sondaj de opinie - ipp.mdipp.md/wp-content/uploads/2018/10/sondaj-comrat_activitatea... · sondaj...

SONDAJ DE OPINIE privind activitatea Poliției

şi problemele de securitate comunitară în oraşul Comrat

Mai 2018

Institutul de Politici PubliceCentrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA”

Sondajul a fost efectuat în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consoli-darea securității comunitare”, finanțat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările şi concluziile exprimate în cadrul acestui raport aparțin autorilor şi nu reprezin-tă neapărat poziția oficială a Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

CUPRINS

LISTA FIGURILOR � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 2I� INTRODUCERE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3II� ASPECTE METODOLOGICE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4III� SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 4IV� APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 10V� INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 21VI� COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 24VII� CONSTATĂRI GENERALE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 28FRECVENŢELE SONDAJULUI DE OPINIE � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 32

LISTA FIGURILOR

Figura 1� Cât de în siguranță vă simțiți Dvs� în următoarele locuri pe timp de … ? ��5Figura 2� În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în … ? ��5Figura 3� Gradul de îngrijorare privind nivelul de criminalitate din localitate (2018 vs 2017) ��6Figura 4� Responsabilitatea privind asigurarea securității în localitate (2018 vs 2017) ��6Figura 5� Care sunt sursele dumneavoastră de informare cu privire la activitatea poliției din localitatea Dvs�? ��7Figura 6� Gradul de satisfacție de activitatea instituțiilor din localitate în 2018 comparativ cu 2017��10Figura 7� Percepția privind nivelul de corupție în instituțiile din localitate (2018 vs 2017) �� 11Figura 8� Gradul de încredere în subdiviziunile Poliției din localitate în 2018 comparativ cu 2017 �� 11Figura 9� Percepția privind nivelul de corupție în subdiviziunile poliției din localitate (2018 vs 2017) �� 12Figura 10� Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate lucrurile se

îmbunătățesc sau se înrăutățesc? �� 12Figura 11� Care sunt, după părerea Dvs�, problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate? ��14Figura 12� Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații? ��15Figura 13� Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea Dvs� să vă informeze despre următoarele? ��16Figura 14� Cunoașterea poliţistului de sector de către populaţie ��18Figura 15� Gradul de satisfacție a populației față de activitatea poliției din localitate ��18Figura 16� Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă poliția de sector în contactarea cu populaţia? �� 19Figura 17� Gândindu-vă la polițistul Dvs� de sector, credeți că acesta apără interesele … ? �� 19Figura 18� Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor?��21Figura 19� După părerea Dvs� care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și

populația din localitate? ��24Figura 20� Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs� desfășoară următoarele activități? ��25Figura 21� Susținerea oferită poliției din partea populației ��26Figura 22� Importanța susținerii poliției din partea populației ��26Figura 23� Spuneți-mi vă rog dacă ați dori să conlucrați cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de

securitate în localitate? ��26Figura 24� Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate? ��27

I. INTRODUCERE

Sondajul opiniei publice efectuat în perioada 14-25 mai 2018, a avut ca scop de a măsura percepția populației cu privire la activitatea poliției și problemele de securitate comunitară și de a permite evaluarea schimbărilor pro-duse în comparație cu rezultatele sondajului de tip baseline efectuat în martie 2017� Sondajul actual a fost efectuat păstrând metodologia, chestionarele și localitățile din sondajul precedent – Otaci (Ocnița), Sângerei, Ungheni, Hâncești și sectorul Zârnești (Cahul)�

Cercetarea a vizat evaluarea situației infracționale, preocupărilor, îngrijorărilor, percepțiilor comunității și cooperării dintre cetățeni și politie în comunitățile selectate și a inclus următoarele subiecte specifice de cercetare:• Percepția publică despre securitate la nivel de comunitate;• Rata de victimizare și teama de criminalitate;• Raportarea infracțiunilor și crimelor; • Toleranța în raport cu criminalitatea, încălcările ordinii publice, corupția și fenomenele antisociale; • Așteptările cetățenilor în domeniul securității, ordinii publice și prevenirii criminalității;• Percepția publică despre activitatea polițienească la nivel local;• Eficacitatea poliției locale;• Satisfacția cetățenilor privind activitatea poliției la nivel local și serviciile prestate de politie; • Contactele dintre cetățeni și poliție la nivel local; • Cooperarea dintre politie și comunitate;• Disponibilitatea cetățenilor de a se implica și susține eforturile de consolidare a securității la nivel de

comunitate�• Metode și acțiuni pentru îmbunătățirea cooperării dintre public și politie�

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Promovarea implicării societății civile în consolidarea securității comunitare”, care are drept scop de a sprijini consolidarea securității comunitare prin promovarea impli-cării comunității în activitatea polițienească comunitară și procesul de reformă a poliției, urmărind identificarea, pilotarea și testarea celor mai bune practici de cooperare dintre comunitate și politie, inclusiv prin:• Crearea și susținerea activității Consiliilor (Grupurilor) de Securitate Comunitară în 6 comunități selectate în

funcție de criterii geografice, demografice și sociale specifice;• Crearea și implementarea mecanismelor de cooperare dintre comunitate și politie în vederea consolidării

securității comunitare;• Formarea capacităților de participare a comunității la activitatea polițienească bazată pe necesitățile

comunității�Cercetarea este destinată Consiliilor de Siguranță Comunitară, autorităților publice locale, organizațiilor

societății civile și Poliției pentru a susține analiza problemelor de securitate comunitară, evaluarea activității poliției și elaborarea acțiunilor de soluționare a problemelor și îmbunătățire a cooperării dintre comunitate și Poliție�

II. ASPECTE METODOLOGICE

Universul studiului: populația adultă (18 ani și peste) din orașul Comrat�Mărimea eșantionului: 200 interviuri� Metoda de intervievare: interviu față în față cu aplicația computerului (CAPI)�Strategia de eșantionare: cercetarea s-a efectuat pe un eșantion stratificat, probabilistic, bistadial� Baza de stratificare: sectoarele secțiilor de votare în alegerile prezidențiale din 2016� Punctele de eșantionare au inclus grupuri de 5 persoane intervievate� Selectarea străzilor și a subiecţilor

s-a efectuat prin procedee probabilistice� Selectarea adreselor unde s-au desfășurat interviurile a fost realizată folosind metoda rutei aleatoare� Perioada de colectare a datelor cantitative: 14 – 25 mai 2018�

III. SECURITATE ŞI SIGURANŢĂ

Securitatea și siguranța în localitate este importantă pentru populație în vederea asigurării sentimentului de confort atât la domiciliu, cât și în afara locuinței� Un set de întrebări au fost oferite respondenților în scopul evaluării gradului de siguranță din localitate�

Sentimentul de siguranță este perceput diferit de către populație în funcție de locul aflării și de perioada zilei� Circa 91% respondenți au declarat că se simt în siguranță la domiciliu pe timp de zi (63% – în siguranță de-plină, 28% – mai degrabă în siguranță)� Doar cu 9% mai puțini respondenți (82%) se simt în siguranță într-un loc public din localitate (50% se simt în siguranță deplină, iar 32% mai degrabă în siguranță)�

Pe timp de noapte sentimentul de siguranță este mai mic cu 11 puncte procentuale (p�p�) în cazul aflării în locuință și cu 15 p�p� în cazul aflării în afara locuinței� Cel mai jos grad de siguranță este constatat în cazul aflării persoanelor pe timp de noapte în afara locuinței, fiind menționat de circa 1/3 dintre respondenți (15% răspunsuri mai degrabă nu în siguranță și 16% – deloc nu mă simt în siguranță)�

În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o descreștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate:• pe timp de zi la domiciliu – cu 4 p�p� (de la 95% în martie 2017 pînă la 91% în mai 2018);• pe timp de zi într-un loc public – cu 10 p�p� (de la 92% pînă la 82%);• pe timp de noapte la domiciliu – cu 8 p�p� (de la 88% pînă la 80%);• pe timp de noapte într-un loc public – cu 12 p�p� (79% pînă la 67%)�

În percepția cetățenilor, nivelul criminalității în țară este mai înalt decât nivelul criminalității din raion și cel din localitate� 59% din respondenți au menționat un nivel înalt de criminalitate în țară (42% – înalt, 17% – foarte înalt) și doar 24% au estimat nivelul de criminalitate în țară mic/foarte mic�

Cu referire la raion, 35% respondenți consideră că criminalitatea este înaltă/foarte înaltă, iar 57% – mică/foarte mică� Cel mai jos nivel de criminalitate este considerat în localitatea unde respondenții locuiesc, aproape 1/5 dintre respondenți (19%) au estimat gradul de criminalitate ca fiind înalt / foarte înalt, iar 71% – mic/foarte mic�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 5Figura 1. Cât de în siguranță vă simțiți Dvs. în următoarele locuri pe timp de … ?

75%

68%

62%

46%

63%

50%

50%

39%

20%

24%

26%

33%

28%

32%

30%

28%

3%

5%

7%

11%

7%

11%

16%

15%

2%

3%

5%

8%

3%

6%

6%

16%

3%

2%

3%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a. În domiciliu

b. Într-un loc public din localitate (piață, …

a. În domiciliu


a. În domiciliu


a. În domiciliu


1. Pe

timp

dezi

2. P

e tim

p de

noap

te

1. Pe

timp

dezi

2. P

etim

p de

noap

te

2017

2018

În siguranță deplină Mai degrabă în siguranță Mai degrabă nu în siguranțăDeloc nu mă simt în siguranță NŞ/NR

Totodată, sondajul a constatat:• o creștere cu 5 p�p� față de studiul precedent a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în țară

este înalt sau foarte înalt (de la 54% în martie 2017, pînă la 59% în mai 2018);• o creștere cu 12 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 23% în martie 2017, pînă la 35% în mai 2018);• o scădere cu 2 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este înalt sau

foarte înalt (de la 22% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�

Figura 2. În general, cum aţi estima nivelul criminalităţii în … ?

3%

15%

16%

2%

6%

13%

18%

49%

51%

22%

51%

58%

46%

20%

20%

42%

27%

15%

8%

3%

2%

17%

8%

5%

26%

12%

11%

18%

9%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

a. În Republica Moldova

b. Raionul Dvs.

c. În localitatea Dvs.

a. În Republica Moldova

b. Raionul Dvs.

c. În localitatea Dvs.

2017

2018

Foarte mic Mic Înalt Foarte înalt NŞ/NR

Cetățenii se arată a fi destul de îngrijorați de nivelul de criminalitate din localitate� Doar unul din zece respondenți au menționat că nu sunt îngrijorați de aceasta, totodată 81% au arătat diferite nivele de îngrijorare (10% – foarte îngrijorați, 33% – destul de îngrijorați, 38% – puțin îngrijorați)� În comparație cu datele studiului din 2017, ponderea celor care nu sunt îngrijorați a crescut de 2 ori (6% în 2017 față de 13% în 2018)�

6 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat

Figura 3. Gradul de îngrijorare privind nivelul de criminalitate din localitate (2018 vs 2017)

12%

36%44%

6%1%

10%

33%38%

13%7%

Foarte îngrijorat Destul de îngrijorat Puţin îngrijorat Nu sunt îngrijorat NŞ/NR

2017 2018

În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate ră-mâne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 48%, dar și cu o pondere importantă de 43% din respondenți care consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor� În raport cu studiul precedent, se observă o creștere cu circa 25 p�p� a ponderii per-soanelor care au menționat responsabilitatea administrației publice locale în asigurarea securității în localitate (23% în 2017 și 48% în 2018)�

Figura 4. Responsabilitatea privind asigurarea securității în localitate (2018 vs 2017)

85%

23%

47%

3%

88%

48%43%

1% 3%

Poliția Administrația publică locală

Cetățenii Altcineva NŞ/NR

2017 2018

Principala sursă de informare cu privire la activitatea poliției este televiziunea (66%), urmată de radio (39% răspunsuri), cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (26%), portalurile WEB (17%), și experiența pro-prie de contact cu poliția din localitate (6%)�

În cadrul sondajului, s-a constatat că cercul social apropiat și portalurile web dețin o pondere relativ mai mică, decât în sondajul din martie 2017, iar ponderea celor care au menționat radioul ca sursă de informare despre activitatea poliției a crescut de la 21% în 2017 până la 39% în 2018� În ambele sondaje s-a constat că ponderea celor care nu se informează despre activitatea poliției este foarte mică (1% în 2017, 5% în 2018)�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 7Figura 5. Care sunt sursele dumneavoastră de informare cu

privire la activitatea poliției din localitatea Dvs.?

70%21%

37%

28%

4%

10%

1%

3%

66%

39%

26%

17%

6%

4%

2%

1%

5%2%

Televizorul

Radioul

Prietenii, familia, colegii

Portalurile web

Experiența personală/…

Ziarele

Brosuri / pliante

Alte surse

Nu mă informez

NŞ/NR

2017

2018

Categorii de persoane care constituie o problemă pentru comunitatea Comrat

Principala categorie de persoane care constituie o problemă pentru comunitate sunt Persoanele în stare de ebrietate (56% de răspunsuri În foarte mare măsură / În mare măsură, 33% de asemenea răspunsuri în 2017), Persoane ce folosesc drogurile (38% în 2018, 26% în 2017), Copii râmași fără supravegherea părinților (34% în 2018, 29% în 2017), urmate Persoanele eliberate din detenție (33%) și Persoane ce comerciali-zează droguri (31% în 2018, 23% în 2017)� Aceste categorii de persoane au fost pe primele locuri ale îngrijorărilor populației din or� Comrat și în sondajul din 2017�

Circa 1/4 din respondenți consideră că În foarte mare măsură / În mare măsură constituie o problemă pentru localitate Grupările de tineret / adolescenţi agresivi, iar câte aproximativ 1/5 dintre respondenți consideră că Vagabonzii, cerșetorii și Grupări criminale violente constituie În foarte mare măsură / În mare măsură o problemă pentru localitate�

Problemele de siguranță comunitară şi ordine publică

O parte din problemele de siguranță comunitară și ordine publică sunt percepute de către respondenți mai acut în comparație cu studiul precedent� În studiul curent, răspunsurile În foarte mare măsură / În mare măsură au cumulat ponderi cuprinse între 22–54%, comparativ cu ponderile de 6–36% în studiul efectuat în 2017�

Astfel, puțin mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că În foarte mare măsură / În mare măsură este o problemă Încălcarea regulilor de circulație / accidente rutiere (54% în 2018, 36% răspunsuri în 2017), Conducători auto în stare de ebrietate (49% în 2018, 25% răspunsuri în 2017), Huliganism (48% în 2018, 26% răspunsuri în 2017) și Furturi din bunurile gospodăriei și din locuințe (46% și 45% în 2018, 25% și 30% în 2018)�

De asemenea în studiul curent, circa 40% dintre respondenți mai consideră drept probleme următoarele infracțiuni Câni vagabonzi, Numărul mare de dependenți de alcool, Violența în familie, Furtul lucruri-lor personale în transportul public, Furt de păsări si animale și Tulburarea ordinii publice pe timp de seară / cîntatul / strigăte / gălăgie în stradă sau în locuințe vecine noaptea�


Tabelul 1. Categorii de persoane și infracţiuni (crime) care constituie o problemă pentru localitate

În foarte mare

măsură

În mare

măsură

În mică

măsu-ră

În foarte mică

măsură

NȘ/NR

În ce măsură următoarele categorii de persoane constituie o problemă pentru loca-litatea Dvs� la moment?

Persoane în stare de ebrietate 22% 34% 20% 17% 7%Persoane ce folosesc drogurile 20% 18% 14% 30% 19%Copii râmași fără supravegherea părinților 10% 24% 18% 31% 18%Persoane eliberate din detenție 14% 19% 22% 29% 17%Persoane ce comercializează droguri 17% 14% 16% 30% 23%Grupări de tineret / adolescenţi agresivi 13% 13% 16% 40% 19%Vagabonzi, cerșetori 7% 15% 18% 46% 14%Grupări criminale violente 10% 11% 8% 50% 22%

În ce măsură următoarele infracţiuni (crime) constituie o problemă pentru localitatea Dvs�?

Încălcarea regulilor de circulație / accidente rutiere

15% 39% 10% 20% 17%

Conducători auto în stare de ebrietate 16% 34% 11% 23% 18%Huliganism 14% 34% 13% 25% 15%Furturi din bunurile gospodăriei 13% 33% 15% 23% 17%Furt din locuințe 14% 31% 16% 24% 15%Câni vagabonzi 15% 29% 17% 24% 15%Numărul mare de dependenți de alcool 14% 30% 15% 24% 19%Violența în familie 15% 28% 16% 25% 17%Furtul lucrurilor personale în transportul public

13% 31% 14% 25% 19%

Furt de păsări si animale 13% 29% 15% 26% 18%Tulburarea ordinii publice pe timp de seară / cîntatul / strigăte / gălăgie în stradă sau în locuințe vecine noaptea

12% 26% 15% 30% 18%

Jafuri din automobile 13% 22% 19% 26% 21%Vandalism distrugerea, profanarea, plasarea semnelor/graffitti

12% 22% 11% 37% 19%

Numărul mare de dependenți de droguri 13% 20% 17% 29% 22%Gunoiști neautorizate 12% 21% 18% 31% 20%Implicarea minorilor in ilegalități 12% 18% 19% 32% 20%Violența sexuală 10% 17% 9% 45% 21%Prostituție 9% 13% 10% 44% 25%

Circa 1/3 din respondenți consideră importante infracțiunile precum: Jafuri din automobile, Vandalism distrugerea, profanarea, plasarea semnelor/graffitti, Numărul mare de dependenți de droguri, Gu-noiști neautorizate și Implicarea minorilor in ilegalități� Celelalte probleme menționate au cumulat de ase-menea ponderi semnificative, care variază între 22–27% din răspunsurile precum că ar fi În foarte mare măsură / În mare măsură probleme în localitate�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 9

Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare (cei care au menționat NŞ/NR) variază între 17–25% din răspunsuri, ceia ce vorbește despre in nivel substanțial de indiferență/poziție civică pasivă / lipsă de conștientizare / necunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

Constatări

• În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o descreștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate: - pe timp de zi la domiciliu – cu 4 p�p� (de la 95% în martie 2017 pînă la 91% în mai 2018) - pe timp de zi într-un loc public – cu 10 p�p� (de la 92% pînă la 82%) - pe timp de noapte la domiciliu – cu 8 p�p� (de la 88% pînă la 80%) - pe timp de noapte într-un loc public – cu 12 p�p� (79% pînă la 67%)

• Fiecare al doilea respondent apreciază ca fiind sporit nivelul de criminalitate în localitatea de reședință (or� Comrat), ponderea fiind asemănătoare cu datele studiului din 2017� Totodată, sondajul a constatat: - o creștere cu 5 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în țară este înalt sau foarte

înalt (de la 54% în martie 2017, pînă la 59% în mai 2018); - o creștere cu 12 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 23% în martie 2017, pînă la 35% în mai 2018); - o scădere cu 3 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este înalt

sau foarte înalt (de la 22% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�• În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate rămâ-

ne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 48%, dar și cu o pondere importantă de 43% din respondenți care consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor� În raport cu studiul precedent, se observă o creștere cu circa 25 p�p� a ponderii persoanelor care au menționat responsabilitatea administrației publice locale în asigurarea securității în lo-calitate (23% în 2017 și 48% în 2018)�

• Principala sursă de informare cu privire la activitatea poliției este televiziunea (66%), urmată de radio (39% răspunsuri), cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (26%)� În ambele sondaje s-a constat că ponderea locuitorilor din or� Comrat care nu se informează despre activitatea poliției este foarte mică (1% în 2017, 5% în 2018)�

• Principala categorie de persoane care constituie o problemă pentru comunitate sunt Persoanele în stare de ebrietate (56% în 2018, 33% în 2017), Persoane ce folosesc drogurile (38% în 2018, 26% în 2017), Copii râmași fără supravegherea părinților (34% în 2018, 29% în 2017), Persoanele eliberate din detenție (33%) și Persoane ce comercializează droguri (31% în 2018, 23% în 2017)� Aceste categorii de persoane au fost pe primele locuri și în sondajul din 2017�

• În opinia cetățenilor, cele mai importante probleme de securitate și ordine publică din or� Comrat sunt Încăl-carea regulilor de circulație / accidente rutiere (54% în 2018, 36% răspunsuri în 2017), Conducători auto în stare de ebrietate (49% în 2018, 25% răspunsuri în 2017), Huliganism (48% în 2018, 26% răs-punsuri în 2017) și Furturi din bunurile gospodăriei și din locuințe (46% și 45% în 2018, 25% și 30% în 2018)�

• Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare (cei care au menționat NŞ/NR) variază între 17–25% din răspunsuri, ceia ce vorbește despre in nivel substanțial de indiferență/poziție civică pasivă / lipsă de conștientizare / necunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

IV. APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA POLIȚIEI DIN LOCALITATE

Opinii cu privire la activitatea instituțiilor din localitate

Opiniile cu privire la activitatea instituțiilor principale din localitate sunt diferite și în mare parte depind de contactele pe care cetățenii le-au avut cu aceste instituții și/sau de gradul de informare despre activitatea acestora�

Astfel, în studiul actual a scăzut rata respondenților care nu cunosc sau nu doresc să răspundă despre gradul de satisfacție referitor la diferite tipuri de instituții care activează în localitate� Cel mai pronunțat s-a redus ponde-rea acestor respondenți în cazul poliției (reducere cu 6%), ceea ce în mod indirect indică asupra creșterii nivelului de informare despre activitatea poliției�

Cel mai înalt grad de satisfacție a locuitorilor este înregistrat în raport cu Școala, care are o pondere a celor mulțumiți de 62%, deși mai mică cu 5 p�p� comparativ cu studiul din 2017 (67%)� Gradul de satisfacție față de activitatea primăriei de asemenea este mai mic cu 8 p�p� comparativ cu studiul din 2017 (61% în 2018 față de 69% în 2017)� Totodată a crescut cu circa 10% ponderea respondenților care nu sunt mulțumiți de activitatea școlii și a primăriei�

Gradul de satisfacție față de activitatea poliției din localitate a crescut nesemnificativ (cu 3 p�p�) și este la nivelul de 59% răspunsuri foarte mulțumit și mai degrabă mulțumit, comparativ cu 56% în 2017� Totodată, în compa-raţie cu studiul din 2017 a crescut cu 5 p�p� și ponderea celor nemulțumiți (răspunsuri mai degrabă nu sunt mulțumit, deloc nu sunt mulțumit)�

Gradul de satisfacție față de activitatea Centrului medicilor de familie din localitate a scăzut cu 6 p�p� (de la 58% în 2017 până la 52% în 2018), iar ponderea celor nesatisfăcuți de activitatea acestei instituția crescut cu 9 p�p�

În comparație cu studiul precedent, poliția este unica instituție care nu a înregistrat evoluţie negativă în ceea ce privește nivelul de satisfacție în rândul populației�

Figura 6. Gradul de satisfacție de activitatea instituțiilor din localitate în 2018 comparativ cu 2017.

