starea de s ninsp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/...1.5.2 sarcina 1.6.8 natalitatea,...

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

1

Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2019

Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu Autori: Dr. Constantina Cristea, Ref.spec. Ecaterina Matei, Ing. Adriana Galan, Dr. Ciprian Ursu, Dr. Claudia Dima, Ec. Dana Georgescu Colaboratori: Prog. Cristian Calomfirescu, As. Ecaterina Scorțan, Ref.spec. Alexandru Partin, Prog. ajut. Cristina Cirtog, Prog. Ghenea Gabriela, Ec. Alexandru Scorțan, Prog. Adriana Andrei, Ec. Dragomir Lucia, Ec. Ana Constantin, Ref. Marius Achim Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță

Material elaborat şi publicat prin Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, decembrie 2020

PROFILUL STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

2

Cuprins

1 . I N D I C A T O R I D E M O G R A F I C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1.1. Populaţia .................................................................................................................................. 5

1.1.1. Vârsta medie a populației .............................................................................................. 13

1.1.2. Proiecții populaționale ................................................................................................... 14

1.2. Natalitatea .............................................................................................................................. 15

1.3. Sporul natural al populaţiei ................................................................................................... 20

1.4. Speranța de viață la naștere ................................................................................................... 23

1.5. Fertilitatea generală ............................................................................................................... 30

1.6. Sănătatea reproducerii ........................................................................................................... 35

1.6.1. Avortul........................................................................................................................... 35

1.6.2. Sarcina ........................................................................................................................... 39

1.7. Mortalitatea ........................................................................................................................... 41

1.7.1. Mortalitatea generală ..................................................................................................... 41

1.7.2. Mortalitatea standardizată ............................................................................................. 47

1.7.3. Mortalitatea infantilă ..................................................................................................... 48

1.7.4. Mortinatalitatea ............................................................................................................. 59

1.7.5. Mortalitatea copiilor 1-4 ani .......................................................................................... 62

1.7.6. Mortalitatea maternă ...................................................................................................... 66

1.7.7. Mortalitatea evitabilă ..................................................................................................... 68

1.7.8. Mortalitatea specifică .................................................................................................... 69

2 . D A T E G E N E R A L E P R I V I N D M O R B I D I T A T E A Ș I M O R T A L I T A T E A 8 5

2.1. Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY .......................................................................... 85

2.2. Morbiditatea .......................................................................................................................... 90

2.2.1. Morbiditatea generală (incidența - cazuri noi de boală înregistrate la nivelul cabinetelor medicilor de familie) ..................................................................................................................... 91

2.2.2. Prevalența (bolnavi în evidența cabinetelor medicilor de familie) ................................ 93

2.2.3. Morbiditatea spitalizată ................................................................................................. 93

2.3 Profilul principalelor boli în populație .................................................................................... 95

2.3.1 Bolile ischemice ale inimii .............................................................................................. 95

2.3.2 Bolile cerebro-vasculare ..................................................................................................... 105

2.3.3 Diabetul .............................................................................................................................. 115

2.3.4 Cancerul .............................................................................................................................. 125


3

2.3.4.1 Cancerul de sân la femei .................................................................................................. 131

2.3.4.2 Cancer de prostată ........................................................................................................... 135

2.3.4.3 Cancerul colorectal .......................................................................................................... 143

2.3.4.4 Cancerul pulmonar .......................................................................................................... 152

2.3.5 BPOC .................................................................................................................................. 161

2.3.5 Astmul ................................................................................................................................ 171

3 . D E T E R M I N A N Ţ I I S Ă N Ă T Ă Ţ I I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 7 8

3.1 Indicele de masă corporală .................................................................................................... 178

3.2 Consumul de tutun ................................................................................................................. 179

3.3 Consumul de alcool ............................................................................................................... 180

3.4 Activitate Fizică ..................................................................................................................... 181

3.5 Consumul de fructe și legume ............................................................................................... 186

3.6 Expuneri la particule (PM10) ................................................................................................ 187

3.7 Riscul de sărăcie .................................................................................................................... 187

4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI ACTIVITATEA REȚELEI SANITARE ........................... 191

4.1 Resurse .................................................................................................................................... 191

4.1.1 Bugetul sănătăţii ..................................................................................................................... 191

4.1.2 Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu ........................................... 192

4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare ........................................................... 197

4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală ............................................................................................ 199

4.1.5 Utilizarea serviciilor ............................................................................................................... 201

4.2 Indicatori de activitate ........................................................................................................... 202

4.3. Proceduri efectuate în perioada 2009-2018 raportate de spitalele publice (spitalele Ministerului Sănătății, administrației locale, Academia Română) ....................................................................... 203

4.3.1 Proceduri CT ....................................................................................................................... 203

4.3.2 Proceduri RMN ................................................................................................................... 205

4.3.3 ANGIOPLASTII ................................................................................................................ 207

4.3.4 Bypass coronarian ............................................................................................................... 208

4.3.5 Proteza de genunchi ............................................................................................................ 210

4.3.6 Proteza de șold .................................................................................................................... 212

A N E X E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 1 4


4

SCOPUL

Scopul lucrării constă în analiza indicatorilor stării de sănătate a populaţiei României și a

determinanților acesteia pe baza indicatorilor colectați de către INSP‐CNSISP, din unitățile sanitare din

rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Administrația Locală, Academia Română) și a indicatorilor

comunitari ECHI.

Obiectivele analizei

Analiza vizează trei obiective majore: a. Analiza stării de sănătate a populației în anul 2019; b. Evaluarea principalelor fenomene demografice, de morbiditate, activitatea și resursele

rețelei sanitare în perioada 2010‐2019; c. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre UE în privinţa stării de sănătate

și a determinanţilor acesteia.

CADRUL METODOLOGIC

Din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză descriptivă a datelor existente în bazele de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2019 (sau, în cazul indisponibilităţii acestora, pentru anii anteriori).

Ca surse de date s‐au utilizat:

Baze de date naționale ‐ Institutul Național de Statistică;

Baze de date naţionale ‐ Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNSISP;

Baza de date ale Uniunii Europene – Eurostat

Baza de date ale Uniunii Europene – DG sănătate si siguranță alimentară indicatori de sănătate în Europa (ECHI);

Baza de date HFA.

Indicatorii privind sănătatea populației și activitatea rețelei sanitare (cadrul metodologic al analizei) sunt grupaţi astfel:

Indicatori demografici;

Indicatori de morbiditate si mortalitate;

Indicatori privind determinanţii sănătăţii;

Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare.


5

1 . IND ICATORI DEMOGRAF IC I

Indicatorii demografici au fost analizaţi pentru anul 2019 şi în dinamică în perioada 2010‐2019.

Tabel 1. Indicatori și informații demografice

Nr. crt.

Indicator Nr. crt.

Indicator

1.1 Populația 1.6 Mortalitatea

1.1.1 Vârsta medie a populației 1.6.1 Mortalitatea generală

1.1.2 Proiecții populaționale 1.6.2 Mortalitatea standardizată

1.2 Natalitatea 1.6.3 Mortalitatea specifică

1.3 Sporul natural al populației 1.6.4 Mortalitatea infantilă

1.4 Fertilitatea 1.6.5 Mortinatalitatea

1.5 Sănătatea reproducerii 1.6.6 Mortalitatea copiilor 1‐4 ani

1.5.1 Avortul 1.6.7 Mortalitatea maternă

1.5.2 Sarcina 1.6.8 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației

1.1. Populaţia

În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, România s‐a aliniat normelor

europene privind înregistrarea populației și astfel a fost clasificată populația:

‐ rezidentă ‐ care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără

cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni

înainte de perioada de referință;

‐ după domiciliu ‐ care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe

teritoriul României, delimitat după criterii administrativ‐teritoriale.

Populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință 2019 a fost de 19370448 locuitori, iar populația după

domiciliu la 1 iulie a fost de 22154572 locuitori.

Tabel 2. Populația rezidentă și populația după domiciliu în anii 2010‐2019

Anul Populația rezidentă

Populația după domiciliu

Anul Populația rezidentă

Populația după domiciliu

2010 20246798 22492083 2015 19822250 22286392

2011 20147657 22441740 2016 19706424 22247551

2012 20060182 22401865 2017 19592933 22213586

2013 19988694 22359849 2018 19476713 22208803

2014 19916451 22299730 2019 19370448 22154572

Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) în perioada 2010‐2019 a urmat un trend

constant de scădere.

Populația rezidentă în perioada 2010‐2019 a scăzut cu 876350 locuitori, de la 20246798

locuitori la 19370448 locuitori, reprezentând o diminuare a populației cu 4,33% datorită, în bună parte,

emigrării peste hotare după revoluţie, dar şi scăderii natalităţii, în contextul menţinerii mortalităţii

generale la un nivel ridicat.

Populația după domiciliu, tot în perioada 2010‐2019, a scăzut cu 337511 locuitori, de la

22492083 la 22154572 locuitori, reprezentând o scădere de 1,50%.


6

Tabel 3. Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) pe grupe mari de vârstă (în procente), în anii 2010‐2019

Anul Total

0‐14 ani 15‐49 ani 50‐64 65+ ani

Populația rezidentă

Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu

2010 100,0 15.8 15.3 48.0 51.4 20.0 18.8 16.1 14.5

2011 100,0 15.8 15.2 48.0 51.2 20.0 19.0 16.1 14.6

2012 100,0 15.8 15.2 48.0 51.1 20.0 19.0 16.2 14.7

2013 100,0 15.6 15.0 48.1 51.1 19.9 19.0 16.4 14.8

2014 100,0 15.5 14.9 48.2 51.2 19.5 18.8 16.8 15.2

2015 100,0 15.5 14.9 48.2 51.1 19.1 18.5 17.2 15.5

2016 100,0 15.5 14.8 48.1 51.2 18.8 18.2 17.6 15.8

2017 100,0 15.6 14.8 47.6 51.0 18.8 18.1 18.0 16.1

2018 100,0 15.6 14.8 46.6 49.7 19.4 19.0 18.4 16.4

2019 100,0 15.7 14.6 45.8 49.1 19.8 19.6 18.7 16.7

În anul 2019 comparativ cu anul 2018, populația rezidentă pe grupe de vârstă, a crescut cu 0.1%

față valoarea procentuală din anul 2018 la grupa de vârstă 0‐14 ani, a scăzut cu 0.8% la 15‐49 ani, a

crescut cu 0.4% la 50‐64 ani și cu 0.3% la 65 ani și peste (tabel 3).

Pe grupe de vârstă, structura populaţiei în perioada 2010‐2019, arată aceeaşi tendinţă de

îmbătrânire a populaţiei. Pentru populația rezidentă apar modificări în ponderea grupelor de vârstă,

comparativ 2019 cu 2010, astfel: populaţia tânără 0‐14 ani a scăzut cu 0.1% (de la 15.8% în 2010 la

15.7% în 2019), populația 15‐49 ani a scăzut mult cu 2.2% (de la 48,0% în 2010 la 45,8% în 2019),

populația 50‐64 ani a scăzut cu 0.2% (de la 20,0% în 2010 la 19,8% în 2019) iar populația în vârstă de 65

ani şi peste a crescut accentuat cu 2.6% (de la 16,1% în 2010 la 18,7% în 2019), determinând aşa‐zisa

“îmbătrânire demografică a populaţiei” (tabel 3; fig. 1 și fig.1A).

Similar apar modificări și în ponderea diferitelor grupe de vârstă pentru populația după

domiciliu, comparativ 2019 cu 2010, astfel: populaţia tânără de 0‐14 ani a scăzut cu 0.7% (de la 15,3% în

2010 la 14,6% în 2019), populația 15‐49 ani a scăzut accentuat cu 2.3% (de la 51,4% în 2010 la 49,1% în

2019), populația 50‐64 ani a crescut cu 0.8% (de la 18,8% în 2010 la 19,6% în 2019) şi cea în vârstă de 65

ani şi peste a crescut mult cu 2.2% (de la 14,5% în 2010 la 16,7% în 2019) (tabel 3 ; fig. 2 și fig.2A).

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente și a celei după domiciliu în anul 2019

comparativ cu 2010, este ilustrată în figurile de mai jos.

16%

48%

20%

16% 0‐14 ani

15‐49 ani

50‐64 ani

65+ ani

Fig. 1 Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, în anul 2010

15%

46%

20%

19% 0‐14 ani

15‐49 ani

50‐64 ani

65+ ani

Fig. 1A Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, în anul 2019


7

15%

51%

19%

15% 0‐14 ani

15‐49 ani

50‐64 ani

65+ ani

14%

49%

20%

17%0‐14 ani

15‐49 ani

50‐64 ani

65+ ani

Fig. 2 Structura populației după domiciliu pe grupe de vârstă, în anul 2010

Fig. 2A Structura populației după domiciliu pe grupe de vârstă, în anul 2019

Urmărind evoluţia structurii populaţiei pe grupe de vârstă (tabel 3) în perioada 2010‐2019 și

comparând anul 2019 cu 2010, se constată o proporţie mare la grupa de vârstă 15‐64 ani în toţi anii

şi o scădere permanentă a valorii ponderii grupei de vârstă 0‐14 ani, aceasta ajungând pentru

populația după domiciliu la o valoare sub 15% începând cu 2014, iar în 2019, ponderea acestei grupe

de vârstă(comparativ 2019 cu 2010) fiind mai mică cu 0.7% pentru populația după domiciliu, iar

pentru populația rezidentă cu 0.1%. Pentru cele două populații (rezidentă și după domiciliu) se

constată o scădere la grupa de vârstă 15‐49 ani, mai accentuată pentru populația după domiciliu în

2019, când s‐a înregistrat o scădere de 2.3%, și 2.2% pentru populația rezidentă(comparativ cu anul

2010), ceea ce arată că a scăzut populația tânără aptă de muncă. Valoarea ponderii populației

rezidente pentru populația 50‐64 ani a scăzut cu 0.2% în 2019 comparativ cu 2010 pentru populația

rezidentă, iar populația după domiciliu a crescut cu 0.8% în 2019 comparativ cu 2010. La grupa de

vârstă 65+ ani populația rezidentă a crescut în 2019 comparativ cu 2010, cu 2.6%, iar populația după

domiciliu cu 2.2%. Populația rezidentă prezintă deci o creștere mai accentuată a populației vârstnice.

Acest fenomen se produce din cauza scăderii alarmante a natalității și fenomenului migrației externe

a tinerilor.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă poartă amprenta caracteristică a unui proces de

îmbătrânire demografică. O pondere mai mare a populaţiei vârstnice implică o nouă gândire privind

măsurile sociale. Acest lucru trebuie avut în vedere în ceea ce priveşte politicile de sănătate aplicate

în viitor în România şi anume dezvoltarea unor domenii specifice din sistemul de sănătate, care să

răspundă nevoilor specifice ale populației vârstnice.

Structura pe gen a populaţiei este relativ constantă, de aceea transformările demografice în

perioada studiată sunt nesemnificative.

Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de micşorare a dezechilibrului pe gen în

cadrul populaţiei (tabel 4). Astfel, comparativ 2019 cu 2010, numărul femeilor s‐a redus cu 494832,

iar al bărbaţilor cu 381518, această tendinţă având şanse sporite de menţinere şi în următorul

deceniu, ponderea femeilor fiind de 51.1% în anul 2019. În perioada 2010‐2019 sunt cu 2.2% mai

multe femei decât bărbați (populația rezidentă).

Pentru populația după domiciliu se menţine dezechilibrul pe gen în cadrul populaţiei (tabel

4), astfel, din numărul total al populaţiei, 51,2% sunt femei, în toată perioada 2010‐2019, iar raportul

procentual al bărbaţilor a rămas constant, 48,8%, în toată perioada 2010‐2019. În cifre absolute,

numărul femeilor s‐a redus cu 176257, iar al bărbaţilor cu 161254, această tendinţă având şanse

sporite de menţinere şi în următorul deceniu. În perioada 2010‐2019 sunt cu 2,4% mai multe femei

decât bărbați (populația după domiciliu).


8

Tabel 4. Structura populaţiei rezidente și după domiciliu a României, pe medii şi gen, în anii 2010‐2019

Anii Total

La % din total

Urban Rural Masculin Feminin


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu

2010 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2

2011 100,0 54,0 56,6 46,0 43,4 48,7 48,8 51,3 51,2

2012 100,0 54,0 56,5 46,0 43,5 48,7 48,8 51,3 51,2

2013 100,0 53,9 56,5 46,1 43,5 48,8 48,8 51,2 51,2

2014 100,0 53,9 56,4 46,1 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2

2015 100,0 53,8 56,4 46,2 43,6 48,8 48,8 51,2 51,2

2016 100,0 53,7 56,3 46,3 43,7 48,9 48,8 51,1 51,2

2017 100,0 53,7 56,4 46,3 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2

2018 100,0 53,8 56,4 46,2 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2

2019 100,0 54,0 56,4 46,0 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2

Structura pe medii a populaţiei prezintă aceleași caracteristici ca și cea pe gen, de aceea

transformările demografice în perioada studiată sunt nesemnificative.

Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa ușoară de creștere a populaţiei din mediul

urban având o populație mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, din numărul total al

populaţiei, în 2019 trăiesc în mediul rural 46.0%, înregistrându‐se o creștere (cu 0.1%) față de anul

2010 (46.1% în mediul rural), ca urmare raportul procentual urban‐rural a crescut uşor de la o

diferență de 7.8% în 2010 la 8.0% în 2019.

Pentru populația după domiciliu se menţine același raport, mediul urban având o populație

mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, în 2019 proporția populației din mediul rural a fost

de 43,6%, mai crescută, dar nesemnificativ, cu 0,3%, față de anul 2010 (43,3% în mediul rural).

Raportul procentual urban/rural a scăzut uşor de la 13,4% în 2010 la 12,8% în 2019.

Numărul mare al populației din mediul rural necesită o atenție sporită pentru dezvoltarea

adecvată a serviciilor de sănătate simultan cu măsurile socio‐economice.

‐1000 ‐800 ‐600 ‐400 ‐200 0 200 400 600 800 1000

0‐ 4 ani

5‐ 9 ani

10‐14 ani

15‐19 ani

20‐24 ani

25‐29 ani

30‐34 ani

35‐39 ani

40‐44 ani

45‐49 ani

50‐54 ani

55‐59 ani

60‐64 ani

65‐69 ani

70‐74 ani

75‐79 ani

80‐84 ani

85 ani si peste

mii persoane

Ani Feminin Masculin

Fig. 3 Structura populației rezidente pe gen și grupe de vârsta în anul 2019


9

În figura 3 este ilustrată piramida populației pe gen, grupe de vârstă în anul 2019, piramidă

care are o bază foarte îngustă. Grupele de vârstă ale populației tinere (0‐24 ani) la cele două genuri

sunt aproximativ egale și înguste, sugerând că natalitatea a fost constant scăzută în ultimii 24 ani. La

5‐9 ani este mai îngustă decât restul grupelor 0‐24 ani, dar alături de 0‐4 ani sunt cele mai înguste la

grupa de vârstă cu populație tânără (0‐24 ani). Se constată că grupele de vârstă mai bine

reprezentate sunt cele începând cu 30‐54 ani. Din aceeași figură se observă că populația feminină

începând cu grupa de vârstă 55‐59 este mai numeroasă decât cea de gen masculin (având o durată a

vieții mai mare față de gen masculin), populația feminină până la 50‐54 ani a fost mai mică ca număr

decât cea de gen masculin. Populația 55‐59 ani este mai mică ca număr decât populația 30‐54 ani și

60‐69 ani pentru feminin, iar la genul masculin, mai mică decât 25‐54 ani și 60‐64 ani.

‐800 ‐600 ‐400 ‐200 0 200 400 600 800 1000

0‐ 4 ani

5‐ 9 ani

10‐14 ani

15‐19 ani

20‐24 ani

25‐29 ani

30‐34 ani

35‐39 ani

40‐44 ani

45‐49 ani

50‐54 ani

55‐59 ani

60‐64 ani

65‐69 ani

70‐74 ani

75‐79 ani

80‐84 ani

85 ani si peste

mii persoane

Ani Rural Urban

Fig. 4 Structura populației rezidente pe medii și grupe de vârsta în anul 2019

Figura 4 ilustrează piramida populației pe medii, grupe de vârstă în anul 2019, piramidă la

care se constată aceeași îngustare a bazei piramidei populației, dar care nu este simetrică sau în

oglindă, între cele două medii, rural, respectiv urban. Populația 0‐4 ani este mai mare în urban, la fel

și 5‐9 ani. În mediul urban predomină structura populației active, cu vârsta 25‐69 ani, iar după

această vârstă(70‐85+) scade populația în urban și crește în rural. Populație mai numeroasă în rural

este și pentru grupa de vârstă 10‐24 ani.

Distribuția pe regiuni în profil teritorial a populației în anul 2019 nu este uniformă, astfel din

analiza figurii 5 rezultă că cele mai populate regiuni sunt: regiunea Nord‐Vest, Regiunea Centru, iar

cele mai depopulate sunt: regiunea Vest, regiunea Sud‐Vest Oltenia, diferența între cea mai populată

regiune ‐ regiunea Nord‐Vest (3190301 locuitori), și cea mai depopulată, regiunea Vest(1774624

locuitori) este de 1415677 locuitori. Populația tânără, este mai puțin numeroasă în aceleași regiuni

depopulate: regiunea Vest (434221) și Sud‐Vest (472875), iar cele mai populate regiuni cu populație

tânără sunt: regiunea Nord‐Est (972061), Regiunea Sud‐Muntenia (740696). Populația îmbătrânită

mai numeroasă este în Sud‐Muntenia (604465) și Nord‐Est (579554).


10

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Reg. NORD‐VEST

Reg. CENTRU

Reg. NORD‐EST

Reg. SUD‐EST

Reg. BUCURESTI ‐ ILFOV

Reg. SUD‐MUNTENIA

Reg. SUD‐VEST OLTENIA

Reg. VEST0‐4 ani

5‐9 ani

10‐14 ani

15‐19 ani

20‐24 ani

25‐29 ani

30‐34 ani

35‐39 ani

40‐44 ani

45‐49 ani

50‐54 ani

55‐59 ani

60‐64 ani

65‐69 ani

70‐74 ani

75‐79 ani

Fig. 5 Populația rezidentă pe grupe de vârstă și regiuni în anul 2019

Distribuția populației pe macroregiuni a populației ilustrată în figura 6, arată densitatea cea

mai mare a populației în Macroregiunea doi (reg. Nord‐Est și reg. Sud‐Est), iar cea mai mică este în

Macroregiunea patru (reg. Sud‐Vest și reg. Vest). Macroregiunea doi (reg. Nord‐Est și reg. Sud‐Est)

are cea mai numeroasă populație tânără, iar Macroregiunea patru (reg. Sud‐Vest și reg. Vest) are

populație tânără cea mai puțin numeroasă.

0 2000000 4000000 6000000

MACROREG. UNU

MACROREG. DOI

MACROREG. TREI

MACROREG. PATRU

0‐4 ani

5‐9 ani

10‐14 ani

15‐19 ani

20‐24 ani

25‐29 ani

30‐34

35‐39 ani

40‐44 ani

45‐49 ani

50‐54 ani

55‐59 ani

60‐64 ani

65‐69 ani

70‐74 ani

75‐79 ani

80‐84 ani

85+ ani

Fig. 6 Populația rezidentă pe grupe de vârstă și macroregiuni în anul 2019

Figura 7 ilustrează distribuția populației rezidente pe județe și medii în anul 2019, arătând că

în profil teritorial distribuția populației este neuniformă.

Distribuția populației în profil teritorial pe județe și medii, arată că în majoritatea județelor

(28 de județe) populația este mai numeroasă în mediul rural, iar în 13 județe plus Municipiul

București (care este exclusiv urban), predomină populația din urban. Ca număr, pe total țară

predomină populația din urban, având în vedere că este cuprins și Municipiul București, cu o

populație mai numeroasă.


11

0 500000 1000000 1500000 2000000

AlbaAradArgeşBacăuBihor

Bistriţa‐N.BotoşaniBraşovBrăilaBuzău

Caraş‐S.Călăraşi

ClujConstanţaCovasna

DâmboviţaDolj

GalaţiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomiţa

IaşiIlfov

MaramureşMehedinţi

MureşNeamţ

OltPrahova

Satu‐MareSălajSibiu

SuceavaTeleorman

TimişTulceaVasluiVâlcea

VranceaM.Bucureşti

Rural Urban

Fig. 7 Populația rezidentă pe județe și medii în anul 2019

Tabel 5. Corelația procentuală între femei și bărbați pentru populația rezidentă și după domiciliu, în anii 2010‐2019

(‐număr femei la 100 bărbați‐)

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Pentru populația

rezidentă 105,4 105,5 105,3 104,9 104,7 104,7 104,7 104,5 104,4 104,4

Pentru populația

după domiciliu 104,8 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9 104,8 104,8 104,7

Indicele corelației procentuale între femei și bărbați (numărul de femei la 100 bărbați) pentru

populația rezidentă s‐a redus de la 105,4 în anul 2010, la 104,4 în anul 2019, iar pentru populația după

domiciliu a scăzut ușor de la 104,8 în 2010, la 104,7 în 2019 (tabel 5). Acest aspect, corelat cu numărul mai

mare al femeilor vârstnice, comparativ cu bărbaţii, va genera mai multe probleme sociale, economice și

sanitare în viitor. Atât pentru populația rezidentă, cât și pentru populația după domiciliu se constată o

predominență a populației feminine, pentru toată perioada studiată.


12

Raportul de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă

"dependentă" (persoane 0‐14 ani şi de 65 ani și peste) şi populaţia în vârstă de muncă (15‐64 ani)

exprimat la 1000 de persoane.

În anul 2010, indicele a fost de 469.3‰, și a crescut continuu până la valoarea de 524,5‰ în

anul 2019.

Analiza tabelului 6, arată pentru perioada 2010‐2019 creșterea continuă a populația 0‐14

ani și 65 și peste, și scăderea în mod constant a populației 15‐64 ani.

Creşterea rapidă a ponderii populaţiei vârstnice va proveni din totalitatea generaţiilor

numeroase născute în perioada anilor 1970‐1990.

În concluzie, în perioada studiată crește continuu și permanent populația 0‐14 ani și 65 și

peste, și scade populația 15‐64 ani constant.

Generaţiile mai puţin numeroase născute după anul 1990 vor deţine, după anii 2020‐2030,

poziţia centrală atât în populaţia de la care vor proveni viitorii copii ai ţării, cât şi în populaţia

economic activă.

Accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei pe parcursul următoarelor 2‐3 decenii

nu poate fi evitată, de aici obiectivul principal al politicilor în domeniul demografic constă în

acomodarea societăţii la un nou profil al structurii pe vârste a populaţiei.

Raportul de dependenţă demografică al populației vârstnice (65 ani și peste) și a celei tinere

(0‐14 ani) ilustrează cele afirmate mai sus privind îmbătrânirea populaţiei (tabel 6).

Atât declinul demografic cât şi deteriorarea structurii populaţiei pe vârste în ţările cu

economii în curs de dezvoltare îşi au originea în primul rând în scăderea natalităţii și îmbătrânirea

populației.

Situaţia socio‐economică şi politică din ultimii ani a avut repercusiuni profunde asupra

evoluţiei numărului şi structurii pe vârste a populaţiei în România, cu schimbarea semnificativă a

caracteristicilor fenomenului demografic.

Tabel 6a. Indicele de dependență demografică, în anii 2010‐2019

Anul Populația 0‐14 ani

+ 65 ani și peste Populația 15‐64 ani Indicele de dependență

2010 6467253 13779545 469.3

2011 6440374 13707283 469.9

2012 6413302 13646880 469.9

2013 6398638 13590056 470.8

2014 6430519 13485932 476.8

2015 6483960 13338290 486.1

2016 6529877 13176547 495.6

2017 6582895 13010038 506.0

2018 6622768 12853945 515.2

2019 6664157 12706291 524.5


13

Indicele de îmbătrânire demografică

Un indice important este indicele de îmbătrânire demografică a populației care reprezintă

numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani și peste), care revin la 100 de persoane tinere (0‐14 ani).

Tabel 6b. Indicele de îmbătrânire demografică demografică, în anii 2010‐2019

Anul Populația 0‐14 ani Populația 65 ani și peste Indicele de îmbătrânire

demografică

2010 3201789 3265464 102.0

2011 3190889 3249485 101.8

2012 3162246 3251056 102.8

2013 3120572 3278066 105.0

2014 3094061 3336458 107.8

2015 3077282 3406678 110.7

2016 3063603 3466274 113.1

2017 3059697 3523198 115.1

2018 3047986 3574782 117.3

2019 3032257 3631900 119.8

Se constată că indicele crește continuu, de la 102.0% în 2010, la 119.8% în 2019, iar populația îmbătrânește rapid.

1.1.1. Vârsta medie a populației

Vârsta medie a populației feminine şi a celei masculine a crescut, atât pentru populația din

mediul urban, cât şi pentru cea din mediul rural. Pentru populația rezidentă în perioada 2017‐2019,

populaţia din rural are vârsta medie mai mare decât cea din urban. Pentru populația după domiciliu,

vârsta medie a populației din rural este mai mică decât cea din urban, în perioada 2017‐2019. Vârsta

medie a populaţiei feminine atât din urban cât şi din rural este mai mare decât cea a populaţiei

masculine (tabel 7).

Tabel 7. Vârsta medie a populației, pe medii şi gen, la 1 iulie, 2017‐2019 ( în ani)

Vârsta medie pentru populația rezidentă

2017 2018 2019

Ambele

genuri Masculin Feminin

Ambele


Ambele


Total 41,8 40,1 43,4 42,0 40,3 43,6 42,2 40,5 43,8

Urban 41,7 40,0 43,2 41,9 40,2 43,4 42,1 40,4 43,6

Rural 41,9 40,2 43,6 42,1 40,4 43,8 42,3 40,6 44,0

Vârsta medie pentru populația după domiciliu

2017 2018 2019

Ambele


Ambele


Ambele


Total 41,2 39,6 42,6 41,4 39,8 42,9 41,7 40,1 43,2

Urban 41,6 40,1 42,9 41,8 40,3 43,2 42,1 40,6 43,6

Rural 40,7 39,1 42,2 40,8 39,3 42,4 41,0 39,5 42,6


14

În perioada 2017‐2019 pentru ambele genuri, masculin și feminin, există tendința de

creștere a vârstei medii a populației, pentru total, urban și rural atât în cazul populației rezidente, cât

și pentru cea după domiciliu. Deşi tendinţa de creştere a vârstei medii este caracteristică ambelor

genuri, totuşi aceasta este mai crescută la femei. Vârsta medie a populaţiei diferă în funcţie de

mediu, populația a fost mai numeroasă în urban pentru cele două tipuri de populație. În cazul

populației după domiciliu, populaţia din mediul urban are o vârstă medie mai mare comparativ cu

cea din mediul rural, ceea ce poate fi explicat printr‐o durată a vieţii mai mare a populaţiei din

urban, consecinţă a condiţiilor de trai mai favorabile în mediul urban şi a serviciilor de sănătate mai

accesibile. Pentru populația rezidentă, vârsta medie este mai mare în mediul rural. Procesul de

creștere a vârstei medii a populaţiei este o consecinţă a creşterii ponderilor de adulţi şi vârstnici,

comparativ cu ponderile de copii şi adolescenţi care scad şi, ca urmare, creşte vârsta medie a

populaţiei.

Evoluţia procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularităţi:

este mai intens la femei decât la bărbaţi, datorită speranţei de viaţă mai mari a populaţiei

feminine;

este mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranţei de viaţă mai mare în

localităţile urbane.

Aşadar, procesul îmbătrânirii populaţiei, în mare măsură, este mai accentuat pentru femei,

datorită nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă.

Vârsta medie a populației UE în anul 2019 (conform Eurostat) este de 43,7 ani, în timp ce în

România este de 42,5 ani. Comparativ cu UE, în România, vârsta medie a populației este sub media

europeană, populația este puțin mai tânără decât a populației UE. Vârsta medie a populației este cea

mai mare în Italia, Germania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Austria, iar cea mai mică vârstă medie a

fost în Irlanda, Cipru, Slovacia, Luxemburg.

37.7 37.7 40.6 39.5 41 40.2 40.5 41.8 40 42.5 42.6 41.7 41.9 42.1 43 42.7 44 42.9 43.7 43.5 44.1 44 44 43.4 44.5 44.9 45.2 46.7 46

05

101520253035404550

în ani

Fig. 8 Vârsta medie a populației în țările Uniunii Europene, în anul 2019 Sursa: Eurostat

1.1.2. Proiecții populaționale Eurostat a produs proiecțiile demografice la nivel național pentru cele 28 de state membre

ale Uniunii Europene și pentru Islanda și Elveția. Setul de date folosește populațiile publicate la 1

ianuarie, precum și proiecții pentru fertilitate, mortalitatea și migrația internațională. Previziunile

populației sunt exprimate în cifre absolute.

În fig. 1 sunt prezentate proiecțiile populaționale pentru anii 2015–2050. Populația Uniunii

Europene în 2018 este de 512.379.225 locuitori și va ajunge în 2050 la 523.708.357 locuitori,

crescând cu 11.329.132 locuitori. În România fenomenul previzionat este următorul: în 2018

populația a fost de 19.530.631 locuitori și va suferi un proces de scădere până în anul 2050,

ajungând la 16.515.264 locuitori, mai puțin cu 3.015.367 locuitori, reprezentând o scădere de 15,4%


15

a populației. Țările dezvoltate, precum Regatul Unit, Franța, Spania, Suedia, Belgia, Irlanda, Austria,

vor înregistra o creștere importantă până în anul 2050, în timp ce Italia, Polonia, România, Bulgaria,

Grecia, Portugalia, vor suferi scăderi ale populației comparativ cu anul 2018. România se numără

printre țările cu cea mai mare descreștere a populației.

Același fenomen de scădere a populației țării noastre se întâmplă constant și permanent și

pe genuri (fig.9). Populația feminină scade de la 9.977.382 în 2018 la 8.344.165 în 2050,

reprezentând o scădere de 10,2%. Populația masculină scade de la 9.553.249 în 2018 la 8.171.099 în

2050, reprezentând o scădere de 9,2%. Conform prognozei se constată o scădere mai mare pentru

populația feminină față de cea masculină până în anul 2050, și anume cu 1.382.150 pentru populația

masculină și 1633217 pentru populația feminină. Eurostat proiectează pentru România în anul 2050

o populație scăzută de 16.515.264.

Fig. 9 Proiecții populaționale în țările Uniunii Europene Fig. 10 Proiecția populației masculine și feminine în în anul 2050 România în perioada 2019‐2050 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.2. Natalitatea

Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială, politică,

culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei

populaţii sau subpopulaţii dintr‐un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.

În anul 2019 rata natalității a fost de 8,5 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât în 2010

(9,4 născuți vii la 1000 locuitori) cu 0,9 născuți vii la 1000 locuitori. Conform figurii 11 în perioada

2010‐2019, rata natalităţii se menține în jurul valorii de 9 născuți vii la 1000 locuitori, excepție

făcând anul 2011 (8,7 născuți vii ‰ locuitori), și 2019 (8,5 născuți vii ‰ locuitori). În dinamică

natalitatea în perioada 2010‐2019 are un trend descendent, cu mici fluctuații (fig. 11).

Evoluţia numărului de născuţi vii în perioada de referinţă urmează aceeaşi curbă cu evoluţia

natalităţii, scăzând îngrijorător de la 212199 în 2010, la 188135 în 2019, cu circa 24064 (11,3%) în

numai 10 de ani, atingând printre cele mai mici rate pe plan european, rată mai mică decât media

din UE (9,7‰) (fig. 12), dar egală cu media Ungariei(9,6‰). Rata natalității oscilează între valoarea

cea mai mare (15,3) în Turcia, și valoarea cea mai mică în Italia(7,3‰). Spania, Grecia, Portugalia,

Finlanda, Bulgaria sunt țări cu rate ale natalității mai mici decât România, în timp ce valori crescute

ale ratelor de natalitate au fost înregistrate în țări ca: Irlanda, Islanda, Muntenegru, Suedia, Franța,

Anglia, probabil prin măsurile luate pentru susținerea natalității și migrația tinerilor (tineri emigranți

care‐și întemeiază o familie în aceste țări).


16

9.4

8.7

9.0

9.6

9.1

9.39.4

9.3 9.3

8.5

8.0

8.5

9.0

9.5

10.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 11 Evoluția ratei natalității în România, în anii 2010‐2019

Fig. 12 Rata natalității în țările Uniunii Europene, în anul 2018 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

Rata natalității în anul 2019 pe total țară a fost de 8,5 născuți vii la ‰ loc, în mediul rural a fost

peste media pe țară (8,8 născuți vii la ‰ loc.), iar în mediul urban sub media pe țară (8,2 născuți vii la ‰

loc.).

Distribuția în profil teritorial a natalităţii, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică

rată a natalității în 2019 a fost Caraș‐Severin (6.5 născuți vii ‰ loc.), rate mici s‐au înregistrat și în Tulcea (6,6

născuți vii ‰ loc.), Vâlcea (6,7 născuți vii ‰ loc.), Teleorman (6,7 născuți vii ‰ loc.), Hunedoara (6,7 născuți

vii ‰ loc.). Rata cea mai mare a natalității a fost înregistrată în județul Ilfov (10,5 născuți vii ‰ locuitori),

rate mari au fost înregistrate și în Suceava (10,2 născuți vii ‰ loc.), Sălaj (10,1 născuți vii ‰ loc.), Bistrița‐

Năsăud (9,9 născuți vii ‰ loc.), Iași (9,8 născuți vii ‰ loc.).

Dacă analizăm datele privind natalitatea în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm scăderi ale

ratelor natalității în toate județele. Cele mai mici scăderi ale ratelor au fost în județele: Buzău ‐ cu 0,2, de la

7,8 născuți vii ‰ locuitori, la 7,6 născuți vii ‰ locuitori, Cluj ‐ cu 0,3, de la 10,0 născuți vii ‰ locuitori, la 9,7

născuți vii ‰ locuitori, Harghita ‐ cu 0,3, de la 9,8 născuți vii ‰ locuitori, la 9,5 născuți vii ‰ locuitori. Cele

mai mari scăderi ale natalității au fost în Suceava ‐ cu 1,5, de la 11,7 născuți vii ‰ locuitori, la 10,2 născuți vii

‰ locuitori, Iași ‐ cu 1,4, de la 11,2 născuți vii ‰ locuitori, la 9,8 născuți vii ‰ locuitori, Ilfov ‐ cu 1,3, de la

11,8 născuți vii ‰ locuitori, la 10,5 născuți vii ‰ locuitori. Creșteri ale ratei natalității în 2019 față de 2018

nu au fost înregistrate în niciun județ.

Fig. 13 Rata natalității în România in anul 2019


17

7.6

8.3

8.4

7.3

8.5

9.8

8.1

8.2

6.4

7.3

6.5

7.2

9.4

8.1

7.7

7.2

8.1

7.1

7

7.2

8.3

6.9

7.9

9.7

11

8.3

6.7

8

7.4

8.1

7

7.4

10

8

9.3

6.5

8.6

7.1

8.4

7.6

7

9.2

8.3

8.9

8.3

8.3

10.2

9.9

8.3

12.9

7.6

7.8

6.5

8.8

10.1

9.1

10.8

8.7

8.2

7.7

8.6

7.2

10.5

6.1

8.2

9.9

10

8.8

8

10.4

7.7

6.7

8

9.4

10.2

11.1

10.9

6.8

10.7

6.1

8.3

5.9

7.8

0

0 2 4 6 8 10 12 14

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

rural urban

Fig. 14 Natalitatea pe medii în România în anul 2019

Conform graficului de mai sus în care este reprezentată distribuția natalității pe medii în anul

2019, în 32 de județe rata natalității a fost mai mare în mediul rural decât în cel urban, în 7 județe

rata în mediul urban este mai mare decât în mediul rural, iar în 2 județe (Caraș‐Severin și Gorj) rata

în urban și rural este egală. Rata natalității mult mai mare în rural față de urban este în județele:

Brașov, Covasna, Sibiu, Mureș, Harghita. Rata natalității mare în urban față de rural este în județele:

Vâlcea, Olt, Ilfov, Tulcea, Hunedoara, plus Mun. București, care este numai urban.

Dinamica natalității pe medii. În graficul de mai jos este reprezentată dinamica natalitații în

perioada 2010‐2019 pe total țară și medii. Cele mai mari rate ale natalității au fost înregistrate în mediul

rural, în toți anii înregistrând valori peste media pe țară. Cele mai mari diferențe între rural și urban au

fost în anul 2012 (0,9 născuți vii ‰ locuitori), iar cele mai mici în anii 2015 și 2010, 0,5 născuți vii ‰

locuitori. Cea mai mică valoare a ratei natalității în perioada 2010‐2019 a fost în urban în anul 2019 (8,2

născuți vii ‰ locuitori), iar cea mai mare a fost în rural în 2013 (10,0 născuți vii ‰ locuitori).


18

9.4

8.7

9

9.6

9.1

9

9.4

9.3

9.3

8.5

9.2

8.4

8.6

9.3

8.8

8.8

9.2

9

9.1

8.2

9.7

9.2

9.5

10.0

9.5

9.3

9.7

9.6

9.6

8.8

7.5 8 8.5 9 9.5 10 10.5

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

RURAL URBAN TOTAL

Fig. 15 Dinamica natalității pe medii în România în anii 2010‐2019

Dinamica natalității pe regiuni de dezvoltare. În ceea ce privește rata natalității pe regiuni de

dezvoltare în perioada 2010‐2019 și comparativ 2019 cu 2010 (ilustrată în graficul de mai jos), se observă

zonele unde rata natalității a scăzut îngrijorător cum este zona de Sud‐ Est (a scăzut cu 1,6‰ locuitori, de

la 9,2 născuți vii ‰ locuitori în 2010 la 7,6 născuți vii ‰ locuitori în 2019), zona de Sud‐ Muntenia (a

scăzut cu 1,2‰ locuitori, de la 9,1 născuți vii ‰ locuitori în 2010 la 7,9 născuți vii ‰ locuitori în 2019) și

zona Nord‐Est (a scăzut cu 1,2‰ locuitori, de la 10,0 născuți vii ‰ locuitori în 2009 la 8,8 născuți vii ‰

locuitori în 2019).

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

11.5

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

N‐V

CENTRU

N‐E

S‐E

BUCURESTI‐ILFOV

S‐MUNTENIA

S‐V OLTENIA

V

Fig.16 Dinamica natalității pe regiuni în România în anii 2010‐2019

În anul 2019 cele mai mici valori la nivel de regiune se înregistrează în Sud‐Vest Oltenia (7,4

născuți vii ‰ locuitori), urmat de regiunea Sud‐Est (7,6 născuți vii ‰ locuitori), iar cele mai mari

valori de 9,4 născuți vii ‰ locuitori, se înregistrează în regiunile București‐Ilfov, rate mari

înregistrându‐se și în regiunea Nord‐Vest 9,3 născuți vii ‰ loc.. Raportat la media pe țară de 8,5

născuți vii ‰ în 2019, sunt 4 zone cu rate sub media pe țară (Sud‐Est, Sud‐Muntenia, Sud‐Vest

Oltenia și Vest), iar restul regiunilor sunt peste medie.

Dinamica natalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate de natalitate (în

toată perioada 2010‐2019) sunt, conform graficului, macroregiunile patru (reg. Sud‐Vest‐Oltenia;

reg. Vest) și trei (reg. București‐Ilfov; reg. Sud‐Muntenia) care în 2018 și 2019 a fost decalată de

macroregiunea doi (reg. Nord‐Est; reg. Sud‐Est) . Valori mari ale ratelor sunt în macroregiunea unu

(reg. Nord‐Vest; reg. Centru).


19

7.5

8.0

8.5

9.0

9.5

10.0

10.5

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI

MACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU

Fig. 17 Dinamica natalității pe macroregiuni în România în anii 2010‐2019

Comparând ponderea născuților vii din România, în anul 2019 și 2018, după grupa de vârstă

a mamei, se observă (în fig. 15) că în anul 2019, crește ponderea născuților cu mame peste 35 ani și

scade ușor ponderea mamelor 20‐34 ani, ponderea mamelor sub 20 de ani rămânînd constantă,

comparativ cu anul 2018.

9.4 9.4

75.2 74.9

15.3 15.7

1

11

21

31

41

51

61

71

81

2018 2019

sub 20 ani 20‐34 ani 35+ ani

Fig. 18 Ponderea născuților vii după grupa de vârstă a mamei în România în anii 2018‐2019

Conform datelor furnizate de Eurostat (ECHI) și analizând hărțile de mai jos, putem afirma că

populația feminină din România are un comportament diferit față de cea din UE.

În România, în anul 2017, s‐a înregistrat cea mai mare pondere a mamelor care nasc la

vârstă de sub 20 ani (9,7%), alături de Bulgaria (9,4%), Slovacia, Ungaria, Albania, în timp ce UE‐28

are o pondere de 2,6%, celelalte țări situându‐se mult sub această medie (fig. 19). În țările puternic

dezvoltate: Elveția, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, mame sub 20 ani au o pondere de sub 1%.

În anul 2017, în ceea ce privește ponderea mamelor cu vârstă peste 35 ani, în Uniunea Europeană

este de 24,6%, în timp ce în România ponderea lor este mult mai mică (15,3%) (fig. 20). În țările

dezvoltate: Spania (39,6%), Irlanda (37,6%), Italia (34,3%), ponderea mamelor peste 35 ani este

mare. În: Albania (9,6%), Macedonia (13,7%), Kosovo (14,4%), Turcia (15,6%), Bulgaria (15,8%),

ponderea mamelor peste 35 ani este mică.


20

Fig. 19 Procentul de născuți vii cu mame sub 20 de ani Fig. 20 Procentul de născuți vii cu mame de 35 ani și în anul 2017 peste în anul 2017 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.3. Sporul natural al populaţiei

Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se

calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într‐o anumită

perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei

populații determinate într‐o perioadă de timp.

Ca urmare a dinamicii negative a natalităţii şi mortalităţii generale, sporul natural a scăzut

constant de la (‐2,1‰) locuitori în anul 2010, la (‐3,2‰) în 2019, reprezentând un deficit de

populaţie în creștere (fig. 21). În intervalul studiat (2010‐2019), se constată că începând cu anul 2010

valorile deficitului se măresc, ajung la mai mult de (‐2‰), excepție făcând anul 2013 (‐1,6‰).

Evoluţia natalităţii şi mortalităţii generale au determinat în anul 2013 o uşoară redresare a declinului

sporului natural de la ‐54.435 (2012) la ‐35.534 locuitori (2013). Sporul natural este un deficit de

populaţie care se menţine în toată perioada studiată (2010‐2019), având valori negative. În 2019,

deficitul de populație ajunge la(‐71.586), astfel că indicele ajunge la valoarea negativă de (‐3,2‰). În

fig. 21 se remarcă tendința de scădere continuă a sporului natural.

‐2.1

‐2.5 ‐2.4

‐1.6

‐2.4

‐2.8

‐2.2

‐2.5 ‐2.6

‐3.2‐3.5

‐3.0

‐2.5

‐2.0

‐1.5

‐1.0

‐0.5

0.0

0.5

la 1000 locuitori

Fig. 21 Dinamica sporului natural în România în perioada 2010‐2019

Din punctul de vedere al distribuției teritoriale a sporului natural, cel mai mare deficit de populaţie

în anul 2019 a fost înregistrat în judeţul Teleorman (‐10,0‰) , urmat de judeţele: Brăila (‐7,9‰), Giurgiu


21

(‐7,8‰), Olt (‐7,4‰), Buzău (‐7,2‰) şi Tulcea (‐6,4‰), iar un spor natural real(pozitiv) de populaţie a fost

înregistrat în judeţul: Ilfov (1,3‰), Iași (0,4‰). Valori ușor scăzute au fost înregistrate în: Bistrița‐Năsăud (‐

0,1‰), Suceava (‐0,3‰), Brașov (‐0,5‰), Timiș (‐0,8‰), Sibiu (‐1,0‰). Comparativ cu media pe total țară

(‐3,2‰), 19 județe au valori mai mari, iar 24 județe au valori mai mici. Graficul de mai jos ilustrează județele

cu valori pozitive și negative ale sporului natural, pe total și pe medii.

Dacă analizăm datele privind sporul natural în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm îmbunătățiri

în județele: Covasna cu (+0,2‰), de la (‐2,2‰), la (‐2,0 ‰), în Cluj(‐1,2) și Vaslui(‐3,0) sunt aceleași valori.

Botoșani cu (‐0,1‰), de la (‐4,1‰), la (‐4,2 ‰), Tulcea cu (‐0,1‰), de la (‐6,3‰), la (‐6,4 ‰). Județele la

care indicele s‐a înrăutățit au fost: Ialomița cu (‐1,6‰), de la (‐3,9‰), la (‐5,5 ‰), Suceava cu (‐1,4‰), de la

(1,1‰), la (‐0,3 ‰), Brăila cu (‐1,2‰), de la (‐6,7‰), la (‐7,9 ‰). Sporul natural a scăzut în 2019 față de

2018 în 39 județe, într‐un județ a crescut și în 2 județe a fost constant.

‐3.6

‐3.9

‐3.8

‐4

‐2.4

‐0.1

‐4.2

‐0.5

‐7.9

‐7.2

‐6.4

‐5.7

‐1.2

‐2.6

‐2

‐4.3

‐5.5

‐4.3

‐7.8

‐4.3

‐1.9

‐6.2

‐5.5

0.4

1.3

‐2.2

‐6.2

‐3.1

‐4.8

‐7.4

‐5.7

‐2.9

‐2.4

‐1

‐0.3

‐10

‐0.8

‐6.4

‐3

‐2.3

‐4.9

‐1.1

‐2.2

‐3.5

‐0.5

‐2.1

‐1.7

2.4

‐1.1

‐1.6

‐6.7

‐3.3

‐4.4

‐3.8

‐0.1

‐2.7

‐2.1

‐2.7

‐2.1

‐2.8

‐5

‐1.4

‐1.6

‐5.3

‐1.9

1.9

3.4

‐1.3

‐3.2

‐3.3

‐2.6

‐0.9

‐5.1

‐3.4

1.6

‐1.9

0.1

‐4.1

‐1.6

‐3

1.1

‐0.7

‐1.5

‐1.1

‐5.9

‐4.5

‐6.8

‐5.6

‐3.2

‐1.8

‐6.6

2.2

‐9.9

‐10

‐8.5

‐7.1

‐3.4

‐2.3

‐1.8

‐5

‐9.6

‐6.4

‐9.2

‐7

‐2.1

‐9.2

‐8.9

‐1

‐0.5

‐3.6

‐9.3

‐3

‐6.1

‐12.5

‐6.4

‐2.4

‐5.5

1

‐0.7

‐13.4

0.5

‐9.7

‐7

‐3.7

‐6.9

0

‐15 ‐10 ‐5 0 5

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

rural urban total

Fig. 22 Sporul natural în România, pe județe și medii în anul 2019


22

Spor natural pozitiv în 2019, pe medii este în mediul urban pentru Bistrița‐Năsăud, Iași, Ilfov, Sălaj, Suceava, Vaslui. Pentru rural spor natural pozitiv este în Brașov, Sibiu , Timiș.

Dinamica sporului natural pe medii. În mediul rural, sporul natural a avut valori negative în

toată perioada 2010 ‐ 2019, oscilând între valorile (‐4,9‰) în 2010, și (‐5,2‰) în 2019, iar în mediul

urban a avut valori pozitive în 2013 și (0) în 2013, în restul anilor a fost negativ, înregistând cea mai

mică valoare a intervalului în 2019 (‐1,8‰).

‐2.1

‐2.5

‐2.4

‐1.6

‐2.4

‐2.8

‐2.2

‐2.5

‐2.6

‐3.2

0.0

‐0.6

‐0.7

0.1

‐0.7

‐1.0

‐0.6

‐0.9‐1.0

‐1.8

‐4.9

‐4.9

‐4.7

‐3.8

‐4.5

‐5.0

‐4.3

‐4.6

‐4.7

‐5.2

‐6.0 ‐5.0 ‐4.0 ‐3.0 ‐2.0 ‐1.0 0.0 1.0

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

RURAL URBAN TOTAL

Fig. 23 Sporul natural pe medii în România în perioada 2010‐2019

Dinamica sporului natural pe regiuni. Sporul natural variază pe regiuni în perioada 2010‐2019. În anul 2019, județele din regiunile Sud‐Muntenia (‐5,7‰ ), Sud‐Vest Oltenia (‐5,2‰ ) și Sud‐Est (‐5,0‰ ) au cel mai mare deficit al sporului natural, în aceste zone și mortalitatea fiind mai accentuată, iar natalitatea mai scăzută. Deficitul cel mai mic al sporului natural(în anul 2019) se înregistrează în București‐Ilfov (‐0,7‰ ), Nord‐Vest (‐1,8‰ ) și Centru (‐1,9‰ ).

‐6.0 ‐5.0 ‐4.0 ‐3.0 ‐2.0 ‐1.0 0.0 1.0

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

V S‐V OLTENIA S‐MUNTENIA BUCURESTI‐ILFOV S‐E N‐E CENTRU N‐V

Fig. 24 Dinamica sporului natural pe regiuni în România în anii 2010‐2019

Dinamica sporului natural pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari deficiențe ale

sporului natural, sunt conform graficului de mai jos, macroregiunile patru (reg. Sud‐Vest‐Oltenia;

reg. Vest) și macroregiunea doi (reg. Nord‐Est și reg. Sud‐Est) și macroregiunea 3 (reg. București‐Ilfov


23

și reg. Sud‐Muntenia;) au aceeași valoare. Valori ale ratelor cu un deficit mai mic sunt în

macroregiunea unu (reg. Nord‐Vest; reg. Centru).

‐5.0 ‐4.0 ‐3.0 ‐2.0 ‐1.0 0.0

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

MACROREGIUNEA PATRU MACROREGIUNEA TREI

MACROREGIUNEA DOI MACROREGIUNEA UNU

Fig. 25 Dinamica sporului natural pe macroregiuni în România în anii 2010‐2019

1.4. Speranța de viață la naștere Speranța de viață la naștere este numărul mediu de ani pe care o persoană, născută în anul

pentru care se calculează acest indicator, are speranța de a‐i trăi. Acesta este un indicator calculat

care exprimă vârsta medie pe care o poate atinge o persoană, dacă nu se schimbă condițiile care

determină mortalitatea specifică pe vârste din anul calculării acesteia.

În anul 2019, speranța de viață la naștere (SVN) în România era de 75,99 ani, pentru

persoanele de gen feminin a fost de 79,56 ani, iar pentru genul masculin a fost de 72,48 ani, valoare

cu 7,08 ani mai mică față de valoarea înregistrată la genul feminin.

Dinamica speranţei de viaţă pe total, sexe şi medii de rezidenţă. Speranţa de viaţă pe sexe

şi medii de rezidenţă în anul 2019 faţă de anul 2018, arată valori în creștere, puțin mai mari în anul

2019 pe total, la sexul masculin, feminin, urban și rural. Față de anul 2010, în 2019 a crescut

speranța de viață pe total cu 2,09 ani, cea mai mare creștere fiind în rural (cu 2,1 ani) și pentru sexul

masculin (cu 2,01 ani). Speranța de viață a crescut mai puțin în urban (cu 2,06 ani) și pentru sexul

feminin (cu 1,92 ani).

Tabel 8. Speranţa de viaţă la naştere pe total, medii și gen, în perioada 2010‐2019

Anii Total Urban Rural Masculin Feminin

2010 73,9 75,26 72,2 70,27 77,64

2011 74,2 75,5 72,55 70,63 77,86

2012 74,69 75,94 73,13 71,24 78,2

2013 75,15 76,36 73,65 71,73 78,6

2014 75,41 76,6 73,91 71,97 78,89

2015 75,39 76,63 73,85 71,94 78,9

2016 75,50 76,72 73,97 72,04 79,03

2017 75,73 76,97 74,18 72,28 79,23

2018 75,85 77,12 74,24 72,37 79,38

2019 75,99 77,32 74,30 72,48 79,56


24

73.9 74.274.69

75.15 75.41 75.39 75.50 75.73 75.85 75.99

66

68

70

72

74

76

78

ani

Total

Fig. 26 Speranța de viață la naștere în România, în anii 2010‐2019

În graficele de mai jos se observă diferențele mari între cele două genuri, masculin și feminin, și pe medii, populația din urban și rural. Din grafice rezultă că speranța de viață la genul feminin este mult mai mare față de genul masculin, și mai mare în mediul urban față de cel rural.

70.27 70.6371.24 71.73 71.97 71.94 72.04 72.28 72.37 72.48

77.64 77.86 78.2 78.6 78.89 78.9 79.03 79.23 79.38 79.56

66

71

76

81

ani

Masculin Feminin

75.26 75.575.94 76.36 76.6 76.63 76.72 76.97 77.12 77.32

72.2 72.5573.13

73.65 73.91 73.85 73.97 74.18 74.24 74.3

66

68

70

72

74

76

78an

i

Urban Rural

Fig. 27 Speranța de viață la naștere pe gen Fig. 28 Speranța de viață la naștere pe medii în România, în anii 2010‐2019 în România, în anii 2010‐2019

Pe judeţe şi sexe, în anul 2019, speranţa medie de viaţă la naştere este ilustrată în tabelul 9.

La genul masculin, cea mai mare speranță de viață este în județul Vâlcea (77,63 ani), după care

urmează Municipiul București (75,35 ani), iar pentru sexul feminin, cea mai mare speranță de viață

este tot în Județul Vâlcea (84,02 ani), apoi în Municipiul București (80,97 ani), 10 județe având

speranța de viață de 80 ani. Speranța de viață cea mai mică se înregistrează în județele Tulcea (69,82

ani) și Călărași (70,17 ani) și pentru masculin Călărași (77,87 ani) și Satu‐Mare (77,89 ani), pentru

feminin.

Tabel 9. Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe în România, în anul 2019

Judeţe cu o situaţie favorabilă

Judeţe cu o situaţie nefavorabilă

Judeţe cu o situaţie favorabilă

Judeţe cu o situaţie nefavorabilă

Masculin eo Masculin eo Feminin eo Feminin eo

Vâlcea 77,63 Tulcea 69,82 Vâlcea 84,02 Călăraşi 77,87

M.Bucureşti 75,35 Călăraşi 70,17 M.Bucureşti 80,97 Satu‐Mare 77,89

Cluj 74,57 Giurgiu 70,22 Cluj 80,59 Tulcea 77,97

Braşov 74,24 Satu‐Mare 70,36 Braşov 80,49 Giurgiu 77,98

Timiş 73,87 Bacău 70,47 Sibiu 80,40 Caraș Severin 78,33


25

Din punctul de vedere al distribuției teritoriale, cea mai mare speranță de viață în anul 2019

a fost înregistrată în judeţul Vâlcea (80,84 ani) , urmat de Mun. București (78,33 ani), și de judeţele:

Cluj (77,63 ani), Brașov (77,4 ani), Sibiu (77,02 ani) şi Timiș (76,91 ani); județul Vâlcea a fost singurul

județ cu speranța de viață de peste 80 ani. Speranță de viață mai mică a fost înregistrată în judeţele:

Tulcea (73,66 ani), Călărași (73,89 ani), Giurgiu (73,94 ani), Satu‐Mare (74,1 ani), Bacău (74,48 ani).

Comparativ cu media pe total țară (75,99 ani), 15 județe au valori mai mari, iar 27 județe au

valori mai mici.

Figura de mai jos ilustrează speranța de viață în anul 2019, pe județe.

Dacă analizăm datele privind speranța de viață în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm

creșteri ale speranței de viață în județele: Vâlcea cu (0,8 ani), de la (80,04 ani), la (80,84 ani),

Mehedinți cu (0,46 ani), de la (75,24 ani), la (75,7 ani), Gorj cu (0,44 ani), de la (76,01 ani), la (76,45

ani). Județele la care speranța de viață a scăzut au fost: Tulcea cu (0,17 ani), de la (73,83 ani), la

(73,66 ani), Giurgiu cu (0,14 ani), de la (74,08 ani), la (73,94 ani), Călărași cu (0,14 ani), de la (74,03

ani), la (73,89 ani).

În 13 județe speranța de viață a scăzut în 2019 față de 2018, iar în 29 județe a crescut.

Fig. 29 Speranța de viață în România în anul 2019

Speranța de viață pe județe și medii. Conform graficului de mai jos, în anul 2019, în afară de

județul Vâlcea toate județele, au avut speranța de viață mai mare în mediul urban decât în cel rural.

Cea mai mică diferență între urban și rural se înregistrează în județul Hunedoara (0,28 ani), urmat de

Maramureș (0,7 ani), Suceava (0,91 ani), Bistrița‐Năsăud 1,25 ani). Diferență mare între urban și

rural se înregistrează în Vaslui ( 5,21 ani), Bacău ( 4,7 ani), Dolj ( 4,5 ani) , Galați ( 4,05 ani). Speranța

de viață pe total țară pentru mediul urban în 2019 a fost 77,32 ani, iar pentru mediul rural 74,30 ani.

Pe medii a crescut speranța de viață comparativ 2019 cu 2010, atât pentru urban, cât și pentru rural, discrepanța între cele două medii rămânînd încă mare, și anume aceasta fiind mai mare în urban față de rural.


26

77.56

76.12

78.03

76.93

76.64

77.04

75.94

78.34

75.88

77.51

76.03

75.72

78.38

76.88

76.51

76.96

77.34

77.04

75.72

77.32

77.9

75.46

75.98

78.11

77.34

75.76

77.65

77.24

77.55

76.53

77.35

75.53

77.03

77.85

76.89

76.9

77.83

74.83

77.22

79.82

77.52

78.33

75.78

74.38

74.69

72.23

74.06

75.79

73.11

74.99

72.79

73.83

74.5

72.61

76.1

72.98

73.97

75.24

72.84

72.99

73.08

75.78

74.91

75.18

73.55

74.34

75.27

75.06

74.05

74.12

74.5

72.93

74.85

72.79

73.4

75.21

75.98

73.84

75.56

72.23

72.01

81.12

74.47

0

0 20 40 60 80 100

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

rural urban

Fig. 30 Speranța de viață pe județe și medii în România în anul 2019

Speranța de viață pe județe și gen. Conform graficului de mai jos, în anul 2019, în toate

județele speranța de viață este mai mare la genul feminin față de genul masculin. Speranța de viață

pe total țară pentru genul masculin în 2019 a fost 72,48 ani, iar pentru genul feminin 79,56 ani,

diferența fiind cu 7,08 ani, mai mică pentru genul masculin decât cel feminin. Diferența dintre

speranța de viață la genul feminin și genul masculin variază între 5,62 ani (cea mai mică diferență) în

București (speranța de viață 75,35 ani pentru masculin și 80,97 ani pentru feminin) și 8,5 ani (cea

mai mare diferență) în Vrancea (speranța de viață 71,59 ani pentru masculin și 80,09 ani pentru

feminin).

În anul 2019 speranța de viață a crescut mai mult pentru genul masculin comparativ cu

2010, astfel dacă comparăm anul 2019 când speranța de viață era 72,48 ani, cu anul 2010, când

speranța de viață era 70,27 ani, constatăm că a crescut (cu 2,21 ani). Creștere mare este și pentru

genul feminin în 2019 comparativ cu 2010 (cu 1,92 ani), de la 77,64 în 2010, la 79,56 în 2019.


27

73.59

71.96

73.15

70.47

71.97

72.93

70.5

74.24

70.73

71.3

72.38

70.17

74.57

72.18

71.91

72.23

71.77

71.43

70.22

73.45

72.79

72.24

71.11

72.53

72.63

72.34

72.46

72.03

72.05

70.79

72.24

70.36

71.35

73.64

73

71.34

73.87

69.82

70.76

77.63

71.59

75.35

80.26

78.8

79.35

78.88

78.77

79.52

78.97

80.49

79.17

79.74

78.33

77.87

80.59

79.19

78.65

79.31

78.85

79.56

77.98

79.55

79.61

78.58

78.66

80.04

79.56

78.65

79.14

79.7

79.7

78.59

80.11

77.89

78.82

80.4

80.04

78.81

79.84

77.97

78.88

84.02

80.09

80.97

0 20 40 60 80 100

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

feminin masculin

Fig. 31 Speranța de viață pe județe și gen în România în anul 2019

Dinamica speranței de viață pe regiuni. Județele din regiunile București‐Ilfov, Centru și Sud‐

Vest Oltenia au cea mai mare speranță de viață, iar județele cu cea mai scăzută speranță de viață

sunt cele din regiunea Sud‐Est, regiunea Sud‐Muntenia.

75.8

76.5

75.4

75.3

78.0

75.4

76.2

75.9

0 10 20 30 40 50 60 70 80

V

S‐V OLTENIA

S‐MUNTENIA

BUCURESTI‐ILFOV

S‐E

N‐E

CENTRU

N‐V

Fig. 32 Speranța de viață pe regiuni în România în anul 2019


28

Dinamica spranței de viață pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari valori ale

speranței de viață, sunt conform graficului de mai jos, macroregiunea trei (reg. București Ilfov; reg.

Sud‐Muntenia) și macroregiunea unu (reg. Nord‐Vest; reg. Centru).

