----

Europa a experimen -tat pentru prima datămonetarismul în seco -lul al XVI-lea, sub in -fluenŃa doctrinelor mer-cantiliste, care vedeauîn accumularea de me-tale preŃioase sursa pros -perităŃii naŃuinilor. Dinpăcate foarte slab în -zestrată cu aur şi ar -gint, Europa era obli -gată să caute diverse

soluŃii pentru a se îmbogăŃii. Englezii, graŃieunui sistem de contracte, obligau orice im -portator să cumpere pe aur produse engle -zeşti înainte de a părăsi Anglia. Francezii, da -torită lui Colbert, fabricau la preŃuri scăzuteproduse manufacturiere garantate de stat pen-tru a fi mai competitive în străinătate.

Plătibile în aur, aceste bunuri contribuiaula sporirea stocului de meta le preŃioase alnaŃiunii. Conchistadorii spanioli şi portugheziplecau în Ame rica de Sud pentru a aduce me-tale preŃioase şi pentru a îmbogăŃii astfel înmod considerabil Spania şi Portu galia. Aurul adusîn Spania a provocat însă o veritabilă crizăeconomică. Creşterea economică s-a încetinitşi a apărut inflaŃia. Profitând de rezer vele sale,Spania a multiplicat bate rea de monede deaur, contribuind astfel al devalorizarea acestuimaterial monetar de referinŃă şi la intesifica -reacreşterii preŃurilor.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Omul nu trebuie să fie pedeplin fericit. Desigur, o su -părare mare este nocivă, daro supărare mică în fiecare zieste excelentă.”

Ana Aslan

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 362 anul VIII vineri, 19 octombrie 2012 1 RON

Devine din ce în ce mai lim -pede că traiectoria noastră euro-peană, soarta noastră ca naŃiunese decide nu la Bucureşti, ci laBruxelles.

Să nu uităm că în UniuneaEu ropeană am intrat doar pentrucă ne-a dorit Bruxelles-ul (chiardacă acum se pare că regretă!)

În SpaŃiul Schengen vom in -tra când va dori Bruxelles-ul şi,prin aceasta, obiectivul în sine a

devenit pentru români un fel de fata morgana.În zona euro vom fi aduşi, fireşte, tot când ne va

accepta Bruxelles-ul, chiar dacă noi, pe aici, pe acasă,batem apa în piuă cu îndeplinirea criteriilor de conver-genŃă la moneda unică europeană şi pregătim focurilede artificii fix pentru anul 2015.

Uniunea Europeană a acceptatdestul de greu negocierile deaderare cu România, pentru căguvernele în funcŃie ale Ro -mâniei nu s-au simŃit responsa-bili de promisiunile predecesori-lor, pentru că decalajul reforme-lor era mare, tensiunile politiceinterne păreau a nu se mai în -cheia, iar datorită dimensiuniiŃării şi diferenŃelor culturale, Ro-mânia a avut puŃini susŃinători

în Uniunea Europeană.1 2 În principal, decizia de începe -re a negocierilor a fost luată datorită unor motive poli-tice şi a unor considerente cu privire la poziŃia geostra-tegică favorabilă a României.

PUNCTULPE EUROPA

La început de toamnă şi de an universitar, Facultateade ŞtiinŃe Eco nomice din Universitatea “Lucian Blaga” dinSi biu este pregătită să facă faŃă provocarilor mediului dina -mic în care îşi desfăşoară activitatea.

Oferta de programe de studii ale profilului economic s-aextins gradual pe parcursul timpului de la studii de licenŃăla cele de master şi studii doctorale.

Specializările de licenŃă oferite în acest moment sunt:Management, Con ta bilitate şi informatică de gestiune, Fi -nanŃe – bănci, Economia comerŃului, turismului şi serviciilor,în dome nii precum: Management, Contabili tate, FinanŃe, Ad -ministrarea afacerilor. Aici avem înmatriculaŃi un număr de1.098 studenŃi la învăŃământul cu frec venŃă şi 1.130 destudenŃi la în vă Ńământul la distanŃă.

20 octombrie 1740. Maria Teresa devineîmpărăteasa Austriei.

Emil DAVID

La mâna }i la milaBruxelles-ului

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 4-5continuare ^n pag. 6

Analiza impactului rela]iiloreconomice româno-germaneîn procesul de dezvoltare aeconomiei române}ti din

momentul începerii negocierilorde aderare a României la

Uniunea European@ }i pân@ laintegrarea României în Uniunea

European@ (2000 – 2006)

”Criza economică nu atinge deloc pe cei bogaŃi, găsitori întotdeauna a unor soluŃii pentru a-şi proteja

milioanele, ci pe dezmoşteniŃii soartei.”Camil Petrescu

Nici pentru mine, cum nici pentru mulŃi alŃii, criza eco-nomico-financiară declanşată în S.U.A. în anul 2007 nu este osurpriză. După atâŃia ani în care omenirea a cunoscut dezvol -tarea, care până la urmă înseamnă şi un consum de resurse(din păcate tot mai limitate), şi pe fondul unor câştiguri totmai mari care au antrenat tot mai multe nevoi, era clar căla un moment dat va surveni şi acest moment de rupturăpentru a reface, aparent, echilibrul.

Pia]a Mare, loc pentru cultur@

dar }i ...pentru bâlci (II)Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

pag. 8

continuare ^n pag. 2

Bucureşti

Bruxelles

Lisabona

Facultatea de ŞtiinŃeEconomice a ULBS

Wiegand HelmutFLEISCHER

Despre datoriile suverane

master AndreiVECERDEA, ULBS

Datoria publică se tra-duce prin incapacitate deplată la nivelul statelor.Cum statul nu poate dafaliment, acesta se împru-mută de la instituŃii consti-tuite în acest scop (FMI),însă se împrumută la cos -turi ridicate şi trebuie sărespecte condiŃiile impu sede creditorul în cauză.

continuare ^n pag. 7

Cercul vicios al datoriilor publice

master Anca SabinaSAMOSCHI, ULBSasistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

Considera]iiprivind apari]ia }i dezvoltarea

teoriei monetariste

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCU,Decanul Facult@]ii de {tiin]eEconomice, ULBS

Facultatea de {tiin]e Economice a ULBS ^n noul an universitar

- c$teva coordonate -

Sediul FMI

DATORII2 VINERI 19 OCTOMBRIE 2012

urmare din pagina 1Comportamentul iraŃional şi până

la urmă lăcomia umană ne-au adusîn această situaŃie, pe care se parecă nu o vom depăşi prea curând.PopulaŃia văzându-şi veniturile salaria-le sporind şi-a dorit din ce în ce maimult confort, drept urmare au apelatla credite bancare, în special pentruachiziŃia de locuinte, iar băncile îngoana lor după profit le-au acordattot mai uşor, fără însă a lua în sea -mă pericolele la care se expun. Cutoate că au existat suficiente crizebancare până în 2007 se pare ca nus-au tras prea multe învăŃăminte.Desigur că s-au luat măsuri care săregleze acest management defectuosdin sistemul bancar - Basel I şi II,ce s-au dovedit destul de limitatepână la urmă, fiind astfel nevoie deo adaptare la situaŃia actuală - BaselIII, care până la urmă se dovedeştefoarte greu de aplicat şi care poatefi util pentru prevenirea unor situaŃiiviitoare de acest gen, însă care nupoate rezolva problema de faŃă. Aşa -dar, ca o măsură rapidă care a fostadoptată de către Ńările bogate a fostpreluarea de către stat a datoriilordin sistemul bancar „prin injecŃii decapital public, dobândirea publică depachete de acŃiuni, naŃionalizări deregulă de faŃadă” 1. Astfel s-a recursla tăieri de pensii, salarii, indemniza-Ńii, ceea ce a provocat în multe Ńări deEuropa, nu doar în România, pro -teste în masă, dezechilibrele avândcauze nu doar economice, ci şi poli -tice. Cu toate măsurile de austeritate,fondurile nu au fost suficiente, statulrecurgând la împrumuturi din afaraŃării, ajungându-se astfel la ceea ceînseamnă ”rostogolirea” datoriilor (sta-tul în încercarea de a-şi rambursa îm -prumuturile contractează altele noi).În acest sens se probează foarte binecitatul de mai sus a lui Camil Pe -trescu, pentru că nu cei care au ra -portat profituri uriaşe în perioada an -terioară lui 2007, băncile, au supor-tat efectele crizei, ci populaŃia...

Avem de-a face aşadar cu datoriisuverane, care se pare că se adân -cesc tot mai mult, mai ales în cazuriprecum Grecia, Italia, Spania, Portu -galia, care au fost salvate până acum,însă se pune întrebarea: până când

mai pot salvate aceste economii încondiŃiile în care aceste state nu para-şi reveni? SituaŃia este destul decomplicată pentru că spre deosebirede o firmă care nu-şi mai poate onoraobligaŃiile, ceea ce duce la declan -şarea stării de insolvenŃă şi de celemai multe ori la faliment, fiind vorbadespre stat, care este suveran, nuputem vorbi despre faliment. Astfelpentru a veni în întâmpinarea statelorcu probleme şi pentru a reglementaproblema restituirii împrumuturilor, în1944 a fost gândit şi creat FondulMonetar InternaŃional (FMI).

