stelian tofana - iisus hristos arhiereu vesnic dupa epistola catre evrei

280
STBLU\NTOFAI\IA

Upload: sergiualin1

Post on 05-Jul-2015

1.126 views

Category:

Documents


69 download

TRANSCRIPT

Page 1: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STBLU\NTOFAI\IA

Page 2: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

tsBN 973-s9s-096-0

Page 3: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

Pr. Conf. Dr. STELIAN TOFANAC olecfia "BIBLIOTHECA TIIEOLOGICA"

@ 2000 Presa Universilafi Cluieand, Toate drepturite rezervate.

Reproducerea integrali sau par,tialI a textului, t]ri acordul editurii,este interzisd gi se pcdepsegte conform legii'

Tehnoredactare computerizati: Codru{a SXcelean

Universitatea "Bab eg-Bolyai"

Presa Universitari ClujeanlDirector interimar: Codruta Sdcelean

Str. Republicii nr. 24

3400 Cluj-NapocaROMANIATel. : (+40)-64 -40s "352Fax: (+40)-64-191"906

ISBN 973-s95-096-0

USUS HRISTOSARHTEREU VE$NIC

Dupd Epistola cdtre Evrei

Edilia a II-a, revizwitd gi tmbundtdlitd

Presa Universitar[ Clujeanl2000

Page 4: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

Dedic uceastd carte soliei mele MdrioaraSi copiilor Laura, Carmen Si Gabricl,

pe jertfa Si tnlelegerea cdroras-a tnveSnisit in slovd osteneala mea.

Profunde mufiumiri DJui Ec" Vasile Moldovtn,Directar al B.C.R. Cluj-Napoca, S.C. "Electro-plast" S.A. Bistri;a, precu?n Si Pr. Iosif Hulpe,pentru aj utorul acordat ?ru vede rea apari{tei aceste ilacrdri a teologiei biblice romilneStl

CUPRINS

rrvint inainteIS IN ABREVIERILOR

IN I'IIODUCERE

PRELIMINARII

I (lotrtroversata problemd a autorului epistolei

tt) Scut't istoric al paternitd{ii epistolet

l,) incercdri de determinlre a aulorultti epistolei

din critica internd Raportul teologic Si lingtisticttl epistolei cdtre Evrei cu scrierile pauline

.s i cu alte scrier i neotes lame ntare

A TOATE (l.l-2,18)

l. l'ozifia actualS a Fiului (1,1-4)I Vorbirea ltri Dumnezeu prin Fiul' Fiulrnogtenttor

' Situafia religioasd a "cornunit6lii destinatarilor" '

it) intloiala in realitatee "timpului celui nou" inuugural

de venirea lui lisus IJristosl,) inrioiola in posibilitc{ea proprit de mantuire

r) l' rrtblema "limpului intermed iarI Nrrnriri gi titluri ut. tuilisus Hristos in epistola citre E'vrei

5i ,;emnificalia lor in cadrul hristologiei acesteia

PARTEA iNTAT

FIUL LUI DUMNEZEU iNT'NUPAT - iMPAR.AT

Pag.

. 13

. 18

2l

31

31

J6

54

606l63

65

89

qi mijlocitor al crea{iei 9l

Page 5: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

2. Fiul - strdlucirea(1aporcri1p) ii in!al unui "nume"

I. Iisus Hristos(7,1-10)

(&narilaopra) slavei, chiPulei lui Dumnczeu gi ntoqtenitor

3. Superioritatca Fiului fa{[ de ingeri (1,5-14)

a) Superioritatea lui Hristos ca Fiub) Superioritatea h-iului in calitale

de Domn Si CreatortI. Iisus Hristos apXly,lg al rnAntuirii. "Micgorarea"

Fiului prin intrupare - baza drhieriei Sale" (2,6-18; ' '

1. Chenoza Fiului prin intrupare 9i necesitatea ei ' ' '.. ' "2. imbricarea firii omeneqti de c[tre FiuI lui Dumnezeu,

premizd a Arhieriei Sale -

a). lzbdvirea din robia morliib) lspdsirea Pdcatelor PoPorului

PARTEA A DOUA

CHEMAREA EE,REASEA. A TUT ttsUS HRISTOSEA A.RHIEREU . EXPRESIA.

voINTEi LUI DUMNEZEA (3,1"5,10)

I insuqirile Arhiereului Iisus Hristos (3,1-4,16) ......1. lisus Hristos - Arhiereu credincios2. Iisus Hristos - Arhiereu compitimitor . - - -

l. Chemarea 9i desiv6rgirea lui Iisus HristosArhiereu (5,1-10)

l. Structura Ei roiul pericopei (5,1-10) in contextul hristo-logic al epistolei. Aspectele debazd aie Arhieriei . . . ' '

2. Chemarea gi desavArgirea umani a lui Hristos Arhiereu

PARTEA A TREIA

rrsus HRrsTos - ARHIEREU CERESe (7,1=9,28)

Arhiereu dupl rinduiala lui Melchisedec

I " Melchisedec - prototip al lui Hristos. Figura biblicla lui Mclchisedec (7.1-3) . .

2. MeIchisedec "fbcut asemenea" (rtQcoport-rpdvoq) Fiuluilui Dumnezeu. Raportul sdu cu preo{ia leviticd

II. Superioritatea preofiei celei noi "dupI rinduialalui Melchisedec" fa(I de "prcotia veche" (7'11-28) ' ' 290

I Necesitatea schimbirii preo(iei " " " 290

2 Fiinta gi slujirea arhiereasch desivArqti a lui Iisus

ttrisios gi raportul dintre ele ' . 302

lll. Slujirea arhiereascd a lui Iisus Hristos

in "Sfflnta Sfintelor" din ccruri (8,1 - 9,28) " " " 319

l.Hristos''leitourg6s''la,'altarulgicortulceladev[rat''9imijlocitor al unui "Testament mai bun" ' ' ' ' ' 325

a). l{ristos)etroupydq "' """' 328

b). Ilristtts - Millocitorul (pe oirrTQ unui

"testament mai bun" " " 338

2. Iisus Hristos - Arhiereu al bun6talilor viitoare intrd cu t

propriut Sdu sAnge o dati pentru totdeauna (60rinaE)

in "Sf6nta Sfintelor" (9,1-23) ' ' 349

a). Superioritatea cultului lui Iisus Iltistos in raport

cucelvechi "" ' 355

b). "Cortul cel mai ruare Si mai desdvArSit" -

cale tle pdtrundere in Sfdnta Sfintelor ' ' ' ' " 365

PARTE,A. A PATRA

EFICA,CITATEA JERTFEI CELEI UNICB $t DEFTNITIVE

A LUI IISUS HRISTOS ARHTER.EU $I CONSE.CINTELE EI

PREZENTE $l \iitToARE (10,1'25; 13,?'11\

I. Jertfa lui lisus Hristos superioarl

)02124t27

136

144t46

t63166115

I851882AA

217

2t7226

262

263

272

425

421431435

tuturor jertfetorvechi "....I. Abotirea iertfelor Legii vechi (1 0,1-10)

a) Insuficienla Legii - cauza abrogdrii jertfelor vechi

b) Funclamentul hristologic al abrogdrii jertfelor moztrice

Page 6: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

5ll

2. Eficacitatea vegnicd a jertfei celei unice a lui Iisus Hri,stos9i consecinfele ei prezente gi viitoare(l0.11-25 13,7-17)

a) biruinla asupra vrdjmctsilorb) de.sdt'dr;irea "eelor ce ,se s{inlesc" (10,14) .

c). noua existenld creSlind Si struc(ttra ei sacramentaldIL Relafia dintre arhieria vegnici a lui lisus Hristos

gi preo,tia Bisericii1. Arhieria lui Iisus Hristos, izvorul preoliei Bisericii:

sacramental6 gi subiectiv-generale a cregtinilor2. Actualizarea preofiei gi jertfei lui lisus Hristos

in gi prin Bisericd3. Biserica lui Dumnezeu pe p[mint, participanti

la Liturghia cereasce qi la starea de jertfd permarenrda lui Iisus Hristos Arhicreu

4414444474s9

476

477

493

s00

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE 519

CONTENTS

I,IST OF ABREVIATIONS

INTRODUCTION

PRELIMINARIES

I The disputed problem of the author of the Epistle . . . .

a) Short survey on the original belonging ofthe Epistleb) Attempts of determinating the author of the Epistlefrom internal criticism. The linguistic and theologicalreport of the Epistle to the Hebrews with Apostle Paul's

writings and with other newtestamentary writings . . .

2. The religions situation of "Ihe deslinalors'community"a) The doubt upon the reality of "the new time" broughtin by Jesus Christ's comingb) The doubt upon the possibility of self:salvationc) The problem of " ihe intermediary time' . .

J. Names given to Jesus Christ in the Epistlc to the

and their significance in thc chlistological frame

Son

18

2t

.. 3l3l

FIe brewsof the Epistle

3854

606t63

65

THE FIRST PART

Tue ElreoDtED SoN oF CoD - EtupEnoR ovER EvERYTHINC(l,l-2,18)

The topical position of the Son (1,1-4)God's speaking through His Son. The heirand mediator to creation

2. The Son - the glory'brightness (ana6yaopo),the image (lapartlp) of Father's beeing and

89

91

t02the heir of "a name"

Page 7: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

I I l1r' r,trrr',. riul)('r i()tity against the angels (1,5-14)rr) ( lrrl,il'', srrIt'riority as the Sonlr; iiorr'r srrllt:riority as Lord and Ct'eator

It. ,trsrrs ('hrisl apXly6S of salvation." l'lt( tlt,craesing" (kenosis) of the Sonhy rucans of Embodirnent - the basis of His workus a Highpriest (2,6-18)

I

2

The kenosis of the Son and its necessity'Ihe covering of the human nature by thethe premise for his work as a Highpriesta) The salvation from the slavery ofdeath

Son ofCod,

b)'the expiation of the people's sins

THE SECOND PART

TTrg HEA.VET.TLY EALLING OF THE HIGHPRIEST JESUS EHRIST,

THE EXPRESSION OF GOD'S II/ILI (3, I.5, I O)

I. The qualities of the Highpriest Jesus Christ (3,1-4'16) .

l. Jesus Christ - faithful Highpriest2. Jesus Christ - sympathetic HighpriestII. The calling and the perfection of the Highpriest

Jesus Christ (5,f -10)l. The structure and the role ofthe part 5,1-10 in the

christological context of the Epistle- The mainaspects of the work as a Highpriest . .

2. The calling and the human perfection of Jesus Christ -...

THE THIRD PART

JEsus e HRIST - HIAVENLY HIGHPRIES [ (7, I -9,28)

I. Jesus Christ - Highpriest after Melchisedec's rule (7'l-10) .

I. Melchisedec - Christ's prototype. The biblicalcharacter of Melchisedec (7,1-3) "

2. Melchisedec "made - alike" (&0roporolprivoq) God's Son.

tlis report with the levitic priesthoodll. The superiority of the new priesthood "afler Melchisedec's

rule" against "lhe old ptieslhood" (7'11-28) . . .

The necessity ofthe changing ofthe priesthood.The beeing and Jcsus Christ's perfect work as a Highprtest

I2

t24t27136

lll. Jesus Christ's work as a Highpriest in the "HolyoJ the Holynessesrr in heavens (8,1-9,28)

t . Chiist " leitourgos" at " the true allar ancl tent"

and mediator for a "better Testamenl"a) Christ 2ettouPYd6 . . -.

with that of Jesus Christ

Holy of the HolYnesses" . . . "c) The btood of Christ's sacrifice - the way

to " the Holy of the Holynesses" and means

to obtain an eternal redemption and to

institute "a New Testament" -''''d) The soteriological effect oftheand of the sacrifice-like service of

b) Jesus Christ - "The greatest and the most

perfect tenl" ' the way to enter in"the

319

325328

Testament" 338

for ever....... 349

355

365

379rn'ork as a HighPriestthe Jesus Christ ...... 397

t44t46

r63166r75

262

263

272

290290302

425421

43r

43s

441

b) Christ- Mediator (1teoit4) for " a-better

2. Jesus Christ - The Highpriest of the future

dainties which enter with his own blood once and

(e$dta() in "the Hoty of the Holynesses" (9'1-28)'uj fn. inferiority of the old cr-rlt in comparison

185r88204

217

217226

THE FOURTH PART

Tgr EprtcteNCY oF rHE ETERNAL AND UNIQUT' Sn'cRlplcE

oiri.us e unrsr Hrcrrpr<rasr AND ITS pneseNr AND FUTURE

e ottsB-Quut'tcEs ( l0,l "25 ; \3,'1=17)

[. Jesus Christ's sacrificeto all the old sacrifices

superlour

t. The abolition of the old Law's sacrifices (10,1-10)

a) The Law - the cause ofthe repealling oftheold sacrifices.... -...

b) The christological foundation of the repealling

of Moses' sacrifices2. The eternal efficiency of the unique sacrifice of

Jesus Christ and its present and future consequences

(10,1I -25;13,7-17)a) The victorY against the enemies

b) 'fhe perfection of " those who are

c) The new Christian existence and its

..444hollowed" .. . 447

sacramental structure .' 459

Page 8: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

II. The relation between Jesus Christ's eternal workas a Highpriest and the priesthood of the Church

l. Jesus Christ's work as a Highpriest, the priesthoodofthe Church: sacramental and general - subjectiveofthe Christians .

