sĂnĂtate prin gÂndire Şi alimentaŢie - in memoriam ing ... nr 12.pdf · publicaţie patronată...

12
Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM ing. VALERIU POPA Din cuprins: EDITORIAL ANUL 2, NR. 12, SEPTEMBRIE 2009, 12 PAGINI, 1,50 LEI La ora actuală, psihologii au descoperit că dacă un copil mic nu primeşte iubire, corpul său scade în dimensiuni şi slăbeşte, chiar dacă primeşte toate substanţele nutritive de care are nevoie. S.O.S., lucrurile au stat cu totul altfel. A fost învăluit cu toată dragostea, a primit numai articole de care avea nevoie. De la lună la lună, cititorii au observat că evoluează în bine, se dezvoltă armonios şi că sale. Copilul acesta de suflet al Fundaţiei are un singur regret: nu poate să meargă singur, ci numai dus de mână de câţiva distribuitori. Şi-ar dori să ajungă în fiecare colţ de localitate românească, şi-ar dori să fie citit de toţi cei care agreează astfel de informaţii şi mai ales de cei care au nevoie de aceste informaţii ştri nu vor să scrie literatură ci scriu trăiri personale. Relatează poveşti ale unor oameni adevăraţi. Adună cu înfrigurare cifre, date, atitudini, sentimente, caractere ale unor oameni care au trecut demult la cele veşnice dar şi-au lăsat bogăţia sufletului şi a comportamentului lor generaţiilor viitoare. De ce această atitudine? De ce scrijelesc cu pana lor înmuiată în călimara sufletului lor şi croşetează dantele d . Poate pentru a-şi elibera mintea şi inima. Poate pentru a aduce alinare oamenilor aflaţi în suferinţă. Poate pentru a spune tuturor că viaţa este scurtă, frumoasă şi trebuie trăită cu demnitate, cu credinţă, într-o armonie perfectă de lumină, dans, echilibru şi parfum. Poate pentru a-i convinge pe cititori că abia atunci când în colţul ochilor va mai apă o lacrimă, ea, această nestemată a sufletului să spele toate amintirile triste ale vieţii. Poate pentru a ne reaminti nouă oamenilor că a trăi sănătos nu presupune un anume secret. mult. Poate numai satisfacţia că a avut nevoie mai mult – le dă o stare de bine şi bucurie, exact de ce are nevoie sufletul omului pentru a-şi spori fericirea. Poate, poate… Ce mai contează pentru ce? a ne demonstra nouă tuturor, că în ciuda tuturor proceselor tehnice realizate, viaţa nu s-a îmbunătăţit: oamenii nu sunt mai fericiţi, mai luminoşi, mai liniştiţi, mai buni, mai empatici… nici măcar mai sănătoşi! Vedeţi, s-au construit multe şcoli pentru copii şi tineri. Copiii au şcoli mari, frumoase, laborat Şi totuşi ei nu au progresat. Înainte, orice grajd, casă, şopron putea servi drept şcoală. Nu conta că vântul pătrundea prin ferestrele lipsă, că viscolul se strecura prin imitaţia de uşă,că fiecare copil venea de acasă cu un lemn pentru foc, că nu existau cărţi, numai învăţătorul avea una că nu existau…Şi totuşi din astfel de şcoli au ieşit fiinţe excepţionale, caractere puternice, nobile, adevărate modele. Aceasta ne dorim şi noi de la acest copil minune Sănătate S.O.S. să creascăşisă înflorească spre deliciul semenilor noştri cititori. Să se dezvolte şisă-şi diversifice tematica spre desfătarea semenilor noştri cititori. Cu fiecare numărsă realizăm simbioza redactor cititor. Nu vrem să vă învăţăm vrem să vă arătăm. Nu vrem să vă educăm vrem să vă exemplificăm. Nu vrem să vă impunem vrem să vă aduceţi aminte Nu vrem să vă transformăm vrem să vă îndreptăm. Nu vrem să vă plictisim vrem să vă deschidem. Vrem să vă punem la dispoziţie o alegere divină. Noi, cu toţii, cei prezenţi aici, am învăţat de la Maestrul nostru Soarele. El ne încălzeşte, ne lumineazăşi ne însufleţeşte pentru a face şi noi la fel cu dumneavoastră. Acum, la un an de zile facem plecăciune Măria Cu copilul nostru, acest , încet dar sigur, va merge pe picioarele . Colaboratorii no , in gândurile lor? Poate pentru a se face utili. Poate pentru a se bucura de ei rea , Nimic mai u fost de ajutor cuiva, atunci când acesta a Sau poate oare, televiziune, radio, piscine, terenuri de sport, etc. LAMULTIANI, dragi colaboratori! LAMULTIANI, dragi cititori! . Ta, cititorule! Doar credinţă, rugăciune, gândire pozitivă, puterea de a o lua mereu de la capăt şi imensa disponibilitate de a o lua mereu de la capăt. PetreAnca INTERVIU CU PETREANCA(continuare) (Traian Cepeka) P.A. ... Este foarte important P.A. Despre problema educaţiei medicale, nu doar a studenţilor ci şi a medicilor. Medicii sunt foarte, foarte stresaţi şi transmit această stare şi studenţilor... Pagina 2 - Interviu ce voi spune în continuare. T.C. Despre ce anume? VITAMINELE NATURALE - SURSELE SĂNĂTĂŢII (Mariana Ştirbu) În comparaţ ă egume, sucuri proaspete, ne menţ parametri maximi, fiind uşor asimilate Pagina 3 - Terapii ie cu vitaminele de sintez , vitaminele naturale asimilate din fructe, l in tonusul la . OMUL CARE S-A NĂSCUT ÎNAINTEA TIMPULUI SĂU!!! (Carmecita Tăbăcaru) Ce coincidenţă stranie: în acelaşi an, aceeaşi luna şi o diferenţă de doar 3 zile au văzut lumina zilei doi URIAŞI ai acestei lumi Bernard Shaw şi Nicola Tesla Pagina 4 - Texte din trecut : George . CALEA LUMINII, ADEV Ă RATA CUNOAŞTERE, EXPRIMĂRILE SINELUI (Corina Schell) Conştiinţa de sine ne ajută să vedem cu Lumină, luminându-ne, amplificându-ne intuiţia, vocea sinelui nostru. Este important să credem în ea şi s-o înţelegem. Pagina 11 - Pagina spiritului AGRICULTURAINDUSTRIALĂ (Mihai Sîmbotin) Acest articol este un semnal de alarmă. Aparent ire aruncată în curtea vecinilor antici şi moderni, în realitate este un strigăt de durere: agricultura devine un instrument ucigaş, nu hrănitor Pagina 8 - Natura versus tehnologie este o priv . Suntem la Numărul 12. Am împlinit un an de la apariţie. Aducem cele mai sincere mulţumiri tuturor celor care prin strădania lor redactor şef, redactor, distribuitori, colectivul tipografiei, pacienţi de la pagina 11 şi 12 au făcut atât de agreabilă această publicaţie, încât, de la lună la lună tirajul ei a fost mereu altul. Nu vă cerem dragi cititori decât să ne suportaţi în continuare. Noi nu facem decât să vă aducem informaţii utile şi pertinente care să vă schimbe viaţa şisă vă menţină o stare de sănătate de invidiat. Conducerea Fundaţiei LAMULTIANI, S.O.S. !

Upload: others

Post on 06-Sep-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM ing. VALERIU POPA

Din cuprins:

ED

IT

OR

IA

L

ANUL 2, NR. 12, SEPTEMBRIE 2009, 12 PAGINI, 1,50 LEI

La ora actuală, psihologii au descoperit că dacă un copil mic nuprimeşte iubire, corpul său scade în dimensiuni şi slăbeşte, chiardacă primeşte toate substanţele nutritive de care are nevoie.

S.O.S., lucrurile au stat cu totul altfel.Afostînvăluit cu toată dragostea, a primit numai articole de care aveanevoie. De la lună la lună, cititorii au observat că evoluează în bine,se dezvoltă armonios şi căsale. Copilul acesta de suflet al Fundaţiei are un singur regret: nupoate să meargă singur, ci numai dus de mână de câţiva distribuitori.Şi-ar dori să ajungă în fiecare colţ de localitate românească, şi-ardori să fie citit de toţi cei care agreează astfel de informaţii şi maiales de cei care au nevoie de aceste informaţii

ştri nu vor să scrie literatură ci scriu trăiri personale. Relatează poveşti ale unoroameni adevăraţi.Adună cu înfrigurare cifre, date, atitudini, sentimente, caractere ale unor oamenicare au trecut demult la cele veşnice dar şi-au lăsat bogăţia sufletului şi a comportamentului lorgeneraţiilor viitoare.

De ce această atitudine? De ce scrijelesc cu pana lor înmuiată în călimara sufletului lor şicroşetează dantele d

. Poate pentru a-şi elibera mintea şiinima. Poate pentru a aduce alinare oamenilor aflaţi în suferinţă. Poate pentru a spune tuturor căviaţa este scurtă, frumoasă şi trebuie trăită cu demnitate, cu credinţă, într-o armonie perfectă delumină, dans, echilibru şi parfum. Poate pentru a-i convinge pe cititori că abia atunci când în colţulochilor va mai apă o lacrimă, ea, această nestemată a sufletului să spele toate amintirile triste alevieţii. Poate pentru a ne reaminti nouă oamenilor că a trăi sănătos nu presupune un anume secret.

mult. Poate numai satisfacţia că aavut nevoie mai mult – le dă o stare de bine şi bucurie, exact de ce

are nevoie sufletul omului pentru a-şi spori fericirea. Poate, poate…Ce mai contează pentru ce?

a ne demonstra nouă tuturor, că în ciuda tuturor proceselor tehnice realizate, viaţa nus-a îmbunătăţit: oamenii nu sunt mai fericiţi, mai luminoşi, mai liniştiţi, mai buni, mai empatici…nici măcar mai sănătoşi!

Vedeţi, s-au construit multe şcoli pentru copii şi tineri. Copiii au şcoli mari, frumoase,laborat Şi totuşi ei nu au progresat. Înainte,orice grajd, casă, şopron putea servi drept şcoală. Nu conta că vântul pătrundea prin ferestrele lipsă,că viscolul se strecura prin imitaţia de uşă, că fiecare copil venea de acasă cu un lemn pentru foc, cănu existau cărţi, numai învăţătorul avea una – că nu existau… Şi totuşi din astfel de şcoli au ieşitfiinţe excepţionale, caractere puternice, nobile, adevărate modele.

Aceasta ne dorim şi noi de la acest copil minune – Sănătate S.O.S. – să crească şi să înfloreascăspre deliciul semenilor noştri cititori. Să se dezvolte şi să-şi diversifice tematica spre desfătareasemenilor noştri cititori. Cu fiecare număr să realizăm simbioza redactor – cititor.

Nu vrem să vă învăţăm – vrem să vă arătăm.Nu vrem să vă educăm – vrem să vă exemplificăm.Nu vrem să vă impunem – vrem să vă aduceţi aminteNu vrem să vă transformăm – vrem să vă îndreptăm.Nu vrem să vă plictisim – vrem să vă deschidem.Vrem să vă punem la dispoziţie o alegere divină. Noi, cu toţii, cei prezenţi aici, am învăţat de la

Maestrul nostru – Soarele. El ne încălzeşte, ne luminează şi ne însufleţeşte pentru a face şi noi la felcu dumneavoastră.

Acum, la un an de zile facem plecăciune Măria

Cu copilul nostru, acest

, încet dar sigur, va merge pe picioarele

.Colaboratorii no

,

in gândurile lor?Poate pentru a se face utili. Poate pentru a se bucura de ei

rea ,

Nimic mai u fost deajutor cuiva, atunci când acesta a

Sau poate

oare, televiziune, radio, piscine, terenuri de sport, etc.

LAMULTIANI, dragi colaboratori!LAMULTIANI, dragi cititori!

.

Ta, cititorule!

Doar credinţă, rugăciune, gândire pozitivă, puterea de a o lua mereu de la capăt şi imensadisponibilitate de a o lua mereu de la capăt.

PetreAnca

INTERVIU CU PETREANCA(continuare)

(Traian Cepeka)

P.A. ... Este foarte important

P.A. Despre problema educaţiei medicale, nudoar a studenţilor ci şi a medicilor. Medicii sunt

foarte, foarte stresaţi şi transmit această stare şi studenţilor...

Pagina 2 - Interviu

ce voi spune încontinuare.

T.C. Despre ce anume?

VITAMINELE NATURALE - SURSELESĂNĂTĂŢII

(Mariana Ştirbu)

În comparaţ ăegume, sucuri

proaspete, ne menţ parametri maximi,fiind uşor asimilate

Pagina 3 - Terapii

ie cu vitaminele de sintez , vitaminelenaturale asimilate din fructe, l

in tonusul la.

OMUL CARE S-A NĂSCUT ÎNAINTEATIMPULUI SĂU!!!

(Carmecita Tăbăcaru)

Ce coincidenţă stranie: în acelaşi an, aceeaşi luna şio diferenţă de doar 3 zile au văzut lumina zilei doiURIAŞI ai acestei lumi Bernard Shaw şi

Nicola Tesla

Pagina 4 - Texte din trecut

: George.

C A L E A L U M I N I I , A D E V Ă R A T ACUNOAŞTERE, EXPRIMĂRILE SINELUI

(Corina Schell)

Conştiinţa de sine ne ajută să vedem cu Lumină,luminându-ne, amplificându-ne intuiţia, voceasinelui nostru. Este important să credem în ea şi s-o

înţelegem.

Pagina 11 - Pagina spiritului

AGRICULTURAINDUSTRIALĂ

(Mihai Sîmbotin)

Acest articol este un semnal de alarmă.Aparentire aruncată în curtea vecinilor antici şi

moderni, în realitate este un strigăt de durere:agricultura devine un instrument ucigaş, nu

hrănitor

Pagina 8 - Natura versus tehnologie

esteo priv

.

Suntem la Numărul 12.Am împlinit un an de laapariţie. Aducem cele mai sincere mulţumirituturor celor care prin strădania lor – redactorşef, redactor, distribuitori, colectivul tipografiei,pacienţi de la pagina 11 şi 12 – au făcut atât deagreabilă această publicaţie, încât, de la lună lalună tirajul ei a fost mereu altul. Nu vă ceremdragi cititori decât să ne suportaţi în continuare.Noi nu facem decât să vă aducem informaţii utileşi pertinente care să vă schimbe viaţa şi să vămenţină o stare de sănătate de invidiat.

Conducerea FundaţieiLAMULTIANI, S.O.S. !

Page 2: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

ÎNTREBĂRI DE LA PACIENŢIINTERVIU CU PETREANCA(Continuare din num rul trecut) de Traian Cepekaă

Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

T.C. C

ce voi spune în continuare.T.C. Despre ce anume?

,

, nu

, în plus, nici nu man

nu doctori.

tente, arta compasiunii, a

T.C. Cum, acestea nu se predau în facultate?

u

Medicii nu ar

T.C. ?P.A. C

U

, nici altul nu este de condamnat pentru ceea ce f

… pile.

,

T.C. Oare?

cine ar vreaructor,

P.A. B

pentru bani, nu pentru alt gen de foloase.

,

P.A. Nu.

P.A. Nu

duce înapoi partenerul plecat etc.T.C.

des

T.C. ?P.A. Gata. Putem trece la alt subiect.

P.A. Nu. Gelozia este un apanaj al prostiei, nu al iubirii. Gelozia estecaracteris

puternic

uzura aceasta dintre oameni?P.A. Din pr

P.A. Aici nu este vorba de preten

T.C. Cum din ce ar trebui?

niciunul.

red că este suficient cât am vorbit despre medicinăalopată şi despre medici. Vă propun să abordăm un alt subiect.

