specificul scolii ca organizatie

7/24/2019 Specificul Scolii CA Organizatie

http://slidepdf.com/reader/full/specificul-scolii-ca-organizatie 1/6

SPECIFICUL ŞCOLII CA ORGANIZAŢIE

Organizaţie. Grup de persoane fizice având o organizare de sine stătătoare, un

patrimoniu propriu (ambele afectate realizării unui scop) şi personalitate juridică (instituţie,ntreprindere.) Organizaţiile sunt constituite după criterii profesionale (e! organizaţiicooperatiste, patronale, sindicale,) după un obiectiv urmărit (e! răspândirea culturii,

promovarea sportului,) după vârstă (e! organizaţii de tineret sau de copii,) se! (organizaţii defemei etc.)

"n primul capitol al lucrării #$coala% abordare sociopedagogică& d'l prof. . ăuntrasează cteva repere conceptuale. *stfel, nevoile şi trebuinţele subiective ale indivizilor audus la apariţia şi dezvoltarea organizaţiilor. Omul modern poate fi definit şi ca omorganizaţional. *ctivitatea n cadrul organizaţiei prezintă, printre altele, următoarele avantaje%' dezvoltarea şi potenţarea capacităţilor individuale prin cooperare' utilizarea raţională şi eficientă a resursei timp.

' preluarea, transmiterea şi utilizarea sistematică a ac+iziţiilor realizate de antecesori.rincipalele caracteristici ale unei organizaţii sunt%

' !istenţa unor scopuri clar formulate şi delimitate. u e!istă organizaţii n sine ci doar nraport cu anumite obiective' -copurile organizaţionale sunt transindividuale, e!primând organizaţia n ansamblul ei. u

toate acestea, ele nu trebuie să ignore indivizii şi aspiraţiile lor.' *ctivităţile sunt diferenţiate funcţional (diviziunea muncii) şi reglementate social (structurăsocială determinată) n cadrul unui sistem coerent de statute şi roluri.' /odalităţi proprii de organizare şi conducere a activităţilor.

"ntr'o redare mai riguros structurată, autorul . ăun redă astfel caracteristicileorganizţiilor%

' -tructura organizaţională, descrisă prin variabile cum sunt mărimea, comple!itatea,formalizarea, specializarea şi diferenţierea activităţilor, poziţii şi roluri, relaţii şi interacţiuni.' ontrolul organizaţional% staff, structură ierar+ică şi niveluri de autoritate, birocratizare,centralizare0 descentralizare.' omportamentul organizaţional 1 scopuri, cultură şi climat organizaţional, et+os,eficacitate.' -c+mbarea organizaţională 1 fle!iblitate, inerţie0inovaţie, dezvoltarea personalului.

2upă aceste consideraţii preliminare, urmează ntrebarea care face de fapt obieculntregului capitol al doilea% este şcoala o organizaţie3 otrivit lui 2urc4+eim, #şcoala este unmediu social, organizat conform anumitor norme şi reguli.& "nainte de a răspunde lantrebarea de mai sus, autorul face un e!curs referitor la perspectivele teoretice privindorganizaţiile şi teoriile legate de aceasta.

rima abordare se referă la teoriile clasice sau #organizaţiile fără oameni& aparţinândunor autori ca% 5.6. 7a8lor, 9.5a8ol, :. Gulic4, :.5. ;r<ic4. =deea de bază a teoriilor clasiceo constituie organizarea, raţionalizarea şi eficientizarea muncii. 2iviziunea activităţilor seaccentuează prin descompunerea lor n paşi mici. 7impul este optimizat, la fel şi modalităţilede lucru.muncitrii sunt motivaţi prin pârg+ia salarială. *şa 1zisul management ştiinţific vreasă facă din individ o maşină perfectă de muncă. -e preconizează separarea funcţiilor şiactivităţilor de conducere de cele de e!ecuţie. ste corectă analogia cu o piramidă al căreivârf este conducerea.

