George Arion

Spioniin orSild

Copyright @ 2003 by George Ar'ron

Copyright @ CRIME SCENiPRESS, 20 I 5 pentru oceo$d edi,ie.

,,Toote drepturile.rezervoie, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte

CRIME SCENE PRESS

PioJo Presei Libere nr. le.moil: redoclio@crimescenepress.rotel.: 02l .317.91 .37; O21.317.91 .42; fox.: O21 .317.91 .43www.crimescenepress.ro

Coperto colecriei: ALEMNDRA BARDANFoto coperld: @ Mikoel Domkier, ShutterstockRedoclor: ALEXANDRU ARIONTehnoredoclor: LAURA IBARBun de tipor: noiembrie 201 5Tipdritin Romdnio, FED PRINT

Corte opdruld cu spriiinul FundoJiei Premiile Flocdro

Orice reproducere, lotold sou porliold, o ocestei lucrdri, f6rd ocordul scris

ol edilorului, esle stricl interzisd gi se pedepsegle conform Legii dreptului deoutor.

Precizore:Degi inspirotd de personoie gi evenimenle reole, oceost6 corte esle o purd

fictiune.

Descrierer CIP r Bibliotccii Natiorrle oARION, GEORGE

Spioni tn nr$ifi I George Arioa. - Ed. a 3-4. - Bucure+ti : CrimePress,2015

ISBN 978-606-93958-7-5

821.r35.r-31

George Arion

Spioni in ar$itiedi[ia a 3'a

2015

GEORGE ARION s-a ndscut la 5 aprilie 1946 la Tecuci.

Absolvent al Facultdfi de Limba 9i Literatura RomAnd din Bucureqti -1970.

in prezent este Director general la S.C. Publicafiile Flacdra S.A., Prege-

dintele Fundaliei,,Premiile Flacdra" ti Pretedinte al Romanian Crime Writers

Club.Membru al Uniunii Scriitorilor din RomAnia.

A publicat volume de versuri, criticd literartr, jumalisticd. A semnat sce-

nariul la doud filme pokfsle (Enigmele se explicdln 20ri,1989, Atacinbibliatecd,

1992) ti la serialul TV Detectits fdrdooie Q001). Aulor al unui libret de operd 9i

aI mai multor piese polifiste.

Prozi mystery&thrillerAtac in bibliotecd - 1983, Prof*ionistul - 1985, Trucai - 1986, Pe ce picior

dansafi? -1990, Crimele din Barintcnttn -lg5,Nesfhrpitazi de ieri-1997, Detec-

tio fdrd ooie (integrala Andrei Madin) - 200L, Camebonul - 2001, Anchetele

unui detectizt singur - 2003, Spioni ln argifd - 2003, Necuratul din Colga - 2004,

Crime sofisticate - 2009, Fortdreala nebunilor - 201L, Sufocare - 20\2, lnsula

cdrlilor -2014.George Arion a fost tradus ir etflezd" fuancezi 9i rusn.

A fost distins de'trei ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor din RomAnia

(7985,199s,L999).

Cetdfean de Onoare al oragului Tecuci.

ln 2013, Asocialia Nalionali a Detectivilor din Romdnia i-a acordat titlul

de DETECTIV DE ONOARE.

NOTA INFORMANVA

Strict secret

Acces nivel0Misiunea din Egipt a fost un succes deplin. Agengii nogtri au eliminat

subiectulin localitatea Sharm El Sheikh. Orice pericol de scurgere de in-formagii a fost indepdrtat definitiv. Cooperarea cu Mossad a fost foartebund 5i a demonstrat pregdtirea excelentd a oamenilor pe care ii avem.

N-a rdmas nicio urme care se conducd la vreo persoand cunoscutd sau sd

facd vreo legdturd intre noi gi cele intdmplate acolo. Din pdcate, cel cdruia

i s-a incredinlat aceastd misiune a pierit intr-o explozie provocatdpro-babil de cdtre un grup de comando care a dorit sd ne sabotezeacliunea. E o pierdere grea pentru noi, am rdmas fdrd un om cu o mare ex-perienld. $i o agentd Mossad 5i-a gdsit sfdrSitul in aceleaSiimprejurdri.Seruiciul secret respectiv n-a comentatfn niciun fel evenimentul gi nu ne-a

cerut expticalii. Actulterorist n-a fost revendicat pdnd acum.de cdtre niciogrupare. Cercetdrile continud, de5i se desfdgoard cu greutate, ele cerdndmultd discrelie 5i menajarea sensibititdliiautoritdlitor locale.lJrmeazd ra-port complet.

Pe nota informativd, in collul din dreapta sus, cineva scrisese apdsat gi

nervos cu pixul:,,Cercetdrile trebuie se inceteze imediat. Retrageti toti oa-

menii. Nu e nevoie de niciun raport complet."

