stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

72

Upload: dinu-rodnitchi

Post on 21-Jun-2015

2.521 views

Category:

Education


10 download

DESCRIPTION

Stefan cel Mare

TRANSCRIPT

Page 1: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

††

Page 2: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

•În lunga sa domnie de 47 ani, 2 În lunga sa domnie de 47 ani, 2 luni şi 3 săptămâni, luni şi 3 săptămâni, ŞTEFAN CEL ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNTMARE ŞI SFÂNT a a purtat 36 de purtat 36 de războaie din care a câştigat 34războaie din care a câştigat 34. El . El n-a fost numai conducător de oşti şi n-a fost numai conducător de oşti şi un aprig apărător al gliei străbune, un aprig apărător al gliei străbune, un iscusit diplomat şi un bun un iscusit diplomat şi un bun administrator, ci şi un mare administrator, ci şi un mare ctitor ctitor de lăcaşuri bisericeştide lăcaşuri bisericeşti.. După fiecare După fiecare bătălie înălţa câte bătălie înălţa câte un lun lăcaş de cult ăcaş de cult în semn de mulţumire pentru în semn de mulţumire pentru ajutorul dat de Dumnezeu în luptăajutorul dat de Dumnezeu în luptă..

•Cronicarul Grigore Ureche ne Cronicarul Grigore Ureche ne spune că Ştefan a construit sau spune că Ştefan a construit sau consolidat consolidat 44 de mănăstiri şi 44 de mănăstiri şi bisericibiserici, care , care ““au înfrântau înfrânt secole, au secole, au biruit atacurile celor fără de lege, biruit atacurile celor fără de lege, au rezistat au rezistat cutremurilor şi au cutremurilor şi au păstrat credinţa în Hristos”.păstrat credinţa în Hristos”.

Page 3: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

De asemenea, De asemenea, Ştefan cel MareŞtefan cel Mare a contribuit cu a contribuit cu danii substanţiale danii substanţiale la zidirea unor la zidirea unor lăcaşuri de cult dinlăcaşuri de cult din::- - Muntenia, Muntenia, - - Ardeal,Ardeal, - - de la Sfintele locuri,de la Sfintele locuri, - - de la Muntele Athos.de la Muntele Athos.

Printre ctitoriile sale Printre ctitoriile sale de referinţă se numără de referinţă se numără mmăănăstirile: năstirile:

- - Putna (1470),Putna (1470),- - Tazlău (1487),Tazlău (1487),- - Voroneţ Voroneţ

(1488), (1488), - - Borzeşti Borzeşti

(1494),(1494),- - Popăuţi Popăuţi

(1496), (1496), - - Războieni Războieni

(1496),(1496),- - NeNeaamţ (1497), mţ (1497), - - Dobrovăţ Dobrovăţ

(1504), (1504), - - biserici biserici

domneştidomneşti răspândite pe răspândite pe întregîntreg cuprinsul cuprinsul MoldoveiMoldovei: : Vaslui, Vaslui, Bacău, Iaşi, Cotnari, Bacău, Iaşi, Cotnari, DorohoiDorohoi,, etc etc..

Page 4: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA PUTNAMĂNĂSTIREA PUTNA HHramulramul bisericii: bisericii: ““AAdormireadormirea M Maiciiaicii D Domnuluiomnului” ”

Supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu).

SSe află e află în jud. Suceavaîn jud. Suceava pe valea râului Putna, pe valea râului Putna, la 72 la 72 km de km de Cetatea de ScaunCetatea de Scaun a Sucevei a Sucevei şi şi la 33 km de la 33 km de

oraşul oraşul RădăuţiRădăuţi

Page 5: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Zidirea mănăstirii a început la un an după cucerirea Cetăţii Chilia în vara anului 1466 şi s-a terminat în 1469. A fost sfinţită în ziua de 3 septembrie 1469. În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor.

Mănăstirea Putna Mănăstirea Putna esteeste pprima ctitorierima ctitorie aa lui lui Ştefan celŞtefan cel Mare şi SfântMare şi Sfânt..

Mănăstirea Putna – curtea interioară

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”

Page 6: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Actuala bisericăActuala biserică a fost reconstruită a fost reconstruită între 1653 – 1662între 1653 – 1662 de cătrede către Vasile LupuVasile Lupu şi urmaşii săi, şi urmaşii săi, ultima oarultima oarăă fiind fiind restauratrestauratăă la sf la sfâârrşşitul sec. itul sec. al al XIX-lea.XIX-lea.

Biserica Biserica originalăoriginală a suferit a suferit mari modificărimari modificări în în decursul anilordecursul anilordin cauzadin cauza: : - unui unui mare mare incendiuincendiu;;- faptului că a fost faptului că a fost prprăădatdatăă de cazaci, de cazaci, apoi de poloneziapoi de polonezi;;- pputerniculuternicului ui cutremur din cutremur din 17391739..

Page 7: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

S T E M A M O L D S T E M A M O L D O V E IO V E I cu pisania cu pisania de la Ştefan cel de la Ştefan cel

Mare de pe turnul Mare de pe turnul de intrare al de intrare al

Mănăstirii PutnaMănăstirii Putna

TURNUL T E Z A U R TURNUL T E Z A U R U L U I U L U I Aici erau Aici erau

ascunse bogascunse bogăţăţiile iile şşi i lucrurile de prelucrurile de preţţ ale ale

MMăănnăăstiriistirii

Din fortificaţiile mănăstirii lui Ştefan cel Mare au mai rămas: - Turnul Tezaurului, pe latura vestică şi - pisania turnului clopotniţei în est.