P.A. Nu încă. Este foarte important

P.A. Despre problema educaţiei medicale, nu doar astudenţilor ci şi a medicilor. Medicii sunt foarte, foarte stresaţi şitransmit această stare şi studenţilor. „Voi trebuie să învăţaţimedicina aşa cum am învăţat-o şi noi, în acelaşi mod” esteremarca medicilor profesori care predau disciplinele din cadrul

facultăţilor de medicină. Educaţia medicală nu este atât de bună pe cât ar putea fidacă cei educaţi ar avea sentimente de compasiune şi empatie, o doză mare demodestie şi o stare acceptabilă de linişte. Avem aici de-a face cu un paradox.Medicii trebuie să lucreze cu oameni care suferă îngrozitor şi totuşi ei suntpregătiţi pentru acest lucru. Le lipseşte înţelegerea, modul civilizat decomunicare şi ifestă interes în a-şi îmbunătăţi abilităţile decomunicare şi interacţiune dintre medic şi pacient. Foarte puţini îşi dau seamacât de valoroasă este relaţia dintre medic şi pacient în procesul de vindecare.

T.C. Nu vă supăraţi că vă întrerup. Niciodată nu aţi folosit termenul doctor cinumai medic. De ce?

P.A. Din punctul meu de vedere ca să fii doctor trebuie să-ţi fi dat doctoratul,este un titlu ştiinţific. Peste tot în lume există facultăţi de medicină de undestudenţii, la absolvire, vor fi medici,

T.C. Mă rog, încă o dată, scuze pentru întrerupere.P.A. Sunt adeptul teoriei budiste că medicul sau terapeutul poate face mai

mult decât orice medicament sau terapie. De ce oare studenţii să nu înveţe odisciplină separată, arta ascultării a empatiei şi aconştiinţei. Crezi că această artă se învaţă în cele câteva zeci de minute câte ţine ocuvântare pe această temă la terminarea facultăţii?

P.A. Nu. Să-ţi spun ceva care merită spus. În tradiţia tibetană, ca să dobândeşticompasiunea şi starea de linişte, ai nevoie de treizeci până la patruzeci de ani. Ornoi vorbim despre aceste calităţi la ceremoniile de absolvire. Cum să le obţinăstudenţii, ce trebuie să facă, ce atitudine trebuie să adopte, ce să cultive fiecare,nimeni nu îi învaţă.

Şi atunci şi mai miră că sunt medici care îţi vorbesc de sus, răstit, te dauafară din cabinet, te lasă să aştepţi până bea cafeaua sau termină de „pipăitasistenta”?

trebui nici un moment să uite cine sunt şi de ce au dorit sa devinămedici.

e nu îţi este clar?T.C.Aţi vorbit puţin cam dur despre medici. Despre terapeuţi ce puteţi spune?P.A. Nu am vorbit deloc dur, sunt numai foarte realist. Şi unii şi alţii trebuie să

ştie ce este aceea suferinţă. Trebuie să treacă printr-o suferinţă, altfel ei se credzei. nii că au „studiat” mulţi ani în facultate iar alţii că au citit multe cărţi despreplante. Să fim cât se poate de realişti, nici un titlu nu-ţi conferă obligatoriu şicalificativul de OM, acel calificativ pe care l-am primit cu toţii la naştere.

T.C. Şi totuşi…P.A. Da. Şi totuşi medicul termină o facultate pe când terapeutul poate fi orice.

Nici unul ace. Răspunzători suntnumai aceia care apelează la astfel de oameni (medici sau terapeuţi).

T.C. Zilele trecute îmi spuneaţi că aveţi suficiente informaţii despre medicicare au terminat facultatea cu

P.A. Pile sau bani. Dar ştiu destule cazuri mai ales din domeniul stomatologic.Odraslele mergeau noaptea la discotecă şi ziua dormeau la cursuri iar părinţiiobţineau note de trecere numai cu plicuri format C5 sau C6.

P.A. Nu te obligă nimeni să mă crezi. nu am folosit informaţii fărăacoperire. Şi-apoi cine crezi că şi-ar da viaţa pe mâna unui pilot care a învăţat artapilotajului după manualul de zbor, sau pe mâna chirurgului care a învăţatmedicina după casete video, sau să înveţe conducerea unei maşini cuun inst care la rândul său a luat permisul la Piteşti?

T.C. Nu prea mă încântă ideea.ineînţeles că nu. De fapt acest aspect este valabil pentru orice meserie.

Când îţi alegi o profesie, trebuie să-ţi placă, să o practici cu drag, nu pentru titlu,nu

T.C.Aveţi prieteni medici?P.A. Da, am şi nu puţini. Am toată stima şi consideraţia pentru ei şi pentru cei

pe care nu-i cunosc personal dar îşi fac meseria cu prisosinţă. Urmăreşte cumvorbesc pacienţii despre ei şi-ţi dai seama de valoarea factorului uman.

T.C. Dar prieteni preoţi?

T.C. Nu comentaţi?

T.C. Dar prieteni terapeuţi, ocultişti, experţi?P.A. Experţi în ce?T.C. Nu ştiu, experţi în spiritism, ocultism, misticism ş.a.m.d.

P.A. Nu am. Până acum nu am auzit decât de lăudăroşi. Că te pot hipnotizaoricând, că te-au întâlnit în astral şi că din acel moment au un control total asupracorpului pacientului, că au preparat o licoare şi că te pot scăpa de orice boală sauîţi poate a

Şi nu este adevărat?P.A. Nu. În astral nu ni se poate întâmpla absolut nimic. Nu este posibil ca o

persoană să fie hipnotizată împotriva voinţei ei, decât în anumite condiţii şiîmprejurări. Din păcate ne lăsăm prea impresionaţi de oamenii care pretind afi mari maeştri, care le ştiu pe toate doar pentru că au citit câteva cărţi. Niciodatăcărţile nu pot înlocui experienţa. Oricâte cărţi am citi nu putem deveni dintr-odată specialişti şi experţi. Să întrebăm dacă vrei pe oricare cititor dacă ar plecaîntr-o croazieră pe oceanul Pacific cu o navă al cărei căpitan a urmat un curs denavigaţie prin corespondenţă. Ce spui? Nu ai glas?

T.C. Ba da, am glas. Cred că nu ar pleca. Dar cum să-i ghicim pe aceştiimpostori?

P.A. Etalonul de aur care stă la baza valorii unei persoane este experienţaacumulată. O să ai poate ocazia să discuţi sau să fii spectator la dizertaţiile unorastfel de specimene umane. Îţi vorbesc cu emfază, gesticulează, dau ochii pestecap, elocinţa lor clocoteşte. Fugi cât poţi! Sunt oameni periculoşi. Poate şi acumeste valabilă aşa-zisa culme a pedagogiei. Să înveţi pe altul ceea ce tu nu ştii!Dacă o carte vrea să ne înveţe ceva, întreabă-l pe autor dacă el poate să facă cescrie. Dacă nu, înseamnă

T.C. Da, am întâlnit astfel de oameni. Dacă stau bine şi mă gândesc, pentruunii dintre ei am adunat date ca să li se probeze impostura.

P.A. Vezi că am dreptate? Cel mai bine, astfel de oameni ar trebui să stea într-orezervă de spital.

T.C. Aţi vorbit în câteva numere despre iubire şi, oricum subiectul nu esteepuizat. Ne puteţi spune dacă gelozia este un atribut al iubirii?

tică oamenilor care nu ştiu să iubească, sunt posesivi, vor ataşament,vor siguranţă (socială, financiară) vor să aibă un statut etc.

Astfel de oameni sunt o pacoste pentru cei din jur, gelozia nu arată decâtslăbiciunea lor, neputinţa lor de a oferi partenerului ceea ce acesta îşi doreşte maiales în plan afectiv.Astfel de oameni te fac sclavi, îţi îngrădesc libertatea.

T.C. Dar libertatea nu înseamnă înţelegere?P.A. Sigur că da. Este cel mai bun parfum al dragostei. Aici nu mă refer la

dragostea ca o relaţie ci la dragostea ca stare de a fi. Adică să fii iubire, nu săiubeşti o anume persoană.

T.C.Aţi spus ceva de relaţie.P.A. Da. Oamenii leagă relaţii deoarece se tem de singurătate. Relaţiile dintre

oameni nu au nimic substanţial. Dar pentru unii orice relaţie este mai bună decâtnimic. În acest sens, aşa-zisa iubire nu e decât un fel de duşmănie, un modelegant de tortură reciprocă, un stil aparte de dominare, o „picătură chinezească”de distrugere fizică şi morală.

T.C. Ce se întâmplă atunci când iubirea este lipsită de gelozie?P.A. Este divină. Cei care ştiu să folosească cea mai ă forţă din lume -

iubirea – pot să atingă cea mai înaltă culme, numită Dumnezeu.T.C. Şi cei care nu?P.A. Vor fi chiriaşii fideli ai întunericului. Ei nu vor găsi decât cotloanele

întunecoase ale existenţei şi nu vor ajunge niciodată pe crestele însorite ale vieţii,acolo unde este dans, muzică, poezie, parfum, libertate, respect de sine şi pentrusine.

T.C. Şi totuşi, de ceostie. Din proasta înţelegere a femeii că este urât să divorţezi, că

toţi copiii trebuie să stea şi cu mama şi cu tata, că ce a unit popa, omul nu poate sădesfacă, etc.

T.C. Se cere prea mult? Sunt partenerii pretenţioşi?ţii. Cert este că se întâlnesc practic doi

cerşetori, fiecare cerşeşte de la celălalt. De aici scandalul. De multe ori pe lucruride nimic. Fiecare crede despre celălalt că îl înşeală, că nu este fidel, că nuprimeşte suficient din ce ar trebui.

P.A. Fiecare are pretenţiile lui, fiecăruia i se pare că celălalt nu se ridică la nuştiu ce aşteptări.

T.C. Nu sunt copilării?P.A. Nu. Sunt lucruri cât se poate de serioase şi de mature pe care cei mai mulţi

oameni nu ştiu să le rezolve.T.C. De aceea sunt aşa de mulţi oameni trişti, supăraţi, nervoşi, neîmpliniţi,

bolnavi la trup şi minte, etc.?P.A. Evident. Pentru că niciunul dintre soţi nu vrea să dea, amândoi vor numai

să primească. Şi, evident când doi vor sa primească, nu primeşte

te ne

Niciodată

(Va urma)

Page 3: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

TERAPIIAnul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Vitaminele naturale – sursele sănătăţiiÎn acest articol ne vom îndrepta atenţia către vitaminele C şi E, vitamine ce fac parte

din triada vitaminelor anticancer, alături de vitaminaA.Vitaminele

în a tuturor maladiilorie cu vitaminele

de sintez , vitaminele naturale asimilate din fructe,l in tonusul la

. În plus,sunt vitale ei umane.

Este una din vitaminele triadei, indispensabile organismului pentru efectulantioxidant. Vitamina C s , i cea a

ire. Asimilarea în organism estede stres, alcool, tutun, se supune tratamentului de cortizon sau

antibiotice.

copii - 60 mgi - 150 mg

Dozele pot fi modificate cu acordul medicului sau terapeutului.

- împotriva iiunea bacteriilor,

ea nivelului de interferon în sânge, celulele vizateavând apoi o mai bun rezisten la virusuri;

- activit ;- i iile de oxireducere;- previne bolile cardiovasculare, artroza împotriva

trombozei;- ia anumitor tipuri de cancer;- combate oboseala;- reduce efectele negative ale metalelor toxice;- p ,, ,,- la sinteza hormonilor;

fierul;- form colagenul –- te fert ;- la formarea oaselor ilor.

Hipovita, în cazul consum

Scorbutul este principala a de lipsa vitaminei C.

La ii i : hemoragii,n greutate.

a vitaminei C poate determina alergii, astri de digestie, dureri osoase,

ie a patologiei determinative iunicardiovasculare).

hrean, gulii, trunjel, ridiche, nap, trunjel, broccoli,, fenicul frunze, , creson, spanac, linte e), die, ardei

iute, ii.gutui, mere, e, ine, z negru, , or, ,

, e, coarne.fructe de caju, papaia, kiwi, zizif, âie, portocale,

grapefruit, durian, mango, mandarine, ananas.alge, uchi, brad, busuioc, ceai chinezesc, cicoare, cimbru,

ica-cucului, coada-calului, dud, fragi, mare, r, , ,ducel fructe, , rozmarin, tevie, trandafir fructe, , salvie, soc.

ii. de organism,numai în organismele vegetale.

copii - 5 -7 u.iadul i - 15 u.i

- antioxidant important, având rol în încetinireaproceselor de î . Practic, radicalii liberi rezulta i dinmetabolismul celular celulele împotriva efectelor negativeale radicalilor liberi;

- este angajat în lupta împotriva produselor toxice fumul deigar i a factorilor i;

- ajut la tratarea afec iunilor articulare, este necesar în cazul efortuluifizic intens;

oxigenarea celulelor, încetine te procesul de îcelular

- reduce considerabil riscul cataractei;- reduce riscul unor forme de cancer;- este necesar în tratamentul epilepsiei, este necesar pentru ia

pielii, asigur ia organismului fa de dioxidul de azot, fa denitrozamine, radia ii, chimioterapice.

- te fecunditatea;- este un factor anticoagulant i î te capilarele;- este un antiinflamator natural.

- iuni ale ficatului;- d absorb ia lipidelor;- i i

i;- f ;- t ie;

absen or biliare în duoden;- a -

i impoten , pierderea reflexelor,

mers i derea masei musculare, sterilitate.- la nou-n i copiii prematur prin anemie hemol .

ulei de germeni de grâu, ulei de floarea soarelui, ulei dein, ulei de nuci, ulei de susan, ulei de ricin.

fulgi de , orez, orz, hri , mei, soia.rnac, ), morcovi.

creson, broccoli, fetic de Bruxelles, praz,tomate.

mere, pere, piersici, prune, caise, or, , struguri, ze,mure, agri e, nuci, castane.

mandarine, portocale, grapefruit, banane.alge, aloe, cardamon , nalba, nap,

plop negru.

Vitaminele „ iuni” pentru metabolismul celular. Eleaduc „instrumente” nucleului celular pentru ca celula dirijeze „simfonia”

, prin codul genetic.

Terapeut terapii complementare

Igien i nutri ie - Prof. doctor. Floarea Damaschin

sunt acele substanţe magice ce ajutăorganismul nostru să reziste faţ şi sărămână mai mereu în formă. În comparaţ

ăegume, sucuri proaspete, ne menţ parametri

maximi, fiind uşor asimilate fiind aport deenergie cosmică fiinţ

e absoarbe prin mucoasele bucală esofagiană şintestinului subţ însă, diminuată, dacă omul estemarcat consumă

adulţ

veghează cu vigilenţă nfecţiilor, inhibă proliferarea şiacţ măreşte mobilitatea limfocitelor şi neutrofilelor,stimulează creşter

ă ţăstimulează atea cerebralăntervine în reacţ

şi acţionează

previne apariţ

relungeşte durata vieţii - denumită vitamina elixir-de-viaţa-lungăparticipă

- metabolizeazăează rol esenţial;

creş ilitatea masculinăparticipă şi a dinţ

minoza C este frecventă la alcoolici, la fumători, la persoane învârstă ului de antibiotice, de aspirină, de cortizon, în stres şifebră puternică.

fecţiune determinată

nou-născuţ alimentaţ artificial carenţa determinăhematoame, scăderea apetitului, scăderea î

Carenţ enie, cefalee, contuzii,tulbură epistaxis, scăderea în greutate, scădereaimunităţii, creşterea predispoziţiei la infecţii, cicatrizarea întârziată, creşte risculde apariţ (osteoporoză, cancer, cataractă, afecţ

rădăcină de pă păvarză conopidă (mlădiţ păpă

roşcireş viş coacă căpşune meriş măceşe

cătină scoruşlăm

hasmaţciuboţ iarbă ienupă măcriş nalbăpă pătlagină ş urzică

Este denumită vitamina fertilităţ Nu poate fi sintetizată esteprodusă

ţ

funcţionează cambătrânire captează ţ

şi protejează

ă conţinute deţ ă ş poluanţ

ă ţ ă

- susţine ş mbătrânireă;

dezvoltării

ă ă protecţă protecţ ţă ţă

ţmăreş

ş ntăreş

afecţisfuncţii cronice în ţnsuficienţa de aport de seleniu şi exces alimentar de acizi graş

nesaturaţibroză chisticăulburări de resorbţ

- reducerea până la ţa sărurilnemie, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni gastro intestinale, afecţiuni

hepatice, afecţ uni ale sistemului nervos, afecţ uni retiniene, asteniemusculară, diaree, prostată, i ţă sexuală

nstabil, căderea părului, scăăscuţii ş i se manifestă itică

ovăz şi ovăz, pâine de secară şcăpăstă ţelină (rădăcină

ă, salată, varză

meriş zmeură coacăş

, coada-şoricelului, lucernă, măceş

trebuie văzute ca instrucţsă

metabolică

ă ş ţ

VITAMINAC

VITAMINAE

Doze zilnice:

Legume:

Fructe:

Fructe exotice:

Plante:

Doze zilnice:

simi:

Cereale:Legume:Frunze, tulpini:

Fructe:

Fructe exotice:Plante:

Mariana tirbu

Bibliografie:

Acţ apeutică:

Afecţiuni datorate carenţ

Acţiune terapeutică:

Afecţiuni datorate carenţei de vitamina

iune ter

ei de vitamina C:

Sursele naturale de vitamina C

E:

Surse naturale de vitamina E

Uleiuri si gră

Ş

Page 4: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Omul care s-a născut înaintea timpului său!!!

