statiunea amara www.locomarkid.com
DESCRIPTION
marketing turisticTRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEAMARA 2006
STATIUNEA AMARA PE PIATA BELGIANA
OANCEA ROCSANAFLOREA ANA MARIATOADER COSTELSTOICA OPRISA VLAD
CUPRINS :
1. MISIUNEA FIRMEI……………………………………..PG.32. OBIECTIVE GENERALE DE MARKETING…………..PG.43. AUDIT DE MARKETING……………………………….PG.4
3.1 MEDIUL EXTERN DE MARKETING……………...PG.53.2 CONCURENTA……………………...………........ ....PG.123.3 PIATA………………………………………………...PG.14
4. MEDIUL INTERN DE MARKETING…………………...PG154.1 VANZARI SI COTE DE PIATA…………...…………PG154.2 VARIABILELE DE MIXULUI DE MARKETING......PG164.3 ACTIVITATI SI RESURSE…………………………...PG16
5. ANALIZA SWOT………………………………………….PG186. IPOTEZE………………………………………………… PG207. OBIECTIVE DE MARKETING…………………………. PG 21
7.1 PENETRARE PE PIATA……………………………...PG 217.2 DEZVOLTARE PIATA……………………………….PG 217.3 DEZVOLTARE PRODUS…………………………….PG 227.4 DIVERSIFICARE……………………………………..PG 22
8. STRATEGII DE MARKETING…………………………..PG 238.1 PRODUS………………………………………………PG 238.2 PRET…………………………………………………..PG 248.3 PIATA…………………………………………………PG 248.4 DISTRIBUTIE……………………………………… PG 258.5 PROMOVARE…………………………… …………PG 25
9. BUGET DE MARKETING SI CONTROL……………….PG 2610. BIBLIOGRAFIE………………………………………….PG 28
2
PLANIFICAREA STRATEGICA DE MARKETING
Statiunea Amara pe piata Belgiana
Firma noastră doreşte să lanseze produsul turistic AMARA pe o
piaţă internaţională, respectiv Belgia. Pentru aceasta ne propunem
elaborarea unui plan strategic de marketing. Unul din elementele cele mai
importante ale oricărui plan de afaceri este planul de marketing, care este
format din două părţi. În prima parte, planul strategic de marketing,
trasează principalele obiective ale activităţii de marketing şi strategia
adecvată, pe baza analizei situaţiei curente a pieţei şi a ocaziilor de piaţă.
A doua parte, planul tactic de marketing, pune în evidenţă tacticile de
marketing specifice perioadei traversate, inclusiv publicitatea, tehnicile
de vânzare, preţurile, canalele de distribuţie, serviciile etc. Pornind de la
planul de marketing, se pot elabora apoi şi celelalte părţi componente ale
planului de afaceri.
Planul de marketing constituie instrumentul central de direcţionare
şi coordonare a efortului de marketing. Scopul oricărei activităţi este de a
oferi consumatorilor o anumită valoare, în schimbul unui profit.
1. Misiunea firmei
Cea dintâi operaţiune la nivelul firmei constă în definirea misiunii
firmei prin prisma domeniului său de activitate. O declaraţie clară asupra
misiunii oferă angajaţilor o percepţie unitară a ţelului, direcţiei şi
oportunităţilor acţiunilor firmei.
Misiunea firmei noastre constă în oferirea de servicii de calitate
pentru clienţi.
3
2. Obiective generale de marketing
După definirea misiunii, firma stabileşte obiectivele şi se conduce
prin obiective. Pentru ca un sistem să fie funcţionabil, obiectivele trebuie
să fie ierarhizate, măsurabile şi realiste.
Firma noastră îşi propune ca obiectiv tactic o creştere cu 15 % a
cotei de piaţă în următorul an iar ca obiectiv strategic să devină lider
mondial.
3. Audit de marketing
O etapă deosebit de importantă a procesului planificării de
marketing este desfăşurarea auditului intern şi extern. Pe baza sa este
realizată apoi analiza SWOT.
În esenţă, auditul de marketing este o etapă a procesului planificării
de marketing, care constă în specificarea, culegerea, măsurarea, analiza şi
interpretarea datelor şi informaţiilor referitoare la mediul extern şi intern
al firmei, cu scopul de a identifica punctele forte şi slăbiciunile firmei,
oportunităţile şi riscurile specifice mediului extern şi de a fundamenta
obiectivele de marketing ale evoluţiei viitoare a organizaţiei.
Firma este influenţată în mod indirect de componentele
macromediului.
