proprii.

În consecinţă, este necesar ca sistemul informaţional al organizaţiei să îndeplinească cumulativ

următoarele funcţii:

Decizională

Documentare

Operaţional

Educaţională

Principalele funcţii ale sistemului informaţional

În realizarea acestor funcţii, sistemul informaţional este confruntat cu probleme foarte

complexe, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor. Informaţiile au o dimensiune

individuală, în sensul că ele condiţionează într-o

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 77: Sistemul Informational

proporţie apreciabilă potenţialul şi realizarea aspiraţiilor personale ale salariaţilor. Informaţiile

au o dimensiune organizaţională, în sensul că reprezintă o premisă indispensabilă pentru

stabilirea şi finalizarea obiectivelor organizaţiei de către acţionari şi manageri. În sfârşit,

informaţiile au o dimensiune socială ce decurge din rolul lor în exercitarea drepturilor şi

responsabilităţilor salariaţilor din cadrul organizaţiei în calitate de cetăţeni.

Cunoaşterea şi luarea în considerare a multidimensionalităţii informaţiilor este esenţială pentru

realizarea la un nivel corespunzător a celor patru funcţii ale sistemului informaţional.

Neglijarea, fie şi parţială, a uneia din cele trei dimensiuni ale informaţiei se reflectă mai

devreme sau mai târziu în diminuarea performanţelor organizaţiei, concomitent cu neasigurarea

unui climat de muncă necorespunzător.

Concluzionând, sistemul informaţional al întreprinderii constituie un subsistem de bază

al managementului organizaţiei, ce realizează multiple funcţii, prezentând o dinamică

accentuată. În condiţiile trecerii la economia bazată pe cunoştinţe şi continuării schimbărilor

revoluţionare în domeniul informaticii, sistemul informaţional devine din ce în ce mai

important şi condiţionant pentru supravieţuirea şi performanţele organizaţiilor în toate

domeniile. Între cele cinci practici de management informational la întreprindere– identificarea

(scanarea), culegerea, organizarea, procesarea si menţinerea –există anumite relaţionări.

Perfecţionarea capabilitaţii de identificare, de pildă, va avea un efect pozitiv asupra procesului

de colectare a informaţiilor. Corelativ, perfecţionarea procesului de colectare va genera efecte

pozitive asupra celui de organizare. Dezvoltarea unor modalitaţi mai eficiente de organizare a

informaţiilor va avea, la rindu-i consecinte pozitive asupra procesării informatiilor în vederea

adoptării unei decizii.

Dezvoltarea abilitaţilor de procesare permite dezvoltarea acţiunilor de menţinere, ceea ce, în

final, va contribui la dezvoltarea abilitaţilor de culegere, eliminîndu-se redundanţele sau

informaţiile eronate ori lipsite de pertinenţă. Companiile care au un nivel ridicat de maturitate a

practicilor de management informaţional acorda o importanţă deosebită acestui ciclu

informaţional. Cele mici la fel au nevoie de un sistem informational bine structurat mai ales

acum, în condiţii de criză, de globalizare, de concurenţă drastică, cănd riscul de a pierde

afacerea a crescut.

O strategie de producţie nefocalizată pe un obiectiv clar este din start defectuoasă. În plus,

bazele de date neactualizate îi aduc un mare prejudiciu: în lipsa unei actualizări permanente

privind profilul clienţilor şi competitorilor, se va ajunge în scurt timp la o stare de frustrare care

se poate dovedi foarte paguboasă. Chiar şi în condiţiile în care anumite informaţii valoroase

sunt disponibile, o lipsă de organizare a bazelor de date îngreunează accesul la acestea. Lipsa

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 78: Sistemul Informational

unui bun management al informaţiilor şi al sistemelor informatice poate duce la masurători şi

evaluări greşite şi, implicit, îşi poate pune amprenta negativ asupra profitului si productivităţii

companiei.

Opinia generala este aceea că, in general, companiile au prea multe informaţii la dispozitie,

care trebuie filtrate pentru a fi pastrate si valorificate doar cele cu un grad ridicat de pertinenţă.

O alta problemă ar fi aceea că fiecărui departament îi revine responsabilitatea de a-şi

reactualiza propriile baze de date, nevăzînd totuşi în acest lucru o prioritate. De aceea, fluxul

informaţional bogat, coroborît cu nefiltrarea informaţiilor, generează la rîndul său rezerve în

reactualizarea bazelor de date, toate acestea reprezentînd obstacole majore în calea analizei si,

implicit, în calea procesului decizional. Alte informaţii, dimpotrivă, sunt blocate la un anumit

nivel al conducerii, din motive de confidenţialitate, neputind fi valorificate optim şi aducînd

astfel prejudicii eficienţei şi ratei profitului companiei.

Conform teoriei sistemelor orice organizaţie economică este un sistem deoarece:

1. Prezintă o structură proprie constând dintr-o mulţime de elemente constitutive

care interacţionează între ele pe principii funcţionale;

2. Fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele

organizaţiei economice. În cadrul oricărui organizaţii economice se produc:

• fluxuri materiale (de materii prime, semifabricate, produse finite etc.);

• fluxuri financiare;

• fluxuri informaţionale.

3. Mulţimea componentelor organizatorice şi interacţiunea dintre acestea

urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcţionarea firmei în

condiţii optime sau atingerea unor obiective.

Din punct de vedere al sistemicii o organizaţie economică cuprinde următoarele

trei subsisteme:

• Subsistemul decizional valorifică informaţiile oferite de subsistemul

informaţional în fundamentarea deciziilor. Subsistemul decizional necesită

informaţii specifice necesare fundamentării pe de o parte a deciziilor

strategice, iar pe de altă parte deciziilor tactice şi operaţionale;

Sistemul decizional este foarte strâns legat de sistemul informaţional. Sistemul informaţional

reprezintă un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate într-o concepţie unitară,

utilizându-se metode, proceduri, resurse materiale şi umane, pentru selectarea, înregistrarea,

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 79: Sistemul Informational

prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi informaţiilor.

Legătura dintre sistemul decizional şi sistemul informaţional poate fi prezentată sintetic astfel:

a) la intrare, sistemul informaţional furnizează sistemului decizional „materia

primă" (informaţia) pe care acesta din urmă o prelucrează; Informaţia referitoare la activitatea

întreprinderii, la tehnologii noi, noi clienţi, concurenţi etc.

b) la ieşire, sistemui informaţional dirijează deciziile luate în cadrul sistemului

decizional pentru a fi executate şi aplicate de celelalte subsisteme ale firmei;

c) sistemul informaţional ca atare necesită un circuit intern de informaţii.

Sistemul informaţional şi cei decizional sunt cuplate, variabilele de intrare ale unuia fiind

variabile de ieşire ale celuilalt, aşa cum reiese din figura 1.

• Subsistemul informaţional joacă un dublu rol: pe de o parte asigură toate

informaţiile necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate,

conducere şi control iar pe de altă parte asigură căile de comunicare între

celelalte subsisteme, deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere

sunt transmise factorilor de execuţie prin subsistemul informaţional (flux

descendent);

Deşi are puternicul avantaj al unor decizii riguros fundamentate şi adoptate în timp scurt,

principala dificultate în aplicarea sistemului informaţional al managementului o constituie

necesitatea existenţei permanente a unui înalt nivel de pregătire a majorităţii covîrşitoare a

personalului.

• Subsistemul operativ (în cadrul căruia se desfăşoară procesele economice

specifice domeniului de activitate a agentului economic) are loc culegerea

datelor care apoi sunt transmise subsistemului informaţional (flux ascendent)

în vederea stocării şi prelucrării datelor necesare obţinerii informaţiilor

utilizate în fundamentarea deciziilor la nivelul subsistemului decizional (de

conducere).