Despre George Bernard Shaw am scris î

Paradoxal, Nicola Tesla,ârstnicul” George

Bernard Shaw, era fascinat de cifra 3: toateopera

.Provene Ta

. Mama nu avea nici un fel destudii, dar lipi

La 17 a h ,

. Îngrozit de gravitateabolii, preotul Tesla,

, face: îi promite fiului

u .

pentru ,sau sunete produse de obiecte aflate î

La 30 ani a emigrat î

Tesla amotoarele lui Edison, dar modul de comunicaredintre cei doi mari ingineri nu a fost cel mai fericit.

Tesla ze pe cont propriu, ajutat de: a inventat a dezvoltat curentu

es.

Spirit activ, dorni

ca

comandat de unde radio,.

artificial cu o lungime de aprox. 40metri.

l i m i t a urea acestui

tehnice, a plasat un oscilator î. A

Tesla a descris primul radar

oric arme .ne g

,

un promotor!

Geniul o

agreab i

realizarea unui test de invizibilitatEra acea „

provizoriestart.

, prin retragerea lui NicolaTesla (în 1942, când avea 86 ani) din experiment, lamomentul la care acesta devenise periculos.

ue

El

fost un

fost un mare consumator de cafea: averificat efectele ei noncercat e la ea: avea

î , darconsuma din ea doar o . S

aroma cafelei, plin cu cafea,

Zece ani i-a trebuit ca s renun e la cafea, dar ar .

consumate

Î , cereale erau

enetelorchimizate

Din punct de vedere econo

, . Ea eram

.Un alt avantaj imentelor vegetale era

.a marelui savant

Nicola Tesla a murit la 87 ani

Teslaionale ,

paranormale, pe care le-apus în valoare cu ajutorulunor sponsori incare au investit î

ofitul afost î

Concluzia:

iale ?

Îi sprijinim?

n numărultrecut al revistei.

născut în Croaţia, ladiferentă de 3 zile de mai „v

raţiile şi rezultatele pe care le făcea trebuia săfie divizibile cu 3

a dintr-o familie deosebită. tăl său erapreot, un om educat

avea o inteligenţă sc toare pe care ceidoi copii ai săi au moştenit-o.

ni Tesla s-a imbolnăvit de oleră o boalăinfecţioasă foarte gravă, care afectează în moddeosebit subţire. se manifestă printulburări digestive şi poate fi recunoscută uşor prinmortalitatea ridicată de 85 %

care îşi dorea ca fiul său săurmeze aceeaşi carieră religioasă ca şi el oconcesie importantă că îi varespecta dorinţa de a studia ingineria la Politehnicadin Graz, Austria, dacă va supravieţui nemiloaseiboli.

Tesla a învins boala şi a urmat studii universitare.Nu era o persoană obişnuită: existenţa lui era marcatăde apariţia unor imagini dintr-o altă dimensiunedecât cea reală. Stările sale de bună dispoziţie sau desupărare erau însoţite de străfulgerări luminoase.Avea viziuni strălucitoare, tot aerul de jur împrejurulsă era însoţit de limbi de flăcări vii, de vibraţii

Urechea sa avea o acuitate peste normal şi puteaauzi sunete imperceptibile un om obişnuit

n mişcare lamare distanţă. Putea concepe mental scheme şidispozitive perfect funcţionale după traspunerea lorpractică.

n Statele Unite ale Americii,atras de oportunităţile imensului continent. Aici alucrat iniţial la firma lui Thomas Edison careproducea lămpi incandescente de iluminatalimentate cu curent continuu. perfecţionat

a decis să lucresponsori importanţi şi lelectric alternativ pe care îl folosim astăzi cu succla instalaţia electrică de reţea, în Europa

cde cunoaştere, Tesla şi-a continuat cercetările.

A realizat primulneon cu iluminaref l u o r e s c e n t ă ş i ar e a l i z a t p r i m e l efotografii cu raze X.

Primul brevet pentrua p l i c a ţ i i r a d i o î iaparţine tot lui.

La 42 ani a făcutprima demonstraţie dinlume de miş re şicontrol a unei nave prinunde radio: era unexperiment cu un navomodel care se deplasa pesuprafaţa unui lac artificialdar era începutul comunicaţiilor fără fir

A construit 2 bobine uriaşe cu care a realizatprimul fulger

Cunoştinţele şi culturamedie a oamenilor dinacea perioadă de final des e c o l 1 9înţelege pasuriaş spre cunoaştere pe

care l-a făcut Tesla. Părea mai mult de domeniulfantasticului decât de domeniul ştiinţei.

Ca să îi uimească şi mai mult pe apropiaţii săi şi casă sporească controversele legate de performanţelelui n pământ, la oanumită adâncime cesta a oscilat cu aceeaşifrecvenţă cu a pământului şi a provocat primulcutremur artificial.

şi a descoperitprocedeul prin care putea crea un scut energetic caresă oprească trecerea ărei la graniţa ţării

Dacă ândim la faptul că descoperirile lui erauplasate la începutul secolului 20 este lesne de înţelescă produceau uimire dar mai ales erau greu de înţelesşi acceptat.

De ce ? Pentru că Tesla a fost

menirii, aşa cum este supranumit de uniiautori, a avut ca obiectiv pacea mondială.Impresionanta sa personalitate avea însă oslăbiciune, o naivitate legată de scopul omenirii:acela de a trăi în pace şi armonie, de a creaechipamente, maşini, orice obiect sau aplicaţie caresă conducă la starea de bine a omenirii, la o toleranţăşi o convieţuire ilă între toate comunităţile şnaţiunile.

A fost implicat parţial în proiectul Philadelphiacare işi propunea ea unor nave de război. teleportare” saudeplasarea unui obiect în timp şi spaţiu, de la un lociniţial la o destinaţie şi revenirea lui lapoziţia de

Există multe fabulaţii legate de participarea luiEinstein la acest proiect

Există şi multe comentarii legate de stilul să deviaţă, n înţeles la acea epocă.

şi-a schimbat treptat dieta: a înlocuit carnea cupeştele şi cu timpul a renunţat complet la orice fel decarne păstrând însă laptele ca aliment de bază.

O lungă perioadă de timp a fumător înrăit:voinţa l-a ajutat şi a renunţat la ţigări.

Iniţial acive pe propriul organism şi a

î cu multă dificultate să renunţntotdeauna la masă o cană mare de cafea

mică ceşcuţă avura însă înîntregime , bucurându-se de prezenţaunui vas mare faţă de care trebuia sămanifeste un exerciţiu de voinţă pentru a reducecantitatea consumată.

ă ţenunţat

Credea că apele poluate de populaţiefac mult mai mult rău oamenilor decât controversatacafea.

n acelaşi scenariu din belşug şiurmau să rezolve lipsa hranei chiar şi în ţărisuprapopulate ca India şi China.

Tesla considera că o mie de lucruri rele, luate la unloc, nu ar egala forţa distructivă a alim

care macină sănătatea oamenilor.mic alimentaţia

vegetariană era considerată de Tesla mult maiavantajoasă fiind cu mult mai ieftinăsuperioară şi din punct de vedere al perfor anţelorfizice şi mentale pe care le căpăta orice individ şiTesla reprezintă o dovadă certă a acestei afirmaţii

al utilizării alşi oprirea sacrificării animalelor

Sănătatea şi forma fizică s-aupăstrat până la bătrâneţe: aceeaşi siluetă zveltă,aceeaşi podoabă capilară.

. Viaţa sa lungă a fostun şir neîntrerupt de experienţe extraordinare. Avăzut cu ochii minţii tot ceea ce a realizat. Avizualizat într-o altă dimensiune (diferită de lumeamaterială pe care o percepem noi, muritorii de rând),toate dispozitivele, echipamentele şi proiectele pecare le-a realizat şi toate au funcţionat fără greş.

a fost un om cucal i tăţ i excep ţ

teligenţin calităţile

şi inteligenţa lui. Prn mică măsură al

sponsorilor şi într-o măsurăuriaşă, covârşitoare, alomenirii.

constă încâteva întrebări

Există în preajma noastră persoane cu calităţiextrasenzor

Putem pune în valoare calităţile lor ?Înţelegem valoarea acestor oameni?

Holera, pentru mulţi o dramă, pentru NicolaTesla o şansă unică

Ciudat imbold dătător de viaţă

genţa pusă la dispoziţTesla şi-a dezvoltat aceste

calităţi paranormale.

Foarte tânăr, la 39 ani a avut cunoştinţele şi

Era o vrajă sau puterea omului de a înţelegeforţa şi energia

Omul care s-a născut înaintea timpului său!

vantajele acestui tip de alimentaţie.

Scenariul său despre alimentaţiadetrona supremaţia cafelei: „pur şi simplu nu vamai fi la modă”.

Carmencita Tăbăcaru

„ ” !

!!!

Cu inteli ie atât degeneros de mama sa,

curajul de a proiecta hidrocentrala pentrucascada Niagara care producea curent electricalternativ.

naturii?

Nicola Tesla a devenit vegetarian convins dea

viitorului

Statuia lui Nicola Tesla de la cascada Niagara,statul nord american New York

c

. New York

Ni ola Tesla, cuc a r t e a l u i R o g e rBoskovich "TheoriaPhilosophiae Naturalis",în faţa spiralei bobinei deî n a l t ă f r e c v e n ţ ă atransformatorului la EastHouston St

Bib l iogra f i e :; Periodice diverse

Asoc ia ţ i a In te rna ţ iona lă aVegetarienilor

intestinul Boala

Ce coincidenţă stranie: în acelaşi an, aceeaşi luna şi o diferenţă de doar 3 zile au văzut lumina zilei doiURIAŞI ai acestei lumi Bernard Shaw şi Nicola Tesla: George .

Tesla la 77 ani

Page 5: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

SFATURI UTILEAnul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Cerealele - i terapiealimentaţie şÎnc rtate t

Grâul (Triticum Sativum)

terapeutice ale grâului:

Grâul germinat

Germinarea grâ de trei ori

.

sau terapie cu cereale? Ce vi se pare mai potrivit?

Mic dejun

Aperitiv cu ardei grâu germinat

u germinat

ă din cele mai îndepă impuri, hrana a fost considerată unveritabil medicament.

„Şi Dumnezeu a spus:

Indicaţii

ului face să crească conţinutul de vitamina Efaţă de seminţele negerminate şi este asimilabilă de zece ori mai uşor decătre organism decât vitamina E sintetică

Alimentaţie sănătoasă

şi

Salată asortată cu grâ

Mariana Ştirbu

Deşi în ultimul secol, a fost înlocuită de produsefarmaceutice, totuş mentaţia naturală rămâne medicamentul nostru de bazăîn compoziţia ei găsind substanţ le chimice necesare prevenirii ş vindecării

şi alina boli acutecronice cum ar fi: infecţ cţiuni cardiace, constipaţia, afecţ

Natura ne-a pus la dispoziţie o întreagă

ţ rale este că pe lângăgenerează

n acest articol ne vom îndrepta atenţia că

Toate cerealele au o structură asemănătoare: o coajă gată înceluloză şi hemiceluloză, vitamine şi săruri minerale, un germen ce conţ

ne şi minerale ş conţ şi puţ

Cerealele se consumă la diverse tratamente şrte, sub formă de germeni, tărâţă, făină, pâ Valoarea lor

nutriţională variază în funcţuţine vitamine, să

Cerealele conţ glucide, fiind principala sursă energie.Amidonuleste o glucidă complexă, compusă dintr-o multitudine de lanţuri moleculare deglucoză nţin lipseşte lizina pecare o găsim î proteina animală ouă, lactate). Toate cerealele conţ

fibre. Vitaminele A, C,D le găsim în cantităţ

ângă faptul că cerealele reprezintă o sursa bogată în substanţ necesareorganismului, ele ajută el dr. RosemaryNeuman, doctor în ştiinţ na, a descoperit căorzul şi ovă t, datorită

De asemenea porumbul conţine substanţ riscul decardiopatie ischemică ş urma studiilor s-a demonstrat căcerealele conţ şi ţ nactivasubstanţele carcinogene. Cancerul, ală olile cardiovasculare şitulbură

ancerul este cu precădere o boalăţă a fi tratat printr-o alimentaţ (+),

bazată n punct de vedere energetic conţin această

cunoscut încă din neolitic, originea aflându-seînAsia Centrală sia Mica, ocupă cele mai mari suprafeţe din agricultură

e folosi intern sub formă de tărâţe de grâosi sub forma de cataplasme, în cosmetică în bă

afecţiuni carenţafecţafecţafecţafecţ

cţafecţafecţ ischemie, aterosclerozăafecţ te, colite, dispepsie, constipaţ tulbură

afecţ m, adenom de prostată, impotenţă, sterilitate,cistite, infecţ

afecţafecţalte afecţiuni convalescenţă, căderea părului, creştere, ală n sarcină

Fibrele sub formă de celuloză şi hemicelulozăză şi alte calităţi; curăţă să

şi totodată e toxice din intestin, care dacă arrămâne mai mult timp

constă în faptul că îmbibă culichidele, dând senzaţia de saţietate, deci pericolul că

lângă faptul că este uşor de produs şi necostisitor, reprezintăde vitamine, minerale, enzime ş

ste considerat a fi biogenetic ş ergia lui vitală

”Eseeni, Evanghelia Pă

toate seminţele germinate şi în seminţele de grâu se produc transformă

aminele B se găsesc dinabundenţă în grâul germinat faţă ajutăcorpul să digere carbohidraţii şi să folosească energia din ei, măreşte deasemenea rezistenţa la infecţ mplexul de vitamine B, numite şi vit

, ajută funcţ otrivastresului de orice natură

ţionează caantioxidant, protejând inima, stimulâ

Au fost făcute studii care au evidenţiat că ului încolţit îţia femeilor au determinat creşterea lactaţiei la femeile ce alăptau,

creşterea fertilităţii şi chiar eliminarea sterilităţii. Chiar dacă grâdintre sursele cele mai bogate în vitamina E naturală, conţinutul să se tripleazăatunci când este supus încolţ

Publicaţii ale dr. Benjamin Frank arată rolul grân atenţia publică sunt aduşi antioxidanţii şi o gamă largă de enzime

exogene. Grâul germinat conţine aceş danţi precum şn Chula Vista, California) a făcut

cercetări pe aproape 200 pacienţi bolnavi de cancer care deţineau regimurivegetariene şi care includeau în dietă şi seminţ ziile sale înurma studiilor făcute au pus în evidenţă creşteri semnificative ale imunităţiiorganismului î ă

ăla Centrul de Cercetă Universităţ

otenţ ele testate pe şoareciiinoculaţ

şi pă Cu toate că morcovii şi pă

şi priveşte acţiunea lor anticancerigenă. Chiardacă cest experiment nu este o dovadă concludentă că ecacancerul la oameni, cercetările în legătură ca alimenteanticancer continuă

Petre Anca, preşedinteleFundaţiei „există parare a produselor alimentare şifolosirea lor, printre care Anca are înregimurile ş şi cereale ţ cele compatibilecu afecţiunea şi structura energetică ormulă ă

entru a vă ajuta să vă hotărâţ e la dispoziţia dumneavoastră câtevareţ e pe bază şi

2 căni grâ tăiate mă miere dealbine, 4 mere, scorţişoară după

ul se alege şi se pune la fiert în apă suficientă. După ce a fiert ş răcit, sealcă rţii. Pentru o porţie: Pe o far ul fiert,împreună cu 2-3 linguri din zeama lăsată, se presară 1 lingură tăiatemă după gust şi deasupra mă răzătoare sautăiat cubuleţe ş ţ şoară Se serveş

brânză uîncolţit, 1 ceapă, o legătură de mărar verde, o legătură de pătrunjel, uleimă

Se îndepărtează cotoarele, seminţele şi se spală ardeii, scurgâ Seprepară o compoziţie din brânză de vaci frecată cu ulei de măsline şi grâulgerminat. Se adaugă mărarul verde, pătrunjelul şi ceapa tocat mă unt. Se umpluardeii cu compoziţia obţinută

ţelină, 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 200 grame grâ măsline, zeamă lămâie,pă

morcovul, ţelina, sfecla roşie. Roşiile se taie felii, ceapa se toacămărunt. latieră aranjează astfel: la mijloc sfecla roşie stropită cu ulei demăsline şi zeama de lămâ grămăjoare

şi grâul germinat. Peste roşiile tăiate felii se pune ceapătăiată fin şi ţelină rasă oată salata se presară pă

Poftă bună

„hrana medicament”i ali ,

e ibolilor.