4
3. MEDIUL EXTERN DE MARKETING
Mediul politico-legislativ în România
România este un stat în sud-estul Europei Centrale fiind din
punctul de vedere al formei de guvernământ republică prezidenţială. Este
structurată în 40 de judeţe, capitala fiind la Bucureşti. Activitatea
legislativă este exercitată de Parlament, compus din Senat şi Camera
Deputaţilor. Sistemul de drept în România este inspirat din dreptul
francez după modelul napoleonian din 1804. Ziua naţională se
sărbătoreşte în fiecare an în data de 1 decembrie. Legislaţia din România
încearcă să se adapteze la sistemul occidental, să fie cât mai democratică
şi mai atractivă pentru investitorii străini. Astfel, au fost elaborate şi puse
în practică legi privind firma (legea 31/1991, Legea 26/1990), privind
registrul comerţului, reglementarea comerţului internaţional – legea
105/1992-cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional
privat, legea 35/1991- privind investiţiile în România, dreptul comercial,
norme de drept financiar-legea impozitului pe profit, legi de protecţie a
firmei şi a consumatorilor, legislaţie pentru protecţie profesională. Statul
face totul pentru a reduce taxele, impozitele, pentru a încuraja investiţiile
sau subvenţionează anumite sectoare, luptă pentru reducerea numărului
celor care muncesc la negru, dorind în final ceea ce ne dorim cu toţii:
stabilitate politică.
În ultimii ani statul s-a implicat, prin legile emise, în protecţia
mediului înconjurător conştient fiind de faptul că o dată distrus, ne va
afecta pe noi toţi.
Mediul politico-legislativ în Belgia
5
Regatul Belgiei apare ca un amfiteatru cu altitudini ce scad de la
sud est spre nord vest. Se află situată în NV Europei şi are o suprafaţă de
30525 km pătraţi. Capitala sa este Bruxelles. Este o monarhie
constituţională, regat ereditar. Activitatea legislativă este exercitată de un
parlament bicameral, compus din Senat şi Camera Deputaţilor, iar cea
executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Cameră. Partide
politice: 18 formaţii, printre care Partidul Social Creştin, Partidul
Ecologist, Uniunea Poporului, Partidul Reformator Liberal etc.
În legislaţia tării se regăsesc restricţii cu privire la promovarea
produselor prin publicitate comparativă (ţigări), promovarea vânzărilor
(tombola interzisă).
Belgia face parte din Uniunea Europeană şi este membră a NATO.
Numai din această frază, desprindem faptul că întreaga legislaţie
corespunde normelor internaţionale.
Mediul economic în România
Ţara noastră se luptă cu economia de tranziţie, dispune de
numeroase resurse minerale, majoritatea însă cu rezerve reduse şi de un
însemnat fond forestier. Cunoscută ca o ţară petrolieră, înainte de cel de-
al doilea război mondial, se luptă acum cu lipsa acută de resurse
financiare şi materiale şi al unei conjuncturi internaţionale nefavorabile.
România s-a îndatorat în anul 2002, pe termen mediu şi lung cu
peste 1,8 miliarde dolari, astfel că, potrivit datelor oficiale, la sfârşitul
lunii septembrie 2002 datoria externă pe termen mediu şi lung se ridica la
puţin peste 13,5 miliarde dolari.
Potrivit Ministerului de Finanţe, România se încadrează în grupa
ţărilor cu o datorie externă sustenabilă, gradul de îndatorare publică
6
externă fiind mult sub criteriul de aderare la Uniunea europeană.
Ponderea datoriei publice externe în PIB era la sfârşitul anului 2001 de
21%, în timp ce la sfârşitul lui septembrie 2002 acest indicator scăzuse
până la 19,6%. În 2002 inflaţia s-a temperat (de la 30% la 17,8%) pentru
că a existat hotărâre în ceea ce priveşte reducerea deficitelor, în special a
celui fiscal, bugetar care nu a depăşit 3% din PIB. Rata şomajului în
decembrie 2002 a fost de 8,1%, mai mici cu 0,5% decât cea înregistrată în
aceeaşi lună a anului 2001.
Guvernul actual si-a propus din 2001 să reducă sărăcia şi să
continue creşterea economică prin mai multe investiţii în sectorul privat
şi un mediu de afaceri optim, determinând stabilitate fiscală, mai puţină
birocraţie, mai puţină corupţie.
Mediul economic în Belgia
Belgia este o ţară puternic industrializată. Produsul intern brut este
de 209.600 milioane dolari USA. Industria este reprezentată de
următoarele ramuri: oţel, maşini, textilă, chimică, metalurgică etc.
Industria textilă este de renume mondial. Pe lângă prelucrarea tradiţională
de in, bumbac şi dantelărie s-a dezvoltat o puternică industrie chimică.
Oraşe industriale în Belgia: Liege, Antwerp, Charleroi etc. Prelucrarea
diamantelor este o specialitate la nivel mondial a oraşului Antwerp. Din
totalul suprafeţei 25% este arabilă şi 21% păşune. Agricultura asigură
2% din PIB. Ţara dispune de o reţea densă de căi de comunicaţie
(feroviare, rutiere, fluviale). Comerţul exterior este foarte activ, exportul
echivalând cu 56% din PIB. Balanţa comercială s-a echilibrat în ultimii
ani. Principalii parteneri sunt ţările din CCE. Şomajul, inflaţia sunt mult
mai mici comparativ cu ţara noastră.