76.2

75.4

76.5

76.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80MACROREGIUNEA PATRU MACROREGIUNEA TREIMACROREGIUNEA DOI MACROREGIUNEA UNU

Fig. 33 Speranța de viață pe macroregiuni în România în anul 2019

Speranța de viață în anul 2017 în România era de 75,3 ani, aceasta situându‐se sub media EU

28 (80,9 ani) cu 5,6 ani și cu 8,1 ani sub media din Spania și 7,8 sub media din Italia, care aveau cea

mai mare valoare în 2017 (83,4 ani‐Spania și 83,1 Italia) (Fig. 34). Cea mai mică valoare a speranței

de viață din țările UE 28 a fost înregistrată în Bulgaria (74,8). Ţara noastră, are printre cei mai scăzuţi

indicatori ai speranţei de viaţă la naştere şi la orice vârstă, ceea ce indică o stare de sănătate

nesatisfăcătoare.

Fig. 34 Speranța de viață la naștere, 2017 Sursă: Eurostat Database

Creșterea speranței de viață pe fondul reducerii ratei de fertilitate determină îmbătrânirea

populației, iar această tendință de creștere a speranței de viață la naștere se va menține și în viitor,

fiind un proces caracteristic țărilor europene.

Diferența de speranță de viață la 30 de ani între persoane cu cel mai mic și cel mai înalt nivel

de educație în anul 2016 pentru masculin și feminin este reflectat în figura 35. Diferența este mai

mică la genul masculin.


29

Women

Men

Slovak Republic Hungary Poland Czech Republic Latvia Romania Estonia EU21 Bulgaria France Slovenia Austria Greece Netherlands Belgium Finland Denmark Portugal Croatia Italy United Kingdom Sweden Norway

Fig. 35 Diferențe în speranța de viață la vârsta de 30 de ani între persoanele cu cel mai mic și cel mai înalt nivel de educație, 2016 (sau cel mai apropiat an)

Notă: Data refer to 2012 for France and Austria and to 2011 for Latvia, Belgium and the United Kingdom (England). EU average is unweighted.

Sursă: Eurostat Database; national sources or OECD calculations using national data for Austria, Belgium, France, Latvia, Netherlands and

the United Kingdom (England).

În fig. 36 este prezentată evoluția anilor de viață sănătoși la naștere în România și EU 28. Indicatorul

ani de viață sănătoși reprezintă numărul așteptați de ani rămași de trăit de la o anumită vârstă fără limitări de

lungă durarată ale activității. Indicatorul se calculează scăzând din speranța de viață numărul de ani trăiți cu

limitări ale activității pe termen lung. Datele legate de limitări ale activității provin din ancheta asupra

veniturilor şi condiţiilor de viaţă (EU‐SILC).

În ultimii ani indicatorul a oscilat în jurul valorii de 59 de ani, atât la bărbați cât și la femei, deși

speranța de viață a femeilor este mai mare. Față de EU 28 numărul de ani de viață sănătoși în România este cu

circa 5 ani mai mic.


30

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Bărbați EU28

Bărbați România

Femei EU28

Femei România

Fig. 36 Dinamica anilor de viață sănătoși la naștere, România și EU 28 în anii 2009‐2018 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

Speranța de viață sănătoasă la naștere a fost în România în 2018 de 68.5 ani la bărbați (fig. 37) și de 73.5 ani la femei (fig. 38). Indicatorul speranța de viață sănătoasă auto‐percepută este definit ca numărul de ani așteptați rămași de trăit în bună stare de sănătate auto‐percepută la o anumită vârstă. Datele de mortalitate și speranță de viață sunt derivate din statisticile demografice. Datele de sănătate auto‐percepută sunt derivate din ancheta asupra veniturilor şi condiţiilor de viaţă (EU‐SILC).

Fig. 37 Speranța de viață sănătoasă la naștere la bărbați în Europa 2018

Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

Fig. 38 Speranța de viață sănătoasă la naștere la femei în Europa 2018


1.5. Fertilitatea generală

Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă, de 15‐49 ani.

Pentru perioada studiată (2010‐2019), rata de fertilitate generală variază foarte mult de la un an

la altul, între 34,6 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în anul 2011 ‐ (valoarea cea mai mică a intervalului) și 38,2

n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în anul 2013 ‐ (valoarea cea mai mare a intervalului). În anul 2019 rata de

fertilitate generală a fost de 35,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani. Pentru perioada studiată, trendul este

descendent așa cum arată și fig. 39. Creșteri s‐au înregistrat în anii 2013 (38,2 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani)

și în 2018 (38,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani). În 2019 rata de fertilitate generală este mai mică cu 1,9 decât

cea din 2010.


31

37.2

34.6

35.6

38.2

36.1 35.9

37.537

38.1

35.3

32

33

34

35

36

37

38

39

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

născuți vii la 1000 fem

ei 15‐49

ani

Fig. 39 Rata fertilității în România în anii 2010‐2019

Distribuția în profil teritorial a fertilității nu este uniformă. În anul 2019, cele mai mici rate ale

fertilităţii s‐au înregistrat în judeţele Caraș‐Severin (28,2 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Tulcea (28,5 n.vii ‰

femei 15‐49 ani), Hunedoara (29,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Vâlcea (29,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani),

Gorj (29,4 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani). O rată mai mare se constată în judeţele: Sălaj (43,3 n.vii ‰ femei

de 15‐49 ani), Suceava (42,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Bistrița‐Năsăud (40,9 n.vii ‰ femei de 15‐49

ani), Harghita (40,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Brașov (39,9 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani). În anul 2018 ‐

14 județe au avut rate ale fertilității mai mari decât media, și 28 județe rate mai mici (fig. 40).

Dacă analizăm datele privind fertilitatea în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm scăderi ale

ratei fertilității atât pe total, cât și pe județe. Cele mai mici scăderi ale ratei au fost în județele: Buzău‐ cu

0,4 de la 33,8 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, la 33,4 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, Harghita‐ cu 0,4 de la 40,4

n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, la 40,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, Argeș‐ cu 0,6, de la 35,7 n.vii ‰ femei de

15‐49 ani, la 35,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Suceava‐ cu 5,8,

de la 47,8 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, la 42,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, Iași‐ cu 5,2, de la 44,0 n.vii ‰

femei de 15‐49 ani, la 38,8 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani, Ialomița‐ cu 4,9, de la 39,6 n.vii ‰ femei de 15‐49

ani, la 34,7 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani.

Fig. 40 Rata fertilității în România în anul 2019

Comparând ratele fertilității în mediul urban și rural pentru femei de 15‐49 ani, constatăm că în

patru județe sunt valori mai mari ale ratei fertilității în urban față de rural (Vâlcea‐ 30,9 n.vii ‰ în urban și

27,7 n.vii ‰ în rural), (Tulcea‐28,5 n.vii ‰ în urban și 33,8 n.vii ‰ în rural), (Ilfov‐40,1 n.vii ‰ în urban și

38,7 n.vii ‰ în rural), (Olt‐32,0 n.vii ‰ în urban și 30,7 n.vii ‰ în rural). În anul 2019, rata fertilității în

mediul urban are o valoare medie de 33,5 (27 județe au valori mai mici decât media total urban) și 37,7 în

mediul rural (25 județe au valori mai mici decât media pe total rural).


32

32.2

34.2

34

29.7

34.1

39.1

32.5

34.6

27.2

31.1

27.4

29.5

38

33.6

31.5

29.2

32.4

28.8

28.7

27.6

34.5

28.9

32.9

37.6

40.1

33.4

27.3

33.9

30.6

32

30.4

29.9

40

33.1

38.4

28.1

34.5

29.8

32.3

30.9

28.5

37.1

37

37.8

36.3

34

43.8

42.2

35.4

53.8

33.6

35.3

29.5

38.4

42.9

36.8

45.1

36.9

36.6

31.4

38.5

31.3

44.3

29.8

36.4

39.9

38.7

37.6

36.7

43.6

32.1

30.7

34.7

37.4

46.2

45

44.9

33.8

43.3

27.1

35.6

27.7

33.8

0

0 10 20 30 40 50 60

Alba

AradArgeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.Botoşani

Braşov

BrăilaBuzău

Caraş‐S.

Călăraşi

ClujConstanţa

Covasna

Dâmboviţa

DoljGalaţi

Giurgiu

GorjHarghita

Hunedoara

Ialomiţa

IaşiIlfov

Maramureş

Mehedinţi

MureşNeamţ

Olt

PrahovaSatu‐Mare

Sălaj

Sibiu

SuceavaTeleorman

Timiş

Tulcea

VasluiVâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

rural urban

Fig. 41 Rata fertilității pe județe și medii, în România în anul 2019

Dinamica fertilității pe medii. Analiza graficului de mai jos ne arată diferențe privind

fertilitatea pe medii, astfel rata fertilității în mediul rural este mult mai mare decât media pe țară și

cea din mediul urban, și în același timp are tendința de creștere în urban și scădere accentuată în

rural. În intervalul studiat rata oscilează în mediul urban, de la 31,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în

2011(cea mai mică valoare a intervalului), la 36,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2018(cea mai mare

valoare a intervalului). În 2019 ajunge la valoarea de 33.5 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani. În mediul rural

oscilează între 42,7 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2013(cea mai mare valoare a intervalului), la 37,7

n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2019.


33

37.2

34.6

35.6

38.2

36.1

35.9

37.5

37

38.1

35.3

33.8

31.0

32.0

35.1

33.2

33.5

35.2

34.8

36.3

33.5

42.5

40.1

41.1

42.7

40.2

39.3

40.7

39.9

40.5

37.7

25 30 35 40 45

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

RURAL URBAN TOTAL

Fig. 42 Fertilitatea pe medii în România în perioada 2010‐2019

Dinamica fertilității pe regiuni. Conform graficului de mai jos, ratele de fertilitate cele mai mici sunt în regiunea Sud‐Vest Oltenia (au un trend descendent în perioada studiată), Vest (au un trend ușor crescător în perioada studiată), Sud‐Est (au un trend descrescător în perioada studiată).

25

30

35

40

45

50

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019N‐V CENTRU N‐ES‐E BUCURESTI‐ILFOV S‐MUNTENIAS‐V OLTENIA V

Fig. 43 Dinamica fertilității pe regiuni în România în perioada 2010‐2019

Dinamica fertilității pe macroregiuni. Conform graficului de mai jos, macroregiunile cu cele

mai mici rate ale fertilității sunt conform graficului de mai jos macroregiunile 4 (reg. Sud‐Vest‐

Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București Ilfov; reg. Sud‐Muntenia). Cele mai mari rate de fertilitate sunt

în regiunea unu (reg. Nord‐Vest și reg. Centru)

25

30

35

40

45

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOIMACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU

Fig. 44 Dinamica fertilității pe macroregiuni în România în perioada 2010‐2019


34

Conform fig. 45 rata de fertilitate după grupa de vârstă a femeii comparativ 2019 și 2010, a suferit modificări importante la grupele de vârstă astfel: în 2019 a scăzut rata la 15‐19 ani, față de 2010. A crescut rata de fertilitate începând cu 20 de ani, la toate grupele de vârstă. Aceasta arată că vârsta de procreere s‐a modificat, femeile aduc pe lume copii la vârste mai mari, la 25‐29 ani și 30‐34 ani sunt cele mai mari rate.

35.531

60.3 60.6

76.478.9

54.5

60.8

21.6

28.1

4.3 6.10.2 0.4

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2010 2019

născuți vii la 1000 fem

ei 15‐49 ani

15‐19 ani 20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani

35‐39 ani 40‐44 ani 45‐49 ani

Fig. 45 Rata de fertilitate după grupa de vârstă a femeii, în România, în anii 2010 și 2019

Pentru compararea mai corectă a fertilității între țări și regiuni se folosește rata totală a

fertilității, indicator ce corespunde numărului mediu de copii născuți de o femeie în întreaga ei

perioadă fertilă – 15‐49 ani.

Comparativ cu țările UE, România are valoare estimată a ratei totale a fertilității (1,76), mai

mare decât media UE 28 (1,56), mai mare față de Ungaria (1,55) și Bulgaria (1,56). Valorile ratei

oscilează între valoarea maximă (1,88) în Franța și valoarea minimă (1,23) în Malta. Valori mai mici

decât România înregistrează în aproape toate țările: Austria, Elveția, Cipru, Germania, Spania, Italia,

Elveția, iar mai mari în Franța (cea mai mare rată din UE). Conform figurii de mai jos majoritatea

țărilor au valori mici.

Fig. 46 Rata totală de fertilitate în țările Uniunii Europene în anul 2018



35

1.6. Sănătatea reproducerii

1.6.1. Avortul

Avortul se referă la terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte ca produsul de concepţie

‐ fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină.

Numărul total al întreruperilor de sarcină în 2019 a fost de 47492 (tabel 10). În anul 2019,

cele mai multe întreruperi de sarcină au fost efectuate în M. București (8056), număr mare de

întreruperi au fost și în județele: Constanța (2075), Timiș (1993), Cluj (1882) şi Bacău (1825), iar cele

mai puține în Sălaj (185), valori mici înregistrându‐se și în: Călărași (230), Olt (329), Alba (332),

Hunedoara (354) (fig. 47).

Dacă analizăm datele privind întreruperile de sarcină în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale întreruperilor în județele: Buzău cu 338, de la 1203 în 2018, la 1541 în 2019,

Suceava cu 66, de la 1464 în 2018, la 1530 în 2019, Sibiu cu 45, de la 729 în 2018, la 774 în 2019,

Bistrița‐Năsăud cu 42, de la 659 în 2018, la 701 în 2019, Dâmbovița cu 37, de la 624 în 2018, la 661 în

2019, Ilfov cu 37, de la 601 în 2018, la 638 în 2019. În alte județe au scăzut mult întreruperile de

sarcină, cel mai mult au scăzut în M. București cu 1506, de la 9562 în 2018, la 8056 în 2019, apoi în

Prahova cu 503, de la 1823 în 2018, la 1320 în 2019, Brăila cu 421, de la 1677 în 2018, la 1256 în

2019, Teleorman cu 292, de la 1806 în 2018, la 1514 în 2019, Mehedinți cu 230, de la 1026 în 2018,

la 796 în 2019. În 12 județe a crescut numărul întreruperilor în 2019 față de 2018, iar în 30 de județe

au scăzut.

Fig. 47 Număr întreruperi de sarcină în România în anul 2019

Conform graficului de mai jos, în anul 2019, în 15 județe au fost mai multe întreruperi de

sarcină pentru femei din mediul urban decât din cele din mediul rural. Trebuie menționat că în Mun.

București 35,4% din întreruperi au fost efectuate pentru femei cu domiciliul în mediul rural.


36

177

347

334

972

723

249

165

843

773

650

426

100

1114

1645

551

242

841

291

150

324

384

277

443

487

330

429

330

452

346

171

574

204

81

385

571

648

1021

287

265

336

179

5204

155

370

733

853

814

452

315

342

483

891

320

130

768

430

836

419

504

326

223

530

612

77

873

552

308

318

466

689

526

158

746

219

104

389

959

866

972

233

667

477

214

2852

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000



Caraş‐Sev.Călăraşi


DâmboviţaDolj

GalaţiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomiţa

IaşiIlfov


MureşNeamţ

OltPrahova


SuceavaTeleorman


VranceaM.Bucureşti

rural urban

Fig. 48 Număr întreruperi de sarcină pe județe, în România în anul 2019

Întreruperile de sarcină au următoarea structură: la cerere, avort incomplet, avort provocat.

Ponderea cea mai mare din total întreruperi de sarcină, conform tabelului de mai jos este deținută

de întreruperile la cerere, care au un trend ușor descendent ca număr de întreruperi și ponderi din

total, în perioada 2010‐2019, astfel scad de la 58,8% în 2011 (cea mai mare valoare), la 56,6% în

2019, iar ca număr de la 60786 în 2011, la 26862 în 2019; Valoarea cea mai mică a ponderii

întreruperilor la cerere din total întreruperi a fost în 2010. Acestea sunt urmate de întreruperi prin

avort incomplet, care în perioada 2010‐2019, ca pondere din total reprezintă 46,3% în 2010, și 43,0%

în 2019, iar ca număr de întreruperi au un trend descrescător în perioada 2010‐2019, de la 47185 în

2010, la 20426 în 2019.

În perioada 2010‐2019, numărul total de întreruperi a scăzut continuu, ajungând în 2019, la

o valoare reprezentând mai puțin de 50% din numărul întreruperilor din 2010.


37

Tabel 10. Dinamica întreruperilor de sarcină în anii 2010‐2019

Anul

Intreruperi de sarcină

Total (cifre abs.)

La cerere (cifre abs.)

La cerere(la % din total)

Av.incomplet(cifre abs.)

Av.incomplet(la % din total)

Av.provocat (cifre abs.)

Av.provocat(la % din total)

2010 101915 54676 53,7 47185 46,3 54 0,05

2011 103386 60786 58,8 42517 41,1 83 0,08

2012 88135 50532 57,3 37484 42,5 119 0,14

2013 86432 49061 56,8 37339 43,2 32 0,04

2014 78371 44283 56,5 33971 43,4 117 0,15

2015 70885 41056 57,9 29820 42,1 9 0,01

2016 63518 36696 57,8 26730 42,1 92 0,14

2017 56238 32236 57,3 23816 42,3 186 0,3

2018 52322 29737 56,8 22352 42,7 233 0,4

2019 47492 26862 56,6 20426 43,0 204 0,4

Raportat la 1000 născuți vii, valoarea ratei întreruperilor a scăzut de la 480,3‰ născuți vii în

2010, la 252,4‰ născuți vii în 2019 pentru totalul întreruperilor de sarcină, fenomen asemănător și

pentru celelalte tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet, provocat). Întreruperile de

sarcină raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend descendent pentru totalul

întreruperilor de sarcină, scăzând de la 21,4‰ femei de 15‐49 ani în 2010, la 6,2 ‰ femei de 15‐49

ani în 2019, la fel și pentru celelalte tipuri (la cerere, incomplet) (tabel 11).

Tabel 11 Întreruperi de sarcină la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15‐49 ani) în România, în anii 2010‐2019

Anul Întreruperi de sarcină la ‰ născuţi vii Întreruperi de sarcină la ‰ femei 15‐49 ani

Total La cerere Av.

incomplet Av.

provocat Total La cerere

Av. incomplet

Av.provocat

2010 480,3 257,7 222,4 0,3 21,4 11,5 9,9 0,01

2011 526,8 309,8 216,7 0,4 21,8 12,8 9,0 0,02

2012 438,3 251,3 186,4 0,6 18,7 10,7 8,0 0,03

2013 402,1 228,3 173,7 0,1 18,5 10,5 8,0 0,01

2014 387,0 218,7 167,8 0,6 16,8 9,5 7,3 0,03

2015 343,8 199,1 144,6 0,04 15,3 8,8 6,4 0,002

2016 303,0 175,0 127,5 0,4 13,8 8,0 5,8 0,02

2017 261,7 150,0 110,8 0,9 12,4 7,1 5,3 0,04

2018 253,3 144,0 108,2 1,1 11,9 6,8 5,1 0,05

2019 252,4 142,8 108,6 1,1 11,0 6,2 4,7 0,05

Pe medii, cele mai multe întreruperi de sarcină în 2019 au fost la femei din mediul urban

(51,2%), iar comparativ cu anul 2010 valoarea ratei a crescut puțin (51,6% în urban ‐ în anul 2010)

(tab.12). În perioada 2010‐2019 întreruperile de sarcină pe medii au scăzut continuu (fig.49).

Tabel 12. Dinamica întreruperilor de sarcină pe medii în România, în anii 2010‐2019

Anul Total‐

cifre absolute Urban‐

cifre absolute Urban‐

la % din total Rural‐

cifre absolute Rural‐

la % din total

2010 101915 52605 51,6 49310 48,4

2011 103386 53146 51,4 50240 48,6

2012 88135 45088 51,2 43047 48,8

2013 86432 43729 50,6 42703 49,4

2014 78371 39956 51,0 38415 49,0

2015 70885 36812 51,9 34073 48,1

2016 63518 33374 52,5 30144 47,5

2017 56238 28514 50,7 27724 49,3

2018 52322 27466 52,5 24856 47,5

2019 47492 24321 51,2 23171 48,8


38

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

TOTAL URBAN RURAL

Fig. 49 Întreruperile de sarcină pe medii în România în perioada 2010‐2019

În perioada 2010‐2019 cele mai multe întreruperi de sarcină s‐au efectuat la grupa de vârstă

25‐29 ani, acestea fiind în creștere în 2019, față de 2010. Întreruperile de sarcină în 2019 comparativ

cu 2010 au fost în scădere la 15‐19 ani, 20‐24 ani, și sunt în creștere la restul grupelor de vârstă,

conform Tabel 13.

Tabel 13. Dinamica întreruperilor de sarcină în România, în anii 2010‐2019 (ponderi pe grupe de vârstă)

Anii Total

întreruperi de sarcină

Grupa de vârstă

sub 15 ani

15‐19 ani

20‐24 ani

25‐29 ani

30‐34 ani

35‐39 ani

40‐44 ani

45‐49 ani

50+ ani

2010 100,0 0,60 9,55 22,50 21,93 22,80 15,92 6,25 0,42 0,03

2011 100,0 0,45 9,27 22,06 22,25 22,48 16,34 6,65 0,47 0,02

2012 100,0 0,54 8,56 21,55 22,93 22,31 16,89 6,67 0,53 0,02

2013 100,0 0,77 8,81 20,12 23,74 21,50 17,46 6,90 0,67 0,03

2014 100,0 0,69 9,30 19,54 24,51 21,25 17,27 6,77 0,64 0,03

2015 100,0 0,60 9,07 18,64 25,61 20,89 17,52 6,98 0,67 0,02

2016 100,0 0,65 9,38 18,70 24,22 21,09 17,60 7,58 0,75 0,03

2017 100,0 0,51 9,37 18,66 23,32 21,96 17,62 7,82 0,71 0,03

2018 100,0 0,55 9,33 18,35 22,82 22,63 17,57 7,94 0,78 0,02

2019 100,0 0,63 9,04 18,74 22,17 23,24 17,15 8,18 0,80 0,05

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

50+ ani 45‐49 ani 40‐44 ani 35‐39 ani 30‐34 ani

25‐29 ani 20‐24 ani 15‐19 ani sub 15 ani

Fig. 50 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină, în România, în anii 2010‐2019


39

0.63

9.04

18.74

22.17

23.24

17.15

8.18

0.80

0.05

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

sub 15 ani 15‐19 ani 20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani

35‐39 ani 40‐44 ani 45‐49 ani 50+ ani

Fig. 51 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină, în România, în anul 2019

Conform graficului de mai sus, în anul 2019 cele mai multe întreruperi sunt la grupa de

vârstă 30‐34 ani.

Cu toate că nivelul general de cunoaştere a metodelor planificării familiale în rândul

populaţiei a crescut, utilizarea metodelor moderne de contracepţie deţine încă o pondere redusă în

rândul femeilor fertile tinere, pentru care, din păcate, avortul a rămas principalul mijloc de control şi

reducere a dimensiunii familiei, mărind în timp riscul îmbolnăvirilor şi al sterilităţii femeilor.

In condițiile in care numărul avorturilor efectuate în clinicile particulare nu se cunoaște cu

exactitate, numărul actual al avorturilor din România, deja mare, este subevaluat.

1.6.2. Sarcina Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este starea

fiziologică a femeii ajunsă la maturitate sexuală, prin care trupul şi psihicul ei realizează armonia

deplină, împlinirea menirii sale biologice şi sociale, o perioadă de schimbări fizice şi psihice. Sarcina

este un proces fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între fecundare şi

naştere. Numărul sarcinilor cunoaște un trend descendent, astfel că în 2019 comparativ cu 2010 au

fost cu 78716 sarcini mai puține (fig. 52).

314970

300439

290018

302135

281654

277812

273893

271863

259583

236254

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Fig. 52 Număr sarcini în România în anii 2010‐2019

Principalele fenomene demografice legate de sarcină sunt redate în tabelul de mai jos. Dacă

în anul 2010, întreruperile de sarcină reprezentau 32,4% din total sarcini, în 2019 se ajunge la 20,1%

din total. Procentual numărul întreruperilor de sarcină a scăzut, însă și numărul sarcinilor a scăzut


40

considerabil (tabel 14). Dacă în anul 2010‐ 67,4% din sarcini se terminau printr‐o naștere cu un

născut viu, în 2019‐79,6% din sarcini se termină prin nașterea unui născut viu.

Tabel 14. Numărul de sarcini și ponderile lor din total sarcini în România, în anii 2010‐2019

Anii

Total sarcini

Total sarcini

Prin naştere Prin întrerupere curs sarcină

Născuţi vii % Născut mort % Număr întreruperi %

2010 314970 212199 67,4 856 0,3 101915 32,4

2011 300439 196242 65,3 811 0,3 103386 34,4

2012 290018 201104 69,3 779 0,3 88135 30,4

2013 302135 214932 71,1 771 0,3 86432 28,6

2014 281654 202501 71,9 782 0,3 78371 27,8

2015 277812 206190 74,2 737 0,3 70885 25,5

2016 273893 209641 76,5 734 0,3 63518 23,2

2017 271863 214928 79,1 697 0,3 56238 20,7

2018 259583 206575 79,6 686 0,3 52322 20,2

2019 236254 188135 79,6 627 0,3 47492 20,1

Numărul sarcinilor a scăzut considerabil în perioada 2010‐2019, menținându‐se însă

aproximativ aceleași proporții pe grupe de vârstă (tabel 15).

Tabel 15. Număr gravide nou depistate în România, în anii 2010‐2019

Anii Total

gravide nou depistate

Grupa de vârstă a gravidei sub 15 ani

15‐19 ani

20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani 35‐39 ani 40‐44 ani

45‐49 ani

50+ ani

2010 142728 524 13601 39645 47420 30072 9551 1805 108 2

2011 130756 588 13010 35314 39881 27567 11589 2566 238 3

2012 129380 619 12073 33849 42474 28366 10108 1816 70 5

2013 135615 734 12456 33499 45615 29035 12048 2134 90 4

2014 129723 654 12675 31160 44466 27897 11076 1726 68 1

2015 129729 511 10649 29434 44265 30416 12513 1847 87 7

2016 128932 518 10984 29016 43486 29734 12905 2190 97 2

2017 120851 504 9770 27943 39552 28779 11986 2205 109 3

2018 114554 543 9293 25038 37407 28599 11519 2051 98 6

2019 109210 531 8073 23717 35147 28972 10539 2148 82 1

531

8073

23717

35147

28972

10539

214882 1

‐10000

‐5000

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

sub 15ani

15‐19ani

20‐24ani

25‐29ani

30‐34ani

35‐39ani

40‐44ani

45‐49ani

50+ ani

Fig. 53 Număr gravide nou depistate pe grupe de vârstă în România, în anul 2019

Așa cum se observă din fig. 53, cele mai multe sarcini sunt la grupa de vârstă 25‐29 ani,

situație pe care o regăsim în toată perioada studiată, scad ușor la sub 15 ani și cresc puțin la 50 + ani

(vezi tabel 15).


41

1.7. Mortalitatea

1.7.1. Mortalitatea generală

Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei perioade

definite de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare măsură, determină nivelul sporului natural şi al

speranţei de viaţă. Mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil influenţat de factori socio‐economici şi

biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum și de serviciile de sănătate.

În anul 2019, numărul deceselor a fost de 259721, ceea ce corespunde unei rate brute de

mortalitate de 11,7‰ locuitori.

Dinamica mortalității pe gen. Se remarcă că se menține în continuare în anul 2019 o

supramortalitate masculină 136122 decese (12,6‰) în comparaţie cu cea feminină de 123599

decese (10,9‰). Din graficul de mai jos se observă în toată perioada studiată (2010‐2019),

supramortalitatea masculină, cu valori ale ratei brute a mortalității între 12,0‰ în 2013 (cea mai

mică valoare a intervalului) și 12,8‰ în 2018 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru genul

feminin, valoarea ratei variază între 10,4‰, în 2011 și 2013 (cea mai mică valoare a intervalului), și

11,1‰ în 2015, 2017 și 2018 (cea mai mare rată a intervelului).

10 11 12 13

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

FEMININ MASCULIN TOTAL

Fig. 54 Mortalitatea pe gen în România în anii 2010‐2019

11.7

12.6

10.9

10

10.5

11

11.5

12

12.5

13

2019total masculin feminin

Fig. 55 Mortalitatea pe total și gen în România în anul 2019

Dinamica mortalității pe medii. Graficul de mai jos arată în anul 2019 o rată a mortalității

mai mare în mediul rural 134765 decese (14,0‰) decât în mediul urban 124956 (10,0‰).


42

Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populaţiei mai ales în mediul rural, migraţiei populaţiei

tinere către zonele urbane în căutare de locuri de muncă.

Din graficul de mai jos se remarcă în toată perioada studiată (2010‐2019), mortalitatea

crescută în mediul rural, cu valori ale ratei brute a mortalității între 13,8‰ în 2013 (cea mai mică

valoare a intervalului) și 14,6‰ în 2010 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru mediul urban,

valoarea ratei mortalității variază între 9,0‰ în 2011 (cea mai mică valoare a intervalului) și 10,1‰

în 2018 (cea mai mare valoare a intervalului), primul an cu valoare peste 10‰ în urban.

11.7

10.0

14.0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2019total urban rural

Fig. 56 Mortalitatea pe total și medii în România în anul 2019 Comparativ cu media pe țară a ratei mortalității, valoarea ratei din urban este mult mai mică

decât media pe țară(cu 1,7‰ mai mică), iar în rural mult mai mare(cu 2,2‰ mai mare).

8 9 10 11 12 13 14 15

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

RURAL URBAN TOTAL

Fig. 57 Mortalitatea pe medii în România în anii 2010‐2019

Diferențele mari între decesele pe medii urban ‐ rural și pe gen masculin ‐ feminin explică

celelalte fenomene demografice. Vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate

asupra cărora indivizii au un control redus, însă la aceștia se adaugă condițiile de viață, de muncă,

alimentația, furnizarea de servicii de sănătate, adresabilitatea indivizilor.

Analizând graficul privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și gen în anul 2019,

putem afirma că ratele mortalității generale încep să crească peste valoarea medie pe țară (11,7‰)

de la vârsta de 55‐59 ani pentru genul masculin, pentru genul feminin de la vârsta de 65‐69 ani.


43

‐40

10

60

110

160

0 an

i

1‐4 an

i

5‐9 an

i

10‐14

ani

15‐19

ani

20‐24

ani

25‐29

ani

30‐34

ani

35‐39

ani

40‐44

ani

45‐49

ani

50‐54

ani

55‐59

ani

60‐64

ani

65‐69

ani

70‐74

ani

75‐79

ani

80‐84

ani

85 an

i si…

total masculin feminin

Fig. 58 Mortalitatea pe total, gen și grupe de vârstă în România în anul 2019

La toate grupele de vârstă mortalitatea masculină este mai mare decât media pe țară a

grupei de vârstă respective și decât mortalitatea feminină la aceeași grupă de vârstă

‐40

10

60

110

160

0 an

i

1‐4 an

i

5‐9 an

i

10‐14

ani

15‐19

ani

20‐24

ani

25‐29

ani

30‐34

ani

35‐39

ani

40‐44

ani

45‐49

ani

50‐54

ani

55‐59

ani

60‐64

ani

65‐69

ani

70‐74

ani

75‐79

ani

80‐84

ani

85 an

i si…

total urban rural

Fig. 59 Mortalitatea pe total, medii și grupe de vârstă în România în anul 2019 Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității brute nu este uniformă. În anul 2019, cele

mai mici rate ale mortalității brute s‐au înregistrat în judeţele Vâlcea (9,0‰), Ilfov (9,2‰), Iași

(9,4‰), Sibiu (10,0‰), Bistrița‐Năsăud (10,0‰). O rată mai mare a fost înregistrată în judeţele:

Teleorman (16,7‰), Giurgiu (15,9‰), Buzău (14,8‰), Olt (14,7‰), Călărași (13,9‰). În anul 2019 ‐

23 județe au avut rate mai mari decât media, un județ a avut o rată egală cu media (11,7‰) și 18

județe rate mai mici.

Fig 60 Mortalitatea brută în România în anul 2019

Dacă analizăm datele privind mortalitatea brută în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm

creșteri ale ratei în județele: Brăila ‐ cu 0,6 de la 14,1‰, la 14,7‰, Mureș ‐ cu 0,3 de la 12,0‰, la


44

12,3‰, Gorj ‐ cu 0,3, de la 11,2‰, la 11,5‰, Ialomița ‐ cu 0,3, de la 13,3 ‰, la 13,6‰. În alte județe

rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Covasna ‐ cu 0,9, de la 12,1‰, la 11,2‰,

botoșani ‐ cu 0,8, de la 13,2‰, la 12,4‰, Iași ‐ cu 0,6, de la 10,0‰, la 9,4‰. Creșteri ale ratei

mortalității brute în 2019 față de 2018 au fost în 11 județe, în Arad, Constanța,Buzău, Teleorman,

Harghita a rămas aceeași valoare, iar în 26 județe a scăzut.

12.7

13.1

12.5

13.2

12.6

10.9

13.0

10.8

16.2

15.7

13.1

15.0

11.6

12.3

12.4

13.2

14.4

13.3

16.1

12.0

12.2

13.6

15.0

10.1

10.0

11.8

14.0

13.0

13.4

15.6

14.0

12.1

13.3

10.5

11.2

17.5

10.8

14.8

12.3

9.6

13.9

10.9

10.4

11.9

11.6

10.4

11.0

9.1

11.8

9.3

13.2

13.8

12.2

12.9

10.2

9.7

10.1

11.7

12.9

10.0

15.7

10.9

10.7

12.2

12.3

8.6

8.4

9.7

13.1

11.6

11.3

13.9

12.5

10.6

11.7

9.4

9.9

16.0

9.6

11.2

10.3

8.3

10.9

9.8

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

feminin masculin

Fig. 61 Mortalitate generală pe județe și gen în România, în anul 2019

Analiza mortalității pe județe și gen în anul 2019, ne arată o supramortalitate masculină, în

toate județele, același fenomen fiind în toată perioada studiată 2010‐2019. Cea mai mare diferență

la mortalitate între genul masculin și cel feminin în anul 2019 a fost înregistrată în Tulcea (3,6‰)

masculin ‐ 14,8‰, feminin ‐ 11,2‰, alte județe cu diferențe mari sunt Galați (3,3‰) masculin ‐

13,3‰, feminin ‐ 10,0‰, Brăila (3,1‰) masculin ‐ 16,2‰, feminin ‐ 13,2‰, Vrancea (3,0‰)

masculin ‐ 13,9, feminin ‐ 10,9, Bacău (2,8‰) masculin ‐ 13,2, feminin ‐ 10,4. Județul la care

diferența dintre rata mortalității masculine și feminine este mică sunt: Giurgiu (0,3‰ ‐ cea mai mică

diferență) masculin ‐ 16,1, feminin ‐ 15,7, Mehedinți (0,9‰) masculin ‐ 14,0‰, feminin ‐ 13,1‰,


45

Argeș (0,9‰) masculin ‐ 12,5‰, feminin ‐ 11,6‰, Caraș‐Severin (1,0‰) masculin ‐ 13,1‰, feminin ‐

12,2‰, M.București (1,1‰) masculin ‐ 10,9‰, feminin ‐ 9,8‰.

Analiza mortalității pe județe și medii în anul 2019, ne arată rata mortalității brute mult mai

mare în mediul rural față de mediul urban. Cea mai mare diferență la mortalitate între mediul rural și

cel rural în anul 2019 a fost înregistrată în Olt (10,2‰) în rural ‐ 19,2‰, în urban ‐ 9,0‰, alte județe

cu diferențe mari sunt Teleorman (9,6‰) în rural ‐ 20,2‰, în urban – 10,6‰, Vaslui (8,0‰) în rural ‐

15,3‰, în urban ‐ 7,3‰, Dolj (7,6‰) în rural ‐ 17,8‰, în urban ‐ 10,2‰, Mehedinți (7,5‰) în rural ‐

17,3‰, în urban ‐ 9,9‰. Județele la care diferența dintre rata mortalității în rural și urban este mică

sunt: Timiș (0,0‰) în rural ‐ 10,2‰, în urban ‐ 10,2‰, Sibiu (0,2‰) în rural ‐ 10,1‰, în urban ‐

9,9‰, Constanța (0,5‰) în rural ‐ 11,4‰, în urban ‐ 10,8‰, Brașov (0,9‰) în rural ‐ 10,7‰, în

urban ‐ 9,8‰, Satu‐Mare (1,1‰) în rural ‐ 11,8‰, în urban ‐ 10,8‰.

9.811.8

8.99.410.2

7.49.29.8

13.110.610.911.0

9.510.89.89.910.29.9

12.08.69.9

12.29.8

7.87.6

9.69.911.3

10.09.0

12.110.8

8.49.99.210.610.210.1

7.38.38.510.3

14.213.4

15.113.9

13.411.7

14.910.7

17.517.8

15.015.9

13.511.4

12.613.7

17.814.1

17.814.2

12.615.3

17.110.9

10.512.4

17.313.413.8

19.214.4

11.815.7

10.111.6

20.210.2

15.815.3

9.614.7

0

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0





DâmboviţaDolj

GalaţiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomiţa

IaşiIlfov


MureşNeamţ

OltPrahova


SuceavaTeleorman


VranceaM.Bucureşti

rural urban

Fig. 62 Mortalitate generală pe județe și medii în România, în anul 2019


46

9 10 11 12 13 14

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

V S‐V OLTENIA S‐MUNTENIA BUCURESTI‐ILFOV S‐E N‐E CENTRU N‐V

Fig. 63 Dinamica mortalității pe regiuni în România în perioada 2010‐2019

Dinamica mortalității pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt conform graficului de mai sus regiunea Sud‐Muntenia, Sud‐Vest Oltenia și Sud‐Est, în toată perioada studiată.

Dinamica mortalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt, conform graficului de mai jos, macroregiunile 4 (reg. Sud‐Vest Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București‐Ilfov; reg. Sud‐Muntenia).

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Fig. 64 Dinamica mortalității pe macroregiuni în România, în anii 2010‐2019

11.5

11.2

11.4

11.2

11.5

11.8

11.6

11.811.9

11.7

10

11

12

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 65 Rata mortalității generale în România, în anii 2010‐2019

Rata brută a mortalităţii generale are un trend ascendent (fig. 65), crește în perioada 2010‐

2019, de la 11,5‰ locuitori (anul 2010) la 11,7‰ locuitori (anul 2019), având în această perioadă


47

mici oscilații, cea mai mică valoare, 11,2‰ locuitori, înregistrându‐se în 2011 și 2013, iar cea mai

mare valoare în 2018 (11,9‰).

1.7.2. Mortalitatea standardizată

Rata mortalităţii standardizate urmează un trend descendent, de la 9,1‰ locuitori în 2010,

la 7,9‰ locuitori în 2019 (fig. 66).

9.1

8.6 8.68.3 8.3 8.4

8.1 8.2 8.17.9

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 1000 locuitori

Fig. 66 Rata mortalității standardizate în România, în anii 2010‐2019

Pentru compararea nivelelor de mortalitate generală interjudeţene și internaționale se

utilizează rata standardizată de mortalitate (RSM), ratele brute de mortalitate generală nefiind

comparabile. Calcularea unor rate standardizate permite compararea populațiilor, eliminând

diferențele generate de structura diferită pe grupe de vârste. Conform valorilor RSM, în plan

european, EU are rata standardizată a mortalității de (5,6‰), în timp ce România (8,5‰) se situează

printre ţările cu cele mai mari nivele alături de Ungaria (8,1‰), Bulgaria (9,1‰) și Republica

Moldova (care înregistrează cea mai mare rată a mortalității ‐ 10,4‰) (fig. 51). Rate mici ale

mortalității se înregistrează în Spania (4,6‰), Franța (4,6‰), Luxemburg (4,6‰), Italia (4,7‰).

Fig. 67 Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în ultimul an disponibil Sursa: (H.F.A. august 2019)

Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității standardizată nu este uniformă. În anul 2019,

cele mai mici rate ale mortalității standardizate s‐au înregistrat în judeţele Vâlcea (5,0‰), Mun.

București (6,4‰), Cluj (6,9‰), Brașov(7,0‰), Sibiu (7,0‰). O rată mai mare a fost înregistrată în

judeţele: Giurgiu (9,7‰), Tulcea (9,5‰), Satu‐Mare (9,1‰), Olt (9,1‰), Călărași (9,0‰). În anul

2019 ‐ 27 județe au avut rate mai mari decât media, 3 județe au avut o rată egală cu media (7,9‰) și

12 județe au avut rate mai mici .


48

Dacă analizăm datele privind mortalitatea standardizată în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei în județele: Brăila ‐ cu 0,1 de la 8,6‰ la 8,7‰, Ialomița ‐ cu 0,1 de la 8,8‰ la

8,9‰, Giurgiu ‐ cu 0,1, de la 9,6‰ la 9,7‰, Mureș ‐ cu 0,1, de la 8,1‰ la 8,2‰. În alte județe rata a

scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Covasna ‐ cu 0,8, de la 9,0‰ la 8,1‰, Iași ‐ cu 0,6, de la

8,3‰ la 7,6‰, Tulcea ‐ cu 0,6, de la 10,1‰ la 9,5‰. Creșteri ale ratei mortalității standardizate în 2019

față de 2018 au fost în 5 județe, în Olt, Vâlcea, Prahova a rămas aceeași valoare, iar în 34 județe a scăzut.

Fig. 68 Rata de mortalitate standardizată în România în anul 2019

1.7.3. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă (0‐1 an) este un indicator important care oglindeşte atât starea socio‐

economică a unei populaţii, cât şi activitatea generală a sectorului sanitar în totalitatea sa.

Foarte importantă este şi analiza pe grupe de vârstă a acestui indicator:

‐ rata mortalităţii infantile neonatale precoce (0‐6 zile) sau timpurie este partea din

mortalitatea infantilă care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele şase zile de la naştere.

‐ rata mortalităţii infantile neonatale (0‐27 zile) reprezintă partea din mortalitatea infantilă,

care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele 27 de zile de la naştere.

‐ rata mortalităţii infantile postneonatale (28‐365 zile) este partea din mortalitatea infantilă

care exprimă intensitatea deceselor ce survin în intervalul de la 28 zile până la vârsta de 1 an.

Decesele sub un an continuă trendul descendent, de la 2078 decese în anul 2010 la 1145

decese în anul 2019 (datele publicate la data efectuării lucrării), astfel încât rata mortalității infantile

este în scădere semnificativă, de la 9,8 la 1000 născuţi vii în anul 2010 la 6,1‰ născuți vii în 2019,

mai mică cu 3,7‰ față de 2010 (fig.69).

9.8 9.4 9.0

7.8 8.17.3

6.7 6.65.9 6.1

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 69 Evoluția ratei mortalității infantile (0‐1 an) în România, în perioada 2010‐2019


49

Fig. 70 Rata mortalității infantile în anul 2016 Note: 1. Three‐year average (2014‐16). Sursă: Eurostat Database.

În Uniunea Europeană, în anul 2016, rata mortalității infantile oscilează între valoarea

maximă de 7.0 la ‰ născuți vii înregistrată în România, și valoarea minimă de 1.9 la ‰ născuți vii în

Finlanda. Rata mortalităţii infantile în România (7,0 ‰ născuți vii) a ocupat primul loc în EU 28, cu o

valoare mai mare cu 4.0 decât media UE (3.6 ‰ născuți vii), fiind urmată de Bulgaria, Malta,

Slovacia, Lituania, vezi (Fig. 70).

Astfel, in anul 2016 16 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste medie. În

Europa, alături de România cu valori mari ale ratelor mortalității infantile mai sunt Republica

Macedonia (11.9 ‰ născuți vii), Turcia (10.0 ‰ născuți vii), Albania (8.7‰ născuți vii). Țările vecine

României prezintă următoarea situație privind mortalitatea infantilă: Bulgaria cu o rată de 6,5‰

născuți vii(are valori mai mici cu 0,5 decât România), și valori cu 2,9 peste media europeană, Ungaria

cu o rată de 3.9‰ născuți vii (cu valori mai mici cu 3,1 decât România), are valori cu 0.3 peste media

europeană. Valori mici la nivel european, mult sub medie se înregistrează în Slovenia, Finlanda,

Islanda, Muntenegru, Norvegia, Suedia, Estonia, etc.

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii infantile, în anul 2019, nu este uniformă.

Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile în 2019 a fost M.București (2.8 ‰ născuți

vii), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (3,4 ‰ născuți vii), Iași (3,5 ‰ născuți vii), Dâmbovița (3,5 ‰

născuți vii), Covasna (4,3 ‰ născuți vii). Rata cea mai mare a mortalităţii infantile a fost înregistrată

în județul Tulcea (15,4 ‰ născuți vii), rate mari au fost înregistrate și în Mehedinți (9,8 ‰ născuți

vii), Constanța (9,7 ‰ născuți vii), Vrancea (9,4 ‰ născuți vii), Mureș (8,9 ‰ născuți vii). În 23 de

județe valorile mortalității infantile au fost peste media pe România (6,1‰ născuți vii), în două

județe au avut aceeași valoare, iar 17 județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității infantile în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale mortalității infantile în județele: Mehedinți ‐ cu 5,5, de la 4,3 ‰ născuți vii, la

9,8 ‰ născuți vii, Galați ‐ cu 3,8, de la 4,6 ‰ născuți vii, la 8,4 ‰ născuți vii, Arad – cu 3,7, de la 4,3

‰ născuți vii, la 8,0 ‰ născuți vii. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității infantile au fost în Sălaj

‐ cu 5,2, de la 10,5 ‰ născuți vii, la 5,3 ‰ născuți vii, Botoșani ‐ cu 5,0, de la 11,2 ‰ născuți vii, la 6,2

‰ născuți vii, Călărași ‐ cu 4,4, de la 10,4 ‰ născuți vii, la 6,0 ‰ născuți vii. Creșteri ale ratei

mortalității infantile în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, în 20 județe rata a scăzut.


50

7.48.0

6.28.3

7.3

8.36.26.8

6.4

7.45.36.0

5.6

9.74.3

3.56.8

8.4

6.47.4

8.67.8

6.13.53.4

6.6

9.88.9

4.75.45.1

5.55.35.0

6.7

6.15.0

15.44.6

5.69.4

2.8

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0

AlbaAradArgeş

BacăuBihor

Bistriţa‐N.Botoşani

BraşovBrăilaBuzău



Dâmboviţa

DoljGalaţi

GiurgiuGorj

HarghitaHunedoara

IalomiţaIaşiIlfov


MureşNeamţ

OltPrahova

Satu‐MareSălaj

SibiuSuceava

TeleormanTimiş

Tulcea

VasluiVâlcea

VranceaM.Bucureşti

Fig. 71 Mortalitatea infantilă în România, în anul 2019

Mortalitatea infantilă, în anul 2019, pe medii, este mult mai mare în mediul rural (7,7‰

născuți vii) comparativ cu mediul urban (4,7 ‰ născuți vii) și față de media pe total țară (6,1‰

născuți vii).

6.1

4.7

7.7

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

total urban rural

Fig. 72 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anul 2019


51

6.1

6.6

5.6

4.0

6.0

8.0


Fig. 73 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anul 2019

Mortalitatea infantilă, în anul 2019, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin

(6,6‰ născuți vii) comparativ cu genul feminin (5,6‰ născuți vii) și față de media pe total țară

(6,1‰ născuți vii).

Dinamica mortalității infantile pe medii. Pe medii, mortalitatea infantilă este mult mai mai

mare în mediul rural decât în mediul urban. În urban, scade de la 7,7‰ născuți vii în 2010, la 4,7‰

născuți vii în 2019, iar în mediul rural, scade mult de la la 12,3‰ născuți vii în 2010, la 7,7‰ născuți

vii în 2019.

9.8 9.49 7.8 8.1

7.36.7

6.6 5.9 6.17.7 7.56.6 6.3 5.9 5.7 5.4 5.2 4.8 4.7

12.3 11.8 11.8

9.710.7

9.38.3 8.4

7.3 7.7

0

2

4

6

8

10

12

14

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

total urban rural

Fig. 74 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anii 2010‐2019

Tabel 19. Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii pe sexe şi medii în România, în anii 2010‐2019

(la 1000 născuți vii)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,3 6,7 6,6 5,9 6,1

Urban 10,9 10,6 9,6 8,6 9,4 8 7,6 7,4 6,5 6,6

Rural 8,6 8,2 8,4 7 6,7 6,6 5,7 5,9 5,3 5,6

Masculin 10,9 10,6 9,6 8,6 9,4 8 7,6 7,4 6,5 6,6

Feminin 8,6 8,2 8,4 7 6,7 6,6 5,7 5,9 5,3 5,6

Dinamica mortalității infantile pe gen. Mortalitatea infantilă la genul masculin este mult mai

ridicată decât la genul feminin. La masculin, scade mult de la 10,9‰ născuți vii în 2010, la 6,6‰

născuți vii în 2019, iar la feminin, scade deasemenea mult de la 8,6‰ născuți vii în 2010, la 5,6‰

născuți vii în 2019.


52

9.89.4

9.0

7.8 8.17.3

6.7 6.65.9 6.1

10.9 10.6

9.6

8.69.4

8.07.6 7.4

6.5 6.68.68.2 8.4

7.0 6.7 6.6

5.7 5.9 5.3 5.64.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019


Fig. 75 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anii 2010‐2019

Mortalitatea infantilă pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității infantile în

anul 2019 sunt conform graficului de mai jos regiunea Sud ‐ Est, Centru, Sud – Ves Oltenia. Cele mai

mici rate se înregistrează în: reg. București – Ilfov și Sud‐Muntenia.

6.1 6.47.0

5.6

9.0

3.0

5.4

6.86.3

0

2

4

6

8

Fig. 76 Dinamica mortalității infantile pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea infantilă pe macroregiuni. Macroregiunea cu cele mai mari rate ale mortalității

infantile este conform figurii 77 macroregiunea doi (reg. Nord‐Est; reg. Sud‐Est). Cele mai mici rate

se înregistrează în macroregiunea trei (reg.București ‐ Ilfov; reg. Sud‐Muntenia).

6.16.7 6.9

4.2

6.6

0

2

4

6

8

Fig. 77 Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni în România în anul 2019

Conform tabelului 20 și fig. 78 cele mai frecvente decese în cadrul mortalității infantile sunt

decese neonatale (0‐27 zile).


53

Tabel 20. Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) pe vârste în România, în perioada 2010–2019

Anii Mortalitate infantilă 0–6 zile

(neo.precoce) 0‐27 zile

(neonatală) 28‐365 zile

(postneonatală)

2010 9,8 3,7 5,5 4,3

2011 9,4 3,5 5,3 4,1

2012 9,0 3,2 4,7 4,3

2013 7,8 3,3 4,6 3,3

2014 8,1 3,2 4,9 3,3

2015 7,3 2,9 4,2 3,1

2016 6,7 2,5 3,7 3,0

2017 6,6 2,4 3,7 3,0

2018 5,9 2,3 3,4 2,5

2019 6,1 2,4 3,6 2,5

3.7

3.5

3.2 3.3

3.2

2.9

2.5

2.4

2.3 2.4

5.5

5.3

4.7

4.6 4.9

4.2

3.7

3.7

3.4 3.64.3

4.1 4.3

3.3

3.3

3.1

3 3

2.5

2.5

9.8

9.4

9

7.8 8.1

7.3

6.7

6.6

5.9 6.1

0

2

4

6

8

10

12

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 1000 nascuti vii

0‐6 zile 0‐27zile 28‐365 zile total

Fig. 78 Evoluţia mortalităţii infantile pe vârste în România, în anii 2010‐2019 (la 1000 născuţi vii)

Mortalitatea infantilă are un trend descendent atât pe total, cât și pentru toate grupele de

vârstă (0‐6 zile, 0‐27 zile, 28‐365 zile) (Tabel 20 și fig. 78).

Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) în 2019 a avut o rată(2,4‰ născuți vii) mai mare

cu 0,1‰ născuți vii decât valoarea ratei din 2019‐ (2,3‰ născuți vii), având un trend descendent în

perioada 2010 ‐ 2019. Decesele neonatale precoce 0 ‐ 6 zile dețin o pondere importantă, și anume

39,7% din decesele infantile și 68,0% din decesele neonatale (0‐27 zile).

Tabel 21. Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2010‐2019 (la 1000 născuții vii)

Anul Total Masculin Feminin Urban Rural

cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici

2010 782 3,7 473 4,3 309 3,0 369 3,1 413 4,4

2011 695 3,5 420 4,2 275 2,9 331 3,1 364 4,1

2012 639 3,2 364 3,5 275 2,8 267 2,5 372 4,0

2013 699 3,3 405 3,7 294 2,8 338 2,9 361 3,7

2014 650 3,2 395 3,8 255 2,6 274 2,5 376 4,1

2015 597 2,9 344 3,2 253 2,5 275 2,4 322 3,5

2016 524 2,5 299 2,8 225 2,2 252 2,2 272 2,9

2017 488 2,4 272 2,6 216 2,2 208 1,8 280 3,0

2018 464 2,3 256 2,4 208 2,1 210 1,8 254 2,7

2019 455 2,4 262 2,7 193 2,1 213 2,1 242 2,8

Analiza pe gen și medii ne arată că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează

același trend descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc la genul


54

masculin și în mediul rural (tabelul 21). La genul masculin, scade de la 4,3‰ născuți vii în 2010, la

2,7‰ născuți vii în 2019, iar la genul feminin, scade de la la 3,0‰ născuți vii în 2010, la 2,1‰ născuți

vii în 2019. În mediul rural, scade de la 4,4‰ născuți vii în 2010, la 2,8‰ născuți vii în 2019, iar în

mediul urban, scade de la 3,1‰ născuți vii în 2010, la 2,1‰ născuți vii în 2019.

4.3 4.2

3.5 3.7 3.8

3.22.8 2.6 2.4

2.73 2.9 2.8 2.8 2.6 2.5

2.2 2.2 2.1 2.1

0

1

2

3

4

5

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

masculin feminin

Fig. 79 Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) la 1000 născuți vii pe gen în România, în anii 2010‐2019

Repartiția pe gen evidențiază faptul că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează același trend descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul 21 și fig. 79).

3.1 3.12.5

2.92.5 2.4 2.2

1.8 1.82.1

4.44.1 4.0

3.74.1

3.52.9 3.0

2.7 2.8

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Fig. 80 Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) la 1000 născuți vii pe medii în România, în anii 2010‐2019

Repartiția pe medii arată că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează același trend descendent începând din 2009 până în 2018, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 21 și fig. 77).

0.60.8 1.0 1.0

1.2 1.2 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.7 1.7 1.7 1.8 1.9 2.0 2.1 2.1

2.52.8 2.8 2.8 2.9 3.0 3.0

3.63.8

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

la 1000 născuți vii

Fig. 81 Mortalitatea 0‐6 zile în țările Uniunii Europene, în jurul anului 2015 Sursa: (H.F.A. iunie 2018)


55

În Uniunea Europeană, în jurul anului 2015, rata mortalității 0‐6 zile oscilează între valoarea

maximă de 3.8 la ‰ născuți vii înregistrată în Bosnia‐Herțegovina, și valoarea minimă de 0.6 la ‰

născuți vii în Slovenia. Rata mortalităţii infantile în România ocupă poziția a treia, după Bosnia‐

Herțegovina și Malta, cu o valoare de 3.0 la ‰ născuți vii, mai mare cu 1.2 decât media UE (1.8 ‰

născuți vii), vezi (Fig. 81). Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât România este și

Bulgaria (2.8‰ născuți vii). Valori mici la nivel european, mult sub medie se înregistrează în Cehia,

Finlanda, Norvegia, Suedia, Spania, Estonia, Islanda etc.

Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) în 2019 (3,6‰ născuți vii) față de 2018(3,4‰ născuți vii)

a crescut cu 0,2‰ născuți vii, dar se menține la un nivel foarte ridicat, 58,4% din decesele infantile în

2019 și 57,2% din decesele infantile în 2018, reprezentând mai mult de jumătate din decesele

înregistrate la copiii sub 1 an. Mortalitatea neonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de

timp 2010‐2019, de la 5,5‰ născuţi vii în 2010, la 3,6‰ născuţi vii în 2019.

Tabel 22. Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2010‐2019 (la 1000 născuții vii)



2010 1160 5,5 690 6,3 470 4,6 545 4,6 615 6,5

2011 1043 5,3 606 6,0 437 4,6 514 4,8 529 5,9

2012 954 4,7 541 5,2 413 4,2 410 3,8 544 5,9

2013 980 4,6 557 5,0 423 4,1 477 4,0 503 5,2

2014 975 4,8 589 5,7 386 3,9 413 3,7 562 6,1

2015 863 4,2 491 4,6 372 3,7 407 3,6 456 4,9

2016 779 3,7 448 4,2 331 3,3 361 3,1 418 4,4

2017 758 3,7 428 4,1 330 3,3 326 2,9 432 4,7

2018 702 3,4 396 3,7 306 3,0 319 2,8 383 4,1

2019 669 3,6 373 3,9 296 3,2 303 2,9 366 4,3

6.3 65.2 5

5.74.6 4.2 4.1 3.7 3.9

4.6 4.6 4.2 4.1 3.9 3.7 3.3 3.3 3 3.2

0

2

4

6

8

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

masculin feminin

Fig. 82 Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) la 1000 născuți vii pe gen în România, în anii 2010‐2019

Analiza pe gen a mortalității neonatale (0‐27 zile), arată că aceasta urmează același trend

descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul

22 și fig. 82). La masculin scad de la 6,3‰ născuţi vii în 2010, la 3,9‰ născuţi vii în 2019. La feminin

scad de la 4,6‰ născuţi vii în 2010, la 3,2‰ născuţi vii în 2019.


56

4.6 4.83.8 4 3.7 3.6 3.1 2.9 2.8 2.9

6.5 5.9 5.9 5.26.1

4.9 4.4 4.7 4.1 4.3

0

5

10

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Fig. 83 Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) la 1000 născuți vii pe medii în România, în anii 2010‐2019

Analiza pe medii evidențiază faptul că mortalitatea neonatală (0‐27 zile) urmează același

trend descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc în mediul rural

(tabelul 22 și fig. 83). În urban scad de la 4,6‰ născuţi vii în 2010, la 2,9‰ născuţi vii în 2019. În rural


Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) în 2019 este în scădere, dar se menține la o

pondere foarte ridicată (41,6% din decesele infantile), reprezentând aproape jumătate din decesele

înregistrate la copiii sub 1 an, ceea ce înseamnă mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor

respective privind creșterea și îngrijirea copilului, a scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a

supravegherii insuficiente din partea personalului sanitar. Mortalitatea postneonatală cunoaşte o

tendinţă de scădere în intervalul de timp 2010‐2019, de la 4,3‰ născuţi vii în 2010, la 2,5‰ născuţi

vii în 2019.

4.6 4.6 4.33.5 3.9 3.4 3.4 3.3 2.8 2.7

4 3.64.2

3 2.9 2.9 2.5 2.6 2.3 2.4

0

2

4

6

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

masculin feminin

Fig. 84 Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) la 1000 născuți vii pe gen în România, în anii 2010‐2019

Tabel 23. Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2010‐2019 (la 1000 născuții vii)



2010 918 4,3 503 4,6 415 4,0 368 3,1 550 5,8

2011 807 4,1 461 4,6 346 3,6 283 2,7 524 5,9

2012 858 4,3 449 4,3 409 4,2 310 2,9 548 5,9

2013 700 3,3 391 3,5 309 3,0 264 2,2 436 4,5

2014 663 3,3 388 3,9 275 2,9 243 2,2 420 4,6

2015 646 3,1 359 3,4 287 2,9 243 2,1 403 4,4

2016 621 3,0 366 3,4 255 2,5 257 2,2 364 3,9

2017 608 3,0 352 3,3 256 2,6 260 2,3 348 3,8

2018 525 2,5 296 2,8 229 2,3 232 2,0 293 3,2

2019 476 2,5 260 2,7 216 2,4 185 1,8 291 3,4


57

Analiza pe gen, arată că mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) urmează același trend

descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul

23 și fig. 84). La masculin scad de la 4,6‰ născuţi vii în 2010, la 2,7‰ născuţi vii în 2019. La feminin


3.1 2.7 2.92.2 2.2 2.1 2.2 2.3 2.0 1.8

5.8 5.9 5.9

4.5 4.6 4.43.9 3.8

3.2 3.4

0

2

4

6

8

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Fig. 85 Mortalitatea potneonatală (28‐365 zile) la 1000 născuți vii pe medii în România, în anii 2010‐2019

Analiza pe medii, arată că mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) urmează același trend

descendent începând din 2010 până în 2019, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 23

și fig. 85). În urban scad de la 3,1‰ născuţi vii în 2010, la 1,8‰ născuţi vii în 2019. În rural scad de la

5,8‰ născuţi vii în 2010, la 3,4‰ născuţi vii în 2019.

În ceea ce privește cauzele de deces, principala cauză de deces pentru mortalitatea infantilă

este cea prin afecțiuni în perioada perinatală, urmată de decese prin boli ale aparatului respirator și

malformații congenitale (fig. 86 și tabelul 24). Pentru fiecare cauză de deces, ratele variază puțin de

la un an la altul. În ţările europene occidentale, decesele infantile prin boli ale aparatului respirator

sunt mult mai puţin frecvente, fiind considerate decese evitabile.

Tabel 24. Decese sub un an și mortalitatea infantilă pe cauze de deces în România, în anii 2010‐2019

‐ număr decedați sub 1 an –

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total, din care: 2078 1850 1812 1680 1638 1510 1400 1366 1227 1145

Boli infecțioase și parazitare 45 50 35 31 38 38 31 40 47 26

Tumori 15 12 7 15 13 8 14 8 7 10

Bolile sângelui 0 3 2 4 1 3 2 2 2 0

Boli endocrine, de nutriție și metab. 7 3 7 6 5 7 4 7 7 4

Boli sistem nervos 30 35 43 28 27 31 27 30 30 21

Boli uereche și apofiză mastoidă 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

Boli aparat circulator 14 12 22 14 20 17 22 32 18 5

Boli aparat respirator 602 514 527 404 399 366 367 344 277 270

Boli aparat digestiv 30 35 20 30 50 38 29 41 19 30

Boli ale pielii 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Boli sistem osteo‐articular 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Boli aparat genito‐urinar 5 6 7 2 4 3 7 6 4 1

Afecțiuni în perioada perinatală 715 657 622 663 643 547 498 488 474 452

Malformații congenitale 515 437 424 403 353 354 307 294 274 245

Rez. anormale investigații clinice 16 19 12 24 33 43 39 30 34 31

Leziuni traumatice 83 66 84 55 52 55 53 44 34 50


58

‐ %0 născuți vii ‐

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total, din care: 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,3 6,7 6,6 5,9 6,1

Boli infecțioase și parazitare 0,212 0,255 0,174 0,144 0,188 0,184 0,148 0,186 0,228 0,138

Tumori 0,071 0,061 0,035 0,070 0,064 0,039 0,067 0,037 0,034 0,053

Bolile sângelui 0,0 0,015 0,010 0,019 0,005 0,015 0,010 0,009 0,010 0,0

Boli endocrine, de nutr. și metab. 0,033 0,015 0,035 0,028 0,025 0,034 0,019 0,033 0,034 0,021

Boli sistem nervos 0,141 0,178 0,214 0,130 0,133 0,150 0,129 0,140 0,145 0,112

Boli uereche și apofiză mastoidă 0,0 0,0 0,0 0,005 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Boli aparat circulator 0,066 0,061 0,109 0,065 0,099 0,082 0,105 0,149 0,087 0,027

Boli aparat respirator 2,837 2,619 2,621 1,880 1,970 1,775 1,751 1,601 1,341 1,435

Boli aparat digestiv 0,141 0,178 0,099 0,140 0,247 0,184 0,138 0,191 0,092 0,159

Boli ale pielii 0,005 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Boli sistem osteo‐articular 0,0 0,005 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Boli aparat genito‐urinar 0,024 0,031 0,035 0,009 0,020 0,015 0,033 0,028 0,019 0,005

Afecțiuni în perioada perinatală 3,369 3,348 3,093 3,085 3,175 2,653 2,375 2,271 2,295 2,403

Malformații congenitale 2,427 2,227 2,108 1,875 1,743 1,717 1,464 1,368 1,326 1,302

Rez. anormale investigații clinice 0,075 0,097 0,060 0,112 0,163 0,209 0,186 0,140 0,165 0,165

Leziuni traumatice 0,391 0,336 0,418 0,256 0,257 0,267 0,253 0,205 0,165 0,266

Așa cum se observă în fig. 86, care reflectă structura mortalității infantile pe clase de boli,

cea mai mare pondere este deținută de afecțiuni în perioada perinatală (452 cazuri, 39,5% din

decesele infantile), urmată de decese prin boli ale aparatului respirator (270 cazuri, 23,6% din

decesele infantile) și malformații congenitale (245 cazuri, 21,4% din decesele infantile). O pondere

destul de ridicată este deținută și de leziuni traumatice (50 cazuri, 4,4% din decesele infantile). Se

constată o pondere ridicată a malformațiilor congenitale grave care nu au fost depistate în perioada

intrauterină, și care au dus la deces, și deasemenea un număr crescut și o pondere mare de afecțini

respiratorii, care sunt decese evitabile.

2.3% 0.9% 0.3%1.8%

0.4%

23.6%

2.6%

0.1%39.5%

21.4%

2.7%

4.4%Boli infect. si parazitare

Tumori

Boli endocrine

Bolile sis. nervos

Boli ap. circulator

Boli ap. respirator

Boli ap. digestive

Boli ap.genito‐urinar

Afect. in perd. perinatala

Malformatii congenitale

Rez. anormale ale invest. cl.