Semnitura era indescifrabild.

PRIMA ZI

Parola era lt's very cold, today. O paroli pe care o socotise tampitidin clipa in care i se comunicase. $i mai trebuia sd [ini in mdini gi un ziar

egiptean apirut cu o zi inainte. O astfel de luare de contact numai la

inceputurile spionajului se mai folosea. 26mbi, aduc6ndu-gi aminte de

agentii care filau privind printr-o micd rupturi dintr-un jurnal, citind,chipurile, a$ezali pe o bancd in parc sau intr-o cafenea, care se deghizaupun6ndu-gi peruci, musteti gi bdrbi false, sau cer$eau mila trecdtorilor la

un coll de stradS, cu piliria jerpeliti intinsi 5i cu un cogeamitea pistolpitit sub zdrente. Vremea lor apusese, gcolile de spionaj nici nu le mai stu-

diau tehnicile, erau amintite doar in treacit, cu un sur6s ironic. Acum totulera mult mai sofisticat, incepdnd de Ia sateli[ii care fotografiau chiar gi pa-

chetul de [igiri din care fuma cel urmirit gi p6nd la computerele care

accesau informafiile spirgind coduri socotite cu infatuare drept impe-netrabile, la fotografiatul cu ajutorul unei br6tiri purtate nongalant la o

receplie, la inregistrarea unei convorbiri cu un inofensiv ac de pir, sau

uciderea unui inamic cu o umbrelS in vdrful cireia se afla o minusculS de

seringd cu otravS. O simplS impunsituri intr-o aglomeratie $i inamiculsfdrgea dupi doud ore in chinuri groaznice, firi micar sd $tie de la ce i se

trage. HotirSt lucru, epoca romantismului in spionaj se dusese.

P6ni c6nd avea si rispundi But no, it's a wonderful day, mai era ojumdtate de ori. lar la sfdrgituljocului, persoana care avea si-i dea parola

trebuia eliminat5. Ceea ce nu-i st6rnea nicio emolie. Doar gdndul ci asta

era ultimlui misiune ii provoca un sentiment de ugurare. inci pulin gitotul

sProNrlN ARSTTA 7

avea si se termine. Gata. Armele-n cui. Panoplia e deja fixati in perete.

Claudiu Ropan a obosit.Dar daci nici de data asta n-aveau s5-l lase sd piriseasci agenfia?

,,Hai, inci o ultimi misiune, Claudiu. Ultima, Ii-o jur5m. Numai tu ne pofiscoate din rahatul 5sta. Dupe care, ili strangi catrafusele, te poli retrage,uifide noi pentru vecie gi noi uitim de tine." Circulau legende despre spi-oni iegiti la pensie, care igi petreceau ultimii ani de viali intr-o binemeri-tati tihni, cu o identitate schimbatd, uneori gi cu o alti fizionomie,merg6nd la pescuit sau la v6n5toare, crescindu-;i nepolii sau cultiv6ndfloriin gridinS, citind cdrli de spionaj la gura sobei giamuz6ndu-se deineplia lor. Unii dintre ei se apucau chiar gi de scris, enervali de falsitateadin astfel de romane, dar pe cei care reu$eau sd obtind un succes eclatantii numirai pe degete, semn indubitabil cd fabuloasa experienlS in dome-niu nu era suficienti dacd nu aveau 5i talent literar. Personal nu intdlnisepe niciunul dintre ace5ti fericiti lisali la vatr5. Poate ci erau foarte bineprotejati in vigiunile unde se ascunseserd. Uneori, insi, ii venea sd creadiin vorbele unuia dintre putinii apropiafi, Sabin Predeleanu, mentorul lui,care odatd, la o biut5, ugor amefit, i-o spusese pe gleau, r6z6nd amar:

,,Bitr6ne, din meseria noastrd nu se iese c6nd !i se nizare. Nu scapi cuuna, cu doud. Chiar daci ai fi intr-un scaun de paralitic jigodiile astea nuse sinchisesc gi-[i cer si-ti pui pielea in saramuri pentru ele. E cel mai al

dracului sistem Ssta in care ne-am inhdmat si tragem la jug. N-are mila. E

mai tare 5i dec6t noi gi, culmea, e mai tare gi dec6t barosanii care ne [in inles5. Nici ei nu-s liberi si facd tot ce le trdsne5te prin scufi[5." Nu era delocincurajator faptul ci Predeleanu avea cu vreo cinci ani mai mult decdt elgi, deci, $tia mai multe, era mai hdrgit in ale meseriei, uns cu toate unso-rile, un pehlivan pe care nu $tiai de unde si-l apuci, cu o mie de fele pen-tru o mie de situalii. $i-i mai era gi gef, adicd intr-o deplinS cuno$tinte decatJzl, mai aproape de Sfdnta-sfintelor, Taina-tainelor dintr-un domeniual primejdiei, al suspiciunii 5i al fricii continue.