Page 8: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MormMormâântul ntul luilui ŞŞtefan tefan celcel Mare Mare,,deasupra căruia străjuieşte o candelă permanent

aprinsă.

Mănăstirea Putna a fost sorocită ca loc de Mănăstirea Putna a fost sorocită ca loc de odihnă veşnică pentru domnitor şi familia odihnă veşnică pentru domnitor şi familia

sa.sa.

Page 9: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MormMormâântulntul s se află în biserică, pe latura sudică a e află în biserică, pe latura sudică a gropniţei.gropniţei. Pe peretele din dreapta mormântului Pe peretele din dreapta mormântului

este este tabloul votivtabloul votiv al voievodului al voievodului cu cu familia.familia.

Page 10: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Acoperământul de mormântAcoperământul de mormânt al lui al lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare, , confecţionat din porunca lui Bogdan, fiul său, are confecţionat din porunca lui Bogdan, fiul său, are următoarea inscripţie:următoarea inscripţie:

„Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, a împodobit şi acoperit cu acest acoperământ mormântul tatălui său, Io Ştefan voievod, care a domnit în Ţara Moldovei 47 de ani şi trei luni şi care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 7012 (=1504), luna iulie, în ziua a doua, marţi, la ceasul al patrulea din zi”

Page 11: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICA ALBĂBISERICA ALBĂ din Baia, jud. Suceava, la 8 km de Fălticeni

Hramul: “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe”

Este ctitorită de Ştefan cel Mare, după bătălia din 14 - 15 decembrie 1467 cu Matei Corvin din apropierea localităţii Baia. I se spune şi Biserica Albă (denumirea populară), fiindcă nu a fost zugrăvită.

Page 12: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Legenda spune că Ştefan a dat foc la localitate, mare parte din trupele maghiare găsindu-şi sfârşitul aici. Chiar Matei Corvin, se zice că ar fi fost rănit în luptă în partea dorsală de o săgeată cu trei vârfuri şi din învălmăşeala care s-a creat, a putut fugi călăuzit de un trădător moldovean care l-a trecut munţii în Ardeal. Se pare că trădătorul nu a scăpat şi, prins fiind, a fost închis într-o mină părăsită din apropierea localităţii Bogata (sat din actuala comună BaiaBaia) cunoscută sub denumirea de Groapa lui Hârjap (sau Borta lui Hârjap). Cheia cu care a fost încuiată uşa de la gura minei, zice legenda, a fost aşezată pentru vecie sub altarul Bisericii Albe.

Page 13: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Astăzi, Astăzi, Biserica AlbBiserica Albăă nu mai aste nu mai aste ““albalbă”.ă”. Ea a fost pictată în anul 2002 Ea a fost pictată în anul 2002 ..

Tabloul votiv al domnitorului

Page 14: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICA DIN PĂTRĂUŢIBISERICA DIN PĂTRĂUŢI; Hramul: “Înălţarea Sfintei Cruci”“Înălţarea Sfintei Cruci”

Situată lângă Suceava, este ctitoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1487.

EEste ste prima bisericăprima biserică păstrată de la păstrată de la Ştefan cel Mare şi Ştefan cel Mare şi singurasingura care n-a fost restauratcare n-a fost restauratăă niciodat niciodatăă..

Biserica Pătrăuţi a devenit Monument Unesco în anul 1993, fiind cea mai veche biserică ortodoxă

Monument Unesco din România.

Page 15: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Fiind ziditFiind zidităă dup dupăă lupta de la lupta de la Scheia pe SiretScheia pe Siret, pe care , pe care ŞŞtefantefan a a purtat-o purtat-o îîmpotriva ompotriva oşştilor unguretilor ungureşşti conduse de Hroiot, ti conduse de Hroiot, MăMănnăăstireastirea Pătrăuţi Pătrăuţi era destinat era destinatăă îîn special n special îîngrijirii ngrijirii rrăăniniţţilorilor proveniproveniţţii dupdupăă luptele purtate luptele purtate îîn preajma Cetn preajma Cetăţăţii de ii de Scaun a Sucevei.Scaun a Sucevei. Î Îngrijirea bolnavilor ngrijirea bolnavilor şşi ri răăniniţţilor de cilor de căătre tre ccăăluglugăăririţţe, se fe, se făăcea cea îîn n bolnibolniţăţă (un fel de spital de campanie) aflataflatăă îîn curtea mn curtea măănnăăstiriistirii..

Page 16: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

În tabloul votiv, În tabloul votiv, Sfântul Ştefan cel MareSfântul Ştefan cel Mare, zugrăvit cu un chip , zugrăvit cu un chip rotund şi luminos, încadrat de nişte plete blonde, ţine în rotund şi luminos, încadrat de nişte plete blonde, ţine în mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă lui lui Iisus HristosIisus Hristos, prin intermediul Sfântului , prin intermediul Sfântului Împărat Împărat ConstantinConstantin cel Marecel Mare, înaintaşul său în lupta pentru cruce. , înaintaşul său în lupta pentru cruce. DDomnitorul stă alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său omnitorul stă alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său Bogdan al III-lea şi de cele două domniţe, Maria şi Ana.Bogdan al III-lea şi de cele două domniţe, Maria şi Ana.