Leziuni traumatice

Fig. 86 Structura mortalității infantile pe clase de boli în România, în anul 2019


59

1.7.4. Mortinatalitatea Mortinatalitatea se referă la născuţii morţi raportaţi la 1000 de născuţi vii + născuţii morţi.

Rata mortinatalităţii are o tendinţă de scădere, având o rată de 3,3 la 1000 născuţi vii şi morţi în anul

2019, față de anul 2010, când rata mortinatalității era de 4,0‰ născuţi vii şi morţi (fig. 87).

4.0 4.13.9

3.63.8

3.6 3.53.2 3.3 3.3

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 87 Evoluția mortinatalității în România, în anii 2010‐2019

Distribuția în profil teritorial a mortinatalităţii, în anul 2019, nu este uniformă.

3.03.5

4.01.6

4.74.9

3.52.0

3.44.0

7.72.8

1.53.9

5.32.6

0.42.8

1.81.6

2.56.2

4.31.1

2.83.8

5.84.24.4

2.55.0

4.66.4

2.83.63.6

4.53.8

4.34.9

2.82.7

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa‐N.

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş‐S.

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu‐Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

M.Bucureşti

Fig. 88 Mortinatalitatea pe județe, în România în anul 2019


60

Județul cu cea mai mică rată a mortinatalităţii în 2019 a fost Dolj (0,4‰ născuți vii+născuți

morți), rate mici s‐au înregistrat și în Iași (1,1‰ născuți vii+născuți morți), Cluj (1,5‰ născuți

vii+născuți morți), Bacău (1,6‰ născuți vii+născuți morți), Gorj (1,6‰ născuți vii+născuți morți).

Rata cea mai mare a mortinatalităţii a fost înregistrată în județul Caraș‐Severin (7,7‰ născuți

vii+născuți morți), rate mari au fost înregistrate și în Sălaj (6,4‰ născuți vii+născuți morți),

Hunedoara (6,2‰ născuți vii+născuți morți), Mehedinți (5,8‰ născuți vii+născuți morți), Covasna

(5,3‰ născuți vii+născuți morți). În 25 de județe valorile mortinatalităţii au fost peste media pe

România (3,3‰ născuți vii+născuți morți), iar 17 județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortinatalităţii în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale mortinatalităţii în județele: Caraș‐Severin ‐ cu 5,6, de la 2,1‰ născuți

vii+născuți morți la 7,7‰ născuți vii+născuți morți, Vâlcea ‐ cu 2,9, de la 2,0‰ născuți vii+născuți

morți la 4,9 ‰ născuți vii+născuți morți, Neamț ‐ cu 1,9, de la 2,5‰ născuți vii+născuți morți la

4,4‰ născuți vii+născuți morți.

Cele mai mari scăderi ale ratei mortinatalităţii au fost în Mureș ‐ cu 3,9, de la 8,1‰ născuți

vii+născuți morți la 4,2‰ născuți vii+născuți morți, Brăila ‐ cu 3,6, de la 7,0‰ născuți vii+născuți

morți la 3,4‰ născuți vii+născuți morți, Alba ‐ cu 3,0, de la 6,1‰ născuți vii+născuți morți la 3,0‰

născuți vii+născuți morți. Creșteri ale ratei mortinatalităţii în 2019 față de 2018 au fost în 21 județe,

în 19 județe a scăzut și într‐un județ a fost constant .

În ceea ce priveşte analiza pe medii, rata de mortinatalitate crește uşor cu 0,2‰ născuți

vii+născuți morți în 2019 comparativ cu 2018 în mediul urban şi scade cu 0,2‰ născuți vii+născuți

morți în mediul rural (tabel 25, fig. 90). Analiza pe gen arată că rata de mortinatalitate crește uşor în

2019 comparativ cu 2018 pentru genul masculin, şi scade ușor pentru genul feminin (tabel 25, fig.

89).

Specialiştii din domeniu susţin că nivelul înalt al mortinatalității este direct determinat de

starea sănătăţii femeii. Astfel, starea de sănătate a femeii gravide, condiţionată de alimentaţie

insuficientă, utilizare de alcool, tutun sau droguri, sporeşte riscul pentru viaţa şi sănătatea copilului

nenăscut.

Tabel 25. Evoluția mortinatalității pe gen și medii în România, în anii 2010‐2019 (la ‰ născuți morți + născuți vii)

Anul Total Urban Rural Masculin Feminin

cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici

2010 856 4,0 420 3,6 436 4,6 463 4,2 393 3,8

2011 811 4,1 363 3,4 448 5,0 416 4,1 395 4,1

2012 779 3,9 348 3,2 431 4,6 445 4,3 334 3,4

2013 771 3,6 325 2,7 446 4,6 410 3,7 361 3,5

2014 782 3,8 373 3,4 409 4,4 415 4,0 367 3,7

2015 737 3,6 340 3,0 397 4,3 380 3,6 357 3,6

2016 734 3,5 365 3,2 369 3,9 399 3,7 335 3,3

2017 697 3,2 346 2,9 351 3,6 376 3,4 321 3,1

2018 686 3,3 332 2,9 354 3,8 354 3,3 332 3,3

2019 627 3,3 315 3,1 312 3,6 333 3,4 294 3,2


61

În fig. 89 și fig. 90 se observă tendința de scădere a mortinatalității pe gen și medii. Mortinatalitatea este mai mare la genul masculin față de cel feminin, și mai mare în mediul rural față de urban.

4.2 4.14.3

3.74.0

3.6 3.73.4 3.3 3.4

3.84.1

3.4 3.53.7

3.63.3

3.13.3 3.2

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019masculin feminin

Fig. 89 Mortinatalitatea pe gen în România, în anii 2010‐2019

La masculin mortinatalitatea scade de la 4,2‰ născuţi vii+născuți morți în 2010, la 3,4‰ născuţi vii+născuți morți în 2019. La feminin scade de la 3,8‰ născuţi vii+născuți morți în 2010, la 3,2‰ născuţi vii+născuți morți în 2019 (fig.89).

3.6 3.43.2

2.7

3.43.0 3.2

2.9 2.9 3.1

4.65.0

4.6 4.6 4.4 4.33.9

3.6 3.8 3.6

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Fig. 90 Mortinatalitatea pe medii în România, în anii 2010‐2019

În urban mortinatalitatea scade de la 3,6‰ născuţi vii+născuți morți în 2010, la 3,1‰ născuţi

vii+născuți morți în 2019. În rural scade de la 4,6‰ născuţi vii+născuți morți în 2010, la 3,6‰ născuţi

vii+născuți morți în 2019 (fig.90).


62

1.7.5. Mortalitatea copiilor 1‐4 ani

Mortalitatea copiilor 1‐4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1‐4 ani, raportat la

populația de aceeași vârstă. Este un indicator studiat de Organizația Mondială a Sănătății, care se

referă la sănătatea copiilor mici, influenţat în cea mai mare măsură de îngrijirile mamei, dar şi de

supravegherea copilului mic de către personalul sanitar. Rata deceselor copiilor 1‐4 ani s‐a

îmbunătăţit în perioada 2010‐2019, dar este încă mare, de 31,1‰00 copii 1‐4 ani în anul 2019, față de

46,1‰00 copii 1‐4 ani în 2010 (fig. 91).

46.1 45.0

35.4 35.1 35.0 36.433.6 34.7 35.6

31.1

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 91 Evoluția mortalității copiilor 1‐4 ani în România, în anii 2010‐2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii 1‐4 ani, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu

cea mai mică rată a mortalităţii 1‐4 ani în 2019 a fost Maramureș (10,2‰00 copii 1‐4 ani), rate mici s‐

au înregistrat și în Brașov (15,3‰00 copii 1‐4 ani), Dâmbovița (16,3‰00 copii 1‐4 ani), Gorj (17,7‰00

copii 1‐4 ani), Ialomița (18,3‰00 copii 1‐4 ani).

Rata cea mai mare a mortalităţii 1‐4 ani a fost înregistrată în județul Sălaj (68,8‰00 copii 1‐4

ani), rate mari au fost înregistrate și în Neamț (66,8‰00 copii 1‐4 ani), Tulcea (66,6‰00 copii 1‐4 ani),

Brăila (50,4‰00 copii 1‐4 ani), Alba (47,2‰oo copii 1‐4 ani).

În 21 de județe valorile mortalităţii 1‐4 ani au fost peste media pe România (31,1‰00 copii 1‐

4 ani), într‐un județ este aceeași valoare ca media pe țară, iar 20 județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii 1‐4 ani în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale mortalităţii 1‐4 ani în județele: Tulcea ‐ cu 54,1, de la 12,6‰00 copii 1‐4 ani la

66,6‰00 copii 1‐4 ani, Neamț ‐ cu 27,6, de la 39,2‰00 copii 1‐4 ani la 66,8‰00 copii 1‐4 ani,

Teleorman ‐ cu 18,7, de la 8,8‰00 copii 1‐4 ani la 27,4‰00 copii 1‐4 ani.

Cele mai mari scăderi ale ratei mortalităţii 1‐4 ani au fost în Dâmbovița ‐ cu 53,1, de la

69,4‰oo copii 1‐4 ani la 16,3‰00 copii 1‐4 ani, Bistrița‐Năsăud ‐ cu 42,4, de la 64,2‰00 copii 1‐4 ani

la 21,8‰00 copii 1‐4 ani, Giurgiu ‐ cu 40,6, de la 40,6‰00 copii 1‐4 ani la 0,0‰00 copii 1‐4 ani.

Creșteri ale ratei mortalităţii 1‐4 ani în 2019 față de 2018 au fost în 18 județe, și în 24 județe

a scăzut.


63

47.246.8

23.236.7

33.121.824.3

15.350.4

20.331.9

43.731.0

27.133.5

16.324.2

28.90.0

17.731.1

20.918.3

34.028.5

10.242.8

38.066.8

45.245.1

20.668.8

37.329.2

27.433.3

66.646.4

44.328.5

20.1

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0





DâmboviţaDolj

GalaţiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomiţa

IaşiIlfov


MureşNeamţ

OltPrahova


SuceavaTeleorman


VranceaM.Bucureşti

Fig. 92 Mortalitatea copiilor 1–4 ani în România, în anul 2019

Mortalitatea 1‐4 ani pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității 1‐4 ani în

anul 2019 au fost conform graficului de mai jos: regiunea N‐Est, Vest și S‐V‐Oltenia. Cele mai mici

rate se înregistrează în regiunea București ‐ Ilfov.

31.128.7

32.0

38.0

32.1

21.9

27.4

32.9 33.9

0

10

20

30

40

50

Fig. 93 Dinamica mortalității 1‐4 ani pe regiuni în România în anul 2019


64

Mortalitatea 1‐4 ani pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității

sunt conform graficului macroregiunea doi (reg. Nord‐Est; reg. Sud‐Est). Cele mai mici rate se

înregistrează în macroregiunea trei (reg.București ‐ Ilfov; reg. Sud‐Muntenia).

31.1 30.3

35.7

24.8

33.4

0

10

20

30

40

Fig. 94 Dinamica mortalității 1‐4 ani pe macroregiuni în România în anul 2019

Dinamica mortalității 1‐4 ani pe medii.

Pe medii, mortalitatea copiilor 1‐4 ani este mult mai mai mare în mediul rural, decât în

mediul urban. În rural, mortalitatea primei copilării (1‐4 ani) scade de la 57,4‰00 în 2010, la 39,0‰00

în 2019. În urban, mortalitatea primei copilării (1‐4 ani) scade de la 36,4‰00 în 2010, la 24,6‰00 în

2019. Trendul este descrescător în perioada 2010‐2019, atât pentru urban cât și pentru rural, cu

variații mari de la un an la altul.

36.4

32.4

30.3

24.8

25.8

26.3 29.0

26.3

26.4

24.6

57.4 60.1

41.5 47.3

45.8 48.3

39.1 44.8

46.6

39.0

20

30

40

50

60

70

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Fig. 95 Mortalitatea 1‐4 ani la 100000 copii 1‐4 ani pe medii în România, în anii 2010‐2019

Mortalitatea copiilor 1‐4 ani în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza

condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea

copilului ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.

Dinamica mortalității 1‐4 ani pe gen.

Mortalitatea copiilor 1‐4 ani la genul masculin prezintă un nivel mai înalt decât la genul

feminin. La genul masculin scade de la 48,4‰00 în 2010, la 33,5‰00 în 2019. La genul feminin scade

de la 43,6‰00 în 2010, la 28,6‰00 în 2019. Trendul este descrescător în perioada 2010‐2019, atât

pentru masculin, cât și pentru feminin, cu variații mari de la un an la altul.


65

48.4

49.9

38.5 41.8

36.5

37.6

35.4

35.5 38.5

33.5

43.6

39.8

32.1

28.0 33.4

35.1

31.8 33.9

32.5

28.6

25

35

45

55

65

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

masculin feminin

Fig. 96 Mortalitatea 1‐4 ani la 100000 copii 1‐4 ani pe gen în România, în anii 2010‐2019

0

5

10

15

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

%oo

o co

pii 1

-4 a

ni

leziuni traumatice boli aparat respirator malformatii congenitale tumori boli sistem nervos

Fig. 97 Mortalitatea copiilor 1–4 ani pe primele cauze de deces în România, în anii 2010‐2019 Urmărind ratele de mortalitate specifică la copii de vârstă 1‐4 ani pe cauze de deces, se

constată că sunt în scădere în 2019 comparativ cu 2010 și ele respectă structura ponderilor pe cauze,

astfel, primul loc fiind ocupat de leziuni traumatice, care scad de la 13,4‰00 în 2010, la 8,7‰00 în

2019, rată mai mare față de cea înregistrată în 2011 (14,7‰00). Urmează bolile aparatului respirator

care scad în 2019(7,3‰00) față de 2018(9,3‰00), și sunt mult mai mici decât 2010(13,3‰00);

tumorile, anomaliile congenitale scad în 2019 față de 2018, bolile sistemului nervos au scăzut în

2019 față de 2010, (tabel 26, fig. 97). În anii 2010 și 2014 valorile ratelor mortalității prin leziuni

traumatice și prin afecțiuni respiratorii (care sunt decese evitabile) sunt foarte apropiate, diferența

fiind de 0,1‰00 în favoarea mortalității prin leziuni traumatice față de cea prin afecțiuni respiratorii,

iar în anul 2012, cea mai mare valoare a ratei mortalității a fost prin afecțiuni respiratorii.

Tabel 26. Mortalitatea copiilor 1–4 ani, pe primele cauze de deces în România, în anii 2009–2018 ‐ la 100.000 copii de vârstă 1‐4 ani ‐

Cauze deces 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Leziunile traumatice 13,4 14,7 9,5 12,2 9,9 11,5 10,9 10,8 10,1 8,7


Anomalii congenitale 4,9 5,7 5,2 3,5 3,6 3,1 3,7 4,8 4,2 2,9

Tumori 5,2 4,0 3,5 3,6 3,4 3,9 2,7 3,4 3,7 4,3

Boli sistem nervos 4,3 3,8 2,1 2,8 2,7 3,1 2,0 1,9 3,0 2,1


66

1.7.6. Mortalitatea maternă

Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într‐o perioadă de 42 zile de la

terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată

de sarcină sau de îngrijirile pe care aceasta le‐a solicitat) şi 30 de zile post‐abortum.

Mortalitatea maternă, calculată ca raport al numărului de decese prin complicaţii ale sarcinii,

naşterii şi lăuziei (avort + risc obstetrical direct) la 1000 născuţi vii scade, ajungând în 2018 la

valoarea de 0,1 la 1000 născuți vii (fig. 98).

Rata mortalităţii materne în anul 2019 a fost de 0,11 la 1000 născuţi vii, mai mică decât cea

din 2010, care a avut valoarea de 0,24‰ născuţi vii. Valori crescute în intervalul 2010‐2019 au fost

înregistrate în anul 2010 (0,24‰ născuţi vii) și în 2011 (0,25‰ născuţi vii), înregistrând valori diferite

pe cele două componente: risc obstetrical‐cauze directe şi avort (fig. 99).

0.240.25

0.11 0.13 0.12 0.13

0.080.11

0.090.11

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

%0 nascuti vii

Fig. 98 Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în România, în perioada 2010‐2019

0.24 0.

25

0.11 0.

13

0.12 0.

13

0.08

0.11

0.09 0.

11

0.19

0.22

0.10

0.10

0.09 0.

11

0.08 0.

10

0.08 0.

10

0.05

0.03

0.01 0.

03

0.03

0.02

0.00 0.01

0.00

5

0.01

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019


mortalitatea maternă mortalitate risc obst. mortalitate avort

Fig. 99 Mortalitatea maternă în România, în perioada 2010 ‐2019

Tabel 27. Decesele materne pe cauze în România, în anii 2010‐2019

Cod ICD10 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Decese prin avort

O00‐O08 11 6 3 6 6 5 0 2 1 1

Decese prin risc obstetrical direct

O10‐O16 8 7 1 4 3 6 3 2 2 2

O20‐O29 2 2

O30‐O48 2 3 4 2 2 1 2 2 3

O60‐O75 6 7 1 6 2 3 3 2 5 4

O85‐O92 4 6 5 2 4 3 2 3 1 3

Decese prin risc obstetrical indirect

O95‐O99 18 21 9 7 7 9 7 13 7 7

TOTAL 51 50 23 27 24 27 17 24 18 20

Legendă cod ICD10: O00 ‐ O08 Sarcină terminată prin avort, O10 ‐ O16 Edem, proteinurie și hipertensiune în sarcină, naștere și lăuzie; O20 ‐ O29 Alte tulburări materne legate în mod predominant de sarcină; O30 ‐ O48 Îngrijiri acordate mamei legate de făt, cavitatea amniotică și eventuale distocii; O60 ‐ O75 Complicațiile travaliului și nașterii; O85 ‐ O92 Complicațiile legate în principal de lăuzie; O95 ‐ O99 Alte afecțiuni obstetricale, neclasificate altundeva


67

Începând cu anul 2009, cauzele indirecte de decese materne (risc obstetrical indirect şi cauze colaterale), se codifică cu codurile de la O95 la O99, exceptând cauzele colaterale adică leziunile traumatice şi otrăvirile. Astfel se permite identificarea deceselor materne prin risc obstetrical indirect, care, până în 2009, se codificau la codul de boală respectiv (tabel 27).

Fig. 100 Mortalitatea maternă în țările Uniunii Europene, în jurul anului 2015 Sursa: (H.F.A. iunie 2018)

Deşi, în conformitate cu definiţiile OMS în vigoare, decesele prin risc obstetrical direct, risc

obstetrical indirect şi cele prin avort se includ în calculul mortalităţii materne, nu toate ţările includ şi decesele prin risc indirect în calculul mortalităţii materne. De aceea, comparaţiile cu celelalte ţări pot să fie distorsionate.

Pe plan european, rata de mortalitate maternă în România este mare (fig. 100). Cele mai

mari rate se înregistrează în Republica Moldova, Malta, Islanda, Federația Rusă, Ucraina. Ungaria și

România au aceeași rată a deceselor materne (0,14), urmează Bulgaria (0,12) și Regiunea OMS‐

Europa (0,12). Media UE (0,05) este mai mică comparativ cu România.

Mortalitatea maternă pe medii are același trend descendent pe medii, atât pentru rural cât

și pentru urban. În perioada 2010‐2019 s‐au înregistrat mai multe decese în rural decât în urban, cu

excepția anului 2014 când au fost înregistrate mai multe decese în urban.

Tabel 28. și fig. 101 Decesele și mortalitatea maternă pe medii în România, în anii 2010‐2019 ‐ la 1000 născuți vii ‐

Anul Decese materne Mortalitatea maternă

0.19 0.22

0.09

0.09 0.13

0.11

0.06 0.08

0.07

0.06

0.31

0.30

0.14 0.17

0.11

0.16

0.11 0

.15

0.11

0.16

0.00

0.20

0.40

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

urban rural

Total Urban Rural Total Urban Rural

2010 51 22 29 0,24 0,19 0,31

2011 50 23 27 0,26 0,22 0,30

2012 23 10 13 0,11 0,09 0,14

2013 27 11 16 0,13 0,09 0,17

2014 24 14 10 0,12 0,13 0,11

2015 27 12 15 0,13 0,11 0,16

2016 17 7 10 0,08 0,06 0,11

2017 24 10 14 0,11 0,08 0,15

2018 18 8 10 0,09 0,07 0,11

2019 20 6 14 0,11 0,06 0,16


68

1.7.7. Mortalitatea evitabilă Decesele evitabile sunt definite ca fiind decese premature, decese înainte de împlinirea

vârstei de 75 ani, care pot fi sistematizate în conceptele de decese influențabile prin tratament

(amenable) și decese prevenibile (preventable). Decesul influențabil prin tratament (amenable)

este acel deces care ar fi putut fi evitat prin acordarea de îngrijiri eficace si la timp.

Comparând decesele influențabile prin tratament (amenable) ‐ pe total 2019 (54071) față

de 2018 (54163), ‐ gen masculin 2019 (33575) față de 2018 (333405), ‐ gen feminin 2019 (20496)

față de 2018 (20758), ‐ mediul urban 2019 (27895) față de 2018 (27785) și ‐ mediul rural 2019

(26176) față de 2018 (26378) putem constata că la categoriile total, feminin și rural, decesele

influențabile prin tratament sunt mai puține ca număr în 2019, față de 2018, iar la genul masculin și

în urban sunt mai multe ca în 2018. Repartiția acestor decese influențabile pe gen și mediu ne arată

un număr și o pondere mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare ca

număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu mediul rural.

Tabel 29 Decese influențabile prin tratament (amenable) pe anumite boli în România, în anul 2019

Nr. crt.

Denumire boală Număr decese influențabile

% din total decese influențabile

0 Total decese influențabile 54071 100,0

1 Tumora malignă a colonului și rectului 3493 6,5

2 Tumoră malignă sân 2160 4,0

3 Boala hipertensivă 6862 12,7

4 Boala ischemică a inimii 16850 31,2

5 Boli cerebro‐vasculare 10714 19,8

6 Pneumonia 4918 9,1

7 Alte 9074 16,8

Decesele influențabile (sensibile la tratament) sunt mai scăzute ca număr și pondere

comparativ cu cele prevenibile (sensibile la interventii de promovare a sănătății), pentru total,

masculin, urban și rural, iar pentru genul feminin sunt mai scăzute decesele prevenibile în cei doi ani

comparați.

Tumora malignă a colonului și rectului

6%

Tumoră malignă sân4%

Boala hipertensivă13%

Boala ischemică a inimii31%

Boli cerebro‐vasculare

20%

Pneumonia9%

Alte17%

Fig. 102 Mortalitatea influențabilă prin tratament în România în anul 2019

Conform fig. 102, cele mai frecvente decese influențabile prin tratament (amenable), în

2019, sunt prin boala ischemică a inimii (31,2%), urmate de boli cerebro‐vasculare (19,8%) și boala

hipertensivă (12,7).

Decesul prevenibil (preventable) include decesele ce ar fi putut fi evitate prin intervenții

de sănătate publică și preventie.


69

Comparând decesele prevenibile (preventable) ‐ pe total 2019(64340) față de 2018 (64773),

‐ gen masculin 2019 (44655) față de 2018 (44792), ‐ gen feminin 2019 (19685) față de 2018 (19981),

‐ mediul urban 2019 (32757) față de 2018 (33227) și ‐ mediul rural 2019 (31583) față de 2019

(31546), putem constata că la categoriile (total, gen masculin, feminin și mediul urban), decesele

prevenibile sunt mai puține ca număr în 2019, față de 2018. În mediul rural 2019 sunt mai multe

decât în 2018. Repartiția acestor decese prevenibile pe gen și mediu ne arată un număr și o pondere

mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare ca număr și pondere pentru

mediul urban comparativ cu mediul rural.

Tabel 30 Decese preventibile (preventable) pe anumite boli în România, în anul 2019

Nr. crt.

Denumire boală Număr decese prevenibile

% din total decese prevenibile

0 Total decese preventibile 64340 100,0

1 Tumora malignă a colonului și rectului 3493 5,4

2 Tumora malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului 7428 11,5

3 Tumoră malignă sân 2160 3,4

4 Boli legate de consumul de alcool, excluzând cauzele ext. 7720 12,0

5 Boala ischemică a inimii 16850 26,2

6 Suicidul și leziuni auto‐provocate 2037 3,2

7 Accidente 7386 11,5

8 Alte 17266 26,8

Tumora malignă a colonului și rectului

5%

Tumora malignă a traheei, bronhiilor și

pulmonului12%

Tumoră malignă sân3%

Boli legate de consumul de alcool, excluzând cauzele

externe12%

Boala ischemică a inimii26%

Suicidul și leziuni auto‐provocate

3%

Accidente12%

Alte27%

Fig. 103 Mortalitatea prevenibilă în România în anul 2018

Conform fig. nr. 103, cele mai frecvente decese prevenibile (preventable), în 2019, sunt prin

boala ischemică a inimii (26.2%), urmate de boli legate de consumul de acool, excluzând cauzele

externe (12,0%), tumoră malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului (11,5%) și accidente(11,5%).

1.7.8. Mortalitatea specifică

Numărul deceselor în perioada 2010 – 2019 variază între 264317 în 2018(cea mai mare

valoare în intervalul studiat) și 250466 în 2013 (cea mai mică valoare în intervalul studiat), 259723 în

2010 şi 259721 în 2019. Numărul deceselor a scăzut în anul 2019 comparativ cu anul 2010, cu 2

decese, iar comparativ cu 2018 a scăzut cu 4596 decese, reprezentând .

Rata de mortalitate generală a oscilat între 1120,2 decese la 100000 locuitori în 2013 (cea

mai mică rată) şi 1190,1 în anul 2018 (cea mai mare rată), în 2010 rata are valoarea de 1154,7.

Conform graficului nr.104 și tabelului nr.31, cele mai frecvente cazuri de deces sunt prin boli

ale aparatului circulator, în toată perioada studiată, urmate de decese prin tumori; au urmat decese


70

prin boli aparat digestiv în perioada 2010‐2013, după care în 2014‐2019 decesele prin bolile

aparatului respirator au fost mai multe decât cele digestive.

0

100

200

300

400

500

600

700

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 lo

c.

Boli ap.circulator

Tumori

Boli ap.digestiv

Boli ap.respirator

Leziuni traum, otrăviri și alte cons.cauze ext.Boli ap.genito‐urinar

Boli endocrine, nutriț.și metabolism

Fig. 104 Mortalitea generală pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

Tabel 31 Mortalitatea generală pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

Cauza de boală 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Tumori 211,2 215,5 219,0 222,6 227,0 230,6 233,1 233,7 232,8 227,1



Leziuni traumatice, otrăviri și alte consec. cauze externe

53,5 46,9 47,3 45,3 44,7 44,0 44,1 44,3 44,9 43,9

Boli organe genito-urinare 11,3 11,8 13,2 14,1 14,7 15,5 16,3 17,7 18,6 20,5

Boli endocrine, de nutriție și metabolism

11,4 10,5 10,9 10,5 10,8 12,0 13,1 12,3 13,4 14,0

Dinamica deceselor și mortalității pe gen. Decesele și mortalitatea sunt mai mari la genul

masculin decât la cel feminin în toată perioada 2010 ‐ 2019, cu rate procentuale variind între 12,2 %

și 14,8 %. Pentru genul feminin cresc de la 119663 (1038,8‰00 femei) în 2009 la 125518 (1106,2‰00

femei) în 2018, pentru genul masculin cresc puțin de la 137550 (1250,4 ‰00 bărbați) în 2009 la

137945 (1273,7 ‰00 bărbați) în 2018.

Dinamica deceselor pe medii. Decesele și mortalitatea sunt diferite pe medii astfel, în

mediul urban, cresc de la 117632 (922,2‰00 locuitori) în 2010 la 126258 (1008,1 ‰00 locuitori) în

2018, după care scad puțin în 2019 (998,8‰00 locuitori). În mediul rural scad de la 142091

(1459,3‰oo locuitori) în 2010 la 134765 (1395,2‰00 locuitori) în 2019 (fig.105).

500

1000

1500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 loc.

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Fig. 105 Dinamica mortalității pe total, medii și sexe în România, în anii 2010‐2019

Structura pe clase de boli în anul 2019 comparativ cu anul 2010, păstrează aceeași ordine

pentru clasele de boli, și anume bolile aparatului circulator (reprezentând 55,9% din numărul total al


71

îmbolnăvirilor în 2019 și 60,2% în 2010), urmate de tumori, bolile aparatului digestiv în 2010 și bolile

aparatului respirator în 2019, leziuni traumatice etc. (fig. 106 și 107).

1.0%

18.3%

1.0%

1.0%

60.2%

4.9%

6.4%

1.0%

0.3% 0.2% 0.8% 4.6% 0.4% Boli infec.si parazitare

Tumori

Boli endocrine, nut.simetab.Boli sistem nervos

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv


Afect.orig.perioadaperinat.Malform.cong.,def.sianom.cromoz.Simpt.,semne,rez.anormale ale invest.cli.lab.Lez.traum.,otrav.altecons.cauze ext.Alte boli

Fig. 106 Structura mortalității generale (decese) pe clase de boli, în România, în anul 2010

1.6%

19.4%

1.2%

1.6%

55.9%

6.8%

6.0%

1.7%

0.2%

0.1%

1.4% 3.7%

0.3%

Boli infec.si parazitare

Tumori

Boli endocrine, nut.simetab.Boli sistem nervos

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv


Afect.orig.perioada perinat.

Malform.cong.,def.sianom.cromoz.Simpt.,semne,rez.anormaleale invest.cli.lab.Lez.traum.,otrav.altecons.cauze ext.Alte boli

Fig. 107 Structura mortalității generale (decese) pe clase de boli, în România, în anul 2019

Fig. 108 Principalele cauze de mortalitate, pe țări, anul 2015

Nota: External causes of death include accidents, suicides, homicides and other causes. 1. Three‐year average (2013‐15). Sursa: Eurostat Database.

Datele publicate de Eurostat, cu date din Uniunea Europeană, privind principalele cauze de

mortalitate, în jurul anului 2015, ne arată următoarele: conform graficului de mai sus: Bulgaria, România,

Ungaria, Lituania și alte țări Est‐Europene au valori mari ale ratelor de mortalitate pe total țară și în

același timp la decesele prin boli ale aparatului circulator, acestea având o pondere mai mare față de

celelalte grupe de boli. În țările Vest‐Europene ponderile fiecărei categorii, grup de boli sunt mai

echilibrate. Cancerul are valori asemănătoare în toate țările, iar alte cauze de decese sunt cu ponderi mai

mari decât restul grupelor în unele țări vestice. Mortalitatea specifică pe cauze de deces identifică

principalele afecțiuni care generează decese, unele dintre ele prevenibile prin strategii preventive.

Mortalitatea pe cauze de deces în perioada 2010‐2019 păstrează aceleaşi ranguri

multianuale, primul loc fiind ocupat de decesele prin bolile aparatului circulator, urmat de tumori

maligne. În perioada studiată (2010‐2019) bolile aparatului digestiv s‐au situat pe locul trei (excepție

făcând anii 2015 ‐ 2019). Aparatul respirator a fost pentru o lungă perioadă de timp a treia cauză de


72

deces, poziție pe care o ocupă și în 2015 și 2019. Poziția a cincea privind cauzele de deces este

deținută de decesele prin accidente.

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator

Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator are un trend descendent în intervalul studiat (2010‐2019), scăzând cu 39,5‰00, de la 156359 decese în 2010, cu o rată de 695,2‰00 (cea mai mare

rată în intervalul studiat), la 145264 decese în 2019, cu o rată de 655,7‰00 (cea mai mică rată în

intervalul studiat). În toată perioada 2010‐2019 mortalitatea prin boli ale aparatului circulator a avut

mici oscilații între valoarea cea mai mică și cea mai mare;

695.2675.3 684.6

660.2 669.1691.8

668.8 677.6 673.0655.7

500

550

600

650

700

750

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 109 Mortalitatea prin boli aparat circulator in Romania in perioada 2010‐2019

Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul

2019 pe total și gen, se poate observa că ratele de mortalitate la genul masculin 624,5‰00 (67576

decese) sunt mai mici decât media pe țară 655,7‰00 (145264 decese) și mult mai mici decât la genul

feminin 685,5‰00 (77688 decese). Din total decese prin boli ale aparatului circulator 46,5% au fost la

genul masculin, iar 53.5% la genul feminin; la genul feminin au fost 10112 decese mai mult decât la

genul masculin.

655.7624.5

685.5

0.0

250.0

500.0

750.0

Total Masculin Feminin

Fig. 110 Mortalitatea specifică prin boli aparat circulator pe total și gen, în anul 2019

Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul 2019

pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural 839,5‰oo(81058 decese), sunt

mult mai mari decât media pe țară 655,7‰oo(145264 decese) și mediul urban 513,7‰oo(64206 decese).

Din total decese prin boli ale aparatului circulator 44.2% au fost produse în mediul urban, iar 55,8% în

mediul rural; în mediul rural au fost cu 16852 decese mai multe decât în urban.


73

655.7

513.7

839.5

0.0

300.0

600.0

900.0

Total Urban Rural

Fig. 111 Mortalitatea specifică prin boli aparat circulator pe total și medii, în anul 2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin bolile aparatului circulator în anul 2019, nu

este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin bolile aparatului circulator în 2019 a

fost Iași (445,4‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Timiș (494,6‰00), Sibiu (504,6‰00), Brașov

(509,1‰00), Vâlcea (519,2‰00). Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul

Teleorman (1117,4‰00), rate mari au fost înregistrate și în Giurgiu (1012,6‰00), Olt (962,2‰00),

Mehedinți (870,2‰00), Dolj (864,8‰oo). În 22 de județe valorile mortalităţii au fost peste media pe

România (655,7‰), iar 20 de județe au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin bolile aparatului circulator în anul 2019

față de anul 2018, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Brăila ‐ cu 32,6, de la 739,9‰00 la

772,5‰00, Timiș ‐ cu 22,8, de la 471,7‰00 la 494,6‰00, Brașov ‐ cu 21,1, de la 487,9‰00 la 509,1‰00.

Cele mai mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Covasna ‐ cu 59,7, de la 681,8‰oo la 622,0‰00,

Vaslui ‐ cu 54,6, de la 643,8‰00 la 589,2‰00, Botoșani ‐ cu 50,3, de la 742,3‰00 la 692,0‰00. Creșteri

ale ratei mortalităţii în 2019 față de 2018 au fost în 5 județe, și în 37 județe rata a scăzut.

Fig. 112 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin boli aparat circulator, în România în anul 2019

În anul 2019, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de bolile

aparatului circulator au fost 816018,4, mai puțin cu 4338,4 decât în 2018, când au fost 820356,8 ani

de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului circulator. Figura

112 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese

cauzate de boli ale aparatului circulator, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic număr,

fiind cu mici diferențe cam în aceleași județe. În M. București, în județele Cluj, Timiș, Iași, Mureș au

crescut anii de viață pierduți în 2019. În județele: Bacău, Neamț, Maramureș, Prahova, Olt, au scăzut

anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului circulator.


74

Fig. 112A Ani de viață pierduți prin boli aparat circulator, în România în anul 2019

Mortalitatea specifică prin tumori maligne

Prezintă un trend ascendent în perioada 2010–2019, crescând cu 15,0‰oo, de la 210,3‰oo

în anul 2010, la 225,3‰oo în 2019. În perioada studiată valorile ratei oscilează între valoarea cea

mai mică 210,3‰oo în anul 2010 și valoarea cea mai mare 232,4‰oo în 2017.

210.3 213.8 217.8 221.3225.8 229.3 231.9 232.4 231.4

225.3

150

170

190

210

230

250

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 113 Mortalitatea prin tumori maligne in Romania in perioada 2010‐2019

225.3

270.5

182.2

0.0

100.0

200.0

300.0


Fig. 114 Mortalitatea specifică prin tumori maligne pe total și gen, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori maligne în anul 2019 pe total

și gen, se poate observa că ratele de mortalitate prin tumori maligne la genul masculin 270,5‰oo

(29274 decese), sunt mult mai mari decât media pe țară 225,3‰oo (49921 decese), iar la genul

feminin 182,2‰oo (20647 decese), ratele sunt mai mici decât media pe țară. Din total decese prin

tumori maligne 58.6% au fost la genul masculin, iar 41,4% la genul feminin; la genul feminin au fost

8627 decese mai puține decât la genul masculin.


75

225.3 225.1 225.6

0.0

100.0

200.0

300.0

Total Urban Rural

Fig. 115 Mortalitatea specifică prin tumori maligne pe total și medii, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori maligne în anul 2019 pe total

și medii, putem afirma că ratele de mortalitate prin tumori maligne la mediul urban 225,1‰oo

(28139 decese) sunt mai mici decât media pe țară 225,3‰oo (49921 decese) și mediul rural

225,6‰oo (21782 decese), care are rate mai mare decât media pe țară. Din total decese prin tumori

maligne 56.4% au fost produse în mediul urban, iar 43,6% în mediul rural; în mediul rural au fost cu

6357 decese mai puține decât în urban.

Fig. 116 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin tumori, în România în anul 2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin tumori maligne în anul 2019, nu este

uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin tumori maligne în 2019 a fost Vâlcea

(169,6‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐Năsăud (169,7‰00), Suceava (187,7‰00),

Maramureș (191,1‰00), Ilfov (191,9‰00). Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în

județul Tulcea (293,‰00), rate mari au fost înregistrate și în Brăila (288,6‰00), Buzău (286,4‰00),

Hunedoara (272,0‰00), Mureș (270,8‰oo). În 18 de județe valorile mortalităţii au fost peste media

pe România (225,3‰), iar în 24 de județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin tumori maligne în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Olt ‐ cu 23,3, de la 183,7‰00 la 207,0‰00,

Ialomița ‐ cu 20,8, de la 249,7‰00 la 270,5‰00, Mehedinți ‐ cu 17,9, de la 203,7‰00 la 221,6‰00. Cele

mai mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Covasna ‐ cu 27,1, de la 255,0‰oo la 227,8‰00, Iași‐

cu 25,7, de la 225,9‰00 la 200,3‰00, Bihor ‐ cu 24,0, de la 259,5‰00 la 235,5‰00. Creșteri ale ratei

mortalităţii în 2019 față de 2018 au fost în 12 județe, și în 30 județe rata a scăzut.


76

Fig. 116A Ani de viață pierduți prin tumori, în România în anul 2019

În anul 2019, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de tumori

maligne au fost 648603,1. Figura 116 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de

viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de tumori maligne. În M.București și județele

Cluj, Iași, Timiș, Prahova, Constanța, este un număr mare de ani de viață pierduți. În județele Sălaj,

Covasna, Bistrița‐Năsăud, Mehedinți, Călărași, sunt un număr scăzut de ani de viață potențial

pierduți prin decese premature determinate de tumori maligne.

Fig. 117 Mortalitatea prin cancer, 2015

Nota: Three‐year average (2013‐15). Sursa: Eurostat Database.

Datele publicate de Eurostat, cu date din Uniunea Europeană, privind mortalitatea

standardizata prin cancer semnalează, conform graficului de mai sus că România are valori ale

ratelor de mortalitate prin cancer (275,3) peste media EU 28 (260,6);

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator are un trend ascendent în perioada 2010‐

2019, crescând cu 23,4‰oo, de la 56,6‰00 în 2010 la 80,0‰00 în 2019, în toată perioada având mici

oscilații între valoarea cea mai mică 55,5‰00 în 2011 și 80,0‰00 în 2019;


77

56.6

55.5

59.2

56.8

60.2 67.5

65.5 70.0 77.0

80.0

0

20

40

60

80

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 118 Mortalitatea prin boli aparat respirator in

Romania in perioada 2010‐2019

80.0

100.2

60.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0


Fig. 119 Mortalitatea specifică prin boli aparat respirator pe total și gen, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul

2019 pe total și gen, se poate observa că ratele de mortalitate la genul masculin 100,2‰oo (10842

decese) sunt mai mari decât media pe țară 80,0‰oo (17727 decese) și mult mai mari decât la genul

feminin 60,8‰oo (6885 decese). Din total decese prin boli ale aparatului respirator 61.2% au fost la

genul masculin, iar 38,8% la genul feminin; la genul masculin au fost cu 3957 decese mai mult decât

la genul feminin.

80.0

70.9

91.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

Total Urban Rural

Fig. 120 Mortalitatea specifică prin boli aparat respirator pe total și medii, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul

2019 pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural 91,8‰oo (8868 decese),

sunt mult mai mari decât media pe țară 80,0‰00 (17727 decese) și față de mediul urban 64,9‰oo

(8119 decese). Din total decese prin boli ale aparatului respirator 49.97% au fost produse în mediul

urban, iar 50,03% în mediul rural; în mediul rural au fost 9 decese mai mult ca în mediul urban.

Fig. 121 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin boli aparat respirator, în România în anul 2019


78

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în anul 2019, nu

este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în 2019 a

fost Vâlcea (44,0‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐Năsăud (49,4‰00), Suceava (52,0‰00),

Covasna (56,2‰00), Ilfov (58,3‰00).

Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Mureș (130,300), rate mari au

fost înregistrate și în Călărași (117,2‰00), Brăila (115,6‰00), Prahova (109,6‰00), Arad (108,1‰oo).

În 20 de județe valorile mortalităţii au fost peste media pe România (80,0‰), iar în 22 de județe au

fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în anul

2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Brăila ‐ cu 23,4, de la 92,2‰00

la 115,6‰00, Buzău ‐ cu 19,8, de la 86,2‰00 la 106,1‰00, Constanța ‐ cu 16,5, de la 66,5‰00 la

83,0‰00. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Olt ‐ cu 27,0, de la 130,1‰oo la

103,2‰00, Iași‐ cu 16,8, de la 80,8‰00 la 64,0‰00, Bistrița‐Năsăud ‐ cu 14,1, de la 63,6‰00 la 49,4‰00.

Creșteri ale ratei mortalităţii în 2019 față de 2018 au fost în 28 județe, și în 12 județe rata a scăzut.

Fig. 121A Ani de viață pierduți prin boli aparat respirator, în România în anul 2019


aparatului respirator au fost 209090,6, mai mult cu 15137,9 decât în 2018, când au fost 193952,7 ani

de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului respirator.

Figura 121A evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial

pierduți prin decese cauzate de boli ale aparatului respirator, cel mai mare număr de ani pierduți,

sau cel mai mic număr, fiind cu mici diferențe cam în aceleași județe.

În M. București și județele Constanța, Iași, Prahova, Timiș, Mureș, Dolj au crescut anii de

viață pierduți în 2019. În județele Covasna, Ilfov, Sălaj, Bistrița‐Năsăud, Caraș‐Severin, au scăzut anii

de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului respirator.

Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin afecțiuni respiratorii în jurul

anului 2015, ne arată următoarele: conform graficului de mai sus: România are valori ale ratelor de

mortalitate prin afecțiuni respiratorii (86,3) sub media EU 28 (88,4); Marea Britanie are cea mai mare

rată, urmată de Irlanda, Portugalia, Grecia, Danemarca, Belgia. Valori mult sub medie sunt în

Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Austria.


79

Fig. 122 Mortalitatea prin boli aparat respirator in anul 2015

1. Three‐year average (2013‐15). Source: Eurostat Database.

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv

Mortalitatea specifica prin bolile aparatului digestiv are un trend ușor descendent în

perioada 2010‐2019, scăzând cu 3,0‰oo, de la 73,8‰oo în 2010, la 70,8‰oo în 2019, în toată

perioada având mici oscilații între valoarea cea mai mică 62,9‰oo în 2013 și 73,8‰oo în 2010;

73.8

64.6

64.6

62.9

65.3

64.6

65.3

67.6

69.8

70.8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 123 Mortalitatea prin boli aparat digestiv in

Romania in perioada 2010‐2019

70.8

90.8

51.7

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0


Fig. 124 Mortalitatea specifică prin boli aparat digestiv pe total și gen, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul

2019 pe total și gen, se poate afirma că ratele de mortalitate la genul masculin 90,8‰oo (9830

decese), sunt mult mai mari decât media pe țară 70,8‰oo (15688 decese) și genul feminin 51,7‰oo

(5858 decese), care are rate mai mici decât media pe țară. Din total decese prin boli ale aparatului

digestiv 62.7% au fost la genul masculin, iar 37,3% la genul feminin; la genul masculin au fost cu

3972 decese mai multe decât la genul feminin.

70.860.0

84.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

Total Urban Rural

Fig. 125 Mortalitatea specifică prin boli aparat digestiv pe total și medii, în anul 2019


80

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul 2019 pe

total și medii, se poate spune că ratele de mortalitate la mediul rural 84,8‰oo (8185 decese), sunt

mai mari decât media pe țară 70,8‰oo (15688 decese) și mediul urban 60,0‰oo (7503 decese).

Din total decese prin boli ale aparatului digestiv 47.8% au fost produse în mediul urban, iar

52,2% în mediul rural; în mediul rural au fost 682 decese mai multe ca în mediul urban.

Fig. 126 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin boli aparat digestiv, în România în anul 2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2019, nu

este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2019 a

fost Bistrița‐Năsăud (38,4‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Alba (43,3‰00), Ilfov (45,9‰00), Timiș

(47,2‰00), Caraș‐Sevein (49,9‰00). Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul

Bacău (114,5‰00), rate mari au fost înregistrate și în Neamț (99,3‰00), Galați (97,6‰00), Vrancea

(95,7‰00), Vaslui (92,0‰oo). În 21 de județe valorile mortalităţii au fost peste media pe România

(70,8‰), iar în 21 de județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2019

față de anul 2018, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Vâlcea ‐ cu 13,7, de la 53,5‰00 la

67,2‰00, Giurgiu ‐ cu 13,4, de la 76,9‰00 la 90,3‰00, Sălaj ‐ cu 11,5, de la 62,4‰00 la 73,8‰00. Cele

mai mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Brașov ‐ cu 14,5, de la 67,9‰oo la 53,3‰00, Ilfov‐ cu

12,9, de la 58,8‰00 la 45,9‰00, Alba ‐ cu 13,7, de la 54,9‰00 la 43,3‰00. Creșteri ale ratei mortalităţii

în 2019 față de 2018 au fost în 27 județe, și în 15 județe rata a scăzut.

Fig. 126A Ani de viață pierduți prin boli aparat digestiv, în România în anul 2019


aparatului digestiv au fost 246495,2, mai mult cu 11278,3 decât în 2018, când au fost 235216,9 ani

de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului digestiv. Figura 126

arată distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese cauzate de


81

boli ale aparatului digestiv, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic număr, fiind cu mici

diferențe cam în aceleași județe. În M.București și județele Bacău, Iași, Galați, Prahova, Neamț a fost

un număr crescut de ani de viață pierduți în 2019. În județele Ilfov, Bistrița‐Năsăud, Caraș‐Severin,

Sălaj, Covasna, Alba, au fost un număr scăzut de ani de viață potențial pierduți prin decese

premature determinate de boli ale aparatului digestiv.

Mortalitatea specifică prin accidente

Mortalitatea specifică prin accidente are un trend descendent, scăzând cu 9,6‰oo, de la

53,5‰oo în 2010 la 43,9‰oo în 2019. Începând cu anul 2011 nu se mai depășește valoarea de

50‰oo, în toată perioada având mici oscilații între valoarea cea mai mică 44,0‰oo în 2015 și

53,5‰oo în 2010; (fig. 127).

53.5

46.9 47.3 45.3 44.7 44.0 44.1 44.3 44.9 43.9

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 127 Mortalitatea prin accidente in Romania in perioada 2010‐2019

43.9

70.0

19.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0


Fig. 128 Mortalitatea specifică prin accidente pe total și gen, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2019 pe total și gen,

putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin 70,0‰oo (7575 decese), sunt mai mari

decât media pe țară 43,9‰oo (9733 decese) și genul feminin 19,0‰oo (2158 decese), care are rate

mult mai mici decât media pe țară. Din total decese prin accidente 77.8% au fost la genul masculin,

iar 22,2% la genul feminin; la genul masculin au fost cu 5417 decese mai mult decât la genul feminin.

43.9

33.3

57.7

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

Total Urban Rural

Fig. 129 Mortalitatea specifică prin accidente pe total și medii, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2019 pe total și

medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural 57,7‰oo (5568 decese) sunt mult mai

mari decât media pe țară 43,9‰oo (9733 decese) și mediul urban 33,3‰oo (4165 decese), care are

rata mai mică decât media pe țară. Din total decese prin accidente 42.8% au fost la mediul urban, iar

57,2% la mediul rural; la mediul rural au fost cu 1403 decese mai mult decât la mediul urban.


82

Fig. 130 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin accidente, în România în anul 2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2019, nu

este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2019 a

fost Cluj (26,4‰00), rate mici s‐au înregistrat și în M.București (27,6‰00), Ilfov (29,3‰00), Timiș

(30,2‰00), Caraș‐Severin (32,8‰00). Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul

Harghita (68,9‰00), rate mari au fost înregistrate și în Tulcea (59,5‰00), Galați (59,4‰00), Vaslui

(58,4‰00), Neamț (56,6‰oo). În 20 de județe valorile mortalităţii au fost peste media pe România

(96,5‰), iar în 22 de județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2019

față de anul 2018, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Giurgiu ‐ cu 13,7, de la 41,8‰00 la

55,5‰00, Ialomița ‐ cu 8,5, de la 39,4‰00 la 47,9‰00, Arad ‐ cu 7,8, de la 31,0‰00 la 38,7‰00. Cele mai

mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Caraș‐Severin ‐ cu 10,2, de la 43,1‰oo la 32,8‰00, Cluj‐

cu 7,5, de la 33,9‰00 la 26,4‰00, Sălaj ‐ cu 7,0, de la 62,4‰00 la 55,4‰00. Creșteri ale ratei


Fig. 130A Ani de viață pierduți prin accidente, în România în anul 2019

În anul 2019, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente au fost

232817,6, mai puțini cu 3227,8 decât în 2018, când au fost 236045,4 ani de viață potențial pierduți prin

decese premature cauzate de accidente. Figura 130 arată distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de

viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente. În M.București și județele Iași, Constanța, Bacău,

Dolj, Galați a fost un număr crescut de ani de viață pierduți în 2019. În județele Caraș‐Severin, Mehedinți,

Giurgiu, Gorj, Covasna, a fost înregistrat un număr scăzut de ani de viață potențial pierduți prin decese

premature determinate de accidente.


83

Mortalitatea specifică prin alte boli

Mortalitatea specifică prin alte boli are un trend ascendent, crescând cu 29,1‰oo, de la

65,3‰oo în 2010 la 96,5‰oo în 2019, în toată perioada oscilând între valoarea cea mai mică

64,3‰oo în 2010 și 96,5‰oo în 2019; (fig. 131).

65.3 64.3 67.273.7

81.2 82.788.1 91.2 94.1 96.5

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 locuitori

Fig. 131 Mortalitatea prin alte boli in Romania in perioada 2010‐2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin alte boli în anul 2019 pe total și gen, putem

afirma că ratele de mortalitate la genul masculin 101,9‰00 (11025 decese), sunt mai mari decât media pe

țară 96,5‰00 (21388) și genul feminin 91,4‰00 (10363 decese), care are rate mai mici decât media pe țară.

96.5 101.991.4

0

20

40

60

80

100


Fig. 132 Mortalitatea specifică prin alte boli pe total și gen, în anul 2019

Din total decese prin alte boli 51.5% au fost la genul masculin, iar 48,5% la genul feminin; la

genul masculin au fost cu 662 decese mai mult decât la genul feminin.

96.5 96.7 96.4

0

20

40

60

80

100

Total Urban Rural

Fig. 133 Mortalitatea specifică prin alte boli pe total și medii, în anul 2019

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin alte boli în anul 2019 pe total și medii,

putem afirma că ratele de mortalitate în mediul rural 96,4‰oo (9304 decese), sunt mai mici decât

media pe țară 96,5‰oo (21388 decese)și mediul urban 96,7‰oo (12084 decese), care are rate mai

mici decât media pe țară. Din total decese prin alte boli 56.5% au fost în mediul urban, iar 43,5% în

mediul rural; în mediul rural au fost cu 2780 decese mai puține decât la mediul urban.


84

Fig. 134 Distribuția în profil teritorial a mortalității prin alte boli în România, în anul 2019

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin alte boli în anul 2019, nu este uniformă.

Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin alte boli în 2019 a fost Sălaj (58,7‰00), rate mici s‐au

înregistrat și în Olt (60,0‰00), Vâlcea (60,4‰00), Ilfov (62,8‰00), Mehedinți (64,0‰00). Rata cea mai

mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Călărași (156,8‰00), rate mari au fost înregistrate și

în Caraș‐Severin (150,3‰00), Brăila (149,4‰00), Timiș (140,8‰00), Argeș (122,6‰oo). În 20 de județe

valorile mortalităţii au fost peste media pe România (96,5‰), iar în 22 de județe au fost valori sub

medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin alte boli în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Bistrița‐Năsăud ‐ cu 28,6, de la 67,2‰00 la 95,8‰00,

Alba ‐ cu 13,5, de la 101,6‰00 la 115,1‰00, Maramureș ‐ cu 11,6, de la 93,9‰00 la 105,5‰00. Cele mai

mari scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Brașov ‐ cu 18,4, de la 121,4‰oo la 103,0‰00, Covasna‐

cu 17,6, de la 117,1‰00 la 99,5‰00, Giurgiu ‐ cu 11,7, de la 92,3‰00 la 80,7‰00. Creșteri ale ratei



85

2 . DATE GENERALE PR IV IND MORBID ITATEA Ș I MORTAL ITATEA

2.1. Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY (Disability Adjusted Life Years), care reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature și anilor trăiţi cu dizabilitate cauzată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii. Tabelul 32 prezintă povara îmbolnăvirilor exprimată în DALY la 100 000 locuitori în perioada 2017‐ 2019 în România. Principalele grupe de boli ca DALY la 100 000 locuitori sunt în ordine bolile cardiovasculare, tumorile maligne, bolile digestive, bolile musculoscheletale, leziunile fără intenție, afecțiunile neurologice și tulburările mentale. Povara îmbolnăvirilor de toate cauzele exprimată în DALY la 100 000 locuitori a crescut între 2017 și 2019 cu aproximativ 1%. Între 2017 și 2019 s‐au înregistrat scăderi mai importante la următoarele grupe de boli: boli ginecologice (‐9 %), complicații ale prematurității (‐8%), HIV SIDA și infecții cu transmitere sexuală(‐8%), anomalii cardiace congenitale (‐7%), afecțiuni neonatale (‐7%), anomalii congenitale (‐6 %), tuberculoza (‐5%), ulcer peptic (‐ 5%) și asfixie și traumatism la naștere (‐5%). Între 2017 și 2019 s‐au înregistrat creșteri mai importante următoarele grupe de boli: violența interpersonală (8%), diabetul zaharat (7%), boala Alzheimer și alte demențe (5 %) și cancerul pancreatic ( 5 %). Între 2017 și 2019 s‐au înregistrat modificări mai mici la următoarele grupe de boli: hiperplazia benignă de prostata ( 4%), boala hipertensiva cardiacă (4%), infectiile respiratorii și tuberculoza (‐4%), osteoartrita (4%), anemia feriprivă (‐3%), BPOC (3%), cancerul esofagian (3%) , melanomul malign (3%), mielomul multiplu (3%), cancerul renal (3%) , alte pierderi de vedere (3%), bolile cronice respiratorii (3%), bolile cardiovasculare (3%), tulburările legate de consumul de alcool (3%) și afecțiunile neurologice (3%). Tabel 32 Povara îmbolnăvirilor la toate vârstele, DALY la 100 000 locuitori, România, 2017, 2018, 2019

Cauza DALY la 100000 locuitori

2017 2018 2019

Toate cauzele 38272 38499 38735

HIV SIDA și infecții cu transmitere sexuală 58 56 54

HIV/SIDA 48 46 44

Infecții cu transmitere sexuală exclusiv HIV/SIDA 10 10 10

Infecții respiratorii și tuberculoza 1184 1161 1140

Infecții respiratorii inferioare 905 887 872

Tuberculoza 194 189 185


86

Afecțiuni neonatale 391 379 364

Complicații ale prematurității 207 199 190

Asfixie și traumatism la naștere 60 59 57

Deficiențe nutriționale 186 184 182

Anemia feriprivă 152 149 146

Tumori maligne 6552 6561 6581

Cancer nasofarigian 34 34 34

Alte cancere faringiene 140 140 141

Cancer al buzelor și al cavitățții bucale 165 165 165

Cancer esofagian 115 117 118

Cancer de stomac 451 449 445

Cancer colorectal 831 840 848

Cancer hepatic 134 133 132

Cancer pancreatic 405 416 425

Cancer traheal, de bronhii și pulmonar 1407 1420 1420

Cancer de piele non melanoma 44 45 45

Melanom malign 63 64 65

Cancer de sân 483 480 479

Cancer de col uterin 290 286 283

Cancer uterin 75 76 77

Cancer ovarian 160 160 161

Cancer de prostată 240 243 245

Cancer renal 139 141 143

Cancer de vezică urinară 192 193 194

Cancer de creier și sistem nervos 241 241 242

Cancer testicular 18 18 18

Cancer veziculă și cai biliare 64 63 63

Cancer de tiroidă 21 21 21

Cancer laringeal 149 149 149

Mielom multiplu 52 53 53

Limfom Non‐Hodgkin 120 120 120

Limfom Hodgkin 19 19 19

Leucemie 184 185 185

Alte tumori maligne 279 4 280

Diabet zaharat 854 877 910

Diabet zaharat tip 1 48 49 50

Diabet zaharat tip 2 805 828 861

Tulburări mintale 1549 1550 1553

Tulburări depresive 533 535 537

Tulburare bipolară 153 153 153

Schizofrenie 223 223 223

Tulburări legate de consumul de alcool 321 325 329

Tulburări legate de consumul de droguri 87 88 89

Anxietate 347 348 349

Tulburări de spectru autist 51 51 51


87

Afecțiuni neurologice 1748 1770 1793

Bola Alzheimer și alte demențe 686 705 723

Epilepsia 177 178 180

Migrena 558 557 556

Boli ale organelor de simț 1017 1029 1040

Erori de refracție 66 67 67

Alte pierderi de vedere 53 54 54

Alte pierderi de auz 703 710 717

Boli cardiovasculare 12426 12592 12763

Boala hipertensivă cardiacă 916 935 953

Boala cardiacă ischemică 5504 5571 5636

Cardiomioptaie si miocardită 795 801 810

Endocardita 16 15 15

Alte boli cardiovasculare și circulatorii 235 234 235

Boli cronice respiratorii 1130 1146 1161

BPOC 858 872 885

Astm 189 190 191

Boli digestive 2307 2310 2305

Ulcer peptic 73 71 70

Ciroza și alte boli cronice de ficat 1468 1474 1477

Pancreatita 159 160 162

Boli cronice de rinichi 438 438 435

Boli urinare și infertilitate masculină 128 129 128

Hiperplazia benignă de prostată 58 60 61

Boli ginecologice 309 300 282

Boli de piele 410 411 411

Boli musculoscheletale 2171 2186 2203

Osteoartrita 312 317 323

Dureri lombare 1532 1539 1545

Dureri cervicale 194 195 196

Anomalii congenitale 252 246 237

anomalii cardiace congenitale 95 92 88

Afecțiuni ale cavității bucale 455 458 461

Edentație 264 266 268

Leziuni fara intenție 2174 2173 2177

Accidente rutiere cu autovehicule cu motor 369 366 371

Căderi 928 935 945

Foc, căldura si substanțe fierbinți 132 130 129

Înec 142 141 141

Expunere la forțe mecanice 480 478 476

Autoagresiune și violență interpersonală 574 578 574

Autoagresiune 445 442 437

Violenta interpersonală 123 131 133

Sursa datelor : Institute of Health Metrics and Evaluation (GBD Results Tool | GHDx (healthdata.org)


88

În ceea ce privește povara atribuibilă factorilor de risc pentru ambele genuri, la toate grupele de vârstă, exprimată în DALY la 100 000 locuitori, în ordinea ierarhică, pentru anii 2017 și 2019 este prezentată în tabelul nr. 33 Tabel 33 Povara atribuibilă factorilor de risc pentru ambele genuri, la toate grupele de vârstă, DALY la 100 000 locuitori, România, 2017 și 2019

Romania Nr. crt.

Ambele genuri, toate grupele de vârstă, DALY la 100 000 locuitori

Risc 2017 Risc 2019

1. Hipertensiune arterială sistolică

8122,69 Hipertensiune arterială sistolică

8335,89

2. Fumatul 5626,56 Fumatul 5607,21

3. IMC crescut 5192,96 IMC crescut 5354,28

4. LDL crescut 3407,33 LDL crescut 3489,9

5. Consumul de alcool 3155,25 Consumul de alcool 3218,09

6. Glucoza serică crescută 2813,92 Glucoza serică crescută 3054,16

7. Dieta cu conținut mare de sare

2352,26 Dieta cu conținut mare de sare

2398,98

8. Poluarea ambientului cu PM

1583,74 Poluarea ambientului cu PM

1611,42

9. Disfuncții renale 1401,43 Disfuncții renale 1434,51

10. Temperatura scăzută 1196,59 Dieta cu conținut scăzut

de cereale integrale 1195,84

11. Dieta cu conținut scăzut de cereale integrale

1170,47 Temperatura scăzută 1195,17

12. Dieta cu conținut crescut de carne roșie

997,21 Dieta cu conținut crescut de carne roșie

1024,34

13. Dieta cu conținut scăzut de legume

843,53 Dieta cu conținut scăzut de legume

2,21

14. Fumatul pasiv 730,64 Fumatul pasiv 741,66

15. Dieta cu conținut scăzut în nuci și semințe

557,84 Dieta cu conținut scăzut în nuci și semințe

562,18

16. Dieta cu conținut scăzut în fructe

532,87 Dieta cu conținut scăzut în fructe

530,84

17. Activitatea fizică scăzută 448,56 Activitatea fizică scăzută 475,62

18. Factorii ocupaționali ergonomici

403,1 Dieta cu conținut crescut de carne procesată

409,43

19. Consum de droguri 401,35 Consum de droguri 401,81

20. Dieta cu conținut crescut de carne procesată

396,32 Factorii ocupaționali ergonomici

397,87


89

21. Densitate minerală osoasă scăzută

363,18 Densitate minerală osoasă scăzută

373,76

22. Dieta cu conținut crescut în acizi grasi trans

336,7 Dieta cu conținut crescut în acizi grasi trans

343,87

Sursa datelor : Institute of Health Metrics and Evaluation (GBD Results Tool | GHDx (healthdata.org)

Povara atribuibilă factorilor de risc pentru ambele genuri, la toate grupele de vârstă, exprimată în DALY la 100 000 locuitori, a fost cea mai mare pentru primele 9 locuri, în ordine descrescătoare pentru următorii factori de risc: hipertensiune arterială sistolică, fumat,

IMC crescut, LDL crescut , consum de alcool, glucoză serică crescută, dietă cu conținut mare de sare, poluarea ambientului cu PM și disfuncții renale. Ierarhia în anul 2019 a fost modificată comparativ cu anul 2017, pentru următorii factori de risc : temperatura scăzută locul 11 în anul 2019 comparativ cu locul 10 în 2017, dieta cu conținut scăzut de cereale integrale locul 10 în anul 2019 comparativ cu locul 11 în anul 2017, factori ocupationali ergonomici locul 20 în anul 2019 comparativ cu locul 18 în anul 2017 și dieta cu conținut crescut de carne procesată locul 18 în anul 2019 comparativ cu locul 20 în anul 2017. Modificarea în % a poverii atribuibile factorilor de risc pentru ambele genuri, la toate grupele de vârstă,DALY la 100 000 locuitori, România, în perioada 2017‐ 2019, este prezentată în tabelul 34 Tabel 34 Modificarea în % a poverii atribuibile factorilor de risc pentru ambele genuri, la toate grupele de vârstă ,DALY la 100 000 locuitori, România, în perioada 2017‐ 2019 .

Nr crt.

Risc Modificarea ( %) în 2019 vs. 2017

1. Glucoza serică crescută 8,54

2. Activitate fizică scăzută 6,03

3. Dieta cu conținut crescut de carne procesată 3,31

4. IMC crescut 3,11

5. Densitate minerală osoasă scăzută 2,91

6. Dieta cu contâținut crescut de carne roșie 2,72

7. Hipertensiune arterială sistolică 2,62

8. Disfuncții renale 2,36

9. LDL crescut 2,31

10 Dieta cu conținut scăzut de cereale integrale 2,17


90

11 Dieta cu conținut crescut în acizi grași trans 2,13

12 Consumul de alcool 1,99

13 Dieta cu conținut mare de sare 1,99

14 Poluarea ambientului cu PM 1,75

15 Dieta cu conținut scăzut de legume 1,6

16 Fumatul pasiv 1,51

17 Dieta cu conținut scazut în nuci și semințe 0,78

18 Consumul de droguri 0,11

19 Temperatura scăzută ‐0,12

20 Fumatul ‐0,34

21 Dieta cu conținut scăzut în fructe ‐0,38

22 Factorii ocupaționali ergonomici ‐1,3

Sursa datelor: Institute of Health Metrics and Evaluation (GBD Results Tool | GHDx (healthdata.org)

Cele mai mari creșteri procentuale ale poverii atribuibile factorilor de risc în anul 2019 față de anul 2017 s‐au înregistrat pentru glucoza serică crescuta (8,54%), activitatea fizica scazută (6,03%), dieta cu conținut crescut de carne procesată (3,31%) și IMC crescut (3,11%). S‐au înregistrat și scăderi ale poverii atribuibile factorilor de risc în anul 2019 față de anul 2017 pentru dieta cu conținut scăzut în fructe (‐0.38%), fumat (‐0,34%), temperatura scăzută (‐0,12%) și factorii ocupaționali ergonomici (‐1,3%).

