sãptãmâna sãptãmâna fin medicalÃ · tii (stenoza mitralã), aterosclerozã, hta,...

FINWATCH

107

Farmacia pecare v-orecomandãm:

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VI � Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

EXEMPLARGRATUIT

3

EDITTORIAL

Sãptãmâna MEDICALÃ

Rudele pacien[ilor defunc[inu vor ]ti niciodat/

ragicele decese din spitale, anunþate ºi comentate în presa

ultimelor zile, sãptãmâni ºi luni sunt o consecinþã a haosu-

lui produs chiar de „reforma” spitalelor. Pentru cã nu se ur-

mãreºte sã se optimizeze activitatea acestora pentru bi-

nele pacientului. Se urmãresc cu totul alte obiective: sã se reducã

fondurile de salarii, sã se punã pacientul sã contribuie la costurile

serviciilor, sã se numeascã pe funcþii de conducere „politruci” devo-

taþi, chiar dacã sunt incompetenþi. Toate aceste mãsuri produc o

stare de nesiguranþã în rândul personalului medical, stare improprie

unei desfãºurãri normale a actului medical, care pot facilita chiar di-

verse „bâlbe” în exerciþiul funcþiunii. Medicul nu se mai poate baza

pe o salã de operaþii sau de tratament curatã. Nu mai poate dispune

de personal auxiliar devotat ºi dedicat. Nu va ºti dacã pânã la sfâr-

ºitul unei operaþii îi vor ajunge materialele medicale consumabile.

Atât medicii cât ºi asistenþii care formeazã o echipã medicalã nu vor

putea lucra în condiþii de siguranþã pentru pacient dacã spitalul nu le

asigurã un mediu bun de lucru ºi dacã sunt hãrþuiþi de diverse bruiaje.

Câte operaþii perfecte nu se soldeazã ulterior cu complicaþii dato-

rate infecþiilor sau nerealizãrii unui circuit eficient de recuperare a

bolnavului?

Acest lucru se ºtie dar nu se rezolvã. Degeaba se numesc comisii

dure de la minister, autoritãþi de sãnãtate publicã, colegii ale medici-

lor, ba chiar se sesizeazã parlamentul european pentru anchetarea

unor cazuri foarte triste de deces, parcã pentru a-ºi etala grija faþã de

om. Degeaba se anunþã mãsuri ºi pedepse exemplare ºi se incrimi-

neazã medicul. Rudele pacienþilor defuncþi nu vor ºti niciodatã cau-

zele decesului! Atâta timp cât adevãraþii vinovaþi sunt (direct sau indi-

rect) chiar cei care efectueazã cercetarea cazului, probele epidemio-

logice ºi anatomopatologice nu vor putea descoperi decât „þapi ispã-

ºitori”.

Sau, pãstrând atmosfera de anchetã judiciarã de roman poliþist

creatã de comisiile de cercetare a deceselor, acestea vin ºi întrerup

activitatea din spital, sigileazã totul, preleveazã probe, le analizeazã

la microscop ºi în final descoperã cine a apãsat pe trãgaci, dar nu

cine a ordonat crima! Astfel încât, perpetuându-se sistemul, existã

premize negre ca erorile medicale sã se repete!

��C/lin M/rcu]anu

T

CUPRINS

Punct de vedere 4

Recomandãri medicale 8

Nefrologie 6

Disfuncþia erectilã 8

Esteticã 11

Investigaþii medicale 12

Recuperare medicalã 17

Nutriþie 20

Pediatrie 22

Oncologie 24

Terapii naturale 25

Terapii complementare 26

Ayurveda 28

Unitãþi medicale 30

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::MEGAPress

EDITOR

4

PUNCT DE VEDERE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Lacrimile de la suprafaþa ocularã sunt drenateprintr-un sistem canalicular spre fosele nazale.Orificiul de deschidere în fosa nazalã poate fi

blocat parþial sau total de membrana Hassner, carenu s-a resorbit pânã la naºtere. În acest caz lacrimi-le stagneazã în sacul lacrimal, produc o inflamaþielocalã ºi stimuleazã secreþia de mucus.

Pãrinþii, de regulã, sesizeazã dupã 7-10 zile dela naºtere cã unul sau ambii ochi ai nou-nãscutuluiprezintã o secreþie ocularã de tip mucos sau muco-purulent, care determinã aglutinarea cililor ºi împie-dicã deschiderea pleoapelor la trezire. În timpul zi-lei, ochiul este lãcrimos, umed, poate prezenta se-creþie în exces, necesitând igienã localã frecventã,dar de regulã este alb, neinflamat, nedureros. Une-ori, acumularea în exces a secreþiilor în sacul con-junctival determinã dilataþia acestuia, care se ob-servã ca o tumefacþie spre baza nasului ºi sub pleoa-pa inferioarã. Compresia în aceastã zonã duce laevacuarea secreþiei mucopurulente prin punctele la-crimale situate în marginea pleoapelor.

Afecþiunea trebuie diferenþiatã de conjunctivi-tele neonatale (prin infecþie cu germeni materni încazul naºterii pe cale vaginalã: gonococ, chlamidia)de o altã cauzã de lãcrimare la nou-nãscut (glauco-mul congenital).

Evoluþia poate fi de lungã duratã, pe parcursula câtorva luni, cu perioade de remisie parþialã, încare secreþia ocularã e minimã, persistând o lãcri-mare excesivã în condiþii de vânt sau aer rece. Oremisie spontanã completã s-a constatat, în 90%din cazuri, pânã la vârsta de un an. Totuºi, cazuriletrenante cu repetate suprainfecþii ºi secreþii oculareabundente sau dilataþia sacului lacrimal au ºanseminime de remisie spontanã, astfel încât amânareapânã la vârsta de un an a dezobstrucþiei prin sondaj

local, devine supãrãtoare ºi frustrantã atât pentrucopil cât ºi pentru pãrinþi.

Mãsuri locale de tratament:� masajul asupra sacului lacrimal ºi pãrþii late-

rale a nasului instituit rapid ºi corect efectuat poategrãbi rezolvarea spontanã a obstrucþiei;

� îndepãrtarea secreþiilor purulente, utilizândºervetele special impregnate cu antiseptic, uºurea-zã sarcina mamei ºi asigurã confortul copilului;

� tratamentul local antibiotic are ca scop re-zolvarea suprainfecþiei ºi dispariþia secreþiilor muco-purulente. De cele mai multe ori, pãrinþii sunt nelã-muriþi de faptul cã problema nu s-a rezolvat dupãmultiple tratamente locale cu picãturi, în schimbmasajul local poate fi ignorat sau incorect efectuat.

Sondajul canalului lacrimal este o mãsurã tera-peuticã ce are ca scop permeabilizarea canalului la-crimal prin perforarea obstacolului (membrane,stricturi), utilizând o sondã cu vârf bont. Decizia pri-vind momentul oportun al sondajului se face dife-renþiat, în funcþie de simptomatologia pacientului,gravitatea suprainfecþiilor, frecvenþa tratamentelorefectuate sau a încercãrilor anterioare de dezob-strucþie prin sondaj, astfel încât unele cazuri nece-sitã rezolvare înainte de vârsta de 6 luni a copilului.Recidiva dupã primul sondaj este mai frecventãcând acesta se efectueazã tardiv dupã vârsta de 6luni, din cauza inflamaþiei îndelungate a mucoaseicanalului lacrimal, care determinã refacerea stric-turilor ºi reapariþia simptomatologiei. În cazul recidi-vei, uneori e necesarã introducerea unui tub sili-conic în canalul lacrimo-nazal, care permite men-þinerea deschisã a acestuia, asigurând un flux nor-mal al lacrimilor ºi vindecarea completã a mucoaseiinflamate. Tubul de silicon se extrage dupã un inter-val de 2-3 luni, în care nu produce disconfort.

Dr. Gabriela BirleaClinica deOftalmologie Oftapro

Obstruc[ia canalului lacrimo-nazal la sugari

Obstruc[ia canalului lacrimo-nazaleste o afec[iune des \nt`lnit/

\n cabinetul medicului oftalmo-pediatru , inciden[a sa \n r`ndul

nou-n/scu[ilor fiind \ns/ sub 10%.

5

PUNCT DE VEDERE


Retina (fundulde ochi) esteunul dintre þe-

suturile cele maisensibile la ische-mie din întreg orga-nismul.

Accidentele vas-culare oculare la ni-velul circulaþiei reti-niene reprezintã ourgenþã oftalmolo-gicã majorã. Se pot grupa în obstrucþia arterei cen-trale a retinei (OACR) ºi în obstrucþia venei centralea retinei (OVCR) sau a ramurilor lor.

Cauza este migrarea ºi fixarea unui embol (co-lesterol, calciu, fibrinã) în circulaþia retinianã cu opri-rea ei definitivã, fãrã posibilitate de circulaþie cola-teralã (vasele retinei sunt terminale). Cu alte cu-vinte, un vas de sânge se poate rupe, pot apãreahemoragii ºi edem retinian, pânã la decolorare papi-larã (atrofie de nerv optic).

Pacientul se prezintã la oftalmolog cu pierderebruscã ºi nedureroasã a vederii, care poate sãajungã pânã la absenþa percepþiei de luminã, la unsingur ochi. Scãderea vederii uneori poate fi prece-datã de momente de aºa-numita amaurozã fugace,adicã de pierdere unilateralã tranzitorie ºi de scurtãduratã (câteva minute) a vederii, prin migrarea unuitrombus sau spasm vascular.

La efectuarea unui consult oftalmologic completcare presupune aprecierea acuitãþii vizuale, mãsu-rarea tensiunii intraoculare ºi examinarea funduluide ochi, specialistul poate sã ajungã uºor la diag-nosticul corect. Efectuarea investigaþiilor paraclinicedupã caz, pot fi de real folos; se poate recomandãefectuarea unui câmp vizual, a unei tomografii ma-culare sau o angiofluorografie retinianã.