10% 16% 12% 15% 13% 18% 19% 21%

46% 43% 46% 37%56% 43% 48% 41%

21% 18% 28%23%

18%21% 10% 13%

7% 15%9% 23% 4% 13%

2% 8%16% 10% 5% 3% 9% 7%

22% 19%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția din localitate Centrul medicilor defamilie

Primăria Școala

Foarte mulțumit Mai degrabă mulțumit Mai degrabă nu sunt mulțumit Deloc nu sunt mulțumit NŞ/NR

În percepția corupției în instituțiile la nivel local se remarcă două tendințe majore� Pe de o parte, ca și în cazul nivelului de satisfacție de activitatea instituțiilor, s-a redus ponderea respondenților care nu au putut exprima o apreciere asupra nivelului de prezență a corupției� Pe de altă parte a crescut considerabil ponderea respondenților care consideră că instituțiile vizate sunt corupte�


Astfel, ponderile aprecierilor coruptă și foarte coruptă au crescut semnificativ:• în cazul Primăriei – de la 12% în 2017 la 33% în 2018;• în cazul Şcolii – de la 10% în 2017 la 29% în 2018;• în cazul Poliției – de la 22% în 2017 la 42% în 2018;• în cazul Centrului medicilor de familie – respectiv de la 25% la 40%�

În asemenea condiții ar fi eronat să concluzionăm că ar fi avut loc o evoluție negativă a fenomenului corupției în careva instituție aparte� Mai degrabă percepțiile asupra corupției în instituțiile statului sunt afectate la nivel general, sporind convingerea că corupția este tot mai prezentă în toate instituțiile�

Figura 7. Percepția privind nivelul de corupție în instituțiile din localitate (2018 vs 2017).

4% 6% 5% 9% 3% 5% 1% 4%18%

36%20%

31%

9%28%

9%25%

19%

14%23%

14%

25%

19%

18%

17%

20%18% 26% 23%

23%25%

32%

28%

39%27% 27% 24%

39%25%

40%28%

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția din localitate Centrul medicilor defamilie

Primăria Școala

Foarte corupte Corupte Puțin corupte Deloc corupte NŞ/NR

Gradul de încredere faţă de subdiviziunile poliţiei

Figura 8. Gradul de încredere în subdiviziunile Poliției din localitate în 2018 comparativ cu 2017

10% 16% 11% 11% 10% 8%

37% 33% 35% 29% 34%27%

15% 19%16% 20% 14%

20%

6%14%

12% 16%6% 14%

32%20% 27% 25%

36% 32%

2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția de sector Poliția de patrulare Poliția de investigare a crimelor

Foarte multă încredere Oarecare încredere Nu prea am încredere

Nu am deloc încredere NŞ/NR

Evaluarea gradului de încredere faţă de diverse subdiviziuni ale poliţiei permite următoarele constatări:• Ponderea locuitorilor care nu au putut (nu au dorit) formula o opinie despre activitatea subdiviziunilor poliției

din localitate a scăzut comparativ cu anul 2017� Astfel, ponderea celor care nu au putut (nu au dorit) formula o opinie despre activitatea poliției de sector a scăzut de la 32% în 2017 până la 20% în 2018, despre poliția de patrulare – de la 27% la 25% și despre poliția de investigare – de la 36% la 32%�


• Aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) au menţionat că au Foarte multă încredere/oarecare încredere în poliția de sector, 40% în poliția de patrulare și 35% în poliția de investigare�

• Ponderea celor care au menţionat că Nu prea au încredere / nu au deloc încredere este în creștere pentru toate cele trei subdiviziuni� Astfel, 34% din respondenți nu au încredere nici într-o subdiviziune a poliției din cele menționate în sondaj� Acest indicator a crescut în toate cazurile cu 11–13%, comparativ cu studiul din 2017�

Se observă, de asemenea, și o pondere mai mare a respondenţilor care consideră aceste subdiviziuni ale poliției mai corupte� În raport cu studiul precedent, cu aproximativ 20% mai mulți de respondenții au optat pentru răspunsurile foarte corupte / corupte pentru toate subdiviziunile poliției� Cea mai coruptă subdiviziune a poliției continuă să fie considerată Poliția de patrulare, cumulând în 2018 40% din răspunsuri Foarte corupte și Corupte, comparativ cu 21% din respondenți care în 2017 apreciau Poliția de patrulare ca fiind coruptă�

Figura 9. Percepția privind nivelul de corupție în subdiviziunile poliției din localitate (2018 vs 2017).

2% 4% 6% 8% 2% 5%10%27% 15%

32%

12%29%17%

17%15%

12%

16%

14%16%

19%13%

14%

13%

14%

56%34%

51%35%

57%39%

2017 2018 2017 2018 2017 2018

Poliția de sector Poliția de patrulare Poliția de investigare a crimelorFoarte corupte Corupte Puțin corupte Deloc corupte NŞ/NR

Percepții privind schimbările în poliţie

Opinia respondenților cu referire la evoluțiile în activitatea poliţiei nu s-au schimbat substanțial în ra-port cu studiul din 2017� Astfel, ponderea celor care consideră că în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc a crescut cu 6 p�p� (33% în 2018 față 27% în 2017)� În același timp lucrurile se înrăutățesc pentru o mică pondere a respondenților (14% în 2018 versus 9% în 2017)� Totodată, circa 41% în 2018 și 45% în 2017 dintre respondenți consideră că situația rămâne a fi fără schimbări�

Figura 10. Din cele ce cunoașteți, ați citit, auzit, cum credeți, în activitatea poliției din localitate lucrurile se îmbunătățesc sau se înrăutățesc?

9%

14%

45%

41%

27%

33%

19%

13%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

2017

2018

Lucrurile se înrăutățesc Fără schimbări Lucrurile se îmbunătățesc NŞ/NR

Calitatea serviciilor prestate de poliţia din localitate

Respondenții au fost solicitați să se expună cu referire la o serie de afirmații care ar permite o evaluare a mai multor aspecte din activitatea poliţiei din localitate� În general, opiniile cu conotație pozitivă prevalează în toate cazurile�


Astfel, circa 63% dintre respondenţi au menţionat că sunt De acord / Parţial de acord cu afirmaţiile precum că Poliția știe cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele și societatea în general�

Aproximativ 60% dintre respondenți consideră că Poliţia intervine rapid când este solicitată și că poliţia se stă-ruie să răspundă nevoilor oamenilor și le explică acestora acțiunile și deciziile sale� Ponderile răspunsurilor De acord / Parţial de acord la aceste afirmații nu diferă față de studiul din 2017� Puțin mai mult de jumătate dintre respondenți au mai menționat că sunt de acord cu faptul că Poliția tratează toţi oamenii cu respect și egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social, etc� (57% în 2018 vs 59% în 2017) și Poliţia este prezentă în locurile și în cazurile necesare (55% în 2018 vs 52% în 2017)�

Aproximativ jumătate dintre respondenți sunt de acord cu faptul că Acţiunile poliţiștilor sunt întotdeauna le-gale (49% în 2018 vs 48% în 2017) și Poliţiștii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal (47% în 2018 vs 52% în 2017)�

Tabelul 2. Cum ați aprecia următoarele afirmații cu privire la activitatea poliției din localitate?

De acord

Parţial de

acord

Nu sunt de acord

Deloc nu sunt de acord

NȘ/NR

Poliția știe cum să lupte cu criminalitatea, să ajute victimele și societatea în general

23% 40% 12% 9% 18%

Poliţia intervine rapid când este solicitată 16% 44% 19% 8% 15%Poliţia se stăruie să răspundă nevoilor oamenilor și le explică acestora acțiunile și deciziile sale

20% 39% 20% 8% 14%

Poliția tratează toţi oamenii cu respect și egal fără diferenţiere pe bază de etnie, religie, statut social, etc�

21% 36% 20% 11% 14%

Poliţia este prezentă în locurile și în cazurile necesare 18% 37% 26% 8% 12%Acţiunile poliţiștilor sunt întotdeauna legale 17% 32% 27% 11% 13%Poliţiștii acordă prioritate interesului de serviciu, faţă de interesul personal

17% 30% 25% 10% 19%

Poliţiștii de obicei sunt indiferenţi atunci când cetăţenii le solicită ajutor

16% 32% 19% 13% 21%

Studiul a inclus un set de întrebări pentru a evalua opinia populaţiei cu referire la faptul, cât de bine poliția din localitate îndeplinește o serie de sarcini� În toate afirmaţiile prevalează aprecierile pozitive, răspunsurile foarte bine / bine variind între 48–65%� Diferențe majore nu s-au depistat, având în vedere faptul că în 2017 ponderea acestor răspunsuri era între 38–68%�

În opinia respondenţilor, cel mai bine poliţia îndeplinește astfel de sarcini precum Reacționarea la cazuri de urgență – 65% (o creștere cu 6 p�p� față de studiul 2017), Aplicarea sancţiunilor (avertismente, amenzi) – 62% (aceiași pondere ca și în studiul 2017), Controlul traficului și impunerea respectării regulilor de circulaţie – 59% (o descreștere cu 9 p�p� față de studiul 2017), Investigarea infracţiunilor și reținerea infractorilor – 57% (o creștere cu 3 p�p� față de studiul 2017) și Informarea cetățenilor privind securitatea și prevenirea infracţiunilor – 56% (o creștere cu 5 p�p� față de studiul 2017)� Restul activităților poliției au fost apreciate pozitiv foarte bine / bine de circa 50% dintre respondenți� Cel mai rău îndeplinită activitate este Găsirea/recuperarea bunurilor furate – 48% (o creștere cu 10 p�p� față de studiul 2017)�

Este necesar de menţionat că ponderi semnificative de circa ¼ dintre respondenți nu au știut, sau nu au dorit să se exprime cu referire la acest aspect� Ponderea acestor răspunsuri nu a suferit schimbări semnificative comparativ cu studiul din 2017� De menţionat că, chiar dacă este în diminuare, se menține și în studiul curent cea


mai mare pondere a non-răspunsurilor cu referire la opțiunea Preocuparea de violența și conflictele de familie (26% în 2018, 33% în 2017)�

Tabelul 3. Vă rugăm să indicați cât de bine, după părerea Dvs, poliția din localitate îndeplinește următoarele sarcini:

Foarte bine Bine Rău Foarte

răuNȘ/NR

Reacționarea la cazuri de urgență 9% 56% 12% 3% 20%Aplicarea sancţiunilor (avertismente, amenzi) 17% 45% 10% 5% 25%Controlul traficului și impunerea respectării regulilor de circulaţie 11% 48% 13% 7% 23%Investigarea infracţiunilor și reținerea infractorilor 10% 47% 15% 6% 24%Informarea cetățenilor privind securitatea și prevenirea infracţiunilor 8% 48% 14% 6% 25%Preocuparea de încălcarea ordinii publice 10% 43% 17% 6% 26%Acordarea asistenței victimelor infracţiunilor 11% 42% 16% 6% 26%Oferirea consultanței privind securitatea caselor / la domiciliu 7% 46% 15% 7% 27%Combaterea viciilor sociale (droguri, prostituția, consum alcool) 9% 42% 19% 6% 26%Atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice 7% 44% 16% 6% 29%Preocuparea de violența și conflictele de familie 8% 43% 19% 6% 26%Găsirea/recuperarea bunurilor furate 7% 41% 20% 7% 27%

Problemele cu care se confruntă poliția din localitate

Figura 11. Care sunt, după părerea Dvs., problemele majore cu care se confruntă poliţia din localitate?

23%

21%

11%

16%

10%

12%

18%

9%

6%

8%

16%

1%

9%

31%

22%

22%

20%

18%

17%

16%

14%

10%

10%

9%

7%

6%

21%

Salariu mic

Corupţie (mită, cadouri, abuz de serviciu)

Insuficienţa de personal

Nivel profesional scăzut

Lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli

Birocraţie

Lipsa de încredere în poliție din partea populației

Dotarea tehnică insuficientă

Legături cu lumea interlopă, mafia

Nivel de educaţie scăzut al personalului…

Lipsa de respect din partea populației

Alte probleme

Nu există probleme

NȘ/NR

2017

2018

În opinia respondenţilor, printre principalele probleme cu care se confruntă poliţia din localitate sunt sa-lariul mic (22%), corupție (mită, cadouri, abuz de serviciu) (22%), insuficiența de personal (20%), nivel profesional scăzut (18%), lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli (17%), birocrația (16%) și lipsa de încredere în poliție din par-tea populației (14% răspunsuri)� Alte opţiuni în cadrul studiului curent au cumulat mai puţin de 10% răspunsuri afirmative�


Cele mai mari diferențe față de studiul din 2017 sunt în cazul opțiunilor Insuficiența de personal, care a crescut cu 9%, Lipsa dorinței de a proteja oamenii simpli – cu 7%, Birocrația și Legături cu lumea interlopă – cu câte 4%� Pentru celelalte opțiuni ponderea a crescut cu 1–2%�

Pe de altă parte, comparativ cu studiul din 2017, a scăzut ponderea următoarelor opțiuni: Lipsa de încredere în poliție din partea populației cu 4% și Lipsa de respect din partea populației cu 9%�

Gradul de informare despre activitatea poliției

În raport cu sondajul precedent, se observă o creștere cu 9 p�p� a gradului de informare cu referire la informațiile ce pot fi obținute de la diferite subdiviziuni ale poliției� În cazul celorlalte afirmații, se evidențiază o scăde-re a ponderii afirmațiilor pozitive cu 9–16%�

Majoritatea respondenţilor (82%) au menţionat că cunosc în ce cazuri trebuie să se adreseze la poliţie, 81% – știu cum să se adreseze, iar 2/3 din respondenți – cunosc unde și ce fel de subdiviziuni ale poliției se află în localitate�

Figura 12. Spuneți-mi vă rog dacă sunteți de acord cu următoarele afirmații:

91%

90%

76%

47%

42%

37%

82%

81%

60%

50%

51%

36%

Eu știu in ce cazuri trebuie sa mă adresez la politie

Eu știu cum sa mă adresez la politie

Eu știu unde si ce fel de subdiviziuni ale politiei se afla in localitate

Eu știu ce informații pot sa obțin de la politie

Eu știu ce informații pot sa obțin de la diferite subdiviziuni ale politiei

Eu sunt bine informat despre ce si cum facepolitia din localitate

2017

2018

Cu referire la necesitățile de informare, opiniile respondenţilor s-au divizat, unele diferențe fiind mai mari cu 1–16% comparativ cu studiul din 2017� Astfel, 43% dintre respondenţi au declarat că nu au nevoie să fie infor-maţi de poliţie, totodată 36% dintre respondenți declară că ar fi necesară informarea privind modul de protecție a locuințelor (o creștere cu 10 p�p� în raport cu 2017), câte ¼ din respondenţi consideră că ar fi necesară informarea privind modul de prevenire a infracțiunilor (fără schimbări în raport cu studiul 2017), situația criminogenă (o creștere cu 16 p�p� în raport cu 2017) și modul de protecție personală (o creștere cu 11 p�p� în raport cu 2017)�

Celelalte opțiuni au cumulat o pondere mai mică de răspunsuri afirmative: 18% – modul în care să cooperez cu poliția, 17% – planurile de activitate a poliției, 16% – rezultatele obținute de poliție (cu o descreștere de 9 p�p� în raport cu 2017), 15% – despre activitatea poliţiei de zi cu zi�


Figura 13. Spuneți-mi vă rog, dacă doriți ca Poliția din localitatea Dvs. să vă informeze despre următoarele?

26%

25%

11%

14%

17%

14%

25%

14%

41%

10%

36%

27%

27%

25%

18%

17%

16%

15%

1%

43%

6%

Modul de protecție a locuințelor

Modul de prevenire a infracțiunilor

Situația criminogenă

Modul de protecție personală

Modul în care pot să cooperez cu poliția

Planurile de activitate a poliției

Rezultatele obținute de poliție

Activitatea poliției zi de zi

Altele

Nu am nevoie să fiu informat de poliție

NȘ/NR

2017

2018

Respondenții care ar dori să fie informați de către poliție despre diverse activități, dar și modurile de prevenire a diferitor cazuri conexe situațiilor criminogene, ar prefera ca să fie informați prin Adunări generale cu populația din localitate� În general, ponderea răspunsurilor afirmative variază între 25–67%, fiind în creștere față de studiul din 2017, în care ponderea acestora era între 28–53%�

Tabelul 4. Spuneți-mi vă rog, cum ați dori ca poliția să vă informeze despre … ?

Adunări generale cu

populația din localitate

Personal polițistul

să mă informeze

Pliante/broșuri

Mass-me-dia (Radio, TV, ziare)

Internet

N % N % N % N % N %

2017Situația criminogenă 9 41% 8 36% 17 77% 9 41%Planurile de activitate a poliției 8 28% 2 7% 8 28% 18 3% 13 45%Activitatea poliției zi de zi 10 35% 1 3% 8 28% 17 59% 12 41%Rezultatele obținute de poliție 16 31% 8 16% 8 16% 33 65% 12 24%Modul în care pot sa cooperez cu poliția 14 41% 7 21% 6 18% 17 50% 10 29%Modul de prevenire a infracțiunilor 27 53% 7 14% 10 20% 28 55% 17 33%Modul de protecție a locuințelor 24 46% 8 15% 13 25% 29 56% 20 39%Modul de protecție personală 13 45% 1 3% 6 21% 20 69% 13 45%2018Situația criminogenă 28 52% 4 7% 3 6% 20 37% 12 22%Planurile de activitate a poliției 8 24% 2 6% 3 9% 19 58% 13 39%Activitatea poliției zi de zi 7 24% 2 7% 2 7% 18 62% 9 31%Rezultatele obținute de poliție 9 29% 4 13% 2 7% 17 55% 9 29%Modul în care pot sa cooperez cu poliția 19 53% 2 6% 3 8% 13 36% 10 28%Modul de prevenire a infracțiunilor 36 67% 6 11% 3 6% 16 30% 11 20%Modul de protecție a locuințelor 43 60% 12 17% 4 6% 23 32% 17 24%Modul de protecție personală 25 51% 5 10% 2 4% 16 33% 15 31%


Celelalte metode de informare au ponderi mai mici față de 2017� Astfel, informații din Mass-media (Radio, TV, ziare) despre poliție în mediu ar dori să primească circa 2/5 din respondenți, din internet – circa 1/3 dintre respondenți, iar 1 din 10 respondenți doresc să fie informat direct de către polițistul de sector� Mai puțin respondenții ar dori să fie informați prin pliante sau broșuri – circa 6%�

Contactele cu Poliția

Un număr limitat de respondenți În ultimele 12 luni predecesoare studiului au avut de a face / contact cu cel puțin unul dintre reprezentanții poliției, respectiv 25 persoane, ce constituie 13% respondenți (19 persoane, circa 9% respondenți în 2017), au contactat Poliția de sector�

Motivele contactării poliției au fost cele de a reclama careva infracțiuni, deranj, gălăgie sau tulburări, pro-bleme și dificultăți și acțiunile proprii ale polițiștilor care au solicitat, oprit, întrebat respondenții� În diverse cazuri respondenții au menționat că au fost tratați diferit: de la atenție și simpatie, oarecare atenție, pînă la iritație, răs-punsurile fiind considerate în majoritate adecvate�

Tabelul 5. Motivele contactării și comportamentul reprezentanților poliției

2017 2018N % N %

Q22� Dacă da, care a fost motivul din care ați contactat / aţi fost contactat ultima dată?

Să reclamaţi o infracţiune în care Dvs� sau cineva din familia Dvs� a fost victimă 5 26% 2 8%Să reclamaţi o infracţiune în care altcineva fusese victimă 5 26%Să raportaţi oricare fel de deranj, gălăgie sau tulburări 1 5% 3 12%Să raportaţi că aţi pierdut ceva (inclusiv animale) 4 16%Să raportaţi oricare alte probleme sau dificultăţi 3 16% 6 24%Să primiţi oricare alte sfaturi, informaţii 2 11% 2 8%Polițistul m-a solicitat, oprit, întrebat 2 11% 4 16%Altceva 2 8%NŞ/NR 1 10% 2 8%

Q23� Cum s-au comportat cu Dvs� la ultima întâlnire cu … ?

Cu atenție și simpatie 13 68% 12 48%Cu oarecare atenție 2 11% 5 20%Cu indiferență 4 21% 2 8%Cu iritație 5 20%NŞ/NR 1 4%

Q26� Ultima dată când ați contactat poliția, ați conside-rat că vi s-a răspuns adecvat la întrebări?

Da 12 63% 16 64%Probabil că da 2 11% 4 16%Probabil că nu 3 16% 1 4%Nu 2 11% 3 12%NŞ/NR 1 4%

Poliția de sector

În raport cu studiul din 2017, se observă o creștere a gradului de cunoaștere a poliţistului de sector� Circa 28% (21% în 2017) respondenţi au declarat că cunosc personal poliţistul de sector, 12% (12% în 2017) dintre cei intervi-evaţi au declarat că au auzit despre polițistul de sector� 58% din respondenți (67% în 2017) nu cunosc nimic despre poliţistul de sector, iar 37% (77% în 2017) nici nu cunosc cum ar putea să contacteze polițistul de sector� Astfel,


doar 61% din populaţie (56% în 2017) cunosc cum ar putea sa ia legătura cu reprezentantul poliţiei din localitate în caz de necesitate�

Figura 14. Cunoaşterea poliţistului de sector de către populaţie.