2.2. Morbiditatea

Morbiditatea reprezintă totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat, sau într‐o

anumită perioadă, în cadrul unei populații dintr‐un teritoriu bine delimitat, fie că acestea au fost

depistate în perioada respectivă, la data îmbolnăvirii sau ulterior (chiar și la decese), sau depistarea a

fost efectuată într‐o perioadă anterioară dar boala există și în perioada prezentă și fie că

îmbolnăvirea s‐a rezolvat (vindecare, deces) sau nu în perioada la care ne referim. Morbiditatea este

influențată de totalitatea determinanților sănătății, ce conduc la creşterea valorii indicilor de

morbiditate şi implicit a valorii indicilor de mortalitate.

Morbiditatea generală se exprimă prin 2 indicatori: incidența și prevalența.

Incidența sau frecvența cazurilor noi de boală, cuprinde îmbolnăvirile depistate într‐o anumită

populație și pe o perioadă de timp bine definită. Evenimentul studiat este cazul nou de boală.

Prevalența morbidității (frecvența globală) cuprinde totalitatea bolilor care există într‐o

populație, fie la un anumit moment critic‐ultima zi a trimestrului, semestrului, 9 luni, an, fie într‐o

anumită perioadă ‐ trimestru, semestru, 9 luni, an. Prevalența se referă la toate îmbolnăvirile

existente, indiferent de data depistării.


91

Incidența se referă la apariția bolii, în timp ce prevalența se referă la prezența bolii și măsoară

ponderea sau povara acesteia în populație.

2.2.1. Morbiditatea generală (incidența ‐ cazuri noi de boală înregistrate la nivelul cabinetelor medicilor de familie)

Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire în perioada 2010 ‐ 2019 variază între 16.005.993 în

2010 şi 14.025.523 în 2019. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire a scăzut în anul 2019 comparativ

cu anul 2010, cu 12,4% (1.980.470 cazuri noi de boală). În perioada 2010 ‐ 2019, numărul cazurilor

noi oscilând ușor între cea mai mare valoare a intervalului de 16.232.615 în 2011 și cea mai mică

13.525.714 în 2018.

Rata de incidență generală a scăzut de la 79054,4 cazuri noi la 100000 locuitori în 2010 la o

valoare de 72406,8 cazuri noi la 100000 locuitori în 2019. În perioada 2010‐2019 rata de incidență

oscilează între valoarea cea mai mare a intervalului, 80568,3 cazuri noi la 100000 locuitori în anul

2011, și cea mai mică rată 69462,1 cazuri noi la 100000 locuitori în 2018.

Conform figurii nr.135 și tabelului nr.33 cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire sunt

prin boli ale aparatului respirator, în toată perioada studiată, urmate de boli ale aparatului digestiv,

apoi de boli ale sistemului osteo‐muscular.

2000

9500

17000

24500

32000

39500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Boli ap.respirator

Boli ap. digestiv

Boli sistem osteo‐muscular

Boli organe genito‐urinare

Boli ap.circulator

Boli piele, ţesutsubcutanat

Boli infecţ. și parazitare

Fig. 135 Rata de incidență pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

Tabel 35 Rata de incidență pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Boli ap.respirator 33935.3 34146.9 31525.9 30589.8 28095.2 29219.0 28090.6 26527.0 26239.8 25318.7Boli ap. digestiv 8121.5 8115.5 8192.2 8057.2 7857.2 8388.1 8599.0 8802.0 8399.0 9093.9Boli sistem osteo-muscular

6726.3 6787.7 6868.1 6470.0 6539.7 6599.9 6487.3 6358.2 5894.3 6499.8

Boli organe genito-urinare

5302.0 5288.9 5506.2 5216.3 5178.8 5005.2 4956.1 4759.3 4494.6 4868.9

Boli ap.circulator 4369.4 4491.3 4736.4 4305.1 4757.7 4758.0 4365.1 4280.2 4131.7 4429.6Boli piele, ţesut subcutanat

4044.4 4261.2 4628.3 4097.4 3897.0 3958.8 4043.8 3919.2 3727.4 4033.1

Boli infecţ. și parazitare 2876.3 3030.8 3025.7 2762.9 2714.5 2641.8 2687.9 2570.2 2407.9 2494.1

Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe gen. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe gen putem

afirma că numărul cazurilor noi și ratele de incidență scad pentru genul feminin de la 8.952.544

(86163,9‰oo femei) în 2010 la 7.972.788 (80571,5‰oo femei) în 2019, și pentru genul masculin scad de

la 7.053.449 (71560,2 ‰oo bărbați) în 2010 la 6.052.735 (63880,1 ‰oo bărbați) în 2019.


92

Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe medii. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe medii

putem spune că, pentru mediul urban scad de la 9.352.035 (85624,3‰oo locuitori) în 2010 la

8.025.492 (76767,0 ‰oo locuitori) în 2019, iar pentru mediul rural scad de la 6.653.958

(71359,0‰oo locuitori) în 2010 la 6.000.031 (67294,4‰oo locuitori) în 2019 (fig.136).

50000

57500

65000

72500

80000

87500

95000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 loc.

Total Masculin Feminin Urban Rural

Fig. 136 Dinamica incidenței pe total, medii și gen în România, în anii 2010‐2019

Structura pe clase de boli în anul 2019 comparativ cu anul 2010, păstrează aceeași ordine

pentru clasele de boli, și anume bolile aparatului respirator (reprezentând 34,97% din numărul total

al îmbolnăvirilor în 2019 și 42,93% în 2010), urmate de bolile aparatului digestiv, bolile sistemului

nervos, bolile sistemului osteo‐muscular, boli aparat genito‐urinar etc. (fig. 137 și 138).

3.64%

0.43%

0.94%

3.14% 1.81%

1.61%

3.44%

2.99%

5.53%

42.93%

10.27%

5.12%

8.51%

6.71%

0.20%

0.02%

0.04%

0.67%2.01%

Boli infect.,paraz.

Tumori

Boli singe, org.hemat.

Boli endocrine

Tulburari mentale

Boli sistem nervos

Boli ochi si anexe

Bolile ureche, apofizamast.Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv

Boli piele, tesut subc.

Boli sist.osteo‐articular


Sarcina, nastere, lauzie

Afect.per.perinatala

Malform.congenitale

Simpt., semne,rez.anormale

Fig. 137 Structura incidenței pe clase de boli, în România, în anul 2010

3.44%

1.31%

4.02%

1.66%2.36%

3.81%

3.32%

6.12%

34.97%

12.56%

5.57%

8.98%

6.72%

0.21%

0.03%0.09%

1.97% 2.12%Boli infect.,paraz.

Tumori

Boli singe, org.hemat.

Boli endocrine

Tulburari mentale

Boli sistem nervos

Boli ochi si anexe

Bolile ureche, apofizamast.Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv

Boli piele, tesut subc.

Boli sist.osteo‐articular


Sarcina, nastere, lauzie

Afect.per.perinatala

Malform.congenitale

Fig. 138 Structura incidenței pe clase de boli, în România, în anul 2019


93

2.2.2. Prevalența (bolnavi în evidența cabinetelor medicilor de familie)

La nivelul cabinetelor medicilor de familie se ţine evidenţa bolilor cronice conform

reglementărilor legislative în vigoare (tabelul 36).

Tabel 36. Boli cronice în evidenţa cabinetelor medicilor de familie în România în anul 2019

– la 100000 locuitori –

Boala hipertensivă 13629,2

Cardiopatia ischemică 6236,8

Diabetul zaharat 4429,4

Bolile pulmonare cronice obstructive 2304,7

Bolile cerebro‐vasculare 1944,8

Boala ulceroasă 1455,7

Ciroza hepatică 1603,0

Calculoza renală 926,2

Anemia 1075,6

Guşa 1066,8

Epilepsia 642,4

Nefritele 380,1

Cordul pulmonar cronic 195,5

Comparând datele raportate de cabinetele medicilor de familie cu cele din cea de‐a 5‐a Anchetă

naţională medicală din 1997 (tabel 37) se constată diferențe între rezultatele anchetei și evidențele

medicilor de familie, in general valori mai mici ale prevalenței in 2019, cu exceptia diabetului care are

valori mult mai mari decât în anchetă. Se păstrează și în 2019, cu mici diferențe, ordinea bolilor cronice

din anchetă. Valori raportate de medicul de familie, apropiate de cele din anchetă sunt la boala

hipertensivă și bolile cerebrovasculare. Tabel 37. Boli cronice

Boala Număr bolnavi

Estimări Ancheta de prevalență 1997

Cazuri aflate în evidenţa medicilor de familie (2019)

Boala hipertensivă 3028000 2640034 Cardiopatia ischemică 2828000 1208096

Bolile cerebro‐vasculare 422000 376722

Diabetul zaharat 575000 857990

Bolile pulm. cr. obstructive 856000 446436

Boala ulceroasă 572000 281971

Bolile renale 459000 253029

2.2.3. Morbiditatea spitalizată

Numărul cazurilor de bolnavi externați din spitale în perioada 2010‐2019 variază între 4.591.959 în

2010 şi 3.599.125 în 2019. Numărul cazurilor de bolnavi spitalizați a scăzut în anul 2019 comparativ cu anul

2010, cu 21,6% (992.834 cazuri bolnavi externați). În perioada 2010 ‐ 2019, numărul bolnavilor spitalizați scade

continuu , cel mai mare număr fiind înregistrat în 2010 și cel mai mic în 2017.

Rata de morbiditate spitalizată a scăzut de la 22679,9 bolnavi externați la 100000 locuitori în 2010 la o

rată de 18580,5 bolnavi externați la 100000 locuitori în 2019. În perioada 2010‐2019 rata de morbiditate

spitalizată oscilează între valoarea cea mai mare a intervalului, 22679,9 bolnavi externați la 100000 locuitori în

anul 2010, și cea mai mică rată 18212,0 bolnavi externați la 100000 locuitori în 2016.


94

Conform figurii 139 și tabelului nr.38 cele mai frecvente cazuri de bolnavi externați sunt prin boli ale

aparatului circulator, în toată perioada studiată, urmate de boli ale aparatului respirator, apoi de boli ale

aparatului digestiv, care în 2019 sunt devansate de tumori.

Fig. 139 Morbiditatea spitalizată pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

800

1300

1800

2300

2800

3300

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 loc.

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap. digestiv

Tumori

Sarcina, nasterea si lauzia

Bolile aparatului genito‐urinar

Tulburari mentale si decomportament

Tabel 38 Morbiditatea spitalizată pe principalele clase de boli în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019




Tumori 1977,0 1906,9 1834,6 1901,1 1884,8 1798,3 1771,7 1771,5 1820,0 1881,0

Sarcina, nașterea și lăuzia 1794,0 1566,9 1455,7 1381,2 1299,1 1295,8 1273,8 1285,3 1267,4 1247,7

Boli aparat genito-urinar 1539,2 1297,7 1180,0 1170,8 1076,2 1031,4 1003,5 1012,6 1012,8 1012,2

Tulburari mentale si de comportament

1374,6 1326,0 1325,8 1359,2 1308,9 1233,1 1191,4 1194,0 1229,9 1237,6

Dinamica cazurilor de bolnavi externați și morbiditatea spitalizată pe gen. Cazurile de bolnavi

externați pe gen, pentru genul feminin scad de la 2.530.552 (24355,3‰oo femei) în 2010 la 1.952.231

(19728,9‰oo femei) în 2019, pentru genul masculin scad de la 2.061.407 (20913,8 ‰oo bărbați) în

2010 la 1.646.894 (17381,2 ‰oo bărbați) în 2019. În toată perioada (2010‐2020) se externează mult mai

puțini bărbați comparativ cu femei.

Dinamica cazurilor de bolnavi externați și morbiditatea spitalizată pe medii. Cazurile de

bolnavi externați pe medii în mediul urban scad de la 2.618.086 (23970,4‰oo locuitori) în 2010 la

1.924.235 (18406,1 ‰oo locuitori) în 2019, pentru mediul rural scad de la 1.973.873 (21168,4‰oo

locuitori) în 2010 la 1.674.890 (18785,0‰oo locuitori) în 2019 (fig.140). În toată perioada(2010‐2020) se

externează mult mai mulți bolnavi din mediul urban, însă ratele de morbiditate în ultimii ani(2015‐2020)

au fost asemănătoare între cele două medii.

10000

15000

20000

25000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 loc.

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Fig. 140 Dinamica morbidității spitalizate pe total, medii și sexe în România, în anii 2010‐2019


95

Structura pe clase de boli în anul 2019 comparativ cu anul 2010 a cazurilor de bolnavi

externați, păstrează aceeași ordine pentru clasele de boli, și anume bolile aparatului circulator

(reprezentând 13,6% din numărul total al îmbolnăvirilor în 2019 și 14,0% în 2010), urmate de bolile

aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, tumori etc. (fig. 141 și 142).

4.6% 8.7%0.8%

3.3%

6.1%

2.9%

1.8%

0.7%

14.0%

13.3%

10.1%

2.0%

6.0%

6.8%

7.9%

2.7%

0.6%1.9% 5.7%


Tumori

Boli sange, org.hemat.

Boli end.,nut.si metab.

Tulb.mentale si comp.

Boli sistem nervos

Boli ochi si anexe

Boli ureche, apof.mast.

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv

Boli piele,tes.cel.subc.

Boli sist.osteo‐art.


Sarcina, nas.,lauzia

Afect.perinatale

Malf.congenitale

Fig. 141 Structura morbidității spitalizate pe clase de boli, în România, în anul 2010

5.4%

10.1%

1.0%

3.8%

6.7%

3.3%

1.7%

0.5%

13.6%

11.8%

9.8%

2.2%

7.5%

5.4%

6.7%

2.9%0.6%

2.1%5.0%


Tumori

Boli sange, org.hemat.

Boli end.,nut.si metab.

Tulb.mentale si comp.

Boli sistem nervos

Boli ochi si anexe

Boli ureche, apof.mast.

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap.digestiv

Boli piele,tes.cel.subc.

Boli sist.osteo‐art.


Sarcina, nas.,lauzia

Afect.perinatale

Malf.congenitale

Fig. 142 Structura morbidității spitalizate pe clase de boli, în România, în anul 2019

2.3 Profilul principalelor boli în populație

2.3.1 Bolile ischemice ale inimii În anul 2019 au fost înregistrate 165886 cazuri noi de bolnavi cu boli ischemice ale inimii,

reprezentând o rată a incidenței de 856,4‰oo locuitori. În anul 2019, cazurile noi de boli ischemice ale

inimii, raportat la numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale aparatului circulator (858040), au

reprezentat 19,3%.

Analizând în dinamică rata incidenţei cazurilor de boli ischemice ale inimii, înregistrată în

cabinetele medicilor de familie pe perioada 2010–2019, se constată un trend ușor ascendent, o creştere

de la 828,9‰oo locuitori în 2010 la 856,4‰oo locuitori în 2019. Ratele de incidență au oscilat între

932,3‰oo locuitori în 2014 și o valoarea minimă de 806,3‰oo locuitori în 2018. Valorile variază ușor de

la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 143).

828.9 822.1 848.6 841.4

932.3 923.9865.4 832.3 806.3

856.4

0

200

400

600

800

1000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 143 Incidenţa prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2010‐2019


96

828.9

822.1

848.6

841.4

932.3

923.9

865.4

832.3

806.3

856.4

859.7

860.5

861.2

861.9

862.6

863.4

400

500

600

700

800

900

1000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Fig. 144 Prognoza ratelor de incidență prin bolile ischemice ale inimii în România, până în anul 2025

Prognoza ratei de incidență a bolilor ischemice ale inimii ne indică o tendință continuă de

creștere în anii următori în România, astfel că în 2025 se prevede o rată de incidență de 863,4 ‰00

locuitori (fig. 144).

Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor

noi de boli ischemice ale inimii, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței

prin boli ischemice ale inimii în 2019 a fost Vaslui (155.4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Cluj

(219,5‰00 locuitori), Bihor (237,2‰00 locuitori), Ialomița (270,4‰00 locuitori), M.București (275,8‰00

locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (3153,2 ‰00 locuitori),

rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara (2378,2‰00 locuitori), Alba (2066,2‰00 locuitori), Caraș‐

Severin(1909,2‰00 locuitori), Botoșani (1690,4‰00 locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost peste

media pe România (856,4‰00 locuitori), iar în 22 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Olt, cu 774,1, de la 633,1‰00 locuitori la

1407,3‰00 locuitori, Maramureș, cu 429,9, de la 1117,0‰00 locuitori la 1547,0‰00 locuitori, Gorj, cu

370,0, de la 555,4‰oo locuitori la 925,4‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin

boli ischemice ale inimii au fost în Sălaj, cu 589,8, de la 1078,2‰oo locuitori la 488,4‰oo locuitori,

Constanța, cu 299,1, de la 793,7‰00 locuitori la 494,6‰00 locuitori, Mehedinți, cu 121,2, de la 1766,3‰00

locuitori la 1645,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin boli ischemice ale inimii în 2019 față de

2018 au fost în 23 județe, și în 19 județe au fost înregistrate scăderi (figura 145).

Fig. 145. Incidența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2019

Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de

boli ischemice ale inimii raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară, sunt

în regiunea Centru 1404,5‰00 locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de 1155,2‰00 locuitori. Cele

mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii sunt în regiunea București‐Ilfov 375,5‰00 locuitori,

regiunea Sud‐Est 649,8‰00 locuitori.


97

856.4

677.1

1404.5

741.4649.8

375.5

956.11033.8

1155.2

300

600

900

1200

Fig. 146 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2019

Incidența prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri

noi de boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐

Vest Olteniași regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total

țară sunt în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se

înregistrează și în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

856.4

1023.4

702.2 699.0

1092.2

0

200

400

600

800

1000

Fig. 147 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența pin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, pe medii, este mai mare în mediul urban (877,8‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (831,3‰00 locuitori) și față de media pe total țară (856,4‰00 locuitori).

856.4 877.8 831.3

0.0

300.0

600.0

900.0

total urban rural

Fig.148 Incidența prin boli ischemice ale inimii total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, pe gen, este mult mai mare pentru genul

feminin (921,6‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (788,3‰00 locuitori) și față de media pe total

țară (856,4‰00 locuitori).


98

856.4788.3

921.6

0

200

400

600

800

1000


Fig.149 Incidența prin boli ischemice ale inimii, total țară și gen, în anul 2019

Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului

București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), rata de prevalență

prin boli ischemice ale inimii a fost de 6236,8‰00 locuitori, reprezentând un număr de 1.208.096 cazuri

în evidență prin boli ischemice ale inimii în anul 2019. Prevalenţa prin bolii ischemice a inimii în perioada

2010‐2019 a crescut de la 5168,6‰00 locuitori în 2010 la 6236,8‰00 locuitori în 2019, urmând un trend

ascendent (fig. 148). Față de 2010, în 2019 rata de prevalență a crescut cu 1068,6‰00 locuitori.

5168.6

5296.6

5428.3

5584.8

5732.6

5844.1

5966.9

6071.9

6100.7

6236.8

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Fig. 150 Prevalenţa bolnavilor cu boli ischemice ale inimii în România, în anii 2010‐2019

5168.6

5296.6

5428.3

5584.8

5732.6

5844.1

5966.9

6071.9

6100.7

6236.8

6400.4

6519.9

6639.4

6758.9

6878.4

6997.9

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Fig. 151 Prognoza ratelor de prevalență prin boli ischemice ale inimii în România, până în anul 2025

Prognoza ratelor de prevalență a bolilor ischemice ale inimii ne indică o tendință continuă de

creștere în anii următori în România, astfel că în 2025 se prevede o rată de 6997,9‰00 locuitori, mai

mare cu 1829,3‰00 locuitori față de 2010 și 761,1‰00 locuitori față de 2019 (fig. 151).

Fig. 152 Prevalența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2019

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a

cazurilor de boli ischemice ale inimii în evidență, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai

mică rată a prevalenței a fost Ilfov (2306.7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Olt

(2975,0‰00 locuitori), Iași (3505,9‰00 locuitori), Satu‐Mare (3607,2‰00 locuitori), Constanța


99

(3802,9‰00 locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Brașov (10421,2‰00

locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Teleorman (10244,7‰00 locuitori), Bihor (9773,0‰00

locuitori), Caraș‐Severin (9617,2‰00 locuitori), Sibiu (9142,9‰00 locuitori). În 19 județe rata

prevalenței prin boli ischemice ale inimii a fost peste media pe România (6236,8‰00locuitori), iar în

23 județe a fost sub medie.

Analiza datele privind ratele prevalenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 față de

anul 2018, evidențiază creșteri ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii în județele: Bihor,

cu 1069,7, de la 8703,3‰00 locuitori la 9773,0‰00 locuitori, Brașov, cu 718,3, de la 9702,8‰00

locuitori la 10421,2‰00 locuitori, Teleorman, cu 637,5, de la 9607,3‰00 locuitori la 10244,7‰00

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii au fost în

Dâmbovița, cu 245,7, de la 4913,3‰oo locuitori la 4667,5‰00 locuitori, Gorj, cu 212,4, de la

4767,8‰00 locuitori la 4555,4‰00 locuitori, Mureș, cu 84,0, de la 5361,3‰00 locuitori la 5277,3‰00

locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2019 față de 2018 au fost în 27 județe, și scăderi în 15

județe. Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor în evidență de boli ischemice ale inimii (între

județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare sau un nivel diferit de

adresabilitate la serviciile medicale (figura 152).

Prevalența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de

boli ischemice ale inimii în evidență raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe

total țară, sunt în regiunea Centru 7819.2‰00 locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea ratei de

6770,8‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii sunt în regiunea

Sud‐Vest Oltenia 5184,2‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 5510,4‰00 locuitori (figura 153).

6236.86485.3

7819.2

5730.95510.4

6193.5 6312.3

5184.2

6770.8

4000

5000

6000

7000

8000

Fig. 153 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2019

Prevalența prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

cazuri de boli ischemice ale inimii în evidență, în anul 2019, pe total țară, sunt în macroregiunea unu

(regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale

inimii în anul 2019, pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).


100

6236.8

7120.3

5636.5

6259.75946.6

3000

4000

5000

6000

7000

Fig. 154 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii

În anul 2019 au fost externați 53291 cazuri de bolnavi cu boli ischemice ale inimii

reprezentând o rată a morbidității spitalizate de de 275,1‰00 locuitori. Cazurile externate de boli

ischemice ale inimii în anul 2019, au o pondere de 10,9% din numărul total de bolnavi externați cu

boli ale aparatului circulator (489457).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, pe perioada

2010–2019, se constată un trend descendent, o scădere de la 350,1‰00 locuitori în 2010 la 275,1‰00

locuitori în 2019, în restul anilor valorile variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele

două limite (fig. 155).

350.1

311.7 301.8 303.9 299.7 301.4 292.5 282.8 283.3 275.1

0

200

400

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 155 Morbiditatea spitalizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor raportate de spitale, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu

boli ischemice ale inimii, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității

spitalizate în 2018 a fost Ilfov (29.4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Olt (32,1‰00

locuitori), Giurgiu (56,6‰00 locuitori), Ialomița (56,8‰00 locuitori), Sibiu (62,3‰00 locuitori). Rata cea

mai mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Covasna (2108,0‰00 locuitori), rate

mari au fost înregistrate și în Mureș (742,2‰00 locuitori), Cluj (674,0‰00 locuitori), București

(609,3‰00 locuitori), Timiș (539,7‰00 locuitori). În 9 județe rata morbidității spitalizate a fost peste

media pe România (275,1‰00 locuitori), iar în 33 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin boli ischemice ale inimii în

anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Timiș cu

61,8, de la 478,0‰00 locuitori la 539,7‰00 locuitori, Brașov cu 60,6, de la 295,9‰00 locuitori la

356,5‰00 locuitori, Brăila cu 52,0, de la 209,6‰00 locuitori la 261,6‰oo locuitori. Cele mai mari

scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin boli ischemice ale inimii au fost în Gorj cu 129,1, de la


101

248,9‰00 locuitori la 119,8‰00 locuitori, Mehedinți cu 79,1, de la 195,7‰oo locuitori la 116,6 ‰00

locuitori, Prahova cu 64,0, de la 290,2‰00 locuitori la 226,2‰00 locuitori. Creșteri ale ratei

morbidității spitalizate prin boli ischemice ale inimii în 2019 față de 2018 au fost în 15 județe, și în 27

județe a fost înregistrate scăderi.

Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin boli ischemice

ale inimii (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (figura 156).

Fig. 156 Morbiditatea spitalizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe

cazuri externate prin boli ischemice ale inimii raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în

regiunea București ‐ Ilfov 487,7‰oo locuitori. Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 484,5‰00

locuitori. Cele mai puține cazuri externate de boli ischemice ale inimii sunt în regiunea Sud‐ Vest Oltenia

117,2‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 124,6‰00 locuitori (figura 157).

275.1

373.8

484.5

195.1

124.6

487.7

150.0117.2

305.0

0

100

200

300

400

500

600

Fig. 157 Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai

multe cazuri externate de boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea unu

(regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Cele mai puține cazuri externate de boli ischemice ale inimii în

anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se

înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).


102

275.1

426.5

164.9

299.6

207.4

0

100

200

300

400

500

Fig. 158 Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (311,4‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (232,6‰00 locuitori) și față de media pe total țară (275,1‰00 locuitori).

275.1

311.4

232.6

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

total urban rural

Fig.159 Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, este mult mai mare pentru

genul masculin (336,0‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (216,9‰00 locuitori) și față de media pe

total țară (275,1‰00 locuitori).

275.1

336.0

216.9

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0


Fig.160 Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii

În anul 2019 au fost înregistrate 49778 decese prin boli ischemice ale inimii reprezentând o rată

a mortalitate de 224,7‰00 locuitori. Decesele prin boli ischemice ale inimii în anul 2019, au o pondere de

34,3% din numărul total de decese prin boli ale aparatului circulator (145264) și 19,2% din numărul total

de decese (259721).


103

Analizând în dinamică mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în perioada 2010–2019, se

constată un trend ușor descendent, de la 237,0‰oo locuitori în 2010 la 224,7‰00 locuitori în 2019.În

această perioadă se înregistrează un maxim în 2010 de 237,0‰00 locuitori și o valoarea minimă de

222,5‰00 locuitori în 2013. Valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține descendent

(fig. 161).

237.0 226.7 229.7 222.5 227.5 236.9223.9 224.7 224.7 224.7

0

100

200

300

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 161 Mortalitatea prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin boli ischemice ale inimii, în

anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Iași (84.4‰00

locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Vâlcea (107,2‰00 locuitori), Constanța (123,6‰00 locuitori),

Timiș (140,7‰00 locuitori), Vrancea (156,2‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost

înregistrată în județul Bistrița‐Năsăud (380,5‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Sălaj

(336,8‰00 locuitori), Bihor (334,4‰00 locuitori), Mureș (315,8‰00 locuitori), Covasna(311,5‰00

locuitori). În 22 județe rata mortalității a fost peste media pe România (224,7‰00 locuitori), iar în 20

județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 față

de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Brăila, cu 70,8, de la 236,5‰00

locuitori la 307,3‰00 locuitori, Dâmbovița, cu 31,6, de la 211,6‰00 locuitori la 243,1‰00 locuitori, Cluj,

cu 30,5, de la 214,7‰00 locuitori la 245,2‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin

boli ischemice ale inimii au fost în Brașov cu 39,1, de la 251,1‰00 locuitori la 212,0‰00 locuitori,

Teleorman, cu 32,4, de la 279,4‰00 locuitori la 247,1‰00 locuitori, Alba, cu 31,2, de la 330,6‰00 locuitori

la 299,4‰00 locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin boli ischemice ale inimii în 2019 față de 2018 au

fost în 23 județe, și în 19 județe au fost înregistrate scăderi.

Fig. 162 Mortalitatea prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2019


104

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese

prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Nord‐Vest 294,3‰00 locuitori.

Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 264,6‰00 locuitori. Cele mai puține decese prin boli ischemice

ale inimii sunt în regiunea Nord‐Est 168,4‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 203,0‰00 locuitori.

224.7

294.3264.6

168.4

203.0 212.4240.8

209.0223.2

0

100

200

300

Fig. 163 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

decese prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea

Nord‐Vest și regiunea Centru). Cele mai puține decese prin boli ischemice ale inimii în anul 2019 pe total

țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea patru patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

224.7

280.0

182.8

228.1 215.9

0

100

200

300

Fig. 164 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (275,1‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (185,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară (224,7‰00 locuitori).

224.7

185.7

275.1

0.0

100.0

200.0

300.0

total urban rural

Fig. 165 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul

masculin (229,3‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (220,3‰00 locuitori) și față de media pe total



105

224.7 229.3 220.3

0.0

100.0

200.0

300.0


Fig.166 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, total țară și gen, în anul 2019

Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin boli ischemice ale inimii în jurul


mortalitate prin boli ischemice ale inimii (272), mult peste media EU 28(95); Lituania are cea mai mare

rată, urmată de Letonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România. Valori mult sub medie sunt în

Franța, Olanda, Portugalia, Spania, Belgia, Danemarca.

Fig.167 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, 2015

Nota: Three‐year average (2013‐15).

Sursa: Eurostat Database.

2.3.2 Bolile cerebro-vasculare

În anul 2019 au fost înregistrate 81882 cazuri noi de afecțiuni cerebro‐vasculare (BCV) care au

determinat o incidență prin boli cerebro‐vasculare (BCV) de 422,7‰00 locuitori (fig. 79), acestea

reprezentând 9,5% din numărul total de cazuri de boli ale aparatului circulator (858040).

Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de afecțiuni cerebro‐vasculare, înregistrată în

cabinetele medicilor de familie în perioada 2010–2019, se constată un trend ascendent, o creştere a

ratei incidenței de la 334,0‰00 locuitori în 2010, la 422,7‰00 locuitori în 2019. În perioada 2010‐2019

ratele de incidență oscilează între valoarea cea mai mare înregistrată în 2015, de 439,2‰00 locuitori și o

valoarea minimă din 2010, de 334,0‰00 locuitori (fig. 168).


106

334.0

390.3420.0

382.0395.5

439.2404.2402.5408.5

422.7

0

150

300

450

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Fig. 168 Incidența prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2010‐2019

334.0 390.3

420.0

382.0

395.5

439.2

404.2

402.5

408.5

422.7

431.5

437.3

443.0

448.8

454.5

460.3

0

100

200

300

400

500

600

700

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Fig. 169 Prognoza ratelor de incidență prin boli cerebro‐vasculare în România, până în anul 2025

Atât tendința cât și prognoza ratelor de incidență prin bolile cerebro‐vasculare prezintă un

trend crescător (fig. 168, 169). În 2025 se prevede o rată de 460,3‰00 locuitori, mai mare cu 126,3‰00

locuitori față de 2010 și cu 37,6‰00 locuitori față de 2019.


noi de boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței

în 2019 a fost Bihor (88,3‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Vaslui (90,4‰00 locuitori), Vrancea

(104,3‰00 locuitori), M.București (133,0‰00 locuitori), Suceava (194,5‰00 locuitori). Rata cea mai mare

a incidenței a fost înregistrată în județul Mehedinți (1234,1‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate

și în Vâlcea (1057,8‰00 locuitori), Caraș‐Severin (1050,3‰00 locuitori), Covasna (988,1‰00 locuitori),

Alba (984,9‰00 locuitori). În 26 județe rata incidenței a fost peste media pe România (422,7‰00

locuitori), iar în 16 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Olt, cu 517,1, de la 351,5‰00 locuitori la

868,7‰00 locuitori, Harghita, cu 258,2, de la 397,5‰00 locuitori la 655,7‰00 locuitori, Covasna, cu 198,3,

de la 789,9‰00 locuitori la 988,1‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin boli

cerebro‐vasculare au fost în Constanța, cu 219,5, de la 590,5‰00 locuitori la 370,9‰00 locuitori,

Mehedinți, cu 181,9, de la 1416,1‰00 locuitori la 1234,1‰00 locuitori, Vâlcea, cu 165,3, de la 1223,1‰00

locuitori la 1057,8‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin boli cerebro‐vasculare în 2019 față de

2018 au fost în 24 județe și în 18 județe au fost scăderi. Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea

bolilor cerebro‐vasculare pot fi și din cauza subraportării din unele județe (fig. 170).

Fig. 170 Incidența prin bolile cerebro‐vasculare în România, în anul 2019


107

Incidența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de

boli cerebro‐vasculare raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară, sunt în

regiunea Sud‐Vest Oltenia 718,2‰00 locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de 676,5‰00

locuitori. Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro‐vasculare sunt în regiunea București‐Ilfov 147,7‰00

locuitori, regiunea Nord‐Est 281,1‰00 locuitori.

422.7

315.2

577.2

281.1348.3

147.7

479.5

718.2676.5

0

200

400

600

800

Fig. 171 Incidența prin boli cerebro‐vasculare pe regiuni în România în anul 2019

Incidența prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi

de boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest și

regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe total țară sunt în

macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia).

422.7 439.9

309.9 332.5

698.2

0

200

400

600

Fig. 172 Incidența prin boli cerebro‐vasculare pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (426,1‰00

locuitori) comparativ cu mediul rural (418,8‰00 locuitori) și față de media pe total țară (422,7‰00

locuitori).

422.7 426.1 418.8

0.0

150.0

300.0

450.0

total urban rural

Fig. 173 Incidența prin boli cerebro‐vasculare total țară și medii, în anul 2019


108

Incidența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul feminin

(477,5‰oo locuitori) comparativ cu genul masculin (365,5‰oo locuitori) și față de media pe total țară

(422,7‰oo locuitori).

422.7

365.5

477.5

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0


Fig. 174 Incidența prin boli cerebro‐vasculare, total țară și gen, în anul 2019

1336.7

1410.1

1465.3

1528.8

1590.2

1665.4

1717.1

1775.1

1873.2

1944.8

0

500

1000

1500

2000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Fig. 175 Prevalenţa prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2010‐2019

Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului

București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), în anul 2019

prevalența prin boli cerebro‐vasculare în evidență a fost de 1944,8‰00 locuitori, reprezentând un număr

de 376722 cazuri în evidență de boli cerebro‐vasculare. Prevalenţa prin boli cerebro‐vasculare în

perioada 2010‐2019 a crescut de la 1336,7‰00 locuitori în 2010 la 1944,8‰00 locuitori în 2019, având un

trend ascendent (fig. 175). Față de 2010, în 2019 rata de prevalență a crescut cu 608,1‰00 locuitori.

1336.7

1410.1

1465.3

1528.8

1590.2

1665.4

1717.1

1775.1

1873.2

1944.8

1994.2

2060.2

2126.3

2192.4

2258.5

2324.6

0

400

800

1200

1600

2000

2400

2800

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

Fig. 176 Prognoza ratelor de prevalență prin boli cerebro‐vasculare în România, până în anul 2025

Atât tendința cât și prognoza ratelor de prevalență prin bolile cerebro‐vasculare prezintă un trend

crescător (fig. 175, 176). Se prevede ca până în 2025 rata de prevalență să crească la 2324,6‰oo locuitori.

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor de

boli cerebro‐vasculare în evidență, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a

prevalenței în 2019 a fost Ilfov (840.6‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Satu ‐ Mare (904,7‰00

locuitori), Olt (1014,3‰00 locuitori), Vrancea (1035,8‰00 locuitori), Harghita (1077,9‰00 locuitori). Rata

cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Caraș‐Severin (3307,0‰00 locuitori ), rate mari au fost

înregistrate și în Mehedinți (3071,6‰00 locuitori), Vâlcea (2971,1‰00 locuitori), Teleorman (2914,2‰00

locuitori), Călărași (2737,9‰00 locuitori). În 20 județe rata prevalenței prin boli cerebro‐vasculare a fost

peste media pe România (1944,8‰00 locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin boli cerebro‐vasculare în județele: Brașov, cu

343,9, de la 1957,5‰00 locuitori la 2301,4‰00 locuitori, Bihor, cu 228,0, de la 1879,5‰00 locuitori la

2107,5‰00 locuitori, Călărași, cu 197,6, de la 2540,3‰00 locuitori la 2737,9‰00 locuitori. Cele mai mari


109

scăderi ale ratei prevalenței prin boli cerebro‐vasculare au fost în Dâmbovița, cu 131,4, de la 1836,1‰00

locuitori la 1704,8‰00 locuitori, Botoșani, cu 73,5, de la 1189,2‰00 locuitori la 1115,7‰00 locuitori,

Tulcea cu 49,3,, de la 1773,8‰00 locuitori la 1724,5‰00 locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2019

față de 2018 au fost în 38 județe și scăderi în 4 județe.

Fig. 177 Prevalența prin bolile cerebro‐vasculare în România, în anul 2019

1944.8

1681.41788.1

1659.7

1935.52068.8 2060.9 2044.7

2592.5

1000

1500

2000

2500

Fig. 178 Prevalența prin bolile cerebro‐vasculare pe regiuni în România în anul 2019

Prevalența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de boli

cerebro‐vasculare în evidență raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară,

sunt în regiunea Vest 2592,5‰00 locuitori. Urmează regiunea București‐Ilfov, cu valoarea de 2068,8‰00

locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro‐vasculare sunt în regiunea Nord‐Est

1659,7‰00 locuitori, regiunea Nord‐Vest 1681,4‰00 locuitori.

1944.81732.2 1777.7

2064.42307.9

0

500

1000

1500

2000

2500

Fig. 179 Prevalența prin bolile cerebro‐vasculare pe macroregiuni în România în anul 2019


110

Prevalența prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de

boli cerebro‐vasculare în evidență, în anul 2019, pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea

Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro‐vasculare în anul 2019, pe total țară sunt în

macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare

În anul 2019 au fost externați 95753 cazuri de bolnavi cu boli cerebro‐vasculare reprezentând o

rată a morbidității spitalizate de de 494,3‰00 locuitori. Cazurile externate de boli cerebro‐vasculare în

anul 2019, au o pondere de 19,6% din numărul total de bolnavi externați cu boli ale aparatului circulator

(489457).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, pe perioada 2010–

2019, se constată un trend descendent, o scădere de la 608,8‰00 locuitori în 2010 la 494,3‰00 locuitori

în 2019. Cea mai mare rată este în 2010 (608,8‰00 locuitori), iar cea mai mică în 2017 (487,1‰00

locuitori), în restul anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două

limite (fig. 180).

608.8559.3

531.5 535.3506.5 491.2 488.2 487.1 503.6 494.3

0

100

200

300

400

500

600

700

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 180 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu boli cerebro‐

vasculare, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019

a fost Vrancea (82.1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (103,3‰00 locuitori), Brașov

(193,2‰00 locuitori), Neamț (218,8‰00 locuitori), Timiș (229,8‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Gorj (1118,5‰00 locuitori), rate mari au fost

înregistrate și în Hunedoara (923,2‰00 locuitori), Alba (830,6‰00 locuitori), Vâlcea (784,7‰00 locuitori),

Suceava (706,3‰00 locuitori). În 19 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România

(494,3‰oo locuitori), iar în 23 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin boli cerebro‐vasculare în anul

2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Caraș‐Severin, cu

130,3, de la 548,2‰oo locuitori la 678,4‰00 locuitori, Dolj, cu 78,3, de la 490,0‰00 locuitori la 568,3‰00

locuitori, Constanța, cu 64,3, de la 579,1‰00 locuitori la 643,3‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale

ratei morbidității spitalizate prin boli cerebro‐vasculare au fost în Bacău, cu 190,7, de la 612,7‰00

locuitori la 422,0‰00 locuitori, Teleorman, cu 172,5, de la 691,9‰00 locuitori la 519,4‰00 locuitori,

Călărași, cu 140,8, de la 442,2‰00 locuitori la 301,5‰00 locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate

prin boli cerebro‐vasculare în 2019 față de 2018 au fost în 20 județe, și în 22 județe a fost înregistrate

scăderi.


111

Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin cerebro‐vasculare

(între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (fig. 181).

Fig. 181 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe

cazuri externate prin boli cerebro‐vasculare raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în

regiunea Sud‐Vest Oltenia 694,8‰00 locuitori. Urmează regiunea București‐Ilfov, cu valoarea de

569,4‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri externate de boli cerebro‐vasculare sunt în regiunea Nord‐

Vest 440,4 ‰00 locuitori, regiunea Nord‐Est 444,5‰oo locuitori.

494.3440.4

488.1444.5 450.6

569.4

444.8

694.8

494.9

0

100

200

300

400

500

600

700

Fig. 182 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai

multe cazuri externate de boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru

(regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele mai puține cazuri externate de boli cerebro‐vasculare

în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici

se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

494.3463.1 447.1

500.0598.7

0

100

200

300

400

500

600

Fig. 183 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare pe macroregiuni în România în anul 2019


112

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019, este mai mare în mediul rural (535,5‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (459,2‰00 locuitori) și față de media pe total țară (494,3‰00 locuitori).

494.3459.2

535.5

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

total urban rural

Fig.184 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mult mai mare pentru

genul feminin(518,7‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (468,9‰00 locuitori) și față de media pe


494.3468.9

518.7

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0


Fig.185 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare

În anul 2019 au fost înregistrate 38670 decese prin boli cerebro‐vasculare reprezentând o rată a

mortalitate de 174,5‰oo locuitori. Decesele prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019, au o pondere de

26,6% din numărul total de decese prin boli ale aparatului circulator (145264) și 14,9% din numărul total

de decese(259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în perioada 2010‐2019, se

constată un trend ușor descendent, de la 219,2‰oo locuitori în 2010 la 174,5‰oo locuitori în 2019.

Cele mai mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2010 de 219,2‰oo locuitori iar valoarea minimă

a fost în 2019. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține descendent

(fig. 186).


113

219.2212.0 211.6 206.8 200.6 199.3 193.0 192.6 191.8

174.5

50

150

250

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 186 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin boli cerebro‐vasculare, în anul

2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Timiș (84,0‰00 locuitori),

rate mici s‐au înregistrat și în Sibiu (87,4‰00 locuitori), Iași (95,1‰00 locuitori), Ilfov (95,5‰oo locuitori),

Bistrița‐Năsăud (106,2‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Teleorman

(372,9‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Dolj (336,6‰oo locuitori), Olt (322,2‰00 locuitori),

Giurgiu (303,4‰00 locuitori), Călărași (293,2‰00 locuitori). În 19 județe rata mortalității a fost peste media pe

România (174,5‰00 locuitori), iar în 23 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Bihor, cu 7,1, de la 125,0‰00 locuitori la

132,1‰00 locuitori, Sălaj, cu 7,0, de la 202,6‰00 locuitori la 209,6‰00 locuitori, Brăila, cu 6,2, de la

187,3‰00 locuitori la 193,5‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin boli cerebro‐

vasculare au fost în Olt, cu 88,5, de la 410,7‰00 locuitori la 322,2‰00 locuitori, Cluj, cu 48,1, de la

194,2‰00 locuitori la 146,0‰00 locuitori, Mehedinți, cu 45,6, de la 274,1‰00 locuitori la 228,4‰00

locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin boli cerebro‐vasculare în 2019 față de 2018 au fost în 6

județe, în 6 județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 187 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare în România, în anul 2019

Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019 ‐ pe regiuni.

Cele mai multe decese prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

Sud‐Vest Oltenia 292,4‰00 locuitori. Urmează regiunea Sud‐Muntenia, cu valoarea de 229,0‰00

locuitori. Cele mai puține decese prin boli cerebro‐vasculare sunt în regiunea Centru 128,5‰00 locuitori,

regiunea Vest 146,2‰00 locuitori.


114

174.5147.7

128.5159.8 158.0 148.3

229.0

292.4

146.2

0

100

200

300

Fig. 188 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

decese prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea

Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest) . Cele mai puține decese prin boli cerebro‐vasculare în anul 2019 pe

total țară sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Valori mici se


174.5

138.5159.1

192.8

222.0

50

150

250

Fig. 189 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (228,9‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (132,5‰oo locuitori) și față de media pe total țară (174,5‰00 locuitori).

174.5

132.5

228.9

50.0

150.0

250.0

total urban rural

Fig. 190 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul feminin

(190,3‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (158,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară

(174,5‰00 locuitori).


115

174.5158.1

190.3

50.0

150.0


Fig. 191 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, total țară și gen, în anul 2019

Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin boli cerebro‐vasculare în jurul


mortalitate prin boli cerebro‐vasculare (270), mult peste media EU 28(85); Bulgaria are cea mai mare

rată, urmată de Letonia, România, Lituania, Croația, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă. Valori mult

sub medie sunt în Franța, Spania, Luxemburg, Belgia, Austria, Suedia, Germania.

Fig. 192 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, anul 2015

1. Three‐year average (2013‐15).

Source: Eurostat Database.

2.3.3 Diabetul

Numărul cazurilor noi de diabet zaharat, depistate la nivelul cabinetelor de nutriție și boli

metabolice în perioada 2010‐2019 a crescut de la 72370 (an 2010) la 76967 (an 2019), determinând o

incidență prin diabet zaharat de 357,4‰oo locuitori în 2010 și de 397,3‰oo locuitori în 2019 (fig. 193).

Perioada 2010‐2019 are un trend ascendent. Cea mai mare rată a incidenței în intervalul studiat a fost în

2016 (77339 și 392,5‰oo), iar cea mai mică în 2012 (63739 și 317,7‰oo) în restul anilor ratele oscilează

de la un an la altul între cele două valori menționate.


116

357.4321.2 317.7

337.2 345.5372.0

392.5372.8

390.9 397.3

0

100

200

300

400

500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 193 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi‐total la 100000 loc.) în România, în perioada 2010–2019

Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a

cazurilor noi de diabet zaharat, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței

în 2019 a fost Galați (160.6‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Alba (168,2‰00 locuitori), Bacău

(188,8‰00 locuitori), Giurgiu (192,6‰00 locuitori), Covasna (241,2‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

incidenței a fost înregistrată în județul Caraș‐Severin (749,8‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate

și în Harghita (610,0‰00 locuitori), Teleorman (597,6‰00 locuitori), Hunedoara (592,3‰00 locuitori),

Satu‐Mare (585,0‰00 locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost peste media pe România (397,3‰00

locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin diabet zaharat în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin diabet zaharat în județele: Harghita ‐ cu 305,1, de la

304,9‰00 locuitori la 610,0‰00 locuitori, Arad ‐ cu 267,2, de la 307,3‰00 locuitori la 574,5‰00 locuitori,

Caraș‐Severin ‐ cu 91,1, de la 658,7‰00 locuitori la 749,8‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei

incidenței prin diabet zaharat au fost în Constanța ‐ cu 235,8, de la 533,6‰00 locuitori la 297,8‰00

locuitori, Olt ‐ cu 154,4, de la 511,2‰00 locuitori la 357,3‰00 locuitori, Buzău ‐ cu 93,1, de la 373,3‰00

locuitori la 280,2‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2019 față de 2018 au fost în 23 județe și în

19 județe incidența a scăzut.

Fig. 194 Incidența prin diabet în România în anul 2019

Incidența prin diabet în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet zaharat

raportate de cabinetele de nutriție și boli metabolice în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

București‐Ilfov 520,0‰00 locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de 478,2‰00 locuitori. Cele mai

puține cazuri noi de diabet zaharat sunt în regiunea Sud ‐ Est 302,5‰00 locuitori, regiunea Nord‐Est

325,9‰00 locuitori.


117

397.3 418.6376.6

325.9302.5

520.0

368.0

452.5478.2

0

100

200

300

400

500

Fig. 195 Dinamica incidenței prin diabet zaharat pe regiuni, în România în anul 2019

Incidența prin diabet în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet

zaharat în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea

Vest).

Cele mai puține cazuri noi de diabet zaharat în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi

(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea

Nord‐Vest și regiunea Centru).

397.3 398.6

315.9

435.3464.9

0

100

200

300

400

500

Fig. 196 Dinamica incidenței prin diabet zaharat pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența prin diabet zaharat, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (413,3‰00 locuitori)

comparativ cu mediul rural (378,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară (397,3‰00 locuitori).

397.3 413.3378.7

0

100

200

300

400

500

total urban rural

Fig.197 Incidența prin diabet zaharat, total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin diabet zaharat, în anul 2019, este mai mare pentru genul feminin (400,8‰00 locuitori)

comparativ cu genul masculin (393,8‰00 locuitori) și față de media pe total țară (397,3‰00 locuitori).


118

397.3 393.8 400.8

0

100

200

300

400

500


Fig.198 Incidenta prin diabet zaharat, total țară și gen, în anul 2019

Analiza în dinamică a incidenţei diabetului zaharat la copii urmează un trend ascendent, de la

valoarea incidenței diabetului zaharat la copii 0‐14 ani de 8,7‰00 copiii 0‐14 ani în 2010, la 17,0‰00 copiii 0‐14

ani în 2019. Cea mai mică valoare a ratei, în perioada 2010‐2019, a fost în 2010 și 2013(8,7‰00 copiii 0‐14 ani) şi

cea mai mare (18,8‰00 copiii 0‐14 ani) în anul 2016 (fig. 199). În restul anilor valoarea ratelor oscilează între cele

două valori minimă și maximă.

8.79.9

9.1 8.7

11.4

13.3

18.817.2

16.317.0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 copii 0‐14 ani

Fig. 199 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi‐copii 0‐14 ani la %000 copii 0‐14 ani) în România, în perioada 2010‐2019

Numărul cazurilor de diabet zaharat în evidenţa cabinetelor de diabet, nutriţie şi boli

metabolice creşte an de an, de la 746.249 (determinând o prevalență de 3685,8 la 100000 locuitori) în

2010 la un număr de 1.174.199 (6061,8 la 100000 locuitori) în 2019 (fig. 200). În profil teritorial, cazurile

de diabet zaharat nu sunt uniform distribuite.

3685.8 3792.74150.2

4376.84613.7

5036.2 5170.15402.5

5962.7 6061.8

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 200 Prevalența prin diabet zaharat în România, în perioada 2010‐2019

Cele mai mari, respectiv cele mai mici rate de bolnavi în evidenţă în anul 2019 se constată în

judeţele nominalizate în tabelul 39: Tabel 39 Prevalența diabetului zaharat în evidenţă (la 100000 locuitori), în România, în anul 2019

Judeţe cu rate mai mari la 100000 locuitori Judeţe cu rate mai mici la 100000 locuitori

Hunedoara 8295,9 Giurgiu 2392,0


119

Olt 8249,7 Mehedinți 3171,9

Dolj 7959,7 Călărași 3433,6

București 7894,2 Ialomița 3541,7

Timiș 7497,3 Ilfov 3632,1

Buzău 7470,4 Covasna 3964,5

Sălaj 7452,2 Bistrița‐Năsăud 4221,5

Satu‐Mare 7405,4 Cluj 4340,1

Arad 7355,4 Bacău 4441,2

Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a cazurilor de diabet zaharat în evidență, în anul 2019, nu este uniformă.

Fig. 201 Prevalența prin diabet în România în anul 2019

Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2019 a fost Giurgiu (2392,0‰00 locuitori), rate mici

s‐au înregistrat și în Mehedinți (3171,9‰00 locuitori), Călărași (3433,6‰00 locuitori), Ialomița (3541,7‰00

locuitori), Ilfov (3632,1‰00 locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Hunedoara

(8295,9‰00 locuitori), Olt (8249,7‰00 locuitori), Dolj (7959,7‰00 locuitori), M.București (7894,2‰00

locuitori). În 19 județe rata prevalenței prin diabet zaharat a fost peste media pe România (6061,8‰00


Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin diabet zaharat în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin diabet zaharat în județele: Olt ‐ cu 2445,8, de la

5803,9‰oo locuitori la 8249,7‰00 locuitori, Brăila ‐ cu 1735,7, de la 4372,1‰00 locuitori la 6107,8‰00

locuitori, Brașov ‐ cu 991,6, de la 5803,5‰00 locuitori la 6795,1‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale

ratei prevalenței prin diabet zaharat au fost în M. București ‐ cu 2471,3, de la 10365,3‰00 locuitori la

7894,2‰00 locuitori, Covasna ‐ cu 451,4, de la 4415,9‰00 locuitori la 3964,5‰00 locuitori, Ialomița ‐ cu

145,5, de la 3687,2‰00 locuitori la 3541,7‰00 locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2019 față de

2018 au fost în 37 județe, iar în 5 județe au fost scăderi ale ratei.

67.874.1

63.256.7

74.285.0

94.8 98.1

136.4

116.4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

la 100000 copii 0‐14 ani

Fig. 202 Prevalența prin diabet zaharat (rămași în evidență copii 0‐14 ani la %000 copii 0‐14 ani) în România,

în perioada 2010‐2019

Analiza în dinamică a prevalenței diabetului zaharat la copii 0‐14 ani în perioada 2010‐2019

urmează același trend ascendent, ajungând de la valoarea ratei prevalenței de 67,8‰00 copiii 0‐14 ani în


120

2010, până la valoarea de 116,4‰00 copiii 0‐14 ani în 2019. Cea mai mică valoare a ratei prevalenței și

cea mai mică valoare a intervalului este în 2013 (56,7‰00 copiii 0‐14 ani), iar cea mai mare în

2018(136,4‰00 copiii 0‐14 ani).

Morbiditatea spitalizată prin diabet

În anul 2019 au fost externați 59541 cazuri de bolnavi cu diabet zaharat reprezentând o rată a

morbidității spitalizate de de 307,4‰00 locuitori. Cazurile externate cu diabet zaharat în anul 2019, au o

pondere de 43,2% din numărul total de bolnavi externați cu boli endocrine, de nutriție și metabolism

(137908).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat, pe perioada 2010–2019, se

constată un trend descendent, o scădere de la 334,6‰00 locuitori în 2010 la 307,4‰00 locuitori în 2019. Cea

mai mare rată este în 2010 (334,6‰00 locuitori) , iar cea mai mică în 2012 (292,1‰00 locuitori) (fig. 203).

334.6312.5

292.1 298.9 298.9 304.6 306.9 311.7 313.6 307.4

100

200

300

400

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 203 Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu diabet

zaharat, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a

fost Ilfov (11.5‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ialomița (72,9‰00 locuitori), Vâlcea

(116,2‰oo locuitori), Giurgiu (126,9‰00 locuitori), Bistrița‐Năsăud (144,8‰00 locuitori). Rata cea mai

mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Caraș‐Severin (737,6‰00 locuitori), rate mari

au fost înregistrate și în Mun.București (616,7‰00 locuitori), Timiș (505,7‰00 locuitori), Maramureș

(448,8‰00 locuitori), Brăila (425,3‰00 locuitori). În 17 județe rata morbidității spitalizate a fost peste

media pe România (307,4‰00 locuitori), iar în 25 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin diabet zaharat în anul 2019 față

de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Dolj cu 57,3, de la

283,3‰oo locuitori la 340,5‰00 locuitori, Călărași ‐ cu 53,2, de la 206,8‰00 locuitori la 260,0‰00

locuitori, Caraș‐Severin ‐ cu 36,1, de la 701,5‰00 locuitori la 737,6‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale

ratei morbidității spitalizate prin diabet zaharat au fost în Bistrița‐Năsăud ‐ cu 93,8, de la 238,6‰00

locuitori la 144,8‰00 locuitori, Dâmbovița ‐ cu 53,6, de la 296,9‰00 locuitori la 243,2‰00 locuitori, Timiș

‐ cu 46,3, de la 552,0‰00 locuitori la 505,7‰00 locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin

diabet zaharat în 2019 față de 2018 au fost în 15 județe, și în 27 județe au fost înregistrate scăderi.

Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin diabet zaharat

(între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (fig. 204).


121

Fig. 204 Morbiditatea spitalizată prin diabet în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri

externate cu diabet zaharat raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea regiunea

București ‐ Ilfov 489,8‰00 locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de 462,0‰00 locuitori. Cele mai

puține cazuri externate de diabet zaharat sunt în regiunea Sud ‐ Muntenia 198,4‰00 locuitori, regiunea

Centru 237,3‰00 locuitori.

307.4 291.3

237.3

299.1

248.8

489.8

198.4

302.4

462.0

100

200

300

400

500

Fig. 205 Morbiditatea spitalizată prin diabet pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

cazuri externate de diabet zaharat în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea

Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele mai puține cazuri externate cu diabet zaharat în anul 2019 pe

total țară sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Valori mici se


307.4

265.6 277.5

327.4

379.1

100

200

300

400

Fig. 206 Morbiditatea spitalizată prin diabet pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat în anul 2019, este mai mare în mediul urban (315,8‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (297,6‰00 locuitori) și față de media pe total țară (307,4‰00 locuitori).


122

307.4 315.8297.6

100.0

200.0

300.0

total urban rural

Fig. 207 Morbiditatea spitalizată prin diabet total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul

feminin (315,9‰oo locuitori) comparativ cu genul masculin (298,5‰oo locuitori) și față de media pe

total țară (307,4‰oo locuitori).

307.4 298.5315.9

100.0

200.0

300.0


Fig. 208 Morbiditatea spitalizată prin diabet, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin diabet

În anul 2019 au fost înregistrate 2862 decese prin diabet zaharat reprezentând o rată a

mortalitate de 12,9‰oo locuitori. Decesele prin diabet zaharat în anul 2019, au o pondere de 92,3% din

numărul total de decese prin boli endocrine, nutriție și metabolism (3100) și 1,1% din numărul total de

decese (259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin diabet zaharat, în perioada 2010‐2019, se constată un

trend ușor ascendent, de la 10,9‰00 locuitori în 2010 la 12,9‰00 locuitori în 2019. Cele mai mari valori

ale ratei de mortalitate au fost în 2019 de 12,9‰00 locuitori și o valoarea minimă de 9,9‰00 locuitori în

2011 și 2013. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent

(fig. 209).

10.99.9 10.2 9.9 10.1

11.312.1 11.5

12.5 12.9

0

5

10

15

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 209 Mortalitatea prin diabet în România, în anii 2010‐2019


123

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin diabet zaharat, în anul 2019,

nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Bihor (0,3‰00 locuitori), rate

mici s‐au înregistrat și în Satu‐Mare (0,8‰00 locuitori), Mehedinți (1,1‰00 locuitori), Olt (2,5‰00

locuitori), Suceava (2,9‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul

Dâmbovița (52,9‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași (49,4‰00 locuitori), Argeș

(40,6‰00 locuitori), Botoșani (39,6‰00 locuitori), Arad (28,7‰00 locuitori). În 16 județe rata mortalității a

fost peste media pe România (12,9‰00 locuitori), într‐un județ egală cu media, iar în 25 județe au fost

sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin diabet zaharat în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Argeș cu 9,2, de la 31,3‰00 locuitori la 40,6‰00

locuitori, Prahovaa ‐ cu 9,1, de la 15,4‰00 locuitori la 24,6‰00 locuitori, Botoșani ‐ cu 6,2, de la 33,3‰00

locuitori la 39,6‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin diabet zaharat au fost în

Călărași ‐ cu 8,8 de la 58,1‰oo locuitori la 49,4‰00 locuitori, Vrancea ‐ cu 6,5, de la 27,7‰00 locuitori la

21,1‰00 locuitori, Galați ‐ cu 4,6, de la 16,4‰00 locuitori la 11,8‰00 locuitori. Creșteri ale ratei

mortalității prin diabet zaharat în 2019 față de 2018 au fost în 25 județe, în 17 județe a fost înregistrate

scăderi.

Fig. 210 Mortalitatea prin diabet în România, în anul 2019

Mortalitatea prin diabet zaharat, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin diabet

zaharat în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Muntenia 30,4‰00 locuitori. Urmează regiunea

Sud‐Est, cu valoarea de 16,0‰00 locuitori. Cele mai puține decese prin diabet zaharat sunt în regiunea

Nord‐Vest 4,1‰00 locuitori și regiunea București‐Ilfov 4,1‰00 locuitori.

12.9

4.1

11.313.5

16.0

4.1

30.4

5.1

14.1

0

10

20

30

Fig. 211 Mortalitatea prin diabet pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin diabet zaharat, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe decese prin

diabet zaharat în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (regiunea Sud‐Muntenia și

București‐Ilfov). Cele mai puține decese prin diabet zaharat în anul 2019 pe total țară sunt în


124

macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru) și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐

Vest Oltenia și regiunea Vest).

12.9

7.6

14.5

18.6

9.4

0

10

20

Fig. 212 Mortalitatea prin diabet pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin diabet zaharat, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (13,9‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (12,2‰00 locuitori) și față de media pe total țară (12,9‰00 locuitori).

12.912.2

13.9

0.0

5.0

10.0

15.0

total urban rural

Fig. 213 Mortalitatea prin diabet total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin diabet zaharat, în anul 2019, este mai mare pentru genul feminin (13,6‰oo

locuitori) comparativ cu genul masculin (12,2‰oo locuitori) și față de media pe total țară (12,9‰oo

locuitori).

12.912.2

13.6

0.0

5.0

10.0

15.0


Fig. 214 Mortalitatea prin diabet, total țară și gen, în anul 2019


125

2.3.4 Cancerul

INCIDENȚA PRIN CANCER

Numărul cazurilor noi de cancer depistate în cabinetul de oncologie în perioada 2010‐2019 a

crescut de la 59034 (an 2010) la 59606 (an 2019), incidenţa cazurilor de cancer în aceeaşi perioadă

variind între 291,6‰oo locuitori în 2010 şi 307,7‰oo locuitori în 2019 (fig. 213). În acestă perioadă

2010‐2019, valorile incidenței prin cancer oscilează ușor între, cea mai mică valoare înregistrată în 2011

(57117 cazuri și rata incidenței 283,5‰oo locuitori), și cea mai mare valoare a ratei și a numărului de

cazuri înregistrată în 2014 (65793 cazuri și rata incidenței 330,3‰oo locuitori).

291.6 283.5 292.3 305.1330.3

311.3 308.1 304.7 317.2 307.7

0

100

200

300

400

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 215 Incidenţa prin cancer în România, în anii 2010‐2019

Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă a

cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 307,7‰oo locuitori, ceea ce impune o mai

mare atenție acordată prevenției acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o

reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 216).

291.6

283.5

292.3

305.1 330.3

311.3

308.1

304.7

317.2

307.7

319.6

322.2

324.9

327.5

330.1

332.7

100

200

300

400

Fig. 216 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer în anul 2019 nu sunt

uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost Ilfov

(108,0‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Brașov (110,7‰00 locuitori), București(130,9‰00

locuitori), Caraș‐Severin (187,1‰00 locuitori), Călărași (216,8‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

incidenței a fost înregistrată în județul Hunedoara (503,2‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în

Dolj (445,3‰00 locuitori), Bihor (444,2‰00 locuitori), Brăila (442,3‰00 locuitori), Iași (421,3‰00 locuitori).

În 25 de județe rata incidenței a fost peste media pe România (307,7‰00 locuitori), iar în 17 județe au



126

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de

oncologie, în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin cancer în județele:

Galați ‐ cu 80,0, de la 212,1‰00 locuitori la 292,1‰00 locuitori, Alba ‐ cu 75,8, de la 225,1‰oo locuitori la

300,9‰00 locuitori, Olt ‐ cu 38,2, de la 332,2‰oo locuitori la 370,3‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi

ale ratei incidenței prin cancer au fost în Hunedoara‐ cu 158,8, de la 662,0‰00 locuitori la 503,2‰00

locuitori, Brașov ‐ cu 142,8, de la 253,5‰00 locuitori la 110,7‰00 locuitori, Cluj ‐ cu 83,2, de la 367,6‰00

locuitori la 284,4‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2019 față de 2018 au fost în 23 județe, și în

19 județe incidența a scăzut (fig. 217).

Fig. 217 Incidența cancerului în România în anul 2019

Incidența prin cancer în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer raportate de

cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Vest Oltenia 367,8‰oo

locuitori. Urmează regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 361,4‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri noi de

cancer sunt în regiunea București‐Ilfov 126,1‰00 locuitori, regiunea Centru 266,1‰00 locuitori.

307.7350.2

266.1

347.7 361.4

126.1

291.0

367.8 356.5

0

100

200

300

400

TOTAL

N‐V

CEN

TRU

N‐E S‐E

BUCURE

STI‐

ILFO

V

S‐MUNTE

NIA

S‐V

OLTENIA V

Fig. 218 Incidenta prin cancer pe regiuni, în România, în anul 2019

Incidența prin cancer în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer în

anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele

mai puține cazuri noi de cancer în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est

și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea

Centru) (fig. 219).


127

307.7 310.2353.6

218.0

362.4

0

100

200

300

400

Fig. 219 Incidenta prin cancer pe macroregiuni, în România, în anul 2019

Incidența prin cancer, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin (347,7‰00 locuitori)

comparativ cu genul feminin (269,5‰00 locuitori) și față de media pe total țară (307,7‰00 locuitori).

307.7347.7

269.5

0

100

200

300


Fig. 220 Incidenta prin cancer total țară și gen, în România, în anul 2019

307.7 311.3 303.5

0

100

200

300

total urban rural

Fig. 221 Incidența prin cancer, total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin cancer, în anul 2019, este mult mai mare pentru mediul urban (311,3‰00 locuitori)

comparativ cu mediul rural (303,5‰00 locuitori) și față de media pe total țară (30773‰00 locuitori).

PREVALENȚA PRIN CANCER

Numărul cazurilor de cancer în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut de la 417886 (an

2010) la 489830 (an 2019), prevalenţa variind între 2064,0‰00 locuitori în 2010 şi 2528,7‰00 locuitori în

2019 (fig. 222). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2010 și 2019, sunt

înregistrate cu 71944 mai multe cazuri.