2. The present-day living of Jesus Christ's priesthoodand sacrifice in and through the Church

3. God's Church on earth participating to the heavenlySermon and to the permanent state of sacrifice oftheHighpriestJesusChrist ........500

CONCLUSIONS

BIBLIOGRAFHY

SUMMARY

476

477

493

5s1

5ll

519

Cuvfrnt tnainte

Lucrarea "Iisus trIristos, Arhiereu vegnic, dupd Epistolacdtre Evrei", suslinutd in mai 1996 ca tezd de doctorat laFacullatea de Teologie Ortodoxd din BucureSti de cdtre PdrinteleLect. Stelian Tofand este de mare imporlanld $i actualitate avdndin vedere lipsa mare de literaturd teologicir romdneascd de

)^pecialitate Si a unei lucrari de referinYd, dedicate unei teme

cruciqle - cea a Arhieriei lui trisus Hristos- a;q cum este inleleasd

Si tratotd in epistola cdlre Evrei qi in interpretarea SfinlilorPdrinti cti Bisericii.

Lucrarea este rodul unei munci de cercetareinterdisciplinard sus{inute, de mai mulyi ani, fiind elaborata dupdun plan judicios intocrnit explorardndu-se cea mai bunab i h I io gr afie asup r a s ub ie c lului tr atot.

Pdrintele Stelian Tofand dovedeSte in aceastd lucrare, cd

stdpdneSte bine metoda teologicit qi stiinlificd de cercetare Si

expunere sistematicd a problemelor specifice leologiei bibliceneoteslqmentare. Autorul dovedeSte un bun echilibru al judecd!iiintr-o problemd atdt de complexd Si dificild ca cea abordatd, incare pdrerile specialiStilor ,sunt impdrlite Si care solicild lamaximum pe cel ce se incurnetd in traducerea Si pdlrunderea ei-

in ceea ce priveste forma lucrdrii, se poate afirma cd ea

este adecvatd lucrdrilor Stiinlifice, problemele fiind expuse inlr-oviziune originald Si unitard, intr-un stil sobru Si concis, autoruloptdnd intre un simplu comentariu qi o expunere sistemalicd a

pdrlii doctrinare a epistolei, reuSind sd ne ofere o izbulitd Si certdlucrare de teologie biblicd neote.\tamentard, de care duce lipsdteologia romdneascd in general Si cea biblicd in special

Referitor lafondul lucrdrii, tema expusd este dezvoltatdsistematic Si organic in palru pdrli, bine Proportionate, fiecareavdnd 2-3 capitole Si tn cctre sunl unalizate succesiv toare

aspectele Si laturile esentiale ale problernuticii abordate

Page 9: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t4

Astfel, dupd o Inlroducere in care se expune metoda de

lucru, urmeazd un capitol de Preliminarii, in care autorul insistdin rnod deosebit asupra a doui probleme de isagogie care definesc,si incadreazd lema tratatd Si anume, conlroversata problemd a

aulorului epistolei cdtre Evrei Ei situalia speciald a "comunitdliidestinatarilor" cuprinsi de tndoiald cu privire la mesianitatea Sidumnezeirea lui lisus Hristos, a realitdlii "timpului celui nou"inaugurat de yenireq Lui, precum Si a posibilitalii proprii de

mdntuire. In ceea ce priveSte problematicu paternitdlii epistolei,trecdnd tn revistd cele mai autorizale opinii in acest sens,incepdnd cu Sf. Pdrinyi ai Bisericii Si sfir;ind cu exegelii moderni

Si dupd o laborioasd analizd a gradului de tnrudire dar Si de

diferenliere intre vocabularul epistolei Si vocabularul celorlalteepistole pauline, in special, precum Si a unor mari ideireprezentative pentru gdndirea Si teologia neobositului Apostol alneamurilor, care s-ar regdsi tn coordonatele majore ale feologieiepistolei cdtre Evrei, pdrintele Stelian Tofand conchide cd deqi nuse poate identifica autorul epistolei in persoctna Aposlolului Pavel,acesta pqre a fi totuSi destul de familiarizat cu specificul gdndiriipauline.

Dupa abordareo cu suficientd precaulie Si sensibilitatecriticd a problemelor capitolului de Preliminsrii, autorul expune

Si etidenliazd in partea I, intilulatd "Fiul lui Dumnezeu trntrupat,Impdrat a loate", dumnezeireq lui lisus Hristos, tnleleasd capremizd a Arhieriei Sale veSnice, de unde rezultd Si superioritateaSa incontestabildfald de toate fdpturile create, vdzute Si nevdzule.In sprijinul aceslui fapt autorul aduce trei argumente:

a) Fiul este "chipul" Si "strdlucireu" slavei Jiinlei Tatdlui.

Fiub) Fiul esle superior tngerilor prin insdsi calitatea Sa de

c) Fiul este coautor la crea!rc.Se insistd mult in aceastd pqrte, justificat de altfel, asupra

sensului termenilor "dtraiyuopu" Ei "Xapdrrip", care exprimdcel mai elocvent deofiinlimea cu Tatdl. In continuarea acestei ideise aratd cd Arhieria lui lisus Hristos, ca jertfa curatd pentruimpdcarea omului cu Dumnezeu prin $lergerea pdcatului,presupune "chenr.;tza" Fiului prin Intrupare, cdnd Fiul luiDumnezeu a asumat in Ipostasul Sau Dumn.ezeesc firea omeneascdpentru a ne izbavi ditr robia pdcatului Si a morlii.

15

llr rslrt.s in t'rtmparalie cu Moise rezultd din:u) Ca[itotea de creator a lui Iisus Hristos ( j, j)'b) Calitatea de Fiu Si nu de simplu slujitor in " casa lui

I t tt rtr rtt'zeu" (3, 5).Citlprivestechemarealaarhieriesidesdvdrsirealuilisus

llt t,:los Arhiereu, teme asupra cdrora se insi'std in lucrore' se

rrtrttii r:d Fiul lui Dumnezei a primit chemarea la arhierie de la

l)ttttnezeu si in calitak de Dumnezeu, iar desdvdrsirea lui lisws

llri.rtos Arhiereu nu inseamnd decdt faptul cd lucrarea Sa

rrttitttuitoare se Sa omenescd osumatd' pe

, ,tre aducdnd-o mnezeirea Sa' eliberdnd-o

rlt' ufectele, pdt te in ea in urmrt pdcatului.\ t rii mo\te s c.

Asfel, desdvdrSirea firii Sale omenesti' prin patimi'

rrtttttrte, tn-,tiere si tndllare, deyine condilia perpetudrii lucrdrii,\ttlc arltieresti veSnice in ceruri (9'24)

in iarrca u lreia - "Iisus Hristos - Arhiereu cetesc"

l,trnc.tul fctrie al lucriirii, se tlezyolld intr-o analizd pertinentd a

rL'xtului trei idei mari hristologice'a) - supetioritotea prectliei celei noi a lui Hristos "dupd

tincluiala lui Melchisedec", superioritate care reiese dinfaptul cd

ltreotul tlupii "rdnduiala lui Melchisedec" trebuie sdfie "preol in

vt:ctc" (5,20), intrucdt Melchisedec din Genezd este prezenlat ca

fiiv/ "Ttreot pururea" (7, l -3).intr"adevar a,cest Melchiseclec, fie cd se are in vedere

preo!ia lui Melchisedec-b) - insu/'icienta vechii preo!ii levitice de a nijlocii

Page 10: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t6

adevdrata curdlie interioard a omului, impunea schimbarea ei Siodald cu ea Si a legii cultice pe care se intemeia. De remarcat estemodul in care autorul Epistolei .justificd, pe buza textelorscripturistice, motivalia inslituirii unei noi preolii, din altdseminyie decdt cea leviticd, Si anume o preolie din neamul lui luda,cdruia i se fdcuse fdgdduinlele.

Din superioritatea preoliei noutestamentare, din neamullui luda Si dupa "rdnduiala lui Melchisedec", decurge in mod logicSi ,superioritatea cultului celui nou, atdt ca eficienld curdliloare,cdt Si ca posibilitare de reconciliere divino-umand. Superioritaleajertfei lui Hristos se datoreazd,pe de o pqrte, persoanei care aadus-o. fiind Fiul lui Dumnezeu Intrupat. iar pe de altd partefoptului cd "nu mai are un caracter ciclic Si nici un rezultatiluzoriu", ci dimpotrivd o eficacitale definitivd Si universal-recapitulativd.

c) - ca Arhiereu desdvdrSit Mdntuitorul Hristos este $i dzi(8,2) in ceruri, adicd in permanentd stare de jertfa, prezentdndastfel veSnic, Tatdlui, intr-un continuu act de oferire, umanitateaSa jertfitd Si prin ea Si pe noi.

in partea a pafia intitulatd "Eficacitatea jertfei ceteiunice Si definitive a lui lisus Hristos Arhiereu gi consecinlele eiptezenle gi viitoare" se scot tn relief toate efectele Si consecinlelecare rezultd din Arhieria veSnicd a lui lisus Hristos: abolireqluturor jertfelor Legii vechi, instituirea unui Nou Legdmdnt,dobAndirea unei vegnice rdscumpdrdri, acces la Tatdl etc. Seinsistd apoi, tn acelasi timp, Si asuprq faptului cd slujireaarhiereascd veSnicd a lui lisus Hristos devine Si izvorul gi lemeiulpreoliei Bisericii prin care se actualizeazd in iertfa euharisticd aSf.Liturghii, pdnd la sfdrSitul veacurilor, jertfa lui lisus HristosArhiereu, ctit Si participarea noastrd la starea Sa permanentd deje.rtfd, precum Si la Liturghia care se sdvdrSeSte veSnic ln ceruri.In acest sens Liturghia Bisericii nu este decdt prelungirea pepdmdnt a Liturghiei lui lisus Hrislos, Arhiereu ceresc Si opermanentd i'mpdrtdqire a noastrd de la acest altar

Prin puterea jertfei Si arhieriei lui lisus Hristos, care este"jetfa izvor" a toatd jertfa gi "Arhiereul izvor" a toata preolia,Biserica devine astfel in intregime jertfo Si in intregime preolie

ASadar, modul in care Pdrintele Lector Stelian Tofand aabordat tema Epistolei catre Evrei, cea a Arhieriei veSnice a lui

t7

It,sus [Iristos, facdnd permqnent conexiunea intre exegeza lextului1i nuanlele sale profund teologice, dovedind astfel din plin ca

.srtipdnegte meloda teologicd Si Stiinyificd de cercetare, unalizd Si

t,\punere a problemelor spectfice teologiei biblicertttuteslamenlare, domeniu in care s-a specializat, precum Si faptultlLt a fi investigat, a;o cum reiese din impresionantul aparathtblictgra.fic de specialitate, aproaPe tot ce s-a scris in legdturd cu

t'.pi.stola ciitre Evrei Si nu in ultimul rdnd procedura sislematicqdc expunere a ideilor intr-un limbaj academic, la nivelultrigenlelor de specialitate, lac din lucrarea P"C-Lector StelianI ofand o operd de teologie biblicd de mare valoare Pentruliteratttro romdneascd de specialilate, o lucrare de referinld indorneniu, suplinind cu succes, prin exegeza de cect mai bund

talilate a textelor luate in considerare, lipsa unui comentariu

Sliin!{ic romdnesc al acestei Epistole.Toale aceste consideralii rezuhd unqnim Si din aprecierile

fdcute asupra lucrdrii de cdtre Pdrinlii profesori referen!i ai tezei

- Pr.prof.dr loan Icd, Pr.prof.dr Constantin Voicu Si Pr conf.dr.Petre Semen, de tndrumdrile Si observaliile cdrora PdrinteleStelion Tofand a linut seama la redactarea finald a lucrdrii.Conchidem prin a afirxta cd literatura romdnd de specialitate a

dobdndit prin lucrarea de fald un noujalon de referinla.