21%

12%

67%

12%

44%

44%

28%

12%

58%

18%

43%

37%

3%

Îl cunosc personal

Doar am auzit despre el

Nu cunosc

NȘ/NR

Cunosc, am mai luat legătura cu el

Cunosc, dar nu am luat legătura cu el

Nu cunosc

NȘ/NR

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cun

oașt

eți

poliț

istu

l de

sector?

Spun

eți-m

i vă

rog

dacă

cun

oașt

eți

cum

ați

pute

a lu

a le

gătu

ra c

u po

lițis

tul d

e sector?

2017

2018

Respondenții au fost solicitați să se exprime cu privire la activitatea poliției din localitate� Opiniile respondenților în raport cu studiul precedent sunt diferite� Astfel, ponderea celor care consideră că publicul este satisfăcut de activitatea poliţiei de sector a rămas neschimbată, în schimb a crescut ponderea celor nesatisfăcuți (43% – foarte satisfăcuți / satisfăcuți, 40% – foarte nesatisfăcuți / nesatisfăcuți în 2018, în raport cu 42% – foarte satisfăcuți / satisfăcuți, 31% – foarte nesatisfăcuți / nesatisfăcuți în 2017)� Totodată, ponderea celor care nu au putut (nu au dorit) să formuleze o opinie despre activitatea polițistului de sector a rămas destul de mare – 18% în 2018 și 27% din respondenți în 2017�

Figura 15. Gradul de satisfacție a populației față de activitatea poliției din localitate

4%

4%

38%

39%

27%

28%

4%

12%

27%

18%

2017

2018

Foarte satisfăcut Destul de satisfăcut Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut NŞ/NR

În opinia respondenților, principala dificultate cu care se confruntă poliția de sector în contactarea populației, menționată de 1/4 din respondenți (24%), este Corupția, câte circa 1/5 din respondenți (21%) consideră că Lipsa încrederii populației în poliție și Lipsa de cultură, grosolănie sau agresivitate fizică din partea populației sunt dificultăți importante�

De asemenea, 18% din respondenți consideră că Cetăţenii sunt nemulțumiți de deciziile luate, iar 15% susțin că Lipsa de timp pentru a procesa toate cererile / solicitările primite ar fi o dificultate în contactarea dintre poliție și populație� Alte opțiuni au cumulat mai puțin de 11% răspunsuri�

Totodată, 11% din respondenți susțin că nu întâmpină probleme în contactarea cu poliția, iar 19% din respondenți continuă să nu dorească să-și exprime opinia� Ponderea majorității răspunsurilor este într-o oarecare creștere față de studiul din 2017, diferența între răspunsuri fiind între 1% și 13%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 19Figura 16. Care sunt principalele dificultăţi cu care se confruntă

poliția de sector în contactarea cu populaţia?

11%

38%

8%

12%

20%

10%

7%

7%

7%

13%

27%

24%

21%

21%

18%

15%

11%

11%

10%

10%

1%

11%

19%

Corupţiei (mulţi consideră că în contactul cupoliţia, este nevoie de a acorda mită)

Lipsei încrederii populaţiei în poliţie

Lipsei de cultură, grosolănie sau agresivitate fizică din partea populației

Cetăţenii sunt nemulțumiți de deciziile luate

Lipsei de timp pentru a procesa toate cererile /solicitările primite

Timpului îndelungat de rezolvare a unor infracţiuni

Lipsei de organizare/ de echipament pentru arăspunde mai bine cerinţelor populaţiei

Dificultăţilor de comunicare cu cetăţenii(necunoaşterea limbii)

Lipsei de pregătire / cunoştinţe pentru arăspunde solicitărilor

Altceva

Nu sunt probleme în contactare

NŞ/NR

2017

2018

În ceia ce privește opinia respondenților cu referire la faptul ale cui interese apără polițistul de sector, opiniile s-au divizat� Aproximativ 2/3 din totalul respondenților intervievați (64%) consideră că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor din sectorul lui (comparativ cu 58% în 2017)� Circa 4% sunt de părere că polițistul apără interesele doar a unei părți dintre cetățeni, 17% consideră că nu apără interesele nimănui, păstrînd o pondere semnificativă de 16% a celor care nu au dorit să-și exprime opinia la acest subiect�

Figura 17. Gândindu-vă la polițistul Dvs. de sector, credeți că acesta apără interesele … ?

58%

9%

11%

22%

64%

4%

17%

16%

Tuturor cetățenilor de pe sectorul lui

Doar unei părți de cetățeni

Nu apară interesele cetățenilor

NȘ/NR 2017 2018

Constatări

• Gradul de satisfacție de activitatea poliției din localitate a crescut cu 3 p�p� – 59% răspunsuri foarte mulțumit, mai degrabă mulțumit, comparativ cu 56% de asemenea răspunsuri în 2017� Ponderea celor nemulțumiți, de asemenea, a crescut față de studiul din 2017 cu 5% răspunsuri mai degrabă nu sunt mulțumit, deloc nu sunt mulțumit�

• 42% din respondenți sunt de părere că poliția din localitate este coruptă sau chiar foarte coruptă� În raport cu son-dajul din 2017 în studiul actual a crescut esențial (cu 20%) ponderea celor care consideră că poliția este coruptă�


• Nivelul de încredere în diferite subdiviziuni ale poliției din localitate se află la nivel de 35–49%� Ponderea respondenților care nu au încredere în subdiviziunile poliției a crescut cu 5–13%�

• Totodată, există o diferențiere a subdiviziunilor după nivelul perceput de corupție, în care poliția de sector este mai puțin coruptă (31%), pe când poliția de patrulare este coruptă în opinia a 40% din respondenți�

• Găsirea/recuperarea bunurilor furate, preocuparea de violența și conflictele de familie, atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice, combaterea viciilor sociale (droguri, prostituția, consum exces� alcool) și oferirea consultanței privind securitatea caselor / la domiciliu ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

• Salariu mic este principala problemă cu care în opinia respondenților se confruntă organele de poliție în exer-citarea activității sale (22%), corupția (22%), insuficiența de personal (20% în 2018, cu o creștere de 9 p�p� față de studiul din 2017), nivel profesional scăzut (18%) și lipsa dorinței de a proteja oamenii simpli (17% în 2018, cu o creștere de 7 p�p� față de studiul din 2017), birocrația (16% în 2018, cu o creștere de 4 p�p� față de studiul din 2017), legături lu lumea interlopă (10% în 2018, cu o creștere de 4 p�p� față de studiul din 2017)�

• Cu circa 4% mai puțini respondenți consideră în 2018 că o problemă a poliției este lipsa de încrede-re a populației în poliție, care în 2017 atingea rata de 18% din respondenți, și cu 9 p�p� a scăzut ponderea respondenților care consideră o problemă lipsa de respect din partea populației�

• În raport cu sondajul precedent, se observă o descreștere cu 9–16 p�p� a gradului de informare cu referire la poliţia din localitate (în ce cazuri și cum trebuie să se adreseze la poliție și locul aflării diferitor subdiviziuni ale poliției în localitate)�

• Persoanele intervievate au invocat un spectru larg de domenii în care ar dori să fie informați/instruiți de poliție, iar în prim plan sunt modalitățile de protecție a locuințelor, modul de prevenire a infracțiunilor și situația criminogenă� Activitatea poliției de zi cu zi a acumulat cea mai mică ponderi ale răspunsurilor afirma-tive (15%)� Cele mai bune metode care ar putea fi utilizate de poliție în acest scop ar fi Adunări generale cu populația din localitate (24–67%) și Mass-media (Radio, TV, ziare) (30–58%), o pondere importantă de circa (20–39%) din respondenți ar prefera să se informeze din sursele internet�

• Studiul înregistrează un nivel scăzut de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector� Doar 28% din respondenți își cunosc personal polițistul de sector (21% în 2017)� Totuși, ponderea celor care nu cunosc nimic despre polițistul de sector și nici nu au auzit despre acesta a scăzut de la 67% în 2017 la 58% în 2018�

• Circa 13% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, iar motivele preponderent au fost reclamarea unei infracțiuni, deranj, gălăgie, tulburări, careva dificultăți și solicitarea sau oprirea din partea polițiștilor�

• Comparativ cu studiul precedent, a crescut cu circa 9% ponderea cetățenilor care nu sunt satisfăcuți de acti-vitatea poliției din localitate – de la 31% în studiul precedent, pînă la 40% în 2018�

• În mare parte tendințele principalelor dificultăți cu care se confruntă poliția în contactarea cu populația au rămas neschimbate, ponderea răspunsurilor afirmative este în creștere, pentru majoritatea afirmațiilor cu circa 3–13% comparativ cu studiul din 2017�

• Mai mult de jumătate dintre respondenți sunt de părere că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor din sectorul în care activează, ponderea răspunsurilor fiind în creștere cu circa 6 p�p� comparativ cu studiul din 2017�

V. INFRACȚIUNI ŞI VICTIMIZARE

Gradul de încredere în organele de poliție se reflectă în frecvența contactelor dintre cetățeni și poliție care au loc la inițiativa cetățenilor� Fiind întrebați în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor, 64% dintre respondenți (37% în studiul din 2017) au menționat că acestea se adresează În foarte mare parte / Majoritatea cazurilor (7% respondenți) sau În mare parte (57%)� Concomitent, a scăzut cu 17% față de studiul din 2017 ponderea respondenților care au menționat că victimele infracțiunilor se adresează în mică parte sau deloc�

Figura 18. Cum credeţi în ce măsură victimele se adresează pentru a declara infracţiunea comisă asupra lor?

3%

34%

40%

3%

20%

7%

57%

24%

2%

11%

În foarte mare parte / Majoritateacazurilor

În mare parte

În mică parte

Deloc

NŞ/NR2017 2018

De menționat că, 7% din respondenți au declarat că au fost victime ale unei infracţiuni/crime în ultimele 12 luni, predecesoare studiului (9% în 2017)�

Majoritatea (80%) respondenților care au declarat că au fost victime ale unei infracțiuni pe parcursul ultime-lor 12 luni au declarat că au reclamat aceste cazuri la poliție (24 cazuri reclamate din 30 cazuri în total), comparativ cu 2017 când declarate au fost doar 65% din infracțiuni (15 cazuri reclamate din 23 cazuri în total)�

Majoritatea respondenților s-ar adresa la poliție, dacă ar fi martorul unei infracțiuni� 88% s-ar adresa în cazul unui omor (88% în 2017), circa 86% s-ar adresa la poliție în cazul dacă ar fi martor la acţiuni de trafic cu fiinţe umane (66% în 2017), 81% – când ar vedea careva acţiuni de contrabandă (60% în 2017), câte 78% – în cazul unui act de huliganism (71% în 2017) și jaf/furt (78% în 2017), 75% – Unui caz de violență în familie (58% în 2017), iar circa câte 70% – în cazul când cineva ar conduce în stare de ebrietate (46% în 2017) sau ar arunca gunoiului în locuri neautoriza-te� Comparativ cu datele studiului din 2017, ponderea respondenților care s-ar adresa la poliția a crescut cu 7–24% în funcție de tipul infracțiunii�

Intențiile de a soluționa unele cazuri cu forțe proprii sunt în descreștere� Mai frecvent aceasta s-ar întreprinde în cazul dacă cineva ar arunca gunoiul în locurile neautorizate – 13% din respondenți au optat pentru acest răspuns�

Ponderea celor care eventual nu vor întreprinde nimic în cazul în care vor fi martori ai unei infracțiuni/crime este semnificativă� Astfel, nu vor întreprinde nimic 18% din martorii unei situații când cineva ar conduce în stare de ebrietate, câte 14% din martori nu ar întreprinde nimic în cazul Unui caz de violență în familie și Aruncarea gunoiului în locuri neautorizate, 11% din martori în cazul Unor acţiuni de contrabandă, iar câte 8–9% din respondenți nu ar întreprinde nimic dacă ar fi martorul celorlalte infracțiuni�


Tabelul 6. Spuneți-mi vă rog în ultimele 12 luni aţi fost, victima la careva din următoarele infracţiuni?

Tabelul 7. Aţi putea să ne spuneți dacă aţi

reclamat la poliţie?

NR % NR %

1� Jaf/tâlhărie Da 4 2% 1 25%Nu 3 75%

2� Furt din locuință Da 2 1% 1 50%Nu 1 50%

3� Accident de circulaţie rutieră Da 4 2% 4 100%Nu

4� Vătămare corporală gravă Da 1 1% 1 100%Nu

5� Violență în familie Da 1 1% 1 100%Nu

6� Trafic de fiinţe umane Da 1 1% 1 100%Nu

7� Violență sexuală Da 1 1% 1 100%Nu

8� Huliganism Da 5 3% 3 60%Nu 2 40%

9� Răpirea mijlocului de transport Da 1 1% 1 100%Nu

10� Furt din mijlocul de transport Da 1 1% 1 100%Nu

11� Furt din bunurile gospodăriei Da 2 1% 2 100%Nu

12� Furt de păsări Da 1 1% 1 100%Nu

13� Furt de animale Da 1 1% 1 100%Nu

14� Furtul lucrurilor personale în trans-portul public

Da 1 1% 1 100%Nu

15� Escrocherie Da 1 1% 1 100%Nu

16� Şantaj/racket Da 2 1% 2 100%Nu

17� Cazuri de corupție Da 1 1% 1 100%Nu

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 23Tabelul 8. Cum mai degrabă ați proceda în cazul când sunteți martorul … ?

Voi apela la poliție

Voi apela la prieteni

Voi încerca să rezolv cu propriile

forțe

Nu voi întreprinde

nimic

NȘ/NR

2017Omor 88% 1% 2% 3% 6%Unor acţiuni de trafic cu fiinţe umane 66% 1% 2% 5% 27%Unor acţiuni de contrabandă 60% 1% 2% 5% 33%Act de huliganism 71% 6% 5% 9% 9%Unui jaf/furt 78% 4% 4% 5% 8%Unui caz de violență în familie 58% 3% 11% 16% 11%Cineva a urcat la volan după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate)

46% 3% 20% 18% 13%

2018Omor 88% 0% 2% 8% 3%Unor acţiuni de trafic cu fiinţe umane 86% 0% 3% 9% 3%Unor acţiuni de contrabandă 81% 0% 3% 11% 6%Act de huliganism 78% 2% 8% 9% 3%Unui jaf/furt 78% 2% 7% 9% 5%Unui caz de violență în familie 75% 1% 6% 14% 6%Cineva a urcat la volan după ce a consumat alcool (conduce în stare de ebrietate)

70% 2% 8% 18% 3%

Aruncarea gunoiului în locuri neautorizate 67% 2% 13% 14% 5%

Constatări

• Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către poliţie – circa 1/4 din-tre respondenți (26%) sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze�

• În cele mai multe cazuri respondenții au fost victime ale unor acţiuni de huliganism, accidentelor de circulație rutieră și jafului/tâlhăriei� Totodată, 80% dintre infracțiunile comise asupra respondenților au fost raportate la poliție (65% din infracțiuni raportate în 2017)�

• Se manifestă o creștere a ratei de raportare la poliție în cazurile când respondenții ar fi devenit martorii unor infracțiuni care ar pune în pericol viața și securitatea cetățenilor față de studiul din 2017� Totodată, continua să existe un anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� Doar 70% dintre respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile când cineva ar urca la volanul unui automobil după ce a consumat alcool și doar 67 în cazul de aruncare a gunoiului în locuri neautorizate�

• Se observă un grad semnificativ de indiferență, 8–18% dintre respondenți nu ar întreprinde nimic în orice caz menționat� Astfel, nu vor întreprinde nimic 18% dintre martorii unei situații când cineva ar conduce în stare de ebrietate, câte 14% dintre martori nu ar întreprinde nimic în cazul Unui caz de violență în familie și Aruncarea gunoiului în locuri neautorizate, 11% dintre martori în cazul Unor acţiuni de contrabandă, 8% dintre martorii unui omor�

VI. COOPERAREA DINTRE POLIȚIE ŞI POPULAȚIE

Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către respondenți, iar principala me-todă de îmbunătățire a acestei colaborări în localitate este să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia) (50%), Să instruiască copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice (41%), Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acesteia (39%), Prezența mai frecventă în teritoriu a angajaților poliţiei (30%)�

Circa 1/5 din respondenți consideră necesară consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acţiuni care trebuie întreprinse, de asemenea, 16% susțin că sunt necesare acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare (în comun) cu cetăţenii, 14% – acţiuni de comunicare mai bune prin mijloace de comunicare în masă, 14% – încurajarea cetățenilor să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor și 12% – încurajarea cetățenilor să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni� Alte opțiuni au acumulat circa 10% și mai puține răspunsuri afirmative�

Figura 19. După părerea Dvs. care sunt principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate?

50%

41%

39%

30%

19%

16%

14%

14%

12%

9%

2%

12%

Să discute / să se consulte mai bine (mai des) culocuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Să instruiască copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

Prezența mai frecventă în teritoriu a angajaţilor de poliție

Prin consultarea opiniei locuitorilor despre cele maiimportante acţiuni care trebuie întreprinse

Prin acţiuni de asigurare a ordinii publice în cooperare(în comun) cu cetăţenii

Prin acţiuni de comunicare mai bune prin mijloace decomunicare în masă

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Să încurajeze cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

Acces mai ușor la poliție pentru public (la sectoarele de poliție , la telefon)

Altele

NȘ/NR

Activitățile de promovare, conștientizare și informare continuă să fie puțin cunoscute de către respondenți, fapt reflectat și în datele studiului din 2017� Totuși, în anul 2018 ponderile răspunsurilor afirmative pentru majori-tatea activităților au crescut�

Respondenții cunosc într-o măsură mai mare despre activitățile de instruire a copiilor din școli și grădinițe des-pre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice – 44% (48% în 2017) au menționat această activitate, circa 33% (25% în 2017) cunosc despre activitățile de Încurajare a cetățenilor să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni, 33% (16% în 2017) cunosc despre Dialogul/consultările dintre poliţie și locuitorii comunităţii (ex. întruniri cu populaţia),


iar 31% (26% în 2017) cunosc despre activitățile de Încurajare a cetățenilor să raporteze dacă au fost victime a unei infracțiuni�

Desfășurarea acțiunilor de cunoaștere a gospodăriilor și membrilor acestora este mai puțin cunoscută de respondenți și cumulează circa 19% răspunsuri�

În majoritatea afirmațiilor a scăzut ponderea răspunsurilor „NU”, ceea ce indică asupra faptului că, compara-tive cu martie 2017, o pondere mai mare de locuitori cunosc despre activitățile desfășurate de poliţie� Cele mai sem-nificative diferențe de acest gen sunt în cazul dialogului dintre poliție și cetățeni – în 2018 doar 38% din respondenți susțin că poliția nu îndeplinește această activitate, comparativ cu studiul din 2017 când 61% din respondenți susțineau această afirmație�

Cu circa 13% mai puțini respondenți în studiul curent sunt de părerea că polițiștii nu încurajează cetățenii să declare atunci când sunt martorii unor infracțiuni, cu câte 8% mai puțin sunt și respondenții care consideră că polițiștii nu încurajează cetățenii să raporteze atunci când au fost victime ale unor infracțiuni și nu consultă opinia locuitorilor despre cele mai importante acțiuni care trebuie întreprinse�

Deși ponderea răspunsurilor „NU” a scăzut comparativ cu studiul din 2017, acest fapt nu a condus la o creștere semnificativă a ponderilor răspunsurilor pozitive, dar la creșterea (cu 2–8%) ponderii celor indeciși, care nu au putut da un răspuns afirmativ sau negativ despre activitățile îndeplinite de poliție în localitate�

Figura 20. Spuneți-mi vă rog, dacă Poliția din localitatea Dvs. desfășoară următoarele activități?

48%

25%

16%

26%

36%

28%

18%

29%

17%

18%

47%

61%

45%

26%

47%

54%

49%

63%

34%

28%

24%

30%

38%

25%

28%

22%

20%

44%

33%

33%

31%

28%

25%

23%

21%

19%

15%

34%

38%

37%

32%

44%

46%

50%

56%

42%

34%

29%

33%

41%

32%

31%

29%

26%

Instruieşte copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost martori a unei infracțiuni

Dialog/ consultări dintre poliţie şi locuitoriicomunităţii (ex. întruniri cu populaţia)

Încurajează cetățenii să raporteze dacă au fost victime ale infracțiunilor

Dezvoltarea spiritului responsabilității civice la cetăţeni / explicarea privind importanța

conlucrării cu poliția în cazul cînd au fost …

Acţiuni de comunicare prin mijloace decomunicare în masă

Consultarea opiniei locuitorilor despre cele maiimportante acţiuni care trebuie întreprinse

Acţiuni de asigurare a ordinii publice încooperare cu cetăţenii

Să cunoască fiecare gospodărie și membrii acestora

2017 2018

Da Nu NS/NR Da Nu NS/NR

Se observă o creștere de circa 2 ori, în raport cu studiul precedent, a opiniei populației privind ajutorul acordat de cetățenii din localitate poliției pentru a-și îndeplini îndatoririle� Circa 33% din respondenți (doar 15% în 2017) consideră că cetăţenii din localitate ajută poliţia să-și execute îndatoririle foarte des / destul de des, 43% din cînd în cînd (27% în 2017), iar 11% – destul de rar sau nici odată (31% în 2017)�


Figura 21. Susținerea oferită poliției din partea populației

2%

5%

13%

28%

27%

43%

29%

9%

2%

2%

27%

15%

2017

2018

Dup

ă pă

rere

a D

vs.

cât d

e de

s ce

tăţe

nii

din

loca

litat

ea D

vs.

ajut

ă po

liţia

să-

şiexecute

înda

torir

ile?

