sociologie generala - suport curs anul 1 sociologie

8/13/2019 Sociologie Generala - Suport Curs Anul 1 Sociologie

http://slidepdf.com/reader/full/sociologie-generala-suport-curs-anul-1-sociologie 1/21

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE DOMENIU DE LICENȚĂ: SOCIOLOGIE DISCIPLINA: SOCIOLOGIE GENERALĂ

Suport de curs

Alin MiluDinu George

Anul I

Îndrumător: Conf. Univ. dr . Ștefan Ungurean

Brașov 2012 / 2013



27.02.2013

Individul și socializarea:

Individ și individualizare

Definiția socializării

Formele socializaării

Relația individ-societate , există trei perspective:

Perspectiva John Locke / Thomas Hobbes, pleacă dinspre individ: Starea de natur ă – individ

Perspectiva Marx: esența individului = ansamblul relațiilor sociale (individul estesocietate)

Perspectiva Durkheim: individul este un proces de individualizare generat desocietate (mecanismul de divizune socială) (individul este produsul societății)

! Cultura creștină pune problema renunțării la sine ! Nu poți ajunge la adevăr fără a trece printr -o transformare spirituală

Individualizare → cinetismul social → cinetismul individual → acumulare subiectivă a primitivității

! Ideea neo-liberală se leagă cu ideea de dezvoltare spirituală

Postmodernitatea pune prețul pe condiția fizică → un accent pus pe plasticizare

Spiritualitatea = procesul de transformare, înseamnă a face din tine subiectul purtării unuiadevăr.

Luther vine cu vocația mesiatică = vocație profesională

Noi ne aflam în neoliberalism => ești o firma "tu" ca individ, în plan social => toată lumeaeste în competiție cu toată lumea.

Marilor probleme sistemice li se dă o soluție biografică.

Astăzi trăim într -o lume a plasticității, în lumea "ca și cum"



06.03.2013

Despre socializare:

! Omul este produs al socializării

Socializare = procesul prin care un copil devine conștient de sine, o persoană recunoscutăadeptă a culturii în care s-a născut. Problema a fost pusă la gânditorii iluminiști (John Locke)

→ să faci din copil un adult capabil să trăiască în libertate. O persoană capabilă să ia decizii șisă-și asume responsabilitățile.

Rousseau: Copilul trebuie să devină o persoană autonomă și independentă care să-și asigue paza propriei vieți. În familie, dragostea tatălui pentru copil se achită prin grija ce le-o poartă Heidegger: Prima formă a dragostei este grija.

! În viață trebuie să ai referențialul. Ai referențialul → știi unde esti ; nu ai referențial → te crezi excepțional

! Suntem ființe istorice. Marcăm prin noi istoria ființelor ce vor veni ! Suntem produsul industrializării

Și copilul îl influențează pe adult. „Ai părinții pe care ți-ai educat”

Margaret Mead: o cultur ă în care copilul învață de la adult, urmează o perioadă în care copilulși adultul învață unul de la altul, urmează perioada când adultul învață de la copil.

! Un copil intr ă în istorie înainte de a se naște (mama,tata se gândesc la nume, au anumite

anticipări și povestiri despre el). Copilul e pregătit pentru blocul copilăriei, construcția mamei să deteritorializeze. Ajungi să te reteritorializezi când te uiți la albumul de familie, când te întâlnești cu persoane din copilăria ta (te întorci mental în copilărie). Părinții îi pregătesc copilului o linie de fugă.

! Socializarea presupune exteriorizarea omului prin activitate! Capacitatea de creativitate stă în transformarea adultului în copil. Asta se face prin bloculcopilăriei.

Coruperea este opusul dragostei. Coruperea se produce când nu respecți.

Coruperea= a devaloriza



! Ideea creștină e ideea relaționării. ! Prin activitate ordinea instituțională este acceptată și legitimată. (Ex: prin luatul notițelor la

curs legitimăm instituția) Prin această menținere noi salvăm raelitatea de la precaritate.! Socializarea este reușită când se produce o simetrie, un acord între lumea subiectivă șiobiectivă prin procesele de identificare. Eșecul în socializare este când nu există acest acord(nu te identifici cu lumea)

Formele socializării:

Socializarea primar ă: caracterizată prin implicare emoțională și identificare, în care copilul își asumă rolul adulților, se identifică cu ei (se identifică cu definițiileacestora). Formarea autenticității Sigmund Freud: „La 3 ani, omul e gata.”

! Copilul ia definiția care o dai realității

! În socializarea primar ă, copilul înțelege că apariția lui nu este un accident, ci o marcare istorică.