1



;rmătoarea abordare se referă la perspectiva birocratică asupra organizaţiilor.urentul de gândire şi are originea n studiile sociologului /a! 6eber. onform acestuia,e!istă mai multe tipuri de legitimitate a puterii%'uterea tradiţională, bazată pe credinţă n tradiţii, tabu'uri, cutume, obişnuinţe. *utoritate şi

puterea şi au sursa n statutul social moştenit.

'uterea legală, bazată pe credinţa n lege, fundamentul organizării birocratice.'uterea de tip c+arismatic, ntemeiată pe valoare şi calităţi personale (adesea de e!cepţie) aleliderului, care impune devotament şi supunere subordonaţilor.

Organizaţia birocratică se defineşte şi poate fi identificată prin câteva principii de bază

>.rincipiul competenţei, pe care se ntemeiază autoritatea n organizaţie. ?eguli precise, care stabilesc nivelurile ierar+ice şi definesc nivelurile de autoritate corespunzătoare.

@.rincipiul ierar+iei. ?elaţii birocratice, de tip vertical.A.2ocumentele scrise, ca modalităţi de realizare a comunicării n interior, ntre diferite

compartimente şi n e!terior, cu alte organizaţii. -pecific birocraţiei este abundenţa acestor documente, uneori inutile şi sâcâitoare.

B. regătire profesională solidă şi specifică postului ocupat. Cirocraţia cere specialiştide naltă competenţă, recrutaţi riguros prin e!amene sau concursuri.

D.-epararea vieţii private de activitatea din organizaţie.

/. rozier sistematizează astfel trăsăturile organizaţiei birocratice%a.) 2ezvoltarea regulilor şi a reglementărilor impersonale

b.) entralizarea deciziilor.c.=zolarea fiecărui strat sau nivel ierar+ic, n sensul delimitării lui foarte precise.d.) 2ezvoltarea unor relaţii (reţele) de putere paralele. ?eacţie la disfuncţionalităţile

care apar ca urmare a birocraţiei e!cesive. ;n fel de tentativă de a formaliza informalul.

6eber şi adepţii săi au pus n evidenţă şi avantajele organizaţiilor birocratice.>.ficienţa. datorată raţionalizării şi precizării minuţioase a sarcinilor şi atribuţ[email protected]. 2atorată reglementărilor, a precizării rolurilor şi atribuţiilor.A.Cirocraţia este impersonală. Grad nalt de obiectivitate şi corectitudine

=ată şi cteva neajunsuri ale oganizaţiilor birocratice% conformism, limitareacreativitţii, grad redus de adaptare la noi solicitări, eliminarea sau ignorarea reţelelor de tipinformal. 6eber face distincţia dintre autoritate şi putere, concepte de rang diferit c+iar dacăsunt complementare. ea mai importantă diferenţă constă n faptul că puterea esteformalizată, strâns corelată cu organizaţia şi structurile ei ierar+ice, n vreme ce autoritatea

este personalizată, nefiind reglementată şi formalizată, grupul asigurând emergenţa liderului.*utoritatea se ntemeiază pe% competenţă, prestigiu şi popularitate (c+arismă.)

ste sau nu şcoala o organizaţie birocratică3 el mai plauzibil răspuns% da şi nu. 2in punct de vedere administrativ'managerial, şcoala prezintă caracteristicile organizaţiilor birocratice. 2in punct de vedere pedagogic, al proceselo instructiv'educative, birocraţia este prezentă mult mai puţin. !istă tendinţa unor cadre didactice de a birocratiza proiectareadidactică. "n principiu, aceasta este subordonată scopurilor specifice proceselor de predare'nvăţare, constrângerile la care este supusă fiind de natură pedagogică şi nu birocratică.

are sunt aspectele instituţiei birocratice prezente n instituţia şcolară3'*bundenţa documentelor scrise, ncurajată de inspectorate, minister sau primărie.

'ivelul nalt de e!pertiză, corelat cu principiul competenţei poate conduce, parado!al, la birocratizare, prin formalizarea e!cesivă a e!amenelor, concursurilor sau a gradelor didactice,

2



politizarea structurilor manageriale accentuând aceste fenomene. Cirocratizarea este cumvaatenuată de faptul că n şcoală funcţiile de conducere nu sunt separate rigid de cele dee!ecuţie.