Nivelul managementului strategic şi tactic se caracterizează prin solicitarea de

informaţii:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 80: Sistemul Informational

- Ad-hoc, neanticipate, determinate de un anumit context creat în care managerul

este obligat să-şi fundamenteze decizia;

- Sintetizate, pe măsură ce urcăm treptele ierarhiei manageriale are loc o selecţie şi

o sintetizare treptată a informaţiei;

- Previzionale, permiţând anticiparea tendinţelor de evoluţie a procesului condus; Este destul

de greu de făcut, mai ales în criza actuală.

- Externe care să definească mediul economic, financiar, concurenţial în care firma

va opera.

În cazul managementului operaţional, căruia îi sunt caracteristice deciziile

structurate, informaţiile oferite sunt:

-Prestabilite, conţinutul lor acoperind nevoia informaţională determinată de

deciziile de rutină luate la acest nivel;

Detaliate deoarece managerul trebuie să cunoască în detaliu modul de derulare a

activităţii din aria sa de responsabilitate;

- Interne;

- Punctuale;

- Prezintă caracter istoric;

- Se obţin cu o anumită frecvenţă, momentul furnizării informaţiilor fiind

prestabilit.

După cum am menţionat mai sus, un sistem informaţional bine structurat are o valoare

economică enormă pentru SC”AV-Logistic Transport” SRL.Toată activitatea acestei

întreprinderi depinde mult de calitatea şi viteza intrărilor informaţionale, de calitatea

procedurilor de prelucrare a lor,de suportul tehnologic informaţional. Pentru a-şi putea

contura căt mai explicit obiectivele sale, strategiile de dezvoltare, metodele şi tehnicile

adecvate de aplicat în procesul de conducere, a mări potenţialul intelectual al personalului, a-şi

crea o poziţie mai stabilă pe paţă. La fel de importantă pentru întreprindere e şi calitatea

ieşirilor.

Este extrem de necesar ca informaţia să circule căt mai intens intre componentele firmei, între

firmă şi mediul ei extern,pentru ca să-şi îndeplinească menirea. Pentru aceasta la dispoziţia

managementului resurselor informaţionale este sistemul informatic din întreprindere, care

accelerează circulaţia informaţiei în întreprindere şi din exteriorul ei. Fiecare angajat al

întreprinderii dispune de PC îmbogăţit cu SOFTWARE necesar în scurtarea timpului de

prelucrare a informaţiei, reducîdnd enorm folosirea mijloacelor manuale. Ca rezultat s-a mărit

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 81: Sistemul Informational

productivitatea muncii şi calitatea ei. Lucru vizibil foarte clar din mărimea cifrei de afaceri. De

menţionat că un sistem contabil eficient este cel informatizat.O minune pentru omenire şi un

beneficiu pentru întreprinderile contemporane este Reţeaua globală INTERNET, care a adus

noi posibilităţi de dezvoltare, a „scurtat” distanţele dintre oameni, şi a făcut posibilă economia

enormă de timp, şi a unor resurse, aşa cum sunt cele umane, financiare. Nu mai este nevoie să

te întălneşti cu partenerul de afaceri personal- o poţi face prin messenger, contractele se

transmit prin Fax, avînd aceeaşi valoare juridică ş.a.m.d. Însă, bineînţeles, un factor important

al sistemului informaţional este omul. Toţi actorii sistemului informaţional trebuie să dispună

de cunostinţe largi, să fie în continuă dezvoltare ca să-i „insufle” viaţă sistemului

informational şi deci şi întreprinderii în ansamblu.

3.4 Analiza sistemului informaţional şi aplicarea lui în organizaţie.

Analiza subsistemului informaţional. Principalele „zone” ale analizei se referă la:

- analiza caracteristicilor dimensionale şi funcţionale ale unor componente ale sistemului

informaţional:

SC.”AV-Logistic Transport ”SRL are dimensiuni mici şi deaceea sistemul informaţional este

structurat reieşind din nevoile generate de structura ei.

Clasificarea informaţiilor în întreprinderea analizată: (analiză tipologică, analiza parametrilor

calitativi ai informaţiilor);

. După modul de exprimare,ele sunt:

● Orale - expuse prin viu grai;viteză de circulaţie mare; nu sunt controlabile;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 82: Sistemul Informational

lasă loc la interpretări. Comunicarea orală între personalul întreprinderii, personal şi

clienţi ş.a. De obicei, Managerul firmei analizate dă ordine şi dispoziţii orale subalternilor săi,

economisind astfel din timp. Managerul de expediţii si contabilul la fel raportează Managerului

firmei despre lucrul efectuat mai întîi de toate prin viu grai, iar mai apoi prezentînd informaţia

în scris. Între ei subalternii la fel comunică oral coordonînd acţiunile sale pentru a îndeplini

dispoziţiile primite cît mai eficient. Propunerile făcute de subaltern vizavi de eficientizarea

activităţii la fel se fac oral.

● Scrise - consemnate de regulă pe hârtie; pot fi păstrate nealterate timp îndelungat;

implică cheltuieli moderate; (literatura de specialitate, reviste, legi editate,rapoarte

financiare şi statistice, contracte ş.a.) Aceste tip de informaţie, consemnarea lor

necesită un consum de timp apreciabil. Înafară de aceasta întreprindera plasează

reclamă în revistele de specialitate, ziarul “Makler” pe site-uri specializate, procură

broşuri şi reviste utile cum ar fi “Manual TIR”, “Справочник по конвенции CMR”,

“Contabilitate şi audit”, încheie contracte cu angajaţii firmei, cu partenerii de afaceri

şi clienţi, întocmeşte rapoarte statistice si financiare pentru prezentarea lor în

instituţiile corespunzătoare, întocmeşte scrisori de prezentare a firmei destinate

potenţialilor clienţi şi parteneri de afceri.

● Audio-vizuale

- implică calculatoarele, au viteza mare de circulaţie,capacitate de sugestie şi nuanţare

ridicată, pot fi consemnate integral şi rapid, costisitoare. În costul lor se include: Costul

serviciilor operatorului INTERNET, costul serviciilor Burselor electronice de Transport, costul

întreţinerii paginilor electronice, energia consumată, costul HARDWARE- ului şi

SOFTWARE-ului, purtători de informaţie. Întreprinderea dispune de cameră WEB şi SKYPE

prin care deseori se face legătură cu partenerii de afaceri şi cu potenţialii clienţi, fapt ce dă

posibilitatea de a se vedea reciproc şi de a economisi timpul, dînd posibilitatea de a comunica şi

negocia on-line. Plus la toate ele folosirea SKYPE-ului este mai ieftin decît prin reţea

telefonică. Prin INTERNET se fac adesea şi contractele cu clienţii străini şi nu numai.

După gradul de prelucrare, informaţiile pot fi:

primare (de bază) - anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională;

- caracter analitic;

- pronunţat informative;

- foarte diverse;

- cele mai răspândite la nivelul executanţilor.

intermediare

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 83: Sistemul Informational

- se află în diferite faze de prelucrare informaţională;

- cele mai răspândite la nivelul personalului funcţional şi al managerilor de nivel

inferior.

finale - au trecut prin întreg şirul de prelucrări informaţionale prevăzute;

- caracter sintetic; caracter complex; caracter decizional; se adresează managerului

general şi Proprietarului. (Documentaţia întreprinderii).

La întreprinderea analizată, după direcţia vehiculării, informaţiile sunt descendente,

ascendente şi orizontale:

* descendente- se transmit de la managerul general la managerul de expediţii si la

contabil, alcătuite preponderent din decizii, instrucţiuni, metodologii, sarcini etc.

* ascendente se transmit de la managerul general la managerul de expediţii si la

contabil la managerul general .- reflectă cu prioritate modul de realizare a

obiectivelor şi deciziilor managerial, dar şi furnizează informaţii utile pentru

corectarea cursului afacerii.

* orizontale- se transmite de la Managerul de expediţii la contabil.- caracter

funcţional şi de cooperare servind la integrarea pe orizontală al activităţilor

întreprinderii.