7
Mediul socio-cultural în România
Organizarea socială o constituie familia, care este unitatea de bază
a societăţii. Limba oficială este româna, religia majoritară: creştin
ortodoxă; rata alfabetizării este de 88,3%. Rata şomajului fiind mare, nu
există o pătură de mijloc bine definită din punct de vedere al veniturilor.
Există fenomenul de migrare a populaţiei din mediul urban spre mediul
rural, în urma pierderii locului de muncă, în vederea construirii de
gospodării. Forţa de muncă este ieftină, protecţia socială este foarte mică.
Săptămâna de lucru este de 5-6 zile lucrătoare, duminica liber,
sărbători religioase: Paştele, Crăciunul. Ca valori şi aptitudini putem
enumera câştigul material şi înclinaţia spre achiziţii, preocupări majore.
Persoanele care trăiesc într-o anumită societate sunt păstrătoarele
multor convingeri şi valori profunde, care au tendinţa de a rezista în timp.
Majoritatea oamenilor cred în muncă, căsătorie, acţiuni de caritate, cinste,
transmise din generaţie în generaţie de principalele instituţii sociale –
şcoala, biserica, agenţii economici, guvernul.
Mediul socio-cultural în Belgia
Limba oficială este flamanda, franceza şi germana. Viaţa
postbelică chiar a fost marcată de disputa lingvistică dintre vorbitorii de
franceză şi flamandă. Cele două comunităţi etnice majore sunt, la sud,
valonii (33% din populaţie), vorbind limba franceză şi flamanzii la nord
(55% din populaţie). Linia de demarcaţie geografică între limbi se
situează la sud de Bruxelles, pe linia ce leagă Ronse cu Tongeren. La est
de Liege există o comunitate germană mică, numărând circa 68000 de
8
persoane. Valorile culturale sunt solide şi de necontestat, fapt pe care îl
demonstrează şi poziţia ţării printre statele europene.
Culte : catolicism 90%, islamism, protestantism.
Mediul tehnologic în România
Forţa care produce în prezent cel mai mare impact asupra vieţii
oamenilor este tehnologia. Ei i se datorează adevărate minuni, dar tot ea a
dat naştere şi unor orori de neînchipuit. În sfârşit ei i se datorează şi
lucruri care pot fi interpretate ca bune sau rele. Orice tehnologie nouă este
o forţă de distrugere creatoare. Ritmul dezvoltării economice depinde de
numărul descoperirilor tehnologice. Din păcate acestea nu apar la
intervale de timp egale. Unii economişti consideră că stagnarea actuală a
economiei mondiale va continua până la apariţia unor inovaţii majore.
Orice tehnologie implică consecinţe pe termen lung. În ţara noastră
bugetul alocat pentru cercetare-dezvoltare este foarte mic, comparativ cu
economiile ţărilor occidentale.
Cu toate că şi în ţara noastră au pătruns diferite tipuri de tehnologii,
diferenţa
dintre noi şi occident este mai mult decât vizibilă.
Având în vedere că progresul tehnologic este privit de unii drept o
ameninţare la adresa naturii, intimităţii omului, simplităţii şi chiar a rasei
umane, se poate specula un anumit segment de piaţă.
Mediul tehnologic în Belgia
După cum descriam mai sus Belgia este o ţară puternic
industrializată. Bugetele alocate pentru cercetare-dezvoltare sunt net
superioare faţă de ţara noastră, înalta tehnologie şi automatizarea făcând
casă bună în acest stat. Tocmai de aceea am ales acest stat deoarece
9
mediul nostru natural este un atu forte pentru viaţa fără griji, linişte şi
refacere.
Mediul demografic în România
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional pentru Statistică
populaţia României continuă să scadă, plasându-se pe ultimele locuri
între ţările europene. Ponderea populaţiei urbane a scăzut în majoritatea
judeţelor. Acest fapt se datorează condiţiilor de trai precare, inflaţiei şi
şomajului. Statul încearcă să încetinească declinul demografic prin
investiţii în servicii sociale, facilităţi acordate familiei şi în special
mamelor.
Mediul demografic în Belgia
Populaţia ţării numără 10.054.000 locuitori, natalitatea este de
12,8% iar mortalitatea de 10,7%. 97% din populaţie locuieşte în oraşe.
Marketerii semnalează faptul că la nivel mondial are loc o creştere
explozivă a populaţiei. De asemenea, se preconizează o creştere a
numărului de persoane vârstnice, care în Belgia dispun de venituri
ridicate, fapt care va conduce la solicitarea produsului nostru.
Mediul natural în România
Deteriorarea calităţii mediului natural este una din problemele
majore cu care se confruntă firmele şi consumatorii în momentul actual.
Şi la noi în ţară, în multe oraşe poluarea aerului şi a apei a atins cote
alarmante. Astfel, la începutul acestui secol ecologia pare a fi prima şansă
10
a unei Europe unite. Protecţia mediului înconjurător constituie deci un
obiectiv prioritar, ce are efecte directe şi indirecte, pe termen lung, în
toate compartimentele sistemului economico-social, fiind o activitate
complexă ce se desfăşoară la nivel naţional şi internaţional şi care,
reclamă, pe de o parte, menţinerea integrităţii mediului, iar pe de altă
parte reconstrucţia şi recuperarea factorilor de mediu degradaţi, fie ca
urmare a unor erori în strategia de dezvoltare, fie a unor catastrofe
naturale.