Această posibilitate ca statul sănu-şi poată plătii datoriilor nu a exi-stat în Imperiul Roman, pentru căacolo problema banilor era rezolvatăprin baterea de monedă, majorări detaxe şi impozite sau prin procurareacelor de trebuinŃă de la inamiciiînvinşi. DiscuŃia statului ”falimentar”a apărut în perioada regalităŃii medie -vale, însă regii aveau puterea de aanula datoriile pe care le avea statul,iar bancherii nu aveau forŃa necesarăpentru a se opune, asta doar până lamijlocul secolului al XVIII-lea când eiau devenit adevăraŃii ”regi”. Au fostnu meroase cazuri în istorie în carestatul nu şi-a mai returnat datoriile,ceea ce a dus inevitabil falimentulcreditorilor. În acest caz se regăsescbancheri florentini, familia de Medi -cis, care nu şi-au recuperat toateîmprumuturile contractate de SfântulScaun, bancheri germani, genovezi şiflamanzi în urma ipotecării datoriilorSpaniei care mai apoi au fost anulatede către Filip al II-lea, dar şi situaŃialui John Law, fondatorul unei „BănciGenerale" în Parisul anului 1716, carea cumpărat datoriile FranŃei şi înca -sarea unor impozite, pentru ca înfinal să ajungă la faliment...

Cele două Războaie Mondiale audus la suspendarea plăŃilor, multedintre ele erau imposibil de realizatdatorită pierderilor de război, S.U.A.aflându-se în poziŃia privilegiată decreditor al multor state, datorită fap-tului că era şi este un teritoriu tânăr,afectat într-o măsură mai mică de pier -derile de război, cu o ridicată pro-ductivitate a muncii. SituaŃia a luat oaltă turnură în perioada postbelicăcând a luat fiinŃă F.M.I.-ul, s-au rein-tensificat împrumuturile, mai ales încondiŃiile creşterii preŃului la petrol,ceea ce a făcut din deŃinătorii aces-

tei resurse mari creditori ai lumii.Până şi rolul băncilor s-a schimbat,de la emitenŃi ai obligaŃiunilor statu-lui aceştia au început în anii `70 săacorde împrumuturi din fondurile lor,care nu de multe ori s-au tradus princrize bancare, suportate desigur depătura săracă.

Se pare că şi acum ne aflăm însituaŃia ingrată a unei crize bancare,generată în special de bula imobiliarădin S.U.A., pe seama <devalorizăriiipotecilor de tip „subprime">2, adicăacele credite imobiliare cu grad marede risc, care mai apoi au fost con-vertite în alte titluri şi lansate pepiaŃă. Asistăm deci la situaŃia în carenu doar debitorii se împrumută, ci şicreditorii.

SituaŃia devine tot mai grea şipentru România care deşi a adoptatmăsuri severe de austeritate nu reu -şeşte să colecteze suficienŃi bani dela populaŃie pentru a-şi returna îm -pru muturile şi pentru a-şi achita do -bânzile aferente. Probabil nu eram atâtde afectaŃi dacă utilizam raŃional aju-toarele primite pentru mai multe”investiŃii de tip productiv, în pro-ducŃie, în crearea de noi locuri demuncă, în social”3, şi nu pentruinvestiŃii lipsite de eficienŃă sau pen-tru plata pensiilor şi salariilor. O şansăde care nu am ştiut să profităm,decât în prea mică măsură au fostfondurile structurale puse la dispozi -

Ńie de către Uniunea Europeană, însădatorită birocraŃiei şi corupŃiei, sun-tem la un grad de absorbŃie foartescăzut după 6 ani de la aderarea laU.E., şi, chiar mai mult, ne aflăm însituaŃia de a avea blocate 5 din cele7 Programe OperaŃionale. Cu toateacestea, faŃă de nivelul datoriei pu -blice ca procent din P.I.B. înregistratîn U.E., România se situează cevamai bine, încă respectând unul dincele 5 criterii prevăzute prin Tratatulde la Maastricht, şi anume limitareadatoriei publice la 60% din PIB. Si -tuaŃia comparativă a datoriei publicepentru intervalul 2007-2011, ca pro-cent din PIB, este redată în graficulde mai sus.

Pentru anul 2013 calculele aratăcă statul român va împrumuta câte439 de euro pe secundă, urmând caritmul de îndatorare să ajungă la 478de euro pe secundă în 2014. În total,statul va împrumuta în 2013 aproxi-mativ 13,8 miliarde de euro, bani cevor fi folosiŃi şi pentru finanŃareadeficitului bugetar, dar şi pentru "ros-togolirea" unor datorii mai vechi ajunsela scadenŃă, care vor fi înlocuite denoi credite. Mai mult, FinanŃele voravea de rambursat în 2013, în opttranşe, peste 930 de milioane de euroFondului Monetar InternaŃional (FMI)în baza acordului stand-by semnat în2009, prin care statului i s-a pus ladispoziŃie un pachet de sprijin finan-ciar în valoare de 20 de miliarde deeuro. Împrumutul este rambursat de

Banca NaŃională a României (BNR) şide Ministerul FinanŃelor pe baza unuicalendar, BNR rambursează datoriacătre FMI din rezerva valutară, ceeace slăbeşte poziŃia valutară a bănciicentrale, dar nu afectează bugetul destat, în timp ce FinanŃele vor returnabanii de la Trezorerie.

În luna august, rezervele valutareale băncii centrale au scăzut de la32,6 miliarde de euro, la 32,5 mili -arde de euro. Totodată, rezultatele sla -be ale României în ceea ce priveşteatragerea de "bani ieftini" de la Uniu -nea Europeană (UE), rata de absor -bŃie a fondurilor europene fiind denumai 9,7% la sfârşitul lunii septem-brie, precum şi absenŃa unor inves -tiŃii străine de anvergură ar puteapune Ministerul FinanŃelor într-o pozi -Ńie dificilă în ceea ce priveşte achita -rea tranşelor către creditorii interna -Ńionali. InvestiŃiile străine directe s-auridicat la jumătatea anului la circa621 de milioane de euro, în scăderecu 28% faŃă de perioada similară aanului trecut, reiese din datele BNR.În total, MFP trebuie să returnezeFMI circa 1,8 miliarde de euro, sumăce nu include dobânzile.

În condiŃiile în care şomajul înlume, mai cu seamă în Europa, atingecote alarmante, dezastruoase chiar,dacă vorbim de încadrarea tinerilor,în contextul unei noi campanii elec-torale cu multe promisiuni minci-noase şi pe fondul unei inflaŃii totmai mari nu ne rămâne decât să adoptăm un comportament raŃional şisă folosim cu chibzuinŃă fiecare leupentru că noi suntem cei care tre-buie să suportăm nechibzuinŃa unora.

Bibliografie:

• Dan Popescu, Euroeconomia XXInr. 360 - Universul tumultos al da -toriilor suverane-evoluŃii în timp şispaŃiu• www.mfinante.ro• www.ziare.com• www.wall-street.ro

Note de subsol:

1. Dan Popescu, Euroeconomia XXInr. 360 - Universul tumultos al da -toriilor suverane-evoluŃii în timp şispaŃiu, pag. 4 2. Dan Popescu, Euroeconomia XXInr. 360 - Universul tumultos al da -toriilor suverane-evoluŃii în timp şispaŃiu, pag. 53. Dan Popescu, Euroeconomia XXInr. 360 - Universul tumultos al da -toriilor suverane-evoluŃii în timp şispaŃiu, pag. 5

Despre datoriile suveranemaster Andrei VECERDEA, ULBS

Bucureşti. Ministerul FinanŃelor Publice

Bucureşti. Banca NaŃională a României

3%NV~[~M#NT DECIZIIVINERI 19 OCTOMBRIE 2012

urmare din pagina 1După cum au demonstrat-o fapte -

le recente, până şi în chestiunile apa -rent minore, care nu Ńin de imple-mentarea reformelor structurale (vezicazul invalidării rezultatelor referendu -mului de destituire a preşedintelui), de-ciziile finale aparŃin tot Bruxelles-ului.

Totul pare să confirme ideea căcentrul decizional în toate problemelede interes naŃional ale României s-amutat la Bruxelles şi, până la urmă,asta explică în bună măsură şi evo -luŃia stării noastre de spirit: de la „cam-pionii” euro-optimismului în 2006, laeuro-scepticismul prezent care s-aadâncit pe măsură ce Bruxelles-ulne-a judecat tot mai aspru şi ne-aînşelat sau amânat aşteptările.

Scriam în această revistă, în de -cembrie 2006, în ajunul primirii noas-tre oficiale în UE, şi iată că numaidupă şase ani analiza noastră de atun-ci se adevereşte: „Sugestiv şi intere-sant, toate sondajele de opinie, toateeuro-barometrele, cum li se spune,s-au mulŃumit să numere, la noi, doareuro-optimiştii sau euro-scepticii. Dece nu ne spune nimeni şi câŃi euro-realişti avem în Ńară? Pentru că, pânăla urmă, nădejdea e în ei. Pentru că,mai devreme sau mai târziu, vom fisiliŃi să constatăm că realismul şidemnitatea sunt singurele argumenteale identităŃii noastre europene. Ce pre -supun acestea? În primul rând, să ac-ceptăm realitatea că integrarea euro-peană nu este un proces cu soluŃiialternative. Ne-am înscris în el, tre-buie să-l ducem până la capăt, pen-tru că altă cale nu există. Problemelecu care ne confruntăm nu sunt ale

Uniunii Europene, ci ale noastre, şinimeni nu ni le poate rezolva dacănoi înşine nu o vom face”.

