sr en 81-1+a3-2010 ascensoare electrice

ICS 91.140.90

STANDARD ROMAN

SR EN 81-1+A3

Iulie 2010

Reguli de securitate pentru execu ia úi montarea ascensoarelor Partea 1: Ascensoare electrice

Safety rules for the construction and installation of lifts.

Part 1: Electric lifts Règles de sécurité pour la construction et l'installation des

ascenseurs. Partie 1: Ascenseurs électriques APROBARE Aprobat de Directorul General ASRO la 27 iulie 2010

Standardul european EN 81-1:1998+A3:2009 are statutul unui standard român Înlocuieúte SR EN 81-1+AC:2001, SR EN 81-1+AC:2001/A1:2006 úi SR EN 81-1+AC:2001/A2:2005

CORESPONDEN�� Acest standard este identic cu standardul european EN 81-1:1998+A3:2009 This standard is identical with the European Standard EN 81-1:1998+A3:2009 La présente norme est identique à la Norme européenne EN 81-1:1998+A3:2009

ASOCIA�IA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO) Adresa poútal�: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucureúti

Direc ia general�: Tel. +40 21 316 32 96, Fax +40 21 316 08 70 Direc ia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08 sau +40 21 312 47 44, Fax +40 21 315 58 70

Direc ia Publica ii - Serv. Vânz�ri/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, +40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88 Serviciul Redac ie-Marketing, Drepturi de Autor +40 21 316 99 74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integral� sau par ial� a prezentului standard în orice publica ii úi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis� dac� nu exist� acordul scris al ASRO

Ref.: SR EN 81-1+A3:2010 Edi ia 2

Pagina tiparita cu aplicatia InfoStandard (c) 2008 ASRO (www.asro.ro) & SKY PROJECT (www.skyproject.ro).

Asociatia de Standardizare din Romania, REF 4-633 / 2012-07-24 C.N.C.I.R. SA





SR EN 81-1+A3:2010

2

Preambul na ional Acest standard reprezint� versiunea român� a standardului european EN 81-1:1998+A3:2009. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaúi statut ca úi versiunile oficiale úi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezint� versiunea român� a textului în limba englez� a standardului european EN 81-1:1998+A3:2009. Acest standard stabileúte regulile de securitate pentru execu ia úi montarea ascensoarelor electrice noi destinate transportului de persoane sau persoane úi m�rfuri. Acest standard este armonizat cu Directiva Ascensoare 95/16/CEE. Acest standard înlocuieúte SR EN 81-1+AC:2001, SR EN 81-1+AC:2001/A1:2006 úi SR EN 81-1+AC:2001/A2:2005. Standardul apar ine patrimoniului CT 85, Instala ii de ridicat, c�rucioare industriale, ascensoare úi instala ii de transport pe cablu. Standardul include un index al termenilor echivalen i în român�, englez�, francez� úi german� care este prezentat în anexa na ional� NA1. Coresponden a dintre standardele europene la care se face referire úi standardele române este prezentat� în anexa na ional� NA2. Cuvintele "standard european" din textul prezentului standard trebuie citite "standard român".







SR EN 81-1+A3:2010

3

STANDARD EUROPEAN EN 81-1:1998+A3 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPÉENNE EUROPÄISCHE NORM Decembrie 2009

ICS 91.140.90 Înlocuieúte EN 81-1:1998

Versiunea român�

Reguli de securitate pentru execu ia úi montarea ascensoarelor. Partea 1: Ascensoare electrice

Safety rules for the construction and installation of lifts. Part 1: Electric lifts

Règles de sécurité pour la construction et l'instalation des

ascenseurs. Partie 1: Ascenseurs électriques

Sicherheitsregeln für die Konstruction und den Einbau

von Aufzugen. Teil 1: Elektrisch betriebene

Personen- und Lastenaufzüge

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 21 februarie 1998 úi include erata 1 publicat� de CEN la 22 septembrie 1999, amendamentul 1 aprobat de CEN la 13 mai 2005, amendamentul 2 aprobat de CEN la 22 aprilie 2004 úi amendamentul 3 aprobat de CEN la 13 august 2009.

Membrii CEN sunt obliga i s� respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaz� condi iile în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard na ional, f�r� nici o modificare. Listele actualizate úi referin ele bibliografice referitoare la aceste standarde na ionale pot fi ob inute pe baz� de cerere c�tre Centrul de Management sau orice membru CEN.

Acest standard european exist� în trei versiuni oficiale (englez�, francez�, german�). O versiune în oricare alt� limb�, realizat� prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa na ional� úi notificat� Centrului de Management, are acelaúi statut ca úi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele na ionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh�, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia úi Ungaria.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europäisches Komitte für Normung

Centrul de Management: str.Stassart 36, B-1050 Bruxelles

© 2009 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice form� úi orice modificare sunt rezervate membrilor CEN. Ref.: EN 81-1:1998+A3:2009RO







SR EN 81-1+A3:2010

4

Cuprins

Pagina

Preambul........................................................................................................................................................9

Introducere ..................................................................................................................................................10 0.1 Generalit� i ......................................................................................................................................10 0.2 Principii ............................................................................................................................................10 0.3 Ipoteze ..............................................................................................................................................11

1 Domeniu de aplicare....................................................................................................................... 13

2 Referin e normative ........................................................................................................................ 14

3 Termeni úi defini ii .......................................................................................................................... 16

4 Unit� i úi simboluri.......................................................................................................................... 19 4.1 Unit� i ................................................................................................................................................19 4.2 Simboluri ..........................................................................................................................................19

5 Pu .................................................................................................................................................... 19 5.1 Condi ii generale..............................................................................................................................19 5.2 Închiderea pu ului ............................................................................................................................19 5.3 Pere ii, planúeul úi plafonul pu ului .............................................................................................. 23 5.4 Execu ia pere ilor pu ului din fa a intr�rii în cabin� úi a uúilor de palier ..................................24 5.5 Protec ia spa iilor situate sub traiectoria cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare.........................................................................................................................................24 5.6 Protec ia în pu .................................................................................................................................25 5.7 Spa iu de securitate superior – Fund�tura pu ului ......................................................................25 5.8 Folosirea exclusiv� a pu ului ascensorului ..................................................................................27 5.9 Iluminarea pu ului ............................................................................................................................27 5.10 Sistem de securitate. .......................................................................................................................27

6 Spa ii pentru maúin� úi pentru ro i ............................................................................................... 28 6.1 Cerin e generale...............................................................................................................................28 6.2 Accese ..............................................................................................................................................28 6.3 Maúin� în camera maúinilor............................................................................................................29 6.4 Maúin� în interiorul pu ului.............................................................................................................31 6.5 Maúin� în afara pu ului…………………………………………………………………………...…….…35 6.6 Dispozitive pentru manevre de urgen � úi pentru încerc�ri……………………………………..…36

7 Uúi de palier..................................................................................................................................... 38 7.1 Condi ii generale..............................................................................................................................38 7.2 Rezisten a uúilor úi a ancadramentelor lor ...................................................................................39 7.3 În�l imea úi l� imea uúilor ...............................................................................................................39 7.4 Praguri, ghidaje, fixarea uúilor .......................................................................................................40 7.5 Protec ia în timpul func ion�rii uúilor ............................................................................................40 7.6 Iluminat local úi semnalizarea prezen ei cabinei..........................................................................42 7.7 Z�vorârea úi controlul închiderii uúilor de palier .........................................................................42 7.8 Închiderea uúilor automate de palier .............................................................................................45

8 Cabin�, contragreutate úi mas� de echilibrare............................................................................ 45 8.1 În�l imea cabinei ..............................................................................................................................45 8.2 Suprafa a util� a cabinei, sarcina nominal�, num�rul de persoane ...........................................45 8.3 Pere ii, podeaua úi plafonul cabinei...............................................................................................47 8.4 Ap�r�toare ........................................................................................................................................48 8.5 Intrarea în cabin� .............................................................................................................................48 8.6 Uúi de cabin�....................................................................................................................................48 8.7 M�suri de protec ie în timpul func ion�rii uúilor ..........................................................................49 8.8 Inversarea miúc�rii de închidere ....................................................................................................50 8.9 Dispozitiv electric de control pentru uúi de cabin� închise ........................................................51 8.10 Uúi culisante cu mai multe panouri legate mecanic între ele .....................................................51 8.11 Deschiderea uúii de cabin�.............................................................................................................51 8.12 Trape úi uúi de urgen � ...................................................................................................................52 8.13 Plafonul cabinei ...............................................................................................................................52 8.14 Frontonul cabinei.............................................................................................................................53







SR EN 81-1+A3:2010

5

8.15 Echipament pe cabin� .....................................................................................................................53 8.16 Ventila ie ...........................................................................................................................................53 8.17 Iluminat .............................................................................................................................................53 8.18 Contragreutate úi mas� de echilibrare ..........................................................................................54

9 %Suspensie, echilibrare, protec ie împotriva vitezei excesive úi protec ie împotriva miúc�rii neprev�zute a cabinei& ................................................................................................ 54 9.1 Suspensie .........................................................................................................................................54 9.2 Raportul dintre diametrul ro ii de fric iune, ro ii de deviere/întoarcere, tambur úi diametrul cablurilor, legarea cablurilor sau a lan urilor ..............................................................54 9.3 Aderen a cablurilor ..........................................................................................................................55 9.4 Înf�úurarea cablurilor în cazul ascensoarelor cu tambur............................................................55 9.5 Repartizarea sarcinii între cabluri sau lan uri...............................................................................55 9.6 Cabluri de echilibrare ......................................................................................................................56 9.7 Protec ia ro ii de fric iune, a ro ilor de deviere/întoarcere úi a ro ilor de lan ...........................56 9.8 Parac�z�tor.......................................................................................................................................57 9.9 Limitator de vitez� ...........................................................................................................................58 9.10 Dispozitiv de protec ie împotriva vitezei excesive a cabinei în urcare ......................................60 9.11 %Protec ie împotriva miúc�rii necontrolate a cabinei……………………………………………..61

10 Glisiere, tampoane, dispozitive de sfârúit de curs� .................................................................... 63 10.1 Condi ii generale pentru glisiere....................................................................................................63 10.2 Ghidarea cabinei, a contragreut� ii úi a masei de echilibrare.....................................................65 10.3 Tampoane de cabin� úi de contragreutate....................................................................................65 10.4 Cursa tampoanelor de cabin� úi de contragreutate.....................................................................65 10.5 Dispozitive de securitate de sfârúit de curs�................................................................................66

11 Distan e dintre cabin� úi peretele din fa a intr�rii în cabin� úi distan e dintre cabin�, contragreutate sau masa de echilibrare....................................................................................... 67 11.1 Condi ii generale..............................................................................................................................67 11.2 Distan a dintre cabin� úi peretele din fa a intr�rii în cabin� .......................................................67 11.3 Distan a dintre cabin� úi contragreutate sau masa de echilibrare.............................................69

12 Maúina ascensorului....................................................................................................................... 69 12.1 Condi ii generale..............................................................................................................................69 12.2 Antrenarea cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare ..............................................69 12.3 Folosirea ro ilor în consol� pentru cablu sau lan .......................................................................69 12.4 Sistem de frânare.............................................................................................................................69 12.5 Manevra de urgen � .........................................................................................................................70 12.6 Viteza.................................................................................................................................................70 12.7 Oprirea úi controlul opririi maúinii ascensorului..........................................................................71 12.8 Controlul micúor�rii vitezei normale a maúinii în cazul tampoanelor cu curs� redus� ...........72 12.9 Dispozitive de securitate pentru cablu sau lan moale................................................................73 12.10 Limitator pentru durata men inerii motorului sub tensiune........................................................73 12.11 Protec ia maúinilor...........................................................................................................................73 12.12 %Oprire normal� a cabinei la paliere úi precizie de nivelare……………………………………..73

13 Instala ia electric� úi aparatajul.................................................................................................... 74 13.1 Condi ii generale..............................................................................................................................74 13.2 Contactoare, contactoare auxiliare, componente ale circuitelor de securitate ........................75 13.3 Protec ia motoarelor úi a altor aparate electrice ..........................................................................75 13.4 Întreruptoare principale ..................................................................................................................76 13.5 Linii electrice ....................................................................................................................................77 13.6 Iluminat úi prize de curent ..............................................................................................................78

14 Protec ia împotriva defectelor electrice; comenzi; priorit� i...................................................... 79 14.1 Analiza defect�rilor úi dispozitive electrice de securitate...........................................................79 14.2 Comenzi ............................................................................................................................................89

15 Afiúe, marcaje úi instruc iuni de utilizare..................................................................................... 93 15.1 Condi ii generale..............................................................................................................................93 15.2 Cabin� ...............................................................................................................................................93 15.3 Pe cabin� ..........................................................................................................................................94 15.4 #Camer� de maúini úi camer� de ro i $…….…………………………………………………..…94 15.5 Pu .....................................................................................................................................................95 15.6 Limitator de vitez� ...........................................................................................................................96 15.7 Fund�tura pu ului ............................................................................................................................96







SR EN 81-1+A3:2010

6

15.8 Pe tampoane.....................................................................................................................................96 15.9 Identificarea sta iilor........................................................................................................................96 15.10 Identificarea echipamentelor electrice ..........................................................................................96 15.11 Cheie de desz�vorâre a uúilor de palier ........................................................................................96 15.12 Dispozitiv de alarm� ........................................................................................................................96 15.13 Dispozitiv de z�vorâre.....................................................................................................................96 15.14 Parac�z�tor.......................................................................................................................................96 15.15 Grup de ascensoare ........................................................................................................................97 15.16 Dispozitive de protectie pentru limitarea vitezei cabinei aflat� în urcare..................................97

16 Examin�ri, încerc�ri, înregistr�ri, între inere ............................................................................... 97 16.1 Examin�ri úi încerc�ri......................................................................................................................97 16.2 Înregistr�ri ........................................................................................................................................98 16.3 Informa ii furnizate de montator.....................................................................................................98

Anexa A (normativ�) Lista dispozitivelor electrice de securitate......................................................... 100 Anexa B (normativ�) Triunghi de desz�vorâre.......................................................................................102

Anexa C (informativ�) Dosarul tehnic ..................................................................................................... 103 C.1 Introducere .................................................................................................................................... 103 C.2 Generalit� i : .................................................................................................................................. 103 C.3 Date tehnice úi planuri ................................................................................................................. 103 C.4 Scheme electrice........................................................................................................................... 104 C.5 Verificarea conformit� ii............................................................................................................... 104

Anexa D (normativ�) Examin�ri úi încerc�ri înainte de punerea în func iune..................................... 105 D.1 Examin�ri:...................................................................................................................................... 105 D.2 Încerc�ri úi verific�ri ..................................................................................................................... 105

Anexa E (informativ�) Examin�ri úi încerc�ri periodice, examin�ri úi încerc�ri dup� o modificare important� sau dup� un accident ............................................................................ 106 E.1 Examin�ri úi încerc�ri periodice.................................................................................................. 106 E.2 Examen�ri úi încerc�ri dup� o modificare important� sau dup� un accident........................ 106

Anexa F (normativ�) Componente de securitate – proceduri de încercare pentru verificarea conformit� ii ............................................................................................................... 111 F.0 Introducere .................................................................................................................................... 111 F.1 Dispozitive de z�vorâre a uúilor de palier .................................................................................. 113 F.2 F�r� cerin e.................................................................................................................................... 116 F.3 Parac�z�toare................................................................................................................................ 116 F.4 Limitatoare de vitez� .................................................................................................................... 123 F.5 Tampoane ...................................................................................................................................... 124 F.6 !Circuite de securitate ce con in componente electronice úi sau sisteme de programare electronic� (PESSRAL)" ...................................................................................... 129 F.7 Dispozitiv de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei în urcare ........................................... 132 F.8 %Dispozitive de protec ie împotriva miúc�rilor necontrolate ale cabinei…………………….134

Anexa G (informativ�) Calculul glisierelor.............................................................................................. 138 G.1 Generalit� i .................................................................................................................................... 138 G.2 Sarcini úi for e............................................................................................................................... 138 G.3 Tipuri de înc�rc�ri......................................................................................................................... 139 G.4 Coeficient de impact..................................................................................................................... 140 G.5 Calcule ........................................................................................................................................... 141 G.6 S�ge i admisibile........................................................................................................................... 147 G.7 Exemple de metode de calcul...................................................................................................... 147

Anexa H (normativ�) Componente electronice – excluderea defect�rilor........................................... 168

Anexa J (normativ�) Încerc�ri la úoc cu pendulul ................................................................................. 173 J.1 Generalit� i .................................................................................................................................... 173 J.2 Standul de încerc�ri...................................................................................................................... 173 J.3 Panouri........................................................................................................................................... 173 J.4 Procedura de încercare................................................................................................................ 173 J.5 Interpretarea rezultatelor ............................................................................................................. 174 J.6 Raportul de încerc�ri .................................................................................................................... 174 J.7 Excep ii de la încerc�ri................................................................................................................. 174







SR EN 81-1+A3:2010

7

Anexa K (normativ�) Spa iul de securitate superior pentru ascensoarele cu roat� de fric iune...... 179

Anexa L (normativ�) Cursa necesar� pentru tampoane........................................................................ 180

Anexa M (informativ�) Evaluarea aderen ei............................................................................................ 181 M.1 Introducere .................................................................................................................................... 181 M.2 Calculul aderen ei ......................................................................................................................... 181 M.3 Exemplu practic ............................................................................................................................ 185

Anexa N (normativ�) Evaluarea coeficientului de securitate la cablurile de trac iune ...................... 188 N.1 Generalit� i .................................................................................................................................... 188 N.2 Num�rul echivalent de ro i nechiv ................................................................................................. 188 N.3 Coeficientul de securitate ............................................................................................................ 189 N.4 Exemple ......................................................................................................................................... 191

Anexa O (informativ�) #Spa iile maúinii - Acces (6.1)$ ...................................................................193

Anexa P (informativ�) !Descrierea m�surilor posibile" .................................................................194

Anexa ZA (informativ�) %Rela ie între acest standard european úi cerin ele esen iale ale directivei ue 95/16/CE modificat� prin directiva UE 2006/42/CE&......................................... 199







SR EN 81-1+A3:2010

8

Preambul Acest document (EN 81-1:1998+A3:2009) a fost elaborat de c�tre Comitetului Tehnic CEN/TC 10 ”Ascensoare, sc�ri rulante úi trotuare rulante”, al c�rui secretariat este de inut de AFNOR. Acest standard european trebuie s� primeasc� statutul de standard na ional, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pân� cel târziu în iunie 2010 úi toate standardele na ionale în contradic ie cu acest standard trebuie anulate pân� cel târziu în iunie 2010. A fost acordat� aten ie posibilit� ii ca unele dintre elementele acestui document s� fie subiectul drepturilor de brevet. CEN [úi/sau CENELEC] nu trebuie considerate responsabile pentru identificarea unuia sau a tuturor de astfel de drepturi de brevet. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 21 februarie 1998 úi include erata 1 publicat� de CEN la 22 septembrie 1999, amendamentul 1 aprobat de CEN la 13 mai 2005, amendamentul 2 aprobat de CEN la 22 aprilie 2004 úi amendamentul 3 aprobat de CEN la 13 august 2009. Acest document înlocuieúte %EN 81-1:1998. & Începutul úi sfârúitul textului introdus sau modificat de acest amendament este indicat în text prin reperele ! ", # $ úi %&.

Modific�rile eratei CEN au fost incluse în locurile corespunz�toare din text úi sunt indicate prin reperele ˜ ™. Acest standard european a fost elaborat sub un mandat acordat CEN de Comisia European� úi Asocia ia European� a Liberului Schimb úi sus ine cerin ele esen iale ale Directivei (lor) UE. Pentru rela iile cu Directiva (ele) european� (ene), a se vedea anexa informativ� ZA, care este parte integrant� din acest document. Acest standard reprezint� a treia edi ie a standardului. Acesta reprezint� o revizuire a edi iei din 1985 úi i se va conferi statut de standard armonizat. Revizuirea s-a f�cut în principal pentru urm�toarele aspecte: � eliminarea diferen elor na ionale; � introducerea cerin elor esen iale de s�n�tate úi securitate prev�zute în Directivele Europene

relevante; � eliminarea erorilor evidente; � încorporarea propunerilor privind interpretarea cerut� de îmbun�t� irea standardului relativ la

progresul tehnologic; � îmbun�t� irea referin elor la alte standarde potrivit progresului în acel domeniu. Dup� ancheta CEN asupra prEN 81-1:1994 a fost adoptat� Directiva European� 95/16CE cu privire la ascensoare. Cerin ele rezultate din cerin ele esen iale de s�n�tate úi securitate ale acestei directive nefiind luate în considerare în proiect, au fost rezumate în prA1:1996 la prEN 81-1:1994 úi înaintate spre aprobare membrilor CEN/TC10. Dup� aprobare, acest act adi ional a fost încorporat în standard, luându-se în considerare comentariile primite de la membrii TC. Acest standard nu corespunde în toate punctele regulilor interne actuale ale CEN cu privire la structura standardelor de securitate. Totuúi, structura acestui standard a fost acceptat� de c�tre p�r ile interesate úi este privit ca o cale mai bun� de implementare a cerin elor esen iale de s�n�tate úi securitate decât o reformulare formal�. Aceasta în primul rând din cauza intr�rii în vigoare a Directivei EU 95/16/EC din 01-07-1997. O dat� cu urm�toarea revizuire a standardului, care este deja prev�zut�, aceste insuficien e vor fi înl�turate.







SR EN 81-1+A3:2010

9

% Amendamentul 3 este necesar pe de o parte datorit� revizuirii directivei maúini, amendamentului la directiva ascensoare úi pe de alt� parte datorit� progresului nivelului tehnic. Noile cerin e esen iale ale directivei maúini revizuite conduc la noi cerin e pentru fixarea protectorilor. Acest amendament se adreseaz� acestor noi cerin e. În plus, limita între domeniul de aplicare al directivei maúini úi al directivei ascensoare s-a schimbat. Ca rezultat , domeniul de aplicare al EN 81-1 (úi EN 81-2) este revizuit prin acest amendament. Suplimentar, acest amendament stabileúte cerin e mai severe pentru (1) m�suri împotriva riscului de blocare în timpul înc�rc�rii úi desc�rc�rii úi pentru 82) m�suri împotriva riscurilor datorate miúc�rilor necontrolate. Aceste cerin e nu sunt legate de revizuirea directivei maúini dar sunt rezultat al progresului nivelului tehnic. Prin acest amendament, este ob inut� o conformitate sporit� cu cerin ele esen iale ale Directivei Ascensoare úi Directivei Maúini. Prin Regulament Intern al CEN/CENELEC, urm�toarele organisme na ionale de standardizare sunt obligate s� pun� în aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh�, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia úi Ungaria.







SR EN 81-1+A3:2010

10

0 Introducere 0.1 Generalit� i 0.1.1 Scopul acestui standard este acela de a stabili regulile de securitate privind ascensoarele pentru persoane úi pentru materiale în scopul de a ap�ra persoanele úi materialele împotriva riscurilor de accidente care pot ap�rea în timpul utiliz�rii, între inerii úi opera iilor de salvare.1) 0.1.2 S-a întocmit un studiu al diferitelor aspecte ale accidentelor posibile pentru domeniul ascensoarelor examinându-se: 0.1.2.1 Riscuri posibile datorit�:

a) forfec�rii;

b) strivirii;

c) c�derii;

d) úocului;

e) bloc�rii;

f) incendiului;

g) electrocut�rii;

h) avarierii materialului prin:

1) deteriorare mecanic�;

2) uzur�;

3) coroziune. 0.1.2.2 Persoanele care trebuie protejate sunt:

a) utilizatorii;

b) personalul de între inere úi supraveghere;

c) persoanele aflate în exteriorul pu ului, camerei maúinilor úi a camerei ro ilor (dac� exist�).

0.1.2.3 Bunurile care trebuie protejate sunt:

a) materialele din cabin�;

b) componentele instala iei ascensorului;

c) cl�direa în care este montat ascensorul.

0.2 Principii Acest standard a fost elaborat folosindu-se cele ce urmeaz�. 0.2.1 Acest standard nu reia în ansamblul s�u toate regulile tehnice generale aplicabile oric�rei instala ii electrice, mecanice úi de construc ii, incluzând protec ia elementelor de construc ie împotriva incendiului.

1) S-a constituit un comitet de interpretare în interiorul CEN/TC 10 pentru a preciza, la nevoie, maniera în care exper ii au redactat diferitele capitole din acest standard. Interpret�rile rezultate sunt puse la dispozi ie de c�tre organismele na ionale de standardizare.







SR EN 81-1+A3:2010

11

S-a considerat necesar totuúi s� se stabileasc� anumite cerin e de execu ie, fie pentru c� acestea sunt specifice execut�rii ascensorului fie pentru c�, în cazul utiliz�rii ascensorului aceste cerin e pot fi mai exigente decât pentru alte echipamente. 0.2.2 Acest standard nu se refer� doar la cerin ele esen iale de securitate ale Directivei Ascensoare, dar stabileúte reguli minime pentru instalarea ascensoarelor în cl�diri úi construc ii. Nu pot fi ignorate reglement�rile în vigoare din anumite �ri pentru construirea cl�dirilor etc. Capitolele tip afectate de acestea sunt acelea care definesc valorile minime pentru în�l imea camerei maúinii úi a camerei ro ilor úi pentru dimensiunile uúilor lor de acces. 0.2.3 În cazul în care greutatea, volumul úi/sau forma componentelor nu face posibil� manevrarea manual�, acestea sunt:

a) fie prev�zute cu puncte de ag� are pentru utilizarea unui troliu de mân� sau;

b) proiectate astfel încât s� se poat� realiza puncte de ag� are (de exemplu g�uri filetate) sau;

c) s� permit� fixarea uúoar� a unui troliu de mân�.

0.2.4 În m�sura posibilului, standardul precizeaz� doar cerin ele pe care trebuie s� le îndeplineasc� materialele úi echipamentele în scopul func ion�rii sigure a ascensoarelor. 0.2.5 Între client úi furnizor au avut loc negocieri cu privire la:

a) utilizarea prev�zut� a ascensorului;

b) cerin ele de mediu;

c) probleme de inginerie civil�; d) alte aspecte referitoare la locul mont�rii. ! 0.2.6 Analiza de risc, terminologia úi solu iile tehnice au fost luate în considerare inând seama de metodele din seria de standarde EN 61508. Aceasta a condus la o clasificare necesar� a func iilor de securitate realizabile prin PESSRAL."

0.3 Ipoteze

Pentru fiecare component� încorporat� în instala ia complet� ascensorului s-au luat în considerare riscurile posibile. De fiecare dat� s-au stabilit reguli în concordan �. 0.3.1 Componentele sunt:

a) proiectate conform practicilor inginereúti úi regulilor de calcul, inând seama de toate tipurile de defecte;

b) solid construite din punct de vedere mecanic úi electric;

c) fabricate din materiale cu rezisten � adecvat� úi calitate corespunz�toare;

d) f�r� defecte.

Nu trebuie folosite materiale nocive, ca de pild� azbestul. 0.3.2 Componentele sunt între inute úi p�strate astfel încât dimensiunile (cotele func ionale) necesare s� fie respectate úi dup� uzur�. 0.3.3 Componentele trebuie selectate úi montate astfel încât influen ele de mediu previzibile úi condi iile speciale de munc� s� nu afecteze func ionarea în securitate a ascensorului.







SR EN 81-1+A3:2010

12

0.3.4 Proiectarea elementelor portante, trebuie s� permit� func ionarea în securitate a ascensorului pentru sarcini cuprinse între 0% úi 100% din sarcina nominal�. ! 0.3.5 Cerin ele acestui standard european, în ceea ce priveúte dispozitivele electrice de securitate sunt astfel încât eventualitatea unei defec iuni a unui dispozitiv electric de securitate (a se vedea 14.1.2.1.1 b)) conform cu toate cerin ele acestui standard european nu este luat� în considerare."

0.3.6 Utilizatorii trebuie proteja i împotriva propriilor lor neglijen e úi a impruden elor involuntare în cazul utiliz�rii corecte a ascensorului. 0.3.7 În anumite cazuri, un utilizator poate comite o impruden �. Nu se ia în considerare posibilitatea a dou� impruden e simultane úi/sau nerespectarea instruc iunilor de utilizare. 0.3.8 Dac� în cursul lucr�rilor de între inere un dispozitiv de securitate în mod normal inaccesibil utilizatorului este neutralizat inten ionat, nu se mai poate garanta func ionarea sigur� a ascensorului, dar se vor lua m�suri compensatorii pentru a asigura utilizatorilor securitatea conform instruc iunilor de între inere. Se presupune c� personalul de între inere este instruit úi lucreaz� conform instruc iunilor. 0.3.9 Sunt utilizate urm�toarele for e orizontale:

a) for a static�: 300 N;

b) for a rezultat� din impact 1000 N;

reprezentând for ele pe care le poate exercita o persoan�. 0.3.10 Cu excep ia punctelor enumerate mai jos, un dispozitiv mecanic executat potrivit regulilor de construc ie úi cerin elor standardului nu se va deteriora pân� la de a crea un pericol f�r� posibilitatea detect�rii. Se iau în considerare urm�toarele defecte mecanice:

a) ruperea suspensiei;

b) alunecarea necontrolat� a cablurilor pe roata de fric iune;

c) ruperea úi sl�birea tuturor leg�turilor la cablurile auxiliare, lan uri sau curele;

d) defectarea uneia dintre componentele mecanice ale frânei electromecanice care particip� la frânarea pe tambur sau disc;

e) defectarea unui component asociat elementului principal al ro ii de fric iune.

0.3.11 Posibilitatea ca parac�z�toarele s� nu func ioneze înainte de ciocnirea cabinei de tampon/tampoane, în cazul c�derii libere a cabinei de la sta ia cea mai de jos este acceptat�. 0.3.12 Dac� viteza cabinei este func ie de frecven a re elei electrice, se admite ca viteza s� nu dep�úeasc� 115% din viteza nominal� sau o frac iune de vitez� corespunz�toare pân� în momentul cupl�rii frânei mecanice. 0.3.13 Se presupune c� organizarea din interiorul cl�dirii unde se afl� ascensorul este de aúa natur�, încât s� se poat� r�spunde eficient úi într-un timp rezonabil cererilor de ajutor (a se vedea 0.2.5). 0.3.14 Trebuie prev�zute mijloace de acces pentru ridicarea echipamentului greu (a se vedea 0.2.5).







SR EN 81-1+A3:2010

13

0.3.15 # Pentru a asigura buna func ionare a echipamentelor în spa iul (spa iile) maúinii (lor), inându-se seama de c�ldura disipat� de acestea, temperatura ambiant� în spa iul (spa iile) echipamentelor trebuie men inut� între +5 ºC úi +40 ºC.$ # 0.3.16 C�ile de acces la zonele de lucru trebuie s� fie iluminate corespunz�tor (a se vedea 0.2.5). 0.3.17 C�ile de acces minime cerute de regulile de construc ie nu trebuie s� fie obstruc ionate de o uú�/trap� deschisa a unui ascensor úi/sau un mijloc de protec ie pentru zona de lucru situat� în exteriorul pu ului, dac� exist�, conform instruc iunilor de mentenan � (a se vedea 0.2.5). 0.3.18 Dac� sunt mai multe persoane care lucreaz� simultan la un ascensor, trebuie asigurat un mijloc de comunicare corespunz�tor între aceste persoane.$ % 0.3.19 Sistemul de fixare al protectorilor, utilizat în mod specific pentru asigurarea protec iei împotriva pericolelor mecanice, electrice sau de alt� natur� cu ajutorul unei bariere fizice care trebuie îndep�rtat� în timpul opera iilor de mentenan � úi inspec ie r�mâne ataúat de protector sau de echipament atunci când protectorul este demontat.& 1 Domeniu de aplicare 1.1 Acest standard stabileúte regulile de securitate pentru execu ia úi montarea noilor ascensoare electrice, montate fix, ac ionate cu roat� de fric iune sau tambur, care deservesc niveluri definite, care cuprind o cabin� destinat� transportului de persoane sau persoane úi materiale, suspendat� prin cabluri sau lan uri, care se deplaseaz� în lungul glisierelor a c�ror înclinare nu dep�úeúte 150 fa � de vertical�. 1.2 În afar� de cerin ele acestui standard, trebuie luate în considerare cerin e suplimentare în cazuri speciale (atmosfer� poten ial exploziv�, condi ii climatice extreme, condi ii seismice, transport de m�rfuri periculoase etc.). 1.3 Acest standard nu se refer� la: a) ascensoarele cu o alt� ac ionare decât cea prev�zut� la 1.1; b) ascensoarele electrice din cl�dirile existente 2) , dac� spa iul nu o permite; c) modific�ri importante (a se vedea anexa E) la un ascensor montat înainte ca acest standard s�

între în vigoare; d) instala ii de ridicare, ca de pild� pater-noster, ascensoare de min�, ascensoare de teatru,

aparate cu cabin� automat�, skipuri, ascensoare de materiale pentru úantiere de construc ii úi lucr�ri publice, ascensoare pentru nave, platforme de explorare sau foraj marin, mijloace pentru construc ii úi între inerea acestora;

e) instala ii la care înclinarea glisierelor fa � de vertical� dep�úeúte 15 0; f) securitatea în timpul transportului, mont�rii, repara iilor úi dezasambl�rii ascensoarelor. % g) ascensoare cu viteza nominal� � 0.15 m/s.&

Totuúi, acest standard poate fi utilizat ca baz�. În acest standard nu trateaz� zgomotele úi vibra iile, întrucât ele nu sunt relevante pentru folosirea în securitate a ascensorului.

1.4 Acest standard nu precizeaz� cerin ele suplimentare necesare pentru utilizarea ascensorului în caz de incendiu.

2) Prin cl�dire existent� se în elege o cl�dire ocupat� sau ocupat� înaintea comand�rii unui ascensor. O cl�dire la care structura interioar� este total renovat�, este considerat� ca o cl�dire nou�.







SR EN 81-1+A3:2010

14

2 Referin e normative Acest standard european cuprinde prin referin a datat� sau nedatat� prevederi din alte publica ii. Aceste referin e normative sunt citate la locurile adecvate din text úi publica iile sunt enumerate mai jos. Pentru referin ele datate, modific�rile sau reviziile ulterioare la aceste publica ii nu se aplic� acestui Standard European decât dac� sunt încorporate prin modificare sau revizuire. Pentru referin ele nedatate se aplic� ultima edi ie a publica iei la care se face referire (inclusiv amendamentele). Standarde CEN/CENELEC EN 294:1992, Safety of machinery - Safety distances to prevent danger zones being reached by the upper limbs. EN 1050, Safety of machinery - Principles for risk assessment. EN 10025, Hot rolled products of non alloy structural steels -Technical delivery conditions. EN 50214, Flexible cables for lifts. EN 60068-2-6, Environmental testing - Part 2: Tests - Test Fc: Vibration (sinusoidal). EN 60068-2-27, Basic environmental testing procedures - Part 2: Tests - Test Ea and guidance: Shock. EN 60068-2-29, Basic environmental testing procedures - Part 2: Tests - Test Eb and guidance: Bump. EN 60249-2-2, Base materials for printed circuits - Part 2: Specifications - Specification N° 2: Phenolic cellulose paper copper-clad laminated sheet, economic quality. EN 60249-2-3, Base materials for printed circuits - Part 2: Specifications - Specification N° 3: Epoxyde cellule paper copper-clad laminated sheet of defined flammability (vertical burning test). EN 60742, Isolating transformers and safety isolating transformers – Requirements. EN 60947-4-1, Low-voltage switchgear and controlgear - Part 4: Contactors and motor-starters - Section 1: Electromechanical contactors and motor-starters. EN 60947-5-1, Low-voltage switchgear and controlgear - Part 5: Control circuit devices and switching elements - Section 1: Electromechanical control circuit devices. EN 60950, Safety of information technology equipment, including electrical business equipment. EN 62326-1, Printed boards – Part 1: Generic specification. EN 12015 1998, Electromagnetic compatibility - Product family standard for lifts, escalators and passenger conveyors – Emission. EN 12016 1998, Electromagnetic compatibility - Product family standard for lifts, escalators and passenger conveyors – Immunity. prEN 81-8 1997, Fire resistance tests of lift landing doors - Method of test and evaluation. !EN 61508-1:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety-related systems - Part 1: General requirements (IEC 61508-1:1998 + Corrigendum 1999). EN 61508-2:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety-related systems - Part 2: Requirements for electrical/electronic/programmable electronic safety-related systems (IEC 61508- 2:2000). EN 61508-3:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety related systems - Part 3: Software requirements (IEC 61508-3:1998 + Corrigendum 1999).







SR EN 81-1+A3:2010

15

EN 61508-4:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety related systems - Part 4: Definitions and abbreviations (IEC 61508-4:1998 + Corrigendum 1999). EN 61508-5:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety related systems - Part 5: Examples of methods for the determination of safety integrity levels (IEC 61508-5:1998 + Corrigendum 1999). EN 61508-7:2001, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety related systems – Part 7: Overview of techniques and measures (IEC 61508-7:2000)." Standarde CEI IEC 60664-1, Insulation co-ordination for equipment within low-voltage systems - Part 1: Principles, requirements and tests. IEC 60747-5, Semiconductor devices – Discrete devices and integrated circuits – Part 5: Optoelectronic devices. Documente de armonizare CENELEC HD 21.1 S3, Polyvinyl chloride insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V - Part 1: General requirements. HD 21.3 S3, Polyvinyl chloride insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V - Part 3: Nonsheathed cables for fixed wiring. HD 21.4 S2, Polyvinyl chloride insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V – Part 4: Sheathed cables for fixed wiring. HD 21.5 S3, Polyvinyl chloride insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V - Part 5: Flexible cables (cords). HD 22.4 S3, Rubber insulated cables of rated voltages up to and including 450/750 V - Part 4: Cords and flexible cables. HD 214 S2, Method for determining the comparative and the proof tracking indices of solid insulating materials under moist conditions. HD 323.2.14 S2, Basic environmental testing procedures - Part 2: Tests - Test N: Change of temperature. HD 360 S2, Circular rubber insulated lift cables for normal use. HD 384.4.41 S2, Electrical installations of buildings - Part 4: Protection for safety - Chapter 41: Protection against electric shock. HD 384.5.54 S1, Electrical installations of buildings - Part 5: Selection and erection of electrical equipment - Chapter 54: Earthing arrangements and protective conductors. HD 384.6.61 S1, Electrical installations of buildings - Part 6: Verification - Chapter 61: Initial verification. Standarde ISO ISO 7465:1997, Passenger lifts and service lifts – Guide rails for lifts and counterweights – T type applies.







SR EN 81-1+A3:2010

16

3 Termeni úi defini ii Pentru aplicarea corect� a acestui standard se aplic� urm�toarele defini ii: ap�r�toare (apron) (garde-pieds (Schürze)

Tablier, având o parte vertical� neted� perpendicular� pe marginea unui prag de uú� de palier sau pe marginea pragului cabinei úi se afla sub acestea

suprafa � util� a cabinei (available car area) (surfaceutile de la cabine) (Nutzfläche des Fahrkorbes)

Suprafa a cabinei m�surat� la în�l imea de 1 metru deasupra podelei, neluând în considerare mâna curent�, care este accesibil� pasagerilor sau m�rfurilor în timpul func ion�rii ascensorului

mas� de echilibrare (balancing weight) (masse d’equilibrage) (Ausgleichgewicht)

Greutate care reduce energia consumat� prin echilibrarea întregii sau unei p�r i a masei cabinei

tampon (buffer) (amortisseur) (Puffer)

Dispozitiv care formeaz� un ansamblu deformabil la cap�tul cursei, având un sistem de frânare cu fluid sau arc (sau alt dispozitiv analog)

cabin� (car) (cabine) (Fahrkorp) Component� a ascensorului care transport� pasageri úi/sau alte bunuri contragreutate (counterweight) (contrepoids) (Gegengewicht)

Mas� care asigur� trac iunea

%sistem de comand� ac ionare (drive control system) (système de commande de l'entraînement) (Antriebssteuerung)

sistem care comand� úi supravegheaz� func ionarea maúinii ascensorului&

lan electric de securitate (electric safety chain) (chaîne électrique des sécurités) (Elektrische Sicherheitskette)

Dispozitive electrice de securitate legate în serie

ascensor de persoane úi m�rfuri (goods passenger lift) (ascenseur de charge)3) (Lastenaufzug)

Ascensor destinat în principal pentru transportul m�rfurilor, înso ite în general de persoane

glisiere (guide rails) (guides) (Führungsschiennen)

Elemente rigide care asigur� ghidarea cabinei, contragreut� ii sau a masei de echilibrare

spa iul superior al pu ului (headroom) (partie supérieure de la gaine) (Schachtkopf)

Parte a pu ului cuprins� între nivelul cel mai de sus deservit úi plafonul pu ului

parac�z�tor cu prindere instantanee (instantaneous safety gear) (parachute à prise instantanée) (Sperrfangvorrichtung)

Parac�z�tor a c�rui fixare pe glisiere se face aproape imediat prin blocare

parac�z�tor cu prindere instantanee úi efect amortizat (instantaneous safety gear with buffered effect) (parachute à prise instantanée avec effet amorti) (Sperrfangvorrichtung

Parac�z�tor a c�rui fixare pe glisiere se face aproape imediat prin blocare , dar efectul asupra cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare este limitat de un sistem intermediar amortizor

3)

Expresia francez�”ascenseur de charge” a fost introdus� în documentul în limba francez� în scopul armoniz�rii textelor în cele trei limbi utilizate la CEN úi pentru simplificarea lucr�rilor. În nici un caz nu se vor defini particular sau suplimentar categorii de ascensoare.







SR EN 81-1+A3:2010

17

mit Dämpfung) sticl� stratificat� (laminated glass) (verre feuilleté) (Verbundsicherheitsglas VSG)

Sticl� format� din dou� sau mai multe straturi, având între acestea un film de plastic

nivelare (levelling) (nivelage) (Einfahren)

Opera ie care îmbun�t� eúte precizia opririi la nivelul palierelor

% precizie de nivelare (levelling accuracy) (précision du maintien au niveau) (Nachregulierungsgenauigkeit)

Distan � pe vertical� între pragul cabinei úi pragul palierului în timpul înc�rc�rii úi desc�rc�rii cabinei&

maúina ascensorului (lift machine) (machine) (Triebwerk):

Un ansamblu incluzând motorul care antreneaz� úi opreúte ascensorului

camera maúinii (machine room) (local de machines) (Triebwerksraum)

Camer� unde se afl� maúina sau maúinile úi/sau echipamentul asociat acesteia/acestora

# maúin� (machinery ) (machinerie) (Triebwerk und Steuerung)

echipament care în mod obiúnuit este situat în camera maúinii: dulap(uri) pentru comanda sistemului de ac ionare, maúin�, întreruptor (întreruptoare) principale, mijloace pentru manevre de urgen � $

#spa iu maúin� (machinery space) (emplacement de machinerie) (Aufstellungsort von Triebwerk und Steuerung)

spa iu (i) în interiorul sau exteriorul pu ului în care este situat� maúina sau o parte din aceasta $

sarcin� la rupere minim� a unui cablu (minimum breaking load of rope) (charge de rupture minimale d'un câble) (Mindestbruchkraft eines Seiles)

Produsul dintre p�tratului diametrului nominal al cablului (în milimetrii p�tra i) úi rezisten a nominal� la trac iune a firelor (în newtoni pe milimetru p�trat) úi coeficientul tipului de cablul

limitator de vitez� (overspeed governor) (limiteur de vitesse) (Geschwindigkeitsbegrenzer):

Dispozitiv, care la dep�úirea unei viteze predeterminate comand� oprirea ascensorului úi, dac� este cazul, ac ioneaz� parac�z�toarele

pasager (passenger) (passager) (Fahrgast):

Persoan� transportat� cu ascensorul în cabin�

fund�tura pu ului (pit) (cuvette) (Schachtgrube)

Parte a pu ului situat� sub cel mai de jos nivel deservit de cabin�

ascensor cu tambur (positive drive lift (includes drum drive)) (ascenseur à treuil atteeé) (Trommelaufzug, Kettenafzug)

Ascensor suspendat de lan uri sau cabluri antrenat prin alt procedeu decât prin frecare

! sisteme electronice programabile în aplica ii legate de securitatea ascensoarelor (PESSRAL) (programmable electronic system in safety related applications for lifts (PESSRAL) (système électronique programmable dans les applications liées à la sécurité des ascenseurs (PESSRAL)) (programmierbares elektronisches System in sicherheitstechnisch relevanten

Sistem de comand�, de protec ie sau de supraveghere, bazat pe unul sau mai multe dispozitive electronice programabile, incluzând toate elementele sistemului cum ar fi surse de alimentare, senzori úi alte dispozitive de intrare, c�i de date úi alte c�i de comunicare úi ac ionare sau alte dispozitive de ieúire utilizate în aplica iile de securitate ale ascensoarelor aúa cum se men ioneaz� în tabelele A.1 úi A.2"







SR EN 81-1+A3:2010

18

Anwendungen für Aufzüge (PESSRAL)) parac�z�tor cu frânare progresiv� (progressive safety gear) (parachute à prise amortie) (Bremsfangvorrchtung)

Parac�z�tor a c�rui frânare se face progresiv pe glisiere úi care este special construit pentru a limita decelera ia la cabin�, contragreutatea sau masa de echilibrare la o valoare admisibil�

camer� de ro i (pulley room) (local de poulies) (Rollenraum)

Camer� în care nu se afl� maúina, în care sunt ro i úi, unde se poate g�si, eventual, limitatorul de vitez� úi echipamentul electric.

# spa iu ro i (pulley space) (emplacement de poulies) (Aufstellungsort von Seilrollen)

s spa iu (i) în interiorul sau exteriorul pu ului în care se afl� ro ile $

sarcin� nominal� (rated load) (charge nominale) (Nenngeschwindigkeit)

Sarcina pentru care a fost construit ascensorul

vitez� nominal� (rated speed) (vitesse nominale) (Nenngeschwindigkeit)

Viteza v în metri pe secund� a cabinei pentru care a fost construit ascensorul

izonivelare (re-levelling) (isonivelage) (Nachstellen):

Opera ie, dup� oprirea ascensorului, care permite o readucere la sta ie a cabinei în timpul înc�rc�rii sau desc�rc�rii, la nevoie prin miúc�ri succesive (automate sau impulsuri)

parac�z�tor (safety gear) (parachute) (Fangvorrichtung)

Dispozitiv mecanic destinat s� opreasc� úi s� men in� oprit� pe glisiere cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare în cazul dep�úirii vitezei sau al ruperii suspensiei

! nivel de integritate a securit� ii (SIL) (safety integrity level) (niveau d’intégrité de sécurité) (Sicherheits-Integritätslevel)

Nivel discret pentru cerin ele nivelului specificat de integritate ale func iilor de securitate pentru PESSRAL. NOT� - În prezentul standard european SIL 1 reprezint� cel mai sc�zut nivel de integritate úi SIL 3 reprezint� cel mai ridicat nivel."

cablu de securitate (safety rope) (câble de sécurité) (Sicherheitsseil)

Cablu auxiliar legat de cabin�, contragreutate sau masa de echilibrare destinat declanú�rii parac�z�torului în caz de rupere a suspensiei

jug (sling) (étrier) (Rahmen)

Structur� metalic�, care sus ine cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare legat� în principal de suspensie. Jugul poate fi parte integrant� cu închiderea cabinei

%precizie de oprire (stopping accuracy) (précision d'arrêt) (Anhaltegenauigkeit)

Distan � pe vertical� între pragul cabinei úi pragul palierului în momentul în care cabina este oprit� de sistemul de comand� la palierul de destina ie úi uúile ajung în pozi ia lor de deschidere total�

! timp de reac ie a sistemului (system reaction time) (temps de réaction système) (Systemreaktionszeit)

suma urm�toarelor dou� valori: a) perioada de timp dintre apari ia unei defec iuni în PESSRAL úi ini ierea

ac iunii corespunz�toare asupra ascensorului; b) perioada de timp necesar� pentru ca ascensorul s� r�spund� ac iunii,

men inând o stare în condi ii de securitate." ascensor cu roat� de fric iune (traction drive lift) (ascenseur à adhérence) (Treibscheiben-Aufzug)

Ascensor ale c�rui cabluri de trac iune sunt ac ionate prin frecarea cu canalele ro ii motoare a maúinii

cablu flexibil (travelling cable) Cablu electric flexibil între cabin� úi un punct fix







SR EN 81-1+A3:2010

19

(câble pendentif) (Hängekabel) %miúcare necontrolat� cabin� (unintended car movement) (mouvement incontrôlé de la cabine) (unbeabsichtigte Bewegung des Fahrkorbs)

Miúcare necomandat� a cabinei cu uúile deschise în afara zonei de dez�vorâre a uúilor cabinei în timp ce se îndep�rteaz� de palier, cu excep ia miúc�rilor care rezult� din opera iile de înc�rcare/desc�rcare a cabinei&

zon� de deblocare (unlocking zone) (zone de déverrouillage) (Entriegelungszone)

Zon� situat� deasupra úi dedesubtul nivelului de oprire, în care trebuie s� se g�seasc� podeaua cabinei, pentru ca uúa acestui nivel s� se poat� desz�vorî.

utilizator (user) (usager) (Benutzer):

Persoan� care foloseúte serviciile unui ascensor

pu (well) (gaine) (Schacht) Spa iu în care se deplaseaz� cabina, contragreutatea sau masa de

echilibrare. Acest spa iu este în mod obiúnuit delimitat de fund�tur�, pere ii úi plafonul pu ului.

4 Unit� i úi simboluri 4.1 Unit� i Unit� ile folosite sunt alese din Sistemul Interna ional de unit� i ( SI ). 4.2 Simboluri Simbolurile sunt definite acolo unde se g�sesc formulele. 5 Pu 5.1 Condi ii generale 5.1.1 Cerin ele din acest capitol sunt aplicabile la pu urile care con in una sau mai multe cabine de ascensor. 5.1.2 Contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie s� se afle în acelaúi pu cu cabina. 5.2 Închiderea pu ului 5.2.1 Un ascensor trebuie separat de zona înconjur�toare prin: a) pere i, planúeu úi plafon sau b) un spa iu suficient. 5.2.1.1 Pu închis complet În zone ale cl�dirii unde pu ul trebuie s� contribuie la nepropagarea focului, acesta trebuie separat complet prin pere i, planúeu úi plafon f�r� goluri. Singurele deschideri admise sunt pentru:

a) uúi de palier; b) uúi de inspec ie úi urgen � c�tre pu úi trapele de inspec ie; c) evacuarea gazelor úi a fumului în caz de incendiu;







SR EN 81-1+A3:2010

20

d) ventila ie; e) deschiderile necesare pentru func ionarea ascensorului, între pu úi camera maúinilor sau

camera ro ilor; f) deschideri în pere ii desp�r itori dintre ascensoare conform 5.6. 5.2.1.2 Ascensor cu pu par ial închis Dac� pu ul nu contribuie la nepropagarea focului, de exemplu ascensoare panoramice al�turate la galerii sau atrium, cl�diri turn etc., pu ul poate s� nu fie complet închis, cu condi ia ca: a) în�l imea peretelui, în locuri accesibile persoanelor în mod normal, s� fie suficient� pentru a

preveni ca aceste persoane: - s� fie puse în pericol de diferite p�r i în miúcare ale ascensorului, úi - s� nu pun� în pericol securitatea func ion�rii ascensorului atingând direct sau cu ajutorul unor obiecte inute în mân� un organ al ascensorului

Aceast� în�l ime este considerat� suficient� dac� este conform fig. 1 úi 2, adic�:

1) minimum 3,50 m în partea uúilor de palier;

2) minimum 2,50 m în alte p�r i úi cu o distan � orizontal� minim� de 0,50 m de la p�r ile mobile ale ascensorului.

Dac� distan a fa � de p�r ile mobile dep�úeúte 0,50 m , valoarea de 2,50 m poate fi redus� progresiv la o în�l ime minim� de 1,10 m pentru o distan � de 2,0 m.

b) peretele trebuie s� fie plin;

c) peretele trebuie amplasat la o distan � de maximum 0,15 m de la marginile planúeelor palierelor,

treptelor sau a platformelor (a se vedea figura 1);

d) trebuie luate m�suri pentru a evita toate piedicile în func ionarea ascensorului de c�tre alte echipamente (a se vedea 5.8 b úi ˜16.3.1 c)™);

e) se vor lua m�suri speciale pentru ascensoarele expuse intemperiilor (a se vedea 0.3.3), de exemplu ascensoare montate pe pere ii exteriori ai unei cl�diri.

NOTA - Montarea ascensoarelor cu pu ul par ial închis trebuie f�cut� dup� o analiz� complet� a cerin elor de mediu úi de amplasare.







SR EN 81-1+A3:2010

21

C cabin� H în�l imea închiderii D distan a de la perete pân� la p�r ile mobile ale ascensorului ( a se vedea figura 2 )

Figura 1- Pu par ial închis







SR EN 81-1+A3:2010

22

Figura 2 - Pu par ial închis – Distan e 5.2.2 Uúi de inspec ie úi urgen � – Trape de inspec ie 5.2.2.1 Uúile de inspec ie úi urgen �, ca úi trapele de inspec ie a pu ului, nu se utilizeaz� decât pentru securitatea utilizatorilor sau dac� programul de între inere o cere. 5.2.2.1.1 Uúile de inspec ie trebuie s� aib� o în�l ime minim� de 1,40 m úi o l� ime minim� de 0,60 m.

Uúile pentru urgen � trebuie s� aib� o în�l ime minim� de 1,80 m úi o l� ime minim� de 0,35 m.

Trapele de inspec ie trebuie s� aib� o în�l ime de maximum 0,50 m úi o l� ime maxim� de 0,50 m. 5.2.2.1.2 Dac� distan a dintre pragurile uúilor de palier consecutive dep�úeúte 11 m, trebuie prev�zute uúi intermediare pentru salvare, astfel încât distan a dintre praguri s� nu fie mai mare de 11 m. Aceast� cerin � nu este luat� în considera ie în cazul cabinelor al�turate, fiecare având o uú� pentru salvare conform 8.12.3. 5.2.2.2 Uúile de inspec ie úi salvare úi trapele de inspec ie nu trebuie s� se deschid� c�tre interiorul pu ului. 5.2.2.2.1 Uúile úi trapele trebuie prev�zute cu broasc� cu cheie, care s� permit� închiderea úi z�vorârea f�r� cheie. Uúile de inspec ie úi salvare trebuie s� poat� fi deschise din interior f�r� cheie, chiar dac� sunt încuiate. 5.2.2.2.2 Func ionarea ascensorului trebuie subordonat� automat men inerii acestor uúi úi trape în pozi ia închis. Pentru aceasta trebuie folosite dispozitive electrice de securitate conform 14.1.2.

În cazul uúii (uúilor) de acces la fund�tura pu ului (5.7.3.2) nu este necesar un dispozitiv electric de securitate cu condi ia ca acesta (acestea) s� nu permit� accesul la o zon� periculoas�. Este cazul unei func ion�ri normale, dac� distan a vertical� inferioar� dintre p�r ile cele mai joase ale cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare incluzând úi patinele de ghidare, ap�r�toarea etc. úi fund�tura







SR EN 81-1+A3:2010

23

pu ului este de cel pu in 2 m. Cablurile flexibile, cablurile/lan urile de echilibrare úi echipamentele lor, ro ile de întindere pentru limitatorul de vitez� sau dispozitive similare nu sunt considerate ca factor de risc. 5.2.2.3 Uúile de inspec ie úi de urgen � úi trapele de inspec ie trebuie s� fie (pline) neperforate úi s� satisfac� aceleaúi condi ii de rezisten � mecanic� ca uúile de palier, úi trebuie s� îndeplineasc� cerin ele referitoare la protec ia împotriva incendiului pentru cl�direa în cauz�. 5.2.3 Ventila ia pu ului Pu ul trebuie ventilat corespunz�tor. El nu poate fi folosit pentru a asigura ventila ia altor înc�peri în afar� de acelea care apar in ascensorului. NOT� - În absen a unor reglement�ri sau standarde, se recomand� prevederea de orificii de ventila ie în partea superioar� a pu ului, cu o suprafa � de minimum 1% din sec iunea orizontal� a pu ului. 5.3 Pere ii, planúeul úi plafonul pu ului Structura pu ului trebuie s� fie conform regulamentelor na ionale de construc ie úi trebuie s� suporte cel pu in înc�rc�rile provocate de maúin�, de glisiere în momentul ac ion�rii parac�z�toarelor, de pozi ia excentric� a sarcinii în cabin�, de ac iunea tampoanelor sau a înc�rc�rilor provocate de dispozitivul antiricoúeu, de înc�rcarea úi desc�rcarea cabinei etc. 5.3.1 Rezisten a pere ilor 5.3.1.1 Pentru func ionarea în condi ii de deplin� securitate a ascensorului, pere ii trebuie s� aib� o rezisten � mecanic� astfel încât atunci când o for � de 300 N, distribuit� uniform pe o suprafa � de 5 cm2 de form� rotund� sau p�trat� este aplicat� perpendicular asupra peretelui în orice punct pe oricare dintre suprafe e, acesta trebuie: a) s� reziste f�r� o deformare permanent�; b) s� reziste f�r� o deformare elastic� mai mare de 15 mm. ˜A se vedea de asemenea 5.4.™

5.3.1.2 Panourile de sticl� plane sau modelate, situate în locuri uúor accesibile persoanelor, trebuie s� fie din sticl� laminat� úi cu în�l imea conform 5.2.1.2. 5.3.2 Rezisten a fund�turii pu ului 5.3.2.1 Fund�tura pu ului trebuie s� suporte sub fiecare glisier�, în afar� de cazul glisierelor suspendate: for a în newtoni dat� de masa în kilograme, a lan ului de glisiere majorat� cu reac iunea în newtoni la momentul ac ion�rii parac�z�torului ( a se vedea G.2.3 úi G.2.4). 5.3.2.2 Fund�tura pu ului trebuie s� poat� suporta sub tampoanele cabinei de 4 ori sarcina static� impus� de masa cabinei înc�rcate cu sarcina nominal�:

4 gn (P+Q), unde:

P = masa cabinei goale úi a elementelor suportate de cabin�, adic�, o parte a cablurilor flexibile, a

lan urilor/cablurilor de echilibrare (dac� exist�) etc., în kg;

Q = sarcina nominal� (masa), în kg;

gn = accelera ia gravita ional� standard >9,81(m/s2)@. 5.3.2.3 Fund�tura pu ului trebuie s� suporte sub tampoanele de contragreutate sau sub traiectoria masei de echilibrare de 4 ori sarcina static� a masei contragreut� ii/masei de echilibrare:







SR EN 81-1+A3:2010

24

4 gn ( P + q x Q ) pentru contragreutate;

4 gn q P pentru masa de echilibrare,

unde:

P = masa cabinei goale, úi a elementelor suportate de cabin�, cum ar fi o parte a cablurilor flexibile, a lan urilor/cablurilor de echilibrare (dac� exist�) etc, în kilograme; Q = sarcina nominal� (masa), în kilograme;

gn = accelera ia gravita ional� standard ( 9,81(m/s2)).

q = factor de echilibrare (a se vedea G.2.4 ) 5.3.3 Rezisten � plafon # F�r� a veni în contradic ie cu cerin ele de la 6.3.2 úi/sau 6.7.1.1, în cazul glisierelor suspendate, punctele de suspendare trebuie s� poat� suporta înc�rc�rile úi for ele definite în G.5.1.$ 5.4 Execu ia pere ilor pu ului din fa a intr�rii în cabin� úi a uúilor de palier 5.4.1 Cerin ele care urmeaz� se refer� la uúile de palier úi la peretele sau p�r i de perete care se afl� în fa a accesului în cabin� úi trebuie s� se aplice pe toat� în�l imea pu ului. Pentru distan ele dintre cabin� úi peretele din fa a intr�rii în cabin�, a se vedea capitolul 11. 5.4.2 Ansamblul format din uúile de paliere úi perete sau o parte de perete din fa a intr�rii în cabin� trebuie s� formeze o suprafa � plin� pe toat� l� imea golului de cabin� cu excep ia distan elor func ionale ale uúilor. 5.4.3 Sub fiecare prag al uúii de palier, peretele pu ului trebuie s� corespund� cerin elor urm�toare: a) trebuie s� formeze o suprafa � vertical� direct racordat� la pragul uúii palierului úi a c�rui în�l ime

este cel pu in jum�tate din valoarea zonei de desz�vorâre a uúii plus 50 mm úi l� imea cel pu in egal� cu a accesului liber al cabinei, majorate cu 25 mm de o parte úi de alta;

b) suprafa a trebuie s� fie continu� úi compus� din elemente netede úi dure, cum ar fi foi metalice úi

trebuie s� poat� rezista la o for � de 300 N aplicat� perpendicular în orice punct al peretelui, distribuit� pe o suprafa � rotund� sau p�trat� de 5 cm2:

1) f�r� deformare permanent�; 2) f�r� deformare elastic� mai mare de 10 mm;

c) eventualele proeminen e nu trebuie s� fie mai mari de 5 mm. Proeminen ele mai mari de 2 mm

trebuie teúite cu un unghi de cel pu in 750 cu planul orizontal; d) în plus, peretele trebuie :

1) racordat la buiandrugul uúii urm�toare, sau; 2) prelungit în jos cu o teúitur� dur� úi neted�, în care unghiul cu planul orizontal s� fie cel

pu in 60 0. Proiec ia teúiturii pe planul orizontal nu trebuie s� fie mai mic� de 20 mm. 5.5 Protec ia spa iilor situate sub traiectoria cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare Dac� exist� spa ii de acces situate sub traiectoria cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare, pardoseala fund�turii pu ului trebuie dimensionat� pentru o sarcin� de minimum 5000 N/m2 , úi: a) trebuie montat, sub tampoanele contragreut� ii sau sub traiectoria masei de echilibrare un stâlp







SR EN 81-1+A3:2010

25

solid, care s� coboare pe un teren sigur, sau: b) contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie prev�zut� cu parac�z�toare.