Mecanismul de producere este unul sistemic, le-gat de bolile carotidiene, bolile cardiace, valvulopa-tii (stenoza mitralã), aterosclerozã, HTA, coagulopa-tii, vasculite, iar factori de risc sunt: diabetul zaha-

rat, fumatul, vârsta peste 50 ani, dislipidemii, coles-terol crescut, sedentarismul etc.

Conduita terapeuticã este interdisciplinarã ºireprezintã urgenþã absolutã, fãcând abstracþie defaptul cã pacientul ajunge târziu la medic (leziuneaocularã este ireversibilã dupã 90 de minute). Se potfolosi, dupã caz ºi dupã consult cardiologic, antia-gregante plachetare, anticoagulante, fibrinolitice, iardacã presiunea intraocularã este crescutã, diureticeºi betablocante local, precum ºi tratament laser (fo-tocoagulare retinianã).

Pe termen lung se recomandã tratament profi-lactic, atât local cât ºi general, pentru prevenireacomplicaþiilor cum ar fi glaucomul secundar ºi urmã-rirea ochiului congener.

�� Dr. Grigorios TriantafyllidisMedic specialist oftalmolog

Clinica de oftalmologie Ama Optimex,Bucure]ti

Accidentele vasculare oculare

A]a cum termenul de accident vascular cerebral sau de infarct miocardic audevenit deja de notorietate din cauza simptomatologiei severe, nu trebuie s/

uitam c/, prin mecanism asem/n/tor (ocluziv), ochii no]tri pot s/ sufere.

6

NEFROLOGIE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Ce este hepatita viral/?Cauzele inflamãrii ficatului pot fi virale ºi nevirale

(alcool, medicamente, infecþii puternice, autoimunitate,boli ereditare). Majoritatea persoanelor însã, când segândesc la hepatitã, au în minte formele virale aleafecþiunii. HHeeppaattiitteellee vviirraallee sunt cauzate de mai multetipuri de virusuri, fiind contagioase ºi afectând întregulorganism, dar suferinþa se manifestã cu predilecþie lanivelul ficatului. Cele mai frecvente forme de hepatitãsunt cu virus hepatitic de tip A, B ºi C. La pacienþii dia-lizaþi formele de hepatitã B ºi C sunt cele mai frecventeºi impun o serie de mãsuri suplimentare de respectarea igienei ºi dezinfecþiei în centrul de dializã.

Cum se transmite hepatita viral/?Calea de transmitere a hepatitelor diferã:� Hepatita A - prin „mâini murdare“ sau „ali-

mente contaminate“ de un om bolnav, conducte de-fecte;

� Hepatita B - prin sânge sau instrumente con-taminate cu sânge, proceduri stomatologice, mani-chiurã, piercing etc.;

� Hepatita C - prin produse de sânge sau instru-mente contaminate cu sânge, contact sexual neprote-jat sau prin transfuzii de sânge.

Persoanele cele mai expuse la produsele de sân-ge sunt cele cu insuficienþã renalã cronicã, cu trans-plant, hemofilie etc.

Preven[ia hepatitei virale la pacien[iihemodializa[iDeoarece hepatitele B ºi C se transmit prin sânge

sau derivaþi ai sângelui contaminat, pacienþii hemo-dializaþi reprezintã un grup cu risc înalt de infecþie,motiv pentru care este foarte important ca în centrelede dializã sã se acorde mmaarree aatteennþþiiee pprreevveenniirriiii ccoonnttaa--mmiinnããrriiii ccuu vviirruussuurriillee hheeppaattiiccee, fiind imperioasã res-pectarea standardelor de curãþenie, pentru eliminareariscurilor de infecþie.

O modalitate principalã de transmitere a virusu-rilor hepatici este cea îînnccrruucciiººaattãã,, ddee llaa ppaacciieenntt llaappaacciieenntt. În centrul de dializã trebuie dezvoltate o seriede proceduri specifice în vederea prevenirii contami-nãrii încruciºate:

� seturi individuale, de unicã întrebuinþare, pen-tru conectare ºi deconectare la aparatul de dializã;

� soluþii dezinfectante foarte eficiente pentrutoate suprafeþele (pat, mobilier, paviment, aparaturã);

� dezinfecþia aparatelor dupã fiecare ºedinþã detratament;

� pacienþi separaþi în funcþie de statusul viral(grupe de pacienþi care au deja hepatita de tip Bsau C);

� personal medical vaccinat, dedicat pentru fie-care grupa de pacienþi.

O metodã de asemenea foarte importantã de pre-venire a hepatitei B este vvaacccciinnaarreeaa, care asigurã pro-tecþie împotriva îmbolnãvirii pentru o perioadã de 5-7ani. În centrele Fresenius se asigurã vaccinarea gra-tuitã împotriva hepatitei B tuturor pacienþilor aflaþi înprogram de dializã peritonealã sau hemodializã. Tra-tamentul insuficienþei renale prin hemodializã presu-pune nu doar existenþa unor maºini ºi echipamenteperformante, ci ºi respectarea standardelor de igienãºi de calitate, precum ºi o echipã medicalã nu doarprofesionistã, ci ºi responsabilã faþã de pacienþi, pen-tru ca viaþa pacientului dializat sã fie una sigurã.

De re[inut!Foarte multe cazuri de hepatitã nu sunt depistate

la timp deoarece afecþiunea nu prezintã simptome încazul tuturor pacienþilor, astfel cã analizele anuale auun rol vital în descoperirea hepatitei.

Dr. Mihaela Baciu,Manager Servicii Pacien[i,Fresenius Nephrocare Rom`nia,0723.550.123; [email protected]

Preven[ia hepatitei virale la pacien[iihemodializa[i

��Hepatita este afec[iunea ficatuluimanifestat/ prin prezen[a unor

celule inflamate la nivelul acestuiorgan, din cauza infect/rii cu viru]i.Dac/ inflama[ia dureaz/ mai pu[inde 6 luni, hepatita este acut/, dardac/ ficatul nu se vindec/ \n acestinterval de timp, hepatita devinecronic/.

11

ESTETIC?


Am pus ccââtteevvaa îînnttrreebbããrrii unor experþi ºi iatã rãs-punsurile:

�� CCee eessttee ddee ffaapptt aacciidduull hhiiaalluurroonniicc??Este o substanþã care existã în mod natural în

corp ºi ajutã la hidratarea ºi volumizarea pielii, dareste distrus în 1-2 zile. Este utilizat pentru tratamenteestetice, dar se injecteazã ºi în articulatiile afectate deartritã, pentru a uºura miºcãrile, ca ºi în intervenþii chi-rurgicale la ochi.

�� CCââtt dduurreeaazzãã pprroocceessuull ddee iinnjjeeccttaarree ??Doar 15-20 de minute, dar trebuie sã consultaþi

medicul înainte de tratament.�� PPrroocceedduurraa eessttee dduurreerrooaassãã??Consistenþa negranularã a gelului din Juvederm

ULTRA îi permite medicului sã-l administreze cu uºu-rinþã ºi blândeþe. Lidocaina din compoziþia sa, 0,3%,reduce durerea de injectare.

�� VVooii oobbsseerrvvaa ddiiffeerreennþþaa iimmeeddiiaatt??Da, rezultatele estetice se pot remarca imediat

dupã ce ºedinþa se încheie. �� TTrreebbuuiiee ssãã––mmii iiaauu oo zzii lliibbeerrãã ddee llaa sseerrvviicciiuu??Deloc! Puteþi programa ºedinþa în timpul pauzei

de prânz ºi apoi puteþi reveni imediat la rutina zilnicã.�� EExxiissttãã eeffeeccttee sseeccuunnddaarree??Medicul vã poate informa despre aceste efecte.

Dupã injectare poate apãrea o uºoarã înroºire/um-

flare/invineþire în zona injectatã, dar de scurtã duratãºi se pot masca uºor cu fardul obiºnuit. Dar, nu ezitaþisã contactaþi medicul în cazul, puþin probabil, cã aces-te reacþii dureazã mai mult de o sãptãmânã sau dacãapar alte efecte secundare! Trebuie avut în vedere cãtoate procedurile de injectare a pielii implicã un oare-care risc de infecþie.

�� CCââtt ttiimmpp vvoorr dduurraa eeffeecctteellee bbeenneeffiiccee??Depinde de mai mulþi factori: vârsta; zona injec-

tatã; cantitatea de Juvederm ULTRA injectatã; calita-tea pielii; modul de viaþã; starea de sãnãtate.

Dar, Juvederm este singura familie de materialede umplere dermicã pe bazã de acid hialuronic apro-batã de US FDA pentru corectarea ridurilor ºi a cutelormedii-severe pentru o perioadã de pânã la un an.

�� TTrreebbuuiiee ssãã ccuunnoosscc aannuummiittee aassppeeccttee îînnaaiinnttee ddeettrraattaammeenntt??

Este bine ca timp de câteva zile înainte de injec-tarea cu Juvederm ULTRA sã evitaþi aspirina sau altemedicamente nonsteroidale ºi antiinflamatoare (cuefect analgezic, antipiretic ºi antiinflamator), ceea ceva reduce riscul de învineþire/sângerare a locului injec-tat.

�� CCâânndd vvooii ppuutteeaa ccoonnttiinnuuaa ccuu oo nnoouuãã iinnjjeeccþþiiee??Mulþi pacienþi doresc injectãri de rectificare, pre-

cum ºi injectãri repetate pentru a-ºi pãstra aspectul.Consultaþi-vã cu medicul asupra acestui aspect!

Veþi primi ºi un pasaport de frumuseþe JuvedermULTRA pentru a þine evidenþa tratamentelor urmate.

�� AAmm aauuzziitt ººii ddee aallttee mmaatteerriiaallee ddee uummpplleerree ddeerr--mmiiccãã.. DDee ccee eessttee JJuuvveeddeerrmm UULLTTRRAA aattââtt ddee ssppeecciiaall??