Pr.prof.dr. CON STANTIN CORNITESCUFacultatea de teologie ortodoxd Bucuregti

Universitatea Bucureqti

Page 11: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

AThANT

AThRAUSSBEThL

BibBiLiBiTodBNTCBORBSBUBZBZNW

CBCCBQCGTCDBSEKK

EtBEvThEWNTFRLFRLANT

HNTHThRICC

IntBJBLJETSKEK

LISTA ABREVTERTLOR

- Abhandlungen zur Theotogie des Alten und

Neuen Testaments- Anglican Theological Review- Andrews University Seminary Studies

- Biblioteca Ephemeridum theologicarumLovaniensium

- Biblica- Bibel und Liturgie- The Bible Today- Black's New Testament Commentary- Biserica Ortodoxd RomanI- Bibliotheca Sacra- Biblische Untersuchungen- Biblische Zeitschrift- Beihefte zur Zeitschrift fiir die neutestamentliche

Wissenschaft- The Cambridge Bible CommentarY

- Catholic Biblical QuarterlY- Cambridge Greek Testament Commentary- Dictionnaire de la Bible- Supplement- Evangelisch-Katholischer Kommentar zum Neuen

Testament- Etrrdes bibliques- Evangelische Theologie- Exegetisches Wcirterbuch zum Neuen Testament

- Forschungen zur Religion und Literatur- Forschungen zur Religion und Literatur des Alten

und Neuen Testament- Handbuch zum Neuen Testament

- Harvard Theological Review- International Critical Commentary on the Holy

Scriptures- The Interpreter's Bible- Journal of Biblical Literature- Journal of the Evangelical Theological Society

- Kritisch-exegetischer Kommentar tiber das Neue

Testament

KuDMCMMMThZNCBCNeotestNIC

NRThNTSPGPLPSBRdQRechBibRestQRevSRR.NTRSPhTh

RSRSBiSBLSBTSNTSSNTUStNTThBerThBIThHK

ThLZThRThStKrThvThWNTThZTNTCTRE

19

- Kerygma und Dogma- The Modern Churchman- Migne- Milnchener Theo logische Zeitschrift- The New CenturY Bible Commentary- Neotestamentlca- New International Commentary on the New

Testament- Nouvelle Revue Theologique- Novum Testament. SuPPlement

- (Migne) Patrologia, ser. Greaca- (Migne) Patrologia, ser. Latina- Pirinli gi Scriitori Bisericeqti- Revue de Qumran- Recherches Bibliques- R.estoration QuarterlY- Revue des sciences religieuses- Regensburger Neues Testament

- Revue des sciences philosophiqueset thdologiques

- R6cherches de science religieuse- Sources Bibliques- Society of Biblical Literature- Studies in Bibtical TheologY- Society of New Testament Studies

- Studien zum Neuen Testament und seiner Umwelt

- Studien zum Neuen Testament- Theologische Berichte- Theologische Bliitter- Theologischer Handkommentar zum Neuen

Testament- Theo logische L iterat ur zeilung- Theologische Rundschau- Theologische Studien und Kritiken- Theologische Versuche-'Iheologisches Wcirterbuch zum Neuen Testament

- Thelogische Zeitschrift der Universitiit Basel

- Tyndale New Testament Commentarles

- Theologische Realenzykloplidie

Page 12: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

TU

VDWThJWThJWUNT

zAwZNTW

ZNW

ZSThZThK

- Texte und Untersuchungen zur altchristlichenLiteratur

- Verbum Domini- Westminster Theological Journal- Westminster Theological Journal- Wissenschaftliche Untersuchungen zum Neuen

Testament- Zeitschrift fiir die alttestamentliche Wissenschaft- Zeitschrift ftir die neutestamentliche

Wissenschaft- Zeitschrift fiir die neutestamentliche

Wissenschaft und die Kunde der iilteren Kirche- Zeitschrift f0r systematische Theologie- Zeitschrift fiir Theologie und Kirche

Introducere

Una dintre cele mai controversate epistole ale Noului'fcstament, care a ocupat gi mai ocupd incd un loc aparte in

istoria exegezei qi in preocupdrile teologilor bibliqti, atAt

ref'eritor la probleme de isagogie (autor, autenticitate. gen

literar), cAt gi de teologie a conlinutului doctrinar, este

cpistola cdtre Evrei.

La o prim[ lecturd a epistolei, cititorul, exegetul

modern, poate rdmAne deconcertat. ParcurgAnd-o 9i analizdnd-

o cu spirit critic, exegetic, se incearcd cel pulin doud stdri,

intr-o permanentd inconsecvenfa de succedare: cdnd un

sentiment de admiralie, cind o impresie de surprindere'' De

adrniratie, in fafa densitagii doctrinare 9i a profunzimii

problemalicii tratate, ce transpare din modul in care aceasta

este abordatd in unele pasaje ale conlinutului epistolei,

precum gi in fala unei desdv6rqite cunoaqteri a Vechiului

Testament de cdtre autor. Spre exemplu: autorul utllizeazdin

epistold formule inedite pentru a proclama transcendenla

MAntuitorului Iisus Htistos ca Dumnezeu, exprimAnd insd, in

acelagi timp, intr-un real ism concis gi extrema solidaritate

' La Bible, Traductio* oecunte*ique, E6ition integrale (TOB)' ps Editions

du Cerf et Societ6 Biblique Franqaise, 1988, Epitre aux H6breux, p 2917

Page 13: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

22

care une$te pe lisus cu "fralii Sii", toate pe fondul unei

perfecte ilustrdri cu revelalia Vechiului Testament. De

surprindere, cdnd observdm cum autorul rezervd, pc de o

parte, un qir de pasaje din epistol[. evocdrii de rituri 9i

sacrificii de animale din Vechiul Testament' iar pe de altd

parte, cum manif'estI o mare mobilitate a spiritului cAnd

interpreteazd, intr-o manierd simbolic6, texte 9i evenimente

din Vechiul Testament 9i cdnd sugereazi raporturi intre

realitSli terestre gi arhetipuri cereqti, intre fapte istorice,

temporare gi realitagi divine, vcAnice.

Surprinderea se mf,regte cind in derularea descrierilor

se mai intdlnegte gi un stil deosebit de abordare a ternei 9i a

teologiei Epistoiei, in general, caraclerizatd printr-o dispozilie

concentricd a temelor ei,2 stil pe care nu-l mai intdlnim in nici

o altd scriere a Noului Testament 3

Toate aceste caracteristici au frcut, ca in decursul

timpului, sd se ridice asupra epistolei intreb[ri complexe, care

au necesitat incd din primele secole lungi dezbateri 9i disculii

' lutZ, o schemd rezunrativi a

A.Vanhoye:

; a. eshatologie

1 b. eclesiologiej. c. jertfr

| - C. i".tfti- B. eclesiologie

- A. eshatotogie (Vezi A. Vanhoye, I'a struclure littdraire de l'Epitre uix

Hdbreux, Paris 1962, P 239).t Io Bibl" . p 7920 u Vezi gi Diac.Dr. N.I' Nicolaescu, Pr- Gr. Marcu, Pr'

S. Vtad gi Pr. L.G. Munteanu. "stuttiul Noului Testantenr". Manual pentru

Insritutele Teologice. ed. a ll-a, Bucurepti. Edrtura lnstitutului Biblic 9i de l\'lisiunc

Or1odoxf,. 1977. p 208-212

INTRODUCERE

;i care s-au reluat 9i reunit apoi, parcd cu mal mare

intensitate, dupd Reformd: Se poatc sau nu atribui epistola

Sf.Ap.Pavel? in ce sens se poate, 9i daca se poate vorbi de o

paulinitate a ei, av6ndu-se in vedere foarte pufinele' dacd nu

chiar insignifiantele "asemdndri" de conlinut cu unele epistole

pauline? Aparline epistola genului literar epistolar' sau nu?

De unde aceastd noud tem5, Iisus Hristos-Mare Preot'

dezbatuti de epistold, 9i pe care n-o mai int6lnim' in coeziunea

pe care o gdsim aici, in nici o altd scriere paulinl sau carte a

Noului Testament?a

23STEL]AN TO..'ANA

structurii teologiei Epistolei propus6 de

Page 14: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

24

intr-adevir contribulia originald a acestei epistole la

aprofundarea problemei hristologice a fost aceea de a grupa,

in jurui noliunii de "Arhiereu", afirmaliile referitoare la

credinla in lisus Hristos, intemeindu-se, atAt pe exprimdrile

directe sau indirecte ale MAntuitorului referitor la siujirea Sa

arhiereascd, cAt 9i pe credinla prirnilor creqtini care

mdrturiseau caracterul sacerdotal al lucrhrii mintuitoare a lui

Iisus Hristos.s

Agadar, privitor la doctrina epistolei, se poate spune

cd ea este centrat6 pe titlul hristologic de Arhiereu,

dezvoltand tema slujirii arhieregti a MAntuitorului lisus

Hristos, prezeolat ca arhiereu nu sub aspectul temporar al

slujirii, ca arhiereii Vechiului Testament, ci in postura de

Arhiereu vegnic, in ceruri mijlocind pururea pentru noi (9,24),

jertfa Sa unic6 av6nd eficacitate deplind asupra tuturor

cregtinilor (10,10) - "cici printr-o singurdjertft adusd, a adus

la vegnicd deslvdr;ire pe cei ce se sfinlesc" (10,14)'

Lucrarea de mdntuire a lumii s-a realizat de Iisus

Hristos prin intreita Sa slujire de profet, arhiereu 9i impirat'

Demnitatea slujirii arhiereqti a lui Iisus, care intr-un anumit

sens le inglobeaz6 gi pe celelalte doud (1,5-8; 3,1-6; 4,741.8,I;

9,24;10,12-13)6, rezidd in chiar numele Sau de I{ristos, care

insemneazd ',LIns" gi care exprimS aceasta intreita demnitate,

Testament nu sunt chiar straine de ideea "Hristos-Arhiereu". dar nicdieri nu se

gAselte abor<Iata predilect sau <lezvoltata sistematic mai mult ca in Evrei'

5 Vezi O. Cullmann, oP rit . P 79

6 ',in lucrarea mintuirii, lisus Flristos realizeazA paradoxul Mielului cae

imparafegte". (vezi Pr.Dr. Dumitru StEniloae, Iisu,s Hristos sau restaurarea

omului, Sibiu 1943 p 196)

INTRODUCERE

cilci "ungi" erau numar profefii, arhiereii 9i imparalii'

('oncentrAnd in persoana Sa toate cele trei demnitAli'

MAntrtitorul este "Unsul" prin excelenlb'

DintreceletreislujirimAntuitoarealeluilisusHristoslutorul Epistolei cdtre Evrei addnceqte in cuprinsul ei' cu

lrrecSdere, latura sluj irii Sale arhiereqti pe care o rapofieazdla

slujirea preo!eascd a Vechiului Testament, 9i in special 1a

lrreolia lui Aaron, arhiereul Legii vechi' Epistola aratd cd

Mdntuitorul, in rolul sau de mijlocitor intre Dumnezeu 9i

()ameni, "a exercitat in sensul cel mai propriu misiunea

arhiereascd, arealizalcu adevdrat impdcarea intre ctameni Si

Dumnezeu, aduc6nd jertfd 9i rugdciune, jertfa cea mai grea 9i

rug6ndu-se ca nimeni altul" (5,7)'1 DacF' demnitatea de

invd!6tor gi de impdrat a lui Iisus I{ristos iqi are ultimul izvor

in calitatea lui de Dumnezeu, demnitatea de arhiereu prin

cxcelenld, o are, se poate spune, tn virtutea calitd[ii lui de

Mijlocitor tntre om Si Dumnezelz, intrunind in persoana Lui

ontologic ;i pe unul 9i pe altul, aflAndu-se qi in tabdra lui

Dumnezeu, care trebuie impdcat, 9i a oamenilor, care cerqesc

implcarea. Acest lucru autorul epistolei ?l surprinde in

amdnunt (4,1 5;5,1.5.9; 7,25-26; 8,1-2; g,l2'15'24; l0'10'74

etc).

Sluj irea arhiereascd este, astfel, inima misiunii pe care

;i-a luat-o Iisus Hristos prin intrupare, avdndu-;i indicalia

divind in sfatul etern al lui Dumnezeu, sau chiar in hotlrArea

inainte de veci a Lui, de a crea fiinie spirituale' cu care sd

25STELIAN TOFANA

7 Pr. Dr. Dumitru Stlniloae. op cit -p 193

Page 15: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

26

intrelind un raport de comuniune, cdreia calitatea de Arhiereu

a Fiului ii da o accentuatd expresie'8

MAntuitorul Hristos ca Arhiereu indeplinegte' in

viziunea autorului epistolei, in confruntarea cu preolia veche'

toate condi!iile arhieriei, ardtdnd, mai intAi, insuqirile comune'

apoi pe cele care ii sunt proprii Lui, evidenliind prin aceastd

paraleld superioritatea Lui fa16 de aceia'

Cea dintAi condilie a unui arhiereu este aceea de a filuat dintre oameni, posed0nd in consecinld intreaga naturd

umand (Ies. 28,1), numai astfel putdnd sd fie comp[timitor in

neputinle cu oamenii (Evr- 2,17-18; 5,1-3)' Iar acfiunea

"ludrii dintre oameni" este str6ns legatl de cea a aqezdrii in

funclia slujirii pentru oameni, de-a mijloci pentru ei la

Dumnezeu.eRaportAnd la [isus Hristos-Arhiereu aceste calitdii'

autorul scrie: "Pezltru aceea, dalor era intru toate sd se

asemene fralilor, ca sd Jie milostiv Si credincios Arhiereu in

cele cdtre Dumnezeu' pentru ispdsirea pdcatelor poporului"

(2,17).Pentru a putea deveni Arhiereu, deci Mijlocitor pentru

fralii Sei, MAntuitorul a luat trup omenesc, cu toate

neputintele lui, afarl de pdcat: "Nu firea tngerilor' ci

sdmdnla lui Avraam a luat" (2,16), "ispitit tntru toate' dupd

asemdnarea noaslrd, afard de pdcat" (4,15)' Tdlcuind aceste

cuvinte, Teodoret spune: "Arhiereul nostru Stie neputin[a

I lbident, p 795e Vezi pr. Dionisie Stamatoiu, lisus Hrislos, l\4arele Arhiereu, dupd eptslola

cdtre Evrei-inrev "Glasul Bisericii"- anul XXXVIII ,nr 1-2' 1979'p '78

INTRODUCT,RE

l'irii noastre nu numai ca Dumnezeu, ci Si ca Om, ludnd

ustfel cercare de patimile noastre, numai de pdcat

r dmdndnd neimpdrtdsit" .to

Dar arhiereul, av6nd rolul de mijlocitor intre oameni

;i Dumnezeu, fiind punctul de legaturh intre pdm6nt 9i cer,

trebuie sd mai indeplineascd o condi!ie: chemarea' Aceastd

chemare nu poate veni decAt de la Dumnezeu, intrucAt este

vorba de relalii intre om 9i Dumnezeu. in acest mod a fost

Aaron chemat la preo[ie: "nimeni nu-Si ia cinstea aceasta

,singur, decAt dacd este chemat de Dumnezeu, ca gi Aaron"

(5,4; Ieq.28,1; Lev.8,l-2. Num- 3,10). MAntuitorul Iisus

Hristos, cu toate cd etaDumnezeu-Om, a fost investit 9i El cu

cinstea aceasta de a fi Arhiereu, de cdtre Tatdl. "in care timp

a fost facut Arhiereu? Chiar in clipa in care Cuvantul s-a fdcut

om; Cdci firea omeneascd a fost chiar de atunci unsd 1i

slintitd in El prin dumnezeire"lr, 9i aceasta "in virtutea insagi

a unirii ipostatice".r2Superioritatea acestei chemdri autorul o scoate in

evidenld prin aratarea cI l{ristos n-a venit arhiereu din familia

21STELIAN TOFANA

r0 Teofilacq Arhiepiscopul Bulgariei, Talcuirea Epistolei cdfre Evrei'

traduccre in limba romani de Mitropolitul Vcniarnin costache. Bucuregti 1904, p

449.