Din păcate, acum ne facem doarcă problemele aderării noastre la zonaeuro nu depind de Bruxelles, ci devoinŃa noastră politică. Am fixat cude la noi putere 2015 drept an aladerării, afirmăm că ne vom Ńine deaceastă dată cu orice preŃ. Unii expo-nenŃi ai mediului de afaceri au luatchiar de bun acest calendar şi s-augrăbit cu naivitate să se finanŃeze îneuro pe termene care depăşesc sem-nificativ anul 2015, sperând că sca-denŃele în interiorul zonei euro îi vorferi de turbulenŃe şi risc valutar. Şiîn această privinŃă, însă, ora exactă seva da de la Bruxelles, iar semnalelece ne vin de acolo pe diverse canalesunt mai mult decât descurajatoare.• Ni se spune că ar fi mai înŃeleptsă tratăm anul 2015 ca o ancoră, caun îndemn şi o motivaŃie pentru con-tinuarea reformelor, altminteri proce-sul implementării acestora urmând a ficu siguranŃă unul îndelungat şi anevoios.• Ni se atrage atenŃia că, deşi întermeni de convergenŃă nominală nusuntem departe de îndeplinirea cri-teriilor de trecere la euro, distanŃacare separă România de zona euro întermeni de convergenŃă reală esteîncă foarte mare.• Ni se indică domeniile-problemăcare fac în prezent din România Ńaracel mai puŃin pregătită din EuropaCentrală şi de Est pentru aderarea lazona euro: o agendă prea încărcatăşi mereu amânată a reformelor struc-turale, decalaje mari în privinŃa com-petitivităŃii şi productivităŃii în eco -nomie, prea multe companii de stataduse în stare de insolvenŃă şi fali-

ment, investiŃii nesemnificative în infra -structură, educaŃie şi sănătate, o pro-nunŃată instabilitate legislativă şi unnivel de trai departe de standardeleeuropene.• Pănâ la urmă, ni se sugerează cuo delicateŃe cinică soluŃia amânăriiacestei decizii dincolo de graniŃa rela-tivă şi nebuloasă a actualului proces

de reconfigurare în mod sustenabil aUniunii Monetare. Cu atât mai multcu cât chiar şi economii mai perfor-mante decât a noastră au decis săamâne adoptarea euro pe termen ne -li mitat (Cehia, Polonia, Ungaria, Bul -ga ria şi Letonia).

Oricum, decizia finală nu ne aparŃi -ne. Singură, ironia sorŃii ar putea

face ca atunci când vom îndeplinicriteriile de convergenŃă – nominală,reală sau altele inventate pe parcurs– să constatăm că ... nu mai existăzona euro şi nici moneda euro. Va fiunica întâmplare când soarta noastrănu va mai depinde de Bruxelles. Dardacă nici atunci nu va depinde exclu-siv de noi, e degeaba...

urmare din pagina 1În ceea ce priveşte studiile maste -

rale, avem înmatriculaŃi în acest an581 de masteranzi la învăŃământul cufrecvenŃă şi respectiv 300 masteranzila învăŃământul cu frecvenŃă redusă.Aceştia au optat pentru specializăripre cum: Administrarea afacerilor inter -nationale, Administrarea afacerilor înturism-servicii, Strategii şi politici demanagement şi marketing, FinanŃe,Bănci, Expertiză contabilă şi audit, şiManagementul afacerilor (MBA).

Considerăm că Facultatea de Şti-inŃe Economice a ajuns la maturitate,şi a intrat în al 21-lea an de exis-tenŃă al profilului economic la Sibiu,ceea ce oferă posibilitatea ca acu-mulările cantitative înregistrate de-alungul timpului să conveargă sprecele calitative. Astfel, prin munca sus -Ńinută de toŃi cei 54 de membri aiFacultăŃii, în urma ierarhizărilor la ni -vel naŃional al programelor de studii,am obŃinut pentru trei dintre celepatru specializări de licenŃă califica-tivul A - pentru Management, Conta -bi litate şi informatică de gestiune,FinanŃe – bănci – şi calificativul Bpentru Economia comerŃului, turis-mului şi serviciilor.

Aceste rezultate au fost obŃinutecu eforturi, uneori chiar cu renunŃări,dar care ne aşează într-o poziŃie com-petitivă favorabilă faŃă de alte fa -cultăŃi din Ńară.

Studiile doctorale, ca reprezentarede avangardă a cercetării ştiinŃifice,sunt reprezentate prin munca asiduă

a celor 14 conducători de doctorat îndomenii precum: Economie, Manage -ment şi FinanŃe.

Considerăm că facultatea oferăcadrul adecvat de desfăşurare a ac -tivităŃilor academice. Corpul profeso-ral de elită asigură un proces didac-tic la nivel ridicat, fapt susŃinut deimplicarea fiecărui specialist pe do -meniile proprii de interes. Dispunem

de săli de curs, seminarii, labora-toare, spaŃii de lucru,care au fostdotate corespunzător şi modernizatepe parcurs. Toate acestea concură lao creştere calitativă a procesului edu-cational.

Deschiderea UniversităŃii “LucianBlaga” din Sibiu promovată de con-ducerea prin activităŃi precum “Dia -logurile ULBS”, prin discuŃiile la care

au participat reprezentanŃi importanŃiai mediului de afaceri, au convins şiau relevant oportunitatea şi necesita -tea colaborării tot mai intense a me -diului academic cu firmele şi repre -zentanŃii acestora care pot să emităopinii avizate relative la pregătireastudenŃilor nostri.

Raportarea la acestea, ne îndrep-tăŃeşte să aducem modificări şi adap-

tări la programele de studii, şi să ini -Ńiem în continuare activităŃi prin caresă implicăm profesorii, studenŃii şi re-prezentanŃii mediului de afaceri în co-laborări care să genereze avantaje com-petitive pentru toate părŃile implicate.

Această deschidere relevă, în fapt,dorinŃa de îmbunătăŃire continuă aactivităŃii noastre, a celor 54 cadre di -dactice ale facultăŃii.

Universitatea sibiană, Facultatea deŞtiinŃe Economice precum şi studen -Ńii facultăŃii poartă însemnul intelec-tual al şcolii noastre pe toate meri -dianele în această lume profund inte -ractivă. IntenŃia noastră este nu estede a forma doar competenŃe absol-venŃilor profilului economic ci de aforma caractere reprezentative pentrusocietate.

O componentă importantă a des -chiderii este reprezentată de partici-parea FacultăŃii de ŞtiinŃe Economicela schimburile universitare ERASMUS.Numărul de universităŃi cu care co -laborăm în acest sens a ajuns la 32,cu un număr de studenŃi, care au ple-cat în străinătate cu burse Erasmus,sau au venit să studieze în Sibiu, încontinua creştere.

În aceeaşi tendinŃă se înscrie şiAsociaŃia ALUMNI din facultate care,deşi înfiinŃată doar de un an, aredeja înregistraŃi peste 250 de mem-bri. Aceştia sunt foşti absolvenŃi aispecializărilor noastre care au ajunssă deŃină poziŃii importante în firmeledin Sibiu sau din Ńară şi care neonorează cu prestaŃiile lor.

Dorim, acum, să mulŃumim tutu rorpartenerilor noştri, precum şi tuturorcelor implicaŃi în activitatea academică,şi să le urăm doar gânduri bune.

La mâna }i la mila Bruxelles-uluiEmil DAVID

Prof.univ.dr. Liviu MIHĂESCU, DecanulFacult@]ii de {tiin]e Economice, ULBS

Facultatea de {tiin]e Economice a ULBS ^n noul an universitar- c$teva coordonate -

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTARE VINERI 19 OCTOMBRIE 20124

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Odată cu începerea negocierilor

de aderare a României la Uniunea Eu-ropeană şi a redresării economice aŃării noastre, relaŃiile economice din-tre România şi Republica FederalăGermania au crescut în intensitate,Germania rămânând, alături de Italia,FranŃa şi Austria, printre cei mai im -portanŃi parteneri comerciali ai Româ-niei. Creşterea economică şi a pute-rii de cumpărare a populaŃiei din Ro -mânia precum şi nevoia de tehnolo-gie modernă au fost motive care audus la o creştere substanŃială a im -porturilor din Republica Federală Ger -mania. Pe de altă parte, stabilitateapolitico-economică a României pre-cum şi începerea negocierilor de ade -rare a României la Uniunea Euro -peană au crescut încrederea investi-torilor germani în sistemul economicşi politic din România. Acordul de aso-ciere a României la Uniunea Euro -peană, la baza căruia se află reduce-rea treptată, până la desfiinŃare, atarifelor vamale pentru exporturile ro -mâneşti, a reprezentat în ultimii anişi va reprezenta, fără îndoială în con-tinuare, un factor de dinamizare aproduselor exportate din România şi,evident, de creştere a interesului cum-părătorilor germani de bunuri şi ser-vicii din România.

Toate aceste aspecte, completa-te de evoluŃia macroeconomică pozi-tivă a României au dus la exporturisubstanŃiale şi investiŃii mari ale me -diului de afaceri german în România.Printre produsele importate de Ro -mânia din Germania s-au aflat: auto-vehicule, maşini, birotică, textile, îm -brăcăminte, aparatură pentru produc-Ńia şi distribuŃia energiei electrice, pro -duse chimice, cauciuc şi mase plas-tice. De asemenea s-au construit multefacilităŃi de producŃie cu capital ger-man pe teritoriul României şi maimulte lanŃuri de magazine germaneactivează pe piaŃa românească. Pe dealtă parte, progresele în plan econo-mic ale României, competivitatea şicalitatea în creştere a produselor dinRomânia au dus la un interes şi ocerere în creştere pentru produseleromâneşti în Republica Federală Ger -mania. Produsele româneşti care auprezentat în ultima pe rioadă uninteres deosebit în Ger mania au fost:textile, îmbrăcăminte, aparatură pen-tru producŃia şi distribuŃia energieielectrice, autovehicule de toate tipu-

rile, maşini, birotică, mobilă, bijuterii,instrumente muzicale, articole sporti-ve, jucării, piele şi articole din piele.