Pe fondul unei creşteri economice intense în ultimii 20 de ani,
precum şi a apariţiei conceptului de dezvoltare durabilă, Legea protecţiei
mediului nr.137/1995 oferă o imagine mai complexă asupra noţiunii de
mediu şi protejării acestuia.
De asemenea ţara noastră aderă şi participă la majoritatea
conferinţelor, rapoartelor, summitelor internaţionale cu privire la această
problemă globală, adaptând legislaţia la cerinţele protecţiei mediului
înconjurător.
Mediul natural în Belgia
Belgia este o ţară care ştie să aprecieze naturalul, frumosul,
calitatea, puritatea. Alături de celelalte membre ale Uniunii Europene
militează pentru protecţia mediului, pentru conservarea resurselor şi
dezvoltarea durabilă a acestora. Astfel, Belgia promovează toată gama
de activităţi ecologice şi dezvoltarea durabilă.
Uniunea Europeană acordă fonduri proiectelor care respectă
politica ecologică a comunităţii şi propune măsuri şi taxe pentru
11
încurajarea acţiunilor prietenoase din punctul de vedere al mediului,
măsuri ce vor asigura dezvoltarea controlată a industriei turistice.
3.1 Concurenţa
Ca regulă generală, firma nu este singură şi nestingherită în
acţiunile sale pe piaţă. Poziţia de monopol este tot mai rar întâlnită.
Kotler redă esenţa tipurilor de concurenţă.
Concurenţa de marcă
Staţiunea Techirghiol este situată într-un mic golf al lacului cu
acelaşi nume, la 25 km de Constanţa, lac care are o salinitate foarte mare
utilizată în diferite tratamente, ca de altfel, şi nămolul sapropenic ce are
calităţi terapeutice deosebite. În Techirghiol se află, un sanatoriu de
reumatologie, ginecologie şi boli ale aparatului locomotor care
funcţionează tot anul. Din statistici se observă că în această staţiune nu
există turişti străini, durata mare a sejurului indicând preponderenţa
turismului de tratament.
Faţă de cele prezentate mai sus, produsul nostru oferă atât
tratament, în game mult mai variate, cât şi odihnă dar şi spirit de aventură
(vânătoarea). La toate acestea, nu trebuie să uităm calitatea serviciilor
care denotă din însăşi misiunea firmei. O problemă majoră pentru
staţiunea Techirghiol o constituie starea lacului şi a nivelului apelor
acestui loc, construcţiile neautorizate, asigurarea apei curente în vârf de
sezon.
Lacul Sărat este situat în sudul municipiului Brăila, localizat într-o
depresiune de tasare. Are apa sărată şi nămol sapropelic pe seama cărora
12
s-a dezvoltat staţiunea balneară Lacul Sărat. Spre deosebire de Amara,
această staţiune este mai mică şi nu beneficiază de o promovare susţinută.
Nămolurile terapeutice sunt utilizate în cura balneară aproape în
toată lumea, provenind fie din apa lacurilor sau mărilor, fie din alte surse;
există astfel nămoluri sapropelice, negre, sulfuroase, specifice lacurilor
terapeutice (Balaton, Techirghiol, Amara, Ocna Sibiului, Ocnele Mari etc.)
sau mărilor (Mării Negre, spre exemplu), nămoluri minerale de izvor (cum
sunt la Sângeorz-Băi, Băile Felix, dar şi Aix-les-Bains, Luchon, Brambach,
Marianske Lasne, Abano Termae) sau turbe descompuse chimic (la Poiana
Stampei lângă Vatra Dornei, Borsec, Tuşnad, Geoagiu-Băi etc.).
Concurenţa la nivel de industrie
Firma noastră le consideră concurente pe toate staţiunile balneare
care oferă acelaşi produs. Ne referim aici la staţiunile balneare
occidentale, dotate cu aparate mult mai performante, unde tehnologia este
la nivelul cel mai înalt. Putem contracara acest punct slab cu ospitalitatea
specifică poporului nostru, generozitatea şi calitatea serviciilor.
Concurenţa formală
Firma noastră le consideră concurente pe toate staţiunile, spitalele,
sanatoriile destinate să satisfacă aceeaşi nevoie. Punctele noastre ar fi
aceleaşi, prezentate mai sus, pe când cele tari se referă la cadrul natural,
calitatea unică a nămolului, ambianţă.
Concurenţa generică
Firma le consideră concurente pe toate firmele care luptă pentru
aceleaşi venituri ale consumatorilor. Aici putem aminti bunurile de
folosinţă îndelungată, vacanţele spre alte destinaţii, alte forme de turism.