Page 17: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BBISERICAISERICA "Sfântul Procopie""Sfântul Procopie"

În semn de mulţumire pentru victoria obţinută la 8 iulie 1481, (zi în care este prăznuit Sf. Mare Mucenic Procopie – sfânt militar), în lupta de la Râmnicu Sărat împotriva lui Basarab al IV-lea cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare a înălţat între 8 iulie 1487 şi 13 noiembrie 1487 o biserică cu hramul "Sf"Sfântul ântul Procopie“Procopie“ în satul Bădeuţi (astăzi parte componeantă a oraşului Milişăuţi) din apropiere de oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava.

Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul anul 19119166..

Page 18: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

În prezent, din biserică În prezent, din biserică s-au mai păstrat nişte s-au mai păstrat nişte ruine ale peretelui ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn lângă biserica de lemn din cimitirul satului din cimitirul satului Bădeuţi, în punctul Bădeuţi, în punctul "Vatra satului", aflat la "Vatra satului", aflat la limita localităţilor limita localităţilor Bădeuţi şi Milişăuţi.Bădeuţi şi Milişăuţi.

Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuţi au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.

Page 19: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA VORONEŢ;MĂNĂSTIREA VORONEŢ; Hramul bisericii: Hramul bisericii: “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe”

Situată în jud. Suceava, la 4 km de oraşul Gura Humorului, constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Page 20: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

"Judecata de apoi“"Judecata de apoi“, capodopercapodoperăă unic unicăă îîn lumen lume, cea mai amplă compoziţie, se remarcă prin intensitatea dramatică, bogăţia imaginaţiei, elementele de reinterpretare locală, armoniile coloristice în care predomină albastrul metalicalbastrul metalic şi tonurile aurii.

Biserica “Sfântul Gheorghe” Voroneţ şi-a câştigat un renume deosebit în lumea întreagă pentru picturile sale exterioare, de o excepţională valoare artistică, realizate în jurul anului 1547.

Faţada vestică a bisericii

Page 21: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Aici, înainte de a construi Ştefan cel Mare biserica, exista un schit de lemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil SihastrulDaniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat şi ajutor. Printre pietrele funerare de la Voroneţ se află şi o lespede cu inscripţia: “Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”.

Daniil Sihastrul (pictură

interioară)

Page 22: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Tabloul votiv, pictat în naos, îl prezintă pe ctitor alături de doamna Maria Voichiţa, o fiică şi fiul Bogdan, toţi în costum de

epocă.

Pictura interioară a bisericii “Sf. Gheorghe” datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare.

Page 23: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA ““SfântSfântul Ilie”ul Ilie”,, SCHEIA, jud. Suceava

Situată în satul Sfântul Ilie, com. Scheia, la 1,5 km de Suceava, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în 1488.

Page 24: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Tabloul votiv din Biserica “Sfântul Ilie” îl reprezintă pe Ştefan cel Mare şi Sfânt cu familia sa. Imaginea sfântului a fost distrusă parţial, în timpul luptelor cu polonii lui Ian Sobiesky.

Pictura Pictura Bisericii “Sf. Ilie”Bisericii “Sf. Ilie” a fost realizata fost realizatăă îînn epocaepoca voievodului voievodului, , apoi refapoi refăăcutcutăă îînn sec.sec. al al XVIIXVII-lea.-lea.

Page 25: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BBISERICA ISERICA ““TTăierea capului ăierea capului SfântulSfântuluiui Ioan Botezătorul Ioan Botezătorul”” Vaslui

A fost ctitorită de Ştefan cel Mare, ca paraclis al Curţii Domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor de la Podul Înalt.

DupDupăă cum rezult cum rezultăă din inscrip din inscripţţia votivia votivăă, aflat, aflatăă pe peretele pe peretele de apus,de apus, Biserica Biserica DDomnească omnească ““SfSfântulântul Ioan Ioan”” VasluiVaslui a a fost ziditfost zidităă îîn mai pun mai puţţin de cinci luni de zilein de cinci luni de zile, , 2727 aprilieaprilie –– 20 20 septseptembrie 1490embrie 1490..

Page 26: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BBISERICAISERICA "Sf"Sfântulântul Nicolae Domnesc“ Nicolae Domnesc“ Iaşi

Este cel mai vechi edificiu

religios din Iaşi care s-a păstrat

până astăzi.

Biserica a fost denumită Sfântul Nicolae-Domnesc datorită faptului că era situată în imediata vecinătate a Curţii domneşti şi pentru faptul că aici au fost unşi în domnie, cu sfântul şi marele Mir, aproape toţi domnii Moldovei, de la Despot–Vodă până la Alexandru Ioan Cuza.Până spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Biserica Sfântul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrală mitropolitană.

Page 27: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

LLa sfa sfâârrşşitul secolului al XIX- lea,itul secolului al XIX- lea, BBiserica iserica "Sf"Sfântulântul Nicolae Domnesc“ Nicolae Domnesc“ IaşiIaşi a fost desfa fost desfăăcutcută şiă şi reconstruitreconstruităă din temelii de arhitectul francezdin temelii de arhitectul francez AndrAndréé Lecomte du NouyLecomte du Nouy, care i-a, care i-a aduaduss şşi unele mici modifici unele mici modificăări fari faţăţă de planurile inide planurile iniţţialeiale.. AA fost fost rerepictatpictatăă îîn n îîntregime ntregime îîn n exterior exterior şşi i îîn interiorn interior..