După modul de organizare a înregistrării şi prelucrării, informaţiile pot fi:

tehnico-operative - localizează în timp şi spaţiu procesele din cadrul întreprinderii;

utilizate cu preponderenţă de managementul de nivel inferior pentru a controla

munca executanţilor.

de evidenţă contabilă - se referă în special la aspectele economice ale activităţilor

întreprinderii; folosite îndeosebi pentru fundamentarea şi evaluarea deciziilor pe

termen scurt. Se reflectă în rapoartele financiare şi ststistice şi în programul 1C

Contabilitate de ex, Raportul Financiar.

statistice - reflectă sintetic, sub formă preponderent numerică, principalele activităţi ale

întreprinderii corespunzător unor standarde prestabilite. Sunt reflectate în Raportul

Statistic.

- caracter postoperativ;

- caracter sintetic în sensul că sunt folosite cu prioritate pentru evaluarea rezultatelor

întreprinderii şi pentru previzionarea de noi obiective.

După provinienţă :

exogene

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 84: Sistemul Informational

- provin din suprasistemele din care face parte întreprinderea;

- alcătuite preponderent din legi, ordonanţe, decizii, instrucţiuni, indicaţii, etc.;

(Politicul, AITA, Inspectoratul Fiscal, Biroul Naţional de Statistică ş.a)

- o mare parte a lor sunt obligatorii.

endojene

- sunt generate în cadrul întreprinderii;

- caracter auto-cuprinzător întrucât se referă la toate activităţile societăţii comerciale

- caracter eterogen reflectând diversitatea proceselor din cadrul întreprinderii.

(Indicatorii intreprinderii

După destinaţia lor :

interne

- beneficiarii de informaţii sunt managerii şi executanţii din întreprindere;

- caracter atotcuprinzător;

- niveluri de agregare diferite;

- grad de formalizare redus

externe

- beneficiarii de informaţii sunt clienţii furnizorii sau suprasistemele din care fac parte

întreprinderile;

- caracter selectiv se referă la aspectele esenţiale ale activităţilor întreprinderii;

- grad de agregare ridicat;

- grad de formalizare mare.(Rapoarte financiare, dări de seamă statistice, declaraşii pe

venit, contracte, facturi.ş.a.)

După obligativitatea pentru adresant, informaţiile pot fi:

imperative

- emise de manager fiind destinate contabilului şi managerului de expediţie;

- caracter decizional pronunţat;

- luarea în considerare a mesajului informaţional este obligatorie.

- nonimperative- propunerile executanţilor, informaţii referitor la indeplinirea

dispoziţiilor ş.a.

- emise de executanţi şi manageri fiind destinate preponderent colegilor sau superiorilor;

- caracter pronunţat informativ;

- luarea în considerare a mesajului informaţional nu este obligatorie.

. După natura proceselor reflectate , în întreprinderea dată

- de cercetare-dezvoltare- au o pondere mică din păcate în întreprinderea dată,

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 85: Sistemul Informational

nu prea se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare.

- de comerciale:

- reflectă sau au în vedere activităţile comerciale, prestarea serviciilor de intermediere.

financiar- contabile:

- reflectă sau au în vedere activităţile financiar-contabile(tot suportul documentar al

contabilităţii)- are un character puternic informative pentru management şi utilizatorii de acest

tip de informaţie: Inspectoratul Fiscal, Biroul Naţional de Statistică, Bănci ş.a.

- de personal:

- reflectă sau au în vedere activităţile de personal- are o pondere mică, deoarece numărul

personalului este mic.

- fluxuri şi circuite informaţionale (analiza încadrării tipologice)Fluxurile de informaţii a

întreprinderii( fig.3) Cele mai largi fluxuri sunt cele dintre Bursă şi întreprindere, Legislaţie şi

întreprindere, Clienţi şi intrprindere. Bancă si întreprindere. În interiorul firmei fluxurile si

circuitele au direcţiile verticală şi orizontală, cea oblică nu este din cauza structurii foarte

simple a organizaţiei. Circuitele interne sunt foarte scurte, mai bine zis- directe, ce permite

eliminare distorsiunii informaţiei. Cele exsterne- după caz. Deficienţele informaţiilor din

fluxul Bursă-Întreprindere este că nu întotdeauna se converte în comandă de serviciu de

intermediere sau transport pentru întreprindere.

- proceduri informaţionale (analiza conţinutului şi a corelaţiilor cu gradul de informatizare):

După cum am relatat în punctul 3.2 al capitolului present, întreprinderea “AV-Logistic

Transport” are atîtea PC cite persoane sunt, adică 3. Contabilul-şef , are laptop-ul său personal,

fiind angajat prin cumul , întreprinderea n-are sens să mai procure un PC. Informaţia este

colectată, selectată în terminale, prelucrate cu ajutorul SOFT-ului,care este adecvat activităţii

desfăşurate şi proceselor de producţie.Prin reţea locală sau prin cea globală informaţia este

difuzată către beneficiari, sau în mod oral prin telefonie, direct- faţă în faţă , sau în scris. Se

face accent pe viteza de transformare a intrărilor în ieşiri deoarece piaţa concurenţială este

foarte dură.

- mijloace de tratare a informaţiilor (analiza încadrării tipologice, analiza gradului de

informatizare a proceselor de execuţie şi management);

- analiza principalelor situaţii (documente) informaţionale din punct de vedere al conţinutului,

frecvenţei întocmirii şi al traseelor informaţionale pe care le parcurg;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 86: Sistemul Informational

- analiza principalelor deficienţe ale sistemului informaţional şi a cauzelor care le generează

(filtrajul, distorsiunea, redundanţa, supraîncărcarea circuitelor informaţionale);

- analiza prin prisma unor principii de concepere, funcţionare şi perfecţionare a sistemului

informaţional.

Mijloacele de tratare a informaţiilor la întreprinderile sunt Resursele umane care au un nivel

înalt de educaţie, ponderea celor ce deţin diploma de studii superioare este sută la sută. Au

deprinderi de lucru cu tehnologiile informaţionale la nivel de utilizator. HARDWARE-ul are

parametri avansaţi similari cu cei ai Pentium 4. Memoria operativă a fiecărui PS este de 1Gbt,

iar HARDDISC –urile au 750Gbt- al Managerului general şi cite 400Gbt al Contabilului şi

Managerului de expediţie respectiv. PC contabilului este aprovizionat cu programa licenţiată

1C Contabilitate la preţ de 140 u.c. Pahetul Microsoft Office al Windows XP :Word XP,

Excel, Adobe Reader, ,Skype- messenger-ul Free Call, antivirus NOD.32

Acelaş SOFT îl deţin şi celelalte două terminale, înafară de programa 1C Contabilitate. La

terminalul Managerului general este instalată camera WEB care-i permite să poarte negocieri

cu partenerii de afaceri direct de la oficiu. Înafară de aceasta firma este abonată la 2 Burse de

Transport la pret minimal de 8 şi 10 u.c , unde informaţia se prelucrează şi se furnizează

întreprinderii la nivel de abonament, făcînd să se întîlnească partenerii cei mai compatibili.

Evident firma are acces continuu la reţeaua globală INTERNET la preţ de 250lei prin cablu

optic, şi dispune de retea locală- INTRANET. Fiind destul de bine dotată tehnologic,

întreprinderea totuşi, nu foloseşte pe deplin potenţialul său. Deoarece la PC Managerului

general este elaborată o bază de date în Excel, unde se face evidenţa referitor la comenzile

primite si efectuate, la partenerii de afacere, la onorarea reciprocă a plătilor însă această bază de

date nu este deloc comodă în exploatare, dat fiind faptul că nu are Intefaţă si nu asigură

securitatea informaţiior,mai ales că are acces la ea şi Contabilul şi Managerul de expediţie.

Fiecare dintre aceşti utilizatori poate face schimbări ale datelor înscrise în orice moment după

cum le convine, ceea ce scade suficient veridicitatea informaţiei.

Firma dispune de un aparat HP care îndeplineşte operaţiunile de xeroxare, imprimare şi

scanare a hîrtiilor,1 FAX, 2 aparate de telefonie fixă şi 3 linii. Fiecare angajat posedă

telefoane celulare.