13
3.2 Piaţa
Piaţa internaţională aste foarte eterogenă datorită marii varietăţi de
bunuri, servicii, capitaluri şi idei care formează obiectul relaţiilor de
piaţă, de numărul extrem de mare al participanţilor la actele de schimb,
cât şi de condiţiile de comercializare specifice. Ea se află în strânsă
legătură cu dezvoltarea economică, fapt care duce la evoluţie şi
modificare influenţând direct marketingul firmelor.
Dinamismul reprezintă, de asemenea, un element caracteristic al
pieţii internaţionale. În acest sens, este relevantă evoluţia consumului
internaţional şi a investiţiilor internaţionale care au tendinţe de creştere şi
de diversificare permanentă. Se constată o tendinţă de globalizare a
pieţelor prin apariţia pieţelor globale formate din segmente transnaţionale
care cuprind grupuri de cumpărători şi consumatori cu caracteristici
comune aparţinând mai multor pieţe naţionale.
Pentru a vedea dacă produsul turistic propus de noi este viabil
apelăm la cercetările de marketing. Ne-am propus să apelăm la o firmă
internaţională specializată în sondaje. La momentul actual sondajul ni s-a
părut tipic pentru ancheta de piaţă, pentru a reda imaginea pieţei la
momentul analizei. Mărimea bugetului alocat va fi pe măsură, având în
vedere că este prima constrângere impusă studiului.
Problema decizională: Cum putem atrage cât mai mulţi turiştii
belgieni la tratament, odihnă şi vânătoare la Amara ?
Scop: Vrem să cunoaştem opinia belgienilor vis-à-vis de produsul
turistic propus de noi.
Rezultatele sondajului sunt pozitive. Persoanele din Belgia sunt
interesate de produsul nostru, atrase în mod special de unicitatea
nămolului şi capacitatea sa curativă, dar şi de ambianţa rustică, liniştea,
posibilitatea de a trăi natural. Produsul vânătoare atrage persoanele
14
dornice de aventură, care doresc să iasă din normal. Bineînţeles,
pentru ca rezultatele să fie cât mai relevante pentru cea de-a doua piaţă
ţintă am apelat şi la agenţii turistice internaţionale, reviste specializate şi
internet.
4. 1 MEDIUL INTERN DE MARKETING
4.2 Vânzări şi cote de piaţă
Cota de piaţă a complexului hotelier Lebăda va creşte în anul 2007
ca urmare a unei campanii publicitare agresive la bursele de turism şi în
mass-media realizate încă din anul 2002 precum şi datorită investiţiilor şi
modernizărilor realizate.
Toate aceste acţiuni realizate în anul 2002 au adus la îmbunătăţirea
imaginii firmei pe piaţa serviciilor turistice.
Estimăm pentru anul 2007 o creştere a gradului de satisfacţie a
clienţilor care vor beneficia de serviciile noastre întrucât firma s-a ocupat
intens de creşterea calităţii serviciilor prin finanţarea cursurilor de
calificare profesională a salariaţilor sucursalei.
Apreciem că realizarea obiectivelor propuse va conduce la
creşterea calităţii serviciilor destinate turiştilor şi la recunoaşterea noastră
pe piaţa turistică ca un partener serios, deschis şi receptiv la sugestiile şi
propunerile partenerilor noştri.
15
4.3 Variabilele mixului de marketing
Locul central în cadrul politicii de marketing al societăţii turistice
este deţinut de produs. Produsul nostru ne oferă posibilitatea de acţiune
pe piaţă şi de influenţare a comportamentului consumatorilor. Acesta este
definit de elementele fundamentale (factori naturali, factori generali ai
existenţei umane, infrastructura generală şi echipamente turistice) dar şi
de unicitatea elementelor componente.
Alături de produs, preţul se înscrie între elementele fundamentale
ale politicii de marketing. El oferă imaginea gradului de adaptare a
activităţii noastre la cerinţele pieţei, de realizare a două funcţii obiective
ale marketingului, satisfacerea nevoilor de consum şi obţinerea unei
eficienţe maxime. Preţul practicat de noi stabileşte un echilibru între
serviciile prestate şi calitate, în funcţie de raportul dintre cerere-ofertă.
Distribuţia, o considerăm un element important al activităţii de
marketing, strâns legată de celelalte componente ale mixului, pe care le
influenţează şi de care este la rândul ei influenţată. Sperăm într-o bună
colaborare cu agenţiile de turism, alţi intermediari, care asigură
transportul turiştilor.
Suntem de acord că fără promovare nu vom putea supravieţui
foarte mult.
Avem în vedere apelarea la toate sursele mediatice şi vom folosi toată
gama de facilităţi în scopul atragerii unui număr cât mai mare de turişti.