NOTA - De preferin � pu urile nu trebuie situate deasupra unui spa iu accesibil persoanelor. 5.6 Protec ia în pu 5.6.1 Zona în care se deplaseaz� contragreutatea ˜sau masa de echilibrare™ trebuie protejat� printr-o separare rigid�, de la maximum 0,30 m de fund�tura pu ului pân� la 2,50 m. L� imea trebuie s� fie cel pu in egal� cu l� imea contragreut� ii sau a masei de echilibrare majorat� cu 0,10 m de fiecare parte. Dac� aceast� separare este perforat�, trebuie respectat paragraful 4.5.1 din EN 294. 5.6.2 Dac� în acelaúi pu sunt mai multe ascensoare, trebuie prev�zut� o separare între organele mobile ale ascensoarelor. Dac� aceast� separare este perforat�, trebuie respectat paragraful 4.5.1 din EN 294. 5.6.2.1 Aceasta separare trebuie s� cuprind� cel pu in spa iul de la extremitatea inferioara a cursei cabinei, contragreut� ii sau a masei de echilibrare, pân� la o în�l ime de 2,50 m, plecând de la nivelul cel mai de jos deservit. Aceast� l� ime trebuie s� împiedice accesul de la o fund�tur� la alta, cu excep ia cazurilor unde sunt întrunite cerin ele de la 5.2.2.2.2. 5.6.2.2 Aceast� separare trebuie s� cuprind� toat� în�l imea pu ului dac� distan a pe orizontal� dintre marginea plafonului cabinei úi o parte în miúcare (cabin�, contragreutate sau mas� de echilibrare) a unui ascensor al�turat este mai mic� de 0,50 m. L� imea acestei separa ii trebuie s� fie cel pu in egal� cu cea a p�r ii în miúcare sau a p�r ii a ceea ce se vrea protejat, majorat� cu 0,10 m de o parte úi de alta. 5.7 Spa iu de securitate superior – Fund�tura pu ului 5.7.1 Spa iul de securitate superior pentru ascensoarele cu roat� de fric iune. Spa iul de securitate superior pentru ascensoarele cu roat� de fric iune descrise în paragrafele de mai jos sunt ilustrate în anexa K. 5.7.1.1 Dac� contragreutatea se afl� pe tamponul/tampoanele total comprimat/comprimate, trebuie îndeplinite simultan urm�toarele patru condi ii:

a) lungimea glisierelor cabinei trebuie astfel aleas� încât s� permit� înc� o deplasare ghidat�, exprimat� în metri, de cel pu in 0,1+0,035v2 4);

b) distan a liber� pe vertical� exprimat� în metri, între nivelul cel mai înalt al suprafe ei plafonului cabinei, având dimensiunile conform cu 8.13.2 (suprafe ele la organele conform la 5.7.1.1.c) sunt excluse ) úi nivelul p�r ii celei mai joase a plafonului pu ului (inclusiv stâlpii úi organele situate sub plafon) situat în proiec ia cabinei, trebuie s� fie cel pu in 1,0+0,035v2;

c) distan a liber� vertical�, exprimat� în metri, dintre p�r ile cele mai joase ale plafonului pu ului úi:

1) organele cele mai înalte fixate pe cabin�, cu excep ia celor men ionate la 2 de mai jos, trebuie s� fie la cel pu in 0,3+0,035 v2;

4) 0.035 v2 reprezint� jum�tate din distan a de oprire datorat� gravita iei corespunzând la 115% din viteza nominal�:

2v035,0larotunjit2v0337,0ng2

2)v15,1(2/1 �

�

��







SR EN 81-1+A3:2010

26

2) partea cea mai înalt� a ghidajelor sau rolelor de ghidaj, a suspensiei cabinei, a frontoanelor sau p�r i de uú� care culiseaz� pe vertical�, dac� exist�, trebuie s� fie la cel pu in 0,1+0,035v2;

d) spa iul de deasupra cabinei trebuie dimensionat pentru a se putea înscrie un paralelipiped

rectangular cu laturile de minimum 0,5 m x 0,6 m x 0,8 m, rezemat pe una din laturile sale. Pentru ascensoarele cu trac iune direct�, cablurile de suspendare úi elementele de fixare a acestora pot fi incluse în acest spa iu dac� nici un cablu nu are axa la o distan � mai mare de 0,15 m de la o latur� vertical� a paralelipipedului.

5.7.1.2 În cazul în care cabina se afl� pe tampoane total comprimate, lungimea glisierelor contragreut� ii trebuie astfel aleas� încât s� permit� înc� o deplasare ghidat�, exprimat� în metri, de cel pu in 0,1+0,035 v2. 5.7.1.3 Dac� miúcarea de încetinire a maúinii ascensorului este controlat� conform 12.8, valoarea 0,035 v2, utilizat� la 5.7.1.1 úi 5.7.1.2 pentru calculul glisierelor poate fi redus�: a) la jum�tate pentru ascensoarele a c�ror vitez� nominal� este mai mic� sau egal� cu 4 m/s;

aceast� valoare nu poate fi mai mic� de 0,25 m; b) la o treime pentru ascensoarele a c�ror vitez� nominal� este mai mare de 4 m/s; aceast�

valoare nu poate fi mai mic� de 0,28 m. 5.7.1.4 În cazul ascensoarelor prev�zute cu cabluri de echilibrare a c�ror roat� de întindere este echipat� cu un dispozitiv antiricoúare (dispozitiv de frânare sau de blocare în caz de urcare brusc�) valoarea de 0,035 v2 men ionat� mai sus poate fi înlocuit� pentru calculul spa iului de securitate cu o valoare legat� de cursa posibil� a acestei ro i (în func ie de roata folosit�) m�rit� cu 1/500 din valoarea cursei cabinei cu un minimum de 0,2 m inându-se seama de elasticitatea cablurilor. 5.7.2 Spa iu de securitate superior pentru ascensoare cu tambur. 5.7.2.1 Cursa ghidat� a cabinei în urcare, de la nivelul cel mai înalt pân� la contactul cu tampoanele de sus trebuie s� fie de cel pu in 0,5 m. Cabina trebuie ghidat� pân� la tampoane. 5.7.2..2 Dac� tampoanele de sus sunt complet comprimate de c�tre cabin�, trebuie îndeplinite simultan urm�toarele trei condi ii: a) distan a liber� pe vertical� dintre nivelul cel mai de sus al cabinei, având dimensiunile conform

punctului 8.13.2 (suprafe ele de pe organele indicate la 5.7.2.2.b) sunt excluse) úi nivelul p�r ii celei de mai de jos de pe plafonul pu ului (inclusiv stâlpii úi organele de sub plafon) situate în proiec ia cabinei, trebuie s� fie cel pu in 1 m;

b) distan a liber� vertical� dintre p�r ile cele mai joase ale plafonului pu ului úi:

1) organele cele mai înalte de pe cabin�, cu excep ia celor men ionate la 2) de mai jos, trebuie s� fie cel pu in 0,30 m;

2) partea cea mai înalt� a patinelor sau rolelor de ghidaj, a elementelor de suspensie a

cabinei, a frontonului sau a uúilor care culiseaz� pe vertical�, dac� exist�, trebuie s� fie cel pu in 0,10 m;

c) spa iul care se afla deasupra cabinei trebuie s� poat� con ine un paralelipiped rectangular cu

dimensiunile laturilor de minim 0,5 m x 0,6 m x 0,8 m aúezat pe una din laturile sale. Pentru ascensoarele cu trac iune direct�, cablurile sau lan urile de suspendare úi elementele de fixare a acestora pot fi incluse în acest spa iu, în m�sura în care nici un cablu sau lan nu îúi are axa la o distan � mai mare de 0,15 m fa � o latur� vertical� a paralelipipedului.

5.7.2.3 În cazul în care cabina se reazem� pe tampoanele complet comprimate, lungimea glisierei contragreut� ii, dac� aceasta exist�, trebuie s� corespund� cu cea admis� pentru înc� o deplasare ghidat� de cel pu in 0,3 m.







SR EN 81-1+A3:2010

27

5.7.3 Fund�tura pu ului 5.7.3.1 Partea inferioar� a pu ului trebuie format� dintr-o fund�tur� cu pardoseala nivelat� úi bine egalizat� cu excep ia eventualelor postamente pentru tampoane, pl�ci de baz� pentru glisiere úi a sistemelor de evacuare a apei. Dup� fixarea glisierelor, tampoanelor, eventualelor grilaje etc. fund�tura pu ului trebuie protejat� împotriva infiltra iilor de ap�. 5.7.3.2 Dac� exist� o uú� de acces la fund�tur�, alta decât uúa de palier, aceasta trebuie s� corespund� cerin elor de la 5.2.2. O uú� de acest gen trebuie prev�zut� pentru cazul când adâncimea fund�turii este mai mare de 2,5 m úi amplasarea o permite. În lipsa unui alt acces, în spa iul pu ului trebuie fixat un dispozitiv permanent uúor accesibil de la uúa de palier, care s� permit� persoanelor calificate s� coboare f�r� risc în fund�tura pu ului. Acest dispozitiv nu trebuie s� ajung� în zona în care exist� piese în miúcare ale ascensorului. 5.7.3.3 În cazul în care cabina se reazem� pe tampoanele total comprimate, trebuie s� îndeplineasc� simultan urm�toarele trei condi ii: a) spa iul din fund�tur� trebuie s� poat� con ine un paralelipiped rectangular cu dimensiunile de cel

pu in 0,5 m x 0,6 m x 1,0 m, rezemat pe una din fe ele sale; b) distan a liber� vertical� dintre pardoseala fund�turii pu ului úi p�r ile cele mai joase ale cabinei

trebuie s� fie cel pu in 0,5 m. Aceast� distan � poate fi redus� la minim 0,1 m din distan a orizontal� de 0,15 m între: 1) ap�r�toare sau p�r i ale uúii/uúilor culisante pe vertical� úi peretele/pere ii adiacent/ i; 2) p�r ile cele mai de jos ale cabinei úi glisierelor;

c) distan a liber� vertical� între p�r ile cele mai înalte din fund�tur�, de exemplu, dispozitivul de întindere a cablurilor de echilibrare în pozi ia cea mai de sus úi p�r ile cele mai joase ale cabinei, cu excep ia celor prev�zute la b)1 úi b)2, trebuie s� fie cel pu in 0,3 m.

5.7.3.4 În fund�tur� trebuie instalat: a) un dispozitiv sau dispozitive de oprire accesibil(e) la deschiderea uúilor fund�turii pu ului conform

cerin elor de la 14.2.2 úi 15.7 úi de pe baza fund�turii pu ului;

b) o priz� de curent (13.6.2);

c) mijloace de iluminare a pu ului (5.9), accesibile la deschiderea uúii/uúilor de acces c�tre fund�tura pu ului.

5.8 Folosirea exclusiv� a pu ului ascensorului Pu ul trebuie s� foloseasc� în exclusivitate ascensorului. El nu trebuie s� con in� alte cabluri sau dispozitive etc decât cele necesare pentru ascensor. Sunt admise totuúi echipamente pentru înc�lzire, excluzând înc�lzirea cu aburi úi cu apa cald� sub înalt� presiune. Totodat�, orice dispozitiv de comand� sau reglaj al aparatelor de înc�lzire trebuie s� fie situat în exteriorul pu ului. Pentru ascensoarele descrise la 5.2.1.2, pu ul trebuie considerat ca fiind:

a) volumul din interiorul închiderilor, acolo unde exist�;

b) volumul delimitat de o distan � orizontal� de 1,5 m în jurul organelor în miúcare ale ascensorului, acolo unde închiderea lipseúte ( a se vedea 5.2.1.2 d)).

5.9 Iluminarea pu ului

Pu ul trebuie prev�zut cu o instala ie de iluminat electric permanent care s� permit� o intensitate a







SR EN 81-1+A3:2010

28

luminii de minimum 50 lucúi la 1 m deasupra plafonului cabinei úi a bazei fund�turii pu ului, chiar úi atunci când sunt închise toate uúile de palier.

Acest sistem de iluminare trebuie s� cuprind� o lamp� la cel mult 0,5 m de punctele cel mai de sus úi cele mai de jos ale pu ului precum úi o ˜ lamp� (l�mpi) ™ intermediar� (intermediare). În cazul excep iei prev�zute la 5.2.1.2, acest sistem de iluminare nu mai este necesar, dac� cel electric existent în vecin�tatea pu ului este suficient 5.10 Sistem de securitate Dac� exist� riscul de blocare a unei persoane care lucreaz� în interiorul pu ului úi nu sunt prev�zute mijloace de ieúire prin cabin� sau pu , trebuie instalate dispozitive de alarm� în acele locuri unde exist� acest risc.

Dispozitivele de alarm� trebuie s� corespund� cerin elor de la 14.2.3.2 úi 14.2.3.3. # 6 Spa ii pentru maúin� úi pentru ro i 6.1 Cerin e generale Maúina úi ro ile trebuie s� se g�seasc� în spa iul maúinii úi al ro ilor. Aceste spa ii úi zonele de lucru asociate trebuie s� fie accesibile. Trebuie luate m�suri pentru a nu permite accesul în aceste spa ii decât persoanelor autorizate (mentenan �, inspec ie úi manevre de urgen �). Aceste spa ii úi zonele de lucru asociate trebuie protejate corespunz�tor împotriva influen elor de mediu, trebuind luate în considerare úi prev�zute m�suri pentru crearea de zone corespunz�toare pentru lucr�ri de mentenan �, inspec ie úi manevre/opera ii de urgen �). A se vedea 0.2.2, 0.2.5 úi 0.3.3. A se vedea anexa O. 6.2 Accese 6.2.1 Calea de acces adiacent� unei uúi/trape de acces la spa iile maúinii úi ro ilor trebuie s� fie: a) iluminat� corespunz�tor de un sistem electric (sisteme) instalat (e) permanent existent (e) în

cl�dire;

b) uúor accesibil� în deplin� securitate, în toate situa iile úi f�r� a fi necesar s� se treac� printr-o înc�pere privat�.

6.2.2 Trebuie prev�zut un acces în condi ii de securitate al persoanelor la spa iile maúinilor úi al ro ilor. De preferin �, accesul se face în întregime pe sc�ri cu trepte late. Dac� montarea unei astfel de sc�ri este dificil�, se pot folosi sc�ri cu bare care corespund cerin elor urm�toare:

a) accesul la spa iile maúinii úi a ro ilor nu trebuie situat la mai mult de 4 m deasupra nivelului

accesibil de pe scara cu trepte; b) sc�rile cu bare trebuie fixate la acces astfel încât s� nu poat� fi îndep�rtate; c) sc�rile cu bare cu o în�l ime mai mare de 1,5 m, în pozi ia de lucru, trebuie s� formeze un unghi

cuprins între 65º úi 75º cu orizontala úi nu trebuie s� alunece sau s� se r�stoarne; d) l� imea util� a sc�rii cu bare trebuie s� fie de cel pu in 0,35 m, l� imea barei nu poate fi mai

mic� de 25 mm úi, în caz de scar� vertical�, distan a între bare úi peretele din spatele sc�rii nu poate fi mai mic� de 0,15 m; barele trebuie s� suporte o înc�rcare de 1500 N;

e) la partea superioar� a sc�rii cu bare trebuie s� se g�seasc� o balustrad� uúor accesibil� sau

cel pu in un mâner; f) pe o distan � orizontal� de 1,50 m în jurul sc�rii cu bare trebuie prevenit riscul c�derii de la o

în�l ime mai mare decât în�l imea sc�rii.







SR EN 81-1+A3:2010

29

6.3 Maúin� în camera maúinilor 6.3.1 Cerin e generale 6.3.1.1 Dac� maúinile úi echipamentul aferent sunt amplasate într-o camer� a maúinilor, acestea trebuie s� aib� pere i, pardoseal� úi o uú� úi/sau o trap� neperforat�. Camerele maúinilor nu trebuie folosite în alte scopuri decât cele corespunz�toare utiliz�rii ascensorului. Ele nu trebuie s� con in� conducte, cabluri sau dispozitive ce nu apar in ascensorului. Se poate admite ca în aceste înc�peri s� existe:

a) maúinile ascensoarelor mici pentru materiale sau sc�ri rulante;

b) echipamente pentru aer condi ionat sau pentru înc�lzirea acestor camere exceptând instala iile de înc�lzire cu abur sau cu ap� cald� sub înalt� presiune;

c) detectoare sau extinctoare cu func ionare la temperaturi nominale ridicate, specifice pentru materiale electrice, stabile în timp úi protejate corespunz�tor împotriva úocurilor neprev�zute.

6.3.1.2 Roata de fric iune poate fi instalat� în pu , cu condi ia ca: a) examin�rile úi încerc�rile, precum úi opera iile de mentenan � s� se poat� efectua din camera

maúinilor; b) deschiderile dintre camera maúinilor úi pu s� fie cât mai mici posibil. 6.3.2 Rezisten � mecanic�, suprafa � planúeu 6.3.2.1 Camerele maúinilor trebuie construite astfel încât s� reziste la înc�rc�rile úi for ele la care sunt supuse în mod normal. Acestea trebuie executate din materiale durabile, care s� nu favorizeze degajarea prafului. 6.3.2.2 Planúeul camerei trebuie s� fie din material antiderapant, de exemplu ciment nivelat cu mistria, tabl� striat�. 6.3.3 Dimensiuni 6.3.3.1 Dimensiunile camerei maúinii trebuie s� fie suficiente astfel încât s� se poat� interveni uúor úi în deplin� securitate asupra echipamentelor, în special a celor electrice. În mod special în zonele de lucru trebuie s� fie o în�l ime liber� de 2 m, úi: a) o suprafa � liber� orizontal� în fa a tablourilor úi dulapurilor. Aceast� suprafa � este definit�

dup� cum urmeaz�:

1) adâncime, m�surat� de la suprafa a exterioar� a închiderii panourilor, de cel pu in 0,70 m; 2) l� ime, cea mai mare dintre urm�toarele dimensiuni: 0,50 m sau l� imea total� a dulapului

sau a tabloului. b) o suprafa � liber� orizontal� de minimum 0,50 m x 0,60 m pentru mentenan �, verificarea

pieselor în miúcare, unde este necesar úi eventual pentru manevrarea ro ii volante în cazul opera iei manuale de urgen � (12.5.1).

6.3.3.2 În�l imea liber� de circula ie nu trebuie s� fie mai mic� de 1,8 m. Accesul spre suprafe ele libere men ionate la 6.3.3.1 trebuie s� aib� o l� ime de minimum0,50 m. Aceast� valoare poate fi redus� la 0,40 m în zona în care nu este nici o pies� în miúcare. Prin în�l imea liber� de circula ie trebuie s� se în eleag� în�l imea m�surat� de la nivelul de circula ie pân� sub grind�:







SR EN 81-1+A3:2010

30

6.3.3.3 Deasupra p�r ilor în rota ie ale maúinii trebuie s� existe un volum liber cu o în�l ime de minimum 0,3 m. 6.3.3.4 Dac� camera maúinilor are mai multe niveluri de serviciu a c�ror în�l ime difer� cu mai mult de 0,50 m, trebuie prev�zute trepte sau sc�ri úi balustrade. 6.3.3.5 Dac� pardoseala camerei maúinilor are spa ii cu adâncime mai mare de 0,50 m úi l� imea sub 0,50 m sau úan uri, acestea trebuie acoperite. 6.3.4 Uúi úi trape 6.3.4.1 Uúile de acces trebuie s� aib� o l� ime de minimum 0,60 m úi în�l imea de minimum 1,8 m. Acestea nu trebuie s� se deschid� c�tre interiorul înc�perii. 6.3.4.2 Trapele de acces pentru persoane trebuie s� aib� o trecere liber� de minimum 0,80 m x 0,80 m úi s� fie contrabalansate.

Toate trapele când sunt închise, trebuie s� reziste în orice punct al suprafe ei la greutatea a dou� persoane, fiecare având 1000 N pe o suprafa � de 0,20 m x 0,20 m, f�r� o deformare permanent�.

Trapele nu trebuie s� se deschid� în jos, în afara cazului când sunt asociate cu sc�ri escamotabile. Dac� sunt montate pe balamale, ele nu trebuie s� fie detaúabile.

Dac� trapa se afl� în pozi ia deschis, trebuie s� se ia m�suri de prevenire împotriva c�derii persoanelor(de exemplu balustrade). 6.3.4.3 Uúile sau trapele trebuie prev�zute cu dispozitive de z�vorâre cu cheie, care s� permit� deschiderea f�r� cheie din interiorul camerei. Trapele care servesc doar pentru accesul materialelor pot fi z�vorâte numai din interior. 6.3.5 Alte deschideri Dimensiunile deschiderilor din zid�rie úi din pardoseala camerei trebuie reduse la minimum. Pentru a evita c�derea obiectelor prin golurile situate deasupra pu ului, inclusiv acelea pentru cabluri electrice, trebuie s� se prevad� borduri de protec ie, care s� dep�úeasc� zid�ria sau pardoseala cu cel pu in 50 mm. 6.3.6 Ventila ie Camerele maúinilor trebuie ventilate satisf�c�tor. În cazul în care pu ul este ventilat traversând camera maúinii, trebuie s� se in� seama de aceasta. Aerul viciat provenit din înc�perile str�ine de ascensor nu trebuie evacuat în camera maúinilor. Aceast� ventila ie trebuie realizat� în mod rezonabil astfel încât motoarele, aparatele, instala ia electric� etc s� fie protejate împotriva prafului, vaporilor nocivi úi umidit� ii. 6.3.7 Iluminat úi prize de curent Sistemul de iluminat electric al camerelor maúinilor trebuie s� fie fix úi s� asigure cel pu in 200 lucúi la nivelul pardoselii. Iluminatul trebuie s� corespund� 13.6.1.

Un întreruptor montat în interior, în apropierea accesului / acceselor úi la o în�l ime corespunz�toare, trebuie s� permit� iluminarea înc�perii, înc� de la intrare.

Trebuie s� se prevad� una sau mai multe prize de curent (13.6.2). 6.3.8 Manevrare echipament Trebuie s� se prevad� unul sau mai multe suporturi metalice sau cârlige, indicându-se sarcina admisibil� (15.4.5) dup� caz, pe plafonul sau grinzile înc�perii, dispuse convenabil, pentru a permite ridicarea unor echipamente grele (a se vedea 0.2.5 úi 0.3.14).







SR EN 81-1+A3:2010

31

6.4 Maúin� în interiorul pu ului 6.4.1 Cerin e generale 6.4.1.1 Suporturile maúinii úi zonele de lucru din interiorul pu ului trebuie construite pentru a rezista la înc�rc�rile úi for ele la care acestea pot fi supuse în mod normal. 6.4.1.2 În cazul pu urilor par ial închise din exteriorul cl�dirilor, maúina trebuie protejat� corespunz�tor împotriva influen elor mediului. 6.4.1.3 În�l imea liber� de circula ie din interiorul pu ului, pentru deplasarea de la o zon� de lucru la alta nu trebuie s� fie mai mic� de 1,80 m. 6.4.2 Dimensiunile zonelor de lucru din interiorul pu ului 6.4.2.1 Dimensiunile zonelor de lucru pentru maúin� în interiorul pu ului trebuie s� fie suficiente ca s� permit� lucrul uúor úi în condi ii de securitate la echipamente. În particular, în zona de lucru, trebuie s� se prevad� o în�l ime liber� de cel pu in 2 m, úi: a) suprafa � liber� orizontal� de minimum 0,50 m x 0,60 m pentru mentenan � úi verificarea

elementelor, unde este necesar; b) suprafa � liber� orizontal� în fa a panourilor úi dulapurilor de comand�. Aceast� suprafa � se

defineúte astfel:

1) adâncime, m�surat� de la suprafa a exterioar� a închiderii, de cel pu in 0,70 m;

2) l� ime, cea mai mare din urm�toarele dimensiuni: 0,50 m sau l� imea total� a panoului sau dulapului.

6.4.2.2 Deasupra p�r ilor neprotejate care se rotesc, trebuie s� existe un volum liber cu o în�l ime de minimum 0,30 m. Dac� distan a este mai mic� de 0,30 m trebuie prev�zute protec ii conform 9.7.1.1 a). A se vedea de asemenea 5.7.1.1 sau 5.7.2.2. 6.4.3 Zone de lucru în cabin� sau pe plafonul cabinei 6.4.3.1 Dac� lucr�rile de mentenan � sau inspec ie ale maúinii trebuie efectuate din interiorul cabinei sau de pe plafonul acesteia úi dac� se poate produce o miúcare necontrolat� sau neprev�zut� a cabinei ca rezultat al mentenan ei sau inspec iei, periculoas� pentru persoane, se aplic� urm�toarele: a) orice miúcare periculoas� a cabinei trebuie împiedicat� printr-un dispozitiv mecanic; b) orice miúcare a cabinei trebuie împiedicat� printr-un dispozitiv electric de securitate conform

14.1.2, în afar� de cazul în care dispozitivul mecanic nu este într-o pozi ie inactiv�; c) dac� dispozitivul este într-o pozi ie activ�, trebuie s� fie posibil� efectuarea lucr�rilor de

mentenan � úi p�r�sirea zonei de lucru în deplin� securitate. 6.4.3.2 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�rile dinamice (cum ar fi încerc�rile de frânare, de aderen a, de func ionare a parac�z�toarelor, a tampoanelor sau a dispozitivului de protec ie la supravitez� în urcare a cabinei) trebuie astfel amplasate încât s� poat� fi ac ionate din exteriorul pu ului conform 6.6. 6.4.3.3 Dac� exist� uúi úi/sau trape de inspec ie în pere ii cabinei, acestea trebuie: a) s� aib� dimensiuni suficiente pentru a permite efectuarea lucr�rii necesarii prin aceast�

uú�/trap�; b) s� fie cât de mic� posibil pentru a preveni c�derea în pu ;







SR EN 81-1+A3:2010

32

c) s� nu se deschid� în exteriorul cabinei; d) s� fie prev�zute cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie care s� permit� închiderea úi z�vorârea

f�r� cheie; e) s� fie echipate cu un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2, care s� controleze pozi ia

z�vorât; f) s� fie neperforate úi s� îndeplineasc� aceleaúi cerin e în ceea ce priveúte rezisten a mecanic�

ca úi pere ii cabinei. 6.4.3.4 Dac� este necesar� deplasarea cabinei din interiorul acesteia cu uúa / trapa de inspec ie deschis� se aplic� urm�toarele: a) un post de comand� conform 14.2.1.3 (manevra de inspec ie) trebuie s� fie disponibil în

apropierea uúii / trapei de inspec ie ; b) postul de comand� pentru opera ia de inspec ie din cabin� trebuie s� fac� dispozitivele electrice

conform 6.4.3.3 e) inoperante; c) postul de comand� pentru opera ia de inspec ie din cabin� trebuie s� fie accesibil numai

persoanelor autorizate úi astfel instalat încât s� nu poat� fi utilizat de pe plafonul cabinei, pentru deplasarea cabinei, de exemplu prin amplasarea în spatele uúii/trapei de inspec ie;

d) dac� cea mai mic� dimensiune a deschiderii dep�úeúte 0,20 m, distan a liber� orizontal� dintre

marginea exterioar� a deschiderii din peretele cabinei úi echipamentul instalat în pu în fa a deschiderii trebuie s� fie de maximum 0,30 m.

6.4.4 Zone de lucru în fund�tur� 6.4.4.1 Dac� trebuie efectuate la maúin� lucr�ri de mentenan � sau de inspec ie din fund�tur� úi dac� aceste lucr�ri cer deplasarea cabinei sau se poate produce o miúcare necontrolat� sau neprev�zut� a cabinei se aplic� urm�toarele: a) trebuie prev�zut un dispozitiv instalat permanent pentru a opri mecanic cabina înc�rcat� cu o

sarcin� oarecare pân� la sarcina nominal� úi o vitez� de pân� la viteza nominal�, care s� creeze o distan � liber� de minimum 2 m între planúeul zonei de lucru úi p�r ile cele mai joase ale cabinei, cu excep ia celor men ionate la 5.7.3.3 b) 1) úi 2). Decelera ia produs� de dispozitivele mecanice, altele decât parac�z�toare nu trebuie s� o dep�úeasc� pe cea produs� de tampoane (10.4);

b) dispozitivul mecanic trebuie s� poat� men ine cabina oprit�; c) dispozitivul mecanic trebuie s� poat� fi pus pe pozi ie manual sau automat; d) dac� este necesar� deplasarea cabinei din fund�tur�, trebuie s� fie disponibil pentru utilizarea

în fund�tur�, un post de comand� pentru opera ia de inspec ie conform 14.2.1.3; e) deschiderea unei uúi de acces în fund�tur� cu ajutorul unei chei trebuie controlat� cu un

dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 care s� împiedice miúcarea ulterioar� a ascensorului. Miúcarea nu trebuie s� fie posibil� decât conform cerin elor de la g), de mai jos;

f) orice miúcare a cabinei trebuie împiedicat� de un dispozitiv electric de securitate conform

14.1.2 cel pu in atunci când dispozitivul mecanic este inactiv; g) dac� dispozitivul mecanic este în pozi ie activ� controlat� de un dispozitiv electric de securitate

conform 14.1.2, trebuie s� fie posibile numai miúc�rile cabinei comandate electric de la dispozitivul(ele) pentru manevra de inspec ie;

h) revenirea în serviciul normal al ascensorului trebuie efectuat� numai prin ac ionarea unui

dispozitiv electric de repunere în func iune din exteriorul pu ului accesibil numai persoanelor autorizate, de exemplu amplasat în interiorul unui dulap închis cu cheie.







SR EN 81-1+A3:2010

33

6.4.4.2 Dac� cabina este într-o pozi ie conform 6.4.4.1 a), trebuie s� fie posibil� p�r�sirea zonei de lucru în condi ii de securitate. 6.4.4.3 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�rile dinamice (cum ar fi încerc�rile de frânare, de aderen a, de func ionare a parac�z�toarelor, a tampoanelor sau a dispozitivului de protec ie la supravitez� în urcare a cabinei) trebuie astfel amplasate încât s� poat� fi ac ionate din exteriorul pu ului conform 6.6. 6.4.5 Zone de lucru pe platform� 6.4.5.1 Dac� trebuie efectuate la maúin� lucr�ri de mentenan � sau inspec ie de pe o platform�, aceasta trebuie s� fie: a) instalat� în mod permanent; úi b) retractabil� dac� se g�seúte pe traiectoria cabinei sau a contragreut� ii sau masei de echilibrare. 6.4.5.2 Dac� trebuie efectuate la maúin� lucr�ri de mentenan � sau inspec ie de pe o platform� situat� pe traiectoria cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare: a) cabina trebuie men inut� oprit� prin utilizarea unui dispozitiv mecanic conform 6.4.3.1 a) úi b);

sau b) dac� este necesar� deplasarea cabinei, traiectoria sa trebuie limitat� de un tampon mobil astfel

încât cabina s� fie oprit�:

- la cel pu in 2 m deasupra platformei dac� cabina se deplaseaz� în jos spre platform�; - sub platform� în conformitate cu 5.7.1.1b), c) úi d) dac� cabina se deplaseaz� în sus spre

platform�. 6.4.5.3 Platforma trebuie : a) s� suporte indiferent în care loc, greutatea a dou� persoane, fiecare având 1000 N pe o

suprafa � de 0,20 m x 0,20 m, f�r� o deformare permanent�. Dac� este prev�zut� pentru manipularea de echipament greu, trebuie s� in� seama de dimensiunile acestuia úi platforma trebuie s� aib� o rezisten a mecanic� care s� suporte înc�rc�rile úi for ele la care poate fi supus� (a se vedea 6.4.10);

b) echipat� cu o balustrad� conform 8.13.3; c) echipat� cu mijloace care s� asigure c�:

1) denivelarea dintre planúeul platformei úi nivelul de acces nu este mai mare de 0,50 m;

2) o sfer� cu diametrul de 0,15 m nu poate trece de-a lungul spa iului dintre platform� úi pragul uúii de acces;

3) spa iul m�surat orizontal între foaia uúii de palier deschis� total úi marginea platformei nu este

mai mare de 0,15 m, în afar� de cazul în care s-au luat m�suri suplimentare pentru a împiedica c�derea în pu .

6.4.5.4 În completare la 6.4.5.3, toate platformele retractabile trebuie prev�zute cu : a) dispozitive electrice de securitate conform 14.1.2 care s� controleze pozi ia de retragere total�; b) mijloace pentru punerea în pozi ie de lucru sau pentru retractare. Aceast� manevr� trebuie s�

fie posibil� din fund�tur� sau cu un mijloc situat în exteriorul pu ului úi accesibil numai pentru persoane autorizate.

Dac� accesul la platforme nu se face printr-o uú� de palier, deschiderea uúii de acces trebuie s� fie imposibil� dac� platforma nu este în pozi ie de lucru sau ca alternativ� trebuie prev�zute mijloace







SR EN 81-1+A3:2010

34

pentru a împiedica c�derea persoanelor în pu . 6.4.5.5 În cazul de la 6.4.5.2 b) trebuie ac ionate opritoare mobile dac� platforma coboar�. Aceste opritoare trebuie prev�zute: a) cu tampoane conform 10.3 úi 10.4; b) cu un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 care s� permit� miúcarea cabinei numai

dac� opritoarele sunt în pozi ie total retras�; c) cu un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 care s� permit� miúcarea cabinei cu

platforma coborât� dac� opritoarele sunt în pozi ie de extindere total� 6.4.5.6 Dac� este necesar� deplasarea cabinei de pe platform� trebuie s� fie disponibil pentru utilizarea de pe platform� un post de comand� pentru opera ia de inspec ie conform 14.2.1.3; Dac� opritorul(opritoarele) mobil(e) este(sunt) în pozi ie activ� trebuie s� fie posibil� comanda cabinei numai de la postul (posturile) de comand� pentru opera ia de inspec ie. 6.4.5.7 Dispozitivele necesare pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�rile dinamice (cum ar fi încerc�rile de frânare, de aderen a, de func ionare a parac�z�toarelor, a tampoanelor sau a dispozitivului de protec ie la supravitez� în urcare a cabinei) trebuie amplasate astfel încât s� poat� fi ac ionate din exteriorul pu ului conform 6.6. 6.4.6 Zone de lucru în exteriorul pu ului Dac� maúina este situat� în pu úi este prev�zut� mentenan a sau inspec ia din exteriorul pu ului, ca derogare la 6.1, zonele de lucru conform 6.3.3.1 úi 6.3.3.2 pot fi asigurate din exteriorul pu ului. Accesul la acest echipament nu trebuie s� fie posibil decât printr-o uú� sau trap� conform 6.4.7.2. 6.4.7 Uúi úi trape 6.4.7.1 Zonele de lucru din interiorul pu ului trebuie s� fie accesibile printr-o uú� (prin uúi) în peretele pu ului. Aceste uúi pot fi uúile de palier sau uúi care s� îndeplineasc� cerin ele de mai jos. Acestea trebuie: a) s� aib� o l� ime de minimum 0,60 m úi o în�l ime de minimum 1,80 m; b) s� nu se deschid� spre interiorul pu ului; c) echipate cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie care s� permit� închiderea úi z�vorârea f�r�

cheie; d) s� se poat� deschid� f�r� cheie din interiorul pu ului chiar dac� sunt z�vorâte; e) echipate cu un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 care s� controleze pozi ia închis; f) s� fie neperforate, s� îndeplineasc� aceleaúi condi ii de rezisten � mecanic� ca úi uúile de palie

úi s� îndeplineasc� cerin ele de protec ie împotriva incendiului ale cl�dirii avute în vedere. 6.4.7.2 Accesul la o maúin� instalat� în interiorul pu ului de pe o zon� de lucru situat� în exteriorul pu ului trebuie: a) s� aib� dimensiuni suficiente pentru a permite efectuarea lucr�rii necesare prin uú�/trap�; b) s� fie cât de mic� posibil pentru evitarea c�derii în pu ; c) s� nu se deschid� spre interiorul pu ului; d) echipate cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie care s� permit� închiderea úi z�vorârea f�r�

cheie; e) echipate cu un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 care s� controleze pozi ia închis;







SR EN 81-1+A3:2010

35

f) s� fie neperforate, s� îndeplineasc� aceleaúi condi ii de rezisten � mecanic� ca úi uúile de palie

úi s� îndeplineasc� cerin ele de protec ie împotriva incendiului ale cl�dirii avute în vedere. 6.4.8 Ventila ie Amplasamentele maúinii trebuie ventilate convenabil. Echipamentul electric ale maúinii trebuie de asemenea pe cât posibil protejat împotriva prafului, vaporilor periculoúi úi umidit� ii. 6.4.9 Iluminat úi prize de curent Iluminatul electric al zonelor de lucru úi al amplasamentelor maúinii trebuie instalat în mod permanent úi s� asigure cel pu in 200 lucúi la nivelul pardoselii. Alimentarea iluminatul trebuie s� corespund� cerin elor de la 13.6.1. NOT� - Acest iluminat poate face parte din iluminatul pu ului. Un întreruptor, accesibil numai persoanelor autorizate úi montat în apropierea accesului / acceselor zonei/ (zonelor) úi la o în�l ime corespunz�toare, trebuie s� permit� iluminatul zonei úi al amplasamentelor.

Trebuie s� se prevad� cel pu in o priz� de curent (13.6.2) într-un loc corespunz�tor pentru fiecare zon� de lucru. 6.4.10 Manevrare echipament Trebuie s� se prevad� unul sau mai multe suporturi metalice sau cârlige, indicându-se sarcina admisibil� (15.4.5) dup� caz, în amplasamentele maúinii, dispuse convenabil, pentru a permite ridicarea unor echipamente grele (a se vedea 0.2.5 úi 0.3.14). 6.5 Maúin� în afara pu ului 6.5.1 Cerin e generale Spa iile maúinii situate în afara pu ului, dar nesituate într-o camer� a maúinii separat, trebuie construite s� suporte înc�rc�rile úi for ele care pot fi supuse în mod normal. 6.5.2 Dulapul maúinii 6.5.2.1 Maúina ascensorului trebuie amplasat� în interiorul unui dulap care nu trebuie s� aib� úi alte utiliz�ri decât pentru ascensor. Acesta nu trebuie s� con in� conducte, cabluri sau alte dispozitive care nu sunt necesare pentru ascensor. 6.5.2.2 Dulapul maúinii trebuie s� cuprind� pere i, capac inferior, capac superior úi uú�/uúi, toate neperforate. Se admit doar urm�toarele deschideri: a) orificii de ventila ie; b) deschideri necesare func ion�rii ascensorului între pu úi dulapul maúinii; c) orificii de evacuare a gazelor în caz de incendiu. Dac� dulapurile sunt accesibile persoanelor neautorizate, aceste orificii trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin e: a) asigurarea unei protec ii conform tabelului 5 din EN 294:1992, împotriva contactului cu zonele

periculoase; úi b) s� fie prev�zute cu un grad de protec ie de cel pu in IP 2XD împotriva contactului cu

echipamentele electrice. 6.5.2.3 Uúa (uúile) trebuie:







SR EN 81-1+A3:2010

36

a) s� aib� dimensiuni suficiente pentru a permite efectuarea lucr�rii necesare prin uú�/trap�; b) s� nu se deschid� spre interiorul dulapului; c) echipat�(e) cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie care s� permit� închiderea úi z�vorârea f�r�

cheie; 6.5.3 Zon� de lucru Zona de lucru din fa a unui dulap de maúin� trebuie s� îndeplineasc� cerin ele de la 6.4.2. 6.5.4 Ventila ie Dulapul unei maúini trebuie ventilat corespunz�tor. Dulapul maúinii trebuie, la fel ca úi maúina, pe cât posibil protejat împotriva prafului, vaporilor periculoúi úi umidit� ii. 6.5.5 Iluminat úi prize de curent Iluminatul electric al interiorului dulapului maúinii trebuie instalat în mod permanent úi s� asigure cel pu in 200 lucúi la nivelul pardoselii. Alimentarea iluminatul trebuie s� corespund� cerin elor de la 13.6.1.

Un întreruptor montat în interior, în apropierea uúii/uúilor úi la o în�l ime corespunz�toare, trebuie s� permit� iluminarea zonei úi a amplasamentelor.

Trebuie s� se prevad� cel pu in o priz� de curent (13.6.2). 6.6 Dispozitive pentru manevre de urgen � úi pentru încerc�ri 6.6.1 Pentru cazurile de la 6.4.3, 6.4.4 úi 6.4.5 trebuie prev�zute dispozitive necesare manevrelor de urgen � úi pentru încerc�ri dispuse corespunz�tor pe unul sau mai multe panouri pentru efectuarea tuturor manevrelor de urgen � úi de încerc�ri dinamice ale ascensorului din exteriorul pu ului. Acest (e) panou (ri) nu trebuie s� fie accesibil (e) decât persoanelor autorizate. Aceast� cerin � se aplic� inclusiv dispozitivelor pentru mentenan �, dac� procedurile de mentenan � cer deplasarea cabinei úi aceste lucr�ri nu pot fi executate în deplin� securitate din zona de lucru prev�zut� în interiorul pu ului. Dac� dispozitivele pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�ri nu sunt protejate în interiorul unui dulap al maúinii, acestea trebuie închise cu o împrejmuire corespunz�toare care: a) s� nu se deschid� în interiorul pu ului; b) s� fie echipat� cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie care s� permit� închiderea úi z�vorârea

f�r� cheie; 6.6.2 Panoul (panourile) trebuie s� furnizeze urm�toarele: a) dispozitive pentru manevrele de urgen � conform 12.5 úi un sistem interfon conform 14.2.3.4; b) un echipament de comand� care s� permit� execu ia încerc�rilor dinamice (6.4.3.2, 6.4.4.3,

6.4.5.7); c) observarea direct� a maúinii sau dispozitive de vizualizare care s� dea indica ii despre:

- sensul de deplasare al cabinei; - sosirea cabinei în zona de desz�vorâre; úi - viteza cabinei ascensorului.

6.6.3 Dispozitivele de pe panou(ri) trebuie iluminate de un iluminat electric instalat în mod permanent care s� asigure o intensitate luminoas� de minimum 50 lucúi m�surat� la nivelul dispozitivului.







SR EN 81-1+A3:2010

37

Un întreruptor amplasat pe/sau în apropierea acestui tablou trebuie s� comande iluminatul panoului (panourilor). Alimentarea iluminatul trebuie s� corespund� cerin elor de la 13.6.1. 6.6.4 Panoul (panourile) pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�ri trebuie instalat(e) numai unde este o zon� de lucru conform 6.3.3.1 este disponibil�. 6.7 Construc ie úi echipamentul spa iului ro ilor 6.7.1 Camera ro ilor Ro ile situate în afara pu ului trebuie amplasate într-o camer� a ro ilor. 6.7.1.1 Rezisten � mecanic�, suprafa � pardoseal� 6.7.1.1.1 Camerele ro ilor trebuie construite astfel încât s� reziste la înc�rc�rile úi for ele care apar în mod normal. Ele trebuie realizate din materiale durabile, care s� nu favorizeze generarea prafului. 6.7.1.1.2 Pardoseala camerei trebuie s� fie din material antiderapant, de exemplu ciment nivelat cu mistria, tabl� striat�. 6.7.1.2 Dimensiuni 6.7.1.2.1 Dimensiunile camerei ro ilor trebuie s� aib� spa iu pentru a permite personalului de mentenan � accesul cu uúurin � úi în deplin� securitate la toate echipamentele. Cerin ele de la 6.3.3.1 b) úi 6.3.3.2, aliniatele 2 úi 3 sunt aplicabile. 6.7.1.2.2 În�l imea sub plafon nu trebuie s� fie mai mic� de 1,50 m. 6.7.1.2.3 Deasupra ro ilor trebuie s� existe un volum liber cu în�l ime de minimum 0,30 m. 6.7.1.2.4 Dac� exist� panouri de comand� úi dulapuri în camera ro ilor sunt aplicabile cerin ele de la 6.3.3.1 úi 6.3.3.2 pentru aceast� camer�. 6.7.1.3 Uúi úi trape 6.7.1.3.1 Uúile de acces trebuie s� aib� o l� ime de minimum 0,60 m úi o în�l ime de minimum 1,40 m. Acestea nu trebuie s� se deschid� c�tre interiorul înc�perii. 6.7.1.3.2 Trapele de acces pentru persoane trebuie s� aib� o trecere liber� de cel pu in 0,80 m x 0,80 m úi s� fie contrabalansate. Toate trapele, atât timp cât sunt închise, trebuie s� poat� suporta, în orice împrejurare, dou� persoane fiecare având 1000 N, pe o suprafa � de 0,20 m x 0,20 m f�r� o deformare permanent�. Trapele nu trebuie s� aib� deschiderea în jos, în afar� de cazul când sunt asociate cu sc�ri rabatabile. Dac� sunt montate pe balamale, acestea trebuie s� fie de tip nedemontabil. Dac� trapa se afla în pozi ia deschis, trebuie luate m�suri de precau ie (de exemplu balustrad�) pentru a preveni c�derea persoanelor 6.7.1.3.3 Uúile sau trapele trebuie prev�zute cu un dispozitiv de z�vorâre cu cheie, care s� permit� deschiderea f�r� cheie din interiorul camerei. 6.7.1.4 Alte deschideri Dimensiunile deschiderilor în pere ii úi pardoseala camerei ro ilor trebuie reduse la minimum. Pentru a evita orice pericol de c�dere a obiectelor, prin deschiderile situate deasupra pu ului incluzând







SR EN 81-1+A3:2010

38

pe acelea pentru cablurile electrice trebuie s� se prevad� borduri, care s� dep�úeasc� pere ii sau pardoseala cu cel pu in 50 mm. 6.7.1.5 Dispozitiv de oprire În camera ro ilor, în apropierea accesului (acceselor), trebuie s� se monteze un dispozitiv de oprire, care trebuie s� corespund� 14.2.2 úi 15.4.4. 6.7.1.6 Temperatur� Dac� exista riscul de înghe sau form�rii de condens în camera ro ilor, trebuie luate m�suri de protejare a echipamentului. Dac� camera ro ilor are úi echipamente electrice, temperatura mediului ambiant trebuie s� fie aceeaúi ca úi în camera maúinilor. 6.7.1.7 Iluminat úi prize de curent Sistemul de iluminat electric al camerei ro ilor trebuie instalat în mod permanent úi s� asigure un iluminat cu o intensitate de cel pu in 100 lucúi la nivelul ro ii (ro ilor). Acest sistem de iluminat trebuie s� corespund� 13.6.1. Un întreruptor amplasat în interior, în apropierea intr�rii, la o în�l ime corespunz�toare trebuie s� permit�, înc� de la intrare, iluminarea înc�perii.. Trebuie s� se prevad� cel pu in o priz� de curent conform 13.6.2. A se vedea de asemenea 6.7.1.2.4. Dac� în camera ro ilor exist� panouri de comand� úi dulapuri, sunt aplicabile cerin ele de la 6.3.7. 6.7.2 Ro i în pu În partea superioar� a pu ului se pot instala ro i de întoarcere cu condi ia ca acestea s� nu fie amplasate în proiec ia plafonului cabinei úi ca încerc�rile precum úi lucr�rile de mentenan � s� se poat� executa în deplin� securitate de pe plafonul cabinei, din cabin� (6.4.3), de pe o platform� (6.4.5) sau din exteriorul pu ului. Totuúi, o roat� de deviere cu simpl� sau dubl� înf�úurare poate fi instalat� deasupra plafonului unei cabine pentru devierea cablurilor spre contragreutate, cu condi ia ca la aceasta s� se ajung� în deplin� securitate de pa plafonul cabinei sau de pe o platform� (6.4.5). $ 7 Uúi de palier 7.1 Condi ii generale Golurile din pu uri care servesc pentru accesul în cabin� trebuie prev�zute cu uúi de palier neperforate.

În pozi ia închis, distan ele dintre panouri sau dintre panouri úi montan i, buiandrug sau pragul acestor uúi trebuie s� fie cât mai mici posibil. Aceast� cerin � se consider� îndeplinit� dac� distan ele nu dep�úesc 6 mm. Datorit� uzurii, aceast� valoare poate atinge 10 mm. Distan ele se m�soar� în partea cea mai retras� a adânciturilor, dac� acestea exist�.

7.2 Rezisten a uúilor úi a ancadramentelor lor 7.2.1 Uúile úi ancadramentele acestora trebuie construite astfel încât s� nu se deformeze în timp. De aceea se recomand� construirea lor din metal. 7.2.2 Comportamentul la foc Uúile de palier trebuie s� corespund� reglement�rilor referitoare la protec ia împotriva incendiilor,







SR EN 81-1+A3:2010

39

aplicabile în cl�direa considerat�. PrEN 81-8 descrie o metod� de încercare la foc. 7.2.3 Rezisten a mecanic� 7.2.3.1 Uúile, cu blocajele lor, trebuie s� aib� rezisten a mecanic� astfel încât, în pozi ia z�vorât úi la aplicarea unei for e de 300 N indiferent pe care dintre suprafe e, repartizat� uniform pe o suprafa � de 5 cm2 , de form� circular� sau p�trat�, perpendicular pe panoul uúii, acestea trebuie s�: a) reziste f�r� o deformare permanent�;

b) reziste f�r� o deformare elastic� mai mare de 15 mm;

c) nu fie afectate func iile de securitate ale uúii în timpul sau dup� încercare,.

7.2.3.2 În timpul aplic�rii în locul cel mai nefavorabil a unui efort manual (f�r� scule) de 150 N în sensul de deschidere a panourilor de uú� culisante orizontal, distan ele prev�zute la 7.1 pot fi mai mari de 6 mm, dar nu trebuie s� dep�úeasc�: a) 30 mm pentru uúile cu deschidere lateral�;

b) 45 mm per total pentru uúile cu deschidere central�.

7.2.3.3 Panourile uúilor realizate din sticl� trebuie fixate astfel încât eforturile care pot fi aplicate, cerute de standard, s� fie transmise f�r� a deteriora sistemul de prindere a sticlei. Uúile cu panouri de sticl� de dimensiuni mai mari decât cele prev�zute la 7.6.2 trebuie executate din sticl� laminat� úi s� reziste la încercarea la úoc cu pendul, descris în anexa J. Dup� încercare func ia de securitate a uúii nu trebuie afectat�. 7.2.3.4 Prinderea sticlei pe uúi nu trebuie s� permit� ca sticla s� scape din sistemul de prindere, chiar când uúa se las�. 7.2.3.5 Panourile de sticl� trebuie marcate cu urm�toarele informa ii:

a) numele furnizorului úi marca; b) tipul de sticl�;

c) grosimea (de exemplu 8/8/0,76 mm ) 7.2.3.6 Pentru a evita blocarea mâinilor copiilor, uúile automate culisante orizontal, executate din sticl� de dimensiuni mai mari decât cele prev�zute la 7.6.2, trebuie prev�zute cu mijloace de reducere a riscului, ca de pild�: a) reducerea coeficientului de frecare dintre mân� úi sticl�;

b) folosirea sticlei opace pe în�l imea de 1,10 m;

c) senzori de detectare a degetelor sau

d) alte mijloace echivalente.

7.3 În�l imea úi l� imea uúilor 7.3.1 În�l imea Uúile de palier trebuie s� aib� o în�l ime liber� de minimum 2 m. 7.3.2 L� imea

Deschiderea uúilor de palier nu trebuie s� dep�úeasc� cu mai mult de 50 mm de fiecare parte deschiderea uúii de cabin�.







SR EN 81-1+A3:2010

40

7.4 Praguri, ghidaje, fixarea uúilor 7.4.1 Praguri Fiecare deschidere de uú� de palier trebuie s� aib� un prag cu o rezisten � suficient� pentru a rezista trecerii sarcinilor care se introduc în cabin�.

NOTA - Se recomand� realizarea unei uúoare contrapante în fa a fiec�rui prag de uú� de palier, pentru a evita scurgerea în pu a apei de la sp�lare, stropire etc. 7.4.2 Ghidaje 7.4.2.1 Uúile de palier trebuie astfel concepute încât s� se evite, în func ionare normal�, blocarea, deraierea sau dep�úirea extremit� ilor cursei. Deoarece ghidajele pot deveni ineficiente din cauza uzurii, coroziunii sau focului, trebuie prev�zute ghidaje de securitate pentru men inerea uúilor de palier pe pozi ie. 7.4.2.2 Uúile de palier culisante orizontal trebuie ghidate în partea superioar� úi inferioar�. 7.4.2.3 Uúile de palier culisante vertical trebuie ghidate pe ambele laturi. 7.4.3 Suspendarea uúilor culisante vertical. 7.4.3.1 Panourile uúilor de palier culisante vertical trebuie fixate cu ajutorul a dou� elemente de suspendare independente. 7.4.3.2 Cablurile, lan urile sau curelele de suspendare trebuie calculate cu un coeficient de securitate de cel pu in 8. 7.4.3.3 Diametrul ro ilor pentru cablurile de suspendare trebuie s� fie de cel pu in 25 de ori diametrul cablurilor. 7.4.3.4 Cablurile sau lan urile de suspendare trebuie protejate contra ieúirii din canalele ro ilor sau de pe pinioane . 7.5 Protec ia în timpul func ion�rii uúilor 7.5.1 Generalit� i Uúile úi ancadramentele lor trebuie astfel concepute încât s� fie reduse la minimum riscurile de deteriorare sau de a produce leziuni datorit� bloc�rii unei p�r i a corpului, îmbr�c�mintei sau a unui obiect. Pentru a evita riscul de forfecare în timpul func ion�rii lor, suprafe ele exterioare ale uúilor culisante automate nu trebuie s� prezinte nici adâncituri, nici proeminen e mai mari de 3 mm. Muchiile acestora, dac� exista, trebuie teúite în sensul miúc�rii de deschidere. Excep ie de la aceste cerin e se fac pentru locaúul de acces al triunghiului de desz�vorâre definit în anexa B. 7.5.2 Uúi cu antrenare mecanic� Uúile cu antrenare mecanic� trebuie proiectate astfel încât s� se reduc� la minimum consecin ele d�un�toare ale lovirii unei persoane de c�tre un panou. În acest scop trebuie respectate urm�toarele cerin e: 7.5.2.1 Uúi culisante orizontal 7.5.2.1.1 Uúi automate 7.5.2.1.1.1 Efortul necesar pentru a împiedica închiderea uúii nu trebuie s� dep�úeasc� 150 N.







SR EN 81-1+A3:2010

41

Aceast� m�surare nu se face în prima treime a cursei uúii. 7.5.2.1.1.2 Energia cinetic� a uúii de palier úi a elementelor mecanice cuplate rigid cu aceasta, calculat� sau m�surat�5) la viteza medie de închidere, nu trebuie s� dep�úeasc� 10 J. Viteza medie de închidere a unei uúi culisante este calculat� pe totalul cursei, mai pu in: a) cu 25 mm la fiecare cap�t al cursei în cazul uúilor cu închidere central�;

b) cu 50 mm la fiecare cap�t al cursei în cazul uúilor cu închidere lateral�. 7.5.2.1.1.3 Un dispozitiv de protec ie sensibil trebuie s� comande automat redeschiderea uúii în cazul în care o persoan� este lovit� sau pe punctul de a fi lovit� de uú� în momentul trecerii prin deschiderea uúii în timpul miúc�rii de închidere. Acest dispozitiv de protec ie poate fi cel al uúii de cabin� (a se vedea 8.7.2.1.1.3). Efectul dispozitivului poate fi neutralizat în limita ultimilor 50 mm ai cursei fiec�rui panou de uú�. În cazul unui sistem care face inoperant dispozitivul de protec ie dup� o temporizare predeterminat�, pentru a evita blocajele prelungite în timpul închiderii uúii, energia cinetic� definit� la 7.5.2.1.1.2 nu trebuie s� dep�úeasc� 4 J în timpul deplas�rii uúii cu dispozitivul de protec ie în stare de nefunc ionare. 7.5.2.1.1.4 În cazul în care uúile de cabin� sunt cuplate cu uúile de palier úi sunt ac ionate simultan, cerin ele prev�zute la 7.5.2.1.1.1 úi 7.5.2.1.1.2 sunt valabile pentru mecanismul de cuplare a uúilor. 7.5.2.1.1.5 Efortul necesar pentru împiedicarea deschiderii unei uúi pliante nu trebuie s� dep�úeasc� 150 N. M�surarea trebuie s� se fac� cu uúa repliat� astfel încât marginile exterioare adiacente ale panourilor repliate sau echivalentul, de exemplu ancadramentul uúii, s� fie la o distan � de 100 mm. 7.5.2.1.2 Uúi cu manevr� neautomat�. Deoarece închiderea uúii se face sub controlul úi supravegherea continu� a utilizatorului prin ap�sarea continu� a unui buton sau a echivalentului (dispozitiv de men inere), viteza medie de închidere a celor mai rapide panouri trebuie limitata la 0,3 m/s, în acelaúi timp energia cinetic�, calculat� sau m�surat� conform 7.5.2.1.1.2 dep�úeúte 10 J. 7.5.2.2 Uúi culisante vertical Acest tip de uú� nu se admite decât la ascensoarele pentru materiale. Închiderea mecanica nu trebuie utilizat� decât dac� sunt îndeplinite simultan urm�toarele patru condi ii: a) închiderea se face sub controlul úi supravegherea continu� a utilizatorilor; b) viteza medie de închidere a panourilor este limitata la 0,3 m/s; c) uúa cabinei este construit� aúa cum se prevede în 8.6.1; d) uúa cabinei este închis� cel pu in 2/3 înainte ca uúa de acces la pu s� înceap� s� se închid�. 7.5.2.3 Alte tipuri de uúi În cazul folosirii altor tipuri de uúi, de exemplu: batante, cu antrenare mecanic�, care risc� s� loveasc� pasagerii la deschidere sau închidere, trebuie luate m�suri similare celor prescrise pentru uúile de palier culisante cu antrenare mecanica.

5) M�surat� de exemplu cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un piston gradat care ac ioneaz� asupra unui arc cu o rezisten � elastic� constant� de 25 N/mm prev�zut cu un inel culisant care s� permit� m�surarea deplas�rii în momentul úocului. Un calcul simplu permite gradarea corespunz�toare pentru limitele stabilite a fi determinate.







SR EN 81-1+A3:2010

42

7.6 Iluminat local úi semnalizarea prezen ei cabinei 7.6.1 Iluminarea palierelor Iluminatul natural sau artificial la nivelul palierului în apropierea uúilor de palier trebuie s� fie de cel pu in 50 lux la nivelul pardoselii, astfel încât un utilizator s� poat� vedea ce este în fa a lui când deschide uúa de palier pentru a intra în cabin�, chiar úi în cazul unei defect�ri a iluminatului acesteia (a se vedea 0.2.5). 7.6.2 Indicarea prezen ei cabinei În cazul uúilor de palier cu deschidere manual�, utilizatorul trebuie s� aib� posibilitatea s� útie, înainte de a deschide uúa, dac� în spatele ei se afl� sau nu cabina. În acest scop trebuie prev�zut: a) fie unul sau mai multe vizoare transparente, care s� corespunda simultan celor patru condi ii de

mai jos:

1) rezisten a mecanic� prev�zuta la 7.2.3.1, cu excep ia încerc�rilor la úoc cu pendul; 2) grosimea minim� de 6 mm; 3) suprafa a minim� vitrat� a uúii de palier de 0,015 m2 cu un minim de 0,01 m2 pe vizor; 4) l� imea vizoarelor de cel pu in 60 mm úi cel mult 150 mm. Partea inferioar� a vizoarelor

cu l� imea mai mare de 80 mm trebuie s� fie la cel pu in 1 m de la sol, sau b) un semnal optic de prezen �, care se aprinde doar când cabina este pe punctul de a se opri sau

s-a oprit la nivelul respectiv. Acest semnal trebuie s� r�mân� aprins pe toat� durata prezen ei cabinei la acest nivel.