In general sistemul informarional al întreprinderii „AV-Logistic Transport ”SRL este deschis

spre dezvoltare şi inovaţie, fapt ce caracterizează pozitiv managementul acestei organizaţii. Dar

sunt şi multe deficienţe, aşa ca insuficienţa de protecţie a informaţiilor din întreprindere, lipsa

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 87: Sistemul Informational

unei Baze de Date eficiente şi comode, preţul ridicat plătit provider-ului de INTERNET

necorespunzător trafic-ului utilizat. În capitolul următor voi relata căile de îmbunătăţire ale

sistemului informaţinal al întreprinderii.

CAPITOLUL IV. PROIECT DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI

INFORMAŢIONAL LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE.

4.1. Caracteristica generală a factorilor ce influienţează sistemul informaţional al

întreprinderii.

Sisemul informaţional al întreprinderii,dat fiind faptul că este sistem, este compus din mai

multe elemente interdependente şi în primul rînd este influienţat de fiecare din ele în parte, de

modul în care sunt organizate. De calitatea şi cantitatea lor. De exemplu: nivelul de calificare a

personalului, nivelul de dotare cu tehnologii, gradul de noutate a tehnologiilor, nivelul de

abilităţi de utilizare a lor, structura organizaţională , tipul activităţii întreprinderii, spiritul din

organizaţie. Înafară de aceasta există o mulţime de factori externi , aceştia fiind:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 88: Sistemul Informational

-Globalizarea continuă a economiei;

- internaţionalizarea pieţelor;

- Politicul

- legislaţia;

-intensificarea luptei concurenţiale, mai ales acum,pe fond de criză,;

- produse informaţionale noi;

-intervenţia frauduloasă în scopul furtului de informaţie sau de nimicire a ei;

- spionaj economic;

-Cultura;

- inovaţiile tehnologice.

Voi caracteriza aceşti factori pe scurt:

-Globalizarea continuă a economiei - adevărul este că în mare parte dezvoltarea

spectaculoasă a tehnologiilor informaţionale,care au deschis Lumii un larg orizont de

oportznităţi de obşinere a profitului, a generat numeroase nevoi despre care nici nu ne dădeam

seama cîndva.Aceste nevoi influienţeaza sistemul informaţional dictînd modul de structurare a

lui în vederea satisfacerii lor. Tendinţa spre Globalizare, căutarea de noi resurse si pieţe de

desfacere a condus la internaţionalizarea pieţelor, inclusiv şi a celor de expediţie şi

Transportului Internaţional de Mărfuri. Din motivul că resurse sunt limitate, iar nevoile de

resurse sunt mari, este binevenit un sistem informaţional bine structurat, care permite

economisirea de resurse umane, de timp, de resurse financiare.

-Politicul la fel are o influienţă majoră asupra sistemului informaţional al întreprinderii prin

regimul de conducere al Ţării: democrat, autoritar ş.a.m.d.

-Cadrul legislativ influienţeaza prin legile emise cu privire la tehnologiile informaţionale, la

protecţia dreptului de autor, la întroducerea noilor standarde ş.a.

-Lupta concurenţială- în domeniul Transportului Internaţional de Mărfuri s-a înteţit mult,

datorită majorării numărului agenţilor economici în acest domeniu datorat şi internaşionalizării

pieţei în cauză iar pentru agenţii autohtoni cu atît mai rău că nu dispun de un potenţial atît de

bun ca concurenţii străini. Acest lucru îi face pe manageri să-şi dezvolte unsistem

informaţional apt să facă faţă cerinţelor pentru a supravieţui pe piaţă.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 89: Sistemul Informational

-Produsele informationale noi-SOFT-ul de exemplu care simplifică mult activitatea de

colectare şi prelucrare a informaţiei, sau este o condiţie impusă de legislaţie- 1C Contabilitate

de exemplu.

-intervenţia frauduloasă în scopul furtului de informaţie sau de nimicire a ei ; -Hucker-ii

care, din pură curiozitate uneori, pătrund în sistemul informatic.

- spionaj economic;-în scopul dobîndirii informaţiei secrete de către concurenţi;

-Cultura- nivelul culturii naţionale, modul de gîndire a populaţiei.

-Educaţia.

- inovaţiile tehnologice – generează noi posibilităţi şi noi necesităţi.

4.2. Impactul sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii.

Amploarea pe care a luat-o dezvoltarea tehnologiilor informationale in activitatea

financiar-contabila a entitatilor economice, a adus nu numai soluţii dar şi probleme generate de

aceasta. Însă, avînd o mulţime de exemple putem confirma că, daca munca a fost facuta de

computer, deci prin folosirea tehnologiilor informationale, acest lucru nu inseamna

intotdeauna ca ea a fost facuta şi bine. Prima reacţie a managerilor şi contabililor faţă de

calculatoare, că în faţa oricărei tehnologii noi, a fost tratarea acestora ca sisteme manuale.

Interesul acestora era canalizat pe datele de intrare si de iesire in vederea analizei lor, ignorand,

mai mult din necunoastere, modul in care aceste date erau procesate, pornind de la premisa in

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 90: Sistemul Informational

formularea gandirii acestora, ca modul de prelucrare a lor era corect daca „intrarile” si „iesirile”

erau corecte. Aceasta forma de verificare este utilă şi furnizeaza informaţii suficiente pentru

aplicaţiile relativ simple şi de mici dimensiuni. În timp, utilizarea tehnologiilor informaţionale a

devenit o necesitate, deci întreprinderea a devenit tot mai dependentă de acestea.

La nivelul întreprinderii, folosirea tehnologiilor informaţionale a determinat

modificări în modul de realizare a lucrărilor şi de obţinere a informaţiilor în vederea

formulării unei opinii privind eficienţa, eficacitatea şi integritatea organizării şi functionării

ei.

În funcţie de nivelul de cunoştinţe, de experienţa şi de modul de derulare a activitaţii

întreprinderii, orice manager şi contabil foloseşte într-o forma sau alta tehnologiile

informaţionale, iar extinderea rolului lor a fost permisa, fapt care a condus la apariţia şi

dezvoltarea unei noi forme a auditului, auditul sistemelor informaţionale.

Se pune tot mai mult intrebarea în ce masură integrarea de catre întrprundere a tehnologiilor

informationale în sistemul contabil al acestuia afecteaza riscurile si controlul intern.

Astfel, utilizarea tehnologiilor informationale poate ameliora controlul intern prin

adaugarea unor noi proceduri de control executate de computer şi prin inlocuirea

mecanismelor manuale de control, supuse riscului de eroare umana. In ciuda faptului ca

îmbunătăţeşte controlul inten, dependenţa de tehnologiile informaţionale poate genera şi noi

riscuri, pe care clientul le poate gestiona prin instaurarea unor mecanisme de control specifice

mediilor bazate pe astfel de tehnologii.

Prin acest punct al capitolului se doreste a se evidentia riscurile specifice mediilor bazate pe

tehnologii informaţionale, identificarea mecanismelor de control care pot fi puse în aplicare

pentru a gestiona aceste riscuri şi, nu în ultimul rînd, se pune accentul pe modul în care

mecanismele de control legate de tehnologiile informaţionale afectează eficacitatea

întrprinderii.

De aceea se atrage atentia asupra faptului ca, înainte de a accepta ca fiabil orice rezultat generat

de un computer( program informatic ), contabilul, iar la rîndul lui şi managerul trebuie

să evalueze cu multă rigurozitate controlul intern în cazurile în care întreprinderea are un sistem

contabil bazat pe tehnologii moderne.

Din pacate, prea des însa se acordă încredere, se iau ca litera de lege datele generate de

computere, fară a se testa exactitatea lor, deoarece se uita de cele mai multe ori ca un

computer nu face decat ceea ce i s-a programat sa faca. De aceea, este absolut necesar ca

să se inteleaga şi să testeze mecanismele de control computerizate înainte de a trage

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 91: Sistemul Informational

concluziile că informaţiile generate de sistemele informatice sînt fiabile.