" Cf. Sf. Ioan Guri de Aur, Omilia VIII-a la Evrei. P G' LXI[, 98 Iar Sf'

Cirit al Ierusalimului spune. "E! a fost uns din vegnicie de Tatdl, spre arhieria

supraomeneascit" (Cateheze,X,4, P'G. XXXIII, 664 fiad' Pr' D' Fecioru, vol.I'

Bucureqti, 19 43, p. 226). Y ezi 9i A.F. Ma un o ury, C o me ntar iu as upra Epi s to l e i

Sf. Ap. Pavel cdtre Evrei.traducere gi prelucrare de Pr' G'F' Ciauganu, Craiova,

f.a p 5,

']z A. Michael , Le srtcerdoce du Christ, in "Dictionnalre de Thdologie

Catholique", Par.is 1924, col 1338

Page 16: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA28

in EI pronrisiunile mesianice'

Dar superioritatea acestei preolii' in comparalie cu cea

veche, este evidenliatd de autor qi prin faptul cd ea este

netrec[toare, veqnicf,, fiind aqezati prin jurdmdnt' ceea ce nu

a fost cazul cu preolia lui Aaron (7'2C-21)' "Juratw-S'a

Domnul si nu-i va pdrea rdu: Tu eSti preot in veac dupd

rdnduiala lui Metchisedec" (Ps'l10,4 : Evr'5'6; 7 '20-25)'Aceastl slujire arhiereascd,Iisus Hristos a implinit-o

\n "zilele trupului Sdu", in chip desdvdrSit' "aducdnd cu

strigdt gi cu lacrimi, cereri Si rugdciuni" (5'7) 9i' fEcAndu*Se

"ascultdtor pdnd ta moarte de Cruce" (5'8; Filip' 2'8)' deqi

era Fiu.Astfel, prin jertfa Sa unicd' de pe Golgota' El a

realizatin chip real, obiectiv, impdcarea omului cu Dumnezeu'

devenind astfel Mijlocitorul mdntuirii neamului omenesc

(5,9)."Darnoutateacucareautoruivineinaceastdepistol6

este prezentarea faptului c[ slujirea arhiereascd a lui Iisus

Hristos nu s-a realizatnumai cAndva, intr-un anumit moment

a1 trecutului, ci ea se exercitd 1i azi, in prezent' in ceruri' unde

Hristos se afla slujind continuu la "altarul Si cortul cel

adevdrat" (8,1-2), "fiind pururea viu' miilocind penlru noi"

t'Cf. P..D.Stamatoiu. art cit , p 801 Gh' Bogdaproste' HristoloSia d111

EpistolacdtreElr-ci'in.e,'iGl"s'l Bisericii"'anutXXX'nr ll-12'l97l'p 1094

INTRODTJCERE

| 1,25), "tnfiliSdndu-Se pentru noi inaintea lui Dumnezeu"

19.24) gi aducdnd prin jertfa Sa unicd, sdvArgitd o dati pentru

l( )lcleauna (9,26; 1 0, 10), la ve,snicd desdvdrSire pe cei ce se

.;lintesc prin ea ( i 0, 14).

Agadar, analiza slujirii arhieregti unice a lui lisusI lristos, a$a cum o prezintd epistola cdtre E,vrei gi consecintele

t:i prezente gi viitoare pentru omenire, constituie obiectul de

s(udiu al lucr6rii de fa!a.

Date fiind insI, particularitalile stilistice proprii ale

c:pistolei, a$a cum am ardtat in partea de ?nceput a

Introducerii, pl'ecum gi complexitatea unei teme cu totul noi ce

apare ?ntr-un mod surprinzdtor in Noul Testament, am socotitirnportant pentru inlelegerea continutului ei gi a modului de

abordare a temei, de cdtre autor, sd, analiz.ez pentru inceput,intr-un capitol preliminar, cel pufin doud teme de isagogie gi

anume: problema autorului, pentru a vedea dacS epistola are

vreo notd de afinitate cu gdndirea Sf. Pavel, gi, dacl are, in ce

mdsurd s-ar putea vorbi de o oarecare paulinitate a ei; apoiproblema situa{iei religioase a destinatarilor, care ne ajutd

sa intelegem mai bine haina culticd a exprimdrii ideilor qi, de

ce nu, rostul abordErii de citre autor a unei astfel de teme gi

poate chiar motivul alegerii ei intr-un context istoric gi

religios specific al vielii destinatarilor.Pentru infelegerea, mai profundd a titlului de Arhiereu,

atribuit lui Iisus Hristos, gi a semnificaliei lui, vor fi analizate,

tot intr-un capitol preliminar, gi alte titluri date de autor luilisus Hristos in cadrul epistolei, gi care stau intr-o strAnsllegatura cu cel de Arhiereu.

In afard de cele spuse mai sus, tema este tratatd sub

29

Page 17: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

30 STELIAN TOFANA

formh de comentariu al pdr!ii doctrinar hristologice (1'1-

10,18), fdra insistenld asupra pericopelor de cuprins

parenetic, cu exceplia cdtorva versete din finalul epistolei'

care intregesc, intr-un fe[, ideile pdrlii doctrinare'

Abordarea pe perlcope a confinutului epistolei' in

funclie de ideile hristologice existente, nu are caracteristici de

analizd exegetic-filologic6, ci mai mult nuanle de studiu

specifi c teoiogiei biblice'Aqadar, in lucrarea de fal6 se incearch o analizl

detaliatd a acestei teme, cu totul noi, aparuti in paginile

Noului Testarnent, ;i anume "Arhieria veqnicd a lui Iisus

Hristos", gi consecinlele ei prezente Ei viitoare in' 9i pentru

viala creqtinilor, tem[ care, in Teologia biblic[ romAueasci'

n-a constituit inc[ subiectul ttnei cecetflri mai ample, care sd

deplqeascd liniitele restrictive ale unui simplu articol'

PRELIMINARII

1. Controversata problernd a autorului epistolei'

a). Scurt istoric al problemei paternitdlii epistolei'

inainte de a trece la analiza acestei spinoase probieme

rr studiilor biblice - cea a autorului Epistolei cdtre Evrei - se

irnpune mai intai o scurt6 privire in istoria paternitalii

cpistolei.Paternitatea paulind a epistolei a fost dovedite literar

pcntru prima oard de cdtre Clement Alexandrinul'ra El face

rcf-erinle, de fapt, la o mai veche tradilie 9i anume, la spusele

"{'ericitului prezbiter" Pantenus, care afirma paulinitatea

cpistolei.ls Clement Alexandrinul va accepta ?ntr-adevdr

paulinitatea epistolei, dar intr-o formi pulin modificatE: el

susfine cd initial, epistola cdtre Evrei, a fost scrisl de Sf'Ap'

l'avel in ebraica, fiind apoi tradusd, mai tArziu, in grecegte de

S f. Luca- 16

'' Cf E. Grdtler, An clie Hehrcier, EKK zum Neucn Testament, Ziirich 1990'

p.lg.VezigiEusebiudeCezareea,IsloriaBisericeascd,CarteaaVl-a"XIV'p 238. ColecliaPSB ("Parin1i 9i Scriitori bisericeSti"), 13, Edituralnstitutului biblic

1i de misiune a Bisericii Ortodoxe Romdne, Ilucuregti 1987'

" lbi,lr^r5 Clement gase$te inrudiri de stil ale epistolei cu Faptele Apostolilor (Vezi

I:usebiu cle cezareea, Istoria Bisericeascd,p.258. I--l da 5i ldmuriri pentru care

rnotiv 51. Pavel nu s-a indicat pe sine ca autor: din modestie 5i pentru a nu scandaliza

Page 18: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

32 STELLAN TOFANA

in Biserica de Rdsdrit, tn Ierusalim, Antiohia, Egipt,

Siria gi in alte pdrli, acceptarea Epistolei catre Evrei, ca fiind

paulini, a prins repede rddacini. Astfel in Antiohia, spre

exemplu, epistola cdtre Evrei era socotitd ca hind paulina,

incl de la formarea canonului paulin.r? Istoricul Irusebiu de

Cezateeals o numdrd intre cele l4 epistole pauline, care sunt

recunoscute de toli (<ipoi.oyoripe va), cu toate ci gtie cd unii

au fala de ea o atitudine rezervatd, mai ales, pentru faptul cd

Biserica Romei nu ar recunoalte-o ca operd genuind a

Apostolului Pavel.re $i Ciril din lerusalim'o ;i Epifaniu2t o

utlilzeazd.mult in scrierile lor, considerdnd-o ca paulind' inAntiohia, Ignaliu2z gi Teofil de Antiohi a2l utllizeazd Si ei

Epistola cdtre Evrei, ca fiind paulind, atunci cdnd se adun[ in

sobor la anul 264 d.Hr.2a, pentru a lua hotirdri impotriva Iui

pe evrei prin idem ). ConcePlia lui

Clement "a

epi a stat la baza ipotezelor

multor exegef diferenlele de stil din

epistola c[tre Evrei gi celelalte epistole (Cf.Vasile Gheorghiu, Introducere tn

Sfinlele cdrli ale Testamentului Noa, Cernhuti 1929, p. 6ll.17 in mutte clinlre cele mai vechi mdrturii ale catonului paulin, epistola cdtre

Evrei apdrea chiar dup6 epistola citre Romani. (Amanunte in acest sens vezi

E.GriiBer, op-cit , p. 20).t8 Eusebiu, Istoria Bisericeascd, Cartea aYI-a,25, p 248-250

'n lbidu^, Cartez a III-a 5, p. t 00

'0 A se vedea aminunte bibliograficc la E. Griifler, op.cit, p 19-20 (Cyril

Jerusat., Cal 4,36; 10,18; 17,20: M 33,500,684,912).

" Ibidem. (Epifaniu, Haer 4?,12,M4l,812).

" Ihidem (Ignalrius, Ad Eph.16 : Ebr.10,28, M 5,657)

" Ibirlem (Theophil, Ant., Ad. Antolyc 2,25,M6,1092)

'o lbidem (Cf Mansi, Coll Concil I, p 1038)

PRELJMlNARII

Paul de Samosata. Pentru autenticitatea epistolei se

pronuntau, la fel, Teodor de Mopsuestia2s gi Theodoret.26

in Biserica din Siria, in traducerea Peqitto, epistolacdtre Evrei este enumerald, ca a 74-a epistola a ApostoluluiPavel. Iacob de Nisibi2T ;i elevul sau Sf. Efrem Sirulzs ociteazd, mult in scrierile lor ca fiind paulina.

Marii Capadocieni, la rdndul lor, ca Vasile cel Mare2e,

Grigorie de Nazians3o gi Grigorie de Nyssari sunt convingi gi

ei de autenticitatea ei.

Aceeagi pdrere e suslinuta gi de Origen, numai cd intretraducatori el numegte fie pe Clement Romanul, fie pe Luca.r2Origen socote$te cd ideile din epistol[ sunt ale lui Pavel, darvocabularul gi compozitia este a unuia din anturajulapostolului. "Cine este acesta, numai Dumnezeu qtie".33

in Apus, dimpotriv6. in secolele II qi iII epistola nu era

recunoscutd ca paulind. Astfel, canonul Muratori, din cauzarefuzului celei de a doua poc[in!e, de care vorbepte

" lbidem. (Theodor Mops., in Hebr fragm M 66,952)

'u Ibidem (Theodoret, inHebr. arg., M 82,673).

" Ibid"^. (Iacob de Nisibi. Serm. de dilect. 6,13 etc., Galandi, Bibl. Patr-,5, p.13-16).

28 lbide*.(Ephraem Syrut. Gen. 2l; de cotrpuncr etc. Opp. Syr; I, p 159;Opp. Graec; I, p.30,38 etc; II, p.203 u)

" lbidr*. (Vasite c Mare. Adv. Eunom. 1,14 18.20, M 29.-s45,-553.555)to lbid"o, (Grig Naz , Carm de verit. Script. 3l,M 37,474).

" Ibidn* (Grig, Nyss, Atlv Eunom- l, M 4-5,364,369)r2 Eusebiu. op.cit, Cartea-Yl-a, 25,14, p.250

" O.ig"n., Hom. in Ep ad Hebr. tiagm. (M 14.1309) la Eusebiu deCezareea. op.cit , YI,2-5. 14, p 2-50

JJ

Page 19: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

34 STELIAN TOT'ANA

to E. G.eBe., oP cit., P.203' W.S.hr"em elcher, Zur Geschichle des neutestamenllichen Kanons' inl.