În vederea dezvoltării relaŃiiloreconomice bilaterale, în beneficiul şiinteresul ambelor Ńări, în iulie 2001 afost lansată iniŃiativa realizării unuiparteneriat strategic româno-germanîn domeniul economic. Lucrările Consi-liului de Cooperare economică româ-no-german se desfăşoară în cadrul a8 grupe de lucru: energie, cooperareindustrială şi investiŃii, comerŃ, agri-cultură, turism, comunicaŃii şi IT,finanŃe-bănci, legislaŃie-fiscalitate.

Analiza comerŃului exterior cu prin-cipalii parteneri comerciali ai Româ -niei în perioada 2000-2006 ne aratăurmătoarele:• Germania reprezintă unul dintre ceimai importanŃi parteneri comerciali aiRomâniei pe parcursul întregii pe -rioade. Dacă în anul 2000 volumul co-merŃului exterior cu Germania era de3.858 mil. EUR (15,12% din comer -Ńul exterior al României), în anul 2006volumul comerŃului exterior cu Ger -mania era de 1.0237 mil. EUR (15,37%din comerŃul exterior al României).Prin urmare, comerŃul exterior dintreRomânia şi Germania a fost stabildin punct de vedere al ponderii încomerŃul exterior al României, dar aînregistrat o creştere de 365,34% învalori absolute;• Soldul balanŃei comerciale a Ro -mâniei cu Germania a fost negativ peparcursul întregii perioade analizate,iar deficitul a crescut progresiv de la-328 mil. EUR în anul 2000 la -2.117mil. EUR în anul 2006.

Din analiza exporturilor FOB aleRomâniei în perioada 2000-2006 re -zultă următoarele concluzii:• Germania reprezintă una dintre des -tinaŃiile cele mai importante pentru

produsele exportate de România;• Exportul României în perioada 2000-2006 s-a înscris pe o traiectoriecrescătoare susŃinută, volumul co -merŃului exterior ajungând să fie de17.499,69 mil. EUR în anul 2006 faŃăde 7.195,16 mil. EUR în anul 2000ceea ce reprezintă o creştere de243,21% într-o perioadă de 6 ani;• EvoluŃia volumului exporturilorromâneşti în Germania a avut o evo-luŃie crescătoare, volumul comerŃuluiexterior ajungând să fie de 4.060,23mil. EUR în anul 2006 faŃă de 1.764,98mil. EUR în anul 2000 ceea ce repre-zintă o creştere de 230,04% într-operioadă de 6 ani. Această creştereprocentuală este destul de apropiatădar totuşi sub media creşterii expor-turilor româneşti în aceeaşi perioadăde 243,21%, care este influenŃată şide creşterea numărului Ńărilor mem-bre a Uniunii Europene de la 15 la25 începând cu anul 2004;• SecŃiunile conform sistemului ar -monizat de descriere şi codificare amărfurilor SH cu cea mai mare pon-dere în exporturile României în pe -rioada analizată sunt prezentate întabelul 2 (Export4 - valori absolute înmii EUR şi valori procentuale).

Exporturile României în Germa -nia au crescut de la 1.764,98 mil. EURîn anul 2000 (reprezentând 24,53%din exporturile României) la 4.060,23mil. EUR în anul 2006 (reprezentând23,20% din exporturile României). Seconstată însă că procentual am asis-

tat la o scădere de 1,33% (de la 24,53%în anul 2000 la 23,20% în anul 2006)a ponderii exporturilor României înGermania în raport cu totalul expor-turilor României în Uniunea Euro pea -nă, care este influenŃată şi de creş-terea numărului Ńărilor membre aUniunii Europene de la 15 la 25începând cu anul 2004. Cele maiimportante industrii exportatoare dinRomânia în Germania în perioada2000-2006 au fost: • Materiale textile şi articole din aces-tea: 761,58 mil. EUR în anul 2000(43,15% din exporturile României înGermania) şi 857,78 mil. EUR înanul 2006 (21,13% din exporturileRomâniei în Germania);• Maşini şi aparate; echipamente elec-trice; aparate de înregistrat sau dereprodus sunetul şi imaginile: 268,77mil. EUR în anul 2000 (15,23% dinexporturile României în Germania) şi1.275,34 mil. EUR în anul 2006(31,41% din exporturile României înGermania);

• Mijloace şi materiale de transport:147,24 mil. EUR în anul 2000 (08,34%din exporturile României în Germa -nia) şi 738,28 mil. EUR în anul 2006(18,18% din exporturile României înGermania);• Metale comune şi articole din aces-

tea: 155,08 mil. EUR în anul 2000(08,79% din exporturile României înGermania) şi 409,24 mil. EUR înanul 2006 (10,08% din exporturileRomâniei în Germania); • Mărfuri şi produse diverse: 143,04mil. EUR în anul 2000 (08,10% dinexporturile României în Germania) şi171,28 mil. EUR în anul 2006 (04,22%din exporturile României în Germania).

Din analiza importurilor CIF aleRomâniei în perioada 2000-2006 re -zultă următoarele concluzii:• Germania reprezintă, alături de Italia,Ńara cu cea mai mare pondere înimporturile României;• Importurile României în perioada2000-2006, s-au înscris pe o traiec-torie crescătoare susŃinută, volumulcomerŃului exterior ajungând să fiede 25.486,68 mil. EUR în anul 2006faŃă de 8.045,90 mil. EUR în anul2000 ceea ce reprezintă o creşterede 316,77% într-o perioadă de 6 ani,care este influenŃată şi de creştereanumărului Ńărilor membre a Uniunii

Europene de la 15 la 25 începând cuanul 2004;• EvoluŃia importurilor României dinGermania în perioada 2000-2006 s-auînscris pe o traiectorie crescătoare,volumul importurilor ajungând să fiede 6.176,80 mil. EUR în anul 2006

Wiegand Helmut FLEISCHER

Analiza impactului rela]iilor economice româno-germane în procesul de dezvoltarea economiei române}ti din momentul începerii negocierilor de aderare a României laUniunea European@ }i pân@ la integrarea României în Uniunea European@ (2000 – 2006)

Dusseldorf

VINERI 19 OCTOMBRIE 2012 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTARE

c my b

faŃă de 2.092,99 mil. EUR în anul2000 ceea ce reprezintă o creşterede 295,12% într-o perioadă de 6 ani.Această creştere procentuală este submedia creşterii importurilor Românieidin Uniunea Europeană în aceeaşi pe-rioadă de 316,77%, care este influ-enŃată şi de creşterea numărului Ńări-lor membre a Uniunii Europene de la15 la 25 începând cu anul 2004;• SecŃiunile conform sistemului ar -monizat de descriere şi codificare amărfurilor SH cu cea mai mare pon-dere în importurile României în pe -rioada analizată sunt prezentate în ta -belul 3 (Import CIF5 - valori absoluteîn mii EUR şi valori procentuale).

Importurile României din Germa-nia au crescut de la 2.092,99 mil.EUR în anul 2000 (reprezentând 26,01%din importurile României din Germa -nia) la 6.176,80 mil. EUR în anul2006 (reprezentând 24,23% din impor-turile României din Germania). Seconstată însă că procentual am asis-tat la o scădere de aproximativ 2%(de la 26,01% în anul 2000 la 24,23%în anul 2006) a ponderii importurilorRomâniei din Germania în raport cutotalul importurilor României din Uniu-nea Europeană, care este influenŃatăşi de creşterea numărului Ńărilor mem -bre a Uniunii Europene de la 15 la25 începând cu anul 2004. Cele maiimportante industrii importatoare dinGermania în România în perioada2000-2006 au fost: • Materiale textile şi articole din aces-tea: 497,99 mil. EUR în anul 2000(23,79% din importurile Românieidin Germania) şi 413,69 mil. EUR înanul 2006 (06,70% din importurileRomâniei din Germania);• Maşini şi aparate; echipamenteelectrice; aparate de înregistrat saude reprodus sunetul şi imaginile: 699,55mil. EUR în anul 2000 (33,42% dinimporturile României din Germania)şi 1.851,57 mil. EUR în anul 2006(29,98% din importurile Românieidin Germania);• Mijloace şi materiale de transport:169,89 mil. EUR în anul 2000 (08,12%din importurile României din Ger -

mania) şi 1.527,78 mil. EUR în anul2006 (24,73% din importurile Ro -mâniei din Germania);• Produse chimice: 184,73 mil. EURîn anul 2000 (08,83% din importuri-le României din Germania) şi 513,48mil. EUR în anul 2006 (08,31% dinimporturile României din Germania);• Materiale plastice, cauciuc şi arti-cole din acestea: 108,23 mii EUR înanul 2000 (05,17% din importurileRomâniei din Germania) şi 505,69mii EUR în anul 2006 (08,19% dinimporturile României din Germania).