Este SINGURA familie de materiale de umplere pebazã de acid hialuronic aprobatã în SUA pentru corec-tarea ridurilor ºi cutelor medii-severe pentru o perioa-dã de pânã la un an.

Gama Juvederm ULTRA conþine gel de consistenþãnegranularã care curge cu usurinþã în piele, oferind unaspect ºi o senzaþie de netezime ºi naturaleþe.

Majoritatea celorlalte materiale de umplere der-micã pe bazã de acid hialuronic sunt nisipoase ºi au oconsistenþã granularã.

Iubi[i-v/ pielea! (IV)

ªªttiiaaþþii ccãã……..Pielea se reînnoieºte la intervale de aproxima-

tiv 27 de zile?Îmbãtrânirea vizibilã a pielii începe cam la vârs-

ta de 25 de ani?Principalul factor de îmbãtrânire a pielii este ex-

punerea solarã?80% din razele solare penetreazã norii uºori?Dacã vã aflaþi afarã la soare ºi umbra dumnea-

vostrã este mai micã decât dumneavoastrã, sunteþimai expus(ã) la arsuri provocate de soare?

Alþi factori zilnici care pot provoca îmbãtrânireapielii sunt sãpunurile aspre, bãile lungi ºi fierbinþica ºi duºurile fierbinti?

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

12

INVESTIGA{II MEDICALE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

CCaallccuullaarreeaa ssccoorruulluuii ddee ccaallcciiuu este o investigaþieCT a cordului, nativ, fãrã administrare de con-trast iodat, prin care se detecteazã plãcile de

aterom ce conþin calciu de la nivelul arterelor co-ronare. Este dealtfel singura metodã de diagnosti-care a acestora.

Ea se recomandã pentru bãrbaþii cu vârstecuprinse între 45 ºi 70 ani, pentru femeile de 55-70ani, persoane cu antecedente familiale de boli coro-nariene, fumãtori, persoane cu diabet zaharat, hi-pertensivi, supraponderali, sedentari ºi pentru ceicare au un nivel de stres crescut. Este total contra-indicatã pentru femeile însãrcinate, pentru celecare au suferit o intervenþie chirurgicalã tip by-passsau cele care au un ritm cardiac mai mare de 90-95bãtãi pe minut.

CCoorroonnaarrooggrraaffiiaa CCTT este o metodã noninvazivãde evidenþiere a arterelor coronare, care nu se aflãîn competiþie cu coronarografia. Trebuie vãzutã înspecial ca o metodã de triere a pacienþilor cu dureriacute toracice ºi îndrumarea lor fie spre tratamentconservator, fie spre terapii invazive.

Este o metodã de screening la pacienþii cu riscpentru dezvoltarea unei afecþiuni cardiovasculare(diabet zaharat, cei care provin din familii cu istoriccoronarian etc.) ºi este totodatã o metodã rapidã deexcludere a unei afecþiuni a arterelor coronare lapacienþii cu dureri toracice nonanginale sau la fe-meile cu angina atipicã.

Aceastã metodã permite evaluarea cu o acu-rateþe de 98% a grafturilor arteriale sau venoase,examinarea CT fiind, din acest punct de vedere,superioarã examinãrii RM pentru descrierea mor-fologiei arterelor coronare sau a eventualelor ano-malii.

Examenul nu dureazã mai mult de 30 de mi-nute, scanarea propriu-zisã a cordului fiind practicrealizatã în 5 secunde, permite efectuarea unor sec-þiuni foarte fine, 0,625 mm, ºi are o rezoluþie spa-þialã foarte bunã.

CCoorroonnaarrooggrraaffiiaa CCTT eessttee oo mmeettooddãã iieeffttiinnãã,, rraappiiddãã,,nnoonniinnvvaazziivvãã ((ººii ddeeccii ccuu oo mmoorrbbiiddiittaattee ssccããzzuuttãã)),, ccaarreennuu nneecceessiittãã ssppiittaalliizzaarree ººii ccaarree ppeerrmmiittee vviizzuuaalliizzaarreeaaaattââtt aa lluummeennuulluuii ccââtt ººii aa ppeerreeþþiilloorr aarrtteerriiaallii,, uuttiillãã ppeenn--ttrruu ssttaabbiilliirreeaa tteerraappiieeii llaa ppaacciieennþþiiii ccuu rriisscc ssccããzzuutt ssaauummooddeerraatt ddee bbooaallãã ccoorroonnaarriiaannãã..

Atât examenele CT cât ºi RM cardiace trebuiesã devinã parte integrantã în munca de echipã lapacienþii care suferã de afecþiuni coronariene, alã-turi de alte metode de diagnostic (ECG, probe deefort, coronarografie etc.), ºi nu sã le înlocuiascã..

www.CentrulMedicalFocus.ro

Coronarografia CT

Computerul tomograf VCT 64 slice,singurul din Rom`nia, la ora actual/,permite efectuarea de examenerapide (scanarea cordului se face \n5 secunde), cu doze mici de iradiere,sec[iuni sub[iri p`n/ la 0,5 mm,asigur`nd \n acest fel precizie \n stabilirea diagnosticului ]i o bun/caracterizare a leziunilor foarte mici.Acest tip de aparat permite, pel`ng/ efectuarea examenelor standard, efectuarea examenelor detip angio CT pentru toate tipurile deregiuni ale corpului (cap, g`t,torace, artere pulmonare - p`n/ lasubsegmentarele de ordin V, sauartere periferice) examene cardio ]icoronaro CT, calcularea scorului decalciu, colonoscopie virtual/ etc.

14 Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

TTeessttuull TTOORRCCHH determinã prezenþa ºi titrul însânge a anticorpilor specifici de tip IgG ºi IgM,care apar ca rezultat al infecþiei cu o serie de

agenþi patogeni precum: ttooxxooppllaassmmaa (T); aalltteellee (other-O): sifilis, HIV, virusul Epstein–Barr, varicela, parvovirusB19, oreion, hepatita B; RRuubbeellllaa (R); CCiittoommeeggaalloovviirruuss(C) ºi VViirruussuull HHeerrppeess ssiimmpplleexx (H).

Se recomandã ca testul TORCH sã se efectueze înperioada preconcepþiei ca un test de screening pentrua putea evalua momentul infecþiei ºi gradul de imuni-tate al viitoarei mame. Riscul infectãrii fãtului ºi a ma-nifestãrii bolii depind de momentul în care a avut locinfecþia mamei în timpul sarcinii, gradul de imunitateal mamei ºi vârsta fãtului în momentul în care a avutloc transmiterea infecþiei la fãt (seroconversia). Dacãinfecþiã a avut loc cu 6-9 luni înainte de a rãmâne în-sãrcinatã, organismul a dezvoltat imunitate la ea ºi, deregulã, nu existã riscul de a o transmite la fãt decâtdacã mama are un sistem imunitar slãbit ºi astfel poa-te dezvoltã o nouã infecþie activã. Infecþia primarã amamei în cursul sarcinii prezintã cel mai mare grad derisc pentru o infecþie congenitalã, însã nu în toate ca-zurile de infecþie maternã existã ºi afectare intra-uterinã a fãtului. Transmiterea materno-fetalã prezintãconsecinþe grave asupra fãtului, aceasta realizându-seprenatal - prin trecerea de cãtre virus a barierei pla-centare, perinatal - prin contactul nou-nãscutului cusângele ºi secreþiile mamei ºi postnatal- prin alãptare.

Cele mai frecvente manifestãri clinice ale infec-þiilor cu virusurile din grupul TORCH sunt: retardul dedezvoltare al fãtului, malformaþii fetale, avort spontan,naºtere prematurã, sindromul mononucleozic (febrã,adenopatie, splenomegalie, anginã), afectarea anumi-tor organe (ficat, splinã, ochi, inimã), afectarea siste-mului nervos central, boli respiratorii prelungite lacopii.

TTooxxooppllaassmmoozzaa este o infecþie cauzatã de unparazit numit Toxoplasma gondii. Infecþia cu T. gondiicontractatã în afara sarcinii este de obicei asimpto-maticã. Dacã infectarea mamei are loc în primul tri-mestru de sarcinã, transmiterea infecþiei la fãt se pro-

duce în cazuri rare, însã efectele asupra fãtului suntsevere, producându-se fie avort spontan, fie moarteanou-nãscutului. În cazul în care fãtul supravieþuieºte,acesta poate prezenta malformaþii grave sau retardmintal. Riscul de a transmite infecþia fãtului este maimare în al doilea ºi al treilea trimestru de sarcinã,efectele asupra fãtului fiind mai puþin severe, iar copiiisunt de regulã asimptomatici la naºtere, manifestândsimptomele bolii pe parcursul vieþii .

VViirruussuull cciittoommeeggaalliicc este un membru al familieiHerpesviridae, infecþia cu acest virus determinândsindroame proteiforme atât la copil cât ºi la adult. In-fecþia cu virusul citomegalic este frecvent asimptoma-ticã la indivizii imunocompetenþi, 70-90% din popu-laþia adultã având anticorpi faþã de infecþia cu CMV.Infecþia se manifestã într-o formã gravã la indivizii imu-nodeprimaþi (infectaþi cu HIV etc.) ºi la nou-nãscuþii lacare CMV poate induce un sindrom congenital cuevoluþie fatalã.

VViirruussuull hheerrppeettiicc este un al membru al familieiHerpesviridae. Virusurile herpetice sunt virusuri ADNcare posedã proprietãþi biologice de latenþã ºi reac-tivare. Infecþia survenitã la nou-nãscut în timpul naº-terii de la o mamã cu herpes genital este extrem deseverã, putând duce pânã la decesul acestuia, înacest caz recomandându-se naºterea prin operaþie ce-zarianã.