Page 28: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Ştefan cel Mare – Ştefan cel Mare – Biserica “Sf. Nicolae Domnesc” IaşiBiserica “Sf. Nicolae Domnesc” Iaşi

Page 29: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA ““Sfântul Sfântul GheorgheGheorghe”” din Hârlău, la 74 km de Iaşi

Este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare în perioada1493-1494, în mai puţin de 5 luni.

Page 30: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Situată în imediata vecinătate a Curţilor Domneşti Hârlău, Biserica “Sfântul Gheorghe” reprezintă unul din cele mai reuşite monumente ale epocii.ÎÎn timpul lui n timpul lui Petru RarePetru Rareşş, fiul , fiul domnitorului,domnitorului, biserica biserica din Hârlău din Hârlău a fost a fost pictatpictatăă, fiind , fiind cea mai veche bisericcea mai veche bisericăă din Moldova care a avut picturdin Moldova care a avut picturăă exterioarexterioarăă care îns care însăă s-a deteriorat s-a deteriorat. Î. În n anul 1791 anul 1791 a fost a fost tencuittencuităă şşii zugrzugrăăvitvită. ă. ÎÎnfnfăţăţiişşarea actualarea actualăă este rezultatul este rezultatul restaurări-lrestaurări-lor for făăcutecute,, care au introdus care au introdus modificmodificăări regretabile.ri regretabile.

Page 31: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Este o Biserică Domnească ctitorită de Ştefan cel Mare pe la 1493 pe lângă Curtea Domnească, (nu are inscripţie care să ateste data

exactă a construcţiei).

BISERICABISERICA    ””Cuvioasa ParaschevaCuvioasa Parascheva ” ” din Cotnari, jud. Iaşi

Curtea Curtea Domnească CotnariDomnească Cotnari s-a destrămat cu timpul, locul unde a fost situată cunoscându-se după hrubele care sunt, de fapt, vestitele pivniţe domneşti. Se spune că din locurile unde sunt aceste pivniţe ar porni un tunel ce ar duce, pe sub pământ, până la Hârlău.

Page 32: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA ““AdormireaAdormirea Maicii DomnuluiMaicii Domnului””,, BORZEŞTI

Este zidită între 9 iulie 1493 – 12 octombrie 1494 în satul Borzeşti,oraşul Oneşti, jud. Bacău de Ştefan cel Mare, împreună cu fiul său, Alexandru în amintirea prietenului său din copilărie, Mitruţ, omorât de tătari în acest loc.

Page 33: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Tabloul votiv cu cei doi ctitori, Ştefan cel Mare şi Alexandru-Vodă

Page 34: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA ““Sfântul NicolaeSfântul Nicolae”” din Dorohoi, jud. Botoşani

EEste o altste o altăă ctitorie a lui ctitorie a lui ŞŞtefan cel Maretefan cel Mare, , îînnăăllţţatatăă îînn anulanul 14951495. . ÎÎn 1499, dupn 1499, dupăă zdrobirea o zdrobirea oşştilor polone tilor polone aalele lui Ioan Albert, lui Ioan Albert, ŞŞtefan cel Mare se retrage aicitefan cel Mare se retrage aici ““pentru odihnpentru odihnăă si si reculegerereculegere".".

Page 35: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Pictura realizată în perioada 1522 - 1525, în timpul lui Ştefăniţă Vodă, nepotul voievodului, este deosebit de valoroasă, păstrându-se în mare măsură şi astăzi. În interior, tabloul votiv al ctitorului şi a familiei sale este pictat în frescă.

Page 36: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Este ctitorită de Ştefan cel Mare între 1494 – 1495. Era o biserică mică, cu obşte de călugări care să se roage pentru domn şi familia sa.. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Huşilor..

BISERICABISERICA ““SfinSfinţţii Apostoli Petru si Pavelii Apostoli Petru si Pavel”” din HUŞI, jud. Vaslui

Este refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor între 1753 - 1756. Din 1996 și-a reluat rolul de CatedralCatedralăă EpiscopalEpiscopală.ă.

Page 37: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Este o mănăstire de călugări amplasată la periferia Botoşanilor, în zona denumită Popăuţi. A fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ştefan cel Mare.

MMĂNĂSTIREAĂNĂSTIREA P POPĂUŢIOPĂUŢI, Botoşani; Hramul bisericii:Hramul bisericii: ““SfSfâântul Nicolaentul Nicolae””

DeDeşşi restaurati restauratăă de mai multe ori de mai multe ori,, bisericabiserica şşi-a pi-a păăstrat totustrat totuşşi forma inii forma iniţţialialăă. . Ea prezintă mai multe Ea prezintă mai multe asemănăriasemănări cu alte cu alte biserici orăşeneşti zidite la biserici orăşeneşti zidite la sfârşitul domniei voievodului, şi anume cu sfârşitul domniei voievodului, şi anume cu Biserica "Sf. Nicolae"Biserica "Sf. Nicolae" din din DorohoiDorohoi şi cu şi cu Biserica "Sf. Gheorghe"Biserica "Sf. Gheorghe" din din HârlăuHârlău. .