=ată şi câteva argumente care scot şcoala din sfera birocraţiei.'$coala nu este o instituţie impersonală. ultura sa este mbogăţită de cultura elevilor iar

structurile relaţionale de tip informal sunt prezente masiv.'reativitatea cadrelor didactice este permanent stimulată, princ+iar natura proceselor

pedagogice, contribuind astfel la caracterul nonbirocratic al şcolii.' 2oar prin abuz şcoala poate fi supusă unor criterii rigide de eficacitate economico'fnanciară, străine de esenţa şi menirea ei.

"n concluzie, spre binele ei, şcoala nu este n fond o organizaţie birocratică.

erspectiva sistemică a organizaţiei şcolare. -istemul este o totalitate organizată,organizarea rezultând din interacţiunea dinamică şi reciprocă a diferitelor elementeconstitutive.

-istemul şcolar face parte din categoria sistemelor desc+ise, definite prin permanenta

interacţiune cu mediul n care funcţionează. araceristicile şcolii ca sistem desc+is sunturmătoarele%

>.Globalismul, considerând că orice sistem desc+is este parte a unui [email protected] 1 orientarea sistemelor spre realizarea anumior finalităţi.A.c+ifinalitatea 1 sistemele desc+ise pot atinge aceleaşi finalităţi pe căi diferite,

pornind de la condiţii şi situaşii iniţiale diferiteB. ntropia sau gradul de dezorganizare tinde să crească n sistemele nc+ise.

-istemele desc+ise, cum este şi şcoala, scapă parţial acestui principiu datorită relaţiilor lor cue!teriorul. -e impune evitarea transferului de entropie e!ternă n sistem, pentru a evitadisfuncţionalităţile.

D. 5uncţia de feed'bac4 1 cone!iunea inversă reglatoare. O parte din output'uri estereintrodusă n input'uri, influenţând astfel output'urile viitoare. ?etroacţiunea poate fi

pozitivă sau negativă. O aplicaţie a feed'bac4'ului este principiul corespondenţei, potrivitcăruia sc+imbările n educaţie sunt considerate efecte nemijlocite ale presiunilor şisc+imbărilor sociale.

-e fac analogii ntre şcoală şi organizaţiile industriale. onform lui E.iveteau e!istăD analogii de bază%

>.-istemul şcolar, ca şi cel industrial, realizează o specializare tot mai accentuată[email protected] şcolar, la fel ca şi cel industrial, este un sistem centralizat.A.-coala a devenit un loc unde se munceşte, iar munca este un etalon, ca n industrie

B.$coala funcţionează după modelul capitalizare'acumulare'consum. levulasimilează #ceva& (capitalizează) iar adulţii transmit un #capital&cultural ce trebuie retransmisgeneraţiilor viitoare iar prfesorul este mandatat să medieze acest transfer.

D.$coala este un loc de emulaţie şi de pomovare, cu menţiunea că pentru elevi diferitirezultatele sunt diferite.

"ntr'un plan mai general, principiul corespondenţei dintre nvăţământ şi lumea munciidesemnează coerenţa sistemului de nvăţământ. *cest principiu păcătuieşte prinunilateralitatea modului de analiză, considerând nvăţământul ca orealitate monofuncţionalăşi cvasi'dependentă e sistemul social.

*naliza relaţiei dintre nvăţământ şi societate trebuie să ţină seama de modul cum se

produc sc+imbările n nvăţământ, acestea nefiind obiectivarea imediată şi directă a cerinţelor sociale ci sunt mediate şi adesea distorsionate de logica internă a sistemului educaţional.

3



:ogica invăţământului şi logica socialului nu sunt ntotdeauna convergente. 2atorită acestuifapt apar consecinţe negative, dintre care menţionăm%'7endinţe consrvatoare şi inerţiale, care creează n decalaj cu dinamica vieţii sociale.'fece de distorsionare a semnificaţiilor implicate de presiunile e!terne ce se e!ercită asuprasistemului şcolar.