4.4 Activităţi şi resurse
Activităţile:
- prestări servicii către populaţie, activitatea hoteliera, turism
intern şi internaţional, agrement, divertisment (cluburi, raliuri,
16
film, videoteca, discoteca, organizare de excursii interne şi
internaţionale, servicii cu caracter sportiv – echitaţie, piscină,
patinoar, schi, vânătoare, pescuit, transport pe cablu, jocuri
sportive etc.);
- servicii de ocrotire a sănătăţii, tratamente efectuate în cabinete
medicale proprii, inclusiv tratament balneofizical;
- servicii de alimentaţie publică (restaurant, bar, pensiune,
cantină, bufet);
- servicii cu caracter special: organizări de congrese, conferinţe,
simpozioane, festivităţi, expoziţii etc.;
- servicii de informare a turiştilor, inclusiv publicitate, reclamă,
elaborarea programelor şi ghidurilor turistice;
- frizerie, coafură, cosmetică, manichiură, pedichiură, gimnastică
aerobică, saună, masaj;
- producţie şi comercializare de produse alimentare şi
nealimentare: produse din carne, carmangerie, lactate, legume-
fructe; produse de patiserie, cofetărie, morărit şi panificaţie,
dulciuri, băuturi alcoolice şi răcoritoare, ţigări, cafea şi
derivatele lor;
- producţie şi comercializare de bunuri de larg consum: confecţii,
tricotaje, textile, marochinărie, încălţăminte, obiecte de uz
casnic şi gospodăresc, cosmetice, jucării, instalaţii de iluminat
etc.; în sistem en-gross şi cu amănuntul;
- comercializare de produse alimentare şi nealimentare din
producţia indigena şi de import;
- servicii de alimentaţie publică;
- transport turistic intern şi internaţional;
- închiriere de obiecte materiale sportive pentru turism,
instrumente muzicale, aparatura, echipament şi materiale de
17
reproducere audiovizuală, aparatură electronică, spaţii în
imobile şi imobile;
- prestări în construcţii civile;
- service auto-moto-velo; şcoala de şoferi amatori;
- activităţi de consignaţie, comision, mandat, agent
comercializare în ţară şi în străinătate: intermediere, lohn,
know-how, licenţă;
- multiplicare, copiere, birou dactile;
- operaţiuni de difuzare, comercializare şi transport presă, carte şi
alte tipărituri;
- îmbuteliere sucuri naturale, sifoane, capsule, ape minerale;
- import/export de mărfuri generale, alimentare şi nealimentare în
toate formele prevăzute de legislaţie sau uzanţele internaţionale;
- alte activităţi comerciale legate de îndeplinirea obiectivului de
activitate, inclusiv participarea la expoziţii şi târguri naţionale şi
internaţionale; comercializarea de bunuri ce fac parte din
obiectul de activitate, în punctele volante, bâlciuri şi
iarmarocuri;
- păstrări de bunuri de valoare la recepţiile hotelurilor.
Resursele sunt dintre cele mai variate, începând cu cele naturale până la
cele legate de infrastructură şi prezentate mai sus.
5. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o sinteza care prezintă punctele forte şi slabe
ale
18
organizaţiei, oportunităţile şi ameninţările prezente asupra subiectului de
mai sus.
Puncte tari :Piaţa Serviciul Atuuri Posibilităţi de
dezvoltareAmara Turism de
sănătate (balnear)
Nămol sapropelicBaza materială
Conservare şi utilizarecorespunzătoare
Turism de agrement
Infrastructură specificăCadrul natural
Investiţii în agrement
Turism sportiv, vânătoare
Baze sportiveSpecii diverse
Promovare
Servicii integrate
Cazare-pensiune
Diversificare
Amenajări specifice
Simpozioane, conferinţe
Personal Calificarea Întinerirea personalului
Puncte slabe:
Piaţa Serviciul Slăbiciuni Posibilităţi de diminuare
Amara Transport, unele unităţi cazare
Depăşite moral Înnoirea acestora
Personal Media de vârstă mare
Angajarea de tineri absolvenţi, de profil
Ameninţări :
Piaţa Serviciul Ameninţări Combatere
19
Amara Servicii integrate
Concurenta Asigurarea secretului de firma
Turism Rata şomajului Reduceri de preturi
Catastrofe naturale
Asigurări
Oportunităţi :
Piaţa Serviciul Oportunităţi RezultateAmara Turism balnear Conservarea
cadrului naturalTurişti străini
Turism agrement
Stabilitatea pieţei Atragerea in circuit a persoanelor active si a pensionarilor
Turism sportiv, vânătoare
Campionatul vânătorilor
Organizarea
Turism academic
Creşterea interesului pentru cultură, centru studenţesc
Atragerea elevilor şi studenţilor
Urmare a acestei analize, calea de urmat este firească: căi şi
modalităţi necesare pentru a folosi oportunităţile oferite de piaţă; resurse
şi eforturi necesare pentru a folosi atuurile; măsuri pentru minimizarea
ameninţărilor şi costurile implicate.
6. Ipoteze
Analizând punctele tari, dar şi pe cele slabe, putem previziona o
creştere a numărului de turişti sosiţi în staţiunea noastră. Pe termen scurt,
estimăm un număr dublu de turişti faţă de anii trecuţi, fapt care va
20
determina, pe termen lung, o creştere a cotei de piaţă, o poziţionare bună
a noastră pe piaţa turismului balnear internaţional.