Neutestamentliche Apokrlphen in deutscher ubersetzung I, 'Iiibingen I987, p 39'

tu cf. E. Grhlter, oP cit . P 2o

t' !bid"^tt lbid"*.t' lbide^.

o0 Caletanus. Comm in Hebr' l'l : 2'l: 9'2 etc' dupa E' Grdfter- oJ't cit" p 20

epistola(6,4 -10;12'17) o ignori total' Ea nu este men!ionatd

nici mai tirziuin codex claramontanus (sec vl), probabil din

acelea$i motive.sa

Cele mai mari comentarii latine ale secolelor

urmatoare, IV 9i V, nu au t6lmlcit-o deloc'tt Interesanta e $i

pozilralui Pelagius care o omite, deqi' pentru rigorismul s6u

etic. epistola cdtre Evrei i-ar fi oferit importante argumente

iJr.. e,ol.'6 in sfArqit, SfAntul Atanasie o introduce in

Scrisoarea sa, a39-afestiva de Paqti (367)' unde o recunoagte

ca paulind. La fel fac 9i Sinoadele de la Hippo (393) 9i

Cartagina (397 9i 4lg)-37I)ar exprimirile ambigui nu lipsesc

nici eie; pentru Fer. Ieronim autorul epistolei e Sf' Pavel' sau

"oricare altul"'*, iar Fer. Augustin este retinut 9i rezervat cdnd

e sI menfioneze autorul epistolei'3e

indoielile asupra paulinitdlii epistolei au caracterizat

in mare parte aproape toati perioada vielii Bisericii p6ni la

Reformj. in sec. XVI vechile nedumeriri cu privire la

autenticitatea epistolei sunt reluate' parcd mai asiduu'

Cardinalul Cajetana0 ajungc la concluzia' cd dacd epistola nu

e scrisd de Apostolul Pavel, atunci nu e evidenta nici

canonicitatea ei'

PRELIMINARII

Luther comenteazd in 1517 epistola socotind-o ca fiind

lraulind, ca apoi in cuv6ntdrile din 1522 9i 1546 sd nege

paulinitatea ei. Calvin procedeazd la fel: pentru el epistola

t;Itre Evrei este incontestabil o parte a Scripturilor apostolice,

"nu insl o operi a Sf. Pavel".ar

in secolul XVII, balanla exegezei protestante inclindrlin nou spre o paulinitate a epistolei. Bengel in Gnomul

apdrut in 1742 o inqird printre cele scrise de Pavel incaptivitatea romand, fErd insd a menliona despre care este

vorba. a2

Catolicii, degi au rdmas puternic legali de mlrturiile'l'radiliei, se exprimd in acest timp in mod diferit.

Conciliul din Trident (1545-1563) refuzi sd stdruie

asupra autenticitdlii Epistolei, insE af-trmd, totugi, cd ea ar

putea fi scrisd de un ucenic al Sf. Pavel.a3

La inceputul sec. al XX-lea Comisia biblica catolic[din Roma interzice a se mai nega originea paulind a epistolei,

dar ingdduie sd se mai vehiculeze ideea unei redactdri

nepauline. Degi in prima jumdtate a sec. XX paulinitatea

epistolei e afirmatl cu tdrie, au existat totu;i voci 9i contra.'l-eologul catolic A. Vanhoye sinletizeazd cAteva din

afirmaliile lor, nu lipsite dc interes:

- stilul coerent al epistolei reflectd un alt temperament

decdt cel impulsiv al lui Pavel;

ot Cf. E. Grii0er. op.cit ,p 20

" Ibidr*.ot Cf. A. Vanhoye. TRE. 14,49-5.37; F.

paulinisch? in: FS F MuBner. Freiburg. 1981, pSchriiger. Der Hebraerbrid211-222

35

Page 20: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

36 STEL|AN TOFANA

- in timp ce Sf.Ap' Pavel vorbe;te adesea despre sine

gi apara puternic apostolatul s[u, autorul epistolei cf,tre Evrei

se retrage in spatele operei sale 9i nu manifestd nici o

preten!ie asupra autoritelii sale apostolice;

- citatele din Vechiul Testament sunt fEcute direct din

Septuaginta, pe cind, in alte epistole, citatele sunt fhcute din

memorie (n.n. sau dupd textul ebraic-aramaic);

- in centrul hristologiei sale std o teml strlini Sf'Ap'

Pavel - aceea a Arhieriei lui Iisus Hristos;

- puterea de sintezd pe care o vddegte autorul epistolei

nu se potrivegte Sf.Ap. Pavel etc'aa

La toate acestea se mai pot adauga 9i altele:

- epistolei ii lipseqte complet adresa' obiqnuitl

celorlalte ePistole Pauline;- locurile din Vechiul Testament sunt citate fhrd a fi

introdusecucuvintele(<iqy6'ypun"cut'rat&tdye ypappdvov sau rl ypa$n )"{'ya ca de obicei);

- in ce privegte lexicul, epistola prezintd nu mai puJin

dec6t l68 hapax legomena, iar conjunclia 60ev' prezenti in

epistold, este una de predilectie, nu este int6lnitd' spre

exemplu, niciodatd in epistolele par'rline;

- efectul operei rdscumplrdtoare a lui Iisus Hristos' pe

care Sf. Pavel il concepe ca o impicare a omenirii cu

Dumnezeu, in Evrei se cheamd "sfinlire""'curdtire"'

"desdvdrqir e" (2,10; 5,9; 10,1 0' 14)'

- preo!ia levitica se pune in paraleld cu preolla

& A. Vanhoye, oP cn-,495,31

PRELIMINANl

l)omnului Iisus Hristos (7,1 u.), ardtdndu-se deosebirile p6ndrn cele mai mici aminunte, ceea ce apostolul pavel nuolriqnuiegte sd facd (cf. Gal. 4,1 u).as

in eforturile de a stabili paternitatea epistolei, isloriat'xcgez€i consemneazl insa multe nume care au fost asociaterrlcii de posibili autori ai epistoiei: Clement Romanul(( )rigen), Sila (Hewitt), Apolio (Luther), Barnaba (Tertulian),l'riscilla (Harnack) gi chiar Maria, marla lui Iisus.a6

Ceea ce trebuie subliniat totugi, in acest context, estelrrptul c5, mult discutata gi nerezolvata problemd a autoruluinrr a ridicat in nici un tirnp greutdli ermineuticii biblice.l'robiema autorul ui era importantd gi reiegea in prim planrrrrrrrai atunci, cAnd era vorba de includerea in canonul biblicrr Lrnei scrieri, qi c6nd una din condiliile ce se cerea a firrrtlcplinitd era cea a apostolicitdf ii. Ca principiu era valabil:''('rrnonic este ceea ce este apostolic".aT Se p6rea totugi cI

'' Vezi Dr. Vasile Gheorghiu. op cir. p. 607-608.a6 in parantezd sunt date numcle celor ce-au emis aceste ipoteze. Spre

rl, rr urncntare citat 30,t'rt,7. p. 145; I.D. thy,I v (.) 40, 196 cilta, thel11 ltn,ytl, and otlter Essays, New-York, 1969: A. Harnack, probabilia iiber diel,l*,.rse u den Verfasser des flebraerbriefes. in ZNW, 1900. p. 16-41; Josephine

l\1. ltrrd, The Mother ofJesus and the Authorship of the Epistle to lhe Ilebrews,Ilr, Ilniv. of Dayton Rev. 11, 1975( l, n)(:nl pi Luca- nu mai sunt in atenfrlrrrlri pentru cE nimeni nu cuno$tear r r rllr:zrt€ 6i evaluate in lumina Epistt,r;llJcr. 4n die Hebrcier, p.22)

'W.C. Krimm el, Notwendigkeil wtd Cirenze des neulestomentlichett Kanons.'llrl, il7. 1950,p 277-313 (:ders. Heilsgeschehen und Geschichte. I95-5 [MThStr; 1, lt0-259).

j'|

Page 21: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

38 STELIAN TOFANA

epistolei cdtre Evrei ii conferea demnitate apostolici cel pu!in

2 criterii: inscriplia de la inceput ("npbq 'Eppaiouq") 9i

ultimele versete cu care se incheie epistola (13,19-22-25)'48

b). incercdri de determinare a autorului

epistolei din critica internd' Raportul

leologic Si tingvistic ul Epistolei cdtre Evrei

cu scrierile pauline gi cu alte scrieri

neolestflmentare.

Din intreg cuprinsul epistolei rezultdcd autorul ei este

un bun cunoscdtor al Vechiului Testament 9i in acelaqitimp un

cregtin convins. El trebuie sd fi fost de origine iudeu' deoarece

incd de la inceput se expriml ca un iudeu' cdnd zice:

"Dumnezeu ne-a vorbit noud (i1'p'iv)'"' ' in zilele acestea

mai de pe urmd ne-a grdit noud (il"6')'qoev qpiv) prin

Fiul. ." (Evr. 1,2). Originea iudaici a autorului se poate

constata qi din 3,7'4,16 9i 13,13' Ceea ce rezultd din aceste

texte e faptul cd autorul cunoa$te foarte bine toate instituliile

de cult ale iudeilor (9,1 u.) precum 9i suferinlele grele 9i

jertfele mari fdcute de cititori pentru plstrarea credinfei

cre $tt ne.

Privind in ansamblu stilul, redactarea 9l haina in care

sunt imbrdcate ideile conlinutului, precum 9i ultimele versete

ale capitolului XIII, s-ar putea ajunge la concluzia a doi

autori: unul miilocit care ar incheia epistola (13'22-25) 9i in

aB \r/ezi L,a Bible,

1988,p 2949

T radu c t i o tt o e c u nteniu q rte. E d ition integrale'IOB' Paris

PRELIMINARII 39

,,itt'e unii il vad a fi Sf. Pavelae, gi altul nemijLocit, care at

irtrbrica intr-o formd aleasa a limbii grecegti ideile Ei

t'rrgetarea acestuia (13,1-21)-sn Cine ar putea fi cel dintAi ;it'ine cel de-al doilea este greu de precizat, dach nu chiar

ae in privinqa greuta{ii pauline a capitolului 13,22'25, La Bible' taductiont \l'uminique, (Edition int6grale TOB, Paris I 988, p. 2949) se exprim6: "La parolerl'cxhortation -yerse22-25 - ont un ton clil1'erent de ce qui pr6cdde. Ils semble avoir

';rlutiri mai marilor cititorilor gi cititorilor inqigi (13,24).2 Mentionarea urei vizite ce urmeazi a fi fhcuta cititorilor impreuni cu Timolei,

I I itrata po cel ce incheie epistola ca o persoand bine cunoscutl cititorilor qi care era

r rr rulalii apropiate cu ei. Cea mai indreptElitd persoand in acest s€ns nu putea fi altarbclt Apostolul Pavel (E. Grii0er, Neue Kommentare zilm Hebrrierbrief'Th.R.56.1991,p.129).C Spicqgaseptepaulinchiarintregcapitolul13,numaicdinacest

rrtgcnioase Si merita atenlie, insd argumentele irrrpotriva patemitalii pauline le punrn( ii pe toate acestca in umbra

tn P" lirria de definire a autorului epistolei, ca tlind unul din colaboratorii Sf'I'rtvel merg exegefi ca: Wilkcnhauser, Benoit, Kuss, Spicq, Cambier, Rigaux,t'xceptlc thcdnd unii care emit ;i ipoteza unui ucenic din qcoala postpaulin6- (Cf' E'(ir:iller. Die l/erfossenschaft,Th.R 30. 1967) Prof. V Gheorghiu e de parere c5

rrrlreagaepistoldin forma ei actual5, gi nu numai capitolul din urma il are ca autor

1tc Sl. Pavel (vezi Pr.Dr. V. Gheorghiu. op cit . p 605)

Page 22: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

40 STELIAN 7'OFANA

imposibil. AvAndu-se in vedere insd, cd totuqi, anumite idei

ale con{inutului doctrinar al epistolei n-ar fi chiar striine de

cugetarea ;i teologia paulind, ceea ce se va vedea ulterior. i-a

{Ecut pe unii exegefi s[ ajungd la concluzia aqezdrii printre

autori cel pu{in a doi dintre cei mai apropiali ucenici gi

colaboratori ai apostolului Pavel, 9i mai potrivifi pentru

aceastd lucrare: Lucasr gi Apollo.s2

Apollo nu e menfionat decAt intr-un mod episodic in

tt Pentru l,uca s-au pronunlat Calvin, Grotius, Estius, Salmeron, Fr.

Delitzsch, J. Brown, etc. (vezi A.R Eagar, The Autorship of the Epistle to the

Hebrews. in The Expositor, X, 1904, p. 74-80; ll0-123 etc. Vezi 9i E. GriBer,op cit , p. 19-22).