Foarte des Destul de des Din când în când Destul de rar Niciodată NŞ/NR

Importanța ajutorului acordat de către populație poliției pentru a-și îndeplini îndatoririle este perceput de către 87% dintre respondenţi ca fiind foarte important sau destul de important (54% – foarte important, 33% – destul de important)�

Figura 22. Importanța susținerii poliției din partea populației

47%

54%

34%

33%

14%

8% 2%

4%

4%

2017

2018

Cum

cre

deți,

cât

de

impo

rtan

t est

e pe

ntru

pol

iţie

ajut

orul

din

pa

rtea

locu

itoril

or

din

loca

litat

e?

Foarte important Destul de important Puţin important Nu este deloc important NŞ/NR

Opinia respondenților privind disponibilitatea de a conlucra cu poliția pentru a ridica nivelul de securitate din localitate a scăzut în raport cu studiul din 2017 cu circa 15 p�p� Fiind întrebați dacă ar dori să conlucreze cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate în oraș 33% respondenți (48% în 2017) au răspuns afirmativ� Interpretarea acestei tendințe trebuie căutată în șirul de evenimente care au avut loc în activitatea poliţiei sau în câmpul mediatic între cele două studii – cazuri de rezonanță, schimbări în poliţie, etc�

Figura 23. Spuneți-mi vă rog dacă ați dori să conlucrați cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate din localitate?

48%

33%

42%

59%

10%

9%

2017

2018

Da Nu NȘ/NR

Mai puțin de jumătate dintre respondenţi ar coopera cu poliția din localitate prin participarea la întruniri organizate de poliţie (41%), prin telefon fix (39%), telefon mobil (23%)� Numai 23% din respondenți ar fi de acord să colaboreze cu poliția prin participarea la acțiuni comune (voluntar, patrulare)�

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 27Figura 24. Prin care modalități v-ar fi mai comod să cooperați cu poliția din localitate?

18%

49%

31%

21%

11%

7%

2%

3%

41%

39%

23%

23%

11%

8%

9%

Prin participarea la întruniri organizate în localitatede poliţie

Prin telefon fix

Prin telefon Mobil

Prin participarea la întruniri / şedinţe cu poliţia

Prin participarea la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare)

Prin aplicaţii internet (Viber, skype)

Rețele de socializare

Altă metodă

NŞ/NR2017 2018

Ponderea celor care au declarat că au acordat vreun oarecare ajutor poliției de sector în ultimele 12 luni este mică� Doar 4% (9% în 2017) din totalul celor intervievați au dat un răspuns afirmativ� Dintre aceștia, doar în câteva situații respondenții au depus mărturii, au reclamat o infracţiune sau au avertizat poliția despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă�

Tabelul 9. Dacă personal aţi acordat vreun oarecare ajutor poliţiei de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, ce ați făcut?

2017 2018Nu-măr % Nu-

măr %

Am/a depus mărturii / am/a fost un martor la poliţie 11 61% 4 50%Am/a participat în patrula voluntară� 2 11% 1 13%Am/a avertizat poliţia despre o infracţiune ce se planifica a fi comisă 3 17% 1 13%Am/a raportat (reclamat) o infracţiune (crimă) 10 56% 1 13%Am/a informat despre un infractor în căutare sau despre cineva care a comis o infracţiune 2 11% 2 25%Am/a cooperat cu poliţia privitor la alte probleme 2 11%

Constatări

• Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate ar fi ca poliţia să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex� întruniri cu populaţia), să instruiască copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice și să cunoască fiecare gos-podărie și membrii acesteia�

• Instruirea copiilor din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice, încurajarea cetățenilor să raporteze când sunt martori a infracțiunilor și dialogul/consultările dintre poliție și cetățeni sunt activitățile pe care poliția le-a desfășurat în localitate într-o măsură mai mare� Ceea ce poliția nu face la un nivel suficient sunt acțiunile de cunoaștere a membrilor gospodăriei, acțiunile de asigurare a ordinii


publice în cooperare cu cetățenii, consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acțiuni, care trebuie întreprinse�

• În pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte im-portant pentru activitatea poliției, doar 1/3 dintre respondenți consideră, că acest ajutor este oferit foarte des sau des (comparativ cu 15% în 2017)�

• Totodată, disponibilitatea de a conlucra cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate din loca-litatea sa a scăzut cu 15 p�p� comparative cu studiul precedent� Numai 33% dintre respondenți s-au arătat a fi dispuși să conlucreze cu poliția în 2018, comparativ cu 48% în 2017�

• În opinia respondenţilor, principalele modalități de cooperare cu poliția din localitate ar fi participarea la întruniri organizate de poliţie (41%), prin telefon fix (39%), telefonul mobil (23%) și participarea la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare) (23% din mențiuni)�

• Rezultatele studiului permit afirmația că nivelul scăzut de cooperare cu poliția este cauza principală a nive-lului scăzut de încredere în poliție și a percepției privind nivelului înalt de corupție a acesteia� Majoritatea din cei 4% respondenți care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de cooperare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor�

VII. CONSTATĂRI GENERALE

• În comparație cu sondajul realizat în martie 2017, se observă o descreștere a sentimentului de siguranță de către respondenți în toate cazurile observate: - pe timp de zi la domiciliu – cu 4 p�p� (de la 95% în martie 2017 pînă la 91% în mai 2018) - pe timp de zi într-un loc public – cu 10 p�p� (de la 92% pînă la 82%) - pe timp de noapte la domiciliu – cu 8 p�p� (de la 88% pînă la 80%) - pe timp de noapte într-un loc public – cu 12 p�p� (79% pînă la 67%)

• Fiecare al doilea respondent apreciază ca fiind sporit nivelul de criminalitate în localitatea de reședință (or� Comrat), ponderea fiind asemănătoare cu datele studiului din 2017� Totodată, sondajul a constatat: - o creștere cu 5 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității în țară este înalt sau foarte

înalt (de la 54% în martie 2017, pînă la 59% în mai 2018); - o creștere cu 12 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de raion este înalt sau

foarte înalt (de la 23% în martie 2017, pînă la 35% în mai 2018); - o scădere cu 3 p�p� a ponderii celor care consideră că nivelul criminalității la nivel de localitate este înalt

sau foarte înalt (de la 22% în martie 2017, pînă la 20% în mai 2018)�• În opinia cetățenilor, instituția principală responsabilă de asigurarea securităţii în localitate rămâ-

ne a fi poliția, cu 88% răspunsuri afirmative, urmată de administrația publică locală cu 48%, dar și cu o pondere importantă de 43% din respondenți care consideră că asigurarea securității în localitate este inclusiv responsabilitatea cetățenilor� În raport cu studiul precedent, se observă o creștere cu circa 25 p�p� a ponderii persoanelor care au menționat responsabilitatea administrației publice locale în asigurarea securității în lo-calitate (23% în 2017 și 48% în 2018)�


• Principala sursă de informare cu privire la activitatea poliției este televiziunea (66%), urmată de radio (39% răspunsuri), cercul social apropiat, prietenii, familia, colegii (26%)� În ambele sondaje s-a constat că ponderea locuitorilor din or� Comrat care nu se informează despre activitatea poliției este foarte mică (1% în 2017, 5% în 2018)�

• Principala categorie de persoane care constituie o problemă pentru comunitate sunt Persoanele în stare de ebrietate (56% în 2018, 33% în 2017), Persoane ce folosesc drogurile (38% în 2018, 26% în 2017), Copii râmași fără supravegherea părinților (34% în 2018, 29% în 2017), Persoanele eliberate din detenție (33%) și Persoane ce comercializează droguri (31% în 2018, 23% în 2017)� Aceste categorii de persoane au fost pe primele locuri și în sondajul din 2017�

• În opinia cetățenilor, cele mai importante probleme de securitate și ordine publică din or� Comrat sunt Încăl-carea regulilor de circulație / accidente rutiere (54% în 2018, 36% răspunsuri în 2017), Conducători auto în stare de ebrietate (49% în 2018, 25% răspunsuri în 2017), Huliganism (48% în 2018, 26% răs-punsuri în 2017) și Furturi din bunurile gospodăriei și din locuințe (46% și 45% în 2018, 25% și 30% în 2018)�

• Gradul de necunoaștere a problemelor comunitare (cei care au menționat NŞ/NR) variază între 17–25% din răspunsuri, ceia ce vorbește despre in nivel substanțial de indiferență/poziție civică pasivă / lipsă de conștientizare / necunoaștere a problemelor de siguranță comunitară și ordine publică�

• Gradul de satisfacție de activitatea poliției din localitate a crescut cu 3 p�p� – 59% răspunsuri foarte mulțumit, mai degrabă mulțumit, comparativ cu 56% de asemenea răspunsuri în 2017� Ponderea celor nemulțumiți, de asemenea, a crescut față de studiul din 2017 cu 5% răspunsuri mai degrabă nu sunt mulțumit, deloc nu sunt mulțumit�

• 42% din respondenți sunt de părere că poliția din localitate este coruptă sau chiar foarte coruptă� În raport cu sondajul din 2017 în studiul actual a crescut esențial (cu 20%) ponderea celor care consideră că poliția este coruptă�

• Nivelul de încredere în diferite subdiviziuni ale poliției din localitate se află la nivel de 35–49%� Ponderea respondenților care nu au încredere în subdiviziunile poliției a crescut cu 5–13%�

• Totodată, există o diferențiere a subdiviziunilor după nivelul perceput de corupție, în care poliția de sector este mai puțin coruptă (31%), pe când poliția de patrulare este coruptă în opinia a 40% din respondenți�

• Găsirea/recuperarea bunurilor furate, preocuparea de violența și conflictele de familie, atragerea cetățenilor în activitățile de asigurare a ordinii publice, combaterea viciilor sociale (droguri, prostituția, consum exces� alcool) și oferirea consultanței privind securitatea caselor / la domiciliu ar fi sarcinile unde organele de poliție la nivel local au cea mai slabă prestație, în opinia respondenților�

• Salariu mic este principala problemă cu care în opinia respondenților se confruntă organele de poliție în exer-citarea activității sale (22%), corupția (22%), insuficiența de personal (20% în 2018, cu o creștere de 9 p�p� față de studiul din 2017), nivel profesional scăzut (18%) și lipsa dorinței de a proteja oamenii simpli (17% în 2018, cu o creștere de 7 p�p� față de studiul din 2017), birocrația (16% în 2018, cu o creștere de 4 p�p� față de studiul din 2017), legături lu lumea interlopă (10% în 2018, cu o creștere de 4 p�p� față de studiul din 2017)�

• Cu circa 4% mai puțini respondenți consideră în 2018 că o problemă a poliției este lipsa de încrede-re a populației în poliție, care în 2017 atingea rata de 18% din respondenți, și cu 9 p�p� a scăzut ponderea respondenților care consideră o problemă lipsa de respect din partea populației�


• În raport cu sondajul precedent, se observă o descreștere cu 9–16 p�p� a gradului de informare cu referire la poliţia din localitate (în ce cazuri și cum trebuie să se adreseze la poliție și locul aflării diferitor subdiviziuni ale poliției în localitate)�

• Persoanele intervievate au invocat un spectru larg de domenii în care ar dori să fie informați/instruiți de poliție, iar în prim plan sunt modalitățile de protecție a locuințelor, modul de prevenire a infracțiunilor și situația criminogenă� Activitatea poliției de zi cu zi a acumulat cea mai mică ponderi ale răspunsurilor afirma-tive (15%)� Cele mai bune metode care ar putea fi utilizate de poliție în acest scop ar fi Adunări generale cu populația din localitate (24–67%) și Mass-media (Radio, TV, ziare) (30–58%), o pondere importantă de circa (20–39%) din respondenți ar prefera să se informeze din sursele internet�

• Studiul înregistrează un nivel scăzut de cunoaștere de către populație a polițiștilor de sector� Doar 28% din respondenți își cunosc personal polițistul de sector (21% în 2017)� Totuși, ponderea celor care nu cunosc nimic despre polițistul de sector și nici nu au auzit despre acesta a scăzut de la 67% în 2017 la 58% în 2018�

• Circa 13% din respondenți au experiența de contactare a poliției de sector, iar motivele preponderent au fost reclamarea unei infracțiuni, deranj, gălăgie, tulburări, careva dificultăți și solicitarea sau oprirea din partea polițiștilor�

• Comparativ cu studiul precedent, a crescut cu circa 9% ponderea cetățenilor care nu sunt satisfăcuți de acti-vitatea poliției din localitate – de la 31% în studiul precedent, pînă la 40% în 2018�

• În mare parte tendințele principalelor dificultăți cu care se confruntă poliția în contactarea cu populația au rămas neschimbate, ponderea răspunsurilor afirmative este în creștere, pentru majoritatea afirmațiilor cu circa 3–13% comparativ cu studiul din 2017�

• Mai mult de jumătate dintre respondenți sunt de părere că polițistul de sector apără interesele tuturor cetățenilor din sectorul în care activează, ponderea răspunsurilor fiind în creștere cu circa 6 p�p� comparativ cu studiul din 2017�

• Populația conștientizează problema nivelului scăzut de raportare a infracțiunilor către poliţie – circa 1/4 din-tre respondenți (26%) sunt de părere că victimele infracțiunilor tind să nu raporteze�

• În cele mai multe cazuri respondenții au fost victime ale unor acţiuni de huliganism, accidentelor de circulație rutieră și jafului/tâlhăriei� Totodată, 80% dintre infracțiunile comise asupra respondenților au fost raportate la poliție (65% din infracțiuni raportate în 2017)�

• Se manifestă o creștere a ratei de raportare la poliție în cazurile când respondenții ar fi devenit martorii unor infracțiuni care ar pune în pericol viața și securitatea cetățenilor față de studiul din 2017� Totodată, continua să existe un anumit grad de toleranță față de anumite tipuri de infracțiuni� Doar 70% dintre respondenți s-au declarat dispuși să raporteze la poliție cazurile când cineva ar urca la volanul unui automobil după ce a consumat alcool și doar 67 în cazul de aruncare a gunoiului în locuri neautorizate�

• Se observă un grad semnificativ de indiferență, 8–18% dintre respondenți nu ar întreprinde nimic în orice caz menționat� Astfel, nu vor întreprinde nimic 18% dintre martorii unei situații când cineva ar conduce în stare de ebrietate, câte 14% dintre martori nu ar întreprinde nimic în cazul Unui caz de violență în familie și Aruncarea gunoiului în locuri neautorizate, 11% dintre martori în cazul Unor acţiuni de contrabandă, 8% dintre martorii unui omor�

• Importanța cooperării între poliție și populație este conștientizată de către populație� în opinia respondenților, principalele metode de îmbunătățire a colaborării dintre poliție și populația din localitate ar fi ca poliţia să discute / să se consulte mai bine (mai des) cu locuitorii comunităţii (ex� întruniri cu populaţia), să instruias-


că copiii din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice și să cunoască fiecare gospodărie și membrii acesteia�

• Instruirea copiilor din școli și grădinițe despre regulile de circulație și păstrarea ordinii publice, încurajarea cetățenilor să raporteze când sunt martori a infracțiunilor și dialogul/consultările dintre poliție și cetățeni sunt activitățile pe care poliția le-a desfășurat în localitate într-o măsură mai mare� Ceea ce poliția nu face la un nivel suficient sunt acțiunile de cunoaștere a membrilor gospodăriei, acțiunile de asigurare a ordinii publice în cooperare cu cetățenii, consultarea opiniei locuitorilor despre cele mai importante acțiuni, care trebuie întreprinse�

• În pofida faptului că marea majoritate a respondenților sunt de părere că ajutorul populației este foarte im-portant pentru activitatea poliției, doar 1/3 dintre respondenți consideră, că acest ajutor este oferit foarte des sau des (comparativ cu 15% în 2017)�

• Totodată, disponibilitatea de a conlucra cu poliția din localitate pentru a ridica nivelul de securitate din loca-litatea sa a scăzut cu 15 p�p� comparative cu studiul precedent� Numai 33% dintre respondenți s-au arătat a fi dispuși să conlucreze cu poliția în 2018, comparativ cu 48% în 2017�

• În opinia respondenţilor, principalele modalități de cooperare cu poliția din localitate ar fi participarea la întruniri organizate de poliţie (41%), prin telefon fix (39%), telefonul mobil (23%) și participarea la acțiuni comune cu poliţia (voluntar, patrulare) (23% din mențiuni)�

• Rezultatele studiului permit afirmația că nivelul scăzut de cooperare cu poliția este cauza principală a nive-lului scăzut de încredere în poliție și a percepției privind nivelului înalt de corupție a acesteia� Majoritatea din cei 4% respondenți care au contactat cu poliția de sector (deci au experiența reală de cooperare) au apreciat pozitiv experiența de contact și prestația polițiștilor�

32 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul ComratFR

ECV

ENŢE

LE S

ON

DA

JULU

I DE

OPI

NIE

1.

SEC

UR

ITAT

E ŞI

SIG

UR

AN

ŢĂ

Q.1

Cât d

e în

sigur

anță

vă si

mțiț

i Dvs

. în

urm

ătoa

rele

locu

ri pe

tim

p de

... ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Pe

tim

p de z

iÎn

dom

iciliu

În si

gura

nță d

eplin

ă66

,3%76

,7%41

,3%40

,5%56

,6%63

,0%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță25

,2%

13,9%

39,8

%39

,5%35

,4%27

,5%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță6,9

%6,4

%16

,5%18

,5%6,6

%6,5

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță1,5

%3,0

%2,4

%1,0

%1,5

%3,0

%NŞ

/NR

0,5%

Într-

un lo

c pub

lic di

n loc

alita

te

(piaț

ă, pa

rc, st

radă

)În

sigu

ranț

ă dep

lină

60,9%

42,6%

36,4%

29,3%

41,4%

50,0

%M

ai de

grab

ă în s

igur

anță

28,7%

44,6%

35,9%

41,5%

41,9%

32,0

%M

ai de

grab

ă nu î

n sig

uran

ță7,9

%9,9

%20

,9%26

,8%

13,6%

11,0

%De

loc nu

mă s

imt î

n sig

uran

ță2,0

%1,5

%5,3

%1,5

%3,0

%5,5

%NŞ

/NR

,5%1,5

%1,5

%1,0

%

1,5%

2� Pe

tim

p de n

oapt

eÎn

dom

iciliu

În si

gura

nță d

eplin

ă58

,9%34

,7%31

,1%27

,8%

38,9%

49,5%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță26

,7%36

,6%29

,1%31

,2%

41,4%

29,5%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

11,4%

22,8

%25

,2%

37,1%

16,7%

15,5%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

3,0%

5,9%

14,6%

3,9%

3,0%

5,5%

NŞ/N

RÎn

tr-un

loc p

ublic

din l

ocali

tate

(p

iață,

parc,

stra

dă)

În si

gura

nță d

eplin

ă49

,0%

27,2

%23

,3%20

,0%

27,3%

38,5%

Mai

degr

abă î

n sig

uran

ță23

,8%

14,4%

20,4%

26,8

%33

,8%

27,5%

Mai

degr

abă n

u în s

igur

anță

13,9%

26,2

%25

,7%41

,5%24

,7%15

,0%

Deloc

nu m

ă sim

t în s

igur

anță

7,9%

29,2

%26

,2%

11,2

%13

,6%16

,0%

NŞ/N

R5,4

%3,0

%4,4

%0,5

%,5%

3,0%

Q.2

În g

ener

al, c

um aț

i est

ima n

ivel

ul cr

imin

alită

ții în

…?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

a) În

Repu

blica

Mold

ova

Foar

te m

ic2,0

%4,0

%0,5

%1,0

%1,0

%1,5

%M

ic20

,8%

14,9%

30,1%

25,9%

13,1%

22,0

%În

alt52

,0%

59,4%

35,9%

50,2

%50

,5%42

,0%

Foar

te în

alt8,9

%5,4

%4,4

%12

,2%

29,8

%17

,0%

NŞ/N

R16

,3%16

,3%29

,1%10

,7%5,6

%17

,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 33b)

Raion

ul D

vs�

Foar

te m

ic5,9

%6,4

%1,9

%3,9

%1,5

%5,5

%

Mic

25,7%

58,4%

37,9%

56,1%

31,3%

51,0

%

Înalt

39,1%

13,9%

27,2

%26

,3%51

,0%

26,5%

Foar

te în

alt5,0

%1,5

%5,8

%2,4

%9,1

%8,0

%

NŞ/N

R24

,3%19

,8%

27,2

%11

,2%

7,1%

9,0%

c) În

loca

litat

ea D

vs�

Foar

te m

ic11

,4%10

,9%8,3

%8,3

%26

,3%13

,0%

Mic

37,6%

49,0

%42

,7%57

,1%50

,5%58

,0%

Înalt

29,2

%26

,7%29

,6%22

,9%17

,7%14

,5%

Foar

te în

alt5,4

%1,0

%6,3

%1,5

%1,5

%4,5

%

NŞ/N

R16

,3%12

,4%13

,1%10

,2%

4,0%

10,0

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.3

Cât d

e îng

rijor

at su

nteț

i priv

itor l

a ni

velu

l de c

rimin

alita

te d

in lo

calit

ate?

Nu su

nt în

grijo

rat

17,3%

15,3%

12,6%

6,3%

12,6%

13,0

%

Puțin

îngr

ijora

t28

,7%36

,1%28

,6%39

,0%

36,4%

38,0

%

Destu

l de î

ngrij

orat

38,6%

43,1%

43,7%

45,9%

41,4%

33,0

%

Foar

te în

grijo

rat

13,9%

5,0%

12,1%

7,3%

8,1%

9,5%

NŞ/N

R1,5

%0,5

%2,9

%1,5

%1,5

%6,5

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.4

Cum

cred

eți,

cine e

ste

resp

onsa

bil d

e asig

urar

ea

secu

rităț

ii în

com

unita

te /

lo„c

alita

te?