RRuubbeeoollaa este o boalã contagioasã extrem de peri-culoasã dacã este contractatã în timpul sarcinii, maiales în primul trimestru, pentru majoritatea gravidelorexistând un risc mare de avort spontan, iar celelalteputând naºte copii cu malformaþii congenitale extremde grave. Este recomandatã vaccinarea înainte deconcepþie pentru acele femei care nu au fost vacci-nate în copilãrie. Pentru femeile care au fost vaccinatesau au facut boala în copilãrie, riscul de a contacta ºitransmite virusul în timpul sarcinii este extrem de mic.

În cazul în care se stabileºte prezenþa unei infecþiicu unul dintre agenþii patogeni din grupul TORCH,medicul va decide conduita ulterioarã, pentru uneleinfecþii recomandându-se pãstrarea sarcinii ºi efec-tuarea unui tratament specific, iar pentru altele, avor-tul terapeutic.

M/d/lina B/dilaBiochimist specialistGenetic Lab

INVESTIGA{II MEDICALE

Testul Torch

17

RECUPERARE MEDICAL?


Osteoartrita reprezintã inflamaþia unei articulaþii.Procesul inflamator este urmat de deteriorarea trep-tatã a cartilajului care acoperã osul unei articulaþii,începând procesul de uzurã. Osteoartrita apare odatãcu înaintarea în vârstã, fiind condiþionata genetic saude o serie de factori printre care ºi traumatismeleminore ºi repetitive, suprasolicitarea articulaþiei sautraumatisme severe, în context profesional, casnic saula sportivi.

În urma acestui proces, osul acoperit de cartilaj în-cepe sã se îngroaºe ºi sã se deformeze, ceea ce con-duce la limitarea mobilitãþii articulaþiei respective.Când este afectatã o singurã articulaþie se numeºtemonoartritã, când sunt afectate douã, trei sau patruarticulaþii e vorba de oligoartritã, iar dacã procesul in-flamator intereseazã mai mult de patru articulaþii,diagnosticul este de poliartritã.

Osteoartrita poate fi descrisã global ca fiind ver-tebro-perifericã. Se numesc acropoliartrite sau artriteperiferice artritele care afecteazã articulaþiile distaleale membrelor (coate, genunchi, mâini, picioare, de-gete); poliartritele rizomelice sunt artritele care afec-teazã în principal articulaþiile centurilor (umãr, ºold) iarspondilartropatiile presupun artritele membrelor carese asociazã atingerilor inflamatorii ale coloanei verte-brale sau ale articulaþiilor sacro-iliace. Spondilodiscar-troza reprezintã, de asemenea, afectarea diferitelorsegmente vertebrale sau a celor aparþinând bazinului.

Osteoartrita poate urma unui puseu acut. O artritãcare dureazã mai multe luni se numeºte cronicã. Simp-tomatologia artritei se caracterizeazã prin dureriadesea nocturne care pot trezi bolnavul. Dimineaþa,articulaþiile îºi regãsesc mobilitatea doar dupã o pe-rioadã de încãlzire, a cãrei duratã constituie un bunmartor al gradului de inflamaþie. Se defineºte astfelredoarea matinalã. Local, tegumentul roºu sau chiarviolaceu, aratã cã articulaþia este adesea umflatã, înparte din cauza unei efuziuni de lichid sinovial.Analiza acestuia, dupã prelevarea prin puncþionareaarticulaþiei, permite confirmarea caracteruluiinflamator al bolii ºi cãutarea germenului patogen saua microcristalelor. La nevoie, poate fi realizatã, subanestezie locoregionalã, o biopsie a membraneisinoviale combinatã cu o artroscopie, care permitecontrolul vizual direct al articulaþiei suferinde.

Unele artrite inflamatorii aseptice pot antrenadeformaþii sau distrugeri articulare, necesitând uneorio artroplastie (înlocuirea articulaþiei cu o protezã) poa-te chiar o artrodezã (fuzionarea chirurgicalã a oaselorarticulaþiei). Tratamentul artritelor septice trebuie sãfie precoce, deoarece leziunile osului ºi cartilagiilor,consecutive acþiunii germenului, pot deveni ireversi-bile în câteva zile. Este recomandabil un repaus de câ-teva zile, cu imobilizarea articulaþiei sau articulaþiilor.

Osteoartrita este o boalã inflamatorie evolutivã aarticulaþiilor, ducând în timp la distrugerea acestora ºiscãderea mobilitãþii pânã la imobilizarea completã.Afecteazã în general persoanele în vârstã, cu o frec-venþã mai mare la femei, dar existã ºi o formã de ar-tritã reumatoidã juvenilã, care afecteazã copiii.

Cauzele producerii artritei sunt multiple, dar nusunt pe deplin cunoscute. Persoanele afectate de ar-tritã au o predispoziþie geneticã la a face boala, orga-nismul producând anticorpi ºi distrugând articulaþiile(prezenþa factorului reumatoid în sânge, anticorp spe-cific). O altã cauzã o reprezintã infecþiile cu streptococ,riscul fiind mai mare dacã acestea sunt contactate încopilãrie. Organismul produce anticorpi pentru a dis-truge microbul, dar în acelaºi timp aceºtia distrug ºiarticulaþiile, pot afecta inima sau rinichii, caz în careputem vorbi de un reumatism poststreptococic; iden-tificarea anticorpului specific în sânge (ASLO) denotãprezenþa streptococului beta-hemolitic în organism.Sunt implicate ºi unele virusuri sau factori de mediu(frig, umezealã), schimbãrile de vreme accentuânddurerile. Prinde în general, articulaþiile mari. În timp,articulaþia va deveni imobilã, dureroasã ºi se vadeforma. Evoluþia este progresivã. Primul semn deboalã este durerea articularã, având o caracteristicãde simetrie (de exemplu, durerea se resimte la ambiiumerii, sau ambii genunchi), însã durerea nu este spe-cificã artritei, ea putând fi asociatã ºi cu alte afecþiuni.Evoluþia poate fi acutã sau cronicã, ducând lapierderea mobilitãþii articulare la miºcãri simple, pre-cum capacitatea de prindere cu mâinile sau de a urcascãrile, ori la paralizii ale nervilor, cu senzaþia defurnicãturi în degete.

Osteoartrita

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289

18

RECUPERARE MEDICAL?

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Când vorbim despre durerea de spate în general,vorbim de simptome (care sunt subiective) ºi nudespre ce anume cauzeazã aceastã durere. Aceastãdurere poate fi localizatã la nivel cervical, toracic saulombar.

Medicamentele analgezice ºi anti inflamatoaresau masajul nu sunt decât un remediu temporar, „desuprafaþã“. Aceste tratamente nu rezolvã cauza caregenereazã simptomele.

Durerea de spate este o afecþiune musculosche-letalã care poate fi:

� de natura mecanicã (atunci când muºchii, ten-doanele ºi ligamentele nu lucreazã bine împreunã);

� de naturã ortopedicã (atunci când este implicatun traumatism sau o malformaþie);

� de naturã reumaticã (atunci când este impli-catã o boalã inflamatorie cu sufixul - itã, sau o boaladegenerativã cu sufixul - ozã);

� de naturã neurologicã (atunci când structurilenervoase sunt lezate de celelalte structuri).

Prima opþiune în alegerea unui medic specialisttrebuie sã fie medicul de Recuperare Medicalã. De ce?

Pentru cã Recuperarea Medicalã se intersecteazãcu mai multe discipline medicale. Adicã, pacienþii tra-taþi de acestã specialitate sunt pacienþi din secþiile deortopedie, reumatologie, neurologie.

Expertiza unui medic de recuperare acoperã afec-þiuni din mai multe specialitãþi, iar imaginea privind pa-cientul este una de ansamblu.

Soluþiile terapeutice sunt noninvazive, nu necesitãinternare, se fac în serii consecutive de pânã la 10 ºe-dinþe, iar durata medie a unei ºedinþe de recuperareeste de 30-40 de minute.

Aceste sedinþe de recuperare se pot compune dinkinetoterapie sau gimnasticã medicalã, fizioterapie(biostimulare laser, ultrasunet), hidroterapie ºi masajterapeutic.

Cea mai întâlnitã durere de spate este durerealombarã. Coloana lombarã suportã toatã greutateapãrþii superioare a corpului (plus greutatea obiectelorpe care le transportãm) ºi este supusã unei tensiunipermanente mai ales când ne aplecãm sau ne rã-sucim.

Echipa Recumed021 319 34 30

Durerea de spate

20

NUTRI{IE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

ATHERO STOP, O combina[ie 100%natural/ ]i unic/ de fitosteroli, extremde eficient/ \mpotriva colesterolului

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. În astfel de situaþii este mai bine

sã utilizezi suplimente nutritive cu rezultate documen-tate ºi de la companii care îºi pot susþine afirmaþiilefãcute la adresa produselor pe care le au(www.chemomed.ro).

AtheroStop este un astfel de supliment nutritiv110000%% nnaattuurraall pprroodduuss îînn JJaappoonniiaa,, ccee ccoonnþþiinnee oo ccoommbbii--nnaaþþiiee uunniiccãã ddee ffiittoosstteerroollii ((beta-sitosterol, campesterol,stigmasterol, brassicasterol) ºi este probabil cel maieficient supliment nutritiv natural ce rreedduuccee aabbssoorrbbþþiiaaccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,, eesseennþþiiaall îînn ooppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluu--

lluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn oorrggaanniissmm ººii eelliimmiinnaarreeaa ccoolleess--tteerroolluulluuii ddeeppuuss ppee vvaasseellee ddee ssâânnggee..

ÎÎnn aabbsseennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr,, ccoolleesstteerroolluull eessttee aabbssoorrbbiittddiinn cceelluulleellee ssuuppeerriiooaarree aallee iinntteessttiinnuulluuii ssuubbþþiirree ººii ttrraannss--ffeerraatt îînn ssâânnggee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull aacciizziilloorr bbiilliiaarrii..