Modificând regimul alimentar putem atât preveni, cât sauiile, afe le iunile

gastrointestinale, nervoase, cutanate, cancerul.farmacie, prin alimente. Ele au efecte

laxative, antibiotice, antiacide, anticoagulante, detoxifiante, antioxidante,anticancerigene. Avantajul alimenta iei natu , rezultatelebenefice, nu efecte secundare.

Î tre cereale.

(Facerea 1.29)

(pericarp) boine

lipide, proteine, vitami i miezul ce ine amidon ineproteine.

prin supunerea i astfel se potfolosi: fie ine, paste, etc.

ie de tratamentele la care sunt supuse. Cu cât suntmai prelucrate, cu atât au mai p ruri minerale, fibre.

in 70-78% de

. Cerealele co în medie 8-12% proteine (din care ,n , in potasiu,

magneziu, fosfor, calciu, fier, vitaminele complexului B,i reduse sau deloc.

Pe l ela vindecarea anumitor boli. Astfe la Universitatea statului Monta

zul, spre exemplu, au un puternic efect anticolesterolemianbeta-glicanilor. e ce reduc

i carii dentare. Înin inhibitori de proteaze antioxidan i, care au rolul de a i

turi de brile mintale este una dintre cele mai grave boli ale secolului. Din punct de

vedere energetic, c extrem Yin (-), de aceea estecu putin ie puternic purificatoare extrem Yang

pe cereale, care di energieextremYang.

-,A .

Se poat u, fiert, terci, pâine, paste.Extern îl vom fol la gomaj, i,pentru clisme.

- iale – demineralizare;- iuni dermato-venerice – acnee, furuncule, prurit;- iuni endocrine;- iuni hematologice – anemie;- iuni maligne – cancer;- afe iuni metabolice – diabet, obezitate;- iuni neurologice – SNV, neuromusculare;- iuni cardiovasculare – ;- iuni digestive – hepati ii, ri

gastrointestinale;- iuni urogenitale – fibro

ii urinare;- iuni psihiatrice – depresie, nevroze, psihastenie;- iuni osteo-articulare – reumatism;- – ptare, î ,

insomnii.

prezente în pericarpulcerealelor reglea tranzitul intestinal, dar mai au rurilebiliare, colesterolul elementel

acolo ar deveni cancerigene. Un alt avantaj al consumuluide cereale fiind bogate în fibre, ajunse în stomac se

tre supraponderabilitateeste mult diminuat.

Pe una din celemai complete surse naturale i proteine. În pluse i are capacitatea de a transfera encorpului uman.

cii.Ca în ri

miraculoase în timpul procesului de germinare. Vitde cel negerminat. Vitamina B complex

ii. Co amineantistres la ionarea sistemului nervos, fortificându-l împ

.Grâul este una din cele mai bune surse de vitamina E ce ac

nd fertilitatea.

introducerea grâ nalimenta

ul este unau

irii.ului germinat în procesul de

reîntinerire. Îti antioxi i enzime exogene.

Dr. Thelma Arthur (Centrul de cercetare di

e germinate. Conclu

n toate cazurile. Toxicitatea sângelui, crescut de obicei în cancer,a fost redus aproape în toate cazurile.

În 1978 ri Oncologice ale ii din Texas, dr.Charles Shaw a testat o varietate de alimente vegetale pentru a descoperip ialele elemente anticancerigene. Printre aliment

i cu carcinogene s-au aflat grâul germinat, germenii de linte, fasoleamuguri, morcovii trunjelul. trunjelul au avut efectinhibant asupra carcinogenelor, ei nu au fost la fel de puternici ca germenii degrâu grâul germinat în ceea ce

a germenii pot vindcu folosirea germenilor

.În cartea „ a domnului

un capitol ce face referire la modul de precerealele. Fiecare pacient al domnului

i terapiile stabilite de dânsul ; bineîn elescu , într-o f individualizat .

” PetreAnca

P i, voi punet de grâu germeni de grâu:

u, 4 linguri smochine runt, 4 lingurigust.

Grâ i s-atuiesc 4 po grâ

smochinerunt, se pune apoi mierea rul dat pe

i praful de scor i . te ca mic dejun.

4 ardei mari, 250 grame dulce de vaci, 100 grame grâde

sline.ndu-se bine.

e r. Se servesc ca aperitiv.

u germinat, 4 linguri ulei de detrunjel verde.Se rad

În sa seie, iar pe margini în restul de legume,

contrastând în culori,. Peste t trunjel verde tocat.

!

Terapeut în terapii complementare

Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toatăfaţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă î ea vor fi hranavoastră

Umeziţi grâul pentru ca îngerul apei să-l pătrundă. Apoi lăsaţaerului să-l îmbrăţ şeze. Şi lăsaţ de dimineaţă nă

sub razele soarelui, pentru ca îngerul luminii solare să

n el. Acest

i-l la aerpentru ca îngerul i i-l pâ seara

coboare asupra lui

Nu există boală incurabilăSănă ndire ş aţie în memoriam Valeriu Popa”,

încălcat tea legi de nutriţie caomul, nici o altă creatură de pe pământ nu mănâncă cu o aşa de mare lipsă dediscernămâ ilelor noastre. Hrana prea multă înseamnă că seforţ ză ficatul şi rinichii, filtrând şi prelucrâ ; inima lucreazăprea mult pompâ ; ventilând şi curăţând sângeleobosesc şi plămânii de hrană putrezeşte îdevenind toxic distruge un plăm

”tate prin gâ i aliment

Niciuna din creaturile lui Dumnezeu nu a atâ

nt ca omul zea nd reziduurile

nd lichidele din organism. Surplusul n intestine, iar lichidul

ân bolnav

Ingrediente:

Ingrediente:

Ingrediente:

furie întinsă, se pune ¼ din

¼ kg sfeclă roşie, 2-3 roşii, ½

1.2. SNV – Sistem Nervos Vegetativ

Protează - enzimă care catalizează descompunerea protidelor din aminoacizi.

Page 6: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

MEDICINA ALOPATĂ versus .... Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

BOALA SUFLETULUI – CANCERULCa oameni suntem interconectaţi cu noi înşine, adică suntem interconectaţi cu trei„corpuri” care ne compun fiinţa: spiritul, trupul şi sufletul.

În acest număr mi-am propus să abordez c ncerul caboală în sine să explic şi care suntcauzele declanşatoare

oala, în special cancerul, nu este o pedeapsă. Sufletul bolnav este cel careimprimă în corpul fizic mesajul de suferinţă în speranţa că

remediind situaţia care a cauzat durereţ este singura care poate găsiiinţ tridimensională formată din organism, sufletul este

mediatorul, interpretul între spirit şi trup. Sufletul bolnav, rănit ste cel caresemnalizează o fizic, pe care uneori îl răsfăţămpeste măsură satisfăcându-i toate capriciile, fiţele, poftele, este doar

costumul nostru de cosmonauţi săsupravieţuim pe Terra.

nţa noastră, adevăratul nostru „eu”, scânteia divină unică şitotuşi unitară, care fraternizează fiind una cu întregul cu Dumnezeu şi întreagaSa creaţie. De aceea spiritul este mereu fericit. El nu are nevoie nici de mâncare,nici de somn, trăieşte etern şi re-întrupat pentru a-şi îmbogăţi experienţa în drumul său către Creator. Spiritul este fericit fiindcăaparent neavând nimic el are totul. El este înzestrat cu tot ce are mai bunCreatorul nostru, fiindcă de la El vine. Are liber arbitru, are posibilitatea de acrea şi de a mai ales are posibilitatea să desăvârşeascăfiinţa umană tridimensională atunci când este lăsat să se exprime. Cândmoderatorul-suflet

Unde locuieşte spiritul?Are el un loc anume preferat în trup?este mereu cu noi, ştie totul despre noi, a arhivat toată evoluţia

noastră din sfera de creaţie Tatălui, până la această experienţă terestră şi, maimult cunoaşte destinul şi viitorul nostru. Deţine toată informaţia despre noi şicele mai bune soluţii pentru noi.Are toate răspunsurile.

Domnul Petre Anca, în conferinţele dumnealui, între subiectele abordate cupredilecţie a vorbit ori de câte ori a avut ocazia despre spirit. Dânsul a fost cel dela care am învăţat distincţia clară între cele 3 componente ale fiinţei noastre.Dânsul a afirmat că spiritul nu este în inimă şi nu este în creier. Inima este doar omaşinărie cu funcţie de pompă care face ca sângele să irige corpul, prin sistemulde artere şi vene, să hrănească organele şi celulele, să vehiculeze substanţenutritive, oxigen, vitamine, oligoelemente, enzime, şi să elimine

ţ către rinichi şi colon substanţele nocive şi produşii de metabolism.creier nu este locul spiritului, creierul fiind doar un computer, un panou

de comandă pentru funcţionarea organelor şiviaţa vegetativă, mentală şi psihică.

susţine că spiritul locuieşte în sângele , iar o relaţiesănătoasă între spiritul-sufletul şi trupul nostru se obţine doar dacă radiaţiasângelui nostru este cât mai pură. Cu alte cuvinte un sânge curat emite ofrecvenţă înaltă, condiţie esenţială pentru a-i asculta vocea, mesajul, pentru a-lsimţi şi a ne uni cu el.

Un om unit cu el însuşi funcţionează armonios, ca un tot.ui şi a trupului sunt diferite.

Energia spirituală este una în noi toţi. Este foarte înaltă, este cea mai înaltă formăde energie având vibraţia cea mai mare. De aceea spiritul nu poate fi văzut cuochii noştri fizici, doar cu ochiul spiritu

noastră să funcţioneze

Sufletul este şi el o formă de energie cu frecvenţă înaltă, mai înaltă decât atrupului, însă mai joasă decât a spiritului. De aceea el este între cele două formede energie, între spirit şi trup. Nici el nu se arată ochilor noştri decât atunci cândajna îşi reintră în atribuţii. este asimilat cu conştiinţa noastră, el este celcare suferă atunci când acţionăm greşit. xpresia „mă doare sufletul” exprimăceea ce simţim atunci când am rănit pe cineva, când am făcut o nedreptate, o gafă

ost răniţi la rândul nostru. De semenea suntem fericiţi atunci cândam făcut o faptă bună, când iubim şi suntem iubiţi, când suntem sănătoşi, etc.

Energia cu vibraţia cea mai joasă, condensată în materie vizibilă ochilornoştri este trupul nostru fizic.

ătura cu spiritul, pentru a-i prinde frecvenţa şi a-i ascultasfaturile, pentru a accede la cunoaşterea pe care el o stăpâneşte la iubirea şifericirea care le reprezintă şi care sunt esenţa sa, trebuie să ne ridicăm vibraţiafoarte mult. Este vorba de vibraţia sufletului nostru, care odată ce va fi reuşitaceasta, automat va transforma şi vibraţia trupului nostru. Asta nu înseamnă căvom deveni invizibili, că ne vom dematerializa, ci doar că trupul nostru va atingeun grad de puritate şi armonie, iradiind din lumina spiritului încât magnetismulsău va deveni vizibil ochilor materiali ai semenilor noştri care vor fi fericiţi săaibă parte de compania noastră.

Dar, pentru aceasta, pentru a da naştere omului nou, omului spirit, este nevoiecum am spus ca sufletul să facă efortul de a se purifica cât mai mult cu putinţă.Această purificare înseamnă un efort conştient, perseverent către Lumină.Înseamnă practicarea virtuţilor. Înseamnă post, fiindcă nimic nu purifică maimult materia decât postul. Numai aşa ne aducem aminte că nu suntem doartrupuri, că suntem şi suflet şi spirit şi dacă dorim putem trăi şi fără hrană, numaicu apă şi prana (lumină sau energie cosmică). Nu putem renunţa la apă fiindcăapa este ea însăşi e pură, purtătoare de informaţie şi indispensabilăvieţii.

Energia cosmică, prana, absorbită de corpurile noastre prin respiraţie şi princhakra sahasrara precum şi prin piele, circulă în corpul nostru prin meridianeleenergetice precum şi prin sângele nostru, sânge în care apa este un vehicul. Eatransportă prana la toate celulele şi atomii corpului.

Ne purificăm sufletul şi trupul prin post, prin clisme, curăţindu-l de toxine, defermentaţia şi putrefacţia din colon, pentru ca sângele să fie cât mai curat.

ntă a domnului Petre Anca amînţeles profunzimea acestei afirmaţii. Nu există boală

2, sau 3”. În funcţie de gradul avansat al sângelui alterat domnulPetre Anca cataloghează pacienţii separându-i pe cei cu BG de cei cu afecţiunimai uşoare. Un sânge foarte stricat este cel în gradul 3 care afectează organismulprintr-o boală gravă.

Deci sângele alterat este cel care ne blochează frecvenţa spiritului făcânduni-l astfel inaccesibil, deşi este vorba de spiritul nostru şi nu a altei persoane.

acă nu suntem în stare să dialogăm cu spiritul nostru, cum să fim în stare săînţelegem şi să comunicăm cu spiritele semenilor noştri? De aici separările,răutăţile, conflictele între oameni. Dacă toţi am fi una cu spiritul stru, ne-am daseama că spiritul este acelaşi în fiecare dintre noi şi că nu suntem separaţi

impotrivă acelaşi spirit e în toţi. Puterea noastră de copii ai lui Dumnezeutocmai în aceasta constă, în unitatea noastră la nivel de spirit. Spiritul este cel carefraternizează, el este cel care iubeşte, el este cel care se regăseşte pe sine cubucurie în fiecare semen, în natură şi chiar în Universul întreg

, întreaga creaţie, materială şi imaterială, Universul întreg, nurăin, ci fiecare este experienţa noastră în drumul către Dumnezeu. Suntem mai

aproape de El cu fiecare seamăn cu care vibrăm şi ne identificăm, cu respectul şiş ţ faţă de măreţia Naturii, cu iubirea şi ş ţ

Asta înseamnă un sânge curat.

conştientizăm săgândim pozitiv. Să nu ne lăsăm mintea să lâncezească lamentându-se înresentimente, remuşcări tardive şi fără rost. ici să n-o lăsăm să sară în viitor,întreţinând false temeri, cărora le dăm viaţă alimentându-le cu energie şiprogramându-le să devină reale imaginaţia noastră ă. Riscăm să

. Domnul Petre Ancaobişnuieşte să spună: Trăiţi la maximum clipa prezentă, bucuraţi vă de eafiindcă e unică. N-o să vă mai întâlniţi niciodată cu ea”.