Page 38: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Biserica Biserica ““SfSfâântul Nicolaentul Nicolae”” a fost a fost amplasatamplasatăă îîntr-o ntr-o pozipoziţţie strategicie strategicăă, , determinatdeterminatăă de numeroasele n de numeroasele năăvvăăliri ale liri ale duduşşmanilor atramanilor atraşşi de bogi de bogăţăţiile oraiile oraşşuluiului BotoşaniBotoşani. Din acest motiv, cl. Din acest motiv, clăădirii dirii propriu-zise a mpropriu-zise a măănnăăstiriistirii i-au fost i-au fost adadăăugate ziduri ugate ziduri solide şsolide şi un turn de i un turn de veghe,veghe, conferindu-i aspectul unei conferindu-i aspectul unei veritabile cetveritabile cetăţăţi.i. Î În prezent, vechiul n prezent, vechiul zid zid ce ce îînconjoarnconjoarăă m măănnăăstirea stirea a fost a fost reconstruit pe vechea fundareconstruit pe vechea fundaţţie, ie, conferindu-i conferindu-i acestui lacestui lăăcacaşş m măărereţţia de ia de odinioarodinioară.ă.

Poarta de intrare în mănăstire

Page 39: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

AnsamblulAnsamblul Mănăstirii Mănăstirii PopăuţiPopăuţi are o mare valoare artistică şi istorică. Este inclus pe lista monumentelor istorice din jud. Botoşani, fiind alcătuit din două obiective:Biserica "Sf. Nicolae“, şi Turnul clopotniţă.

Turnul-clopotniţă a servit şi ca adăpost în caz de pericol, ceea ce explică de ce la etajul întâi intrarea se face pe o scară exterioară care poate fi ridicată. Turnul clopotniţă de la Popăuţi este una dintre puţinele construcţii de acest gen păstrate din vremea lui Ştefan cel Mare.

Biserica

Turnul-clopotniţă

Page 40: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA RĂZBOIENIMĂNĂSTIREA RĂZBOIENI Hramul bisericii: ““Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi GavriilSoborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ””

Ctitorită de Ştefan cel Mare la 20 de ani de la lupta cu forţele otomane “întru amintirea şi pomenirea tuturor drept credincioşilor creştini care au pierit aici” (după cum se spune în impresionanta ei pisanie), este unul dintre cele mai valoroase şi interesante monumente din jud. Neamţ.

Page 41: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

PPisania nu menţionează când au început lucrările de construcţieisania nu menţionează când au început lucrările de construcţie,, dar având în vedere dimensiunile reduse ale bisericii şi experienţa dar având în vedere dimensiunile reduse ale bisericii şi experienţa altor ctitorii ale lui altor ctitorii ale lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare zidite în decursul aceluiaşi an, zidite în decursul aceluiaşi an, nu este exclus ca ridicarea monumentului nu este exclus ca ridicarea monumentului să fi începutsă fi începutăă în vara în vara anului anului 14961496, poate chiar în ziua de , poate chiar în ziua de 26 iulie26 iulie când s-au împlinit cei când s-au împlinit cei 20 de ani de la desfăşurarea 20 de ani de la desfăşurarea bbătăliei, pentru a se încheia laătăliei, pentru a se încheia la 8 8 noiembrie acelaşi annoiembrie acelaşi an, în ziua hramului., în ziua hramului.

AAstăzi, stăzi, Mănăstirea RăzboieniMănăstirea Războieni este o m este o mănăstireănăstire de maici. de maici.AAşezământul are şi rol de şezământul are şi rol de mausoleumausoleu deoarece în groapa deoarece în groapa comună comună a altarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor a altarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor moldoveni căzuţi în moldoveni căzuţi în lupta de la Valea Albălupta de la Valea Albă, Războieni, Războieni din din 14761476..

PPe pisanie pisaniee ee scris scris şi şi: : ““pentru păcatele mele pentru păcatele mele creştinii au fost biruiţi creştinii au fost biruiţi de de ppăgâniăgâni””. . Aceasta înseamnă că voievodulAceasta înseamnă că voievodul îşi asuma înfrângerile, pe îşi asuma înfrângerile, pe când când biruinţele le socotea spre slava lui Dumnezeu.biruinţele le socotea spre slava lui Dumnezeu.

Page 42: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA TAZLĂUMĂNĂSTIREA TAZLĂU––Hramul bisericii: "Naşterea"Naşterea Maicii Domnului"Maicii Domnului"

Este aşezată în localitatea Tazlău, jud. Neamţ, la poalele Măgurii Tazlăului, la 36 km de Piatra Neamţ.

Lucrările la construcţia bisericii au început la Lucrările la construcţia bisericii au început la 4 4 iulie 1496iulie 1496, construcţia fiind încheiată la , construcţia fiind încheiată la 8 8 noiembrie 1497noiembrie 1497..

Page 43: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA NEAMŢMĂNĂSTIREA NEAMŢ – Hramul bisericii: “ÎnălţareaÎnălţarea DomnuluiDomnului”

Situată în com. Vânători, jud Neamţ, la 12 km de Cetatea Neamţului, pe valea râuşorului Nemţişor este ctitoria voievodului Ştefan cel Mare de la sfârşitul secolului al XV-lea (1497). Este numită şi “Ierusalimul ortodoxiei române”

Page 44: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA BISTRIŢA–Hramul bisericii: “Adormirea Maicii Domnului”

Se află în satul Bistriţa, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamţ la 8 km de oraşul Piatra-Neamţ. A fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun.

Ştefan cel Mare a zidit în 1498 un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală a mănăstirii.

Page 45: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei: “Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciu-nea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în lunalui septembrie, 13 zile”.

TURNUL CLOPOTNIŢĂTURNUL CLOPOTNIŢĂ cu paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou”„Sfântul Ioan cel Nou”

Page 46: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

În biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Bistriţa se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni.