52 Numcle lui Apollo a fbst propus pentru prima oarf, de Luther in i 537 urmdnd

ca apoi, in exegeza modern[ ipoteza sa gAseasca ecou in scrierile tot mai multor

comcntatori: L. Ziegler,(Vollstt)ndige Einleitutrg h den Brief an die llebrcier,Gdttingen 1891, p. 255); J.H. Kurtz, (Der Brief an die Hebrrier. Mitau, 1869, p-

55); S. Davidson (lm lfiroduclion to the Study of the New Tesatment, London

1868, p. 255); Ed. Reuss, (Jlrsroire de la Theologie Chrdtienne, Strassbourg 1864,

p.268-269);Th. Zahn, (Einleitungindas Neue Testament,Leipzig 1907, p. 154);

A. Seeberg, (Der Brief andie Hebrr)er, I'eipzig1912,p.2-ezitaintr.- Bamabagi

Apollo); V. Bartlet, (The Epistle to the Hebrews ()nce More, in The Expository

Times, 1922, p 58-61 - se raliazd ia Apollo dupd cc a abardonat teza Bamaba),

RC-H. l*nskt (Thc [nterpretation of the Epistle to the Hebrews. Columbus I 946,

p.22-24); T.W" Manson, (The Problem of the Epistle to the Hebrews, in" Bulletin

ofthe John Rylands Libmry", I949, p. t-17); G.P..Lewis, (Study Notes on the New

T'estament, London 1949, p.335); C. Spicq, (I.'Epitre aux HebretLx, Paris 1952,

vol. l, p. 197-218) Dintre exegefii mai noi amintim pe H. Hegermann. care incomentariul sdt(Der Briefan die Hebrrier, Berlin I 988, p. l0), inctina spre aceea;i

conceplie: "Der Verfasser har mit Paulus viellaltig Traditionen gemeinsam, die bei

dem Apostel in dem weiteren Kreis des -itidisch-hellenistischen Urchristentumsweisen Der pallistinanahe Zweisprachler Paulus hat im iibrigen unter seinen

Mitarbeitem.ledenfalls einen Vertreter h6chster hellenistisch-jUdischer Bildung:Apollos Ats ein iihnlicher Vertreter jiidisch-hellenistischer Bildung unter den

Apostel Bcgleitern wird auch unser Autor atrzusehen sein Seine l-einsinnige

Stilgebung. sein reicher Wortschatz, seine rethtlrische Gestaltungskaft werden der

Auslegung aufSchritt und T'ritt begegnen".

PRELIMINARIl

Noul 'I'estament cu toate cd el a apdrut ca un personaj de primrang in viala Bisericii primare. Dar tocmai "discrelia relativda textelor ref'eritoare la persoana sa corespunde in mod curios- afrrmd C. Spicq - atitudinii autorului epistolei catre Evrei dea rf,m6ne in anonimat".s3

Luca, care l-a cunoscut personal pe Apollo, ii face unportret foarte favorabil in Faptele Apostolilor (19,24-29),descriindu-l ca fiind de origine iudeu ('Ioudaioq), de neamalexandrin (4,1,e(av6peig rrir ydver), bdrbat iscusit incuvAnt (,irvTlp l.riytoq), puternic in Scripturi (Suvordq riv ivtaiq ypa$ai6), invdlat in calea Dornnului (rcrrnXrlpdvoqrnv oOdv ro0 KUpfou), fierbAnd cu Duhul ((erov rQnve riprctt) gi care invdla cele despre Iisus, f5r6 sfiala, insinagogS, infruntindu-i public pe iudei cu tdrie, argumentAndcu Sf. Scripturi mesianitatea Iui Iisus (6nl6errcvilq 6ia trirvypa$<irv e ivcrr rdv Xprordv 'Iqoo0v). pe baza acestorinformatii, exegetul C. Spicq, suslin6tor al tezei "Apollo",crede ca epistola cdtre Evrei reclamd astfel de calitdliautorului gi pe care Apollo le indeplinegte foarte bine:

- de origine iudeu, bun cunoscdtor al datinilor gitraclitiilor iudaice, r'eprezentant al culturii iudeo-elenisticealexandrine;

- desdvdrSit cunoscdtor ql Vechiului I'estament,reiegind din modul direct in carc introduce citatele dinSe ptuagintd;

- bun apologet, specializat in disputa cu iudeii,luceasta reiegind din felul in care dezvolta tema centrald acpistolei - superioritatea arhieriei Si slujirii lui Hristos inraport cu slujirea Vechiului Testament.

4t

" C. Spi.q, op. cit . vol. l, p. 210

Page 23: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

42 STELIAN TOFANA

to lbidn-55 H. Preisker , Apttllos untl 18'24 - 19'6' in

ZNTW, 1931, p. 301-304 - incearca nitdti de lexic $i

irlei 'intrc Evrei gi i-ll Cor'. pebaza Evrei lui Apollo

t" lbid"r,57 Vezi C. SPicq, oP cit . P' 215

- erudit Si mare orator' fapt ce rezult/d din conlinutul

epistolei, care e in aqa fel structurat, inc6t ai impresia cd ai in

fala moi degraba un tratat teologic, prelucrat de un adevirat

"fervens spiritu" ,sa decdt o epistol['Toate aceste calitali au st6rnit adrniralia deosebitd a

corintenilor fa!6 de persoana sa (I Cor' l' 12;3' 4-6' 4' 6)'

a,Jmirafie de care putini predicatori s-au bucurat'

Pe de altd paite, Apollo a fost in relalie personal5 9i

directd cu Sf. Ap. Pavel, contribuind mai ales la

propov6dui.ea Evanlheiiei in Corint'ss Dacf, el a primit sd i se

"o-plet"ze formalia-sa cateheticb de cdtre Acvila 9i Priscila -

ei ingigi ucenici ai Apostolului - cu atAt mai mult se va fi lSsat

marcat de autoritatea doctrinard a Sf' Pavel' in intimitatea

"aruiu a trlit.s6 in jurul anilor 65-66 Apostolul Pavel ii face

lui Apollo chiar o caldd recomandare cltre Tit' de a fi primit

dimpreuni cu Zenas, cunoscdtorul de lege - echipl perfect

onrogen[ din anturajul Apostolului - ;i care aveau de

inaef,tinit o sarcind apostolic[' intr-u'-t astfel de cerc de

u"eni.i, din jurul Sf. Pavel, ce se imp[rt69eau de autoritatea

apostolic6 a maestrului lor, insuqindr-r-9i in acelaqi timp 9i

tsvanghelia pe care o binevestea, trebuie sd-l fi cunoscut

Apollo gi pe Timotei, cu care a legat chiar o prietenie durabild

(l Cor. iO,tO-tZ1-"SE fie, prin urmare, vorbain Evr' 13'23 de

Apollo?", se intreabl Spicq' "Posibil",s? rdspunde tot el'

PRELIMlNANI 43

Mtrdr.rl in care C. Spicq argumenteaz6 "reza Apollo"s8 este

rrrtr'-adevdr interesant, dar lipsa vreunei scrieri de la Apollo,pr:rrlru a se putea face o comparalie cu Evrei 9i a se determina

rrr:ri indeaproape calitdlile scriitoricegti ale autorului comun,

r rr fEcut pe cei mai mulli exegeti moderni sA nu vadd in "tez.a

,A;rol1o" nimic mai mult, decAt o simpla ipotezS:.se intr-adevdr,;rvlndu-se in vedere slrdcia aproape totald de informalii pe

, lle critica internd a epistolei le furnizeazd cu privire la autor,

rrrajoritatea exegelilor s-au linut rezervali in a inainta solulii,lctinitive, sau n-au dat chiar niciuna.6o

tt lbid"-, p. 2lo-2155e Un mare numir de critici care n-au vrut si defriSeze anonimatul autorului

r,lristolei cf,fie Evrei s-au limitat doar sf, afirme cf, autorul e tn iudeu alexandrin.

Asltbl Eischhorn, Schatt, Nendecker, Grimm, Kiuge, von Soden, Iloltzmann'M6n6goa Davidson, Westcot! Bruce, C. Hollmann (Der HebraerbrieJ it "DieSclrriften des Neucn Testarrents", herausgegeben J. Weiss, Gtittingen 1908' II, p'

,la5); H.T. Andrews (The Abingdan Bible Commentary,New York 1929, p

1298); M. Goguel (Le Nouveau T-dsktment, Paris 1929, p. 364); [I- Robinson

ttn die Hebrcier, Gtittingen 19a9, p. l6).m O parte insd au refuzat sa se pronunle, fie din respect pentlu anonimatul in

e are autorul a vrut sd rdmdna, fie pentru multitudinea traditiilor vechi din ccle mai

Variare privind autorul. sau al1ii, pur pi simplu, din simplul motiv al dificultAli de a

rcuni sub un singpr nurne multiplcle conditii pe care confinutul epistolei le reclamE

(vezi: J.D, Michaelis. Einleitung in die gdltlithen Schriften des Neuen Bundes,( idttinger 1888; H. von Soden, Der Briaf an die Hebrtiet, Fribourg 1893; E'F.

Scolt. The EpistLe to the Hebrews. Edinbourg 1922 Ll- Windisch, Der

ttehrderbrief. Tiibingen 1921, O. Michel, Der Brief an die Ilebraer, Gtitlingen

1949; E. Mangenot. art, Epitre aux Hebteux- in Dictionnaire de'fhdologict)atholique. VI B,2092; F.B. Kiimmel , Einleitttng in das Neue Testantent.

I leidelberg 1964) etc

Page 24: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

44 STELIAN TOFANA

Raportul teologic. - Un lucru pare, totuqi' evident: La

o anal\zd amdnunlit[ a ideilor teologiei epistolei' puse in

sens, de o paulinitate a ei, fie 9i in mod indirect, nu ar fi ceva

foarte surPri nz[tor. 62

O punere in paralel a anumitor idei ale epistolei cu

altele, asernin[toare din scrisul paulin, intdregte aceste

ahrmalii.l. Elemente de hristologie

O comparalie atentd intre anumite elemente ale

hristologiei epistolei citre Evrei pi cea a epistolelor

captivit6!ii demonstreazd incontestabile puncte comune:

- Fiul ca Si chip al lui Dumnezeu Si stdpdn al universului

Evrei 1,3. "Care fiind Colos' f,15-17 "Care este

strdlucireaslaveiSichipulfiinlei chipulluiDumenzeu(eix6vro0

lui Dumnezer.r (lopaxrt'1p tq6 @eou) Celui nevdzut nrai tntdi

tnoord.oeri,g arlro0), care line ndscut decdt toatd fdptura'

toate cn cuv6ntul puterii Sale, Pentru cL in Acesta au fost

rlupE ce a siv6rgit curdfirea facute toate, cele din ceruri qi

pdcatelor ooastre, a gezut de-a cele de pe pam6nt' cele vazute Si

dreapta slavei, intru cele inaltc". cele nevizute " Toate s-au fdcut

Prin El Si Pentru El. El este mat

tnainte de toate fi toate Prin El

sunt asezate" -(Vezi 9i II Cor' 4,4-

6)

6r Vezi A, Vanhoye, Hebrrlerbrief'fREYork 198-5. p, 495; C. Spicq, EtB, l9-s2, l,

u'lbid"o,

l4- Walter de Gruyter - Berlin - New

196.

PRELIMINARII

- Superioritatea lui lisus Hristos fald de tngeri -punct important in hristologia paulind gi care exprimE

demnitatea durnnezeiascd a lui Iisus, este clar reliefatd de

epistola catre Evre i

Evr.1,4-5. "Fdcindu-se cu Colos.2,I0. "... care este cap

atAt mai presus de ingeri, cu a toatd domnia 9icAt a moStenil nume mai stdpdnirea".presus de ei. CIci cdruia

dintre ingeri i-a zis Dumnezeu

vreodatd: Fiul Meu egti Tu, Eu

astdzi te-am nEscut".

- Iisus ca mo;tenitor al unui nume "mai presus de

ctrice nume"Evr.l,5. "Fiul MeueStiTu,eu Filip.2,9-l0. "Pentru aceea qi

astizi Te-am n6scut; gi iardgi Durnnezeu L-a preaindllat $i I-Eu ii voi fiLui Tatd gi El imi a ddruit Lui nume care este

va fil'[ie Fiu ? mui presus de orice nume, ca

intru numele lui Iisus totgenunchiul s[ se plece..."

(Vezi si Efes.1,2l).