'reşterea entropiei funcţionale a sistemului de nvăţământ, cu disfuncţii relaţionale ntrediferitele componente ale sistemului.

"n conte!tul amintit una din problemele importante care se ridică este următoarea%sunt cadrele didactice n măsură să accepte sc+imbările şi mai ales să le pună n practică3 :aaceastă ntrebare, e!istă, fireşte, mai multe variante de răspuns.

a.) *cceptare şi motivaţie de a le traduce n fapt, nsoţite de competenţele necesare. b.) *cceptare n plan raţional dar nesusţinute de motivaţie şi competenţele necesarec.) *cceptare şi dorinţă de sc+imbare mpiedicate de lipsa capacităţilor profesional'

pedagogice.d.) eutralitate, cu efect de stagnare, care uneori poate masca un refuz.

e.) ?espingere sau refuz desc+is, datorate fie incompatibilităţilor profesionale fieneaderenţei la ideologia reformei.

"n altă ordine de idei, relaţia dintre sistemul de nvăţământ şi ambientulsocial poate mbrăca forme diverse, in funcţie de dinamica acestora. 2. 9aag identifică B posibilităţide ec+ilibrare nvăţământ 1societate.

>. -istemul de nvăţământ cu finalităţi stabile ntr'un ambient social stabil. ?eglarea seface prin feed'bac4.

@. -istem de nvăţământ cu finalităţi stabile ntr'un ambient social n sc+imbareaccentuată. ?eglarea se face prin programe de optimizare funcţională.

A. *mbient social relativ stabil, finalităţi ale sistemului de nvăţământ n sc+imbare.*daptări interne de tip structural% noi filiere scolare, dezvoltarea nvăţământului

preşcolar, dezvoltarea serviciilor de consiliere şcolară.B. -istem de nvăţământ cu finalităţi n sc+imbare ntr'un mediu social cu o dinamică

rapidă a sc+imbării. *daptarea se face prin sc+imbări radicale, de tipul reformelor.

"n viziunea autorului prof. . ăun, dezvoltarea organizaţională este e!trem deimportantă n abordarea şcolii ca organizaţie şi tratată ca atare. *sadar, elementele definitoriicomune diferitelor orientări din cadrul dezvoltării organizaţionale sunt reprezentate de

presupoziţiile sale de bază.- -c+imbări n domeniul organizării şi al resurselor umane, n scopul mbunătăţirii

calităţii vieţii şi al sporirii performanţelor profesionale.- Organizaţii mai fle!ibile şi mai adaptabile la sc+imbări, n vederea unei mai eficientegestionări a conflictelor.

- -c+imbarea asistată de specialişti n ştiinţe socio'umane, denumiţi agenţi desc+imbare.

- -c+imbare prin proiecte de sc+imbare şi dezvoltare la nivelul ntregii organizaţii saula nivel parţial, de compartiment. 2ezvoltarea organizaţională concepută ca strategie educaţională ne conduce la

conceptul de #learning organization.& onceptul central al teoriei l constituie sc+imbarea.*plicarea la nivelul şcolii a teoriei despre dezvoltarea organizaţională trebuie să ţină cont de

specificul acestei instituţii. "n acest sens, autorul enumeră câteva aspecte deosebit deimportante.

4



- "ncărcătura a!iologică mai pregnantă- *ctorii sociali ai instituţiei şcolare au nevoie de mai multă autonomie n acţiunile lor.

/anagementul de o factură aparte al şcolii impune restricţii la introducereaindicatorilor de eficacitate.

-c+imbarea organizaţională poate fi de tip preventiv, predictiv şi anticipativ (nainte

de a se ivi problema) sau de tip corectiv (după apariţia unor disfuncţionalităţi.)O idee deosebit de importantă este că progresul organizaţiilor nu este determinat doar

de sc+imbări structurale sau te+nologice ci şi de individ, de gradul său de participare, decompetentele sale şi de puterea de asimilare a valorilor sc+imbării, ceea ce impune noţiuneade #staff developement& n abordarea sc+imbării.