Volumul schimburilor comercialedintre România şi Germania a cres cutîn perioada 2000-2006 de la 3.858mil. EUR la 10.237 mil. EUR, repre-zentând o creştere de 265,3%. Ex -porturile României în Germania aucrescut de la 1.765 mil. EUR în anul2000 la 4060 mil. EUR în anul 2006,ceea ce reprezintă o creştere de 230,0%.Creşterea exporturilor din România înGermania este sub cea a volumuluischimburilor comerciale dintre cele

două Ńări, iar ponderea exportului ascăzut de la 45,7% în anul 2000 la39,7% în anul 2006. Importurile Ro -mâniei din Germania au crescut dela 2093 mil. EUR în anul 2000 la6.177 mil. EUR în anul 2006, ceeace reprezintă o creştere de 259,1%.Creşterea importurilor României din

Germania este puŃin sub cea a volu-mului schimburilor comerciale dintrecele două Ńări, iar ponderea importu-lui a crescut de la 54,3% în anul2000 la 60,3% în anul 2006. Soldulschimburilor comerciale dintre celedouă Ńări este negativ şi s-a deterio-rat în detrimentul României de la -328 mil. EUR în anul 2000 la -2.117mil. EUR în anul 2006, iar ca pon-dere soldul negativ a crescut de la8,5% în anul 2000 la 20,7% în anul2006. Această evoluŃie negativă asoldului se datorează scăderii ponde-rii exporturilor şi creşterii importuri-lor în perioada 2000-2006 şi ne aratăo dependenŃă în creştere faŃă de im -porturile din Germania. Această evo-luŃie este cu atât mai alarmantă dacăŃinem cont de faptul că începând cu01.01.2007, odată cu aderarea Ro -mâ niei la Uniunea Europeană, Româ -niei nu-i va mai fi permisă aplicareaoricăror măsuri protecŃioniste faŃă dealte state din cadrul Uniunii Euro -pene. Prin urmare toate restricŃiile va -male vor fi eliminate, economia ro -mâ nească va fi mult mai expusăconcurenŃei străine şi este de aştep-tat ca importurile din Germania săcrească in continuare.

Germania nu este numai al doi-lea partener comercial al României cişi al treilea investitor al României con-form statisticilor româneşti privind in-vestiŃiile străine. Conform informaŃii-lor furnizate de Oficiul NaŃional al Re -

gistrului ComerŃului din cele peste15.303 mil. EUR (cumulate), pe carefirmele străine le-au investit în Ro -mâ nia în perioada 1991-2006, inves-tiŃiile directe germane însumează apro -ximativ 1.566 mil. EUR, ceea ce co -respunde unei ponderi de 10,24% dinvolumul total al capitalului străin in -

vestit şi corespunde locului 3 dupăOlanda şi Austria. Conform aceleiaşistatistici numărul firmelor cu partici-pare germană înregistrate în Româniase ridica la sfârşitul anului 2006 la14.214, Germania aflându-se pe locul2 cu 10,77% - în ceea ce priveşte nu -mărul de firme înregistrate - dupăItalia, cu 21.519 firme înregistrate,ceea ce reprezintă 16,31%8 din tota-lul de 131.943 societăŃi comercialecu participare străină care au fostînfiinŃate în perioada 1991-2006 înRomânia.9

Domeniile în care au fost efectua -te investiŃii germane importante sunt:comerŃul cu ridicata, servicii, industrie,comerŃul cu amănuntul, turism, con-strucŃii, agricultură şi transporturi.

Din analiza datelor de mai susconstatăm că patru domenii şi anu -me comerŃul cu ridicata, comerŃul cuamănuntul, serviciile şi industria repre -zintă 82,7% iar comerŃul 46,2% dintotalul investiŃiilor directe ale Germa -niei în România. Prin urmare, investi -torii germani s-au concentrat pe co -merŃ, servicii şi industrie. Cu siguran -Ńă că investiŃiile în domeniile turism,agricultură şi transporturi ar fi fostmai mari, dacă infrastructura Ńăriinoastre ar fi fost mai bună.

InvestiŃiile directe germane auavut un impact deosebit şi un efectbenefic asupra procesului de dezvol-tare a economiei româneşti. Astfelaceste investiŃii au adus următoareleavantaje: o infuzie de tehnologie deultimă oră şi de know-how modern,crearea unui număr însemnat de lo -curi de muncă şi preluarea a uneipărŃi importante din personalul dispo-nibilizat în urma restructurării socie-tăŃilor de stat, contribuŃiile la bugete-le locale şi bugetul statului, un aportla echilibrarea soldului balanŃei co -merciale prin exportarea a unei părŃiimportante din produsele realizate înRomânia către străinătate.

Schimburile comerciale dintre Ro-mânia şi Germania precum şi inves-tiŃiile germane în România au ca efectşi progresul economiei româneşti. Prinimporturile de maşini şi utilaje, pre-cum şi investiŃiile germane directe înspecial în sectorul industrial, asistămla un progres tehnic vizibil. Fără în -doială, după declinul din prima jumă-tate a ultimul deceniu a secolului tre-cut, am asistat la un progres tehnicşi la o creştere a productivităŃii mun-cii, care, coroborate cu perspectivaintegrării, a dus la o stare de eufo-rie în rândul majorităŃii populaŃiei dinRomânia, fără a Ńine cont şi de re -versul medaliei, adică la dezavantaje-le pe care le aduce integrarea Româ -niei în Uniunea Europeană. În acestcontext mă gândesc, în principal, laexpunerea economiei româneşti, afla-te încă în curs de dezvoltare şi încădestul de fragilă, unei concurenŃe ne -îngrădite cu marile economii mondia-le într-o fază în care economia româ-nească încă nu este pregătită într-omăsură suficientă pentru acest pas.

Concluzionând se poate spunecă şi în perioada 2000-2006 relaŃiileeconomice româno-germane şi-au păs-trat impactul deosebit în procesul dedezvoltare a economiei româneşti. Înperioada 2000-2006 am asistat la ocreştere substanŃială în valori absolu-te a schimburilor comerciale dintre

România şi Germania faŃă de anul2006 şi a investiŃiilor directe germa-ne în România ca urmare a procesu-lui de preaderare a României la Uniu-nea Europeană. Această creştere sedatorează şi procesul de îndepărtarea barierelor vamale între cele douăstate şi creşterii încrederii investitori-lor germani în mediul de afaceri ro -mâ nesc. Prin urmare, comerŃul exte-rior dintre România şi Germania afost stabil din punct de vedere al pon-derii în comerŃul exterior al Româ -niei, dar a crescut cu 265,34% în

valori absolute. Soldul balanŃei comer-ciale a României cu Germania a fostnegativ pe parcursul întregii perioadeanalizate, iar deficitul a crescut pro-gresiv de la -328 mil. EUR în anul2000 la -2.111 mil. EUR în anul 2006.În ceea ce priveşte relaŃiile economi-ce româno-germane şi impactul aces-tora asupra dezvoltării economiei ro -mâneşti se constată, pe de-o parte,efectul favorabil asupra dezvoltării eco-nomiei româneşti prin schimburile co-merciale şi investiŃiile directe germa-ne în industrie, servicii şi comerŃ, darşi efectele negative legate de asime-tria acestora şi dependenŃa faŃă deeconomia germană.

Note de subsol:

1. Leiße, O., 2006, Rumänien undBulgarien vor dem EU-Beitritt, în “AusPolitik und Zeitgeschichte“, nr. 27/2006, Bundeszentrale für politischeBildung, Bonn, pp. 6-132. Gabanyi, A.U., 2005, Rumänienvor dem EU-Beitritt, Stiftung Wissen -schaft und Politik - Deutsches Institutfür Internationale Politik und Sicherheit,Berlin, p. 53. Institutul NaŃional de Statistică,2004, Anuarul Statistic al României2004, Bucureşti, p. 273; InstitutulNaŃional de Statistică, 2007, AnuarulStatistic al României 2007, Bucureşti,p. 7014. Institutul NaŃional de Statistică,2004, Anuarul Statistic al României2004, Bucureşti, pp. 288-293;Institutul NaŃional de Statistică, 2007,Anuarul statistic al României 2007,Bucureşti, pp. 716-7175. Institutul NaŃional de Statistică,2004, Anuarul Statistic al României2004, Bucureşti, pp. 294-299; In -stitutul NaŃional de Statistică , 2007,Anuarul statistic al României 2007,Bucureşti, pp. 720-7216. Institutul NaŃional de Statistică,2004, Anuarul Statistic al României2004, Bucureşti, pp. 267-268; Insti -tutul NaŃional de Statistică, 2007,Anua rul Statistic al României 2007,Bucureşti, pp. 694-6957. Oficiul NaŃional al RegistruluiComerŃului, 2001, SocietăŃile comer-ciale cu participare străină la capital,Sinteză statistică a datelor din Regis -trul Central al ComerŃului nr. 104 - la31 decembrie 2006, Bucureşti, p. 88. Comisia NaŃională de Statistică,2007, Sinteza statistică a datelor dinRegistrul Central al ComerŃului Nr.116, Bucureşti, p. 26 9. Institutul NaŃional de Statistică,2009, Buletin Statistic Lunar nr. 12/2009, Bucureşti, p. 15710. Deutsch Rumänische Industrie - undHandelskammer, 2006, Rumänien –Das neue EU-Mitglied, Bucureşti, p. 24

Sibiu. PiaŃa Mare

TEORII ECONOMICE VINERI 19 OCTOMBRIE 20126

urmare din pagina 1Monetarismul este extensia contem -

porană a teoriei cantitative a mone -dei, care stabileşte o relaŃie (macro-economică) directă între nivelul maseimonetare, nivelul ofertei de bunuri şide servicii şi nivelul preŃurilor. Dinaceastă relaŃie se deduce că variaŃi-ile masei monetare nu influenŃeazădecât nivelul general al preŃurilor şideci valoarea nominală a celor maiimportante mărimi ale economiei.Aportul esenŃial al monetarismului lateoria cantitativă a monedei constăîntr-o aprofundare a relaŃiilor pe ter-men scurt. VariaŃiile masei monetareprovoacă (cu intervale de ajustaredestul de scurte) o modificare a acti -vităŃii economice care precede cu câ -teva luni o modificare a preŃurilor. Re -înnoirea analizei monetariste în seco -lul XX i se datorează lui Milton Fried -man. În lucrarea A Monetary Historyof the United States, 1867-1960, MiltonFriedman şi Anna Schwartz (1963)arată că relaŃia monetaristă, care exis-tă între cantitatea de monedă şi pre -Ńuri este întemeiată din punct de ve -dere empiric. Astfel, rata de creşterea masei monetare înregistrează unmaxim cu cel puŃin un an înainte depunctul inferior al fiecărui ciclu. Cutoate aceste, există fluctuaŃii conside -rabile în decalajele dintre variaŃiilemonetare şi punctele de inversare aleciclurilor economice. De aici, cei doiautori conchid că ideile keynesiste nusunt confirmate de faptele istorice.