- Reprezentarea patimilor lui lisus Hrislos co o

iertfd (Evr. 9,14; 10,10) are puncte de sprijin in mai multe

texte pauline (I Cor. 5,7; Rom. 3,25; Efes.5,2)-

45

0vr.9,l4. "Cu c6t mai mult>iingeie lui Ilristos. care . prin

Duhul cel vegnic, s-a adus luiDumnezeu pe Sine, jertfafara de

1tt ihand. va curd!i cugetulvostru "

Rom.3,25. "Pe care Dumnezeu

l.-a r6,nduit jertfd de ispasire princredinla in sdngele Lui.. "Efes.5,2. ".. S-a dat pe Sinepentru noi, prinos Si jertfd luiDumnezeu, intru miros de bunAm i re asnr f,"

Page 25: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

46 STELIAN TOFANA

' Tema Arhieriei lui Hristos - tema principald a

epistolei- este strAns legatl de doul teme specific pauline:

critica Jdcutd Legii vechl (Evr' 7' I I - 19; 10' 1- 10 - Gal'

21,25; Rom. 4,15; 5,20) St ascultarea lui Hristos ca act

mdntuitor (Evr.5,8;10,9 - Filip' 2'B; Rom' 5'19)'

Evr.7,12'18.19. " lar dacd Gal'3'21b' "Cdci daci s-ar fi dat

preotia s-a schimbat, urme'azd Le ge care sf, poata da via{d' cu

numaidecdt ql schimbarea adevirat dreptatea ar veni din

Legii." (12) "Astfel Porunca dctd

intdi se desfiinleazd Pentru

neputinla Si nefolosul ei" (18)'

" Cdci Legea n-a desdvdrqit nimic,

iar in locul ei igi face cale o

n6dejde mai buna" (19)

Evr.5,8-9. "... 9i desf,vdrqindu-

Se, S-a flcut tuturor celor ce-L

ascultd Pricinf, de mdntuire

ve5nic6i. "

- Legdtura dintre

deplina Sa umanilate

Evr.5,7-9. "tn zilele truPului

Sdu, El a adus cu strigdt tare

gi cu lacrimi, cereri Pi

rug6ciuni cdtre Cel ce Putea

sa-L mdntuiasc[ din moarte iIizbdvit a fost de frica Sa de

moarte. "

Lege. "

Rom.5,19' "Cf,ci Ptecum Prtn

neasculatrea unui om s-au f6cut

picdtogi cei mulqi. tot ala Prtn

ascultarea (Jnuia se vor face

drcpli cei mulli-"

smerenia Fiului Prin IntruPare St

Filip.2,7-8. "Ci s-a deqertat

pe Sine, chiP de rob ludnd'

fdcindu-Se asemenea

oamenilor, 9i la infZli9are

aflAndu-Se ca un om' S-a

smerit Pe Sine, ascultitor

fbcAndu-Se Pind la moarte, 9l

incd moarte Pe cruce'"

PRELIMINARI]

- Prin jertfa Sa unicd de pe cruce, Mdntuitorul lisus

Hristos a tnvins moartea Si pe dictvolul l-a biruit.Evr.2,l4. "Deci devreme ce Tim.l,l0 "lar acum s-a dat pe

copiii s-au fEcut parta$i sdngelui fa!'a prin aratarea MAntuitoruluigi trupului, in acelagi fel pi El a nostru Iisus Hristos, cel ce a

irnpSrtagit acestea, ca sa surpe nimicit moartea qi a adus la

plin moartea Sa pe cel ce are lum'ina viata gi nernurirea. prin

stdpdnirea morlii, adicd pe Evanghelie."diavolul "

4',1

- Opera maniuitozrecerurl.Evr.9,24. "Cici Hristos n-aintrat intr-o SfAntd a Sfintelorl'icutf, de mdini - inchipuircaeclci adevdrate - ci chiar in cer,

r:il.srl s€ infdgiSe=e pcntru noi

inaintca lui Dumnezeu. "

a lui Hristos se conlinud Si in

Rom"E,34, "Hristos, Cel ce a

murit, gi mai ales Cel ce a inviat,Care qi este de-a dreapta Iui

Dumnezeu, (-are se Si roaga

penlru noi "

- Legdtura dintre Hristo.s

creatura Sa.

\-,vr.1,2. "in zilele acestea mai

tle pe urmi ne-a grdit noud

prin Fiul. pe care L-a pus

rrrogtenitor a toate Si prin carcu fdcut Si veacurile".

2. Paulind s-ar perea $i

Parusie qi .Iudecata din urmd.I.,vr. 10,37. "(lAci mai este putinlinrp. prea pufin, gi Ce I ce e sd

vind, va veni gi nu va intArzia"

in calitate de Creator Si

Rorn. 11,36. "Pentrlu cd de la

El gi prin El gi intru E/ sunt

toate".

I Cor.8,6b. un singurDomn, Iisus Hristos.prin care

sunt toate ;i noi prin El".refel'irea autorului epistolei Ia

I Tes.5,4. "Voi insi, l'ralilor, nu

sunte.tr in intuncric. ca sa va

apuce ziua aceea ca un fur"

Page 26: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA48

3. Pauline sunt $i alte idei ale epistolei"

- paralela dintre cele prezente Si viitoare

Evr.6,5;9,11 . " $i au gustat Efes'1'21' ''Mai presus decit

cuvintul cc! bun al lui Dumnezeu toata domnia 9i ptlterea $l

,, 0r,..,r. vcacului ,viitor ' " dregdtoria 9i decat tot numele ce

(6uv<ipe rg te pt'l'l'ovcoq se numelte' tru numai in veacul

air,lvoe). acesta ci 9i in cel viitor" (or)

P<ivov iv t<o oirivr torjtro

a,[ld rcri dv ttir Prdl'l'ovrt)

- paralela dintre umbrd Si realitate

Evr.l0,l. " tn adevdr, Legea Col'2'17' "Care sunt umbra

avand umhra bunurilor celor viitoare" (& eotrv ort&'

viitoqre (Ercr.&v y&p dlorv o ttov pe Il6vtov)v6poq), iar nu chiPul

lucrurilor... "

- paralela dintre realitdlile lumeSti Si cele cereSti

8vr.9,23 (8,5;6,a)- "Trebuie dar Efes'l'10' "Spre iconomia plinirii

ca chipurile celot din ceruri' sd vremtrilor ca toate sd fie

se curaleascd prin acestea' tar cuprinse iaraqi in Hristos' cele

cele ceregti insigi cu mai bune din ceruri si cele de pe pdmdnl'

jertfe decAt acestea" toate intru ele" '

- ideea despre diferenla dintre lapte' mancare tore

Si hr and duhovnice ascd'

Evr.5,l2b. "... aqi ajuns sa avefr

nevoie de laPttl, nu de hrand tare"

(XpDf ov dlovteq 1 dl'artog)'

I.Cor.3,2. "Cu laPte v-am hrdnit

nu cu bucate (Ytil'a 'Paqtn<itroa), cf,ci incd nu Puteafi

mdnca gi inc6 nici acum nu

Puteli" '

- ideea cd aici pe pdmAfi creStinii nu au cetate

stdtdtoare, ci numai tn ceruri' in lumea viitoare'

Evr.l3,l4. "C-dci nu avem alcl

cetate stataloare. ci o cAutam Pe

aceea ce va sd fie"

Filip.3,20. "Cdci cetalenra noas-

tra este in cet'uri, de unde 9i

a$teptam Mdntuitor- Pe Domnul

Iisus [Iristos"

PRELIMINARII

E,ste adevdrat, c[ din epistola cdtre Evrei Iipsesc aga-

ziseIe invd!dturi pauline ca'. mdntuirea prin credin!d Si nu

ltrin /apteLe Legii; chemarec pdganilor la creStinism saLt

irrvS.tdtura despre inyierea mor{ilor, dar se $tie, cA nici intre

cpistolele Sf. Pavel nu intAlnim vreuna, care se contind

intreaga teologie paulinS.

Toate aceste comparalii de idei gi expresii ale teologiei

cpistolei puse in paralel cu altele asemdnetoare din unele

cpistole pauline, demonstreazd faptul cd tradilia biblicd

rislriteand, care a accentuat intr-un fel paulinitatea epistolei

cltre Evrei, in conlinutul sdu general, nu a fEcut aceasta frrdo oarecare bazd.

Raportul lingvistic. - intr-un studiu cl,e analizd, a peste

1000 de cuvinte din vocabularul epistolei citre Evrei,

Ilaralarnbie Rovenla este de pdrere cd scrierea cor-rfine 127 de

t uvinte hapax legomena, care pot fi socotite ca fiind ne gativ

lrauline, Si 136 de euvinte total nepauline.63 AddugAndu-le pe

lcestea la cele hapax legomena, procentul cuvintelornepauline cre$tc atingAnd cifra de 263 de cuvinte, adicd

aproape la fiecare 4 cuvinte s-ar gdsi un cuvdnt care nu-i

lraulin, ceea ce reprezintd, desigur, un procent insemnat gi care

63 I-ista cuvintelor "negativ pauline" gi a celor "nepauline" este prezentatd de Dr.Haralambie Roventa in lucrarea sa" Cine ct ,scris epislola cdtre Evrei?", Bucuregi1933, p 14.

49

Page 27: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA50

atirn6 nu ugor in balanla originii nepauline a epistolei6a' La

acestea se mai pot adauga apoi 9i aproximativ 18 particule 9i

conjunclii nepauline, ridicAndu-se astfel considerabil

pro""ntul nepauiin al vocabularului'6s

Totuqi, intdlnim in cuprinsul epistolei Si un numdr de

57 de cuvinte speciJice Sf' Pavel Si un numdr de 162 de

cuvinte de preferinld ale Sf Pavel' vddindu-se astfel o

oarecare afinitate lingvisitca a epistolei cu vocatrularul

paulin.66 in ce"u ce priveqte vocabularul neutru' adicd cuvinte

folosite in cit5ri, sau comune tuturor scriitorilor Noului

Testament, se poate afirma cd acest vocabular se ridicl la

cifra de 501 cuvinte '67 Dacdse considerd cuvintele pozitive cu

cele neutre, care se afld intrebuinlate impreund' at6t in

epistola cdtre Evrei, cAt qi in epistolele Sf' Pavel' Haralambie

Rovenla, pe baza anal\zei celor 1000 de cuvinte din

vocabularul epistolei, ajunge la urmdtoarea concluzie

generalS:- vocabularul paulin : '72A de cuvinte (72% - 501

cuvinte neutre, 219 cuvinte pauline);

-vocabularulnepaulin:28|decuvinte(28oA).68Se poate conchide de aici' cd deqi proporlia cuvintelor

nepauline este destul de ridicatd' epistola pdstreazd totuqt o

6a Yezi agezate in tabele toate aceste

op cit .P. 15-23.6s lbidem, p 17 -

66 Ibidem. p. 25 -

u'lbidurr.

ur lbid"*

1000 cuvinte la Haralambie Roventa'

PRELIMINANI

ind isculabilS legdturd cu vocabularul paulin. Aceastd

constatare, la care ajunge Haralambie Rovenla, ar putea

conduce la ideea cd autorul epistolei, in redactarea finald, a

rnanifestat o stimd gi un respect deosebit fala de Apostolul

I)avel, din a cdrui limbaj a consemnat, a;adar, un insemnat

procent de cuvinte.

56 fi fost acesta unul din ucenicii sau colaboratorii

apropiali ai Apostolului Pavel? Posibil! Numai cd aceasti

"posibilitate" nu depdqeqte stadiul unei simple presupuneri'

Ceea ce rdmAne important din aceste constatdri, este

apadar faptul cd limbajul epistolei cdtre Evrei nu-i intru totul

strdin de cel paulin, fapt care ne dd dreptul de a respinge cu

desdvArgire teza suslinut6 de teologii bibligti protestanli, a

unei nepaulinitdti totale a epistolei.

Priviti epistola insi 9i dintr-un alt unghi, qi anume, cel

al raportului ei cu ceilalli scriitori ai Noului Testament, H'

Rovenfa, in studiul sdu, socotegte ci se poate ajunge 9i la o

altd presupunere, cea a intrdrii, destul de serioase, in

combinalia autorului, chiar a Sf. Luca.6e O analizd amdnunfitd

a raportului lingvistic al vocabularului analizat al epistolei cu

scrierile Sf. Luca, ar conduse la urmdtoarea constatare:

Evrei - Luca (Evanghelie + Faptele Apostolilor) 360

cuvinte (comune sau inrudite - 36Yo - din 1000 de cuvinte

studiate);

51

6e lbidem-p 26 u

Page 28: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA52

Evrei - Sf' Pavel 330 cuvinte (33oh)'1o

Afintatea epistolei cdtre Evrei cu scrierile Sf' Luca st6'

deci, in fruntea tuturor, urmata tiind de cea cu Sf' Pavel'7t

Excluz6nd ideea c[ aceastd afinitate ar fi una intAmpldtoare'

H. Rovenla ajunge la concluzia cd epistola cdtre Evrei poate

fi privitd ca o puflte de legdturl intre scrierile Sf' Luca 9i cele

ale Sf, Pavel.72

findnd seama 9i de faptul ca Sf' Luca a fost unul

dintre ucenicii cercului celui mai apropiat Apostolului' hind

singurul, de altfel, care se afl[ t6ng5 Ap' Pavel' atAt in prima'

cAt gi in a doua captivitate romand (II Tim' 4' 1 1; Col' 4'14)'

H. Rovenla e de pdrere, cd Sf' Luca poate fi asociat tot atat de

bine autorului epistolei ca 9i Apolo'73 dac[ nu chiar mai bine'

AvAnd insI in vedere faptul cd' totuqi' conlinutul

epistolei trddeazirun autor de origine iudaic[' ceea ce Sf' Luca

nu era, "teza Luca", ca autor al epistolei' rirnAne discutabild'

dacd nu chiar cu desdvirgire exculs['

'o lbidn^,p. 27' Redim in continuare un tablou genelal indicand prin cifre

afinitatea epistolei catre Uvrei t' i""*t *tiitor al Noului Testamcnt' exceptdnd pe

ii. f-r"u pipe Sf. Pavel, aminti[i deja:

Evrei - Matei 228 cuvtnte

Evrei - Ioan 213 cuvinte

Evrei - Marcu 179 cuvinte

Evrei - Petru I l7 cuvinte

Evrei - Iacob 67 cuvinte

Evrei - Iuda zl ""i"it tCf Dr' H' Roven! a' op'cit. ' p' 26)

1t lbidem,P 26.

" Ibid"m.

'3 H. Roventa, pe baza afinitdqii dintre Sl Luca 9i Sf' Pavel' ajunge la concluzia

cd Sf pavel e autorul a" o.ej al epistotei, inceea ce prrveqte ideile, argumentare4

,""f"gir. i, [,uca fiind cel ce a redactat-o (op cit'p'30)'

PRELIMlNARII

in concluzie, putem spune cd problema autoruluiepistolei nu poate fi dezlegatd, !indndu-se cont numai de

cdteva principii critice teologice sau lingvistice. Imensele

eforturi ale exegezei biblice de pdna acum n-au reugit sd dea

inc[ la lumind teze mai valabile, decAt simple propuneri sau

presupunerl.