Din ce în ce mai multe entitaţi se bazeaza pe tehnologiile informaţionale pentru

inregistrarea şi prelucrarea operatiunilor economice, cumparînd programe informatice pentru

procesele lor contabile, înlocuind astfel sistemele contabile manuale, care la un volum mare

de lucru şi complex sunt mai puţin eficente.

Tehnologiile informationale moderne, datorită beneficiilor aduse de ele în domeniul

contabil, cum ar fi posibilitatea de a gestiona rentabil volume impresionante de operaţiuni

economice complexe, determina entitaţile economice sa le foloseasca pe tot parcursul

procesului lor de raportare financiară. Unul dintre avantajele tehnologiilor informaţionale

consta în posibilitatea de a îmbunatăţi controlul intern prin încorporarea unor mecanisme de

control executate de computer în activitaţile cotidiene de prelucrare a operaţiunilor.

Înlocuirea procedurilor manuale cu mecanisme de control programate, care aplica

verificări si calculează solduri pentru fiecare operaţiune prelucrată, poate reduce semnificativ

erorile umane care ar putea aparea in mediile manuale tradiţionale. Informaţiile produse cu

ajutorul tehnologiilor informaţionale, utilizate oferă un potential aditional de imbunătaţire a

deciziilor manageriale.

Deşi tehnologiile informaţionale pot ameliora controlul intern al unei entităti

economice, ele de asemenea pot afecta riscul general de control al companiei. Multe riscuri

generate de sistemele manuale sunt diminuate, si in diverse situaţii chiar eliminate. Cu toate

acestea, apar noi riscuri specifice mediilor de tehnologii informaţionale, care, dacă sunt

ignorate pot cauza pierderi substanţiale. Aceste riscuri măresc probabilitatea apariţiei unor

informaţii semnificative eronate în situaţiile financiare, fiind un semnal de alarmă pentru

manangementul entitaţii economice.

În continuare voi puncta cîteva dintre riscurile specifice mediilor bazate pe tehnologii

informaţionale.

Deoarece cea mai mare parte a datelor sunt introduse direct în computer, utilizarea

tehnologiilor informaţionale reduce sau chiar elimina de multe ori documentele justificative şi

evidenţele sursă care permit unei entităţi economice să refacă oricînd drumul informaţiilor

contabile. Aceste documente justificative şi evidenţe contabile sunt esenţiale în efectuarea

auditului. Din această cauză trebuie instaurate alte mecanisme de control care sa înlocuiască

metoda tradiţională de a compara informaţiile rezultante cu datele înscrise pe un suport fizic.

Un alt risc îl reprezintă faptul că majoritatea datelor de bază dintr-un mediu bazat pe

tehnologii informaţionale sunt stocate în fisiere electronice centralizate. Cînd datele sunt

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 92: Sistemul Informational

centralizate, creşte riscul de pierdere sau distrugere a unor fişiere întregi de date cu consecinţe

importante pentru activitatea întreprinderii respective.

Pe măsura ce entitaţile economice înlocuiesc procedurile manuale cu proceduri bazate

pe tehnologii moderne, riscul apariţiei unor erori incidentale descreste. Totusi creşte riscul

producerii de erori sistematice din cauza caracterului uniform al operaţiunilor executate de

computere. Dupa ce un set de proceduri este programat( implementat) in aplicaţiile informatice,

computerul prelucrează informaţiile într-o manieră consecventă, uniformă pentru toate

operaţiunile, pînă în momentul modificării procedurilor programate. Din nefericire, lacunele

din programarea aplicaţiilor şi modificările aduse acestor aplicaţii afectează fiabilitatea

operaţiunilor executate de computere, avînd deseori ca rezultat numeroase erori.

Riscul devine şi mai iminent atunci cînd sistemul nu este programat astfel încat să recunoasca

operaţiunile neobişnuite .Tot în categoria riscurilor intră şi faptul că fără o protecţie fizică

adecvată, echipamentele sau programele informatice s-ar putea sa nu funcţioneze. De aceea este

vital să se asigure o protecţie fizică a programelor, echipamentelor, şi datelor asociate acestora

împotriva deteriorărilor fizice care ar putea rezulta din folosirea inadecvata, anumite condiţii

de mediu etc.

Este esenţial că într-o întreprindere sarcinile legate de tehnologiile informaţionale să fie adecvat

separate, în cazul în care nu se intamplă acest lucru, operatorii computerelor fiind si

programatori, avînd şi acces la programele si fisierele informatice,managerul ar trebui sa fie

preocupat de potenţialele înregistrări de operaţiuni fictive, sau date

neautorizate, de omisiuni din conturi, de omisiuni de operaţii economice şi financiare, care

dau o imagine greşită asupra vînzărilor, cumpărărilor, salariilor firmei.

Astfel, multe întreprinderi folosesc tehnologiile informaţionale pentru a prelucra operaţiuni şi

îşi proiectează sistemele astfel încît documentele justificative să poată fi restituite într-o formă

vizibilă şi să poată fi urmărite cu uşurinţă prin sistemul contabil pîna la datele finale rezultante.

In asemenea situaţii, acestea păstrează majoritatea documentelor justificative tradiţionale, cum

sunt comenzile de cumpărare ale clienţilor, borderourile de livrare şi de recepţie, facturile de

vînzare şi cele de cumpărare etc. Programul informatic de contabilitate generează versiuni

imprimate ale jurnalelor şi registrelor, care permit auditorului să urmarească atent parcursul

fiecărei operaţiuni prin toate evidenţele contabile. In plus, mecanismele de control intern includ

deseori compararea de catre client a evidenţelor generate de computer cu documentele

justificative. În mediile în care tehnologiile informaţionale ocupă o pondere importantă,

mecanismele de control intern sunt de cele mai multe ori integrate în aplicaţiile informatice şi

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 93: Sistemul Informational

devin vizibile numai în format electronic. Toate aceste influienţează negativ eficacitatea

întreprinderii, consumînd multe resurse pentru reparaţia prejudiciilor aduse. La fel, sistemul

informaţional , poate avea un impact asupra întreprinderii ,in cazul cînd personalul nu este

pregătit spre o tehnologizare a sistemului informaţional din întreprindere. Resursa umană ,

fiind o parte a sistemului informaţional poate aduce un aport considerabil la impactul

eficacităţii întreprinderii, în caz de furnizare a informaţiilor eronate , sau divulgare a secretului

comercial al întreprinderii.

4.3 Elaborarea proiectului de îmbunatăţire a sistemului informaţional

Analizînd minuţios sistemul informaţional al întreprinderii “AV- Logistic Transport” a fost

descoperită nevoia de a-l îmbunătăţi. Luînd în consideraţie necesităţile întreprinderii şi în

special ale managementului vizavi de acest sistem şi, deoarece Managerul Firmei cugeta asupra

perspectivei de angajare a unei noi persoane, fapt ce ar duce la cheltuieli suplimentare şi pe

termen lung, am propus îmbunătăţirea lui prin modernizarea celui déjà existent şi am elaborat

împreună cu programmer-ul atras din afara firmei Proiectul a unei Baze de Date creată în

PostgreSQL(SABD) în corelaţie cu un Tablou de Bord. Proiectul poartă denumirea:

“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport”

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 94: Sistemul Informational

Creărea acestei baze de date a fost condiţionată din necesitatea : unei Baze de Date cu care să

se poată lucra concomitent, în regim real;

-de a economisi timp căutînd informaţia stocată care poate influienţa procesul de luare a

deciziei de către manager;

-Nevoia de a raporta proprietarului informaţia asupra activitătii întreprinderii;

-Nevoia de a lucra deseori de la distanţă cu Baza de date;

-protecţia informaţiei stocate în Baza de date.

Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport”include

următoarele componente:

1)Date despre client;

2)date despre marfă;

3)transport;

4)N camionului;

5)N contractului;

6)Suma plătită de expeditor clientului;

7)Data prezentării actelor;

8)Locul de încărcare(Tara,oraşul,data);

9)Locul destinaţiei(Ţara, oraşul, data);

10)Numărul de contract al clientului;

11) Confirmarea de achitare a facturii de către client;

12)N facturii;

13)Onorarea plătii de către “AV-Logistic Transport”către transportator;

14)N comenzii şi numărul contractului după dată;

15)Frecvenţa comenzilor unui client;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 95: Sistemul Informational

16)Reprezentarea grafică a statisticii efectuării tranzacţiilor de către utilizatori;

17)Reflectarea venitului în Tabloul de Bord;

18)Calendar;

19) Tabelul cu cursul valutelor la data efectuării tranzacţiilor.

Avantajele utilizării Bazei de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-

LogisticTransport”:

1.Posibilitatea de a lucra cu ea prin reţea de la cîteva terminale concomitent în regim real

evitînd pericolul de a şterge informaţia introdusă de alţi utilizatori.

2.Monitorizarea volumului de muncă efectuat.

3. Stocarea informaţiei despre client.

4.Posibilitatea de a prezenta Proprietarului Raportul privind activitatea întreprinderii fară

pierderea timpului pentru structurarea lui.

5.Oportunitatea de a lucra cu Baza de Date din afara întreprinderii prin BROWSER, chiar

aflîndu-se după hotare. În cazul acesta va fi necesar să arendeze Hosting(un loc pe un oarecare

server-de obicei la MoldData- pentru a deplasa Baza de Date pe el);

6.Fiecare utilizator are login-ul lui în sistemul Bazei de date;

7. Fiecare login are drepturile sale de acces şi redactare a informaţiei în dependenţă de

atribuţiile sale;

8.Baza de date va permite Managerului General şi Proprietarului obţinerea rapidă a informaţiei

privind : numărul de operaţiuni efectuate de fiecare utilizator pe lună, trimestru, an; marimea

venitului, chieltuielilor şi profitului;

9. Tabloul de Bord ce va reflecta venitul, chieltuielile şi profitul;

10.Convertirea automată a u.c. conform nivelului stabilit de BNM;

11.În caz dacă, accidental, nu este Internet, Managerul General poate să întroducă cursul

valutar de sinestătător;

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 96: Sistemul Informational

12.Data efectuării operaţiunii se înscrie în mod automat ce garantează corespunderea ei cu

momentul înscrierii informaţiei şi nu permite modificarea ei.

13.Dispare necesitatea angajării unei persoane noi;

14. Securitatea Bazei de Date este asigurată de copierea în rezerva, numită “backup”, în mod

automat în fiecare zi şi se păstrează timp de o lună pe Hosting.

4.4 Evaluarea proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -

LogisticTransport” SRL

Binînţeles , implementarea acestui proiect impune anumite costuri. Acestea formîndu-se din

plata pentru munca Programmer-ului plus antrenarea personalului;

Arendarea Hostingului pe Server;

Deoarece Baza de Date a fost îndeplinită în PostgreSQL (SABD), care este deplasat in

Reţeaua Globală Internet gratis spre deosebire de Oracle, folosirea ei nu impune nici un

cost, aceasta neînsemnînd că nu este un Sistem de Administrare a Bazelor de Date sigur.

Deci costul Proiectului Baza de Date“ Evidenţa activităţii operationale a SC” AV -

LogisticTransport” va fi:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 97: Sistemul Informational

munca Programmer-ului + antrenarea personalului = 450 u.c.

Arenda Hostingului = 20 u. c pe an.

Total 470 u.c.

Dacă convertim în lei aceasta va costitui aproximativ 5297 lei la cursul $ USA= 11,27 lei, din

care 5072 lei lucrul specialistului şi 225 lei arenda Hostihg-ului pe 1 an.

Avînd în vedere că secretara care urma să fie angajată, trebuia remunerată cu un salariu de cel

putin 1000 lei pe lună, concediu plătit, asigurare medicală, posibile foi de boală ş.a.m.d.,

putem calcula termenul de răscumpărare a cheltuielilor efectuate. Deci acest Proiect se va

răscumpăra în aproximativ 6 luni. Programul a fost scris în termen de două săptămîni.

Luînd în vedere avantajele viitoare, enumerate mai sus, aduse de implementarea acestei Baze

de Date în sistemul infomational al întreprinderii”AV-LogisticTransport”, consider că

managementul acesteia va avea doar de cîstigat.

NOTĂ:Imaginea Interface a BD “ Evidenţa activităţii operationale a SC ”AV -

LogisticTransport” şi a Tabloului de Bord aleator se poate vedea pe următoarele pagini,

unde sunt arătate interfeţele programului: 1) logarea; 2)tranzacţiile efectuate cu informaţia

respectivă; 3)gasirea informaţiei stocate; 4) adăugarea tranzacţiei; 5)lista clienţilor; 6)

adăugarea clienţilor noi; 7)graficul ce reflectă numărul de tranzacţii efectuate de fiecare

utilizator; 8)Tabloul de Bord ce reflectă graphic veniturile, cheltuielile şi profitul întreprinderii

din activitatea operaţională.

Modul de funcţionare se poate vedea la PC.

Proiectul BD“ Evidenţa activităţii operationale a SC”AV-LogisticTransport” şi a

Tabloului de Bord a fost elaborat cu ajutorul considerabil al specialistului în Tehnologii

Informaţionale, Egor Spivac, căruia îi aduc sincere mulţumiri pentru răbdare şi operativitate.

De asemeni îi mulţumesc colectivului SC “AV-Logistic Transport” SRL pentru sinceritate,

încredere şi oportunitatea de a-mi efectua practica în cadrul ei.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 98: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 99: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 100: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 101: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 102: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 103: Sistemul Informational

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 104: Sistemul Informational

CONCLUZIE

Prin efectuarea prezentei lucrări am urmărit obiectivul să pătrund în esenţa şi importanţa

managementului resurselor informationale, a metodelor şi tehnicilor de eficientizare al lui în

sistemul de business”. M-am străduit să fac un studiu cît mai minuşios, am prelucrat o cantitate

mare de materiale şi sper că am reuşit, deşi, în “era informaţională” în care ne aflăm ar fi stupid

să declar că am aflat şi am studiat totul , deoarece tehnologiile informaţionale se dezvoltă cu

paşi enormi. Totuşi materialul prezentat se poate considera - o informaţie veridică şi bine

structurată propusă pentru o analiză managerială.

Lucrarea a fost scrisă în baza întreprinderii SC”AV-Logistic Transport”SRL, în cadrul căreia

am efectuat practica şi activitatea de bază a căreia este prestarea serviciilor de expediere şi

transport internaţional. În aceasta lucrare, în capitolul doi, s-a efectuat detaliat analiza

economico-financiară a întreprinderii prin calcularea indicatorilor reizultativi, analiza ponderii

şi structurii activelor şi pasivelor. În capitolul trei am descris detaliat sistemul informaţional din

întreprindera analizată, componentele lui, gradul de dotare cu SOFT şi HARDWARE, iar în

ultimul capitol am descris factorii ce influienţează managementul informational, impactul

sistemului informaţional asupra eficacităţii întreprinderii. Deşi este o întreprindere mică,

actualitatea problemei ridicate vuzavi de managementul informaţional este că practic toată

activitatea ei este bazată pe informaţie, şi profitul aşteptat şi obţinut depinde de modul în care

este organizat sistemul informaţional în întreprindere. Concluzionând, sistemul informaţional al

întreprinderii ocupă cele mai importante poziţii ale managementului organizaţiei, el realizează

multiple funcţii, prezentând o dinamică accentuată.

Informaţiile trebuie permanent reactualizate.

O companie trebuie să ştie să raspundă rapid la nevoile pieţei şi, în acelaşi timp, să raspundă

Într-o afacere, informaţiile reprezintă mai mult decît simple date despre clienţi şi despre

tranzacţiile care se incheie cu acestia. Puterea managementului informaţiilor depinde de

abilitatea managerilor companiei şi a angajaţilor acesteia de a scana, colecta, organiza, procesa

si menţine informaţii corecte despre competitori, clienţi, furnizori, parteneri, piaţa si mediul de

afaceri în general. Informaţiile reprezintă o valoare inestimabilă pentru reuşita unei afaceri.