E necesar să ne schimbăm modul de a fi de a gândi, de a acţiona, de a neraporta la Sine şi pentru Sine, pentru ca viitorul să ne găsească făcând aceasta înmod firesc, ca o obişnuinţă, ca oameni ai noii lumi, ca cetăţeni ai Universului şicopii ai Luminii.

Purificarea noastră înseamnă exact purificarea gândurilor, rafinarea

Atât medicul cât şi naturistul din mine sugerează ca alimentele să fie cât maicurate, simple. Hrana să fie uşor de digerat, aleasă cu moderaţie, doar atât câtavem nevoie.

vom biciui corpul, forţând organele noastre inima, tubul digestiv,rinichii să funcţioneze peste măsură folosităpentru comunicarea cu spiritul, pentru ca el să poată crea.

Gândul nostru bun, pozitiv să însoţească conştient, mereu atent fiecareactivitate a noastră.

Când postim, postul nostru să fie însoţit de gânduri de bucurie, de recunoş ţăşi iubire pentru Creator că ne-a creat şi spirite, că nu avem doar funcţia animalică,instinctuală, aceea de a mânca şi

toate dotate cu inteligenţă şi memorie proprie. Ele celulele, aumemorat până n ADN-ul celular trăirile noastre, momentele noastre de fericire:când şi lor le-a fost bine, când sângele a circulat vesel, nestingherit prin vase,curgând în flux zglobiu ca-n jgheaburile pline de apă după ploile repezi de vară.

a, modul în care apare

.B

, omul va desciframesajul, a.

Fiin a .În f a spirit – suflet -

evulnerabilitate. Corpul - trupul

„haina” sauvehiculul nostru terestru, „ ”, care ne permite

Spiritul este ese,

. El este Nemuritorul, întrupat

se exprima pe sine. Are,

ul îi permite, realizând unitatea, în fapt armonia: spirit –suflet – organism.

Spiritul nostrua

,

,

,

reziduuri,trimi ândNici în

a corpului în ansamblu, pentru

Domnul Anca omului

Cele trei energii carecompun omul, respectiv energia spiritului, a sufletul

,al, cel al ajnei. Pentru aceasta trebuie ca

epifiza perfect, de ea depinzând trezirea celui de-al treileaochi al nostru.

SufletulE

sau când am f a

Pentru a lua leg,

pe

o entitate foart

Ca pacie„ ci doar sânge stricat în

diferite grade 1,,

, -

D

no.

D ,

. Fiecare semen alnostru ne estest

recuno tin a recuno tin a pentru Lumina ceo primim din Univers.

urificarea gândurilor atunci când alegem

N

prin febrilpierdem

„ -

,

lor,spiritualizarea lor.

Astfel nu neconsumând energie . Energia trebuie

tin

a procrea.Lumea din noi e lumea celulelor noastre, a miliardelor de celule care compun

corpul nostru, ,î

,

acea soluţie salvatoare

Noi toţi suntem energie, inclusiv trupul nostru fizic, doar că cele treicomponente ale fiinţei noastre au tipuri diferite de energie, de vibraţie.Vibraţia la trup, realizează armonia ceastăarmonie înseamnă unitate ar unitatea se vede în sănătate.

rămas perlele de înţelepciune: „Nu există boală

nu doar corporală ci mai ales facilitează

ţ anume: clipa prezentă

unison spirit – suflet - . A, i

De la Valeriu Popa ne-auci doar sânge alterat în diferite grade”.

Igiena, cea a gânduluipurificarea.

tot ce avem mai de pre ,

Conştientizăm p

Celulele memorează însă şi momentele de durere

Mâncăm pentru ca să trăim, nu trăim ca să ămmânc .

, spasmele noastre dureroase

Page 7: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

... NATURISTĂMEDICINAAnul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Iată cât suntem de interconectaţi. Iată cum fericirea sau nefericirea sufletelornoastre se visceralizează în organismul nostru.

Suntem artizanii propriei vieţi, a lui destin. Suntem răspunzători degândurile noastre fiindcă ele ne pot aduce plăcere sau suferinţă, ne pot ajuta săfim sănătoşi sau dimpotrivă ne pot îmbolnăvi.

Un suflet sensibil, impresionabil este uşor de rănit şi de manipulat.cter puternic rezistă mai uşor încercărilor şi atacurilor

de tot felul.

un medic cu viziuni progresiste orientat spreansamblul fiinţei umane, a întemeiat Noua edicină ermană leste abordat, studiat şi tratat cu succes prin cu totul alte mijloace decât cele alemedicinei alopate, ba chiar ocolindu-le cu bună ştiinţă.

Astfel dr. Hamer a constatat de-a lungul a peste două decenii cum că aceastăaşa zisă boală gravă, incurabilă, cancerul este cauzată de un şoc la nivelsentimental, emoţional.Acest şoc are următoarele caracteristici:

se instalează brutal,- pare fără soluţie,- şi este trăit permanent obsedant în suflet şi-n minte.

uncţie de persoana în cauză, de tipul ei optimist sau pesimist, reacţia laacest stres este diferită. Persoanele tari, sufletele puternice trec uşor pesteîncercări, traume. Nu se cramponează de ele. Îşi spun doar:

pestemoment cu credinţă, cu speranţă în bine datorită modului lor de a fi optimist:gândesc şi acţionează

nu mai pot ieşi din acele stări. încercările

. Aceştia sunt tragedienii. Devin obsedaţide acea întâmplare care în fapt e doar o lecţie de viaţă. Şi nu e om care să nu treacăîn viaţă prin toată paleta de emoţii, sentimente, trăiri, încercări.

La şcoala vieţii aşa cum spune domnul Petre Anca dăm examen zilnic. Toţipământenii avem aceleaşi lecţii, examene, doar că unii învăţăm mai uşor şi luămdin prima examenele, alţii ne încăpăţânăm să nu învăţăm, să nu luă

ăDânsul mi-a răspuns: „

dacă scopul lecţiilor şi examenelor este evoluţia noastră, dacă noiînşine suntem cei care ni le alegem, atunci de ce să ne cramponăm de ele? De cesă ne lamentăm? De ce să nu vedem dincolo de suferinţă mesajul care contează,cel al lecţiei şi rodul ei un bun examen al nostru care ne-a ajutat să vedem căsuntem puternici, că putem mai mult, că mergem mai departe pe drumul vieţii şidacă ne-a fost dat să trecem prin suferinţă şi probe de foc, sigur vor veni şimomente de fericire, de binemeritată vacanţă. Sunt frumoase vacanţele

al încercărilor ne testăm pe noi înşine. Atuncivedem cine suntem cu adevărat, cine preia controlul, cine trece mai departebucurându-se să trăiască, să cunoască cât mai plenar experienţa acestei vieţi.Vacanţele oricât vor fi de frumoase se şterg din memorie, dar lecţiile odatăînvăţate, examenele luate nu se uită toată viaţa. Pe acestea le ia spiritul cu el maideparte, ca un trofeu al realizărilor sale pe drumul evoluţiei.

acţionează asupra unei anumite zone din creier unde dau aşanumitele “inele de stres” (Hamerscher Herd - denumirea în limbagermană, vizibile la tomograf

ră vorbind pe domnul Petre Anca

S-a reuşit cu ajutorul RMN să se fotografieze aceste inele. Domnul Anca nuare nevoie de RMN, dânsul le vede prin metode ştiute. E bineînsă că ştiinţa se grăbeşte să ajungă din urmă, demonstrând ceea ce acest OMminunat, mai performant decât orice computer construit de mintea umană, esteîn stare să facă.

Dr. Hamer concluziona dovedind ştiinţific că funcţie de zona din creierunde acţionează obsesiv trauma, acea durere readusă mereu şi mereu înactualitate, acea zonă de creier răspunzătoare şi de activitatea şi funcţionalitateanormală a unui anumit organ, îl afectează direct stimulându-l peste limitelenormale. Ca o placă de gramofon zgâriată care emite un sunet strident, repetitivfiindcă s-a defectat virusat, care dă erori în aplicaţie

reprezintă astfel de

Dacă se conştientizează şocul emoţional şi acea problemă este abordatăpotrivit prin schimbarea atât a atitudinii mentale, gândire pozitivă şi emiterea depropoziţii mobilizatoare, se rezolvă situaţia şi nu se mai ajunge la BG sau sevindecă o BG. Revenirea mereu la trauma iniţială, la gândirea negativă şiexpresiile pesimi ează şi chiar împiedică vindecarea.

Iată câteva exemple de gândire negativăîn propoziţii şi sfaturi greşite utilizate de creier, subconştient upă cum

am mai amintit nu face distincţie între bine şi rău ci doar execută lapropriu ceea ce i se cere. Creierul omului gândeşte aşa:

ezistenţă: „

, creierul gândeşte conflicte 3luni cu partenerul, copii, părinţii, şefii.

, cancerul gândeşte un e 12 luni

cu conotaţie sexuală.ţele ficatului, vezicii biliare ,

supărare.pierderea unei proprietăţi,

a unui obiapar la cei care cred că li s-a întâmplat ceva

grav.apare la cei care nu pot digera o problemă şi o afirmă ca

atare:

Hamer cât şi dr. Escudero au ajuns la concluzia că dacă conflictulcare declanşează cancerul este perceput ca fiind fără ieşire, persoana în cauzăpierde orice motivaţie de a mai lupta şi se autoprogramează spre deces.

”, referitor lacancer, cum că-i este uşor să deceleze momentul îmbolnăvirii unei persoane decancer doar făcându-i acest ia istoricul bolii, întrebând acea persoană deevenimentele dureroase din viaţa ei.

Domnul Petre Anca obişnuieşte să-i întrebe pe pacienţii bolnavi de cancerdacă doresc să trăiască şi pentru cine. De aici dânsul concluzionează dacăpacienţii s-au autoprogramat au autoaccidentat, dacă sunt motivaţi să luptemai departe, dacă vor şi dacă merită să trăiască.

Odată cu agresiunea prin inele la nivel cerebral a problemei deordin psihologic, este subminată şi apărarea imunitară a organismului. Sistemulendocrin este alterat, la panoul de comandă epifiza şi hipofiza. Timusul suferă,limfocitele T kil er scad, scade şi producţia de anticorpi, limfocitele B. Ficatuleste afectat şi secretă bilă toxică, rinichii sunt blocaţi de frică şi nu fac faţăînmulţirii deşeurilor toxice, întregul organism funcţionând haotic, programatastfel spre distrugere.

Doctorul Hamer a experimentat pe el însuşi cancerul ca urmare a tragedieipierderii unicului fiu, împuşcat. Soţia dânsului a făcut cancer şi a murit. Dânsul

şef al secţiei de oncologie din Munch a studiat timp de peste 20 ani şi atratat cu succes peste 30 000 bolnavi. A denumit acea traumă brutală, obsedantăcare declanşează cancerul Sindromul Dirk Hamer, în memoria fiului său.Aavutîn cazuistica sa bolnavi rezolvaţi cu succes, preluaţi de la colegiisăi. Din păcate, d ată licenţa şi în finalexilat în Spania, unde trăieşte şi acum.

Este mai mult decât evident faptul că nu se doreşte vindecarea canceruluiobţin vindecarea pacienţilor, alopaţi sau terapeuţi

naturişti, sunt marginalizaţi, trataţi de societate cu apelativul şarlatani, ciudaţi,etc. Şi toate acestea fiindcă nu vor lauri sau beneficii materiale, ci o fac diniubire din dorinţa spiritului de a se pune la dispoziţia altor spiriteînrobi de neputinţa bolii

E foarte adevărat că bolnavii care au învins cancerul sunt oameni de excepţie,spirite tari, pentru care viaţa a căpătat o altă dimensiune, devenind liberăneîngrădită ără limitări în ceea ce priveşte potenţialul uman, o viaţăplină de bucurii şi satisfacţii. Acei oameni minunaţi se pun în slujba semenilorlor, cu toată energia spiritului lor mare, neprecupeţind nimic din ceea ce pot şisunt.

nca este un exemplu viu, Valeriu Popa a fost un exemplu, eisunt spiritele iubirii şi compasiunii omeneşti. Ei au adus umina şi speranţa pe

ământ, faima şi rezultatele lor depăşind graniţele ţării.Am citit într-o carte că iubeşte foarte mult pe bolnavii care s-au

vindecat de cancer. Îi iubeşte fiindcă ei au o situaţie aparent fărăieşire, care ar fi însemnat pentru mulţi sfârşitul, într-o viaţă nouă, frumoasă, onaştere din nou, din spirit. O viaţă trăită din plin frumos, din măreţia cunoaşteriidivine.

acest număr am considerat important să insist asupra modului în caresuntem interconectaţi noi înşine cu cele trei corpuri proprii care ne compunfiinţa, precum şi interconexiunea fiinţelor între ele. Astfel am descris pe largmodul în care boala se naşte ca o separare a sufletului de propriul spirit, suferinţămaterializată apoi în trupul fizic ca boală gravă, cancer. În numărul viitor voidezvolta relaţia psihologic-suflet mental- biologic arătând pe largmaterializarea boliifalsa teorie a metastazelor, modalităţi de terapie alopate şi naturaliste, rezultate,concluzii.

PetreAnca, Nu există boală incurabilă! Editura Plumb

Dr. Caroline Markolin, German New Medecine, Paradigma Medicală aDoctorului Ryke Gerd Hamer

i propriu

Un suflet tare, un cara

Doctorul Ryke Geerd Hamer,M G în care canceru

-

- este dramatic, deosebit de intens,-

În f

. Ei trec

pozitiv.În schimb sufletele slabe Iau la

modul foarte personal: „”

, ,

m examenele.L-am întrebat odat pe domnul Anca: „

?””.

Atunci,

-

, darnumai în focul evenimentelor,

pe

Conflictelesau HH

. Despre aceste inele de stres l-am auzit pentruprima oa în 1999, fiind pe atunci pacientadumnealui.

doar de dumnealui

în

, ca un software .Software-ul tumorilor comenzi eronate date de creier

organismului.

ste tren

– descoperite de doctorul Hamer -expuse . D

, creierul

% în cazul bolnavului de diabet creierul opune r”!

% în cazul cancerului mamar : conflict de 2,

% în cazul cancerului de col uterin conflict d

% suferin sunt transformate de creier în mânie

% bolile cardiace sunt generate de creier pentruect, plecarea unui copil.

% tumorile intestinului gros

% cancerul digestiv„nu pot digera asta!”

Atât dr.

Dr. Escudero afirma în „

, u

ori s-

le de stres de

:l

,medic en,

.

de cancer uniioctorului Hamer i-a fost suspend a fost

.Oamenii care fie ei medici

, lor creatorte , pentru a le elibera.

de nimic, f

Domnul Petre AL

PDumnezeu îi

transformat

În

,prin prisma celor 5 legi biologice ale NMG, demontând

Medic primar, medicina de familie

1.

Dr.Angel Escudero, Noesiterapia, Vindecarea prin Gândire, Editura ForYou

, Publicat în Explore, vol.6, Nr.3 mai 2007

Noua medicină germană şi cancerul

Dr. Hamer afirmă că toate bolile sunt conflicte neprelucrate şinerezolvate.

Cancerul este vindecabil în proporţi

„S-a întâmplat, darnu o iau la modul personal, nu fac ”

Ce mi s-a întâmplat miemea

Cine ne pregpiri

asta nu vreau,nu vreau

Noesiterapia, Vindecarea prin Gândire

dintr-o dramă o tragedie

nu s-a mai întâmplat nimănui şinu există suferinţă mai mare ca a

ăteşte lecţiile şiexamenele, s tul nostru sau îngerii şi ghizii Şispiritul şi îngerii şi ghizii

e de 97% conform statisticilordoctorului Hamer.

Nimeni nu poate fi ajutat împotriva liberului arbitru.

Doctor Corina Schell

Bibliografie:

Epifiză – Glandă endocrină situată în interiorul craniului; este considerată

BG – acronim pentru boală grea

al treilea ochi închis detrecerea timpului.

2.

Page 8: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

NATURA versus ....Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

AGRICULTURAINDUSTRIALĂAcest articol este un semnal de alarmă. Aparent ire aruncată în curtea vecinilor antici şi

moderni, în realitate este un strigăt de durere: agricultura devine un instrument ucigaş, nu hrănitoreste o priv

.