Monetarismului este o şcoală degândire macroeconomică care puneaccentul pe următoarele patru aspec -te principale: (1) neutralitatea mone-tară pe termen lung, (2) nonneutrali -tatea monetară pe termen scurt, (3)distincŃia dintre ratele dobânzilor realeşi nominale, (4) rolul agregatelor mo -netare în cadrul analizei politicilor.

Acesta este în special asociat cuscrierile lui Milton Friedman, AnnaSchwartz, Karl Brunner, şi Allan Meltzer,cu contribuabili precoce afara StatelorUnite, inclusiv David Laidler, ParkinMichael, şi Alan Walters. Unii jurnalişti- în special cei din Marea Britanie -au folosit termenul pentru pentru asprijini doctrina care susŃine existen -Ńa pieŃelor libere, dar utilizarea este ne -corespunzătoare; mulŃi dintre susŃină-torii pieŃei libere nu se consideră cafiind monetarişti.

O economie are la bază existenŃape termen lung a neutralităŃii mone -tare, care se referă la faptul că o creş-tere exogenă cu N la sută a stoculuide bani ar fi urmată în cele din urmă,după toate ajustările care au loc, deo creştere de N la sută a nivelului ge -neral al preŃurilor, fără efecte asupravariabilelor reale (de exemplu, consu -mul, producŃia, preŃurile relative aleproduselor individuale). În timp ce ma-joritatea economiştilor consideră căpe termen lung, neutralitatea este ocaracteristică a economiilor de piaŃăactuale, sau cel puŃin se apropie desituaŃia actuală, nici un alt grup deeconomişti nu subliniază această afir-maŃie la fel de puternic precum facmonetariştii. De asemenea, unii obiec-tează faptul că, în practică, băncilecentrale, în ultima decadă, au urmăritpolitici care au necesitat, mai mult caoricând, modificări exogene în ofertade bani. Această obiecŃie este corec-tă în fapt, dar irelevant: problema esen-Ńială este dacă cererea şi oferta veni -te din partea consumatorilor şi între-prinderilor reflectă preocuparea numaipentru cantităŃile care stau la baza debunuri şi servicii care sunt consu-mate şi produse. Dacă da, atuncieconomia are proprietatea de neutrali -

tate pe termen lung, şi astfel s-ar ex -plica reacŃia descrisă mai sus în ceeace priveşte modificare ipotetică înoferta de bani. Alte concepte privindneutralitatea, inclusiv ipotezele privindrata naturală, sunt menŃionate mai jos.

Pe termen scurt nonneutralitateamonetară se obŃine, într-o economiecu o neutralitatea monetară pe ter-men lung, în cazul în care ajustărilede preŃuri la o schimbare a cantităŃiide bani au loc numai treptat, astfelcă există efecte temporare asupra pro-ducŃiei reale (PIB) şi ocuparea forŃeide muncă. Cei mai mulŃi economişticonsideră că această proprietate reali -stă, dar o şcoală importantă de eco -nomişti, partizanii aşa-numitul ciclu realde afaceri, neagă acest lucru.

Continuând cu lista noastră, ratelereale ale dobânzii reprezintă rateledobânzii nominale ajustate pentru aŃine cont de inflaŃia aşteptată, aşa cumîn mod raŃional, oamenii îşi optimi -zează alegerile atunci când aceştiafac compromisuri între prezent şiviitor. Cu două secole în urmă, în ju -rul anului 1800, bancherul britanicşi economistul Henry Thornton a re -cunoscut distincŃia dintre ratele realeşi nominale ale dobânzilor, iar econo -mistul american Irving Fisher a sub-liniat acestă diferenŃă la inceputulanilor 1900. Cu toate acestea, dis-tincŃia a fost adesea neglijată în ana -liza macroeconomică până când mo -netarişti au început să insiste asupraimportanŃei sale în cursul anilor 1950.Keynesiştii nu au fost împotrivă, înprincipiu, dar în practică modelele lorde multe ori nu recunosc distincŃia şiau analizat politica monetară în funcŃiede nivelul predominant al ratelor no -minale ale dobânzilor. ToŃi monetariş -tii au subliniat indezirabilitatea com-baterii inflaŃiei prin mijloace nemone -tare, cum ar fi controlul salariilor şi apreŃurilor sau intervenŃii ale statului,pentru că acestea ar crea denaturăriale pieŃei. Ei au subliniat, cu alte cu -vinte, că inflaŃia în curs de desfăşu-rare este, din punct de vedere natu-ral, fundamental monetară în natură,un punct de vedere diferit de celemai multe opinii keynesiste.

În cele din urmă, monetariştii ori -ginali au subliniat rolul agregatelormo netare, cum ar fi M1, M2 şi bazamonetară în domeniul analiză a poli -ticii monetare, dar detaliile diferă întreFriedman şi Schwartz, pe de o parte,şi Brunner şi Meltzer, pe de altă parte.Recomandarea faimoasă a lui Fried -man a fost că, indiferent de condiŃi-ile macroeconomice actuale, stocul debani ar trebui să să crească", lună delună, şi într-adevăr, în măsura în careeste posibil, zi de zi, cu o rată anu-ală de X la sută, în cazul în care Xeste un număr între 3 şi 5. "(Fried -man, 1962) Brunner şi Meltzer auspri jinit, de asemenea, normele de po-litică monetară, dar au recunoscut şiatractivitatea normelor active care sereferă la faptul ratele de creştere acantităŃii de bani influenŃează condiŃi-ile economice. De asemenea, aceştias-au concetrat, în principal, asuprabazei monetare, ajustate pentru a re -flecta modificările rezervelor minimeobligatorii, întrucât Friedman a fostmai mult preocupat de M2 sau M1 şi,într-adevăr, a căutat să realizez schim-bări majore în legislaŃia bancară, cumar fi existenŃa unei rate de 100% arezervelor minime obligatorii pentru de -pozitele, concepute pentru a face agre-gatul ales mai uşor de controlat.

Regula de creştere constantă acantităŃii monetare a lui Friedman, aatras o mai atenŃie decât alte aspectela fel de fundamentale ale monetaris-mului, astfel aducând astfel înŃele -gerea şi aprecierea monetarismului.În special, aceasta a dus la neglijarea

comparativă a lui Friedman a ipo -tezelor "acceleratorului" sau a "rateinaturale", potrivit căreia nu există petermen lung o relaŃie inversă întreinflaŃie şi şomaj, astfel că pe termenlung curba Phillips este verticală.Punctul de vedere al inexistenŃei re -laŃiei inverse a fost promovat şi decătre Brunner şi Meltzer. Prin urmare,s-ar putea spune că cele două pro -poziŃii fundamentale monetariste sunt(1) ca miscarile ciclice în venitul no -minal sunt atribuite în principal miş -cărilor în stocul de bani şi (2) că nuexistă nici o relaŃie permanentă întreşomaj şi inflaŃie.

Ascensiunea monetarismului pânăla recunoaşterea intelectuală a înce -put odată cu scrierile despre teoriamonetară de bază ale lui Friedman şiale altor economişti de la Universi -tatea din Chicago pe cursul anilor1950, scrieri care au fost influenŃatede adeziunea lor la principiile funda-mentale neoclasice. Cea mai remar-cabila din aceste serii a fost adresaprezidentială a lui Friedman către Aso-ciaŃia Economică Americană în 1967,publicată în 1968 ca "Rolul politiciimonetare." În această lucrare Friedmana dezvoltat ipoteza ratei naturale (pecare a determinat-o în mod clar doiani mai devreme) şi a folosit ca unpunct forte în argumentarea pentruexistenŃa unei reguli unei rate con-stante de creştere, în cadrul politiciimonetare. Aproape simultan, EdmundPhelps, care nu a fost un monetarist,a dezvoltat un anunŃ similar privindteoria inexistenŃei relaŃiei între inflaŃieşi şomaj, şi, în câŃiva ani, evenimen -tele din economia mondială, au ofer-it condiŃiile aparent dramatice pentrusuportul empiric. (McCallum, 2009)

La sfârşitul anilor 1970 şi începu -tul anilor 1980, după un deceniu decreştere a influenŃei, reputaŃia mone-tarismului a început să scadă pentrutrei motive principale. Una a fost încre-derea în creştere, bazată pe interpre -tări plauzibile de experienŃă, că cere -rea de bani este, în practică, extrem de"instabilă", deplasându-se în mod sem-ni ficativ şi imprevizibil de la un trimes -tru la altul. Al doilea a fost creştereaîn economia aşteptărilor raŃionale, carea împărŃit analiştii antagonisti la acti -vismul lui Keynes în tabere distincte.(O mare parte a monetariştilor auîmbrăŃişat imediat ipoteza aşteptărilorraŃionale) Al treilea a fost celebrul"experiment monetariste" al RezerveiFederale din 1979-1982.