7.7 Z�vorârea úi controlul închiderii uúilor de palier 7.7.1 Protec ia împotriva riscurilor de c�dere În timpul func ion�rii normale nu trebuie s� se poat� deschide o uú� de palier (sau un panou, dac� uúa are mau multe), decât atunci când cabina s-a oprit sau este pe punctul de a se opri în zona de desz�vorâre a acestei uúi. Zona de desz�vorâre trebuie s� fie de maxim 0,2 m deasupra úi dedesubtul nivelului deservit. Totuúi, în cazul uúilor de palier úi de cabin� antrenate simultan úi cu func ionare mecanic�, zona de desz�vorâre poate fi de maximum 0,35 m deasupra úi dedesubtul nivelului deservit. 7.7.2 Protec ia împotriva forfec�rii 7.7.2.1 Cu excep ia prev�zut� la 7.7.2.2, la func ionarea normal� nu trebuie s� fie posibil ca ascensorul s� func ioneze sau s� fie pus în func iune dac� o uú� de palier sau oricare panou, dac� uúa are mai multe panouri, este deschis�. Totuúi, se pot efectua opera iile preliminare care preg�tesc deplasarea cabinei. 7.7.2.2 Deplasarea cabinei cu uúa de palier deschis� se admite în zonele urm�toare: a) În zona de desz�vorâre, pentru a permite nivelarea sau izonivelarea la palierul deservit, cu

condi ia respect�rii prescrip iilor de la 14.2.1.2; b) într-o zon� maxim� de 1,65 m deasupra nivelului deservit, pentru a permite înc�rcarea sau

desc�rcarea cabinei, cu condi ia respect�rii prescrip iilor de la 8.4.3, 8.14 úi 14.2.1.5, în plus: 1) în�l imea de trecere liber� între buiandrugul uúii de palier úi pardoseala cabinei trebuie s�

fie de cel pu in 2 m, indiferent de pozi ie;







SR EN 81-1+A3:2010

43

2) indiferent de pozi ia cabinei în zona considerat�, trebuie s� fie posibil, f�r� o manevr� special�, s� se asigure închiderea complet� a uúii de palier.

7.7.3 Z�vorârea úi desz�vorârea de urgen � Toate uúile de palier trebuie prev�zute cu un dispozitiv de z�vorâre, care s� permit� respectarea condi iilor impuse la 7.7.1. Acest dispozitiv trebuie protejat împotriva utiliz�rii incorecte. 7.7.3.1 Z�vorârea Z�vorârea efectiv� a uúii de palier, în pozi ia de închidere a acesteia, trebuie s� precead� deplasarea cabinei. Totuúi, opera iunile preliminare care preg�tesc deplasarea cabinei se pot efectua. Z�vorârea trebuie controlat� de un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 7.7.3.1.1 Plecarea cabinei nu trebuie s� se fac� decât atunci când elementele de z�vorâre sunt angajate pe cel pu in 7 mm; a se vedea figura 3.

Figura 3 - Exemple de z�vorâre

7.7.3.1.2 Contactul care asigura controlul z�vorârii panourilor uúii trebuie ac ionat pozitiv f�r� mecanisme intermediare de c�tre elementul de z�vorâre. Acesta trebuie s� nu se deregleze, dar s� poat� fi ajustat, dac� este necesar.

Caz particular: În cazul dispozitivelor de z�vorâre utilizate în instala ii cu protec ie special� împotriva umidit� ii sau exploziei, leg�tura poate s� nu fie pozitiv�, cu condi ia ca leg�tura dintre dispozitivul de z�vorâre mecanic úi contactul electric de securitate care controleaz� z�vorârea s� nu poat� fi întrerupt� decât prin distrugerea voluntar� a dispozitivului de z�vorâre. 7.7.3.1.3 Z�vorârea uúilor batante trebuie f�cut� cât mai aproape de marginea/marginile de închidere a uúilor úi men inut� chiar úi în cazul de l�sare a panourilor. 7.7.3.1.4 Elementele de z�vorâre úi fixarea acestora trebuie s� fie metalice sau înt�rite cu metal úi rezistente la úocuri. 7.7.3.1.5 Angajarea organelor de blocare trebuie realizat� astfel încât un efort de 300 N aplicat în sensul deschiderii uúii s� nu reduc� eficacitatea z�vorârii. 7.7.3.1.6 Dispozitivul de z�vorâre trebuie s� reziste f�r� deforma ii permanente în timpul încerc�rii, prev�zute în anexa F.1, la un efort minim la nivelul z�vorârii în sensul deschiderii uúii de: a) 1000 N în cazul uúilor culisante;

b) 3000 N pe z�vor în cazul uúilor batante. 7.7.3.1.7 Z�vorârea trebuie ac ionat� úi men inut� prin gravita ie, magne i permanen i sau arcuri. Arcurile trebuie ghidate, s� ac ioneze prin comprimare úi dimensionate astfel încât în momentul desz�vorârii spirele s� nu se ating�. În cazul în care magnetul permanent (sau arcul) nu-úi mai îndeplineúte func ia, nu trebuie s� se produc� desz�vorârea sub ac iunea gravita iei. Dac� elementul de z�vorâre este men inut în pozi ie de un magnet permanent, nu trebuie s� se neutralizeze eficacitatea acestuia prin mijloace simple (de exemplu: úocuri sau înc�lzire).







SR EN 81-1+A3:2010

44

7.7.3.1.8 Dispozitivul de z�vorâre trebuie protejat împotriva riscului de acumulare a prafului, care ar putea s�-i perturbeze func ionarea. 7.7.3.1.9 Verificarea p�r ilor utile trebuie s� se fac� uúor, eventual prin intermediul unui vizor transparent. 7.7.3.1.10 În cazul în care contactele de z�vorâre se afla în cutii, úuruburile de fixare a capacelor trebuie s� fie de tipul captiv, astfel încât s� r�mân� în g�urile capacului sau cutiei la deschidere. 7.7.3.2 Desz�vorâre de urgen � Fiecare uú� de palier trebuie s� poat� fi desz�vorât� din exterior cu ajutorul unei chei, adaptate triunghiului de desz�vorâre definit în anexa B. O astfel de cheie trebuie transmis� doar unei persoane responsabile. Aceasta trebuie înso it� de o instruc iune scris� care s� precizeze m�surile necesare în scopul evit�rii accidentelor ce se pot produce în cazul unei desz�vorâri care nu este urmat� de o rez�vorâre efectiv�. Dup� desz�vorârea de urgen �, dispozitivul de z�vorâre nu trebuie s� r�mân� în pozi ia desz�vorât la o uúa de palier închis�. În cazul uúilor de palier antrenate de uúa de cabin�, un dispozitiv (resort sau greutate) trebuie s� asigure închiderea automata a uúii de palier dac�, dintr-un motiv oarecare, aceasta uú� s� afl� deschis�, dup� ce cabina a p�r�sit zona de desz�vorâre. 7.7.3.3 Dispozitivul de z�vorâre este considerat component� de securitate úi trebuie verificat conform cerin elor de la F.1. 7.7.4 Dispozitive electrice pentru controlul închiderii uúilor de palier 7.7.4.1 Fiecare uú� de palier trebuie prev�zut� cu un dispozitiv electric conform 14.1.2, care s� asigure pozi ia închis, astfel încât s� fie îndeplinite condi iile impuse la 7.7.2. 7.7.4.2 În cazul uúilor de palier culisante orizontal cu antrenare simultan� cu uúa de cabin�, acest dispozitiv poate fi comun cu dispozitivul de control al z�vorârii, cu condi ia ca ac iunea s� fie subordonat� închiderii efective a uúii de palier. 7.7.4.3 În cazul uúilor de palier batante, acest dispozitiv trebuie montat pe partea închiderii sau pe dispozitivul mecanic care controleaz� închiderea uúii. 7.7.5 Cerin e comune privind dispozitivele de control al z�voririi úi închiderii uúii. 7.7.5.1 Nu trebuie s� fie posibil ca din locurile accesibile în mod normal persoanelor s� se pun� în func iune ascensorul cu uúa de palier deschis� sau nez�vorât�, printr-o manevr� unic�, ce nu face parte din func ionarea normal�. 7.7.5.2 Mijloacele folosite pentru verificarea pozi iei elementului de z�vorâre trebuie s� aib� o func ionare pozitiv�. 7.7.6 Uúi culisante cu mai multe panouri legate mecanic între ele 7.7.6.1 Dac� o uú� de palier culisant� orizontal sau vertical are mai multe panouri îmbinate între ele printr-o leg�tura mecanic� direct�, se admite:

a) montarea dispozitivului de control al închiderii prev�zut la 7.7.4.1 sau 7.7.4.2 pe o singur� foaie, úi

b) z�vorârea unui singur canat, cu condi ia ca aceast� unic� z�vorâre s� împiedice deschiderea celorlalte panouri, prin prinderea panourilor în pozi ia de închidere în cazul uúilor telescopice.

7.7.6.2 În cazul panourilor legate între ele printr-o leg�tur� mecanic� indirect� (de exemplu prin cablu, curea sau lan ) se admite s� nu se z�voreasc� decât un singur canat, cu condi ia ca aceasta z�vorâre s� împiedice deschiderea celorlalte panouri úi acestea din urm� s� nu fie prev�zute cu







SR EN 81-1+A3:2010

45

mânere.

Pozi ia de închidere a unuia sau a mai multor panouri nez�vorâte cu ajutorul dispozitivului de z�vorâre trebuie controlat� de un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 7.8 Închiderea uúilor automate de palier În regim de func ionare normal�, uúile automate de palier trebuie închise în lipsa comenzilor de deplasare a cabinei dup� o temporizare necesar� definit� în func ie de traficul ascensorului. 8 Cabin�, contragreutate úi mas� de echilibrare 8.1 În�l imea cabinei 8.1.1 În�l imea liber� a interiorului cabinei trebuie s� fie de minimum 2 m. 8.1.2 În�l imea deschiderii(ilor) de uú� (uúi) a (ale) cabinei, care serveúte (servesc) la accesul normal al utilizatorilor trebuie s� fie de minimum 2 m. 8.2 Suprafa a util� a cabinei, sarcina nominal�, num�rul de persoane 8.2.1 Caz general Pentru a evita dep�úirea sarcinii nominale a cabinei de c�tre pasageri, suprafa a util� a cabinei trebuie limitat�. În acest scop, coresponden a dintre sarcina nominal� úi suprafa a util� maxim� a cabinei este indicat� în tabelul 1.1. Cavit� ile úi extensiile, chiar cu în�l ime mai mic� de 1 m, prev�zute sau nu cu uúi de separare, nu sunt admise decât în cazul în care suprafa a lor s-a luat în considerare la calculul suprafe ei utile maxime. Suprafa a disponibil� de la intrarea cabinei, când uúile sunt închise, trebuie de asemenea luat� în considerare. În plus, dep�úirea sarcinii nominale a cabinei trebuie controlat� printr-un dispozitiv conform 14.2.5.







SR EN 81-1+A3:2010

46

Tabelul 1.1

Sarcin� nominal�

(mas�)

kg

Suprafa � util� maxim� a cabinei

m2

Sarcin� nominal�

(mas�)

kg

Suprafa � util� maxim� a cabinei

m2

1001) 0,37 900 2,20

1802) 0,58 975 2,35

225 0,70 1000 2,40

300 0,90 1050 2,50

375 1,10 1125 2,65

400 1,17 1200 2,80

450 1,30 1250 2,90

525 1,45 1275 2,95

600 1,60 1350 3,10

630 1,66 1425 3,25

675 1,75 1500 3,40

750 1,90 1600 3,56

800 2,00 2000 4,20

825 2,05 25003) 5,00

1) Minim� pentru un ascensor de o persoan�.

2) Minim� pentru un ascensor de dou� persoane.

3) Peste 2.500 kg se adaug� 0,16 m2 pentru fiecare 100 kg în plus.

Pentru sarcinile intermediare suprafa a se determin� prin interpolare liniar�

8.2.2 Ascensor pentru materiale Cerin ele de la 8.2.1 trebuie respectate úi, în plus, trebuie luate în considerare pentru calculul elementelor men ionate, nu numai sarcina nominal�, ci úi sarcinile mijloacelor de transport care pot intra în cabin�. 8.2.3 Num�r de persoane Num�rul de persoane este cel mai mic num�r ob inut din:

a) formula: 75

minal�no sarcin� , rezultatul rotunjindu-se la num�rul întreg inferior apropiat

sau;

b) tabelul 1.2, care indic� întotdeauna valoarea cea mai mic�.







SR EN 81-1+A3:2010

47

Tabelul 1.2

Num�r de persoane

Suprafa a util� minim� a cabinei

m2

Num�r de persoane

Suprafa a util� minim� a cabinei

m2

1 0,28 8 1,45

2 0,49 9 1,59

3 0,60 10 1,73

4 0,79 11 1,87

5 0,98 12 2,01

6 1,17 13 2,15

7 1,31 14 2,29

8 1,46 18 2,85

9 1,59 19 2,99

10 1,73 20 3,13

Peste 20 de persoane se adaug� 0,115 m2 pentru fiecare persoan� .

8.3 Pere ii, podeaua úi plafonul cabinei 8.3.1 Cabina trebuie închis� în întregime prin pere i, podea úi un plafon pline, singurele deschideri permise fiind urm�toarele: a) cele care servesc accesului normal al utilizatorilor; b) trape úi uúi de urgen �; c) orificii de ventila ie. 8.3.2 Pere ii, podeaua úi plafonul trebuie s� aib� o rezisten � mecanic� suficient�. Ansamblul format din jug, pere i, podea úi plafonul cabinei trebuie s� aib� o rezisten � suficient� pentru a suporta eforturile din timpul func ion�rii normale a ascensorului, la prinderea parac�z�toarelor pe glisiere sau la contactul cabinei cu tampoanele. 8.3.2.1 Fiecare perete al cabinei trebuie s� aib� o rezisten � mecanic� astfel încât, la aplicarea unei for e perpendiculare de 300 N, în orice loc aflat în interiorul cabinei c�tre exterior, aceast� for � fiind repartizat� uniform pe o suprafa � de 5 cm2, de form� circular� sau p�trat�, pere ii cabinei trebuie s�: a) reziste f�r� deformare permanent�;

b) reziste f�r� o deformare elastic� mai mare de 15 mm. 8.3.2.2 Pere ii din sticl� trebuie s� foloseasc� sticla laminat� úi trebuie s� reziste la încerc�rile la úoc cu pendul, descrise în anexa J. Dup� încerc�ri, securitatea peretelui nu trebuie afectat�. Pere ii cabinei constitui i din panouri de sticl� afla i la o în�l ime mai mic� de 1,1 m de la podeaua cabinei, trebuie s� aib� o mân� curent� montat� la o în�l ime cuprins� între 0,9 m úi 1,1 m. Aceasta mân� curent� trebuie fixat� independent de peretele de sticl�. 8.3.2.3 Prinderea panoului de sticl� de perete trebuie executat� astfel încât acesta s� nu poat� aluneca sau c�dea. 8.3.2.4 Panourile de sticl� trebuie marcate cu urm�toarele informa ii:







SR EN 81-1+A3:2010

48

a) numele furnizorului úi marca;

b) tipul de sticl�;

c) grosimea (de exemplu 8/8/0,76 mm).

8.3.2.5 Plafonul cabinei trebuie s� r�spund� cerin elor prev�zute la 8.13. 8.3.3 Pere ii, podeaua úi plafonul nu trebuie realizate din materiale care pot s� devin� periculoase prin gradul mare de inflamabilitate sau prin natura úi cantitatea de gaz úi fum pe care le pot genera. 8.4 Ap�r�toare 8.4.1 Fiecare cabin� trebuie s� fie echipat� cu o ap�r�toare, care trebuie s� acopere total l� imea uúilor de palier. Partea vertical� trebuie s� se termine cu o teúitur� al c�rui unghi cu planul orizontal trebuie s� fie de cel pu in 600. Proiec ia acestei teúituri pe planul orizontal trebuie s� fie mai mic� de 20 mm. 8.4.2 În�l imea p�r ii verticale trebuie s� fie de cel pu in 0,75 m. 8.4.3 În cazul ascensorului cu comand� de aducere la ramp� (a se vedea 14.2.1.5), în�l imea p�r ii verticale a ap�r�torii trebuie s� fie astfel încât, de la pozi ia de înc�rcare sau de desc�rcare cea mai înalt� a cabinei, aceasta s� coboare cu cel pu in 0,10 m sub pragul uúii de palier. 8.5 Intrarea în cabin� Intrarea în cabin� trebuie prev�zut� cu uúi. 8.6 Uúi de cabin� 8.6.1 Uúile cabinei trebuie s� fie pline, cu excep ia ascensoarelor pentru materiale care pot avea uúi de cabin� culisante vertical, cu deschidere c�tre în sus, prev�zute cu panouri tip grilaj sau cu inser ie de metal. Dimensiunile ochiurilor sau perfora iilor trebuie s� fie de maximum 10 mm pe orizontal� úi 60 mm pe vertical�. 8.6.2 Atunci când uúile de cabin� sunt închise, trebuie s� închid� în întregime intrarea în cabin� în afar� de jocuri func ionale necesare. 8.6.3 Atunci când uúile sunt închise, distan ele dintre panouri sau dintre panouri úi: montan i, buiandrug sau pragul uúilor trebuie s� fie cât mai mici posibil. Aceast� cerin � se consider� îndeplinit� atunci când distan ele sunt mai mici de 6 mm. Din cauza uzurii, aceast� valoare poate ajunge la 10 mm. Aceste distan e se m�soar� în partea de jos a scobiturilor, dac� acestea exista. Excep ie fac uúile de cabin�, care culiseaz� pe vertical�, conform 8.6.1. 8.6.4 În cazul uúilor batante, acestea trebuie limitate de opritoare, pentru a evita ieúirea lor c�tre exteriorul cabinei. 8.6.5 Uúa de cabin� trebuie prev�zut� cu vizor/vizoare de sticl� dac� uúile de palier au úi ele vizor/vizoare de sticl� (7.6.2.a) mai pu in dac� uúa cabinei este automat� úi r�mâne în pozi ia deschis� când cabina este oprit� la nivelul unei sta ii.

Vizorul/vizoarele de sticl� prev�zut/prev�zute trebuie s� îndeplineasc� cerin ele de la 7.6.2.a) úi plasat/plasate astfel pe uúa de cabin� încât s� corespund� cu vizorul/vizoarele uúilor de palier atunci când cabina este oprit� la nivelul unui palier. 8.6.6 Praguri, ghidaje, fixarea uúilor Trebuie respectate cerin ele de la 7.4, privind uúile de cabin�,.







SR EN 81-1+A3:2010

49

8.6.7 Rezisten a mecanic� 8.6.7.1 Uúile de cabin� în pozi ia închis trebuie s� aib� o rezisten � mecanic� astfel încât, la aplicarea unei for e de 300 N, perpendicular pe uú�, indiferent de locul din interiorul cabinei, c�tre exterior, aceast� for � fiind repartizat� uniform pe o suprafa � de 5 cm2 de form� circular� sau p�trat�, acestea trebuie s�: a) reziste f�r� deformare permanent�;

b) reziste f�r� deformare elastic� mai mare de 15 mm;

c) nu fie afectate func iile de securitate ale uúii în timpul încerc�rii úi dup�. 8.6.7.2 Panourile uúilor executate din sticl� trebuie prinse astfel, încât for ele care pot fi aplicate, impuse prin acest standard, s� fie transferate f�r� deteriorarea sistemului de prindere al sticlei. Uúile cu panouri de sticl� cu dimensiuni mai mari decât cele indicate la 7.6.2 trebuie prev�zute cu sticl� laminat� úi trebuie s� reziste la încercarea la úoc cu pendul, descris în anexa J. Dup� încercare, securitatea uúii nu trebuie afectat�. 8.6.7.3 Prinderea panoului de sticl� pe uúi trebuie f�cut� astfel încât acesta s� nu poat� aluneca ori c�dea. 8.6.7.4 Panourile de sticl� trebuie marcate cu urm�toarele informa ii: a) numele furnizorului úi marca;

b) tip de sticl�;

c) grosimea ( de exemplu 8/8/0,76 mm ).

8.6.7.5 În scopul evit�rii bloc�rii mâinilor copiilor, uúile automate culisante orizontal din sticl� cu dimensiuni mai mari decât cele stabilite la 7.6.2, trebuie prev�zute cu mijloace de reducere a riscului, ca de pild�: a) reducerea coeficientului de frecare dintre mâini úi sticl�;

b) sticla s� fie opac� pe în�l imea de 1,10 m;

c) senzor pentru detectarea degetelor sau

d) alte metode echivalente.

8.7 M�suri de protec ie în timpul func ion�rii uúilor 8.7.1 Generalit� i Uúile úi tocurile trebuie proiectate astfel încât s� fie reduse la minimum riscurile de deteriorare sau de a produce leziuni datorit� bloc�rii unei p�r i a corpului, a hainelor sau a unui obiect. Pentru a evita riscul de strivire în timpul func ion�rii uúilor culisante cu antrenare mecanica, suprafa a uúilor pe partea cabinei nu trebuie s� prezinte adâncituri sau proeminen e mai mari de 3 mm. Muchiile trebuie teúite în sensul miúc�rii de deschidere. Excep ie fac uúile de cabin� culisante pe vertical� conform 8.6.1. 8.7.2 Uúi cu antrenare mecanic� Uúile cu antrenare mecanic� trebuie proiectate astfel încât s� se reduc� la minimum riscul lovirii unei persoane de c�tre un panou. În acest scop trebuie respectate urm�toarele cerin e. În cazul cupl�rii uúii de cabin� cu uúile de palier, ac ionate simultan, sunt valabile urm�toarele cerin e pentru mecanismul de leg�tur� al uúilor.







SR EN 81-1+A3:2010

50

8.7.2.1 Uúi culisante orizontal 8.7.2.1.1 Uúi automate 8.7.2.1.1.1 Efortul necesar pentru împiedicarea închiderii uúii nu trebuie s� dep�úeasc� 150 N. M�surarea nu se face în prima treime a cursei uúii. 8.7.2.1.1.2 Energia cinetic� a uúii de cabin� úi a elementelor mecanice fixate rigid pe aceasta, calculat� sau m�surat�6) la viteza medie de închidere nu trebuie s� dep�úeasc� 10 J. Viteza medie de închidere a unei uúi glisante se calculeaz� pe întreaga curs�, mai pu in: a) 25 mm la fiecare cap�t al cursei, în cazul uúilor cu deschidere central�;

b) 50 mm la fiecare cap�t al cursei, în cazul uúilor cu deschidere lateral�. 8.7.2.1.1.3 Un dispozitiv de protec ie sensibil trebuie s� comande automat redeschiderea uúii în cazul în care o persoan�, trecând prin deschiderea uúii în timpul miúc�rii de închidere, este lovit� sau pe punctul de a fi surprins� de uú�. Efectul dispozitivului poate fi neutralizat în limita ultimilor 50 mm ai cursei fiec�rui panou de uú�. În cazul unui sistem care face inoperant dispozitivul de protec ie sensibil, dup� o temporizare prescris�, pentru a evita blocajele prelungite în timpul închiderii uúii, energia cinetic� men ionat� la 8.7.2.1.1.2 nu trebuie s� dep�úeasc� 4 J în timpul deplas�rii uúii cu dispozitivul de protec ie inoperant. 8.7.2.1.1.4 Efortul necesar pentru a împiedica o uú� pliant� s� se deschid� nu trebuie s� dep�úeasc� 150 N. Aceast� m�surare trebuie f�cut� când marginile exterioare adiacente ale panourilor pliante sau echivalentul lor, de exemplu tocul uúii, sunt la o distan � de 100 mm. 8.7.2.1.1.5 Dac� uúa pliant� intr� într-un gol, distan a dintre orice margine exterioar� a acesteia úi gol trebuie s� fie de minimum 15 mm. 8.7.2.1.2 Uúi cu manevrare neautomat� Dac� închiderea uúii se face sub controlul úi supravegherea continu� a utilizatorului, prin ap�sarea continu� a unui buton sau echivalent (dispozitiv de men inere), viteza medie de închidere a panoului de uú� cel mai rapid trebuie limitat� la 0,3 m/s având energia cinetic�, calculat� sau m�surat� conform 7.5.2.1.1.2 mai mare de 10 J. 8.7.2.2 Uúi culisante vertical Acest tip de uú� culisant� se poate utiliza doar la ascensoarele de marf�. Închiderea mecanic� a acestui tip de uú� se poate utiliza doar dac� se îndeplinesc simultan urm�toarele condi ii: a) închiderea se face sub controlul úi supravegherea continu� a utilizatorilor;

b) viteza medie de închidere a panourilor este limitata la 0,3 m/s;

c) construc ia uúii de cabin� este conform 8.6.1;

d) uúa cabinei este închis� cel pu in 2/3 înainte ca uúa de palier s� înceap� s� se închid�. 8.8 Inversarea miúc�rii de închidere În cazul uúilor automate trebuie s� existe în cabin� al�turi de celelalte comenzi, un dispozitiv care s� permit� inversarea miúc�rii de închidere.

6) M�surat� de exemplu cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un piston gradat care ac ioneaz� asupra unui arc cu o rezisten � elastic� constant� de 25 N/mm prev�zut cu un inel culisant care s� permit� m�surarea deplas�rii în momentul úocului. Un calcul simplu permite gradarea corespunz�toare pentru limitele stabilite a fi determinate.







SR EN 81-1+A3:2010

51

8.9 Dispozitiv electric de control pentru uúi de cabin� închise 8.9.1 În afara excep iei 7.7.2.2, în condi ii normale, nu trebuie s� fie posibil� punerea în func iune a ascensorului sau men inerea sa în func ionare, dac� o uú� de cabin� (sau un panou, dac� uúa are mai multe) este deschis�. Totuúi, opera iunile preliminare care preg�tesc deplasarea cabinei se pot executa 8.9.2 Fiecare uú� de cabin� trebuie prev�zut� cu un dispozitiv electric de control pentru uú� închis� conform 14.1.2, care s� permit� îndeplinirea condi iilor impuse la 8.9.1. 8.9.3 Dac� uúa cabinei trebuie z�vorât� (a se vedea 11.2.1.c) ), dispozitivul de z�vorâre trebuie proiectat úi utilizat prin analogie cu dispozitivului de z�vorâre al uúilor de palier ( a se vedea 7.7.3.1 úi 7.7.3.3). 8.10 Uúi culisante cu mai multe panouri legate mecanic între ele 8.10.1 Atunci când o uú� culisant� orizontal sau vertical are mai multe panouri legate între ele printr-o leg�tur� mecanic� direct�, se admite: a) montarea dispozitivului de control pentru uú� închis� (8.9.2):

1) fie pe un singur panou (panoul rapid în cazul uúilor telescopice) sau

2) pe organul de antrenare al uúilor, dac� leg�tura mecanic� între aceste organe úi panouri este direct�;

b) pentru a asigura z�vorârea prescris� în cazul úi în condi iile de la 11.2.1.c), de a nu z�vorî decât

un singur panou, cu condi ia ca aceasta z�vorâre s� împiedice deschiderea celorlalte panouri (prin ag� area panourilor în pozi ia de închidere în cazul uúilor telescopice).

8.10.2 Atunci când o uú� culisant� are mai multe panouri legate între ele printr-o leg�tur� mecanic� indirect� (de exemplu: cablu, curea sau lan ) se admite montarea dispozitivului de control al închiderii (8.9.2) pe un singur panou, cu condi ia ca: a) acesta s� fie pe un panou necomandat, úi

b) panoul comandat s� fie un panou legat printr-o leg�tur� mecanic� direct� cu elementul de

antrenare a uúii. 8.11 Deschiderea uúii de cabin� 8.11.1 Pentru a permite ieúirea persoanelor în cazul unei opriri neaúteptate în apropierea unui palier, cabina fiind oprit� úi alimentarea operatorului uúii (dac� exista unul) întrerupt�, trebuie s� fie posibil s�: a) se deschid� sau s� se întredeschid� manual uúa cabinei, intervenind de pe palier;

b) se deschid� sau s� se întredeschid� manual, intervenind din interiorul cabinei, uúa de cabin� úi uúa de palier pe care o antreneaz�.

8.11.2 Deschiderea uúii de cabin� conform cerin elor de la 8.11.1 trebuie s� se poat� face cel pu in în zona de desz�vorâre. For a necesar� pentru a deschide uúa nu trebuie s� dep�úeasc� 300 N. În cazul men ionat la 11.2.1.c), deschiderea uúii de cabin� din interiorul cabinei nu trebuie s� fie posibil� decât atunci când cabina se afl� într-o zon� de desz�vorâre. 8.11.3 Efortul necesar pentru a deschide în timpul func ion�rii uúa cabinei unui ascensor a c�rui vitez� nominal� dep�úeúte 1m/s trebuie s� fie mai mare de 50 N. Aceast� prevedere nu este obligatorie în zona de desz�vorâre.







SR EN 81-1+A3:2010

52

8.12 Trape úi uúi de urgen � 8.12.1 Ajutorul care trebuie acordat persoanelor aflate în cabin� trebuie s� se fac� întotdeauna din exterior. Acest ajutor poate fi acordat prin utilizarea manevrei de urgen � men ionat� la 12.5. 8.12.2 Dac� exista trap� de urgen � în plafonul cabinei, pentru a permite salvarea úi evacuarea pasagerilor, aceasta trebuie s� fie de cel pu in 0,35 m x 0,50 m. 8.12.3 Uúile de urgen � pot fi folosite în cazul cabinelor al�turate, cu condi ia ca distan a orizontal� dintre cabine s� nu dep�úeasc� 0,75 m (a se vedea 5.2.2.1.2). Dac� exist� uúi de urgen �, acestea trebuie s� aib� cel pu in 1,8 m în�l ime úi 0,35 m l� ime. 8.12.4 Dac� s-au prev�zut trape sau uúi de urgen �, acestea trebuie s� fie conform 8.3.2 úi 8.3.3, úi trebuie s� corespund� de asemenea urm�toarelor cerin e: 8.12.4.1 Trapele úi uúile de urgen � trebuie s� poat� fi z�vorâte manual. 8.12.4.1.1 Trapele de urgen � trebuie s� se deschid� f�r� cheie din exteriorul cabinei iar din interiorul cabinei cu ajutorul unei chei adaptate triunghiului definit în anexa B. Trapele de urgen � nu trebuie s� se deschid� c�tre interiorul cabinei. Trapele de urgen � în pozi ia deschis nu trebuie s� dep�úeasc� gabaritul cabinei. 8.12.4.1.2 Uúile de urgen � trebuie s� se deschid� f�r� cheie din exteriorul cabinei, iar din interiorul cabinei cu ajutorul unei chei adaptate triunghiului definit în anexa B. Uúile de urgen � nu trebuie s� se deschid� c�tre exteriorul cabinei. Uúile de urgen � nu trebuie amplasate în dreptul trecerii contragreut� ii sau a masei de echilibrare sau în fa a unui obstacol fix (cu excep ia grinzilor de separare dintre cabine), care s� împiedice trecerea dintr-o cabin� în alta. 8.12.4.2 Z�vorârea men ionat� la 8.12.4.1 trebuie s� fie controlat� cu ajutorul unui dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. Acest dispozitiv trebuie s� comande oprirea ascensorului imediat ce z�vorârea nu mai este efectiv�. Repunerea în func iune a ascensorului nu trebuie s� poat� fi f�cut� decât dup� rez�vorâre. 8.13 Plafonul cabinei În plus fa � de cerin ele men ionate la 8.3, plafonul cabinei trebuie s� respecte urm�toarele cerin e : 8.13.1 Plafonul cabinei trebuie s� suporte indiferent în care loc, greutatea a dou� persoane, fiecare având 1000 N pe o suprafa � de 0,20 m x 0,20 m, f�r� o deformare permanent�, 8.13.2 Plafonul cabinei trebuie s� aib� o suprafa � liber� dintr-o bucat� de minim 0,12 m2, care s� aib� cea mai mic� dimensiune de cel pu in 0,25 m. 8.13.3 Plafonul cabinei trebuie prev�zut cu o balustrad�, atunci când exist� într-un plan orizontal peste marginea exterioar� úi perpendicular pe aceasta o distan � liber� mai mare de 0,30 m. Distan a liber� trebuie m�surat� fa � de peretele pu ului, acceptându-se o distan � mai mare în cavit� ile a c�ror l� ime sau în�l ime este mai mic� de 0,30 m. Balustrada trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin e : 8.13.3.1 Balustrada trebuie s� aib� o mân� curent�, o plint� de 0,10 m în�l ime úi o bar� intermediar� situat� la jum�tatea în�l imii balustradei. 8.13.3.2 �inând seama de distan a liber� în plan orizontal de la marginea exterioar� a mâinii







SR EN 81-1+A3:2010

53

curente a balustradei, în�l imea sa trebuie s� fie de cel pu in: a) 0,70 m dac� distan a liber� nu dep�úeúte 0,85 m;

b) 1,10 m dac� distan a liber� dep�úeúte 0,85 m. 8.13.3.3 Distan a orizontal� de la marginea exterioar� a mâinii curente pân� la echipamentele situate în pu (contragreutate sau mas� de echilibrare, întreruptoare, glisiere, console, etc.) trebuie s� fie de minim 0,10 m. 8.13.3.4 Balustrada trebuie s� permit�, în partea de acces pe cabin�, accesul uúor úi în deplin� securitate. 8.13.3.5 Balustrada trebuie s� fie la o distan � de cel mult 0,15 m în interiorul marginii cabinei. 8.13.4 Pe balustrad� sau în apropiere trebuie fixat� o pl�cu � sau un semn de avertizare asupra pericolului aplec�rii peste aceasta. 8.13.5 Sticla utilizat� pentru plafonul cabinei trebuie s� fie de tip laminat. 8.13.6 Ro ile úi/sau pinioanele fixate deasupra cabinei trebuie s� aib� protec ii conform 9.7. 8.14 Frontonul cabinei Atunci când exist� un spa iu între plafonul cabinei úi buiandrugul unei uúi de palier în momentul deschiderii acesteia, partea superioar� a golului uúii cabinei trebuie prelungit� în sus, pe toata l� imea uúii de palier, printr-un perete vertical rigid, care s� închid� spa iul considerat. Aceast� ipotez� se ia în considerare mai ales în cazul ascensoarelor cu comand� de aducere la rampa (14.2.1.5). 8.15 Echipament pe cabin�

Pe cabina trebuie s� se monteze :

a) un dispozitiv de comand� conform 14.2.1.3 (manevra de inspec ie);

b) un dispozitiv de oprire conform 14.2.2 úi 15.3;

c) o priz� de curent conform 13.6.2. 8.16 Ventila ie 8.16.1 Cabinele prev�zute cu uúi pline trebuie executate cu orificii de ventila ie în p�r ile superioare úi inferioare. 8.16.2 Suprafa a efectiv� a orificiilor de ventila ie situate în partea superioar� trebuie s� fie cel pu in 1% din suprafa a util� a cabinei úi aceasta se refer� úi la orificiile situate în partea inferioar�. Spa iile din jurul uúilor de cabin� pot fi luate în considerare în calculul suprafe ei orificiilor de ventila ie pân� la 50% din suprafa a efectiv� cerut�. 8.16.3 Orificiile de ventila ie trebuie executate sau aranjate astfel încât s� nu fie posibil� trecerea prin pere ii cabinei dinspre interior a unei tije rigide drepte cu diametrul de 10 mm. 8.17 Iluminat 8.17.1 Cabina trebuie prev�zut� cu un sistem de iluminare electric� permanent� care s� asigure la nivelul pardoselii úi pe organele de comand� o iluminare de cel pu in 50 lucúi. 8.17.2 Dac� iluminatul este de tip incandescent, trebuie realizat cu ajutorul a cel pu in dou� l�mpi montate în paralel. 8.17.3 Când ascensorul este în func iune, cabina trebuie iluminat� permanent. În cazul uúilor automate, când cabina este oprita la un palier, cu uúile închise conform 7.8, lumina poate fi întrerupt�.







SR EN 81-1+A3:2010

54

8.17.4 Trebuie s� existe o surs� de curent cu reînc�rcare automat� pentru cazuri de urgen �, care în cazul întreruperii sursei normale de curent s� asigure alimentarea unei l�mpi de 1 W, cel pu in timp de 1 h. Aceast� surs� de curent trebuie s� intervin� automat atunci când apare o defec iune în alimentarea iluminatului normal. 8.17.5 Dac� sursa de alimentare electrica prev�zuta la 8.17.4 se foloseúte úi pentru alimentarea dispozitivului de alarm� prev�zut la 14.2.3, puterea sa trebuie prev�zut� în consecin �. 8.18 Contragreutate úi mas� de echilibrare Folosirea unei mase de echilibrare este descris� la 12.2.1. 8.18.1 Dac� contragreutatea sau masa de echilibrare este prev�zut� cu blocuri, trebuie luate m�surile necesare pentru a evita deplasarea acestora. În acest scop trebuie s� fie utilizat fie:

a) un jug care sus ine greut� ile sau;

b) dac� greut� ile sunt metalice úi viteza nominal� a ascensorului nu dep�úeúte 1m/s, cel pu in dou� tije care s� le sus in�.

8.18.2 Ro ile fixate pe jugul de contragreutate sau masa de echilibrare trebuie prev�zute cu o protec ie, conform 9.7. 9 %Suspensie, echilibrare, protec ie împotriva vitezei excesive úi protec ie împotriva miúc�rii neprev�zute a cabinei & 9.1 Suspensie 9.1.1 Cabinele, contragreutatea úi masa de echilibrare trebuie suspendate cu cabluri sau lan uri de o el cu zale paralele (tip Galle) sau role. 9.1.2 Cablurile trebuie s� corespund� urm�toarelor cerin e: a) diametrul nominal al cablurilor trebuie s� fie de cel pu in 8 mm;

b) clasa de rezisten � a firelor trebuie s� fie de :

1) 1570 N/mm2 sau 1770 N/mm2 pentru cabluri cu simpl� rezisten �;

2) 1370 N/mm2 pentru firele exterioare úi 1770 N/mm2 pentru firele interioare ale cablurilor cu

rezisten � dubl�;

c) restul caracteristicilor (compozi ia, alungirea, ovalitatea, suple ea, încerc�ri, etc.) trebuie s� corespund� cel pu in cu caracteristicile definite în standardele europene specifice.

9.1.3 Num�rul minim de cabluri sau lan uri trebuie s� fie doi. Cablurile sau lan urile trebuie s� fie independente. 9.1.4 În cazul suspend�rii prin intermediul muflelor se ia în considerare num�rul de cabluri sau lan uri úi nu cel al ramurilor. 9.2 Raportul dintre diametrul ro ii de fric iune, ro ii de deviere/întoarcere, tambur úi diametrul cablurilor, legarea cablurilor sau a lan urilor 9.2.1 Raportul dintre diametrul primitiv al ro ilor de fric iune, ro ilor de deviere/întoarcere sau tambur úi diametrul nominal al cablurilor de trac iune trebuie s� fie de cel pu in 40, indiferent de num�rul de toroane.







SR EN 81-1+A3:2010

55

9.2.2 Coeficientul de securitate al cablurilor de trac iune trebuie calculat conform anexei N. În nici un caz acesta nu trebuie s� fie mai mic de: a) 12 în cazul troliului cu roat� de fric iune cu trei cabluri sau mai multe;

b) 16 în cazul troliului cu roat� de fric iune cu dou� cabluri;

c) 12 în cazul troliului cu tambur.

Coeficientul de securitate reprezint� raportul dintre sarcina minim� de rupere în newtoni a unui cablu úi for a cea mai mare în newtoni din acest cablu, în cazul în care cabina înc�rcat� cu sarcina nominal� se afla la nivelul de oprire cel mai de jos. 9.2.3 Îmbinarea dintre cablu úi sistemul de prindere a cablului definit� la 9.2.3.1 trebuie s� reziste la cel pu in 80% din sarcina la rupere minima a cablului. 9.2.3.1 Extremit� ile cablurilor trebuie legate la cabin�, la contragreutate sau la masa de echilibrare, ca úi la punctele de suspendare ale p�r ilor inactive ale cablurilor muflate prin turnare, autostrângere, prindere cu minimum trei cleme de cablu adecvate, matisate, manúon de strângere sau un alt sistem care s� prezinte o securitate echivalent�. 9.2.3.2 Legarea cablurilor pe tamburi trebuie s� se fac� fie cu ajutorul unui sistem de blocaj cu pan�, fie prin cel pu in dou� bride sau printr-un sistem care s� prezinte o securitate echivalent�. 9.2.4 Coeficientul de securitate al lan urilor de trac iune trebuie s� fie de cel pu in 10. Coeficientul de securitate se determina printr-un procedeu analog celui indicat la 9.2.2 pentru cabluri. 9.2.5 Extremit� ile fiec�rui lan trebuie legate la cabin�, contragreutate, masa de echilibrare úi la punctele de suspendare a elementelor inactive ale lan urilor prin elemente de fixare adecvate. Îmbinarea dintre lan úi sistemul de prindere a lan ului trebuie s� fie capabil� s� reziste la cel pu in 80% din sarcina la rupere minima a lan ului. 9.3 Aderen a cablurilor Aderen a cablurilor trebuie s� fie astfel încât s� fie îndeplinite urm�toarele trei condi ii: a) cabina trebuie s� r�mân� nemiúcat� la palier când este înc�rcat� 125%, conform 8.2.1 sau

8.2.2;

b) decelera ia cabinei goale sau cu sarcina nominal� nu dep�úeúte capacitatea tamponului, inclusiv a tamponului cu curs� redus� în cazul unei frân�ri de urgen �;

c) cabina goal� nu trebuie s� poat� fi deplasat� în sus când contragreutatea se afl� pe tampoane úi maúina ascensorului se roteúte în direc ia ascendent�.

Detaliile de calcul sunt indicate în anexa M. 9.4 Înf�úurarea cablurilor în cazul ascensoarelor cu tambur 9.4.1 Tamburul, care poate fi utilizat în condi iile prev�zute la 12.2.1.b) trebuie prev�zut cu canale elicoidale care trebuie s� corespund� cablurilor utilizate. 9.4.2 În cazul în care cabina se afl� pe tampoanele total comprimate, trebuie s� r�mân� înf�úurat pe canalele tamburului cel pu in o spir� úi jum�tate. 9.4.3 Cablul trebuie înf�úurat pe tambur într-un singur strat. 9.4.4 Înclina ia cablurilor în raport cu canalele nu trebuie s� dep�úeasc� 40. 9.5 Repartizarea sarcinii între cabluri sau lan uri 9.5.1 Trebuie s� se prevad� un dispozitiv automat de egalizare a tensiunii cablurilor sau lan urilor de suspendare, cel pu in la una din extremit� ile acestora.







SR EN 81-1+A3:2010

56

9.5.1.1 În cazul lan urilor antrenate prin ro i de lan , extremit� ile fixate la cabina úi cele fixate la contragreutate trebuie prev�zute cu astfel de dispozitive de egalizare. 9.5.1.2 În cazul mai multor ro i de lan pe un singur arbore, acestea trebuie s� se roteasc� independent. 9.5.2 Dac� pentru egalizarea tensiunii se folosesc arcuri, acestea trebuie s� lucreze prin compresiune. 9.5.3 În cazul suspend�rii cabinei cu dou� cabluri sau lan uri, un dispozitiv electric de securitate, conform 14.1.2 trebuie s� provoace oprirea ascensorului în caz de alungire relativ� anormal� a unui cablu sau lan . 9.5.4 Dispozitivele de reglare a lungimii cablurilor sau lan urilor trebuie realizate astfel încât acestea s� nu se poat� deregla singure dup� reglare. 9.6 Cabluri de echilibrare 9.6.1 În timpul utiliz�rii cablurilor de echilibrare trebuie respectate urm�toarele: a) trebuie utilizate ro i de întindere;

b) raportul dintre diametrul primitiv al ro ilor de întindere úi diametrul nominal al cablurilor de

echilibrare trebuie s� fie de cel pu in 30;

c) ro ile de întindere trebuie protejate conform 9.7;

d) tensionarea cablurilor trebuie ob inut� prin ac iunea gravita iei;

e) tensionarea minim� a cablurilor trebuie controlat� cu ajutorul unui dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2.

9.6.2 Pentru ascensoarele a c�ror viteza nominal� dep�úeúte 3,5 m/s, trebuie, în plus fa � de cerin ele de la 9.6.1 s� se foloseasc� un dispozitiv antiricoúare. Func ionarea acestuia trebuie s� comande oprirea maúinii printr-un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 9.7 Protec ia ro ii de fric iune, a ro ilor de deviere/întoarcere úi a ro ilor de lan 9.7.1 Pentru roata de fric iune, ro ile de deviere/întoarcere úi ro ile de lan , trebuie luate m�suri conform tabelului 2, pentru a evita : a) leziuni corporale;

b) ieúirea cablurilor din canalele ro ilor sau a lan urilor de pe ro ile de lan , în cazul sl�birilor

acestora;

c) p�trunderea de corpuri str�ine între cabluri úi ro i úi între lan uri úi ro ile de lan .







SR EN 81-1+A3:2010

57

Tabelul 2

Pozi ia ro ii de fric iune, a ro ilor de deviere/întoarcere úi a ro ilor de lan

Riscuri conform 9.7.1

a b c

Deasupra X X X La nivelul cabinei

Dedesubt X X Deasupra contragreut� ii/masei de echilibrare X X În camera maúinii X2) X X1) În camera ro ilor X

În spa iul de siguran � superior

Deasupra cabinei X X

Sub cabin� X Între fund�tur� úi partea superioar� a pu ului X X1)

În pu

În fund�tur� X X X La nivelul limitatorului de vitez� úi al ro ii de întinz�tor X X1)

X – Riscul luat în considerare. 1) Se cere numai atunci când cablurile sau lan urile atac� roata de fric iune sau ro ile de deviere/întoarcere sau

de lan , în plan orizontal sau cu un unghi mai mic de 900 în raport cu orizontala. 2) Protec ia este minim� dac� este asigurat� de ap�r�torile din zona de convergen �

9.7.2 Dispozitivele utilizate trebuie realizate astfel încât p�r ile care se rotesc s� fie vizibile úi s� nu împiedice controlul, sau între inerea. Dac� acestea sunt perforate, intersti iile trebuie s� respecte tabelul 4 din EN 294. Demontarea lor nu trebuie s� fie necesar� decât în urm�toarele cazuri: a) înlocuirea unui cablu sau a unui lan ;

b) înlocuirea unei ro i de deviere sau a unei ro i de lan ;

c) refacerea canalelor. 9.8 Parac�z�tor 9.8.1 Condi ii generale 9.8.1.1 Cabina trebuie prev�zut� cu parac�z�toare ac ionate de c�tre un limitator de vitez� care ac ioneaz� numai în sensul de coborâre, capabile s� opreasc� cabina înc�rcat� cu sarcina nominal� chiar în cazul ruperii organelor de suspendare, care se prind de glisiere úi men in cabina oprit�. Parac�z�toarele care s� func ioneze în sensul de urcare pot fi utilizate conform 9.10. NOT� - Parac�z�toarele trebuie amplasate, de regul�, în partea inferioar� a cabinei. 9.8.1.2 În cazul men ionat la 5.5.b), contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie, de asemenea, prev�zute cu parac�z�toare, care s� ac ioneze numai în sensul de coborâre al acestora, capabile s� le opreasc� la viteza de declanúare a limitatorului de vitez� (sau în caz de rupere a organelor de suspendare, în cazul particular de la 9.8.3.1), prinzându-le pe glisierele lor úi men inându-le oprite. 9.8.1.3 Parac�z�torul este considerat dispozitiv de securitate úi trebuie controlat conform cerin elor de la anexa F.3. 9.8.2 Condi ii de utilizare ale diferitelor tipuri de parac�z�toare 9.8.2.1 Parac�z�toarele trebuie s� fie cu prindere amortizat� dac� viteza nominal� dep�úeúte 1 m/s. Acestea pot fi : a) cu prindere instantanee cu efect amortizat, dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 1 m/s; b) cu prindere instantanee, dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 0,63 m/s.







SR EN 81-1+A3:2010

58

9.8.2.2 În cazul când cabina are mai multe parac�z�toare, toate trebuie s� fie cu prindere amortizat�. 9.8.2.3 Parac�z�toarele contragreut� ii sau masei de echilibrare trebuie s� fie cu prindere amortizat�, dac� viteza nominal� dep�úeúte 1 m/s. În caz contrar parac�z�toarele pot fi cu prindere instantanee. 9.8.3 Moduri de ac ionare 9.8.3.1 Parac�z�toarele cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare trebuie ac ionate de propriul lor limitator de vitez�. Dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 1 m/s, parac�z�toarele contragreut� ii sau masei de echilibrare pot fi ac ionate prin ruperea organelor de suspendare sau a unui cablu de securitate. 9.8.3.2 Ac ionarea parac�z�toarelor prin dispozitive electrice, hidraulice sau pneumatice este interzis�. 9.8.4 Decelera ie Pentru parac�z�toarele cu prindere amortizat�, decelera ia medie în caz de prindere în c�dere liber� cu sarcina nominal� în cabin� trebuie s� fie cuprins� între 0,2 gn úi 1,0 gn. 9.8.5 Deblocare 9.8.5.1 Dup� o prindere a parac�z�torului pe glisiere, deblocarea lui trebuie s� necesite interven ia unei persoane competente. 9.8.5.2 Deblocarea parac�z�torului cabinei, al contragreut� ii sau al masei de echilibrare úi revenirea sa automata în pozi ia de func ionare nu trebuie s� se poat� face decât deplasând cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare în sus. 9.8.6 Condi ii de realizare 9.8.6.1 Se interzice folosirea penelor sau rolelor de blocare ca dispozitive de ghidare. 9.8.6.2 Sistemul de amortizare utilizat pentru parac�z�toarele cu prindere instantanee cu efect amortizat trebuie s� fie cu acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de revenire sau cu disipare de energie úi s� corespund� cerin elor de la punctele 10.4.2 úi 10.4.3. 9.8.6.3 Dac� parac�z�toarele sunt reglabile, acestea trebuie sigilate dup� reglajul final. 9.8.7 Înclinarea podelei cabinei În caz de prindere a parac�z�torului pe glisiere, înclinarea podelei cabinei goale sau cu sarcina uniform distribuit� nu trebuie s� fie mai mare de 5% fa � de pozi ia sa normal�. 9.8.8 Controlul electric În cazul ac ionarii parac�z�torului cabinei, un dispozitiv electric, conform 14.1.2, montat pe cabin�, trebuie s� comande oprirea maúinii, cel mai târziu în momentul prinderii parac�z�torului. 9.9 Limitator de vitez� 9.9.1 Declanúarea limitatorului de vitez� care ac ioneaz� parac�z�toarele de cabin� trebuie s� se produc� cel mai devreme când viteza cabinei atinge 115% din viteza nominal� úi înainte ca aceasta s� ating� :

a) 0,80 m/s pentru parac�z�toarele cu prindere instantanee, altele decât cele cu role;

b) 1 m/s pentru parac�z�toarele cu prindere instantanee cu role;

c) 1,5 m/s pentru parac�z�toarele cu prindere instantanee cu efect amortizat utilizate pentru viteze nominale care nu dep�úesc 1 m/s;







SR EN 81-1+A3:2010

59

d) v

25,0v25,1 �� în m/s pentru alte parac�z�toare cu prindere amortizat� utilizate pentru viteze

nominale mai mari de 1 m/s. NOT� - Pentru ascensoarele la care viteza nominal� dep�úeúte 1 m/s, se recomand� alegerea vitezei de declanúare cât mai aproape posibil de valoarea cerut� la d). 9.9.2 Pentru ascensoarele cu sarcini nominale foarte mari úi viteze nominale mici, limitatoarele de vitez� trebuie proiectate special în acest scop. NOT� - Se recomand� alegerea vitezei de declanúare cât mai aproape posibil de limita inferioar�, men ionat� la 9.9.1. 9.9.3 Viteza de declanúare a unui limitator de vitez� care ac ioneaz� parac�z�toare de contragreutate sau masa de echilibrare trebuie s� fie superioar� vitezei de declanúare a limitatorului care ac ioneaz� parac�z�toarele cabinei, conform 9.9.1, f�r� ca totuúi s� dep�úeasc� 10%. 9.9.4 Efortul în cablu provocat de limitatorul de vitez� la declanúarea sa trebuie s� aib� cea mai mare dintre urm�toarele dou� valori:

a) dublul efortului necesar pentru ac ionarea parac�z�torului, sau

b) 300 N. Limitatoarele de vitez� care folosesc doar aderen a pentru a genera aceast� for � trebuie s� aib� canale, care: a) au fost supuse unui procedeu de c�lire, sau b) au un unghi de subt�iere, conform M.2.2.1. 9.9.5 Pe limitatorul de vitez� trebuie marcat sensul de rota ie corespunz�tor ac ion�rii parac�z�toarelor. 9.9.6 Cablul limitatorului de vitez� 9.9.6.1 Limitatorul de vitez� trebuie antrenat printr-un cablu metalic flexibil. 9.9.6.2 Cablul limitatorului de vitez� trebuie calculat cu un coeficient de securitate de minimum 8, fa � de efortul provocat în timpul declanú�rii limitatorului de vitez�, luând în considerare un coeficient de fric iune µmax egal cu 0,2, pentru limitatorul de vitez� cu aderen �. 9.9.6.3 Diametrul nominal al cablului trebuie s� fie de cel pu in 6 mm. 9.9.6.4 Raportul dintre diametrul primitiv al ro ii de cablu al limitatorului de vitez� úi diametrul nominal al cablului trebuie s� fie de cel pu in 30. 9.9.6.5 Cablul trebuie întins cu ajutorul unei ro i de întindere. Aceasta roat� (sau greutatea sa de întindere) trebuie s� fie ghidat�. 9.9.6.6 În timpul prinderii parac�z�toarelor pe glisiere, o ag� are a cablului sau a leg�turii acestuia nu trebuie s� fie posibil� chiar pentru o distan � de frânare pe glisiere mai mare decât cea normal�. 9.9.6.7 Cablul limitatorului trebuie s� se desfac� uúor de la parac�z�toare. 9.9.7 Timp de r�spuns Timpul de r�spuns al limitatorului de vitez� înainte de prindere trebuie s� fie suficient de mic pentru a nu se atinge o vitez� periculoas� în momentul prinderii parac�z�toarelor pe glisiere ( a se vedea F.3.2.4.1). 9.9.8 Accesibilitate 9.9.8.1 Pentru între inere úi revizie, limitatorul de vitez� trebuie s� fie accesibil.







SR EN 81-1+A3:2010

60

9.9.8.2 Dac� se afl� amplasat în pu , limitatorul de vitez� trebuie s� fie accesibil din exteriorul pu ului. 9.9.8.3 Cerin a de la 9.9.8.2 poate s� nu fie aplicat�, dac� se îndeplinesc urm�toarele trei condi ii: a) declanúarea limitatorului conform 9.9.9 se realizeaz� printr-o telecomand� care evit� toate

riscurile de declanúare involuntar� úi al c�rui sistem de comand� nu poate fi accesibil persoanelor neautorizate (excep ie fac telecomenzile f�r� cablu, din exteriorul pu ului), sau

b) limitatorul de vitez� este accesibil pentru inspec ie úi între inere de pe cabin� sau din fund�tura pu ului, úi

c) dup� o declanúare, limitatorul de vitez� revine automat în pozi ia normal� de func ionare, atunci când cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare sunt deplasate în sus.

Totuúi, componentele electrice se pot readuce în pozi ie normal� cu ajutorul unei telecomenzi din exteriorul pu ului, care nu trebuie s� influen eze func ionarea normal� a limitatorului de vitez�. 9.9.9 Posibilitatea de declanúare a limitatorului de vitez� În timpul opera iilor de verificare sau al încerc�rilor, trebuie s� fie posibil a provoca prinderea parac�z�toarelor pe glisiere, la o viteza mai mic� celei indicate la 9.9.1, provocând declanúarea limitatorului de vitez� într-un mod sigur. 9.9.10 Dac� limitatorul de vitez� este reglabil, reglajul final trebuie sigilat. 9.9.11 Control electric 9.9.11.1 Limitatorul de vitez� sau un alt organ trebuie s� comande printr-un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2, oprirea maúinii înainte ca viteza cabinei s� ating�, la urcare sau la coborâre, viteza de declanúare a limitatorului. Totuúi, pentru viteze nominale care nu dep�úesc 1 m/s, acest dispozitiv poate interveni cel mai târziu când viteza de declanúare a limitatorului este atins�. 9.9.11.2 Dac� dup� deblocarea parac�z�toarelor (9.8.5.2) limitatorul de vitez� nu revine automat în pozi ia de func ionare, un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 trebuie s� împiedice punerea în func iune a ascensorului, când limitatorul de vitez� nu este declanúat. Totuúi, acest dispozitiv poate fi inoperant în cazul prev�zut la ˜14.2.1.4.c)2) ™. 9.9.11.3 Ruperea sau sl�birea cablului limitatorului de vitez� trebuie s� comande oprirea maúinii printr-un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 9.9.12 Limitatorul de vitez� este considerat component� de securitate úi trebuie verificat conform cerin elor de la anexa F.4. 9.10 Dispozitiv de protec ie împotriva vitezei excesive a cabinei în urcare Un ascensor cu roat� de fric iune trebuie prev�zut cu un dispozitiv de protec ie împotriva vitezei excesive a cabinei aflat� în urcare, conform urm�toarelor: 9.10.1 Dispozitivul, cuprinzând organe de control úi de reducere a vitezei, trebuie s� detecteze o miúcare necontrolat� a cabinei în urcare de minim 115% din viteza nominal�, úi viteza maxim� definit� la 9.9.3 úi trebuie s� provoace oprirea cabinei sau cel pu in s� reduc� viteza pân� la viteza pentru care a fost construit tamponul contragreut� ii. 9.10.2 Dispozitivul trebuie s� poat� func iona conform 9.10.1, f�r� ajutorul unui element al ascensorului care, în timpul func ion�rii normale, controleaz� viteza sau decelera ia sau oprirea cabinei, în afar� de cazul unei redundan e din construc ie. Pentru a-i facilita func ionarea, se poate folosi o conexiune mecanic� la cabina, dac� o astfel de conexiune este utilizat� sau nu în alt scop.