Orice discuţie cu un competitor, client sau partener este un prilej pentru a obtine informaţii,

care să fie ulterior procesate, în vederea identificarii oportunităţilor şi pentru a răspunde cît mai

bine şi mai oportun nevoilor pietei. Experienţa pe care o au marile companii de succes din

lumea intreagă a demonstrat că trebuie create instrumente de pregătire a angajaţilor, pentru că

aceştia să poată colecta, procesa, organiza şi menţine informaţii relevante pe care apoi să le

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 105: Sistemul Informational

valorifice eficient. Cheia strategiei managementului informaţional o reprezintă utilizarea

proactiva a informaţiilor şi valorificarea optimă a potenţialului personalului companiei si a

oportunităţilor, toate acestea pe baza unui plan de dezvoltare. Nu doar colectarea informaţiilor

din mediul extern si răspunsul la cererile si nevoile clientilor trebuie să reprezinte o prioritate

pentru manageri, ci şi continua pregatire şi perfectionare a angajţilor. În unele companii nu se

prevede explicit în cultura organizaţionala că practicile informaţionale trebuie perfecţionate în

timp. Daca erorile în privinţa managementului informaţiilor se perpetuează în timp, compania

va inregistra performanţe scăzute, iar perioada necesară redresarii se va intinde pe un interval

de ciţiva ani. De aceea, este necesar ca managementul să înţeleaga şi să dezvolte practici de

management informaţional.

În lucrare am descris cum sunt aplicate cele cinci practici de management informational la

întreprindere– identificarea (scanarea), culegerea, organizarea, procesarea si menţinerea –şi că

între ele există anumite relaţionări. Companiile care au un nivel ridicat de maturitate a

practicilor de management informaţional acorda o importanţă deosebită acestui ciclu

informaţional. Cele mici la fel au nevoie de un sistem informational bine structurat mai ales

acum, în condiţii de criză, de globalizare, de concurenţă drastică, cănd riscul de a pierde

afacerea a crescut. În final am proiectat si realizat o bază de date ajustată la activitatea

întreprinderii, care sunt convinsă că va îmbunătăţi managementul informaţional al firmei.

Concluzionând, sistemul informaţional al întreprinderii reprzintă ocupă cele mai importante

poziţii ale managementului organizaţiei, el realizează multiple funcţii, prezentând o dinamică

accentuată. Consider că obiectivul lucrării a fost atins.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 106: Sistemul Informational

BIBLIOGRAFIE

I ) Literatură în limba română:

1. Ackoff R., „Bazele cercetării operaţionale”, Editura Tehnică, Bucureşti 1975.

2. Bulgaru Oleg, „Managementul sistemelor informaţionale”, Chişinău 1998.

3. Ciornîi N., „Economia firmelor contemporane”, Chişinău 2003.

4. Dumitrescu Mihail, „Întroducere în management general”, Editura Eurounion S.R.L., 1995.

5. Kuan Kate, „Cum să fii un bun manager”, Bucureşti 1998

6. T. Zorţelan, E. Burduş, G. Căprărescu, Managementul organizaţiei, Editura Economică,

Bucureşti, 1999

7. O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele Managementului organizaţiei, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 2002

8. Luca Gabriel Petru, „Management general”, Iaşi 1993.

9. Luca Gabriel, „Negocierea şi creşterea profitabilităţii activităţilor economice”, Suceava

1993.

10. Mihuleac Emil, „Bazele managementului”, Bucureşti 1993.

11. Puiu Alexandru, „Managementul în comerţul internaţional”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 1981. 2003.

12. Dumitru Oprea,”Globalizarea şi riscul securităţii informaţiilor ” , Iaşi 2006

13. M.Frăsineanu, „Managementul inovaţional”, Bucureşti 2000

14. Roco M., „Stimularea creativităţii tehnico-ştiinţifice”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti 1985.

15. Russu C., „Management”, Editura „Expert”, Bucureşti 1993.

16. Rusu C., „A.B.C.-ul Managerului”, Editura Gh. Asachi, Iaşi 1993.

17. Sandu Petru, „Management pentru intreprinzători”, Bucureşti 1997.

18. Shubin A., „Iniţiere în conducerea întreprinderilor”, Editura Tehnică, Bucureşti 1970.

19. Zaharia Marian, „Management. Teorie şi Aplicaţii C ++”, Bucureşti, Editura Tehnică,

1993.

20. Ţiriulinicova Natalia, Analiza rapoartelor financiare, editura ASEM Chişinău 2004

21. Manual TIR, Chişinău 2008

22. www.aita.md/Lists/Announcements/DispForm.aspx?ID=381

II) Literatură în limba rusă:

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 107: Sistemul Informational

23. A. С. Гринберг, И.А. Король, Информационный менеджмент, Москва 2006.

24. Справочник по конвенции CMR, Кишинэу, 2007

III) Literatură în limbi străine:

25. Blake R., „The new management grid”, Gulf Publishing, Houston, S.U.A., 1978.

26. Charles T. Meadow, „Appled Data Management”, John Wiley & Sons, 1976.

27. Gordon B. Davis „Management Information Systems”, McGraw – Hill International Book

Company, 1974.

28. Jean – Louis Le Moigne, „Les Systemes d’ Information dans les organisations”, Presesses

Universitaires de France, 1973.

29. Michael L. Gibson, „Systems Analysis and Design”, Boyd & Fraser Publishing

Company,

1994.

30. Bill Gates ,"Business@The Speed of Thought". 2001(“ Business la viteza gandului”).

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 108: Sistemul Informational

АННОТАЦИЯ

В XXI веке самым важным фактором будет скорость: скорость управления

предприятием и скорость его изменений. Чтобы держать руку на пульсе событий и

вовремя предвидеть будущие изменения во времени, организациям необходимо

радикально расширить свои информационные потоки.

Современные информационные потоки, позволяющие правильно организовывать

бизнес-процессы и разработать правильные стратегии, невозможны без "электронной

нервной системы". Большинство организаций не получают достаточно информации для

установления ключевых аспектов своей деятельности.

„Электронная нервная система” будет способствовать улучшению понимания ведения

бизнеса и комфортно использовать это для повышения его эффективности. Именно

инфраструктура, в основе которой лежат информационные потоки, станет в .XXI веке

“гвоздем программы”.

  Билл Гейтс,

  ""Business @ The Speed of Thought". 2001 ( "Бизнес со скоростью мысли").

Современный мир это мир, в котором экономика стремится к глобализации и имеет

тенденцию к усилению конкуренции на рынках и усложнения потоков информации,

товаров и услуг, людей и капитала. Большинство компаний сталкиваются с ростом

неопределенности внешней среды и сокращение жизненного цикла продукции. В

условиях расширения взаимной зависимости и высокая динамика изменений в мировой

конкуренции, все больше и больше компаний выходят за рамки ведения своей

деятельности только внутри своей страны, этот факт требует от их сотрудников все

более новые знания и ощущения международного потенциала , способность работать в

плане культурного взаимодействия, знание международных обычаев и правил перевозок.

  В настоящее время, принимая во внимание вышеизложенное, информация заведомо

становится одной из наиболее важных ресурсов для развития общества в соответствии с

материальными, энергетическими и человеческими ресурсами. B. Kompeyn гласит:

"информация всегда была ресурсом, но не так давно мы увидели первые проблески

восприятия информации в том же контексте, в котором экономисты рассматривают

материалы и энергию в качестве ресурсов”.

Информация имеет реальную цену, благодаря своей структуре. "Структурированная

информация, информация для прямого использования ,требует специальной структуры,

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 109: Sistemul Informational

которая стоит денег". При помощи информационных продуктов, у потребителей

появляется возможность удовлетворить свои потребности в информации и новых

знаниях.

"Предупрежден, значит, вооружен "

Каждому предприятию, чтобы выжить в конкурентной среде, необходимо знать в

деталях о стратегии и (если возможно) намерениях конкурирующих компаний в данном

секторе. Также необходимо знать заранее, что новшества появившиеся и в других

секторах, которые могли бы негативно повлиять на сектор его деятельности. Эти знания

накапливаются не хаотично, а согласно некоторым правилам.