În timpul anilor 1970, inflaŃia acrescut în Statele Unite, precum şi înmulte alte naŃiuni industriale, la nive -

luri fără precedent pe o bază multi-anuală în perioadele de relativă pace.Aceasta a avut loc ca o consecinŃă adiferitelor "şocurilor" - creşterile depreŃuri la petrol, războiul din Vietnam,şi în special dispariŃia 1971-1973 asistemului de la Bretton Woods acursurilor de schimb fixe (în sinecauzate în mare măsură de nerespec -tarea de către Statele Unite ale Ame -ricii a menŃinerii parităŃii aur-dolar).Aceste aspecte au adus băncilor cen-trale o nouă responsabilitate majoră,şi anume, aceea de a oferi o ancorănominală pentru monedele naŃionaleşi să înlocuiască standardul bazat peaur. Federal Reserve a anunŃat de maimulte ori în cursul anilor 1970 căintenŃionează să aducă inflaŃia subcontrol, dar diversele încercări nu auavut succes. Apoi, pe 06 octombrie1979, Fed, sub preşedinŃia lui PaulVolcker, a anunŃat şi a pus în apli-care un nou set de proceduri careimplicau revizuire în mod drastic aoperaŃiunilor şi care au unele carac-teristici proeminente în comun cu re -comandările monetariste. În special,Fed a încercat să atingă Ńinte speci-fice lunare pentru rata de creştere aM1, cu procedurile de operare carea Ńintit controlul asupra unui agregatmonetar îngust şi controlabil, rezer -vele nonborrowed (de exemplu, rezer -vele bancare minus împrumuturi dela Fed). Obiectivele M1 au fost des-tinate pentru a aduce inflaŃia la unnivel redus de la niveluri de douăcifre la valorile nespecificate, dar multmai reduse. Măsurile luate în perioa-da octmbrie 1979 – septembrie 1982,au determeninat reducerea ratei infla -Ńii pânăla niveluri acceptabile şi ieşi -rea din cea mai puternică recesiunedupă anii 1930.

Analiza teoriei monetariste nece-sită o analiza factorilor care determi -nă cererea de monedă a modalitilorde reglare a ofertei de bani, precumşi al controlului creditului. În conti -nuare sunt prezentate criticiile formu-late de monetarişti în ceea ce priveş -te politicile economice preconizate deKeynes şi de keynesişti. Pentru o maimare claritate a expunerii se distingdouă domenii, cel al politicii bugetareşi iscale şi cel al politicii monetare.

ReferinŃe bibliografice:

1. Abel Andrew, Bernanke Ben, Crou -shore Dean, (2008), Macroeconomics,sixth edition, Pearson Education2. Aftalion Florin, Poncet Patrice(1987), Le monetarisme, troisieme edi -tion, Collection „Que sais-je”, P.U.F.

Paris, p.963. Arnold Roger, (2010), Economics,ed. a 9-a, South Western4. Brăilean Tiberiu (1998), Moneta -rismul în teoria şi politica economi -că, Institutul European5. Brunner Karl (1970), The MonetaryRevolution in Monetary Theory, înWeltwirtschaftliches archiv, vol. 105, p.66. Congdon Tim, (2007), Keynes, theKeynesists and Monetarism, EdwardEdgar Publishing7. Dornbusch Roger, Fischer Stanley,Startz Richard, (2007), Macroecono -mie, Editura Economică8. Ebenstein Lanny (2007), MlltonFried man – A Biography, Palgrave Mac-millan9. Fisher Irving, (1911), The Purcha -sing Power of Money, Editura Mac -Millan, New York10. Friedman Milton (1962), Capitalismand Freedom, University of Chicago Press11. Friedman Milton, Friedman Rose(2009), Liber să alegi, Editura Publica12. Friedman Milton, Schwary Anna(1963), A monetary history of theUnited States, 1867-1960, PrincetonUniversitz Press13. Frois Gilbert A., (1992), Economiepolitică, Editura Humanitas14. Greenspan Alan, (2008), Era tur-bulenŃelor, Editura Publica15. Jessua C., Labrousse C., Vitry D.,Gaumont D., (2006), DicŃionar deŞtiinŃe Economice, Editura Arc16. Laidler David (1981), Monetarism– an Interpretation and an Argument,în The Economic Journal, martie 198117. Mankiw Gregory, (2010), Macroe-conomics, ed.a 7-a, Worth Publishers18. Marinescu Paul (2003), Teoriaechilibrului economic şi implicaŃiilesale practice, Editura UniversităŃii dinBucureşti19. McCallum Bennett (2009), Mone -tarism, Econlib20. Modigliani F., Ando A. (1976),Impact of Fiscal Actions on Aggre -gate Income and the Monetarist Con -troversy: Theoy and Evidence, în J.L.Stein, Monetarism, Amsterdam21. Popescu Dan, (1999), Istoria gân-dirii economice – din antichitate până lasfârşitul secolului XX, Editura Continent22. Popescu Dan, (2000), Economiepolitică, Editura Continent23. Popescu Dan, coordonator, (2010),Cataclismele economice care zguduielumea, Edi tura Continent24. Skousen Mark, (1992), Dissent onKeynes – A Critical Appraisal of Key -nesist Economics, Ludwig von MisesInstitute25. Stiglitz Joseph, Walsh Carl, (2005),Economie, Editura Economică

asistent univ. drd.Alin OPREANA, ULBS

Considera]ii privind apari]ia }i dezvoltarea teoriei monetariste

Milton Friedman Alan Greenspan

DATORIIVINERI 19 OCTOMBRIE 2012 7

urmare din pagina 1Fondul Monetar InternaŃio nal este

una dintre instituŃiile create în 1944prin Acordul de la Bretton Woods,care are drept obiectiv promovareaunei economii sănătoase şi creditareaŃărilor membre (186) care se con-fruntă cu dezechilibre ale balanŃelorde plăŃi; în plus oferă şi asistenŃăacestor Ńări pentru a le ajuta în de -păşirea problemelor de natură finan-ciară cu care se confruntă. Resurselede care dispune Fondul sunt alcătuitedin contribuŃia fiecărui stat membru.

Criza economico-financiară mondia -lă, care a izbucnit în Statele Unite aleAmericii, în anul 2008, şi care s-aextins rapid asupra celorlalte state,este cea care descrie situaŃia eco-nomică actuală; prin efectele dezas-truoase pe care le generează, ne amin-teşte că după fiecare perioadă deboom economic, urmează şi parteade declin, respectiv criză; tocmai deaceea, nu putem afirma că fenome -nul actual si-a facut apariŃia subit!Nu, el a fost generat de toate acŃiu-nile noastre anterioare, toate deciziileluate de fiecare agent economic, de¨goana¨ după profituri uriaşe şi deconsumul excesiv!Consumul excesivnu ar reprezenta o problemă dacă s-arrealiza cu resurse financiare deŃinuteefectiv de fiecare consumator, şi nucu resurse financiare împrumutate!Problema este tocmai aceasta: ¨s-aconsumat¨ pe datorie, pe de-o parte,iar pe partea cealaltă a baricadei, băn-cile ¨însetate¨ de dorinŃa de a realizaprofituri uriaşe, au acordat acestecredite mult prea uşor, fără a deŃineinformaŃii referitoare la posibilitateade rambursare a persoanelor fizice saujuridice în cauză. Aceste dificultăŃi dela nivelul instituŃiilor bancare s-autransmis la nivelul statului; aşa sedoreşte în general: când economiafuncŃionează bine, statul trebuie sănu aibă nici un fel de intervenŃie, însăîn momentul în care apar dificultăŃi,statul este ¨chemat¨ să le rezolve. Evi -dent statul intervine, iar pentru gre -şelile celor care au înregistrat profi-turi uriaşe în perioada de boom, plă -tesc tot cei din clasa de jos, pentrucă statul nu reuşeste să găsească altecăi de acŃiune, decât cele utilizatemai mereu: tăieri, tăieri, tăieri (pen-sii, salarii) sau creşterea impozitelorşi taxelor existente (este necesar săfie gândită orice modificare şi să se

Ńină cont de faptul că fiscalitatea ex -cesivă îi va determina pe contribua-bili la sustragerea de la plata aces-tor impozite/taxe). Astfel, cei care aucâştigat înainte de criză, sunt ceicare câştigă şi mai mult pe timp decriză! Statul se împrumută, însă seîmprumută scump, iar acest lucru vaproduce efecte pe termen lung…generaŃiile următoare vor fi obligatesă ducă această povară; povara uneidatorii care, consumânu-se rapid re -sursele pentru investiŃii corecte, a fostfăcută pentru plăŃi curente şi nu pen-tru realizarea unor investiŃii, care, înviitor, să genereze venituri. O gestio -nare corectă este ceea ce ne trebuie.InstituŃiile care împrumută statele aflateîn incapacitate de plată trebuie să seasigure că îşi vor primi banii înapoi,condiŃii în care suntem siliŃi să fa -cem faŃă austerităŃii. Însă, din punctulmeu de ve dere, mizez pe o seriozita -te bugetară, pe disciplină, pe gestiu -ne eficientă a resurselor şi a riscului,şi mai puŃin pe austeritate ¨pe viaŃă¨!

Datoriile suverane au crescut şisunt din ce în ce mai mari… La ni -velul firmelor, lucrurile sunt mult maisimple: în situaŃia în care nu mai potface faŃă datoriilor, intră în faliment;însă un lucru îl ştim cu certitudine:statul nu poate da faliment! Un stat,însă, cu un nivel mare al datoriilor numai reprezintă un mediu atractiv pentruinvestitori, nu mai prezintă credibili-tate, şi în loc să facă paşi înainte, se

învârte într-un cerc vicios. Referindu-ne la Uniunea Europea -

nă, pentru a înŃelege mai bine nivelulla care ne referim, propun să vedemcare este ¨topul¨ Ńărilor din perspec-tiva datoriei suverane, în prima partea anului 2012.