ÎÎnn pprreezzeennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr aacceeaassttãã aabbssoorrbbþþiiee eesstteeiinnhhiibbaattãã.. Fitosterolii se lipesc aºa de tare de acizii bi-liari (interferã cu solubilizarea structurii micelare acolesterolului în intestine) astfel încât ccoolleesstteerroolluull nnuummaaii ppooaattee ffii aabbssoorrbbiitt ddeeccââtt ppaarrþþiiaall. Colesterolul neab-sorbit este excretat (eliminat).

AAtthheerrooSSttoopp aassiigguurrãã îînn mmoodd nnaattuurraall rreedduucceerreeaanniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ttoottaall pprriinn ccrreeººtteerreeaa HHDDLL,,ssccããddeerreeaa LLDDLL ººii nniivveelluulluuii ttrriigglliicceerriiddeelloorr..

Studiile realizate la nivel internaþional, au doveditcã pprroodduussuull nnaattuurraall AAtthheerrooSSttoopp,, pprriinn ccoonnþþiinnuuttuull ssããuuuunniicc ddee ffiittoosstteerroollii, este extrem de eficient ºi recoman-dat pentru:

� RReedduucceerreeaa aabbssoorrbbþþiieeii ccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,,

� OOppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn ssâânnggee

� PPrreevveenniirreeaa ººii eelliimmiinnaarreeaa ddeeppuunneerriilloorr ddee ccoolleesstteerrooll

� RReedduucceerreeaa rriissccuull aappaarriiþþiieeii oosstteeooppoorroozzeeii,, ccaanncceerruulluuiiddee ssâânn,, ccoolloonn ssaauu pprroossttaattãã

� SSuussþþiinneerreeaa ssããnnããttããþþiiii aappaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr

Aceastã combinaþie optimã de fitosteroli în ali-mentaþie este calitativ la fel de importantã înscãderea nivelului colesterolului precum reducereaconsumului de grãsimi ºi oferã o alternativã realã, na-turalã, în reglarea colesterolului din organism.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 2200 mmaaii 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ooppttiimmddee 44 ccuuttiiii AATTHHEERROO SSTTOOPP,,

vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro

Reduce 100% natural colesterolul!

22

PEDIATRIE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Inciden[a dislalieiDislalia afecteazã 10-15% din populaþia de vârs-

tã preºcolarã ºi un procent de 5 – 6% din populaþiaºcolarã (ºcolarul mic). Incidenþa dislaliei este de 1,5ori mai mare în cazul baieþilor decât al fetelor.

Etiologia dislaliei Pentru o dezvoltare normalã a limbajului este

necesarã îndeplinirea câtorva condiþii, printre care:� un auz bun;� o bunã mobilitate ºi funcþionare a aparatului

fonoarticulator;� o dezvoltare psihicã adecvatã.Cauzele dislaliei sunt determinate de neîndepli-

nirea acestor condiþii ºi sunt deficienþele de auz, re-tardul mental, leziunile cerebrale, anomaliile dento-maxilo-faciale, hipotonia limbii, buzelor ºi obrajiloretc. La aceste cauze organice ºi functionale seadaugã ºi cele de naturã psiho-socialã, ce constauîn nestimularea corespunzãtoare a copilului ºi înoferirea unui model greºit de vorbire.Se întâmplã caunii pãrinþi sã-þi lase copiii în faþa televizorului sauîntr-o camerã cu jucãrii ºi ei sã se preocupe de rezol-varea treburilor casnice. Aceastã situaþie este dãu-nãtoare pentru copil cãci el nu este stimulat sã vor-beascã ºi nu primeºte informaþiile necesare acumu-lãrii de cunoºtinþe.

Copilul, în procesul de însuºire a vorbirii, treceprintr-o perioadã a dislaliei, care este însã fiziologi-cã, caracteristicã tuturor copiilor ºi care nu necesitãintervenþia logopedicã. O altã carenþã educationalão reprezintã încurajarea copilului de a vorbi stâlcit,vorbire specificã dislaliei fiziologice, care îl face sim-patic ºi amuzant. Nu de puþine ori pãrinþii se amuzãºi chiar împrumutã aceastã vorbire incorectã, ceeace duce în final la consolidarea ei ºi la persistenþa eiºi dupã vârsta de 3- 4 ani.

Clasificarea dislalieiExistã multe criterii de clasificare a dislaliei ºi

multe tipuri de dislalie, însã cele mai folosite în prac-tica logopedicã sunt clasificãrile dupã :

� modul de afectare a aparatului fonoarticula-tor - dislalia organicã ce are la bazã cauze organice;

dislalia funcþionalã cauzatã de funcþionarea ne-corespunzãtoare a aparatului fonoarticulator;

� numãrul sunetelor afectate - dislalie monofor-mã când este afectat un sunet sau o grupã de artic-ulare;

dislalie polimorfã când sunt afectate mai multesunete;

� dupã sunetul afectat - în funcþie de acest cri-teriu denumirea dislaliei se face prin adãugarea ladenumirea greceascã a sunetului afectat, sufixul“cism”. Prefixul “para” se adaugã doar dacã estevorba despre o înlocuire a sunetului respectiv cu unaltul. Ex:

� betacism sau parabetacism în care sunetulafectat este B

� capacism sau paracapacism în care sunetulafectat este C

� deltacism sau paradeltacism în care sunetulafectat este D etc.

O categorie a tulbur/rilor de limbaj o reprezint/ tulbur/rile de pronun[ie ]iarticula[ie care sunt:�� dislalia: imposibilitatea de pro-nun[are corect/ a unuia sau maimultor sunete;�� rinolalia: este vorbirea nazalizat/,fonf/nit/;�� dizartria: caracterizat/ print-o vorbire confuz/, dislalic/ (neclar/) ]i disritmic/.

Dintre acestea, cea mai des \nt`lnit/este dislalia, ce poate fi definit/ ca otulburare de pronun[ie caracterizat/prin omisiuni, substituiri, inversiuni saudeform/ri ale sunetelor.

Ionela Ghizdavulogoped specialistCabinet LogopedicAndu

Tulbur/rile de pronun[ie ]i articula[ie – DISLALIA

23

PEDIATRIE


O formã mai gravã de dislalie polimorfã o reprez-intã tetismul în care foarte multe consoane suntafectate ºi înlocuite cu sunetul T.

Terapia dislalieiÎnceperea terapiei, în cazul dislaliei, este deter-

minatã nu doar de vârsta copilului ci ºi de tipul su-netului afectat. Dacã sunt afectate sunete ce apardevreme în dezvoltarea ontogeneticã este necesarãrecuperarea logopedicã ºi înaintea vârstei de 4 ani .Astfel, pronunþarea greºitã sau nepronunþarea con-soanelor p, b, m, t, d, n, f, v ºi a vocalelor, a cãrorapariþie este specificã primului ºi celui de-al doileaan de viaþã, impune o vizitã la logoped chiar la 3 –4 ani ºi uneori, începerea terapiei logopedice. Însã,la aceastã vârstã, nepronunþarea sunetului R nureprezintã un semnal de alarmã, iar pãrinþii trebuiesã aºtepte maturizarea deplinã a aparatului fonoar-ticulator, ce face posibilã emiterea acestui sunet.

Terapia dislaliei, la copii, se face prin interme-diul jocului ºi presupune exerciþii pentru educarea

respiraþiei, pentru creºterea mobilitãþii aparatuluifonoarticulator, exerciþii de emitere corectã a sune-tului, de consolidare ºi automatizare a acestuia prinintermediul poeziilor, cântecelor ºi povestioarelor.

În cazul dislaliei defectologice (ce impune tera-pie logopedicã), intervenþia logopedului rezolvã, nunumai defectul de vorbire ci ºi problemele ce înso-þesc acest defect, adicã teama de a vorbi, evitareacomunicãrii (deoarece copilul nu este înþeles de cã-tre cei din anturajul sãu) ºi încercarea de a reduceglumele care se fac pe seama lui. Acestea pot ducela izolare, închidere în sine, la probleme de adaptareîn colectivitate iar uneori pot duce pânã la accesede agresivitate asupra covârstnicilor. În mediul ºco-lar, dislalia necorectatã se reflectã ºi în scris, ceeace atrage dupã sine obþinerea unor calificative slabeºi în final determinã eºecul ºcolar.

Cabinet Logopedic AnduTelefon: 0213240282; 0748200337

www.cabinetlogopedic.ro

Fresenius NephroCare România, liderul naþio-nal al pieþei de servicii private de dializã, a deschisla Suceava cel de-al doilea centru al sãu din regiu-nea Moldovei. Noul centru dispune de 44 de apara-te de dializã Fresenius, are o capacitate de trata-ment de 260 pacienþi ºi va fi deservitã de 60 deangajaþi, dintre care 41 fac parte din echipa de per-sonal medical specializat. Clinica Fresenius de laSuceava va fi inclusã în circuitul „Dializa de va-canþã”. Astfel, toþi pacienþii români sau strãini caredoresc sã meargã în vacanþã în zona Moldovei vorputea s-o facã, continuându-ºi totodatã tratamentulla standardele de calitate Fresenius.

Fresenius NephroCare a înregistrat în anul2009 o creºtere cu 64% comparativ cu 2008, creº-tere provenitã din lansarea de noi centre la Piteºti,Oneºti ºi Iaºi (extensie). În 2009, 1620 de pacienþiau beneficiat de tratament conform standardeloreuropene ºi standardelor reþelei internaþionale Fre-senius, iar pentru 2010 obiectivele de creºtere au

la bazã planificarea lansãrii de noi centre, primelefinalizate deja fiind Satu Mare, Deva ºi Suceava. Înprezent, circa 2.000 de pacienti sunt trataþi în cen-trele Fresenius din România.