Socializare secundar ă: socializare definită instituțional (grădiniță). Copilul învață simularea, falsitatea, duplicitatea. Învață bătăliile de prestigiu ( Ex: să nu râdă copiii)

! Comicul = violență și agresivitate ! Socializarea secundar ă este o permanentă interpretare a prezentului pentru a rămâne înrelație cu trecutul.! Identitatea ține de existența unor structuri de verosimilitate.

Resocializare: ruptura în raport cu valorile și modurile de comportament anteriorurmate și dobândirea de noi valori și moduri de comportamente.

Presupune o destructurare a trecutului, astfel încât trecutul să se conformeze cu przentul(anulezi tot trecutul, îl reinventezi ca să se potrivească cu prezentul).! La mânăstire este schema de resocializare → intrii într -o clădire și-ți dai altă identitate

13.03.2013

Studiu de agregare/ Grupul

Definiție

Paradigme

Tipuri de grupuri

Procese și fenomene în cadrul grupului



Grupul este un număr de oameni care interacționează pe o bază regulată generând o

identitate socială.

! Îți salvezi ființa în momentul când intri în memoria cuiva.

Caracteristicile ce marchează un grup:

Interacțiunea: - fizică (față în față) - simbolică (prin scris ...etc.)

b) Percepția de membru al grupului (te consideri sau ești considerat) c) Apartenența:

Atitudine

EligibilitateDorește Nu dorește

Eligibil candidat autonom

Noneligibil margianl oponent

! Autonomul constituie cea mai mare amenințare din grup ! Grupul este sprijinit de marginal (dorește să intre în grup dar nu are drepturi) ! Cu cât bagi un filtru cu atât valoarea candidatului crește (Ex: examen de admitere lafacultate, rezultă studenți pregătiți) ! Valoarae unui grup este dată de valoarea ideii de candidat

Produci un surplus de loialitate dacă pleci dintr -un grup și ajungi în altul (renegatul convertit)Suspiciunea pe care o ai asupra unui individ de a adera la grup îl face pe acel individ să fieloial; rezultă că-și va da mai mult interesul față de restul grupului (încearcă să demonstreze)

Paradigme în cadrul grupului:

Curentul dinamist a lui LeurinUn grup are o tramă (o țesătură) de ordin psihologic.

Un grup este un câmp psihologic care înglobează oameni, idei, scopuri, resurse,norme, sisteme de referințe, dorințe, motivație și memorie.



! Apartenența la un grup este capacitatea de a produce o memorie (intrii în memorie prin

interacțiune)

Paradigma interacționistă Paradigma psihanalizei: pe noțiunile de dorință și identificare

noțiunea de imaginar și fantasmă ! Identitatea este dată de apartenența la fantasmă (Ex: Dacă un membru al unei găști

părăsește grupul acesta este ucis deoarece le atacă fantasma)

20.03.2013

Tipuri de grupuri

Procese și fenomene în cadrul grupului

Grupurile primare: grupuri foarte mici în care indivizii se văd față în față, au uncontact strâns, redistribuția este echitabilă (fiecare știe cât a contribuit la bunăstareagrupului). (Ex: O firmă mică unde toată lumea știe despre fiecare).

Grupurile mici sunt foarte eficiente, se pot mobiliza mult mai repede dar nu au puteremare, au randament foarte mare.

Grupurile mici merg pe ideea egalității, grupurile mari merg pe ideea eticii.

! Puterea stă în raportul individului cu sine însuși ! Pentru români noțiunea de onoar e nu există. ! Problema de onoare provoacă sentimentul păcatului ! Armata germană SS avea fantasma de superioritate ca rasă

Grupuri formale / informale :Grupurile formale sunt cele care sunt într-un cadru instituțional. Grupurile informalesunt în afara instituției.

Echipa de lucru și comitet:

Echipa de lucru: echipa de operație la spital. Există o diviziune a muncii șifiecare știe ce are de făcut, există un lider. (în echpa de lucru nu poți să îi zicișefului ceva)

Comitetul: funcționează pe reprezentarea celui de jos, pe un mandat dereprezentare



Grupuri de referință și grupuri de apartenență :Grupul de referință = grupul la care ne raportăm (am dori să fim sau evităm să fim)

grupul de referință poate fi negativ sau pozitivgrupurile de referință pot fi și de natură simbolică aici apare problema frustr ării

! Ascensiunile rapide generează aspirații mari

Grupuri deschise și grupuri închise:Grupul închis – nu primește din afară și nu se părăsește

– se păstrează dreptul de proprietate Un grup se deschide când este nevoie să cucerească noi resurse

Grupuri exclusive și inclusive (după relația cu piața): În grupul exclusiv dacă apare un nou membru se micșoraeză partea care le revine

celorlalți, la grupurile inclusive nu există asta Un grup inclusiv cu cât se mărește cu atât putem vorbi de realizarea unui bun public

inclusiv (adică cu șanse mari de realizare)

Ex: Într-o firmă dacă intri ca membru nou, o să fii privit cu ostilitate pentru căameninți dreptul de proprietate. Într-un grup inclusiv, adică într -un ONG, ești primitcu brațele deschise ca să ajuți la proiecte.