2064.0 2138.4 2198.1 2118.52237.6 2325.8 2392.6 2447.0 2519.2 2528.7

0

500

1000

1500

2000

2500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 222 Prevalenţa prin cancer în România, în anii 2010‐2019

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile de cancer în evidență în anul 2019 nu

sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2019 a fost Ilfov

(276.7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Prahova (1137,8‰00 locuitori), Bacău (1149,8‰00


128

locuitori), M. București (1366,8‰00 locuitori), Vâlcea (1617,0‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

prevalenței prin cancer a fost înregistrată în județul Teleorman (4324,7‰00 locuitori ), rate mari au fost

înregistrate și în Dolj (4314,1‰00 locuitori), Constanța (3766,6‰00 locuitori), Olt (3525,6‰oo locuitori),

Mureș (3510,9‰00 locuitori). În 25 județe rata prevalenței a fost peste media pe România (2528,7‰00


Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer, raportate de cabinetele de oncologie, în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer în județele: Dolj ‐ cu 220,9, de la 4093,2‰00 locuitori la 4314,1‰00 locuitori, Bihor ‐ cu 186,2, de la 2912,8‰00 locuitori la 3099,0‰oo locuitori, Sălaj ‐ cu 185,9, de la 2695,2‰00 locuitori la 2881,1‰00 locuitori.

Fig. 223 Prevalența prin cancer în România în anul 2019

Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin cancer au fost în Hunedoara ‐ cu 763,7, de la 3439,4‰oo loc. la 2675,7‰00 loc., Brașov ‐ cu 524,5, de la 2453,1‰00 loc. la 1928,6‰00 loc., București ‐ cu 383,6, de la 1750,4‰00 loc. la 1366,8‰00 loc. Creșteri ale ratei prevalenței prin cancer în 2019 față de 2018 au fost în 34 județe, iar în 8 județe prevalența a scăzut (fig. 223).

Prevalența prin cancer în anul 2019 ‐ pe regiuni.

Cele mai multe cazuri de cancer în evidență și rata de prevalență, raportate de cabinetele de

oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Vest Oltenia ‐ 3283,64‰oo locuitori. Urmează

regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 3033,3 ‰oo locuitori. Cele mai puține cazuri de cancer în evidență și

rata de prevalență sunt în regiunea București‐Ilfov 1138,2‰oo locuitori, regiunea Nord‐Est 2012,0‰oo

locuitori.

2528.7

2877.0

2701.1

2012.0

3033.3

1138.2

2581.2

3283.6

2967.2

0

1000

2000

3000

TOTA

L

N‐V

CEN

TRU

N‐E S‐E

BUCURESTI‐ILFO

V

S‐MUNTENIA

S‐V OLTENIA V

Fig. 224 Prevalenţa prin cancer pe regiuni în România în anul 2019

2528.7

2793.3

2449.1

1942.2 3131.6

0

1000

2000

3000

TOTA

L

MACROREG. U

NU

MACROREG. D

OI

MACROREG. TREI

MACROREG. P

ATR

U

Fig. 225 Prevalenţa prin cancer pe macroregiuni în România în anul 2019


129

Prevalența prin cancer în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în

evidență și rata de prevalență cea mai mare, în anul 2019, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐

Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de cancer în anul 2019 pe total țară sunt în

macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea doi(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est) (Fig.225).

Morbiditatea spitalizată prin cancer

În anul 2019 au fost externați 247559 cazuri de bolnavi cu cancer reprezentând o rată a

morbidității spitalizate de 1278,0‰oo locuitori.

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin cancer, pe perioada 2010–2019, se constată

un trend descendent, o scădere de la 1522,5‰00 locuitori în 2010 la 1278,0‰00 locuitori în 2019. Cea

mai mare rată este în 2010 (1522,5‰00 locuitori), iar cea mai mică în 2017 (1242,0‰oo locuitori), în

restul anilor valorile ratelor variază ușor, menținându‐se între cele două limite (fig. 226).

1522.5

1461.2

1385.11410.1

1387.4

1298.61261.5 1242.0 1253.7

1278.0

1000

1200

1400

1600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 226 Morbiditatea spitalizată prin cancer în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu cancer, în

anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a fost Giurgiu

(182.4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (404,5‰00 locuitori), Vaslui (444,4‰00 locuitori),

Călărași (536,3‰00 locuitori), Prahova (601,4‰00 locuitori). Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a

fost înregistrată în județul Cluj (3833,1‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în M.București

(3412,5‰00 locuitori), Iași (1836,7‰00 locuitori), Sibiu (1682,8‰00 locuitori), Timiș (1455,9‰00 locuitori).

În 6 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (1278,0‰oo locuitori), iar în 36

județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin cancer în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Sibiu cu 296,8, de la 1386,0‰00

locuitori la 1682,8‰00 locuitori, Covasna ‐ cu 182,0, de la 714,5‰00 locuitori la 896,5‰00 locuitori,

Maramureș ‐ cu 155,2, de la 1154,9‰00 locuitori la 1310,0‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei

morbidității spitalizate prin cancer au fost în Mureș ‐ cu 77,8, de la 1347,1‰oo locuitori la 1269,3‰00

locuitori, Mehedinți ‐ cu 72,1, de la 1031,8‰00 locuitori la 862,1‰oo locuitori, București ‐ cu 90,6, de la

993,9‰00 locuitori la 921,8‰00 locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin cancer în 2019 față

de 2018 au fost în 25 județe, și în 17 județe a fost înregistrate scăderi.

Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin cancer (între

județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (fig. 227).


130

Fig. 227 Morbiditatea spitalizată prin cancer în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri externate prin

cancer raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea București ‐ Ilfov 2781,6‰00 locuitori.

Urmează regiunea Nord ‐ Vest, cu valoarea de 1857,2‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri externate de

cancer sunt în regiunea Sud ‐ Muntenia 625,1‰00 locuitori, regiunea Sud ‐ Est 745,1‰00 locuitori.

1278.0

1857.2

1152.0 1031.6745.1

2781.6

625.1

963.61219.2

500

1100

1700

2300

2900

Fig. 228 Morbiditatea spitalizată prin cancer pe regiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri

externate de cancer în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și

regiunea Sud‐Muntenia). Cele mai puține cazuri externate de cancer în anul 2019 pe total țară sunt în


macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

1278.0

1521.5

909.0

1580.1

1086.4

500

800

1100

1400

Fig. 229 Morbiditatea spitalizată prin cancer pe macroregiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin cancer în anul 2019, pe medii, este mai mare în mediul urban (1354,7‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (1188,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (1278,0‰00 locuitori).


131

1278.01354.7

1188.1

500

800

1100

1400

total urban rural

Fig. 230 Morbiditatea spitalizată prin cancer total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer, în anul 2019, pe gen, este mult mai mare pentru genul

masculin (1376,5‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (1183,7‰00 locuitori) și față de media pe


1278.0 1376.5

1183.7

500

800

1100

1400


Fig. 231 Morbiditatea spitalizată prin cancer, total țară și gen, în anul 2019

2.3.4.1 Cancerul de sân la femei

Numărul cazurilor noi de cancer de sân la femei depistate în cabinetul de oncologie în perioada

2010‐2019 a crescut de la 5844 (an 2010) la 6181 (an 2019), incidenţa cancerului de sân în aceeaşi

perioadă crescând de la 56,2‰00 femei în 2010, la 62,5‰00 femei în 2019 (fig. 230). În acestă perioadă

valorile incidenței prin cancer de sân oscilează ușor, între cea mai mică valoare înregistrată în 2010

(5844 cazuri și rata incidenței 56,2‰00 femei), și cea mai mare valoare a ratei și a numărului de cazuri

înregistrându‐se în 2014 (7662 cazuri și rata incidenței 75,2‰00 femei). Cazurile noi de cancer de sân la

femei reprezenând 10,4% din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie

(59606).

Așa cum se observă în figura următoare, incidența prin cancer de sân în perioada 2010‐2019 are

un trend ascendent.

56.2 57.5 56.461.0

75.2

64.0 64.2 63.8 66.362.5

0

20

40

60

80

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 232 Incidenţa prin cancer de sân la femei, în România, în anii 2010‐2019


132

Prognoza privind incidența prin cancer de sân la femei (date raportate de cabinetul de

oncologie) până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de sân,

ajungând în anul 2025 la valoarea ratei de 72,4‰00 femei, ceea ce impune o mai mare atenție acordată

profilaxiei acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și

a mortalității prin această boală (fig. 233).

56.2

57.5

56.4 61.0

75.2

64.0

64.2

63.8

66.3

62.5 67.8

68.7

69.7

70.6

71.5

72.4

0

20

40

60

80

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

Fig. 233 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de sân la femei, în România, până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer de sân în anul 2019 nu sunt

uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost Ilfov

(31.9‰00 femei), rate mici s‐au înregistrat și în M.București (34,2‰00 femei), Brașov(35,3‰00 femei),

Caraș‐Severin (36,9‰00 femei), Olt (42,9‰00 femei). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în

județul Brăila (105,8‰00 femei ), rate mari au fost înregistrate și în Galați (95,3‰00 femei), Mureș

(91,7‰oo femei), Dolj (89,5‰00 femei), Hunedoara (87,4‰00 femei). În 23 județe rata incidenței a fost

peste media pe România (62,5‰00 femei), iar în 19 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer de sân, în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin cancer în județele: Galați ‐ cu 48,7, de la 46,7‰00 femei

la 95,3‰00 femei, Tulcea ‐ cu 16,2, de la 54,1‰00 femei la 70,4‰00 femei, Bistrița‐Năsăud ‐ cu 15,2, de la

54,2‰00 femei la 69,4‰00 femei. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de sân, raportate

de cabinetele de oncologie, au fost Brașov ‐ cu 66,9, de la 102,2‰00 femei la 35,3‰oo femei,

Hunedoaraa ‐ cu 63,0, de la 150,4‰00 femei la 87,4‰00 femei, Teleorman ‐ cu 28,8, de la 83,7 ‰oo

femei la 55,0‰oo femei. Creșteri ale ratei incidenței declarate de cabinetul de oncologie în 2019 față de

2018 au fost în 19 județe, și în 23 județe incidența a scăzut (fig. 234).

Fig. 234 Incidența cancerului de sân la femei în România în anul 2019

Incidența prin cancer de sân la femei în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de

cancer de sân la femei raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

Sud‐Est 75,7‰00 femei. Urmează regiunea Sud‐Vest Oltenia, cu valoarea de 67,9‰00 femei. Cele mai


133

puține cazuri noi de cancer sunt în regiunea București‐Ilfov 33,7‰00 femei, regiunea Sud‐Muntenia

62,8‰00 femei.

62.5 64.0 66.9 65.775.7

33.7

62.867.9 63.6

0

20

40

60

80

100

Fig. 235 Incidenta prin cancer de sân la femei pe regiuni, în România, în anul 2019

Incidența prin cancer de sân la femei în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi

de cancer de sân la femei raportate în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (regiunea

Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Cele mai puține cazuri noi de cancer de sân la femei în anul 2019 pe total

țară sunt în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se

înregistrează și în macroregiunea unu(regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru) (fig. 236).

62.5 65.470.0

49.6

65.8

0

20

40

60

80

TOTA

L

MACRORE

G. U

NU

MACRORE

G. D

OI

MACRORE

G. T

REI

MACRORE

G. P

ATRU

Fig. 236 Incidenta prin cancer de sân la femei pe macroregiuni, în România, în anul 2019

62.5

73.1

49.3

0

20

40

60

80

total urban rural

Fig. 237 Incidența prin cancer de sân la femei, total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin cancer de sân la femei, în anul 2019, pe medii, este mult mai mare pentru

mediul urban (73,1‰00 femei) comparativ cu mediul rural (49,3‰00 femei) și față de media pe total țară

(62,5‰00 femei).

PREVALENȚA PRIN CANCER DE SÂN LA FEMEI

Numărul cazurilor de cancer de sân la femei în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut de la

56251 (2013) la 68495 (2019), prevalenţa variind între 549,7‰00 femei în 2013 şi 692,2‰00 femei în

2019 (fig. 236). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2013 și 2019, sunt

înregistrate cu 12244 mai multe cazuri, reprezentând 21,8% mai mult.


134

549.7591.8

625.7 649.4 661.1 690.2 692.2

0

200

400

600

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 238 Prevalenţa prin cancer de sân la femei în România, în anii 2013‐2019

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile de cancer de sân la femei în evidență în

anul 2019 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în

2019 a fost Ilfov (31.1‰00 femei), rate mici s‐au înregistrat și în Teleorman (286,1‰00 femei), M.

București (330,7‰00 femei), Satu‐Mare (337,5‰oo femei), Ialomița (424,1‰00 femei). Rata cea mai

mare a prevalenței prin cancer de sân la femei a fost înregistrată în județul Cluj (1189,9‰00 femei ), rate

mari au fost înregistrate și în Dolj (1156,2‰00 femei), Caraș‐Severin(1070,7‰00 femei), Galați

(1029,9‰00 femei), Brăila (1017,7‰00 femei). În 24 județe rata prevalenței a fost peste media pe

România (692,2‰00 femei), iar în 8 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer de sân la femei, raportate de cabinetele

de oncologie, în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer de sân la

femei în județele: Mureș ‐ cu 69,0, de la 733,7‰00 femei la 802,7‰00 femei, Dolj ‐ cu 61,8, de la 1094,4‰00

femei la 1156,2‰00 femei, Argeș ‐ cu 55,6, de la 424,1‰00 femei la 479,7‰00 femei. Cele mai mari scăderi

ale ratei prevalenței prin cancer au fost în Brașov ‐ cu 297,1, de la 775,2‰00 femei la 478,1‰00 femei,

Hunedoara ‐ cu 241,8, de la 1106,9‰00 femei la 865,1‰00 locuitori, M.București ‐ cu 120,5, de la

451,3‰00 femei la 330,7‰00 femei. Creșteri ale ratei prevalenței prin cancer de sân la femei în 2019 față

de 2018 au fost în 38 județe, iar în 4 județe prevalența a scăzut. (fig. 239).

Fig. 239 Prevalența prin cancer de sân la femei în România, în anul 2019

Prevalența prin cancer de sân la femei în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de

cancer de sân la femei în evidență și rata de prevalență, raportate de cabinetele de oncologie în anul

2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Est‐ 912,7‰00 femei. Urmează regiunea Sud‐Vest Oltenia, cu

valoarea de 873,3‰00 femei. Cele mai puține cazuri de cancer de sân la femei în evidență și rata de

prevalență sunt în regiunea București‐Ilfov 270,2‰00 femei, regiunea Sud‐Muntenia 531,2‰00 femei.


131

692.2

825.2

726.6 717.0

912.7

270.2

531.2

873.3

756.2

0

200

400

600

800

Fig. 240 Prevalenţa prin cancer de sân la femei pe regiuni, în România, în anul 2019

692.2

778.4 801.4

412.8

816.8

0

200

400

600

800

Fig. 241 Prevalenţa prin cancer de sân la femei pe

macroregiuni, în România, în anul 2019

Prevalența prin cancer de sân la femei în anul 2019‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de

cancer de sân la femei în evidență și rata de prevalență cea mai mare, anul 2019 pe total țară, sunt în

macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

Cele mai puține cazuri în evidență de cancer de sân la femei în anul 2019 pe total țară sunt în

macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia) (fig. 241).

Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei

În anul 2019 au fost externate 19324 cazuri de bolnavi cu cancer de sân la femei reprezentând o

rată a morbidității spitalizate de 195,3‰00 femei, și o pondere de 5,3% din total externați cu tumori

(364358).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei, pe perioada 2010–

2019, se constată un trend descendent, o scădere de la 279,0‰00 femei în 2010 la 195,3‰00 femei în

2019. Cea mai mare rată este în 2010 (279,0‰00 femei), iar cea mai mică în 2017 (185,1‰00 femei), în

restul anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite (fig.

242).

279.0

244.7225.7 227.6 219.9

191.7 193.6 185.1 190.9 195.3

0

100

200

300

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 242 Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu cancer de sân

la femei, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a

fost Giurgiu (30,9‰00 femei), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (34,7‰00 femei), Covasna (37,3‰00

femei), Bacău (39,0‰00 femei), Vrancea (40,6‰00 femei). Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a

fost înregistrată în județul Cluj (787,1‰00 femei), rate mari au fost înregistrate și în Mun. București


132

(693,3‰00 femei), Harghita (315,2‰00 femei), Sibiu (296,1‰00 femei), Ialomița (276,0‰00 femei). În 8

județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (195,3‰00 femei), iar în 34 județe a

fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin cancer de sân la femei în anul

2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Cluj cu 56,4, de la

730,7‰00 femei la 787,1‰oo femei, Călărași ‐ cu 47,5, de la 92,5‰00 femei la 140,1‰00 femei, Harghita ‐

cu 46,2, de la 268,9‰oo femei la 315,2‰00 femei. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate

prin cancer de sân la femei au fost în Ilfov ‐ cu 67,8, de la 102,5‰oo femei la 34,7‰00 femei, Timiș ‐ cu

67,5, de la 170,0‰00 femei la 102,5‰00 femei, Olt ‐ cu 32,6, de la 266,6‰00 femei la 234,0‰00 femei.

Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin cancer de sân la femei în 2019 față de 2018 au fost în 26

județe, și în 16 județe a fost înregistrate scăderi.

Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin cancer de sân la

femei (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (fig 243).

Fig. 243 Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe

cazuri externate prin cancer de sân la femei raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în

regiunea București ‐ Ilfov 560,4‰oo femei. Urmează regiunea Nord‐Vest, cu valoarea de 317,8‰00

femei. Cele mai puține cazuri externate de cancer de sân la femei sunt în regiunea Sud ‐ Est 80,0‰00

femei, regiunea Nord‐Est 88,9‰00femei.

195.3

317.8

155.888.9 80.0

560.4

101.4154.3

115.9

0

200

400

600

Fig. 244 Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei pe regiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai

multe cazuri externate de cancer de sân la femei în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea trei

(regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Cele mai puține cazuri externate de cancer de sân

la femei în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).



133

195.3

240.9

85.1

309.6

135.7

0

100

200

300

Fig. 245 Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei pe macroregiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin cancer de sân la femei în anul 2019, pe medii, este mai mare în

mediul urban (222,1‰00 femei) comparativ cu mediul rural (162,0‰00 femei) și față de media pe total țară (195,3‰00 femei).

195.3

222.1

162.0

0

100

200

total urban rural

Fig. 246 Morbiditatea spitalizată prin cancer de sân la femei total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer de sân la femei

În anul 2019 au fost înregistrate 3374 decese prin cancer de sân la femei reprezentând o rată a

mortalitate de 29,8‰oo femei. Decesele prin cancer de sân la femei în anul 2019, au o pondere de 6,7%

din numărul total de decese prin tumori (50312) și 1,3% din numărul total de decese (259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin cancer de sân la femei, în perioada 2010‐2019, se

constată un trend ușor ascendent, de la 27,4‰00 femei în 2010 la 29,8‰00 femei în 2019. Cele mai mari

valori ale ratei de mortalitate au fost în 2017 de 30,8‰00 femei și o valoarea minimă de 27,2‰00 femei în

2011. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent.(fig. 247).

27.4 27.2 27.3 28.4 29.3 30.1 30.4 30.8 30.7 29.8

0

5

10

15

20

25

30

35

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 247 Mortalitatea prin cancer de sân la femei în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer de sân la femei, în

anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Bistrița‐Năsăud


134

(10.9‰00 femei), rate mici s‐au înregistrat și în Suceava (20,0‰00 femei), Vaslui (20,3‰00 femei), Olt

(21,0‰00 femei), Botoșani (22,0‰oo femei). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în

județul Buzău (41,8 ‰oo femei), rate mari au fost înregistrate și în Harghita (41,8‰00 femei), Cluj

(40,5‰00 femei), Covasna (40,1‰00 femei), Mureș (37,6‰00 femei). În 17 județe rata mortalității a fost

peste media pe România (29,8‰oo femei), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin cancer de sân la femei în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Harghita cu 19,8, de la 22,0‰00 femei la

41,8‰00 femei, Satu‐Mare ‐ cu 9,8, de la 24,2‰00 femei la 33,9‰00 femei, Vâlcea ‐ cu 8,0, de la 14,3‰00

femei la 22,3‰00 femei. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin cancer de sân la femei au fost în

Brăila ‐ cu 12,4, de la 49,8‰00 femei la 37,4‰00 femei, Bistrița‐ Năsăud ‐ cu 11,5, de la 22,4‰00 femei la

10,9‰00 femei, Maramureș ‐ cu 8,2, de la 32,4‰00 femei la 24,2‰00 femei. Creșteri ale ratei mortalității

prin cancer de sân la femei în 2019 față de 2018 au fost în 18 județe, în 24 județe a fost înregistrate

scăderi.

Fig. 248 Mortalitatea prin cancer de sân la femei în România, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer de sân la femei, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin

cancer de sân la femei în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea București‐Ilfov 35,1‰00 femei.

Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 33,2‰00 femei. Cele mai puține decese prin cancer de sân la

femei sunt în regiunea Nord‐Est 22,3‰00 femei, regiunea Sud‐Vest Oltenia 24,6‰00 femei.

29.8 30.833.2

23.6

32.435.1

28.724.6

32.2

0

10

20

30

40

Fig. 249 Mortalitatea prin cancer de sân la femei pe regiuni, în România, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer de sân la femei, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

decese prin cancer de sân la femei în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea unu(regiunea Nord‐

Vest, regiunea Centru). Cele mai puține decese prin cancer de sân la femei în anul 2019 pe total țară

sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest) .


135

29.832.0

27.3

31.628.3

0

10

20

30

Fig. 250 Mortalitatea prin cancer de sân la femei pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin cancer de sân la femei, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (34,7‰00 femei) comparativ cu mediul rural (23,1‰00 femei) și față de media pe total țară (29,8‰00 femei).

29.834.7

23.1

0

10

20

30

total urban rural

Fig. 251 Mortalitatea prin cancer de sân la femei total țară și medii, în anul 2019

2.3.4.2 Cancer de prostată

Numărul cazurilor noi de cancer de prostată, raportate de cabinetul de oncologie în perioada

2010‐2019 a crescut de la 3515 (an 2010) la 4547 (an 2019), incidenţa cazurilor de cancer de prostată în

aceeaşi perioadă variind între 35,7‰00 bărbați în 2010 şi 48,0‰00 bărbați în 2019 (fig. 252). Cancerul de

prostată reprezenând 7,6% din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie

(59606).

Cea mai mică valoare a ratei a fost în 2012 și cea mai mare valoare a ratei în perioada studiată a

fost în 2018. În acestă perioadă valorile incidenței prin cancer de prostată oscilează ușor de la un an la

altul, determinând un trend ascendent în perioada studiată.

35.7 34.8 34.537.4

40.8 41.3 42.145.8

50.948.0

0

20

40

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 252 Incidenţa prin cancer de prostata în România, în anii 2010‐2019


136

Prognoza privind incidența prin cancer (date raportate de cabinetul de oncologie) până în anul

2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de prostată, ajungând în anul 2025 la

valoarea ratei de 59,8‰oo bărbați, ceea ce impune o mai mare atenție acordată profilaxiei acestei boli

prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin

această boală (fig. 253)

35.7

34.8

34.5 37.4 40.8

41.3

42.1 45.8 50.9

48.0 50.9

52.7

54.5

56.3

58.0

59.8

0

20

40

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

Fig. 253 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de prostata în România, până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer de prostată în anul 2019

nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost

Giurgiu (22,7‰oo bărbați), rate mici s‐au înregistrat și în Brașov (23,8‰oo bărbați), Ilfov (23,9‰oo

bărbați), Călărași (26,5‰oo bărbați), București (27,7‰oo bărbați). Rata cea mai mare a incidenței a fost

înregistrată în județul Sălaj (84,9‰oo bărbați), rate mari au fost înregistrate și în Neamț (74,6‰oo

bărbați), Hunedoara (71,5‰oo bărbați), Brăila (71,5‰oo bărbați), Iași (66,6‰oo bărbați). În 25 județe

rata incidenței a fost peste media pe România (48,0‰oo bărbați), iar în 17 județe au fost valori sub

medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer de prostată, raportate de cabinetele

de oncologie, în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin cancer de

prostată în județele: Sălaj ‐ cu 23,7, de la 61,2‰oo bărbați la 84,9‰oo bărbați, Olt ‐ cu 19,0, de la

32,5‰oo bărbați la 51,6‰oo bărbați, Suceava ‐ cu 16,9, de la 39,2‰oo bărbați la 56,2‰oo bărbați.

Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de prostată, raportate de cabinetele de oncologie,

au fost Brașov ‐ cu 80,7, de la 104,5‰oo bărbați la 23,8‰oo bărbați, Hunedoara ‐ cu 45,1, de la

116,6‰oo bărbați la 71,5‰o bărbați, București ‐ cu 27,7, de la 55,4‰oo bărbați la 27,7‰oo bărbați.

Creșteri ale ratei incidenței prin cancer de prostată declarate de cabinetul de oncologie în 2019 față de

2018 au fost în 26 județe, și în 16 județe incidența a scăzut (fig. 254).

Fig. 254 Incidența cancerului de prostată în România în anul 2019


137

Incidența prin cancer de prostată în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer

de prostată raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Nord‐Est

59,2‰oo bărbați. Urmează regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 53,6‰oo bărbați. Cele mai puține cazuri

noi de cancer sunt în regiunea București‐Ilfov 26,9‰oo bărbați, regiunea Sud‐Muntenia 41,0‰oo

bărbați.

48.0 50.8 47.9

59.253.6

26.9

41.0

50.3 51.5

0

20

40

60

Fig. 255 Incidenta prin cancer de prostată pe regiuni, în România, în anul 2019

Incidența prin cancer de prostată în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de

cancer în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

Cele mai puține cazuri noi de cancer de prostată în anul 2019 pe total țară sunt în


macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru) fig. 256.

48.0 49.4

56.9

34.9

50.9

0

20

40

60

TOTAL

MACRORE

G. U

NU

MACRORE

G. D

OI

MACRORE

G. TREI

MACRORE

G. P

ATR

U

Fig. 256 Incidenta prin cancer de prostată pe macroregiuni, în România, în anul 2019

Fig. 257 Incidența prin cancer de prostată, total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin cancer de prostată, în anul 2019, pe medii, este mult mai mare pentru mediul

urban (51,5‰00 bărbați) comparativ cu mediul rural (44,1‰00 bărbați) și față de media pe total țară

(50,9‰00 bărbați).

PREVALENȚA PRIN CANCER DE PROSTATĂ

Numărul cazurilor de cancer de prostată în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut de la

24517 (2013) la 33045 (2019),rata de prevalenţă variind între 251,3‰00 bărbați în 2013 şi 348,2‰00

bărbați în 2019 (fig. 256). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2019 față

de 2013, sunt înregistrate cu 8528 mai multe cazuri.

48.0

51.5

44.1

40

42

44

46

48

50

52

54

total urban rural


138

251.3266.6

319.6304.9

323.4342.2 348.8

0

100

200

300

400

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 258 Prevalenţa prin cancer de prostată în România, în anii 2013‐2019

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile de cancer de prostată în evidență în

anul 2019 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în

2019 a fost Ilfov (16.0‰00 bărbați), rate mici s‐au înregistrat și în Teleorman (139,5‰00 bărbați),

Timiș (184,1‰00 bărbați), Satu‐Mare (216,4‰00 bărbați), Călărași (239,4‰00 bărbați). Rata cea mai

mare a prevalenței prin cancer de prostată a fost înregistrată în județul Constanța (866,0‰oo

bărbați), rate mari au fost înregistrate și în Harghita (481,4‰oo bărbați), Dolj(465,6‰00 bărbați),

Giurgiu (465,1‰00 bărbați), Galați (454,5‰00 bărbați). În 19 județe rata prevalenței a fost peste

media pe România (348,8‰00 bărbați), iar în 23 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer de prostată, raportate de

cabinetele de oncologie, în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin

cancer de prostată în județele Cluj ‐ cu 75,1, de la 240,7‰00 bărbați la 315,8‰00 bărbați, Sălaj ‐ cu

60,6, de la 291,6‰00 bărbați la 352,2‰oo bărbați, Covasna ‐ cu 46,3, de la 243,3‰00 bărbați la

289,6‰00 bărbați. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin cancer de prostată au fost în

Brașov ‐ cu 215,3, de la 497,2‰00 bărbați la 281,9‰00 locuitori, București ‐ cu 105,4, de la 376,1‰oo

bărbați la 270,7‰00 locuitori, Hunedoara ‐ cu 56,8, de la 455,5‰00 bărbați la 398,7‰00 bărbați.

Creșteri ale ratei prevalenței prin cancer de prostată în 2019 față de 2018 au fost în 37 județe, iar în

5 județe prevalența a scăzut (fig. 259).

Fig. 259 Prevalența prin cancer de prostată în România în anul 2019

Prevalența prin cancer de prostată în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de

cancer în evidență și rata de prevalență, raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total

țară, sunt în regiunea Sud‐Est ‐ 501,4‰00 bărbați. Urmează regiunea Nord‐Est, cu valoarea de 392,0

‰00 bărbați. Cele mai puține cazuri de cancer în evidență și rata de prevalență sunt în regiunea

București‐Ilfov 215,0‰00 bărbați, regiunea Vest 297,0‰00 bărbați.


139

348.8 327.6369.5 392.0

501.4

215.0

301.2363.6

297.0

0

100

200

300

400

500

TOTA

L

N‐V

CEN

TRU

N‐E S‐E

BUCURESTI‐ILFO

V

S‐MUNTENIA

S‐V OLTENIA V

Fig. 260 Prevalenţa prin cancer de prostată pe regiuni în

România în anul 2019

348.8 347.6

438.5

264.0331.8

0

100

200

300

400

500

TOTA

L

MACROREG

. UNU

MACROREG

. DOI

MACROREG

. TR

EI

MACROREG

. PA

TRU

Fig. 261 Prevalenţa prin cancer de prostată pe

macroregiuni în România în anul 2019

Prevalența prin cancer de prostată raportată de cabinetele de oncologie în anul 2019 ‐ pe

macroregiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în evidență și rata de prevalență cea mai mare, anul

2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Cele mai

puține cazuri în evidență de cancer de prostată în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea trei

(regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea

patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest) (fig. 261).

Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată

În anul 2019 au fost externați 7026 cazuri de bolnavi cu cancer de prostată reprezentând o

rată a morbidității spitalizate de 74,2‰00 bărbați. Cazurile externate cu cancer de prostată în anul

2019, au o pondere de 1.9 % din numărul total de bolnavi externați cu tumori (364358).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată, pe perioada 2010–2019,

se constată un trend descendent, o scădere de la 83,2‰00 bărbați în 2010 la 74,2‰00 bărbați în 2019. Cea

mai mare rată a intervalului analizat este în 2010, iar cea mai mică în 2017 (70,8‰00 bărbați), în restul

anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite. (fig. 262).

83.2 80.3 80.876.5 76.9 74.6 75.1

70.8 73.4 74.2

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 262 Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu cancer de

prostată, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în

2019 a fost Giurgiu (12.1‰00 bărbați), rate mici s‐au înregistrat și în Covasna (18,0‰00 bărbați),

Ilfov(19,3‰00 bărbați), Vaslui (29,8‰00 bărbați), Dâmbovița (30,1‰00 bărbați). Rata cea mai mare a

morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Harghita (208,7‰00 bărbați), rate mari au fost


140

înregistrate și în Cluj (200,1‰00 bărbați), M. București (154,5‰oo bărbați), Sibiu (131,7‰00 bărbați),

Maramureș (109,4‰00 bărbați). În 14 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe

România (74,2‰00 bărbați), iar în 28 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin cancer de prostată în anul

2019 față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Harghita cu

65,1, de la 143,2‰00 bărbați la 208,2‰00 locuitori, Sibiu ‐ cu 53,2, de la 78,5‰oo bărbați la 131,7‰00

bărbați, Alba ‐ cu 36,4, de la 30,9‰oo bărbați la 67,4‰00 bărbați. Cele mai mari scăderi ale ratei

morbidității spitalizate prin cancer de prostată au fost în Brașov‐ cu 50,3, de la 87,4‰00 bărbați la

37,1‰00 bărbați, Timiș ‐ cu 49,4, de la 105,1‰00 bărbați la 55,7‰00 bărbați, Botoșani ‐ cu 18,5, de la

58,8‰00 bărbați la 40,3‰00 bărbați. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin cancer de prostată

în 2019 față de 2018 au fost în 19 județe, într‐un județ a fost constantă și în 23 județe a fost

înregistrate scăderi(fig. 263)..

Fig. 263 Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe

cazuri externate prin cancer de prostată raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în

regiunea București ‐ Ilfov 124,9‰00 bărbați. Urmează regiunea Nord ‐ Vest, cu valoarea de 118,3‰00

bărbați. Cele mai puține cazuri externate cu cancer de prostată sunt în regiunea Sud ‐ Muntenia

40,3‰00 bărbați, regiunea Sud ‐ Est 52,9‰00 bărbați.

74.2

118.3

82.5

53.6 52.9

124.9

40.3

67.4 65.8

0

30

60

90

120

Fig. 264 Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată pe regiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai

multe cazuri externate cu cancer de prostată în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea unu

(regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Cele mai puține cazuri externate cu cancer de prostată în


141

anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici

se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

74.2

53.3

76.866.7

0

30

60

90

Fig. 265 Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată pe macroregiuni, în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin cancer în anul 2019, este mai mare în mediul urban (80,8‰00 bărbați) comparativ cu mediul rural (66,8‰00 bărbați) și față de media pe total țară (74,2‰00 bărbați).

74.280.8

66.8

0

30

60

90

total urban rural

Fig. 266 Morbiditatea spitalizată prin cancer de prostată total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer de prostată

În anul 2019 au fost înregistrate 2345 decese prin cancer de prostată reprezentând o rată a

mortalitate de 21,7‰00 bărbați. Decesele prin cancer de prostată în anul 2019, au o pondere de 4,7%


Analizând în dinamică mortalitatea prin cancer de prostată, în perioada 2010‐2019, se

constată un trend ușor ascendent, de la 18,3‰00 bărbați în 2010 la 21,7‰00 bărbați în 2019. Cele mai

mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2018 și 2019, iar valoarea minimă în 2011. În ceilalți ani

valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent(fig. 267).

18.3 18.119.1 19.9 20.6 20.2

21.5 21.3 21.7 21.7

0

5

10

15

20

25

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 267 Mortalitatea prin cancer de prostată în România, în anii 2010‐2019


142

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer de prostată, în

anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Ilfov (12.1‰00

bărbați), rate mici s‐au înregistrat și în Olt (13,1‰00 bărbați), Satu‐Mare (15,4‰00 locuitori), Timiș

(16,2‰00 bărbați), Arad (16,2‰00 bărbați). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în

județul Tulcea (33,3‰00 bărbați), rate mari au fost înregistrate și în Buzău (30,5‰00 bărbați), Sălaj

(30,1‰00 bărbați), Cluj (30,0‰00 bărbați), Brăila (29,5‰00 bărbați). În 20 județe rata mortalității a

fost peste media pe România (21,7‰00 bărbați),într‐un județ afost egală, iar în 21 județe au fost sub

valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin cancer de prostată în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Vâlcea cu 11,9, de la 10,8‰oo bărbați

la 22,7‰00 locuitori, Ialomița ‐ cu 8,8, de la 16,9‰00 bărbați la 25,7‰00 bărbați, Bistrița‐Năsăud ‐ cu

8,0, de la 14,1‰00 bărbați la 22,1‰oo bărbați. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin cancer

de prostată au fost în Tulcea ‐ cu 10,5, de la 43,7‰00 bărbați la 33,3‰oo bărbați, Bihor ‐ cu 6,9, de la

24,2‰00 bărbați la 17,3‰oo bărbați, Prahova ‐ cu 6,1, de la 23,6‰00 bărbați la 17,5‰00 bărbați.

Creșteri ale ratei mortalității prin cancer de prostată în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, în 20

județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 268 Mortalitatea prin cancer de prostată în România, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer de prostată, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin

cancer de prostată în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Est 25,5‰oo bărbați. Urmează

regiunea Centru, cu valoarea de 22,7‰oo bărbați. Cele mai puține decese prin cancer de prostată

sunt în regiunea Vest 19,4‰oo bărbați, regiunea Sud‐Vest Oltenia 19,5‰oo bărbați.

21.7 22.4 22.7 21.3

25.5

21.6 20.2 19.5 19.4

0

10

20

30

Fig. 269 Mortalitatea prin cancer de prostată pe regiuni, în România, în anul 2019


143

Mortalitatea prin cancer de prostată, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

decese prin cancer de prostată în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐

Est și regiunea Sud‐Est). Cele mai puține decese prin cancer de prostată în anul 2019 pe total țară

sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Valori mici se înregistrează

și în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia).

21.7 22.5 23.020.9

19.4

0

10

20

30

Fig. 270 Mortalitatea prin cancer de prostată pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin cancer de prostată, în anul 2019, pe medii, este mai mare în mediul rural (21,8‰00 bărbați) comparativ cu mediul urban (21,5‰00 bărbați) și față de media pe total țară (21,7‰00 bărbați).

21.7 21.5 21.8

0

5

10

15

20

25

total urban rural

Fig. 271 Mortalitatea prin cancer de prostată total țară și medii, în anul 2019

2.3.4.3 Cancerul colorectal

În anul 2019 în cabinetul de oncologie au fost înregistrate 7392 cazuri noi de cancer

colorectal care au determinat o rată a incidenței prin cancer colorectal de 38,2‰00 locuitori, acestea

reprezenând 12,4% din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie

(59606).

Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de cancer colorectal, înregistrată în cabinetele de

oncologie în perioada 2012‐2019, se constată un trend ascendent, o creştere a numărului de cazuri ‐

6213 și a ratei incidenței de 31,0‰00 locuitori în 2012, la 7392 și o rată de 38,2‰00 locuitori în 2019.

În perioada 2012‐2019 ratele de incidență oscilează între valoarea cea mai mare înregistrată în 2014,

de 40,4‰00 locuitori și o valoarea minimă din 2012, de 31,0‰00 locuitori (fig. 272).


144

31.034.4

40.436.9 36.3 36.8 38.2 38.2

0

10

20

30

40

50

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 272 Incidența cazurilor de cancer colorectal în România, în anii 2012‐2019

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, distribuția în profil teritorial a cazurilor noi de cancer

colorectal, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost Ilfov

(13,6‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în București (16,1‰00 locuitori), Brașov (16,3‰00 locuitori),

Caraș‐Severin (21,4‰00 locuitori), Călărași (24,1‰00 locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost

înregistrată în județul Hunedoara (58,1‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Bihor (57,4‰oo

locuitori), Sălaj (56,9‰oo locuitori), Bistrița‐Năsăud (51,7‰00 locuitori), Neamț (51,6‰00 locuitori). În 27

județe rata incidenței a fost peste media pe România (38,2‰00 locuitori), iar în 15 județe au fost sub valoarea

medie.

Fig. 273 Incidența prin cancer colorectal în România, în anul 2019

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer colorectal în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Harghita cu 33,5, de la 5,3‰oo locuitori la 38,7‰00 locuitori,

Bistrița‐Năsăud ‐ cu 14,5, de la 37,2‰00 locuitori la 51,7‰00 locuitori, Bacău ‐ cu 11,9, de la 26,2‰00 locuitori la

38,1‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer colorectal au fost în Dâmbovița ‐ cu

11,4, de la 46,4‰00 locuitori la 35,0‰00 locuitori, Hunedoara ‐ cu 11,0, de la 69,1‰00 locuitori la 58,1 ‰oo

locuitori, Arad ‐ cu 10,5, de la 60,2‰oo locuitori la 49,7‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin cancer

colorectal în 2019 față de 2018 au fost în 19 județe și în 23 județe au fost scăderi. Diferențele foarte mari

înregistrate în raportarea cancerului colorectal pot fi și din cauza subraportării din unele județe (fig. 273).

Incidența prin cancer colorectal, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de

cancer colorectal raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

Sud‐VestOltenia 47,1‰00 locuitori. Urmează regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 46,9‰00 locuitori. Cele

mai puține cazuri noi de cancer colorectal sunt în regiunea București‐Ilfov 15,6‰00 locuitori,

regiunea Centru 35,6‰00 locuitori.


145

38.242.9

35.6

41.846.9

15.6

37.2

47.1

38.0

0

10

20

30

40

50

Fig. 274 Incidența prin cancer colorectal pe regiuni în România în anul 2019

Incidența prin cancer colorectal în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi

de cancer colorectal în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și

regiunea Centru). Cele mai puține cazuri noi de cancer colorectal în anul 2019 pe total țară sunt în

macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se înregistrează

și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

38.2 39.443.9

27.6

42.7

0

10

20

30

40

50

Fig. 275 Incidența prin cancer colorectal pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența pin cancer colorectal, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (39,6‰00

locuitori) comparativ cu mediul rural (36,5‰00 locuitori) și față de media pe total țară (38,2‰00

locuitori).

38.2 39.636.5

0

10

20

30

40

50

total urban rural

Fig.276 Incidența prin cancer colorectal total țară și medii, în anul 2019


146

Incidența prin cancer colorectal, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin

(47,0‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (29,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară


38.2

47.0

29.7

0

10

20

30

40

50


Fig.277 Incidența prin cancer colorectal, total țară și gen, în anul 2019

Prevalența prin cancer colorectal raportată de cabinetele de oncologie. În anul 2019 au fost

în evidență 47286 cazuri de cancer colorectal care au determinat o prevalență prin cancer colorectal

de 244,1‰00 locuitori (fig. 278).

196.9 204.8218.9 223.2 231.0 240.9 244.1

0

50

100

150

200

250

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 278 Prevalenţa prin cancer colorectal în România, în anii 2013‐2019

Analizând în dinamică ratele de prevalenţa prin cancer colorectal, înregistrată în evidența

cabinetelor de oncologie în perioada 2013‐2019, se constată un trend ascendent, o creştere a

numărului de cazuri ‐ 39349 și a ratei prevalenței de 196,9‰00 locuitori în 2013, la 47286 și o rată de

244,1‰00 locuitori în 2019. În perioada 2013‐2019 ratele de prevalență oscilează între valoarea cea

mai mare înregistrată în 2019, și o valoarea minimă din 2013 (fig. 278). Prevalența are un trend

ascendent.

Conform raportării cabinetelor de oncologie, distribuția în profil teritorial a cazurilor de

cancer colorectal în evidență, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a

prevalenței în 2019 a fost Ilfov (16.0‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Prahova (95,2‰00

locuitori), Harghita (104,6‰00 locuitori), Teleorman (105,3‰00 locuitori), Mureș (134,0‰00 locuitori).

Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Galați (392,5‰00 locuitori ), rate mari au fost

înregistrate și în Arad (391,2‰00 locuitori), Neamț (366,5‰00 locuitori), Dâmbovița (351,8‰00

locuitori), Vrancea (350,3‰00 locuitori). În 26 județe rata prevalenței prin cancer colorectal a fost

peste media pe România (244,1‰00 locuitori), iar în 16 județe au fost valori sub medie.


147

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer colorectal în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer colorectal în județele: Sălaj ‐ cu 34,2,

de la 311,0‰00 locuitori la 345,2‰00 locuitori, Bistrița‐Năsăud ‐ cu 27,6, de la 239,3‰00 locuitori la

266,9‰oo locuitori, Mureș cu 24,9, de la 109,2‰oo locuitori la 134,0‰oo locuitori. Cele mai mari

scăderi ale ratei prevalenței prin cancer colorectal au fost în Mun.București ‐ cu 57,9, de la

201,4‰oo locuitori la 143,5‰oo locuitori, Brașov ‐ cu 28,2, de la 175,6‰00 locuitori la 147,4‰oo

locuitori, Hunedoara ‐ cu 18,9, de la 344,6‰00 locuitori la 325,7‰00 locuitori. Creșteri ale ratei

prevalenței în 2019 față de 2018 au fost în 36 județe și scăderi în 6 județe.

Fig. 279 Prevalența prin cancer colorectal în România, în

anul 2019

244.1266.6

204.5

259.4

325.1

116.8

216.3

311.4

266.4

0

50

100

150

200

250

300

350

Fig. 280 Prevalența prin cancer colorectal pe regiuni în România în anul 2019

Prevalența prin cancer colorectal, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de cancer

colorectal în evidență raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

Sud‐Est 325,1‰00 locuitori. Urmează regiunea Sud‐Vest Oltenia, cu valoarea de 311,4‰00 locuitori. Cele

mai puține cazuri în evidență de cancer colorectal sunt în regiunea București‐Ilfov 116,8‰00 locuitori,

regiunea Centru 204,5‰00 locuitori.

244.1 237.0

287.5

172.2

289.8

0

50

100

150

200

250

300

Fig. 281 Prevalența prin cancer colorectal pe macroregiuni în România în anul 2019

Prevalența prin cancer colorectal în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de

cancer colorectal în evidență, în anul 2019, pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐

Vest Oltenia și regiunea Vest).

Cele mai puține cazuri în evidență de cancer colorectal în anul 2019, pe total țară sunt în


macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).


148

Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal

În anul 2019 au fost externați 34912 cazuri de bolnavi cu cancer colorectal reprezentând o rată a

morbidității spitalizate de de 180,2‰00 locuitori. Cazurile externate cu cancer colorectal în anul 2019, au

o pondere de 9,6% din numărul total de bolnavi externați cu tumori (364358).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal, pe perioada 2010–2019, se

constată un trend ușor descendent, o scădere de la 187,3‰00 locuitori în 2010 la 180,2‰00 locuitori în

2019. Cea mai mare rată este în 2010 (187,3‰00 locuitori) , iar cea mai mică în 2012 (159,8‰00 locuitori),

în restul anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite (fig.

282).

187.3 179.4159.8 162.0 166.1 162.9 165.0 174.1 179.7 180.2

0

50

100

150

200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 282 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu cancer

colorectal, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019

a fost Giurgiu (27.2‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Covasna (58,0‰00 locuitori), Ilfov

(61,7‰00 locuitori), Brașov (67,3‰oo locuitori), Suceava (69,6‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Cluj (534,1‰00 locuitori), rate mari au fost

înregistrate și în Mun.București (474,4‰00 locuitori), Iași (339,3‰oo locuitori), Alba (241,5‰00 locuitori),

Sibiu (227,1‰00 locuitori). În 8 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România

(180,2‰oo locuitori), iar în 34 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin cancer colorectal în anul 2019

față de anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Sibiu cu 100,8, de la

126,3‰00 locuitori la 227,1‰00 locuitori, Satu‐Mare ‐ cu 47,8, de la 151,6‰00 locuitori la 199,4‰00

locuitori, Harghita ‐ cu 41,8, de la 166,8‰00 locuitori la 208,6‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei

morbidității spitalizate prin cancer colorectal au fost în Ilfov ‐ cu 58,0, de la 119,7‰00 locuitori la 61,7‰00

locuitori, Dâmbovița ‐ cu 45,2, de la 127,6‰00 locuitori la 82,4‰00 locuitori, Sălaj ‐ cu 39,3, de la

157,4‰00 locuitori la 118,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin cancer colorectal

în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, și în 20 județe a fost înregistrate scăderi (fig. 283).

Fig. 283 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal în România, în anul 2019


149

Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri

externate prin cancer colorectal raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

regiunea București ‐ Ilfov 387,8‰00 locuitori. Urmează regiunea Nord‐Vest, cu valoarea de 260,3‰00

locuitori. Cele mai puține cazuri externate de cancer colorectal sunt în regiunea Sud ‐ Muntenia 94,3‰00

locuitori, regiunea Sud ‐ Est 114,1‰00 locuitori.

180.2

260.3

161.1 155.0114.1

387.8

94.3135.9 142.5

0

100

200

300

400

Fig. 284 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

cazuri externate de cancer colorectal în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (regiunea

București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia)patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele mai

puține cazuri externate de cancer colorectal în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi

(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea


180.2

213.1

137.5

224.3

139.1

0

50

100

150

200

250

Fig. 285 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin cancer colorectal în anul 2019, este mai mare în mediul urban (202,3‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (154,4‰00 locuitori) și față de media pe total țară (180,2‰00 locuitori).

180.2202.3

154.4

0

50

100

150

200

total urban rural

Fig. 286 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal total țară și medii, în anul 2019


150

Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul



180.2214.8

147.2

0

50

100

150

200


Fig. 287 Morbiditatea spitalizată prin cancer colorectal, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer colorectal

În anul 2019 au fost înregistrate 6304 decese prin cancer colorectal reprezentând o rată a

mortalitate de 28,5‰00 locuitori. Decesele prin cancer colorectal în anul 2019, au o pondere de 12,5%

din numărul total de decese prin tumori (50312) și 2,4% din numărul total de decese(259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin cancer colorectal, în perioada 2010‐2019, se constată un

trend ușor ascendent, de la 24,2‰oo locuitori în 2010 la 28,5‰00 locuitori în 2019. Cele mai mari valori


2010. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 288).

24.2 24.826.0 26.0 26.3

27.528.9 28.8 29.2 28.5

0

5

10

15

20

25

30

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 288 Mortalitatea prin cancer colorectal în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer colorectal, în anul

2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Bistrița‐Năsăud

(17.1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Maramureș (20,7‰00 locuitori), Botoșani (21,1‰00

locuitori), Suceava (22,1‰00 locuitori), Călărași (22,7‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a

fost înregistrată în județul Giurgiu (40,7‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în tulcea (39,9‰00

locuitori), Hunedoara (37,3‰00 locuitori), Buzău (35,9‰00 locuitori), Bihor (33,6‰00 locuitori). În 20

județe rata mortalității a fost peste media pe România (28,5‰00 locuitori), iar în 22 județe au fost sub

valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin cancer colorectal în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Giurgiu cu 40,7, de la 34,8‰oo locuitori la

40,7‰00 locuitori, Olt ‐ cu 4,5, de la 23,5‰00 locuitori la 27,9‰00 locuitori, Vaslui ‐ cu 3,8, de la 25,1‰oo

locuitori la 28,8‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin cancer colorectal au fost în

Sălaj ‐ cu 10,0, de la 33,8‰00 locuitori la 23,8‰00 locuitori, Satu‐Mare ‐ cu 8,6, de la 33,2‰oo locuitori la

24,6‰00 locuitori, Alba ‐ cu 7,8, de la 33,9‰00 locuitori la 25,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei mortalității

prin cancer colorectal în 2019 față de 2018 au fost în 18 județe, și în 24 județe a fost înregistrate scăderi.


151

Fig. 289 Mortalitatea prin cancer colorectal în România, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer colorectal, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin

cancer colorectal în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Vest 31,1‰00 locuitori. Urmează regiunea

Sud‐Est, cu valoarea de 30,7‰00 locuitori. Cele mai puține decese prin cancer colorectal sunt în regiunea

Nord‐Est 25,1‰00 locuitori, regiunea Nord‐Vest 27,2‰00 locuitori.

28.5 27.229.7

25.1

30.728.9 29.0 27.9

31.1

0

10

20

30

Fig. 290 Mortalitatea prin cancer colorectal pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin cancer colorectal, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe decese prin

cancer colorectal în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și

regiunea Vest). Cele mai puține decese prin cancer colorectal în anul 2019 pe total țară sunt în


macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru) .

28.5 28.4 27.529.0 29.5

0

10

20

30

Fig. 291 Mortalitatea prin cancer colorectal pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin cancer colorectal, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (30,1‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (26,3‰00 locuitori) și față de media pe total țară (28,5‰00 locuitori).


152

28.5 30.126.3

0

5

10

15

20

25

30

total urban rural

Fig. 292 Mortalitatea prin cancer colorectal total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer colorectal, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin



28.5

34.7

22.5

0

5

10

15

20

25

30

35


Fig. 293 Mortalitatea prin cancer colorectal, total țară și gen, în anul 2019

2.3.4.4 Cancerul pulmonar

În anul 2019 au fost înregistrate 7512 cazuri noi de cancer pulmonar care au determinat o

incidență prin cancer pulmonar de 38,8‰00 locuitori (fig. 294), acestea reprezentând 12,6% din numărul

total de cazuri de tumori (59606).

Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de cancer pulmonar, înregistrată în cabinetele de

oncologie în perioada 2010–2019, se constată un trend descendent, o scădere a incidenței de la 41,2‰00

locuitori în 2010, la 38,8‰00 locuitori în 2019. În perioada 2010‐2019 ratele de incidență oscilează între

valoarea cea mai mare înregistrată în 2015, de 43,4‰00 locuitori și o valoarea minimă din 2019, de

38,8‰00 locuitori. (fig. 294).

41.2 39.741.7 42.5 43.0 43.4

39.8 39.5 40.5 38.8

0

10

20

30

40

50

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 294 Incidența cazurilor de cancer pulmonar în România, în anii 2010‐2019


153

Prognoza privind incidența prin cancer (date raportate de cabinetul de oncologie) până în anul

2025 arată tendința de scădere continuă a cazurilor noi de cancer pulmonar, ajungând în anul 2025 la

valoarea ratei de 38,8‰00 locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată profilaxiei acestei boli

prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin

această boală (fig. 295).

41.2

39.7 41.7

42.5

43.0

43.4

39.8

39.5

40.5

38.8

39.9

39.7

39.4

39.2

39.0

38.8

0

20

40

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

Fig. 295 Prognoza ratelor de incidență prin cancer pulmonar în România, până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, distribuția în profil teritorial a cazurilor noi de cancer

pulmonar, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost București

(10,6‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (11,5‰00 locuitori), Brașov (11,6‰00 locuitori), Caraș‐Severin

(20,0‰oo locuitori), Galați (22,3‰00 locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul

Hunedoara (70,4‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Constanța (59,4‰00 locuitori), Brăila (55,9‰00

locuitori), Buzău (55,9‰00 locuitori), Neamț (55,4‰00 locuitori). În 22 județe rata incidenței a fost peste media pe

România (38,8‰00 locuitori), iar în 20 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer pulmonar în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Alba cu 12,5, de la 25,1‰00 locuitori la 37,6‰00 locuitori, Cluj ‐ cu

11,5, de la 25,6‰00 locuitori la 37,1‰00 locuitori, Iași ‐ cu 7,3, de la 44,8‰00 locuitori la 52,1‰oo locuitori. Cele mai

mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer pulmonar au fost în Hunedoara ‐ cu 27,4, de la 97,9‰00 locuitori la

70,4‰00 locuitori, Vaslui ‐ cu 14,7, de la 50,9‰00 locuitori la 36,2‰00 locuitori, Brașov ‐ cu 14,3, de la 25,9‰00

locuitori la 11,6‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin cancer pulmonar în 2019 față de 2018 au fost în 15

județe și în 27 județe au fost scăderi. Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea cancerului pulmonar pot fi și

din cauza subraportării din unele județe (fig. 296).

Fig. 296 Incidența prin cancer pulmonar în România, în anul 2019

Incidența prin cancer pulmonar, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer

pulmonar raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Vest 50,8‰00


154

locuitori. Urmează regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 49,1‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri noi de

cancer pulmonar sunt în regiunea București‐Ilfov 10,8‰00 locuitori, regiunea Centru 34,0‰00 locuitori.

38.841.8

34.0

43.249.1

10.8

39.342.2

50.8

0

10

20

30

40

50

60

Fig. 297 Incidența prin cancer pulmonar pe regiuni în România în anul 2019

Incidența prin cancer pulmonar în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de

cancer pulmonar în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și

regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de cancer pulmonar în anul 2019 pe total țară sunt în



38.8 38.1

45.7

26.7

46.3

0

10

20

30

40

50

Fig. 298 Incidența prin cancer pulmonar pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența pin cancer pulmonar, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (40,8‰00 locuitori)

comparativ cu mediul urban(37,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (38,8‰00 locuitori).

38.8 37.140.8

0

10

20

30

40

50

total urban rural

Fig.299 Incidența prin cancer pulmonar total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin cancer pulmonar, în anul 2019, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin




155

38.8

60.7

17.8

0

10

20

30

40

50

60

70


Fig. 300 Incidența prin cancer pulmonar, total țară și gen, în anul 2019

Prevalența prin cancer pulmonar raportată de cabinetele de oncologie. Conform raportărilor primite

de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București, bazate pe datele statistice

transmise de către furnizorii de servicii (cabinetele de oncologie), în anul 2019 prevalența prin cancer

pulmonar în evidență a fost de 156,2‰oo locuitori, reprezentând un număr de 30264 cazuri de cancer

pulmonar în evidență. Prevalenţa prin cancer pulmonar în perioada 2010‐2019 a scăzut de la 173,3‰00

locuitori în 2013 la 156,2‰00 locuitori în 2019, având un trend descendent (fig. 301). Față de 2010, în

2019 rata de prevalență a scăzut cu 17,1‰00 locuitori.

173.3160.9 161.2 157.5 151.4

159.1 156.2

0

50

100

150

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 301 Prevalența cazurilor de cancer pulmonar în România, în anii 2013‐2019

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, distribuția în profil teritorial a cazurilor de cancer

pulmonar în evidență, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2019

a fost Prahova (7.4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (11,5‰00 locuitori), Bacău (11,8‰00

locuitori), Teleorman (26,5‰oo locuitori), Sibiu (33,4‰00 locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a

fost înregistrată în Alba (479,5‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Dâmbovița (463,0‰oo

locuitori), Mureș (371,6‰00 locuitori), Constanța (303,2‰00 locuitori), Călărași (292,6‰00 locuitori). În 20

județe rata prevalenței prin cancer pulmonar a fost peste media pe România (156,2‰00 locuitori), iar în

22 județe au fost valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer pulmonar în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer pulmonar în județele: Mureș ‐ cu 29,4, de la

342,2‰oo locuitori la 371,6 ‰oo locuitori, Giurgiu ‐ cu 16,3, de la 200,9‰00 locuitori la 217,1‰00

locuitori, Tulcea cu 15,4, de la 97,9‰00 locuitori la 113,3‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei

prevalenței prin cancer pulmonar au fost în Brașov ‐ cu 59,9, de la 319,1‰oo locuitori la 259,2‰00

locuitori, București ‐ cu 26,5, de la 150,6‰00 locuitori la 124,1‰00 locuitori, Alba ‐ cu 25,7, de la

505,2‰00 locuitori la 479,5‰00 locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2019 față de 2018 au fost în 20

județe și scăderi în 22 județe.


156

Fig. 302 Prevalența prin cancer pulmonar în România, în anul 2019

Prevalența prin cancer pulmonar, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri de cancer

pulmonar în evidență raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea

Centru 238,6‰00 locuitori. Urmează regiunea Sud‐Est, cu valoarea de 195,8‰00 locuitori. Cele mai

puține cazuri în evidență de cancer pulmonar sunt în regiunea București‐Ilfov 100,5‰00 locuitori,

regiunea Nord‐Est 106,5‰00 locuitori.

156.2

126.9

238.6

106.5

195.8

100.5

184.3167.4

141.8

0

100

200

Fig. 303 Prevalența prin cancer pulmonar pe regiuni în România în anul 2019

Prevalența prin cancer pulmonar în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de

cancer pulmonar în evidență, în anul 2019, pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest

și regiunea Centru). Cele mai puține cazuri în evidență de cancer pulmonar în anul 2019, pe total țară

sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în

macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia).

156.2

180.1

144.7 147.2 155.1

0

50

100

150

200

Fig. 304 Prevalența prin cancer pulmonar pe macroregiuni în România în anul 2019


157

Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar

În anul 2019 au fost externați 24585 cazuri de bolnavi cu cancer pulmonar reprezentând o rată a

morbidității spitalizate de de 126,9‰00 locuitori. Cazurile externate de cancer pulmonar în anul 2019, au

o pondere de 6,7% din numărul total de bolnavi externați cu tumori (364358).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar, pe perioada 2010–2019, se

constată un trend descendent, o scădere de la 177,4‰00 locuitori în 2010 la 126,9‰00 locuitori în 2019.

Cea mai mare rată este în 2010, iar cea mai mică în 2018 și 2019(aceeași valoare), în restul anilor valorile

ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite. (fig. 305).

177.4167.3 161.7 162.3

154.5 148.2 141.1131.9 126.9 126.9

0

50

100

150

200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 305 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu cancer pulmonar, în

anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a fost Giurgiu

29.5‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov (31,5‰00 locuitori), Prahova (35,1‰oo locuitori), Suceava

(41,8‰00 locuitori), Brașov (42,0‰00 locuitori). Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în

București (277,2 ‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Cluj (233,8‰00 locuitori), Maramureș

(178,2‰00 locuitori), Iași (176,9‰00 locuitori), Teleorman (168,0‰00 locuitori). În 15 județe rata morbidității

spitalizate a fost peste media pe România (126,9‰00 locuitori), iar în 27 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin cancer pulmonar în anul 2019 față de

anul 2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Sibiu cu 29,7, de la 126,3‰oo

locuitori la 156,0‰00 locuitori, Dâmbovița ‐ cu 19,8, de la 105,5‰00 locuitori la 125,3‰oo locuitori, Argeș ‐ cu

19,2, de la 67,6‰00 locuitori la 86,8‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin

cancer pulmonar au fost în Covasna ‐ cu 21,4, de la 77,9‰oo locuitori la 56,5‰00 locuitori, Ialomița ‐ cu 19,4, de

la 147,5‰00 locuitori la 128,1‰00 locuitori, Buzău ‐ cu 15,3, de la 111,3‰oo locuitori la 96,0‰00 locuitori.

Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin cancer pulmonar în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, și în 20

județe a fost înregistrate scăderi(fig. 306).

Fig. 306 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar în România, în anul 2019


158

Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri externate

prin cancer pulmonar raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea București‐Ilfov 225,7‰00

locuitori. Urmează regiunea Nord‐Vest, cu valoarea de 156,8‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri externate de

cancer pulmonar sunt în regiunea Sud‐Muntenia 88,7‰00 locuitori, regiunea Centru 100,0‰00 locuitori.

126.9

156.8

100.0 103.1 102.0

225.7

88.7

119.3137.4

0

50

100

150

200

250

Fig. 307 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe

cazuri externate de cancer pulmonar în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (regiunea

București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Cele mai puține cazuri externate de cancer pulmonar în anul

2019 pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se

înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

126.9 129.8

102.7

149.4

128.0

0

50

100

150

200

Fig. 308 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin cancer pulmonar în anul 2019, este mai mare în mediul urban (129,5‰00locuitori) comparativ cu mediul rural (123,9‰00 locuitori) și față de media pe total țară (126,9‰00 locuitori).

126.9 129.5 123.9

0

50

100

150

total urban rural

Fig. 309 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar total țară și medii, în anul 2019


159

Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul



126.9

198.6

58.3

0

50

100

150

200


Fig. 310 Morbiditatea spitalizată prin cancer pulmonar, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer pulmonar

În anul 2019 au fost înregistrate 9790 decese prin cancer pulmonar reprezentând o rată de

mortalitate de 44,2‰oo locuitori. Decesele prin cancer pulmonar în anul 2019, au o pondere de 19,5%


Analizând în dinamică mortalitatea prin cancer pulmonar, în perioada 2010‐2019, se constată un

trend ușor ascendent, de la 42,9‰oo locuitori în 2010 la 44,2‰00 locuitori în 2019. Cele mai mari valori


2010. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 311).

42.9 43.4 44.2 44.7 45.7 46.5 46.0 46.1 45.3 44.2

0

10

20

30

40

50

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 311 Mortalitatea prin cancer pulmonar în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin cancer pulmonar, în anul 2019, nu

este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Bistrița‐Năsăud (25,0‰00 locuitori), rate

mici s‐au înregistrat și în Suceava (29,0‰00 locuitori), Vâlcea (31,1‰00 locuitori), Bacău (31,2‰00 locuitori),

Vaslui (31,4‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Giurgiu (67,7‰00

locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Brăila (59,0‰00 locuitori), Călărași (58,8‰00 locuitori), Timiș

(57,4‰00 locuitori), Hunedoara (55,8‰00 locuitori). În 21 județe rata mortalității a fost peste media pe România

(45,3‰00 locuitori), iar în 21 județe au fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin cancer pulmonar în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Giurgiu cu 8,0, de la 59,7‰00 locuitori la 67,7‰00 locuitori,

Sibiu ‐ cu 5,3, de la 39,6‰00 locuitori la 44,9‰00 locuitori, Olt ‐ cu 4,4, de la 38,5‰00 locuitori la 42,9‰00 locuitori.

Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin cancer pulmonar au fost în Caraș‐Severin ‐ cu 18,9, de la

58,3‰oo locuitori la 39,5‰oo locuitori, Tulcea ‐ cu 14,6, de la 54,9‰oo locuitori la 40,3‰oo locuitori, Bistrița‐

Năsăud ‐ cu 10,3, de la 35,3‰oo locuitori la 25,6‰oo locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin cancer

pulmonar în 2019 față de 2018 au fost în 23 județe, în 19 județe au fost înregistrate scăderi.


160

Fig. 312 Mortalitatea prin cancer pulmonar în România, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer pulmonar, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin

cancer pulmonar în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Vest 52,2‰00 locuitori. Urmează regiunea

București‐Ilfov, cu valoarea de 49,7‰00 locuitori. Cele mai puține decese prin cancer pulmonar sunt în

regiunea Nord‐Est 35,2‰00 locuitori, regiunea Sud‐Vest Oltenia 39,3‰00 locuitori.