„Extinderea Fresenius în România urmãreºteasigurarea accesului unui numãr cât mai mare depacienþi la tratamente, consultaþii medicale specia-lizate, produse de cel mai înalt nivel, incluzând ºimedicaþie proprie, precum ºi condiþii hoteliere lacele mai înalte standarde de calitate, aceleaºi ca înorice alt centru Fresenius din toatã lumea”, a de-clarat Dr. Alexandru Ciolan, Director General Frese-nius NephroCare România. „Vrem sã ne menþinemºi în 2010 poziþia de lider al pieþei publice ºi privatede servicii de dializã. De asemenea, vom rãmâneun vector important al protocoalelor de calitate”.

Fresenius NephroCare România deþine în pre-zent 12 centre de dializã în Bucureºti, Iaºi, Con-stanþa, Oradea, Bacãu, ªtei, Braºov, Piteºti, Oneºti,Satu Mare, Deva ºi Suceava.

Fresenius NephroCare România inaugureaz/la Suceava cel de-al doilea centru de

dializ/ Fresenius din Moldova

24

ONCOLOGIE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Tehnicile moderne de rafinare a produselor ali-mentare îndepãrteazã, de cele mai multe ori,fibrele ºi celelalte componente nedigerabile,

care sunt considerate cã slãbesc calitãþile gustative,rezultând materii prime alimentare, care au fost aso-ciate cu creºterea ratei îmbolnãvirilor în cazuri dehiperlipidimie, diabet, cancer de colon ºi afecþiunicardiace ischemice, toate afecþiuni care pun mariprobleme de tratament.

Dupã o profundã analizã a fibrelor dietetice, s-ademonstrat cã ingerarea acestora este strâns legatãde o stare bunã de sãnãtate, fibrele ajutând lamenþinerea homeostazei ºi jucând un rol terapeutic.Dr. Ghoneum M. din Departamentul de Imunologie alUniversitãþii DREW din Los Angeles a avut ideea de areduce greutatea molecularã a AArraabbiinnooxxiillaannuulluuii,,eexxttrraass ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, operaþie ce a dus la fracþiuni moleculareparþial solubile care pot fi absorbite din intestin într-ocantitate semnificativã ca imuno-modulator limfoci-tar. Hidroliza este efectuatã cu un extract din cciiuuppeerr--ccaa sscchhiiiittaakkee ((LLeennttiiuumm MM)),, uuttiilliizzaattãã îînn JJaappoonniiaa îînn ttrraattaa--mmeennttuull ccaanncceerruulluuii..

Imunoterapia este foarte importantã în tratamentulcancerului. S-a efectuat un studiu amplu la Clinica Sano-Japonia, pe 205 pacienþi cu cancer progresiv aflaþi înstadiile avansate III – IV, cu leziuni neoperabile saumetastaze rãmase dupã intervenþia chirurgicalã.Leziunea primarã a fost localizatã la plãmâni (31pacienþi), ficat (18), uter (7), sâni (33), prostatã (4), rect(28), stomac (34), noduli limfatici (11) ºi altele (29).Tuturor pacienþilor li s-a mãsurat activitatea celulelor NK,index patologic pentru cancerul progresiv, parametru almãsurãrii imunitãþii. S-a observat o dublare a activitãþiilimfocitelor NK (natural killer-ce distrug celulule can-

ceroase) dupã o sãptãmânã de administrare a 3g MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann/zi ºi o triplare dupã numai 2 luni.

Alte studii demonstreazã oo ccrreeººtteerree aa aaccttiivviittããþþiiiilliimmffoocciitteelloorr BB ººii TT ccuu 220000%% ,, rreessppeeccttiivv,, ccuu 115500%%,, îînnttiimmpp ccee nniivveelleellee ddee iinntteerrffeerroonn ººii TTNNFF ((ffaaccttoorr ddeenneeccrroozzãã ttuummoorraallãã)) ccrreesscc sseemmnniiffiiccaattiivv,, ffããccâânndd ddiinnMMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann pprroobbaabbiill cceell mmaaii ppuutteerrnniicciimmuunnoossttiimmuullaattoorr 110000%% nnaattuurraall ((GGMMOO ffrreeee))..

INDICAÞII TERAPEUTICE:� Adjuvant în terapia cancerului, indiferent de stadiu(efect antitumoral)� Recomandat în curele de radio/chimioterapie ((lleeîîmmbbuunnããttããþþeessttee eeffeecctteellee,, llee rreedduuccee eeffeecctteellee nneeggaattiivvee))� Hepatite B ºi C, cirozã� Reumatism cronic� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice)� Diabet noninsulino-dependent� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imunitare.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 1188 mmaaii 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro

CANCERUL a mai pierdut un pas!

25

TERAPII NATURALE


Odatã cu apariþia copilului încep grijile pentrusãnãtatea lui, mai ales cã trãim într-un me-diu din ce în ce mai poluat, atât cu substanþe

toxice cât ºi cu germeni patogeni, tot mai numeroºi. Grija pentru sãnãtatea copilului dumneavoastrã

este normalã ºi, tocmai de aceea, ca viitor tãtic, o sãvã dau niºte sfaturi pe care este bine sã le cu-noaºteþi.

Încã din sãptãmâna a 4-a poate fi folositã cusucces Tinctura de echinacea, numai 2 picãturi/ziîn 50 ml de ceai, în aºa fel încât sã ajutãm sistemulimunitar al noului- nãscut sã lupte cu agenþii pato-geni.

Cura cu tincturã de echinacea poate sã durezede la o sãptãmânã pânã la 4 sãptãmâni, dupã careurmeazã o pauzã egalã sau dublã cu perioada deadministrare. Dacã s-a administrat 2 sãptãmâni,pauza poate fi de minimum 2 sãptãmâni. De obicei,la aceastã curã de tincturã de echinacea se poateasocia ºi tinctura de lemn dulce, doar o picãturã în50 ml de ceai/zi, de obicei în pauza de echinacea.Veþi constata cã bebeluºul dumneavoastrã va fi mairezistent în faþa bolilor decât ceilalþi copii.

Dozele de 1-2 picãturi/zi nu sunt contraindicate,indiferent de ceea ce scrie în prospecte referitor lanou-nãscuþi, deoarece se realizeazã o diluþie homeo-patã a tincturii respective.

Pe mãsurã ce vine în contact cu mai multe per-soane, bebeluºul dumneavoastrã îºi va întãri siste-mul imunitar ºi nu va mai prezenta o sensibilitateatât de mare în faþa diverselor afecþiuni.

În cazul în care este un bebeluº care vã trezeºtenoaptea, sfatul meu este sã încercaþi sã-l dezobiº-nuiþi sã mãnânce noaptea, dându-i sã bea ceai.Acesta va primi ceva ºi, treptat, se va dezobiºnui sãcearã noaptea de mâncare, însã în timpul zilei tre-buie sã aveþi grijã sã se hrãneascã cum trebuie. Înperioada de alãptare mama poate folosi în conti-

nuare uleiul de peºte ºi spirulina, care vor îmbunã-tãþi calitatea laptelui, din punctul de vedere al nu-trienþilor ºi, de asemenea, poate lua Polivitamine cuCa ºi Mg.

În timpul erupþiilor dentare, gingia noului-nãscutse poate inflama ºi, de asemenea, poate sã prezinteo uºoarã stare febrilã. Pentru reducerea inflamaþieise poate folosi cu succes ceaiul de muºeþel neîndul-cit, ºi pentru a preveni apariþia colicilor. În cazul co-licilor i se poate efectua în zona abdominalã un ma-saj care sã semene cu o mângâiere, în sensul acelorde ceasornic, în aºa fel încât sã se urmeze cadrulcolic. Se porneºte de la zona apendicelui, se urcãpânã sub coastele din partea dreaptã, se trece cumâna transvers peste abdomen pânã la coasteledin partea stângã, se coboarã pânã la osul bazinu-lui ºi se ajunge din nou pânã la apendice.

În orice caz, mamã ºi tatã, dacã doriþi un copilfrumos, deºtept ºi plãcut, nu fumaþi înainte de con-cepþie cu minimum 6 luni! Nu fumaþi când copiluleste alãptat!

Falsa idee cã nu se fumeazã în casã este extremde dãunãtoare. Tutunul impregnat în haine ºi pieleeste suficient pentru a reduce buna dezvoltare acopilului ºi sãnãtatea minþii.

Bebe s/n/tos ]i de]tept (II)

Dr.Sorin M/rgineanuMedic cu competen[/\n apifitoterapieS.C. HOFIGALEXPORT-IMPORT S.A.

26

TERAPII COMPLEMENTARE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Terapiile cu antibiotice, dar ºi o dietã necores-punzãtoare, pot deregla flora intestinalã la co-pii. Organismul uman are nevoie de bacterii sa-

profite pentru a supravieþui. O mare parte din celepeste 100 de bilioane de bacterii din organism suntbenefice, deoarece stimuleazã sistemul imunitar. Înplus, sunt esenþiale în sinteza vitaminelor. Generic,aceste bacterii sunt denumite pprroobbiioottiiccee – „pentruviaþã“

Bacteriile probiotice sunt microorganisme vii,care, asociate cu alimente ºi consumate în cantitãþisemnificative, exercitã efecte benefice asupra sã-nãtãþii umane ºi contribuie la întãrirea ºi refacereasistemului imunitar ºi a echilibrului natural al orga-nismului.

Probioticele intrã în alcãtuirea florei intestinale.Flora ajutã la absorbþia nutrienþilor, sinteza vitami-nelor, ºi funcþioneazã ca barierã împotriva infecþiilorcu germeni patogeni. Flora intestinalã se diminuea-zã ca rezultat al dietei necorespunzãtoare, al folosiriiantibioticelor ºi a altor medicamente, al infecþiilorintestinale, al stresului ºi al îmbãtrânirii. Aportul su-plimentar de probiotice este necesar pentru efecte-le benefice asupra florei intestinale: regleazã tranzi-tul intestinal, îmbunãtãþeºte imunitatea, combateinfecþiile tractului intestinal, cele cauzate de Helio-bacter Pylori ºi cele urogenitale, reduce reacþiile in-flamatorii sau alergice, intoleranþa la lactoza, îmbu-nãtãþind starea generalã de sãnãtate ºi confort.Dacã echilibrul natural al sistemului nostru digestiveste alterat, apar probleme diverse, cum ar fi: dia-reea, constipaþia, disconfortul gastro-intestinal. Potfi afectate ºi alte funcþii sau sisteme fiziologice. Estecunoscut faptul cã unele eczeme ale copiilor au le-gãturã cu dezechilibrul bacterian la nivel intestinal.