Despre primejdii, frici 5i suspiciune Claudiu ar fi putut povesti la ne-sf6rgit dacd gi-arfi gisit un auditoriu cu gura cusuti ca si nu trincineascimaideparte. Degi nimeni nu poate sd priceapi dec6t dacd a triit pe pielea

8 GEORGE ARION

lui ce inseamnd si privegti mereu peste umdr, cu teama cuibdritd in sufletci ai o ,,umbr5" invizibilS, ce chinuitoare e o discugie cu un individ ne-cunoscut pe care vrei sa-l ademenegti cu bani pentru a-!i sluji cauza, firdsd gtii dacd nu cumva e doar o,,nadd" intinsi abil de ,,ceilallii ce gdnduriiti trec prin cap in timp ce cotrobeiegti la lumina unei lanterne-creion prindocumentele dintr-o clddire in care te-ai strecurat in toiul noptii, ingelAndvigilenfa paznicilor, ce simli cdnd asupra ta e alintit un pistol 5i doar osclipire de moment te poate salva. Trecuse prin toate astea. Nu fuseseinsd niciodati arestat, supus vreunui interogatoriu incrucigat, sau torturat-,,cine se laudd cd rezistd la torturi e un dobitoc!", il incuraja ironic pre-

deleanu -, ca pe urmd, stors de toate informaliile pe care le delinea, sd fiearuncat ca o bucati de carne ins6ngerati pe lespezile vreunei inchisori,unde izbdvirea insemna moartea.

lgi alungi g6ndurile negre zic6ndu-gi ci, poate, el va fi unul dintrepulinii care vor reugi si pdcileasci sistemul. Nu-i pliceau niciv6ndtoarea,nici pescuitul, iar nepofi n-avea de crescut. Daci ar fi scdpat din chingilecare il tineau de doui decenii, i-ar fi plicut si cdlStoreascS, si se afle dinnou in 15rile prin care fusese, dar de data asta fdri vreo misiune, firi sd se

uite pe furi5 in stanga gi-n dreapta, ca si vadi dacd nu are vreo,,coditi".l-ar fi plScut si meargi hai-hui pe strizi, si-gi faci in sf6rgit prieteni, siviziteze muzee, si asiste la spectacole de teatru $i balet, la concerte cu in-terpretifaimogi, sd colinde libririigi sd cumpere cirfi, casete cu filme, dis-curi. Bani ar fi avut de cheltuialS. Micar in privinla asta sistemul fusesegeneros. Cu pulin noroc chiar 5i-ar putea indeplinivisul.

Potrivit obiceiului sdu, venise mai devreme ca si studieze terenul, sd

fie sigur ci nu i se intinsese vreo capcanS. Era primul client care urcasetreptele sdpate intr-o stdnci - de unde-o fi ajuns aici, intr-o mare de nisip?

- ale braseriei Caffe do Brasilde unde avea o panorami perfecti a staliuniiSharm el Sheikh. lntdlnirea trebuia si aibd loc fix la ora douisprezece. I se

spusese si a$tepte numai cinci minute. Daci persoana nu venea, trebuiasi plece imediat 5i si ceard instrucliuni de la mai marii lui. P6nd acum,insd, nu era nimic suspect. Niciun ucigag ghemuit dupi o tufd cu flori pur-purii - intr-o vreme le gtiuse numele -, niciun microfon agi[at in vreunul

sProNrlN AR$|TA 9

dintre palmierii cu scoa4a aseminitoare cu pielea elefanlilor bdtr6ni,

niciun gurd-casc5 interesat chipurile de reperele unui tdrdm exotic, dar

care de fapt si-i iscodeasci migcdrile.

Chelnerul, inci somnoros, il poftise sd ia loc la una dintre mesele con-

feclionate din rattan, deasupra cireia trona o umbrelS in patru culori -reclami la o bduturi indigeni cu un gust bizar. Nu pSrea si aibd chef de

vorbi. Nu-i spusese nici micar sabah-et-kheir- buni dimineala. ii aduse

ticut un ness-caff6 frapp6 gi o sticlS cu api minerali rece gi se indepdrtineauzit. BSnuia insd ci-l supravegheazi picotind dintr-un ungher, gata

si apari la primul semn, 5i s5-iindeplineasci orice dorinld.Birbatul i5i aprinse o ligard - chelnerul ii aduse cu aceleagi miScdri

lenege o scrumierd -, puse ziarul egiptean la loc ugor vizibil gi se agezi mai

comod pe bancheta acoperitd de mai multe straturide pleduri migilos

lesute, degi cu infSligare umila. igi dddu brusc seama cd erau aidoma celor

din lara in care se niscuse el. ,,Bunica le spunea leicere sau 1olici. Erau

peste tot in casa ei. Pe jos, pe paturi, pe pereti." $i-o aminti cum le lucra

la rizboiul de lesut instalat in hambar. Mici, g6rbovite, stdtea aplecatd

ore in gir deasupra lucrului, potrivind firele multicolore, inventdnd noi

modele, oftand din c6nd in c6nd, de parci truda la care se inhdma de

buni voie ii provoca 5i altceva dec6t bucurie.