SR EN 81-1+A3:2010

61

9.10.3 Dispozitivul nu trebuie s� permit� o decelera ie a cabinei goale mai mare de 1 gn în timpul fazei de oprire. 9.10.4 Dispozitivul trebuie s� ac ioneze asupra: a) cabinei, sau b) contragreut� ii, sau c) sistemului de cabluri (de suspensie sau echilibrare), sau d) ro ii de fric iune (de exemplu, direct asupra ro ii sau a arborelui în apropierea ro ii). 9.10.5 Dispozitivul trebuie s� ac ioneze un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2, dac� este declanúat. 9.10.6 Dac� dispozitivul a fost declanúat, deblocarea sa trebuie s� necesite interven ia unei persoane competente. 9.10.7 Deblocarea dispozitivului nu trebuie s� necesite accesul la cabin� sau contragreutate. 9.10.8 Dup� deblocare, dispozitivul trebuie s� fie în stare de func ionare. 9.10.9 Dac� dispozitivul necesit� energie exterioar� pentru a func iona, absen a energiei trebuie s� provoace oprirea ascensorului úi s�-l men in� oprit. Aceasta nu se aplic� arcurilor comprimate úi ghidate. 9.10.10 Organul de control al vitezei ascensorului, care declanúeaz� ac ionarea dispozitivului de protec ie la vitez� excesiv� a cabinei aflate în urcare, trebuie s� fie: a) un limitator conform cerin elor de la 9.9, sau b) un dispozitiv conform 9.9.1, 9.9.2, 9.9.3, 9.9.7, 9.9.8.1, 9.9.9, 9.9.11.2 úi unde echivalen a cu

9.9.4, 9.9.6.1, 9.9.6.2, 9.9.6.5, 9.9.10 úi 9.9.11.3 este asigurat�. 9.10.11 Dispozitivul de protec ie împotriva vitezei excesive a cabinei aflate în urcare este considerat component� de securitate úi trebuie verificat conform anexei F.7. % 9.11 Protec ie împotriva miúc�rii necontrolate a cabinei 9.11.1 Ascensoarele trebuie echipate cu dispozitive pentru oprirea oric�ror miúc�ri necontrolate a cabinei dac� aceasta se îndep�rteaz� de palier cu uúa palierului deschis� úi dac� uúa cabinei este deschis�, ca rezultat al defect�rii unei componente oarecare a maúinii ascensorului sau a sistemului de comand� a ac ion�rii de care depinde miúcarea în condi ii de securitate a cabinei, cu excep ia avarierii cablurilor sau lan urilor de suspensie úi a ro ilor de fric iune sau tamburilor sau a ro ilor de lan ale maúinii. NOT� – O avarie a ro ilor de fric iune include pierderea trac iunii. 9.11.2 Dispozitivul trebuie s� detecteze miúcarea necontrolat� a cabinei, s� produc� oprirea acesteia úi s� o men in� oprit�. 9.11.3 Dispozitivul trebuie s� fie capabil s� execute ceea ce este necesar f�r� nici o asisten � din partea oric�rei componente a ascensorului care, în timpul func ion�rii normale, controleaz� viteza sau încetinirea, opreúte cabina sau o men ine oprit�, mai pu in dac� este cu construc ie redundant� úi cu autosupraveghere a func ion�rii. NOT� – Se consider� c� frâna maúinii conform 12.4.2 are o redundan � din construc ie. În caz de utilizare a frânei maúinii, autosupravegherea ar putea include verificarea corectitudinii frân�rii sau defrân�rii corecte a mecanismului sau verificarea for ei de frânare. Dac� este detectat� o avarie, trebuie împiedicat� orice pornire normal� a ascensorului.







SR EN 81-1+A3:2010

62

Autosupravegherea face obiectul unei examin�ri de tip. 9.11.4 Componenta de oprire a dispozitivului trebuie s� ac ioneze asupra: a) cabinei, sau b) contragreut� ii, sau c) sistemului de cabluri (de suspensie sau de echilibrare), sau d) ro ii de fric iune (de exemplu direct pe roat� sau pe acelaúi arbore în imediata apropiere a ro ii). Componenta de oprire a dispozitivului sau dispozitivul de men inere a cabinei oprite poate fi comun� (comun) cu dispozitivele utilizate pentru: �� prevenirea vitezei excesive a cabinei în coborâre, � prevenirea vitezei excesive a cabinei în urcare (9.10). Componentele de oprire ale dispozitivului trebuie s� fie diferite pentru urcare úi coborâre. 9.11.5 Dispozitivul trebuie s� opreasc� cabina pe o distan �: �� care s� nu dep�úeasc� 1,20 m de la palierul la care a fost detectat� o miúcare necontrolat� a

cabinei úi �� distan a vertical� între pragul palierului úi partea inferioar� ap�r�torii cabinei nu trebuie s�

dep�úeasc� 200 mm úi �� distan a liber� de la pragul cabinei pân� la buiandrugul uúilor de palier sau de la pragul palierului

la buiandrugul uúii cabinei nu trebuie s� fie mai mic� decât 1,00 m (a se vedea figura 4). Aceste valori trebuie ob inute cu o sarcin� oarecare în cabin�, care poate fi pân� la 100 % din sarcina nominal�.

Figura 4 — Miúcare necontrolat� cabin�







SR EN 81-1+A3:2010

63

9.11.6 În timpul fazei de oprire, componenta de oprire a dispozitivului nu trebuie s� permit� o încetinire a cabinei cu mai mult decât: �� 1 gn pentru miúc�rile necontrolate la urcare, �� valorile acceptate pentru parac�z�toare la coborâre. Aceste valori trebuie ob inute cu o sarcin� oarecare în cabin�, care poate fi pân� la 100 % din sarcina nominal�, care se deplaseaz� de la o pozi ie de oprire la nivelul palierului. 9.11.7 Miúcarea necontrolat� a cabinei trebuie detectat� de cel pu in un dispozitiv de control atunci când cabine p�r�seúte zona de desz�vorâre (7.7.1). Dispozitivul de control trebuie s� fie: �� ori un contact de securitate conform 14.1.2.2, sau �� s� fie conectat astfel încât s� îndeplineasc� cerin ele pentru circuitele de securitate de la

14.1.2.3, sau �� îndeplineasc� cerin ele de la 14.1.2.6. 9.11.8 Dispozitivul trebuie s� func ioneze ca un dispozitiv electric conform 14.1.2 dac� este anclaúat. NOT� – Acesta poate fi comun cu dispozitivul de control de la 9.11.7. 9.11.9 Dac� dispozitivele au fost activate sau autosupravegherea a indicat o avarie a componentei de oprire a dispozitivului, deblocarea sau resetarea ascensorului trebuie s� necesite interven ia unei persoane competente. 9.11.10 Deblocarea dispozitivului nu trebuie s� necesite accesul la cabin� sau la contragreut� i. 9.11.11 Dup� deblocare, dispozitivul trebuie s� fie în stare de func ionare. 9.11.12 Dac� dispozitivul necesit� o surs� exterioar� de energie, absen a acestei energii trebuie s� provoace oprirea ascensorului úi men inerea acestuia oprit. Aceasta nu se aplic� pentru arcurile de compresie ghidate. 9.11.13 Dispozitivul de protec ie împotriva miúc�rilor necontrolate ale cabinei cu uúile deschise este considerat ca o component� de securitate úi trebuie verificat conform cerin elor de la F.8.& 10 Glisiere, tampoane, dispozitive de sfârúit de curs� 10.1 Condi ii generale pentru glisiere 10.1.1 Rezisten a glisierelor, a sistemelor lor de fixare úi a dispozitivelor de îmbinare trebuie s� fie suficient� pentru a permite suportarea sarcinilor úi eforturilor care sunt aplicate, astfel încât s� garanteze func ionarea ascensorului în deplin� securitate. Aspectele privind func ionarea în deplin� securitate a ascensoarelor în ceea ce priveúte glisierele sunt urm�toarele: a) trebuie s� se asigure ghidarea cabinei, a contragreut� ii úi a masei de echilibrare;

b) trebuie limitate s�ge ile astfel încât :

1) nu trebuie s� se deblocheze involuntar uúile;

2) nu trebuie afectat� func ionarea dispozitivelor de securitate, úi

3) s� fie imposibil� lovirea p�r ilor mobile cu alte elemente.







SR EN 81-1+A3:2010

64

Tensiunile trebuie limitate luându-se în considerare repartizarea sarcinii nominale în cabina conform G.2, G.3 úi G.4 sau conform utiliz�rii prev�zute negociate (0.2.5). NOT� - Anexa G descrie o metod� pentru alegerea glisierelor. 10.1.2 Tensiuni úi s�ge i admisibile 10.1.2.1 Tensiunile admisibile trebuie determinate cu formula urm�toare:

t

mperm S

R V

unde : permV = tensiunea admisibil� în newtoni/mm2;

mR = rezistenta de rupere la trac iune în N/mm2;

tS = coeficientul de securitate.

Coeficientul de securitate trebuie luat din tabelul 3.

Tabelul 3 - Coeficien i de securitate care se aplic� glisierelor

Cazuri de sarcin� Alungirea (A5 ) Coeficient de securitate

A5 t 12% 2,25 Înc�rcare normal� de utilizare

8% d A5 d 12% 3,75

A5 t 12% 1,8

Ac ionarea parac�z�torului

8% d A5 d 12% 3,0

Materialele cu alungire mai mic� de 8% sunt considerate prea friabile úi nu trebuie utilizate.

Pentru glisierele conform ISO 7465, pot fi utilizate valorile V perm indicate în tabelul 4.

Tabelul 4 - Tensiuni admisibile V perm

Valori în newtoni/milimetru p�trat

Cazuri de înc�rc�ri Rm

370 440 520

Înc�rcare normal� de utilizare 165 195 230

Ac ionarea parac�z�torului 205 244 290

10.1.2.2 Pentru glisierele în T, s�ge ile maxime admisibile calculate sunt :

a) 5 mm în ambele direc ii pentru glisierele cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare pe care opereaz� parac�z�toarele;

b) 10 mm în ambele direc ii pentru glisierele contragreut� ii sau masei de echilibrare f�r� parac�z�toare.

10.1.3 Fixarea glisierelor la consolele lor úi la cl�dire trebuie s� admit� echilibrarea, fie automat sau printr-un reglaj simplu a efectelor datorate tas�rii normale a cl�dirii sau contrac iei betonului. Trebuie împiedicat� rotirea elementelor de fixare care ar putea elibera glisierele.







SR EN 81-1+A3:2010

65

10.2 Ghidarea cabinei, a contragreut� ii úi a masei de echilibrare 10.2.1 Cabina, contragreutatea sau masa de echilibrare trebuie ghidate fiecare pe cel pu in dou� glisiere rigide din o el. 10.2.2 Glisierele trebuie executate din o el tras sau suprafe ele de frecare trebuie prelucrate, dac�:

a) viteza nominal� dep�úeúte 0,4 m/s;

b) se folosesc parac�z�toare cu prindere amortizat�, indiferent de vitez�. 10.2.3 Glisierele pentru contragreutate sau masa de echilibrare f�r� parac�z�toare pot fi din tabl� prelucrat�. Acestea trebuie protejate împotriva coroziunii. 10.3 Tampoane de cabin� úi de contragreutate 10.3.1 Ascensoarele trebuie prev�zute cu tampoane montate la extremitatea inferioar� a cursei cabinei úi a contragreut� ii. Dac� tampoanele se deplaseaz� împreun� cu cabina sau contragreutatea, ele trebuie s� se loveasc� la extremitatea cursei de un soclu conform 5.7.3.3. Aceste dispozitive sunt considerate obstacole úi exceptate în cazul tampoanelor cu centrul de func ionare la 0,15 m de la glisiere sau alte dispozitive prinse similar, excluzând pere ii. 10.3.2 Ascensoarele cu tambur trebuie prev�zute în plus fa � de cerin ele de la 10.3.1 cu tampoane montate pe cabin�, care pot intra în ac iune în partea superioara a cursei. 10.3.3 Tampoanele cu acumulare de energie cu caracteristici lineare sau nelineare nu pot fi utilizate decât pân� la viteza nominal� a ascensorului de 1 m/s. 10.3.4 Tampoanele cu acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de revenire nu pot fi utilizate decât pân� la viteza nominal� a ascensorului de 1,6 m/s. 10.3.5 Tampoanele cu disipare de energie pot fi utilizate indiferent de vitez� nominal� a ascensorului. 10.3.6 Tampoanele cu acumulare de energie cu caracteristici nelineare úi/sau cu amortizarea miúc�rii de revenire úi tampoanele cu disipare de energie sunt considerate componente de securitate úi trebuie verificate conform cerin elor din F.5. 10.4 Cursa tampoanelor de cabina úi de contragreutate Cursa necesar� pentru tampoane este dat� în anexa L. 10.4.1 Tampoane cu acumulare de energie 10.4.1.1 Tampoane cu caracteristic� linear� 10.4.1.1.1 Cursa total� posibil� a tampoanelor trebuie s� fie de cel pu in 2 ori distan a de oprire datorat� unei c�deri libere corespunz�toare cu 115% din viteza nominal� (0,135 v2 )7), exprimat� în metri. Totuúi, aceasta curs� nu poate fi mai mic� de 65 mm. 10.4.1.1.2 Tampoanele trebuie proiectate astfel încât s� parcurg� cursa definit� la 10.4.1.1.1 cu o sarcina static� cuprins� între de 2,5 úi 4 ori suma masei cabinei úi a sarcinii nominale (sau masa contragreut� ii ).

7) 2

n

2

v1348,0g2

)v15,1(2 �

��

� rotunjit la 0,135 v2







SR EN 81-1+A3:2010

66

10.4.1.2 Tampoane cu caracteristic� nelinear� 10.4.1.2.1 Tampoanele cu acumulare de energie cu caracteristica nelinear� trebuie s� respecte cerin ele urm�toare :

a) decelera ia medie trebuie s� fie mai mica sau egal� cu 1gn atunci când cabina înc�rcat� cu sarcina nominal� loveúte tampoanele, în c�dere liber�, cu o viteza de 115% din viteza nominal�;

b) nu trebuie s� se produc� decelera ii mai mari de 2,5 gn într-un timp mai mare de 0,04 s;

c) viteza de întoarcere a cabinei nu trebuie s� dep�úeasc� 1m/s;

d) dup� utilizare nu trebuie s� se constate nici o deformare permanent� a tamponului. 10.4.1.2.2 Termenul ”comprimare total�” men ionat la 5.7.1.1, 5.7.1.2, 5.7.2.2, 5.7.2.3 úi 5.7.3.3, înseamn� o comprimare de 90% din în�l imea tamponului instalat. 10.4.2 Tampoane cu acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de revenire Sunt aplicabile cerin ele de la 10.4.1 10.4.3 Tampoane cu disiparea energiei 10.4.3.1 Cursa total� posibil� a tampoanelor trebuie s� fie cel pu in egal� cu distan a de oprire datorat� c�derii libere corespunzând la 115% din viteza nominal� (0,0674 v2), cursa fiind exprimat� în metri. 10.4.3.2 Dac� încetinirea vitezei ascensorului la extremit� ile cursei sale este verificat� conform cerin elor de la 12.8, viteza cu care cabina (sau contragreutatea) vine în contact cu tampoanele poate fi utilizat� în locul vitezei nominale pentru a calcula cursa tamponului conform 10.4.3.1. Totuúi cursa nu poate fi mai mic� de: a) jum�tate din cursa calculat� conform 10.4.3.1, dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 4 m/s În nici un caz, aceast� curs� nu poate fi mai mic� de 0,42 m; b) o treime din cursa calculat� conform 10.4.3.1, dac� viteza nominal� dep�úeúte 4m/s. În nici un caz, aceast� curs� nu poate fi mai mic� de 0,54 m. 10.4.3.3 Tampoanele cu disipare de energie trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin e: a) decelera ia medie trebuie s� fie mai mic� sau egal� cu 1 gn atunci când cabina înc�rcat� cu

sarcina nominal� loveúte tampoanele, în c�dere liber�, cu o viteza de 115% din viteza nominal�; b) nu trebuie s� se produc� o decelera ie mai mare de 2,5 gn într-un timp mai mare de 0,04

secunde; c) nu trebuie s� existe o deformare permanent� dup� impact. 10.4.3.4 Func ionarea normal� a ascensorului nu trebuie s� fie posibil� decât dac� tampoanele se afl� în pozi ia normal destins�. Aceast� pozi ie trebuie controlat� de un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 10.4.3.5 Tampoanele, dac� sunt hidraulice, trebuie realizate astfel încât s� fie uúor de verificat nivelul lichidului. 10.5 Dispozitive de securitate de sfârúit de curs� 10.5.1 Generalit� i Trebuie montate dispozitive de securitate de sfârúit de curs�. Acestea trebuie pozi ionate astfel încât s� intervin� cât mai aproape posibil de la sta iile extreme, f�r� riscul de a provoca întreruperi nedorite.







SR EN 81-1+A3:2010

67

Ele trebuie s� ac ioneze înainte de intrarea cabinei (sau contragreut� ii, dac� exist�) în contact cu tampoanele. Ac iunea dispozitivelor de securitate de sfârúit de curs� trebuie s� fie efectiv� atâta timp cât tampoanele sunt comprimate. 10.5.2 Comanda dispozitivelor de securitate sfârúit de curs� 10.5.2.1 Organele de comand� pentru oprirea normal� la sta iile extreme úi pentru dispozitivele de securitate de sfârúit de curs� trebuie s� fie separate. 10.5.2.2 În cazul ascensoarelor cu tambur, comanda dispozitivelor de securitate de sfârúit de curs� trebuie asigurat�: a) printr-un organ cuplat la miúcarea maúinii, sau

b) cu ajutorul cabinei sau contragreut� ii, dac� exist�, în partea de sus a pu ului, sau

c) dac� nu exist� mas� de echilibrare, cu ajutorul cabinei în p�r ile de sus úi de jos ale pu ului. 10.5.2.3 În cazul ascensoarelor cu roat� de fric iune, comanda dispozitivelor de securitate de sfârúit de curs� trebuie asigurat�: a) direct, cu ajutorul cabinei în p�r ile de sus úi de jos ale pu ului, sau

b) printr-o leg�tur� mecanica indirecta la cabin� de exemplu prin cablu, curea, lan . În acest caz ruperea sau sl�birea acestei leg�turi trebuie s� comande oprirea maúinii prin ac iunea unui dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2.

10.5.3 Mod de ac ionare al dispozitivelor de securitate de sfârúit de curs� 10.5.3.1 Dispozitivele de securitate de sfârúit de curs� trebuie : a) în cazul ascensoarelor cu tambur, s� întrerup� direct úi la nevoie prin separare mecanic�,

circuitele care alimenteaz� motorul úi frâna, conform 12.4.2.3.2.

b) în cazul ascensoarelor cu roat� de fric iune cu una sau dou� viteze:

1) s� întrerup� circuitele de alimentare conform a) de mai sus, sau

2) s� deschid� printr-un dispozitiv electric de securitate, conform 14.1.2, circuitul care alimenteaz� direct bobinele celor dou� contactoare conform 12.4.2.3.1, 12.7.1 úi 13.2.1.1.

c) în cazul ascensoarelor cu tensiune variabil� sau cu varia ia continu� a vitezei s� asigure rapid oprirea maúinii, de exemplu în timpul cel mai scurt compatibil cu sistemul.

10.5.3.2 Dup� ac ionarea unui dispozitiv de securitate de sfârúit de curs�, repunerea în func iune a ascensorului nu trebuie s� se fac� automat. 11 Distan e dintre cabin� úi peretele din fa a intr�rii în cabin� úi distan e dintre cabin�, contragreutate sau masa de echilibrare 11.1 Condi ii generale Distan ele prezentate în acest standard trebuie respectate nu numai în perioada de verific�ri úi încerc�ri care preced punerea în func iune, dar úi pe toat� durata de via � a ascensorului. 11.2 Distan a dintre cabin� úi peretele din fa a intr�rii în cabin� Urm�toarele cerin e sunt prezentate în % figurile 5 úi 6&.

11.2.1 Distan a orizontal� dintre peretele de serviciu úi pragul sau ancadramentul golului de cabin� sau uú� sau marginea extrem� a uúilor în cazul uúilor culisante, nu trebuie s� dep�úeasc� 0,15 m. Distan a prev�zut� mai sus :







SR EN 81-1+A3:2010

68

a) poate fi de 0,2 m pe o în�l ime care nu dep�úeúte 0,5 m;

b) poate fi de 0,2 m pe toat� cursa în cazul ascensoarelor pentru materiale la care uúile culiseaz� pe vertical�;

c) nu se limiteaz�, dac� o cabin� este prev�zut� cu uú� cu z�vorâre mecanic�, care poate fi deschis� numai în zona de desz�vorâre a uúii de palier.

Func ionarea ascensorului trebuie s� depind� automat de z�vorârea uúii de cabin� corespunz�toare, cu excep ia cazurilor la care se refer� 7.7.2.2. Acest sistem de z�vorâre trebuie controlat printr-un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. 11.2.2 Distan a orizontal� dintre pragul cabinei úi pragul uúilor de palier nu trebuie s� dep�úeasc� 35 mm. 11.2.3 Distan a orizontal� dintre uúa de cabin� úi uúile de paliere închise sau intervalul care permite accesul între uúi în timpul func ion�rii normale nu trebuie s� dep�úeasc� 0,12 m. 11.2.4 În cazul unei combina ii uú� de palier rabatabil� úi uú� pliant� de cabin�, nu trebuie s� fie posibil a plasa o sfer� cu un diametru de 0,15 m în spa iile dintre uúile închise.

%Figura 5& - Distan ele dintre cabin� úi peretele cu uúile de palier

%Figura 6& - Uúa de palier batant� úi uúa de cabin� pliant� - Spa iu

11.3 Distan a dintre cabin� úi contragreutate sau masa de echilibru

Cabina úi elementele care se leag� la aceasta trebuie s� se afle la o distan � de cel pu in 50 mm de contragreutate sau masa de echilibrare (dac� exist�) úi elementele care se leag� de aceasta.







SR EN 81-1+A3:2010

69

12 Maúina ascensorului 12.1 Condi ii generale Fiecare ascensor trebuie prev�zut cu cel pu in o maúin� proprie. 12.2 Antrenarea cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare 12.2.1 Sunt admise urm�toarele dou� metode de antrenare: a) prin aderen a (folosirea ro ilor de fric iune úi a cablurilor); b) prin trac iune, de exemplu:

1) prin folosirea unui tambur úi a cablurilor, sau 2) prin folosirea de pinioane úi lan uri.

Viteza nominal� nu trebuie s� dep�úeasc� 0,63 m/s. Nu trebuie utilizate contragreut� i. Se permite folosirea unei mase de echilibrare. Calculele elementelor de antrenare trebuie s� ia în considerare posibilitatea aúez�rii pe tampoane fie a contragreut� ii, fie a cabinei. 12.2.2 Pentru a cupla motorul sau motoarele cu organul asupra c�ruia ac ioneaz� frâna electro-mecanic� se pot folosi curele (12.4.1.2). În acest caz trebuie s� se prevad� cel pu in dou� curele. 12.3 Folosirea ro ilor în consol� pentru cablu sau lan Trebuie prev�zute dispozitive conform 9.7. 12.4 Sistem de frânare 12.4.1 Condi ii generale 12.4.1.1 Ascensorul trebuie prev�zut cu un sistem de frânare cu ac ionare automat�:

a) în cazul absen ei curentului electric în re eaua de alimentare;

b) în cazul absen ei curentului din circuitul de comand�. 12.4.1.2 Sistemul de frânare trebuie prev�zut cu frâna electromecanic� (ac ionat� prin fric iune), se pot folosi în plus alte mijloace (electrice, de exemplu). 12.4.2 Frân� electromecanic� 12.4.2.1 Frâna trebuie s� opreasc� singur� maúina, cabina deplasându-se cu viteza nominal� úi având sarcina nominal� m�rit� cu 25%. În aceste condi ii decelera ia cabinei nu trebuie s� dep�úeasc� decelera ia ce rezult� de la o prindere a parac�z�toarelor sau de la o lovire de tampoane.

Toate organele mecanice ale frânei, care iau parte la ac iunea de frânare pe tambur sau disc, trebuie s� fie instalate în dou� seturi. Dac� un element mecanic al frânei nu func ioneaz� trebuie s� se exercite în mod continuu un efort de frânare suficient pentru încetinirea cabinei înc�rcat� cu sarcina nominal�, care se deplaseaz� în jos cu viteza nominal�.

Miezul electromagnetului trebuie considerat element mecanic, dar nu úi bobina. 12.4.2.2 Organul asupra c�ruia func ioneaz� frâna trebuie cuplat la roata de fric iune sau la tambur sau pinion printr-un racord mecanic direct. 12.4.2.3 Sl�birea frânei la func ionare normal� trebuie s� se asigure prin ac iunea continu� a curentului electric.







SR EN 81-1+A3:2010

70

12.4.2.3.1 Întreruperea curentului trebuie s� se fac� cel pu in cu ajutorul a dou� dispozitive electrice independente, comune sau nu, cu acelea care ac ioneaz� asupra întreruperii curentului care alimenteaz� maúinile.

Dac� în timpul opririi ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie s� se împiedice o nou� plecare, cel pu in pân� la urm�toarea schimbare a sensului de mers. 12.4.2.3.2 Dac� motorul ascensorului este susceptibil de a func iona ca generator, trebuie s� fie imposibil ca dispozitivul electric care ac ioneaz� frâna s� fie alimentat de motorul de ac ionare. 12.4.2.3.3 Frânarea trebuie s� se fac� f�r� temporizare suplimentar� dup� deschiderea circuitului electric de sl�bire a frânei.

NOT� - Utilizarea unei diode sau a unui condensator cuplat direct la bornele bobinei electromagnetului nu se consider� temporizare. 12.4.2.4 Frâna maúinilor prev�zute cu un dispozitiv manual de manevr� de urgen � (12.5.1) trebuie s� aib� posibilitatea de a fi deblocat� manual, men inerea sa în pozi ia deschis� f�cându-se cu o for � permanent�. 12.4.2.5 Presiunea de frânare trebuie exercitat� cu ajutorul arcurilor de comprimare ghidate sau cu greut� i. 12.4.2.6 Se interzice folosirea frânelor cu band�. 12.4.2.7 Ferodourile frânei trebuie s� fie din materiale necombustibile. 12.5 Manevra de urgen � 12.5.1 #Dac� efortul manual necesar pentru deplasarea cabinei la urcare cu sarcina sa nominal�, nu dep�úeúte 400 N, maúina trebuie prev�zut� cu un dispozitiv manual de manevr� de urgen �, care s� permit� aducerea acesteia la una din sta ii. Dac� dispozitivul pentru deplasarea cabinei poate fi antrenat de miúcarea acesteia, atunci dispozitivul trebuie s� fie o roat� volant� neted�, f�r� spi e. $ 12.5.1.1 # Dac� dispozitivul este demontabil, aceasta trebuie s� se afle într-un loc accesibil din spa iul maúinii. Trebuie s� fie uúor de identificat, dac� exist� riscul unei confuzii asupra maúinii pentru care este prev�zut. Dac� dispozitivul este demontabil sau poate fi dezangajat de maúin�, un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 trebuie activat cel mai târziu pân� la cuplarea pe maúin�. $ 12.5.1.2 # Trebuie s� fie uúor de controlat din camera maúinii dac� cabina se afla în zona de deblocare. Acest control se poate face, de exemplu, prin intermediul marcajelor de pe cablurile de trac iune sau de pe cablul limitatorului de vitez�. A se vedea de asemenea 6.6.2. c). $ 12.5.2 # Dac� efortul stabilit la 12.5.1 este mai mare de 400 N, trebuie s� se prevad� un sistem de ac ionare electric de readucere la sta ie conform 14.2.1.4. Acest dispozitiv trebuie s� se afle în spa iul corespunz�tor al maúinii: - camera maúinii (6.3); - dulapul maúinii (6.5.2); sau - pe panoul(panourile) pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�ri (6.6). $







SR EN 81-1+A3:2010

71

12.6 Viteza Viteza cabinei, m�surat� la coborâre, cu semi-sarcina nominal�, în zona median� a cursei, toate perioadele de accelerare úi decelerare fiind excluse, nu trebuie s� dep�úeasc� cu mai mult de 5% viteza nominal�8), frecven a re elei fiind la valoarea nominal� úi tensiunea motorului egal� cu tensiunea nominal� a re elei, Aceasta toleran � se aplic�, de asemenea úi la viteza cabinei în cazul : a) nivel�rii (14.2.1.2.b));

b) izonivel�rii (14.2.1.2.c));

c) manevrei de inspec ie (14.2.1.3.d));

d) manevrei electrice de urgen � (14.2.1.4.e));

e) manevrei de aducere la ramp� (14.2.1.5.c)). 12.7 Oprirea úi controlul opririi maúinii ascensorului Oprirea maúinii prin ac ionarea unui dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2 trebuie comandat� dup� cum se arat� în continuare. 12.7.1 Motoare alimentate direct de la re eaua de curent alternativ sau continuu Alimentarea cu energie trebuie întrerupt� de dou� contactoare independente, care au contactele în serie în circuitul de alimentare. Dac�, în timp ce ascensorul este oprit, unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie s� se previn� o noua pornire cel mai târziu pân� la urm�toarea schimbarea a sensului de mers. 12.7.2 Ac ionarea prin grup Ward-Leonard 12.7.2.1 Excita ia de la generator alimentat� prin elemente clasice Dou� contactoare independente trebuie s� întrerup�: a) bucla motor-generator, sau

b) excita ia de la generator, sau

c) unul bucla úi celalalt excita ia generatorului. Dac�, în timpul sta ion�rii ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie împiedicat� o nou� pornire, cel mai târziu pân� la schimbarea urm�toare a sensului de mers. În cazurile b) úi c) trebuie luate m�suri eficiente pentru a evita rotirea motorului în cazul în care exist� un câmp remanent al generatorului (de exemplu circuitul compromis). 12.7.2.2 Excita ia generatorului alimentat� úi controlat� de elemente statice Trebuie s� se foloseasc� una din urm�toarele metode: a) aceleaúi metode prev�zute la 12.7.2.1; b) un sistem format din:

1) un contactor care deconecteaz� excita ia generatorului sau a grupului motor-generator.

Bobina contactorului trebuie declanúat� cel pu in înaintea fiec�rei schimb�ri a sensului de deplasare. Dac� contactorul nu cade, o noua pornire a ascensorului trebuie împiedicat�, úi

2) un dispozitiv de control care blocheaz� fluxul de energie din elementele statice, úi

8) Din practic�, în condi iile de mai sus, viteza nu poate fi inferioar� cu mai mult de 8% din viteza nominal�.







SR EN 81-1+A3:2010

72

3) un dispozitiv de control pentru verificarea blocajului fluxului de energie în timpul fiec�rei

sta ion�ri a ascensorului.

Dac�, în timpul unei opriri normale, blocarea prin elementele statice nu este efectiv�, dispozitivul de control trebuie s� comande c�derea contactorului úi trebuie împiedicat� o nou� pornire a ascensorului .

Trebuie s� se ia masuri eficiente pentru evitarea rotirii motorului în cazul existen ei unui câmp remanent al generatorului (de exemplu circuitul compromis). 12.7.3 Motoare de curent alternativ sau continuu alimentate úi controlate prin elemente statice Trebuie utilizat� una din metodele urm�toare: a) dou� contactoare independente care întrerup alimentarea cu energie a motorului.

Dac�, în timpul sta ion�rii ascensorului unul din contactoare n-a deschis contactele principale, trebuie s� se previn� o nou� pornire, cel pu in pân� la schimbarea urm�toare a sensului de mers.

b) un sistem format dintr-un:

1) contactor care întrerupe alimentarea cu energie la toate bornele.

Bobina contactorului trebuie declanúat� cel pu in înainte de fiecare schimbare a sensului de mers. Dac� contactorul nu cade, trebuie împiedicat� o noua pornire a ascensorului úi

2) dispozitiv de control care blocheaz� fluxul de energie în elementele statice úi 3) dispozitiv de control pentru verificarea blocajului fluxului de energie în timpul fiec�rei opriri a

ascensorului.

Dac� în timpul unei opriri normale blocarea prin elemente statice nu este eficient�, dispozitivul de control trebuie s� ac ioneze asupra c�derii contactorului, împiedicându-se o nou� pornire a ascensorului.

12.7.4 Dispozitivele de control conforme punctelor 12.7.2.2.b)2) sau 12.7.3.b)2) úi cele de control conforme 12.7.2.2.b)3) sau 12.7.3.b)3) nu trebuie s� fie neap�rat circuite de securitate conform 14.1.2.3. Aceste dispozitive trebuie utilizate doar dac� sunt respectate cerin ele de la 14.1.1 pentru a asigura compatibilitatea cu cerin ele de la 12.7.3.a).

12.8 Controlul micúor�rii vitezei normale a maúinii în cazul tampoanelor cu curs� redus� 12.8.1 În cazul de la 10.4.3.2, dispozitivele trebuie s� controleze dac� încetinirea este efectiv� înainte de sosirea în sta iile extreme. 12.8.2 Dac� încetinirea nu este efectiv�, aceste dispozitive trebuie s� provoace reducerea vitezei cabinei astfel încât, la contactul acesteia sau a contragreut� ii cu tampoanele, viteza impactului s� nu o dep�úeasc� pe cea pentru care au fost proiectate tampoanele. 12.8.3 Dac� controlul încetinirii nu este independent de sensul de mers, un dispozitiv trebuie s� controleze dac� miúcarea cabinei corespunde strict cu sensul de mers comandat. 12.8.4 Dac� aceste dispozitive sau o parte dintre ele sunt amplasate în camera maúinilor: a) acestea trebuie ac ionate printr-un dispozitiv cuplat mecanic la cabin�; b) cunoaúterea pozi iei cabinei nu trebuie s� depind� de dispozitivele antrenate prin aderen �,

fric iune sau sincromaúini;







SR EN 81-1+A3:2010

73

c) dac� o leg�tura prin band�, lan sau cablu este utilizat� pentru transmiterea pozi iei cabinei în camera maúinilor, ruperea sau sl�birea organului de cuplare trebuie s� determine oprirea maúinii prin ac ionarea unui dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2.

12.8.5 Proiectarea comenzilor úi func ion�rii acestor dispozitive trebuie f�cut� astfel încât împreun� cu ansamblul elementelor de func ionare normal� a ascensorului s� rezulte un sistem de comand� al micúor�rii vitezei corespunz�tor cerin elor formulate la 14.1.2. 12.9 Dispozitive de securitate pentru cablu sau lan moale Ascensoarele cu tambur trebuie prev�zute cu un dispozitiv care s� controleze sl�birea cablului/lan ului, care s� comande un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2. Acest dispozitiv poate fi identic cu cel cerut la 9.5.3. 12.10 Limitator pentru durata men inerii motorului sub tensiune. 12.10.1 Ascensoarele cu roat� de fric iune trebuie prev�zute cu limitator pentru durata func ion�rii, care s� provoace scoaterea motorului de sub tensiune úi s� men in� aceast� stare dac�: a) maúina nu se învârteúte la pornire;

b) cabina/contragreutatea este oprit� în cursa de coborâre de c�tre un obstacol care provoac� alunecarea cablurilor de pe roata de fric iune.

12.10.2 Limitatorul pentru durata func ion�rii nu trebuie s� dep�úeasc� cea mai mic� dintre

urm�toarele valori: a) 45 s;

b) durata întregii curse plus 10 s, cu un minimum de 20 s, dac� durata întregii curse este mai mic� de 10 s.

12.10.3 Întoarcerea la func ionarea normal� trebuie s� fie posibil� doar printr-o interven ie manual�. La repunerea sub tensiune dup� o deconectare a aliment�rii, nu este necesar� men inerea oprit� a maúinii. 12.10.4 Limitatorul pentru durata func ion�rii nu trebuie s� afecteze deplasarea cabinei în timpul reviziei sau în timpul manevrei electrice de aducere la sta ie. 12.11 Protec ia maúinilor Pentru piesele rotative accesibile, care ar putea deveni periculoase trebuie prev�zute sisteme de protec ie eficiente, în mod deosebit la: a) pene úi úuruburi de pe arbori;

b) benzi, lan uri, curele;

c) angrenaje, pinioane;

d) proeminen e ale arborilor motoarelor;

e) limitatoare de vitez� de tip Watt. Se excepteaz� ro ile de fric iune protejate conform 9.7, volantele de manevr�, tamburul de frânare úi toate piesele similare rotunde úi netede. Aceste piese trebuie vopsite cel pu in par ial în galben. % 12.12 Oprire normal� a cabinei la paliere úi precizie de nivelare �� Precizia de oprire a cabinei trebuie s� fie de ± 10 mm; �� Trebuie men inut� o precizie de nivelare de ± 20 mm. Dac�, în timpul, de exemplu a fazelor de

înc�rcare úi desc�rcare valoarea de 20 mm este dep�úit�, trebuie efectuat� o corec ie.&







SR EN 81-1+A3:2010

74

13 Instala ia electric� úi aparatajul 13.1 Condi ii generale 13.1.1 Limitele de aplicare 13.1.1.1 Cerin ele prezentului standard cu privire la instala ia úi elementele componente ale aparatajului electric se aplic�: a) la întreruptorul principal al circuitului electric úi pentru tot ce este în aval;

b) la întreruptorul circuitului de iluminat al cabinei úi pentru tot ce este în aval. Ascensorul trebuie considerat un ansamblu, la fel ca o maúin� care are aparatajul s�u electric înglobat.

NOT� - Reglement�rile na ionale cu privire la circuitele electrice de alimentare se aplic� pân� la bornele de intrare ale întreruptoarelor. Ele se aplic� în totalitate la circuitele de iluminare úi la prizele din camera maúinilor, camera ro ilor, pu úi fund�tura pu ului. 13.1.1.2 Cerin ele acestui standard, pentru ce se afl� în aval de întreruptoarele men ionate la 13.1.1.1 se bazeaz� în m�sura posibilului pe luarea în considerare a necesit� ilor specifice ascensoarelor, pe urm�toarele standarde existente:

a) la nivel interna ional : CEI;

b) la nivel european : CENELEC. De fiecare dat� când se face referire la unul dintre aceste standarde, se indic� referin ele, împreun� cu limitele în cadrul c�rora acestea se utilizeaz�. Când nu se dau informa ii precise, aparatajul electric utilizat trebuie s� fie conform cerin elor acceptate referitoare la securitate. 13.1.1.3 Compatibilitatea electromagnetic� trebuie s� fie conform cerin elor din EN 12015 úi EN 12016. 13.1.2 # În spa iile maúinilor úi ale ro ilor trebuie prev�zut un sistem de protec ie împotriva contactului direct prin intermediul carcasei care trebuie s� aib� un grad de protec ie de cel pu in IP 2X $ 13.1.3 Rezisten a izola iei instala iei electrice (CENELEC HD 384.6.61.S1 ) Rezisten a izola iei trebuie m�surat� între fiecare conductor úi p�mânt.

Valorile minime ale rezisten ei izola ie trebuie luate din tabelul 5:

Tabelul 5

Tensiunea nominal� a circuitului V

Tensiunea de încercare (c.c) V

Rezisten a de izola ie M:

TFJS* 250 t 0,25

d 500 500 t 0,5

! 500 1000 t 1,0

Atunci când circuitul include dispozitive electronice, conductoarele de faz� úi de nul trebuie conectate în timpul m�sur�rii. 13.1.4 Valoarea medie raportat� la curentul continuu sau valoarea efectiv� a curentului alternativ între conductori sau între conductori úi p�mânt nu trebuie s� dep�úeasc� 250 V pentru circuitele de comand� úi securitate.







SR EN 81-1+A3:2010

75

13.1.5 Conductorul neutru úi conductorul de protec ie de împ�mântare trebuie s� fie întotdeauna distincte. 13.2 Contactoare, contactoare auxiliare, componente ale circuitelor de securitate 13.2.1 Contactoare úi contactoare auxiliare 13.2.1.1 Contactoarele principale, adic� cele necesare pentru oprirea maúinii, conform 12.7 trebuie s� apar in� urm�toarelor categorii, dup� cum sunt definite în EN 60947-4-1: a) AC-3 pentru contactoarele motoarelor alimentate în curent alternativ; b) DC-2 pentru contactoarele de for � în curent continuu. Aceste contactoare trebuie s� asigure 10% din porniri prin úocuri. 13.2.1.2 Dac� din motive de putere de transmis, pentru comanda contactoarelor principale trebuie utilizate contactoare auxiliare, acestea trebuie s� apar in� urm�toarelor categorii, conform celor indicate în EN 60947-5-1 a) AC-15 pentru comanda electromagne ilor de curent alternativ; b) DC-13 pentru comanda electromagne ilor de curent continuu. 13.2.1.3 Atât pentru contactoarele principale men ionate la 13.2.1.1, cât úi pentru contactoarele

auxiliare men ionate la 13.2.1.2, printre m�surile luate pentru a se conforma 14.1.1.1, poate fi admis c�:

a) dac� un contact în repaus (normal închis) este închis, toate contactele de lucru sunt deschise; b) dac� un contact de lucru (normal deschis) este închis, toate contactele în repaus sunt deschise. 13.2.2 Componente ale circuitelor de securitate 13.2.2.1 Când dispozitivele conform 13.2.1.2 se folosesc ca relee într-un circuit de securitate, se aplic� de asemenea 13.2.1.3. 13.2.2.2 Dac� releele utilizate sunt din cele la care contactele auxiliare úi de lucru nu se închid simultan prin nici o pozi ie a arm�turii, posibilitatea arderii par iale a arm�turii mobile poate s� nu fie luat� în considerare (14.1.1.1.f)). 13.2.2.3 Aparatele (dac� exist�) conectate în aval de dispozitivele electrice de securitate, trebuie s� respecte cerin ele de la 14.1.2.2.3 referitoare la distan ele de izolare prin aer úi distan ele disruptive (dar nu cu privire la distan ele de separare). Aceast� cerin � nu se aplic� la dispozitivele men ionate la 13.2.1.1, 13.2.1.2 úi 13.2.2.1, care corespund cerin elor EN 60947-4-1 úi EN 60947-5-1. Pentru circuitele imprimate se aplic� cerin ele men ionate în tabelul H.1 ( 3.6 ). 13.3 Protec ia motoarelor úi a altor aparate electrice 13.3.1 Motoarele conectate direct la re ea trebuie protejate contra scurtcircuitelor. 13.3.2 Motoarele conectate direct la re ea trebuie protejate la suprasarcini prin dispozitive de întrerupere automat� cu rearmare manual� (cu excep ia dispozitivelor prev�zute la 13.3.3), care trebuie s� întrerup� alimentarea motorului de la to i conductorii activi. 13.3.3 Când detectarea suprasarcinii se face în func ie de creúterea temperaturii înf�úur�rilor motorului, alimentarea motorului trebuie întrerupt� conform 13.3.6.







SR EN 81-1+A3:2010

76

13.3.4 Dispozi iile de la 13.3.2 úi 13.3.3 se aplic� la fiecare înf�úurare, dac� motorul are înf�úur�ri alimentate de circuite diferite. 13.3.5 Dac� motoarele de antrenare a cabinelor sunt alimentate de generatoare de curent continuu antrenate de motoare, motoarele de antrenare trebuie ale generatoarelor trebuie protejate de asemenea contra suprasarcinilor. 13.3.6 Dac� temperatura proiectat� a unui aparat electric prev�zut cu un dispozitiv de control a temperaturii este dep�úit� úi ascensorul trebuie s�-úi înceteze func ionarea, atunci cabina trebuie s� se opreasc� la un palier, astfel încât pasagerii s� poat� coborî. Revenirea automat� la o func ionare normal� a ascensorului trebuie s� aib� loc numai dup� o r�cire suficient�. 13.4 Întreruptoare principale 13.4.1 # Trebuie prev�zut un întreruptor principal pentru fiecare ascensor, capabil s� întrerup� alimentarea motorului la to i conductorii activi. Acest întreruptor trebuie s� întrerup� cel mai mare curent care apare în condi ii normale de func ionare a ascensorului. 13.4.1.1 Acest întreruptor nu trebuie s� întrerup� alimentarea circuitelor pentru: a) iluminarea cabinei úi a ventila iei acesteia, dac� exist�;

b) priza de curent de pe cabin�;

c) iluminarea spa iilor maúinilor úi a ro ilor;

d) priza de curent din spa iile maúinilor, camera ro ilor úi din fund�tur�;

e) iluminarea din pu ;

f) dispozitivul de alarm�. 13.4.1.2 Acest întreruptor trebuie amplasat: a) în camera maúinii, dac� acesta exist�; b) în dulapul de comand�, dac� nu exist� camera maúinii, cu excep ia cazului în care dulapul este

montat în pu ; sau c) pe panoul (panourile) de comand� pentru manevrele de urgen � úi pentru încerc�ri (6.6) atunci

când dulapul de comand� este montat în pu . Dac� panoul de comand� pentru manevrele de urgen � este separat de panoul pentru încerc�ri, întreruptorul trebuie s� se g�seasc� pe panoul pentru manevrele de urgen �.

Dac� întreruptorul principal nu este uúor accesibil de la dulapul de comand�, atunci dulapul trebuie echipat cu un întreruptor separator conform 13.4.2. $ 13.4.2 Întreruptorul principal definit la 13.4.1 trebuie s� fie într-o pozi ie stabil� de anclaúare úi declanúare úi trebuie s� poat� fi blocat cu ajutorul unui z�vor sau alt sistem echivalent pentru prevenirea oric�rei manipul�ri involuntare.

Organul de comand� al întreruptorului principal trebuie s� fie rapid úi uúor accesibil, chiar de la intrarea în camera maúinilor. Acesta trebuie s� permit� identificarea ascensorului în cauz�, dac� camera maúinilor este comun� pentru mai multe ascensoare.

Dac� camera maúinilor are mai multe puncte de acces sau dac� pentru acelaúi ascensor exist� mai multe camere de maúini, fiecare cu punctul(le) de acces al(ale) s�u/sale, se poate folosi un contactor disjunctor, a c�rui declanúare trebuie comandata de un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2., înglobat în circuitul de alimentare al bobinei contactorului disjunctor.

Reanclanúarea contactor-disjunctorului nu trebuie f�cut� cu ajutorul unui dispozitiv care a dus la declanúare. Acest contactor-disjunctor trebuie dublat de un separator cu comand� manual�. 13.4.3 În cazul unei baterii de ascensoare, dac� dup� o întrerupere a tensiunii de la întreruptorul principal al unui ascensor, o parte a circuitelor opera ionale r�mâne sub tensiune, trebuie s� existe posibilitatea întreruperii separate a acestor circuite din camera maúinilor, întrerupând la nevoie alimentarea tuturor ascensoarelor din baterie.







SR EN 81-1+A3:2010

77

13.4.4 Eventualele condensatoare pentru corectarea factorului de putere trebuie racordate înainte de întreruptorul principal al circuitului de for �.

Dac� exist� riscuri de supratensiune, de exemplu, dac� motoarele sunt alimentate prin cabluri cu lungime mare, întreruptorul circuitului de for � trebuie s� întrerup� úi leg�tura cu condensatoarele. 13.5 Linii electrice 13.5.1 În camerele maúinilor úi ro ilor, în pu urile ascensoarelor, conductoarele úi cablurile (cu excep ia cablurilor flexibile) trebuie alese dintre cele standardizate de CENELEC úi de o calitate cel pu in echivalent� cu cea definit� de HD 21.3 S3 úi HD 22.4 S.3, inând seama de indica iile de la 13.1.1.2. 13.5.1.1 Conductoarele care sunt conforme cu CENELEC HD 21.3 S3, partea 2 (HO 7V-U úi HO 7V-R), partea 3 (HO 7V-K), partea 4 (HO 5V-U) úi partea 5 (HO 5V-K) nu pot fi utilizate decât în tuburi, jgheaburi metalice sau din plastic sau protejate prin procedee echivalente. NOTA - Aceste condi ii înlocuiesc pe acelea din ghidul de folosire men ionat în anexa 1 din CENELEC HD 21.1 S3. 13.5.1.2 Cablurile rigide, asemenea celor conforme p�r ii 2 a CENELEC HD 21.4S2 nu trebuie utilizate decât la un montaj aparent, fixate pe pere ii pu ului (sau camerei maúinilor) sau poza i în tuburi, jgheaburi sau dispozitive similare. 13.5.1.3 Cablurile flexibile uzuale, asemenea celor conforme p�r ii 3 (HO 5RR-F) din CENELEC HD 22.4 S3 úi p�r ii 5 (HO 5VV-F) din CENELEC HD 21.5 S3 nu pot fi utilizate decât în tuburi, jgheaburi sau alte dispozitive similare care asigur� o protec ie echivalent�. Cablurile flexibile cu manta groas�, care sunt conforme cu capitolul 5 (HO7RN-F) din CENELEC HD 22.4 S3 pot fi utilizate în montaj fix cu respectarea condi iilor definite la 13.5.1.2 úi la legarea unui element mobil (cu excep ia cablurilor flexibile pentru leg�tura cu cabina) sau dac� acestea sunt supuse vibra iilor. Cablurile flexibile conforme cu EN 50214 úi cu CENELEC HD 360 S2 sunt acceptate drept cabluri de leg�tura cu cabina în limitele stabilite în aceste documente. În toate cazurile cablurile flexibile alese trebuie s� aib� o calitate cel pu in echivalent�. 13.5.1.4 Cerin ele de la 13.5.1.1, 13.5.1.2 úi 13.5.1.3 pot s� nu se aplice: a) conductorilor úi cablurilor neracordate la dispozitive electrice de securitate ale uúilor de paliere,

cu condi ia ca:

1) s� nu se dezvolte o putere nominal� mai mare de 100 VA;

2) tensiunea dintre poli (sau faze) sau dintre un pol (sau una din faze) úi p�mânt la care aceútia sunt subordona i (subordonate) în mod normal, este mai mic� sau egal� cu 50 V;

b) cablajului dispozitivelor de manevrare sau de distribu ie din dulapuri sau panouri,

1) fie între diferite aparate electrice;

2) fie între aparate úi bornele de leg�tur�. 13.5.2 Sec iunea conductorilor Pentru a asigura o rezisten � mecanic�, sec iunea conductorilor dispozitivelor electrice de securitate ale uúilor nu trebuie s� fie mai mica de 0,75 mm2.







SR EN 81-1+A3:2010

78

13.5.3 Mod de instalare 13.5.3.1 Instala ia electric� trebuie prev�zut� cu indica ii necesare pentru a fi uúor în eleas�. 13.5.3.2 Conexiunile, bornele úi conectorii, cu excep ia pieselor men ionate la 13.1.2 trebuie amplasate în dulapuri de comand�, cutii de comand� sau pe panouri prev�zute în acest scop. 13.5.3.3 În caz c�, dup� decuplarea întreruptorului /întreruptoarelor principal(e) ale unui ascensor, unele borne de racordare r�mân sub tensiune, ele trebuie net separate de bornele care nu mai sunt sub tensiune, când tensiunea este mai mare de 50 V, úi trebuie marcate adecvat.

13.5.3.4 Bornele de racordare a c�ror interconexiune accidental� ar putea cauza func ionarea periculoas� a ascensorului trebuie separate complet, dac� construc ia lor nu permite acest risc. 13.5.3.5 Pentru asigurarea continuit� ii protec iei mecanice, înveliúul de protec ie a conductorilor úi cablurilor trebuie s� p�trund� în cutiile întreruptoarelor úi aparatelor sau s� aib� manúoane adecvate la extremit� ile lor. NOT� - Tocurile închise ale uúilor de palier úi ale cabinei se consider� cutii de aparate.

Prin urmare, dac� exista riscul unei deterior�ri mecanice datorate elementelor în miúcare sau asperit� ile tocurilor propriu-zise, conductoarele racordate la dispozitivele de securitate electrice trebuie protejate mecanic. 13.5.3.6 Dac� acelaúi canal pentru cabluri sau cablu con ine conductoare ale c�ror circuite au tensiuni diferite, toate conductoarele sau cablurile trebuie s� aib� izola ia pentru tensiunea cea mai mare. . 13.5.4 Conectoare Conectoarele úi dispozitivele de cuplare prin fiúe amplasate în circuitele dispozitivelor de securitate trebuie proiectate úi executate astfel încât dac� decuplarea lor ar putea duce la o func ionare periculoas� a ascensorului sau dac� extragerea lor nu necesit� utilizarea unei scule, s� fie imposibil� cuplarea fiúei într-o pozi ie greúit�. 13.6 Iluminat úi prize de curent 13.6.1 # Alimentarea pentru iluminatul electric al cabinei, pu ului úi spa iile maúinilor úi ro ilor úi al panoului (panourilor) pentru manevrele de urgen � úi de încerc�ri (6.6) trebuie s� fie independent� de alimentarea maúinii, fie printr-un alt circuit, fie prin conectare la circuitul care alimenteaz� maúina din amonte de întreruptorul/întreruptoarele principale, prev�zute la 13.4. $

13.6.2 #Alimentarea prizelor de curent prev�zute pe cabin�, în spa iile maúinilor úi ro ilor úi în fund�tura pu ului trebuie asigurat� de circuitele specificate la 13.6.1.

Aceste prize de curent sunt :

a) fie de tip 2P+PE, 250 V, alimentate direct;

b) fie alimentate la o tensiune foarte joas� de securitate (TFJS) conform 411 din CENELEC HD 384.4.41 S2:1996, partea 411.

Utilizarea prizelor de curent de mai sus nu implic� decât cablul de alimentare având o sec iune corespunz�toare curentului nominal al prizei de curent. Sec iunea conductorilor poate fi inferioar� sub rezerva protec iei corecte privind supraintensit� ile. $

13.6.3 Întreruperea aliment�rii circuitelor de iluminare úi a prizelor de curent 13.6.3.1 Un întreruptor trebuie s� permit� întreruperea alimentarii circuitului de iluminare úi al prizelor de curent ale cabinei. Dac� sunt mai multe maúini în camera maúinii, este necesar câte un întreruptor pentru fiecare cabin�. Acest întreruptor trebuie amplasat în apropierea întreruptorului principal de for � corespunz�tor. 13.6.3.2 #Un întreruptor sau un dispozitiv similar trebuie amplasat în spa iul maúinilor în apropiere de accesul/accesele acesteia pentru ca s� permit� întreruperea alimentarii circuitului de iluminat.







SR EN 81-1+A3:2010

79

Pentru iluminatul pu ului, întreruptoare (sau echivalente) trebuie amplasate în fund�tura pu ului úi în apropierea întreruptorului principal, astfel ca iluminatul pu ului s� poat� fi f�cut din oricare din cele dou� locuri.$ 13.6.3.3 Fiecare circuit întrerupt prin întreruptoarele de la 13.6.3.1 úi 13.6.3.2 trebuie prev�zut cu un sistem de protec ie împotriva scurtcircuitelor.

14 Protec ia împotriva defectelor electrice; comenzi; priorit� i. 14.1 Analiza defect�rilor úi dispozitive electrice de securitate 14.1.1 Analiza defect�rilor

Unul din defectele indicate la 14.1.1.1 la echipamentul electric al unui ascensor, dac� nu poate fi eliminat în condi iile descrise la 14.1.1.2 úi/sau anexa H, nu trebuie s� fie, aceasta singura cauza a unei func ion�ri periculoase a ascensorului. Pentru circuite de securitate a se vedea 14.1.2.3. 14.1.1.1 Defecte posibile: a) lips� tensiune;

b) c�dere de tensiune;

c) pierderea continuit� ii unui conductor;

d) defectarea izola iei unui circuit de împ�mântare;

e) scurtcircuitarea sau întreruperea unui circuit, modificarea valorii sau a func ion�rii unei componente electrice cum ar fi o rezisten �, un condensator, un tranzistor, lamp�, etc.;

f) neatragerea sau atragerea incomplet� a arm�turii mobile a unui contactor sau releu;

g) nerec�derea arm�turii mobile a unui contactor sau releu;

h) nedeschiderea unui contact;

i) neînchiderea unui contact;

j) inversarea fazei. 14.1.1.2 În ipoteza nedeschiderii unui contact nu înseamn� neap�rat c� se refer� la contacte de securitate conform cerin elor de la 14.1.2.2. 14.1.1.3 Apari ia unei puneri la mas� sau la p�mânt într-un circuit în care este înserat un dispozitiv de securitate trebuie : a) fie s� produc� imediat oprirea maúinii; b) fie s� împiedice pornirea maúinii dup� prima oprire normal�. Repunerea în func iune trebuie s� se fac� numai manual. 14.1.2 Dispozitive electrice de securitate 14.1.2.1 Condi ii generale 14.1.2.1.1 În timpul func ion�rii unuia dintre dispozitivele electrice de securitate cerute în diferite capitole, acestea trebuie s� împiedice pornirea maúinii sau s� se comande imediat oprirea aúa cum se men ioneaz� la 14.1.2.4. O list� a acestor dispozitive este prezentat� în anexa A.







SR EN 81-1+A3:2010

80

Dispozitivele electrice de securitate trebuie realizate : a) cu ajutorul unuia sau mai multor contacte de securitate care corespund 14.1.2.2, care s�

întrerup� direct alimentarea contactoarelor men ionate la 12.7 sau a contactoarelor lor auxiliare sau;

b) cu ajutorul circuitelor de securitate care corespund 14.1.2.3, cuprinzând una sau o combina ie din urm�toarele :

1) unul sau mai multe contacte de securitate care corespund 14.1.2.2, care nu întrerupe direct

alimentarea contactoarelor precizate la 12.7 sau a contactoarelor lor auxiliare sau;

2) contacte care nu corespund cerin elor de la 14.1.2.2 sau;

3) componente conforme anexei H; 4) !sisteme electronice programabile legate de securitate conform 14.1.2.6."

14.1.2.1.2 (F�r� cerin e). 14.1.2.1.3 În afara excep iilor prev�zute în acest standard (a se vedea 14.2.1.2, 14.2.1.4 úi 14.2.1.5), nici un aparat electric nu trebuie legat în paralel cu un dispozitiv electric de securitate. Se pot realiza numai conexiuni pentru luarea de informa ii în diferite puncte ale lan ului de securitate. Pentru aceasta, dispozitivele utilizate trebuie s� corespund� cerin elor circuitelor electrice de securitate, conform 14.1.2.3. 14.1.2.1.4 Perturba iile datorit� induc iei interne sau exterioare sau capacit� ii nu trebuie s� produc� defec iuni ale dispozitivelor electrice de securitate. 14.1.2.1.5 Un semnal de ieúire emis de un dispozitiv electric de securitate nu trebuie denaturat de un semnal parazit emis de un alt dispozitiv electric branúat în aval, care s� conduc� la condi ii periculoase. 14.1.2.1.6 În circuitele de securitate care cuprind dou� sau mai multe canale paralele, toate informa iile exceptând cele necesare controalelor de paritate, trebuie ob inute numai printr-un singur canal. 14.1.2.1.7 Circuitele care înregistreaz� sau temporizeaz� semnalele chiar în cazul unei defec iuni, nu trebuie s� împiedice sau s� întârzie oprirea maúinii prin intrarea în ac iune a unui dispozitiv electric de securitate, asta înseamn� c� oprirea trebuie s� survin� în cel mai scurt timp compatibil cu sistemul. 14.1.2.1.8 Construc ia úi dispunerea surselor interne de alimentare cu energie electric� trebuie f�cut� astfel încât s� împiedice apari ia unor semnale false la ieúirile dispozitivelor electrice de securitate ca urmare a efectelor cauzate de comut�ri. 14.1.2.2 Contacte de securitate 14.1.2.2.1 Func ionarea unui contact de securitate trebuie s� se fac� prin separarea pozitiv� a organelor de întrerupere. Aceast� separare trebuie s� se produc� chiar dac� contactele s-au sudat. Proiectarea unui contact electric de securitate trebuie s� reduc� la minimum riscurile de scurtcircuit ce poate apare ca rezultat al unei piese defecte. NOT� - Manevra pozitiv� de deschidere este ob inut� când toate elementele contactelor de deschidere sunt aduse în pozi ia lor de deschidere úi când o perioad� semnificativ� a cursei acestora nu exist� nici o leg�tur� elastic� (de exemplu arcuri) între contactele mobile úi partea de comand� pe care se aplic� for a care d� comanda. 14.1.2.2.2 Contactele de securitate trebuie dimensionate pentru o tensiune nominal� de izola ie de 250 V, dac� gradul de protec ie al carcaselor este de cel pu in IP 4X sau de 500 V dac� gradul de protec ie al carcaselor este mai mic de IP 4X.