Creat pentru un sistem digestiv sãnãtos, PPRROO--BBIIOOTTIICC JJUUNNIIOORR ajutã la combaterea dezechilibrelorcreate de hrana neadecvatã, administrarea prelun-gitã a antibioticelor, de stilul de viaþã incorect ºi de

afecþiuni gastro-intestinale sezoniere. Este un ames-tec de lactobacili ºi fibrulinã®, care acþioneazãbenefic la nivelul tractului intestinal, refãcând mi-croflora normalã; inhibã dezvoltarea excesivã a flor-ei de putrefacþie la nivelul colonului ºi diminueazãiritabilitatea acestuia; îmbunãtãþeºte absorbþia nu-trienþilor la nivel intestinal; scade colesterolul; creºteabsorbþia de calciu. Fibrulina conþine fibre dieteticesolubile, nefiind hidrolizate în cavitatea bucalã, sto-mac sau intestinul subþire; aceste fibre sunt fermen-tate în totalitate de microflora din colon. Produsulcalmeazã mucoasa digestivã iritatã ºi inflamatã; fa-vorizeazã cicatrizarea ºi refacerea acesteia; re-gleazã tranzitul intestinal; îmbunãtãþeºte absorbþianutrienþilor la nivel intestinal. Acest produs esteindispensabil dupã tratamente cu antibiotice!

Copii 0-5 ani: 1 plic/zi; copii 6-14 ani: 2 pli-curi/zi. Produsul se consumã în timpul meselor sauimediat dupã mese, perioade de 5-7 zile/lunã, 3-4luni. Conþinutul unui plic se dizolvã în 50 ml apã,ceai cãlduþ sau lapte cãlduþ. Se poate îndulci cu unpic de miere.

Dr. Ionuþ Moraru vã PROpune asocierea pro-dusului Probiotic Junior cu alte produse naturale:

� reglarea tranzitului intestinal: Levocarbon®;� reducerea florei intestinale patogene: Entero-

septin®/ Phytoenterol

Pentru mai multe detalii]i comenzi suna[i la

num/rul 021.351.47.77 oriaccesa[i site-urile noastre:

www.medicalab.ro ]iwww.pronaturashop.ro sau

scrie[i-ne pe [email protected] !

Pentru un tranzit intestinalf/r/ probleme

- Probiotic junior -

27

TERAPII COMPLEMENTARE


JOHAN KUNZLE, figurã emblematicã în fitote-rapia germanã tradiþionalã, considerã leurda cafiind cel mai puternic detoxifiant sangvin ºi intesti-nal. Leurda constituie micul dejun pentru Ursul Car-patin, pe care acesta îl consumã la ieºirea din hiber-nare. Fãrã sã aibã tulburãri hematologice, neuro-logice, digestive sau cardiovasculare, Ursul Carpatinse integreazã în tabloul naturii ca fiind un animalputernic, agil ºi de temut, iar acest lucru dupã celpuþin 6 luni de abstinenþã alimentarã totalã.

Studii metodice efectuate în variate laboratoareºi clinici de prestigiu au arãtat cã Leurda prezintã omarcatã activitate antitromboticã, hipotensoare,vasodilatatoare, hipocolesterolemiantã ºi de creºte-re a nivelului de insulinã. Are un moderat efect inhi-bitor asupra enzimei de conversie a angiotensinei,contribuind la scãderea presiunii sanguine, o mar-catã activitate de detoxifiere a organismului ºi deinhibare a creºterii celulelor neoplazice.

Urzica, prin numãrul mare de aminoacizi,substanþe de naturã glucidicã, amine biogene, fito-hormoni ºi fitoenzime conþinute, îi potenþeazã acþiu-nea antiinflamatoare, diuretic-depurativã ºi demenþinere a echilibrului fluido-coa-gulant.

Acestor efecte li se adaugãcele determinate de compoziþiacomplexã a extractelor de Pãpãdieºi de Untiºor - acþiune coleretic-co-lagogã, colecistikineticã, detoxi-fiantã, puternic diureticã ºi depu-rativã, dar ºi hipocolesterolemian-tã, antiinflamatoare ºi, implicit,antiaterogenã.

Cercetãrile de ultimã orã aratã cã activitatea te-rapeuticã a produsului URSOMAX-ELIDOR este între-gitã ºi de acþiunea fitohormonilor ºi a analogiloracestora, ca ºi a fitoenzimelor care intervin în varia-te momente ale ciclului de viaþã celular, modulândastfel procesele biochimice desfãºurate în celule.Astfel, auxina, gibberlinele, citokinele ºi acidul absci-sic intervin în procesele de creºtere ºi dezvoltarecelularã, în procesele oxidative, în reglarea tuturorproceselor metabolice ºi endocrine, în restabilirealor dupã atacuri virale, în inducerea apoptozei ºi dis-trugerea celulelor canceroase (rol antiproliferativ),ca ºi în eliminarea radicalilor liberi (rol antioxidant).

Puternicul potenþial antioxidant, mineralizant,adaptogen ºi de creºtere a rezistenþei organismuluiîi conferã produsului multiple valenþe terapeutice.

URSOMAX-ELIDOR este recomandat ai ales, însituaþiile în care organismul uman este vulnerabil:eforturi fizice intense, politraumatisme, sindroametoxice infecþioase, status postpartum, stãri de con-valescenþã dupã boli grave, spitalizãri sau imobili-zãri prelungite, osteoporozã, senescenþã sau boli de-generative.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duglea, Farmacia Afina: 0744 622 587

www.elidor.roTel: 021.335.95.63

Cercetarea original/ rom`neasc/din cadrul Laboratoarelor Elidor areu]it s/ combine efectele uimitoareale Allium ursinum (Leurda), efecteleextractelor de Taraxacum officinale(P/p/dia), de Urtica dioica (urzica),Ranunculus ficaria (Unti]or, gr`u]or) ]i Rumex alpines (Stevia stanelor),rezult`nd un preparat complex,URSOMAX-ELIDOR, cu un poten[ial terapeutic fantastic.

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

Ursomax - Elidorvalen[e terapeutice antioxidante

28

AYURVEDA

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

Bolile de nutriþie, printre care obezitatea de di-verse grade ocupã un loc de frunte, sunt un factorde risc care scurteazã direct sau indirect viaþa. Pato-logia cardio-vascularã este o consecinþã adesea asupragreutãþii, care se situeazã între factorii de riscpentru cord. Pentru multe reprezentante ale sexuluifrumos, probabil mai mult din motive estetice decâtmedicale, abþinerea de la supraalimentaþie constitu-ie un stimulent pentru cumpãtare alimentarã, deºise pare cã el nu este suficient de puternic ºi persua-siv.

Este important sã acordãm siluetei noastre oatenþie deosebitã, fãrã a trece însã în cealaltãextremã, aceea de a urma cure drastice de slãbire,diete care intervin asupra organismului nostru într-un mod agresiv.

SSLLEEMMOOLL este obþinut din plante medicinalespecifice Indiei, ce asigurã o slãbire uniformã ºisãnãtoasã. Efectul sãu benefic se datoreazã ex-tractelor din frunze ºi fructe de Garcinia cambodgia,care împreunã cu alte plante ayurvedice, ajutãorganismul sã slãbeascã în mod natural ºi sãrãmânã sãnãtos.

Produsul conþine principii alimentare din plantemedicinale cu rol de temperare a poftei de mân-care. Substanþele active împiedicã transformareaglucidelor în grãsimi ºi accelereazã reacþiile de oxi-dare a zahãrului.

Stimulând arderea completã a grãsimilor, prinreglarea metabolismului, SSlleemmooll previne obezitateaºi tulburãrile asociate ºi îmbunãtãþeºte astfel stareade sãnãtate generalã, reducând nivelul sanguin alLDL.

Terapia cu SSlleemmooll trebuie însoþitã însã de unmod corect de alimentaþie, care sã presupunã unprogram de hrãnire regulat. De asemenea o dietã

uºoarã, fãrã prea mul-te tipuri de alimentecombinate va contri-bui la reglarea proce-sului digestiv.

Un alt aspect decare trebuie sã þinemcont este starea despirit din momentulhrãnirii. Asfel, stãrilede furie, cele depre-sive sau anxioase aurepercursiuni nega-tive asupra organis-mului, concretizându-se, printre altele, ºiprin grãsimi depuseinestetic pe corp. Lafel de important este sã nu fie desfãºurate ºi alteactivitãþi simultan, cum ar fi faptul de a citi ziarul, aprivi la televizor, a vorbi la telefon º.a.

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALLMMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde inter-naþionale de calitate (GMP), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.3139481

021.3038044; 031.1024366

Medicamentul aliment ]i alimentulmedicament, dou/ ipostaze posibile

��Dac/ \n istoria alimenta[ieioamenii ar fi cunoscut ]i ar fi

dorit s/ vad/ \n aliment ceea ce trebuie s/ fie, adic/ \ntre[inerea \nbune condi[ii a func[iilor vitale, alimentul ar fi putut s/ se apropie ]i chiar s/ se identifice cu ipostazade medicament.

29Sãptãmâna MEDICALÃ

Coloana vertebralã reprezintã o parte vitalã a or-ganismului, cu rol de susþinere a corpului (permiþândtoate miºcãrile posibile) ºi de adãpostire a mãduveispinãrii, structurã ce transmite impulsuri nervoase ºicontroleazã toate miºcãrile ºi senzaþiile corpului. Ver-tebrele care formeazã coloana vertebralã sunt legateîntre ele prin discurile intervertebrale cu rol de amor-tizare.