44.2 42.044.6

35.2

46.349.7 48.9

39.3

52.2

0

10

20

30

40

50

60

Fig. 313 Mortalitatea prin cancer pulmonar pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin cancer pulmonar, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe decese prin

cancer pulmonar în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea macroregiunea trei (regiunea

București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia. Cele mai puține decese prin cancer pulmonar în anul 2019 pe

total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează

și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

44.2 43.239.8

49.3 45.5

0

10

20

30

40

50

Fig. 314 Mortalitatea prin cancer pulmonar pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin cancer pulmonar, în anul 2019, este mai mare în mediul urban (45,2‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (42,8‰00 locuitori) și față de media pe total țară (44,2‰00 locuitori).


161

44.2 45.242.8

0

10

20

30

40

50

total urban rural

Fig. 315 Mortalitatea prin cancer pulmonar total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin cancer pulmonar, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin (67,8‰00

locuitori) comparativ cu genul feminin (21,6‰00 locuitori) și față de media pe total țară (44,2‰00 locuitori).

44.2

67.8

21.6

0

20

40

60


Fig.316 Mortalitatea prin cancer pulmonar, total țară și gen, în anul 2019

2.3.5 BPOC

În anul 2019 au fost înregistrate 41432 cazuri noi de BPOC care au determinat o incidență prin BPOC

de 213,9‰00 locuitori, acestea reprezentând 0,7% din numărul total de cazuri noi de boli ale aparatului

respirator (4904339).

Analiza în dinamică a incidenţei cazurilor de BPOC, înregistrată în cabinetele medicilor de familie pe

perioada 2010–2019, se constată o creştere de la 133,4‰00 locuitori în 2010, la 213,9‰00 locuitori în

2019. Incidența prin BPOC în perioada studiată are un trend ascendent, variază puțin de la un an la altul,

valoarea cea mai mică a intervalului a fost în anul 2010 (133,4‰00 locuitori), iar valoarea cea mai mare în

2019 (213,9‰00 locuitori) (fig. 317). În restul anilor variază între valoarea cea mai mare și cea mai mică a

intervalului.

133.4 140.3 140.1

174.7

198.9211.9

197.6 197.0 195.9213.9

0

50

100

150

200

250

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 317 Incidenţa bolnavilor cu BPOC în România, în anii 2010‐2019


162


noi de BPOC, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a fost

Bihor (45.3‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Bacău (67,2‰00 locuitori), București (73,1‰00

locuitori), Vrancea (74,9‰00 locuitori), Vaslui (83,2‰00 locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost

înregistrată în județul Sălaj (631,6‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara (583,6‰00

locuitori), Covasna (526,5‰00 locuitori), Alba (437,9‰00 locuitori), Călărași (435,7‰00 locuitori). În 21 de

județe rata incidenței a fost peste media pe România (113,9‰00 locuitori), iar în 21 județe ratele

incidenței au avut valori sub medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin BPOC în anul 2019 față de anul 2018, remarcăm

creșteri ale ratei incidenței în județele: Bistrița‐Năsăud ‐ cu 177,8, de la 168,1‰00 locuitori la 345,9‰00

locuitori, Olt ‐ cu 149,3, de la 204,2‰00 locuitori la 353,5‰00 locuitori, Sălaj ‐ cu 135,0, de la 496,6‰oo

locuitori la 631,6‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin BPOC au fost în Botoșani ‐ cu

165,3, de la 576,3‰00 locuitori la 411,0‰00 locuitori, Satu‐Mare ‐ cu 72,7, de la 312,2‰00 locuitori la

239,5‰oo locuitori, Mureș ‐ cu 71,0, de la 360,6‰00 locuitori la 289,6‰00 locuitori. Creșteri ale ratei

incidenței în 2019 față de 2018 au fost în 31 județe și în 11 județe au fost scăderi.

Fig. 318 Incidența prin BPOC în România în anul 2019

Incidența prin BPOC, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de BPOC raportate de

cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Centru 287,8‰00 locuitori.

Urmează regiunea Sud‐Vest Oltenia, cu valoarea de 280,3‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri noi de

BPOC sunt în regiunea București‐Ilfov 86,2‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 153,5‰00 locuitori.

213.9

255.5287.8

184.1153.5

86.2

224.9

280.3 269.5

0

50

100

150

200

250

300

Fig. 319 Incidenta prin BPOC pe regiuni în România în anul 2019

Incidența prin BPOC în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de BPOC în anul

2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).


163

Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu BPOC în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea

trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea

doi(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

213.9

270.9

171.0 163.5

275.1

0

100

200

300

Fig. 320 Incidenta prin BPOC pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența pin BPOC, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (219,7‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (209,0‰00 locuitori) și față de media pe total țară (213,9‰00 locuitori).

213.9 209.0 219.7

0

50

100

150

200

total urban rural

Fig. 321 Incidenta prin BPOC total țară și medii, în anul 2019

Incidența prin BPOC, în anul 2019, este mai mare pentru genul masculin (234,6‰00 locuitori)


213.9194.1

0

50

100

150

200


Fig. 322 Incidenta prin BPOC, total țară și gen, în anul 2019


164

Prevalenţa prin BPOC. În anul 2019 au fost 446436 cazuri de BPOC în evidență, care au

determinat o prevalență prin BPOC de 2304,7‰00 locuitori (fig. 323).

Analizând în dinamică ratele de prevalenţa prin BPOC, înregistrate în evidența cabinetelor de familie

în perioada 2010‐2019, se constată un trend ascendent, o creştere a numărului de cazuri ‐ 315437 și a

ratei prevalenței de 1558,0‰00 locuitori în 2010, la 446436 și o rată de 2304,7‰00 locuitori în 2019. În

perioada 2010‐2019 ratele de prevalență oscilează între valoarea cea mai mare înregistrată în 2019, și o

valoarea minimă din 2010. (fig. 323). Prevalența are un trend ascendent în această perioadă. Față de

2010, în 2019 rata de prevalență are o creștere de 746,8‰00 locuitori (130999 cazuri în evidență mai

mult în 2019).

1558.0 1612.6 1672.81769.0

1875.41994.7 2082.7

2173.1 2229.6 2304.7

0

500

1000

1500

2000

2500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 323 Prevalenţa bolnavilor cu BPOC în România, în anii 2010‐2019

Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor de

BPOC în evidență, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2019 a fost

Ilfov (762.1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Satu‐Mare (1211,0‰00 locuitori), Vrancea (1489,2‰00

locuitori), Harghita (1491,8‰oo locuitori), Constanța (1576,1‰00 locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței

a fost înregistrată în Bihor (4411,4‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Sălaj (3872,1‰00 locuitori),

Mehedinți (3379,3‰00 locuitori), Hunedoara (3282,1‰00 locuitori), Călărași (3228,2‰00 locuitori). În 18

județe rata prevalenței prin BPOC a fost peste media pe România (2304,7‰00 locuitori), iar în 24 județe au


Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin BPOC în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin BPOC în județele: Bistrița‐Năsăud ‐ cu 830,4, de la

1748,0‰00 locuitori la 2578,4‰00 locuitori, Brașov ‐ cu 314,7, de la 1940,1‰00 locuitori la 2254,7‰00

locuitori, Bihor‐ cu 230,1, de la 4181,3‰00 locuitori la 4411,4‰00 locuitori.

Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin BPOC au fost în Dâmbovița ‐ cu 155,1, de la

2205,9‰00 locuitori la 2050,9‰00 locuitori, Gorj ‐ cu 40,1, de la 2177,8‰00 locuitori la 2137,6‰oo

locuitori, Iași ‐ cu 32,2, de la 1779,9 ‰oo locuitori, la 1747,7‰00 locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței

în 2019 față de 2018 au fost în 35 județe, și scăderi în 7 județe.

Fig. 324 Prevalența prin BPOC în România în anul 2019


165

Prevalența prin BPOC, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de BPOC

raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Nord‐ Vest

2811,7‰oo locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de 2575,4‰oo locuitori. Cele mai puține

cazuri în evidență de BPOC sunt în regiunea Sud‐Est 1943,4‰oo locuitori, regiunea București‐Ilfov

2274,1‰oo locuitori.

2304.7

2811.7

2166.6 2275.4

1943.4 2056.42274.1 2392.1

2575.4

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Fig. 325 Prevalența prin BPOC pe regiuni în România în anul 2019

Prevalența prin BPOC în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de

BPOC în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu BPOC în anul 2018, pe total țară sunt în macroregiunea

doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei

(regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia).

2304.7 2504.62133.3 2177.7

2480.2

0

500

1000

1500

2000

2500

Fig. 326 Prevalența prin BPOC pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin BPOC

În anul 2019 au fost externați 69028 cazuri de bolnavi cu BPOC reprezentând o rată a

morbidității spitalizate de 356,4‰oo locuitori. Cazurile externate de BPOC în anul 2019, au o pondere

de 16,3% din numărul total de bolnavi externați cu boli ale aparatului respirator (423234).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin BPOC, pe perioada 2010–2019, se constată

un trend descendent, o scădere de la 426,4‰oo locuitori în 2010 la 356,4‰oo locuitori în 2019. Cea

mai mare rată este în 2010, iar cea mai mică în 2019, în restul anilor valorile ratelor variază ușor de la

un an la altul, menținându‐se între cele două limite. (fig. 327). În 2019 au fost externați cu 17302 bolnavi

cu BPOC mai puțin ca în 2010.


166

426.4 415.4 405.7 409.0374.5 380.1

361.5 377.2 363.5 356.4

0

150

300

450

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 327 Morbiditatea spitalizată prin BPOC în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu BPOC, în anul

2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a fost Ilfov

(29.6‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐Năsăud (99,9‰00 locuitori), Harghita (153,7‰00

locuitori), Sibiu (174,0‰00 locuitori), Timiș (204,8‰00 locuitori). Rata cea mai mare a morbidității

spitalizate a fost înregistrată în județul Hunedoara (777,1‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și

în Vâlcea (741,8‰00 locuitori), Sălaj (658,2‰00 locuitori), Gorj (638,3‰00 locuitori), Teleorman (620,8‰00

locuitori). În 22 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (356,4‰00 locuitori),

iar în 20 județe a fost sub valoarea medie.

Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin BPOC în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Maramureș cu 121,6, de la

442,3‰00 locuitori la 563,9‰00 locuitori, Sălaj ‐ cu 76,1, de la 582,1‰00 locuitori la 658,2‰oo locuitori,

Gorj ‐ cu 75,4, de la 562,9‰00 locuitori la 638,3‰00 locuitori.

Fig. 328 Morbiditatea spitalizată prin BPOC în România, în anul 2019

Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin BPOC au fost în Olt ‐ cu 88,5, de la

482,8‰00 locuitori la 394,3‰00 locuitori, Buzău ‐ cu 73,0, de la 401,6‰00 locuitori la 328,6‰oo locuitori,

Botoșani ‐ cu 63,3, de la 493,7‰00 locuitori la 430,3‰00 locuitori. Creșteri ale ratei morbidității

spitalizate prin BPOC în 2019 față de 2018 au fost în 18 județe, și în 24 județe a fost înregistrate scăderi

(fig. 328).

Morbiditatea spitalizată prin BPOC, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri externate

prin BPOC raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Vest Oltenia 507,5‰00

locuitori. Urmează regiunea Sud‐Muntenia, cu valoarea de 407,5‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri

externate de BPOC sunt în regiunea București ‐ Ilfov, 185,4‰00 locuitori, regiunea Centru 271,7‰00

locuitori.


167

356.4397.9

271.7

374.5318.3

185.4

407.5

507.5

401.5

0

150

300

450

Fig. 329 Morbiditatea spitalizată prin BPOC pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin BPOC în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri

externate de BPOC în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și

regiunea Vest). Cele mai puține cazuri externate de BPOC în anul 2019 pe total țară sunt în



356.4 337.8 350.5309.1

456.6

0

150

300

450

Fig. 330 Morbiditatea spitalizată prin BPOC pe macroregiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată pin BPOC în anul 2019, este mai mare în mediul rural (458,2‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (269,5‰00 locuitori) și față de media pe total țară (356,4‰00 locuitori).

356.4

269.5

458.2

0

150

300

450

total urban rural

Fig.331 Morbiditatea spitalizată prin BPOC total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin BPOC, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin




168

356.4

489.3

229.0

0

150

300

450


Fig.332 Morbiditatea spitalizată prin BPOC, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin BPOC

În anul 2019 au fost înregistrate 4866 decese prin BPOC, reprezentând o rată a mortalitate de

22,0‰oo locuitori. Decesele prin BPOC în anul 2019, au o pondere de 38,2% din numărul total de

decese prin boli ale aparatului respirator (12733) și 1,9% din numărul total de decese(259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin BPOC, în perioada 2010‐2019, se constată un trend ușor

ascendent, de la 21,3‰00 locuitori în 2010 la 22,0‰00 locuitori în 2019. Cele mai mari valori ale ratei de

mortalitate au fost în 2017 de 24,6‰00 locuitori și o valoarea minimă de 20,8‰00 locuitori în 2013. În ceilalți

ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 333).

21.3 21.4 21.820.8

23.024.1 23.2 24.6 24.0

22.0

0

10

20

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 333 Mortalitatea prin BPOC în România, în anii 2010‐2019

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin BPOC, în anul 2019, nu este

uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Bistrița‐Năsăud (0.6‰00 locuitori),

rate mici s‐au înregistrat și în Cluj (1,0‰00 locuitori), Satu‐Mare (7,0‰00 locuitori), Maramureș (9,0‰00

locuitori), București (9,7‰oo locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul

Buzău (61,1 ‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași (52,9‰oo locuitori), Galați

(50,3‰00 locuitori), Teleorman (45,8‰00 locuitori), Giurgiu (38,5‰00 locuitori). În 21 județe rata

mortalității a fost peste media pe România (22,0‰oo locuitori), iar în 21 județe au fost sub valoarea

medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin BPOC în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Buzău cu 6,3, de la 54,9‰00 locuitori la 61,1‰00

locuitori, Ilfov ‐ cu 5,1, de la 17,0‰00 locuitori la 22,1‰00 locuitori, Teleorman ‐ cu 4,0, de la 41,8‰00

locuitori la 45,8‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin BPOC au fost în Mehedinți ‐

cu 14,6, de la 44,1‰00 locuitori la 29,5‰00 locuitori, Cluj ‐ cu 13,1, de la 14,1‰oo locuitori la 1,0‰00

locuitori, Călărași ‐ cu 12,6, de la 65,5‰00 locuitori la 52,9‰00 locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin

BPOC în 2019 față de 2018 au fost în 19 județe, în 23 județe a fost înregistrate scăderi.


169

Fig. 334 Mortalitatea prin BPOC în România, în anul 2019

Mortalitatea prin BPOC, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin BPOC în anul

2019 pe total țară, sunt în regiunea Sud‐Est 35,0‰00 locuitori. Urmează regiunea Sud‐Muntenia, cu

valoarea de 30,4‰00 locuitori. Cele mai puține decese prin BPOC sunt în regiunea Nord‐ Vest 8,7‰00

locuitori, regiunea București‐Ilfov 11,8‰00 locuitori,.

22.0

8.7

25.022.4

35.0

11.8

30.4

20.1 19.2

0

10

20

30

Fig. 335 Mortalitatea prin BPOC pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin BPOC, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe decese prin BPOC în

anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Cele mai

puține decese prin BPOC în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și

regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și

regiunea Vest).

22.0

16.5

27.6

22.119.7

0

10

20

30

Fig. 336 Mortalitatea prin BPOC pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin BPOC, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (30,6‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (15,3‰00 locuitori) și față de media pe total țară (22,0‰00 locuitori).


170

22.0

15.3

30.6

0

10

20

30

total urban rural

Fig. 337 Mortalitatea prin BPOC total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin BPOC, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin (30,3‰00 loc.)


22.0

30.3

14.0

0

10

20

30


Fig.338 Mortalitatea prin BPOC, total țară și gen, în anul 2019

Conform datelor publicate de Eurostat cu date privind mortalitatea prin BPOC, anul 2015 putem

afirma că România(36,9) are valori mai mari decât media europeană (36,3). Valori mari sunt în Ungaria,

Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Croația. Rate mici se înregistrează în Letonia, Franța, Estonia,

Bulgaria, Slovenia.

Fig. 339 Mortalitatea prin BPOC, anul 2015

1. Three‐year average (2013‐15); Source: Eurostat Database.


171

2.3.5 Astmul

În anul 2019 au fost înregistrate 33718 cazuri noi de astm bronșic care au determinat o

incidență prin astm bronșic de 174,1‰00 locuitori (fig. 340), acestea reprezentând 0,7% din numărul

total de cazuri noi de boli ale aparatului respirator (4904339).

Analizând în dinamică incidenţa cazurilor de astm bronșic, înregistrată în cabinetele medicilor de

familie pe perioada 2010–2019, se constată un trend ascendent, o creştere de la 110,5‰00 locuitori în 2010 la

174,1‰00 locuitori în 2019. Cea mai mică valoare a ratei de incidență a fost în 2010, iar cea mai mare în 2019,

ratele variind în perioada 2010‐2019 între cele două valori minimă și maximă.

110.5 116.9 117.8

138.7150.6

160.8150.4 148.6 145.2

174.1

0

50

100

150

200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 340 Incidenţa bolnavilor cu astm în România, în anii 2010‐2019

Valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 340).

Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor

noi de astm bronșic, în anul 2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2019 a

fost Vaslui (28,7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Ialomița(31,3‰00 locuitori), Bacău (32,4‰00

locuitori), București (38,9‰00 locuitori), Bihor (48,9‰00 locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost

înregistrată în județul Cluj (657,0‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Sălaj (384,1‰00

locuitori), Caraș‐Severin (381,9‰00 locuitori), Botoșani (365,5‰00 locuitori), Călărași (363,4‰00

locuitori). În 19 județe rata incidenței a fost peste media pe România (174,1‰00 locuitori), iar în 23

județe au fost sub valoarea medie.

Fig. 341 Incidența prin astm în România în anul 2019

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin astm bronșic în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Cluj ‐ cu 548,3, de la 108,7‰00 locuitori, la 657,0‰00

locuitori, Olt ‐ cu 116,9, de la 111,1‰00 locuitori la 228,0‰00 locuitori, Călărași ‐ cu 101,8, de la 261,6‰00

locuitori la 363,4‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin astm bronșic au fost în Botoșani ‐

cu 137,0, de la 502,6‰00 locuitori la 365,5‰00 locuitori, Mureș ‐ cu 56,2, de la 326,3‰00 locuitori la 270,1‰00


172

locuitori, Satu‐Mare ‐ cu 52,0, de la 189,1‰oo locuitori la 137,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin

astm bronșic în 2019 față de 2018 au fost în 25 județe, și în 17 județe a fost scăderi.

Incidența prin astm bronșic, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de astm bronșic

raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Nord‐Vest

321,1‰00 locuitori. Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 226,7‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri

noi de astm bronșic sunt în regiunea București‐Ilfov 49,4‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 100,8‰00

locuitori.

174.1

321.1

226.7

141.0100.8

49.4

183.0 168.7206.1

0

100

200

300

Fig. 342 Incidența prin astm pe regiuni în România, în anul 2019

Incidența prin astm bronșic în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de astm

bronșic în anul 2018 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

Cele mai puține cazuri noi de astm bronșic în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea trei

(regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Aceleași valori mici ale ratei se înregistrează și în

macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).

174.1

276.1

123.8 123.8

186.7

0

100

200

Fig. 343 Incidența prin astm pe macroregiuni în România în anul 2019

Incidența prin astm bronșic, în anul 2019, este mult mai mare în mediul urban (208,8‰00 locuitori)

comparativ cu mediul rural (133,4‰00 locuitori) și față de media pe total țară (174,1‰00 locuitori).

174.1

208.8

133.4

10

60

110

160

210

total urban rural

Fig. 344 Incidența prin astm total țară și medii, în anul 2019


173

Incidența prin astm bronșic, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul feminin (194,4‰00 locuitori)


174.1

152.8

194.4

0

50

100

150

200


Fig. 345 Incidența prin astm, total țară și gen, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin astm

În anul 2019 au fost externați 9717 cazuri de bolnavi cu astm reprezentând o rată a morbidității

spitalizate de de 50,2‰oo locuitori. Cazurile externate de astm în anul 2019, au o pondere de 2,3% din

numărul total de bolnavi externați cu boli ale aparatului respirator (423234).

Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin astm, pe perioada 2010‐2019, se constată un

trend descendent, o scădere de la 114,4‰00 locuitori în 2010 la 50,2‰00 locuitori în 2019. Cea mai mare

rată este în 2010 (114,4‰00 locuitori) , iar cea mai mică în 2018 (49,4‰00 locuitori), în restul anilor

valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite. (fig. 346).

114.4

90.2

73.2 74.666.7

59.253.0 49.7 49.4 50.2

0

30

60

90

120

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 346 Morbiditatea spitalizată prin astm în România, în anii 2010‐2019

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu astm, în anul

2019, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2019 a fost Ilfov

(3.1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐Năsăud (7,9‰00 locuitori), Vrancea (8,8‰00

locuitori), Olt (13,0‰00 locuitori), Covasna (13,9‰00 locuitori). Rata cea mai mare a morbidității

spitalizate a fost înregistrată în județul Hunedoara (192,2‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și

în Maramureș (136,0‰00 locuitori), Gorj (129,7‰00 locuitori), Prahova (113,4‰00 locuitori), Cluj

(90,8‰00 locuitori). În 14 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (50,2‰00

locuitori), iar în 28 județe a fost sub valoarea medie.

Analizând datele privind ratele morbidității spitalizate prin astm în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Maramureș cu 85,8, de la 50,2‰00

locuitori la 136,0‰00 locuitori, Cluj ‐ cu 10,6, de la 80,2‰00 locuitori la 90,8‰00 locuitori, Brăila ‐ cu 9,1,

de la 54,8‰00 locuitori la 63,9‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin

astm au fost în Alba ‐ cu 14,1, de la 49,5‰00 locuitori la 50,2‰oo locuitori, Hunedoara ‐ cu 12,6, de la


174

204,8‰oo locuitori la 192,2‰00 locuitori, Satu‐Mare ‐ cu 11,3, de la 33,9‰00 locuitori la 22,6‰00

locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin astm în 2019 față de 2018 au fost în 17 județe, și

în 25 județe au fost înregistrate scăderi (fig. 347).

Fig. 347 Morbiditatea spitalizată prin astm în România, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin astm, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe cazuri externate

prin astm raportate de spitale în anul 2019 pe total țară, sunt în regiunea Vest 79,5‰00 locuitori.

Urmează regiunea Nord‐Vest, cu valoarea de 63,9‰00 locuitori. Cele mai puține cazuri externate cu astm

sunt în regiunea Centru 29,6‰00 locuitori, regiunea Nord‐Est 37,5‰00 locuitori.

50.2

63.9

29.637.5

47.740.4

59.9

50.8

79.5

0

20

40

60

80

Fig. 348 Morbiditatea spitalizată prin astm pe regiuni în România în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin astm în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri

externate de astm în anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și

regiunea Vest). Cele mai puține cazuri externate de astm în anul 2019 pe total țară sunt în


macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru) .

50.2 47.641.9

51.2

64.6

0

20

40

60

Fig. 349 Morbiditatea spitalizată prin astm pe macroregiuni în România în anul 2019


175

Morbiditatea spitalizată prin astm în anul 2019, este mai mare în mediul rural (52,0‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (48,6‰00 locuitori) și față de media pe total țară (50,2‰00 locuitori).

50.2 48.652.0

0

15

30

45

60

total urban rural

Fig.350 Morbiditatea spitalizată prin astm total țară și medii, în anul 2019

Morbiditatea spitalizată prin astm, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul feminin(64,7‰00

locuitori) comparativ cu genul masculin (35,0‰00 locuitori) și față de media pe total țară (50,2‰00 locuitori).

50.2

35.0

64.7

0

10

20

30

40

50

60

70


Fig.351 Morbiditatea spitalizată prin astm, total țară și gen, în anul 2019

Mortalitatea prin astm

În anul 2019 au fost înregistrate 200 decese prin astm reprezentând o rată a mortalitate de

0,9‰00 locuitori. Decesele prin astm în anul 2019, au o pondere de 1,6% din numărul total de decese

prin boli ale aparatului respirator (12733) și 0,1% din numărul total de decese(259721).

Analizând în dinamică mortalitatea prin astm, în perioada 2010‐2019, se constată un trend ușor

descendent, de la 1,4‰00 locuitori în 2010 la 0,9‰00 locuitori în 2019. Cele mai mari valori ale ratei de

mortalitate au fost în 2010 și valoarea minimă de 0,8‰00 locuitori în 2018. În ceilalți ani valorile variază

ușor de la un an la altul, însă trendul se menține descendent (fig. 352).

1.4

1.21.1

1.0 1.11.2

1.1 1.1

0.80.9

0

1

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 352 Mortalitatea prin astm în România, în anii 2010‐2019


176

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin astm, în anul 2019, nu este

uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2019 a fost Prahova (0,1‰00 locuitori), rate mici

s‐au înregistrat și în Ilfov (0,2‰00 locuitori), București (0,2‰00 locuitori), Suceava (0,3‰00 locuitori),

Covasna (0,4‰00 locuitori). Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Mureș (3,7‰00

locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Timiș (3,0‰00 locuitori), Arad (2,1‰00 locuitori),Dolj (2,0‰00

locuitori), Buzău (1,9‰00 locuitori). În 20 județe rata mortalității a fost peste media pe România (0,9‰00

locuitori), în 12 județe au fost la nivelul valoarii medii(în două județe) și sub valoarea medie,iar în 10

județe nu au fost decese.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin astm în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Sălaj cu 1,2, de la 0,4‰00 locuitori la 1,6‰00 locuitori,

Dolj ‐ cu 1,2, de la 0,9‰00 locuitori la 2,0‰00 locuitori, Giurgiu ‐ cu 1,1, de la 0,4‰00 locuitori la 1,5‰00

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin astm au fost în Covasna ‐ cu 1,8, de la 2,2‰00

locuitori la 0,4‰00 locuitori, Vrancea ‐ cu 1,5, de la 2,8‰00 locuitori la 1,3‰00 locuitori, Prahova ‐ cu 0,9,

de la 1,0‰00 locuitori la 0,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin astm în 2019 față de 2018 au

fost în 19 județe, în 15 județe a fost înregistrate scăderi și în opt județe rata a fost constantă.

Fig. 353 Mortalitatea prin astm în România, în anul 2019

Mortalitatea prin astm, în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe decese prin astm în anul 2019 pe total țară,

sunt în regiunea Vest 2,1‰00 locuitori. Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 1,3‰00 locuitori. Cele mai puține

decese prin astm sunt în regiunea Nord ‐ Vest 0,1‰00 locuitori, regiunea București‐Ilfov 0,2‰00 locuitori.

0.9

0.1

1.3

0.9 0.9

0.2

0.9

1.2

2.1

0

1

2

Fig. 354 Mortalitatea prin astm pe regiuni în România în anul 2019

Mortalitatea prin astm, în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cele mai multe decese prin astm în

anul 2019 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele

mai puține decese prin astm în anul 2019 pe total țară sunt în macroregiunea trei (regiunea București‐

Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐

Vest și regiunea Centru).


177

0.9

0.70.9

0.6

1.6

0

1

Fig. 355 Mortalitatea prin astm pe macroregiuni în România în anul 2019

Mortalitatea pin astm, în anul 2019, este mai mare în mediul rural (1,2‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (0,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară (0,9‰00 locuitori).

0.9

0.7

1.2

0

1

total urban rural

Fig. 356 Mortalitatea prin astm total țară și medii, în anul 2019

Mortalitatea prin astm, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul feminin (1,1‰00 locuitori)


0.9

0.7

1.1

0

1


Fig.357 Mortalitatea prin astm, total țară și gen, în anul 2019


178

3 . DETERMINANŢ I I SĂNĂTĂŢ I I

În această grupă sunt furnizate informații pentru şapte indicatori (Tabelul 40).

Tabel 40 Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate

Nr. crt. Indicator

1 Indicele de masă corporală

2 Consumul de tutun

3 Consumul de alcool

4 Consumul de fructe şi legume

5 Activitate fizică

6 Expuneri la particule

7 Riscul de sărăcie

3.1 Indicele de masă corporală Indicatorul reflectă proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. Proporția persoanelor

obeze (IMC>30) în populația adultă în anul 2017 a fost în România de 10,4%, valoarea cea mai scăzută

din Uniunea Europeană în care media a fost de 15,2% (fig. 358). În funcție de nivelul de educație se

observă că proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația adultă în anul 2017 are un gradient cu

valorile cele mai mari la cei cu nivel de educație scăzut și valorile cele mai mici la cei cu nivel de educație

ridicat (fig. 359). Față de precedenta anchetă a stării de sănătate realizată în anul 2014, proporția

persoanelor obeze a crescut de la valoarea de 9,4%.

Fig. 358 Proporția persoanelor obeze (IMC>30) în

populația adultă, în anul 2017

Sursa: ECHI

Fig. 359 Proporția adulților obezi în funcție de nivelul de

educație, în anul 2017

Sursa ECHI


179

3.2 Consumul de tutun

Conform studiului GATS în România în 2018 30.7% din populația de 15 ani și peste (5.63 milioane adulți),

40.4% dintre bărbați și 21.7% dintre femei utilizează tutun în mod curent (care se fumează, fără fum și

produsele cu tutun încălzit). Comparativ cu anul 2011, prevalența consumului de tutun (incluzând şi

produsele cu tutun care se încălzeşte) a crescut cu 14,6%, mai ales prin creșterea consumului în rândul

tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 de ani (cu o creștere relativă de 52,2%) – fig. 360 şi al femeilor (cu o

creștere relativă de 29,2%) – fig. 361.

Fig. 360 Prevalența consumului de tutun pe grupe de vârstă, România 2011 și 2018

Fig. 361 Prevalența consumului de tutun pe genuri, România 2011 și 2018

Dintre adulții români în vârstă de 15 ani sau mai mult 1,3% sunt consumatori curenți de produse cu

tutun încălzit. Dintre adulții români în vârstă de 15 ani sau mai mult 3,4% sunt consumatori curenți de

țigări electronice.

Conform ultimului raport al OECD privind starea de sănătate în Europa, în ciuda unor progrese în

reducerea ratei fumatului în ultimul deceniu, mai mult de unul din cinci adulți fumează încă zilnic în

2018 în medie în toate țările UE. Proporția adulților care fumează zilnic variază de peste trei ori între

țări. Ponderea ces mai mică este în țările nordice (Suedia, Finlanda, precum și Islanda și Norvegia) și cea

mai mare în Grecia, Bulgaria și Ungaria (Figura 362). Țările nordice, Olanda, Irlanda și Estonia au realizat

cele mai mari reduceri ale fumatului în rândul adulților din ultimul deceniu.


180

Fig. 362 Rata fumatului zilnic la adulți în anii 2008 și 2018

Sursă:Raport OECD ‐ Starea de sănătate în europa 2020

3.3 Consumul de alcool

Consumul dăunător de alcool este identificat ca factor major de risc pentru boală, dizabilitate și deces,

având un impact direct asupra multor ținte propuse în Obiectivele Dezvoltării Durabile (Sustainable

development Goals – SDG), printre care sănătatea mamei și a copilului, boli infecțioase (ex. HIV, hepatita

virală, tuberculoza), boli netransmisible și sănătatea mintală, răniri și otrăviri. Consumul de alcool per

capita (APC) pe an în litri de alcool pur este unul dintre cei doi indicatori pentru SDGs, ținta 3.5 “Întărirea

prevenției și a tratamentului abuzului de substanțe, incluzând abuzul de narcotice și consumul dăunător

de alcool”.

Conform rapoartelor OMS despre consumul de alcool și sănătate elaborate de‐a lungul anilor, descrise și

în ultimul raport „Global status report on alcohol and health 2018” , nivelul consumului de alcool se

poate măsura printr‐o gamă de indicatori. Un astfel de indicator este prevalența (sau frecvența)

consumatorilor curenți sau abstinenți dintr‐o țară sau regiune. Doi dintre cei mai importanți și mai des

utilizați indicatori sunt consumul total de alcool per capita (APC) în litri de alcool pur pe an la populația

de peste 15 ani și consumul de alcool în grame de alcool pur pe persoană pe zi.

Conform ultimului raport OECD privind starea de sănătate, consumul general de alcohol s‐a ridicat la 10 litri de alcool pur pe adult în medie țările UE în 2018, în scădere de la 11 litri în 2008 (Figura 363 ). Letonia și Austria au cel mai ridicat nivel de alcohol consum, cu peste 12 litri per adult, urmat de Republica Cehă, Franța, Bulgaria, Lituania și Luxemburg, cu peste 11 litri per adult. Grecia, Suedia, Italia și Malta au niveluri relativ scăzute de consum, sub 8 litri de alcohol pur.

Fig. 363 Consumul anual de alcool pur per capita la persoane adulte în Europa, în anul 2018 comparativ cu anul 2008



181

Deși consumul total de alcool pe cap de locuitor este util măsură pentru a evalua tendințele pe termen lung, este,

de asemenea, important să se ia în considerare tiparele consumului de alcool din toate grupurile populaționale,

pentru a identifica pe cei care beau cel mai mult și sunt cei mai expuși riscului de a avea probleme de sănătate .

Bărbații consumă în medie de aproximativ patru ori mai mult alcool decât femeile în țările UE (OMS, 2019).

Cantitatea, frecvența și intensitatea consumului sunt de asemenea, cruciale pentru măsurarea gradului de consum

dăunător. În 2016, o treime (33%) dintre adulți au raportat în medie în toate țările UE după ce au consumat șase

băuturi sau mai mult la o singură ocazie, în ultima lună (Figura 364). Această proporție a fost de trei ori mai mare în

rândul bărbaților decât al femeilor (51% comparativ cu 17%). Bărbații și femeile din Lituania, Luxemburg, Letonia,

Republica Cehă și Estonia au fost mai susceptibile de a raporta un consum ocazional mare, cu o pondere care

ajunge la peste 40%. Consumul mare ocazional este în creștere în mai multe țări în rândul adulților tineri, îndeosebi

la femei.

Fig. 364 Ponerea adulților care raportează un consum episodic mare de alcool în ultimele 30 de zile, în anul 2016


3.4 Activitate Fizică

Activitatea fizică este definită ca mișcarea corpului produsă de contractarea mușchiului scheletal care

necesită cheltuieli de energie. Categorii ale activității fizice: cele ocupaționale, casnice, timp liber și transport.

Activitatea fizică poate fi întreprinsă în diverse forme: mersul pe jos, ciclismul, sportul și forme active

de recreere (de exemplu, dans, yoga, tai chi). Activitatea fizică poate fi realizată atât la serviciu cât și la domiciliu.

Ca atare, aceasta cuprinde activități la fel de diverse precum munca, jocul în școală, desfășurarea treburilor

gospodărești, transportul din loc în loc (mersul pe jos sau mersul pe bicicletă) și implicarea în activități recreative

(grădinărit, dans, yoga, înot, alergare, sporturi de echipă etc.) Toate tipurile de activitate fizică pot asigura

beneficii pentru sănătate dacă sunt întreprinse în mod regulat și cu o durată și intensitate suficientă.

Beneficiile activității fizice de‐a lungul vieții, inclusiv a activității și a exercițiilor sportive regulate, sunt

extrem de importante, printre altele pentru reducerea riscului apariției bolilor cardiovasculare, a anumitor tipuri

de cancer și de diabet, pentru îmbunătățirea sănătății sistemului muscular și osos, a controlului greutății

corporale, având de asemenea efecte pozitive asupra evoluției sănătății mentale și a proceselor cognitive.


182

Activitatea fizică, conform recomandării globale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), este importantă

pentru toate categoriile de vârstă și în special pentru copii, populația activă și persoanele în vârstă.

Deși eforturile de promovare a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate au fost

intensificate în ultimii ani de autoritățile publice din unele state membre, nivelurile inactivității fizice în Uniune

continuă să rămână inacceptabil de ridicate. Majoritatea cetățenilor europeni nu fac suficientă activitate fizică,

iar 60 % nu practică niciodată un sport sau exerciții fizice sau fac acest lucru rareori. Lipsa activității fizice în

timpul liber tinde să fie mai des întâlnită în grupurile socioeconomice defavorizate.

Exercitiu fizic este o formă a activității fizice care este planificată, structurată, repetitivă și în scop clar

de a îmbunătăți sau menține una sau mai multe componente ale condiției fizice, performanței și sănătății.

Inactivitatea fizică a fost identificată drept un factor de risc major pentru mortalitatea prematură și

boli în țările cu venituri ridicate din întreaga lume, acest fenomen cauzând peste un milion de decese pe an doar

în regiunea europeană a OMS.

Activitatea fizică insuficientă este definită ca fiind „mai puțin de cinci ori 30 minute de activitate moderată

pe săptămână sau mai puțin de trei ori 20 minute de activitate fizică viguroasă pe săptămână, sau echivalent”.

La nivel mondial, activitatea fizică insuficientă a determinat 69,3 milioane DALY în anul 2010, ceea ce

înseamnă 2,8% din total activitatea fizică insuficientă reprezintă unul din primii 10 factori de risc ai mortalității

globale, cauzând aproximativ 3,2 milioane de decese anual.

Activitatea fizică insuficientă determină o creștere cu 20‐30% a mortalității de toate cauzele,

activitatea fizică regulată reducând riscul de boli cardiace ischemice, accident vascular cerebral, diabet, cancer

de sân și cancer de colon. În plus, activitatea fizică regulată are un rol important în controlul greutății și

prevenția obezității.

FRECVENȚA ȘI NIVELUL DE IMPLICARE ÎN ACTIVITĂȚI SPORTIVE ȘI ÎN ALTE ACTIVITĂȚI FIZICE

În prezent România nu are recomandări naționale privind activitatea fizică. România folosește

nivelurile de activitate fizică recomandate de catre OMS (2010). În Romania procentul persoanelor de

peste 15 ani care fac activitate fizică conform recomandărilor globale OMS (cel puțin 150 de

minute/săptămână de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de AF intensă) este de

30% (fig. 365).

Fig. 365 Procentul activității fizice efectuate conform recomandării OMS, la populația de peste 15 ani, în România, în anul 2017

Sursa: Profilul activității fizice în România, UE ‐OMS, 2018

În cadrul studiului privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO, s‐a urmărit identificarea comportamentelor nesănătoase cu efecte asupra stării de sănătate printre care și activitatea fizică.


183

Sport sau Activităţi recreative

Sport sau activităţi recreative de intensitate medie sau crescută efectuează 20% dintre respondenţi. Cei din mediul urban, de gen masculin şi cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani sunt cei care efectuează în cea mai mare proporţie sporturi sau activităţi recreaţionale de intensitate crescută sau medie (Fig. 366).

Tabel 41 Sport sau activităţi recreative de intensitate crescută sau medie

Mediul de rezidenţă

Urban 25%

Rural 11%

Gen Feminin 12%

Masculin 29%

18‐34 ani 35%

Vârstă 35‐49 ani 20%

50‐64 ani 8%

Total 20% Sursa: Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO 2017

25%

11% 12%

29%

20%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Urban Rural Feminin Masculin Total

Fig. 366 Sport sau activităţi recreative de intensitate medie sau crescută Sursa: Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO 2017

Dintre cei intervievați în cadrul studiului COMSPAN, apoape trei sferturi, respectiv 70.61% au declarat că merg pe jos sau folosesc bicicleta cel puțin 30 minute în fiecare zi (fig. 367)

70.61

28.41

0.98

da

nu

non raspuns

Fig. 367 Mers pe jos sau cu bicicleta cel puțin 30 minute pe zi

Sursa: Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO 2017

În ceea ce privește factori importanți în practicarea activităților fizice, motivația personală cu 32,44% este pe primul loc, urmată pe locul secund de disponibilitatea de timp și de bani, iar al treilea factor important cu 19,51% este sprijinul familiei și al prietenilor (fig. 368).


184

Fig. 369 Factori importanti pentru în practicarea activităților fizice


Principalul factor motivant în practicarea activităților fizice menționat de către respondenții

studiului COMPSANRO a fost aspectul fizic (49,35%), urmat pe locul doi de competiție (24,19%) și doar

pe locul al treilea cu 10,40% a fost menționată menținerea sănătății, la diferență mare procentuală față

de primul loc (fig. 369).

49.35

24.19

10.407.74

1.89

0

10

20

30

40

50

60

Aspectul fizic Competiția Menţinerea sănătăţii Starea debine/plăcerea

Scăderea în greutate%

Fig. 369 Factori motivanti în practicarea activităților fizice


În contex european, conform datelor raportate în cadrul eurobarometrului special pentru

activitatea fizică, publicat în anul 2018, România cu 63% ocupă locul 4 după Bulgaria, Grecia și Portugalia

68%, fiind printre cele 11 țări din UE în care mai mult de jumătate din populație nu face niciodată

exerciții fizice sau sport. Față de anul 2013 tendința este de creștere (+3%). La polul opus sunt țările

nordice în care procentul celor care exersează sau fac sport în mod frecvent sau cu o anumită frecvență

este ridicat: 69% în Finlanda, 67% în Suedia și 63% în Danemarca (fig. 370).


185

Fig. 370 Ponderea persoanelor care nu fac niciodată exerciții fizice sau sport, în țările UE, în anul 2017

Sursa: Eurobarometru special pentru activitate fizică, UE ‐ 2018

România ocupă poziția a cincea, în ceea ce privește ponderea celor care nu se angajează niciodată în alte

activități fizice precum ciclismul, dansul sau grădinăritul. Aceasta tinde să fie mai mare în țările din

Europa de sud comparativ cu țările din Europa de Nord (fig. 371).

Fig. 371 Ponderea celor care nu se angajează în alte activități fizice precum ciclismul, dansul sau grădinăritul, în statele membre

ale UE Sursa: Eurobarometru special pentru activitate fizică, UE ‐ 2018

Începând cu 2013, tendința celor care nu se angajează niciodată în alte activități fizice este de

creștere în majoritatea țărilor, mai ales în Croația (+ 20 %), urmată pe poziția secundă de România (+ 15

%), Austria (+ 12 %), Malta (+ 11 %) și Cehia (+ 10 %) (fig. 372).


186

Fig. 372 Tendința procentului persoanelor care nu se angajează niciodată în alte activități fizice precum ciclismul, dansul sau

grădinăritul, în statele membre ale UE, în anul 2017 Sursa: Eurobarometru special pentru activitate fizică, UE ‐ 2018

La nivelul UE principalii factori motivanți în ordine descrescătoare au fost: îmbunătățirea stării

de sănătate, a condiției fizice, relaxare și distracție. Pentru România ordinea descrescătoare a fost

îmbunătățirea stării de sănătate și cu aceeași valoare a fost menționată relaxarea, apoi au urmat factori

precum: îmbunătățirea stării de sănătate și pentru a se distra (fig. 373).

Fig. 373 Factori motivanți în practicarea activităților fizice RO Vs UE

Sursa: Eurobarometru special pentru activitate fizică, UE ‐ 2018

3.5 Consumul de fructe și legume

Consumul de fructe și legume a fost estimat în anul 2016 pentru populația României de 18‐64 de

ani prin studiul Compsan (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wcontent/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf).

În medie, respondenţii la studiu au afirmat că mănâncă aproximativ 2 porţii de fructe şi de legume pe zi.

Respondenţii din mediul rural consumă în medie cu 0.2 porţii de fructe sau legume mai mult decât cei

din mediul urban. Cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât numărul mediu de porţii medii de

fructe/legume consumate zilnic creşte (fig. 374).


187

Fig. 374 Numărul mediu de porţii de fructe şi legume consumate zilnic, România, 2016

3.6 Expuneri la particule (PM10)

Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2017 în

România a fost de 26,6 micrograme/metru cub, mai mare decât media EU28 de 21,6 micrograme/metru

cub (fig. 375).

Fig. 375 Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2017

Sursa: ECHI

3.7 Riscul de sărăcie

Rata riscului de sărăcie a fost în 2017 în România printre cele mai mari din UE, cu o valoare de

35.7%, fiind depășită doar de Bulgaria (fig. 376). Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE)

este definită ca proporţia persoanelor, din populaţia totală, aflate în cel puţin una din următoarele trei

situaţii:

se află sub pragul sărăciei (de 60% din venitul median disponibil pe adult‐echivalent);

se află în stare de deprivare materială severă;


188

trăiesc într‐o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

La nivelul Uniunii Europene, principalul instrument statistic de colectare a datelor pentru asigurarea

informaţiilor necesare măsurării sărăciei şi excluziunii sociale îl reprezintă ancheta asupra veniturilor şi condiţiilor de

viaţă (EU‐SILC). În România, cercetarea statistică europeană se numeşte Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV) şi are ca

principal obiectiv producerea de date statistice detaliate utilizabile pentru caracterizarea condiţiilor de viaţă ale

populaţiei. Aceasta se realizează prin colectarea unor informaţii care privesc diferite aspecte sociale: condiţiile de

locuit, starea de sănătate, educaţia, ocuparea forţei de muncă, veniturile, dotarea locuinţei cu diferite facilităţi şi

bunuri de folosinţă îndelungată etc.

Fig. 376 Rata riscului de sărăcie în Europa, 2017

Sursa: ECHI

Rata riscului de sărăcie la copii a fost în 2017 în România cea mai mare din UE, cu o valoare de

41.7% (fig. 377)

Fig. 377 Rata riscului de sărăcie la copii în Europa, 2017

Sursa: ECHI

Rata riscului de sărăcie la 18‐64 ani a fost în 2017 în România de 34.6% (fig. 378) a treia cea mai

mare valoare din UE.


189

Fig. 378 Rata riscului de sărăcie la 18‐64 ani în Europa, 2017

Sursa: ECHI

Rata riscului de sărăcie la peste 65 ani a fost în 2017 în România de 33.2% (fig. 379) a cincea cea

mai mare valoare din UE.

Fig. 379 Rata riscului de sărăcie la peste 65 ani în Europa, 2017 (Sursa: ECHI)

Sursa: ECHI

În România în 2017 rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a diferit în funcție de

sex, fiind mai mare la femei cu 1.5% față de bărbați, în funcție de vârstă, fiind cea mai mare la 18‐24 ani

și cea mai mică la 25‐49 ani și în funcție de nivelul de instruire, fiind de aproximativ 8 ori mai mare la cei

cu nivel de studii scăzut față de cei cu nivel de studii superior (fig. 380).


190

Fig. 380 Rata riscului de sărăcie sau excluziune social (AROPE), România 2017 Sursa: Institutul Național de Statistică

Indicele inegalităţii veniturilor este în România superior mediei pe ansamblul Uniunii Europeane.

Indicele, definit ca raportul dintre veniturile celor mai bogaţi 20% și celor mai săraci 20%, a fost în

România în 2017 de 6.5, față de 5.1 media EU 28 (fig. 381).

4

4.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

România

EU 28

Fig. 381

Indicele inegalității veniturilor, România și EU 28


191

4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI ACTIVITATEA REȚELEI SANITARE

Tabel 42 Indicatorii activității rețelei sanitare

Nr.

crt. Indicator

4.1 RESURSE Utilizarea paturilor în spital

4.1.1 Bugetul ocrotirii sănătății Durata medie de spitalizare

4.1.2 Asigurarea populației cu personal

medical și personal sanitar mediu 4.3 PROCEDURI

4.1.3 Asigurarea populației cu paturi 4.3.1 Proceduri CT

4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală 4.3.2 Proceduri RMN

4.1.5 Utilizarea serviciilor 4.3.3 Angioplastii

4.2 INDICATORI DE ACTIVITATE 4.3.4 Bypass coronarian

Consultații și tratamente 4.3.5 Proteza de genunchi

Număr internări în spitale 4.3.6 Proteza de șold

Om zile spitalizare

4.1 Resurse

Tabel 43 Indicatorii privind resursele rețelei sanitare

Nr.crt. Indicator

1 Bugetul sănătății

2 Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu

3 Asigurarea populației cu paturi

4 Dotarea cu aparatură medicală

5 Utilizarea serviciilor

4.1.1 Bugetul sănătăţii

Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate din P.I.B. este mică, în 2019 fiind de 4,8% din PIB,

în creștere față de anul 2010 (4,1%), cu 0,7% (tabel 44).

Tabel 44 Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Chelt. publice consolidate (mil. lei)

21278,2 20524,7 22183,8 27427,2 26660,9 28917,8 30265,1 34248,1 41922,5 50660

‐ pentru un locuitor (lei)

992,9 961,1 1105,9 1372,1 1338,6 1458,9 1535,8 1748,0 2152,4 2615,3

‐ % din PIB 4,1 3,5 3,8 4,4 4,0 4,1 4,0 4,0 4,4 4,8

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice

Comparativ cu celelalte țări europene, bugetul alocat sănătății în România (4,0% din PIB)

reprezintă mai puţin de jumătate din media statelor membre UE (8,9) și mult mai puțin decât statele din

regiunea europeană a OMS (7,4) (fig. 382).


192

7.4

4

8.9

0 2 4 6 8 10

WHO EURO

România

UE MEMBERS

Fig. 382 Cheltuieli pentru sănătate din PIB (%), în România, Europa Uniunea Europeană, în ultimul an disponibil

Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, septembrie 2020

4.1.2 Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu

Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2009‐2018 sunt

prezentate in Tabelul 45.

Tabel 45 Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Nr. medici (fără

stomatologi) 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585 63303

‐ la 10000 locuitori 24.4 25.1 26.8 27.1 27.6 28.3 29.1 29.9 31.1 32.7

‐ nr. locuitori/un medic 411 406 374 370 362 353 344 334 321 306

Nr. stomatologi 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457 17003

‐ la 10000 locuitori 6.1 6.3 6.9 7.1 7.5 7.8 8.3 8.0 8.4 8.8

‐ nr. locuitori/un

stomatolog 1650 1599 1452 1399 1338 1274 1199 1252 1183 1139

Nr. farmacişti 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620 18093

‐ la 10000 locuitori 6.4 6.8 7.7 8.2 8.6 8.6 8.7 9.1 9.0 9.3

‐ nr. locuitori/un

farmacist 1573 1465 1300 1226 1165 1157 1147 1099 1105 1071

Nr. personal sanitar

mediu 126656 125992 125141 126860 128899 133173 137246 142103 145317 150251

‐ la 10000 locuitori 59.1 59 62.4 63.5 64.7 67.2 69.6 72.5 74.6 77.6

‐ nr.loc. ce revin/un

pers.san.mediu 169 169 160 158 154 149 144 138 134 129

Medici: Analizând fig. 383 care arată distribuția medicilor (63303 ‐ în anul 2019) la nivelul județelor, se

poate constata că sunt județe cu un număr mare de medici, precum: Mun. București (14114 medici), Timiș

(4701 medici), Iași (4165 medici), Cluj (3947 medici), Dolj (3295 medici), Mureș (2608 medici), Bihor (2257

medici), Constanța (2241 medici) și județe cu un număr mic de medici Călărași (314 medici), Giurgiu (323

medici) , Tulcea (332 medici), Ialomița (339 medici), Covasna (441 medici), Sălaj (455 medici).

Toate județele cu număr mare de medici sunt centre universitare, constituind astfel un pol de

atracție. Astfel, comparând numărul de medici din Mun. București (având cel mai mare număr) cu

călărași (județul cu cel mai mic număr), constatăm că în Mun. București sunt de 22 ori mai mulți medici

decât în cel mai depopulat județ de medici.

Din datele publicate de INS cu numărul de medici, pentru anul 2019, a fost calculată asigurarea

populației cu medici în două moduri, și anume:

‐ numărul locuitorilor ce revin la un medic. Există un număr mare de județe în care este deficit de

medici, și în care este un număr mare de locuitori ce revin la un medic. Față de media pe țară (306,8


193

locuitori/medic) sunt 8 județe plus Mun. București cărora le revine un număr mic de locuitori la un medic(sub

vaoarea medie).

Analizând ratele privind numărul locuitorilor ce revin la un medic, se poate constata că sunt

județe cu un număr mic de medici, cărora le revine o populație mai numeroasă pentru un medic, astfel

putem enumera: Călărași (899,0 loc./1 medic), Dâmbovița (836,3 loc./1 medic), Giurgiu (819,8 loc./1

medic), Ialomița (752,9 loc./1 medic), Vaslui (681,2 loc./1 medic).

Județele în care numărul medicilor este mai mare, au un număr scăzut al populației ce revine la

un medic astfel: Mun. București (129,8 loc./1 medic), Timiș (150,1 loc./1 medic), Cluj (179,4 loc./1

medic), Dolj (189,2 loc./1 medic), Iași (190,3 loc./1 medic), Mureș (204,8 loc./1 medic), Bihor (248,5

loc./1 medic), Sibiu (277,8 loc./1 medic), Constanța (300,3 loc./1 medic), Brașov (307,3 loc./1 medic),

toate acestea sunt centre universitare cu profil medical.

‐ numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la 10000

locuitori sunt: M. București (77,1‰o loc.), Timiș (66,6‰o loc.), Cluj (55,7‰o loc.), Dolj (52,9‰o loc.),

Iași (52,5‰o loc.), Mureș (48,8‰o loc.), Bihor (40,2‰o loc.), Sibiu (36,0‰o loc.), Constanța (33,3‰o

loc.), Brașov (32,5‰o loc.). Județele cu un număr mic de medici ce revin la 10000 locuitori sunt: Călărași

(11,1‰o loc.), Dâmbovița (12,0‰o loc.), Giurgiu (12,2‰o loc.), Ialomița (13,3‰o loc.), Vaslui (14,7‰o

loc.). Media pe țară este 32,7 la 10000 locuitori (Fig. 384).

În ceea ce privește ponderea medicilor în România, pe grupe de vârstă, în anul 2019 (fig 385),

se constată: din total medici 63303, ponderea cea mai mare 31,96% (20233 medici) este dată de grupa

de vârstă 25‐34 ani, însă acest procent este crescut prin faptul că la această grupă de vârstă sunt

cuprinși și medicii rezidenți. Se constată un număr crescut de medici (10861 medici ‐ 17,16%) la grupa de

vârstă 55 ‐ 64 ani, la peste 65 ‐74 ani (3567 medici ‐ 5,63%), și la 75 și peste ani (91 medici ‐ 0,14%).

Fig. 383 Distribuția medicilor pe județe, în România, în

anul 2019

Fig. 384 Asigurarea populației cu medici în România, în

anul 2019

0.05

32.0

23.721.4

17.2

5.6

0.1

‐8

2

12

22

32

sub 25 ani 25‐34 ani 35‐44 ani 45‐54 ani 55‐64 ani 65‐74 ani 75 ani şipeste

Fig. 385 Ponderea medicilor pe grupe de vârstă în România, în anul 2019

Raportat la țările UE (Fig. 386), România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori

(284,1), în timp ce Bulgaria (413,8) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria


194

(321,1) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Austria

(513,0) ‐ valoarea maximă, Norvegia (451,2), Lituania (446,7), Elveția (425,1), Germania (418,7) și valori

mici în : Marea Britanie (278,3) ‐ valoarea minimă, Luxemburg (288,5), Irlanda (293,5).

Fig. 386 Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016

Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Medici de familie: Analizând Fig. 387 care arată distribuția celor 12187 medici de familie în anul

2019 la nivelul județelor, se poate constata că sunt județe cu un număr mare de medici de familie,

precum: Mun. București (1826 medici de familie), Timiș (622 medici de familie), Iași (549 medici de

familie), Dolj (504 medici de familie), Constanța (437 medici de familie), Bihor (421 medici de familie),

Cluj (413 medici de familie), Mureș (392 medici de familie), Brașov (372 medici de familie ) și județe cu

un număr mic de medici de familie: Tulcea (86 medici de familie ), Covasna (100 medici de familie),

Giurgiu (108 medici de familie ), Ialomița (112 medici de familie ), Călărași (112 medici de familie), Sălaj

(115 medici de familie ).

Din datele publicate de INS cu numărul de medici de familie pentru anul 2019, a fost calculată

asigurarea populației cu medici de familie în două moduri, și anume:

‐ numărul locuitorilor ce revin la un medic de familie. Există un număr mare de județe în care

este deficit de medici de familie, unde la un medic de familie revine un număr mare de locuitori. Se pot

enumera: Ilfov (2746,1 loc./1 medic de familie), Călărași (2520,5 loc./1 medic de familie), Giurgiu

(2451,8 loc./1 medic de familie), Vaslui (2286,0 loc./1 medic), Ialomița (2278,8 loc./1 medic).

Sunt județe cu un număr mic de pacienți ce revin la un medic, în unele județe jumătate din

populația ce revine la un medic de familie enumerate anterior: M. București (1003,0 loc./1 medic de

familie), Timiș (1134,3 loc./1 medic de familie), Dolj (1237,0 loc./1 medic de familie), Arad (1258,9 loc./1

medic), Bihor (1332,1 loc./1 medic).

Fig. 387 Distribuția medici de familie pe județe, în

România, în anul 2019

Fig. 388 Asigurarea populației cu medici de familie în



195

‐ numărul de medici de familie ce revin la 10000 locuitori:

În anul 2019, indicele de asigurare a populației cu medici de familie ce revin la 10000 de

locuitori (Fig.389) este de 6,3 medici de familie la 10000 locuitori (12187 medici de familie),

Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov ‐ 3,6‰0 loc., Călărași ‐ 4,0‰0

loc., Giurgiu ‐ 4,1‰0 loc., Vaslui ‐ 4,4‰0 loc., Ialomița ‐ 4,4‰0 loc. O rată mai mare a medicilor este

în: Municipiul București ‐ 10,0‰0 loc., Timiș ‐ 8,8‰0 loc., Dolj ‐ 8,1‰0 loc., Arad ‐ 7,9‰0 loc., Bihor ‐

7,5‰0 loc., Sibiu ‐ 7,5‰0 loc.

Medici școlari: în anul 2019, numărul de medici școlari (fig.389) este de 915. Distribuția

teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Giurgiu ‐ 1 medic scolar, Ilfov ‐ 2 medici școlari,

Vaslui ‐ 3 medici școlari, Sălaj ‐ 4 medici școlari. O acoperire mai mare a medicilor școlari este în:

M.București 294 medici școlari, Dolj 65 medici școlari, Argeș 35 medici școlari, Suceava 31 medici

școlari, Cluj 30 medici școlari, Iași 26 medici școlari. Județul Călărași nu are medici școlari raportați.

În anul 2019, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu medici școlari (fig.390) este

de 0,33‰ elevi (915 medici școlari). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:

Giurgiu 0,03 ‰ elevi, Ilfov 0,07 ‰ elevi, Vaslui 0,10 ‰ elevi, Sălaj 0,10‰ elevi, Ialomița 0,12‰ elevi.

O rată mai mare a medicilor școlari este în: M. București 1,426 ‰ elevi, Argeș 0,87 ‰ elevi,

Mehedinți 0,78 ‰ elevi, Dolj 0,66 ‰ elevi, Olt 0,62‰ elevi. Sunt 7 județe cu valori ale indicatorului

peste media pe țară, două egal, 32 sub media pe țară și un județ fără medici.

Asistenți medicali școlari: în anul 2019, numărul de asistenți medicali școlari (Fig.391) este

de 3100 asistenți medicali școlari. Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:

Ilfov ‐ 5 asistenți medicali scolari , Giurgiu ‐ 12 asistenți medicali scolari, Covasna ‐ 15 asistenți

medicali scolari, Călărași ‐ 16 asistenți medicali scolari, Gorj ‐ 33 asistenți medicali scolari. O

acoperire mai mare a asistenților medicali scolari este în: M.București 525 asistenți medicali scolari,

Cluj 140 asistenți medicali scolari, Dolj 130 asistenți medicali scolari, Prahova 124 asistenți medicali

scolari, Iași 112 asistenți medicali scolari, Olt 107 asistenți medicali scolari.

În anul 2019, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu asistenți medicali școlari (Fig.

392) este de 1,12‰ elevi (3100 asistenți medicali școlari). Distribuția teritorială semnalează o

acoperire redusă în județele: Ilfov 0,17 ‰ elevi , Giurgiu 0,42‰ elevi, Covasna 0,45‰ elevi, Suceava

0,59‰ elevi, Gorj 0,63‰ elevi. O rată mai mare a asigurării cu asistenți medicali școlari este în:

Mehedinți 3,61‰ elevi , Olt 3,02‰ elevi, M. București 2,53‰ elevi, Vaslui 2,14‰ elevi, Vâlcea

1,90‰ elevi, Brăila 1,72‰ elevi. Sunt 13 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară și 29

județe sub media pe țară.

Fig. 389 Număr medici școlari pe județe, în România, în

anul 2019

Fig. 390 Asigurarea preșcolarilor și elevilor cu medici

școlari în România, în anul 2019


196

Fig. 391 Număr asistenți medicali în cabinete școlare pe

județe, în România, în anul 2019

Fig. 392 Asigurarea preșcolarilor și elevilor cu asistenți

medicali în România, în anul 2019

Asistenți medicali: în anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali (fig. 394)

a avut valoarea medie pe țară de 78,1 asistenți medicali la ‰o locuitori, cea mai redusă a fost în

județele: Ilfov 27,9‰0 locuitori, Giurgiu 40,0‰0 locuitori, Călărași 49,3‰0 locuitori, Ialomița 54,3‰0

locuitori, Dâmbovița 54,5‰o locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.București 129,4‰0

locuitori, Dolj 112,0‰o locuitori, Iași 98,1‰0 locuitori, Cluj 93,5‰0 locuitori, Timiș 93,1‰0 locuitori.

Sunt 12 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară și 30 județe sub media pe țară.

Fig. 393 Număr asistenți medicali pe județe, în România,

în anul 2019

Fig. 394 Asigurarea populației cu asistenți medicali în


Asistenți comunitari: în anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de

servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1696 de asistenți comunitari şi 459 de mediatori sanitari.

În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți comunitari are o valoare medie de 0,88 la

‰o locuitori (fig.396), cea mai redusă rată a fost în M. București 0,01‰o locuitori, județul Brașov

0,02‰o locuitori, Caraș‐Severin 0,04‰o locuitori, județul Cluj 0,08 locuitori, rate mici fiind

înregistrate și în Timiș 0,11‰o locuitori, Argeș 0,14‰o locuitori, Satu‐Mare 0,15‰o locuitori,

Prahova 0,15‰o locuitori, Covasna 0,20‰o locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,24‰o locuitori,

Tulcea 3,67‰o locuitori, Mehedinți 3,37‰o locuitori, Olt 2,65‰o locuitori, Botoșani 2,65‰o

locuitori. În 24 de județe au fost înregistrate rate peste media pe țară, iar în 18 județe valori sub

medie.


197

Fig. 395 Număr asistenți medicali comunitari pe județe,

în România, în anul 2019

Fig. 396 Asigurarea populației cu asistenți medicali

comunitari în România, în anul 2019

Fig. 397 Număr mediatori sanitari pe județe, în România,

în anul 2019

Fig. 398 Asigurarea populației cu mediatori sanitari în


Mediatori sanitari: în anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare

medie de 0,24 la ‰0 locuitori (fig.398) cea mai redusă a fost în județele: M.București 0,02‰0

locuitori, rate mici fiind și în Timiș 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori, Suceava 0,08‰o

locuitori, Argeș 0,09‰0 locuitori, Dâmbovița 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,87‰0

locuitori, Mehedinți 0,79‰0 locuitori, Tulcea 0,67‰o locuitori, Sibiu 0,62‰0 locuitori, Vaslui 0,59‰0

locuitori. În 19 județe au fost înregistrate rate peste media pe țară, în două județe au fost rate egale

cu media pe țară, iar în 20 de județe au fost valori sub medie. În Teleorman nu au fost raportați

mediatori sanitari.

4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare

Analizând în dinamică, în perioada 2010‐2019, numărul de paturi în spitale, sanatorii tbc,

preventorii şi creşe, se constată că s‐au înregistrat scăderi importante (tabel 46).

Tabel 46 Dinamica paturilor în unitățile sanitare în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Nr total paturi în spitale 129268 125147 125456 125798 125369 125482 125326 125285 125029 125144

‐ la ‰ locuitori 6,4 6,2 6,3 6,3 6,3 6,3 6,4 6,4 6,4 6,5

Nr paturi în sanatorii tbc 610 470 410 410 410 410 410 410 402 400

pat‐ la ‰oo locuitori 3,0 2,3 2,0 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1

Nr paturi în preventorii 370 320 312 297 297 297 297 297 297 297

‐ la ‰oo locuitori 1,8 1,6 1,6 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5


198

Consecutiv etapelor succesive de reformă (conform tabelului de mai sus), a scăzut numărul

de paturi în spitale comparativ 2019 și 2010 într‐o proporţie de 9,1%, fără afectarea acoperirii

populației cu paturi de spital, care rămâne de 6,5‰, una dintre cele mai mari din UE. Asigurarea

populației cu paturi de spital are o valoare a ratei de peste 6‰ în toată perioada studiată, și anume

scade de la 6,4‰ loc. în 2010 la 6,2‰ în 2011, apoi crește la 6,5 în 2019.

În anul 2019, indicele de asigurare a populației cu paturi (fig. 399) este de 6,5 paturi la 1000

locuitori (125144 paturi în spitale). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:

Ilfov ‐ 2,6‰ loc., Giurgiu ‐ 3,0‰ loc., Ialomița ‐ 3,4‰ loc., Vrancea ‐ 4,1 ‰ loc., Călărași ‐ 4,1‰ loc..

O rată mai mare de asigurare cu paturi de spital a populației este în: Municipiul București ‐ 11,1‰

loc., Cluj ‐ 9,0‰ loc., Covasna ‐ 8,9‰ loc., Iași ‐ 8,5‰ loc., Hunedoara ‐ 8,5‰ loc., Timiș ‐ 7,5‰ loc.

În 10 județe rata este peste media pe țară, într‐un județ egală cu media, și în 31 sub medie.