Poliț

ia88

,1%93

,6%83

,0%

93,2

%88

,4%87

,5%

Adm

inist

rația

pub

lică

loca

lă

61,9%

42,6%

45,6%

62,9%

57,6%

48,0

%

Cetă

țeni

i58

,9%35

,6%41

,7%46

,8%

39,9%

43,0

%

Altc

eva

4,5%

1,5%

0,5

%

Nim

eni

0,5%

1,0%

NŞ/

NR

1,5%

1,5%

5,8%

0,5%

5,1%

3,0%

34 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul ComratHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGQ.

5 Ca

re su

nt su

rsel

e dum

nea-

voas

tră d

e inf

orm

are c

u pr

ivire

la

activ

itate

a pol

iției

din

loca

li-ta

tea D

vs.?

Telev

izoru

l51

,5%66

,3%28

,6%52

,2%

29,8

%65

,5%Ra

diou

l17

,8%

23,3%

4,9%

5,9%

9,1%

38,5%

Porta

luril

e web

18,8

%30

,2%

2,9%

10,2

%7,1

%16

,5%Zia

rele

4,5%

37,1%

3,4%

13,7%

1,5%

4,0%

Priet

enii,

fam

ilia, c

olegi

i33

,2%

49,0

%61

,2%

42,9%

46,5%

25,5%

Broș

uri /

plian

te

2,0%

2,0

%3,0

%1,5

%Ex

perie

nța p

erso

nală/

cont

act c

u poli

tia8,9

%3,0

%12

,6%2,4

%8,1

%6,0

%Al

te su

rse

1,0%

0,5%

1,5%

1,0%

1,0%

Nu m

ă inf

orm

ez19

,8%

5,4%

19,4%

20,5%

21,2

%4,5

%NŞ

/NR

1,5%

0,5%

1,5%

4,0

%2,0

%

Q.6

În ce

măs

ură u

rmăt

oare

le ca

tego

rii d

e per

soan

e con

stitu

ie o

prob

lem

ă pe

ntru

loca

litat

ea D

vs. l

a mom

ent?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Pe

rsoan

e în s

tare

de

ebrie

tate

În fo

arte

mar

e măs

ură

5,0%

5,4%

7,3%

7,8%

12,1%

22,0

%În

mar

e măs

ură

25,7%

28,2

%37

,9%42

,4%57

,6%34

,0%

În m

ică m

ăsur

ă22

,8%

40,1%

24,8

%31

,2%

22,7%

20,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă40

,6%11

,4%22

,3%12

,2%

5,6%

17,0

%NŞ

/NR

5,9%

14,9%

7,8%

6,3%

2,0%

7,0%

2� Pe

rsoan

e elib

erat

e din

dete

nție

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

1,5%

4,9%

5,9%

3,5%

14,0

%În

mar

e măs

ură

19,3%

9,4%

20,9%

17,6%

30,8

%19

,0%

În m

ică m

ăsur

ă15

,3%21

,3%18

,0%

31,7%

35,9%

21,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

47,0

%42

,1%

39,3

%22

,4%

26,3

%29

,0%

NŞ/N

R15

,8%

25,7

%17

,0%

22,4

%3,

5%16

,5%

3� Va

gabo

nzi, c

erșe

tori

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

3,

4%2,

9%1,

0%7,

0%În

mar

e măs

ură

18,3

%9,

4%29

,6%

13,7

%26

,8%

15,0

%În

mică

măs

ură

20,3

%22

,3%

24,3

%37

,1%

28,8

%18

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

46,0

%49

,0%

28,6

%32

,2%

41,4

%46

,0%

NŞ/N

R13

,4%

19,3

%14

,1%

14,1

%2,

0%14

,0%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 35Q.

6 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

cate

gorii

de p

erso

ane c

onst

ituie

o pr

oble

mă

pent

ru lo

calit

atea

Dvs

. la m

omen

t?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

4� Pe

rsoan

e ce f

olose

sc

drog

urile

În

foar

te m

are m

ăsur

ă4,

5%5,

9%12

,1%

3,4%

19

,5%

În m

are m

ăsur

ă19

,8%

22,3

%32

,0%

14,6

%18

,2%

18,0

%În

mică

măs

ură

12,9

%31

,2%

18,4

%18

,0%

29,8

%14

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

43,1

%16

,8%

19,9

%17

,6%

49,0

%30

,0%

NŞ/N

R19

,8%

23,8

%17

,5%

46,3

%3,

0%18

,5%

5� Pe

rsoan

e ce c

omer

cializ

ează

dr

ogur

i În

foar

te m

are m

ăsur

ă4,5

%5,0

%13

,6%5,4

%1,0

%17

,0%

În m

are m

ăsur

ă18

,8%

11,9%

28,2

%10

,7%13

,6%14

,0%

În m

ică m

ăsur

ă13

,4%33

,7%16

,5%14

,1%29

,3%16

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

14,9%

21,8

%20

,0%

53,0

%30

,0%

NŞ/N

R21

,3%34

,7%19

,9%49

,8%

3,0%

23,0

%

6� Gr

upăr

i de t

iner

et /

adole

scen

ți ag

resiv

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,5

%2,5

%11

,2%

2,9%

1,0%

13,0

%În

mar

e măs

ură

22,8

%13

,9%29

,6%13

,2%

17,2

%12

,5%În

mică

măs

ură

16,8

%43

,6%14

,1%21

,5%35

,9%15

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă40

,1%18

,3%35

,0%

24,4%

43,4%

40,0

%NŞ

/NR

17,8

%21

,8%

10,2

%38

,0%

2,5%

19,0

%

7� Gr

upăr

i crim

inale

violen

teÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,0

%3,0

%10

,7%3,9

%

9,5%

În m

are m

ăsur

ă19

,3%11

,9%25

,7%6,3

%13

,6%11

,0%

În m

ică m

ăsur

ă11

,9%37

,1%11

,2%

15,6%

27,8

%7,5

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă48

,0%

16,8

%36

,4%21

,0%

56,1%

50,0

%NŞ

/NR

17,8

%31

,2%

16,0

%53

,2%

2,5%

22,0

%

8� Co

pii ră

maș

i fără

supr

ave-

gher

ea pă

rințil

or

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,0%

2,0%

4,9%

4,4%

2,5%

10,0

%În

mar

e măs

ură

19,3%

32,7%

28,6%

22,4%

24,2

%23

,5%În

mică

măs

ură

16,3%

31,7%

16,5%

25,4%

38,9%

18,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă43

,6%12

,9%33

,0%

22,0

%31

,8%

31,0

%NŞ

/NR

17,8

%20

,8%

17,0

%25

,9%2,5

%17

,5%

36 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul ComratQ.

7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

1� Vi

olenț

a în f

amilie

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,0%

2,5%

3,9%

5,9%

8,1%

15,0

%În

mar

e măs

ură

15,3%

20,3%

15,0

%21

,5%46

,0%

28,0

%În

mică

măs

ură

21,3%

41,1%

24,3%

38,5%

28,8

%15

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă42

,6%15

,3%38

,8%

15,1%

15,2

%25

,0%

NŞ/N

R17

,8%

20,8

%18

,0%

19,0

%2,0

%16

,5%

2� Vi

olenț

a sex

uală

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

0,5%

2,4%

2,9%

10

,0%

În m

are m

ăsur

ă10

,9%8,9

%10

,7%10

,7%13

,1%16

,5%În

mică

măs

ură

20,8

%21

,3%20

,9%22

,0%

27,8

%8,5

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă46

,0%

41,6%

43,2

%20

,0%

57,1%

44,5%

NŞ/N

R20

,3%27

,7%22

,8%

44,4%

2,0%

20,5%

3� Hu

ligan

ism

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

5,8%

4,9%

13

,5%În

mar

e măs

ură

20,8

%27

,7%29

,6%17

,1%29

,3%34

,0%

În m

ică m

ăsur

ă25

,2%

28,7%

21,4%

36,1%

34,8

%12

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă37

,1%23

,3%30

,1%18

,5%34

,3%25

,0%

NŞ/N

R14

,9%18

,3%13

,1%23

,4%1,5

%15

,0%

4� Fu

rt din

locu

ințe

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

2,0%

18,0

%7,3

%0,5

%14

,0%

În m

are m

ăsur

ă21

,8%

13,9%

38,3%

21,5%

48,5%

31,0

%În

mică

măs

ură

25,2

%50

,5%18

,0%

29,3%

29,8

%16

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

36,1%

16,3%

19,9%

19,0

%20

,2%

24,0

%NŞ

/NR

14,4%

17,3%

5,8%

22,9%

1,0%

15,0

%

5� Fu

rturi

din bu

nuril

e go

spod

ăriei

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

1,5%

16,5%

6,3%

2,0%

13,0

%În

mar

e măs

ură

18,3%

18,3%

36,9%

22,9%

49,0

%32

,5%În

mică

măs

ură

25,2

%45

,5%18

,4%30

,2%

32,3%

15,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă39

,6%16

,8%

21,4%

17,1%

15,7%

22,5%

NŞ/N

R14

,9%17

,8%

6,8%

23,4%

1,0%

17,0

%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

6� Fu

rt de

păsă

ri/ an

imale

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

12,1%

4,4%

1,0%

12,5%

În m

are m

ăsur

ă14

,9%13

,9%30

,6%22

,4%57

,1%29

,0%

În m

ică m

ăsur

ă25

,7%45

,5%14

,6%31

,2%

25,8

%14

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă38

,1%17

,8%

26,7%

18,0

%15

,2%

26,0

%NŞ

/NR

19,3%

20,8

%16

,0%

23,9%

1,0%

18,0

%

7� Fu

rtul lu

cruril

or pe

rsona

le în

tran

spor

tul p

ublic

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

10,2

%4,4

%1,0

%12

,5%În

mar

e măs

ură

13,4%

19,3%

29,1%

11,2

%40

,9%30

,5%În

mică

măs

ură

17,3%

40,1%

17,0

%29

,3%33

,8%

13,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

48,0

%18

,8%

27,7%

21,0

%22

,7%25

,0%

NŞ/N

R19

,3%19

,8%

16,0

%34

,1%1,5

%18

,5%

8� Ja

furi

din au

tom

obile

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,5%

2,0%

9,7%

4,4%

0,5%

12,5%

În m

are m

ăsur

ă14

,9%15

,8%

24,3%

9,3%

23,7%

22,0

%În

mică

măs

ură

16,8

%39

,6%19

,9%28

,3%25

,3%18

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă45

,5%18

,8%

28,6%

22,4%

49,5%

26,0

%NŞ

/NR

21,3%

23,8

%17

,5%35

,6%1,0

%21

,0%

9� Nu

măr

ul m

are d

e de

pend

enți

de dr

ogur

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,0

%2,0

%9,7

%3,4

%1,0

%13

,0%

În m

are m

ăsur

ă15

,3%13

,9%24

,8%

13,2

%8,6

%20

,0%

În m

ică m

ăsur

ă17

,3%40

,1%22

,3%21

,0%

26,8

%16

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă45

,0%

14,4%

29,1%

18,5%

61,1%

29,0

%NŞ

/NR

20,3%

29,7%

14,1%

43,9%

2,5%

21,5%

10� N

umăr

ul m

are d

e de

pend

enți

de al

cool

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,5%

4,0%

7,3%

6,8%

0,5%

13,5%

În m

are m

ăsur

ă20

,8%

17,3%

31,1%

24,9%

49,5%

29,5%

În m

ică m

ăsur

ă19

,8%

47,0

%29

,1%32

,7%20

,7%15

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

39,6%

11,9%

23,8

%14

,1%27

,8%

23,5%

NŞ/N

R17

,3%19

,8%

8,7%

21,5%

1,5%

18,5%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

11� I

mpl

icare

a min

orilo

r in

ilega

lităț

iÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă2,0

%2,0

%8,7

%2,9

%0,5

%11

,5%În

mar

e măs

ură

16,8

%16

,8%

24,8

%9,8

%10

,6%18

,0%

În m

ică m

ăsur

ă19

,3%42

,1%20

,4%21

,5%27

,8%

18,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

15,3%

29,1%

17,1%

59,6%

32,0

%NŞ

/NR

19,8

%23

,8%

17,0

%48

,8%

1,5%

20,0

%

12� P

rosti

tuție

În fo

arte

mar

e măs

ură

1,0%

1,5%

4,4%

2,9%

0,5%

9,0%

În m

are m

ăsur

ă9,4

%8,4

%11

,7%3,9

%7,1

%12

,5%În

mică

măs

ură

15,8

%28

,2%

18,0

%21

,0%

18,2

%10

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

48,0

%30

,7%42

,2%

18,0

%72

,2%

44,0

%NŞ

/NR

25,7%

31,2

%23

,8%

54,1%

2,0%

24,5%

13� C

ondu

căto

ri au

to în

star

e de

ebrie

tate

În fo

arte

mar

e măs

ură

4,0%

4,0%

7,8%

6,8%

4,5%

15,5%

În m

are m

ăsur

ă23

,3%16

,3%28

,6%30

,2%

37,4%

33,5%

În m

ică m

ăsur

ă19

,8%

46,5%

18,9%

29,3%

30,3%

11,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă34

,2%

10,9%

27,7%

17,1%

25,8

%22

,5%NŞ

/NR

18,8

%22

,3%17

,0%

16,6%

2,0%

17,5%

14� Î

ncălc

area

regu

lilor d

e cir

culaț

ie /a

ccide

nte r

utier

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă6,9

%5,4

%9,7

%5,9

%6,1

%15

,0%

În m

are m

ăsur

ă21

,3%20

,3%30

,6%31

,7%36

,4%38

,5%În

mică

măs

ură

24,3%

43,6%

17,5%

27,3%

24,7%

9,5%

În fo

arte

mică

măs

ură

31,7%

9,9%

25,7%

20,0

%30

,8%

20,0

%NŞ

/NR

15,8

%20

,8%

16,5%

15,1%

2,0%

17,0

%

15� T

ulbur

area

ordin

ii pub

lice

pe ti

mp d

e sea

ră /

cînta

tul

/ stri

găte

/ gă

lăgie

în

strad

ă sau

în lo

cuin

țe ve

cine

noap

tea

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,5%

2,5%

9,7%

6,3%

1,0%

12,0

%În

mar

e măs

ură

15,8

%15

,8%

29,1%

17,1%

21,7%

25,5%

În m

ică m

ăsur

ă21

,8%

45,0

%17

,5%24

,4%30

,3%15

,0%

În fo

arte

mică

măs

ură

42,1%

18,3%

28,2

%18

,0%

44,9%

30,0

%NŞ

/NR

16,8

%18

,3%15

,5%34

,1%2,0

%17

,5%


7 În

ce m

ăsur

ă urm

ătoa

rele

infr

acțiu

ni (c

rime)