În general durerea de coloanã vertebralã sem-nificã iritarea unui muºchi sau nerv la acest nivel ºieste modul organismului de a reacþiona atunci cândapare o afectare a acestuia. Statisticile aratã cã 6 din10 adulþi suferã de o durere de spate mai mult saumai puþin severã de-a lungul unui an ºi cca 30-35%dintre români suferã de dureri de coloanã vertebralã.

Principalii factori declanºatori ai durerii de coloanãvertebralã sunt:

� Postura incorectã în timpul zilei, la serviciu saula condus;

� Obezitatea - greutate suplimentarã care supra-solicitã coloana vertebralã;

� Fumatul scade fluxul de sânge la nivelul porþiu-nii inferioare a mãduvei spinale favorizând degeneres-cenþa discurilor intervertebrale;

� Sarcina - prin creºterea copiluluisi schimbarea centrului de greutate

Aceastã maladie preocupã din ce ince mai mult medici ºi cercetãtori ai soci-etãþii contemporane care cautã diversemijloace de combatere: medicamente,proceduri balneo-fizioterapeutice, inter-venþii chirurgicale etc.

Un mijloc nou, natural ºi eficient decombatere a durerii de coloanã vertebrala este ddiissppoo--zziittiivvuull mmeeddiiccaall KKoossmmooddiisskk CCllaassssiicc, fabricat în Slovenia.El vine în întâmpinarea aºteptãrilor fiind un produsspectaculos prin structura, forma ºi proprietãþile sale.Produsul reproduce discurile coloanei vertebrale ºiodatã fixat pe coloanã produce un micromasaj, decon-tractureazã muºchii paravertebrali, îmbunãtãþeºte cir-culaþia localã ºi alinã durerile. Din acest motiv estepreferat de pacienþii care l-au utilizat, fiind practic ºiuºor de folosit în toate împrejurãrile, atât ziua cât ºinoaptea, în somn, având un efect deosebit de bine-fãcãtor. Poate fi folosit atât preventiv cât ºi curativ.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaaþþiiii vviizziittaaþþii ssiittee--uull wwwwww..kkoossmmooddiisskk..rroo..

Durerea de coloan/ vertebral/ -mijloace noi ]i eficiente de combatere

30

UNIT?{I MEDICALE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Chirurgie esteticã Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.270723 626 [email protected] ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

CENTRUL MEDICAL RECUMED

Str. Grigore Alexandrescu, nr. 33, sect. 1,Tel: 021 319 34 30Fax: 021 319 32 34TTeerraappiiaa dduurreerriiiiRReeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallããRReeuummaattoollooggiiee OOrrttooppeeddiieeMMeeddiicciinnaa mmuunncciiii

Stomatologii

FINESS DENT•CotroceniBulevardul Eroilor nr. 16, sec-tor 5Telefon / Fax: 004-021- 410.43.63004-021- [email protected] •RosettiBulevardul Hristo Botev nr.7,sector 3

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

Str. Comana nr. 50, sector1, - Bucureti Telefon: 031.711.15.20;031.711.15.21/0733.072.909;0733.072.919 E-mail:[email protected] Servicii de investigaii imag-istice: Radiologie digitaliza-ta, Tomografie computeriza-ta- CT, Rezonantä magneti-ca- RM, Mamografie digita-lizata, Osteodensitometrie,Echografie

Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, Bucureºti Telefon: 031.711.15.15/0733.072.910;0733.072.920 E-mail:[email protected] Peste 30 de specialitätimedicochirurgicale, dotatcu bloc operator - ATI pen-tru chirurgie de zi, un cabi-net oftalmologic avant-gardist si multe alte puncteforte. Toate dotä rile adap-tate standardeloreuropene.

Str. Ciresului nr. 1, sector 2- Bucureti Telefon: 021.326.27.41 E-mail:[email protected] Acreditare ISO.Puncte forte:biologia moleculara, incar-carea cantitativa pentruvirusul hepatic B si C, HIV siHPV.

Calea Calarasilor nr. 88, sector 3 - Bucureti Telefon: 021.321.53.10 E-maiL:[email protected] Servicii de kinetoterapie,fizioterapie, masaj, refle-xoterapie i acupunturä,oferite pentru recuperäriaLe unor päri aLe corpuluiuman afectate de boalã ºitraumatis me. Asiguräm gimnasticä recu-peratorie pentru copii,adulþi sportivi.

wwwwww..CCeennttrruullMMeeddiiccaallFFooccuuss..rroo

CCOONNCCUURRSS PPRROO NNAATTUURRAACCOONNCCUURRSS PPRROO NNAATTUURRAA

PPaarrttiicciippaaþþii llaa ccoonnccuurrss îînnssccrriiiinndduu--vvãã tteelleeffoonniicc llaannrr.. rreeddaaccþþiieeii 002211..332211..6611..2233,, îînn ppeerriiooaaddaa 55 mmaaii -- 1155 iiuunniiee 22001100 -- ººii ppuutteeþþii ccââººttiiggaa

uunnuull ddiinn cceellee 44 pprreemmiiii îînn vvaallooaarree ddee 2255 eeuurroo ooffeerriitt ddee ffiirrmmaa PPrroo NNaattuurraa..

CCAASSTTIIGGAATTOORRIIII CCOONNCCUURRSSUULLUUII EEDDIITTIIEEII 110044TTaannttaarr GGhheeoorrgghhee,, MMaannooiilleessccuu LLuummiinniittaa,,

TTaannaassaa EElleennaa,, NNiiccoolliinn PPaauullaa

33

RECOMAND?RI MEDICALE


34

RECOMAND?RI MEDICALE

Nr. 107 � 5 - 18 mai 2010

EElleeccttrrooccaarrddiiooggrraammaa (EKG) este investigatia folo-sita cel mai frecvent. Este o inregistrare grafica afenomenelor electrice care au loc la nivelul inimii.Ea furnizeaza informatii referitoare la ritmul cardiacºi tulburarile sale, la afectiunile sistemului deconducere (blocurile de ramura sau atrio-ventricula-re), la hipertrofiile (ingrosarea peretilor) ºi dilatarilecavitatilor cardiace, la ischemie (infarct miocardic,angina) ºi alte anomalii. în cazul persoanelor sana-toase, aspectul EKG este relativ constant în timp, cuexceptia frecventei cardiace, care variaza perma-nent în functie de activitatea fizica ºi psihica, condi-tiile de mediu, ciclul somn-veghe etc. Odata cu apa-ritia anumitor afectiuni, aspectul EKG poate varia dela o zi la alta, sau de la un minut la altul; prin urma-re, un aspect EKG normal în urma cu cateva zile sauluni nu exclude modificari ce pot exista în momentulexaminarii pacientului. De aceea pot fi necesare tra-see repetate EKG. în general, electrocardiograma seefectueaza la prima consultatie ºi ulterior la anumi-te intervale de timp sau când apar simptome noi; înspecial în cazul palpitatiilor ºi durerii toracice estefoarte important a se efectua EKG în momentul apa-ritiei simptomelor, deoarece în cele mai multe cazu-ri aspectul acesteia este normal în perioadele farasimptome, modificarile aparand doar în timpul ,,cri-zei” ºi dispand ulterior. Daca pacientul care solicitao consultatie are electrocardiograme mai vechi efec-

tuate cu alte ocazii, este important sa le prezintemedicului, pentru a le compara cu cea actuala;acest lucru este valabil pentru toate actele medica-le precedente (,,dosarul medical”- bilete de iesire

din spital , scrisorimedica-le, anali-ze, rete-te etc.pe carep a c i e n -tul tre-buie sa-lprezintela fiecare consultatie).

Derivate din EKG sunt ºi alte investigatii, careinregistreaza EKG în conditii speciale: testul de efortEKG ºi monitorizarea Holter EKG/24 de ore.

TTeessttuull ddee eeffoorrtt EEKKGG reprezinta inregistrarea EKGîn timpul efortului fizic: pacientul merge pe un covorrulant sau pedaleaza pe o bicicleta un timp ce varia-za de la un pacient la altul: fie pana când se atingefrecventa cardiaca-tinta (obtinuta prin anumite cal-cule), fie pana când apar anumite semne sau simp-tome; în acest timp pacientul este monitorizat EKGpermanent ºi se masoara tensiunea arteriala la dife-rite intervale de timp. Se urmaresc atat modificarileEKG, cat ºi alte variabile clinice. Este indicat în gene-ral în cazul pacientilor cu durere toracica nespecifi-ca, cu traseu EKG de repaus fara modificari. Acesttest trebuie efectuat doar de catre medicul cardio-log ºi în prezenta unui defibrillator ºi a trusei deresuscitare pentru minimizarea riscurilor (infarctmiocardic sau chiar deces- ce pot aparea foarte rar,în special la pacientii cu patologie severa cunoscu-ta); de asemenea, exista ºi contraindicatii ale efec-tuarii acestui test (boli infectioase acute, HTA seve-ra, angina instabila s.a).

Continuare in numarul viitor.

Investiga[ii paraclinice în cardiologie- care, când ]i cum? (I)

Dr. Angela Georgescumedic specialistcardiologie

Cardiologia este o specialitate prinexcelenta clinica, \n care comuni-carea cu pacientul prin intermediulanamnezei , impreuna cu examenulfizic, au o pondere foarte mare \nclarificarea diagnosticului ]i stabilireaconduitei terapeutice. Alaturi deacestea, un rol important il au ]iinvestigatiile paraclinice specifice,unele utilizate aproape intotdeauna(electrocardiograma), altele doar \nunele cazuri particulare.

sãptãmâna sãptãmâna fin medicalÃ · tii (stenoza mitralã), aterosclerozã, hta,...

Documents