7. Obiective de marketing
Obiectivele noastre de marketing, îmbracă următoarea formă :
- atingerea unei cifre de afaceri de 1.000.000 dolari, ceea ce
reprezintă o creştere de 50% faţă de anul anterior;
- realizarea unui volum de vânzări de 70.000 pachete servicii, o
cotă de piaţă de 5%;
- creşterea de la 15% la 30% a gradului de informare a publicului
despre produsul Amara.
7.1 Penetrare piaţă
Pătrunderea pe piaţa belgiană, are în vedere aplicarea unor opţiuni
strategice, ţinând cont de toate elementele care ar putea contribui în mod
favorabil sau nefavorabil la această operaţiune. În urma analizei situaţiei
firmei, am hotărât să apelăm la o strategie de penetrare asociată, apelând
la un angajament contractual: franchising-ul. Am considerat că firma
noastră are un avantaj competitiv dar nu este capabilă să-l fructifice de
una singură, în general din cauza resurselor necesare. Avantajul acestui
tip de asociere constă în intrarea rapidă pe piaţa internaţională, necesităţi
mai reduse de capital, folosirea propriei concepţii de marketing şi
extinderea rapidă a reţelei de distribuţie, economii de serie mare la
amenajare, obţinerea de profituri şi suplimentare, posibilitatea obţinerii
unui avantaj de monopol prin achiziţionarea a cât mai multor francizaţi.
Desigur că există şi dezavantaje ca faptul că sunt necesare mecanisme
puternice de conducere şi control, posibile încercări de concurenţă din
21
partea francizatului, costul ridicat al protecţiei mărcii şi a numelui
produsului.
7.2 Dezvoltare piaţă
După ce am reuşit să penetrăm piaţa belgiană, pe segmentul de
piaţă specificat mai sus, vânătoare - persoane dornice de aventură şi
tratament, odihnă, pentru persoane de vârsta a treia şi nu numai, ne
propunem atragerea şi altor categorii de pieţe ţintă belgiene, eventual
atragerea de turişti din ţările nordice.
7.3 Dezvoltare produs
În scopul atragerii de turişti firma noastră are în vedere adaptarea
produsului prin modificarea acestuia pentru a corespunde condiţiilor sau
preferinţelor locale. Având în vedere că firma noastră este prestatoare de
servicii îşi poate diferenţia distribuţia propriilor servicii în trei moduri:
prin intermediul personalului, al suportului fizic şi al procesului de
distribuţie propriu-zis. Capacitatea de comunicare şi încrederea inspirată
cumpărătorului de către personalul de contact particularizează activitatea
noastră.
7.4 Diversificare
În scopul diversificării produsului, propunem combinarea unor
elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate, aflate în zone
apropiate, uşor accesibile prin poziţia lor geografică. De asemenea,
22
combinarea, în variante multiple, a serviciilor oferite, elementul variabil
fiind, de obicei, serviciile de masă; diversificarea serviciilor de agrement,
prin oferirea zilnică a unor posibilităţi variate de alegere a modului de
petrecere a timpului liber destinat odihnei, oferirea de sejururi variabile
ca lungime. Produsul turistic oferit se poate prezenta fie ca o combinaţie
de două sejururi, de dimensiuni apropiate, fie ca o combinaţie incluzând
un sejur şi o excursie pe un circuit dat (turism cultural în zone limitrofe,
turism de aventură).
Concluzionând că obiectivele de marketing satisfac obiectivele
generale ale firmei putem trece la descrierea strategiilor de marketing pe
care le vom utiliza pentru atingerea scopului nostru.
8. Strategii de marketing
8.1 Produs
Atunci când se lansează un nou produs, conducerea de marketing
poate stabili un nivel ridicat sau scăzut pentru fiecare variabilă de
marketing, respectiv pentru preţ, promovare, distribuţie şi calitatea
produsului. Strategia de marketing folosită în etapa de introducere este
cea de pătrundere rapidă pe piaţă. Aceasta presupune lansarea produsului
la un preţ scăzut şi cu cheltuieli mari de promovare. Astfel putem obţine o
cotă de piaţă mare. Am ales această strategie deoarece piaţa este suficient
de mare, consumatorii nu ştiu de existenţa produsului şi majoritatea
consumatorilor sunt sensibili la preţ. În etapa de creştere (dezvoltare,
diversificare), vom adopta strategii adecvate pentru a susţine cât mai mult
timp creşterea rapidă a pieţei. Firma îmbunătăţeşte calitatea produsului,
adăugând noi caracteristici şi îmbunătăţind stilul, pătrunderea pe noi
segmente, folosirea de noi canale de distribuţie, trecerea de la publicitatea
23
care aduce produsul în atenţia consumatorilor la publicitatea care creează
preferinţa lor pentru acesta.