SR EN 81-1+A3:2010

81

Contactele de securitate trebuie s� apar in� urm�toarelor categorii definite în EN 60947-5-1 a) AC-15, dac� se refer� la contactele de securitate cu circuite alimentate cu curent alternativ; b) DC-13, dac� se refer� la contactele de securitate cu circuite alimentate cu curent continuu. 14.1.2.2.3 Dac� carcasele de protec ie nu sunt cel pu in de tip IP 4X distan ele de izolare pe suprafa � trebuie s� fie cel pu in 3 mm, distan ele de izolare în aer de cel pu in 4 mm, iar distan ele de întrerupere ale contactelor dup� separare de cel pu in 4 mm. Dac� gradul de protec ie este mai mare de IP 4X, distan ele de izolare în aer, pot fi reduse la 3 mm. 14.1.2.2.4 În caz de întreruperi multiple, fiecare distan � de întrerupere între contacte dup� separare trebuie s� fie de cel pu in 2 mm. 14.1.2.2.5 Abraziunea din materialul conductor nu trebuie s� conduc� la scurtcircuitarea contactelor. 14.1.2.3 Circuite de securitate 14.1.2.3.1 Circuitele de securitate trebuie s� corespund� cerin elor de la 14.1.1 cu privire la apari ia defectelor. 14.1.2.3.2 În afar� de aceasta, dup� cum este indicat în % figura 7 &, trebuie aplicate urm�toarele cerin e : 14.1.2.3.2.1 Dac� un defect, în combina ie cu un al doilea defect, poate conduce la o situa ie periculoas�, ascensorul trebuie oprit cel mai târziu pân� la urm�toarea secven � la care primul element defect ar participa. Orice nou� pornire trebuie s� fie imposibil� atâta timp cât aceasta defec iune persist�. Eventualitatea apari iei unui al doilea defect dup� primul, înainte ca ascensorul s� fie oprit prin secven a men ionat�, nu se ia în considerare. 14.1.2.3.2.2 Dac� dou� defecte, care nu conduc la o situa ie periculoas�, combinate cu un al treilea defect conduc la o situa ie periculoas�, ascensorul trebuie oprit cel mai târziu pân� la urm�toarea secven � la care unul din elementele defecte ar participa. Posibilitatea apari iei unui al treilea defect care ar provoca o situa ie periculoas� înainte ca ascensorul s� fie oprit prin secven a men ionat� nu se ia în considerare. 14.1.2.3.2.3 Având în vedere c� este posibil� combinarea a mai mult de trei defecte, circuitul de securitate trebuie constituit din mai multe c�i, starea lor fiind verificat� printr-un circuit de control. Dac� este sesizat� o diferen � de stare, ascensorul trebuie oprit. În cazul a dou� canale, func ionarea circuitului de control trebuie verificat� cel mai târziu înainte de repornirea ascensorului, úi în cazul unui defect, repornirea nu trebuie s� se fac�. 14.1.2.3.2.4 Dup� întreruperea aliment�rii electrice, nu este necesar� men inerea oprit� a ascensorului, decât pân� la secven a urm�toare, dac� oprirea a fost provocat� de unul din cazurile de la 14.1.2.3.2.1 pân� la 14.1.2.3.2.3. 14.1.2.3.2.5 În cazul circuitelor tip cu redundan �, trebuie s� se limiteze cât este posibil riscului producerii defectelor simultane în mai multe circuite, în virtutea unei singure cauze. 14.1.2.3.3 Circuitele de securitate care con in componente electronice sunt considerate componente de securitate úi trebuie controlate conform cerin elor de la F.6.







SR EN 81-1+A3:2010

82

%Figura 7& – Diagrama pentru evaluarea unui circuit de securitate







SR EN 81-1+A3:2010

83

14.1.2.4 Func ionarea dispozitivelor electrice de securitate. Un dispozitiv electric de securitate, în timpul func ion�rii sale, trebuie s� împiedice pornirea maúinii sau s� comande oprirea sa imediat�. Alimentarea electric� a frânei trebuie, de asemenea decuplat�. Dispozitivele electrice de securitate trebuie s� ac ioneze direct asupra echipamentelor care comand� alimentarea maúinii cu energie, conform cerin elor de la 12.7. Dac�, din cauza puterii de transmis, se folosesc contactoare auxiliare pentru comanda maúinii, acestea trebuie considerate ca echipamente care comand� direct alimentarea cu energie a maúinii pentru pornire úi oprire. 14.1.2.5 Comanda dispozitivelor electrice de securitate Organele care comand� dispozitivele electrice de securitate trebuie realizate astfel încât s� poat� continua s� func ioneze corespunz�tor chiar dac� sunt supuse la solicit�ri mecanice rezultate dintr-o func ionare normal� continu�. Dac� organele ce comand� dispozitivele electrice de securitate sunt prin natura/amplasarea lor accesibile persoanelor, trebuie realizate astfel încât dispozitivele electrice de securitate s� nu poat� deveni inoperante prin mijloace simple. NOTA - Un magnet sau o punte nu sunt considerate ca mijloace simple.

Dac� circuitele de securitate sunt redundante trebuie s� se asigure prin amplasarea mecanic� sau geometric� a elementelor de transmitere la organele de intrare, c� un defect mecanic nu trebuie s� provoace o pierdere de redundan �. Elementelor de transmitere ale circuitelor de securitate trebuie s� li se aplice cerin ele din F.6.3.1.1. ! 14.1.2.6 Sisteme electronice programabile în aplica ii legate de securitate (PESSRAL) Tabelele A.1 úi A.2 prezint� nivelul de integritate de securitate al fiec�rui dispozitiv electric de securitate. Sistemele electronice programabile proiectate conform 14.1.2.6 corespund cerin elor de la 14.1.2.3.2. Cerin ele minime cu privire la func iile de securitate comune ale tuturor SIL sunt men ionate în tabelele 6, 7 úi 8. Suplimentar, m�surile specificate cerute pentru SIL 1,2 úi 3 sunt men ionate respectiv în tabelele 9, 10 úi 11. NOTA - Capitolele din EN 61508-7:2001 men ionate în tabelele 6 pân� la 11 fac referire la cerin ele din EN 61508-2: 2001 úi EN 21508-3:2001. Pentru a preveni modific�ri nesigure, trebuie luate m�suri pentru a împiedica toate accesele neautorizate la programul de coduri úi de date de securitate a PESSRAL, de exemplu utilizând un EPROM, un cod de acces etc. Dac� un PESSRAL úi un sistem care nu are func ie de securitate se afl� pe acelaúi hardware, cerin ele pentru PESSRAL trebuie aplicate ansamblului. Dac� un PESSRAL úi un sistem care nu are func ie de securitate se afl� pe aceeaúi plac� de circuit imprimat se aplic� cerin ele de la 13.2.2.3 pentru separa ia dintre cele doua sisteme.” Trebuie ad�ugate urm�toarele tabele:







SR EN 81-1+A3:2010

84

Tabelul 6 – M�suri comune pentru evitarea úi detectarea defectelor – Proiect pentru hardware

Nr. Obiect M�sura Referin � din

EN 61508-7:2001 1 Unitate de procesare Utilizarea unui dispozitiv de supraveghere A.9 2 Selectarea

componentelor Utilizarea de componente numai conform specifica iei acestora.

3 Unit� i de intrare/ieúire úi interfe e, inclusiv leg�turile de comunica ii

Stare sigur� definit� în cazul unei defec iuni de alimentare sau o resetare.

4 Alimentare cu energie Stare sigur� de întrerupere în caz de supratensiune sau subtensiune.

A.8.2

5 Zon� de memorie a variabilelor

Utilizarea numai de memorii cu semiconductori.


Test de citire/scriere a memoriei variabilelor pe durata procedurii de ini ializare.


Acces la distan � numai pentru datele informative (de exemplu statistic�).

8 Zon� de memorie a constantelor

Imposibilitate de modificare a codului programului, nici în mod automat prin sistem, nici prin interven ie de la distan �.

9 Zon� de memorie a constantelor

Test al programului de memorie úi a memoriei de date fixe pe durata procedurii de ini ializare printr-o metod� echivalent� sau nu cu suma verific�rii.

A.4.2

Tabelul 7 – M�suri comune pentru evitarea úi detectarea defectelor – Proiect pentru software

Nr. Obiect M�sura Referin � din

EN 61508-7:2001 1 Structur� Structura programului (adic� modulare, prelucrarea

datelor, definirea interfe elor) conform regulilor de specialitate(a se vedea EN 61508-3)

B.3.4/C.2.1 C.2.9/C.2.7

2 Procedur� de ini ializare Pe durata procedurii de ini ializare ascensorul trebuie men inut într-o stare sigur�.

3 Întreruperi Utilizare limitat� a întreruptoarelor. Utilizarea numai de întreruptoare încorporate dac� toate secven ele posibile de întrerupere sunt predictibile.

C.2.6.5

4 Întreruperi Ne-rearmarea unui dispozitiv de supraveghere printr-o procedur� de întrerupere, cu excep ia unei combina ii cu alte cerin e de secven � a programului.

A.9.4

5 Nealimentare cu tensiune Nu exist� procedur� pentru scoaterea de sub tensiune, cum ar fi pentru salvarea datelor, pentru func ii de securitate.

6 Gestionarea memoriei Gestionarea zonei pentru memorie în hardware sau în programe cu o procedur� corespunz�toare.

C.2.6.4/C.5.4

7 Program Bucle de interac iune mai mici decât timpul de reac ie a sistemului, de exemplu limitând num�rul de interac iuni sau controlând durata execu iei.

8 Program Verificarea decalajului indicatoarelor de decalaje, dac� aceast� verificare nu face parte din limbajul programului utilizat.

C.2.6.6

9 Program Manipularea definit� a excep iilor (de exemplu, diviziunea cu zero, supraînc�rcare, verificarea intervalelor variabilelor etc) care for eaz� sistemul într-o stare definit� úi sigur�

10 Program Nici o programare recursiv�, cu excep ia bibliotecilor standard riguros verificate, în sistemele de exploatare aprobate sau in compilatoarele de limbaj de nivel înalt. Pentru aceste excep ii trebuie alocate zone separate ale memoriei care s� fie alocate pentru stocare separat� úi controlate de o unitate de gestionare.

C.2.6.7

11 Program Documenta ia interfe ei bibliotecilor de programe úi ale sistemului de exploatare trebuie s� fie cel pu in la fel de complet� ca úi programul utilizatorului însuúi.

12 Program Verificarea verosimilit� ii datelor referitoare la func iile de securitate, de exemplu caracteristici de intrare, interval de intrare, date interne.

C.2.5/C.3.1

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

85

Tabelul 7 (sfârúit)

Nr. Obiect M�sura Referin � din EN 61508-7:2001

13 Program Dac� un mod de func ionare poate fi invocat pentru încercare sau validare, func ionarea normal� a ascensorului nu trebuie s� fie posibil� pân� nu este terminat acest mod.

EN 61508-1:2001, 7.7.2.1

14 Sistem de comunicare (extern úi intern)

Atingerea unei st�rii sigure, inând seama de timpul de reac ie a sistemului, intr-un sistem magistral� de comunicare cu func ii de securitate în caz de pierdere a comunic�rii sau a unei defec iuni a unui element al magistralei.

A.7/A.9

15 Sistem magistral� Ne reconfigurare a magistralei sistemului procesorului, exceptând procedura de ini ializare. NOT� - Împrosp�tarea periodic� a sistemului magistral� nu se consider� ca o reconfigurare.

C.3.13

16 Manipularea intrare /ieúire Ne reconfigurare a liniilor de intrare/ieúire, exceptând procedura de ini ializare. NOT� - Împrosp�tarea periodic� a sistemului magistral� nu se consider� ca o reconfigurare.

C.3.13

Tabelul 8 – M�suri comune pentru proiectare úi implementare

Nr. M�sura Referin � din

EN 61508-7:2001

1 Evaluarea aspectelor func ionale, de mediu úi de interfa � de aplica ie. A.14/B.1

2 Specificarea cerin elor, inclusiv a cerin elor de securitate. B.2.1

3 Revederea tuturor specifica iilor B.2.6

4

Documenta ie de proiectare conform F.6.1 úi suplimentar: - descrierea func iilor, inclusiv arhitectura sistemului úi interac iunea

hardware/software; - documenta ia software inclusiv func ionarea úi descrierea schemei software

C.5.9

5 Rapoarte de revedere a proiect�rii B.3.7/B.3.8,C.5.16

6 Verificarea fiabilit� ii utilizând o metod� care s� analizeze modurile de defect, efectele lor (FMEA)

B.6.6

7 Specificarea încerc�rilor úi rapoarte de încerc�ri ale produc�torului, rapoartele de încerc�ri la locul de func ionare.

B.6.1

8 Documente de instruc iuni, inclusiv limitele de utilizare prev�zute. B.4.1

9 Repetarea úi aducerea la zi a m�surilor men ionate mai sus dac� produsul a fost modificat.

C.5.23

10 Implementarea unei versiuni de verificare a hardware úi software úi a compatibilit� ii acestora.

C.5.24







SR EN 81-1+A3:2010

86

Tabelul 9 – M�suri specifice conform SIL 1

Componente úi func ii

Cerin e M�suri A se vedea nr. din

Anexa P

Referin � din EN 61508-

7:2001

Structur� Structura trebuie s� fie astfel încât toate defectele aleatoare unice s� fie detectate úi sistemul s� fie adus într-o stare sigur�.

Structur� mono-canal cu autotest, sau Dou� sau mai multe canale cu compara ie

M.1.1

M.1.3

A.3.1

A.2.5

Unit� i de procesare

Defectele procesorului care pot duce la rezultate incorecte trebuie detectate. Dac� o astfel de defec iune poate duce la o situa ie periculoas�, sistemul trebuie s� fie adus într-o stare sigur�.

Corectarea defectului hardware, sau autotestarea prin software, sau comparator pentru o structur� cu dou� canale, sau comparare reciproc� a programului pentru o structur� cu dou� canale.

M.2.1

M.2.2

M.2.4

M.2.5

A.3.4

A.3.1

A.1.3

A.3.5

Zone de memorie a

constantelor

O modificare incorect� a informa iilor, de exemplu toate defectele mono-bit sau 2-bit úi câteva defecte de 3-bit úi multi-bit trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.

Urm�toarele m�suri se refer� numai la structura mono-canal: Redundan � mono-bit (bit de paritate), sau Verificarea blocului cu redundan a un-cuvânt.

M.3.5

M.3.1

A.5.5

A.4.3

Zone de memorie a variabilelor

Defecte globale în timpul adres�rii, scrierii, memor�rii úi lecturii, ca úi toate defectele mono-bit sau 2-bit úi câteva defecte de 3-bit úi multi-bit trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.

Urm�toarele m�suri se refer� numai la structura mono-canal: Cuvânt de salvare cu redondan � multi-bit, sau Verificare prin imaginea de reglare împotriva defectelor statice sau dinamice.

M.3.2

M.4.1

A.5.6

A.5.2

Unit� i de intrare/ieúire úi interfe e,

inclusiv leg�turile de comunicare

Defectele statice úi diafonia liniilor de intrare/ieúire ca úi defectele aleatoare sau sistematice din fluxul de date trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.

Cod de securitate, sau Imagine de reglare

M.5.4

M.5.5

A.6.2

A.6.1

Ceas Defectele din generatorul de semnale a unit� ii de procesare cum ar fi modificarea sau dispari ia frecven ei trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.

Dispozitiv de supraveghere cu baza de timp separat� sau Supraveghere reciproc�

M.6.1

M.6.2

A.9.4

Derularea programului

Derularea defectuoas� a programului úi un timp de execu ie necorespunz�tor a func iilor de securitate trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.

Combinarea unei supravegheri temporare úi logice la derularea software.

M.7.1 A.9.4

NOT� - Ascensorul trebuie men inut în stare de securitate în cazul detect�rii unei defec iuni.







SR EN 81-1+A3:2010

87




Anexa P

Referin � din EN 61508-

7:2001 Structur� Structura trebuie s� fie

astfel încât toate defectele aleatoare unice s� fie detectate úi sistemul s� fie adus într-o stare sigur�.

Structur� mono-canal cu auto-test úi supraveghere, sau dou� sau mai multe canale cu compara ie

M.1.2

M.1.3

A.3.3

A.2.5



Corectarea defectului hardware úi Auto-testarea prin software asistat� de hardware cu structur� mono-canal, sau comparator pentru o structur� cu dou� canale, sau comparare reciproc� a programului pentru o structur� cu dou� canale.

M.2.1

M.2.3

M.2.4

M.2.5

A.3.4

A.3.3

A.1.3

A.3.6

Zone de memorie a

constantelor


Urm�toarele m�suri se refer� numai la structura mono-canal: Verificarea blocului cu redundan a mono-cuvânt. Cuvânt de salvare cu redondan � multi-bit

M.3.1

M.3.5

A.4.3

A.5.6



Urm�toarele m�suri se refer� numai la structura mono-canal: Cuvânt de salvare cu redondan � multi-bit, sau Verificare prin imagine de reglare împotriva defectelor statice sau dinamice.

M.3.2

M.4.1

A.5.6

A.5.2




Cod de securitate, sau Imagine de reglare

M.5.4

M.5.5

A.6.2

A.6.1

Ceas Defectele din generatorul de semnale a unit� ii de procesare cum ar fi modificarea sau dispari ia frecven ei trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.


M.6.1

M.6.2

A.9.4




M.7.1 A.9.4








SR EN 81-1+A3:2010

88




Anexa P

Referin � din EN 61508-7:2001

Structur� Structura trebuie s� fie astfel încât toate defectele aleatoare unice s� fie detectate úi sistemul s� fie adus într-o stare sigur�.

Dou� sau mai multe canale cu compara ie

M.1.3

A.2.5



Comparator pentru o structur� cu dou� canale, sau comparare reciproc� a software pentru o structur� cu dou� canale.

M.2.4

M.2.5

A.1.3

A.3.5

Zone de memorie a

constantelor


Procedur� de verificarea blocului cu r�spunsul acestuia, sau Verificare blocului cu redundan � multi-cuvânt

M.3.3

M.3.4

A.4.5

A.4.4



Procedur� de verificarea blocului cu replica acestuia, sau Verificare de tip „Galpat”

M.4.2

M.4.3

A.5.7

A.5.3




Intrare multi-canale paralele úi ieúire multi-canale paralele, sau recitirea ieúirilor, sau Cod de securitate, sau Imagine de reglare

M.5.1

M.5.3

M.5.2

M.5.4

M.5.5

A.6.5

A.6.3

A.6.4

A.6.2

A.6.1 Ceas Defectele din generatorul

de semnale a unit� ii de procesare cum ar fi modificarea sau dispari ia frecven ei trebuie detectate cel mai târziu înainte de urm�toarea deplasare a ascensorului.


M.6.1

M.6.2

A.9.4




M.7.1 A.9.4


"







SR EN 81-1+A3:2010

89

14.2 Comenzi 14.2.1 Comanda deplas�rilor Comanda deplas�rilor trebuie s� se fac� electric. 14.2.1.1 Comanda normal� Comanda trebuie s� se realizeze cu ajutorul butoanelor sau dispozitivelor similare, ca de pild� comand� cu senzori, cartel� magnetic�, etc. Acestea trebuie amplasate în cutii astfel ca p�r ile active s� fie accesibile utilizatorului. 14.2.1.2 Comanda de nivelare úi izonivelare cu uúile deschise În cazul particular prev�zut la 7.7.2.2.a), deplasarea cabinei cu uúa de palier úi de cabin� deschise este admis� pentru nivelare úi izonivelare, cu condi ia ca: a) acestea s� se fac� numai în zona de desz�vorâre ( 7.7.1 ):

1) orice deplasare a cabinei în afara zonei de deblocare trebuie împiedicat� cel pu in cu un

dispozitiv de întrerupere sau de úuntare a dispozitivelor de securitate ale uúilor úi elementelor de blocare;

2) acest dispozitiv de întrerupere trebuie s� fie:

� un contact de securitate conform 14.1.2.2, sau

� conectat pentru a corespunde cerin elor pentru circuitele de securitate de la 14.1.2.3;

3) dac� func ionarea dispozitivului de întrerupere este tributara unei leg�turi mecanice indirecte a cabinei de exemplu cabluri, curea sau lan , ruperea sau sl�birea sistemului de leg�tur� trebuie s� comande oprirea maúinii prin ac ionarea unui dispozitiv electric de securitate, conform 14.1.2;

4) la nivelare, dispozitivul care face inoperante dispozitivele electrice de securitate ale uúilor nu trebuie s� intervin� decât dup� oprirea la nivelul care a fost comandat;

b) viteza de nivelare nu dep�úeúte 0,8 m/s. În plus la ascensoarele cu uúile de palier manevrate

manual, trebuie s� se controleze:

1) anclanúarea comenzii pentru vitez� mic� pentru maúinile a c�ror vitez� maxim� de rota ie este în func ie de frecven a fix� a re elei;

2) c� viteza în momentul atingerii zonei de deblocare nu dep�úeúte 0,8 m/s. pentru celelalte

maúini, c) viteza de izonivelare nu dep�úeúte 0,3 m/s Trebuie s� se controleze :

1) c� s-a anclaúat comanda pentru vitez� mic� pentru maúinile a c�ror tura ie maxima este în func ie de frecven a fix� a re elei;

2) c� viteza de izonivelare nu dep�úeúte 0,3 m/s pentru maúinile ale c�ror circuite de for �

sunt alimentate cu convertizoare statice 14.2.1.3 Comanda pentru opera ia de inspec ie # Pentru a facilita opera iunile de inspec ie úi de între inere trebuie s� se instaleze pe cabin� un post de comand� pentru opera ia de inspec ie uúor accesibil. Punerea în func iune a acestui dispozitiv trebuie s� se fac� printr-un comutator (comutatorul pentru opera ia de inspec ie) care s� corespund� cerin elor pentru dispozitivele electrice de securitate (14.1.2). Acest comutator trebuie s� fie cu dou� pozi ii stabile úi protejat împotriva tuturor ac ion�rilor







SR EN 81-1+A3:2010

90

neprev�zute.

Pentru func ionare trebuie îndeplinite simultan urm�toarele cerin e: a) anclanúarea comutatorului de mers pe revizie trebuie s� neutralizeze:

1) efectul comenzilor normale, inclusiv comenzile de func ionare a uúilor automate, dac�

acestea exist�; 2) comanda electric� de urgen � (14.2.1.4 ); 3) comanda de aducere la ramp� ( 14.2.1.5 ).

Revenirea la serviciul de func ionare normal� a ascensorului trebuie s� se fac� numai dup� o nou� ac ionare a comutatorului pentru opera ia de inspec ie. Dac� dispozitivele de comutare utilizate pentru aceast� neutralizare nu sunt contacte de securitate solidare cu anclaúarea comutatorului pentru opera ia de inspec ie, trebuie luate m�suri pentru prevenirea oric�rei deplas�ri neprev�zute a cabinei, dac� în circuit apare unul dintre defectele men ionate la 14.1.1.1. b) deplasarea cabinei trebuie s� se fac� prin ap�sarea continu� a unui buton protejat împotriva

oric�rei ac ion�ri neprev�zute úi care are clar indicat sensul de deplasare; c) dispozitivul de comand� trebuie s� aib� încorporat un dispozitiv de oprire conform 14.2.2; d) viteza cabinei nu trebuie s� fie mai mare de 0,63 m/s; e) pozi iile extreme de func ionare normal� a cabinei nu trebuie s� poat� fi dep�úite; f) func ionarea ascensorului trebuie s� r�mân� sub controlul dispozitivelor de securitate. Postul de comand� poate con ine úi întreruptoarele speciale, protejate împotriva oric�rei ac ion�ri involuntare, pentru comanda mecanismului uúilor de pe cabin�. Un post de comand� pentru opera ia de inspec ie secundar poate fi montat în cabin� în cazul de la 6.3.4, în fund�tur� în cazul de la 6.4.4.1 sau pe o platform� în cazul de la 6.4.5.6. Dac� sunt utilizate dou� posturi de comand� pentru opera ia de inspec ie, un sistem de interblocare trebuie s� asigure urm�toarele: g) dac� un post de comand� pentru opera ia de inspec ie este în pozi ie "INSPEC�IE", ascensorul

poate fi deplasat prin ap�sarea butoanelor de la acelaúi post de comand� pentru opera ia de inspec ie;

h) dac� mai multe dispozitive de comand� pentru inspec ie sunt în pozi ia "INSPEC�IE":

1) nu trebuie s� fie posibil� deplasarea cabinei decât de la unul dintre acestea; sau 2) trebuie s� fie posibil� deplasarea cabinei prin ap�sarea simultan� a butoanelor de la

dou� posturi de comand� pentru opera ia de inspec ie (a se vedea 0.3.18). Nu trebuie s� fie instalate mai mult de dou� posturi de comand� pentru opera ia de inspec ie.$ 14.2.1.4 Comanda electric� a manevrei de urgen � # Dac� este necesar un dispozitiv electric pentru readucerea la sta ie conform 12.5.2, trebuie montat un comutator de readucere la sta ie conform 14.1.2. Alimentarea maúinii trebuie s� se fac� din re eaua normal� de alimentare sau eventual din circuitul de securitate, dac� acesta exist�. Urm�toarele condi ii trebuie îndeplinite simultan: a) anclanúarea comutatorului de readucere la sta ie trebuie s� permit� comanda de deplasare a







SR EN 81-1+A3:2010

91

cabinei din camera maúinii, printr-o ap�sare continu� a butoanelor protejate împotriva oric�rei ac ion�ri involuntare. Sensul de deplasare trebuie clar indicat;

b) dup� anclaúarea comutatorului de readucere la sta ie, toate deplas�rile cabinei, altele decât

cele comandate prin acest comutator, trebuie prevenite. Func ionarea comenzii electrice de readucere la sta ie poate fi úuntat� doar prin comutatorului pentru opera ia de inspec ie; c) comutatorul de readucere la sta ie poate deveni inoperant prin sine însuúi sau un alt dispozitiv

electric de securitate, conform 14.1.2. Aceste dispozitive electrice de securitate sunt urm�toarele:

1) acelea montate pe parac�z�tor conform 9.8.8; 2) acelea care apar in limitatorului de vitez� conform 9.9.11.1 úi 9.9.11.2; 3) acelea montate pe dispozitivele de limitare a vitezei cabinei aflate în ascensiune conform

9.10.5; 4) acelea montate pe tampoane conform 10.4.3.4; 5) dispozitivele de securitate de sfârúit de curs� conform 10.5;

d) comutatorul de readucere la sta ie úi butoanele trebuie amplasate astfel încât s� se poat�

observa bine maúina în mod direct sau prin intermediul unui dispozitiv de vizualizare (6.6.2.c); e) viteza cabinei nu trebuie s� nu dep�úeasc� 0,63 m/s. $ 14.2.1.5 Comanda de aducere la ramp� În cazul particular prev�zut la 7.7.2.2.b), deplasarea cabinei cu uúile de palier úi ale cabinei deschise pentru a permite înc�rcarea sau desc�rcarea ascensoarelor, este admis� în condi iile urm�toare: a) deplasarea cabinei nu trebuie s� fie posibil� decât într-o zon� de maxim 1,65 m deasupra

nivelului palierului corespunz�tor; b) deplasarea cabinei trebuie limitat� de un dispozitiv electric de securitate conform 14.1.2; c) viteza de deplasare nu trebuie s� dep�úeasc� 0,3 m/s; d) uúa de palier úi uúa cabinei nu trebuie deschise decât în momentul aducerii la ramp�; e) zona de deplasare trebuie s� poat� fi bine observat� din locul de comand� a manevrei de

aducere la ramp�; f) comanda manevrei de aducere la ramp� nu trebuie s� fie posibil� decât dup� ac ionarea unui

contact de securitate cu cheie, aceasta neputând fi retras� decât în pozi ia de întrerupere a manevrei de aducere la ramp�. O cheie, împreun� cu instruc iuni scrise de aten ionare asupra pericolului pe care îl implic� utilizarea acestei chei, trebuie remis� numai unei persoane responsabile;

g) anclaúarea contactului de securitate cu cheie:

1) trebuie s� neutralizeze efectul comenzilor normale. Dac� organele de întrerupere utilizate în acest scop nu sunt contacte de securitate solidare cu anclaúarea contactului cu cheie, trebuie s� se ia m�suri de împiedicare a oric�rei deplas�ri involuntare a cabinei, dac� în circuit apare vreo defec iune conform 14.1.1.1;

2) nu trebuie s� permit� deplasarea cabinei decât prin ap�sarea continu� a butonului. Sensul de deplasare trebuie clar indicat;

3) poate fi f�cut inoperant prin el însuúi sau printr-un alt dispozitiv electric de securitate







SR EN 81-1+A3:2010

92

conform 14.1.2 :

� dispozitivul electric de securitate pentru control al z�vorârii uúii de palier considerate;

� dispozitivul electric de securitate pentru închiderea uúii de palier considerate;

� dispozitivul electric de securitate pentru control uú� de cabin� închis� pe partea rampei;

h) efectele manevrei de aducere la ramp� trebuie s� fie neutralizate prin anclanúarea sistemului de

manevr� de inspec ie; i) în cabina trebuie s� existe un dispozitiv de oprire ( 14.2.2.1.e); 14.2.2 Dispozitiv de oprire 14.2.2.1 #Trebuie prev�zut un dispozitiv de oprire care s� opreasc� úi s� men in� oprit atât ascensorul cât úi uúile automate: a) în fund�tura pu ului ( 5.7.3.4.a); b) în camera ro ilor ( 6.7.1.5); c) pe plafonul cabinei (8.15), într-o pozi ie uúor accesibil� la maximum 1 m distan � de accesul

personalului de inspec ie sau mentenan �. Acest dispozitiv poate fi amplasat în apropierea comenzii pentru opera ia de inspec ie, dac� aceasta este la o distan � mai mic� de 1 m de acces;

d) aproape de butoanele comenzii pentru opera ia de inspec iei ( 14.2.1.3.c); e) în cabina ascensorului prev�zut cu manevr� de aducere la ramp� (14.2.1.5.i). Acest dispozitiv trebuie montat la maximum 1 m de intrarea utilizat� pentru aceast� manevr� úi uúor de identificat (15.2.3.1); f) pe maúina ascensorului cu excep ia cazului în care aici exist� un întreruptor principal sau un alt

dispozitiv de oprire direct accesibil la o distan � de 1 m; g) pe panoul (panourile) de încerc�ri (6.6) cu excep ia cazului în care aici exist� un întreruptor

principal sau un alt dispozitiv de oprire direct accesibil la o distan � de 1 m.$ 14.2.2.2 Dispozitivele de oprire trebuie s� fie dispozitive electrice de securitate conform 14.1.2. Acestea trebuie s� fie cu dou� pozi ii stabile úi executate astfel încât s� nu poat� fi readuse în pozi ia normal� printr-o ac iune involuntar�. 14.2.2.3 Dispozitivele de oprire nu trebuie s� se foloseasc� în interiorul cabinelor cu excep ia cabinelor cu manevr� de aducere la ramp�. 14.2.3 Dispozitiv de alarm� 14.2.3.1 Pentru a putea ob ine un ajutor din exterior, pasagerii trebuie s� aib� la dispozi ia lor, în cabin�, un dispozitiv uúor de recunoscut úi accesibil, care s� permit� solicitarea ajutorului. 14.2.3.2 Acest dispozitiv trebuie alimentat fie de la sursa iluminatului de urgen � prev�zut� conform 8.17.4, fie de la o surs� cu caracteristici echivalente. NOT� - În cazul conect�rii la o re ea public� de telefoane, 14.2.3.2 nu se aplic�. 14.2.3.3 Acest dispozitiv trebuie s� con in� un sistem de comunicare vocal� bidirec ional�, permi ând contactul cu un serviciu de urgen �. Dup� activarea sistemului de comunicare nu trebuie s� mai fie necesar� nici o ac iune din partea persoanei blocate. 14.2.3.4 # Trebuie montat în interiorul cabinei úi în zona din care sunt executate opera ii de urgen � un interfon sau un dispozitiv analog, alimentat din sursa electric� de urgen � prev�zut� la 8.17.4 în cazul în care cursa ascensorului dep�úeúte 30 m sau este imposibil� o comunicare fonic� între cele dou� loca ii.$







SR EN 81-1+A3:2010

93

14.2.4 Priorit� i úi semnalizare 14.2.4.1 Pentru ascensoarele prev�zute cu uúi cu deschidere manual� un dispozitiv trebuie s� blocheze orice plecare a cabinei timp de cel pu in 2 secunde consecutive de la oprirea acesteia. 14.2.4.2 Utilizatorul care a intrat în cabin� trebuie s� aib� la dispozi ie, pentru a ap�sa butonul ales, cel pu in 2 secunde dup� închiderea uúilor, înainte ca o comand� f�cut� din exterior s� devin� efectiv�. Aceast� cerin � nu se aplic� în cazul comenzilor colective cu înregistrare. 14.2.4.3 În cazul comenzilor colective cu înregistrare, o semnalizare optic� perfect vizibil� de pe palier trebuie s� indice cu precizie utilizatorilor care aúteapt� pe acest palier sensul deplas�rii ulterioare a cabinei. NOT� - Pentru bateriile de ascensoare nu se recomand� indicatoare de pozi ie la paliere. Totuúi, se recomand� ca sosirea unei cabine s� fie precedat� de un semnal sonor. 14.2.5 Controlul sarcinii 14.2.5.1 Ascensorul trebuie prev�zut cu un dispozitiv care s� împiedice pornirea normal�, inclusiv izonivelarea, în cazul supraînc�rc�rii cabinei. 14.2.5.2 Se consider� suprasarcin� o dep�úire a sarcinii nominale cu 10%, cu un minim de 75 kg. 14.2.5.3 În cazul suprasarcinii : a) utilizatorii trebuie informa i printr-un semnal auditiv úi/sau vizual în cabin�;

b) uúile automate trebuie aduse în pozi ia complet deschis;

c) uúile cu închidere manual� trebuie s� r�mân� nez�vorâte;

d) se anuleaz� orice opera ie preliminar� conform 7.7.2.1 úi 7.7.3.1. 15 Afiúe, marcaje úi instruc iuni de utilizare 15.1 Condi ii generale Toate etichetele, anun urile, marcajele úi instruc iunile de utilizare trebuie s� nu poat� fi úterse, s� fie lizibile úi uúor de în eles (la nevoie cu ajutorul unor semne sau simboluri ). Acestea trebuie s� fie indestructibile realizate din materiale durabile, aúezate în locuri vizibile úi redactate în limba �rii în care este montat ascensorul ( sau în mai multe limbi, dac� este necesar ). 15.2 Cabin� 15.2.1 În cabin� trebuie afiúat� sarcina nominal� a ascensorului în kilograme, precum úi a num�rului de persoane. Num�rul de persoane trebuie determinat conform 8.2.3. Afiúul trebuie redactat în felul urm�tor : “...kg....PERS” În�l imea minim� a caracterelor utilizate pentru afiú trebuie s� fie:

a) 10 mm pentru majuscule úi cifre;

b) 7 mm pentru literele mici. 15.2.2 În cabin� trebuie afiúat numele furnizorului úi num�rul s�u de identificare al ascensorului.







SR EN 81-1+A3:2010

94

15.2.3 Alte indica ii în cabin� 15.2.3.1 Întreruptorul dispozitivului de comanda opririi (unde exist�) trebuie s� fie de culoare roúie úi identificat prin cuvântul ”STOP”, amplasat astfel încât s� nu existe riscul unei erori privind pozi ia corespunz�toare de oprire. Butonul (dac� exist�) al dispozitivului de alarm� trebuie s� fie de culoare galben� úi identificat prin simbolul:

Culorile roúu úi galben nu trebuie utilizate pentru alte butoane. Totuúi aceste culori pot fi utilizate pentru iluminarea înregistr�rii apelurilor. 15.2.3.2 Dispozitivele de comand� trebuie identificate cu precizie, având în vedere func ia lor. în special se recomand� a se utiliza:

a) pentru butoanele de comanda indica iile : -2, -1, 0,1, 2, 3 etc.;

b) pentru butonul de redeschidere a uúii, dac� exist�, indica ia:

15.2.4 Pentru a permite utilizarea ascensorului în deplin� securitate, instruc iunile de utilizare trebuie redactate de fiecare dat� când este necesar. În mod obligatoriu trebuie s� se indice :

a) în cazul ascensoarelor cu aducere la ramp� instruc iuni speciale privind aceast� manevr�;

b) în cazul ascensorului prev�zut cu telefon sau interfon, modul de folosire, dac� acesta nu este evident;

c) c� dup� folosirea ascensorului trebuie s� se închid� uúile ac ionate manual úi uúile ac ionate mecanic a c�ror închidere se face sub controlul permanent al utilizatorilor.

15.3 Pe cabin� Trebuie s� figureze indica iile urm�toare :

a) “STOP” pe sau lâng� dispozitivul de oprire amplasat astfel încât s� nu existe riscul unei erori asupra pozi iei oprit;

b) “NORMAL úi INSPEC�IE” pe sau lâng� comutatorul de inspec ie;

c) indicarea sensului de mers pe sau lâng� butoanele de comand�;

d) un panou de avertizare sau semn de avertisment pe balustrad�.

15.4 #Spa ii pentru maúin� úi pentru ro i $

15.4.1 #Un anun având cel pu in inscrip ia:

“Maúina ascensorului – Pericol

Accesul interzis oric�rei persoane neautorizate” trebuie aplicat pe suprafa a exterioar� a uúilor sau trapelor de acces la spa iile maúinii sau ro ilor (cu excep ia uúilor de palier úi a uúilor panourilor pentru opera ii de urgen � úi încerc�ri).







SR EN 81-1+A3:2010

95

În cazul trapelor, trebuie s� se prevad� un anun care s� fie permanent vizibil de cei care folosesc trapa, care s� indice:

"Pericol de c�dere – Reînchide trapa" $

15.4.2 Anun urile trebuie s� permit� identificarea uúoar� a întreruptorului/întreruptoarelor principal/e úi a întreruptorului/întreruptoarelor de iluminare. Dac�, dup� deschiderea întreruptorului principal, anumite componente r�mân sub tensiune (interconectarea dintre ascensoare, iluminatul etc.), trebuie prev�zut un anun (uri) care s� indice acest lucru. 15.4.3 # În camera maúinilor (6.3), în dulapul maúinii (6.5.2) sau pe panoul (panourile) pentru opera iile de urgen � úi încerc�ri (6.6) trebuie afiúate instruc iuni detaliate care trebuie urmate în caz de defectare a ascensorului, în special pentru utilizarea dispozitivul manual sau electric de readucere la sta ie úi a cheii de desz�vorâre a uúilor de palier.$ 15.4.3.1 Pe maúin�, în apropierea volantei de ajutor manual, trebuie s� se indice clar sensul de deplasare a cabinei. Dac� volanta este fix�, sensul se deseneaz� chiar pe ea. 15.4.3.2 Trebuie indicat pe sau lâng� butoanele de comand� electric� de readucere la sta ie sensul de deplasare corespunz�tor. 15.4.4 În camera ro ilor de deviere, pe sau lâng� întreruptorul de oprire, trebuie prev�zut� indica ia “STOP”, amplasat astfel încât s� nu existe riscul unei erori asupra pozi iei corespunz�toare de oprire. 15.4.5 # Sarcina maxim� admisibil� trebuie indicat� pe supor i sau elementele de ag� are (a se vedea 6.3.8 úi 6.4.10).$ # 15.4.6 Pe platform� trebuie indicat� sarcina maxim� admisibil� (a se vedea 6.4.5.3).$ 15.5 Pu 15.5.1 #În exteriorul pu ului, în apropierea uúilor de inspec ie/vizitare a pu ului (cu excep ia uúilor de palier) trebuie s� se prevad� o aten ionare cu men iunea:

“Pu de ascensor – Pericol de c�dere Acces interzis oric�rei persoane neautorizate"$

15.5.2 Uúile de palier cu deschidere manual�, dac� pot fi confundate cu uúile învecinate, trebuie s� poarte men iunea:

“ASCENSOR” 15.5.3 Uúile de paliere ale ascensoarelor pentru materiale trebuie s� aib� indicat� sarcina nominal� în mod vizibil úi permanent din zona de înc�rcare. 15.5.4 # În cazul: - unei platforme retractabile (6.4.5 ) úi/sau opritoare mobile (6.4.5.2 b)); sau - dispozitivelor mecanice manevrate manual (6.4.3.1, 6.4.4.1), trebuie aplicate în loc(uri) corespunz�toare din pu un anun (uri) cu instruc iunile necesare pentru manevrare.$







SR EN 81-1+A3:2010

96

15.6 Limitator de vitez� Trebuie prev�zut� un anun care s� men ioneze : a) numele produc�torului dispozitivului;

b) semnul privind examenul de tip úi datele de identificare ale acestuia;

c) viteza real� de declanúare pentru care a fost reglat.

15.7 Fund�tura pu ului În fund�tura pu ului, pe sau lâng� întreruptorul de oprire, trebuie s� figureze indica ia “STOP”, amplasat� astfel încât s� nu existe riscul unei erori cu privire la pozi ia oprit. 15.8 Pe tampoane Pe tampoane, altele decât tampoanele cu acumulare de energie, trebuie s� se prevad� un anun în care s� se men ioneze : a) numele produc�torului dispozitivului; b) semnul privind examenul de tip úi datele de identificare ale acestuia. 15.9 Identificarea sta iilor Anun uri vizibile sau semnaliz�ri trebuie s� permit� persoanelor care se g�sesc în cabin� s� cunoasc� nivelul la care s-a oprit cabina. 15.10 Identificarea echipamentelor electrice Contactoarele, releele, fuzibilele, bornele de racordare a circuitelor legate la panourile de comand� trebuie marcate conform schemei. Datele necesare pentru fuzibile, cum ar fi de exemplu valoarea úi tipul, trebuie marcate pe fuzibil sau pe/lâng� suportul lor. În cazul folosirii conectorilor multifilari, trebuie marcat doar conectorul nu úi firele, cu obliga ia ca acestea s� fie marcate. 15.11 Cheie de desz�vorâre a uúilor de palier Cheia de desz�vorâre trebuie s� aib� ataúat� o etichet� care s� atrag� aten ia asupra pericolului care poate rezulta prin utilizarea acestei chei úi necesitatea asigur�rii c� uúa a fost z�vorât� dup� închidere. 15.12 Dispozitiv de alarm� Soneria sau dispozitivul ac ionat pe durata solicit�rii ajutorului din cabin� trebuie marcat clar:

“Alarm� ascensor”

În cazul mai multor ascensoare, trebuie s� existe posibilitatea identific�rii cabinei din care provine apelul. 15.13 Dispozitiv de z�vorâre Trebuie s� se prevad� o pl�cu � indicatoare, pe care s� scrie : a) numele produc�torului dispozitivului de z�vorâre;

b) semnul privind examenul de tip úi datele de identificare ale acestuia. 15.14 Parac�z�tor Trebuie s� se prevad� o pl�cu � indicatoare, pe care s� scrie :







SR EN 81-1+A3:2010

97

a) numele produc�torului parac�z�torului;

b) semnul privind examenul de tip úi datele de identificare ale acestuia. 15.15 Grup de ascensoare Dac� componentele de ascensoare distincte sunt în aceiaúi camer� de maúini úi/sau camera ro ilor, fiecare ascensor trebuie identificat printr-o cifr� sau liter� utilizat� într-un mod clar pentru toate componentele (maúin�, panou de comand�, limitator de vitez�, tablou de distribu ie, alimentare etc.). Pentru a uúura între inerea etc. pe cabin�, în fund�tura pu ului sau în alte locuri, dac� este necesar, trebuie s� apar� aceleaúi simboluri de identificare. 15.16 Dispozitive de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei aflat� în urcare Pe acestea se va fixa o pl�cu � care s� indice: a) numele produc�torului;

b) semnul privind examenul de tip úi datele de identificare ale acestuia;

c) viteza maxim� de declanúare pentru care a fost reglat. 16 Examin�ri, încerc�ri, înregistr�ri, între inere 16.1 Examin�ri úi încerc�ri 16.1.1 Documenta ia tehnic� ce trebuie prezentat� în vederea ob inerii autoriza iei preliminare trebuie s� con in� datele necesare, din care s� reias� c� elementele componente sunt corect proiectate úi proiectul instala iei se conformeaz� prezentului standard. Aceast� verificare poate fi aplicat� la toate elementele sau o parte din ele, atunci când fac obiectul unui examen sau al unor încerc�ri înainte de punerea în func iune. NOT� - Anexa C poate fi utilizat� ca baz� pentru utilizatorii care doresc s� procedeze la efectuarea analizei unei instala ii înainte de realizarea acesteia. 16.1.2 Înainte de punerea lor în func iune, ascensoarele trebuie s� fac� obiectul unor examin�ri úi încerc�ri conform anexei D. NOT� – Pentru ascensoarele care nu au f�cut obiectul unei cereri preliminare de autorizare, se va putea solicita furnizarea tuturor sau a unora dintre datele tehnice úi calculele incluse în anexa C. 16.1.3 Trebuie s� se prezinte o copie pentru fiecare încercare a examenului de tip pentru: a) dispozitive de z�vorâre; b) uúi de palier (de exemplu certificate de încercare la foc); c) parac�z�toare; d) limitator de vitez�;

e) dispozitive de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei la urcare.

f) tampoane cu disipare de energie, tampoane cu acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de revenire úi tampoane cu acumulare de energie cu caracteristici neliniare;

g) circuite de securitate, realizate prin circuite imprimate; %

h) protec iei împotriva miúc�rii necontrolate a cabinei.&







SR EN 81-1+A3:2010

98

16.2 Înregistr�ri Caracteristicile ascensorului trebuie consemnate într-un registru sau dosar întocmit cel mai târziu în momentul punerii în func iune a instala iei. Acest registru sau dosar trebuie s� con in�: a) o parte tehnic� în care se men ioneaz�:

1) data punerii în func iune; 2) caracteristicile de baz� ale ascensorului; 3) caracteristicile cablurilor úi/sau lan urilor; 4) caracteristicile organelor a c�ror verificare de conformitate este cerut� (16.1.3 ); 5) planurile de montaj în cl�dire; 6) schemele electrice ( folosind simbolurile CENELEC ).

Schemele electrice pot fi limitate la circuitele necesare pentru o privire general� a dispozitivelor de securitate. O legend� trebuie s� explice simbolurile utilizate;

b) o parte care s� cuprind� copiile rapoartelor de verificare, inspec ie úi observa iile ap�rute.

Acest registru/carte a ascensorului trebuie inut la zi în cazul :

1) modific�rilor importante ale ascensorului (anexa E)

2) înlocuirii cablurilor sau componentelor importante;

3) accidentelor. NOT� - Acest registru sau dosar trebuie s� fie la dispozi ia persoanelor responsabile cu între inerea úi persoanei sau organiza iei responsabile cu examin�rile periodice úi încerc�rile. 16.3 Informa ii furnizate de montator Produc�torul/montatorul trebuie s� furnizeze un manual de instruc iuni. 16.3.1 Utilizare normal� #Manualul de instruc iuni trebuie s� prezinte informa iile necesare despre utilizarea normal� a ascensorului úi despre opera iunile de salvare, în mod special despre: a) men inerea încuiat� a uúilor de acces spre spa iile maúinii úi ale ro ilor; b) înc�rcarea úi desc�rcarea în condi ii de securitate; c) m�surile ce trebuie luate în cazul ascensoarelor cu pu ul par ial închis ( 5.2.1.2.d); d) împrejur�rile care necesit� interven ia unei persoane competente; e) p�strarea documentelor; f) utilizarea cheii de desz�vorâre în caz de urgen �; g) opera iunea de salvare.$ 16.3.2 Între inere Manualul de utilizare trebuie s� informeze despre :







SR EN 81-1+A3:2010

99

a) opera iunile necesare de între inere a ascensorului úi accesoriilor sale pentru o bun� func ionare (a se vedea 0.3.2 );

b) instruc iuni despre între inerea în condi ii de securitate. 16.3.3 Examin�ri úi încerc�ri Manualul de utilizare trebuie s� informeze asupra urm�toarelor: 16.3.3.1 Examin�ri periodice Trebuie efectuate examin�ri periodice úi încerc�ri ale ascensoarelor dup� punerea lor în func iune pentru a verifica starea lor. S-a convenit efectuarea acestor examin�ri úi încerc�ri periodice conform anexei E. ! Dac� verificarea func ional� a dispozitivelor de securitate men ionate în tabelele A.1 úi A.2 nu este posibil� pe durata func ion�rii normale a ascensorului, pentru realizarea acesteia trebuie furnizate informa ii în manualul de instruc iuni." 16.3.3.2 Examin�ri dup� modific�ri importante sau accidente Trebuie efectuate examin�ri úi încerc�ri dup� modific�ri importante sau accidente, pentru a se constata dac� ascensoarele continu� s� se conformeze acestui standard. Aceste examin�ri úi încerc�ri trebuie efectuate conform anexei E.







SR EN 81-1+A3:2010

100

Anexa A (normativ�)

!Lista dispozitivelor electrice de securitate

Paragraf Dispozitive verificate SIL

5.2.2.2.2 Controlul pozi iei închis a uúilor de inspec ie, de urgen � úi a trapelor de inspec ie

2

5.7.3.4.a) Dispozitiv de oprire în fund�tura pu ului 2

6.4.3.1 b) Controlul pozi iei inactive a dispozitivului mecanic 3

6.4.3.3 e) Controlul pozi iei închis al uúilor úi trapelor de inspec ie din cabin�

2

6.4.4.1. e) Controlul deschiderii unei uúi de acces în fund�tur� prin utilizarea unei chei

2

6.4.4.1.f) Controlul pozi iei inactive a dispozitivului mecanic 3

6.4.4.1.g) Controlul pozi iei active a dispozitivului mecanic 3

6.4.5.4 a) Controlul pozi iei de retragere total� a platformei retractabile 3

6.4.5.5 b) Controlul pozi iei de retragere total� a opritoarelor mobile 3

6.4.5.5 c) Controlul pozi iei de extindere total� a opritoarelor mobile 3

6.4.7.1 e) Controlul pozi iei închis al uúii de acces 2

6.4.7.2 e) Controlul pozi iei închis al uúii de acces 2

6.7.1.5 Dispozitiv de oprire în camera ro ilor 1

7.7.3.1 Controlul z�vorârii uúilor de palier: - uúi automate de palier conform 7.7.4.2 - uúi manuale de palier

2 3

7.7.4.1 Controlul pozi iei închis a uúilor de palier 3

7.7.6.2 Controlul pozi iei închis a panourilor f�r� z�vorâre 3

8.9.2 Controlul pozi iei închis a uúii de cabin� 3

8.12.4.2 Controlul z�vorârii trapei de urgen � úi a uúii de urgen � a cabinei 2

8.15.b) Dispozitiv de oprire pe cabin� 3

9.5.3 Controlul alungirii anormale a unui cablu sau lan în cazul suspend�rii prin dou� cabluri sau dou� lan uri

1

9.6.1.e) Controlul tension�rii cablurilor de echilibrare 3

9.6.2 Controlul dispozitivului antiricoúare 3

9.8.8 Controlul ac ion�rii parac�z�torului 1

9.9.11.1 Controlul supravitezei f�r� a comanda dispozitivului de control a vitezei excesive a cabinei în urcare

1

9.9.11.1 Controlul supravitezei cu comanda dispozitivului de control a vitezei excesive a cabinei în urcare

2

9.9.11.2 Controlul revenirii la pozi ia normal� 3

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

101

Tabelul A.1(sfârúit)Paragraf Dispozitive verificate SIL

9.9.11.3 Controlul tension�rii cablului limitatorului de vitez� 3

9.10.5 Controlul dispozitivului de protec ie pentru vitez� excesiv� a cabinei la urcare

1

%9.11.7 Detectarea miúc�rii necontrolate a cabinei cu uúile deschise 2

9.11.8 Verificarea anclaú�rii dispozitivelor de protec ie împotriva miúc�rii necontrolate a cabinei cu uúile deschise

1&

10.4.3.4 Controlul repunerii în pozi ie normal� a tampoanelor 3

10.5.2.3.b) Controlul tension�rii organului de transmitere a pozi iei cabinei (întreruptor de sfârúit de curs� )

1

10.5.3.1.b) 2) Întreruptor de sfârúit curs� pentru ascensorul cu roat� de fric iune 1

11.2.1.c) Controlul z�vorârii uúii de cabin� 2

12.5.1.1 Controlul pozi iei volantei demontabile pentru manevra manual� de ajutor

1

12.8.4.c) Controlul tension�rii în dispozitivul de transmitere a pozi iei cabinei (dispozitiv de control al încetinirii )

2

12.8.5 Controlul decelera iei în cazul tampoanelor cu curs� redus� 2

12.9 Controlul cablu/lan moale la ascensorul cu tambur 2

13.4.2 Controlul întreruptoarelor principale prin contactoarele disjunctoare

2

14.2.1.2.a) 2) Controlul nivel�rii, al izonivel�rii 2

14.2.1.2.a) 3) Controlul tension�rii în dispozitivul de transmitere a pozi iei cabinei (nivelare úi izonivelare)

2

14.2.1.3 c) Dispozitiv de oprire pentru inspec ie 3

14.2.1.5 b) Limitarea cursei cabinei la comanda de aducere la ramp� 2

14.2.1.5 i) Dispozitiv de oprire la comanda aducere la ramp� 2

14.2.2.1 f) Dispozitiv de oprire la maúina ascensorului 2

14.2.2.1 g) Dispozitiv de oprire pe panoul (panourile) pentru opera iile de ajutor úi încerc�ri

2

% text eliminat &

Tabelul A.2 - Dispozitive electrice de securitate care necesit� o clasificare a func iilor de

securitate dac� sunt utilizate în combina ie cu sisteme electronice programabile (PESSRAL)

Paragraf Dispozitive verificate SIL

14.2.1.3 Comutator al manevrei de inspec ie 3

14.2.1.4 Comutator al manevrei electrice de urgen � 3

14.2.1.5g)3) Contact de securitate cu cheie pentru manevra de aducere la ramp�

2

NOT� - Clasificarea din tabelele A.1 úi A.2 de mai sus se aplic� numai dac� sunt utilizate sisteme electronice programabile (PESSRAL). Aceast� clasificare nu este o clasificare de risc pentru contactele de securitate sau circuitele de securitate, dar este o clasificare care defineúte nivelul de integritate ale PESSRAL atunci când sunt utilizate în dispozitivele electrice de securitate corespondente. "







SR EN 81-1+A3:2010

102

Anexa B (normativ�)

Triunghi de desz�vorâre

Dimensiuni în milimetri

Figura B1 – Triunghi de desz�vorâre







SR EN 81-1+A3:2010

103

Anexa C (informativ�)

Dosar tehnic

C.1 Introducere Dosarul tehnic care se prezint� odat� cu cererea de autorizare preliminar� poate cuprinde toate sau o parte din datele úi documentele care figureaz� în lista de mai jos. C.2 Generalit� i # a) numele úi adresa montatorului, proprietarului úi/sau utilizatorului; b) adresa úi locul de montare; c) tip de ascensor, sarcin� nominal�, vitez� nominal�, num�r de pasageri; d) curs� ascensor, num�r de sta ii deservite; e) masa cabinei, a contragreut� ii sau a masei de echilibrare; f) mijloace de acces în spa iile maúinilor úi spa iile ro ilor.$

C.3 Date tehnice úi planuri # Planuri úi sec iuni necesare pentru a putea în elege instala ia ascensorului, inclusiv camera maúinilor, a ro ilor úi aparatele. Aceste planuri nu trebuie s� con in� detalii de construc ie, dar trebuie s� con in� datele necesare pentru a verifica conformitatea cu acest standard úi în special urm�toarele: a) spa iul de securitate superior úi fund�tura (5.7.1, 5.7.2 úi 5.7.3.3); b) spa ii accesibile sub pu , dac� exist� (5.5); c) acces la fund�tura (5.7.3.2); d) protec iile dintre ascensoare, dac� se afl� mai multe în acelaúi pu (5.6); e) pozi ia g�urilor pentru fixarea consolelor; f) pozi ia úi dimensiunile principale ale spa iilor maúinilor cu pozi ia maúinii úi a dispozitivelor

principale. Dimensiunile ro ii de fric iune sau ale tamburului. G�uri de ventila ie. Reac iunile asupra cl�dirii úi în fund�tura pu ului;

g) accesul la spa iile maúinilor (6.2); h) pozi ia úi dimensiunile principale ale spa iilor ro ilor. Pozi ia úi dimensiunile ro ilor; i) pozi ia altor dispozitive care se afl� în spa iile ro ilor; j) accesul la spa iile ro ilor (6.7.1.3); k) amplasarea úi dimensiunile principale ale uúilor de palier (7.3). Nu este necesar� reprezentarea

tuturor uúilor, dac� acestea sunt identice úi sunt indicate distan ele dintre sta ii;







SR EN 81-1+A3:2010

104

l) amplasarea úi dimensiunile uúilor úi trapelor de inspec ie úi a uúilor de urgen � (5.2.2); m) dimensiunile cabinei úi ale intr�rilor acesteia (8.1 úi 8.2); n) distan a dintre pragul úi uúa cabinei fa � de peretele uúilor de palier (11.2.1 úi 11.2.2); o) distan a pe orizontal� dintre uúa cabinei úi uúile de palier închise, m�surat� conform 11.2.3; p) caracteristicile principale ale suspensiei, coeficientul de securitate, cabluri (num�r, diametru,

material, sarcin� la rupere), lan uri (tip, material, pas, sarcin� la rupere), cabluri de echilibrare (dac� exist�);

q) calculul coeficientului de securitate (anexa N); r) caracteristicile principale ale cablului limitatorului de vitez� úi/sau cablului de securitate,

diametru, material, sarcin� la rupere, coeficient de securitate; s) dimensiunile úi calculul glisierelor, starea úi dimensiunile suprafe elor de frecare (laminate,

frezate, rectificate); t) dimensiunile úi calculul tampoanelor cu acumulare de energie cu caracteristici liniare.$ C.4 Scheme electrice Schemele electrice de principiu: - pentru circuite de for �, úi - pentru circuite legate la dispozitivele electrice de securitate. Aceste scheme trebuie s� fie clare úi s� utilizeze simbolurile CENELEC. C.5 Verificarea conformit� ii Copii ale certificatelor la examenele de tip ale dispozitivelor electrice de securitate. Copii dup� certificate pentru alte elemente (cabluri, lan uri, material antideflagrant, geamuri, etc.), dac� este cazul; Certificat de reglare pentru parac�z�toare efectuat� conform instruc iunilor produc�torului parac�z�torului úi calculul comprim�rii arcurilor în cazul parac�z�torului cu priz� amortizat�.







SR EN 81-1+A3:2010

105

Anexa D (normativ�)

Examin�ri úi încerc�ri înainte de punerea în func iune Înainte de punerea în func iune a ascensorului, trebuie efectuate urm�toarele examin�ri úi încerc�ri. D.1 Examin�ri: Aceste examin�ri trebuie s� acopere în special punctele urm�toare: a) dac� exist� o autorizare preliminar�, trebuie s� se fac� compara ia între documentele remise cu

aceast� ocazie (anexa C) úi instala ia care a fost realizat�; b) în toate cazurile, verificarea îndeplinirii cerin elor din prezentul standard; c) examinarea vizual� a aplic�rii cerin elor de bun� execu ie a componentelor corespunz�toare

pentru care prezentul standard nu prevede cerin e speciale; d) compararea detaliilor date în verificarea conformit� ii pentru componentele de securitate cu

caracteristicile ascensorului. D.2 Încerc�ri úi verific�ri Aceste încerc�ri úi verific�ri trebuie s� cuprind� punctele urm�toare: a) dispozitive de z�vorâre (7.7); b) dispozitive electrice de securitate (anexa A); c) elementele suspensiei úi sistemele de fixare: trebuie verificat� conformitatea caracteristicilor acestora cu cele indicate în registrul ascensorului

(16.2.a)); d) sistem de frânare (12.4): încercarea trebuie s� se fac� la coborâre cu viteza nominal� cu 125% din sarcina nominal� úi cu

întreruperea aliment�rii motorului úi a frânei; e) m�sur�ri ale intensit� ii sau ale puterii úi a vitezei (12.6); f) instala ia electric�:

1) #m�surarea rezisten ei izola iei diferitelor circuite (13.1.3). Pentru aceast� m�surare trebuie deconectate elementele electronice;

2) verificarea continuit� ii electrice a leg�turii dintre borna de împ�mântare a spa iului maúinii úi

diferite organe ale ascensorului susceptibile de a se afla accidental sub tensiune;$ g) dispozitive de securitate de sfârúit de curs� (10.5); h) verificarea aderen ei (9.3):

1) aderen a se verific� prin efectuarea unor opriri repetate cu frânarea cea mai puternic� compatibil� cu instala ia. La fiecare încercare trebuie s� se ob in� oprirea complet� a cabinei.