M6ng6ie pledul pe care stetea, sorbind din paharulin care bdutura

incepea sd se incdlzeasci gi privi panorama. Oragul pirea cufundat in

letargie. Din pricina cildurii, aerul cipitase consistenli givibra ca o p6nzd

find de piianjen. Se pomeni gindindu-se ci totul era prins in plasa asta,

iar proprietarul ei stitea undeva, nevizut, la p6nd5, alegdndu-5i prada

asupra cireia si se repeadS. Vizavi, la pompele de benzinS, nu era nimeni.

Lucritorii se refugiaseri iniuntrul statiei. O femeie imbrdcat5 in haine eu-

ropene intri in cafeneaua italiand aflatS putin mai incolo. Pe striziletrasate ca nigte raze pornind de la poalele stdncii pe care se suise se zireaucativa turi$ti cu pilSrii pe cap colindind magazinele nduci[i de argiti,probabil dupd ultimele cumpirdturiinainte de plecarea din statiune. Doi

copii sfidau canicula gi zburau pe role pe o pisti de beton special ame-

najatS. Altul pedala din risputeri, aplecat pe ghidonul unei biciclete.

10 GEORGE ARION

Totugi, tolitrei dideau impresia cd de-abia inaintau. Un 5ir lung de taxiuri

a$tepta zadarnic vreo comandi. Ca sd-5i alunge plictiseala, c6[iva goferi

jucau table la umbra unor copertine. O pisici dormea sub un scaun uitatpe trotuar. Mai mulli biieficu Sorluri purtau tevi cu ceainice gi ceStide la

o dugheand la alta. Cu nigte ghiulele atarnate de picioare s-ar fi deplasat

mai sprinteni. Oric6t se str6duia, nu inregistra nicio legiturS intre putinele

acliuni pe care le inregistra; filmul desfigurat in fala ochilor lui era o suc-

cesiune de cadre disparate. Sharm el Sheikh zicea amortit de tempe-

ratura care deja atinsese 40 de grade.

Se uitd in zare unde se profilau crestele unor munliatdt de golagiinc6t

semdnau cu un decor de mucava, mai ales cd se ridicau de-a dreptul din

degert. Parci ni5te uriagi ii construiserd in joaci 9i ii abandonaserd

nemullumili, sau ii postasere ca pe ni$te santinele vigilente la marginea

pustiului din sudul Peninsulei Sinai. Se intrebd daci micar acolo era mai

rdcoare. Cu siguranld c5, pe misurd ce urcai, vipia se mai domolea, degi

n-ar fi putut jura ci pe pietroaiele din v64 scildate de soarele nemilos, nu

puteai s5-Ii prijegti nigte ochiuri. Oare in muntii igtia ii dictase Dumnezeu

poruncile lui Moise? Sd nu furi. Si nu ucizi. Si nu rdvneSti la femeia altuia...

Porunci pe care poate doar Moise le respectase. Cu siguranld ci nu aici se

petrecuse minunea.lgi propuse, totuSi, si verifice cu prima ocazie. Se mai

intrebd dacd n-ar trebui sd se simti emolionat in apropierea unor locuri

vizitate de Dumnezeu sub forma unui rug de foc. in sufletul lui uscat nu

descoperi nicio urmi de fior mistic. Avea insd o impresie ciudat6: dacd

n-ar fi zirit emblemele civilizatiei moderne, ar fi jurat c5, intr-o alte via15,

a mai poposit aici, sau chiar a triit, a suferit gi s-a bucurat pe aceste tir6-muri. Zdmbi inchipuindu-se imbricat ca un beduin, legdndndu-se pe o

cimili in fruntea unei caravane, cdutdnd o oazd sau o a5ezare. in orice

caz, ar fi fost mai in sigurantd. Sau, poate ci nu.

lgi arunci apoi privirea spre dreapta, unde apa golfului Naama, ca o

oglindi cu mii de falete sclipitoare, era pe alocuri de o culoare azurie, in-

ventatd parci special pentru acest loc de un pictor inspirat, care insi mai

experimentase pe anumite po4iuni 5i mirifice nuante de verde 9i de pur-

puriu. Cdteva bdrci cu pinze ii brizdau lent suprafala de un calm

sProNriNAR$|TA 11