8.2 Preţ
După cum aminteam mai sus, folosim strategia preţului de
penetrare pe piaţă, caracterizată prin stabilirea unui preţ iniţial relativ
scăzut, în scopul pătrunderii rapide în segmentele vizate ale pieţei
serviciului. Am apelat la această strategie datorită posibilităţii obţinerii de
reduceri substanţiale ale costurilor unitare de producţie, a costurilor de
marketing. De asemenea, în scopul creşterii eficienţei utilizării bazei
tehnico-materiale, acordăm turiştilor o serie de facilităţi sub forma
reducerii de tarife şi gratuităţi, vizând cointeresarea unui număr mai mare
de persoane în utilizarea serviciilor oferite. De exemplu, în extrasezon,
creşterea sosirilor de turişti poate fi determinată prin abordarea distinctă a
unor segmente de consumatori, în special a persoanelor de vârsta a treia şi
a familiilor cu copii, segmentul de piaţă principal vizat de noi.
8.3 Piaţa
Strategia de piaţă reprezintă, de fapt, o componentă a strategiei
generale de dezvoltare a firmei. Astfel, strategia de penetrare a piaţă
utilizată în etapa de lansare se adresează unui segment sau câtorva fiind o
strategie concentrată. În etapa de creştere-dezvoltare tindem către o
strategie de diversificare orizontală, încercând să dezvoltăm produse noi
prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale şi care sunt
destinate aceloraşi segmente de piaţă. Strategia noastră este de fapt una
combinată, având în vedere faptul că ea este susţinută şi corelată organic
în cadrul mixului de marketing.
24
8.4 Distribuţie
Distribuţia este un element important al activităţii de marketing.
Firma noastră preferă să apeleze la un canal mediu de distribuţie, un
tourorganizator din Belgia, cu care a fost încheiat în prealabil un contract
de franciză, prezentat mai sus la, penetrare piaţă. Pe lângă avantajele
menţionate anterior, am dori să amintim aici că intermediarul nostru
cunoaşte bine piaţa respectivă, cultura etc. şi fiind de profil stimulează
gustul clientelei pentru călătorie, poate influenţa eficient alegerea de către
turişti a destinaţiei noastre, bucurându-se de asemenea, de garanţia unei
bune organizări a călătoriilor. În cazul nostru este vorba de o distribuţie
exclusivă, utilizând un singur intermediar pe o anumită piaţă, Belgia.
8.5 Promovare
În etapa introducerii produsului, cele mai avantajoase metode din
punct de vedere al raportului cost-eficienţă, sunt reclama şi publicitatea,
urmate de promovarea vânzărilor. În etapa de creştere-dezvoltare,
utilizarea instrumentelor poate fi diminuată, deoarece cererea se
autoimpulsionează prin intermediul propagandei prin viu grai. Datorită
contractului de franciză încheiat, utilizăm o strategie de împingere, care
presupune ca activităţile de marketing (în principal forţa de vânzare şi
promovarea comercială) să fie direcţionate spre intermediar pentru a-i
determina să comande şi să comercializeze produsul, realizând, totodată,
şi promovarea acestuia către utilizatorul final. Va fi o strategie globală,
concentrată pe segmentul de piaţă vizat.
Instrumentele folosite în promovare, utilizate cu cel puţin şase luni
înainte de lansarea produsului:
25
Publicitatea Promovarea
vânzărilor
Relaţii publice
Broşuri şi pliante Expoziţii Activităţi caritabile
Postere şi foi volante Demonstraţii Sponsorizări
Reclame retipărite Rabaturi Relaţii în cadrul
comunităţii
Reclame tipărite sau
difuzate la radio sau tv.
Concursuri Conferinţe de presă
Afişe expuse în
punctele de vânzare
Posibilitatea
schimbării primei
opţiuni
Revista firmei
Pentru a se putea obţine un impact maxim pe piaţa belgiană,
trebuie sincronizat eficient întregul mix de marketing.
În general, considerăm că strategiile utilizate asigură realizarea
obiectivelor firmei, şi credem că impactul firmei pe piaţa belgiană va fi
puternic.
9. Bugetul de Marketing si control
Bugetul de marketing aferent planului strategic de marketing cuprinde
sumele alocate pentru marketing in planul de afaceri si costurile
asociate.Resursele financiare de care dispune firma pentru acest plan este
de 500.000 dolari.Realizatorii acestuia, estimeaza ca organizatia va detine
in urma implementari o cota de piata cu aproximativ 5% si o buna
imagine in randul turistilor straini.
Pentru implementarea cu succes este necesar un control
periodic , prin care sa se asigure ca obiectivele stabilite vor fi atinse ,
26
precum si o evaluare la timpul fixat a resurselor utilizate in raport cu cele
stabilite initial.
Planificarea de marketing in turism este realizata la
nivelul firmei in scopul utilizarii eficiente a resurselor disponibile pentru
furnizarea gamei de facilitati turistice dintr-o anumita destinatie fara a
cauza efecte negative pe termen lung pentru populatia locala , culturala
sau mediu.
27
BIBLIOGRAFIE :
1. PRINCIPIILE MARKETINGULUI PHILIPPE KOTLER TEORA 2001
2. CERCETARI DE MARKETING CARMEN BALANASE 2005
3. WWW. LEGISLATIV.RO
4. WWW. MARKETING TURISTIC. COM
28