�







SR EN 81-1+A3:2010

106

încercarea trebuie efectuat�:

a) la urcare, cu cabina goal�, în partea de sus a cursei; b) la coborâre, cu cabina înc�rcat� cu 125% din sarcina nominal�, în partea de jos a cursei;

2) trebuie controlat c�, la urcare, cabina goal� nu poate fi deplasat�, atunci când contragreutatea se afl� pe tampoanele comprimate;

3) trebuie controlat� conformitatea echilibr�rii cabinei cu valoarea indicat� de produc�tor;

aceasta verificare poate fi efectuat� prin m�surarea combinat� a intensit� ilor cu: a) m�surarea vitezei pentru motoarele de curent alternativ; b) m�surarea tensiunii pentru motoarele de curent continuu.

i) limitatorul de vitez�:

1) viteza de declanúare a limitatorului de vitez� trebuie verificat� în sensul corespunz�tor

coborârii cabinei (9.9.1 úi 9.9.2) sau a contragreut� ii ˜sau a masei de echilibrare ™(9.9.3);

2) func ionarea comenzii de oprire prev�zut� la punctele 9.9.11.1 úi 9.9.11.2 trebuie verificat�

în cele dou� sensuri de func ionare; j) parac�z�toarele cabinei (9.8):

energia pe care parac�z�toarele sunt capabile s� o absoarb� în momentul prizei a fost verificat� conform F.3. Scopul încerc�rii înainte de punerea în func iune este de a verifica montajul corespunz�tor, reglajul corespunz�tor úi soliditatea ansamblului cabin� – parac�z�toare – glisiere fixarea acestora de cl�dire. Încercarea trebuie s� se fac� la coborâre, cu sarcina cerut� distribuit� uniform în cabin�, maúina continuând s� func ioneze pân� la patinarea sau sl�birea cablurilor úi în condi iile urm�toare :

1) parac�z�tor cu priz� instantanee sau cu priz� instantanee cu efect amortizat. cabina trebuie înc�rcat� cu sarcina nominal� úi se deplaseaz� cu viteza nominal�; 2) parac�z�tor cu frânare progresiv�:

cabina trebuie înc�rcat� cu 125% din sarcina nominal� úi se deplaseaz� cu vitez� nominal� sau mai mic�. Când încercarea este efectuat� cu o vitez� mai mic� decât cea nominal�, produc�torul trebuie s� indice curba ce ilustreaz� comportamentul parac�z�torului cu priz� amortizat� încercat dinamic în prezen a elementelor de suspensie. Dup� încercare trebuie s� se asigure c� nu s-a produs nici o deteriorare care ar putea afecta func ionarea normal� a ascensorului. Dac� este necesar se pot înlocui organele de frânare. Controlul vizual este considerat suficient;

NOT� - Se recomand�, pentru a uúura defrânarea cabinei, ca încercarea s� se fac� în fa a unei uúi, pentru a putea efectua úi desc�rcarea cabinei. k) parac�z�toarele contragreut� ii sau ale masei de echilibrare (9.8): energia pe care parac�z�torul este capabil s� o absoarb� în momentul frân�rii a fost verificat� conform F.3. Scopul încerc�rii înainte de punerea în func iune este de a verifica montajul, reglajul úi soliditatea ansamblului contragreutate/masa de echilibrare, parac�z�toare, glisiere úi fixarea acestora de cl�dire.







SR EN 81-1+A3:2010

107

Încercarea se face cu contragreutatea sau masa de echilibrare în coborâre, maúina func ionând pân� la patinare sau pân� la sl�birea cablurilor úi în condi iile urm�toare :

1) parac�z�torul cu priz� instantanee sau cu priz� instantanee úi efect amortizat comandat�

de un limitator de vitez� sau cablu de securitate: încercarea se face la viteza nominal� úi cu cabina goal�; 2) parac�z�tor cu frânare progresiv�:

încercarea se face cu cabina goal� úi cu vitez� nominal� sau mai mic�. Când încercarea este realizat� cu vitez� mai mic� decât viteza nominal�, produc�torul trebuie s� prezinte curbele ilustrând comportamentul parac�z�torului cu priz� amortizat� care a fost încercat dinamic cu aplicarea contragreut� ii sau masei de echilibrare în prezenta elementelor de suspensie.

Dup� încercare trebuie s� se verifice c� nu s-a produs nici o deteriorare care ar putea afecta func ionarea normal� a ascensorului. Totuúi dac� este necesar, se pot înlocui organele de frânare. Controlul vizual este considerat suficient. l) tampoane: (10.3, 10.4):

1) tampoane cu acumulare de energie: încercarea se efectueaz� dup� cum urmeaz� : cabina cu sarcina nominal� se aúeaz� pe tampon/tampoane, se provoac� sl�birea cablurilor úi se verific� dac� comprimarea corespunde cu cea men ionat� în dosarul tehnic conform C.3 úi mijloacele de identificare a tampoanelor este conform C.5; 2) tampoane cu acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de revenire úi tampoane cu

disipare de energie: încercarea se efectueaz� dup� cum urmeaz�: cabina cu sarcina sa nominal� úi contragreutatea se pune în contact cu tampoanele la viteza nominal� sau la viteza pentru care a fost calculat� cursa tampoanelor, în cazul folosirii tampoanelor cu curs� redus� cu verificarea încetinirii (10.4.3.2). Dup� încercare, trebuie controlat dac� nu s-a produs nici o deteriorare care ar putea afecta utilizarea normal� a ascensorului. Se consider� c� este suficient controlul vizual.

m) dispozitiv de alarm� (14.2.3):

încercare func ional�; n) dispozitiv de protec ie pentru controlul vitezei excesive a cabinei în urcare (9.10):

încercarea trebuie s� se efectueze cu cabina goal� în urcare cu o vitez� care s� nu fie

mai mic� de cât viteza nominal�, folosind doar acest dispozitiv pentru frânare. # o) încerc�ri de func ionare ale urm�toarelor dispozitive, dac� exist�:

�� dispozitiv mecanic pentru prevenirea miúc�rii cabinei (6.4.3.1); �� dispozitiv mecanic pentru oprirea cabinei (6.4.4.1). O aten ie special� trebuie acordat�

parac�z�toarelor utilizate ca dispozitiv mecanic, de exemplu dac� este declanúat, cabin� neînc�rcat�, la viteza pentru manevra de ajutor;

�� platform� (6.4.5); �� dispozitiv mecanic pentru blocarea cabinei sau opritoare mobile (6.4.5.2);







SR EN 81-1+A3:2010

108

�� dispozitive pentru opera iile de ajutor úi pentru încerc�ri (6.6).$ % �� oprire cabin� la paliere úi precizie de nivelare (12.12) �

�� trebuie verificat dac� precizia de oprire a cabinei este conform� 12.12 la toate palierele úi în ambele direc ii pentru palierele intermediare;

�� se verific� dac� cabina îúi p�streaz� precizia de nivelare conform 12.12 în timpul

înc�rc�rii úi desc�rc�rii. Aceast� verificare trebuie realizat� la cel mai nefavorabil etaj.& % p) Dispozitive de protec ie împotriva miúc�rilor necontrolate ale cabinei (9.11) Examinarea de tip a demonstrat func ionalitatea dispozitivelor. Scopul încerc�rii dinaintea punerii în func iune este s� verifice componentele de control úi de frânare. Cerin e pentru încerc�ri Trebuie utilizat� doar componenta de oprire a dispozitivului definit la 9.11 pentru încerc�rile de oprire a ascensorului. Încercarea trebuie: �� s� verifice dac� componenta de oprire a dispozitivului este declanúat� dup� cum este cerut de

încercare de tip; �� s� fie efectuat� prin deplasarea cabinei goale spre partea superioar� a pu ului(de exemplu

începând de la penultimul palier) úi deplasarea cabinei complet înc�rcat� spre partea inferioar� a pu ului (de exemplu începând de la primul palier) la o vitez� prereglat�, de exemplu dup� cum este definit� în timpul încerc�rii de tip, (vitez� de inspec ie etc.);

Încercarea, dup� cum este definit� de examinarea de tip, trebuie s� confirme c� amploarea miúc�rii neinten ionate nu dep�úeúte valoarea indicat� la 9.11.5; Dac� dispozitivul necesit� autosupraveghere (9.11.3), aceast� func ie trebuie verificat�. NOT� – Dac� componenta de frânare a dispozitivului implic� componente prezente la paliere, poate fi necesar s� se repete încercarea pentru fiecare palier în cauz�.&







SR EN 81-1+A3:2010

109

Anexa E

(informativ�)

Examin�ri úi încerc�ri periodice, examin�ri úi încerc�ri dup� o modificare important� sau dup� un accident

E.1 Examin�ri úi încerc�ri periodice Examin�rile úi încerc�rile periodice nu trebuie s� fie mai dure decât cele cerute înainte de punerea în func iune a ascensorului. Aceste încerc�ri periodice nu trebuie, prin repetarea lor, s� cauzeze uzura excesiv� sau sc�derea rezisten ei care ar duce la diminuarea securit� ii ascensorului. Este cazul particular al încerc�rii elementelor cum ar fi parac�z�toarele úi tampoanele. Dac� aceste componente sunt încercate cabina trebuie s� fie goal� úi viteza redus�. Persoana responsabil� cu încercarea periodic� trebuie s� se asigure c� aceste elemente (care nu func ioneaz� în mod normal) se afl� mereu în stare perfect� de func ionare. O copie a raportului trebuie anexat� la registrul ascensorului, la partea men ionat� la 16.2. E.2 Examin�ri úi încerc�ri dup� o modificare important� sau dup� un accident # Modific�rile importante úi accidentele trebuie s� fie consemnate în partea tehnic� a registrului men ionat la 16.2. În particular, ca modific�ri importante se consider�: a) Schimbarea:

1) vitezei nominale;

2) sarcinii nominale;

3) masei cabinei;

4) cursei. b) Schimbarea sau înlocuirea :

1) tipului de dispozitiv de z�vorâre (înlocuirea unui dispozitiv de z�vorâre cu unul similar nu se consider� modificare important�);

2) sistemului de comand�;

3) glisierelor sau a tipurilor de glisiere;

4) tipului de uúi (sau ad�ugarea uneia sau mai multor uúi de palier sau de cabin�);

5) maúinii sau a ro ii de fric iune;

6) limitatorului de vitez�;

7) dispozitivului de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei în urcare;

8) tampoanelor;

9) parac�z�toarelor;







SR EN 81-1+A3:2010

110

10) dispozitivului mecanic pentru prevenirea miúc�rii cabinei (6.4.3.1); 11) dispozitivului mecanic pentru oprirea cabinei (6.4.4.1); 12) platformei (6.4.5); 13) dispozitivului mecanic pentru blocarea cabinei sau opritoarelor mobile (6.4.5.2); 14) dispozitivelor pentru opera iilor de ajutor úi de încerc�ri (6.6).

Pentru încerc�rile care se fac dup� o modificare important� sau dup� un accident, documentele úi datele necesare trebuie s� fie remise persoanei sau organismului responsabil. Aceast� persoan� sau acest organism va analiza necesitatea de a proceda la încercarea elementelor modificate sau înlocuite. Aceste încerc�ri nu trebuie s� fie mai dure decât cele prev�zute pentru elementele originale la punerea în func iune a ascensorului.$







SR EN 81-1+A3:2010

111

Anexa F (normativ�)

Componente de securitate – proceduri de încercare pentru verificarea conformit� ii

F.0 Introducere F.0.1 Condi ii generale F.0.1.1 În cadrul acestui standard se presupune c� laboratorul îns�rcinat cu încerc�rile úi emiterea certificatelor are calitatea de organism autorizat. Un organism autorizat poate apar ine unui produc�tor, care se conformeaz� unui sistem aprobat de asigurare a calit� ii totale. În anumite cazuri laboratorul care efectueaz� încerc�rile úi organismul autorizat îns�rcinat cu emiterea certificatelor de examinare de tip pot fi separate. În aceste cazuri, procedurile administrative pot diferi de cele descrise în aceasta anex�. F.0.1.2 Cererea de examinare de tip trebuie f�cut� de produc�torul elementului sau de mandatarul s�u úi trebuie adresat� unui laborator de încerc�ri autorizat. NOT� - Laboratorul poate solicita documenta ia necesar� în trei exemplare. Laboratorul poate, de asemenea, solicita informa ii suplimentare, susceptibile a fi necesare efectu�rii examin�rilor úi încerc�rilor. F.0.1.3 Expedierea eúantioanelor pentru examinare se face pe baza unui acord între laborator úi solicitant. F.0.1.4 Solicitantul poate asista la încerc�ri. F.0.1.5 Dac� laboratorul, c�ruia i s-a încredin at ansamblul opera iilor de examinare a unuia din elementele care necesit� emiterea atestatului de încercare de tip nu dispune de mijloace adecvate pentru anumite încerc�ri sau examin�ri, poate, pe propria r�spundere, s� execute aceste încerc�ri la alte laboratoare. F.0.1.6 Precizia instrumentelor trebuie s� permit�, f�r� men iuni speciale, efectuarea m�sur�rilor cu urm�toarele toleran e: a) ±1% pentru mase, for e, distan e, viteze; b) ±2% pentru accelera ii, decelera ii; c) ±5% pentru tensiuni, intensit� i; d) ±5 0C pentru temperaturi; e) instrumentele de evaluare trebuie s� fie capabile s� detecteze fenomenele care se produc în timp

de 0,01 s. F.0.2 Model de atestare a încerc�rii de tip Atestatul încerc�rii de tip trebuie s� con in� urm�toarele informa ii:







SR EN 81-1+A3:2010

112

MODEL DE CERTIFICAT AL ÎNCERC�RII DE TIP Denumire organism autorizat: ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. Certificat încercare de tip : .............................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. Num�r încercare de tip: .................................................................................................................................. 1 Categorie, tip úi marc� de fabric� sau comercial�: ................................................................................ 2 Nume úi adres� produc�tor: ................................................................................................................... ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. 3 Nume úi adres� solicitant încercare: ...................................................................................................... ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. 4 Data prezent�rii la încercarea de tip: ..................................................................................................... 5 Certificatul emis în baza cerin ei urm�toare: .......................................................................................... ................................................................................................................................................................. 6 Laborator de încerc�ri: ........................................................................................................................... 7 Dat� úi num�r al procesului verbal al laboratorului: ............................................................................... 8 Data încerc�rii de tip: ............................................................................................................................. 9 La acest certificat sunt anexate urm�toarele piese, care au num�rul încerc�rii de tip de mai sus: ................................................................................................................................................................. 10 Eventuale informa ii suplimentare: ......................................................................................................... ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................. Întocmit la: ......................................................... ...............................................................................

(Dat�)

............................................................................... (Semn�tur�)







SR EN 81-1+A3:2010

113

F.1 Dispozitive de z�vorâre a uúilor de palier F.1.1 Condi ii generale F.1.1.1 Domeniul de aplicare Aceste proceduri sunt aplicabile dispozitivelor de z�vorâre ale uúilor de palier ale ascensoarelor. S-a stabilit c� orice pies� care particip� la z�vorârea úi la controlul z�vorârii uúilor de palier face parte din dispozitivul de z�vorâre. F.1.1.2 Obiectul úi domeniul încerc�rii Dispozitivul de z�vorâre este supus unei proceduri de încercare pentru a verifica dac� din punctul de vedere al execu iei úi al construc iei acesta corespunde cerin elor impuse de prezentul standard. Trebuie verificat, în special, dac� piesele mecanice úi electrice ale dispozitivului au dimensiunile corespunz�toare úi dac�, în timp dispozitivul nu-úi pierde eficacitatea, mai ales prin uzur�. Dac� dispozitivul de z�vorâre trebuie s� corespund� cerin elor speciale (execu ie etanú�, rezistent� la praf sau antideflagrant�), cererea trebuie s� specifice aceasta, pentru a se executa încercarea úi/sau încerc�rile suplimentare pe baza unor criterii adecvate. F.1.1.3 Documentele care urmeaz� a fi prezentate La cererea de încercare de tip trebuie anexate urm�toarele documente : F.1.1.3.1 Planul general cu descrierea func ionarii Acest plan trebuie s� prezinte cu claritate toate detaliile legate de func ionarea úi securitatea dispozitivului de z�vorâre, printre care: a) func ionarea dispozitivului în condi ii normale, ar�tând angajarea efectiv� a elementelor de

z�vorâre úi pozi ia unde ac ioneaz� dispozitivul electric de securitate; b) func ionarea dispozitivului de control mecanic al z�vorârii, dac� exist�; c) comanda úi func ionarea dispozitivului desz�vorârii de urgen �; d) tipul de curent (alternativ sau continuu), precum úi valorile tensiunii úi intensit� ii nominale. F.1.1.3.2 Desenul de ansamblu úi nomenclatorul Acest desen trebuie s� prezinte ansamblul elementelor importante pentru func ionarea dispozitivului de z�vorâre, în special a tuturor acelora care este necesar s� corespund� cerin elor din prezentul standard. O legend� trebuie s� indice lista pieselor principale, materialele utilizate úi caracteristicile elementelor de fixare. F.1.1.4 Eúantionul de încercare Laboratorului trebuie remis un dispozitiv de z�vorâre. Dac� încercarea s-a f�cut pe un prototip, aceasta trebuie repetat� ulterior pe un produs de serie. Dac� încercarea dispozitivului de z�vorâre nu este posibil� decât în cazul când acesta este montat în ansamblul uúii corespunz�toare (de exemplu uúile culisante cu mai multe panouri sau uúile batante cu mai multe panouri), opera ia trebuie efectuat� pe o uú� complet� în ordinea func ion�rii. Totuúi, dimensiunile uúii pot fi reduse în raport cu produsul de serie, cu condi ia ca rezultatele încerc�rii s� nu fie deformate.







SR EN 81-1+A3:2010

114

F.1.2 Examin�ri úi încerc�ri F.1.2.1 Examinarea func ion�rii Aceast� examinare are drept scop verificarea func ionarii corecte din punctul de vedere al securit� ii ansamblului de elemente mecanice úi electrice ale dispozitivului de z�vorâre, conformitatea cu cerin ele din prezentul standard úi concordan a dintre execu ia dispozitivului úi datele prezentate în cerere. Se verific� în special : a) angajarea minim� 7 mm a elementelor care asigur� z�vorârea, înainte ca dispozitivul electric de

securitate s� func ioneze (7.7.3.1.1); b) imposibilitatea ca din zonele normal accesibile persoanelor s� fie pus ascensorul în func iune cu

uúa deschis� sau nez�vorât�, ca urmare a unei manevre unice care nu se prevede în cazul func ion�rii normale (7.7.5.1).

F.1.2.2 Încerc�ri mecanice Aceste încerc�ri au drept scop verificarea rezisten ei elementelor mecanice de închidere úi a elementelor electrice. Eúantionul dispozitivului de închidere în pozi ia normal� de func ionare este comandat de dispozitivele folosite în mod normal pentru aceasta. Eúantionul trebuie uns conform cerin elor produc�torului dispozitivului de z�vorâre. Dac� exist� mai multe posibilit� i de comand� úi mai multe pozi ii de lucru, încercarea de rezisten � trebuie f�cut� pentru cazul cel mai defavorabil din punctul de vedere al eforturilor asupra elementelor. Num�rul de cicluri complete úi cursa organelor de închidere trebuie înregistrate de contoare mecanice sau electrice. F.1.2.2.1 Încercare de anduran � F.1.2.2.1.1 Dispozitivul de z�vorâre este supus la 1 000 000 de cicluri ( ±1% ) complete; prin ciclu complet se în elege ansamblul unei miúc�ri de dus-întors pe toat� cursa posibil� în cele dou� sensuri. Antrenarea dispozitivului trebuie s� fie flexibil�, f�r� úocuri, la un ritm de 60 de cicluri pe minut (±10%). Pe toat� durata încerc�rii de anduran �, contactul electric de z�vorâre va trebui s� închid� un circuit rezistent care are tensiunea nominal� úi de dou� ori intensitatea nominal�. F.1.2.2.1.2 În cazul în care dispozitivul de z�vorâre este prev�zut cu un dispozitiv de control mecanic al închiderii, acest dispozitiv trebuie supus unei încerc�ri de durat� de 100.000 de cicluri (±1%). Antrenarea dispozitivului trebuie s� fie uniform�, f�r� úocuri, cu un ritm de 60 de cicluri pe minut (±10%). F.1.2.2.2 Încercare static� În cazul dispozitivului de z�vorâre destinat uúilor batante, încercarea trebuie efectuat� prin aplicarea unei for e statice care creúte progresiv pân� la valoarea de 3000 N în timp de 300 secunde. Aceast� for � trebuie aplicat� în sensul de deschidere a uúii úi într-o pozi ie corespunz�toare, pe cât posibil cea care poate fi exercitat� de un utilizator în momentul în care încearc� s� deschid� uúa. For a de aplicare trebuie s� fie de 1000 N, dac� dispozitivul de z�vorâre este prev�zut pentru uúile culisante.







SR EN 81-1+A3:2010

115

F.1.2.2.3 Încercare dinamic� Dispozitivul de z�vorâre, în pozi ia z�vorât, trebuie supus unei încerc�ri la úoc în sensul de deschidere a uúii. ùocul trebuie s� corespund� impactului unei mase rigide de 4 kg, care cade liber de la în�l imea de 0,5 m. F.1.2.3 Criteriile pentru încerc�rile mecanice Dup� încercarea de anduran � (F.1.2.2.1), încercarea static� (F.1.2.2.2) úi încercarea dinamic� (F.1.2.2.3), nu trebuie s� existe uzuri, deform�ri sau fisuri care ar afecta securitatea. F.1.2.4 Încerc�ri electrice F.1.2.4.1 Încercarea de anduran � a contactelor. Aceast� încercare este inclus� în încercarea de anduran � prev�zut� la F.1.2.2.1.1. F.1.2.4.2 Încercarea capacit� ii de rupere a circuitului Aceast� încercare se efectueaz� dup� cea de anduran �. Aceasta trebuie s� demonstreze posibilitatea de a întrerupe un circuit la sarcina nominal�. Aceast� încercare trebuie efectuat� conform procedurii din EN 60947-4-1 úi EN 60947-5-1, tensiunile úi intensit� ile nominale care servesc ca baz� încerc�rilor trebuie s� fie cele indicate de produc�torul dispozitivului. Dac� nu se specific� altceva, valorile nominale trebuie s� fie urm�toarele : a) curent alternativ: 230 V, 2 A. b) curent continuu: 200 V, 2 A. Dac� nu exist� o indica ie contrar�, capacitatea la rupere trebuie analizat� atât pentru curentul alternativ cât úi pentru curentul continuu. Încerc�rile trebuie realizate cu dispozitivul de z�vorâre în pozi ie de lucru. Dac� sunt posibile mai multe pozi ii, încercarea se face în pozi ia cea mai defavorabil�. Eúantionul de încercare trebuie prev�zut cu capacele úi leg�turile electrice folosite în func ionare normal�. F.1.2.4.2.1 Dispozitivele de z�vorâre pentru curent alternativ trebuie s� deschid� úi s� închid� de 50 de ori la vitez� normal� úi la intervale de 5–10 secunde un circuit electric sub o tensiune egala cu 110% din tensiunea nominal�. Contactul trebuie s� r�mân� închis cel pu in 0,5 s. Circuitul trebuie s� aib� în serie o bobin� úi o rezisten �. Factorul s�u de putere trebuie s� fie de 0,7±0,05 úi intensitatea curentului de încercare trebuie s� fie de 11 ori valoarea intensit� ii nominale indicate de produc�tor. F.1.2.4.2.2 Dispozitivele de z�vorâre pentru curent continuu trebuie s� deschid� úi s� închid� de 20 de ori, la vitez� normal� úi la intervale de 5–10 secunde un circuit electric având tensiunea de 110 % din tensiunea nominal�. Contactul trebuie s� r�mân� închis cel pu in 0,5 s. Circuitul trebuie s� cuprind� o bobin� úi o rezisten � în serie, astfel încât curentul s� ating� 95% din valoarea curentului de încercare în regim stabilizat în 300 ms. Intensitatea curentului de încercare trebuie s� fie 110 % din intensitatea nominal� indicat� de produc�torul dispozitivului. F.1.2.4.2.3 Încerc�rile sunt considerate satisf�c�toare dac� nu se produc amorsaje, arc electric úi dac� nu sunt deterior�ri care afecteaz� securitatea.







SR EN 81-1+A3:2010

116

F.1.2.4.3 Încercarea de rezisten � la curen i de scurgere pe suprafa � Aceast� încercare trebuie efectuat� conform procedurii din CENELEC HD 214-S2 (CEI 112). Electrozii trebuie racorda i la o surs� de curent care produce o tensiune alternativ� sinusoidal� de 175 V, 50 Hz. F.1.2.4.4 Examinarea distan elor de izolare pe suprafa � úi a distan elor de izolare în aer Distan ele de izolare pe suprafa � úi distan ele de izolare în aer trebuie s� fie conform 14.1.2.2.3. F.1.2.4.5 Examinarea cerin elor corespunz�toare contactelor de securitate úi al accesibilit� ii acestora (14.1.2.2) Aceast� examinare trebuie efectuat� inând seama de pozi ia de montaj úi de amplasarea dispozitivului de închidere, func ie de caz. F.1.3 Încerc�ri speciale la anumite tipuri de dispozitive de z�vorâre F.1.3.1 Dispozitive de z�vorâre pentru uúile culisante orizontal sau vertical cu mai multe panouri Dispozitivele care fac leg�tura mecanic� direct� între panouri conform 7.7.6.1 sau leg�tura mecanic� indirect� conform 7.7.6.2 sunt considerate ca f�când parte din dispozitivul de z�vorâre. Aceste dispozitive trebuie supuse încerc�rilor men ionate la F.1.2, conform unei proceduri rezonabile. Frecven a ciclurilor pe minut în timpul încerc�rilor de anduran � trebuie adaptat� la dimensiunile de execu ie. F.1.3.2 Dispozitiv de închidere cu clap� pentru uúa batant� F.1.3.2.1 Dac� acest dispozitiv este prev�zut cu un dispozitiv electric de securitate destinat pentru controlul eventualelor deform�ri a clapei úi dac�, dup� proba static� prev�zut� la F.1.2.2.2 exist� îndoieli asupra rezisten ei dispozitivului, trebuie m�rit� progresiv sarcina pân� când dispozitivul de securitate începe s� se deschid�. Nici un element al dispozitivului de z�vorâre sau ale uúii de palier nu trebuie s� fie deteriorat sau deformat de sarcina aplicat�. F.1.3.2.2 Dac�, dup� proba static�, din punct de vedere dimensional úi constructiv nu sunt îndoieli referitoare la rezisten �, nu mai este necesar� încercarea de anduran � a clapei. F.1.4 Certificatul încerc�rii de tip F.1.4.1 Certificatul încerc�rii trebuie emis în trei exemplare, dou� pentru beneficiar úi unul pentru laborator. F.1.4.2 Certificatul încerc�rii trebuie s� men ioneze : a) informa iile conform F.0.2; b) tipul úi utilizarea dispozitivului de z�vorâre; c) tipul de curent (alternativ sau continuu) , precum úi valorile tensiunii úi ale intensit� ii nominale; d) în cazul dispozitivului de z�vorâre cu clapet�: for a necesar� pentru ac ionarea dispozitivului

electric de securitate care controleaz� deformarea elastic� a clapetei. F.2 F�r� cerin e F.3 Parac�z�toare F.3.1 Condi ii generale Cererea trebuie s� men ioneze domeniul de aplicare prev�zut, de exemplu:







SR EN 81-1+A3:2010

117

� masele totale minime úi maxime; � viteza nominal� maxim� úi viteza de declanúare maxim� a limitatorului de vitez�. Între altele, trebuie prezentate informa ii detaliate despre materialele folosite, tipul de glisier� úi starea suprafe ei acesteia (laminat�, frezat�, rectificat�). La cerere trebuie anexat : a) desenele detaliate úi de ansamblu con inând indica iile privind execu ia, func ionarea, materialele

folosite, dimensiunile úi toleran ele elementelor componente; b) în cazul parac�z�toarelor cu prindere amortizat� se d� în plus diagrama de sarcin� a elementelor

care formeaz� resortul. F.3.2 Parac�z�tor cu prindere instantanee F.3.2.1 Eúantionul de încercat La dispozi ia laboratorului trebuie puse dou� parac�z�toare cu pene sau role úi dou� lungimi de glisier�. Amplasarea úi detaliile de montaj al eúantioanelor trebuie stabilite de laborator în func ie de echipamentul folosit. Dac� aceleaúi parac�z�toare pot fi folosite cu diferite tipuri de glisiere, nu este necesar� o nou� încercare, dac� grosimea glisierelor, l� imea de prindere necesar� pentru parac�z�toare úi starea suprafe elor (laminat�, frezat�, rectificat�) sunt aceleaúi. F.3.2.2 Încercarea F.3.2.2.1 Metoda de încercare Încercarea se face cu ajutorul unei prese sau a unui dispozitiv similar, care se deplaseaz� cu o vitez� uniform�. Se m�soar� : a) distan a parcurs� în func ie de efort; b) deformarea corpului parac�z�torului în func ie fie de efort, fie de distan a parcurs�. F.3.2.2.2 Procedura de încercare Glisiera trebuie deplasat� traversând parac�z�torul. Se traseaz� repere pe corpurile parac�z�toarelor pentru a putea m�sura deform�rile lor. Se înregistreaz� distan a parcurs� în func ie de efort. Dup� încercare : a) se compar� duritatea corpului úi a organelor de prindere cu valorile ini iale comunicate de

solicitant. În cazuri speciale se pot efectua alte analize; b) în m�sura în care nu exist� o ruptur�, se verific� deform�rile úi modific�rile (de exemplu: fisuri,

deform�ri sau uzura organelor de prindere, aspectul suprafe ei de frecare); c) se fotografiaz� eventual corpul, organele de prindere úi glisiera, pentru a pune în eviden �

deform�rile sau fisurile.







SR EN 81-1+A3:2010

118

F.3.2.3 Documente F.3.2.3.1 Trebuie stabilite dou� diagrame dup� cum urmeaz�: a) prima care reprezint� distan a parcurs� func ie de efort; b) cealalt� care reprezint� deformarea corpului; aceasta trebuind realizat� astfel încât s� poat� fi

coroborat� cu precedenta. F.3.2.3.2 Capacitatea parac�z�toarelor se stabileúte prin integrarea suprafe ei diagramei distan �-for �. Suprafa a diagramei de luat în considera ie trebuie s� fie : a) suprafa a total�, dac� nu exist� o deformare permanent�; b) dac� exista o deformare permanenta sau o ruptur� :

1) suprafa a limitat� de valoarea sa în momentul când limita de elasticitate a fost atins�, sau

2) suprafa a limitat� de valoarea corespunz�toare for ei maxime. F.3.2.4 Determinarea masei admisibile totale F.3.2.4.1 Energia absorbit� de parac�z�tor Se adopt� o în�l ime de c�dere liber� calculat� la viteza maxim� de declanúare a limitatorului de vitez� prev�zut� la 9.9.1. În�l imea de c�dere liber�, în metri, este de:

03,010,02 n

21 ��

g

h

}

unde: v1 = viteza de declanúare a limitatorului de vitez�, în metri pe secund�; gn = valoarea standardizat� a accelera iei gravita ionale, în metri pe secund� la p�trat; 0,10 m = corespunde spa iului parcurs în timpul de r�spuns; 0,03 m = spa iul corespunz�tor jocului de angajare a organelor de fixare. Energia total� care poate fi absorbit� de parac�z�tor este: hgQPK n �� 1)(2

de unde:

hg

KQP

n �� 2)( 1

unde: ( P + Q )1 = masa admisibil�, în kg ; P = masa cabinei goale úi ale componentelor pe care aceasta le sus ine, adic� o parte a cablului flexibil, cablurile sau lan urile de echilibrare (dac� exist�) etc., în kg; Q = sarcina nominal�, în kg;

K, K1, K2 = energia absorbit� de corpul parac�z�torului în Jouli, (calculat� dup� diagram�).







SR EN 81-1+A3:2010

119

F.3.2.4.2 Masa admisibil� a) dac� limita de elasticitate nu a fost dep�úit� :

K este calculat prin integrarea suprafe ei definite la F.3.2.3.2.a);

se adopt� 2 ca fiind coeficient de securitate. Masa total� admisibil� în kg este:

� �hg

KQP

n � � 1

b) dac� limita de elasticitate este dep�úit�:

Se efectueaz� dou� calcule úi se ia în considerare cel ce este mai favorabil pentru solicitant.

1) K1 este calculat prin integrarea suprafe ei definite la F.3.2.3.2.b) 1);

se adopt� 2 ca fiind coeficient de securitate úi rezult� c� masa admisibil� în kg este :

� �hg

KQP

n � � 1

1

2) se calculeaz� K2 prin integrarea suprafe ei definit� la F.3.2.3.2.b) 2); se adopt� 3,5 ca fiind coeficient de securitate úi rezult� c� masa admisibil� în kg este :

� �hg

KQP

n ��

5,3

2 21

F.3.2.5 Verificarea deform�rii corpului úi a glisierei Dac� o deformare foarte mare a organului de prindere în corpul parac�z�torului sau al glisierei risc� s� fac� dificil� deblocarea parac�z�torului, masa admisibil� trebuie redus�. F.3.3 Parac�z�torul cu frânare progresiv� F.3.3.1 Declara ia úi eúantionul de încercare F.3.3.1.1 Solicitantul trebuie s� declare pentru ce mas� (în kilograme) úi pentru ce vitez� de declanúare în metri pe secund� a limitatorului de vitez�, trebuie f�cut� încercarea. Dac� parac�z�torul trebuie certificat pentru mase diferite, acestea trebuie precizate úi trebuie indicat dac� reglajul se face în trepte sau continuu. NOT� - Solicitantul trebuie s� aleag� masa suspendat� în kg, împ�r ind efortul de frânare pe care îl sconteaz� în newtoni la 16, aceasta pentru a ob ine o decelera ie medie de 0,6 gn. F.3.3.1.2 Trebuie pus la dispozi ia laboratorului un ansamblu de parac�z�tor complet montat pe o travers�, la dimensiunile stabilite de laborator împreun� cu un num�r de organe de frânare necesar pentru toate încerc�rile. Trebuie anexat num�rul de seturi de organe de frânare necesar pentru totalitatea încerc�rilor. Trebuie furnizat� lungimea stabilit� de laborator a glisierei utilizate. F.3.3.2 Încercarea F.3.3.2.1 Metoda de încercare Încercarea trebuie efectuat� prin c�dere liber�. M�sur�rile se fac direct sau indirect : a) în�l imea total� de c�dere; b) distan a de frânare pe glisiere; c) distan a de patinare a cablului limitatorului de vitez� sau a dispozitivului folosit în locul s�u;







SR EN 81-1+A3:2010

120

d) cursa total� a elementelor care formeaz� resortul. M�sur�torile a) úi b) trebuie f�cute func ie de timp. Se determin� elementele urm�toare: 1) efortul de frânare mediu;

2) efortul de frânare instantanee cel mai mare;

3) efortul de frânare instantanee cel mai mic.

F.3.3.2.2 Procedura de încercare F.3.3.2.2.1 Parac�z�tor certificat pentru o singur� mas� total� Laboratorul trebuie s� efectueze patru încerc�ri cu masa (P + Q)1. Se aúteapt� între încerc�ri ca seturile de frânare s� revin� la temperatura lor normal�. În timpul încerc�rilor se pot folosi mai multe seturi de sabo i de frânare. Totuúi, un set de pene trebuie s� permit� efectuarea a:

a) trei încerc�ri, dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 4 m/s;

b) dou� încerc�ri, dac� viteza nominal� dep�úeúte 4 m/s. În�l imea de c�dere liber� trebuie calculat� astfel încât s� corespund� vitezei maxime de declanúare a limitatorului de vitez� pentru care parac�z�torul poate fi folosit. Ac ionarea parac�z�toarelor trebuie f�cut� cu ajutorul unor mijloace care s� permit� stabilirea precis� a vitezei de prindere. NOT� - De exemplu, se poate folosi un cablu a c�rui sl�bire a fost judicios calculat�, fixat la un manúon, care poate culisa prin fric iune pe un cablu neted fix. Efortul de frecare trebuie s� fie acelaúi cu efortul aplicat pe cablul de comand� de c�tre limitatorul asociat acestui parac�z�tor. F.3.3.2.2.2 Parac�z�tor certificat pentru diferite mase Reglare în trepte sau reglare continu�. Trebuie efectuate dou� serii de încerc�ri:

a) o serie pentru valoarea maxim� cerut�, úi

b) o serie pentru valoarea minim�. Solicitantul trebuie s� furnizeze o formul� sau diagram�, care s� prezinte varia ia efortului de frânare în func ie de un parametru determinat. Laboratorul trebuie s� poat� verifica prin mijloace adecvate (în caz c� nu exist� altele mai bune, printr-o a treia serie de încerc�ri pentru un punct intermediar) valabilitatea formulei propuse. F.3.3.2.3 Determinarea efortului de frânare a parac�z�torului F.3.3.2.3.1 Parac�z�tor certificat pentru o singur� mas� Efortul de frânare de care este capabil parac�z�torul pentru reglajul dat úi tipul de glisier� folosit este egal cu media eforturilor de frânare medii notate în decursul încerc�rilor. Fiecare încercare trebuie f�cut� pe o sec iune de glisier� nefolosit�. Se controleaz� dac� valorile medii determinate în timpul încerc�rilor sunt cuprinse intr-o gam� de ± 25 % în raport cu valoarea efortului de frânare definit mai sus.







SR EN 81-1+A3:2010

121

NOT� - Încerc�rile au ar�tat c� se poate diminua considerabil coeficientul de frecare dac� se fac mai multe încerc�ri succesive în aceeaúi zon� a glisierei prelucrate mecanic. Aceasta se datoreaz� modific�rii st�rii suprafe ei în timpul frân�rilor succesive.

Se admite, c� într-o instala ie, o prindere a parac�z�toarelor neprovocat� are toate úansele s� fie f�cut� într-o zon� nefolosit�.

Dac�, din întâmplare, aceasta nu se produce aúa, se poate admite c� efortul de frânare este mai mic pân� când va întâlni o suprafa � nefolosit�, deci o alunecare mai mare decât cea normal�.

Acesta este un motiv în plus pentru a nu admite reglaje care s� conduc� la o decelera ie prea mic� la început. F.3.3.2.3.2 Parac�z�tor certificat pentru diferite mase Reglare în trepte sau reglare continua Efortul de frânare de care sunt capabile parac�z�toarele trebuie calculat conform cu punctul F.3.3.2.3.1 pentru valorile maxime úi minime solicitate. F.3.3.2.4 Verificarea dup� încerc�ri a) trebuie comparate duritatea corpului úi a organelor de prindere cu valorile ini iale comunicate de

solicitant. În cazuri speciale se pot efectua úi alte analize; b) trebuie verificate deform�rile úi modific�rile (de exemplu: fisuri, deform�ri sau uzuri ale organelor

de prindere, aspectul suprafe elor de frecare); c) se fotografiaz� eventual ansamblul parac�z�torului, organele de prindere úi glisierele pentru a

scoate în eviden � deform�rile sau fisurile. F.3.3.3 Calculul masei totale admisibile F.3.3.3.1 Parac�z�toare certificate pentru o singur� mas� Masa admisibil� trebuie calculat� dup� urm�toarea formul�: unde: (P + Q)1, = masa admisibil�. în kilograme; P = masa cabinei goale úi a componentelor pe care aceasta le sus ine,

adic� o parte a cablului flexibil, cablurile sau lan urile de echilibrare (dac� exist�) etc., în kilograme;

Q = sarcina nominal�, în kg;

For a de frânare = for a în newtoni determinat� conform F.3.3.2.3. F.3.3.3.2 Parac�z�toare certificate pentru diferite mase F.3.3.3.2.1 Reglare în trepte Masa admisibil� trebuie calculat� pentru fiecare reglaj conform F.3.3.3.1.

16

frânaredeForta � 1)(xw







SR EN 81-1+A3:2010

122

F.3.3.3.2.2 Reglare continu� Masa admisibil� trebuie calculat� conform F.3.3.3.1 pentru valorile maxime úi minime solicitate folosind formula propus� pentru reglajele intermediare. F.3.3.4 Eventuale modific�ri ale reglajelor Dac� în timpul încerc�rilor valorile g�site se abat cu mai mult de 20% de cele aúteptate de solicitant, se pot efectua alte încerc�ri cu acordul acestuia, dup� eventuala modificare a reglajelor. NOT� - Dac� for a de frânare este net superioar� celulei permise de solicitant, masa total� folosit� în timpul încerc�rilor trebuie s� fie net mai mic� decât cea rezultat� din calculul conform F.3.3.3.1 úi în consecin �, încercarea nu permite s� se ajung� la concluzia c� parac�z�torul este apt s� disipeze energia solicitat� de masa rezultat� din calcule. F.3.4 Comentarii a)

1) Când se aplic� la un ascensor dat, masa declarat� de montator nu poate dep�úi masa

admis� pentru parac�z�torul considerat (dac� se refer� la un parac�z�tor cu prindere instantanee cu efect amortizat ) úi reglajul considerat;

2) În cazul parac�z�toarelor cu prindere amortizat� masa declarat� poate diferi de masa

admisibil� definit� la F.3.3.3 cu ± 7,5 %. În aceste condi ii se admite c� cerin ele de la 9.8.4 sunt respectate pentru montare, în pofida toleran elor pentru grosimea glisierelor, starea suprafe elor, etc.

b) pentru a aprecia conformitatea pieselor sudate, se fac referiri la standardele în materie; c) trebuie verificat dac� cursa posibil� a organelor de prindere este suficient� în condi iile cele mai

defavorabile (cumularea toleran elor din execu ie); d) organele de prindere trebuie protejate corespunz�tor, pentru a fi siguri de prezen a lor în momentul

func ion�rii; e) în cazul parac�z�toarelor cu prindere amortizat� trebuie verificat dac� cursa elementelor care

formeaz� resortul este suficient�. F.3.5 Certificatul încerc�rii de tip F.3.5.1 Certificatul emis în trei exemplare, dou� pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.3.5.2 Certificatul trebuie s� indice elementele urm�toare: a) informa iile conform F.0.2; b) tipul úi destina ia parac�z�torului;

c) limitele maselor admisibile (a se vedea F.3.4.a )); d) viteza de declanúare a limitatorului de vitez�;

e) tipul de glisier�; f) grosimea admisibil� a lamei glisierei;

g) l� imea minim� a suprafe elor de prindere; în plus, pentru parac�z�toarele cu prindere amortizat� trebuie indicat :

h) starea suprafe ei glisierelor (laminat�, frezat�, rectificat�);







SR EN 81-1+A3:2010

123

i) starea ungerii glisierelor. Dac� sunt unse, categoria úi caracteristicile lubrifiantului.

F.4 Limitatoare de vitez� F.4.1 Condi ii generale Solicitantul trebuie s� precizeze pentru laborator urm�toarele informa ii: a) tipul (sau tipurile) de parac�z�tor (parac�z�toare) care este (sunt) ac ionat (ac ionate) de limitator; b) vitezele nominale maxime úi minime ale ascensoarelor pentru care poate fi folosit limitatorul; c) efortul prev�zut, pe care îl provoac� în cablu, limitatorul de vitez� în momentul declanú�rii sale. La cerere trebuie anexate desenele de detalii úi de ansamblu, care s� con in� indica iile privind construc ia, func ionarea, materialele folosite, cotele úi toleran ele elementelor constructive. F.4.2 Verificarea caracteristicilor limitatorului de vitez� F.4.2.1 Eúantionul de încercare La dispozi ia laboratorului trebuie pus: : a) un limitator de vitez�; b) un cablu de tipul celui folosit pentru limitatorul de vitez� úi în starea normal� în care acesta se

foloseúte, lungimea necesar� fiind stabilit� de laborator; c) un ansamblu roat� de întindere de tipul utilizat pentru limitatorul de vitez�. F.4.2.2 Încercare F.4.2.2.1 Metoda de încercare Trebuie controlate urm�toarele elemente: a) viteza de declanúare; b) func ionarea dispozitivului electric de securitate prev�zut la 9.9.11.1, care comand� oprirea

maúinii, dac� este montat pe limitatorul de vitez�; c) func ionarea dispozitivului electric de securitate prev�zut la 9.9.11.2, care împiedic� orice

deplasare a ascensorului, dac� limitatorul de vitez� este blocat; d) efortul provocat în cablu de limitatorul de vitez� în momentul declanú�rii sale. F.4.2.2.2 Procedura de încercare Trebuie efectuate cel pu in 20 de încerc�ri în domeniul vitezelor de declanúare, care corespunde cu vitezele nominale ale ascensoarelor, indicate la F.4.1.b). NOTA 1 - Încerc�rile pot fi efectuate de laborator în atelierele produc�torului. NOTA 2 - Majoritatea încerc�rilor trebuie efectuate la valorile extreme ale domeniului. NOTA 3 - Accelera ia pentru atingerea vitezei de declanúare a limitatorului de vitez� trebuie s� fie cât mai mic� posibil în scopul elimin�rii efectelor iner iei. F.4.2.2.3 Interpretarea rezultatelor încerc�rilor F.4.2.2.3.1 În cursul celor 20 de încerc�ri, viteza de declanúare trebuie s� r�mân� în limitele prev�zute la 9.9.1.







SR EN 81-1+A3:2010

124

NOT� - Dac� limitele prev�zute sunt dep�úite, se poate face un reglaj de c�tre produc�torul elementului constructiv úi trebuie efectuate alte 20 de noi încerc�ri. F.4.2.2.3.2 În timpul celor 20 de încerc�ri anclanúarea dispozitivelor al c�ror control este prev�zut la F.4.2.2.1.b) úi c) de mai sus trebuie f�cut� în limitele prev�zute la 9.9.11.1 úi 9.9.11.2. F.4.2.2.3.3 Efortul provocat în cablu de c�tre limitatorul de vitez� în momentul declanú�rii sale trebuie s� fie de cel pu in 300 N sau orice alt� valoare mai mare indicat� de solicitant. NOTA 1 - În afara excep iei solicitate de produc�torul elementului constructiv úi care trebuie s� figureze în procesul verbal, arcul de înf�úurare trebuie s� fie de 1800. NOTA 2 - În cazul dispozitivului care ac ioneaz� prin blocarea cablului trebuie verificat� lipsa deform�rii permanente a cablului. F.4.3 Certificatul încerc�rii de tip F.4.3.1 Certificatul trebuie emis în trei exemplare, dou� pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.4.3.2 Certificatul trebuie s� indice : a) informa iile conform F.0.2; b) tipul úi destina ia limitatorului de vitez�; c) vitezele nominale maxime úi minime ale ascensorului pentru care poate fi folosit limitatorul de

vitez�; d) diametrul cablului de utilizare úi compozi ia sa; e) în cazul limitatorului de vitez� cu roat� de aderen �, for a minim� de întindere; f) efortul care poate fi provocat în cablu de c�tre limitatorul de vitez� în momentul declanú�rii sale. F.5 Tampoane F.5.1 Condi ii generale Solicitantul trebuie s� men ioneze domeniul de lucru prev�zut, adic� viteza maxim� la úoc, masele minim� úi maxim� ). La cerere se anexeaz� : a) desenele de detaliu úi de ansamblu cuprinzând indica iile privind execu ia, func ionarea,

materialele folosite, cotele úi toleran ele elementelor componente. În cazul tampoanelor hidraulice trebuie indicat� în special graduarea (orificiile pentru trecerea

lichidului) în func ie de cursa tamponului; b) specifica iile lichidului folosit. F.5.2 Eúantionul pentru încercare Trebuie pus la dispozi ia laboratorului urm�toarele elemente: a) un tampon; b) lichidul necesar, livrat separat, în cazul tamponului hidraulic.







SR EN 81-1+A3:2010

125

F.5.3 Încercarea F.5.3.1 Tampoane cu acumulare de energie úi cu amortizarea miúc�rii de revenire F.5.3.1.1 Procedura de încercare F.5.3.1.1.1 Cu ajutorul greut� ilor aúezate pe tampon se determin�, de exemplu, masa necesar� pentru comprimarea complet� a resortului. Tamponul nu se poate folosi decât :

a) pentru viteze nominale: 135,0

FV Ld (a se vedea 10.4.1.1.1), dar v d 1,6 m/s (a se vedea 10.3.4)

unde FL = s�geata total� a resortului, în metri; b) pentru masele cuprinse între :

1) maximum Cr/2,5

2) minimum Cr/4,

unde Cr = este masa necesar� în kg pentru comprimarea complet� a resortului. F.5.3.1.1.2 Tamponul trebuie încercat cu ajutorul greut� ilor corespunz�toare maselor maxim� úi minim� care cad liber de la o în�l ime aflat� deasupra tamponului destins, de 0,5 u FL=0,067 u v2. Viteza este înregistrat� începând cu momentul impactului pe tampon úi pe toata durata încerc�rii. În nici un moment viteza la ridicare a greut� ilor (în timpul revenirii) nu trebuie s� dep�úeasc� 1 m/s. F.5.3.1.2 Echipament folosit Echipamentul trebuie s� îndeplineasc� condi iile urm�toare: F.5.3.1.2.1 Greut� ile care cad liber Greut� ile trebuie s� corespund�, cu toleran ele men ionate la F.0.1.6, maselor minim� úi maxim�. Acestea trebuie ghidate pe vertical� cu minimum de frecare posibil�. F.5.3.1.2.2 Aparat înregistrator Aparatul înregistrator trebuie s� permit� eviden ierea fenomenelor care au loc într-un interval de timp de 0,01 secunde, conform F.0.1.6. F.5.3.1.2.3 M�surarea vitezei Viteza trebuie înregistrata cu toleran a men ionat� la F.0.1.6. F.5.3.1.3 Temperatura mediului înconjur�tor Temperatura mediului înconjur�tor trebuie s� fie între +15 0C úi + 25 0C. F.5.3.1.4 Montarea tamponului Tamponul trebuie montat în aceleaúi condi ii ca úi la func ionarea normal�.







SR EN 81-1+A3:2010

126

F.5.3.1.5 Verificarea st�rii tamponului dup� încercare Dup� dou� încerc�ri cu masa maxim�, nici o parte a tamponului nu trebuie s� prezinte deform�ri permanente sau deterior�ri astfel încât starea sa s� garanteze func ionarea normal�. F.5.3.2 Tampoane cu disipare de energie F.5.3.2.1 Procedura de încercare Tamponul trebuie încercat cu ajutorul greut� ilor care corespund maselor minim� úi maxim�, care cad liber pentru a atinge în momentul úocului viteza maxim� prev�zut�. Viteza este înregistrat� cel pu in începând cu momentul impactului greut� ilor. Accelera ia úi decelera ia trebuie determinat� func ie de timp pe toat� perioada de deplasare a greut� ilor. NOT� - Procedura se refera la tampoanele hidraulice, pentru alte tipuri procedându-se prin analogie. F.5.3.2.2 Echipamentul folosit Echipamentul trebuie s� îndeplineasc� condi iile urm�toare : F.5.3.2.2.1 Greut� ile care cad liber

Greut� ile trebuie s� corespund� cu toleran ele men ionate F.0.1.6. maselor minim� úi maxim�. Acestea trebuie ghidate pe vertical� cu minimum de frecare posibil�. F.5.3.2.2.2 Aparat înregistrator

Aparatul înregistrator trebuie s� permit� eviden ierea fenomenelor care au loc într-un interval conform F.0.1.6.

Lan ul de m�sur�, care cuprinde aparatul înregistrator pentru m�surarea valorilor în func ie de timp, trebuie conceput astfel încât frecven a sa proprie s� fie de cel pu in 1000 Hz. F.5.3.2.2.3 M�surarea vitezei

Viteza trebuie înregistrat� începând cu momentul impactului greut� ilor cu tamponul sau pe toat� în�l imea parcurs� de greut� i, cu toleran a men ionat� la F.0.1.6. F.5.3.2.2.4 M�surarea decelera iei

Dispozitivul de m�surare (dac� exista) (a se vedea F.5.3.2.1) trebuie aúezat cât mai aproape posibil de axa tamponului úi trebuie s� permit� m�surarea cu toleran a men ionat� la F.0.1.6. F.5.3.2.2.5 M�surarea timpului

Impulsurile de timp cu o durata de 0,01 s trebuie înregistrate úi m�surate cu toleran a men ionat� la F.0.1.6. F.5.3.2.3 Temperatura mediului înconjur�tor

Temperatura mediului înconjur�tor trebuie s� fie între + 15 0C úi + 25 0C. Temperatura lichidului trebuie m�surat� cu toleran a men ionat� la F.0.1.6. F.5.3.2.4 Montarea tamponului

Tamponul trebuie montat în aceleaúi condi ii ca úi la func ionarea normal�. F.5.3.2.5 Umplerea tamponului

Tamponul trebuie umplut pân� la reperul indicat în instruc iunile prezentate de produc�torul elementului constructiv.







SR EN 81-1+A3:2010

127

F.5.3.2.6 Verific�ri F.5.3.2.6.1 Verificarea decelera iei

În�l imea de c�dere a greut� ilor se alege astfel încât viteza în momentul úocului s� corespund� cu viteza maxim� de úoc prev�zut� în comand�.

Decelera ia trebuie s� fie conform cerin elor de la 10.4.3.3.

O prim� încercare se face cu masa maxim� cu controlul decelera iei.

A doua încercare se face cu masa minim� úi controlul decelera iei. F.5.3.2.6.2 Verificarea revenirii tamponului în pozi ie destins� normal�

Dup� fiecare încercare, tamponul trebuie men inut timp de 5 min în pozi ia complet comprimat�. Ulterior tamponul se elibereaz� pentru a permite revenirea sa în pozi ie destins� normal�.

În cazul tamponului cu revenire cu ajutorul arcului sau gravita iei, pozi ia de revenire complet� trebuie atins� într-un interval maxim de 120 s.

Înainte de a proceda la un o nou� verificare a decelera iei trebuie s� se aútepte 30 min pentru a permite lichidului s� revin� în rezervor úi bulelor de aer s� fie eliminate. F.5.3.2.6.3 Verificarea pierderilor de lichid

Nivelul lichidului trebuie verificat dup� efectuarea a dou� încerc�ri de decelera ie prev�zute la F.5.3.2.6.1 úi, dup� o pauz� de 30 min, nivelul lichidului trebuie s� fie suficient pentru a asigura o func ionare normal� a tamponului. F.5.3.2.6.4 Verificarea st�rii tamponului dup� încerc�ri

Dup� cele dou� încerc�ri de decelera ie prev�zute la F.5.3.2.6.1, nici o parte a amortizorului nu trebuie s� prezinte deform�ri permanente sau deterior�ri, astfel încât starea sa trebuie s� garanteze o func ionare normal�. F.5.3.2.7 Procedura în cazul încerc�rilor nesatisf�c�toare

Dac� rezultatele încerc�rilor nu sunt satisf�c�toare cu masele minim� úi maxim� care figureaz� în cerere, laboratorul poate, de comun acord cu solicitantul, s� stabileasc� limitele acceptabile. F.5.3.3 Tampoane cu caracteristici neliniare F.5.3.3.1 Procedura de încercare

Tamponul trebuie încercat cu ajutorul maselor în c�dere liber� de la o în�l ime astfel m�surat� încât în momentul impactului s� ating� viteza maxim� cerut�, dar nu mai pu in de 0,8 m/s. Trebuie înregistrate distan a de c�dere, viteza, accelera ia úi decelera ia din momentul eliber�rii greut� ii pân� la oprirea complet�. F.5.3.3.1.2 Masele trebuie s� corespund� maselor maxime úi minime cerute. Acestea vor fi ghidate vertical cu o frecare minim�, dac� este posibil, astfel ca în momentul impactului s� se ating� cel pu in 0,9 gn. F.5.3.3.2 Echipament folosit

Echipamentul trebuie s� corespund� F.5.3.2.2.2, F.5.3.2.2.3 úi F.5.3.2.2.4. F.5.3.3.3 Temperatura mediului înconjur�tor Aceasta trebuie s� fie cuprins� între +15 0C úi + 25 0C. F.5.3.3.4 Instalarea tamponului

Tamponul trebuie amplasat úi fixat în acelaúi mod ca úi în pozi ia de lucru.







SR EN 81-1+A3:2010

128

F.5.3.3.5 Num�rul de încerc�ri

Trebuie efectuate trei încerc�ri cu :

a) masa maxim�;

b) masa minim� cerut�.

Timpul de aúteptare între dou� încerc�ri consecutive trebuie s� fie între 5 min úi 30 min.

În timpul celor trei încerc�ri cu masa maxim�, valoarea de referin � a for ei amortizorului la úoc, trebuie s� fie 50% din în�l imea real� a tamponului indicat� de solicitant úi nu trebuie s� varieze cu mai mult de 5% . La încerc�rile cu masa minim� trebuie p�strat acelaúi procentaj prin analogie. F.5.3.3.6 Verific�ri F.5.3.3.6.1 Verificarea decelera iei

Decelera ia “a” trebuie s� r�spund� urm�toarelor cerin e : a) decelera ia medie în cazul c�derii libere cu sarcina nominal� în cabin�, cu o vitez� de 115% din

viteza nominal�, nu trebuie s� dep�úeasc� 1 gn. Decelera ia medie trebuie evaluat� luându-se în considera ie timpul dintre primele dou� minime absolute ale decelera iei ( a se vedea figura F.1);

b) vârfurile decelera iei mai mari de 2,5 gn nu trebuie s� dureze mai mult de 0,04 s.

to = momentul lovirii tamponului (prima minim� absolut�) t1 = a doua minim� absolut�.

Figura F 1 - Graficul decelera iei

F.5.3.3.6.2 Verificarea st�rii tamponului dup� încerc�ri Dup� încerc�rile cu masa maxim� nici o component� a tamponului nu trebuie s� prezinte deform�ri permanente sau s� aib� deterior�ri care s� nu permit� garantarea unei func ion�ri normale. F.5.3.3.7 Procedura în cazul încerc�rilor care nu satisfac cerin ele Când rezultatele încerc�rilor nu sunt satisf�c�toare, cu masele minime úi maxime indicate în cerere, laboratorul poate, de comun acord cu solicitantul, s� stabileasc� limite acceptabile. F.5.4 Certificatul încerc�rii de tip F.5.4.1 Certificatul trebuie emis în trei exemplare, dou� pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.5.4.2 Certificatul trebuie s� cuprind�:







SR EN 81-1+A3:2010

129

a) informa iile prev�zute la F.0.2;

b) tipul úi destina ia tamponului;

c) viteza maxim� de úoc;

d) masa maxim�;

e) masa minim�;

f) specificarea lichidului în cazul tampoanelor hidraulice;

g) condi iile de mediu (temperatur�, umiditate, poluare etc.) în cazul tampoanelor cu caracteristici neliniare.

F.6 ! Circuite de securitate care con in componente electronice úi/sau sisteme electronice programabile (PESSRAL)"

Pentru circuitele electrice de securitate care con in componente electronice sunt necesare încerc�ri de laborator din cauza imposibilit� ii de verificare la locul de func ionare de c�tre inspector. În cele ce urmeaz� se men ioneaz� pl�cile cu circuite imprimate. Dac� un circuit de securitate nu este asamblat în aceasta manier�, atunci trebuie admis un ansamblu echivalent. ! F.6.1.1 Circuite de securitate care con in componente electronice "

Solicitantul trebuie s� indice laboratorului: a) identificarea pl�cii cu circuitul imprimat; b) condi iile de lucru; c) lista componentelor utilizate; d) schema pl�cii cu circuite imprimate; e) schema leg�turilor úi a reperelor traseelor folosite la circuitele de securitate; f) descrierea func ion�rii; g) date electrice, inclusiv schema de cablaj, dac� este cazul, incluzând caracteristicile intr�rii úi ieúirii

pl�cii cu circuite. ! F.6.1.2 Circuite de securitate care au la baz� sisteme electronice programabile În completare la F.6.1.1 trebuie furnizate urm�toarele documente: a) documente úi descrieri având în vedere m�surile enumerate în tabelul 8; b) descriere general� a software utilizat (de exemplu reguli de programare, limbaj, compilator,

module); c) descrierea func iilor incluzând arhitectur� software úi interac iunile hardware/software; d) descrierea blocurilor, modulelor, datelor, variabilelor úi interfe elor; e) listarea software."







SR EN 81-1+A3:2010

130

F.6.2 Eúantioane de încercat Trebuie pus la dispozi ia laboratorului : a) o pl�cu � cu circuite imprimate; b) o pl�cu � pentru circuite imprimate goal� (f�r� componente). F.6.3 Încerc�ri F.6.3.1 Încerc�ri mecanice În timpul încerc�rii, obiectul încercat (circuitul imprimat) trebuie men inut în func iune. În timpul úi dup� încercare nu trebuie s� apar� în circuitul de securitate nici o func ionare periculoas� sau stare periculoas�. F.6.3.1.1 Vibra ii Elementele de transmitere ale circuitelor de securitate trebuie s� corespund� cerin elor din: a) EN 60068-2-6, Rezisten � la baleiaj : Tabelul C.2 : 20 de cicluri pe fiecare direc ie, la amplitudinea de 0,35 mm sau 5 gn úi la o frecven � cuprins� între 10 Hz úi 55 Hz, úi de asemenea din: b) EN 60068-2-27, Accelera ia úi durata impulsului : Tabelul 1: combina ia:

� un vârf al accelera iei de 294 m/s2 sau 30 gn;

� durata corespunz�toare impulsului de 11 ms, úi

� modificarea corespunz�toare a vitezei de 2,1 m/s pe o jum�tate de sinusoid�.