2e asemenea, se impune o nouă optică managerială, nlocuind clasica viziune piramidală, care separa funcţiile de conducere de cele de e!ecuţie cu o viziune +olistică( organizaţia are părţi autonome aflate n relaţie de complementaritate.) "n noile condiţii,managerul trebuie să fie un strateg, cu o bună intuiţie şi să cultive managementul participativ,să identifice rezistnţele şi să aibă capacitate de gestionare a conflictelor.

Orice proiect de sc+imbare şi dezvoltare trebuie să se bazeze pe o strategie

educaţională şi să fie acceptat de oamenii din organizaţie, care să participe activ la el.

;n ultim aspect abordat de d'l prof. . ăun cu privire la tema abordată este legat deconceptul de #learning organization&, cu dublul sens de organizaţie care nvaţă şi deorganizaţie care produce nvăţare.

rimul sens se referă la capacitatea organizaţiei şcolare de a se sc+imba prin proceselede nvăţare organizaţională, situaţie n care #learning organization& trebuie asociat cu #staff developement,& adică trebuie sc+imbată concepţia despre instituţia şcolară, despre obiectiveleşi valorile ei, despre modalităţile de activitate, de gestiune şi de management.

*l doilea sens are n vedere faptul că organizaţia şcolară are ca activitate de bazănvăţarea individuală, educaţia şi instruirea elevilor. -coala deci oferă servicii de tipeducaţional şi este o resursă pentru dezvoltarea, educarea şi instruirea elevilor. 7rebuiemenşionat faptul că cele două planuri de analiză a termenilor se influenţează si se servescreciproc, fiind interdependente.

?eferindu'se la şcoală ca organizaţie, d'l prof -. ristea sc+iţează sintetic cadrul deabordare al problemei, după precizările de rigoare.

#$coala reprezintă o organizaţie socială care vizează optimizarea permanentă astructurilor sale de planificare a activităţii, la nivel global şi sectorial,de orientaremetodologică aprocesului de nvăţământ, de perfecţionare şi inovare a acţiunilor şiinstrumentelor educaţionale şi didactice n sensul creşterii eficienţei acestora.

Organizaţia şcolară poate fi analizată din perspectivă psi+ologică şi sociologică,

centrată pe #omul organizaţional& şi pe #comportamentul organizaţional specific mediului pedagogic, un mediu desc+is. lementele definitorii sunt următoarele%'rodusul organizaţiei este dependent de directivele generale ale şcolii, ca unitate de

bază a sistemului de nvăţământ.'rocesul organizaţiei este dependent de obiectivele specifice activităţii didactice.'?esursele pedagogice sunt dependente de prioritatea factorilor informaţionali (legi,

directive strategice, orientări metodologice, planuri, programe curriculare,, manuale, etc.)

$coala poate fi definită astfel ntr'o perspectivă largă, e!tinsă n funcţie e următoareletrăsături%

'*ctivitate socio'umană, cu grad ridicat de organizare formală şi de instituţionalizare

pedagogică.

5



'*ctivitate profesională, cu coordonate relativ precise de diviziune a muncii ntermeni de acţiuni specializate şi de interacţiuni pedagogice.

'*ctivitate legislativă, cu statute şi roluri definitivate prin regulamente determinate n plan central, teritorial, local şi n plan intern.

'*ctivitate autoreglată, cu resurse pedagogice definite prin raportare la finalităţile

educaţiei, la nivel de politică şcolară.

onform aceluiaşi autor, ntr'o perspectivă restrânsă, şcoala reprezintă o organizaţiecare realizează o activitate pedagogică ntr'un cadru instituţional specializat, cu statute şiroluri determinate social n vederea realizării finalităţilor macrostructurale şi microstructuraleale sistemului şi ale procesului de nvăţământ.

BIBLIOGRAFIE

ăun mil. $coala% abordare sociopedagogică. olirom >FFFăun mil. ote de curs. /aster de management educţional, Cucureşti, martie @H.ristea -orin. /anagementul organizaţiei şcolare, d. 2idactică şi edagogică, Cuc.@B.

6

specificul scolii ca organizatie

Documents