O vorbă românească e că „veşnicia s-a născut lasat”. Multitudinea de datini ce s-au transmis din generaţieîn generaţie fac ca ţara noastră să aibă o frumuseţe aparte.

Deşi conştienţi de bogăţiile natur alepropriei ţări, împrumutăm cât se poate de mult de lastrăini, fie „la nivel înalt”, fie la cel mai simplu nivel, alţăranului de rând dorinţimitare şi chiar îmbogăţire rapidă de piaţăinsuficient înţelese îi face pe agricultorii mari şi mici să seuite să vadă că acesta a folositseminţe sau îngrăşăminte de afară care fac

legumele mai aspectuoase şi uşor de vândut. Cum să nu-şi dorească rezultate pemăsură sau şi mai şi Agricultorii noştri pierd însă din vedere că valoareanutritivă a legume nu este dată întotdeauna de mărime, deculoare sau de număr

părticică de veşnicie” în urmă, la strămoşii noştri, aflăm căa doua ocupaţie în lumea geto-dacică , în înţermenului - de lucrare a pămâ cultivarea plantelor în vederea

asigurării hranei pentru om, dar ş ru realizarea unorelemente de îmbrăcă Dacii cultivau şi foloseau grâul, secara, meiul,drăgaica, orzul, zazania, muştarul, zamosiţ obul, lintea,rapiţa, macul, spanacul, mohorul, inul, cânepa etc., pentru hrană

el puţin aşa ne arată seminţele carbonizate descoperite îndiverse săpă -dacii foloseau ş

părţi ale unor plante (frunze, rădăcini, fructe etc.), fără este plante săspontan, adică de la sine. Date certe sunt şi

despre modul în care geto-dacii păentru hrană Aşa se explică cantităţile

impresionante uneori, depozitate în mari hambare speciale, în gropi (îninteriorul sau exteriorul locuinţei

chiar produse strategice, ca săErau folosite în schimburi comerciale sau

pârjolite în calea invadatorilor de către populaţia care se retrăgea la adăpost.

că a principal al egiptenilor era pâinea şipreparate din făină. Preoţii prescriau pregătireapâinii fără sare, socotită element "impur".Egiptenii pregă mai bine de 40 de sorturi de pâineş alipsei combustibilului, o bună parte din alimentaţiaegipteanului sărac era formată din mâncă

e sau fripte. Preoţ re,nici ceapă sau usturoi şi nu mâncau niciodată

rc. Interesante sunt şi alte amă te privindalimentaţ ădăcina de lotus ş

orile de lotususcate la soare ş egiptenii fă

a toate acestea se adăugaulaptele şi produsele lactate; iar ca băuturi, pe lângă

e scump, mai erau bereade orz şi vin de curmale. Pentru gă

mp, iar cel de mă.

Clima ş lui Indiei permiteau oalimentaţie destul de variată Baza o constituia orezulpregătit în nenumă rsitate delegume şi de sosuri. Din fă rez se pregătea unfel de clă ce reprezenta dejunul obişnuit. O gamă bogată demâncăruri era furnizată de zarzavaturi, în special de fasole ş

sumat pentru gătit era extras din seminţe de in, de susan şi de muştar. Trestiade zahăr se consuma adesea în stare naturală servea şi i sucfoarte apreciat, precum şi a zahă in produsele indiene cele maicăutate în alte ţări. : piperul, muş

mă ş , pentru pregătirea supelor şi asosurilor picante. Mai rar şi numai cei înstăriţ

ţel. Era interzisă de prescripţ lelor caredau lapte, în afară de gazelă. Carnea, î ră de cea de pasăre, era pregătitănumai fiartă, dar i se dădea gust adăugâ

bililor se serveau ca desert brânzeturi uşoare, felii subţiri denucă cocos, perişoare de orez cu zahăr prăjite î ne fierte în laptedulce, prăjituri variate pregătite cu unt şi melasă, iar la urmă orez cu sare şi unpăhărel de zer. ăuturi mai obişnuite la masă erau apa şi laptele bătut, dar ş

Elementul de bază în alimentaţ ul (consumat deobicei sub formă de hina probabil dinapus, precum şi orzul au ră i (şi la fel dinorez şi din orz) se pregătea, şi se pregăteşte şi astăzi, prin fermentaţie o băuturăalcoolică, asemănătoare cu berea, condimentată cu mirodenii. Viţa de vie a fostintrodusă rală în sec II sau I î.e.n., dar vinul a rămas un lux pe care ş

e permite numai curtea imperialăişti se abţineau de la carne şi ouă Carnea de bovine era accesibilă numai celor

bogaţi. Legumele ş ertoriu culinar bogat şBaza alimentaţiei care

varia după situaţie economică şi clasă socialămeiul şi î

V-lea. La acestea se adaugă o bogată gamăinterzisă de prescripţiile budiste, se consumă totuşi, mai ales carnea de

vânat, inclusiv păsări. Zonele de coastă ofereau din abundenţă o imensă varietatede peşti, crustacee ş . Se consumau multe ouă

aponezii nu foloseau în alimentaţia lor grăo hrană. Se cultivau în schimb portocalul ş

. Vechea Japonie nu cunoştea nici vinul, berea sau cafeaua.Bă răspândită a fost dintotdeauna , obţinută

V-am revelat toate acestea pentru a concluziona că civilizaţiile anterioare,indiferent de zona în care locuiau, consumau cu multă plăcere produselepăm

venind la momentul prezent am putea spune că unii nici nu concep sămănânce ceva din cele scrise mai sus, deoarece “condiţia socială nu le permite”,în condiţiile în care alţii cunosc foametea. Ca să nu mai spunem că cereale

culturi au cunoscut modificări iecă injectate încă din floare sau ajutate cu îngrăşăminte

e pe tarabele din pieţe, supermarketuri sau chiar la porţile ţăranilorculorile, mărimile, soiurile, dar nu şi

Agricultura industrială ne devastează pământul, apa şi aerul şi acum ameninţăechilibrul biosferei. Folosirea masivă a substanţelor chimice şi biologice în

agricultură provoacă dezastre pentru mediu, precum şiboli Prin distrugereahabitatului, agricultura industrială pune în pericolplantele şi animalele sălbatice. Practicile industriale dinferme cauzează mari suferinţe animalelor. Monopolulcentralizat al marilor corporaţii distruge micilecomunităţi de ţărani din lume, conducând la foamete şisărăcie în masă. Majoritatea fermierilor şi a

resping poezia recitatăreprezentanţii

ţiasupra

mediului şi asupra sănătăţi reprezentanţarată imediat spre soluţia inovaţiil

tehnologice, în special spre biotehnologie, ca şi cumasta rezolvă totul.

Adevărul este că într-o lume a abundenţei, dupăci lipsa de

terenuri agricole care împiedică accesul oamenilor la hrană. De fapt, agriculturaindustrială amplifică foametea prin creşterea nevăzută a de producţie a

ridicarea costuriloragriculturii tradiţionale, prin forţarea a zeci de milioane de fermieri să renunţe lapământ şi prin creşterea exporturilor de mare profit în ţările . Producţiade alimente a ţinut pasul cu creşterea populaţiei. Cercetările realizate deOrganizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite (UN Food andAgriculture Organization) demonstrează clar că şi nu lipsa,caracterizează cel mai bine rezerva mondială de hrană. În fiecare an se producesuficient grâu, orez şi alte cereale pentru a asigura fiecărei fiinţe umane necesarulzilnic de 3.500 de calorii. De fapt, la nivelul întregii lumi se produc suficientealimente pentru a asigura 2 kg de hrană de persoană pe zi, care ar include 1 kg decereale, legume-boabe şi nuci, 500 g de fructe şi legume proaspete şi încă500 g de carne, lapte şi ouă.

spun

suntem ale

. Curiozitatea sau poate a deprin metode

peste gardul vecinuluiaduse „ ”

?lor sau fructelor

un „ mare la hectar”.Uitându-ne cu o „

era elesul antic alt ntului pentru

i pentru animale, pentminte.

a, lusca, orzoaica, bsau pentru

produse textile. Cturi arheologice. Dar pentru hrana lor geto i foarte

multe ca acfie cultivate efectiv, ele crescând

strau boabele unor plante, ale cerealelor,îndeosebi, ale acelor plante cultivate p .

lor) sau în chiupuri (oale de lut foarte mari),descoperite în timp. Aceste cereale constituiaufolosim un termen mai modern.

Citeam de curând limentulle

sarea fiindteau

i alte preparate cu diferite ingrediente. Din cauz

ruri crude,nefiert ii nu consumau deloc sa

carne depo nun

ia. R i o parte din tulpina debambus erau folosite ca aliment. Din fl

i pisate ceau un fel de pâinepe care o coceau la foc. L

vinul de struguri, care era foartul tit se folosea

uleiul de ricin care era mai ieftin; uleiul de susan eramai scu sline, importat, era un articolde lux.

i generozitatea solu.

rate feluri, cu o mare diveina de o

tite mai groasei linte. Uleiul

con, dar la prepararea unu

rului, unul dFoarte mult se foloseau mirodeniile tarul,

chimionul, coriandrul, ghiranul, cui oarelei, consumau carne de berbec, de

ied sau de vi iile religioase carnea animan afandu-i-se diferite mirodenii. La mesele

regelui sau ale node n unt, bana

B le idiferite sucuri din fructe fermentate.

ia chinezilor din nord era meiterci), iar în sud, orezul. Grâul, introdus în C

mas totdeauna pe plan secundar. Din me

dinAsia Cent i-l poat , un mileniu mai târziu. Numai chineziibud .

i fructele ofereau un rep i variat.Chinezii nu consumau deloc lapte sau produse lactate. -

regiuni, epoci, - era pentru japoneziorzul, n mare cantitate bobul. Orezul a înlocuit pâinea, dar numaiîncepând din sec. X de zarzavaturi.Carnea,

i alge marine .J simea, uleiul, laptele, untul sau

brânza. Fructele nu erau considerate ipepenele galben

utura cea mai sake prin distilareaorezului fermentat.

ântului, cultivate la modul cel mai simplu.

Re

le,legumele, zarzavaturile sau orice alte genetice, f

sunt care de care mainocive. D din ,legumele modificate ne ademenesc prin pringustul lor. Oare de ce?

sau moarte în rândul oamenilor.

oamenilorcare nu cred în sistemul producerii alimentelorindustriale pe de rost de

concernelor agro-industriale:„

.Când sunt confrunta cu exemple ale unor cazuri de

impact nefast ale agriculturii industrialei, ii acestor

concerne or

ceea ce vedem în jurul nostru,nu lipsa de alimente ar fi cauza foametei din anumite zone ale lumii, ni

costurilorculturilor vaste, modificate genetic, ceea de duce automat la

civilizate

aproape

agricultura

Apropos de i! „Am aruncat”ai dacilor.

grădina vecinulu o privire în curtea unorvecini îndepărtaţi

Să aruncăm o privire în curtea agriculturii moderne – agriculturaindustrializată

abundenţa

agricultura industrială este necesară pentru a hrăniomenirea, pentru a furniza alimente sănătoase,hrănitoare şi ieftine, pentru a produce hrana într-unmod mult mai eficient, pentru a oferi mai multeposibilităţi de a alege şi, mai presus de toate, pentru asalva mediul

Page 9: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

...TEHNOLOGIEAnul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Deşi unii iau măsuri creşter populaţieiecologice şi sociale, istoria nu a confirmat conceptul conformcăruia creşterea populaţiei implică foamete. Într-adevăr, în ultimii 35 de ani,producţia de alimente pe cap de locuitor a crescut cu 16% faţă de cerere.

Mai mult decât atât, aşa cum afirmă Peter Rosset de la Food First: „

Sistemul industrial a „îngrădit” micii agricultori forţându-i pe ţăranii caretrăiau din agricultură să-şi părăsească terenurile, pentru ca acestea să fie apoifolosite în special pentru cult destinate exportului.Din moment ce şi-aupierdut posibilitatea de a-şi cultiva propria lor hrană, strămutaţi de pe pământullor şi privaţi de mijloacele lor de supravieţuire, „dezrădăcinaţi ” migrează înnumăr mare către oraşe, unde devin repede o clasă urbană care se luptă pentruslujbe prost plătite şi este condamnată să mănânce ceea ce s-a cultivat prinagricultura industrializată.

Noua grafică sau materialul folosit la amb să ne ascundă faptulcă, în fond,

. Rareori aceste ingrediente conţin ceva ieşit din comun.

de diminuare a ratei de e a , din motivemalthusian

.”

urile

i

alare au ca scop

Avemacum pe această planetă mai multe alimente disponibile pe cap de locuitordecât am avut vreodată în istoria omenirii

Dacă avem suficient de multă mâncare pentru a hrăni mai mult decâtpopulaţia actuală, de ce flămânzesc totuşi sute de milioane de oameni înfiecare zi?

noi mâncăm aceleaşi ingrediente din nou şi din nou, deşi subdenumiri diferite

Cu cincizeci de ani în urmă, doar 18% din populaţia ţărilor în curs dedezvoltare locuia la oraşe; până în anul 2000, cifra a sărit la 40%. Dacă politicaactuală nu se modifică, se estimează că până în 2030, 56% din populaţia ţărilorîn curs de dezvoltare va fi o populaţie urbană, în mare parte la modul forţat,populaţie al cărui acces la hrană se face doar prin cumpărar a de la producătoriiagricoli industriali Aşa cum s-a concluzionat într-un raport al Food First,“

O altă problemă gravă este folosirea intensivă a chimicalelor şi atehnologiei, precum şi a sortimentelor de seminţe patentate, aduse fermierilordin lumea a treia de către concernele industriale.

Dacă fermierul trebuie să plătească mai mult pentru a face agricultură „înmanieră industrială”, costul producţiei lui creşte, iar asta se va reflecta în preţulpe care îl va plăti Cruda ironie este că, deşi aceşti fermierifurnizează hrana lumii, ei nu îşi permit să-şi asigure necesarul de hrană pentruei sau familii Dar şi tehnicile de semănare rând lângă rând, de plantare şide recoltare decimează habitatele naturale ale plantelor şi animalelor, în timpce folosirea chimicalelor otrăveşte solul şi apa şi omoară nenumărate coloniide plante şi familii de animale.

cultura ecologică şi cea practicată de ţărani, conformtradiţiilor menţin echilibrul mediului. La ora actuală, majoritatea eforturilorguvern şi a de a reduce foametea mondială încurajează de faptgăsirea unor modalităţi tehnologice de a produce recolte şi mai mari. Aceastăabordare creşte, practic, criza foametei şi provoacă dezastre sociale şi lanivelul mediului. inciuna conform căreia mai multă mâncare va eradicafoametea, distrage atenţia de la nevoia urgentă de reforme economice, deredistribuire a terenurilor şi de folosire a unor practici agricole accesibil

dăunătoaremăsură eficientă s-a găsit şi contaminarea fructelor şi legumelor

,,scapă” bacterii periculoase şi condimenteazăreaţi prin inginerie genetică

Nu este surprinzător faptul că bolile generate de alimente, printre carecancerul şi obezitatea, au atins cote fără precedent.

de mere, ceruiteşi lus m, fără vreo zgârietură sau crestătură. În apropiere suntaşezate grămezi piramidale de portocale, colorate în aceeaşi nuanţă deportocaliu. Mai departe, un cumpărător compară două salate perfect identice,învelite în c el puţin 53 de pesticide

asistăm la o exploziea factorilor de risc asupra sănătăţii umane şi la o semnificativă avalorii nutritive a hranei. Însă riscul de cancer nu afectează doar consumatorii;el pune în pericol, de asemenea, zeci de mii de fermieri, de muncitori agricoli şide lucrători zilieri. Este ignorată r tradiţional

precum şi asupraaerului, apei, solului, prin simpla întrebuinţare a îngrăşămintelor naturale

cea mai ieftină alternativă la îngrăşămintele chimiceşi face să crească microbiologia şi fertilitatea la nivelul solului, scadeeroziunea, iar pe termen lung, ajută la menţinerea habitatelor sălbatice.Practicile agricole organice şi diversificate conduc la creşterea număruluipăsărilor de curte şi a mamiferelor din ferme şi asigură diversitatea biologică aplanetei.

procesate şi îngheţate. Cel

puţin 175.000 de restaurante fast-food au răsărit în America, în apropiereabenzinăriilor, în mall-uri şi lângă market-urile din zonele suburbane. Cinelecongelate, mâncărurile preambalate şi burgerii la pachet au înlocuit, pentrumulţi mâncărurile gătite acasă. În consecinţă, oamenii consumă mai multecalorii, mai mulţi conservanţi şi mai mult zahăr decât s-a înregistrat vreodată înistorie, în timp ce şi-au redus consumul de fructe şi legume proaspete. Nu estede mirare că aceste schimbări au condus la creşterea alarmantă a unor maladiiprecum obezitatea, diabetul de tip II, hipertensiunea şi afecţiunile cardiace, înrândul americanilor şi nu numai, deoarece aceste obiceiuri alimentare s-au

răspândit în lumea întreagă.