NOT� - Când sunt prev�zute dispozitive amortizoare pentru elementele transmi �toare, acestea trebuie considerate ca parte a elementelor transmi �toare. Dup� încerc�ri distan ele de izolare în aer úi de conturnare nu trebuie s� fie mai mici decât minimul acceptat. F.6.3.1.2 ùocuri ( EN 60068-2-29 ) Încerc�rile la úocuri sunt menite s� simuleze cazul c�derii circuitelor imprimate, care creeaz� riscul de rupere a componentelor ce ar duce la o situa ie periculoas�. Încerc�rile la úoc se împart în:

a) úocuri punctuale;

b) úocuri continue. Obiectul supus încerc�rilor trebuie s� corespund� cerin elor minime urm�toare : F.6.3.1.2.1 ùoc punctual

1) formele úocului: semisinusoidale;

2) amplitudinea decelera iei: 15 g;

3) durata úocului: 11 ms. F.6.3.1.2.2 ùoc continuu







SR EN 81-1+A3:2010

131

1) amplitudinea accelera iei: 10 g;

2) durata úocului: 16 ms;

3) a) num�rul de úocuri: 1000 ± 10;

b) frecven a úocurilor: 2/s. F.6.3.2 Încerc�rile de temperatur� (HD 323.2.14.S2) Temperatura mediului ambiant: de la 0 oC, la +65 0C (temperatura mediului este aceea a dispozitivului de securitate). Condi ii de încercare :

� pl�cu a circuitelor imprimate trebuie s� fie în pozi ia de func ionare;

� pl�cu a circuitelor imprimate trebuie alimentat� la tensiunea de func ionare pentru care este prev�zut�;

� dispozitivul de securitate trebuie s� func ioneze în timpul încerc�rii úi dup� încercare. Dac� circuitul imprimat are alte componente decât ale circuitelor de securitate, acestea trebuie de asemenea s� func ioneze în timpul încerc�rii (defectarea lor nu este luat� în considera ie);

� încerc�rile trebuie efectuate pentru o temperatur� cuprins� între temperatura minim� úi maxim� ( 0 0C úi + 65 0C . Acestea trebuie s� dureze patru ore sau mai pu in;

� dac� pl�cu a circuitelor imprimate este construit� s� func ioneze în limite de temperaturi mai ridicate, aceasta trebuie încercat� pentru aceste valori.

! F.6.3.3 Încerc�ri func ionale úi de securitate ale PESSRAL Suplimentar fa � de verific�rile m�surilor definite în tabelele la 6 pân� la 11 trebuie validate urm�toarele puncte: a) proiectul úi codarea software: examinarea tuturor instruc iunilor de programare utilizând astfel

de metode cum ar fi trecerea in revist� formal�, FAGAN, încercare de caz etc; b) examinarea software úi a hardware: verificarea tuturor m�surilor din tabelele 6 úi 7 úi a

m�surilor alese, de exemplu din tabelul P.1, utilizând de exemplu, teste de inser ie a defectului (având la baz� EN 61508-2 úi EN 61508-7)."

F.6.4 Certificatul încerc�rii de tip F.6.4.1 Certificatul se emite în trei exemplare, dou� pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.6.4.2 Certificatul trebuie s� indice :

a) informa iile specificate la F.0.2;

b) tipul úi utilizarea în circuite;

c) proiectarea pentru un nivel de poluare conform CEI 60664-1;

d) tensiunea de func ionare;

e) distan ele dintre circuitele de securitate úi restul circuitelor de comand� de pe pl�cu �. NOT� - Alte încerc�ri, ca de pild� încerc�rile de umiditate, úoc climatic etc., nu constituie subiectul încerc�rilor, datorita mediului normal în care func ioneaz� ascensorul.







SR EN 81-1+A3:2010

132

F.7 Dispozitiv de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei în urcare Aceast� specificare se aplic� dispozitivului de protec ie contra vitezei excesive a cabinei la urcare, care nu foloseúte parac�z�toare, limitatoare de vitez� sau alte dispozitive supuse verific�rilor conform F.3, F.4 úi F.6. F.7.1 Condi ii generale Solicitantul trebuie s� men ioneze domeniul de utilizare prev�zut: a) masele minim� úi maxim�; b) viteza nominal� maxim�; c) utilizarea în instala ii de cabluri de echilibrare. La solicitare trebuie anexate urm�toarele documente : a) desene detaliate úi de ansamblu indicând execu ia, materialele folosite, dimensiunile úi toleran ele

pentru componentele; b) acolo unde este necesar o diagram� de sarcin� a componentelor resortului; c) informa ii detaliate asupra materialelor folosite, tipul piesei pe care ac ioneaz� dispozitivul de

protec ie pentru limitarea vitezei la cabina în urcare úi starea suprafe ei sale (laminat, frezat, rectificat etc.).

F.7.2 Declara ia úi eúantionul de încercare F.7.2.1 Solicitantul trebuie s� declare pentru ce mase (în kilograme) úi viteze de declanúare (în metri pe secund�) trebuie efectuate încerc�rile. Dac� dispozitivul trebuie certificat pentru mase diferite, solicitantul trebuie s� le specifice úi în plus s� indice dac� reglarea este în trepte sau continu�. F.7.2.2 Trebuie pus la dispozi ia laboratorului: � un ansamblu complet, constituit din ambele elemente ale dispozitivul de frânare úi cel de control

al vitezei, sau � doar acel dispozitiv care nu a fost supus verific�rii conform F.3, F.4 sau F.6 care trebuie precizat

de solicitant úi pus la dispozi ia laboratorului. Trebuie ataúat úi num�rul de seturi de elemente de prindere necesare pentru toate încerc�rile. Trebuie furnizat, de asemenea laboratorului úi tipul de pies� pe care ac ioneaz� dispozitivul, cu dimensiunile specificate de c�tre laborator. F.7.3 Încerc�ri F.7.3.1 Metoda de încercare Metoda de încercare trebuie convenit� între solicitant úi laboratorul de încercare, în func ie de dispozitiv úi func ionarea sa pentru a atinge o func ionare real� a sistemului. Trebuie m�surate:

a) accelera ia úi viteza;

b) distan a de frânare;

c) decelera ia.

M�sur�rile trebuie înregistrate în func ie de timp.







SR EN 81-1+A3:2010

133

F.7.3.2 Procedura de încercare Trebuie efectuate cel pu in 20 de încerc�ri cu elementul de supraveghere a vitezei în domeniul de vitez� de declanúare corespunz�toare vitezei nominale a ascensorului indicat la F.7.1.b).

NOT� - Accelerarea masei pentru a atinge viteza de declanúare trebuie s� fie cât mai mic� cu putin �, pentru a elimina efectele iner iei. F.7.3.2.1 Încercarea pentru masa unic� Laboratorul trebuie s� efectueze patru încerc�ri cu masa sistemului reprezentând o cabin� goal�. Între fiecare încercare, elementele de frânare trebuie s� permit� revenirea la temperatura normal�. În timpul încerc�rilor pot fi folosite mai multe seturi identice de elemente de frânare. Totuúi, un set de elemente trebuie s� asigure:

a) trei încerc�ri, dac� viteza nominal� nu dep�úeúte 4m/s;

b) dou� încerc�ri, dac� viteza nominal� dep�úeúte 4m/s. Încercarea trebuie efectuat� la viteza maxim� de declanúare pentru care poate fi folosit dispozitivul. F.7.3.2.2 Încercarea pentru mase diferite Reglaj în trepte sau continuu. Trebuie efectuate o serie de încerc�ri pentru valoarea maxim� cerut� úi o alt� serie pentru valoarea minim�. Solicitantul trebuie s� pun� la dispozi ie o formul� sau o diagram�, indicând varia ia eforturilor de frânare ca o func ie a unui parametru dat. Laboratorul trebuie s� verifice prin mijloace adecvate (în absenta unei alternative mai bune, printr-o a treia serie de încerc�ri pentru puncte intermediare) valabilitatea formulei avansate. F.7.3.2.3 Dispozitivul de control al vitezei F.7.3.2.3.1 Procedura de încercare Trebuie efectuate cel pu in 20 de încerc�ri în domeniul de vitez� pentru declanúare f�r� aplicarea dispozitivului de frânare.

Majoritatea încerc�rilor trebuie f�cute la valorile extreme ale domeniului. F.7.3.2.3.2 Interpretarea rezultatelor încerc�rilor Pe parcursul celor 20 de încerc�ri, viteza de declanúare trebuie s� se încadreze în limitele prev�zute în 9.10.1. F.7.3.3 Verificarea dup� încercare Dup� încercare trebuie:

a) comparat� duritatea elementului de prindere cu valorile originale comunicate de solicitant. În cazuri speciale pot fi efectuate alte analize ;

b) examinat c� nu exist� rupturi, deform�ri úi alte modific�ri (de exemplu fisuri, deform�ri sau uzur� a elementelor de prindere, aspectul suprafe elor de frecare);

c) fotografiat, dac� este necesar, elementele de prindere úi piesele pe care ac ioneaz� dispozitivul, pentru a eviden ia deform�ri sau rupturi;

d) verificat c� decelera ia cu masa minim� nu dep�úeúte 1 gn;







SR EN 81-1+A3:2010

134

F.7.4 Eventuale modific�ri ale reglajelor Dac�, în timpul încerc�rilor, valorile g�site difer� cu mai mult de 20 % de cele aúteptate de solicitant, se pot efectua alte încerc�ri cu permisiunea sa, dup� eventuala modificare a reglajelor. F.7.5 Raportul de încercare În vederea reproductibilit� ii, încerc�rile de tip trebuie înregistrate cu toate detaliile, cum ar fi : � metoda de încercare convenit� între solicitant úi laborator; � descrierea aparatului de încercare; � pozi ia dispozitivului care urmeaz� a fi încercat în aparatul de încercare; � num�rul încerc�rilor realizate; � înregistrarea valorilor m�surate; � men ionarea observa iilor din timpul încerc�rii; � evaluarea rezultatelor încerc�rii pentru a ar�ta conformitatea cu cerin ele. F.7.6 Certificatul încerc�rii de tip F.7.6.1 Certificatul trebuie emis în trei exemplare, dou� pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.7.6.2 Certificatul trebuie s� indice :

a) informa ii conform F.0.2; b) tipul úi utilizarea dispozitivului de protec ie pentru limitarea vitezei cabinei în urcare; c) limitele maselor admisibile; d) domeniul de vitez� de declanúare a dispozitivului de detectare a vitezei excesive;

e) tipul pieselor pe care ac ioneaz� organul de frânare. %

F.8 Dispozitive de protec ie împotriva miúc�rilor necontrolate ale cabinei F.8.1 Dispozi ii generale Solicitantul trebuie s� indice parametrii principali pentru utilizarea sistemului constituit dintr-un detector de miúcare necontrolat� a cabinei, circuite de comand� úi component� (e) de frânare care fac parte integrant� din examinarea de tip. �� masa�minim� úi masa maxim�; �� for a sau momentul minim úi maxim, dac� este aplicabil; �� timpurile individuale de r�spuns ale senzorului, circuitului de comand� úi componentei (lor) de

frânare; �� cea mai mare vitez� anticipat� înainte de începerea încetinirii (a se vedea nota 1); �� distan � de la palierul la care va fi montat senzorul; �� vitez� (e) de încercare (a se vedea nota 2); �







SR EN 81-1+A3:2010

135

�� limita de temperatur� úi de umiditate conform proiectului úi orice alte informa ii relevante care fac obiectul unui acord între solicitant úi laboratorul de încercare.

NOTA 1 – Ca exemplu úi ca indica ie, dac� accelera ia proprie este 1,5 m/s2

úi f�r� nici o contribu ie de moment de la motor, viteza maxim� care poate fi atins� ar putea fi de ordinul a 2 m/s. Aceasta se bazeaz� pe viteza atins� la începutul încetinirii de exemplu ca rezultat a unei accelera ii “proprii” de 1,5 m/s2

prin timpurile de r�spuns ale dispozitivului de protec ie împotriva miúc�rii necontrolate ale cabinei, circuitului de comand� úi componentelor de oprire. NOTA 2 – Vitez� (a) de încercare: o vitez� indicat� de produc�tor, utilizat� de laboratorul de încercare pentru stabilirea unei distan e parcurse de ascensor (distan � de verificare) astfel încât sistemul de protec ie împotriva miúc�rii necontrolate s� fie verificat pentru func ionarea corect� în timpul inspec iei finale la locul de montaj. Aceasta poate fi viteza de inspec ie sau orice alt� vitez� determinat� de produc�tor úi acceptat� de laborator. Distan a permis� de deplasare a cabinei în timpul unei miúc�ri necontrolate conform defini iei de la 9.11.5 este indicat� în figura F.2. Urm�toarele documente trebuie ataúate la comand�: a) desene de detaliu úi de ansamblu care s� prezinte construc ia, func ionarea, dimensiunile úi

toleran ele componentelor; b) dac� este necesar, de asemenea o diagram� a înc�rc�rilor pentru componentele elastice; c) informa ii detaliate despre materialele utilizate, tipul componentei pe care dispozitivul ac ioneaz�

úi starea suprafe ei acesteia, dac� este relevant� (tras�, frezat�, rectificat�, etc.). F.8.2 Declara ie úi eúantion de încercare F.8.2.1 Solicitantul trebuie s� declare func ia pe care dispozitivul trebuie s� o îndeplineasc�. F.8.2.2 Eúantioanele de încercare trebuie furnizate conform acordului dintre solicitant úi laborator úi cuprind, dup� cum este cazul, un ansamblu complet de dispozitiv de control a miúc�rii necontrolate a cabinei, circuitul de comand� (organ de comand�), componente de frânare úi orice dispozitiv (e) de supraveghere, dac� exist�. Num�rul de seturi de frânare necesare pentru toate încerc�rile trebuie furnizate. Tipul componentei pe care dispozitivul ac ioneaz� trebuie de asemenea furnizat cu aceleaúi dimensiuni specificate de laborator. F.8.3 Încercare F.8.3.1 Metod� de încercare Metoda de încercare trebuie s� fie definit� prin acord între solicitant úi laboratorul de încercare, în func ie de dispozitiv úi de func ia acestuia pentru ob inerea func ion�rii realiste a sistemului. M�sur�rile trebuie efectuate asupra: �� distan a de frânare; �� încetinirea medie; �� timpul de r�spuns ale circuitelor de comand� (a se vedea figura F.2, pozi ia 1); �� timpul de r�spuns al componentei de frânare (a se vedea figura F.2, pozi ia 2); �� distan a total� parcurs� (suma accelera iilor úi distan elor de frânare). Încercarea trebuie s� includ� de asemenea: �� func ionarea dispozitivului de control a miúc�rii necontrolate a cabinei úi �







SR EN 81-1+A3:2010

136

�� orice sistem automat de supraveghere, dac� este aplicabil. F.8.3.2 Metod� de încercare Componenta de oprire trebuie supus� la 20 de încerc�ri din care s� rezulte c�: �� nici un rezultat nu este în afara specifica iilor, �� fiecare rezultat s� se încadreze într-un interval ± 20% fa � de valoarea medie. Valoarea medie trebuie declarat� pe certificat. F.8.3.2.1 Dispozitiv certificat pentru o singur� mas� sau un singur moment Laboratorul trebuie s� realizeze zece încerc�ri cu masa sau momentul reprezentând cabina goal� în direc ie ascendent� úi zece încerc�ri cu masa sau momentul reprezentând cabina înc�rcat� cu sarcina nominal� în sens descendent. Dup� fiecare încercare se aúteapt� ca sabo ii de frânare s� revin� la temperatura lor normal�. În timpul încerc�rilor pot fi utilizate mai multe seturi de sabo i de frânare identici. Totuúi, un set de sabo i trebuie s� permit� efectuarea a cel pu in 5 încerc�ri. F.8.3.2.2 Dispozitiv certificat pentru mase úi momente diferite Trebuie efectuat� o serie de încerc�ri pentru valoarea maxim� aplicabil� úi o serie de încerc�ri pentru valoarea minim�. Solicitantul trebuie s� furnizeze o formul� sau o diagram� care s� indice varia ia calculat� a for ei sau momentului de frânare în func ie de o reglare dat�. Rezultatele sunt exprimate în distan � parcurs�. Laboratorul trebuie s� verifice validitatea formulei sau a diagramei. F.8.3.2.3 Metod� de încercare pentru dispozitivul de control a miúc�rii necontrolate Pentru verificarea func ion�rii dispozitivului trebuie efectuate 10 încerc�ri. F.8.3.2.4 Metod� de încercare pentru autosupraveghere Pentru verificarea func ion�rii dispozitivului trebuie efectuate 10 încerc�ri. F.8.3.3 Verific�ri dup� încercare Dup� încercare: a) caracteristicile mecanice componentei (lor) de frânare trebuie comparate cu valorile originale

comunicate de solicitant. Pot fi efectuate úi alte analize în cazuri speciale, b) trebuie verificat dac� nu exist� ruperi, deform�ri sau alte modific�ri (de exemplu, fisuri, deform�ri

sau uzur� a componentelor de prindere, aspect al suprafe elor de frecare); c) dac� este necesar, trebuie realizate fotografii ale componentelor de prindere úi ale pieselor pe

care acestea ac ioneaz� pentru a pune în eviden � deforma iile sau uzura. F.8.4 Modificare posibil� a reglajelor Dac�, în timpul încerc�rilor, valorile ob inute difer� cu mai mult de 20% de cele aúteptate de solicitant, poate fi efectuat� o alt� serie de încerc�ri, acordul acestuia, dup� modificarea reglajelor dac� este necesar. F.8.5 Report de încercare În scopul reproductibilit� ii, examinarea de tip trebuie înregistrat� în mod detaliat, astfel: �







SR EN 81-1+A3:2010

137

�� metoda de încercare definit� între solicitant úi laborator; �� descrierea aparaturii de încercare; �� amplasamentul dispozitivului de încercat în aparatura de încercare; �� num�rul încerc�rilor efectuate; �� înregistrarea tuturor valorilor m�surate; �� consemnarea observa ilor din timpul încerc�rii; �� evaluarea rezultatelor încerc�rii pentru indicarea conformit� ii cu cerin ele. F.8.6 Certificat de examinare de tip F.8.6.1 Certificatul trebuie redactat în trei exemplare, adic� dou� exemplare pentru solicitant úi unul pentru laborator. F.8.6.2 Certificatul trebuie s� indice: a) informa ii conform F.0.2 b) tipul úi utilizarea sistemului de protec ie împotriva miúc�rii necontrolate a cabinei; c) limitele parametrilor principali (conform acordului între solicitant úi produc�tor); d) viteza de încercare cu parametri relevan i pentru utilizarea în timpul inspec iei finale; e) tipul pieselor pe care ac ioneaz� componentele de frânare; f) combina ia dispozitiv de “control” úi component� de “frânare” a dispozitivelor.

Legend� 1 Punct în care componentele de frânare încep reducerea vitezei 2 Vitez� 3 Timp de r�spuns al dispozitivelor de control a miúc�rii necontrolate a cabinei úi al circuitelor de comand� 4 Timp de r�spuns ale componentelor de frânare 5 Timp

Figura F.2 — Timp de r�spuns&







SR EN 81-1+A3:2010

138

Anexa G (informativ�)

Calculul glisierelor

G.1 Generalit� i9) G.1.1 Pentru conformitatea cu cerin ele de la 10.1.1 este acceptat calculul glisierelor bazat pe urm�toarele elementele dac� nu se specific� distribu ia sarcinii. G.1.1.1 Sarcina nominal� - Q - trebuie considerat� ca fiind neuniform repartizat� pe suprafa a cabinei, a se vedea G.2.2. G.1.1.2 Trebuie considerat c� dispozitivele de securitate ac ioneaz� simultan pe glisiere úi c� for a de frânare este repartizat� în mod egal. G.2 Sarcini úi for e G.2.1 Punctul de aplicare al maselor cabinei goale úi ale componentelor care se leag� de aceasta cum ar fi: pistonul, o parte a cablului flexibil, cabluri/lan uri de echilibrare (dac� exist�) - P - trebuie considerat ca fiind în centrul de greutate al masei cabinei. G.2.2 În cazurile de înc�rcare la "func ionare normal�" úi "declanúarea dispozitivului de securitate", sarcina nominal� - Q - conform 8.2 trebuie s� fie uniform repartizat� pe 3/4 din suprafa a cabinei aflate în pozi ia cea mai defavorabil� descris� în exemplul de la G.7. Totuúi, dac� este prev�zut� o dispunere particular� a sarcinii în urma negocierilor (0.2.5), în calculele efectuate trebuie s� se in� seama de aceste condi ii . G.2.3 For a de flambaj – Fk – a cabinei trebuie evaluat� conform formulei:

n

Q)(PgkF n1

k

��

unde: k1 = factorul de impact conform tabelului G.2;

gn = accelera ia normal� a gravita iei ( 9,8 m/s2 );

P = masa cabinei goale úi a elementelor pe care aceasta le sus ine; adic�: o parte a cablului flexibil, cablurile sau lan urile de echilibrare (dac� exist�) etc., în kilograme;

Q = sarcina nominal� în kilograme;

n = num�rul glisierelor. G.2.4 For a de flambaj - Fc - a contragreut� ii / masei de echilibrare echipat� cu parac�z�tor trebuie evaluat� conform formulei urm�toare :

n

Pqng1kcFsau

n

)QqP(ng1kcF

��

��

unde : k1 = factorul de impact conform tabelului G.2;

gn = accelera ia gravita ional� ( 9,8 m/s2 );

9) Prezenta anex� este valabil� pentru cele dou� standarde EN 81 partea 1 úi EN 81 partea 2.







SR EN 81-1+A3:2010

139

P = masa cabinei goale úi a elementelor pe care aceasta le sus ine, adic�: o parte a cablului

flexibil, cablurile sau lan urile de echilibrare (dac� exist�) etc., în kilograme;

Q = sarcina nominal� în kilograme;

q = coeficient de echilibrare corespunz�tor p�r ii echilibrate din sarcina nominal� de c�tre contragreutate, sau partea echilibrat� a masei cabinei de c�tre contragreutate;

n = num�rul glisierelor. G.2.5 În timpul înc�rc�rii sau desc�rc�rii cabinei, trebuie luat în considera ie c� o for � Fs ac ioneaz� pe pragul cabine, în centrul acesteia. For a total� pe prag trebuie s� fie :

Fs = 0,4 � gn � Q pentru ascensoare de persoane cu sarcini nominale mai mici de 2500 kg, instalate în locuin e particulare, imobile pentru birouri, hoteluri, spitale, etc;

Fs = 0,6 � gn � Q pentru ascensoarele cu sarcini nominale de 2500 kg sau mai mari;

Fs = 0,85 � gn � Q10) pentru ascensoare cu sarcini nominale de 2500 kg sau mai mari, în cazul

înc�rc�rii cu stivuitoare. La aplicarea for ei pe prag, cabina trebuie considerat� goal�. La cabinele cu mai multe intr�ri, for a pe prag trebuie aplicat� doar la intrarea cea mai defavorabil�. G.2.6 Eforturile în glisiere - G - pentru o contragreutate sau mas� de echilibrare trebuie s� fie determinate inând seama de:

� punctul de aplicare al masei;

� suspensie;

� for ele datorate cablurilor sau lan urilor de echilibrare, dac� exist�, tensionate sau nu.

La o contragreutate sau mas� de echilibrare suspendat�, ghidat� simetric, trebuie s� se in� seama de o dezaxare a punctului de aplicare a masei úi centrul de greutate al sec iunii transversale cu cel pu in 5% din l� ime úi 10% din adâncime. G.2.7 For ele din glisier� - M - cauzate de echipamentele auxiliare fixe sau ghidate trebuie s� fie luate în considerare, cu excep ia limitatoarelor de vitez� úi echipamentele lor auxiliare, întreruptoare sau echipamente de pozi ionare. G.2.8 Înc�rc�rile cauzate de vânt - WL - nu trebuie luate în considerare decât pentru ascensoarele situate la exteriorul cl�dirii úi al c�ror pu nu este în totalitate închis úi vor fi determinate împreun� cu proiectantul cl�dirii ( 0.2.5 ).

G.3 Tipuri de înc�rc�ri G.3.1 Înc�rc�rile, for ele úi tipurile de înc�rc�ri care trebuie luate în considerare sunt indicate în tabelul G.1.

10) 0,85 se bazeaz� pe ipoteza a 0,6Q úi jum�tatea din greutatea stivuitorului, care datorit� experien ei(ANSI clasa 2) nu este mai mare decât jum�tatea sarcinii nominale (0,6 + 0,5 · 0,5) = 0,85







SR EN 81-1+A3:2010

140

Tabelul G.1 - Înc�rc�ri úi for e de luat în considerare în cazul diferitelor tipuri de înc�rcare

Tipuri de înc�rc�ri

Înc�rc�ri úi for e P Q G Fs Fk sau Fc M WL

Utilizare Func ionare + + + - - + + normal� Înc�rcare úi desc�rcare + - - + - + +

Func ionarea unui

dispozitiv de

Dispozitiv de securitate sau similar

+

+

+

-

+

+

-

securitate Supap� de rupere + + - - - + -

G.3.2 În documentele furnizate pentru primele verific�ri úi încerc�ri este suficient doar calculul pentru cazul sarcinii celei mai defavorabile. G.4 Coeficient de impact G.4.1 Func ionarea unui dispozitiv de securitate Coeficientul de impact k1 datorat func ion�rii unui dispozitiv de securitate depinde de tipul acestuia. G.4.2 Cabina În cazul înc�rc�rii denumit� ”utilizare normal�, func ional�”, masa mobil� (P + Q) a cabinei trebuie multiplicat� cu coeficientul de impact k2 care ine seama de frânarea brusc� indus� în timpul declanú�rii unui dispozitiv electric de securitate sau printr-o întrerupere accidental� a aliment�rii cu energie. G.4.3 Contragreutatea sau masa de echilibrare Eforturile definite la G.2.6 aplicate glisierelor de c�tre contragreutate sau masa de echilibrare trebuie multiplicate cu un coeficient de impact k3, astfel încât s� se in� seama de reculul posibil al contragreut� ii sau masei de echilibrare, când cabina este oprit� cu o decelera ie mai mare de 1 gn. G.4.4 Valorile coeficien ilor de impact Aceste valori sunt specificate în tabelul G.2.

Tabelul G.2 – Coeficien i de impact

Tipul de impact Coeficient de impact Valoare Ac ionarea unui parac�z�tor cu prindere instantanee sau al unui sistem de blocare cu excep ia celui cu rol�

5

Ac ionarea unui parac�z�tor cu prindere instantanee sau al unui sistem de blocare, ambele cu rol� sau unui dispozitiv cu tache i cu tampoane cu acumulare de energie sau unor tampoane cu acumulare de energie

K1

3

Ac ionarea unui parac�z�tor cu prindere amortizat�, sau a unui sistem de blocaj cu prindere amortizat�, sau a unui dispozitiv cu tache i cu tampoane cu disipare de energie, sau a unui tampon cu disipare de energie

2

Supapa de rupere 2 Deplasarea K2 1,2 Echipamente auxiliare K3 (...)1) 1) Valoarea trebuie determinat� de produc�tor în func ie de instala ia real�.







SR EN 81-1+A3:2010

141

G.5 Calcule G.5.1 Desf�úurarea calculelor Glisierele de cabin� úi contragreutate trebuie dimensionate inând seama de rezisten a la încovoiere limit�. În toate cazurile în care componentele de securitate ac ioneaz� pe glisiere, dimensionarea lor trebuie s� in� seama de flambaj úi de încovoiere. La glisiere suspendate (fixate de plafonul pu ului ) trebuie luat� în considerare rezisten a la trac iune în loc de flambaj. G.5.2 Rezisten a la încovoiere G.5.2.1 Este în func ie de: � suspensia cabinei, de contragreutate sau masa de echilibrare;

� pozi ia glisierelor cabinei, contragreut� ii sau masei de echilibrare;

� sarcin� úi reparti ia acesteia în cabin�; for ele - Fb - la nivelul ghidajelor care provoac� for e de încovoiere în glisiere. G.5.2.2 În timpul calculului efortului la încovoiere în diferite axe ale glisierelor (figura G.1), trebuie luate în considerare urm�toarele: � glisiera este asimilat� cu o grind� continu�, la care puncte de sprijin flexibile sunt la intervale de

lungime l;

� rezultantele eforturilor de încovoiere ac ioneaz� la mijlocul distan ei care separ� doua console al�turate;

� momentele de încovoiere ac ioneaz� pe axul neutru al profilului glisierelor. Pentru evaluarea efortului de încovoiere - Vm - plecând de la eforturile care ac ioneaz� perpendicular pe axele profilului trebuie utilizat� urm�toarea formul�:

X]

Z ��m�t

~

�t�M

��

cu

unde :

Vm = efortul de încovoiere, în newton pe milimetru p�trat;

Mm = momentul la încovoiere în newtoni milimetri;

W = modulul de suprafa � al sec iunii transversale, în milimetri cubi;

Fb = for a aplicat� glisierelor de c�tre ghidaje, la înc�rc�ri diferite, în newtoni;

l = distan a maxim� dintre consolele glisierelor, în milimetri;

Aceasta nu se aplic� pentru sarcinile ”utilizare normal�, înc�rcare”, decât cu condi ia s� se in� seama de pozi ia relativa a ghidajelor fa � de sistemele de prindere a glisierelor.

G.5.2.3 Eforturile la încovoiere prezente, în diferite direc ii trebuie combinate inând seama de profilul glisierei.

Dac� pe de o parte pentru Wx úi Wy se utilizeaz� tabelele de valori (Wxmin, respectiv Wymin ) úi pe de







SR EN 81-1+A3:2010

142

alt� parte, eforturile de încovoiere nu sunt dep�úite, atunci nu este necesar� o justificare suplimentar�. În caz contrar, trebuie s� se fac� o analiz� pentru a determina în ce punct extrem al profilului glisierei rezisten a de trac iune atinge valoarea maxim�.

G.5.2.4 Dac� se utilizeaz� mai mult de dou� glisiere, se poate considera o repartizare egal� a for elor pe fiecare dintre acestea, cu condi ia ca profilul s� fie identic.

G.5.2.5 Dac� se utilizeaz� mai mult de un parac�z�tor, conform 9.8.2.2, se poate considera c� for a total� de frânare este egal repartizat� între diferitele parac�z�toare.

G.5.2.5.1 Dac� parac�z�toarele multiplex verticale ac ioneaz� pe aceeaúi glisier�, trebuie considerat c� for a de frânare pe glisier� se afl� într-un singur punct. G.5.2.5.2 În cazul unui multiplex orizontal de parac�z�toare, for a de frânare pentru o glisier� trebuie s� fie conform G.2.3 sau G.2.4. G.5.3 Flambaj Pentru determinarea eforturilor la flambaj trebuie utilizat� metoda denumit� ”omega”, cu urm�toarele formule:

A

MkFsau

A

MkF ck

kk

ZV

ZV

��

��

)()( 33

unde: Vk = efortul la flambaj, în newton pe milimetru p�trat

Fk = for a la flambaj ,pe o glisier� a cabinei, în newtoni, a se vedea G.2.3;

Fc = for a la flambaj, pe o glisier� a contragreut� i sau a masei de echilibrare, în newtoni, vezi G.2.4;

k3 = factorul de impact, vezi tabelul G.2;

M = for a pe o glisier� cauzat� de componentele auxiliare, în newtoni;

A = sec iunea transversal� a glisierei, în milimetri p�tra i;

Z = valoarea omega. Valorile “ omega” pot fi luate din tabelul G.3 úi G.4 sau pot fi evaluate prin polinoamele urm�toare cu:

l kk úii

ll

O

unde

O = coeficientul de zvelte e;

lk = lungimea la flambaj, în milimetri;

i = raza minim� de gira ie, în milimetri;

l = distan a maxim� dintre consolele glisierelor, în milimetri. Pentru o el cu o rezisten � la trac iune Rm = 370 N/mm2 : 20 d O d 60 : Z = 0,00012920 � O1,89 + 1;

60 < O d 85 : Z = 0,00004627 � O2,14 + 1;

85 < O d 115 : Z = 0,00001711 � O2,35 + 1,04;

115 < O d 250 : Z = 0,00016887 � O2,00 .







SR EN 81-1+A3:2010

143

Pentru o el cu o rezisten � la trac iune Rm = 520 N/mm2 : 20 d O d 50 : Z = 0,00008240 � O2,06 + 1,021;

50 < O d 70 : Z = 0,00001895 � O2,41 + 1,05;

70 < O d 89 : Z = 0,00002447 � O2,36 + 1,03;

89 < O d 250 : Z = 0,00025330 � O2,00 . Pentru a determina o valoare "omega" pentru un o el a c�rui rezisten � la trac iune este cuprins� între 370 N/mm2

úi 520 N/mm2 trebuie s� se utilizeze urm�toarea formul�:

370m370520

R )370R(370520

Z�»¼

º«¬

ª��

�

Z�Z Z

Valorile "omega" ale celorlalte materiale metalice dure trebuie prezentate de produc�tor. G.5.4 Combinarea rezisten elor limit� la încovoiere úi flambaj Eforturile combinate de încovoiere úi flambaj trebuie s� fie evaluate cu formula : efortul la încovoiere : Vm = Vx + Vy d Vperm

încovoiere úi comprimare : A

MkF 3km

�� VV d Vperm

sau

A

MkF 3cm

�� VV d Vperm

flambaj úi încovoiere: Vc = Vk + 0,9 � Vm d Vperm unde : Vm = efortul la încovoiere, în newtoni pe milimetri p�tra i; Vx = efortul la încovoiere în axa X, în newtoni pe milimetri p�tra i; Vy = efortul la încovoiere în axa Y, în newtoni pe milimetri p�tra i; Vperm = efortul admisibil, în newtoni pe milimetri p�tra i, a se vedea 10.1.2.1; Vk = efortul de flambaj, în newtoni pe milimetri p�tra i; Fk = for a de flambaj , pe o glisier� a cabinei, în newtoni, a se vedea G.2.3;

Fc = for a de flambaj, pe o glisier� a contragreut� ii sau a masei de echilibrare, în newtoni, a se vedea G.2.4;

k3 = factorul de impact, a se vedea tabelul G.2; M = for a pe o glisier� cauzat� de componentele auxiliare, în newtoni; A = sec iunea transversal� a unei glisiere în milimetri p�tra i. G.5.5 Torsiunea t�lpii glisierei Torsiunea t�lpii glisierei trebuie luat� în considerare. Pentru glisierele cu profil în form� de T trebuie s� se foloseasc� urm�toarea formul�:







SR EN 81-1+A3:2010

144

2

xF

c

F85,1 � V d Vperm

unde : VF = efortul local la torsiune în talpa glisierei, în newtoni pe milimetri p�tra i;

Fx = for a exercitat� de un ghidaj pe talpa glisierei, în newtoni;

c = l� imea p�r ii care leag� talpa de lama glisierei, în milimetri, a se vedea figura G.1;

Vperm = efortul admisibil, în newtoni pe milimetri p�tra i.

Figura G.1 - Axele glisierelor







SR EN 81-1+A3:2010

145

Tabelul G.3 - Valorile "omega" Z în func ie de O pentru o el cu rezisten a la trac iune de 370 N/mm2

O 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O

20 1,04 1,04 1,04 1,05 1,05 1,06 1,06 1,07 1,07 1,08 20

30 1,08 1,09 1,09 1,10 1,10 1,11 1,11 1,12 1,13 1,13 30

40 1,14 1,14 1,15 1,16 1,16 1,17 1,18 1,19 1,19 1,20 40

50 1,21 1,22 1,23 1,23 1,24 1,25 1,26 1,27 1,28 1,29 50

60 1,30 1,31 1,32 1,33 1,34 1,35 1,36 1,37 1,39 1,40 60

70 1,41 1,42 1,44 1,45 1,46 1,48 1,49 1,50 1,52 1,53 70

80 1,55 1,56 1,58 1,59 1,61 1,62 1,64 1,66 1,68 1,69 80

90 1,71 1,73 1,74 1,76 1,78 1,80 1,82 1,84 1,86 1,88 90

100 1.90 1,92 1,94 1,96 1,98 2,00 2,02 2,05 2,07 2,09 100

110 2,11 2,14 2,16 2,18 2,21 2,23 2,27 2,31 2,35 2,39 110

120 2,43 2,47 2,51 2,55 2,60 2,64 2,68 2,72 2,77 2,81 120

130 2,85 2,90 2,94 2,99 3,03 3,08 3,12 3,17 3,22 3,26 130

140 3,31 3,36 3,41 3,45 3,50 3,55 3,60 3,65 3,70 3,75 140

150 3,80 3,85 3,90 3,95 4,00 4,06 4,11 4,16 4,22 4,27 150

160 4,32 4,38 4,43 4,49 4,54 4,60 4,65 4,71 4,77 4,82 160

170 4,88 4,94 5,00 5,05 5,11 5,17 5,23 5,29 5,35 5,41 170

180 5,47 5,53 5,59 5,66 5,72 5,78 5,84 5,91 5,97 6,03 180

190 6,10 6,16 6,23 6,29 6,36 6,42 6,49 6,55 6,62 6,69 190

200 6,75 6,82 6,89 6,96 7,03 7,10 7,17 7,24 7,31 7,38 200

210 7,45 7,52 7,59 7,66 7,73 7,81 7,88 7,95 8,03 8,10 210

220 8,17 8,25 8,32 8,40 8,47 8,55 8,63 8,70 8,78 8,86 220

230 8,93 9,01 9,09 9,17 9,25 9,33 9,41 9,49 9,57 9,65 230

240 9,73 9,81 9,89 9,97 10,05 10,14 10,22 10,30 10,39 10,47 240

250 10,55







SR EN 81-1+A3:2010

146

Tabelul G.4 - Valorile "omega" Z în func ie de O pentru o el cu rezisten a la trac iune de 520 N/mm2

O 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 O

20 1,06 1,06 1,07 1,07 1,08 1,0,8 1,09 1,09 1,10 1,11 20

30 1,11 1,12 1,12 1,13 1,14 1,15 1,15 1,16 1,17 1,18 30

40 1,19 1,19 1,20 1,21 1,22 1,23 1,24 1,25 1,26 1,27 40

50 1,28 1,30 1,31 1,32 1,33 1,35 1,36 1,37 1,39 1,40 50

60 1,41 1,43 1,44 1,46 1,48 1,49 1,51 1,53 1,54 1,56 60

70 1,58 1,60 1,62 1,64 1,66 1,68 1,70 1,72 1,74 1,77 70

80 1,79 1,81 1,83 1,86 1,88 1,91 1,93 1,95 1,98 2,01 80

90 2,05 2,10 2,10 2,19 2,24 2,29 2,33 2,38 2,43 2,48 90

100 2,53 2,58 2,64 2,69 2,74 2,79 2,85 2,90 2,95 3,01 100

110 3,06 3,12 3,18 3,23 3,29 3,35 3,41 3,47 3,53 3,59 110

120 3,65 3,71 3,77 3,83 3,89 3,96 4,02 4,09 4,15 4,22 120

130 4,28 4,35 4,41 4,48 4,55 4,62 4,69 4,75 4,82 4,89 130

140 4,96 5,04 5,11 5,18 5,25 5,33 5,40 5,47 5,55 5,62 140

150 5,70 5,78 5,85 5,93 6,01 6,09 6,16 6,24 6,32 6,40 150

160 6,48 6,57 6,65 6,73 6,81 6,90 6,98 7,06 7,15 7,23 160

170 7,32 7,41 7,49 7,58 7,67 7,76 7,85 7,94 8,03 8,12 170

180 8,21 8,30 8,39 8,48 8,58 8,67 8,76 8,86 8,95 9,05 180

190 9,14 9,24 9,34 9,44 9,53 9,63 9,73 9,83 9,93 10,03 190

200 10,13 10,23 10,34 10,44 10,54 10,65 10,75 10,85 10,96 11,06 200

210 11,17 11,28 11,38 11,49 11,60 11,71 11,82 11,93 12,04 12,15 210

220 12,26 12,37 12,48 12,60 12,71 12,82 12,94 13,05 13,17 13,28 220

230 13,40 13,52 13,63 13,75 13,87 13,99 14,11 14,23 14,35 14,47 230

240 14,59 14,71 14,83 14,96 15,08 15,20 15,33 15,45 15,58 15,71 240

250 15,83







SR EN 81-1+A3:2010

147

G.5.6 Exemplele de ghidare, de pozi ionare a suspensiei úi cazuri de înc�rc�ri a cabinei precum úi formulele relevante de utilizat sunt date în G.7. G.5.7 S�ge i S�ge ile trebuie s� fi determinate cu urm�toarele formule:

x

3y

y48

7,0IE

lF

��

� G în planul Y - Y al glisierei

y

3x

xIE48

lF7,0

��

� G în planul X - X al glisierei

unde: Gx = s�geata pa axa X, în milimetri; Gy = s�geata pe axa Y, în milimetri; Fx = for a de ap�sare pe axa X, în newtoni; Fy = for a de ap�sare pe axa Y, în newtoni; l = distan a maxim� între dou� console ale glisierei, în milimetri; E = modulul de elasticitate, în newtoni pe milimetru p�trat; Ix = momentul de iner ie al sec iunii pe axa X, în milimetri la puterea a patra; Iy = momentul de iner ie al sec iunii pe axa Y, în milimetri la puterea a patra; G.6 S�ge i admisibile S�ge ile admisibile ale glisierelor cu profil T sunt indicate în 10.1.2.2. S�ge ile glisierelor cu alt fel de profil (decât profilul T) trebuie limitate astfel încât s� corespund� 10.1.1. Combinarea s�ge ilor admisibile cu s�ge ile consolelor glisierelor, jocul ghidajelor úi rigiditatea glisierelor nu trebuie s� afecteze cerin ele de la 10.1.1. G.7 Exemple de metode de calcul Exemplele urm�toare sunt prezentate pentru a explica calculul glisierelor. Simbolurile de mai jos vor fi folosite într-un algoritm de calcul utilizând un sistem de coordonate carteziene, pentru cazurile geometrice posibile. Urm�toarele simboluri sunt folosite pentru dimensiunile cabinei:

Dx = adâncimea cabinei dup� axa X;

Dy = l� imea cabinei dup� axa Y;

xC, yC = pozi ia centrului (C) cabinei, fa � de axele de coordonate ale glisierei;

xS, yS = pozi ia centrului de suspensie (S), fa � de axele de coordonate ale glisierei;

xP, yP = pozi ia masei (P) cabinei, fa � de axele de coordonate ale glisierei;

xCP, yCP = pozi ia centrului de greutate a masei (P) cabinei, fa � de centrul (C) cabinei;

S = punctul de suspendare a cabinei;







SR EN 81-1+A3:2010

148

C = centrul cabinei;

P = încovoierea provocat� de masa cabinei - centrul de greutate a masei;

Q = sarcina nominal� - centrul de greutate a sarcinii;

��o = direc ia de înc�rcare;

1, 2, 3, 4 = mijlocul uúii cabinei nr. 1, 2, 3, sau 4;

xj,, yi = pozi ia uúii cabinei i = 1, 2, 3 sau 4;

n = num�rul glisierelor;

h = distan a între ghidajele cabinei;

xQ, yQ = distan a de la centrul de greutate al sarcinii nominale (Q) fa � de axele de coordonate ale glisierei;

xCQ, yCQ = distan a dintre sarcina nominal� (Q) úi centrul (C) cabinei, fa � de axele de coordonate ale glisierei;







SR EN 81-1+A3:2010

149

G.7.1 Configura ie general� G.7.1.1 Func ionarea unui parac�z�tor G.7.1.1.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere pe o glisier� în raport cu axa Y, dat� de for ele din ghidaj:

;1,16

3,

)(

y

y

yx

y

pQn1

xW

MlFM

hn

xPxQgkF

��

�

��

b) efortul la încovoiere pe o glisier� în raport cu axa X, dat� de for ele din ghidaj:

;1,16

l3,

)(

x

xx

y

x

pQn1

yW

MFM

h2

n

yPyQgkF

��

�

��

Distribu ia sarcinii

Cazul 1, în raport cu axa X

Cazul 2, în raport cu axa Y







SR EN 81-1+A3:2010

150

G.7.1.1.2 Tensiune la flambaj

A

MkF

n

gkF

&)(1,

)( 3kk

n1k

��

��

xw

G.7.1.1.3 Tensiuni combinate11)

yxm VVV � d Vperm

A

MkF �� 3k

mVV d Vperm

mkc 9,0 VVV �� d Vperm

G.7.1.1.4 Efortul t�lpii glisierei12)

2

x1,851

Fc

F� d Vperm

G.7.1.1.5 S�ge i13)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

x48

3

0,7y/IE

lyF

��

� d Gperm

G.7.1.2 Func ionarea în cazul utiliz�rii normale G.7.1.2.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere pe glisier� în raport cu axa Y, dat� de for ele din ghidaje:

� �;

y

yy1,

16

x3y,

pn

xSQ2

W

MlFM

hn

xxPxxQgk

FS

��

�

»¼º

«¬ª ��¸

¹·¨

©§ ��

11) Aceste formule se aplic� la cele dou� cazuri de distribu ie a sarcinii (cazul 1úi cazul 2) de la G.7.1.1.1. Dac� Vperm � Vm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 12) Aceste formule se aplic� la cele dou� cazuri de distribu ie a sarcinii (cazul 1 úi cazul 2) de la G.7.1.1.1. 13) Aceste formule se aplic� la cele dou� cazuri de distribu ie a sarcinii (cazul 1 úi cazul 2) de la G.7.1.1.1.







SR EN 81-1+A3:2010

151

b) efortul la încovoiere pe glisier� în raport cu axa X, dat� de for ele din ghidaje:

� �

.x

xx1,

16

3x,

pn

ySSQ2

W

MlyFM

h2

n

yyPyyQgk

F ��

�

»¼º

«¬ª ��¸

¹·¨

©§ ��

Distribu ia sarcinii: Cazul 1 în raport cu axa X (a se vedea G.7.1.1.1) Cazul 2 în raport cu axa Y (a se vedea G.7.1.1.1) G.7.1.2.2 Flambaj În timpul utiliz�rii normale nu apare flambajul. G.7.1.2.3 Eforturi combinate14) 1) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm

G.7.1.2.4 Torsiunea t�lpii glisierei15) 2)

2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.1.2.5 S�ge i 16)

36)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

G.7.1.3 Func ionarea în cazul utiliz�rii normale

14) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.1.2.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 15) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.1.1.1. 16) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.1.1.1 17) Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor.







SR EN 81-1+A3:2010

152

G.7.1.3.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorat� for elor din ghidaje:

� � � �

;1,16

3,

y

y

yx

y

sisspn

xW

MlFM

hn

xxFxxPgF

��

�

��

b) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa X, datorit� for elor din ghidaje:

� � � �

;x

xx1,

16

3x,

sisspny

W

MlyFM

h2

n

yyFyyPgF

��

�

��

G.7.1.3.2 Flambaj În timpul utiliz�rii normale nu apare flambajul. G.7.1.3.3 Eforturi combinate17) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm







SR EN 81-1+A3:2010

153

G.7.1.3.4 Torsiunea t�lpii glisierei

2F

x1,851

c

F� d Vperm

G.7.1.3.5 S�ge i

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm ,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

G.7.2 Cabin� suspendat� úi ghidat� simetric G.7.2.1 Func ionarea unui parac�z�tor G.7.2.1.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorat for elor din ghidaje:

� �

;1,16

F3,

y

y

yx

yPQn1

xW

MlM

hn

xPxQgkF

��

�

��

b) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa X, datorat for elor din ghidaje:

� �

.1,16

y3,

x

xxx

PQn1y

W

MlFM

h2

n

yPyQgkF

��

�

��







SR EN 81-1+A3:2010

154


Cazul 1, raportare la axa X

P úi Q situate la o aceeaúi cot� reprezentând cazul cel mai defavorabil, când Q este pe axa X

Cazul 2, raportare la axa Y

G.7.2.1.2 Flambaj

&1,2

)( 3kk

n1k �

��

��

A

MkFQPgkF

G.7.2.1.3 Eforturi combinate18)

yxm VVV � d Vperm

A

MkF �� 3k

m11 d Vperm


G.7.2.1.4 Torsiunea t�lpii glisierei19)

2Fx1,85

1

c

F� d Vperm

G.7.2.1.5 S�ge i20)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm d Gperm

18) Aceste formule se aplic� îa cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1. 19) Aceste formule se aplic� îa cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1. 20) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1.

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

�







SR EN 81-1+A3:2010

155

G.7.2.2 Func ionarea în cazul utiliz�rii normale G. 7.2.2.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

� �;1,

16

3,

y

y

yx

yPQn2

xW

MlFM

hn

xPxQgkF

��

�

��


� �.1,

16

y3,

x

xxx

PQn2y

W

MlFM

h2

n

yPyQgkF

��

�

��

Distribu ia înc�rc�rii : Cazul 1 în raport cu axa X (a se vedea G.7.2.1.1) Cazul 2 în raport cu axa Y (a se vedea G.7.2.1.1) G.7.2.2.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.2.2.3 Eforturi combinate21) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


2

xk

1,851

C

F� d Vperm

G.7.2.2.5 S�ge i23)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm d Gperm

G.7.2.3 Func ionarea în cazul utiliz�rii normale G.7.2.3.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

;1,16

3,

2 y

y

yx

y1sPn

xW

MlFM

h

xFxPgF

��

�

��


.1,16

y3,

x

xxx

1sPny

W

MlFM

h

yFyPgF

��

��

G.7.2.3.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. 21) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 22) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1. 23) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.2.1.1.

x

3y

y48

7,0IE

l

��

�

m

G







SR EN 81-1+A3:2010

156

G.7.2.3.3 Eforturi combinate24) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


2F

x1,851

c

F� d Vperm

G.7.2.3.5 S�ge i

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

G.7.3 Cabin� ghidat� úi suspendat� excentric G.7.3.1 Func ionarea unui parac�z�tor G.7.3.1.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� de for elor din ghidaje:

� �

;1,16

3,

y

y

yx

yPQn1

xW

MlFM

hn

xPxQgkF

��

�

��


� �.1,

16

y3,

x

xxx

PQn1y

W

MlFM

h2

n

yPyQgkF

��

�

��



24) Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor.







SR EN 81-1+A3:2010

157


G.7.3.1.2 Flambaj

� �

A

MkF

n

QPgkF

&1,

)( 3kk

n1k

��

��

G.7.3.1.3 Eforturi combinate25) yxm VVV � d Vperm

A

MkF �� 3k

m11 d Vperm



2F

x1,851

c

F� d Vperm

G.7.3.1.5 S�ge i 27)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

G.7.3.2 Func ionarea în cazul utiliz�rii normale G.7.3.2.1 Efortul la încovoiere

a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

� � � �> @;1,

16

3,

y

yy

xy

SpSQn2x

W

MlFM

hn

xxPxxQgkF

��

�

��


25) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1. Dac Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 26) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1. 27) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1.







SR EN 81-1+A3:2010

158

� � � �> @.1,

16

y3,

x

xxx

SpSQn2y

W

MlFM

h2

n

yyPyyQgkF

��

�

��

Distribu ia sarcinii : Cazul 1 în raport cu axa X (a se vedea G.7.2.1.1) Cazul 2 în raport cu axa Y (a se vedea G.7.2.1.1) G.7.3.2.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajului. G.7.3.2.3 Eforturi combinate28) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.3.2.5 S�ge i30)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm


G.7.3.3.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

28) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 29) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1. 30) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.3.1.1.

PRAG







SR EN 81-1+A3:2010

159

� � � �> @;

y

yy1,

16

x3y,

s1sspnx

W

MlFM

hn

xxFxxPgF

��

�

��

b) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa X, datorit� for elor din ghidaje: .0y

m

G.7.3.3.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.3.3.3 Eforturi combinate31) ym VV d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


2

xF

85,1�

m�

V d Vperm

G.7.3.3.5 S�ge i

y

3x

x48

7,0 pl

�m

��

� G d Gperm 0y G








SR EN 81-1+A3:2010

160

G.7.4 Cabin� în consol� în raport cu glisierele úi suspensia G.7.4.1 Func ionarea unui parac�z�tor G.7.4.1.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

� �

;1,16

3,

y

y

yx

yPQn1

xW

MlFM

hn

xPxQgkF

��

�

��


� �

.1,16

y3,

x

xxx

PQn1y

W

MlFM

h2

n

yPyQgkF

��

�

��



Cazul 2 în raport cu axa Y







SR EN 81-1+A3:2010

161

G.7.4.1.2 Flambaj

� �

A

MkFQPgkF

&1,

2

)( 3kk

n1k

��

��


yxm VVV � d Vperm

A

MkF �� 3k

m11 d Vperm



2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.4.1.5 S�ge i34)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm


� � � �> @;1,

16

3,

y

y

yx

ySPsQn2

xW

MlFM

hn

xxPxxQgkF

��

�

��


� � � �> @.1,

16

y3,

x

xxx

SPsQn2y

W

MlFM

h2

n

yyPyyQgkF

��

�

��

Distribu ia sarcinii : Cazul 1 în raport cu axa X (a se vedea G.7.4.1.1) Cazul 2 în raport cu axa Y (a se vedea G.7.4.1.1) G.7.4.2.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.4.2.3 Eforturi combinate35) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm

32) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 33) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1. 34) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1. 35) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor.







SR EN 81-1+A3:2010

162


2

xk

1,851

c

F� d Vperm

G.7.4.2.5 S�ge i37)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm


G.7.4.3.1 Efortul la încovoiere

a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

36) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1. 37) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.4.1.1.







SR EN 81-1+A3:2010

163

;1,16

l3,

y

y

yx

yisPn

xW

MFM

hn

xFxPgF

��

�

��


.x

xx1,

16

3x,is y

y W

MlFM

h2

n

yFF

��

�

�

G.7.4.3.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.4.3.3 Eforturi combinate38) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


2

xF

85,1�

m�

V d Vperm

G.7.4.3.5 S�ge i

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm

G.7.5 Cabin� panoramic� - Caz general Exemplul urm�tor are la baz� o cabin� panoramic� cu ghidaje úi suspensie excentric�. G.7.5.1 Func ionarea unui parac�z�tor G.7.5.1.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

� �;1,

16

3,

y

y

yx

y

pQn1

xW

MlFM

hn

xPxQgkF

��

�

��


.x

xx1,

16

y3x,

pn1 Q

y W

MlFM

h2

n

yPyQgk

F ��

�

¸¸¹

·¨¨©

§��








SR EN 81-1+A3:2010

164




G.7.5.1.2 Flambaj

� �

A

MkF

n

QPgkF

&1,

)( 3kk

n1k

��

��

XQ = bra ul ˜ XQ ™ reprezint� distan a la centrul de greutate al zonei gri, care este egal� cu 3/4 din suprafa a total� a cabinei YQ = 0

XQ = YQ = bra ele ˜XQ ™ úi ˜YQ ™ reprezint� distan a la centrul de greutate al zonei gri, care este egal� cu 3/4 din suprafa a total� a cabinei

y







SR EN 81-1+A3:2010

165


yxm VVV � d Vperm

A

MkF �� 3k

m11 d Vperm



2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.5.1.5 S�ge i41)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm


� � � �> @

;1,16

3,

y

y

yx

y

SpSQn2

xW

MlFM

hn

xxPxxQgkF

��

�

��


� � � �> @

.1,16

y3,

x

xxx

SpSQn2

yW

MlFM

h2

n

yyPyyQgkF

��

�

��

Distribu ia sarcinii : Cazul 1 în raport cu axa X (a se vedea G.7.5.1.1) Cazul 2 în raport cu axa Y (a se vedea G.7.5.1.1) G.7.5.2.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.5.2.3 Eforturi combinate42) yxm VVV � d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm

39) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor. 40) A ceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. 41) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. 42) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor.







SR EN 81-1+A3:2010

166


2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.5.2.5 S�ge i44)

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm,

x

3y

y48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm


G. 7.5.3.1 Efortul la încovoiere a) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa Y, datorit� for elor din ghidaje:

� � � �;,

16

3, y

xy

s1sspn

x

~

t��m��w�m

��

�

�� V

lFM

hn

b) efortul la încovoiere a glisierei în raport cu axa X, datorit� for elor din ghidaje .0y F

G.7.5.3.2 Flambaj În timpul func ion�rii normale nu apare flambajul. G.7.5.3.3 Eforturi combinate ym VV d Vperm

A

Mk �� 3

m11 d Vperm


43) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. 44) Aceste formule se aplic� în cele dou� cazuri de distribu ie a înc�rc�rii conform G.7.5.1.1. 45) Dac� Vperm � Vrm formulele de la G.5.2.3 pot fi utilizate în vederea reducerii la minimum a dimensiunilor glisierelor.







SR EN 81-1+A3:2010

167

2

xF

1,851

c

F� d Vperm

G.7.5.3.5 S�ge i

y

3x

x48

0,7/IE

lF

��

� d Gperm, 0y G







SR EN 81-1+A3:2010

168

Anexa H (normativ�)

Componente electronice – excluderea defect�rilor Defectele echipamentului electric al ascensorului ce trebuie luate în considerare se g�sesc la 14.1.1.1. La 14.1.1 se arat� c� anumite defecte pot fi excluse în anumite condi ii. Excluderea defect�rilor trebuie luat� în considerare în condi iile în care componentele sunt utilizate în limitele de utilizare cele mai defavorabile ale caracteristicilor, valori, temperatur�, umiditate, tensiune úi vibra ii. Tabelul H.1 de mai jos prezint� condi iile în care defectele descrise la 14.1.1.1.e) pot fi excluse. În acest tabel :

� “NU” în caset� înseamn�: defectarea nu a fost exclus�, trebuie luat� în considerare;

� caset� nemarcat� înseamn�: tipul de defect identificat nu se aplic�.







SR

EN

81

-1+

A3

:20

10

1

69

Ta

be

lul H

1 -

Ex

clu

de

rea

de

fec

t�ri

lor

Po

sib

ilit

atea

exc

lud

erii

def

ect�

rilo

r

C

om

po

nen

ta

Cir

cuit

d

esch

is

Scu

rt-

circ

uit

C

reúte

rea

valo

rii

Sc�

der

e a

val

ori

i S

chim

bar

e a

fun

c ie

i C

on

di i

i O

bs

erv

a ii

1.

Co

mp

on

ente

pas

ive

1.1

Rezi

ste

n �

fix

� N

U

(a)

NU

(a

)

a)

Pentr

u r

ezi

sten

ele

cu p

elic

ul�

:num

ai î

n c

azu

l re

zist

en e

lor

vopsi

te,

cem

enta

te s

au v

itrifi

ate

, cu

co

ne

xiun

i axi

ale

, co

nfo

rm s

tandard

elo

r C

EI

aplic

ab

ile ú

i pe

ntr

u r

ezi

stente

le b

ob

inate

,nu

mai

în c

azu

l bo

bin

elo

r în

f�úura

te p

e u

n s

ingur

stra

t úi p

rote

jate

pri

n e

maila

re s

au

vitr

ifica

re.

1.2

Rezi

ste

n �

varia

bil�

N

U

NU

N

U

NU

1.3

Rezi

ste

n �

nelin

iar�

V

DR

, ID

R, C

TN

, C

TP

N

U

NU

N

U

NU

1.4

Con

de

nsa

tor

NU

N

U

NU

N

U

1.5

Com

pon

en

te in

duct

ive:

- bob

ine;

- bob

ine d

e o

pri

re

NU

N

U

N

U

2

S

emic

on

du

cto

are

2.1

Dio

da

L.E

.D.

NU

N

U

NU

Sch

imb

are

a f

unc

iei s

e r

aport

eaz�

la o

sc

him

bare

a v

alo

rii c

ure

ntu

lui i

nve

rs.

2.2

Dio

da Z

en

er

NU

N

U

N

U

NU

Dim

inuare

a v

alo

rii s

e r

aport

ea

z� la

o

modifi

care

a t

ensi

unii

Zen

er.

S

chim

bare

a f

unc

iei s

e r

aport

eaz�

la o

m

odifi

care

a v

alo

rii c

ure

ntu

lui i

nve

rs.

2 S

emic

on

du

cto

are

2.3

Tiri

stor,

Triac,

GT

O

NU

N

U

NU

Sch

imb

are

a f

unc

iei s

e r

aport

eaz�

la

auto

decl

anúare

a s

au b

loca

rea

com

po

nente

lor.