Fig. 399 Asigurarea populației cu paturi de spital pe județe în România, în anul 2019

Analizând numărul de paturi raportat la populație (asigurarea populației cu paturi de spital)

în țările Uniunii Europene, se constată următoarele: Germania înregistrează valoarea maximă la

număr de paturi (800,2 la ‰oo locuitori), iar Austria, Bulgaria, Ungaria au un număr mare de paturi

(peste 700 la ‰oo locuitori, mai mare decât România (689,2 la ‰oo locuitori), iar Suedia

înregistrează valoarea minimă (222,5 la ‰oo locuitori). Valori mici se înregistrează și în

Liechtenstein, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Spania, acestea având un număr de paturi mic, în

jur de 200‐300 la ‰oo locuitori (fig.400).

Fig. 400 Asigurarea populației cu paturi de spital locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2017 Sursa: ECHI (European Core Health indicators)


199

4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală

Dotarea cu aparatură performantă este foarte importantă deoarece ajută la precizarea

diagnosticului și în adoptarea măsurilor terapeutice. Aparatura de înaltă performanță, conform

raportărilor unităților sanitare este în număr redus, și neuniform distribuită în profil teritorial, astfel

aparatele CT au fost în număr de 339 în anul 2019. Rata de asigurare cu aparate CT în România în

anul 2019 este de 17,5 aparate CT la 1.000.000 locuitori. Cele mai multe aparate CT în anul 2019 au

fost în unitățile publice 187 (9,7‰ooo), în unitățile private au fost 152 (7,8‰ooo). În anul 2019 au fost

efectuate 390593 examinări tomografice, din care 388188 examinări CT, revenind un număr de

2004,0 examinări CT la 100000 locuitori și s‐au efectuat 2405 tomografii simple, revenind un număr

de 12,4 la 100000 loc. examinări tomografice simple.

Tabel 47 Dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată în România, în anul 2019

Aparate (scannere) pentru:

Aparate

Gamma

Aparate pentru:

tomografie

computerizată

(aparate CT)

tomografie

cu emisie de

pozitroni

(aparate PET)

rezonanţă

magnetică

(aparate

RMN)

angiografie

digitală

(aparate

DSA)

mărunţirea

calculilor renali

– litotriptor

(aparate LSI)

terapie cu

radiaţii

(aparate

RAD)

Mamo‐

grafii

Total 339 10 50 206 92 53 75 164

Rețea publică 187 4 32 80 64 37 39 87

Rețea privată 152 6 18 126 28 16 36 77

Conform datelor publicate de OECD (OECD Health Statistcs 2019), sunt țări care au valori

mari ale ratelor de asigurare a populației cu aparate CT. Cea mai mare rată a fost în Islanda

48,79‰ooo loc, valori mari au fost și în Danemarca, Elveția, Letonia, iar rate mici au fost înregistrate în

Ungaria 9,41‰ooo locuitori, Marea Britanie, Olanda. (Fig. 401)

Așa cum arată tabelul nr. 46, aparatura de tehnologie avansată funcțională, raportată de

unitățile sanitare publice și private este în număr redus.


mari ale ratelor examinărilor CT a populației. Cea mai mare rată a fost în Islanda 234,40‰ loc, valori

mari au fost și în Grecia, Belgia, Luxemburg, Franța, iar rate mici au fost înregistrate în Finlanda

57,5‰ locuitori, Slovenia, Polonia, Italia (fig. 402)

Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentată de RMN. Aparatele RMN

raportate în România, în anul 2019, au fost în număr de 206, determinând o rată de asigurare a

populației cu aparate RMN de 10,6‰ooo locuitori. Cele mai multe aparate RMN în anul 2019 au fost

în unitățile private 126 (6,5‰ooo), în unitățile publice au fost 80 (4,1‰ooo). În anul 2019 au fost

efectuate 57184 examinări RMN, revenind un număr de 295,2 examinări RMN la 100000 locuitori.


mari ale ratelor de asigurare a populației cu aparate RMN. Cea mai mare rată a fost în Germania

34,71‰ooo loc., valori mari au fost și în Italia, Finlanda, Grecia, iar rate mici au fost înregistrate în

Ungaria 4,91‰ooo locuitori, Marea Britanie Polonia, Portugalia (fig. 403)


mari ale ratelor examinărilor RMN a populației. Cea mai mare rată a fost în Germania 149,2‰

locuitori, valori mari au fost și în Franța, Islanda, Belgia, Spania, Danemarca, iar rate mici au fost

înregistrate în Polonia 37,2‰ locuitori, Ungaria, Finlanda (fig. 404)


200

28.8416.09

40.6518.91

16.518.24

35.1340.62

9.4147.62

21.4135.12

38.426.48

16.1314.2215.4418.14

27.5618.3618.2619.12

39.79.46

0 10 20 30 40 50

AustriaCzech…

DenmarkEstoniaFinlandFrance

GermanyGreece

HungaryIcelandIreland

ItalyLatvia

LithuaniaLuxembourgNetherlandsNew Zealand

PolandPortugalSlovak…

SloveniaSpain

SwitzerlandUnited…

23.53

10.35

15.39

13.62

28.82

15.43

34.71

29.35

4.91

19.61

16.03

28.73

13.49

12.49

14.52

13.06

15.44

9.22

9.28

9.55

12.49

17.2

7.23

0 10 20 30 40 50

Austria

Czech Republic

Denmark

Estonia

Finland

France

Germany

Greece

Hungary

Iceland

Ireland

Italy

Latvia

Lithuania

Luxembourg

Netherlands

New Zealand

Poland

Portugal

Slovak Republic

Slovenia

Spain

United Kingdom

Fig. 401 Număr aparate CT la 1000000 loc. în unele țări

membre OECD, în jurul anului 2019

Sursa: OECD Health Statistics 2020

Fig. 403 Număr aparate RMN la 1000000 loc. în unele

țări membre OECD, în jurul anului 2019


201.9

110.9

184.6

133.5

57.5

195.7

153.2

131.7

93.6

180.8

114.2

94.8

85.4

155.2

76

118.8

0 50 100 150 200

Belgium

Czech Republic

Denmark

Estonia

Finland

France

Germany

Greece

Hungary

Iceland

Italy

Latvia

Lithuania

Luxembourg

Netherlands

Poland

Slovak Republic

Slovenia

Spain

95.4

54.7

89.1

50.3

49.5

119.6

83.4

45.4

109.3

73.7

64.6

57.5

83

52.2

37.2

69.5

69.7

92.4

0 40 80 120

Belgium

Czech Republic

Denmark

Estonia

Finland

France

Germany

Greece

Hungary

Iceland

Italy

Latvia

Lithuania

Luxembourg

Netherlands

Poland

Slovak Republic

Slovenia

Spain

Fig. 4032 Număr examinări CT la 1000 loc. în unele țări



Fig. 404 Număr examinări RMN la 1000 loc. în unele țări




201

4.1.5 Utilizarea serviciilor

Ca indicatori de utilizare a serviciilor am selectat numărul de tratamente și numărul de consultații

pentru un locuitor. Dinamica ambilor indicatori este una descendentă, conform tabelului 48.

Este posibil ca aceste scăderi să fie datorate subraportării.

Tabel 48 Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Consultaţii pentru un locuitor 4,0 4,0 4,1 4,0 4,1 3,9 3,8 3,7 3,9 4,0

Tratamente pentru un locuitor 0,9 0,8 0,9 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9 0,9

Consultații: distribuția teritorială a consultațiilor (an 2019) pentru un locuitor, evidențiază

un număr redus de consultații față de media pe România (4,0 consultații pentru un locuitor) în

județele Ilfov (2,1), Călărași (2,5), Braşov (2,5), (2,4), Vrancea (2,8), Constanța (2,9), unele justificate

de apropierea de marile centre universitare (fig. 406). Un număr mai mare de consultații sau egale

cu media pe țară sunt în: Gorj (5,4), Sibiu (5,2), Vâlcea (5,0), Maramureș (4,9), Mehedinți (4,9), Arad

(4,8). Consultații mai multe sau egale cu media pe țară sunt în 22 județe, în 20 sunt sub media pe

țară.

Dacă analizăm ratele consultațiilor pentru un locuitor, în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei în județele: Arad ‐ cu 1,1, de la 3,7 consultații /un loc. la 4,8 consultații

/un loc., Olt ‐ cu 1,0, de la 2,2 consultații /un loc. la 3,2 consultații /un loc., Botoșani ‐ cu 0,4, de la

4,4 consultații /un loc. la 4,8 consultații /un loc.. Cele mai mari scăderi ale ratei au fost în Vrancea ‐

cu 1,1, de la 3,9 consultații /un loc. la 2,8 consultații /un loc., Brăila ‐ cu 0,7, de la 4,4 consultații /un

loc. la 3,6 consultații /un loc., M.București ‐ cu 0,4, de la 4,3 consultații /un loc. la 3,9 consultații /un

loc.. Creșteri ale ratei în 2019 față de 2018 au fost în 29 județe, în șase județe au fost constante, iar

în 7 județe rata a scăzut.

Tratamente: distribuția teritorială a tratamentelor pentru un locuitor, în anul 2019,

evidențiază un număr redus de tratamente față de media pe România (0,9 tratamente pentru un

locuitor) în județele Ilfov (0,2), Brăila (0,6), Bistrița‐Năsăud (0,3), Satu‐Mare (0,4), Vrancea (0,5), M.

București (0,5), unele justificate de apropierea de marile centre universitare (harta 46). Tratamente

mai numeroase, peste media pe țară sunt în: Mureș (2,2), Bacău (2,1), Gorj (1,7), Arad (1,6),

Maramureș (1,4), Bihor (1,3).

Tratamente mai multe sau egal cu media pe țară sunt în 23 județe, în 19 sunt sub media pe

țară (fig. 406).

Dacă analizăm ratele tratamentelor pentru un locuitor, în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei în județele: Mureș ‐ cu 1,1, de la 1,0 tratamente /un loc. la 2,2

tratamente /un loc., Arad ‐ cu 1,0, de la 0,5 tratamente /un loc. la 1,6 tratamente /un loc., Gorj ‐ cu

0,4, de la 1,4 tratamente /un loc. la 1,7 tratamente /un loc.. Cele mai mari scăderi ale ratei au fost în

Olt ‐ cu 0,8, de la 1,4 tratamente /un loc. la 0,5 tratamente /un loc., Brăila ‐ cu 0,6, de la 0,7

tratamente /un loc. la 0,9 tratamente /un loc., Hunedoara ‐ cu 0,4, de la 1,5 tratamente /un loc. la

1,1 tratamente /un loc.. Creșteri ale ratei în 2019 față de 2018 au fost în 22 județe, în 14 județe au

fost constante, iar în 7 județe a scăzut.


202

Fig. 405 Asigurarea populației cu consultații pe județe, în


Fig. 406 Asigurarea populației cu tratamente pe județe,

în România, în anul 2019

4.2 Indicatori de activitate

În continuare redăm doar unele dintre activităţile reţelei sanitare din anii 2010‐2019 (tabel 49).

Tabel 49 Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2010‐2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Consultaţii pentru un locuitor 4,0 4,0 4,1 4,0 4,1 3,9 3,8 3,7 3,9 4,0

Tratamente pentru un locuitor 0,9 0,8 0,9 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9 0,9

Internări în spitale la 100 loc. 25,0 22,6 21,8 21,9 20,9 20,6 20,3 21,4 21,7 22,0

Om zile spitalizare la 100 loc. 184,4 170,2 165,6 163,1 156,0 154,7 151,6 157,0 157,2 155,5

Utilizarea pat. spital (zile) 287,2 277,7 273,1 267,7 256,1 252,6 246,1 244,0 242,8 237,6

Durata medie de spitalizare (zile) 7,4 7,5 7,6 7,5 7,5 7,6 7,5 7,5 7,4 7,3

În tabelul de mai sus sunt evidențiate consultațiile și tratamentele acordate de medicii de

familie, medicii de specialitate din cabinetele de specialitate(din rețeaua publică), și consultațiile din

camera de gardă, raportate la un locuitor. Se observă că ratele oscilează în jurul valorii de 4 consultații

pe un locuitor, în perioada 2010‐2019.

Sunt evidențiate și internările în spitale, precum și indicatori de eficiență legați de activitatea

spitalului. Raportat la 100 locuitori, în perioada 2010‐2019, a scăzut ponderea internărilor, de la 25,0%

loc., în anul 2010, la 22,0% loc., în 2019, trendul fiind descrescător. De asemenea au scăzut zilele de

spitalizare raportate la 100 locuitori de la 184,4 zile spit. / 100 loc în 2010, la 155,5 zile spit. / 100 loc în

20198, a scăzut utilizarea paturilor de la 287,2 zile în 2010, la 237,6 zile în 2019, iar durata de spitalizare

a rămas aproximativ la aceeași valoare. Este evidentă scăderea accentuată a activităţii sanitare

ambulatorii în ultimul deceniu, a serviciilor ambulatorii.


203

4.3. Proceduri efectuate în perioada 2010‐2019 raportate de spitalele publice (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației locale, Academia Română)

Tabel 50 Dinamica procedurilor efectuate în spitalele din România, în anii 2010‐2019

Tip procedură 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

CT

Număr proceduri 221205 230486 261318 281227 262156 288675 317649 329232 364369 388188

Indici la 100000 loc. 1092,5 1144,0 1302,7 1406,9 1316,3 1456,3 1611,9 1680,4 1870,8 2004,0

RMN

Număr proceduri 32539 31738 33470 38413 36738 41911 45181 45156 46998 57184

Indici la 100000 loc. 160,7 157,5 166,8 192,2 184,5 211,4 229,3 230,5 241,3 295,2

Angioplastii

Număr proceduri 10325 13012 14746 14070 16704 18932 20130 21130 21378 23151

Indici la 100000 loc. 51,0 64,6 73,5 70,4 83,9 95,5 102,1 107,8 109,8 119,5

Bypass coronarian

Număr proceduri 3278 2979 3564 3240 3407 3136 3190 3124 2772 2720

Indici la 100000 loc. 16,2 14,8 17,8 16,2 17,1 15,8 16,2 15,9 14,2 14,0

Proteză de genunchi

Număr proceduri 1804 1665 1818 2131 2638 3137 3802 3749 4355 5369

Indici la 100000 loc. 8,9 8,3 9,1 10,7 13,2 15,8 19,3 19,1 22,4 27,7

Proteză de șold

Număr proceduri 9237 8926 9226 9858 11099 11274 11668 11310 11577 12562

Indici la 100000 loc. 45,6 44,3 46,0 49,3 55,7 56,9 59,2 57,7 59,4 64,9

4.3.1 Proceduri CT

Procedurile (examinările) CT efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății,

Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2010‐2019, astfel, în anul

2010 a fost înregistrată cea mai mică rată a examinărilor din intervalul studiat, 1092,5‰oo locuitori,

după care ratele cresc continuu, față de anii anteriori, ajungând în 2019 la 2004,0‰oo locuitori (cea mai

mare valoare a ratei examinărilor în intervalul 2010‐2019) (fig. 407).

1092.5 1144.0

1302.71406.9

1316.3

1456.3

1611.91680.4

1870.82004.0

700

1200

1700

2200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 407 Dinamica procedurilor CT efectuate în România, în anii 2010‐2019


204

Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în profil

teritorial a examinărilor CT efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2018, nu este uniformă. (Fig.

408) Județul cu cea mai mică rată a examinărilor CT efectuate în 2019 a fost Ilfov (104,9‰00 locuitori),

rate mici s‐au înregistrat și în Sălaj (220,5‰oo locuitori), Călărași (289,1‰00 locuitori), Dâmbovița

(338,5‰00 locuitori), Teleorman (399,1‰00 locuitori). Rata cea mai mare a examinărilor CT efectuate a

fost înregistrată în București (5101,2‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Satu‐Mare

(4320,9‰00 locuitori), Cluj (3302,7‰00 locuitori), Timiș (2721,5‰00 locuitori), Olt (2659,5‰00 locuitori).

În 14 județe ratele examinărilor CT efectuate au avut valori peste media pe România (2004,0‰00

locuitori), iar în 28 județe au fost sub valoarea medie.

Fig. 408 Proceduri CT efectuate în România, în anul 2019

Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor CT efectuate, în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în județele: Satu‐Mare ‐ cu 1359,2, de la

2961,7‰00 locuitori la 4320,9‰00 locuitori, Cluj ‐ cu 454,0, de la 2848,7‰00 locuitori la 3302,7‰00

locuitori, Brașov ‐ cu 343,6, de la 1657,3‰oo locuitori la 2001,0‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale

ratei examinărilor CT efectuate au fost în Mehedinți ‐ cu 198,8, de la 1525,8‰oo locuitori la 1327,0‰oo

locuitori, Dâmbovița ‐ cu 176,1, de la 514,6‰oo locuitori la 338,5‰oo locuitori, Vâlcea ‐ cu 141,4, de la

866,9‰00 locuitori la 725,5‰00 locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în 2019 față de

2018 au fost în 34 județe, iar în 8 județe au scăzut.

Proceduri (examinări) CT în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor CT a fost în

regiunea București‐Ilfov 4053,3‰00 locuitori. Urmează regiunea Nord‐Vest, cu o rată de 2516,5‰00

locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Muntenia 676,1‰00 locuitori,

regiunea Sud‐Est 1598,2‰00 locuitori.

2004.0

2516.5

1969.51706.4 1598.2

4053.3

676.1

1860.72054.2

600

1600

2600

3600

Fig. 409 Procedurile CT efectuate în România, pe regiuni, în anul 2019


205

Proceduri (examinări) CT în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată a examinărilor CT

efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru). Cele mai

mici rate ale examinărilor CT efectuate în anul 2018, pe total țară sunt în macroregiunea doi (regiunea

Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud – Vest

Oltenia și regiunea Vest).

2004.0

2256.1

1660.1

2171.7

1953.7

1500

2000

2500

Fig. 410 Procedurile CT efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2019

4.3.2 Proceduri RMN

Procedurile (examinările) RMN efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății,

Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2010‐2019, astfel, în anul

2011 a fost înregistrată cea mai mică rată din intervalul studiat 157,5‰oo, după care ratele cresc

permanent ajungând în 2019 la 295,2‰oo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului 2010‐2019) (fig.

411). Din 2010 valorile ratelor cu mici oscilații încep să crească până în 2019 (295,2‰00 locuitori).

160.7 157.5166.8

192.2184.5

211.4

229.3 230.5241.3

295.2

100

150

200

250

300

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 411 Dinamica procedurilor RMN efectuate în România, în anii 2010‐2019


teritorial a examinărilor RMN efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2019, nu este uniformă. (Fig. 413)

Într‐un județ nu se fac examinări RMN (Călărași). Județul cu cea mai mică rată a examinărilor RMN efectuate în

2019 a fost Giurgiu Sălaj (0,4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Teleorman (3,9‰00 locuitori), Sălaj

(5,7‰00 locuitori), Dâmbovița (11,7‰00 locuitori), Mehedinți (14,6‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

examinărilor RMN efectuate a fost înregistrată în București (983,3‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și

în Timiș (649,3‰00 locuitori), Cluj (563,3‰oo locuitori), Sibiu (526,7‰00 locuitori), Constanța (444,9‰00

locuitori). În 11 județe ratele examinărilor RMN efectuate au fost peste media pe România (295,2‰00 locuitori),

în Călărași nu se fac, iar în 30 județe au fost sub valoarea medie.


206

Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor RMN efectuate, în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în județele: Satu‐Mare ‐ cu 207,4, de la

137,5‰00 locuitori la 344,9‰00 locuitori, Sibiu ‐ cu 176,5, de la 350,2‰00 locuitori, la 526,7‰00 locuitori,

Bistrița‐Năsăud ‐ cu 161,3, de la 2,5‰oo locuitori la 163,8‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei

examinărilor RMN efectuate au fost în Suceava ‐ cu 42,9, de la 210,1‰00 locuitori la 167,2‰00 locuitori,

Caraș‐Severin cu 19,2, de la 393,7‰00 locuitori la 374,5‰00 locuitori, Arad ‐ cu 8,4, de la 214,3‰00

locuitori la 205,9‰00 locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în 2019 față de 2018 au

fost în 33 județe, într‐un județ nu s‐au efectuat, iar în 8 județe au scăzut.

Fig. 412 Proceduri RMN efectuate în România, în anul 2019

Proceduri (examinări) RMN în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor RMN

efectuate a fost în regiunea București‐Ilfov 835,7‰oo locuitori. Urmează regiunea Vest, cu valoarea de

445,4‰oo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Muntenia 36,7‰oo

locuitori, regiunea Nord‐Est 189,3‰oo locuitori.

295.2 287.8 261.9189.3

227.7

835.7

36.7

206.5

445.4

0

300

600

900

Fig. 413 Procedurile RMN efectuate în România, pe regiuni, în anul 2019

Proceduri (examinări) RMN în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată a examinărilor

RMN efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐

Muntenia).

Cele mai mici rate ale examinărilor RMN în anul 2018, pe total țară sunt în macroregiunea doi

(regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea

Nord‐Vest și regiunea Centru).


207

295.2275.5

205.7

390.5

321.3

150

250

350

Fig. 414 Procedurile RMN efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2019

4.3.3 ANGIOPLASTII

Angioplastiile efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației locale, Academia

Română) au un trend ascendent în perioada 2010–2019, astfel, în anul 2010 au fost efectuate 10325 angioplastii,

înregistrând cea mai mică rată a intervalului studiat 51,0‰oo, după care ratele cresc, ajungând în 2019 la 119,5‰00

locuitori, efectuîndu‐se 23151 angioplastii (fig. 415). Valorile ratelor cresc an de an, cu excepția anului 2013, când

ratele și numărul procedurilor au scăzut puțin față de anul 2012, după care se reia creșterea.

51.0

64.6

73.5 70.4

83.9

95.5102.1

107.8 109.8119.5

30

60

90

120

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 415 Dinamica angioplastiilor efectuate în România, în anii 2010‐2019


teritorial a angioplastiilor efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2019, nu este uniformă. Județele cu

cele mai multe angioplastii efectuate în 2019 au fost Mun. București, Iași, Timiș, Cluj, Mureș, etc.. Au fost

efectuate angioplastii în M. București, plus în 17 județe. Aceste angioplastii se efectuează în județe care sunt

centre universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate

pregătit pentru efectuarea acestor proceduri (fig. 416).

Fig. 416 Proceduri angioplastii efectuate în România, în anul 2019


208

Angioplastii în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe angioplastii și cele mai mari rate ale

angioplastiilor au fost în regiunea București‐Ilfov 356,9‰oo locuitori. Urmează regiunea Vest, cu o rată

de 181,3‰oo locuitori. În regiunea Sud ‐ Est și Sud ‐ Vest Oltenia au fost efectuate puține angioplastii în

anul 2019. Cea mai mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud ‐ Est 1,3‰oo locuitori, regiunea

Sud ‐ Vest Oltenia 15,9‰oo locuitori.

119.5143.7

116.4 119.6

1.3

356.9

39.315.9

181.3

0

100

200

300

400

Fig. 417 Angioplastii efectuate în România, pe regiuni, în anul 2019

Angioplastii în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată a (procedurilor) angioplastiilor

efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia).

Cele mai mici rate au fost, în anul 2019, în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est).


119.5130.7

69.0

180.0

95.4

50

100

150

200

Fig. 418 Angioplastii efectuate în România, pe macroregiuni, în anul 2019

4.3.4 Bypass coronarian

Procedura Bypass coronarian efectuată în sistemul public (spitale Ministerului Sănătății,

Administrației locale, Academia Română) are un trend descendent în perioada 2010–2019, astfel, în anul

2010 au fost efectuate 3278 bypass‐uri coronariene, înregistrând o rată de 16,2‰oo, și 2720 în 2019, cu

o rată de 14,0‰oo locuitori. Ratele oscilează puțin de la un an la altul, între valoarea cea mai mare a

ratei înregistrată în 2012 de 17,8‰oo locuitori și valoarea cea mai scăzută a ratei înregistrată în 2019 (fig.

419).


209

16.2

14.8

17.8

16.217.1

15.8 16.2 15.9

14.2 14.0

5

10

15

20

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 419 Dinamica procedurilor bypass coronarian efectuate în România, în anii 2010‐2019


teritorial a procedurilor bypass efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2019, nu este uniformă. (Fig.

420) Județele în care au fost efectuate aceste proceduri sunt puține (12), majoritatea fiind centre universitare

(Mun. București, Timiș, Cluj, Iași, Mureș). Aceste bypass‐uri se efectuează în județe care sunt centre

universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate pregătit

pentru efectuarea acestor intervenții chirurgicale. Județul în care au fost efectuate în sistem public cele mai

multe bypass suntTimiș, Cluj, Mureș, M. București, Iași, Constanța.

Fig. 420 Proceduri bypass coronarian efectuate în România, în anul 2019

Bypass coronarian în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cele mai multe proceduri bypass și cele mai mari

rate au fost în regiunea București‐Ilfov 44,5‰oo locuitori, urmează regiunea Vest 41,9‰oo locuitori. În

Sud‐ Muntenia nu au fost efectuate proceduri bypass, iar în Sud‐Est și Nord‐Est au o rată mică. Cea mai

mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Vest Oltenia 0,1‰oo locuitori, regiunea Nord‐Est

1,9‰oo locuitori.

14.0

19.414.5

1.9 2.2

44.5

0.0 0.1

41.9

0

10

20

30

40

50

Fig. 421 Bypass coronarian efectuat în România, pe regiuni, în anul 2019


210

Bypass coronarian în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată a procedurilor bypass

efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea patru(regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest). Cele

mai mici rate ale procedurilor bypass efectuate în anul 2019, sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐

Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și

regiunea Centru).

14.0

17.1

2.0

19.7 20.1

0

4

8

12

16

20

Fig. 422 Bypass coronarian efectuat în România, pe macroregiuni, în anul 2019

4.3.5 Proteza de genunchi

Procedurile de protezare de genunchi efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului

Sănătății, Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2010–2019,

astfel, în anul 2010 a fost înregistrat un număr de 1804 proceduri de proteză de genunchi, cu o rată de

8,9‰oo, iar în anul 2011 a fost înregistrat cel mai mic număr de (proceduri) de proteze de genunchi

1665, determinând cea mai mică rată a intervalului studiat 8,3‰oo. În anul 2019, au fost efectuate 5369

proteze de genunchi, și o rată de 27,7‰oo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului) (fig. 423).

8.9 8.3 9.110.7

13.2

15.8

19.3 19.1

22.4

27.7

4

8

12

16

20

24

28

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 423 Dinamica procedurilor proteza de genunchi efectuate în România, în anii 2010‐2019


teritorial a protezelor de genunchi efectuate (raportate la 100000 locuitori), în anul 2019, nu este

uniformă. (Fig. 424) În 2019 nu au fost efectuate proceduri de proteză la genunchi în 10 județe. Județul

cu cea mai mică rată a protezelor de genunchi efectuate în 2019 a fost Vaslui (0,5‰oo locuitori), rate

mici s‐au înregistrat și în Tulcea (1,0‰oo locuitori), Brăila (1,0‰oo locuitori), Ialomița (1,2‰oo

locuitori), Călărași (1,4‰oo locuitori). Rata cea mai mare a procedurilor efectuate a fost înregistrată în

M. București (146,8‰oo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Mureș (102,0‰oo locuitori), Cluj

(50,8‰oo locuitori), Alba (49,0‰oo locuitori), Bihor (36,4‰oo locuitori). În 6 județe ratele procedurilor de

proteză genunchi efectuate au fost peste media pe România (27,7‰oo locuitori), iar în 26 județe au fost

sub valoarea medie.


211

Fig. 424 Proceduri proteza de genunchi efectuate în România, în anul 2019

Dacă analizăm datele privind ratele protezelor de genunchi efectuate, în anul 2019 față de anul 2018,

remarcăm creșteri ale ratei protezelor de genunchi efectuate în județele: M. București cu 33,0, de la 113,8‰oo

locuitori la 146,8‰oo locuitori, Alba‐ cu 20,5, de la 28,4‰oo locuitori la 49,0‰oo locuitori, Satu‐Mare‐ cu 11,6, de la

20,1‰oo locuitori la 31,6‰oo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratelor protezelor de genunchi efectuate au fost

în Neamț ‐ cu 19,0, de la 27,2‰oo locuitori la 8,2‰oo locuitori, Constanța cu 4,8, de la 17,2‰oo locuitori la 12,3‰oo

locuitori, Prahova ‐ cu 2,3, de la 8,9‰oo locuitori la 6,6‰oo locuitori. Creșteri ale ratei protezelor de genunchi

efectuate în 2019 față de 2018 au fost în 26 județe, în 10 județe nu au fost efectuate, iar în 6 județe au scăzut.

Proteza de genunchi în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cea mai mare rată a protezelor de genunchi efectuate în 2019 a

fost în regiunea București‐Ilfov 116,0‰oo locuitori. Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 38,3‰00 locuitori. Cea mai

mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Muntenia 3,1‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 7,0‰00 locuitori.

27.7 26.638.3

10.3 7.0

116.0

3.113.1 15.5

0

20

40

60

80

100

120

Fig. 425 Proteza de genunchi efectuată în România, pe regiuni, în anul 2019

Proteza de genunchi în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată protezelor de genunchi

efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea trei (regiunea București‐Ilfov și regiunea Sud‐Muntenia). Cele

mai mici rate ale protezelor de genunchi în anul 2019, sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord‐Est și regiunea

Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea Sud‐Vest Oltenia și regiunea Vest).

27.732.2

8.9

53.1

14.3

0

8

16

24

32

40

48

Fig. 426 Proteza de genunchi efectuată în România, pe mecroregiuni, în anul 2019


212

4.3.6 Proteza de șold

Protezele de șold efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației

locale, Academia Română) înregistrează un trend ascendent în perioada 2010–2019, astfel, în anul 2010

a fost înregistrat un număr de 9237 proceduri de proteză de șold, cu o rată de 45,6‰oo, iar în anul 2011

a fost înregistrat cel mai mic număr de (proceduri) proteze de șold ‐ 8926, determinând cea mai mică

rată a intervalului studiat 44,3‰00, după care ratele cresc, de la un an la altul, ajungând în 2019 la

64,9‰00 locuitori(cea mai mare valoare a intervalului), și un număr de 12562 proteze de șold (fig. 427).

45.644.3

46.0

49.3

55.756.9

59.257.7

59.4

64.9

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 427 Dinamica procedurilor proteză de șold efectuate în România, în anii 2010‐2019


teritorial a procedurilor de proteză de șold efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2019, nu este

uniformă. (Fig. 428) Județul cu cea mai mică rată a procedurilor de proteză de șold efectuate în 2019 a

fost Ilfov (0,4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Tulcea (7,8‰00 locuitori), Caraș‐Severin

(12,2‰00 locuitori), Buzău(13,1‰00 locuitori), Călărași (15,9‰00 locuitori). Rata cea mai mare a

procedurilor de proteză de șold efectuate a fost înregistrată în Mureș (211,1‰00 locuitori ), rate mari au

fost înregistrate și în Mun. București (172,2‰00 locuitori), Alba (105,0‰00 locuitori), Cluj (104,5‰00

locuitori), Harghita (92,1‰00 locuitori). În 10 județe ratele procedurilor de proteză de șold efectuate au

fost peste media pe România (64,9‰00 locuitori), iar în 32 județe au fost sub valoarea medie.

Fig. 428 Proceduri proteză de șold efectuate în România, în anul 2019

Dacă analizăm datele privind ratele procedurilor de proteză de șold efectuate, în anul 2019 față de anul

2018, remarcăm creșteri ale ratei procedurilor de proteză de șold efectuate în județele: Mureș ‐ cu 22,6, de la

188,5‰00 locuitori la 211,1‰00 locuitori, M.București ‐ cu 16,7, de la 155,4‰00 locuitori la 172,2‰00 locuitori, Alba ‐

cu 15,7, de la 89,3‰00 locuitori la 105,0‰00 locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei procedurilor de proteză de

șold efectuate au fost în Neamț ‐ cu 10,6, de la 53,8‰00 locuitori la 43,2‰00 locuitori, Vrancea ‐ cu 7,8, de la


213

29,4‰00 locuitori la 21,6‰oo locuitori, Buzău ‐ cu 8,5, de la 19,4‰00 locuitori la 13,1‰00 locuitori. Creșteri ale ratei

procedurilor de proteză de șold efectuate în 2019 față de 2018 au fost în 32 județe, iar în 10 județe au scăzut.

Proteza de șold în anul 2019 ‐ pe regiuni. Cea mai mare rată a procedurilor de proteză de șold efectuate a

fost în regiunea București‐Ilfov 136,1‰00 locuitori. Urmează regiunea Centru, cu valoarea de 102,9‰00 locuitori.

Cea mai mică valoare a ratei s‐a înregistrat în regiunea Sud‐Muntenia 31,3‰00 locuitori, regiunea Sud‐Est 33,3‰00

locuitori.

64.9 69.1

102.9

46.533.1

136.1

31.345.7

67.5

0

40

80

120

Fig. 429 Proteza de șold efectuată în România, pe regiuni, în anul 2019

Proteza de șold în anul 2019 ‐ pe macroregiuni. Cea mai mare rată a procedurilor de proteză de

șold efectuate în anul 2019 a fost în macroregiunea unu (regiunea Nord‐Vest și regiunea Centru).

Cele mai mici rate ale procedurilor de proteză de șold efectuate în anul 2019, sunt în macroregiunea

doi (regiunea Nord‐Est și regiunea Sud‐Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea patru (regiunea


64.9

85.2

40.8

77.7

56.1

0

20

40

60

80

Fig. 430 Proteza de șold efectuată în România, pe mecroregiuni, în anul 2019


214

ANEXE


215

Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin

TOTAL 19476713 10481512 8995201 9528936 9947777 19370448 10454358 8916090 9475151 9895297

Alba 326969 191584 135385 161559 165410 324699 191125 133574 160328 164371

Arad 418490 230824 187666 204069 214421 416685 230086 186599 203279 213406

Argeş 582897 268130 314767 284831 298066 577493 266604 310889 282280 295213

Bacău 588198 253777 334421 291284 296914 583126 252369 330757 288481 294645

Bihor 562866 275263 287603 275516 287350 560799 275421 285378 274524 286275

Bistriţa‐N. 279576 107793 171783 139281 140295 278387 108331 170056 138545 139842

Botoşani 382437 156314 226123 190491 191946 378068 155327 222741 188518 189550

Braşov 551787 389547 162240 268894 282893 552837 389705 163132 269216 283621

Brăila 291943 179681 112262 143294 148649 287798 177284 110514 141295 146503

Buzău 416876 160041 256835 204999 211877 411492 158621 252871 202500 208992

Caraş‐S. 273277 146540 126737 133676 139601 270483 145262 125221 132353 138130

Călăraşi 286266 103599 182667 141424 144842 282297 102555 179742 139505 142792

Cluj 705932 459362 246570 340280 365652 708272 461367 246905 341364 366908

Constanţa 675056 455769 219287 328629 346427 672909 453869 219040 327034 345875

Covasna 202948 95607 107341 100704 102244 201893 95304 106589 100139 101754

Dâmboviţa 493806 139224 354582 244862 248944 489211 138529 350682 242676 246535

Dolj 628386 326473 301913 307569 320817 623450 324524 298926 304983 318467

Galaţi 506864 275392 231472 249782 257082 501953 273245 228708 247079 254874

Giurgiu 267836 77971 189865 133204 134632 264796 77195 187601 132006 132790

Gorj 317801 143543 174258 157706 160095 313803 142351 171452 155602 158201

Harghita 303392 127970 175422 150190 153202 301983 127515 174468 149368 152615

Hunedoara 386234 287704 98530 189462 196772 381922 284419 97503 187373 194549

Ialomiţa 257621 114342 143279 127454 130167 255220 113996 141224 126249 128971

Iaşi 792481 367965 424516 394610 397871 792720 370706 422014 394728 397992

Ilfov 479457 215778 263679 234647 244810 486057 219412 266645 238205 247852

Maramureş 462120 264459 197661 227137 234983 459678 263294 196384 225746 233932

Mehedinţi 243282 112397 130885 120157 123125 240170 111003 129167 118589 121581

Mureş 536865 264331 272534 263986 272879 534228 263102 271126 262638 271590

Neamţ 444563 156995 287568 219484 225079 440117 155889 284228 217111 223006

Olt 397700 156491 241209 196626 201074 392101 155403 236698 193824 198277

Prahova 721884 351126 370758 352215 369669 715212 348182 367030 348942 366270

Satu‐Mare 333731 148497 185234 162197 171534 331948 147712 184236 161294 170654

Sălaj 212860 84750 128110 104601 108259 210892 84450 126442 103641 107251

Sibiu 400658 261236 139422 194988 205670 401185 261485 139700 195147 206038

Suceava 625778 254735 371043 310888 314890 623656 254094 369562 309877 313779

Teleorman 337890 109939 227951 167116 170774 331517 108521 222996 164112 167405

Timiş 703393 417412 285981 341609 361784 705534 417319 288215 342736 362798

Tulcea 196193 91194 104999 98277 97916 193330 90240 103090 96696 96634

Vaslui 377024 154401 222623 190256 186768 372614 153688 218926 187870 184744

Vâlcea 351728 157469 194259 172761 178967 349294 157002 192292 171618 177676

Vrancea 322748 116987 205761 158373 164375 319172 116405 202767 156549 162623

M.Bucureşti 1828900 1828900 0 849848 979052 1831447 1831447 0 851131 980316

Sursa: INS

POPULAȚIA REZIDENTĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

JudețAnul 2018 Anul 2019


216


Total 22208803 12524951 9683852 10846356 11362447 22154572 12498561 9656011 10821333 11333239

Alba 376936 226322 150614 186179 190757 374403 225183 149220 184834 189569

Arad 471717 267387 204330 229172 242545 469976 266235 203741 228401 241575

Argeş 638243 312919 325324 310088 328155 633713 310904 322809 307892 325821

Bacău 743574 352415 391159 367746 375828 738225 350376 387849 364753 373472

Bihor 617628 316015 301613 301442 316186 616029 314897 301132 300599 315430

Bistriţa‐N. 328775 129975 198800 163497 165278 327708 129994 197714 162912 164796

Botoşani 453172 195817 257355 225839 227333 454919 194886 260033 227598 227321

Braşov 635117 462192 172925 307637 327480 635861 460943 174918 307767 328094

Brăila 347076 225759 121317 168221 178855 342663 222926 119737 166038 176625

Buzău 468538 198541 269997 228772 239766 462942 196468 266474 226017 236925

Caraş‐S. 320507 187397 133110 156912 163595 316650 185122 131528 155101 161549

Călăraşi 311507 124853 186654 152931 158576 307976 123275 184701 151199 156777

Cluj 730878 479166 251712 352410 378468 734168 479532 254636 353882 380286

Constanţa 767048 530743 236305 372312 394736 764021 521837 242184 370597 393424

Covasna 227061 113773 113288 111904 115157 226027 113061 112966 111358 114669

Dâmboviţa 522770 166199 356571 256137 266633 519442 165143 354299 254559 264883

Dolj 692546 382180 310366 335463 357083 687186 379414 307772 332714 354472

Galaţi 627588 358613 268975 309418 318170 626089 359430 266659 309047 317042

Giurgiu 273011 88846 184165 133983 139028 270300 87969 182331 132865 137435

Gorj 360245 174953 185292 178659 181586 356571 173230 183341 176793 179778

Harghita 331947 146065 185882 163691 168256 330753 145122 185631 163122 167631

Hunedoara 460194 358007 102187 224557 235637 455173 353849 101324 222028 233145

Ialomiţa 289110 137572 151538 142074 147036 285747 136128 149619 140334 145413

Iaşi 947583 461058 486525 473699 473884 956216 467196 489020 478957 477259

Ilfov 430198 195760 234438 208885 221313 444021 202787 241234 215634 228387

Maramureş 522912 314502 208410 257555 265357 520605 312953 207652 256354 264251

Mehedinţi 281335 142348 138987 138673 142662 277993 140884 137109 136956 141037

Mureş 593607 309674 283933 291378 302229 590824 307486 283338 289995 300829

Neamţ 570816 223300 347516 280539 290277 566870 222133 344737 278588 288282

Olt 438759 191336 247423 217077 221682 433289 189623 243666 214500 218789

Prahova 796500 405784 390716 385985 410515 789935 401764 388171 382722 407213

Satu‐Mare 388554 185734 202820 189915 198639 386282 184144 202138 188840 197442

Sălaj 245320 106368 138952 120555 124765 243750 105719 138031 119741 124009

Sibiu 467413 313359 154054 227754 239659 468106 312876 155230 227990 240116

Suceava 759544 333986 425558 379258 380286 761432 335163 426269 380723 380709

Teleorman 375389 137074 238315 184823 190566 368713 134842 233871 181572 187141

Timiş 752765 449675 303090 363486 389279 756218 446545 309673 365107 391111

Tulcea 238542 117579 120963 118914 119628 235441 116086 119355 117235 118206

Vaslui 495009 240303 254706 251353 243656 499807 248262 251545 254076 245731

Vâlcea 398153 191780 206373 195326 202827 395646 190755 204891 194119 201527

Vrancea 386941 145347 241594 189713 197228 383443 143980 239463 187895 195548

M.Bucureşti 2124275 2124275 0 992424 1131851 2139439 2139439 0 999919 1139520

Sursa INS


POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


217

rate la 1000 loc.


TOTAL 9.3 9.1 9.6 8.5 8.2 8.8

Alba 8.3 8.2 8.3 7.9 7.6 8.3

Arad 9.3 9.1 9.5 8.6 8.3 8.9

Argeş 8.7 8.5 8.8 8.3 8.4 8.3

Bacău 8.8 8.3 9.2 7.8 7.3 8.3

Bihor 10.0 9.1 10.9 9.4 8.5 10.2

Bistriţa‐N. 10.7 11.1 10.4 9.9 9.8 9.9

Botoşani 9.1 8.7 9.4 8.2 8.1 8.3

Braşov 10.3 9.1 13.5 9.5 8.2 12.9

Brăila 7.4 7.0 8.1 6.8 6.4 7.6

Buzău 7.8 7.7 7.9 7.6 7.3 7.8

Caraş‐S. 7.5 7.7 7.3 6.5 6.5 6.5

Călăraşi 9.0 8.6 9.2 8.2 7.2 8.8

Cluj 10.0 9.6 10.7 9.7 9.4 10.1

Constanţa 9.2 8.8 10.2 8.4 8.1 9.1

Covasna 9.9 8.5 11.2 9.2 7.7 10.8

Dâmboviţa 8.8 7.8 9.3 8.2 7.2 8.7

Dolj 9.0 8.8 9.3 8.1 8.1 8.2

Galaţi 8.2 8.0 8.6 7.4 7.1 7.7

Giurgiu 8.7 8.4 8.9 8.1 7.0 8.6

Gorj 7.9 8.1 7.6 7.2 7.2 7.2

Harghita 9.8 8.2 10.9 9.5 8.3 10.5

Hunedoara 7.7 7.8 7.5 6.7 6.9 6.1

Ialomiţa 9.4 9.5 9.2 8.1 7.9 8.2

Iaşi 11.2 11.4 10.9 9.8 9.7 9.9

Ilfov 11.8 12.4 11.3 10.5 11.0 10.0

Maramureş 9.6 9.5 9.9 8.5 8.3 8.8

Mehedinţi 8.3 8.0 8.6 7.4 6.7 8.0

Mureş 9.9 9.0 10.9 9.2 8.0 10.4

Neamţ 8.4 8.3 8.4 7.5 7.4 7.7

Olt 7.8 8.9 7.0 7.3 8.1 6.7

Prahova 8.3 7.9 8.6 7.5 7.0 8.0

Satu‐Mare 9.2 7.9 10.5 8.4 7.4 9.4

Sălaj 10.5 10.5 10.5 10.1 10.0 10.2

Sibiu 9.7 8.7 11.7 9.0 8.0 11.1

Suceava 11.7 10.9 12.3 10.2 9.3 10.9

Teleorman 7.1 7.3 6.9 6.7 6.5 6.8

Timiş 10.2 9.5 11.3 9.4 8.6 10.7

Tulcea 7.3 7.5 7.1 6.6 7.1 6.1

Vaslui 8.8 8.3 9.3 8.3 8.4 8.3

Vâlcea 7.5 8.5 6.7 6.7 7.6 5.9

Vrancea 8.7 8.1 9.1 7.5 7.0 7.8

M.Bucureşti 10.3 10.3 0.0 9.2 9.2 0.0

Sursa INS

NATALITATEA PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019



218

rate la 1000 loc.


TOTAL ‐2.6 ‐1.0 ‐4.7 ‐3.2 ‐1.8 ‐5.2

Alba ‐3.4 ‐1.7 ‐6.1 ‐3.6 ‐2.2 ‐5.9

Arad ‐3.2 ‐2.2 ‐4.5 ‐3.9 ‐3.5 ‐4.5

Argeş ‐3.4 ‐0.7 ‐6.1 ‐3.8 ‐0.5 ‐6.8

Bacău ‐3.5 ‐1.6 ‐5.2 ‐4.0 ‐2.1 ‐5.6

Bihor ‐2.2 ‐1.3 ‐3.2 ‐2.4 ‐1.7 ‐3.2

Bistriţa‐N. 0.4 3.2 ‐1.5 ‐0.1 2.4 ‐1.8

Botoşani ‐4.1 ‐0.8 ‐6.6 ‐4.2 ‐1.1 ‐6.6

Braşov 0.0 ‐1.0 2.7 ‐0.5 ‐1.6 2.2

Brăila ‐6.7 ‐5.2 ‐9.4 ‐7.9 ‐6.7 ‐9.9

Buzău ‐7.0 ‐2.6 ‐10.2 ‐7.2 ‐3.3 ‐10.0

Caraş‐S. ‐5.5 ‐3.4 ‐8.4 ‐6.4 ‐4.4 ‐8.5

Călăraşi ‐5.4 ‐2.1 ‐7.6 ‐5.7 ‐3.8 ‐7.1

Cluj ‐1.2 ‐0.4 ‐2.9 ‐1.2 ‐0.1 ‐3.4

Constanţa ‐1.8 ‐2.0 ‐1.1 ‐2.6 ‐2.7 ‐2.3

Covasna ‐2.2 ‐2.5 ‐2.1 ‐2.0 ‐2.1 ‐1.8

Dâmboviţa ‐3.5 ‐2.2 ‐4.1 ‐4.3 ‐2.7 ‐5.0

Dolj ‐4.7 ‐1.2 ‐8.9 ‐5.5 ‐2.1 ‐9.6

Galaţi ‐3.6 ‐2.2 ‐5.3 ‐4.3 ‐2.8 ‐6.4

Giurgiu ‐7.3 ‐3.2 ‐9.2 ‐7.8 ‐5.0 ‐9.2

Gorj ‐3.3 ‐0.2 ‐6.3 ‐4.3 ‐1.4 ‐7.0

Harghita ‐1.7 ‐1.4 ‐2.0 ‐1.9 ‐1.6 ‐2.1

Hunedoara ‐5.1 ‐4.0 ‐8.9 ‐6.2 ‐5.3 ‐9.2

Ialomiţa ‐3.9 0.0 ‐7.6 ‐5.5 ‐1.9 ‐8.9

Iaşi 1.2 3.3 ‐0.9 0.4 1.9 ‐1.0

Ilfov 2.2 4.3 0.4 1.3 3.4 ‐0.5

Maramureş ‐1.6 ‐0.8 ‐2.6 ‐2.2 ‐1.3 ‐3.6

Mehedinţi ‐5.1 ‐1.5 ‐8.7 ‐6.2 ‐3.2 ‐9.3

Mureş ‐2.1 ‐1.7 ‐2.4 ‐3.1 ‐3.3 ‐3.0

Neamţ ‐4.3 ‐1.7 ‐6.0 ‐4.8 ‐2.6 ‐6.1

Olt ‐6.7 0.0 ‐11.8 ‐7.4 ‐0.9 ‐12.5

Prahova ‐4.7 ‐3.8 ‐5.7 ‐5.7 ‐5.1 ‐6.4

Satu‐Mare ‐2.3 ‐2.9 ‐1.6 ‐2.9 ‐3.4 ‐2.4

Sălaj ‐2.2 2.6 ‐5.9 ‐2.4 1.6 ‐5.5

Sibiu ‐0.4 ‐1.2 1.1 ‐1.0 ‐1.9 1.0

Suceava 1.1 1.7 0.5 ‐0.3 0.1 ‐0.7

Teleorman ‐9.6 ‐3.5 ‐13.2 ‐10.0 ‐4.1 ‐13.4

Timiş 0.1 ‐0.2 0.6 ‐0.8 ‐1.6 0.5

Tulcea ‐6.3 ‐3.7 ‐8.8 ‐6.4 ‐3.0 ‐9.7

Vaslui ‐3.0 0.8 ‐6.5 ‐3.0 1.1 ‐7.0

Vâlcea ‐1.3 0.9 ‐3.3 ‐2.3 ‐0.7 ‐3.7

Vrancea ‐3.9 ‐0.5 ‐5.9 ‐4.9 ‐1.5 ‐6.9

M.Bucureşti ‐0.3 ‐0.3 0.0 ‐1.1 ‐1.1 0.0

Sursa INS

Anul 2018 Anul 2019

SPORUL NATURAL AL POP., PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


219

nascuti vii la 1000 femei 15‐49 ani


TOTAL 38.1 36.3 40.5 35.3 33.5 37.7

Alba 35.0 33.8 36.8 34.0 32.2 37

Arad 37.9 36.4 40 35.7 34.2 37.8

Argeş 35.7 33.6 37.9 35.1 34.0 36.3

Bacău 35.5 33.1 37.6 31.9 29.7 34

Bihor 40.7 35.7 46.3 38.7 34.1 43.8

Bistriţa‐N. 43.7 43.6 43.8 40.9 39.1 42.2

Botoşani 37.5 34.0 40.5 34.1 32.5 35.4

Braşov 42.5 37.5 56.2 39.9 34.6 53.8

Brăila 31.2 29.0 35.6 29.4 27.2 33.6

Buzău 33.8 31.8 35.3 33.4 31.1 35.3

Caraş‐S. 32.0 31.5 32.8 28.2 27.4 29.5

Călăraşi 37.4 34.5 39.4 34.7 29.5 38.4

Cluj 40.6 38.2 45.4 39.6 38.0 42.9

Constanţa 37.4 35.4 42.1 34.6 33.6 36.8

Covasna 40.3 34.3 46.4 38.3 31.5 45.1

Dâmboviţa 36.2 31.1 38.7 34.4 29.2 36.9

Dolj 37.3 34.5 41.3 34.2 32.4 36.6

Galaţi 32.8 31.5 34.5 29.9 28.8 31.4

Giurgiu 36.9 33.2 38.9 35.1 28.7 38.5

Gorj 31.6 30.5 32.8 29.4 27.6 31.3

Harghita 40.4 33.8 45.6 40.0 34.5 44.3

Hunedoara 32.6 31.8 36.1 29.1 28.9 29.8

Ialomiţa 39.6 38.7 40.4 34.7 32.9 36.4

Iaşi 44.0 43.9 44.0 38.8 37.6 39.9

Ilfov 43.7 44.3 43.2 39.4 40.1 38.7

Maramureş 39.2 37.6 41.9 35.0 33.4 37.6

Mehedinţi 34.9 31.8 38.7 31.7 27.3 36.7

Mureş 41.2 37.3 45.6 38.5 33.9 43.6

Neamţ 34.4 33.7 34.8 31.5 30.6 32.1

Olt 33.0 34.5 31.7 31.3 32.0 30.7

Prahova 35.1 33.6 36.7 32.5 30.4 34.7

Satu‐Mare 36.7 31.4 41.6 33.9 29.9 37.4

Sălaj 44.2 41.0 47.0 43.3 40.0 46.2

Sibiu 39.4 35.6 47.3 37.1 33.1 45.0

Suceava 47.8 44.3 50.6 42.0 38.4 44.9

Teleorman 32.6 30.7 33.9 31.5 28.1 33.8

Timiş 40.5 37.3 45.2 38.1 34.5 43.3

Tulcea 30.9 30.4 31.3 28.5 29.8 27.1

Vaslui 35.9 32.2 39.8 33.9 32.3 35.6

Vâlcea 32.1 33.4 30.8 29.3 30.9 27.7

Vrancea 36.5 32.4 39.2 31.8 28.5 33.8

M.Bucureşti 40.7 40.7 0.0 37.1 37.1 0.0

Sursa INS

Anul 2018 Anul 2019

RATA DE FERTILITATE PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


220

rate la 1000 loc.


Total 11.9 10.1 14.3 12.8 11.1 11.7 10.0 14.0 12.6 10.9

Alba 11.7 9.9 14.4 12.7 10.8 11.5 9.8 14.2 12.7 10.4

Arad 12.5 11.3 14.0 13.2 11.8 12.5 11.8 13.4 13.1 11.9

Argeş 12.1 9.2 14.9 12.7 11.6 12.1 8.9 15.1 12.5 11.6

Bacău 12.3 9.9 14.4 13.9 10.7 11.8 9.4 13.9 13.2 10.4

Bihor 12.2 10.4 14.1 13.1 11.4 11.8 10.2 13.4 12.6 11.0

Bistriţa‐N. 10.3 7.9 11.9 11.2 9.5 10.0 7.4 11.7 10.9 9.1

Botoşani 13.2 9.5 16.0 14.0 12.5 12.4 9.2 14.9 13.0 11.8

Braşov 10.3 10.1 10.8 11.4 9.2 10.0 9.8 10.7 10.8 9.3

Brăila 14.1 12.2 17.5 15.5 12.7 14.7 13.1 17.5 16.2 13.2

Buzău 14.8 10.3 18.1 16.2 13.4 14.8 10.6 17.8 15.7 13.8

Caraş‐S. 13.0 11.1 15.7 13.3 12.6 12.6 10.9 15.0 13.1 12.2

Călăraşi 14.4 10.7 16.8 15.0 13.7 13.9 11.0 15.9 15.0 12.9

Cluj 11.2 10.0 13.6 11.9 10.6 10.9 9.5 13.5 11.6 10.2

Constanţa 11.0 10.8 11.3 12.1 9.9 11.0 10.8 11.4 12.3 9.7

Covasna 12.1 11.0 13.3 13.1 11.2 11.2 9.8 12.6 12.4 10.1

Dâmboviţa 12.3 10.0 13.4 12.8 11.9 12.5 9.9 13.7 13.2 11.7

Dolj 13.7 10.0 18.2 14.5 12.9 13.6 10.2 17.8 14.4 12.9

Galaţi 11.8 10.2 13.9 13.2 10.4 11.7 9.9 14.1 13.3 10.0

Giurgiu 16.0 11.6 18.1 16.2 15.7 15.9 12.0 17.8 16.1 15.7

Gorj 11.2 8.3 13.9 12.0 10.3 11.5 8.6 14.2 12.0 10.9

Harghita 11.5 9.6 12.9 12.6 10.3 11.4 9.9 12.6 12.2 10.7

Hunedoara 12.8 11.8 16.4 13.9 11.9 12.9 12.2 15.3 13.6 12.2

Ialomiţa 13.3 9.5 16.8 14.2 12.5 13.6 9.8 17.1 15.0 12.3

Iaşi 10.0 8.1 11.8 10.9 9.2 9.4 7.8 10.9 10.1 8.6

Ilfov 9.6 8.1 10.9 10.3 9.0 9.2 7.6 10.5 10.0 8.4

Maramureş 11.2 10.3 12.5 11.9 10.5 10.7 9.6 12.4 11.8 9.7

Mehedinţi 13.4 9.5 17.3 13.9 12.8 13.6 9.9 17.3 14.0 13.1

Mureş 12.0 10.7 13.3 12.9 11.1 12.3 11.3 13.4 13.0 11.6

Neamţ 12.7 10.0 14.4 14.0 11.4 12.3 10.0 13.8 13.4 11.3

Olt 14.5 8.9 18.8 15.1 13.9 14.7 9.0 19.2 15.6 13.9

Prahova 13.0 11.7 14.3 14.1 11.9 13.2 12.1 14.4 14.0 12.5

Satu‐Mare 11.5 10.8 12.1 12.2 10.8 11.3 10.8 11.8 12.1 10.6

Sălaj 12.7 7.9 16.4 13.7 11.8 12.5 8.4 15.7 13.3 11.7

Sibiu 10.1 9.9 10.6 10.9 9.3 10.0 9.9 10.1 10.5 9.4

Suceava 10.6 9.2 11.8 11.1 10.2 10.5 9.2 11.6 11.2 9.9

Teleorman 16.7 10.8 20.1 17.6 15.9 16.7 10.6 20.2 17.5 16.0

Timiş 10.1 9.7 10.7 10.7 9.6 10.2 10.2 10.2 10.8 9.6

Tulcea 13.6 11.2 15.9 15.5 11.7 13.0 10.1 15.8 14.8 11.2

Vaslui 11.8 7.5 15.8 12.9 10.6 11.3 7.3 15.3 12.3 10.3

Vâlcea 8.8 7.6 10.0 9.4 8.3 9.0 8.3 9.6 9.6 8.3

Vrancea 12.6 8.6 15.0 13.6 11.6 12.4 8.5 14.7 13.9 10.9

M.Bucureşti 10.6 10.6 0.0 11.1 10.3 10.3 10.3 0.0 10.9 9.8

Sursa INS

MORTALITATEA PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

Anul 2018 Anul 2019


221

decedați sub 1 an la 1000 născuți vii


Total 5.9 4.8 7.3 6.5 5.3 6.1 4.7 7.7 6.6 5.6

Alba 4.5 4.3 4.8 6.2 2.7 7.4 6.4 8.9 6.5 8.4

Arad 4.3 3.3 5.6 4.6 4.1 8.0 6.3 9.9 9.1 6.7

Argeş 7.4 5.7 9.1 6.4 8.5 6.2 5.8 6.7 4.7 8.0

Bacău 7.7 5.1 9.7 9.7 5.6 8.3 4.3 11.5 7.4 9.3

Bihor 6.8 4.5 8.8 8.5 5.1 7.3 4.1 10.1 8.5 6.0

Bistriţa‐N. 6.5 8.3 5.3 6.7 6.4 8.3 7.1 9.2 8.5 8.2

Botoşani 11.2 5.3 15.3 14.5 7.6 6.2 3.2 8.4 5.7 6.6

Braşov 6.6 6.0 7.7 7.1 6.1 6.8 4.5 10.7 6.5 7.1

Brăila 8.2 8.9 7.1 8.3 8.1 6.4 4.9 8.8 4.9 8.2

Buzău 6.8 3.3 9.4 8.4 5.2 7.4 8.3 6.7 9.0 5.7

Caraş‐S. 8.7 7.0 11.4 10.7 6.8 5.3 7.5 2.4 5.6 5.0

Călăraşi 10.4 6.5 12.8 11.6 9.0 6.0 2.3 8.0 6.2 5.7

Cluj 5.9 6.1 5.6 7.5 4.2 5.6 4.7 7.4 6.8 4.4

Constanţa 6.1 5.4 7.3 7.0 5.1 9.7 8.3 12.3 11.3 8.1

Covasna 8.0 6.2 9.4 10.4 5.6 4.3 5.8 3.3 4.6 4.0

Dâmboviţa 2.8 2.3 3.0 3.8 1.8 3.5 1.7 4.2 5.1 1.9

Dolj 5.9 4.5 7.6 8.1 3.6 6.8 5.2 8.7 6.5 7.1

Galaţi 4.6 4.6 4.8 4.5 4.8 8.4 5.9 11.6 7.7 9.1

Giurgiu 4.2 1.4 5.5 4.1 4.4 6.4 8.1 5.7 6.2 6.6

Gorj 6.0 4.2 7.8 4.0 8.2 7.4 8.9 6.1 8.5 6.4

Harghita 6.5 5.0 7.4 6.1 6.9 8.6 5.0 10.8 9.7 7.3

Hunedoara 5.1 6.1 1.3 6.0 4.1 7.8 8.6 4.9 7.3 8.3

Ialomiţa 5.5 3.8 7.2 4.3 6.8 6.1 4.6 7.3 6.0 6.2

Iaşi 4.2 2.5 5.8 4.3 4.1 3.5 1.8 5.2 4.8 2.2

Ilfov 4.1 5.8 2.6 3.4 5.0 3.4 4.0 2.9 3.7 3.1

Maramureş 6.8 6.4 7.3 5.0 8.7 6.6 5.4 8.2 6.6 6.5

Mehedinţi 4.3 2.6 5.9 4.2 4.4 9.8 11.6 8.2 8.7 10.9

Mureş 6.3 6.4 6.2 6.7 5.9 8.9 6.5 10.9 9.7 8.0

Neamţ 7.1 3.2 9.6 9.5 4.7 4.7 4.9 4.5 5.0 4.3

Olt 5.5 8.2 2.9 5.6 5.4 5.4 5.2 5.6 8.9 1.9

Prahova 5.9 4.7 7.1 7.8 4.0 5.1 4.3 5.8 7.0 3.1

Satu‐Mare 7.0 4.8 8.5 7.1 6.8 5.5 2.9 7.4 6.0 5.0

Sălaj 10.5 6.3 13.8 10.8 10.2 5.3 1.9 7.8 3.1 7.5

Sibiu 5.9 6.9 4.4 7.0 4.9 5.0 3.2 7.6 5.0 5.0

Suceava 7.5 8.8 6.7 8.0 7.0 6.7 5.1 7.8 7.9 5.5

Teleorman 5.7 1.0 8.5 4.4 7.0 6.1 3.4 7.5 5.4 6.8

Timiş 4.2 3.3 5.2 4.3 4.0 5.0 5.8 4.2 5.2 4.9

Tulcea 14.4 14.8 13.9 18.0 10.6 15.4 15.7 15.0 17.8 13.0

Vaslui 5.5 3.0 7.6 4.4 6.6 4.6 2.4 6.7 6.2 2.9

Vâlcea 5.7 4.9 6.6 4.6 6.8 5.6 2.1 10.0 6.1 5.2

Vrancea 7.7 4.3 9.5 8.8 6.5 9.4 5.0 11.7 10.7 7.9

M.Bucureşti 3.3 3.3 0.0 3.6 2.8 2.8 2.8 0.0 3.5 2.2

Sursa INS, INSP‐CNSISP

MORTALITATEA INFANTILĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

Anul 2018 Anul 2019


222

la 1000 născuți vii la 1000 născuți vii

2018 2019 2018 2019

Total 2.3 2.4 Total 3.4 3.6

Alba 1.9 3.4 Alba 3.5 4.1

Arad 2.5 4.0 Arad 2.5 6.0

Argeş 2.9 2.5 Argeş 5.4 4.0

Bacău 2.3 1.4 Bacău 3.5 2.6

Bihor 2.3 3.3 Bihor 3.3 4.5

Bistriţa‐N. 2.0 3.1 Bistriţa‐N. 3.7 4.6

Botoşani 4.6 2.4 Botoşani 7.1 3.5

Braşov 1.2 2.5 Braşov 3.1 3.6

Brăila 2.7 3.0 Brăila 4.3 4.3

Buzău 2.7 3.4 Buzău 3.8 4.3

Caraş‐S. 4.6 2.4 Caraş‐S. 7.1 2.9

Călăraşi 3.2 2.4 Călăraşi 5.4 3.2

Cluj 2.1 2.1 Cluj 3.6 2.7

Constanţa 2.3 2.8 Constanţa 3.2 5.1

Covasna 2.7 2.4 Covasna 4.9 3.4

Dâmboviţa 2.0 0.9 Dâmboviţa 2.4 1.9

Dolj 1.3 2.3 Dolj 2.4 3.8

Galaţi 1.7 3.7 Galaţi 2.9 5.4

Giurgiu 2.1 2.3 Giurgiu 2.1 2.7

Gorj 2.5 3.1 Gorj 4.2 4.7

Harghita 1.9 3.2 Harghita 3.1 5.1

Hunedoara 2.8 5.2 Hunedoara 3.9 5.9

Ialomiţa 2.6 3.0 Ialomiţa 3.0 4.8

Iaşi 1.0 0.9 Iaşi 1.2 1.6

Ilfov 2.0 0.9 Ilfov 2.6 2.4

Maramureş 4.0 2.5 Maramureş 4.4 4.1

Mehedinţi 2.6 4.4 Mehedinţi 3.0 8.3

Mureş 1.4 2.8 Mureş 3.4 4.3

Neamţ 2.3 2.3 Neamţ 2.9 2.6

Olt 2.6 1.6 Olt 3.8 2.9

Prahova 2.6 2.0 Prahova 3.8 2.9

Satu‐Mare 2.2 3.1 Satu‐Mare 4.2 4.3

Sălaj 3.9 1.2 Sălaj 6.2 1.2

Sibiu 1.5 1.9 Sibiu 2.4 3.8

Suceava 3.8 3.4 Suceava 5.3 4.1

Teleorman 2.3 1.6 Teleorman 2.6 3.2

Timiş 1.6 2.5 Timiş 2.9 4.2

Tulcea 5.2 9.6 Tulcea 6.9 11.6

Vaslui 1.4 1.9 Vaslui 2.5 2.2

Vâlcea 2.0 2.6 Vâlcea 4.3 3.4

Vrancea 5.0 4.9 Vrancea 5.9 5.6

M.Bucureşti 1.2 1.0 M.Bucureşt 1.7 1.5


MORTALITATEA NEONATALĂ

PRECOCE (0 – 6 zile) PE JUDEȚE ÎN

ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

MORTALITATEA NEONATALĂ

(0 – 27 zile) PE JUDEȚE ÎN

ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


223


2018 2019 2018 2019

Total 2.5 2.5 Total 3.3 3.3

Alba 1.0 3.4 Alba 6.1 3.0

Arad 1.8 2.0 Arad 5.9 3.5

Argeş 2.0 2.3 Argeş 2.9 4.0

Bacău 4.1 5.7 Bacău 1.8 1.6

Bihor 3.6 2.8 Bihor 5.3 4.7

Bistriţa‐N. 2.9 3.7 Bistriţa‐N. 5.1 4.9

Botoşani 4.1 2.7 Botoşani 3.1 3.5

Braşov 3.5 3.2 Braşov 1.4 2.0

Brăila 3.9 2.1 Brăila 7.0 3.4

Buzău 3.0 3.1 Buzău 5.4 4.0

Caraş‐S. 1.7 2.4 Caraş‐S. 2.1 7.7

Călăraşi 5.0 2.8 Călăraşi 5.3 2.8

Cluj 2.3 3.0 Cluj 1.1 1.5

Constanţa 2.8 4.5 Constanţa 2.8 3.9

Covasna 3.1 1.0 Covasna 4.0 5.3

Dâmboviţa 0.4 1.6 Dâmboviţa 2.4 2.6

Dolj 3.5 3.0 Dolj 0.6 0.4

Galaţi 1.7 3.0 Galaţi 1.7 2.8

Giurgiu 2.1 3.7 Giurgiu 2.9 1.8

Gorj 1.8 2.7 Gorj 2.1 1.6

Harghita 3.4 3.5 Harghita 4.9 2.5

Hunedoara 1.1 2.0 Hunedoara 7.8 6.2

Ialomiţa 2.6 1.3 Ialomiţa 4.1 4.3

Iaşi 2.9 1.9 Iaşi 1.0 1.1

Ilfov 1.6 1.1 Ilfov 1.8 2.8

Maramureş 2.4 2.5 Maramureş 4.2 3.8

Mehedinţi 1.3 1.5 Mehedinţi 5.1 5.8

Mureş 2.9 4.6 Mureş 8.1 4.2

Neamţ 4.2 2.1 Neamţ 2.5 4.4

Olt 1.8 2.5 Olt 2.6 2.5

Prahova 2.1 2.2 Prahova 3.8 5.0

Satu‐Mare 2.8 1.2 Satu‐Mare 3.6 4.6

Sălaj 4.3 4.1 Sălaj 5.4 6.4

Sibiu 3.5 1.2 Sibiu 2.6 2.8

Suceava 2.3 2.6 Suceava 3.8 3.6

Teleorman 3.0 2.8 Teleorman 3.0 3.6

Timiş 1.3 0.8 Timiş 4.8 4.5

Tulcea 7.5 3.9 Tulcea 4.6 3.8

Vaslui 3.0 2.4 Vaslui 3.0 4.3

Vâlcea 1.3 2.3 Vâlcea 2.0 4.9

Vrancea 1.8 3.8 Vrancea 3.8 2.8

M.Bucureşti 1.6 1.3 M.Bucureşt 2.2 2.7


născuți morți la 1000 născuți

vii+născuți morți

MORTALITATEA

POSTNEONATALĂ (28 – 365 zile)

PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII

MORTINATALITATEA PE JUDEȚE

ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


224

decedați 1‐4 ani la 100000 copii 1‐4 ani


Total 35.6 26.4 46.6 38.5 32.5 31.1 24.6 39.0 33.5 28.6

Alba 30.8 38.6 19.3 15.0 47.7 47.2 26.3 78.5 15.2 81.5

Arad 34.7 41.7 26.0 22.4 48.0 46.8 20.9 79.5 34.2 60.1

Argeş 27.8 28.8 26.8 36.1 19.0 23.2 28.9 17.9 18.0 28.7

Bacău 28.0 0.0 51.4 34.0 21.6 36.7 16.0 54.2 28.7 45.1

Bihor 20.6 17.8 23.1 31.9 8.6 33.1 26.7 38.6 31.9 34.4

Bistriţa‐N. 64.2 89.8 47.3 69.5 58.7 21.8 0.0 36.4 42.5 0.0

Botoşani 29.2 28.3 29.9 46.2 11.9 24.3 0.0 41.6 47.9 0.0

Braşov 41.3 23.0 75.7 51.3 30.9 15.3 11.8 21.9 7.4 23.7

Brăila 59.6 50.7 72.3 78.6 40.2 50.4 0.0 122.4 59.9 40.8

Buzău 19.4 0.0 33.4 37.9 0.0 20.3 16.3 23.0 39.4 0.0

Caraş‐S. 51.2 17.5 98.7 80.7 20.8 31.9 18.0 52.0 20.7 43.7

Călăraşi 42.4 65.4 27.7 16.7 69.1 43.7 44.8 43.0 34.0 53.9

Cluj 27.9 16.5 47.9 20.2 36.2 31.0 27.2 37.7 47.3 14.1

Constanţa 36.4 35.5 37.9 44.8 27.4 27.1 31.8 18.8 39.4 14.0

Covasna 32.8 25.1 38.7 43.0 22.2 33.5 51.6 19.7 44.2 22.6

Dâmboviţa 69.4 18.1 91.0 103.3 33.1 16.3 0.0 23.2 21.0 11.3

Dolj 47.2 44.1 50.8 53.7 40.4 24.2 22.7 26.1 31.4 16.6

Galaţi 51.3 43.6 60.2 55.1 47.4 28.9 26.8 31.2 47.1 9.8

Giurgiu 40.6 68.1 29.0 39.5 41.8 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Gorj 26.1 52.2 0.0 50.5 0.0 17.7 35.3 0.0 17.0 18.4

Harghita 53.5 38.2 63.7 44.7 62.7 31.1 39.5 25.7 15.0 48.4

Hunedoara 13.9 17.3 0.0 13.3 14.4 20.9 26.1 0.0 13.4 29.1

Ialomiţa 52.3 72.0 33.8 51.0 53.6 18.3 0.0 35.2 17.9 18.7

Iaşi 37.6 19.1 55.4 18.3 58.1 34.0 34.8 33.2 52.0 15.0

Ilfov 34.1 20.9 45.7 37.9 30.1 28.5 30.1 27.0 27.6 29.3

Maramureş 15.1 8.7 24.0 0.0 30.9 10.2 8.7 12.2 9.9 10.4

Mehedinţi 41.2 22.4 57.1 20.2 62.9 42.8 68.4 20.1 62.6 22.0

Mureş 58.7 55.4 61.6 48.3 70.1 38.0 0.0 70.4 8.1 70.2

Neamţ 39.2 27.1 46.1 38.1 40.3 66.8 27.7 89.8 60.2 73.7

Olt 29.6 0.0 56.1 43.7 15.0 45.2 47.6 43.1 44.4 46.1

Prahova 33.4 7.5 58.7 57.6 7.6 45.1 30.4 59.5 43.7 46.5

Satu‐Mare 60.7 0.0 105.5 64.9 56.3 20.6 16.2 23.9 26.7 14.2

Sălaj 77.1 67.8 84.0 76.5 77.7 68.8 68.8 68.8 96.2 40.2

Sibiu 42.1 51.8 27.0 20.5 65.1 37.3 44.1 26.9 52.1 21.8

Suceava 39.8 20.5 53.4 44.7 34.7 29.2 35.8 24.7 28.4 30.1

Teleorman 8.8 0.0 14.2 16.8 0.0 27.4 24.6 29.1 17.8 37.7

Timiş 23.6 17.9 31.0 19.5 27.9 33.3 30.2 37.2 45.4 20.6

Tulcea 12.6 25.2 0.0 24.7 0.0 66.6 53.3 80.0 78.7 54.2

Vaslui 49.2 28.8 70.6 57.6 40.4 46.4 20.2 73.8 40.3 52.8

Vâlcea 51.5 48.3 55.2 66.8 35.4 44.3 32.8 57.7 69.2 18.1

Vrancea 13.5 38.6 0.0 13.2 13.9 28.5 20.2 33.0 41.9 14.5

M.Bucureşti 16.5 16.5 0.0 22.1 10.5 20.1 20.1 0.0 17.1 23.4

Sursa INS

MORTALITATEA COPIILOR 1‐4 ANI PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

Anul 2018 Anul 2019


225

ani

2018 2019 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

Total 0.09 0.11 Total 75.85 72.37 79.38 75.99 72.48 79.56

Alba 0.00 0.00 Alba 76.49 73.15 80.01 76.86 73.59 80.26

Arad 0.00 0.00 Arad 74.94 71.74 78.15 75.37 71.96 78.80

Argeş 0.00 0.38 Argeş 76.34 72.93 79.74 76.25 73.15 79.35

Bacău 0.31 0.17 Bacău 74.40 70.64 78.46 74.48 70.47 78.88

Bihor 0.00 0.35 Bihor 75.25 72.05 78.48 75.35 71.97 78.77

Bistriţa‐N. 0.00 0.31 Bistriţa‐N. 76.01 72.90 78.93 76.34 72.93 79.52

Botoşani 0.00 0.00 Botoşani 74.46 70.60 78.64 74.52 70.50 78.97

Braşov 0.00 0.17 Braşov 77.01 73.68 80.30 77.40 74.24 80.49

Brăila 0.39 0.43 Brăila 74.94 70.93 79.16 74.84 70.73 79.17

Buzău 0.00 0.00 Buzău 75.37 71.67 79.31 75.36 71.30 79.74

Caraş‐S. 0.00 0.00 Caraş‐S. 75.13 72.06 78.29 75.32 72.38 78.33

Călăraşi 0.00 0.00 Călăraşi 74.03 70.39 77.92 73.89 70.17 77.87

Cluj 0.00 0.00 Cluj 77.48 74.44 80.42 77.63 74.57 80.59

Constanţa 0.14 0.00 Constanţa 75.53 72.05 79.07 75.67 72.18 79.19

Covasna 0.45 0.00 Covasna 75.25 71.88 78.79 75.22 71.91 78.65

Dâmboviţa 0.00 0.23 Dâmboviţa 75.66 72.03 79.37 75.81 72.23 79.31

Dolj 0.00 0.36 Dolj 75.06 71.56 78.65 75.26 71.77 78.85

Galaţi 0.00 0.00 Galaţi 75.00 71.02 79.37 75.34 71.43 79.56

Giurgiu 0.42 0.00 Giurgiu 74.08 70.27 78.18 73.94 70.22 77.98

Gorj 0.00 0.39 Gorj 76.01 72.82 79.39 76.45 73.45 79.55

Harghita 0.00 0.32 Harghita 76.18 72.52 80.06 76.13 72.79 79.61

Hunedoara 0.00 0.00 Hunedoara 75.25 72.01 78.53 75.40 72.24 78.58

Ialomiţa 0.37 0.00 Ialomiţa 74.69 71.11 78.45 74.78 71.11 78.66

Iaşi 0.00 0.11 Iaşi 76.23 72.55 80.05 76.19 72.53 80.04

Ilfov 0.20 0.22 Ilfov 75.95 72.70 79.15 76.12 72.63 79.56

Maramureş 0.40 0.00 Maramureş 75.22 72.05 78.48 75.47 72.34 78.65

Mehedinţi 0.00 0.00 Mehedinţi 75.24 72.12 78.52 75.70 72.46 79.14

Mureş 0.51 0.19 Mureş 75.73 72.18 79.45 75.76 72.03 79.70

Neamţ 0.00 0.23 Neamţ 75.73 72.19 79.40 75.78 72.05 79.70

Olt 0.58 0.00 Olt 74.53 70.94 78.41 74.51 70.79 78.59

Prahova 0.00 0.00 Prahova 76.03 72.11 80.04 76.14 72.24 80.11

Satu‐Mare 0.00 0.00 Satu‐Mare 73.75 70.08 77.27 74.10 70.36 77.89

Sălaj 0.00 0.00 Sălaj 74.97 71.42 78.69 74.96 71.35 78.82

Sibiu 0.00 0.00 Sibiu 76.89 73.30 80.53 77.02 73.64 80.40

Suceava 0.23 0.13 Suceava 76.48 73.09 80.02 76.43 73.00 80.04

Teleorman 0.00 0.00 Teleorman 74.56 70.79 78.74 74.92 71.34 78.81

Timiş 0.00 0.00 Timiş 76.67 73.91 79.29 76.91 73.87 79.84

Tulcea 0.00 0.00 Tulcea 73.83 70.23 77.91 73.66 69.82 77.97

Vaslui 0.00 0.00 Vaslui 74.59 70.74 78.94 74.56 70.76 78.88

Vâlcea 0.00 0.00 Vâlcea 80.04 76.81 83.31 80.84 77.63 84.02

Vrancea 0.00 0.35 Vrancea 75.62 71.76 79.71 75.69 71.59 80.09

M.Bucureşti 0.05 0.05 M.Bucureşt 78.15 75.09 80.84 78.33 75.35 80.97

Sursa INS

Anul 2019

MORTALITATEA MATERNĂ PE

JUDEȚE, ÎN ROMÂNIA ÎN ANII

2018‐2019

SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE PE JUDEȚE ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII

2018‐2019

decese prin complicații ale

sarcinii, nașterii și lăuziei la 1000

născuți viiAnul 2018


226

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 806.3 856.4 6100.7 6236.8 283.3 275.1 224.7 224.7

Alba 1815.2 2066.2 8013.3 8132.8 140.1 118.3 330.6 299.4

Arad 560.6 480.2 7661.1 7872.4 163.2 145.0 288.9 277.5

Argeş 716.3 751.5 7624.5 7772.7 122.3 161.4 189.1 198.5

Bacău 346.3 382.8 7280.9 7424.1 118.5 97.2 193.4 174.9

Bihor 310.0 237.2 8703.3 9773.0 315.7 308.0 350.9 334.4

Bistriţa‐N. 944.3 1313.6 5856.7 6354.8 162.7 118.2 376.9 380.5

Botoşani 1719.8 1690.4 5705.0 5689.2 96.0 82.5 242.1 222.2

Braşov 811.2 1001.2 9702.8 10421.2 295.9 356.5 251.1 212.0

Brăila 891.3 1134.5 6848.9 7102.9 209.6 261.6 236.5 307.3

Buzău 528.9 470.5 8399.6 8394.3 107.9 101.6 178.6 170.2

Caraş‐S. 1623.6 1909.2 9589.5 9617.2 172.0 153.4 225.6 222.3

Călăraşi 1173.0 1540.9 7441.7 7693.7 113.9 120.1 196.1 190.3

Cluj 186.8 219.5 5798.7 5841.8 679.0 674.0 214.7 245.2

Constanţa 793.7 494.6 3556.6 3802.9 187.2 151.4 118.9 123.6

Covasna 3273.7 3153.2 8484.4 8666.0 2168.0 2108.0 329.0 311.5

Dâmboviţa 483.8 426.0 4913.3 4667.5 89.5 87.1 211.6 243.1

Dolj 596.9 609.7 5492.8 5502.1 145.3 172.3 240.1 251.2

Galaţi 836.7 997.7 4734.0 4809.6 66.9 64.9 289.4 300.0

Giurgiu 547.3 657.9 5179.7 5360.4 60.9 56.6 245.8 254.2

Gorj 555.4 925.4 4767.8 4555.4 248.9 119.8 207.9 230.2

Harghita 1188.9 1412.0 4815.6 4890.7 159.5 132.5 258.8 264.5

Hunedoara 2168.1 2378.2 8325.5 8641.0 147.1 153.4 305.5 304.9

Ialomiţa 207.7 270.4 4073.4 4126.6 50.5 56.8 225.2 231.7

Iaşi 481.0 700.1 3371.8 3505.9 425.6 441.6 82.1 84.4

Ilfov 776.5 751.1 2305.7 2306.7 41.5 29.4 196.7 200.9

Maramureş 1117.0 1547.0 5948.2 5918.9 330.9 288.5 240.6 244.7

Mehedinţi 1766.3 1645.1 5698.7 5765.5 195.7 116.6 238.5 245.0

Mureş 1306.5 1464.7 5361.3 5277.3 738.4 742.2 311.7 315.8

Neamţ 958.5 951.3 6995.0 6979.7 75.6 75.7 194.6 170.1

Olt 633.1 1407.3 2847.4 2975.0 19.9 32.1 173.2 194.8

Prahova 1360.3 1303.5 4998.4 5022.6 290.2 226.2 266.2 288.8

Satu‐Mare 877.1 778.4 3374.0 3607.2 208.3 257.3 315.3 290.5

Sălaj 1078.2 488.4 5831.1 5840.9 212.3 247.0 336.7 336.8

Sibiu 479.0 458.9 9155.9 9142.9 65.9 62.3 251.2 221.1

Suceava 684.9 755.9 6483.1 6596.1 215.9 192.4 214.6 214.3

Teleorman 1506.7 1613.5 9607.3 10244.7 249.2 230.8 279.4 247.1

Timiş 588.9 602.8 3903.4 4016.7 478.0 539.7 154.0 140.7

Tulcea 538.8 478.5 4386.5 4696.1 108.1 90.5 188.2 191.6

Vaslui 197.6 155.4 4928.1 4933.8 92.0 83.2 211.3 199.1

Vâlcea 1099.1 1048.7 7311.0 7262.1 110.0 112.2 125.6 107.2

Vrancea 329.0 327.7 5522.6 5551.6 96.7 88.4 150.7 156.2

M.Bucureşti 386.2 275.8 7121.5 7225.0 655.1 609.3 206.1 214.8

Sursa: raportări le medicului de familie Sursa: INS

cazuri noi %000 loc. ramasi in evid.%000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.

BOLILE ISCHEMICE ALE INIMII (Cod ICD 10 ‐ I20‐I25)

INCIDENȚA PREVALENȚAMORBIDITATEA

SPITALIZATĂMORTALITATEA

Sursa: DRG (reteaua M.S.,

Adm.locala, Acad.Romana)


227

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 408.5 422.7 1873.2 1944.8 503.6 494.3 191.8 174.5

Alba 1044.1 984.9 1960.4 2061.6 814.8 830.6 170.1 168.3

Arad 617.9 536.4 2535.8 2627.9 424.9 432.0 138.0 128.1

Argeş 362.7 399.0 2425.0 2525.1 460.1 468.8 159.7 162.7

Bacău 187.5 205.6 2085.0 2178.3 612.7 422.0 218.1 194.5

Bihor 111.7 88.3 1879.5 2107.5 474.2 454.2 125.0 132.1

Bistriţa‐N. 208.2 344.8 1330.9 1443.7 553.0 516.5 133.2 106.2

Botoşani 476.4 513.7 1189.2 1115.7 550.7 494.6 180.5 179.2

Braşov 390.9 481.3 1957.5 2301.4 186.7 193.2 136.4 116.5

Brăila 352.5 427.0 2201.5 2225.2 544.6 481.6 187.3 193.5

Buzău 325.3 322.5 2562.2 2671.5 615.3 577.4 298.2 279.3

Caraş‐S. 984.7 1050.3 3189.1 3307.0 548.2 678.4 232.8 222.6

Călăraşi 684.0 791.7 2540.3 2737.9 442.2 301.5 296.0 293.2

Cluj 75.8 201.1 1605.5 1652.5 359.2 356.4 194.2 146.0

Constanţa 590.5 370.9 1676.9 1823.4 579.1 643.3 125.9 113.1

Covasna 789.9 988.1 1641.8 1816.3 559.7 565.2 165.6 146.4

Dâmboviţa 234.9 314.8 1836.1 1704.8 543.7 524.7 272.6 239.3

Dolj 337.1 308.1 1691.3 1699.9 490.0 568.3 371.1 336.6

Galaţi 514.1 477.1 1811.3 1969.7 272.5 319.8 140.1 113.9

Giurgiu 330.1 349.7 2642.3 2715.7 382.0 309.3 323.4 303.4

Gorj 425.7 572.0 2083.1 2200.1 1167.1 1118.5 310.6 289.7

Harghita 397.5 655.7 1011.6 1077.9 473.0 475.9 140.1 141.2

Hunedoara 873.6 946.0 2185.7 2198.6 866.1 923.2 228.2 215.1

Ialomiţa 160.7 234.3 1682.7 1767.5 259.3 320.1 296.8 259.7

Iaşi 184.6 299.2 1627.7 1652.8 409.6 320.5 108.9 95.1

Ilfov 256.3 203.1 834.3 840.6 97.6 103.3 99.0 95.5

Maramureş 644.0 685.3 1856.4 1852.2 495.3 454.2 166.8 158.5

Mehedinţi 1416.1 1234.1 3050.0 3071.6 734.1 693.7 274.1 228.4

Mureş 505.7 434.6 1374.6 1378.6 620.3 652.5 134.6 134.9

Neamţ 424.2 433.1 1671.8 1770.2 194.3 218.8 173.4 165.6

Olt 351.5 868.7 952.7 1014.3 478.0 477.2 410.7 322.2

Prahova 636.0 570.5 1113.9 1129.2 498.0 487.5 154.8 146.7

Satu‐Mare 397.9 279.3 818.6 904.7 513.9 498.0 165.2 157.1

Sălaj 547.3 512.6 1791.3 1809.5 437.4 465.2 202.6 209.6

Sibiu 182.9 303.4 1767.1 1925.0 381.4 368.7 98.8 87.4

Suceava 315.1 194.5 1681.4 1729.8 677.1 706.3 171.3 166.5

Teleorman 652.9 692.9 2788.5 2914.2 691.9 519.4 399.1 372.9

Timiş 466.0 470.1 2433.1 2511.0 235.6 229.8 97.4 84.0

Tulcea 203.4 275.7 1773.8 1724.5 380.7 411.7 197.0 179.2

Vaslui 97.1 90.4 1149.8 1166.9 480.1 520.9 225.5 198.1

Vâlcea 1223.1 1057.8 2855.0 2971.1 886.2 784.7 244.4 230.5

Vrancea 106.6 104.3 1013.2 1035.8 94.5 82.1 129.7 128.3

M.Bucureşti 169.0 133.0 2347.0 2394.8 673.9 693.1 185.1 159.2

BOLILE CEREBRO‐VASCULARE (Cod ICD 10 ‐ I60‐I69)








228

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 390.9 397.3 5962.7 6061.8 313.6 307.4 12.5 12.9

Alba 157.5 168.2 5632.9 6136.8 348.4 314.4 10.3 12.0

Arad 307.3 574.5 6962.7 7355.4 363.2 372.0 25.4 28.7

Argeş 481.6 419.4 6458.1 6819.1 227.1 211.4 31.3 40.6

Bacău 195.2 188.8 4307.1 4441.2 321.0 335.1 7.8 5.6

Bihor 500.7 540.5 6653.6 6957.0 208.0 212.9 0.0 0.3

Bistriţa‐N. 388.4 391.9 3924.9 4221.5 238.6 144.8 1.8 5.8

Botoşani 350.4 401.3 4250.4 4473.5 355.9 352.6 33.3 39.6

Braşov 288.9 271.3 5803.5 6795.1 164.6 154.8 12.1 12.0

Brăila 318.9 332.9 4372.1 6107.8 418.9 425.3 16.7 19.0

Buzău 373.3 280.2 6904.9 7470.4 190.7 212.9 20.3 16.8

Caraş‐S. 658.7 749.8 6627.7 7253.7 701.5 737.6 10.0 9.2

Călăraşi 285.7 243.0 3090.1 3433.6 206.8 260.0 58.1 49.4

Cluj 202.9 253.0 4324.5 4340.1 315.5 289.6 3.7 4.9

Constanţa 533.6 297.8 6307.9 6538.6 171.2 165.8 15.8 15.8

Covasna 299.1 241.2 4415.9 3964.5 329.1 328.9 15.0 13.3

Dâmboviţa 369.2 315.6 5008.0 5316.9 296.9 243.2 51.3 52.9

Dolj 589.8 574.7 7547.1 7959.7 283.3 340.5 2.9 3.1

Galaţi 195.1 160.6 5114.4 5093.1 291.4 287.7 16.4 11.8

Giurgiu 215.8 192.6 2446.3 2392.0 149.3 126.9 6.6 9.2

Gorj 427.3 494.9 5103.2 5556.4 355.3 352.1 15.3 14.6

Harghita 304.9 610.0 4244.3 4811.9 235.7 255.0 6.0 6.3

Hunedoara 607.4 592.3 8079.8 8295.9 325.5 284.4 16.9 20.7

Ialomiţa 301.6 290.7 3687.2 3541.7 69.1 72.9 9.7 12.9

Iaşi 306.1 382.7 4702.1 4916.9 232.3 232.4 12.1 11.7

Ilfov 334.1 345.4 3458.3 3632.1 13.1 11.5 4.0 3.4

Maramureş 406.8 409.6 5396.2 5666.6 423.1 448.8 11.9 8.6

Mehedinţi 257.3 266.9 2989.5 3171.9 428.7 411.8 0.7 1.1

Mureş 499.4 440.6 5285.5 5731.6 228.4 249.5 21.1 17.4

Neamţ 402.4 395.6 6522.8 6891.3 365.5 350.8 20.1 25.6

Olt 511.7 357.3 5803.9 8249.7 308.3 300.9 1.6 2.5

Prahova 319.0 397.6 5772.0 6027.9 201.0 194.9 15.4 24.6

Satu‐Mare 517.5 585.0 6888.5 7405.4 450.4 421.5 2.1 0.8

Sălaj 402.1 443.8 7039.8 7452.2 161.6 151.3 3.7 4.5

Sibiu 590.0 497.8 6983.8 7295.9 212.2 212.9 8.3 4.5

Suceava 320.7 273.2 4838.8 5058.9 350.9 335.3 2.6 2.9

Teleorman 554.9 597.6 4992.7 5440.1 246.2 218.1 9.1 7.3

Timiş 294.4 255.6 7375.3 7497.3 552.0 505.7 1.9 3.0

Tulcea 421.5 490.4 4690.8 5094.4 388.9 377.6 12.2 13.6

Vaslui 346.4 349.2 5908.6 6251.5 194.4 208.5 6.1 7.4

Vâlcea 375.0 430.6 5927.0 6025.6 121.7 116.2 3.8 5.6

Vrancea 368.4 423.3 4344.9 4692.8 173.5 171.4 27.7 21.1

M.Bucureşti 514.5 566.3 10365.5 7894.2 634.1 616.7 4.9 4.2

MORTALITATEA


Sursa: CNSISP‐Cabinetul medicului de nutriție Sursa: INS

DIABET (Cod ICD 10 ‐ E10‐E14)


SPITALIZATĂ




229

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 317.2 307.7 2519.2 2528.7 1253.7 1278.0 231.4 225.3

Alba 225.1 300.9 2473.9 2389.3 987.2 1043.1 216.7 205.9

Arad 334.3 355.4 3394.6 3394.7 1176.1 1163.9 224.5 220.4

Argeş 366.1 335.6 3232.8 3366.8 488.9 605.9 217.5 209.9

Bacău 209.8 228.1 1173.4 1149.8 795.8 847.0 214.9 206.8

Bihor 472.4 444.2 2912.8 3099.0 1104.0 1146.0 259.5 235.5

Bistriţa‐N. 346.2 377.9 1944.7 2099.6 731.8 705.5 175.5 169.7

Botoşani 407.4 389.1 2197.7 2237.2 906.6 865.5 234.6 224.7

Braşov 253.5 110.7 2453.1 1928.6 763.7 745.6 240.7 229.6

Brăila 443.6 442.3 2509.1 2592.8 937.5 952.1 295.6 288.6

Buzău 347.3 378.4 2145.7 2259.8 607.4 623.6 294.7 286.4

Caraş‐S. 187.0 187.1 2958.9 2976.2 637.1 645.5 229.3 215.1

Călăraşi 291.7 216.8 2135.4 2182.8 448.5 536.3 243.7 220.1

Cluj 367.6 284.4 2829.0 2828.2 3718.2 3833.1 273.2 257.2

Constanţa 367.2 357.7 3600.9 3766.6 577.9 655.8 229.5 220.9

Covasna 322.7 311.6 2804.7 2895.6 714.5 896.5 255.0 227.8

Dâmboviţa 365.1 308.7 2607.1 2673.7 728.2 687.4 248.3 247.4

Dolj 417.6 445.3 4093.2 4314.1 1084.4 1046.4 216.6 215.8

Galaţi 212.1 292.1 3285.1 3281.2 789.2 838.3 220.2 218.8

Giurgiu 203.1 228.1 2845.4 2958.5 169.9 182.4 266.3 267.1

Gorj 251.1 267.4 2636.2 2816.4 842.7 900.6 207.4 221.0

Harghita 241.9 256.3 1790.1 1825.3 1284.8 1271.3 225.0 237.6

Hunedoara 662.0 503.2 3439.4 2675.7 1214.8 1248.4 265.8 272.0

Ialomiţa 338.5 327.6 2393.8 2455.5 861.7 921.2 249.7 270.5

Iaşi 397.6 421.3 1672.1 1825.9 1830.6 1836.7 225.9 200.3

Ilfov 77.2 108.0 372.3 276.7 407.3 404.5 207.6 191.9

Maramureş 325.2 333.1 2744.1 2850.7 1154.9 1310.0 208.4 191.1

Mehedinţi 358.4 385.1 3125.2 3248.1 993.9 921.8 203.7 221.6

Mureş 371.8 376.8 3412.2 3510.9 1347.1 1269.3 260.6 270.8

Neamţ 415.2 421.3 2858.3 3027.6 925.4 910.7 227.9 224.4

Olt 332.2 370.3 3369.4 3525.6 1074.2 1037.2 183.7 207.0

Prahova 241.9 259.6 1116.0 1137.8 637.5 601.4 242.7 241.7

Satu‐Mare 308.9 297.3 3176.2 3292.1 1190.8 1253.8 230.3 227.0

Sălaj 381.9 405.4 2695.2 2881.1 780.8 775.3 246.2 243.7

Sibiu 288.0 289.1 3429.1 3500.9 1386.0 1682.8 212.0 199.1

Suceava 268.1 296.6 1804.6 1937.3 649.4 717.5 185.0 187.7

Teleorman 365.5 340.3 4159.3 4324.7 834.9 819.3 254.9 263.9

Timiş 343.9 342.7 2724.1 2869.2 1422.2 1455.9 218.1 225.9

Tulcea 398.6 391.0 2403.2 2480.7 906.3 963.6 314.8 293.9

Vaslui 391.2 335.2 2360.3 2454.6 446.1 444.4 212.5 211.1

Vâlcea 310.8 305.2 1571.1 1617.0 814.0 818.2 157.2 169.6

Vrancea 361.0 365.3 2706.4 2826.7 582.5 624.7 216.3 204.7

M.Bucureşti 176.0 130.9 1750.4 1366.8 3477.7 3412.5 241.7 223.7


Sursa: CNSISP‐Cabinetul oncologic Sursa: INS

TUMORI MALIGNE (Cod ICD 10 ‐ C00‐C97)






230

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 66.3 62.5 690.2 692.2 190.9 195.3 30.7 29.8

Alba 61.1 73.6 778.1 785.4 93.1 95.5 26.7 23.2

Arad 72.3 70.8 1001.8 1015.9 202.9 199.6 33.0 27.3

Argeş 69.4 73.8 424.1 479.7 45.3 74.2 27.7 25.8

Bacău 83.5 80.1 736.6 787.7 53.6 39.0 25.5 24.9

Bihor 79.7 76.2 799.4 846.4 128.1 160.3 34.5 32.7

Bistriţa‐N. 54.2 69.4 484.0 529.9 71.3 67.9 22.4 10.9

Botoşani 59.4 55.9 554.3 576.6 94.3 87.0 28.2 22.0

Braşov 102.2 35.3 775.2 478.1 38.5 45.1 35.1 31.1

Brăila 115.7 105.8 978.8 1017.7 79.4 93.5 49.8 37.4

Buzău 61.8 69.4 750.4 787.1 90.6 67.5 44.6 41.8

Caraş‐S. 25.8 36.9 1049.4 1070.7 51.6 62.3 28.7 31.6

Călăraşi 73.9 50.4 870.6 909.7 92.5 140.1 32.2 25.5

Cluj 63.2 55.6 1205.8 1189.9 730.7 787.1 37.3 40.5

Constanţa 56.6 59.6 889.9 905.0 54.3 62.2 35.7 34.1

Covasna 65.5 65.8 861.7 888.4 32.3 37.3 35.6 40.1

Dâmboviţa 57.4 54.8 615.0 632.8 86.8 88.0 25.1 32.8

Dolj 100.1 89.5 1094.4 1156.2 125.6 108.3 27.4 26.2

Galaţi 46.7 95.3 983.3 1029.9 107.0 105.5 31.7 27.4

Giurgiu 41.6 52.0 537.0 555.0 16.3 30.9 30.9 35.7

Gorj 65.6 63.2 802.0 852.1 199.3 199.1 25.9 27.3

Harghita 62.7 55.0 673.6 690.6 268.9 315.2 22.0 41.8

Hunedoara 150.4 87.4 1106.9 865.1 97.6 86.9 29.3 35.2

Ialomiţa 51.5 48.1 406.4 424.1 265.0 276.0 27.9 29.6

Iaşi 65.1 79.4 778.4 814.6 171.4 174.6 31.2 28.1

Ilfov 18.4 31.9 22.9 31.1 102.5 34.7 29.8 23.2

Maramureş 59.2 48.3 720.1 743.0 108.1 133.4 32.4 24.2

Mehedinţi 58.5 69.9 816.2 855.4 125.9 116.8 23.8 25.5

Mureş 93.4 91.7 733.7 802.7 177.0 156.1 36.7 37.6

Neamţ 81.3 64.1 831.7 869.9 92.0 80.3 27.2 23.6

Olt 59.2 42.9 636.6 658.7 266.6 234.0 17.1 21.0

Prahova 71.4 77.0 445.0 497.7 47.3 53.5 29.0 28.0

Satu‐Mare 73.5 76.2 294.4 337.5 162.6 189.9 24.2 33.9

Sălaj 70.2 68.1 821.2 861.5 73.9 64.3 29.7 32.3

Sibiu 74.4 81.5 820.7 868.3 254.8 296.1 28.4 29.2

Suceava 41.3 45.9 496.7 529.7 33.7 53.9 15.5 20.0

Teleorman 83.7 55.0 254.7 286.1 124.1 162.5 29.9 26.2

Timiş 68.5 56.8 413.5 425.3 170.0 102.5 35.2 33.8

Tulcea 54.1 70.4 744.5 783.4 143.0 150.1 36.8 29.6

Vaslui 66.4 59.0 639.3 671.2 42.3 55.8 17.2 20.3

Vâlcea 56.4 59.7 625.8 637.1 119.0 133.4 14.3 22.3

Vrancea 51.7 63.3 850.5 889.2 32.2 40.6 24.3 23.0

M.Bucureşti 46.6 34.2 451.3 330.7 685.3 693.3 42.0 37.5

decese %000 loc.



CANCER DE SÂN LA FEMEI (Cod ICD 10 ‐ C50)




cazuri noi %000 loc. ramasi in evid.%000 loc. externari %000 loc.


231

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 50.9 48.0 342.2 348.8 73.4 74.2 21.7 21.7

Alba 47.0 54.3 453.7 444.7 30.9 67.4 17.2 24.3

Arad 45.1 52.1 292.5 309.4 74.5 66.4 16.6 16.2

Argeş 55.8 47.5 279.8 312.1 24.6 38.3 21.3 23.1

Bacău 59.7 60.0 404.4 440.2 82.7 90.5 22.3 22.8

Bihor 63.9 63.0 383.3 423.3 80.6 78.0 24.2 17.3

Bistriţa‐N. 57.4 56.3 259.9 288.7 72.5 75.8 14.1 22.1

Botoşani 53.0 45.6 348.6 361.8 58.8 40.3 22.6 21.1

Braşov 104.5 23.8 497.2 281.9 87.4 37.1 29.9 24.7

Brăila 65.6 71.5 332.9 356.7 46.1 43.2 30.3 29.5

Buzău 46.8 63.2 227.3 259.8 59.0 53.3 29.7 30.5

Caraş‐S. 35.9 37.0 415.9 426.1 59.8 54.4 15.9 23.9

Călăraşi 40.3 26.5 225.6 239.4 15.6 36.6 17.0 17.2

Cluj 30.9 28.1 240.7 315.8 172.5 200.1 27.8 30.0

Constanţa 43.5 41.0 850.8 866.0 25.6 39.1 23.4 19.7

Covasna 50.6 62.9 243.3 289.6 32.8 18.0 24.1 19.8

Dâmboviţa 49.0 44.1 295.3 307.8 42.9 30.1 18.0 18.1

Dolj 50.7 55.7 432.1 465.6 59.5 54.8 16.7 21.0

Galaţi 36.8 52.6 441.2 454.5 75.7 59.1 20.7 22.3

Giurgiu 19.5 22.7 458.7 465.1 18.0 12.1 20.2 21.8

Gorj 31.7 32.1 215.6 242.3 52.0 77.1 15.7 20.4

Harghita 64.6 52.9 467.4 481.4 143.2 208.2 29.9 29.4

Hunedoara 116.6 71.5 455.5 398.7 101.3 91.8 18.7 24.8

Ialomiţa 51.8 56.2 248.7 277.2 80.8 87.9 16.9 25.7

Iaşi 60.1 66.6 329.7 368.1 43.3 47.6 23.6 18.6

Ilfov 8.1 23.9 17.5 16.0 20.9 19.3 12.9 12.1

Maramureş 47.1 51.8 295.4 321.2 87.6 109.4 18.6 19.5

Mehedinţi 49.1 64.1 304.6 344.9 70.7 56.5 20.9 20.4

Mureş 51.5 55.6 371.6 415.8 67.8 54.8 21.6 21.7

Neamţ 78.8 74.6 402.8 441.7 72.4 56.7 29.9 27.3

Olt 32.5 51.6 320.9 353.4 63.1 89.3 13.8 13.1

Prahova 30.4 39.0 311.2 335.3 48.0 40.1 23.6 17.5

Satu‐Mare 59.8 49.6 190.5 216.4 104.2 97.3 14.7 15.4

Sălaj 61.2 84.9 291.6 352.2 50.7 64.6 25.7 30.1

Sibiu 49.2 54.3 287.7 321.8 78.5 131.7 18.4 16.7

Suceava 39.2 56.2 359.0 400.5 51.8 47.1 22.7 20.7

Teleorman 39.5 44.5 110.7 139.5 37.1 48.1 23.3 21.5

Timiş 43.3 45.8 164.2 184.1 105.1 55.7 19.5 16.2

Tulcea 57.0 58.9 270.7 293.7 69.2 84.8 43.7 33.3

Vaslui 41.0 43.6 319.0 327.4 15.8 29.8 19.1 18.5

Vâlcea 59.0 46.0 315.5 317.0 74.7 64.1 10.8 22.7

Vrancea 53.0 49.8 379.5 385.2 61.9 60.0 27.4 27.7

M.Bucureşti 55.4 27.7 376.1 270.7 154.3 154.5 21.9 23.7







CANCER DE PROSTATĂ (Cod ICD 10 ‐ C61)


232

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 38.2 38.2 240.9 244.1 179.7 180.2 29.2 28.5

Alba 33.3 44.3 332.8 326.8 208.0 241.5 32.9 25.1

Arad 60.2 49.7 386.2 391.2 202.6 206.9 32.0 30.4

Argeş 48.9 45.4 262.1 285.7 59.7 75.8 24.8 26.0

Bacău 26.2 38.1 146.2 152.3 99.6 101.4 29.9 26.7

Bihor 62.2 57.4 329.6 349.0 173.8 173.7 36.9 33.6

Bistriţa‐N. 37.2 51.7 239.3 266.9 79.0 90.2 14.9 17.1

Botoşani 38.2 39.7 286.1 287.5 102.8 97.9 25.6 21.1

Braşov 24.1 16.3 175.6 147.4 75.0 67.3 29.6 31.6

Brăila 51.7 48.3 292.9 304.4 133.9 171.3 34.0 33.0

Buzău 47.7 50.1 225.0 244.7 124.5 109.4 40.8 35.9

Caraş‐S. 17.6 21.4 246.6 251.0 68.8 69.9 25.6 24.6

Călăraşi 33.2 24.1 225.3 236.3 96.4 114.4 28.2 22.7

Cluj 20.0 27.2 217.3 200.6 553.7 534.1 30.4 33.2

Constanţa 44.9 43.5 323.5 336.6 75.4 98.7 29.6 26.4

Covasna 42.9 47.5 291.7 315.0 89.2 58.0 29.9 26.5

Dâmboviţa 46.4 35.0 345.5 351.8 127.6 82.4 28.5 28.3

Dolj 48.7 51.3 320.7 338.0 115.7 106.7 26.9 29.2

Galaţi 38.7 48.0 380.8 392.5 111.1 117.5 30.6 30.3

Giurgiu 28.0 34.0 293.1 309.3 25.8 27.2 34.8 40.7

Gorj 35.9 32.2 305.9 328.2 108.9 111.9 28.6 27.2

Harghita 5.3 38.7 94.6 104.6 166.8 208.6 29.8 32.4

Hunedoara 69.1 58.1 344.6 325.7 169.6 178.0 33.7 37.3

Ialomiţa 38.4 36.0 157.6 164.6 144.0 165.3 23.9 27.3

Iaşi 50.3 46.9 330.2 343.8 365.4 339.3 29.9 24.3

Ilfov 10.2 13.6 14.8 16.0 119.7 61.7 25.1 25.4

Maramureş 41.8 40.7 286.1 303.0 148.2 156.4 24.1 20.7

Mehedinţi 53.8 49.5 274.2 293.5 188.7 158.2 28.4 30.6

Mureş 36.9 35.9 109.2 134.0 183.8 171.8 28.8 31.5

Neamţ 51.5 51.6 343.7 366.5 152.7 134.1 27.7 28.8

Olt 45.8 50.5 316.8 335.6 200.4 185.7 23.5 27.9

Prahova 30.5 36.6 84.4 95.2 95.0 103.2 32.9 30.6

Satu‐Mare 39.3 38.6 149.5 167.8 151.6 199.4 33.2 24.6

Sălaj 53.1 56.9 311.0 345.2 157.4 118.1 33.8 23.8

Sibiu 42.7 46.1 281.0 297.4 126.3 227.1 29.1 28.0

Suceava 32.8 31.1 171.9 182.6 59.1 69.6 21.5 22.1

Teleorman 47.9 42.2 95.9 105.3 142.6 107.1 30.6 29.8

Timiş 29.7 26.5 162.1 166.4 117.0 113.1 28.2 30.5

Tulcea 55.6 45.5 281.4 270.0 167.7 144.3 44.4 39.9

Vaslui 42.2 44.8 211.9 221.4 74.3 72.2 25.1 28.8

Vâlcea 49.5 47.2 228.0 233.9 153.5 138.6 24.6 24.5

Vrancea 47.7 47.6 331.5 350.3 60.7 77.1 24.3 26.1

M.Bucureşti 21.9 16.1 201.4 143.5 468.3 474.4 31.1 29.6

MORBIDITATEA


cazuri noi %000 loc.



ramasi in evid.%000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.


INCIDENȚA PREVALENȚA

CANCER COLORECTAL (Cod ICD 18 ‐ C21)


233

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 40.5 38.8 159.1 156.2 126.9 126.9 45.3 44.2

Alba 25.1 37.6 505.2 479.5 101.8 111.8 43.0 47.0

Arad 51.4 49.7 206.7 198.5 166.3 152.2 45.2 48.9

Argeş 45.5 44.2 152.3 166.8 67.6 86.8 41.5 39.3

Bacău 23.6 26.9 2.7 11.8 77.5 72.2 40.1 31.2

Bihor 58.6 55.3 165.6 169.9 118.0 112.0 49.5 51.5

Bistriţa‐N. 34.0 38.1 65.8 75.4 89.1 79.4 35.3 25.0

Botoşani 51.5 48.9 168.9 161.6 106.4 111.1 44.6 47.7

Braşov 25.9 11.6 319.1 259.2 28.8 42.0 37.3 39.0

Brăila 64.7 55.9 98.3 92.4 154.5 163.0 56.2 59.0

Buzău 58.5 55.9 98.8 104.3 111.3 96.0 58.7 51.8

Caraş‐S. 23.8 20.0 211.5 191.1 93.7 100.6 58.3 39.5

Călăraşi 49.6 38.6 305.7 292.6 82.1 92.1 64.2 58.8

Cluj 25.6 37.1 97.7 95.4 233.9 233.8 48.0 43.9

Constanţa 60.6 59.4 304.6 303.2 96.0 95.9 48.5 48.6

Covasna 45.3 41.6 111.4 110.0 77.9 56.5 45.4 44.7

Dâmboviţa 50.6 43.7 462.5 463.0 105.5 125.3 46.7 48.3

Dolj 52.5 52.9 177.8 188.1 95.0 102.2 44.3 41.8

Galaţi 23.3 22.3 215.6 200.8 91.3 85.9 39.2 36.9

Giurgiu 28.7 34.7 200.9 217.1 22.4 29.5 59.7 67.7

Gorj 23.0 23.6 197.9 209.7 99.4 114.4 35.3 38.4

Harghita 26.4 26.5 82.7 64.9 150.3 142.7 45.5 46.0

Hunedoara 97.9 70.4 189.3 201.9 141.6 159.7 59.8 55.8

Ialomiţa 52.0 51.7 234.8 236.3 147.5 128.1 51.9 54.6

Iaşi 44.8 52.1 122.5 129.8 170.4 176.9 36.6 35.5

Ilfov 13.1 11.5 12.1 11.5 43.0 31.5 46.5 46.8

Maramureş 37.7 38.1 191.9 192.7 177.0 178.2 33.3 34.6

Mehedinţi 44.8 37.9 100.7 94.9 134.0 124.5 40.9 40.3

Mureş 59.8 54.8 342.2 371.6 96.3 103.1 51.0 48.1

Neamţ 53.8 55.4 141.5 153.1 145.3 133.6 39.4 41.8

Olt 52.6 49.7 239.9 243.3 153.9 141.0 38.5 42.9

Prahova 28.5 26.6 8.7 7.4 47.2 35.1 43.1 43.4

Satu‐Mare 33.6 38.0 82.7 80.4 149.2 152.7 46.3 48.7

Sălaj 47.0 40.8 113.2 116.2 74.7 79.2 37.5 40.2

Sibiu 33.7 36.1 46.4 33.4 126.3 156.0 39.6 44.9

Suceava 33.4 39.1 86.1 97.5 27.3 41.8 29.4 29.0

Teleorman 45.6 46.8 26.9 26.5 157.7 168.0 53.3 51.8

Timiş 55.9 52.7 59.6 57.0 141.9 130.8 54.9 57.4

Tulcea 59.1 54.3 97.9 113.3 126.4 117.9 54.9 40.3

Vaslui 50.9 36.2 110.1 109.0 63.4 53.1 32.7 31.4

Vâlcea 36.4 34.1 62.3 57.0 119.1 126.3 28.4 31.1

Vrancea 52.4 51.1 216.6 222.5 71.3 83.7 41.1 43.0

M.Bucureşti 15.3 10.6 150.6 124.1 292.3 277.2 55.3 50.3



CANCER BRONHOPULMONAR (Cod ICD 18 ‐ C34)






234

2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 195.9 213.9 2229.6 2304.7 363.5 356.4 24.0 22.0

Alba 328.5 437.9 1984.9 2038.5 515.6 508.8 25.7 21.1

Arad 223.9 188.4 2665.8 2779.8 324.3 295.4 29.0 30.6

Argeş 259.7 247.6 3057.1 3169.0 405.9 392.0 32.6 32.2

Bacău 61.0 67.2 2001.2 2019.3 333.9 386.4 25.4 25.6

Bihor 76.8 45.3 4181.3 4411.4 437.0 404.4 17.3 16.4

Bistriţa‐N. 168.1 345.9 1748.0 2578.4 121.6 99.9 0.3 0.6

Botoşani 576.3 411.0 2893.8 2903.2 493.7 430.3 47.0 35.0

Braşov 125.8 157.2 1940.1 2254.7 241.9 221.2 29.3 22.8

Brăila 255.5 319.7 2774.5 2831.2 440.8 461.1 36.3 33.0

Buzău 103.1 155.5 2421.1 2547.1 401.6 328.6 54.9 61.1

Caraş‐S. 419.0 421.5 2997.7 3123.3 530.6 547.9 18.7 21.5

Călăraşi 413.6 435.7 3100.6 3228.2 321.7 308.9 65.5 52.9

Cluj 158.7 187.2 2393.9 2452.4 345.8 324.7 14.1 1.0

Constanţa 152.6 99.3 1581.9 1576.1 387.1 360.4 18.9 16.6

Covasna 484.4 526.5 1804.4 2009.5 254.3 300.7 16.3 15.0

Dâmboviţa 114.4 131.2 2205.9 2050.9 266.1 247.7 31.4 18.9

Dolj 113.3 124.3 2131.5 2173.4 441.0 467.4 20.1 21.2

Galaţi 147.8 165.4 1777.0 1811.9 272.1 271.5 48.6 50.3

Giurgiu 154.9 187.3 1780.6 1919.2 372.2 390.9 37.7 38.5

Gorj 169.6 225.9 2177.8 2137.6 562.9 638.3 13.6 12.6

Harghita 228.4 344.4 1409.1 1491.8 171.1 153.7 33.4 26.3

Hunedoara 454.1 583.6 3242.6 3282.1 776.2 777.1 15.9 17.8

Ialomiţa 67.5 104.6 2019.6 2059.8 366.4 393.4 34.9 29.7

Iaşi 88.2 127.0 1779.9 1747.7 262.5 226.9 24.2 17.4

Ilfov 144.5 135.6 759.8 762.1 42.1 29.6 17.0 22.1

Maramureş 362.2 401.4 2226.5 2224.2 442.3 563.9 9.9 9.0

Mehedinţi 453.0 432.6 3363.2 3379.3 254.8 284.8 44.1 29.5

Mureş 360.6 289.6 1848.0 1919.0 307.2 309.0 32.0 33.0

Neamţ 301.9 359.4 2789.7 2889.5 563.9 532.6 31.5 24.2

Olt 204.2 353.5 1935.4 2098.2 482.8 394.3 23.7 26.1

Prahova 212.8 245.0 1652.2 1715.9 460.3 480.4 18.8 18.1

Satu‐Mare 312.2 239.5 1066.4 1211.0 436.3 397.7 9.3 7.0

Sălaj 496.6 631.6 3727.3 3872.1 582.1 658.2 25.3 25.4

Sibiu 140.0 181.0 2941.2 3065.7 158.2 174.0 22.9 24.8

Suceava 158.0 164.7 2304.5 2298.1 353.0 303.2 15.3 14.6

Teleorman 219.9 223.2 1795.3 1885.0 602.0 620.8 41.8 45.8

Timiş 89.0 89.2 1815.5 1862.1 241.3 204.8 19.4 12.0

Tulcea 97.4 189.3 1713.1 1706.4 247.7 206.4 21.0 21.2

Vaslui 80.1 83.2 2384.7 2398.5 585.1 545.9 22.6 25.8

Vâlcea 333.2 420.6 2596.0 2662.2 715.9 741.8 10.8 11.9

Vrancea 75.0 74.9 1449.4 1489.2 289.1 229.0 25.8 25.3

M.Bucureşti 82.5 73.1 2321.9 2400.0 220.6 226.8 8.2 9.7



BOLI PULMONARE CRONICE OBSTRUCTIVE (Cod ICD 10 ‐ J41‐J47)






235

2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 145.2 174.1 49.4 50.2 0.8 0.9

Alba 255.1 304.3 49.5 35.4 0.5 1.1

Arad 214.8 206.4 33.0 32.2 2.3 2.1

Argeş 140.0 162.8 69.5 65.1 1.7 1.7

Bacău 42.5 32.4 37.7 40.5 0.1 0.8

Bihor 80.3 48.9 45.5 39.4 0.2 0.0

Bistriţa‐N. 185.3 225.9 5.7 7.9 0.3 0.0

Botoşani 502.6 365.5 32.4 36.0 1.3 1.3

Braşov 150.1 184.7 23.9 24.1 0.0 0.0

Brăila 108.2 160.2 54.8 63.9 0.0 0.0

Buzău 45.1 64.2 13.9 20.9 1.3 1.9

Caraş‐S. 292.7 381.9 84.9 86.5 1.2 1.9

Călăraşi 261.6 363.4 36.3 32.2 0.6 1.3

Cluj 108.7 657.0 80.2 90.8 0.1 0.0

Constanţa 107.0 89.0 60.6 65.7 0.8 0.5

Covasna 299.6 294.2 22.7 13.9 2.2 0.4

Dâmboviţa 95.8 106.9 26.1 24.5 0.0 1.0

Dolj 100.3 103.0 35.0 39.6 0.9 2.0

Galaţi 91.9 136.9 72.2 72.7 1.1 0.5

Giurgiu 50.0 69.1 34.7 29.1 0.4 1.5

Gorj 108.2 154.9 135.3 129.7 0.3 1.1

Harghita 315.1 313.3 38.6 30.5 0.0 0.0

Hunedoara 309.1 346.4 204.8 192.2 0.2 0.7

Ialomiţa 31.4 31.3 51.2 53.3 2.1 1.4

Iaşi 91.4 145.8 57.9 56.0 1.2 0.9

Ilfov 96.8 89.1 5.8 3.1 0.5 0.2

Maramureş 260.8 297.2 50.2 136.0 0.2 0.0

Mehedinţi 263.9 242.3 23.8 21.7 1.1 1.4

Mureş 326.3 270.1 39.3 45.7 3.5 3.7

Neamţ 245.9 245.4 47.9 41.1 0.4 1.4

Olt 111.1 228.0 18.1 13.0 0.7 0.9

Prahova 240.6 296.6 110.3 113.4 1.0 0.1

Satu‐Mare 189.1 137.1 33.9 22.6 0.0 0.0

Sălaj 348.1 384.1 25.4 20.9 0.4 1.6

Sibiu 67.6 64.8 14.0 18.2 1.3 1.5

Suceava 85.5 93.5 16.0 17.5 0.3 0.3

Teleorman 112.5 139.7 41.1 40.7 0.5 0.0

Timiş 63.8 62.6 51.6 43.8 2.8 3.0

Tulcea 99.9 121.6 19.9 17.1 0.4 1.3

Vaslui 27.8 28.7 25.2 24.4 1.2 0.8

Vâlcea 211.0 181.5 65.1 62.1 0.0 0.0

Vrancea 48.6 49.8 18.6 8.8 2.8 1.3

M.Bucureşti 58.7 38.9 54.7 50.3 0.0 0.2

cazuri noi %000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.

Sursa: INSSursa: raportările

medicului de familie

INCIDENȚAMORBIDITATEA




ASTMUL (Cod ICD 10 ‐ J45‐J46)


236

rate la 10000 locuitori

2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 31.1 32.7 6.2 6.3 74.9 78.1

Alba 20.2 20.7 5.2 5.2 68.9 71.7

Arad 27.1 26.0 7.6 7.9 65.8 66.4

Argeş 24.4 25.4 6.0 6.1 66.0 69.0

Bacău 19.0 19.3 4.8 4.7 59.5 60.5

Bihor 37.8 40.2 7.4 7.5 67.2 69.0

Bistriţa‐N. 16.6 17.2 5.1 5.1 61.2 63.5

Botoşani 16.7 17.2 4.7 4.8 74.7 77.0

Braşov 31.2 32.5 6.6 6.7 67.0 70.4

Brăila 17.9 18.7 5.3 5.2 82.4 86.7

Buzău 15.5 15.5 5.1 5.0 74.9 75.7

Caraş‐S. 20.3 21.2 6.0 5.8 63.3 64.2

Călăraşi 11.2 11.1 4.0 4.0 47.3 49.3

Cluj 53.3 55.7 6.0 5.8 88.3 93.5

Constanţa 31.5 33.3 6.4 6.5 66.8 73.8

Covasna 22.8 21.8 4.9 5.0 58.4 60.2

Dâmboviţa 11.6 12.0 4.6 4.6 52.8 54.5

Dolj 49.7 52.9 7.9 8.1 108.7 112.0

Galaţi 19.0 21.2 5.2 5.8 66.6 67.2

Giurgiu 11.9 12.2 4.1 4.1 40.5 40.0

Gorj 24.6 25.7 6.3 6.2 72.9 79.0

Harghita 19.1 19.6 5.6 5.5 79.3 82.6

Hunedoara 29.7 31.0 5.9 6.4 76.8 80.1

Ialomiţa 13.2 13.3 4.4 4.4 50.8 54.3

Iaşi 48.8 52.5 5.6 6.9 84.1 98.1

Ilfov 17.0 18.0 3.6 3.6 25.8 27.9

Maramureş 19.6 20.1 5.5 5.4 85.0 85.5

Mehedinţi 20.3 20.7 6.7 6.8 69.9 72.3

Mureş 47.9 48.8 7.1 7.3 86.7 88.2

Neamţ 19.1 19.9 5.6 5.7 67.3 68.5

Olt 18.3 18.5 6.3 6.4 61.0 59.0

Prahova 16.5 16.7 5.3 5.2 71.4 74.8

Satu‐Mare 18.6 18.8 5.5 5.5 61.4 63.1

Sălaj 21.5 21.6 5.5 5.5 65.6 65.4

Sibiu 34.0 36.0 7.2 7.5 79.5 83.1

Suceava 15.2 15.2 4.6 4.5 61.0 62.3

Teleorman 16.4 15.9 5.7 5.7 56.5 58.1

Timiş 62.2 66.6 8.4 8.8 90.6 93.1

Tulcea 17.2 17.2 5.1 4.4 70.6 73.9

Vaslui 13.9 14.7 4.3 4.4 58.9 61.2

Vâlcea 21.9 22.7 5.8 5.8 68.6 68.3

Vrancea 16.3 16.6 4.9 4.8 59.5 61.2

M.Bucureşti 72.0 77.1 9.9 10.0 123.8 129.4

Sursa: INS

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU MEDICI, MEDICI DE FAMILIE ȘI ASISTENȚI MEDICALI

PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

Medicidin care: medici de

familie

Asistenți medicali

(studii sup.+ medii)


237


2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 6.4 6.5 Total 3.9 4.0 0.9 0.9

Alba 6.3 6.3 Alba 4.1 4.2 0.8 0.9

Arad 4.7 4.6 Arad 3.7 4.8 0.5 1.6

Argeş 5.7 5.7 Argeş 4.7 4.8 0.9 0.8

Bacău 5.0 5.0 Bacău 4.1 4.3 2.0 2.1

Bihor 6.9 6.8 Bihor 3.2 3.5 1.3 1.3

Bistriţa‐N. 5.0 5.0 Bistriţa‐N. 3.7 3.9 0.4 0.3

Botoşani 5.7 5.8 Botoşani 4.4 4.8 1.2 1.2

Braşov 5.6 5.7 Braşov 2.3 2.5 0.7 0.9

Brăila 6.4 6.4 Brăila 4.4 3.6 0.9 0.3

Buzău 5.7 5.8 Buzău 4.3 4.3 0.8 0.9

Caraş‐S. 6.4 6.4 Caraş‐S. 3.7 3.8 0.8 0.7

Călăraşi 4.1 4.1 Călăraşi 2.4 2.5 0.7 0.9

Cluj 9.0 9.0 Cluj 3.9 4.0 0.9 0.9

Constanţa 5.9 5.9 Constanţa 2.7 2.9 0.8 0.8

Covasna 8.9 9.0 Covasna 4.7 4.5 0.9 1.0

Dâmboviţa 4.8 4.8 Dâmboviţa 3.2 3.4 0.7 0.8

Dolj 7.1 7.2 Dolj 4.6 4.7 1.0 1.0

Galaţi 5.9 5.9 Galaţi 3.5 3.9 1.0 1.2

Giurgiu 3.0 3.0 Giurgiu 3.1 3.3 0.8 0.8

Gorj 7.3 7.4 Gorj 5.2 5.4 1.4 1.7

Harghita 6.5 6.5 Harghita 3.6 4.1 1.1 1.1

Hunedoara 8.4 8.5 Hunedoara 4.5 4.8 1.5 1.1

Ialomiţa 3.3 3.4 Ialomiţa 4.2 4.2 0.7 0.7

Iaşi 8.5 8.5 Iaşi 3.6 3.6 1.0 0.7

Ilfov 2.6 2.6 Ilfov 2.1 2.1 0.2 0.2

Maramureş 5.9 5.9 Maramureş 4.6 4.9 1.2 1.4

Mehedinţi 5.9 6.0 Mehedinţi 4.8 4.9 1.2 1.3

Mureş 7.1 7.1 Mureş 4.8 4.6 1.0 2.2

Neamţ 5.2 5.2 Neamţ 4.1 4.2 0.8 0.8

Olt 5.0 5.1 Olt 2.2 3.2 1.4 0.5

Prahova 5.3 5.3 Prahova 4.3 4.5 0.8 0.8

Satu‐Mare 5.3 5.3 Satu‐Mare 3.2 3.0 0.5 0.4

Sălaj 5.3 5.3 Sălaj 4.7 4.7 0.9 1.0

Sibiu 6.4 6.4 Sibiu 4.8 5.2 1.3 1.2

Suceava 4.6 4.7 Suceava 3.1 3.4 0.9 1.1

Teleorman 5.7 5.8 Teleorman 3.3 3.4 0.6 0.8

Timiş 7.5 7.5 Timiş 4.2 4.5 0.6 0.7

Tulcea 4.1 4.2 Tulcea 3.4 3.5 1.2 1.3

Vaslui 5.2 5.3 Vaslui 3.6 3.8 0.5 0.5

Vâlcea 6.0 6.0 Vâlcea 5.2 5.0 1.1 1.2

Vrancea 4.1 4.1 Vrancea 3.9 2.8 0.5 0.5

M.Bucureşti 11.0 11.1 M.Bucureşt 4.3 3.9 0.5 0.5

Sursa: CNSISP - INSP

Consultații Tratamente

Sursa: CNSISP - INSP + Institutul Naţional de Statistică

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU PATURI PE

JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019 nr.consultati i/tratamente/un locuitor

ASIGURAREA POP. CU CONSULTAȚII ȘI TRATAMENTE PE

JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019


238


2018 2019 2018 2019 2018 2019

Total 1870.8 2004.0 241.3 295.2 109.8 119.5

Alba 2382.5 2583.3 117.7 112.1 0.0 0.0

Arad 780.9 813.1 214.3 205.9 0.0 53.3

Argeş 598.0 630.1 5.8 23.0 87.8 112.2

Bacău 1773.6 1810.4 141.8 165.5 0.0 0.0

Bihor 2242.3 2274.3 134.1 135.0 118.5 51.0

Bistriţa‐N. 2234.1 2571.2 2.5 163.8 0.0 0.0

Botoşani 1449.1 1554.5 66.9 185.9 0.0 0.0

Braşov 1657.3 2001.0 284.2 376.2 160.8 166.6

Brăila 2305.6 2353.4 272.7 285.3 0.0 0.0

Buzău 1099.4 1084.1 79.2 138.3 0.0 6.3

Caraş‐S. 1759.4 1767.6 393.7 374.5 0.0 0.0

Călăraşi 274.6 289.1 0.0 0.0 0.0 0.0

Cluj 2848.7 3302.7 523.7 563.3 290.0 344.5

Constanţa 2037.8 2168.8 342.5 444.9 0.4 0.9

Covasna 1475.7 1632.5 4.9 133.2 0.0 0.0

Dâmboviţa 514.6 338.5 9.9 11.7 0.0 0.2

Dolj 2474.6 2424.9 322.3 363.8 15.9 49.1

Galaţi 1078.4 1196.9 71.2 89.1 0.0 0.0

Giurgiu 1074.9 1369.4 0.0 0.4 0.0 0.0

Gorj 1307.7 1413.9 209.3 329.8 0.0 0.0

Harghita 2298.7 2584.9 27.4 55.0 0.0 0.0

Hunedoara 2080.3 2378.8 352.6 380.2 0.0 0.0

Ialomiţa 773.6 1076.7 74.1 71.3 0.0 0.0

Iaşi 2166.1 2214.7 210.0 277.3 418.4 427.9

Ilfov 69.9 104.9 211.9 279.6 0.0 0.0

Maramureş 1389.5 1318.1 199.3 213.0 194.5 203.0

Mehedinţi 1525.8 1327.0 0.0 14.6 0.0 0.0

Mureş 1507.5 1636.4 153.7 201.4 342.9 332.4

Neamţ 1067.6 1233.1 159.5 178.8 0.0 0.0

Olt 2723.9 2659.5 137.0 132.9 0.0 0.0

Prahova 715.1 825.6 97.0 95.5 50.4 69.5

Satu‐Mare 2961.7 4320.9 137.5 344.9 0.0 1.5

Sălaj 196.8 220.5 1.4 5.7 0.0 0.0

Sibiu 1499.5 1579.1 350.2 526.7 0.0 0.0

Suceava 1392.5 1412.3 210.1 167.2 41.9 68.0

Teleorman 396.9 399.1 8.9 3.9 0.0 0.3

Timiş 2444.0 2721.5 490.8 649.3 373.9 424.6

Tulcea 1551.0 1794.3 8.7 119.0 0.5 0.0

Vaslui 1767.0 1667.4 1.9 92.1 0.0 0.0

Vâlcea 866.9 725.5 0.0 29.8 0.0 0.0

Vrancea 641.4 889.2 62.0 116.9 0.0 0.0

M.Bucureşti 4900.6 5101.2 877.0 983.3 429.2 451.6

Sursa: DRG (reteaua M.S., Adm.locala, Academia Romana) (spitalele din rețeaua M.S., Adm. Loc

PROCEDURI EFECTUATE ÎN SPITALELE DIN REȚEAUA PUBLICĂ (M.S., ADM. LOCALĂ,

ACADEMIA ROMÂNĂ) PE JUDEȚE, ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019

CT RMN ANGIOPLASTII

starea de s ninsp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/...1.5.2 sarcina 1.6.8 natalitatea,...

Documents