Page 47: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA Domnească Domnească “Sfântul“Sfântul IoanIoan Botezătorul”Botezătorul” Piatra NeamţDupă indicaţiile pisaniei, Biserica a fost zidită de la 15 iulie 1497 până la data de 11 noiembrie 1498; turnul de clopotniţă a fost zidit în anul 1499, terminat la 24 octombrie acelaşi an.

“Turnul cu ceas” este cel mai valoros monument istoric din Ansamblul arhitectural Piatra Neamţ şi printre puţinele păstrate din vremea marelui voievod.

Page 48: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Este situată în localitatea Volovăţ, la 4 km de Rădăuţi, jud. Suceava. Ctitoria lui Ştefan cel Mare, zidită între 1500 –

1502. Nu are pictură exterioară.

MĂNĂSTIREAMĂNĂSTIREA  V  VOLOVĂŢOLOVĂŢ–Hramul bisericii:: ”ΔÎnnăăllţţarea Sfintei Crucarea Sfintei Cruci”i”

Page 49: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Este o mănăstire de călugări amplasată în satul Ruşi din comuna Dobrovăţ, jud. Iaşi, la o distanţă de 25 km de Iaşi şi 35 km de Vaslui.

MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢMĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ Hramul bisericii: ““Pogorârea Duhului SfântPogorârea Duhului Sfânt””

Page 50: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Construcţia Bisericii “Pogorârea Duhului Sfânt” Dobrovăţ, printre cele mai vechi şi mai frumoase, a început în ziua de 27 aprilie 1503 şi s-a terminat în anul 1504, Ştefan cel Mare nereuşind finalizarea ei. Biserica a fost ridicată numai în zidărie, restul lucrărilor fiind terminate de Bogdan al III-lea, fiul domnitorului, asociat la domnie în anul construirii bisericii şi viitorul domn al Moldovei.

Page 51: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

O O imagineimagine foarte foarte veche a luiveche a lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare este şi este şi ceacea dindin Mănăstirea Dobrovăţ.Mănăstirea Dobrovăţ.

FFiul siul săăuu,, PetrPetruu Rare Rareşş,, a împodobit biserica cu pictur a împodobit biserica cu pictură în timpul ă în timpul domniei sale în Moldovadomniei sale în Moldova.. Pictura bisericii este cea originală, Pictura bisericii este cea originală, datând de la datând de la 15291529..

Ştefan cel Mare

Page 52: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Tabloul votiv îl înfăţişează pe Ştefan cel Mare alături de fiii săi Bogdan şi Petru

Rareş.

Page 53: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BBISERICAISERICA ““Tăierea Capului Sfântului Ioan BotezătorulTăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”” Reuşeni ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare

Este situată în satul Reuşeni, com. Udeşti, la 15 km de Suceava.

Această biserică este zidită pe locul unde, la data de 15 octombrie 1451, a fost ucis voievodului Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare.

Page 54: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Construcţia bisericii a fost începută la data de Construcţia bisericii a fost începută la data de 8 septembrie 15038 septembrie 1503 de către de către Ştefan cel MareŞtefan cel Mare, dar cum domnitorul a murit între timp, , dar cum domnitorul a murit între timp, biserica a fost finalizată la biserica a fost finalizată la 18 septembrie 150418 septembrie 1504 de către fiul său, de către fiul său, ddomnitorul Bogdan al III-lea.omnitorul Bogdan al III-lea.

Rămăşiţele pământeşti ale lui Bogdan al II-lea nu au fost reînhumate în Biserica din Reuşeni, cum voia să facă Ştefan cel Mare.

Istoricii cred că trupul lui Bogdan al II-leaBogdan al II-lea a fost înhumat pe 16 octombrie 1451 (a doua zi după ucidere) în biserica din satul Secuieni, cam la 10 km de Reuşeni. În 1937, s-a descoperit un fragment din lespedea funerară ce i-a acoperit mormântul, pe care se mai poate citi, încă, următorul text: „„Acesta este mormântul robului lui Dumnezeu Bogdan Acesta este mormântul robului lui Dumnezeu Bogdan voievod, tatăl… oct. 15”voievod, tatăl… oct. 15” (în prezent fragmentul respectiv se află expus la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti).

Page 55: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

"Tradiţia spune că pe c"Tradiţia spune că pe câând Ştefan era nd Ştefan era un flăcăiandru, a fost luat de tatăl său, un flăcăiandru, a fost luat de tatăl său, Bogdan VodăBogdan Vodă, la o nuntă în, la o nuntă în ReuReuşşeni. Noaptea, în toiul nunţii, a năveni. Noaptea, în toiul nunţii, a năvăălit pe neaşteptate lit pe neaşteptate Petru Petru AronAron, fratele domnului, cu o ceată de oşteni şi, prinz, fratele domnului, cu o ceată de oşteni şi, prinzâându-l pe ndu-l pe Bogdan, Bogdan, ll-a omorît. Ştefan atunci, de frică, a fugit şi s-a ascuns în -a omorît. Ştefan atunci, de frică, a fugit şi s-a ascuns în pădure, într-un stejar. Zadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron pădure, într-un stejar. Zadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron ca să-l omoare şi pe el, că nu l-au mai găsit. După ce a ajuns domn ca să-l omoare şi pe el, că nu l-au mai găsit. După ce a ajuns domn al Moldovei, al Moldovei, ŞtefanŞtefan cel Mare cel Mare a ridicat aici, a ridicat aici, în în cătuncătunulul Mănăstioara, satul PlăvălariMănăstioara, satul Plăvălari, , comcom.. Udeşti Udeşti, , din lemnul stejarului în din lemnul stejarului în care şi-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt".care şi-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt".