! La un bun grup exclusiv se naște o cerință de umanitate.

Procese și fenomene în cadrul grupului:

Coeziunea: măsura în care membrii unui grup doresc să continue ca membrii ai grupului

Decizii în grup: dacă problema este complexă (necesită competențe) și există timp, grupul ia decizii bune. Problema nu e complexă (nu necesită competențe), nu necesită timp, rezultă că individul ia decizii mai bune

Raportul majoritate – minoritate în decizii :Cum câștigă o minoritate în fața majorității? → prin cedarea drepturilor de

reprezentare! Costurile de participare la decizie sunt mai mari decât beneficiile anticipate prinluarea decizieiEx: atunci când oamenii nu se prezintă la vot cedează drepturile de reprezentare șiatunci 20% din populație (o minoritate) poate decide pentru toată lumea

Teoria lui Olson: exploatarea celui puternic de către cel slab



Fenomenul de gândire de grup:Există situații când grupurile sunt orientate spre decizii de risc (când apare problemastimei de sine).Există posibilitatea ca o discuție despre un subiect să ajungă la alte subiecte deoarecedin cauză că și alți membri să-și mențină stima de sine, vin cu un subiect nou.

Facilitarea socială (dacă performanța crește sau scade într -un grup):

Sarcini disjunctive: performanța depinde de cel mai bun

Sarcini conjunctive: performanța este limitată de către cel mai slab (Ex: grupulde alpiniști)

27.03.2013

O comunitate este legată de spațiu și o comunitate este legată de timp. Noțiunea de comunitate se duce pe multiple realități.

Def. Comunității:Este acea realitate care generează legături afective, strânse și durabile. Printr -un

angajament de natur ă morală și adeziune comună la un gru p social. Persoana apare înintegritatea sa și nu prin rolul său. Noțiunea cheie care stă la baza acestor trăsături este

loialitatea.

Semnificația noțiunii în tradiția sociologică:Sociologia a apărut ca un răspuns la chestiunea modernizării. Modernizarea este legatăde iluminism și capitalism. Atât iluminismul cât și capitalismul au fost împotrivacomunității în plan teoretic și pracitc. Teoretic prin Rousseau și practic princonstrucția socială.

Noțiunea de comunitate a fost resuscitată de către romantici sub forma spiritului poporului, a tradițiilor populare, a locului, a cântecelor.! Suntem produsul unui discurs romantic într-o lume iluministă (raționalistă)

Simmel și Tonnies:

Georg Simmel (sociolog evreu) → Precursor al interacționismului simbo lic

Toate relațiile sociale au niște elemente de bază: secretul, prietenia, gratitudinea, discreția, onoarea.

În orice interacțiune socială avem deja o informație cu privire la cu cine ne vom întâlni

(hărți mentale).



În orice interacțiune avem tendința de a ne auto-apăra, de a ne minții → secretul. Secretul este a doua jumătate a lumii.Secretul poate distruge o relație dar și salva Scretul poate adăposti atât binele cât și răul Modernizarea înseamnă diferențiere socială. Iar diferențierea socială se păstrează prin

secret. Secretul favorizează diferențierea. Atunci când nu mai există intim, privat duce la totalitarism (când nu mai existăsecrete)Secretul este schema cu care te aperi. Păstrezi libertatea și diferențierea. Secretul

păstrează individualitatea și menține diferențierea. Poate fi văzut ca amenințare la ordineasocială ! Vorbăraia sparge spațiile intime. ! Vocația profesională → să crezi în ceva care este sfânt în muncă. (Când omul nu are

nimic sfânt el intr ă peste tot)

A fi discret este un mijloc de salvare a autonomiei și libertății a unei persoane. Prietenie: individualizarea face prietenia din ce în ce mai puțin posibilă, și atunci apare

capacitatea de dăruire a individului prin dragoste.