Furnizorii de alimente industriale, confruntaţi cu criza sănătăţii cauzată de„asigură” că rezolva rapid problema. Una din

soluţii este folosirea iradierii pentru sterilizarea alimentelor.Adică un hamburgerobişnuit ar fi putea fi iradiat, în încercarea de a îndepărta orice contaminare cubacte Contrar declaraţiilo leau devenit tot mai periculoase pentru sănătate, chiar mortale şi lipsite de valoarenutritivă. La modul esenţial, nu putem obţine alimente sigure printr-un simpludecret politic sau prin remedii tehnologice rapide. Dependenţa crescută deproduşii chimici, nucleari sau modificaţi genetic nu va face decât să amplificeproblema. Adevărata soluţie este întoarcerea la practicile agricole organice,sănătoase. S-a dovedit că producţia de alimente care este sigură pentru mediu,lipsită de cruzime pentru animale şi bazată pe spiritul comunităţii şi alindependenţei alimentare este, de asemenea, sigură şi hrănitoare pentru oameni.

Ceea ce doare cel mai tare este că ă struge mediul pescară largă. Folosirea intensivă a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimicepoluează grav apa, solul şi aerul. Această problemă a poluării se înrăutăţeşte întimp căci paraziţii devin imuni la chimicale şi sunt necesare din ce în ce maimulte otrăvuri care să-i elimine. În plus „fabricile de animale” produc 1,3miliarde de tone de gunoi în fiecare an. Încărcat cu chimicale, antibiotice şihormoni, gunoiul ajunge în râuri şi în pânza freatică, poluând rezervele de apăpotabilă şi provocând moarte în rândul peştilor de ordinul zecilor de milioane.

consumului reiese că aproape 50% dinantibioticele americane sunt administrate animalelor, nu oamenilor. Din acestfapt a apărut şi creşterea alarmantă a rezistenţei la antibiotice pe care o manifestăunii agenţi patogeni periculoşi.

găsesc astfel calea de a pătrunde în om şi enera rezistenţvarietate de

maladii umane. Infecţiile rezistente la antibiotice reprezintă acum a unsprezeceacauză generatoare de moarte

Utilizarea exagerată a chimicalelor şi a maşinilor în fermele industrialeerodează stratul de sol de la suprafaţă – pământul fertil din care cresc toateculturile. Din 1960, Statele Unite au pierdut jumătate din totalul stratului de solde la suprafaţă pământ fertil rapidă decâtpoate natura să-l creeze. Bio-diversitatea este o altă victimă a ataculuiagriculturii industriale. Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a NaţiunilorUnite (UN Food and Agriculture Organization) semnalează că 75% dindiversitatea genetică din agricultură a dispărut în ultimul secol. Lanurile

ultură care au rezultat sunt limitate din punct de vedere genetic şi mult maipuţin rezistente la insecte, la paraziţi, la boli şi la vreme rea

Există, de asemenea, o poluare la scară largă a apelor, datorată şi transportuluinaval pe distanţe mari a alimentelor industriale. Alimentele de pe farfuricălătoresc mulţi kilometri de pe terenul agricol până ajung pe masă. Vehiculelecare transportă mâncarea în lume ard cantităţi masive de combustibil,exacerbând astfel problema poluării aerului şi a apei. Actualmente consumatoriiplătesc de mediu, atribuite direct producţiei industriale de alimente. Acestetaxe nu sunt însă asociate direct cu costul produsului alimentar. Omul nu percepepoate, că alimentele din hypermarket sun

generată de transportatorisolului fertil de la suprafaţă, a căr valoare este inestimabilă

încălzirea globală ş

Ar fi foarte mult de vorbit despre agricultura industrială. Cei interesaţi au doarcuvinte de laudă la adresa acestei noi „descoperiri”. Dar apare întrebarea fireascăde ce înce ă să ascundă pe diverse căi multe informaţii esenţiale, cum ar fi, deexemplu, tratarea alimentelor prin tehnologiile nucleare şi genetice Aşa se facecă obligativitatea etichetării alime

să fie motiv de „luptă“ pentru cei ceprocesează astfel şi distribuie alimentele.

Această decizie limitează libertatea de a alege, având în vedere căaproximativ 60% din alimentele procesate conţin deja anumi

genetic, pe care mulţi consumatori ar v să-i evite. Apoi,consumatorii ar trebui să ştie despre pesticidele şi alte chimicale folosite laculturi sau despre reziduurile care încă există pe produsele respective, înmomentul cumpărării lor au chiar despre originea geografică a alimentelor,pentru aceia care preferă produsele locale. Sunt chiar şi legi prin care se interzicecriticarea unor astfel de produse. Apoi este înţelegerea cu marile lanţuri desupermarketuri în care nu-şi mai au locul şi micii producători, deoarece piaţa estemonopolizată uri. Deşi suntem tot timpulbombardaţi cu reclame la apariţia unor noi şi noi produse aceste noi apariţii rarreprezintă şi o creştere a posibilităţii de a alege, pentru consumatori.

e.

consumatorul.

le lor.

În realitate, agri

elor ONG-urilor

M

e,ne mediului.

Ca cupesticide, în care se „ ” cuhormoni c .

Pe rafturile supermarket-urilor moderne sunt expuse duzinitruite unifor

elofan. C , clasificate cu atributul„cancerigene” sunt actualmente folosite în culturi.Astfel,

reducere

ealitatea agriculturii e de a reduceriscurile de afectare a plantelor, animalelor, oamenilor,

cucosturi foarte reduse. Este

Introducerea alimentelor de tip fast-food, , a schimbatpentru totdeauna obiceiurile noastre alimentare începând cu anii 1950

,

propriile produse, ne tehnologia va

rii. r oficiale, alimentele industriale nu sunt sigure. E

agricultura industrial di

,

Dintr-un studiu american asupra

Reziduurile acestor antibiotice administrateanimalelor pot g a laantibiotice împotriva unor bacterii responsabile pentru o mare

în Statele Unite.

. Pierderea acestui este de 17 ori mai

demonoc

decât sunt culturilediverse.

e

taxe

t la fel de scumpe sau chiar mai scumpedecât cele bio. În plus, poluarea distruge bio-diversitatea ei . Celmai greu de calculat sunt costurile asociate cu i celereferitoare la reducerea stratului de ozon.

arc.

ntelor supuse iradierii sau a altor alimenteprocesate prin tehnologii similare

te ingredientemodificate rea

, s

de câteva companii sau brand-,

dacă nu ai pământ pe care să cultivi hrană sau banii necesari pentru a ocumpăra, ajungi să flămânzeşti, indiferent cât de spectaculo şteproducţia d datorită tehnologiei

s ar cree alimente .”

A

.

Costurile de la nivelul mediului.

Medicamentelor a Statelor Unite

etic.

gricultura industrială saturează mass-media cu rapoarte privitoarela pretinsele riscuri ale practicilor agricole organice sau cele ale micilorproducători.

Alimentele ucigaşe

Noile tehnologii: o nenorocire ascunsă

Administraţia Alimentelor şi a (U.S.Food and Drug Administration – FDA), sub presiunea industrieibiotehnologice, a decis să nu ceară testarea şi etichetarea separată aalimentelor modificate gen

(Continuare în pagina 12)

Page 10: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

...Că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti...”M-am săturat de ţara asta, unde dai la tot pasul numai de

minciună, nedreptate, ipocrizie, mitocănie, egoism şiînşelăciune! Unde este acea spiritualitate, unde sunt acelepersonalităţ u, despre care s-avorbit şi se vorbeşte atâta? Oare nu sunt ş

Întrebări retorice de genul acesta, mai mult sau maipuţ d foarte des printre semenii noştri, intrigaţ

iaţă şi de leafa străvezie care setopeşte în doar câteva zile...

Oare chiar aşa să fie? Să ne fi părăsit, cu secole în urmă,ne-au diriguit conştiinţa de neam şi credinţa

printre vitregiile vremilor? Să f lăsându-ne penoi, ”repetenţii” la lecţiile de spiritualitate, să ne descurcăm cum putem, să ne

ăm şi să ne ăm deşertăciunea? Să ne fi lăsat anume să privim cu jindş civilizaţ corectitudineaşi politeţea par a fi însuşiri înnăscute?

Să nu ne aşteptăm să-i vedem prea uş pe acei oameni călăuziţi de lumină.Ei nu-şi fac campanie electorală şi nu coboară din aeronave sau terestronave săvorbească pe stadioane zecilor de mii de gură-cască. Nu vor apărea latelevizor, între două reclame la bere, să ne inoculeze fericire cu zâmbetegaleş ş lăcrămoase de genul ”citeşte şi dă-l maideparte la prieteni, dacă vrei să nu se supere Dum Nu-i vomîntâlni plimbând căruţul la hypermarket şi nici deş pe autostrăziTotuşi de ce, dacă există, nu-i găsim acolo unde credem noi că

Nu-i vedem fiindcă ne aşteptăm să apară cineva care mănă cu noi, carene împărtăşeşte nemulţumirile şi care hopa, vine cu soluţ vă la toateproblemele noastre şi-i pedepseşte pe cei care ne-au nedreptăţit sau sfidat aşacum vrem noi s-o facă. Un asemenea supra-om trebuie să ne aducă bani şi să nerăzbune toate rănile din orgoliu, dacă vrea să-l recunoaş şi să-iridicăm o statuie

unci, chiar există? Să fie sihaştrii din inima munţilor, să fie călugării careşi-au dedicat viaţa Domnului ş ă permanent pentru iertareagreşelilor noastre? Să fie acei anonimi, risipiţi prin cine ştie ce cătune, mulţidintre ei cu doar puţină carte, care mulţ omnului pentru soarele, pâineaş teneala fiecărei noi zile, dar ş prin care depăşind-o,

îşi desăvârşesc răbdarea şi înţ

Cine are timp să se sinchisea că de puterea acestor gânduri simple, curatelaltă, fără de care, cu siguranţă, planeta s-ar scufunda într-un

haos spiritual?

Cine mai crede astăzi în forţ ală a basmelor spuse pe colţul vetrei, apoveştilor lui Creangă

Cine mai are răbdare să-şi înnobileze gândul cu cu ideile, de la graniţadintre lumi, ale lui Mircea Eliade, Lucian Blaga, Vasile Lovin IoanPetru

măcar întâmplător, de Zamolxis ş de străvechile legende alemunţilor noş sau, dintre cei ce au auzit, mai are curajul să şi leamintească?

există, fiindcă spaţprezent şi viitor laolaltă şi fiindcă dacă n-ar fi, nu s-ar povesti...

De s-o întâmpla vreodată ca dorul de ele să ne alunge din fotoliul care zaceîn faţa televizorului şi să ne facă să le căutăm la ele acasă, cu siguranţă le vomgăsi.

i luminate ale poporului nostri acestea vorbe

goale? ”in patetice, se au i de

parvenitismul unora, de ”ghinionul„ lor în v

toate acele marispirite care, din vremi uitate,

i plecat înapoi, în lumea lor,

aliment etali invidie în curtea vecinilor de la vest, unde ia, cinstea,

or

e, i nici pe Internet, cu mesajenezeu pe tine”.

elând motoare .este cea mai

mare nevoie de ei?

seaia pe ta

,

tem ca atare.

Ati care se roag

umesc Di os i pentru fiece încercare

elepciunea?

s ,ale lor, puse lao

a spiritu, a dorurilor eminesciene, sau a prozei, pline de cuget, a

lui Sadoveanu?

escu sauCulianu?

Cine a auzit, itri cine

Aceste izvoare de spirit au existat, deci iul spiritual estetrecut,

Gabriel Cojocariu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ORIZONTAL:

1. Sinistru.2. Protejat de agresiuni.3. Negru, cu stea în frunte.- Cadru de vitraliu!4. De-ale peştilor (masc., sg.)5. Lei!- Absolviţi de greşeală.6. Spartan neprivatizat.- Ştampilă (înv.)7. Bazele tranzacţiilor.- Micuţa Mihaela.8. Ritm de leagăn.- Mercenar străvechi.9. Floarea din buchetul miresei.10. Hrănită.

VERTICAL:

1. Enigmă cu ritm şi rimă.2. Egalat cu zero.3. Înzăuat.- Vorbiţi.4. Necredincioasă.- În zori.5. Stat cu Rabat.- Fructe verzi şi păroase.6. Pana din buturugă.- Evanghelic.7. Precursorii şuruburilor.- Prinde bine când e bătut lacap.8. Abis!- Măsura ploii zdravene.9. Bordat.- Apucat şi dus.

Soluţia careului din Nr. 11

Notă: Ne cerem scuze pentruinconvenientul creat de numerotareadefectuoasă a careului din numărultrecut şi tot dată îi felicităm pecititorii care au această“enig ă” şi, implicit,

orezolvat

m careul.

UN CAREU CU BĂTAIE DE CAP

PAGINA....

Page 11: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Memoria interioară trezită la viaţă de restructurareaADN-ului şi a celulelor noastre este independentă dememoria exterioară, a evenimentelor, experienţelorfalsei noastre realităţi. Ea, memoria interioară esteadevărata cunoaştere de sine. Organele de simţ orientatecătre exterior sunt înşelătoare, ele percep o realitate carepoate fi holografică sau falsă. Conştiinţa de sine ne ajutăsă vedem cu Lumină, luminându-ne, amplificându-neintuiţia, vocea sinelui nostru. Este important să credem în

ea şi s-o înţelegem.Timpul în care trăim, deşi aparent turbulent şi nesigur, plin de tensiuni, griji,

lipsuri, suferinţă, este totodată un timp aducător de fericire în viitorul nu foarteîndepărtat doar să ne dorim schimbarea. În starea de confuzie, denesiguranţă generală, ordinea divină este mai prezentă ca oricând. La fel cumyinul ia naştere dintr-un exces de yang, ordinea ia naştere din haos şi Luminaurmează

Să nu mai emitem gânduri de frecvenţă joasă ă, frică, furie, ură, invidie,gelozie, lăcomie, etc, care-i alimentează şi le dă putere asupra noastrăvizitatorilor malefici, secătuindu-ne energetic şi îmbolnăvindu-ne. Conştienţide origin capacităţile şi apartenenţa familia noastră să gândim, săcomunicăm şi să acţionăm doar pe frecvenţa Luminii. Destinul nostru fericit

ământul eliberat de suferinţă, lipsuri şi boli, o planetă a iubirii în care Luminaeste suverană reflectată în conştiinţa tuturor oamenilor, Bi

Îngrijindu-ne propriul corp fizic, vom descoperi miracolul şi potenţialultrupurilor noastre de care nu trebuie nicidecum să ne ruşinăm şi nici să leneglijăm. Să fim încrezători în trupurile noastre. Ele sunt un izvor de bogăţiepentru noi ormaţia este stocată în celulele trupului, în oasele scheletului. Eimportant să ne menţinem trupurile curate în interior ca şi n exterior, să nehrănim corect cu alimente sănătoase, să bem multă apă. Apa, izvor al vieţii neajută să fim mereu încărcaţi ă ne cuplăm la Lumină şi totodată ea preiamesajele Luminii răspândind informaţia către toate celulele corpului până laADN.