cons

titui

e o p

robl

emă p

entr

u lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

16� V

anda

lism

distr

uger

ea, p

ro-

fana

rea,

plas

area

sem

nelor

/gr

affitti

În fo

arte

mar

e măs

ură

2,0%

2,0%

6,3%

4,9%

1,0%

12,0

%În

mar

e măs

ură

17,8

%17

,3%18

,9%12

,7%16

,7%21

,5%În

mică

măs

ură

14,4%

42,1%

17,5%

19,0

%30

,8%

11,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă46

,5%15

,8%

36,9%

18,0

%49

,5%36

,5%NŞ

/NR

19,3%

22,8

%20

,4%45

,4%2,0

%19

,0%

17� G

unoiș

ti ne

auto

rizat

eÎn

foar

te m

are m

ăsur

ă3,0

%5,9

%8,3

%10

,7%1,5

%12

,0%

În m

are m

ăsur

ă18

,8%

45,0

%31

,1%18

,0%

21,7%

20,5%

În m

ică m

ăsur

ă16

,3%12

,9%14

,6%24

,9%29

,3%17

,5%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă44

,6%17

,8%

31,6%

25,9%

45,5%

30,5%

NŞ/N

R17

,3%18

,3%14

,6%20

,5%2,0

%19

,5%

18� C

âni v

agab

onzi

În fo

arte

mar

e măs

ură

3,5%

5,9%

14,1%

9,3%

1,0%

15,0

%În

mar

e măs

ură

27,7%

19,3%

37,4%

20,5%

16,2

%29

,0%

În m

ică m

ăsur

ă20

,8%

43,6%

19,4%

30,2

%26

,8%

17,0

%În

foar

te m

ică m

ăsur

ă31

,7%13

,9%18

,4%22

,0%

54,5%

24,0

%NŞ

/NR

16,3%

17,3%

10,7%

18,0

%1,5

%15

,0%

APR

ECIE

RI C

U P

RIV

IRE

LA A

CTIV

ITAT

EA P

OLI

ȚIEI

DIN

LO

CALI

TATE

Q.8

Cât d

e mul

țum

it su

nteț

i de a

ctiv

itate

a urm

ătoa

relo

r ins

tituț

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Prim

ăria

Foar

te m

ulțu

mit

10,4

%23

,8%

7,8%

4,4%

16,7

%17

,5%

Mai

deg

rabă

mul

țum

it50

,0%

53,5

%49

,0%

37,1

%63

,1%

42,5

%M

ai d

egra

bă n

u su

nt m

ulțu

mit

23,8

%14

,9%

22,8

%33

,7%

13,6

%20

,5%

Delo

c nu

sunt

mul

țum

it9,

9%4,

0%14

,6%

20,0

%5,

6%12

,5%

NŞ/

NR

5,9%

4,0%

5,8%

4,9%

1,0%

7,0%


8 Câ

t de m

ulțu

mit

sunt

eți d

e act

ivita

tea u

rmăt

oare

lor i

nstit

uții

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

2� Şc

oala

Foar

te m

ulțu

mit

6,9%

16,8

%7,3

%7,8

%14

,6%20

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it50

,5%62

,9%47

,6%49

,8%

73,7%

40,5%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it7,9

%4,5

%10

,7%9,3

%7,6

%12

,5%De

loc nu

sunt

mul

țum

it2,0

%1,5

%5,3

%0,5

%3,0

%8,0

%NŞ

/NR

32,7%

14,4%

29,1%

32,7%

1,0%

18,5%

3� Ce

ntru

med

icilor

de fa

milie

Foar

te m

ulțu

mit

9,4%

15,8

%7,3

%13

,7%14

,6%14

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it59

,4%62

,9%56

,8%

60,5%

65,2

%37

,0%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it17

,8%

11,4%

17,5%

18,5%

12,1%

22,5%

Deloc

nu su

nt m

ulțu

mit

9,4%

5,0%

12,6%

2,9%

7,6%

23,0

%NŞ

/NR

4,0%

5,0%

5,8%

4,4%

0,5%

3,0%

4� Po

liția

din lo

calit

ate

Foar

te m

ulțu

mit

5,9%

10,4%

5,3%

4,4%

15,2

%15

,5%M

ai de

grab

ă mul

țum

it52

,0%

60,9%

48,1%

47,3%

60,6%

42,5%

Mai

degr

abă n

u sun

t mul

țum

it19

,3%10

,9%20

,4%22

,4%15

,2%

17,5%

Deloc

nu su

nt m

ulțu

mit

8,9%

6,4%

19,4%

6,8%

6,1%

15,0

%NŞ

/NR

13,9%

11,4%

6,8%

19,0

%3,0

%9,5

%

Q.9

Cât d

e cor

upte

cons

ider

ați c

ă sun

t urm

ătoa

relo

r ins

tituț

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Prim

ăria

Foar

te co

rupt

e6,

4%3,

5%8,

7%4,

4%1,

0%4,

5%Co

rupt

e23

,3%

9,9%

17,5

%31

,7%

10,1

%27

,5%

Puțin

coru

pte

18,3%

37,1%

17,0

%14

,6%13

,6%19

,0%

Deloc

coru

pte

12,9%

5,0%

11,7%

9,8%

65,7%

24,5%

NŞ/N

R39

,1%44

,6%45

,1%39

,5%9,6

%24

,5%

2� Şc

oala

Foar

te co

rupt

e4,0

%1,0

%5,3

%2,0

%

3,5%

Coru

pte

15,8

%11

,4%10

,7%17

,1%9,1

%24

,5%Pu

țin co

rupt

e14

,4%12

,4%17

,5%17

,6%11

,6%17

,0%

Deloc

coru

pte

18,8

%13

,4%16

,5%16

,6%71

,7%27

,5%NŞ

/NR

47,0

%61

,9%50

,0%

46,8

%7,6

%27

,5%


9 Câ

t de c

orup

te co

nsid

eraț

i că s

unt u

rmăt

oare

lor i

nstit

uții

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

3� Ce

ntru

med

icilor

de fa

milie

Foar

te co

rupt

e7,4

%3,0

%7,3

%2,9

%0,5

%9,0

%Co

rupt

e23

,3%14

,4%18

,4%21

,5%11

,1%31

,0%

Puțin

coru

pte

15,8

%36

,6%19

,4%17

,1%14

,6%13

,5%De

loc co

rupt

e16

,3%7,9

%16

,0%

19,0

%66

,2%

23,0

%NŞ

/NR

37,1%

38,1%

38,8

%39

,5%7,6

%23

,5%

4� Po

liția

din lo

calit

ate

Foar

te co

rupt

e7,4

%2,0

%11

,2%

4,4%

1,0%

6,0%

Coru

pte

24,3%

10,4%

21,4%

26,3%

18,2

%36

,0%

Puțin

coru

pte

17,3%

29,7%

16,5%

12,7%

14,1%

13,5%

Deloc

coru

pte

12,4%

6,9%

11,2

%14

,1%53

,5%18

,0%

NŞ/N

R38

,6%51

,0%

39,8

%42

,4%13

,1%26

,5%

Q.10

Cât

ă înc

rede

re av

eți î

n ur

măt

oare

le su

bdiv

iziun

i ale

Pol

iției

din

loca

litat

ea D

vs.?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Po

liția

de se

ctor

Foar

te m

ultă

încre

dere

3,5%

13,4%

12,6%

4,4%

9,6%

16,0

%Oa

reca

re în

crede

re42

,6%59

,9%37

,9%50

,2%

49,0

%32

,5%Nu

prea

am în

crede

re13

,9%7,4

%16

,0%

15,1%

21,2

%18

,5%Nu

am de

loc în

crede

re9,4

%4,0

%19

,4%10

,2%

12,6%

13,5%

NŞ/N

R30

,7%15

,3%14

,1%20

,0%

7,6%

19,5%

2� Po

liția

de in

vesti

gare

a cri

melo

rFo

arte

mul

tă în

crede

re4,0

%11

,9%5,8

%2,9

%4,5

%8,0

%Oa

reca

re în

crede

re40

,1%52

,0%

39,3%

33,7%

47,5%

26,5%

Nu pr

ea am

încre

dere

12,9%

5,4%

14,1%

15,1%

20,7%

20,0

%Nu

am de

loc în

crede

re10

,4%3,0

%17

,0%

9,8%

16,2

%14

,0%

NŞ/N

R32

,7%27

,7%23

,8%

38,5%

11,1%

31,5%

3� Po

liția

de pa

trular

eFo

arte

mul

tă în

crede

re5,0

%12

,9%5,3

%4,4

%4,0

%10

,5%Oa

reca

re în

crede

re43

,6%62

,4%41

,7%39

,0%

49,5%

28,5%

Nu pr

ea am

încre

dere

12,4%

6,4%

15,5%

14,1%

20,2

%20

,0%

Nu am

deloc

încre

dere

11,4%

3,0%

18,4%

9,8%

16,7%

16,0

%NŞ

/NR

27,7%

15,3%

18,9%

32,7%

9,6%

25,0

%


10 C

âtă î

ncre

dere

aveț

i în

urm

ătoa

rele

subd

ivizi

uni a

le P

oliți

ei d

in lo

calit

atea

Dvs

.?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG4�

Poliț

ia de

fron

tieră

Foar

te m

ultă

încre

dere

14

,4%7,8

%

1,0%

Oa

reca

re în

crede

re

55,0

%43

,2%

43

,9%

Nu pr

ea am

încre

dere

5,0

%15

,0%

18

,7%

Nu am

deloc

încre

dere

2,0

%16

,0%

13

,1%

NŞ/N

R

23,8

%17

,5%

23,2

%

Q.11

Cât

de c

orup

te, d

upă p

ărer

ea D

vs. s

unt u

rmăt

oare

le su

bdiv

iziun

i ale

Pol

iției

di

n lo

calit

atea

Dvs

. ...?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Po

liția

de se

ctor

Foar

te co

rupt

e3,0

%2,5

%10

,7%3,4

%1,5

%4,0

%Co

rupt

e21

,3%3,5

%18

,4%20

,5%17

,2%

26,5%

Puțin

coru

pte

18,8

%27

,2%

16,5%

13,7%

17,7%

16,5%

Deloc

coru

pte

9,9%

5,4%

6,8%

11,2

%49

,5%19

,0%

NŞ/N

R47

,0%

61,4%

47,6%

51,2

%14

,1%34

,0%

2� Po

liția

de in

vesti

gare

a cri

melo

rFo

arte

coru

pte

4,0%

1,5%

10,7%

2,4%

2,0%

5,0%

Coru

pte

25,2

%5,4

%17

,0%

22,9%

21,7%

29,0

%Pu

țin co

rupt

e17

,3%24

,3%17

,0%

11,2

%12

,6%14

,0%

Deloc

coru

pte

8,9%

5,0%

2,9%

9,8%

41,9%

13,5%

NŞ/N

R44

,6%63

,9%52

,4%53

,7%21

,7%38

,5%3�

Poliț

ia de

patru

lare

Foar

te co

rupt

e3,5

%2,0

%9,7

%3,9

%9,1

%7,5

%Co

rupt

e30

,7%5,9

%18

,9%22

,4%24

,2%

32,0

%Pu

țin co

rupt

e16

,3%26

,7%16

,0%

12,2

%11

,1%12

,0%

Deloc

coru

pte

7,4%

4,0%

3,4%

10,2

%41

,9%13

,5%NŞ

/NR

42,1%

61,4%

51,9%

51,2

%13

,6%35

,0%

4� Po

liția

de fr

ontie

răFo

arte

coru

pte

2,0

%10

,2%

Co

rupt

e

5,0%

17,5%

18

,7%

Puțin

coru

pte

25

,7%15

,5%

12,6%

De

loc co

rupt

e

4,5%

4,4%

39

,9%

NŞ/N

R

62,9%

51,9%

28

,8%


12 D

in ce

le ce

cuno

aște

ți, aț

i citi

t, au

zit, c

um cr

edeț

i, în

activ

itate

a pol

iției

di

n lo

calit

ate l

ucru

rile s

e îm

bună

tățe

sc sa

u se

înră

utăț

esc?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Lucru

rile s

e înr

ăută

țesc

13,4%

5,0%

20,9%

10,7%

12,1%

13,5%

Fără

schi

mbă

ri31

,2%

33,7%

51,0

%51

,2%

49,0

%41

,0%

Lucru

rile s

e îm

bună

tățe

sc31

,7%52

,5%17

,5%18

,5%33

,3%32

,5%NŞ

/NR

23,8

%8,9

%10

,7%19

,5%5,6

%13

,0%

Q.13

Cum

ați a

prec

ia u

rmăt

oare

le afi

rmaț

ii cu

priv

ire la

activ

itate

a pol

iției

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Acțiu

nile p

olițiș

tilor

sunt

înto

tdea

una l

egale

De ac

ord

9,9%

21,8

%15

,5%9,8

%21

,7%17

,0%

Parţi

al de

acor

d40

,6%27

,2%

33,0

%38

,0%

43,4%

32,0

%Nu

sunt

de ac

ord

25,7%

36,6%

24,3%

30,2

%29

,3%27

,0%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd7,4

%3,0

%13

,6%2,9

%3,5

%11

,0%

NŞ/N

R16

,3%11

,4%13

,6%19

,0%

2,0%

13,0

%

2� Po

liția

este

prez

entă

în lo

curil

e și în

cazu

rile

nece

sare

De ac

ord

14,4%

25,2

%18

,4%22

,0%

20,2

%18

,0%

Parţi

al de

acor

d55

,9%53

,5%34

,0%

41,0

%52

,5%36

,5%Nu

sunt

de ac

ord

13,9%

12,4%

24,3%

18,0

%21

,7%26

,0%

De lo

c nu s

unt d

e aco

rd3,5

%1,0

%12

,1%1,5

%4,0

%7,5

%NŞ

/NR

12,4%

7,9%

11,2

%17

,6%1,5

%12

,0%

3� Po

liția

se st

ăruie

să ră

spun

dă ne

voilo

r oam

e-nil

or și

le ex

plică

aces

tora

acțiu

nile ș

i dec

iziile

sa

le

De a

cord

12,4%

28,7%

20,4%

16,1%

20,7%

20,0

%Pa

rția

l de

acor

d52

,0%

44,1%

34,0

%37

,6%54

,5%38

,5%N

u su

nt d

e ac

ord

18,3%

13,4%

21,4%

18,0

%21

,7%19

,5%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

4,0%

2,0%

13,6%

3,4%

2,0%

8,0%

NŞ/

NR

13,4%

11,9%

10,7%

24,9%

1,0%

14,0

%

4� Po

liția

inte

rvin

e rap

id câ

nd es

te so

licita

tăDe

aco

rd15

,3%44

,6%22

,8%

22,0

%16

,2%

16,0

%Pa

rția

l de

acor

d49

,5%34

,2%

33,5%

35,6%

54,0

%43

,5%N

u su

nt d

e ac

ord

14,4%

9,4%

21,4%

15,1%

24,2

%18

,5%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

4,0%

1,5%

10,7%

3,4%

4,0%

7,5%

NŞ/

NR

16,8

%10

,4%11

,7%23

,9%1,5

%14

,5%


13 C

um aț

i apr

ecia

urm

ătoa

rele

afirm

ații

cu p

rivire

la ac

tivita

tea p

oliți

ei d

in lo

calit

ate?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

5� Po

liția

știe c

um să

lupt

e cu c

rimina

litat

ea, s

ă aju

te vi

ctim

ele și

socie

tate

a în g

ener

alDe

aco

rd12

,9%25

,2%

21,8

%15

,1%21

,7%22

,5%Pa

rția

l de

acor

d51

,5%44

,6%35

,9%30

,2%

52,5%

39,5%

Nu

sunt

de

acor

d15

,3%8,4

%18

,0%

24,4%

22,7%

12,0

%De

loc

nu su

nt d

e ac

ord

3,5%

0,5%

10,2

%4,4

%2,0

%8,5

%N

Ş/N

R16

,8%

21,3%

14,1%

25,9%

1,0%

17,5%

6� Po

liția

trate

ază t

oți o

amen

ii cu r

espe

ct și

egal

fără

dife

renț

iere p

e baz

ă de e

tnie,

relig

ie,

statu

t soc

ial, e

tc�

De a

cord

14,4%

22,8

%19

,4%16

,6%15

,2%

20,5%

Parț

ial d

e ac

ord

48,0

%34

,7%31

,1%26

,3%51

,5%36

,0%

Nu

sunt

de

acor

d17

,8%

25,7%

26,2

%26

,3%28

,8%

19,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d6,4

%2,5

%12

,1%4,9

%3,5

%10

,5%N

Ş/N

R13

,4%14

,4%11

,2%

25,9%

1,0%

13,5%

7� Po

lițișt

ii aco

rdă p

riorit

ate i

nter

esulu

i de s

ervi-

ciu, f

ată d

e int

eres

ul pe

rsona

lDe

aco

rd10

,9%

13,4

%19

,4%

13,2

%14

,6%

17,0

%Pa

rția

l de

acor

d44

,6%

38,1

%29

,6%

33,7

%43

,9%

29,5

%N

u su

nt d

e ac

ord

16,8

%17

,8%

24,3

%24

,4%

35,4

%24

,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d7,

9%1,

5%13

,1%

3,4%

3,5%

10,0

%N

Ş/N

R19

,8%

29,2

%13

,6%

25,4

%2,

5%19

,0%

8� Po

lițișt

ii de o

bicei

sunt

indi

fere

nți a

tunc

i cân

d ce

tățe

nii le

solic

ită aj

utor

De a

cord

8,9%

28,2

%15

,5%

7,8%

5,6%

16,0

%Pa

rția

l de

acor

d30

,2%

33,2

%31

,1%

27,3

%35

,9%

32,0

%N

u su

nt d

e ac

ord

25,2

%11

,4%

24,3

%28

,3%

41,9

%18

,5%

De lo

c nu

sunt

de

acor

d8,

4%5,

4%12

,6%

10,2

%14

,6%

12,5

%N

Ş/N

R27

,2%

21,8

%16

,5%

26,3

%2,

0%21

,0%

Q.14

Vă r

ugăm

să in

dica

ți câ

t de b

ine d

upă p

ărer

ea D

vs. p

oliți

a din

loca

litat

e înd

eplin

ește

urm

ătoa

rele

sarc

ini:

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Re

acțio

nare

a la c

azur

i de u

rgen

țăFo

arte

bine

6,4%

16,3%

4,9%

2,0%

11,1%

9,0%

Bine

58,4%

67,3%

44,2

%60

,5%66

,7%56

,0%

Rău

18,3%

4,5%

31,1%

15,6%

17,2

%12

,0%

Foar

te ră

u3,5

%1,0

%7,3

%2,0

%1,5

%3,0

%NŞ

/NR

13,4%

10,9%

12,6%

20,0

%3,5

%20

,0%


14 V

ă rug

ăm să

indi

cați

cât d

e bin

e dup

ă păr

erea

Dvs

. pol

iția d

in lo

calit

ate î

ndep

lineș

te ur

măt

oare

le sa

rcin

i:Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG2�

Inve

stiga

rea i

nfra

cțiun

ilor ș

i reț

iner

ea

infra

ctoril

orFo

arte

bine

4,5%

3,5%

2,9%

1,0%

7,1%

9,5%

Bine

55,4%

57,4%

41,3%

31,7%

55,6%

46,5%

Rău

19,3%

8,4%

28,6%

23,4%

31,8

%15

,0%

Foar

te ră

u3,0

%1,0

%11

,2%

1,5%

1,5%

5,5%

NŞ/N

R17

,8%

29,7%

16,0

%42

,4%4,0

%23

,5%3�

Com

bate

rea v

iciilo

r soc

iale (

drog

uri,

pros

tituț

ia, co

nsum

exce

s� alc

ool)

Foar

te bi

ne4,5

%4,0

%1,9

%1,5

%8,6

%8,5

%Bi

ne53

,0%

69,3%

43,2

%27

,8%

44,4%

42,0

%Ră

u16

,3%6,4

%28

,2%

20,5%

40,9%

18,5%

Foar

te ră

u5,4

%0,5

%8,7

%2,9

%2,0

%5,5

%NŞ

/NR

20,8

%19

,8%

18,0

%47

,3%4,0

%25

,5%4�

Acor

dare

a asis

tenț

ei vic

timelo

r infra

cțiun

ilor

Foar

te bi

ne2,0

%4,0

%2,9

%1,0

%10

,1%10

,5%Bi

ne55

,0%

65,8

%42

,7%38

,0%

49,0

%42

,0%

Rău

16,8

%3,5

%25

,7%14

,6%34

,8%

16,0

%Fo

arte

rău

3,0%

1,0%

9,7%

3,4%

2,0%

5,5%

NŞ/N

R23

,3%25

,7%18

,9%42

,9%4,0

%26

,0%

5� Co

ntro

lul tr

aficu

lui și

impu

nere

a res

pect

ării

regu

lilor d

e circ

ulație

Foar

te bi

ne7,9

%8,4

%2,9

%2,9

%8,1

%10

,5%Bi

ne60

,9%68

,3%49

,0%

47,3%

52,5%

48,0

%Ră

u12

,4%5,9

%22

,3%19

,5%34

,3%12

,5%Fo

arte

rău

3,0%

1,0%

8,7%

1,5%

2,0%

6,5%

NŞ/N

R15

,8%

16,3%

17,0

%28

,8%

3,0%

22,5%

6� In

form

area

cetă

țenil

or pr

ivind

secu

ritat

ea și

pr

even

irea i

nfra

cțiun

ilor

Foar

te bi

ne3,5

%5,0

%1,9

%2,9

%6,6

%7,5

%Bi

ne53

,0%

69,8

%45

,6%31

,7%54

,5%48

,0%

Rău

20,3%

4,5%

25,7%

22,4%

33,8

%13

,5%Fo

arte

rău

6,4%

2,0%

10,7%

2,9%

2,5%

6,0%

NŞ/N

R16

,8%

18,8

%16

,0%

40,0

%2,5

%25

,0%

7� Pr

eocu

pare

a de î

ncălc

area

ordin

ii pub

lice

Foar

te bi

ne3,5

%5,9

%1,9

%3,4

%7,1

%10

,0%

Bine

62,9%

74,3%

44,7%

45,4%

55,6%

42,5%

Rău

16,3%

3,5%

26,7%

20,0

%31

,8%

16,5%

Foar

te ră

u2,5

%1,5

%13

,1%3,4

%2,5

%5,5

%NŞ

/NR

14,9%

14,9%

13,6%

27,8

%3,0

%25

,5%


14 V

ă rug

ăm să

indi

cați

cât d

e bin

e dup

ă păr

erea

Dvs

. pol

iția d

in lo

calit

ate î

ndep

lineș

te ur

măt

oare

le sa

rcin

i:Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG8�

Găsir

ea /

recu

pera

rea b

unur

ilor f

urat

eFo

arte

bine

2,0%

3,5%

2,4%

0,5%

7,6%

6,5%

Bine

40,1%

44,1%

40,3%

23,9%

41,4%

41,0

%Ră

u31

,2%

21,3%

26,2

%23

,4%40

,4%19

,5%Fo

arte

rău

7,9%

3,5%

15,0

%12

,7%8,1

%6,5

%NŞ

/NR

18,8

%27

,7%16

,0%

39,5%

2,5%

26,5%

9� Pr

eocu

pare

a de v

iolen

ța și

confl

ictele

de

fam

ilieFo

arte

bine

2,5%

4,5%

2,4%

1,0%

8,1%

7,5%

Bine

51,5%

65,8

%42

,7%41

,5%47

,5%42

,5%Ră

u16

,8%

5,4%

23,3%

18,5%

36,9%

18,5%

Foar

te ră

u3,0

%1,5

%10

,7%2,9

%4,0

%6,0

%NŞ

/NR

26,2

%22

,8%

20,9%

36,1%

3,5%

25,5%

10� O

ferir

ea co

nsul

tanț

ei pr

ivind

secu

ritat

ea

case

lor /

la do

mici

liuFo

arte

bine

2,5%

5,0%

2,4%

0,5%

9,6%

6,5%

Bine

46,0

%69

,8%

38,3%

22,0

%45

,5%45

,5%Ră

u22

,8%

5,4%

27,7%

22,4%

37,9%

14,5%

Foar

te ră

u9,9

%1,0

%12

,6%5,9

%4,0

%7,0

%NŞ

/NR

18,8

%18

,8%

18,9%

49,3%

3,0%

26,5%

11� A

plica

rea s

ancți

unilo

r (av

ertis

men

te, a

men

zi)Fo

arte

bine

17,8

%40

,6%11

,7%5,9

%13

,1%16

,5%Bi

ne52

,0%

42,6%

47,6%

37,6%

53,0

%44

,5%Ră

u13

,9%2,0

%18

,4%11

,2%

28,3%

10,0

%Fo

arte

rău

0,5%

0,5%

3,4%

3,4%

3,0%

4,5%

NŞ/N

R15

,8%

14,4%

18,9%

42,0

%2,5

%24

,5%

12� A

trage

rea c

etăț

enilo

r în a

ctivit

ățile

de as

igura

-re

a or

dinii p

ublic

eFo

arte

bine

3,0%

6,4%

1,9%

0,5%

5,6%

6,5%

Bine

35,6%

69,8

%40

,3%23

,9%46

,0%

43,5%

Rău

27,2

%5,0

%29

,1%23

,4%39

,9%15

,5%Fo

arte

rău

6,9%

1,0%

9,2%

4,4%

5,1%

6,0%

NŞ/N

R27

,2%

17,8

%19

,4%47

,8%

3,5%

28,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 47Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGQ.

15 C

are s

unt,

după

păr

erea

Dv

s., p

robl

emel

e maj

ore c

u ca

re se

conf

runt

ă pol

iția d

in

loca

litat

e?

Insu

ficien

ța de

perso

nal

7,4%

5,9%

13,6%

9,8%

17,2

%19

,5%Do

tare

a teh

nică

insu

ficien

tă8,4

%12

,4%10

,2%

4,4%

14,6%

10,0

%Ni

vel p

rofe

siona

l scă

zut

5,0%

6,4%

8,7%

17,6%

18,2

%18

,0%

Coru

pție

(mită

, cad

ouri,

abuz

de se

rvici

u)23

,8%

13,9%

27,2

%12

,7%11

,1%21

,5%Lip

sa de

încre

dere

în po

liție

din p

arte

a pop

ulaț

iei14

,4%28

,2%

13,1%

33,2

%7,6

%13

,5%Lip

sa de

resp

ect d

in pa

rtea p

opul

ației

11,9%

16,3%

8,3%

17,6%

9,6%

7,0%

Salar

iu m

ic21

,3%16

,3%16

,0%

21,0

%24

,2%

21,5%

Nive

l de e

duca

ție sc

ăzut

al pe

rsona

lulu

i poli

ției

4,5%

5,0%

2,9%

21,0

%8,1

%9,0

%Bi

rocra

ție9,4

%20

,3%6,3

%12

,7%11

,6%16

,0%

Lipsa

dorin

ței d

e a pr

oteja

oam

enii s

impl

i 11

,4%14

,4%17

,5%14

,6%14

,6%16

,5%Le

gătu

ri cu

lum

ea in

terlo

pă, m

afia

4,5%

5,9%

9,7%

6,3%

4,0%

9,5%

Alte

prob

leme

6,9%

1,5%

3,9%

1,0%

0,5%

Nu

exist

ă pro

blem

e6,4

%3,0

%3,4

%14

,1%17

,7%6,0

%NŞ

/NR

22,3%

16,3%

28,2

%16

,1%4,5

%20

,5%

Q.16

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă cun

oașt

eți p

oliți

stul

de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGÎl c

unos

c per

sona

l17

,3%33

,2%

54,9%

17,6%

16,2

%27

,5%Do

ar am

auzit

desp

re el

16,8

%33

,2%

12,1%

12,7%

47,0

%11

,5%Nu

cuno

sc65

,8%

33,7%

33,0

%68

,8%

36,9%

57,5%

NŞ/N

R

1,0%

3,5

%

Q.17

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă cun

oașt

eți c

um aț

i put

ea lu

a leg

ătur

a cu

poliț

istul

de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGCu

nosc

, am

mai

luat

legă

tura

cu el

5,0%

15,8

%32

,0%

8,3%

4,5%

18,0

%Cu

nosc

, dar

nu am

luat

legă

tura

cu el

41,6%

65,3%

31,6%

20,5%

60,6%

42,5%

Nu cu

nosc

53,5%

18,3%

35,0

%69

,3%32

,8%

37,0

%NŞ

/NR

0,5

%1,5

%2,0

%2,0

%2,5

%

Q.18

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă sun

teți

de ac

ord

cu u

rmăt

oare

le afi

rmaț

ii:

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

1� Eu

știu

unde

si ce

fel d

e sub

divizi

uni a

le po

litiei

se afl

a in l

ocali

tate

Da55

,9%37

,6%47

,1%55

,1%60

,6%60

,0%

Nu42

,6%57

,9%51

,5%38

,0%

38,4%

32,5%

NŞ/N

R1,5

%4,5

%1,5

%6,

8%1,0

%7,5

%


18 S

pune

ți-m

i vă r

og d

acă s

unte

ți de

acor

d cu

urm

ătoa

rele

afirm

ații:

Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG2�

Eu su

nt bi

ne in

form

at de

spre

ce si

cum

fa

ce po

litia

din lo

calit

ate

Da40

,1%31

,2%

36,9%

29,8

%27

,8%

36,0

%Nu

58,9%

61,9%

59,7%

55,1%

70,7%

56,5%

NŞ/N

R1,0

%6,9

%3,4

%15

,1%1,5

%7,5

%3�

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la

polit

ieDa

45,5%

42,6%

45,6%

35,6%

39,4%

49,5%

Nu53

,5%41

,6%52

,9%51

,2%

59,1%

42,5%

NŞ/N

R1,0

%15

,8%

1,5%

13,2

%1,5

%8,0

%4�

Eu șt

iu ce

info

rmaț

ii pot

sa ob

țin de

la

dife

rite s

ubdiv

iziun

i ale

polit

ieiDa

43,6%

39,6%

39,3%

35,6%

33,8

%50

,5%Nu

55,4%

52,5%

58,7%

50,2

%65

,2%

43,0

%NŞ

/NR

1,0%

7,9%

1,9%

14,1%

1,0%

6,5%

5� Eu

știu

cum

sa m

ă adr

esez

la po

litie

Da79

,7%90

,1%74

,8%

73,7%

67,7%

80,5%

Nu19

,3%6,4

%23

,8%

19,0

%31

,3%14

,5%NŞ

/NR

1,0%

3,5%

1,5%

7,3%

1,0%

5,0%

6� Eu

știu

in ce

cazu

ri tre

buie

sa m

ă adr

esez

la

polit

ieDa

85,6%

90,1%

82,5%

75,1%

72,2

%82

,0%

Nu13

,4%5,4

%16

,0%

16,6%

26,8

%12

,5%NŞ

/NR

1,0%

4,5%

1,5%

8,3%

1,0%

5,5%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.19

Spu

neți-

mi v

ă rog

, dac

ă dor

iți

ca P

oliți

a din

loca

litat

ea D

vs. s

ă vă

info

rmez

e des

pre u

rmăt

oare

le ..