Подчеркивая важность информации хочу также подчеркнуть важность транспорта ввиду

того что в экономике любой страны, будь то развивающейся или промышленно развитой

была, есть и будет необходимость транспортировки.

    Если мы проанализируем на экономическом уровне, то именно они являются

жизненно необходимым и важным сектором, также как промышленность, сельское

хозяйство и торговля, потому что доходы, полученные от перевозок пассажиров и грузов

являются относительно крупными и соответственно они чем более увеличиваются в

объеме тем больше увеличивается общая сумма доходов по всей экономике.

Транспорт крепко взаимосвязан со всеми отраслями экономики и обеспечивает связь

между различными местными центрами, регионами, странами.

    Без транспорта любая отрасль в любой стране не сможет развиваться, поскольку

любой товар ценен только тогда, когда он транспортируется к потребителю дешевым и

быстрым методом, также не менее важным является факт создания взаимосвязи между

регионами, странами, и, особенно местными центрами, которые полностью зависит от

этой отрасли. Вышеизложенное объясняется тем, что в дальнейшем я перейду к

описанию предприятия, чья базовая деятельность, является предоставление

экспедиционных услуг и международных перевозок.

Актуальность темы лежит в важности организации хорошо структурированной

информационной системы управления, для достижения целей организации.

Вместе с впечатляющим вступлением в нашу жизнь передовых информационных

технологий стали реальностью самые смелые мечты и идеи.

Основная цель данной диссертации заключается в тщательном изучении

многосторонних концепций, которые являются частью информационных ресурсов и

особенностей информационных ресурсов в управлении бизнесом для SC "AV-Locistic

Transport” SRL, показать, как влияют информационные системы компании на

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 110: Sistemul Informational

управление бизнесом, а также бизнеса в целом.

Для достижения целей, упомянутых выше, предлагаются следующие задачи, а именно:

▬ исследование теоретических основ методов исследований в области

информационного менеджмента.

▬ анализ экономическо- финансовой ситуации в SC “AV-Locistic Transport “SRL.

▬ детальный анализ информационной системы SC “AV-Locistic Transport “SRL.

▬аргументирование и выбор наиболее рационального способа развития

информационной системы предприятия.

     В первой главе под названием "Основы теоретических методов в управлении

информацией” состоит из четырех подглав где характеризуется с точки зрения теории

концепция и эволюция менеджмента. В этой главе даны определения информационных

систем, целей управления информационными системами, управление роль в разработке

информационных систем и процедур для управления оборудованием и технологиями.

Во второй главе oтображено финансово-экономическое состояние анализируемого

предприятия, факторов, негативно влияющих на развитие производства, используя

доказательства: три вида доходности (экономические, продаж и финансовой), три вида

ликвидности (текущая, быстрая и абсолютная) и т.д. анализ бизнес- структуры и

ресурсов, имеющихся в О.О.О. AV-Транспорт Логистика ", анализ структуры сети, т.д.

В третьей главе был осуществлен подробный анализ информации об управлении О.О.О.

AV-Транспорт Логистика ". В последней главе определены факторы, влияющие на

информационную систему предприятия. Влияние информационной системы на

эффективность, и предложен проект по улучшению информационного менеджмента

предприятия.

Проект базы данных "Учет оперативной деятельности SC„AV-Logistic Transport” SRL",

которая позволит улучшить информационную систему предприятия.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 111: Sistemul Informational

ANNOTATION

In the XXI century the most important factor will be speed: speed in management business and

its changes. To keep his hand on the pulse of events and to provide for future changes in time,

organizations need to radically enhance its information flows.

Modern information flows that allow to organize the correct business processes and develop

correct strategies, are not possible without "electronic nervous system." Majority of

organizations do not get information to establish key aspects of its activity.

"Electronic nervous system" will help to perceive better business comfortable and to use this

skill to increase its effectiveness. Namely the infrastructure, which are based on information

flows, will be in sec.XXI "show's target”.

Bill Gates,

"Business @ The Speed of Thought". 2001 ( "Business at the speed of thought").

Contemporary world is the world economy that globalization tends to increase competition in

markets and complicating the flow of information, goods and services, people and capital. Most

companies face is the increasing uncertainty of the external environment and reducing life

cycle of its production. In terms of increasing mutual dependence and high dynamics of

changes in world competition, more and more companies outside the boundaries of performing

his activities only inside his country, which require the knowledge of their staff more specific

referral in November and international capacities in a terms of cultural interaction, knowledge

of international customs and rules of transportation.

At present, taking into account the above, the information is knowingly one of the most

important resources for the development of society in line with the materials, energy and

humanities. B. Kompeyn states: "Information has always been a resource, but not so long ago

we saw the first shining perception information in the same context in which economists of

materials and energy as resources."

Information has a real price because its structure. "Structured information that is information-

for-dirrect require a special structure, which costs money." With consumer information

products are an opportunity to thank and needs in information and new knowledge.

            "Who is informed – is armed"

Each enterprise to survive in the competitive context, needs to know in detail the strategies and

(where possible) intentions of competing firms in the sector. Compare the needs to know in

advance the innovations that appeared in other sectors that could affect sector of activity. This

knowledge is not chaotic, but according to some rules.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 112: Sistemul Informational

Stressed the importance of information do not want to pass the order and shipments especially

as the economy of any country, whether it is in developing or highly industrialized's had, has

and will need transportation.

If we take a look at the economic world, well that these have a vital and important sector, along

with industry, agriculture and trade, because the revenue obtained from the procedure for

transportation of passengers and goods are relatively large and with as they are more bulky

with both increases the total revenue of the entire economy.

Shipments are close together with all branches of the economy and provide connections

between various local centers, regions, countries.

Without any transport industry of any country would not be able to develop, because any price

is good only when it is transported to the consumer in a cheap and fast, equally important is the

fact to understand establishment of regions, countries, and especially local centers entirely

dependent on this branch.

News basis lies in the importance of organizing a well structured information system

management, to achieve the objectives of the organization.

With spectacular entry in our life and advanced technologies of information have become the

reality Scattered dreams and ideas.

The aim in this thesis is to study thoroughly and variously the concepts .

The is due in May said that the review will move to an enterprise activity that is basic-

forwarding services and international transportation. The main purpose of this thesis lies in the

thorough study and multilateral concepts that are of particular resources leinformaţionale and

information resources management business to SC "AV-Locistic Transport SRL, influienţiază

show how the information system of the company on business management, and business in

general.

To achieve the goal mentioned above following objectives are proposed, namely:

▬ theoretical foundations of research methods in management of information

▬ analyze the economic and financial SC “AV-Locistic Transport “SRL.

▬ detailed analysis of the information system of SC”AV- Locistic Transport” SRL.

▬ reasoning and choosing the most rational way to improve the information system of

enterprise

     The first chapter with the name “Fundamentals of theoretical methods in management of

information” is comprised four chapters which is characterized in terms of theory and concept

development management. In this chapter are the definitions of information system, the

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 113: Sistemul Informational

objectives of management information systems, management role in developing information

systems and procedures for management of equipment and technologies.

In the second chapter we showed the economic and financial analysis of the factors negatively

influencing the development of the production process, using evidence: three types of return

(economic, the stimulation and financial), three types of liquidity (current rapid and absolute),

etc. analyze business structure and resources available to SRL” AV- Logistic Transport ",

analyzing the structure of the net, etc.

In the third chapter was the detailed analysis of management information SC”AV- Locistic

Transport “SRL.

In the last chapter we determined factors influence the information system of enterprise. The

impact of information system on the effectiveness and we suggest the Project a database

"Evidence of operational activity of SC”AV-Logistic Transport " SRL which will improve the

enterprise's information system.

PAGE \* MERGEFORMAT 4

Page 114: Sistemul Informational

ANEXE

PAGE \* MERGEFORMAT 4