Notiunea, Importanta si felurile sondajelor Cunoasterea trasaturilor specifice ale unor colectivitati a distributiilor unitatilor, dupa diferite caracteristici se realizeaza in conditii obisnuite pe baza cercetaroo valorilor caracteristice tuturor unitatilor lor componente in mod exhaustiv. Daca se va incerca sa se caracterizeze o conectivitate pe baza studierii numai a unei anumite parti reprezentative extrase din cadrul ei, gradul de cunoastere va fi afectat intr-o anumita masura de erori, totusi, practica statistica arata ca in anumite conditii erorile ce se produc nu sunt de mari proportii. Cercetarile prin sondaj urmaresc sa determine in ce masura se poate efectua caracterizarea unei colectivitati generalizand propietatile unei subcolectivitati reprezentative extrase din ea, de exemplu se poate aprecia media si abaterea standard a unei colectivitati cu ajutorul mediei si abaterii standard a subcolectivitatii. Cumparatorii de cereale din toate timpurile pentru a alege marfa de o anumita calitate recurg la o examinare selectiva pe baza unei cantitati mici de boabe luate dintr-un sac formandu-si astfel o imagine asupra intregului sac. Inca un exemplu in mod analog pentru a analiza un balot dintr-o anumita tesatura se recurge la studierea unei bucati sub aspectul finetei tesaturi, modul de imprimare al culorilor, rezistenta la greutati pe unitate de suprafata. Medicul pentru a preciza un diagnostic recurgela cercetari prin sondaj, a unei mici parti din substantele componente ale corpului uman(analiza sangelui, analiza tesuturilor). Este clar ca in exemplele ca cele de mai sus NU trebuie sa se acorde o importanta deosebita alegerii propriu zise a esantionului, deoarece materialele considerate sunt omogene prin natura lor in asa fel incat se poate lua o proba din oricare parte a lor si aceasta va fi reprezentativa. Problema alegeri SUBCOLECTIVITATII(n) se complica in cazul unor colectivitati neomogene, cand o singura proba nu va satisface cerinta de a repreenta intreaga colectivitate. Alegerea va fi mai putin preprezentativa daca se vor selecta probele in mod deliberat cu scopul de a exclude anumite categori de unitati. Desi se utilizeaza de mult timp in utilizarea statistica, metoda sondajelor a fost dundamentata stiintific abia in a doua jumatate a secolului XIX pe baza calcului probabil. Esenta medoderi sondajelor consta in urmatoarele: -se da sau se cunoaste o clectivitate formata dintr-un numar mare de unitati notat

cu N -colectivitatea N trebuie caracterizata statistitc din punct de vedere al caracteristicilpr x, y, .... ,z(functia de repartitie, dispersie, etc.)reprezentate prin variabile aleatore dupa cum urmeaza: x:(x1,x2,x3,...xN) ,y(y1,y2,y3...yN), z(z1,z2,z3,....zN) -din colectivitatea N care face obiectul cercetari se extrage dupa anumite principii o subcolectivitate formata din n unitati (n