! Mențineți-vă o zonă autonomă în relație pentru a te putea realimenta (pasiuni, hobby-uri).Este o zonă în care celălalt partener nu intră.Nu-ți investi toate resursele în relație.

03.04.2013

Tonnies

Comunitatea pregătește indivizii pentru raportul lor cu lumea. Paternitateafundamentează noțiunea de dominație dar nelegată de noțiunea de aservire. Paternitatea ca plentitudine a tatălui, dă naștere la copil ideea unei flăcări a vieții întotdeauna înăscută. Tatăl aduce ideea autorității, a dominației Pretutindeni forța masculină este orientată către luptă iar a femeilor este înspre viața interioar ă.Relația bărbat / femeie este un echilibru între imaginație și realizare. Orice superioritate conține pericolul orgoliului și a cruzimii prin urmarea unuitratament ostil, dacă nu este însoțită de tendința de a face bine. Autoritatea este demnitate când ea este exercitată pentru binele acestuia din urmă (a

avea autoritate = a face bine celuilalt)Sunt 3 tipuri de demnități: - a vârstei



- a forței - a înțelepciunii (a spiritului)

Dacă forța va fi simțită ca generatoare de teamă → ea va fi refuzată Dacă forța va fi simțită ca binefacere → ea generează venerație

Comunitate de loc și comunitate de spirit:

Comunitatea de sânge → familia

Comunitatea de loc → vecinătatea

Comunitatea de spirit → prietenia

Comunitatea nu presupune egalitate dar inegalitatea o poate distruge.Comunitatea asigur ă siguranță indivizilor iar o libertate prea mare o amenință. Comunitatea există prin comprehensiune. Organul comprehensiunii este limba. Limba

nu este inventată pentru a fi un mijloc de comunicare ea este un acord viu princonținut și formă (esențial nu este să transmitem informații ci să ne susținem r eciproc)Comprehensiunea este expresia cea mai simplă a existenței intime și a adevăruluioricărei vieți veritabile, habitări și acțiuni comune

! Societatea se bazează pe contract sau pe convenție ! Contractul reprezintă o promisiune reciprocă. O acceptare reciprocă de acțiuni viitoare

Propuse.

În comunitate indivizii sunt organic legați în ciuda oricărei separări iar în societate indivizii sunt separați în ciuda oricărui lucru care-i unește. „Ne naștem în comunitate și murimîn societate”. În societate fiecare este pentru sine și într -o presiune cu ceilalți. Societatea seconstruiește pe schimb și a are în vedere o utilitate.

! Valoarea unui om stă în capacitatea de a fi o promisiune ! Valoarea ta este o utilitate pe care altul o vede, o simte! Valoarae ta nu stă în tine, valoarea ta stă în capacitatea altuia de a te vedea

Nimeni nu va face ceva pentru un altul dacă acest lucru nu este schimbul unui serviciu sau un dar. Este necesar ca acest dar sau serviciu să-i fie mai util celui care primește decâtcelui care dă. Căci numai receptara a ceva care apare mai bun îl va conduce în a face

bine.(trebuie să se vadă sacrificiul și interlocutorul să-l vadă ca pe un sacrificiu pentru aîntoarce darul înapoi sau în altă parte) ! Într-o firmă este necesar să se facă o evaluare a nevoilor angajaților pentru a oferi resursade care ei au nevoie (concediu, bani etc.) Angajatul trebuie sa vadă sacrificiul firmei pentrua-i oferii înapoi.! Într-o organizație avem un contract afectiv.



Comunități etnice:

Definiție: Grupuri de oameni care se percep distinct prin limbă, istorie, religie, stiluride viață, strămoși și aceste elemente sunt asociate noțiunii de identitate (identitate degrup). Aceste caracteristici sunt neutre dar devin importante când sunt asociate cu

putere, bogăție, inegalitate socială. Problema rasismului: caracteristicile etnice sunt generatoare de superioritate,inferioritate.

Tr ăsături care diferențiază un grup etnic:

Sentimentul discriminării: grupurile etnice consideră că nu au oportunități egale în raport cu grupurile majoritare

Simțul solidarității: prezența discriminării și prejudecăților generează un profund sentiment de solidaritate de grup.