BISERICA MĂNĂSTIOARA construită din stejarul care l-a ocrotit

pe Ştefan cel Mare când era urmărit de ucigaşii tatălui său.

PPe un deal e un deal didin mijlocul unei păduri n mijlocul unei păduri tinere, la 3 ktinere, la 3 kmm de de drumul judeţean drumul judeţean care străbate comcare străbate com. . UdeştiUdeşti din jud. din jud. Suceava,Suceava, ssee ridică biserica care ridică biserica care "poartă pe umerii săi" "poartă pe umerii săi" legenda stejarului lui Ştefan cel legenda stejarului lui Ştefan cel MareMare::

Page 56: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

MĂNĂSTIREA BOGDANAMĂNĂSTIREA BOGDANA – Hramul bisericii: “Sfântul Nicolae”“Sfântul Nicolae”

Este o mănăstire de călugări situată în municipiul Rădăuţi, jud. Suceava.

Page 57: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Biserica “Sfântul Nicolae” este ctitorită de către voievodul Bogdan I, străbunicul lui Ştefan cel Mare, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei. În acest sfânt lăcaş sunt îngropaţi domnitorii Moldovei de la Bogdan I până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar şi rudele familiilor domnitoare. Între anii 1479-1482, Ştefan cel MareŞtefan cel Mare a pus pe mormintele domnitorilor Moldovei, înmormântaţi aici, lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obişnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripţii în limba slavonă. Întemeietorul Moldovei, Bogdan I, se află înmormântat în colţul sud - estic al naosului, având pe mormânt o lespede cu următoarea inscripţie: ““Din mila lui Dumnezeu, Din mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Io Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumuseţat mormântVoievod, a înfrumuseţat mormântulul străbunicului său, străbunicului său, bătrânul Bogdan Voievod, bătrânul Bogdan Voievod, ......”” Pe unul dintre clopote se află inscripţia: “Io Ştefan, voievodul Ţării Moldovei “.

Pictura a fost completată sau refăcută de către Ştefan cel Ştefan cel MareMare.

Page 58: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Tabloul votivTabloul votiv din Mănăstirea Bogdana din Mănăstirea Bogdana ((din tablou sunt identificați cu certitudine doar Ştefan din tablou sunt identificați cu certitudine doar Ştefan

ccel Mare şi una dintre soțiiel Mare şi una dintre soții))

Page 59: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

•În În Ţara RomâneascăŢara Românească ŞTEFAN CEL ŞTEFAN CEL MAREMARE a zidit o biserică în a zidit o biserică în oraşul oraşul Râmnicu SăratRâmnicu Sărat îîn cinstea victoriei n cinstea victoriei asupra lui Radu cel Frumosasupra lui Radu cel Frumos,, cu cu hramul hramul "Cuvioasa Parascheva""Cuvioasa Parascheva"..PPiatra de temelie a fost pusiatra de temelie a fost pusăă îîn n 14741474.. Azi e ruină.Azi e ruină. •ÎÎn n TransilvaniaTransilvania, tradiţia populară, ca , tradiţia populară, ca şi unii istorici, îl consideră ctitor al şi unii istorici, îl consideră ctitor al bisericilor din bisericilor din VadVad, pe Someş şi, pe Someş şi de la de la FeleacFeleac, lângă Cluj, lângă Cluj. .

††

Page 60: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA “A“Adormireadormirea M Maiciiaicii D Domnuluiomnului”” din Vad, jud Cluj, pe Valea Someşului, la 16 km de Dej

Din vechea podoabă a bisericii din Vad nu s-a păstrat decât icoana Sfântului Nicolae, aflată azi în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Istoricii datează biserica în ultimii ani de domnie ai marelui voievod.

Page 61: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

BISERICABISERICA ““Sfânta ParaschevaSfânta Parascheva”” din Feleac, la 7 km de Cluj-Napoca

Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul domnitorului Ştefan cel Mare, pentru românii din zona Clujului, fiind terminată la 25 octombrie 1488. Biserica a fost zidită din piatră, în stilul bisericilor din nordul Moldovei.

Page 62: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

CCtitorind lăcaşuri de titorind lăcaşuri de închinare pe întreg închinare pe întreg

spaţiulspaţiul geografic, geografic, eetnic tnic

şi lingvistic şi lingvistic românesc,românesc,

Ştefan cel Mare şi Ştefan cel Mare şi SfântSfânt a a

contribuit şi la contribuit şi la afirmarea conştiinţei afirmarea conştiinţei

de de unitate româneascăunitate românească, ,

el fiind un adevărat el fiind un adevărat

simbol simbol aal l unităţii unităţii naţionale naţionale

româneştiromâneşti..

Page 63: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

ŞŞtefan cel Maretefan cel Mare a cti a cti--torit biserici torit biserici şşi i mmăănnăăstiri nu doar în stiri nu doar în Moldova, Muntenia Moldova, Muntenia şşi i Transilvania, ci Transilvania, ci şşi la i la Muntele AthosMuntele Athos, situat , situat în nordul în nordul GGrecieireciei..