După cum se poate observa dingraficul de mai sus, în topul Ńărilordin Uniunea Europeană, datoriile celemai mari sunt reprezentate de: Gre -cia, cu un procent al datoriei pu blicedin PIB de 132,4%, urmată de Italiacu 123,3%; apoi Portugalia cu 111,7%şi Irlanda cu 108,5%. Iar statele cucele mai scăzute procente ale dato-riei publice sunt reprezentate de:Estonia (6,6%), Bulgaria (16,7%) şiLuxemburg (20,9%). Deşi Ńara noas trănu se află în fruntea clasamentuluicu o datorie foarte mare ca procentdin PIB (36,3%), asta nu înseam na căsituaŃia din Ńara noastră este mai¨roz¨; nicidecum, comparativ cu ni -velul celorlalŃi indicatori economici,cu dimensiunea economiei în gene ralşi domeniile pentru care s-au alocatbanii împrumutaŃi (plăŃi curente îndefavoarea unor cheltuieli de investiŃiiprecum şi prin realizarea unor inves -tiŃii inutile, care nu au creat locuri demuncă). łările care împrumută banialtor state au puŃine probleme înperioade de boom economic, însăatunci când o naŃiune nu mai poateface faŃă datoriilor, băncile care auîmprumutat-o riscă să piardă. Astfel,

am identificat care sunt Ńările dinUniu nea Europeană cu cele mai marida torii, însă, întrebarea este următoa -rea: în acest sistem internaŃional inter-conectat, cine datorează cui? Greciaeste îndatorată Ńărilor din zona euroşi este unul dintre statele care a pri -mit bani din Fondul de salvare; fiindun stat cu o economie mică, eventu-alul faliment ar putea fi absorbit decelelalte Ńări din zona euro, însă te -merea este reprezentată de riscul¨contagiunii¨. Irlanda este un alt statcare a primit bani din Fondul de sal-vare, însă aceasta a introdus imediatmăsuri dure de austeritate, economiaînregistrând o revenire modestă. Ita -lia are o datorie foarte mare rapor-tată la PIB, iar FranŃa este cea maiexpusă datoriilor italiene. Portugaliaeste puternic îndatorată Spaniei, însăaceasta şi-a pus la punct o serie deprivatizări pentru a-şi repara sistemulfinanciar aflat într-o situaŃie delicată.Principala grijă a Spaniei este tocmaiPortugalia, care îi datorează miliardede euro, iar la rândul ei, aceasta da -torează sume importante FranŃei şiGermaniei. FranŃa, deşi are o eco -nomie puternică, este preocupată derecuperarea datoriilor de la Grecia,Italia, Spania. Germania, cea mai pu -ternică economie din zona euro, este,la fel, afectată de datoriile pe caretrebuie să le recupereze de la Grecia,Irlanda, Portugalia. Se poate observacă, pe lângă statele cu datorii foarte

mari, cele care le-au împrumutat aude suferit, economia lor înregistrândîn astfel de situaŃii rezultate modeste.În consecinŃă, pot afirma că toatestatele sunt interesate de mersul bunal economiei, per ansamblu, nu numaiizolat, pentru fiecare stat în parte.Efectele îndatorării se fac simŃite peambele ¨fronturi¨.

SituaŃia din România întotdeaunava fi mai ¨gri¨ decât cea înregistratăîn restul lumii; suntem cu mulŃi paşiîn urmă, şi se pare că eforturile noas-tre de a ajunge la un nivel bun nusunt suficiente. Nu trebuie sa fimuimiŃi de situaŃia delicată în care neaflăm în condiŃiile în care nu se maiproduce nimic în Ńara noastră, indus-tria este aproape inexistentă, impor -tăm majoritatea produselor pe care leutilizăm. În raport cu celelalte eco -nomii, nu suntem competitivi; mulŃi¨viseaz㨠să câştige mult cu eforturiminime; pentru rezolvarea unei pro -bleme sunt preferate soluŃiile pe ter-men scurt în defavoarea celor pe ter-men lung! Un aspect pozitiv, dinpunctul meu de vedere, este că sun-tem stat membru al Uniunii Euro -pene, iar atunci când ne îndreptămspre un drum greşit, suntem ¨aten -ŃionaŃi¨ de către statele cu un cuvântde spus din Uniune; suntem stat Mem-bru, şi indiferent care sunt motivelereale, statele puternice din Europasunt interesate să ¨vegheze¨ şi asu -pra noastră.

master Anca Sabina SAMOSCHI,ULBS

Cercul vicios al datoriilor publice

Madrid Atena

EvoluŃia urbanistică a Sibiului, dela întemeierea lui din secolul XII, şipână în 1691când, prin Diploma Leo -poldină, Transilvania a fost integratăImperiului Habsburgic, a urmat liniaurbanisticii medievale. Încă din seco -lul XVI se păstrează primele descrieridetaliate ale urbei. Cele mai mai amă -nunŃite aparŃin unui vestit călător ita-lian, Geovanandrea Gromo, care des -cria casele ca fiind impetuoase, fru-moase şi plăcute, străzile cu pavaj depiatră precum şi femeile frumoase şioneste. Întreaga viaŃă economică şisocială a oraşului se desfăşura în ce -le trei pieŃe: Mare (Grosse Ring); Mică,(Kleine Ring); şi Huet, un original şimultifuncŃional complex urbanistic. Pia -Ńa Mare era pe deplin conturată fiind,după opinia academicianului AL. Dima:„cea mai frumoasă creaŃie de acestfel din Transilvania”. Cele trei pieŃe

au ilustrat elocvent primele trei etapede creştere şi fortificare a cetăŃii.

Primul nivel de fortificat avea încentru monumentala catedrală cu hra -mul Sfintei Maria, construcŃie în stilgotic care a fost finalizată în 1520.În jurul său, marele patriciat şi nobili -mea au construit case impunătoare carepot fi admirate şi astăzi. FuncŃionalita -

tea PieŃei Mari era diversă. Pe lângă activitatea co -

mercială, care era de bază,aici se petreceau parade şiîntreceri militare, spectacolefolclorice, concerte de fan-fare, spectacole de teatru şivodeviluri, dar cele mai ter-ifiante manifestări culminaucu execuŃii, de care nu erauscutiŃi chiar şi mai marii ce -tăŃii. Spre exemplu, în 1703Sachs von Harteneck, comitede Sibiu, a fost decapitat decătre stăpânirea habsburgică,în urma unei acuzaŃii deînaltă trădare.PiaŃa Mică sau Micul Ring

etala într-o arhitectonică di -versă casele negustorilor şi meşteşu-garilor bogaŃi, care încă pe la jumă-tatea secolului XV şi-au construit log-gile, pentru a–şi adăposti prăvăliile.PiaŃa dominată de turnul Sfatului, deprimăria oraşului, de marile hale (as -tăzi Casa Artelor) completează armo-nios peisajul Sibiului vechi.

Un arc peste timp relevă un fapt

îmbucurător. După opt secole, celemai importante asambluri urbanisticeau rămas la locul lor, datorită unorîmprejurări providenŃiale.

PuŃini sunt cei care îşi mai amin -tesc de furia demolărilor care a cu -prins conducerile de partid şi de statdin Sibiu, ce trebuiau să urmeze cusfinŃenie „indicaŃiili” celui mai marearhitect al României Socialiste, „pin-gelică”, care avea faŃă de Sibiu oreală aversiune. Conform acestor indi -caŃii, urmau să se demoleze clădirilevechi din PiaŃa Mare, care în concep -Ńia aceluiaşi „reformator”aparŃineau tre -cutului, şi trebuiau înlocuite cu blo -curi noi mai impozante. Începutul afost făcut prin demolarea Cazarmei90 şi a clădirii Dragoner, reprezenta-tive pentru o anumită perioadă dinistoria Sibiului.

După Evenimentele din 1989, care

fără echivoc au adus schimbări esen -Ńiale pozitive în viaŃa Sibilui, dar maiales după anul 2000, printr-un efortcomun al edililor dar şi al populaŃiei,aspectul urbanistic s-a schimbat radi -cal. Oraşul s-a asfaltat şi pietruit acolounde era cazul, clădirile s-au restauratşi zugrăvit, parcurile s-au amenajat şicurăŃit. CirculaŃia s-a regularizat. Înpre zent Sibiul este considerat printrecele mai frumoase oraşe ale României.

PiaŃa Mare, PiaŃa Mică, PiaŃa Huetau devenit spaŃii generoase pentruartă, pentru serbări culturale clasicedar şi moderne, concerte de muzicăpentru tineret, locuri deja consacratepentru târguri de diferite produse, lo -curi de joacă pentru copii, de odihnă.Din păcate, în multe cazuri se exa -gerează, ajungându-se din raŃiuni co -merciale şi mercantile la prost gust,ktschuri, vulgaritate şi...bâlci.

ART~ ECONOMIE VINERI 19 OCTOMBRIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Pia]a Mare, loc pentru cultur@ dar }i ...pentru bâlci (II)

21 octombrie 1520. Magellan va traversa strâmtoarea care îi poartă numele.

Gheorghe Lazăr sculptură de Radu Aftenie

Sibiu. PiaŃa Mare

Sibiu. PiaŃa Mică

Sibiu. PiaŃa Huet