Concentrarea fizică și socială: de regulă minoritățile ocupă un anumit spațiu, caatare ei par a se izola de societatea mai largă. Există puține căsătorii mixte întremajoritate și minoritate → lucru care amplifică izolarea. De regulă, majoritariiconsideră că atributele etnice sunt date dar ele se pot învăța

Prejudecățile: reprezintă atitudini iar discriminarea prezintă un comportament. Prejudecățile au un puternic conținut emoțional. Prejudecățile sunt mijloace de apărareîmpotriva anxietății. Ele sunt soluții la un conflict interior. Prin atribuire omul proiecteazăasupr a altuia lucrul de care noi înșine suntem tulburați. Prejudecățile sunt strategii de a face

față frustrărilor. Prejudecățile pot produce fenomene de deindvidualizare iar acolo unde se producedeindividualizarea crește agresivitatea. ! Sursele prejudecăților sunt de natură psihologică sau sociologică (existența subculturii etc.)

Discriminare

Prejudecată DA NU

DA Bigot activ Bigot timid

NU Liberal de vreme bună Liberal constant



Comunitățiile virtuale: sunt acele relații mentale în care indivizii intră în relații fără a avea contact fizic adică lăsându-și trupul deoparte iar relaționările nu au costuri (nu

poți verifica) ! Prin rețelele de socializare (Facebook etc.) ducem spațiul intim în spațiul public.

10.04.2013

Diada (relația între 2 persoane)

Definiție: Diada este relația dintre două persoane indiferent de starea de acțiune (economică,

politică, spirituală, sexuală etc) Este relația care nu generează un supraindividual (nu există forme de limitare) (adicănu generează un instinct cum o face grupul)

! Toate realitățile în afară diadei rezistă morții ! Diada are inserată moartea în structură. Dacă moare partenerul nu mai există viață (Într -otriadă dacă moare o persoană rămân două)

! Orice formă de supraindividual (o triadă) produce o limitare. Ex. : Dacă copilul e de față nu poți vorbi tare.

Diada este singura relație social pură.Diada permite exaltarea a ceea ce este pe deplin uman în tine.

! Persoana către care tu te exprimi (îți încredințezi sufletul) te legitimează ca ființă. Dacă partenerul divorțează de tine → te delegitimează.

Din cauza faptului că tindem spre individualizare (că ne încredințăm în diade) o posibilă

delegitimare devine foarte dureroasă.

! Suntem o cultur ă materialistă centrată pe verbul „ a avea”. ! O delegitimare poate face ca trecutul să nu mai aibă relevanță. În schema de rupere a diadei apare un mecanism de autocompasiune. Moartea areniște strategii simbolice în cazul ruperii diadei. Aceste strategii au rolul de a nu blocasau paraliza individul în relația sa cu viața. În aceste interacțiuni diadice există niște pași:

Bucuria auto-descoperirii

Bucuria descoperirii celuilalt

! Atunci când vii acasă și decantezi probleme sociale în diadă, o intoxici.



În diadă regăsim cele mai multe elemente de nonverbal (atitudini, gesturi etc) În diadă oricine poate intra peste oricine fără limite → problema vulgarizării (oricediadă este amenințată de vulgarizare)

! Esența diadei stă în relații care sunt valoroase prin raritate și care se devalorizează prinrepetiție ! Tr ăim astăzi o formă de control prin slăbirea valorilor omului. Diada intr ă în schema: intim → privat→ public ! Libertatea se definește in epoca modernă ca prezența în spațiul privat și intim. ! Spațiul intim este spațiul libertății Postmodernitatea sparge bariera dintre intim – privat – publicSimpla prezență a puterii în spațiul public îi dă acces la spațiul privat și intim. Mai nou individul pune în spațiul public spațiul său privat (poze pe facebook)! Problemele publice devin din ce în ce mai intime și cele intime din ce în ce mai publice. ! Tr ăncăneala, fleicăreala omoară viul și noul. Duce problemele intime, private în spațiul

public. Fleicăreala nu duce la o soluție, totul rămâne neschimbat. Prin trăncăneală nesusținem reciproc în fața vieții.În viață trebuie să păstrăm echilibrul între verbul a face și verbul a fi.

17.04.2013

Triada (relația în trei)

Triada naște o formă de suprasocial (este prima formă de realitate obiectivă) Prin triadă intrăm în istoricitate (Ex. prin copil)

Caracteristici:

Fiecare dintre cele 3 elemente cooperează intermediar între cele două, având dublăfuncție: - a uni și a separa

Poate realiza unitatea (Ex: parinții sunt rupți și îi ține împreună copilul)

! Există posibilitatea ca unul dintre ei să fie intrus. Apariția celui de-al treilea produce odeindividualizare. O micșorare a individualului. Apariția celui de-al treilea mărește stoculcomun de cunoștințe (informațiile).