N

U

(a)

NU

(a

) R

iscu

l de s

curt

circ

uit

po

ate

fi e

xclu

s dac�

opto

cuplo

rul e

ste c

onfo

rm C

EI

6074

7-5

úi c

ând

tensi

une

a s

a d

e iz

ola

re e

ste c

el p

u in

cea d

in

tabelu

l de m

ai j

os,

ext

ras

din

tabe

lul 1

al

CE

I 6066

4-1

.

Tensi

unile

faz�

-p�m

ân

t deriv

� din

te

nsi

unile

alo

cate

sis

tem

ulu

i (re

ele

i),

infe

rioare

sa

u e

ga

le c

u:

valo

rile

efic

ace

si

tensi

unile

contin

ue î

n v

ol i

Serii

le p

refe

ren

iale

ale

tensi

unii

de

re

zist

en �

la ú

oc,

în

vo

l i,

pentr

u

cate

gori

a d

e

inst

ala

ie

“Circu

it desc

his

” în

sem

n� u

n c

ircu

it desc

his

în u

nu

l din

cele

do

u�

com

po

nente

de b

az�

(d

ioda L

ED

úi

foto

tranzi

stor)

“S

curt

circ

uit”

înse

mn�

un

scu

rtci

rcu

it în

tre e

le.

2.4

Opto

cup

lor

cate

gori

a I

II

SR EN 81-1+AC







SR

EN

81

-1+

A3

:20

10

1

70

Ta

be

lul H

1 -

Ex

clu

de

rea

de

fec

t�ri

lor

(contin

uare

)

Po

sib

ilit

atea

exc

lud

erii

def

ect�

rilo

r C

om

po

nen

ta

Cir

cu

it

des

chis

S

curt

-ci

rcu

it

Creúte

re

a v

alo

rii

Sc�

der

e a

val

ori

i S

chim

bar

e a

fun

c ie

iC

on

di i

i O

bse

rva

ii

5

0

1

00

150

300

600

100

0

800

150

0

250

0

400

0

600

0

800

0

2. S

emic

on

du

cto

are

(co

nti

nu

are)

2.5

Circu

it hib

rid

N

U

NU

N

U

NU

N

U

2.6

Circ

uit

inte

gra

t N

U

NU

N

U

NU

N

U

S

chim

bare

a fu

nc ie

i con

stân

d în

in

trar

ea în

osc

ila ie

nec

ontr

olat

a a

por i

lor

“ùI”

înai

ntea

por

ilor

“S

AU

”, e

tc.

3

Div

erse

3.1

C

onect

oare

Bo

rne

Fiú

e

NU

(a

)

a)

Scu

rtci

rcuitu

l conect

ori

lor

poate

fi e

xclu

s d

aca

va

lori

le m

inim

e s

unt

confo

rme

tabele

lor

(pre

luate

din

C

EI

6066

4-1

) cu

urm

�toare

le c

ond

i ii:

- gra

du

l de p

olu

are

s�

fie 3

;

- gru

pa d

e m

ate

riale

s�

fie I

II;

- un d

om

eniu

neom

ogen.

Colo

an

a “

mate

riale

pentr

u c

ircu

ite im

prim

ate

” din

ta

belu

l 4 n

u e

ste f

olo

sit�

. A

cest

ea s

unt

de v

alo

ri m

inim

e a

bso

lute

, ridic

ate

de

pe u

nita

tea r

aco

rdat�

úi n

u d

e v

alo

ri te

ore

tice

sau

min

imale

. D

ac�

pro

tec

ia c

onect

oru

lui e

ste

superio

ara

sau

ega

l� c

u I

P5

X,

dis

tan

ele

de iz

ola

re î

n a

er

pot

fi re

duse

la d

ista

n a d

e iz

ola

re p

e s

upra

fa �

, d

e

exe

mp

lu,

3 m

m p

entr

u 2

50 V

valo

are

efic

ace

.

3.2

Lam

pa c

u n

eo

n

NU

N

U

3.3

Tra

nsf

orm

ato

rul

NU

(a

) (b

) (b

)

(a)

(b)

Pot

fi exc

luse

cu c

ondi i

a c

a r

ezi

stenta

de

izola

ie î

ntr

e b

obin

e ú

i mie

z sa

fie

în c

onfo

rmita

te c

u

EN

607

42,

17.2

úi 1

7.3

úi c

a t

ensi

une

a lo

cal�

s�

fie

tensi

une

a c

ea m

ai m

are

din

tabe

lul 6

într

e p

�r il

e

act

ive ú

i mas�

.

Scu

rtci

rcuite

le

cuprin

d

scurt

circ

uite

le î

ntr

e s

pire

le b

obin

elo

r prim

are

sau s

ecu

nd

are

, câ

t úi î

ntr

e

bob

ine.

Mo

difi

care

a v

alo

rii s

e

raport

eaz�

la o

mo

difi

care

a

raport

ulu

i de t

ransf

orm

are

pri

n

scurt

circ

uit

par

ial î

ntr

-o b

obin

�.

3.4

Fuzi

bile

(a)

(a

) A

cest

ris

c poate

fi e

xclu

s d

ac�

sig

ura

n a f

uzi

bil�

est

e c

ore

ct d

imensi

onat�

úi e

ste î

n c

onfo

rmita

te c

u

standard

ele

CE

I aplic

abile

.

Scu

rtci

rcuitu

l const

� in

sc

urt

circ

uita

rea

sig

ura

n ei d

up

� to

pire

a e

lem

en

tulu

i fuzi

bil

SR EN 81-1+AC







SR

EN

81

-1+

A3

:20

10

1

71

Ta

be

lul H

1 -

Ex

clu

de

rea

de

fec

t�ri

lor

(sfâ

rúit)

Po

sib

ilit

atea

exc

lud

erii

def

ect�

rilo

r

Co

mp

on

enta

C

irc

uit

d

esch

is

Scu

rt-

circ

uit

C

reúte

rea

valo

rii

Sc�

der

ea

valo

rii

Sch

imb

are

a fu

nc

iei

Co

nd

i ii

Ob

serv

a ii

3. D

ive

rse

(co

nti

nu

are)

3.5

Rele

e

NU

(a

) (b

)

a)

Scu

rtci

rcuite

le î

ntr

e c

onta

cte s

i într

e c

onta

cte ú

i bobin

� pot

fi exc

luse

dac�

rele

ele

core

spu

nd

cerin

elo

r 13.2

.2.3

(14.1

.2.2

.3)

b)

Sudare

a c

onta

ctelo

r n

u p

oate

fi e

xclu

s�.

Totuúi,

dac�

est

e c

onst

ruit

pentr

u a

ave

a c

onta

cte in

terb

loca

te

meca

nic

úi r

ealiz

ate

confo

rm c

u E

N 6

09

47

–5-1

, ip

ote

zele

de la

13.2

.1.3

sunt

aplic

abile

.

3.6

Pla

c� c

ircu

it im

prim

at

(C

I)

NU

(a

)

a)

Scu

rtci

rcuitu

l poate

fi e

xclu

s cu

condi i

a c

a:

� sp

eci

fica ii

le g

enera

le a

le c

ircu

itelo

r im

pri

mate

s�

fie

confo

rm

EN

6232

6-1

; �

mate

riale

le d

e b

az�

s�

fie c

on

form

speci

fica

iilor

N

602

49-2

-3 ú

i/sau E

N 6

024

9-2

-2;

� ci

rcuite

le s

unt

const

ruite

dup�

cerin

ele

de m

ai s

us úi

valo

rile

min

imale

s�

fie c

onfo

rme t

abele

lor

(ext

rase

din

CE

I 60

66

4-1

) cu

cond

i iile

urm

�toare

: -

gra

du

l de p

olu

are

est

e 3

;

- gru

pa d

e m

ate

riale

est

e I

II;

- un d

om

eniu

neom

ogen.

Colo

an

a “

mate

riale

pentr

u c

ircu

ite im

prim

ate

” din

tabe

lul

4 n

u e

ste f

olo

sit�

. A

cea

sta

în

sea

mn�

4 m

m p

en

tru d

ista

n e

le d

e iz

ola

re î

n

aer úi 3

mm

pe

ntr

u d

ista

n e

le d

e iz

ola

re p

e s

upra

fa �

, pentr

u 2

50 V

valo

are

a e

ficace

. P

entr

u a

lte t

ensi

uni s

e

face

refe

rire

la C

EI

6066

4-1

D

aca

pro

tec

ia c

ircuitu

lui i

mpri

mat

est

e I

P5X

sau m

ai

mare

sau d

ac�

mate

rialu

l de b

az�

est

e d

e o

calit

ate

su

peri

oar�

, dis

tan

ele

de iz

ola

re î

n a

er

pot

fi re

duse

la

dis

tan a

de iz

ola

re p

e s

upra

fa �

, de e

xem

plu

3 m

m

pentr

u 2

50 V

valo

are

efic

ace

. P

en

tru

circu

itele

cu

mai

multe

str

atu

ri (

cel p

u in

3 s

au a

lte

mate

riale

izo

lante

din

ta

bl�

su

b ir

e)

se p

oate

exc

lude

scurt

circ

uitu

l (a

se v

edea E

N 6

09

50)

4 M

on

taju

l co

mp

on

ente

lor

pe

circ

uit

ele

imp

rim

ate

NU

(a

)

(a)

Scu

rtci

rcui

tul p

oate

fi e

xclu

s în

caz

ul în

car

e sc

urtc

ircui

tul u

nei c

ompo

nent

e po

ate

fi ex

clus

úi

com

pone

nta

este

mon

tat�

ast

fel î

ncât

nic

i mod

ul d

e m

onta

j ni

ci p

l�cu

a im

prim

at�

îns�úi n

u r

educ

dis

tan

ele

de iz

olar

e în

aer

úi d

ista

ntel

e de

izol

are

pe s

upra

fa �

la v

alor

i mai

mic

i de

cât c

ele

indi

cate

la 3

.1 s

i 3.6

din

ace

st ta

bel

SR EN 81-1+AC







SR EN 81-1+A3:2010

172

NOT� - Recomand�ri de proiectare

Se útie c� anumite situa ii periculoase provin din posibilitatea úunt�rii unuia sau mai multor contacte de securitate prin scurtcircuitare sau întreruperi locale ale conductorului comun de împ�mântare combinat cu unul sau mai multe alte defecte. Se recomand� a se urma cele de mai jos, când informa iile sunt prelevate din lan ul de securitate pentru scopul controlului, comenzilor, telecomenzii, controlului alarmei, etc:

� proiecta i pl�cu a úi circuitele respectând distan ele conform specifica iilor 3.1 úi 3.6 din tabelul H.1; � structura i astfel conductorul comun al racordurilor lan ului de securitate de pe pl�cu a imprimat� astfel încât

conductorul comun al contactorilor sau contactorilor auxiliari men iona i la 14.1.2.4 se fie debranúa i la întreruperea conductorului de pe pl�cu a imprimat�;

� efectua i mereu analize ale defect�rilor pentru circuitele de securitate conform 14.1.2.3 úi conform EN 1050.

Dac� se fac modific�ri sau ad�ugiri dup� montarea ascensorului, trebuie efectuate din nou analize ale defect�rilor pentru aparatajul nou úi existent;

� folosi i întotdeauna rezisten e independente (exterioare elementului) pentru a proteja elementele de intrare.

Rezisten a intern� a elementului nu trebuie considerat� ca fiind sigur�; � componentele trebuie folosite doar în limitele specificate de produc�tor; � trebuie luat� în considerare tensiunea remanent� pentru partea electronic�. Prin folosirea circuitelor separate

galvanic s-ar putea rezolva problemele în anumite cazuri; � instala iile electrice pentru împ�mântare trebuie sa fie conform HD 384.5.54. S1. In acest caz, întreruperea

circuitului de împ�mântare între cl�dire úi echipamentul de comand� al ascensorului poate fi exclus�.







SR EN 81-1+A3:2010

173

Anexa J (normativ�)

Încerc�ri la úoc cu pendulul

J.1 Generalit� i În m�sura în care nu exist� un standard european privind încerc�rile la úoc cu pendulul pentru sticl� (a se vedea CEN/TC 129), încerc�rile pentru îndeplinirea cerin elor de la 7.2.3.1, 8.3.2.1 úi ˜8.6.7.1™ trebuie realizate conform prescrip iilor de mai jos. J.2 Standul de încerc�ri J.2.1 Dispozitivul de úoc cu pendul dur Dispozitivul de úoc cu pendul dur trebuie s� aib� un corp conform figurii J.1. Acest corp se compune dintr-un inel de lovire din o el S 235 JR conform EN 10025 úi o anvelop� de o el E 295, conform EN 10025. Masa total� a dispozitivului va avea pân� la 10 kg±0,0 1kg prin umplerea cu bile de plumb cu diametrul de 3,5 mm ± 0,25 mm. J.2.2 Dispozitivul de úoc cu pendul moale Dispozitivul de úoc cu pendul moale trebuie s� fie constituit dintr-un sac mic din piele conform figurii J.2 úi umplut cu bile de plumb cu diametrul de 3,5 mm ± 1 mm, cu o mas� total� de 45 kg ± 0,5 kg. J.2.3 Suspendarea dispozitivului de úoc cu pendul Dispozitivul de úoc cu pendul trebuie suspendat de un cablu metalic cu diametrul de 3 mm, astfel încât distan a orizontal� dintre marginea exterioar� a dispozitivului atârnat liber úi panoul care urmeaz� a fi încercat s� nu dep�úeasc� 15 mm. Lungimea pendulului (din cap�tul de jos al cârligului pân� la de referin � al dispozitivului) trebuie s� fie de cel pu in 1,5 m. J.2.4 Dispozitivul de tragere úi declanúare Dispozitivul de úoc cu pendul trebuie s� fie îndep�rtat de panou cu un dispozitiv de tragere úi declanúare úi ridicat la în�l imea de c�dere cerut� la J.4.2 úi J.4.3. Dispozitivul de declanúare nu trebuie s�-i imprime pendulului un impuls suplimentar în momentul declanú�rii. J.3 Panourile Panoul de uú� trebuie s� fie complet, incluzând elementele sale de ghidare; panoul de perete trebuie s� aib� dimensiunile úi elementele de fixare prev�zute. Panourile trebuie fixate de un cadru sau un suport corespunz�tor, astfel ca la punctele de prindere s� nu fie posibile deform�ri în condi iile de încercare Un panou trebuie supus încerc�rii cu finisarea prev�zut� de produc�tor (margini úlefuite, g�uri, etc.). J.4 Procedura de încercare J.4.1 Încerc�rile trebuie efectuate la o temperatura de 23 0C ± 2 0C. Panourile trebuie depozitate la aceast� temperatur� cel pu in 4 ore înaintea încerc�rilor.







SR EN 81-1+A3:2010

174

J.4.2 Încercarea la úoc cu pendul dur trebuie efectuat� cu dispozitivul conform J.2.1 de la o în�l ime de c�dere de 500 mm (a se vedea figura J.3). J.4.3 Încercarea la úoc cu pendul moale trebuie efectuat� cu dispozitivul conform J.2.2 de la o în�l ime de c�dere de 700 mm (a se vedea figura J.3). J.4.4 Dispozitivul de úoc cu pendul trebuie adus la în�l imea cerut� de c�dere úi eliberat. El trebuie s� loveasc� panoul în mijlocul l� imii sale úi la o în�l ime de 1,0 m ± 0,05 m deasupra nivelului planúeului prev�zut la locul de instalare. În�l imea de c�dere este distan a vertical� dintre punctele de referin � (a se vedea figura J.3). J.4.5 Este necesar� doar o încercare pentru fiecare dispozitiv din J.2.1 úi J.2.2. Cele dou� încerc�ri trebuie efectuate pe acelaúi panou. J.5 Interpretarea rezultatelor Cerin ele acestui standard sunt îndeplinite dac� dup� încercare: a) panoul nu este deteriorat; b) panoul nu prezint� cr�p�turi; c) panoul nu prezint� g�uri; d) panoul nu s-a desprins din elementele de ghidare; e) elementele de ghidare nu prezint� deformare permanent�; f) suprafa a sticlei nu este, dup� repetarea satisf�c�toare a încerc�rii cu pendulul moale,

deteriorat�, cu excep ia unui semn de maximum 2 mm diametru, f�r� cr�p�turi. J.6 Raportul de încerc�ri Raportul de încerc�ri trebuie s� cuprind� cel pu in urm�toarele informa ii : a) numele úi adresa laboratorului unde s-au efectuat încerc�rile; b) data încerc�rilor; c) dimensiunile úi construc ia panoului; d) prinderea panoului; e) în�l imea de c�dere pentru încerc�ri; f) num�rul încerc�rilor efectuate; g) semn�tura responsabilului cu aceste încerc�ri. J.7 Excep ii de la încerc�ri Încerc�rile de úoc cu pendulul nu trebuie efectuate dac� se folosesc panouri conform tabelelor J.1 úi J.2, în m�sura în care se útie c� acestea satisfac încerc�rile. Trebuie specificat ca regulile na ionale de construc ie pot cere condi ii mai severe.







SR EN 81-1+A3:2010

175

Tabelul J.1 - Panouri de sticl� plan� pentru utilizare la pere i de cabin�

Diametrul cercului înscris

maxim 1 m maxim 2 m

Tipul de sticl� Grosimea minim� (mm)

Grosimea minim� (mm)

C�lit� úi laminat� 8 ( 4 + 4 + 0,76 )

10 ( 5 + 5 + 0,76 )

Laminat� 10 ( 5 + 5 + 0,76 )

12 ( 6 + 6 + 0,76 )

Tabelul J.2 - Panouri de sticl� plan� pentru utilizarea la uúi culisante orizontale

Tipul de sticl�

Grosimea minima

(mm)

L� imea

(mm)

În�l imea liber� a uúii (m)

Puncte de fixare ale panourilor de sticl�

C�lit� úi laminat�

16 ( 8 + 8 + 0,76 )

de la 360 pân� la 720

max. 2,1 2 ( sus úi jos )

16 ( 8 + 8 + 0,76 )


max. 2,1 3 (sus/jos úi pe o latur�)

Laminat� 10

( 6 + 4 + 0,76 ) (5 + 5 + 0,76)


max. 2,1

toate laturile

Valorile din acest tabel sunt valabile cu condi ia ca în cazul prinderii pe 3 sau 4 laturi profilele de fixare s� fie prinse unul de altul rigid.







SR EN 81-1+A3:2010

176

n inel de úoc o punct de referin � pentru m�surarea în�l imii de c�dere p punctul de legare a dispozitivului de eliberare

Figura J.1 - Dispozitiv de úoc cu pendul dur







SR EN 81-1+A3:2010

177

n tij� filetat� o punct de referin � pentru m�surarea în�l imii de c�dere situat în planul diametrului maxim p sac de piele qdisc de o el r punct de ag� are a dispozitivului de eliberare

Figura J.2 - Dispozitiv de úoc cu pendul moale







SR EN 81-1+A3:2010

178

n structura o panoul de încercat p dispozitivul de úoc q nivelul planúeului în raport cu panoul care este supus încerc�rii H în�l imea de la care se elibereaz� pendulul

Figura J.3 - Stand de încerc�ri - În�l imea de la care se elibereaz� pendulul







SR EN 81-1+A3:2010

179

Anexa K (normativ�)

Spa iul de securitate superior pentru ascensoarele cu roat� de fric iune

H spa iul de securitate superior V viteza nominal� *) Cu linie groas�: cursa minim� posibil� când se iau în considerare avantajele tuturor posibilit� ilor de la 5.7.1.3.

**) Zona valorilor care pot fi ob inute prin calcul conform 5.7.1.4 în cazul ascensoarelor echipate cu ro i de echilibrare cu dispozitiv antirecul. Acest dispozitiv nu este obligatoriu decât pentru viteze nominale de peste 3,5 m/s, dar nu este interzis pentru viteze inferioare. Aceste valori sunt func ie de proiectul dispozitivului antirecul úi de cursa ascensorului.

Figura K.1 - Grafic ce ilustreaz� spa iul de securitate superior pentru ascensoare cu roat� de fric iune (5.7.1).







SR EN 81-1+A3:2010

180

Anexa L

(normativ�)

Cursa necesar� pentru tampoane

S cursa tamponului V viteza nominal� 1) acumulare de energie (10.4.1.1); 2) acumulare de energie cu amortizarea miúc�rii de

revenire (10.4.2); 3) disipare de energie f�r� reducerea cursei

(˜10.4.3.1™);

4) disipare de energie cu cursa redus� la 0,5 (10.4.3.2.a); 5) disipare de energie cu cursa redus� la 0,33 (10.4.3.2.b); 6) linie groas�: cursa minima posibil� când se iau în

considerare avantajele tuturor posibilit� ilor de la 10.4.3

Figura L.1 - Grafic ce ilustreaz� cursele necesare pentru tampoane (10.4)







SR EN 81-1+A3:2010

181

Anexa M (informativ�)

Evaluarea aderen ei

M.1 Introducere Aderen a trebuie asigurat� permanent, inându-se seama de : � cursa normal�; � înc�rcarea cabinei la nivelul podelei; � decelera ia datorat� unei opriri de urgen �.

Totuúi, trebuie s� se ia în considerare posibilitatea alunec�rii, atunci când cabina este blocat� în pu dintr-un motiv oarecare. Procedura urm�toare de dimensionare reprezint� un ghid ce poate fi folosit pentru evaluarea aderen ei la aplica iile tradi ionale, care includ cabluri din o el, ro i de fric iune din o el/font� úi maúini situate deasupra pu ului. Potrivit experien ei, rezultatele sunt sigure datorit� marjelor de securitate incluse. În consecin �, nu este necesar s� se in� seama în detaliu de urm�toarele elemente: � tipul de cablu; � tipul úi nivelul de ungere; � materialul ro ilor úi al cablurilor de trac iune; � toleran ele de execu ie .

M.2 Calculul aderen ei Trebuie aplicate urm�toarele formule :

Dd f

2

1 eT

T în condi iile de cabin� înc�rcat� úi frânare de urgen �:

Dt f

2

1 eT

T în condi iile de cabin� blocat� (contragreutatea pe tampoane úi maúina

învârtindu-se în direc ia de urcare): unde: f = coeficientul de frecare; D = unghiul de înf�úurare a cablurilor pe roata de fric iune ; T1,T2 reprezint� for ele în por iunile cablurilor situate de o parte úi de alta a ro ii de fric iune; M.2.1 Evaluarea lui T1 úi T2 M.2.1.1 Cazul cabin� înc�rcat� Raportul static T1/T2 trebuie evaluat pentru cazul cel mai defavorabil, în func ie de pozi ia cabinei în pu cu 125% din sarcina nominal�. Cazul de la 8.2.2 necesit� un tratament special, dac� nu este acoperit de coeficientul 1,25 pentru înc�rcare.







SR EN 81-1+A3:2010

182

M.2.1.2 Cazul frânare de avarie Raportul dinamic T1/T2 trebuie evaluat pentru cazul cel mai defavorabil, în func ie de pozi ia cabinei în pu úi de condi iile de înc�rcare (goal� sau cu sarcina nominal�). Fiecare element mobil trebuie luat în considerare cu propria sa accelera ie, inându-se seama de raportul de fixare/transmisie al instala iei. Rata de accelerare care trebuie considerat� nu va fi, în nici un caz mai mic� de: - 0,5 m/s2 pentru cazuri normale; - 0,8 m/s2 când se folosesc amortizoare cu curs� redus�. M.2.1.3 Cazul cabin� blocat� Raportul static T1/T2 trebuie evaluat pentru cazul cel mai defavorabil, în func ie de pozi ia cabinei în pu úi de condi iile de înc�rcare (goal� sau cu sarcina nominal�). M.2.2 Evaluarea coeficientului de frecare M.2.2.1 Considera ii asupra canalelor ro ilor M.2.2.1.1 Canale în form� de U sau U subt�iate

E = unghi de subt�iere J = unghiul canalului

Figura M.1 - Canal în form� de U subt�iat Se utilizeaz� formula urm�toare:

f �

§©¨

·¹¸

� � � �P

J E

S E J E J

42 2

cos sin

sin sin

unde:







SR EN 81-1+A3:2010

183

E = valoarea unghiului de subt�iere; J = valoarea unghiului canalului; P = coeficientul de frecare; f = factorul de frecare Valoarea maxim� a unghiului de subt�iere E nu trebuie s� dep�úeasc� 1060 (1,83 rad.), la care corespunde o subt�iere de 80 %. Valoarea unghiului canalului J trebuie furnizat� de produc�tor func ie de proiectarea canalului. Aceasta, în nici un caz, nu trebuie s� fie mai mic� de 250 (0,43 rad. ). M.2.2.1.2 Canale în form� de V Acolo unde canalul nu a fost supus unui procedeu de c�lire, este necesar� o subt�iere pentru a limita micúorarea aderen ei din cauza uzurii.

E = unghi de subt�iere J = unghiul canalului

Figura M.2 – Canal în form� de V Se aplic� urm�toarele formule :

� în cazul cabinei înc�rcate úi a frân�rii de urgen �:

E�E�S

¸¹

·¨©

§ E�

P sin

2sin14

f pentru canale nec�lite;







SR EN 81-1+A3:2010

184

2sin

1f

JP pentru canale c�lite;

� în cazul unei cabine blocate

2sin

1f

JP pentru canale c�lite úi nec�lite;

unde: E = valoarea unghiul de subt�iere; J = valoarea unghiului canalului; P = coeficientul de frecare; f = factorul de frecare

Valoarea maxim� a unghiului de subt�iere E nu trebuie s� dep�úeasc� 1060 (1,83 rad.), la care corespunde o subt�iere de 80 %. În nici un caz, unghiul canalului J nu trebuie s� fie mai mic de 350 pentru ascensoare. M.2.2.2 Considerarea coeficientului de frecare

Figura M.3 - Coeficientul minim de frecare Se aplic� urm�toarele valori: � pentru condi ia de cabin� înc�rcat� P = 0,1;

� pentru condi ia de frânare de urgen � P �

0 10

110

,

v;

� pentru condi ia de cabin� blocat� P = 0,2; unde:







SR EN 81-1+A3:2010

185

P = coeficientul de frecare; Q = viteza cablului la viteza nominal� a cabinei.

M.3 Exemplu practic

unde : 1,2,3,4 este factorul de vitez� al ro ilor ( de exemplu : 2 = 2 x Vcab )

Figura M 4 - Caz general

Se aplic� urm�toarele formule : ˜







SR EN 81-1+A3:2010

186

� � � � � �

� � � �

� � � � � �

� � � �r

FRaim

rraMarm

ar

mag

r

MargMg

r

M

r

agMT

r

FRaim

rraMarm

ar

margMg

r

M

r

agMMQPT

CTG

Vr

r

PctgPCSctgII

PD

IV

PDTn

CC

nCSctgn

compnCTG

cab

IIIr

r

PcabPcabCScabII

PD

I

PDTnCScabn

CompnTravCCcab

ctg

ctg

r»»¼

º

««¬

ª��r¸

¸¹

·¨¨©

§ ��r��r

¸̧¹

·¨̈©

§ ��r��r��

��

r

r»»¼

º

««¬

ª��r¸

¸¹

·¨¨©

§ ��r��r

¸̧¹

·¨̈©

§ ��r��

��

r��

¦

¦

�

�

1

1

2

2

1

1

2

1

2

2

2

2

2

2

2

2

™

T

Te f2

1

d �D

Condi ii : I = doar cabina este în pozi ia cea mai de sus;

II = roata de deviere este lâng� cabin� sau contragreutate;

III = doar pentru transmisie >1;

IV = doar contragreutatea în pozi ia cea mai de sus;

V = doar pentru transmisie >1.

unde :

mPcab. = masa redus� a ro ii/ro ilor pe partea cabinei JPcab./R

2 , în kilograme; mPCctg = masa redus� a ro ii/ro ilor pe partea contragreut� ii JPCctg/R

2 ,în kilograme; mPDC = masa redus� a ro ilor pentru dispozitivul de tensionare (dou� ro i) JPDC/R2 , în kilograme; mPD = masa redus� a ro ii de deviere pe partea cabinei/contragreut� ii JDP/R2 , în kilograme; ns = num�rul cablurilor de suspensie; nc = num�rul cablurilor/lan urilor de echilibrare; nt = num�rul cablurilor flexibile P =

masa cabinei goale úi a componentelor pe care ea le suport�, adic� o parte a cablului flexibil, cabluri/lan uri de echilibrare(dac� exist�) etc., în kilograme;

Q = sarcina nominal�, în kilograme;

MCTG =

masa contragreut� ii incluzând masa ro ilor, în kilograme;

MCS = masa real� a cablurilor de suspensie (> 0,5H±y@ x ns x masa cablurilor pe unitatea de lungime etc), în kilograme;







SR EN 81-1+A3:2010

187

MCScab =

masa MCS pe partea cabinei;

MCSctg = masa MCS pe partea contragreut� ii;

MCC = masa real� a cablurilor sau lan urilor de echilibrare (> 0,5H±y@ x nc x x masa cablurilor pe unitatea de lungime ), în kilograme;

MCCcab = masa MCC pe partea cabinei;

MCCctg = masa MCC pe partea contragreut� ii;

MTrav = masa real� a cablului flexibil (> 0,25H±0,5y@ x nt x masa cablurilor flexibile pe unitatea de lungime ), în kilograme;

Mcomp = masa dispozitivului de echilibrare, inclusiv masa ro ilor, în kilograme;

FRcab = for a de frecare în pu (eficacitatea lag�relor de pe partea cabinei úi frecarea pe glisiere, etc.), în newtoni;

FRCTG = for a de frecare în pu (eficacitatea lag�relor de pe partea contragreut� ii úi frecarea pe glisiere, etc.), în newtoni;

H = în�l imea cursei, în metri;

y = la în�l imea H/2 consider� y = 0;

T1,T2 = for a în cabluri., în newtoni;

r = factorul de multiplicare;

˜a = decelera ia la frânarea cabinei (valoare pozitiv�), în metri pe secund� la p�trat; ™

gn = accelera ia normal� la c�dere liber�, în metri pe secund� la p�trat;

iPcab =

num�rul ro ilor pe partea cabinei (f�r� ro ile de deviere);

iPctg =

num�rul ro ilor pe partea contragreut� ii (f�r� ro ile de deviere);

= for a static�;

= for a dinamic�;

f =

factor de frecare;

D = unghiul de înf�úurare a cablurilor pe roata de fric iune.







SR EN 81-1+A3:2010

188

Anexa N (normativ�)

Evaluarea coeficientului de securitate la cablurile de trac iune

N.1 Generalit� i Referindu-se la 9.2.2, aceasta anex� descrie metoda de evaluare a coeficientului de securitate Sf pentru cablurile de trac iune. Aceasta metod� ia în considerare : � materialul tradi ional folosit în proiectarea antren�rii cu cabluri pentru elemente ca ro ile de

fric iune din o el / font�;

� cabluri de o el conforme standardelor europene;

� o durat� de via � suficient� a cablurilor, admi ând între inerea úi inspec ia periodic�. N.2 Num�rul echivalent de ro i Nechiv Num�rul îndoiturilor úi gradul de severitate al fiec�rei îndoituri provoac� deteriorarea cablului. Aceasta este influen at� úi de tipul de canal (U sau V) úi de inversarea sau nu a îndoiturii cablului.

Severitatea gradului de încovoiere poate fi echivalat� cu un num�r de îndoituri simple.

O îndoire simpl� este definit� de un cablu care se deplaseaz� pe un canal în U, a c�rui raz� este superioar� cu aproximativ 5% - 6% fa � de raza nominal� a cablului. Num�rul îndoiturilor simple corespunde unui num�r echivalent de ro i Nequiv , care poate fi determinat din : Nechiv = Nechiv(t) + Nechiv(r), unde : Nechiv(t) = num�rul echivalent al ro ilor de fric iune; Nechiv(r) = num�rul echivalent al ro ilor de deviere. N.2.1 Evaluarea lui Nechiv(t)

Valorile pentru Nechiv(t) pot fi luate din tabelul N.1.

Tabelul N.1

Canale în V

Unghiul canalului (J)

350 360 380 400 420 450

Nechiv(t) 18,5 15,2 10,5 7,1 5,6 4,0

Unghiul de subt�iere (E)

750 800 850 900 950 1000 1050

Canale în ˜U sau V™ subt�iate

Nechiv(t) 2,5 3,0 3,8 5,0 6,7 10,0 15,2

Pentru canale în U f�r� subt�iere: Nechiv(t) =1.







SR EN 81-1+A3:2010

189

N.2.2 Evaluarea lui Nechiv(r) Se consider� o îndoire inversat� doar dac� distan a dintre contactul cablurilor pe dou� ro i consecutive fixe nu dep�úeúte de 200 de ori diametrul cablului. Nechiv(r) = Kr � ( Nrs + 4 � Nri ) unde: Nrs = num�rul de ro i cu îndoiri simple; Nri = num�rul de ro i cu îndoiri inversate; Kr = coeficientul raportului dintre diametrele ro ii de fric iune úi ro ilor, cu :

4

r

tr

D

DK ¸̧

¹

·¨̈©

§

unde : Dt = diametrul ro ii de fric iune; Dr = diametrul mediu al ansamblului ro ilor, cu excep ia ro ii de fric iune. N.3 Coeficientul de securitate Valoarea minim� a coeficientului de securitate pentru un desen dat al ro ii de fric iune a cablului poate fi selectat� din figura N.1, luându-se în considerare raportul corect al Dt/dc úi Nechiv calculat.







SR

EN

81

-1+

A3

:20

10

1

90

Fig

ura

N.1

— E

valu

area

co

efic

ien

tulu

i de

secu

rita

te m

inim







SR EN 81-1+A3:2010

191

Curbele din figura N.1 se bazeaz� pe urm�toarea formul�: Sf = 10 unde : Sf = coeficientul de securitate; Nechiv = num�rul echivalent al ro ilor; Dt = diametrul ro ii de fric iune; dc = diametrul cablurilor. N.4 Exemple Exemplele de calcul al num�rului echivalent de ro i Nechiv sunt date în figura N. 2.

Exemplul 1

NOT� - Nu sunt îndoituri inversate la roata (mobil�) de fric iune a cabinei

Canal în V, J = 40 °

Nechiv(t) = 7,1

K = 2,07

Nechiv(p) =2x2,07=4,1

Nechiv = 11,2

(1) lâng� cabin�

¸̧¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸

¹

·

¨̈¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨

©

§

¸¸¸

¹

·

¨¨¨

©

§ �

¸¸¹

·¨¨©

§

¸¸¸¸¸¸

¹

·

¨¨¨¨¨¨

©

§

¸¸¹

·¨¨©

§

�

�894,2

cd

tD09,77log

567,8

cd

tD

echivN61085,695log

6834,2







SR EN 81-1+A3:2010

192

Exemplul 2

Canal în V, subt�iat,

�= 90 ° úi J = 40 °

Nechiv(t) = 5

K = 5,06

Nechiv(r) =5,06

Nechiv = 10,06

Exemplul 3

Canal în U

Nechiv(t) = 1+1

K = 1

Nechiv = 1

Figura N.2 - Exemple de calcul al num�rului echivalent de ro i







SR EN 81-1+A3:2010

193

Anexa O (informativ�)

#Spa iile maúinii - Accese (6.1)

Legend� 1 Uúi úi trape, paragraf 6.3.4 úi 6.4.7 2 Spa iile maúinii, capitol 6 3 accese, paragraf 6.2

Figura O.1 - Spa iile maúinii - Accese (6.1) $







SR EN 81-1+A3:2010

194

Anexa P (informativ�)

!Descrierea m�surilor posibile

Tabelul urm�tor con ine descrierea m�surilor posibile care sunt considerate utile pentru îndeplinirea cerin elor de la 14.1.2.6:

Tabelul P.1 – Descrierea m�surilor de detectarea a defectelor posibile


M�sura nr.

Descrierea m�surilor

Structur� M.1.1 Structur� mono-canal cu auto-test Descriere: Chiar dac� structura este format� doar dintr-un singur canal trebuie furnizate c�i de ieúire redundante pentru a asigura o oprire sigur�. Auto-teste (ciclice) sunt aplicate la subunitatea PESSRAL la intervale de timp func ie de aplica ie. Aceste teste (de exemplu teste ale unit� ii de procesate sau teste pentru memorii) sunt proiectate pentru a detecta defectele latente care sunt independente de fluxul de date. Detectarea unei defec iuni trebuie s� aduc� sistemul la o stare sigur�.

M.1.2 Structur� mono-canal cu auto-test úi supraveghere Descriere: O structur� mono-canal cu auto-test úi supraveghere este format� dintr-un hardware de supraveghere separat� care, independent de aplica ie primeúte periodic date ale testului sistemului care pot rezulta din procedurile auto-test. In cazul datelor incorecte, sistemul trebuie adus într-o stare sigur�. Sunt necesare cel pu in dou� c�i de oprire astfel încât oprirea s� poat� fi provocat� de îns�úi unitatea de procesare sau de unitatea de supraveghere.

M.1.3 Dou� sau mai multe canale cu compensare Descriere: Un proiect cu dou� canale de securitate este format din dou� unit� i independente f�r� reac ie invers�/feedback. Aceasta permite func iilor specifice s� fie procesate independent în fiecare canal. Pentru un PESSRAL cu dou� canale, proiectat exclusiv pentru func ie de dispozitiv de securitate, proiectarea canalelor trebuie s� fie identic� în ceea ce priveúte hardware úi software. În cazul unui PESSRAL cu dou� canale utilizat pentru solu ii complexe )de exemplu combinarea mai multor func ii de securitate) úi unde procesele sau condi iile nu sunt verificare în totalitate, trebuie luate în considerare diversitate pentru hardware úi software. Structura include o func ie care compar� semnalele interne (de exemplu compararea magistralelor de date) úi/sau semnalele de ieúire relativ la func iile de securitate care pot ajuta la detectarea defectelor. Sunt necesare cel pu in dou� c�i de oprire astfel încât oprirea putând fi provocat� de canale înseúi sau de comparator. Comparatorul însuúi trebuie s� fac� obiectul detect�rii defectului.

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

195

Tabelul P.1 (continuare)


M�sura nr.



M.2.1 Corectarea defectelor hardware Descriere: Aceste unit� i pot fi realizate utilizând tehnici speciale de detectare sau de corectare a defec iunii. Aceste tehnici sunt cunoscute pentru structuri simple.

M 2.2 Auto-test cu ajutorul software Descriere: Toate func iile unit� ii de procesare care sunt utilizate în aplica ii de securitate trebuie testate ciclic. Aceste teste pot fi combinate cu testarea componentelor, de exemplu memorii, intr�ri-ieúiri etc.

M.2.3 Auto-test cu ajutorul cu ajutorul hardware Descriere: Se utilizeaz� o facilitate special� a hardware pentru detectarea defectelor cu suportul func iilor auto-test. De exemplu o unitate de supraveghere controleaz� periodic ieúirea câtorva bi i de control.

M.2.4 Comparator pentru structur� cu dou� canale Descriere:

Dou� canale cu comparator hardware: a) semnalele a dou� unit� i de procesare sunt comparate ciclic sau continuu utilizând o unitate hardware. Comparatorul poate fi o unitate testat� exterior sau proiectat� ca un dispozitiv de autosupraveghere sau b) semnalele ambelor canale sunt comparate utilizând o unitate de tratare. Comparatorul poate fi o unitate testat� exterior sau proiectat� ca un dispozitiv de autosupraveghere

M.2.5 Comparare reciproc� cu dou� canale Descriere:

Sunt utilizate dou� unit� i de procesare redundante care schimb� între ele date relative la securitate. O compara ie a datelor este realizat� pentru fiecare unitate.

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

196

Tabelul P.1 (continuare)


M�sura nr.


Zon� de memorie a constantelor (ROM,

EPROM...)

M.3.1 Procedur� de verificare a blocului cu redundan � de in cuvânt (de exemplu formarea semn�turii via ROM cu l� imea unui singur cuvânt) Descriere: În acest test, con inutul ROM este comprimat de un algoritm cu cel pu in memorie de un cuvânt. Algoritmul, de exemplu testul de redundan � ciclic (cyclic redundancy chek –CRC-) poate fi aplicat utilizând hardware sau software.

M.3.2 Salvarea unui cuvânt cu redundan � multi-bit (de exemplu detector de erori/Hamming cod) Descriere: Fiecare cuvânt al memoriei este extins de mai mul i bi i pentru a produce un cod un cod hamming modificat cu o distan � hamming de cel pu in 4. Fiecare lectur� a unui cuvânt se poate determina dac� are loc o corupere la verificarea bi ilor de redundan �. Dac� se g�seúte o diferen �, trebuie sa se plaseze sistemul intr-o stare sigur�.

M.3.3 Procedur� de verificare a blocului cu replica acestuia Descriere: Spa iul de adres� este echipat cu dou� memorii. Prima memorie este utilizat� normal. A doua memorie con ine aceleaúi informa ii úi este accesat� în paralel cu prima. Ieúirile sunt comparate úi toate diferen ele detectate sunt tratate ca eroare. Succesiunea detect�rii erorilor câtorva erori de bit trebuie stocate în ordine invers� în una sau dou� memorii úi inversat� din nou la citire. În procedura software, con inutul celor dou� zone de memorie se analizeaz� ciclic utilizând prin software.

M.3.4 Procedur� de verificare a blocului cu redundan � multi-cuvânt Descriere: Aceast� procedur� calculeaz� o semn�tur� utilizând un CRC algoritm, dar valoarea rezultatului are m�rimea a cel pu in doua cuvinte. Semn�tura extins� este stocat�, recalculat� úi comparat� ca un caz de cuvânt unic. În caz de diferen � este emis un mesaj de defec iune.

M.3.5 Salvare cuvânt cu redundan � de un bit. (exemplu verificarea ROM cu bit de paritate) Descriere: Fiecare cuvânt al memoriei are extinderea unui bit (bit de paritate) care completeaz� fiecare cuvânt cu un num�r par sau impar 1 logic�. Paritate cuvântului de date este verificat la fiecare lectur�. Dac� un num�r eronat de 1 este detectat este emis un mesaj de defec iune. Paritatea sau imparitatea trebuie astfel aleas� încât oricare cuvânt zero (nimic altceva decât zero) úi un cuvânt 1 ( nimic altceva decât 1) este mai nefavorabil în caz de defec iune, nu trebuie sa fie un cod valid. Paritatea poate fi de asemenea utilizat� pentru detectarea defectului de adres�, daca paritatea este calculat� pentru concatenarea unui cuvântului dat� úi a adresei acestuia.

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

197

Tabelul P.1 (continuare) M.4.1 Verificare via test patern (imagine de reglare) contra defecte stative

sau dinamice, de exemplu test RAM „walkpath” Descriere: Zona de memorie cere trebuie testat� este ini ializat� cu un câmp uniform de bi i. Prima celul� este apoi inversat� úi zona de memorie r�mas� este inspectat� pentru a se asigur� c� fondul/planul din spate este corect. Dup� aceasta, prima celul� este din nou inversat� pentru a reg�si valoarea sa original� úi întregul proces este repetat pentru urm�toarea. O a doua rulare a „wandering bit model” este efectuat� cu un fond inversat ini ial. Dac� survine o diferen � sistemul trebuie s� fie adus într-o stare sigur�.

M.4.2 Procedur� de salvare a blocului cu replica acestuia, de exemplu, dublu RAM cu compararea hardware sau software Descriere: Spa iul adreselor este echipat cu dou� memorii. Prima memorie are utilizare normal�. A doua memorie con ine aceleaúi informa ii úi este accesat� în paralel cu prima. Ieúirile sunt comparate úi toate diferen ele detectate sunt tratate ca eroare. Succesiunea detect�rii erorilor câtorva erori de bit trebuie stocate în ordine invers� în una sau dou� memorii úi inversat� din nou la citire. În procedura software, con inutul celor dou� zone de memorie se analizeaz� ciclic utilizând prin software.

M.4.3 Examinare pentru detectarea erorilor statice úi dinamice, de exemplu „GALPAT” Descriere: a) Test RAM „galpat”: se scrie un element complementar în memoria standard predefinit� úi toate celelalte celule sunt examinate pentru a se asigura c� au un con inut corect. Dup� fiecare acces la lectur� la celulele restante se citeúte fiecare din celulele complementare descrise. Acest proces este repetat pentru fiecare celul�. Testul este repetat cu o înlocuire ini ial� inversat�. Orice diferen � este considerat� ca defec iune.; sau b) Test „galpat” transparent: la începutul testului este format� o „semn�tur�” utilizând software sau hardware în func ie de zona de memorie ce trebuie testat� care apoi este stocat� într-un registru; aceast� semn�tur� corespunde ini ializ�rii memoriei în testul „galpat”. Semn�tura complementar� este apoi stocat� în celula care se testeaz� úi se examineaz� con inutul celulelor restante. Cum con inutul celulelor restante nu este cunoscut , con inutul acestora nu a fost examinat individual, dar a fost utilizat dar numai pentru formarea înc� o dat� a unei semn�turi. Dup� acest prim test pentru prima celul� se poate realiza un al doilea test cu un con inut complementar, ceea ce permite s� se reg�seasc� con inutul ini ial. Toate celelalte celule sunt testate la fel. Orice diferen � este considerat� ca defec iune.

(continu�)







SR EN 81-1+A3:2010

198

Tabelul P.1 (sfârúit)

Unit� i de intrare/ieúire úi

interfe e

M.5.1 Intrare multi-canal paralel� Descriere: Este vorba de flux de date dependent care se compar� cu date independente de intrare respectând o toleran � definit� (valoare temporal�).

M.5.2 Recitire de ieúire (ieúire supravegheat�) Descriere: Este vorba de flux de date dependent care se compar� cu date independente de intrare respectând o toleran � definit� (valoare temporal�).Defec iunea poate s� nu fie mereu corespunz�toare ieúirii defectuoase.

M.5.3 Ieúire multi-canal paralel� Descriere: Este vorba de o redundan � a ieúirilor legate la fluxul de date. Detectarea defec iunii rezult� direct din procesul tehnic sau de la comparatoarele externe.

M.5.4 Cod de securitate Descriere: Aceast� procedur� protejeaz� informa iile de intrare úi de ieúire de defec iunile simultane úi sistematice. Ea furnizeaz� o detectare a defectului dependent de fluxul de date ale unit� ilor de intrare/ieúire cu redundan a informa iilor úi/sau redundan � temporar�.

M.5.5 Imagine de reglare Descriere: Este vorba de un test ciclic al intr�rilor úi ieúirilor independent de fluxul de date realizat cu ajutorul test patern definit pentru a compara semnalele observate cu semnalele aúteptate. Informa iile imaginii de reglare, receptarea imaginii de reglare úi evaluarea imaginii de reglare trebuie sa fie independente unele de altele. Se consider� c� toate intr�rile imaginii de reglare au fost testate.

Ceas M.6.1 Dispozitiv de supraveghere cu baz� de timp separat� Descriere: Ceasul hardware cu baza de timp separat� rearmat� de func ionarea corect� a software.

M.6.2 Monitorizare reciproc� Descriere: Ceasul hardware cu baza de timp separat� rearmat� de func ionarea corect� a software altui procesor.

Derularea software M.7.1 Combinarea unei supravegheri temporare cu una logic� a derul�rii software Descriere: O temporizare care controleaz� derularea software este rearmat� numai dac� secven ele sec iunilor software se execut� corect.

"







SR EN 81-1+A3:2010

199

Anexa ZA (informativ�)

%Rela ie între acest standard european úi cerin ele esen iale

ale Directivei UE 95/16/CE modificat� prin Directiva 2006/42/EC

Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN de c�tre Comisia European� úi Asocia ia European� a Liberului Schimb úi sus ine cerin ele esen iale ale Directivei Maúini din Noua Abordare 95/16/CE, modificat� prin 2006/42/CE. O dat� cu citarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Comunit� ilor Europene ca fiind sub aceast� Directiv� úi a prelu�rii acestuia ca standard na ional în cel pu in un Stat Membru, conformitatea cu capitolele normative din acest standard confer�, în limitele domeniului de aplicare al standardului, o prezum ie de conformitate cu cerin ele esen iale ale acestei Directive úi a reglement�rilor corespondente ale AELS. AVERTIZARE - Alte cerin e úi alte Directive UE pot fi aplicate produsului (lor) relevante din domeniul de aplicare al acestui standard. NOTA 1 – Referitor la 6.2, 6.3, 6.5 úi 6.7 a se vedea 0.2.2 din acest standard. NOTA 2 – Nota de la 5.2.1.2 indic� faptul c� montajul ascensoarelor închise par ial în pu pot face obiectul unei autoriza ii din partea autorit� ilor na ionale.&







SR EN 81-1+A3:2010

200

Anexa na ional� NA

(informativ�)

Index al termenilor în român�, englez�, francez� úi german�

Român� Englez� Francez� German�

ap�r�toare apron garde-pieds Schürze

ascensor cu tambur positive drive lift (includes drum drive)

monte charge à treuil attelé

Trommelaufzug, Kettenafzug

ascensor cu roat� de fric iune

traction drive lift ascenseur à adhérence

Treibscheiben-Aufzug

ascensor de persoane úi m�rfuri

goods passenger lift ascenseur de charge Lastenaufzug

cabin� car cabine Fahrkorb

cablu de securitate safety rope câble de sécurité Sicherheitsseil

cablu flexibil travelling cable câble pendentif Hängekabel :

camer� de ro i pulley room local de poulies Rollenraum

camera maúinii machine room local de machines Triebwerksraum

contragreutate counterweight contrepoids Gegengewicht

fund�tura pu ului pit cuvette Schachtgrube

glisiere guide rails guides Führungsschiennen

izonivelare re-levelling isonivelage Nachstellen

jug sling étrier Rahmen

lan electric de securitate electric safety chain chaîne électrique des sécurités

Elektrische Sicherheitskette

limitator de vitez� overspeed governor limiteur de vitesse Geschwindigkeitsbegrenzer

mas� de echilibrare balancing weight masse d’equilibrage Ausgleichgewicht

maúin� machinery machinerie Triebwerk und Steuerung

maúina ascensorului lift machine machine Triebwerk

miúcare necontrolat� cabin� unintended car movement

mouvement incontrôlé de la cabine

unbeabsichtigte Bewegung des Fahrkorbs

nivelare levelling nivelage Einfahren

nivel de integritate a securit� ii (SIL)

safety integrity level (SIL)

niveau d'intégrité de sécurité

Sicherheits-Integritätslevel

parac�z�tor safety gear parachute Fangvorrichtung

parac�z�tor cu frânare progresiv�

progressive safety gear

parachute à prise amortie

Bremsfangvorrichtung

parac�z�tor cu prindere instantanee

instantaneous safety gear

parachute à prise instantanée

Sperrfangvorrichtung

parac�z�tor cu prindere instantanee úi efect amortizat

instantaneous safety gear with buffered effect

parachute à prise instantanée avec effet amorti

Sperrfangvorrichtung mit Dämpfung

pasager passenger passager Fahrgast

pu well gaine Schacht

precizie de nivelare levelling accuracy précision du maintien au niveau

Nachregulierungsgenauigkeit

precizie de oprire stopping accuracy précision d'arrêt Anhaltegenauigkeit







SR EN 81-1+A3:2010

201

sarcin� la rupere minim� a unui cablu

minimum breaking load of rope

minimum breaking load of rope

Mindestbruchkraft eines Seiles

sarcin� nominal� rated load charge nominale Nennlast

sistem de comand� ac ionare

drive control system système de commande de l'entraînement

Antriebssteuerung

sisteme electronice programabile în aplica ii legate de securitatea ascensoarelor (PESSRAL)

programmable electronic system in safety related applications for lifts (PESSRAL)

Système électronique programmable dans les applications liées à la sécurité des ascenseurs (PESSRAL)

programmierbares elektronisches System in sicherheitstechnisch relevanten Anwendungen für Aufzüge (PESSRAL)

spa iu maúin� machinery space emplacement de machinerie

Aufstellungsort von Triebwerk und Steuerung

spa iu ro i pulley space emplacement de poulies

Aufstellungsort von Seilrollen

spa iu superior al pu ului headroom partie supérieure de la gaine

Schachtkopf

sticl� stratificat� laminated glass verre feuilleté Verbundsicherheits-glas VSG

suprafa � util� a cabinei available car area surfaceutile de la cabine

Nutzfläche des Fahrkorbes

tampon buffer amortisseur Puffer

timp de reac ie a sistemului system reaction time temps de réaction système

Systemreaktionszeit

utilizator user usager Benutzer

vitez� nominal� rated speed vitesse nominale Nenngeschwindigkeit

zon� de deblocare unlocking zone zone de déverrouillage

Entriegelungszone







SR EN 81-1+A3:2010

202

Anexa na ional� NB

(informativ�)

Coresponden a dintre standardele interna ionale cu standardele române Coresponden a dintre standardele europene, respectiv interna ionale, la care se face referire úi standardele române este urm�toarea: EN 294:1992 MOD SR EN ISO 13857:2008

Securitatea maúinilor. Distan e de securitate pentru a preveni atingerea zonelor periculoase cu membrele superioare úi inferioare (Corespunde EN ISO 13857:2008)

EN 1050 MOD SR EN ISO 14121-1:2008 Securitatea maúinilor. Apreciera riscului. Partea 1: Principii (Corespunde EN ISO 14121-1:2007)

EN 10025 IDT SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din o eluri pentru construc ii. Partea 1: Condi ii tehnice generale de livrare (Corespunde EN 10025-1:2004)

EN 50214 IDT SR EN 50214:2007 Cabluri flexibile plate cu manta de policlorur� de vinil (Corespunde SR EN 50214:2006)

EN 60068-2-6

IDT SR EN 60068-2-6:2008 Încerc�ri de mediu. Partea 2-6: Încerc�ri. Încercarea Fc: Vibra ii (sinusoidale (Corespunde EN 60028-2-6:2008)

EN 60068-2-27 IDT SR EN 60068-2-27:2009 Încerc�ri climatice úi mecanice. Partea 2: Încercarea Ea úi ghid: Jocuri (Corespunde EN 60068-2-27:2009)

EN 60068-2-29 - SR EN 60068-2-29:2001 Încerc�ri de mediu. Partea 2: Încerc�ri - Încercare Eb úi ghid: Lovituri (Corespunde EN 60068-2-29:1993)

EN 60249-2-2 - -

EN 60249-2-3

- -

EN 60742 - -

EN 60947-4-1 IDT SR EN 60947-4-1:2001+SR EN 60947-4-1:2001/A1:2003+ SR EN 60947-4-1:2001/A2:2006 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare úi demaroare de motoare. Contactoare úi demaroare electromecanice (Corespunde EN 60947-4-1:2001 + A1:2002 + A2:2005)

EN 60947-5-1 IDT SR EN 60947-5-1:2005 Aparataj de joas� tensiune. Partea 5-1: Aparate úi elemente de comuta ie pentru circuite de comand�. Aparate electromecanice pentru circuite de comand� (Corespunde EN 60947-5-1:2004)







SR EN 81-1+A3:2010

203

EN 60950 MOD SR EN 60950-1:2002 Echipamente pentru tehnologia informa iei. Securitate. Partea 1: Prescrip ii generale (Corespunde EN 60950-1:2001)

EN 62326-1 IDT SR EN 62326-1:2004 Circuite imprimate. Partea 1: Specifica ie generic� (Corespunde EN 62326-1:2002)

EN 12015:1998 MOD SR EN 12015:2005 Compatibilitate electromagnetic�. Standard gam� de produse pentru ascensoare, sc�ri úi trotuare rulante. Emisie (Corespunde EN 12015:2004)

EN 12016:1998 MOD SR EN 12016+A1:2008 Compatibilitate electromagnetic�. Standard gam� de produse pentru ascensoare, sc�ri úi trotuare rulante. Imunitate (Corespunde EN 12016+A1:2008)

prEN 81-8:1997 - -

EN 61508-1:2001 IDT SR EN 61508-1:2002 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 1: Cerin e generale

EN 61508-2:2001 IDT SR EN 61508-2:2002 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 2: Cerin e pentru sistemele electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate

EN 61508-3:2001 IDT SR EN 61508-3:2002 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 3: Cerin e referitoare la software

EN 61508-4:2001 IDT SR EN 61508-4:2002 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 4: Defini ii úi abrevieri

EN 61508-5:2001 IDT SR EN 61508-5:2002 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 5: Exemple de metode de determinare a nivelurilor de integrare a securit� ii

EN 61508-7:2001 IDT SR EN 61508-7:2003 Securitatea func ional� a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate. Partea 7: Prezentare general� a tehnicilor úi m�surilor

CEI 60664-1 IDT SR EN 60664-1:2008 Coordonarea izola iei echipamentelor din re elele de joas� tensiune. Partea 1: Principii, prescrip ii úi încerc�ri (Corespunde EN 60664-1:2007)







SR EN 81-1+A3:2010

204

CEI 60747-5 IDT SR CEI 60747-5:1997 Dispozitive cu semiconductoare. Dispozitive discrete úi circuite integrate. Partea 5: Dispozitive optoelectronice (Corespunde CEI 60747-5:1992)

HD 21.1.S3 IDT SR HD 21.1 S4:2004 Conductoare úi cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominal� pân� la 450/750 V inclusiv. Partea 1: Prescrip ii generale (Corespunde HD 21.1 S4:2004)

HD 21.3.S3 IDT SR HD 21.3 S3:2001+SR HD 21.3 S3:2001/A1:2001+ SR HD 21.3 S3:2001/A2:2009 Conductoare úi cabluri izolate cu policlorur� de vinil, de tensiune nominal� pân� la 450/750 V, inclusiv. Partea 3: Conductoare izolate pentru instala ii fixe (Corespunde HD 21.3 S3:1995+HD 21.3 S3:1995/A1:2000+ HD 21.3 S3:1995/A2:2008)

HD 21.4 S2 IDT SR HD 21.4 S2:2001 Conductoare úi cabluri izolate cu policlorur� de vinil, de tensiune nominal� pân� la 450/750 V, inclusiv. Partea 4: Cabluri cu manta pentru instala ii fixe (Corespunde HD 21.4 S2:1990)

HD 21.5.S3 IDT SR HD 21.5 S3:2002+SR HD 21.5 S3:2002/A1:2002+ SR HD 21.5 S3:2003 Conductoare úi cabluri izolate cu policlorur� de vinil de tensiune nominal� pân� la 450/750 V, inclusiv. Partea 5: Cabluri flexibile (Cordoane) (Corespunde HD 21.5 S3:1994+A3:1999+A2:2001)

HD 22.4.S3 IDT SR HD 22.3 S4:2005+SR HD 22.3 S4:2005/A1:2006 Conductoare úi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominal� pân� la 450/750 V, inclusiv. Partea 3: Conductoare izolate cu cauciuc siliconic rezistent la c�ldur� (Corespunde HD 22.3 S4:2004+HD 22.3 S4:2005/A1:2005)

HD 214.S2 MOD SR EN 60112:2004 Metod� de determinare a indicilor de rezisten � úi de inere la formarea de c�i conductoare a materialelor electroizolante solide (Corespunde EN 60112:2003)

HD 323.2.14.S2 - - HD 360.S2 - -

HD 384.4.41.S2 MOD SR HD 60364-4-41:2007

Instala ii electrice de joas� tensiune. Partea 4-41: M�suri de protec ie pentru asigurarea securit� ii. Protec ia împotriva úocurilor electrice (Corespunde HD 60364-4-41:2007)

HD 384.5.54.S1 MOD SR HD 60364-5-54:2007 Instala ii electrice de joas� tensiune. Partea 5-54: Alegerea úi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la p�mânt, conductoare de protec ie úi conductoare de echipoten ializare (Corespunde HD 60364-5-54:2007)

HD 384.6.61.S2 MOD SR HD 60364-6:2007 Instala ii electrice de joas� tensiune. Partea 6: Verificare (Corespunde HD 60364-6:2007)

ISO 7465:1997 - -







SR EN 81-1+A3:2010

205

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz� standardele europene respectiv interna ionale la care se face referin � (respectiv standardele române identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalen � (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform SR 10000-8.







SR EN 81-3+A1:2008

Standardele române nu con in întotdeauna totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardelor sunt r�spunz�tori pentru aplicarea corect� a acestora. Este important ca utilizatorii standardelor române s� se asigure c� sunt în posesia ultimei edi ii a tuturor modific�rilor în vigoare. Informa iile referitoare la standardele române sunt publicate în „Catalogul standardelor române”úi în „Buletinul standardiz�rii” reg�sindu-se úi în aplica ia în format electronic de informare úi documentare „Infostandard” care este actualizat� s�pt�mânal.







sr en 81-1+a3-2010 ascensoare electrice

Documents

prezentat n anexa na

prezentat n anexa na

termenilor echivalen

bucureti direc ia general

ro sky project www

prsente norme est identique

standardul a fost tradus

romnia asro adresa potal