Însuşire rarisimă a speciei umane care o face unică în Univ fectivitateaare puterea de a transcende realitatea şi de a parcurge toate stările de conştiinţă.Afectivitatea, cumulul emoţiilor şi sentimentelor noastre, reprezintă energiicare ne pun în legătură cu sinele şi ne înlesnesc comunicarea.

scop. Frica şi mânia există cu un scop. Acela de a învăţa să neînvingem slăbiciunile, să nu le mai reprimăm ci să le exprimăm. Ori de câte orine este frică e important s-o conştientizăm, să vedem de ce simţim asta, cumanume credem că ne afectează această frică, ce se poate întâmpla, ce avem depierdut şi să acţionăm exact opus insuflându-ne curajul de a înfrunta acea teamă.Este una din cele mai importante lecţii de viaţă ale noastre, anume aceea de a neînfrunta temerile, de a aborda curajos orice problemă, de a nu ne teme de nimic.Temându-ne mităm potenţialul. La fel, mânia re o energie fantasticăpe care o putem canaliza în alte scopuri, finalizând cu succes activităţisolicitante, în loc să ăm în accese verbale şi fizice re nevlăguiesc, biciuindu-ne sistemul nervos şi circulator, rănindu-ne sufletul.

Chiar şi durerea sufletească are scopul de a ne face să aflăm sursa ei, scopulsău şi cum s-a ajuns să o transferăm în corpul emoţional. Din moment ce am alessă simţim doar bucurie, e un mare semn de întrebare de ce simţim durere.

noastră. Noi alegem ceea ce dorim să simţim şi tot noi ne creemrealitatea.

Da, sentimentele ne sunt cei mai intimi profesori, care ne învaţă să trăimviaţa, dar ne şi deschid spre realităţile multidimensionale. Depinde de noi sprece sentimente optăm, odată ce am ajuns să le des ifrăm, să le înţelegem mesajulşi să vedem încotro ne conduc.

Afectivitatea, calitatea trăirilor noastre sunt reprezentative pentruumanitatea fiecăruia dintre noi, arată ce fel de om suntem.

Un om puternic, stăpân pe corpurile sale, va alege întotdeauna să-şi prezerveenergia şi să nu se consume inutil. Se va orienta conştient doar spre sentimentepozitive care-l în obilează şi-l înalţă spiritual, menţinându-l conectat lafrecvenţa Luminii.

Emoţiile, sentimentele noastre sunt hrană spirituală şi pentru noi speciaumană. Gândurile şi sentimentele ne influenţează în mod direct întâi pe noi şiapoi pe semenii noştrii şi se propagă asemeni undelor radio în ecosistem

dar şi

Iubind mereu, deschişi Luminii, vom respinge şi evita companiile neplăcute,energiile negative, ocolind situaţii sau stări care ne-ar secătui.

Să credem în noi controlându-ne mereu realitatea. Deznodământul şiaparenţele să nu ne mai îngrijoreze.

ne în slujba Spiritului propriu, dorindu-ne să trăim în Lumină, sărăspândim apoi Lumina primită pretutindeni în jur, în orice domenii deactivitate ne dorim să lucrăm. Munca noastră, efortul depus îi va atrage şi pe alţiifiindcă ne-am angajat într-un mod în care toţi cei din jurul nostru beneficiază deactivitatea noastră. Nu trebuie să ne bazăm întru totul pe logică, credinţa estesuperioară logicii. Crezând în călăuzirea divină, prin Lumină, rezultatelesfidează orice logică. Să mergem mereu pe mâna instinctului personal, acălăuzei noastre interioare care deţine toate soluţiile pentru noi şi atunci cândavem ok-ul, când simţim că e bine să facem acel lucru, să ne angajăm înrealizarea lui fără nici o îndoială.

permanentă faţă de sentimentele şi gândurilenoastre, din respect şi fraternitate pentru specia umană, pentru planeta noastrăşi pentru Universul care ne conţine şi ne susţine. Aşa cum suntem datori să neîngrijim, curăţăm şi hrănim corpurile, tot astfel trebuie să ne îngrijim şi deplaneta noastră. Respectându-ne şi iubindu-ne mereu unii pe alţii, îngrijindplaneta, o curăţăm şi de smogul cu care am înconjurat-o astfel că putemretrimite Iubirea şi Lumina amplificate de trăirile noastre pozitive întreguluiUnivers. Odată cu transformările evolutive prin care trecem noi, trece şi planetanoastră şi întregul Univers se reaşează pe o octavă evolutivă superioară. Corpulşi planeta ne susţin viaţa, ne ajută să ne împlinim destinele trăindu-ne experienţaterriană.Atitudinea normală este de respect şi iubire pentru ele.

Frecvenţa dragostei, a iubirii, infuzează respectul pentru creaţie. Iubirealipsită de Lumină poate traumatiza. Greşeala pământenilor perpetuatălungul timpurilor venerarea celor care promovează frecvenţa unei dragostelipsite de conţinut ca şi cum ar fi sfinţi. Să simţim iubirea din interior, iubireîmpletită cu Lumină.

Şi le vedem astfel doar la spiritele foarte evoluate în carecuvintele şi faptele lor reflectă mereu gândirea lor creatoare orientată totdeaunabenefic, dedicată binelui general al tuturor semenilor, lucrând mereu cu legeaactivităţilor divine, numai şi numai altruist neglijându-se pentru a ajuta cât maimulţi semeni aflaţi în suferinţă. Şi pentru noi a venit timpul să învăţăm săîmpletim Iubirea cu Lumina, pentru ca să simţim creaţia fără a o judeca, fără a neînspăimânta, ci să vedem divinitatea în perfecţiunea ei în evoluţia sa cătreunificarea conştiinţei de sine plena

MEDITAŢIA înseamnă comunicare, informare şi hrană spirituală.Practicând-o vom şti unde ne aflăm şi ce mai avem de făcut. Ea ne conectează ladivin, ne pune pe frecvenţa Luminii, a informaţiei şi dirijarea ei apoi către toţioamenii.

simţitori la suferinţă şi neputinţe, fraternizând cusemenii şi creaţia ste natural să alinăm dureri, să curmăm suferinţe pentru caspecia umană să evolueze la împlinirea adevăratului destin.

ATENŢIA ă fim mereu pe fază la tot ce ni se întâmplă. Petrecând timpsinguri putem sta de vorbă cu noi înşine, analizând fapte, sentimente, extrăgândesenţa. E un exerciţiu necesar pe drumul revelării sinelui.

ste aerul pe care-l respirăm, indispensabilă evoluţieinoastre. Să reuşim să fim liberi. Liberi de orice înrobire în materie, în boală,în suferinţă de orice fel.

Să fim ceea ce ne dorim să fim, oricând. Să trăim fiecare clipă după dorinţanoastră. Motto-ul nostru să fie: Divinitatea mă îndrumă. Sunt la locul potrivitîn momentul potrivit ă gândim încărcând şi susţinând energetic oriceacţiune a noastră. Scopul este să fim mereu conştienţi că tot ceea ce facem neajută să creştem spiritual, să evoluăm. Numai aşa păstrăm frecvenţa Luminii.Identitatea noastră în Familia Luminii stă în menţinerea frecvenţei. Un grup deoameni care gândesc şi funcţionează în armonie reprezintă o inteligenţăcolectivă superioară făcut un salt uriaş la nivelul conştiinţei. Magia constăîn armonie. Universul întreg e armonios. Haosul înseamnă boală

Recomand celor doritori de Lumină cartea

ulţum cu toată fiinţa Maestrului meu, care mi-a dat primele noţiunidespre Lumină, mi-a călăuzit paşii în Lumină, mi-a insuflat dorinţa de acunoaşte adevărul, asumarea responsabilă a existenţei, afirmarea umanităţii,cucerirea libertăţii, iubirea şi celebrarea vieţii.

IUBIRE, LIBERTATE ŞI LUMINĂ TUTUROR SEMENIOR MEI.

a,

– trebuie

întunericului.: team

ea, de la:

P, blioteca Vie a

Universului.

: infî

,„ ”, s

, ers, a

Toate au un

, ne autoli a

explod violente ca

Alegerea este a

c

n

,

ulnostru planetar, în Univers.

.

Punându-

Avem o responsabilitate

,

este de-a:

,

,r.

COMPASIUNEA ne face. E

- s

steLIBERTATEA e este

„”. Astfel s

care a.

care mi-a servit ca bibliografie înredactarea acestui material: , de BarbaraMarciniak.

M esc

AFECTIVITATEA

„Ra”

P

ze creative unesc galaxiile între ele şi vătransportă gândurile spre alte planuri ale existenţei

Mesaje din constelaţia leiadelor

Acesta este idealul: Iubirea

Corina Schell

Bibliografie

şi Lumina funcţionândmereu împreună.

PBarbara Marciniak-Mesaje din constelaţia leiadelor, Editura Elit

CALEALUMINII,ADEVĂRATACUNOAŞTERE, EXPRIMĂRILE SINELUI

... SPIRITULUI

Page 12: SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE - IN MEMORIAM ing ... Nr 12.pdf · Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - IN MEMORIAM

Publicaţie patronată de Fundaţia Umanitară "SĂNĂTATE PRIN GÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE" - in memoriam ing. VALERIU POPAISSN 2065 - 0108

Redactor şef

Carmen TĂBĂCARU,

Mariana ŞTIRBU,

:Sanda FOAMETERedactori:Petre ANCA

Corina SCHELL,

Mihai SÎMBOTIN,Gabriel-Petru COJOCARIUTraian CEPEKA

DTP:Gabriel-Petru CojocariuTipar:S.C. GADPRINT S.R.L.Tel.: 0234 579 343

Veşti de la FundaţieAm ajuns la Numărul 12, înseamnă că am împlinit un an de zile. Aducem

mulţumiri tuturor celor care au avut inspirata iniţiativă de a înfiinţa aceastăpublicaţie.

Aducem mulţumiri tuturor distribuitorilor noştri, care prin strădania lor,asigură un venit constant în contul Fundaţiei. În fruntea listei se află societateacomercială World Machinery Works S. A. Bacău, cu o distribuţie de 500

Dacă doriţi săobţineţi DVD-uri cucele trei conferinţe:Că lăraş i , Buzău,B a c ă u , z i a r u lFundaţiei „Sănătate= S.O.S.”, precum şicele două lucrări „Nue x i s t ă b o a l ăi n c u r a b i l ă ” ş i„Poveşti cu finalm e r i t a t ” , p u t e ţ icomanda telefonic,a p e l â n d 0 7 2 2 -724012. Prin coletpoş ta l , cu plataramburs, veţi intra în

posesia lucrărilor dorite.În perioada 23 ianuarie – 09 octombrie domnul Petre Anca nu se află în ţară

şi ca atare nu poate răspunde la corespondenţa pacienţilor.Domnul Petre Anca va răspunde solicitărilor de a conferenţia, într-un oraş,

comună sau sat, care va organiza acest gen de întâlnire, după un calendar agreatde comun acord cu organizatorii. Se va deplasa în România, numai pentruaceste întâlniri.

Fundaţiei şi redacţia ziarului urează „La mulţi ani” tuturorcelor născuţi în luna septembrie şi celor care îşi serbează ziua onomastică pe 8septembrie, de Sfânta Maria.

Fundaţia Umanitară „Sănătate prin gândire şi alimentaţie” – in memoriamValeriu Popa scoate la concurs postul de secretară. Condiţii:

-Abilităţi:

Cunoştinţe de contabilitate primară

- Domiciliul în Vălenii de Munte sau în împrejurimi. În ultimă instanţăsolicitantul poate fi şi din alte localităţi, caz în care navetasăptămânală se va îmbina armonios cu plăcerea de a ajuta oamenii însuferinţă.

- Persoana respectivă să-şi dorească să desfăşoare această activitate dinaltruism, dragoste

- Retribuţia nu va fi mai mică- Se asigură carte de muncă.- Nu se ascunde faptul că preferăm persoane pensionate.Doritorii se vor adresa în scris la adresa: Petre Anca, Str. N. Bălcescu

Nr. 76A, oraşul Vălenii de Munte, Judeţul Prahova, od poştal 106400.Aceeaşi Fundaţie angajează contabil pentru ţinerea evidenţei contabile, la

sediul instituţiei. Condiţiile de angajare nu diferă cu ţăpostul de secretară, prezentate mai sus.

ştal la adresa Fundaţiei, în atenţiadomnului Petre Anca, str. N. Bălcescu, nr. 76A, Vălenii de Munte, jud.Prahova, sau electronic la adresele: şi

ă mai scrie şi să relateze despre povestea lor. Motive: nuau timp, nu ştiu să scrie, nu-şi pot aduna ideile, le este teaamă să nu se facă derâs, nu vor să ştie rudele şi vecinii ce boală au avut. Copilării. Din acest motivpaginile 11 şi 12 din ziar vor găzdui articole pe teme de spiritualitate.

exemplare.

Conducerea

- Vârsta: 42 – 63 ani.- Studii: medii sau superioare

- Lucrul cu calculatorul – programele Microsoft Office: în specialWord, Excel-

-Alte criterii:

pentru semeni, nu pentru bani.decât salariul minim pe economie.

c

mult fa de cele privind

Articolele pentru ziar se trimit po

.Oamenii nu vor s

Conducerea Fundaţiei

[email protected]@hotmail.com

Anul 2, Nr. 12, SEPTEMBRIE 2009

Vă redăm mai jos codul IBAN unde se virează baniirezultaţi din vânzarea ziarului şi, de altfel, unde se pot

face donaţii pentru fundaţie:

FUNDAŢIA UMANITARĂ „SĂNĂTATE PRINGÂNDIRE ŞI ALIMENTAŢIE”

Ă ROMÂNĂ – filiala Văleniide Munte

in memoriam ing. Valeriu PopaBANCA COMERCIAL

IBAN RO14 RNCB 0211 0118 5028 0001 – RON

În mod surprinzător, 95% din caloriile pe care le consumăm, provin din doar30 de varietăţi de plante, potrivit FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şiAgricultură – Food and Agriculture Organization).

semnalează uluitordeclin al diversităţii ca urmare a politicii de monocultură aplicat de agriculturaindustrială. pierdut aproape 93% din sortimentele de salată, peste 96% dinvarietatea d

e tomate şi aproape 98% din varietateade sparanghel. Acestea reprezintă nu numai un dezastru la nivelul mediului ci şireducerea îngrijorătoare a posibilităţilor de a alege dispoziţia noastră şi ageneraţiilor viitoare.

onţinutul acestui articol est despre şi din „grădina vecinului”.Dar cum nouă ne place să ne uităm în „grădina” Americii şi să „furăm” cât sepoate, parcă recunoaştem deja şi la noi câteva dintre simptomele de mai sus.Poate că este cazul să conştientizăm potenţialul nostru agricol, să neconştientizăm forţa de muncă, să realizăm că aceste studii ne sunt de un real folosîn a preveni situaţii Mi-ar plăcea să cred că statul investeşte bani pentruagricultura tradiţională şi de situaţiile cu care

ă avem mai mare grijă de ceea ce Dumnezeu ne-a datO vorbă din popor spune că „totul până la mâncare”.

Prin studiile efectuate, RAFIThe Rural Advancement Foundation International, un

S-aue porumb dulce, aproximativ 91% din sortimentele de porumb de

câmp, mai mult de 95% din diversitatea d

, la

C e aparent doar,

similare.pentru a ne feri ne-ar putea

confrunta natura.S !

1)

-

Mihai Sîmbotin

Bibliografie: Internet

Thomas Robert Malthus (1766-1834)– economis – pentru-

t şi demograf englez care aelimina sărăcia a emis şi susţinut teoria potrivit căreia (datorită creşterii populaţiei în progresiegeometrică şi a produselor necesare subzistenţei în progresie aritmetică) trebuie să se împiedicecreşterea populaţiei fie prin scăderea natalităţii, fie prin legi care să abolească “ajutorul” acordatpopulaţiei sărace sau chiar măsuri de exterminare în masă (războaie).

AGRICULTURAINDUSTRIALĂ(Continuare din pagina 9)

INFO