Funcțiile triadei:

Funcția de mediator și non- partizanat (neutru, nu ține cu una din părți)

Funcția de tertius gaudens

Prin această funcție al treilea unește. Doi actori care afirmă separația

producând o socializare interioar ă → plasara în același mental (al treilea unește pe ceilalți doi să fie în același mental) → al treilea poate fi un mediator între



cei doi , un arbitru. Dându-și acordul să fie în același mental, acceptă o pierdere de subiectivitate, o deindividualizare.

! Unui mediator, tot timpul i se prezintă problemele social acceptate. Nu se vor expune înfața mediatorului reproșurile cele mai intime. ! Fidelitatea = să fii consecvent cu adevărul pe care ți l-ai însumat (să refuzi să-ți trăieștivisele)Medierea între părți presupune generarea unui ethos care presupune asumareadiferențelor și coabitarea lor.

Mediatorul poate fi în două feluri: Când interesele sale proprii sunt deasupra intereselor părților

Când are interese într-o parte, când în altaȘansa mediatorului de a media, stă în obiectivitatea de care trebuie să dea dovadă. Cu cât scade obiectivitatea, cu atât șansele de a fi strivit în conflict cresc. Când părțile consimt la omediere, ele sunt de acord că soarta nu le stă în propriile mâini și vor căuta un mediator

obiectiv, de preferabil str ăin, care nu are interese personale.

Funcția de tertius gaudens: În situația de tertius gaudens cele două forțe aflate în conflict își neutralizează forțele

reciproc în avantajul celui de-al treilea.Tertius gaudens = al treilea câștigă (el speculează asta) (Ex: după divorț copilul poatesă profite)Dacă cei doi aflați în tensiune se unesc, poziția celui de-al treilea este în pericol.Una din strategiile tertius gaudens este divide et timpera (împarte și stăpânești) (să

blocheze ca cei doi să facă o unitate).

Tipuri de triade:

Sfânta treime (Tatăl, Fiul, Sfântul Duh) → este Dumnezeu în trei forme:

În Tatăl este unitatea

În Fiu este egalitatea

În Duhul Sfânt este armonia unității și egalității

Moartea, Învierea și Înălțarea

Triada familială

Creator, crație, receptor Călău, victimă și martor

Un conducător, un stat și un popor Partidul, Ceaușescu și poporul

! O mașinărie creează un anumit tip de om. Mașinăria socială produce un anumit tip deselecție

și un anume tip de selecție produce un anumit tip de om



Teoriile negocierii:1.Teoria resurselor minime (accentul cade pe resurse)2. Teoria puterilor minime (accentul cade pe numărul de candidați) 3. Teoria negocierii între celelalte două (față de ce te plasezi, de unu sau de doi)

24.04.2013Despre organizații

I. Realități sociale cât și procese sociale:

In calitate de realitate socială asigura unitatea individuala. In calitate de proces social reprezintă factori de modificare a mediului. Tipologii asupra organizațiilor în functțe de cei care beneficiază de activitatea lor -principalii

beneficiari = angajatiiOrganizațiile pot fi văzute ca sisteme sociale (birocrația) se definește ca un agent care areintentionalitate care are un comportament rațional => ele pot fi sancționate juridic = > modelde raționalizare => istoric vorbind raționalizarea vine odată cu apariția manufacturilor.

Organizația ca sistem politic-indivizi => exista o batalie pentru resurse

Organizațiile sunt structuri contingente (întamplare-eveniment care se modeleaza in funcție demediu.Face față incertitudinilor de mediu atunci cand organizația nu are piețe de desfacere,resurse,bani.In ce masur ă cultura unei organizații este definită de cultura nationala -stidiile lui Hotstede.

Prima dimensiune-raza de actiune a puterii-distanta dintre putere Acceptarea incertitudinii sau evitarea incertitudinii

Cultura Americana - acceptarea incertitudinii firme mici pe acceptarea incertitudiniiCultura germana – evitarea incertitudinii firme mari pe limitarea incertitudinii

3. Masculinitate vs feminitate – culturi masculine, pe verbul “a avea”, “a face”, “a castiga” - culturi feminine pe verbul “a fi”

4. Individualism vs colectivism – cultura germană – colectivistă

cultura Americana – individualistă

Orientare pe termen lung vs orientare pe termen scurtCulturile orientale – pe termen lung

Culturile naționale modeleaza astfel cultura organizațiilor.