.?

Situa

ția cr

imin

ogen

ă16

,3%14

,9%16

,5%10

,2%

14,6%

27,0

%Pl

anur

ile de

activ

itate

a po

liției

15,3%

8,9%

14,6%

8,3%

14,6%

16,5%

Activ

itate

a poli

ției z

i de z

i12

,4%8,4

%12

,1%8,3

%15

,2%

14,5%

Rezu

ltate

le ob

ținut

e de p

oliție

17,3%

18,3%

20,9%

9,3%

8,6%

15,5%

Mod

ul în

care

pot s

ă coo

pere

z cu p

oliția

9,4%

11,9%

18,9%

8,3%

7,6%

18,0

%M

odul

de pr

even

ire a

infra

cțiu

nilor

22,3%

43,1%

20,9%

22,9%

8,6%

27,0

%M

odul

de pr

otec

ție a

locui

nțelo

r24

,3%22

,8%

36,4%

25,9%

10,1%

36,0

%M

odul

de pr

otec

ție pe

rsona

lă24

,8%

23,8

%23

,3%26

,3%10

,6%24

,5%Al

tele

spec

ifica

ți3,0

%2,5

%1,5

%

0,5

%Nu

am ne

voie

să fiu

info

rmat

de po

liție

46,5%

36,6%

51,9%

59,5%

52,5%

42,5%

NŞ/N

R5,4

%0,5

%3,4

%2,4

%1,0

%6,0

%


20

Spun

eți-m

i, vă

rog,

cum

ați d

ori c

a pol

iția s

ă vă i

nfor

mez

e de

spre

...?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Numă

r %

Numă

r %

Num

ăr %

Numă

r %

Numă

r %

Numă

r %

1� Sit

uația

crim

inog

enă

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1442

,4%6

20,0

%22

64,7%

1257

,1%26

89,7%

2851

,9%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

412

,1%5

16,7%

823

,5%5

23,8

%5

17,2

%4

7,4%

Plian

te /

broș

uri

824

,2%

1136

,7%3

8,8%

419

,0%

620

,7%3

5,6%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

618

,2%

2170

,0%

823

,5%5

23,8

%1

3,4%

2037

,0%

Inte

rnet

515

,2%

1033

,3%2

5,9%

29,5

%3

10,3%

1222

,2%

Alte

mod

alită

ți2

6,1%

29,5

%NŞ

/NR

12,9

%2�

Planu

rile d

e acti

vita-

te a

poliț

ieiAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te17

54,8

%6

33,3%

2170

,0%

1164

,7%20

69,0

%8

24,2

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

412

,9%5

27,8

%6

20,0

%4

23,5%

310

,3%2

6,1%

Plian

te /

broș

uri

825

,8%

633

,3%2

6,7%

529

,4%8

27,6%

39,1

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)7

22,6%

1055

,6%9

30,0

%19

57,6%

Inte

rnet

412

,9%4

22,2

%3

10,3%

1339

,4%Al

te m

odali

tăți

15,9

%NŞ

/NR

15,9

%2

6,9%

3� Ac

tivita

tea p

oliție

i zi

de zi

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1456

,0%

529

,4%18

72,0

%3

17,6%

1343

,3%7

24,1%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e4

16,0

%4

23,5%

520

,0%

211

,8%

826

,7%2

6,9%

Plian

te /

broș

uri

416

,0%

423

,5%2

8,0%

741

,2%

826

,7%2

6,9%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

520

,0%

1058

,8%

624

,0%

529

,4%1

3,3%

1862

,1%In

tern

et6

24,0

%3

17,6%

14,0

%1

5,9%

413

,3%9

31,0

%Al

te m

odali

tăți

15,9

%3

10,0

%NŞ

/NR

211

,8%

310

,0%

4� Re

zulta

tele

obțin

ute

de po

liție

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

1748

,6%5

13,5%

2967

,4%5

26,3%

1270

,6%9

29,0

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

617

,1%4

10,8

%10

23,3%

526

,3%3

17,6%

412

,9%Pl

iante

/ br

oșur

i6

17,1%

2156

,8%

716

,3%8

42,1%

211

,8%

26,5

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)11

31,4%

2567

,6%11

25,6%

421

,1%2

11,8

%17

54,8

%In

tern

et10

28,6%

821

,6%2

4,7%

15,3

%3

17,6%

929

,0%

Alte

mod

alită

ți1

2,7%

12,3

%NŞ

/NR

25,7

%1

5,3%

50 | Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat5�

Mod

ul în

care

pot s

a co

oper

ez cu

poliț

ieAd

unăr

i gen

erale

cu po

pulaț

ia di

n loc

alita

te8

42,1%

625

,0%

2666

,7%9

52,9%

533

,3%19

52,8

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

210

,5%4

16,7%

923

,1%7

41,2

%5

33,3%

25,6

%Pl

iante

/ br

oșur

i3

15,8

%5

20,8

%5

12,8

%3

17,6%

213

,3%3

8,3%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

421

,1%16

66,7%

820

,5%2

11,8

%13

36,1%

Inte

rnet

526

,3%7

29,2

%1

2,6%

15,9

%1

6,7%

1027

,8%

Alte

mod

alită

ți1

5,3%

NŞ/N

R1

5,3%

14,2

%2

5,1%

15,9

%4

26,7%

6� M

odul

de pr

even

ire a

infra

cțiun

ilor

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2044

,4%15

17,2

%28

65,1%

3778

,7%11

64,7%

3666

,7%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

920

,0%

55,7

%10

23,3%

1327

,7%6

35,3%

611

,1%Pl

iante

/ br

oșur

i7

15,6%

5866

,7%3

7,0%

919

,1%3

17,6%

35,6

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)13

28,9%

7383

,9%9

20,9%

36,4

%16

29,6%

Inte

rnet

613

,3%26

29,9%

12,3

%2

4,3%

1120

,4%Al

te m

odali

tăți

12,2

%1

1,1%

12,3

%1

2,1%

NŞ/N

R2

4,4%

37,0

%3

17,6%

7� M

odul

de pr

otec

ție a

locuin

țelor

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2653

,1%18

39,1%

4560

,0%

4177

,4%14

70,0

%43

59,7%

Perso

nal p

olițis

tul s

ă mă i

nfor

mez

e10

20,4%

510

,9%17

22,7%

2037

,7%3

15,0

%12

16,7%

Plian

te /

broș

uri

918

,4%14

30,4%

1013

,3%7

13,2

%5

25,0

%4

5,6%

Mas

s-med

ia (R

adio,

TV, z

iare)

1326

,5%32

69,6%

1722

,7%4

7,5%

2331

,9%In

tern

et7

14,3%

1839

,1%4

5,3%

11,9

%2

10,0

%17

23,6%

Alte

mod

alită

ți1

2,0%

12,2

%NŞ

/NR

12,0

%3

4,0%

11,9

%1

5,0%

8� M

odul

de pr

otec

ție

perso

nală

Adun

ări g

ener

ale cu

popu

lația

din l

ocali

tate

2550

,0%

1633

,3%30

62,5%

4379

,6%16

76,2

%25

51,0

%Pe

rsona

l poli

țistu

l să m

ă inf

orm

eze

1020

,0%

612

,5%12

25,0

%19

35,2

%2

9,5%

510

,2%

Plian

te /

broș

uri

816

,0%

1939

,6%4

8,3%

611

,1%3

14,3%

24,1

%M

ass-m

edia

(Rad

io, TV

, ziar

e)11

22,0

%33

68,8

%11

22,9%

47,4

%1

4,8%

1632

,7%In

tern

et6

12,0

%17

35,4%

36,3

%1

1,9%

314

,3%15

30,6%

Alte

mod

alită

ți1

2,0%

11,9

%1

4,8%

NŞ/N

R1

2,0%

12,1

%2

4,2%

11,9

%1

4,8%


21 Î

n ul

timel

e 12 l

uni a

ți av

ut d

e a fa

ce/ c

onta

ct

cu P

oliți

a de s

ecto

r?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

12

5,9%

199,4

%27

13,1%

115,4

%17

8,6%

2512

,5%Nu

19

094

,1%18

390

,6%17

986

,9%19

494

,6%18

191

,4%17

587

,5%

Q.22

Dac

ă da,

care

a fo

st m

otiv

ul d

in ca

re aț

i con

tac-

tat /

aţi f

ost c

onta

ctat

ulti

ma d

ată?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

Poliț

ia de

secto

rSă

recla

maț

i o in

fracţ

iune

în

care

Dvs

� sau

cine

va di

n fa

milia

Dvs

� a fo

st vic

timă

758

,3%4

21,1%

622

,2%

327

,3%3

17,6%

28,0

%

Să re

clam

aţi o

infra

cţiu

ne

în ca

re al

tcine

va fu

sese

vic

timă

18,3

%1

5,3%

13,7

%1

9,1%

211

,8%

Să ra

porta

ţi or

icare

fel

de de

ranj

, gălă

gie s

au

tulb

urăr

i1

8,3%

210

,5%7

25,9%

312

,0%

Să ra

porta

ţi că

aţi p

ierdu

t ce

va (i

nclu

siv an

imale

)1

8,3%

15,3

%1

3,7%

317

,6%4

16,0

%

Să ra

porta

ți ca

ați g

ăsit

ceva

(inc

lusiv

anim

ale)

19,1

%1

5,9%

Să ra

porta

ţi or

icare

alte

pr

oblem

e sau

dific

ultă

ţi1

8,3%

421

,1%5

18,5%

19,1

%2

11,8

%6

24,0

%

Să pr

imiţi

orica

re al

te

sfatu

ri, in

form

aţii

18,3

%1

5,3%

27,4

%1

9,1%

15,9

%2

8,0%

Poliț

istul

m-a

solic

itat,

oprit

, între

bat

526

,3%4

14,8

%1

9,1%

423

,5%4

16,0

%

Altce

va

15,3

%1

3,7%

19,1

%2

8,0%

NŞ/N

R2

18,2

%1

5,9%

28,0

%


23 C

um s-

au co

mpo

rtat

cu D

vs. l

a ulti

ma î

ntâl

nire

cu

…?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Po

liția

de se

ctor

Cu at

enție

și si

mpa

tie6

50,0

%9

47,4%

1037

,0%

741

,2%

1248

,0%

Cu oa

reca

re at

enție

18,3

%8

42,1%

1037

,0%

529

,4%5

20,0

%Cu

indi

fere

nță

433

,3%2

10,5%

311

,1%8

72,7%

529

,4%2

8,0%

Cu ir

itație

13,7

%1

9,1%

520

,0%

Cu os

tilita

te1

8,3%

311

,1%1

9,1%

NŞ/N

R

1

9,1%

14,0

%

Q.24

Dvs

. ați

fost

satis

făcu

t de r

ăspu

nsul

ofer

it în

ul

timul

caz?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

6

50,0

%16

84,2

%19

70,4%

218

,2%

1058

,8%

2080

,0%

Nu

650

,0%

315

,8%

829

,6%9

81,8

%7

41,2

%5

20,0

%

Q.25

Ulti

ma d

ată c

ând

ați c

onta

ctat

pol

iția,

ați

cons

ider

at că

vi s-

a răs

puns

adec

vat l

a înt

rebă

ri?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Poliț

ia de

secto

rDa

541

,7%13

68,4%

1348

,1%4

23,5%

1664

,0%

Prob

abil c

ă da

216

,7%2

10,5%

725

,9%3

27,3%

635

,3%4

16,0

%Pr

obab

il că n

u1

8,3%

15,3

%2

7,4%

436

,4%4

23,5%

14,0

%Nu

325

,0%

210

,5%5

18,5%

436

,4%1

5,9%

312

,0%

NŞ/N

R1

8,3%

15,3

%2

11,8

%1

4,0%

Q.26

În

ce m

ăsur

ă, d

upă p

ărer

ea D

vs.,

publ

icul e

satis

făcu

t de a

ctiv

itate

a pol

iției

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te sa

tisfă

cut

2,0%

6,9%

1,5%

2,0

%3,5

%

Destu

l de s

atisf

ăcut

40,1%

57,4%

38,3%

29,8

%39

,4%39

,0%

Nesa

tisfă

cut

24,8

%17

,8%

25,7%

35,1%

42,4%

28,0

%

Foar

te ne

satis

făcu

t7,4

%1,5

%20

,4%0,5

%4,0

%12

,0%

NŞ/N

R25

,7%16

,3%14

,1%34

,6%12

,1%17

,5%


27 C

are s

unt p

rincip

alel

e difi

cultă

ţi cu

care

se co

nfru

ntă p

oliți

a de s

ecto

r în

cont

acta

rea c

u po

pula

ţia?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Lipse

i de c

ultu

ră, g

roso

lănie

sau a

gres

ivita

te fiz

ică di

n par

tea p

opul

ației

19,8

%21

,8%

22,3%

17,6%

3,0%

20,5%

Cetă

ţeni

i sun

t nem

ulțu

miți

de de

ciziile

luat

e18

,8%

17,3%

18,9%

22,4%

16,7%

17,5%

Timpu

lui în

delu

ngat

de re

zolva

re a

unor

infra

cţiu

ni19

,3%26

,2%

8,3%

21,5%

32,8

%10

,5%Di

ficul

tățil

or de

com

unica

re cu

cetă

ţeni

i (nec

unoa

ștere

a lim

bii)

1,0%

5,0%

6,8%

5,4%

12,1%

9,5%

Lipse

i de p

regă

tire /

cuno

știnț

e pen

tru a

răsp

unde

solic

ităril

or4,5

%4,5

%3,9

%11

,2%

8,6%

10,0

%Lip

sei d

e org

aniza

re/ d

e ech

ipam

ent p

entru

a ră

spun

de m

ai bi

ne ce

rințe

lor po

pulaț

iei2,5

%5,4

%3,9

%5,4

%6,1

%10

,5%Lip

sei d

e tim

p pen

tru a

proc

esa t

oate

cere

rile /

solic

ităril

e prim

ite11

,9%12

,9%8,3

%12

,2%

17,2

%14

,5%Lip

sei în

crede

rii po

pulaț

iei în

poliţ

ie25

,7%33

,7%15

,5%40

,0%

18,7%

21,0

%Co

rupț

iei (m

ulți

cons

ider

ă că î

n con

tact

ul cu

poliţ

ia es

te ne

voie

de a

acor

da m

ită)

16,3%

13,4%

19,4%

9,3%

8,6%

24,0

%Al

tceva

7,9

%2,5

%3,9

%

1,0%

Nu su

nt pr

oblem

e în c

onta

ctar

e7,4

%5,9

%8,3

%23

,9%22

,2%

11,0

%NŞ

/NR

22,8

%14

,4%30

,6%10

,2%

6,6%

19,0

%

Q.28

Gân

dind

u-vă

la p

oliți

stul

Dvs

. de s

ecto

r, cr

edeț

i că a

cest

a apă

ră in

tere

sele

…

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Tutu

ror c

etăț

enilo

r de p

e sec

toru

l lui

54,0

%47

,5%52

,4%51

,2%

73,7%

63,5%

Doar

unei

părți

de ce

tățe

ni16

,8%

8,4%

16,5%

5,9%

4,5%

3,5%

Nu ap

ară i

nter

esele

cetă

țeni

lor3,5

%2,0

%16

,0%

18,0

%11

,6%17

,0%

NŞ/N

R25

,7%42

,1%15

,0%

24,9%

10,1%

16,0

%

VIC

TIM

IZA

RE

Q.29

Dvs

. aţi

fost

vict

imă a

vreu

nei i

nfra

cţiu

ni/cr

ime t

imp

de u

ltim

ele 1

2 lun

i?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Da

5,0%

39,1

%11

,7%

13,2

%8,

6%6,

5%

Nu

95,0

%60

,9%

88,3

%86

,8%

91,4

%93

,5%


30 S

pune

ți-m

i vă r

og în

ulti

mel

e 12 l

uni a

ţi fo

st,

vict

ima

la ca

reva

din

urm

ătoa

rele

infr

acţiu

ni ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

1� Ja

f/tâlh

ărie

Da

10,5

%4

2,0%

104,9

%15

7,3%

84,0

%4

2,0%

Nu

201

99,5%

198

98,0

%19

695

,1%19

092

,7%19

096

,0%

196

98,0

%

2� Fu

rt din

locu

ință

Da

42,0

%2

1,0%

83,9

%13

6,3%

73,5

%2

1,0%

Nu

198

98,0

%20

099

,0%

198

96,1%

192

93,7%

191

96,5%

198

99,0

%3�

Accid

ent d

e circ

ulaţie

ru

tieră

Da

10,5

%8

4,0%

104,9

%10

5,1%

42,0

%Nu

20

199

,5%19

496

,0%

206

100,0

%19

595

,1%18

894

,9%19

698

,0%

4� Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăDa

3

1,5%

21,0

%1

0,5%

83,9

%3

1,5%

10,5

%Nu

19

998

,5%20

099

,0%

205

99,5%

197

96,1%

195

98,5%

199

99,5%

5� Vi

olenţ

ă în f

amilie

Da

21,0

%5

2,5%

73,4

%3

1,5%

10,5

%Nu

20

099

,0%

197

97,5%

206

100,0

%19

896

,6%19

598

,5%19

999

,5%

6� Tra

fic de

fiinţ

e um

ane

Da

10,5

%1

0,5%

42,0

%1

0,5%

10,5

%Nu

20

199

,5%20

199

,5%20

610

0,0%

201

98,0

%19

799

,5%19

999

,5%

7� Vi

olenţ

ă sex

uală

Da

10,5

%1

0,5%

52,4

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%20

199

,5%20

610

0,0%

200

97,6%

196

99,0

%19

999

,5%

8� Hu

ligan

ismDa

3

1,5%

115,4

%4

1,9%

136,3

%2

1,0%

52,5

%Nu

19

998

,5%19

194

,6%20

298

,1%19

293

,7%19

699

,0%

195

97,5%

9� Ră

pirea

mijlo

cului

de

trans

port

Da

10,5

%1

0,5%

10,5

%9

4,4%

21,0

%1

0,5%

Nu

201

99,5%

201

99,5%

205

99,5%

196

95,6%

196

99,0

%19

999

,5%10

� Fur

t din

mijlo

cul d

e tra

nspo

rtDa

1

0,5%

178,4

%1

0,5%

83,9

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%18

591

,6%20

599

,5%19

796

,1%19

699

,0%

199

99,5%

11� F

urt d

in bu

nuril

e go

spod

ăriei

Da

21,0

%4

2,0%

21,0

%11

5,4%

52,5

%2

1,0%

Nu

200

99,0

%19

898

,0%

204

99,0

%19

494

,6%19

397

,5%19

899

,0%

12� F

urt d

e păs

ări

Da

21,0

%2

1,0%

10,5

%8

3,9%

31,5

%1

0,5%

Nu

200

99,0

%20

099

,0%

205

99,5%

197

96,1%

195

98,5%

199

99,5%

13� F

urt d

e ani

male

Da

21,0

%1

0,5%

73,4

%5

2,5%

10,5

%Nu

20

099

,0%

201

99,5%

206

100,0

%19

896

,6%19

397

,5%19

999

,5%


30 S

pune

ți-m

i vă r

og în

ulti

mel

e 12 l

uni a

ţi fo

st,

vict

ima

la ca

reva

din

urm

ătoa

rele

infr

acţiu

ni ?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%14

� Fur

tul lu

cruril

or pe

rsona

le în

tran

spor

tul p

ublic

Da

10,5

%14

6,9%

62,9

%2

1,0%

10,5

%Nu

20

199

,5%18

893

,1%20

610

0,0%

199

97,1%

196

99,0

%19

999

,5%

15� E

scro

cher

ieDa

2

1,0%

167,9

%3

1,5%

21,0

%1

0,5%

Nu

200

99,0

%18

692

,1%20

610

0,0%

202

98,5%

196

99,0

%19

999

,5%

16� Ş

anta

j / ra

cket

Da

21,0

%6

3,0%

52,4

%1

0,5%

21,0

%Nu

20

099

,0%

196

97,0

%20

610

0,0%

200

97,6%

197

99,5%

198

99,0

%

17� C

azur

i de c

orup

țieDa

1

0,5%

10,5

%9

4,4%

21,0

%1

0,5%

Nu

201

99,5%

201

99,5%

206

100,0

%19

695

,6%19

699

,0%

199

99,5%

Q.31

Aţi

pute

a să n

e spu

neţi

dacă

aţi r

ecla

-m

at la

pol

iţie?