Page 64: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Pe Muntele Athos sau “Sfântul Munte” îşi au locul: – douăzeci de mănăstiri; – patrusprezece schituri; – o mulţime de chilii călugăreşti ortodoxe, în care trăiesc călugări care cu smerenie zi şi noapte, prin muncă, post şi rugăciune duc o viaţă monahală.

Page 65: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

La Muntele Athos, se află cea mai mare ctitorie româneasccea mai mare ctitorie româneascăă, cunoscută în documentele vremii ca "M"Măănnăăstirea domniei mele"stirea domniei mele", şi care poartă pecetea marelui voievod moldovean Ştefan cel Mare, pe nume MĂNĂSTIREA ZOGRAFU, cu hramul “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe” , considerată a noua în ierarhia mănăstirilor atonite.

Este situată în partea de nord-vest a Muntelui Athos, la o oră de mers pe jos de la ţărmul

Mării Egee..

Page 66: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Potrivit tradiţiei, mănăstirea a fost înfiinţată de fraţii Moise, Aron şi Ioan, monahi originari din Ohrida (Macedonia). Aceşti trei fraţi au sihăstrit aici într-o desime mare de copaci, căutând şi găsind locul au zidit Mănăstirea de o frumusete nespusă pe la începutul sec. al X-lea.

După terminarea construcţiei, monahii nu se puteau hotărî ce sfânt să-şi ia ca ocrotitor. Unul dorea ca Maica Domnului să le călăuzească mănăstirea, altul îl voia pe Sf. Nicolae, iar al treilea se gândea la Sfântul Gheorghe. Neajungând la nici o înţelegere, au decis să lase această alegere în seama lui Dumnezeu. Au pregătit un lemn după mărimea unei icoanei şi l-au pus în biserică, încuind-o. Apoi s-a retras fiecare la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. După trei zile de rugăciuni cu post şi priveghere, în timpul nopţii, au văzut cu toţii o lumină puternică în biserică. Dimineaţa au avut surpriza şi bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, strălucind ca un soare luminos, chipul Marelui Mucenic Gheorghe. Aşa a devenit SfSfântulântul Gheorghe Gheorghe patronul mănăstirii, numită Zografu, adică icoană zugrăvită prin minuneicoană zugrăvită prin minune.

Page 67: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Icoana făcătoare de minuniIcoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Zografu de pe Muntele

Athos

Sfântul Sfântul GheorgheGheorghe

Necrezând această minune, a venit din Constantinopol (Turcia), un arhiereu. A pus degetul sub ochiul drept al chipului Sfântului Gheorghe şi a întrebat cu îndoială: ““Aceasta este zugrăveală Aceasta este zugrăveală făcută cu făcută cu minune?minune?”” Dar vrând să ia mâna, n-a mai putut căci degetul a rămas lipit aşa că a fost nevoie să i-l taie, care se vede şi astăzi la icoană.

Page 68: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Ruinată din cauza condiţiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorită ajutorului dat de unii domnitori români. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Voievodul - dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii şi a bolniţei (spitalului), - zideşte la malul mării turnul şi rezideşte portul pentru corăbii cu o pisanie care consemnează numele său, - reface din piatră corpul chiliilor, trapeza (sala de mese) şi zidul de incintă. În anul 1502 Ştefan cel Mare zideşte din nou biserica mare şi o pictează în frescă. Domnitorul român făcea mănăstirii şi o danie anuală în bani de aur şi argint, galbeni ungureşti sau aspri de argint (monedă turcească).

Page 69: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Astăzi Mănăstirea Zografu este chinovie chinovie bulgăreascăbulgărească (mănăstire de călugări), care numără doar 15 călugări.

Actuala pictură a bisericii “Sfântul Gheorghe” datează din anul 1817. În pridvor sunt pictaţi în şirul ctitorilor, la stânga împăraţii bizantini şi regii Serbiei, iar la dreapta: - Alexandru cel Bun, - Ştefan cel MareŞtefan cel Mare, - Vasile Lupu. Biblioteca mănăstirii păstrează un număr

foarte mare de manuscrise, unele pe pergament, în limbile greacă, slavonă şi română precum şi unele din donaţiile inestimabile ale lui Ştefan cel Mare.

Page 70: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Pictură pe Pictură pe lemnlemn

Sfântul Ştefan cel Mare a luptat pentru credinţa ortodoxă. De aceea, în timpul domniei sale, Moldova a fost văzută ca poartă a creştinătăţii.

Page 71: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

DDatorită evlaviei saleatorită evlaviei sale, , sinodul Bisericii sinodul Bisericii OrtodoxeOrtodoxe Române, Române, întrunit întrunit

la 20-21 iuniela 20-21 iunie 1992 1992, , a hotărât a hotărât canonizareacanonizarea

domnitorului sub numele domnitorului sub numele „ „ DreptDreptcredinciosul credinciosul Voievod Ştefan Cel Mare Voievod Ştefan Cel Mare Şi Sfânt”Şi Sfânt”,, iar ca iar ca zi de prăznuire s-a fixat zi de prăznuire s-a fixat data trecerii sale în data trecerii sale în

““cămările cereşticămările cereşti””, , 2 iulie2 iulie..

Page 72: Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

Material realizat deMaterial realizat de înv. înv. LUCIA LUCIA BĂLAN BĂLAN Şcoala cu cls. I – VIII, nr. Şcoala cu cls. I – VIII, nr.

200 Bucureşti200 Bucureşti