1. MODEL STRUCTURAL SISTEMATIC

FORMAL

INFORMAL

Managerul-stabileste obiectivele, organizeaza activitatile

Leadership- motiveaza, uneste oameni

2.PERSPECTIVA FINCTIONALISTA:

Pilon

Format Reglator Normativ Cultural cognitiv

Fundamentul supuneri i Eficacitate Obligatie sociala I ntelegere comuna

Fundamentul ordin Reguli Perspective comune Scheme constitu tive

Mecanisme Coercitive Normative Mimetice

Logica Utilitate Adecvare Corectitudine

Indicator

Relui-Legi-

Sanctiuni

Certificare-

acreditare Convingeri comune

Fundamentul

legitimarii Confi rmate legal Calauzite de morala Sustinute cultural

Tehnologie,management,structura/system =>operatiuni/strategii

Cultura organizatiilor, politici, leadership =>output-iesirile



Pilonul reglator are urmatoarele probleme: costuri legate de control, de impunerea regulilor.Cel care impune regulile sa fie legitimat are nevoie de competențe si credibilitate Sancțiunile dau efecte perverse.O alta problemă generată ar fi reprezentată de costurile desupraveghere.

Pilonul normative: probleme legate de așteptările în rolurile profesionale

Pilonul cultural cognitive: definește modul de utilizare a resurselor. Intervine întrebarea: Ce fel de oameni influențabili afectiv ai ? -problema afectivă Organizațiile care au structuri similare obtin performanțe diferite, explicația stă in culturaorganizației.

Primul element determinant este limba-limbajul : barierele semantice, fizice si psihologice.Pe

același simbol nu dăm același înteles. Barierele legate de personalitate: acceptarea noului, aceea ce nu îți convine. Persoanele care sunt speriate, au anxietati nu ascultă sunt imature.

15.05.2013

Mișcări sociale și populații

Tipuri de mișcări sociale

Teorii des pre mișcări sociale

Mișcări sociale ca fenomene psihosociale

Mișcări sociale ca fenomene sociale

Mișcări sociale ca fenomene instituționale

Alte abordări Problema populației

Tipuri:

Mișcări transformatoare (scopul): realizarea unei schimbări profunde în societate (Ex.: revoluția)

Mișcări reformatoare (scopul): modificarea unor aspecte în ordinile socialeexistente



Mișcările de izbăvire (scopul): salvara oamenilor de la modurile de viațăvăzute ca coruptoare (Ex: mișcările religioase)

Mișcări de modelare (scopul): obținerea unei schimbări parțiale încomportamentul individului (Ex: stilul de viață)

Tip Parsus : mișcări – orientate spre valori centrate pe ideologie – orientate spre putere! Mișcările orientate pe valori (pe principii) nu prea au aderență și atunci trebuie să atragi

grupuri.

Teorii:

Gustave Le Bon → iraționalitate Miller – Dolland Parsons: Comportamentele colective ca învățare socială (teorie fenomenologică) (fenomenul de experiență)

Comportamentele colective reprezintă răspunsul la o frustrare existentă, iaroamenii într-o situație de frustrare își comunică experiențele trăite. Prinurmare nu există o diferență semnificativă între individual și colectiv

! Frustrarea = tensiuni care nu se pot descărca generează frustrarea

Frustrare relativă:

Există așteptări stabile dar o capacitate scăzută de a fi satisfăcute. (Într -o societate statică, care nu e în expansiune, există așteptări stabile)

Aspirațiile cresc și posibilitățiile nu cresc pe măsura aspirațiilor.

Aceste tipuri de așteptări generează intensitatea și amploarea Tradițiile culturale

Legitimitatea regimului politic

Capacitatea de control a aparatului represivAceste 3 variabile influențează dacă frustrarea devine comportament colectiv

Mișcări sociale ca fenomene sociale:

Turner și Killian – Teoria normei emergente:O mulțime uriașă este guvernată de așteptări legate de comportamente adecvate sau

potrivite. În aceste situații apar norme emergente (care se nasc) și această normă se bazează pe convingeri împărtășite (ce este drept și ce este nedrept). Norma reprezintă un reper decomportament și o sursă de identificare cu posibilitatea aparenței unui grup de comandă șichiar a unui lider.

Neil Smelser – Teoria valorii adăugate: Mișcarea socială reprezintă un fenomen care se upgradează cu fiecare variabilă în plus

(6 variabile) :

O unitate generală (existența unor interese conflictuale majore) (Ex: apare unincident)



Încordare structurală (o tensiune în societate)

Încredere generalizată (viziune împărtășită) → modul în care oamenii citescsimilar o situație, definesc la fel lucrurile.