Rot

iți va

riant

ele d

e răs

puns

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Num

ăr%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%

1� Ja

f/tâlh

ărie

Da

110

0,0%

410

0,0%

660

,0%

853

,3%7

87,5%

125

,0%

Nu

440

,0%

746

,7%1

12,5%

375

,0%

2� Fu

rt din

locu

ință

Da

375

,0%

210

0,0%

810

0,0%

1076

,9%7

100,0

%1

50,0

%Nu

1

25,0

%

3

23,1%

150

,0%

3� Ac

ciden

t de c

ircula

ţie

rutie

răDa

1

100,0

%8

100,0

%

6

60,0

%9

90,0

%4

100,0

%Nu

4

40,0

%1

10,0

%

4� Vă

tăm

are c

orpo

rală

grav

ăDa

3

100,0

%2

100,0

%1

100,0

%5

62,5%

310

0,0%

110

0,0%

Nu

337

,5%

5� Vi

olenţ

ă în f

amilie

Da

210

0,0%

240

,0%

685

,7%1

33,3%

110

0,0%

Nu

360

,0%

114

,3%2

66,7%

6� Tra

fic de

fiinţ

e um

ane

Da

110

0,0%

110

0,0%

250

,0%

110

0,0%

110

0,0%

Nu

250

,0%

7� Vi

olenţ

ă sex

uală

Da

110

0,0%

110

0,0%

240

,0%

150

,0%

110

0,0%

Nu

360

,0%

150

,0%

8� Hu

ligan

ismDa

2

66,7%

436

,4%4

100,0

%10

76,9%

150

,0%

360

,0%

Nu

133

,3%7

63,6%

323

,1%1

50,0

%2

40,0

%


31 A

ţi pu

tea s

ă ne s

pune

ţi da

că aţ

i rec

la-

mat

la p

oliţi

e? R

otiți

varia

ntel

e de r

ăspu

nsHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AGNu

măr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

Num

ăr

%Nu

măr

%

9� Ră

pirea

mijlo

cului

de

trans

port

Da

110

0,0%

110

0,0%

110

0,0%

444

,4%1

50,0

%1

100,0

%Nu

5

55,6%

150

,0%

10� F

urt d

in m

ijlocu

l de

trans

port

Da

110

0,0%

847

,1%

4

50,0

%2

100,0

%1

100,0

%Nu

9

52,9%

110

0,0%

450

,0%

11� F

urt d

in bu

nuril

e go

spod

ăriei

Da

210

0,0%

125

,0%

210

0,0%

654

,5%4

80,0

%2

100,0

%Nu

3

75,0

%

5

45,5%

120

,0%

12� F

urt d

e păs

ări

Da

210

0,0%

150

,0%

110

0,0%

450

,0%

310

0,0%

110

0,0%

Nu

150

,0%

450

,0%

13� F

urt d

e ani

male

Da

210

0,0%

110

0,0%

571

,4%4

80,0

%1

100,0

%Nu

2

28,6%

120

,0%

14� F

urtu

l lucru

rilor

perso

nale

în tr

ansp

ortu

l pub

licDa

1

100,0

%9

64,3%

350

,0%

210

0,0%

110

0,0%

Nu

535

,7%

3

50,0

%

15� E

scro

cher

ieDa

2

100,0

%6

37,5%

266

,7%1

50,0

%1

100,0

%Nu

10

62,5%

133

,3%1

50,0

%

16� Ş

anta

j / ra

cket

Da

210

0,0%

116

,7%

2

40,0

%1

100,0

%2

100,0

%Nu

5

83,3%

360

,0%

17� C

azur

i de c

orup

țieDa

1

100,0

%1

100,0

%

6

66,7%

150

,0%

110

0,0%

Nu

333

,3%1

50,0

%

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Q.32

Cum

cred

eţi î

n ce

măs

ură v

ictim

ele s

e ad

rese

ază p

entr

u a d

ecla

ra in

frac

ţiune

a com

isă

asup

ra lo

r?

În fo

arte

mar

e par

te /

Majo

ritat

ea ca

zuril

or11

,9%8,4

%12

,1%2,4

%10

,1%6,5

%

În m

are p

arte

44,1%

24,3%

43,7%

36,6%

52,0

%57

,0%

În m

ică pa

rte31

,2%

57,4%

32,5%

43,9%

33,3%

23,5%

Deloc

1,0%

3,4%

2,9%

1,0%

2,0%

NŞ/N

R11

,9%9,9

%8,3

%14

,1%3,5

%11

,0%


33 C

um m

ai d

egra

bă aț

i pro

ceda

în ca

zul c

ând

sunt

eți m

arto

rul …

?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

1� Un

ui fu

rt /ja

fVo

i ape

la la

poliț

ie78

,7%91

,1%74

,3%69

,3%82

,3%78

,0%

Voi a

pela

la pr

ieten

i0,5

%0,5

%4,4

%4,9

%2,0

%1,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe8,9

%1,5

%2,4

%3,4

%4,0

%7,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,4%

3,0%

11,7%

16,6%

10,6%

9,0%

NŞ/N

R3,5

%4,0

%7,3

%5,9

%1,0

%4,5

%

2� Ac

t de h

uliga

nism

Voi a

pela

la po

liție

83,2

%55

,4%73

,8%

69,3%

80,3%

78,0

%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,5

%17

,8%

4,4%

2,4%

5,1%

2,0%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe3,5

%17

,3%2,4

%5,4

%1,0

%8,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,4%

5,9%

11,7%

15,6%

12,6%

9,0%

NŞ/N

R3,5

%3,5

%7,8

%7,3

%1,0

%3,0

%

3� Om

orVo

i ape

la la

poliț

ie92

,1%94

,1%78

,6%73

,7%83

,3%88

,0%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%1,0

%2,4

%2,0

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,0

%

1,5%

1,5%

4,0%

1,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

5,0%

2,0%

10,2

%16

,1%

9,1%

8,0%

NŞ/N

R1,

0%3,

0%7,

3%6,

8%1,

5%2,

5%4�

Unui

caz d

e viol

ență

în

fam

ilieVo

i ape

la la

poliț

ie74

,3%53

,5%72

,8%

65,4%

73,2

%74

,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,5

%19

,3%2,4

%3,4

%2,5

%0,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe5,0

%16

,8%

2,9%

3,4%

9,1%

5,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

13,9%

5,0%

13,6%

18,0

%14

,1%14

,0%

NŞ/N

R5,4

%5,4

%8,3

%9,8

%1,0

%5,5

%

5� Tre

cere

ilega

lă a

front

ierei

Voi a

pela

la po

liție

61

,2%

70,9%

76

,3%

Voi a

pela

la pr

ieten

i

1,1%

2,4%

3,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe

2,4

%

1,5%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

7,4

%13

,6%

18,7%

NŞ/N

R

30,3%

10,7%

0,5

%


33 C

um m

ai d

egra

bă aț

i pro

ceda

în ca

zul c

ând

sunt

eți m

arto

rul …

?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

6� Un

or ac

ţiuni

de

cont

raba

ndă

Voi a

pela

la po

liție

74,3%

56,4%

70,4%

51,7%

79,8

%80

,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%1,0

%2,4

%2,4

%4,5

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,5

%0,5

%1,5

%2,9

%3,0

%3,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,4%

5,0%

13,6%

19,0

%11

,6%11

,0%

NŞ/N

R12

,9%37

,1%12

,1%23

,9%1,0

%5,5

%

7� Un

or ac

ţiuni

de tr

afic

cu fii

nţe u

man

eVo

i ape

la la

poliț

ie77

,2%

67,8

%75

,7%56

,1%81

,8%

85,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i1,0

%0,5

%2,9

%1,5

%3,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe1,5

%1,0

%1,5

%2,4

%3,0

%2,5

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

8,9%

3,5%

10,7%

19,0

%10

,6%9,0

%

NŞ/N

R11

,4%27

,2%

9,2%

21,0

%1,5

%3,0

%

8� Un

or ac

ţiuni

ilega

le în

zona

de fr

ontie

ră

(de e

x� pe

scuit

, vân

at,

cont

ra-b

andă

)

Voi a

pela

la po

liție

54

,3%64

,1%

64,1%

Voi a

pela

la pr

ieten

i

1,1%

2,9%

4,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe

13,8

%3,4

%

5,1%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

20

,7%17

,0%

26

,3%

NŞ/N

R

10,1%

12,6%

0,5

%

9� Cin

eva a

urca

t la v

o-lan

ul un

ui au

tom

obil

după

ce a

cons

umat

alc

ool (c

ondu

ce în

sta

re de

ebrie

tate)

Voi a

pela

la po

liție

62,9%

75,2

%62

,1%40

,0%

56,6%

70,0

%

Voi a

pela

la pr

ieten

i5,4

%2,0

%2,9

%6,

8%5,6

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe14

,4%7,4

%9,7

%12

,7%11

,1%8,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

13,4%

7,4%

18,4%

26,3%

24,7%

17,5%

NŞ/N

R4,0

%7,9

%6,

8%14

,1%2,0

%2,5

%

10� A

runc

area

guno

iului

în lo

curi

neau

toriz

ate

Voi a

pela

la po

liție

61,9%

43,6%

63,1%

59,5%

52,5%

66,5%

Voi a

pela

la pr

ieten

i0,5

%1,0

%2,9

%1,5

%5,1

%2,0

%

Voi în

cerca

să re

zolv

cu pr

oprii

le fo

rțe23

,8%

42,1%

13,6%

10,7%

12,6%

13,0

%

Nu vo

i între

prin

de ni

mic

10,4%

9,4%

14,1%

17,1%

25,8

%14

,0%

NŞ/N

R3,5

%4,0

%6,3

%11

,2%

4,0%

4,5%

Sondaj de opinie privind activitatea Poliției și problemele de securitate comunitară în orașul Comrat | 59CO

OPE

RA

REA

DIN

TRE

POLI

ȚIE

ȘI P

OPU

LAȚI

E

Q.34

Dup

ă păr

erea

Dvs

. car

e sun

t prin

cipal

ele m

etod

e de î

mbu

nătă

țire a

cola

boră

rii

dint

re p

oliți

e și p

opul

ația

din

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

ra40

,6%49

,5%25

,2%

54,1%

62,1%

38,5%

Să di

scut

e / să

se co

nsul

te m

ai bi

ne (m

ai de

s) cu

locu

itorii

com

unită

ţii (e

x� în

truni

ri cu

popu

laţia)

68

,3%40

,6%43

,2%

37,1%

30,3%

50,0

%

Prin

acţiu

ni de

asig

urar

e a or

dini

i pub

lice î

n coo

pera

re (î

n com

un) c

u cet

ăţen

ii20

,3%26

,2%

23,8

%21

,5%17

,7%16

,0%

Prin

acţiu

ni de

com

unica

re m

ai bu

ne pr

in m

ijloac

e de c

omun

icare

în m

asă

8,9%

29,7%

8,3%

13,7%

11,6%

14,0

%

Prin

cons

ulta

rea o

pini

ei loc

uito

rilor

desp

re ce

le m

ai im

porta

nte a

cţiu

ni ca

re tr

ebui

e înt

repr

inse

38

,1%25

,2%

20,4%

14,1%

10,6%

18,5%

Să în

cura

jeze c

etăț

enii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

victim

e ale

infra

cțiu

nilor

11,9%

25,7%

11,2

%14

,6%12

,1%14

,0%

Să în

cura

jeze c

etăț

enii s

ă rap

orte

ze da

că au

fost

mar

tori

a une

i infra

cțiu

ni5,0

%12

,4%8,3

%29

,8%

9,1%

12,0

%

Să in

strui

ască

copi

ii din

școli

și gr

ădin

ițe de

spre

regu

lile de

circu

lație

și pă

strar

ea or

dini

i pub

lice

10,9%

12,9%

12,1%

32,2

%13

,6%40

,5%

Prez

ența

mai

frecv

entă

în te

ritor

iu a a

ngaja

ţilor

de po

liție

40,1%

52,0

%34

,0%

37,1%

34,8

%30

,0%

Acce

s mai

ușor

la po

liție

pent

ru pu

blic

(la se

ctoa

rele

de po

liție

, la te

lefon

)10

,4%6,4

%10

,2%

3,9%

9,6%

8,5%

Alte

le 13

,4%3,5

%16

,0%

1,5%

NŞ/N

R1,5

%4,5

%24

,3%11

,7%16

,2%

11,5%

Q.35

Spu

neți-

mi v

ă rog

, dac

ă Pol

iția d

in lo

calit

atea

Dvs

. des

fășo

ară u

rmăt

oare

le ac

tivită

ți?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG1�

Să cu

noas

că fie

care

gosp

odăr

ie și

mem

brii a

cesto

raDa

8,4

%16

,8%

22,8

%31

,2%

22,2

%18

,5%Nu

69

,8%

54,0

%51

,0%

48,8

%70

,2%

56,0

%NŞ

/NR

21,8

%29

,2%

26,2

%20

,0%

7,6%

25,5%

2� Di

alog/

cons

ultă

ri din

tre po

liţie

și loc

uitor

ii com

unită

ţii (e

x� în

truni

ri cu

popu

laţia)

Da

11,9%

47,0

%18

,9%22

,4%27

,3%33

,0%

Nu

68,3%

20,8

%51

,9%53

,2%

54,5%

38,0

%NŞ

/NR

19,8

%32

,2%

29,1%

24,4%

18,2

%29

,0%

3� Ac

ţiuni

de as

igura

re a

ordin

ii pub

lice î

n coo

pera

re cu

cetă

ţeni

iDa

9,9

%41

,6%17

,0%

25,4%

21,7%

21,0

%Nu

68

,8%

22,8

%51

,9%47

,8%

61,1%

50,0

%NŞ

/NR

21,3%

35,6%

31,1%

26,8

%17

,2%

29,0

%


35 S

pune

ți-m

i vă r

og, d

acă P

oliți

a din

loca

litat

ea D

vs. d

esfă

șoar

ă urm

ătoa

rele

activ

ități?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

4� Ac

ţiuni

de co

mun

icare

prin

mijlo

ace d

e com

unica

re în

mas

ăDa

12

,9%47

,5%12

,1%26

,8%

15,2

%25

,0%

Nu

63,9%

19,8

%57

,3%44

,9%67

,7%43

,5%NŞ

/NR

23,3%

32,7%

30,6%

28,3%

17,2

%31

,5%

5� Co

nsul

tare

a opin

iei lo

cuito

rilor

desp

re ce

le m

ai im

porta

nte

acţiu

ni ca

re tr

ebuie

între

prin

seDa

10

,4%33

,2%

18,9%

23,9%

18,7%

23,0

%Nu

68

,8%

27,2

%52

,9%46

,3%63

,1%46

,0%

NŞ/N

R20

,8%

39,6%

28,2

%29

,8%

18,2

%31

,0%

6� În

cura

jează

cetă

țeni

i să r

apor

teze

dacă

au fo

st vic

time a

le in

fracți

unilo

rDa

14

,9%39

,6%19

,4%22

,9%22

,2%

31,0

%Nu

61

,4%20

,3%49

,0%

45,9%

58,1%

36,5%

NŞ/N

R23

,8%

40,1%

31,6%

31,2

%19

,7%32

,5%

7� În

cura

jează

cetă

țeni

i să r

apor

teze

dacă

au fo

st m

arto

ri a u

nei

infra

cțiun

iDa

13

,9%30

,7%19

,9%24

,4%24

,2%

33,0

%Nu

61

,4%28

,2%

48,5%

42,0

%57

,1%33

,5%NŞ

/NR

24,8

%41

,1%31

,6%33

,7%18

,7%33

,5%

8� In

struie

ște co

piii d

in șc

oli și

grăd

inițe

desp

re re

gulile

de

circu

lație

și pă

strar

ea or

dinii p

ublic

eDa

26

,7%62

,9%26

,7%43

,9%34

,3%44

,0%

Nu

34,2

%6,9

%28

,6%28

,8%

40,4%

14,5%

NŞ/N

R39

,1%30

,2%

44,7%

27,3%

25,3%

41,5%

9� De

zvolt

area

spiri

tului

resp

onsa

bilită

-ții c

ivice

la ce

tăţe

ni /

expl

icare

a priv

ind i

mpo

rtanț

a con

lucră

rii cu

poliț

ia în

cazu

l cîn

d au f

ost m

arto

ri a u

nor in

fracți

uni

Da

17,8

%47

,5%21

,4%25

,4%24

,2%

27,5%

Nu

45,5%

18,8

%34

,5%44

,4%54

,5%32

,0%

NŞ/N

R36

,6%33

,7%44

,2%

30,2

%21

,2%

40,5%

Q.36

Dup

ă păr

erea

Dvs

. cât

de de

s cet

ăţen

ii din

loca

litat

ea D

vs. a

jută

poliţ

ia să

-și ex

ecut

e înd

ator

irile

? Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te de

s2,0

%2,0

%1,5

%

4,5%

Destu

l de d

es14

,4%32

,2%

19,9%

6,3%

20,2

%28

,0%

Din c

ând î

n cân

d27

,7%43

,1%35

,0%

47,3%

51,0

%42

,5%

Destu

l de r

ar26

,2%

7,4%

13,1%

15,6%

24,7%

8,5%

Nicio

dată

5,9%

1,5%

10,7%

5,4%

1,0%

1,5%

NŞ/N

R23

,8%

13,9%

19,9%

25,4%

3,0%

15,0

%


37 C

um cr

edeț

i, câ

t de i

mpo

rtan

t est

e pen

tru

poliţ

ie aj

utor

ul d

in p

arte

a lo

cuito

rilor

din

loca

litat

eHâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Foar

te im

porta

nt52

,0%

61,4%

34,5%

23,4%

35,9%

54,0

%De

stul d

e im

porta

nt37

,6%36

,1%48

,1%45

,9%53

,5%33

,0%

Puţin

impo

rtant

4,5%

0,5%

10,7%

6,8%

10,1%

7,5%

Nu es

te de

loc im

porta

nt1,0

%

6,3%

2,9%

0,5%

2,0%

NŞ/N

R5,0

%2,0

%0,5

%21

,0%

3,5

%

Q.38

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă ați

dori

să co

nluc

rați

cu p

oliți

a din

loca

litat

e pe

ntru

a rid

ica n

ivel

ul d

e sec

urita

te în

loca

litat

e?Hâ

nceș

tiUn

ghen

iOt

aci

Sâng

erei

Cahu

lUT

AG

Da

55,9%

51,5%

31,1%

27,8

%41

,9%33

,0%

Nu

39,6%

27,7%

64,1%

61,5%

52,0

%58

,5%NŞ

/NR

4,5%

20,8

%4,9

%10

,7%6,1

%8,5

%

Q.39

Prin

care

mod

alită

ți v-

ar fi

mai

com

od să

coop

eraț

i cu

poliț

ia d

in lo

calit

ate?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Prin

parti

cipar

ea la

întru

niri

orga

niza

te de

poliţ

ie55

,8%

26,9%

50,0

%38

,6%28

,9%40

,9%Pr

in pa

rticip

area

la ac

țiuni

com

une c

u poli

ţia (v

olunt

ar, pa

trular

e)15

,9%15

,4%29

,7%22

,8%

26,5%

22,7%

Prin

telef

on fix

40,7%

40,4%

48,4%

50,9%

28,9%

39,4%

Prin

telef

on M

obil

31,0

%26

,9%26

,6%28

,1%42

,2%

22,7%

Prin

aplic

ații i

nter

net (

Vibe

r, sky

pe)

9,7%

25,0

%6,3

%10

,5%16

,9%10

,6%Re

țele

de so

cializ

are

1,8%

26,0

%6,3

%1,8

%7,2

%7,6

%Al

tă m

etod

ă 4,4

%2,9

%1,8

%NŞ

/NR

3,5%

6,3%

14,0

%2,4

%9,1

%

Q.40

Spu

neți-

mi v

ă rog

dac

ă, D

vs. p

erso

nal a

ţi ac

orda

t vre

-un

oare

care

ajut

or

poliţ

iei d

e sec

tor p

e par

curs

ul u

ltim

elor

12 lu

ni?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Da

4,5%

20,8

%2,9

%5,9

%4,5

%4,0

%

Nu

95,0

%70

,8%

96,1%

92,2

%91

,4%93

,0%

NŞ/N

R0,5

%8,4

%1,0

%2,0

%4,0

%3,0

%


41 D

acă p

erso

nal a

ţi ac

orda

t vre

-un

oare

care

aj

utor

pol

iţiei

de s

ecto

r pe p

arcu

rsul

ulti

mel

or 12

lu

ni, c

e ați

făcu

t?

Hânc

ești

Ungh

eni

Otac

iSâ

nger

eiCa

hul

UTAG

Nr

%Nr

%

Nr

%Nr

%

Nr

%Nr

%

Am de

pus m

ărtu

rii /

am/a

fost

un m

arto

r la p

oliţie

444

,4%6

14,3%

466

,7%3

25,0

%4

44,4%

450

,0%

Am pa

rticip

at în

patru

la vo

lunt

ară�

111

,1%2

22,2

%1

12,5%

Am av

ertiz

at po

liţia

desp

re o

infra

cţiu

ne ce

se pl

anifi

ca

a fi co

misă

1

11,1%

921

,4%1

16,7%

216

,7%2

22,2

%1

12,5%

Am ra

porta

t (re

clam

at) o

infra

cţiu

ne (c

rimă)

111

,1%27

64,3%

350

,0%

433

,3%1

12,5%

Am in

form

at de

spre

un in

fract

or în

căut

are s

au de

spre

cin

eva c

are a

com

is o i

nfra

cţiu

ne

12,4

%1

16,7%

216

,7%1

11,1%

225

,0%

Am co

oper

at cu

poliţ

ia pr

ivito

r la a

lte pr

oblem

e 3

33,3%

NŞ/N

R1

2,4%

325

,0%

222

,2%

sondaj de opinie - ipp.mdipp.md/wp-content/uploads/2018/10/sondaj-comrat_activitatea... · sondaj...

Documents