Un factor de precipitare (evenimentul, cauza)

Mobilizarea participanților pentru acțiune

Operarea controlului social

Kornhauser – leagă mișcările sociale de noțiunea de societate de masă

Mișcări sociale:

Rolul proceselor de mobilizare și importanța organizaților în declanșareamișcărilor sociale

Raționalitatea angajării Dimensiunea politică (accentul pe dimensiunea politică)

! R ăzboiul este politica continuată cu alte mijloace ! Statele naționale sunt rezultatele războaielor. Toate imnurile vorbesc despre eroi.

Teoria mobilizării resurselor : Noțiunea de segmentare orizontală

Noțiunea de segmentare verticală

22.05.2013

Despre stratificare / Mobilitate socială

Despre rol și status Sisteme de stratificare socială

Teorii cu privire la inegalități – Teoria Marxista- Teoria funcționalistă



1.Def: Rolurile = componente distincte, mai mult sau mai putin prescrise întarite din generatiein generatie -se transmit prin învțare

Rolurile sunt forme de economisire.Sunt situații noi. Rolul intră in mecanisme de disciplinarecare permit mai departe funcționarea organizațiilor.

Ex: rolul de cowboy...s-a cerut un comportament care a devenit rol.

Cu cât o societate este mai tradițională cu atat este mai concentrata pe roluri (mecanisme detipizare)Există standarde date de măsurarea performanței. Dacă nu există standarde de performanțăindividul nu este implicat în rol.

O persoana care detine un anumit rol trebuie sa dețina un stoc de informatii.Unele dintreaceste informatii devin incompatibile.

Opțiunile tale de viata stau pe sufletul tau-care te bagă într -o cultură, într -un mecanism.

Orice rol stă pe un contrarol- pe așteptaăi generând echilibru, pe tipuri de așteptări.

Cand apar așteptări multiple (diferențiare), referitoare la o persoana apare conflictul de rol.însocietățiile tradiționale, rolurile sunt bine fixate, în societățiile moderne invers.

„Nu putem ocupa toate scaunele posibile din viață, salvăm o situație, pierdem alta” Codurile profesionale trebuiesc elaborate pentru a găsi soluții la conflictele de rol. În fiecarerol social exista un puternic element al datoriei provenit din sistemul de valori si norme.

Prin valori, norme, datorii functioneaza realitatea. Rolurile au functii precum cea de a legitimaautoritatea.Datoria ne face să ne stabilim autoritatea. Ne obligă să ne ridicăm asupra nouă înșine. ! Rolul face parte din mecanismul de asigurare a identității. Dacă această identitate îți esterefuzată se prăbușește stima de sine. ! În cadrul unei interacțiuni sociale, rar se întâmplă ca cel care a re un rol să aibă relații

permanente cu toți partenerii. ! Când nu există intimitate și toată lumea știe ce faci te obligă să-ți menți rolul la care toți au

așteptări și pune o presiune pe tine.

Rolurile sunt: 1.Atribuite2. Dobandite

1.Caracteristica de tip sex, varsta, religie reprezinta cinditionanti in indeplinirea rolurilor.

Rolul de barbat sau de femeie sunt prescrise ex.preotul, rol profesional ar prescris



2. Rolurile profesionale = dobandite

NOTIUNEA DE STATUS:

Comportamentul legat de poziția într -o ierarhie, într-un strat. Factori care influențeazăstatusul: sexul, vârsta, bogăția, educația, casa etc.

Sexul: În mai toate societățile bărbatul ocupă poziții superioare în companie, femeia estedependentă de biologic-copilul.

Violența față de femei este un mecanism de întarire a statusului masculin, violul de asemenea.

Vârsta: vârsta a constituit un criteriu de status. (Ex: vechime la muncă → urci într -o ierarhie și primești bonus). Vârsta e legată de noțiunea de loialitate

Bogăția: a constituit dintotdeauna un criteriu de status. El a fost asociat cu proprietatea și mainou cu profesia. Cel mai important criteriu de status e profesia și bogăția e pe locul 2

Înrudirea: un puternic criteriu de status în societățile tradiționale

Criterile de status variază de la un tip de activitate la altul, ca importanță.

Consistență de status: cine deține puterea politică deține și puterea economică și simbolică.Există în societățile tradiționale.Societățile capitaliste se caracterizează prin inconsistență de status (Ex: în America, cei caresunt bogați nu sunt și în guvern) ! Societățile cu consistență de status sunt societăți cu distanță mare de putere.

Statusurile sunt legate de norme. Cel care ocupă o poziție în status trebuie să respecte normele statusului. Și în cadrul statusului acționează autoritatea prin simțământul de obligație.Atunci când aceste sentimente nu mai activează se produce disoluția autorității.

sociologie generala - suport curs anul 1 sociologie

Documents