Degi problema autorului rdm6ne incl doar la stadiu de

tpateze, important este c[ autenticitatea gi canonicitatea

epistolei nu suferd prin aceasta nici o gtirbire. Un lucrurim6ne totugi cert: autorul epistolei citre Evrei, cel mai bun

stilist intre autorii Noului Testament,Ta meritA sd fie nurnit

alSturi de Sf. Pavel gi de Sf. Ioan, cel de-al treilea mare teolog

al Noului Testament.Ts

Ca o concluzie generali a tuturor celor expuse,

referitoare la autorul epistolei cdtre Evrei, nu se poate spune

ctr certitudine cd epistola este a Sf Ap. Pavel, dar se poate

insd afirma cu siguranld cd nu-i total strlind de g6ndirea qi

teologia lui. Ea a fost g6nditd, ccmpusd, strlizatd gi redactatlprobabil, de vreunul din ucenicii apropiali ai Apostolului(13,23), dificil azi de a putea fi identificat, a cdrui culturd Ei

formalie teologicd in mediul gi spaliul cultural iudeo-elenistic

gi-a pus amprenta puternic pe stilul gi modul de abordare a

temei epistolei. Dar avdnd in vedere gi faptul cd epistola nu

are forma unei dictdri de idei, lasat[ sub impulsul de moment

al autorului, aga cum e cazul cu unele epistole pauline, ci e o

'o E. GreR.r, Hebrri.er 1, t-4 Ein exegetrscher L'ersuch rn EKK, VorarbeitentIeft i, Ziirich-Kciln-Neukirchen 1971, p 204.

7s E. Hoskyns, N. Davey, Das Rcitsel des Neuen Teslaments, 1957. p. 176

53

Page 29: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

54 STELIAN TOFAT'IA

redactare metodicA, st[p6nit6 9i gletuit[ in toati construclia

ei, limba nelasdnd loc nici o clip6 lipsurilor de inleles ale

frazei,ori destrdm[rii de idei, ci form6nd o arhitecturd bine

incheiatd in toatd alcdtuirea frazelor qi argumentdrii' fapt mai

rar intAlnit la autorii c6rlilor Noului Testament' ne putem

totugi intreba in final' chiar dacd nu vom avea nici un r[spuns:

sE fie autorui epistolei cf,tre Evrei una din tainele de nep[truns

ale Noului Testament?

2' Situafia religioash a "cornunitd{ii destinatarilor"

Lipsa unor informafii clare furnizate de epistola

referitoare la destinatari, face problematicd cercetarea

exegetice in eforturile ei de-a stabili adresanlii epistolei'

Dupi vechiul titlu al epistolei "npde Eppc(ou6"'

adresanlii ar trebui sl fie iudei, dacd se are in vedere faptul cd

termenul "'Eppa(ouq" desemneazd in Noul Testament

originea nalionald precum qi limba evreilorT6' deci' pe iudeii

din Palestina a cdror limb[ malernd era aramaica' spre

deosebire de iudeii care trdiau in afara Palestinei' in diaspord'

'6 Termenul "dppaior" se ga$e$te mentionat numai de 3 ori in Noul festament:

I - Cu ocazia unei neinlelegeri cc din Ierusalim'

textul din F.Ap. 6,1 face disinclie ina 9i vorbind

,#*"" f"pat to;q'E$paiouq) 9i ei din diaspora

se proclam6 pe sine "ef3paioq"' adic6 de origine evreiascS' din

(Fitip i;ir' ?;ilia sa'e de origine palestinianr Ei limba sa

ica (F'AP 21,40'' 22'1)

3 _ impotrivindu_sc iuda'i'zanlilor care se liuda-u cu origrrrea lor palestinrana" SL

l,avcl sc inrreabA: "Sunt cr ;;;i'E;t., surtl pi eul" (ippaiot ciorv' xdyt'r - [l ('or'

t1,22)

PRELIMTNARIl

gi care vorbeau limba greac[, fiind numili "oi'Etrtr.qvtrotot"(elenigti) (F Ap. 6,1;9,29; II Cor. 17,22, Filip. 3,5).77

in consecinld, titlul "'EBpafouq" poate desemna o

comunitate de iudei convertiIi Ia cregtinism, distincta de

pdg6no-cregtini, care putea exista in vreun orag oarecare al

lmperiuluiTt, sau, mai probabil, o comunitate iudeo-cregtinIdin Ierusalim ori din PalestinaTe.

Dar titlul "tpbq 'Eppa(ouq" nu poate ldmuri intrutotul problema destinatarilor, ci cel mult conlinutul gi datele

pe care epistola le furnizeazd.

Cert este, insb, faptul cd titlul este atestat documentar

incd de la finele secolului II de c[tre Panten gi Clement

11 VeziY. Gheorghiu, lntroducere in S/. Car;i ale Testameniului Nou, p 622

pi E. GriiBer, Der Hebrcierhrief l9j8-1963, in ThR 30, 1964,p. 147. Interesanidcste in acest context intrebuinlarea numeliti "dppofoq" in Evanghelia lui Filip:"Cdnd noi amfost evrei, amfost orfani;i um avu! numai mamd. Cdnd tnsd am

devenit creStini am primit Si tatd Si mamd Cine n-a primit pe Domnul lisus este

incd evreu" (Cf. Schenke, ThZ84,1959, Sp.6 gi I l)

" Cf. cd 6co0e xdQu.l,ov (F .Ap.26.7; Jac. l, l) Eusebiu scria despre Filon: "tdpiv or3v ydvog avdxaOev dppaiog r]v, tdrv Odn 1\.1.e(av6pefaq dv t6ler6raQavriv" (Hist. Eccl. I1,4,2-vezi gi traducerea romdneascE"/s/oricIJisericeascd,carleaa-II-4p.70);;i despre destinatarii epistolei I Petru, care se gisesc

in Pont, Galatia, Capadocia, etc: "iv f toiq 6( iBpafrov ouotv iv Ordotopondvrou" fibidem IlI,4,2 in trad. rom.p.l0l)

7e in timpul tui Aclrian se pot numara l-5 episcopi care s-au succedat pe scaunul

din Ierusalim. "Astfel, am aflat din inscmniri ca pAn[ la rdscoala iudeilor. de pe

vremea lui Adrian, pe scaunul episcopal din Ierusalim s-au succedat un numlr de

I5 episcopi, despre care se spune cf, au fosl toli iudei... "(Eusebiu, Ist. Bts IV, 5, 2,

p I 47). Dttpd " Omiliile Pseudoclementine" , lacov , fiatele Domnului a primitsarcina administdrii Bisericii evreilor din lenrsalim, nenroieupevoq 6v'lpouoa,t r;p 11v 'EBpaitov 6rdze rv 6xxl.lofav - (Cf C. Spicq. L'Epitre . vol.l,,

p 221) Iar Sf. Ioan Hrisostom coml:nteazAFAp 6,1 astfel: "il.lrlvrotdq 6iofprcn xal-eiv toig il.Lqvrori S0eyyopdvouq, ot,tot y&p i.trtr1vroti6re .l.iyovro ippaior 6vreg" (Hom XIV. P,G LX. I l3)

55

Page 30: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

56 STELIAN TOFANA

Alexandrinul, apoi in Africa, de Tertulian, pretutindeni fiind

universal recunoscut, ca exprim6nd destinalia epistolei'80 Nu

se cunoa;te ca vreo alt6 Bisericd s[ fi dat in vechime alt titlu

epistolei, decAt cel de fa![.81 Mai mult, acest titlu este atestat

de cele mai multe 9i mai vechi manuscrises2, 9i chiar de

versiunile egiptene gi siriaces3. Titlut meritd toati aten!ia

cercet[rii, incrucat constituie un indiciu de referire in favoarea

identifi cdrii destinatarilor.8a

lpoteza susfinutd de majoritatea comentatorilor vechi

gi mai noi, este cd epistola a fost adresati cregtinilor recrutali

dintre iudei 9i care iqi aveau sediul in Palestina' probabil

chiar tn Ierusalim.slDincuprinsulepistoleirezult5insicScititoriieisunt

cregtini a cdror mAntuire a luat "obdrSie din prapovdduirea

Domnului", gi care a fost adeverit6 de "martori care au

ascultat-o" (2,3); c[ mulii dintre ei ar putea sd fie chiar

8o Cf.C. Spicq, op.cit , P.220.

" Ibid"*omite). Titlul este mai comPlet inrPdq'EBPofouq (P), ro0 olfoud6 Tppafouq (L); 6YPd0n ardotol.il exte0eioa <irq dv rivcxr

(M), Cf. C. Spicq, oP cit., P.221)-83 Peschitto o nume$te chiar "Epistola citre Evrei" (Cf' C' Spicq' op'cit 'p'

221).e Exegetul E. Riggenb nu

este "o eroare veche", ci este lt'sa revenim, daci nu vrem lce

referitoare la epistolA (Der85 A se vedea A. Vanhoye, Hebraerbrief, TRE Vol l4' Berlin - New York'

198-s, p. 497.

PRELIMINARII

invalatori (5,12), ceea ce denotd o oarecare maturitate a lor incunoo$terea Scripturii; cd au suferit chiar persecu{ii la?nceputul stlrii lor de creqtini ( 10,32) gi ca mulli dininvildtorii lor de odinioard (4yo0pdvor) au suferit chiarmoarte martirica (13,7). Dar cu toate eforturile gi jertfeleconducdtoril.or lor spirituali, care privegheaz[ pentru sufletelelor (2,1 u; 10,25 l;72,25 u), mulgi dintre cititorii epistolei auslabit in credinla lor cregtind, inclinAnd ugor sd cada iniudaism, sedugi fiind gi de splendoarea cultului de la templu.86

Prin urmare, ftrd. a desemna cu numele pe cititorii s6i,autorul e preocupat in mod expres sd-i intdreascd pe frafii sdiin credin!5 qi nddejde (4,t4-16; 10,22-23), si le ajute sddepSgeasca oboseala in credinld (6,11-12), a$a incAt,incercarilor de orice fel, sf, le poatd face fa(d cu curaj (10,36;12,1-13).67 Toate aceste amdnunte furnizate de epistold, sepotrivesc cel mai bine iudeo-creStinilor din palestina Si tnspecial celor din Ierusalim,ss in mijlocul cdrora a activat

* Ibidr-.8'- Ibidem.

88 AceastA parere au inlpartasit-o pi vechii exegegi catolici gi protestanti,diferenfele existand doar cdnd trebuiau sd afirme, dacd le-a tbst trimisa numaicreqtinilor din lerusalim sau gi lot cat si tutuor din inheaga palestina. (A se vedeaF.B. Kiimmel, Einleitung in das Neue Testament, Hei<ietberg, D6a, p 2gg).Astrzi pdrerile exegefilorprotestanli 9i catolici mai noi, cand e sd se pronunlc asupraadresantilor epistolei srurt la fel imparlite; unii suslin teza cd epistola ar fi adresatiunor comunitdli qumranite (Yad i n afar a P al e s t in e i, imprdStia[ia tnei minoritdli reprezentdndparere ca epistola ar fi fost adresati, pdgano-crestinilor, sau in orice caz. unorcregtini foarte slabi in credinld (Julicher, wrede, windisch, Michaelis, Michel,Kiisemann. Kuss, Hegermann). sau, pur pi simplu. Bisericii, vizatd fiind o

57

Page 31: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

58 STELIAN TOFANA

Mintuitorul Iisus Hristos, unde au predicat primii Apostoli 9i

unde Sf.Arh. $tefan, apostolul Iacob al lui Zevedeu 9i Iacob'

fratele Domnului, primul episcop al Ierusalimului' au suferit

moarte martiricd (F Ap' 1,6; 8,12 etc)' Acegti creqtini erau

acum ispitili sd se intoarci din nou Ia iudaism 9i la practicile

cultice iudaice.'e Ispita care b6ntuia era cd iudaismul a rlmas

qi trebuie sI rdmAnd 9i pentru creqtini o institutie absolut

necesard. Ispita aceasta a devenit grea mai ales dupd moartea

lui Iacov, fratele Domnului 9i primul episcop al Ierusalimului

(+62 d.Hr.)eo, cAnd nimeni dintre conducdtorii Bisericii din

din aceste

teze a se vedea: F.B. Kiummel, Einlei 288; M'

Dibelius, Der himmlische Kultus im He 161 u; A'

Wikenhauser' J. Schmid, Einleitung urg 1973'

clecdt "inutileindrdzneli". cetdfi din "Sp

Antiohi4 Cipru, Jerusalim, Licaonia, Tel

ca destinatmi ai epistotei 1'R-A Xii*-et ' op cit ' p' 353; V' Gheorghiu' op cit '

p'

624-625).p. 623. Unii merg chiar mai departe ;i afirma ca

epi cator (preot) al comunitEfii iudaice creStine de

odi "ehemalige'jtidische Priester" (Vezi C' Spicq'

E'IB, 1952, m.1,P 227-231)'

ni le-a clarificat mai inainte Clement' care

PRELIMINARII

Ierusalim nu se mai bucura de autoritatea intAiului ei stitdtor;mai mult, au intervenit chiar anumite neintelegeri pentru

succesiune gi care ameninlau mai ales unitatea cultica a

Blsericii din Ierusalirn.er

La toate acestqa s-a mai adaugat pi faptul ca regele

trod Agripa II reugise, chiar in acel timp, sI deflnitivezerestaurarea templului in toate pdrlile sale, sd organizeze dinnou serviciul preolesc la templu gi sE redea cultului divin o

splendoare neobignuitE. in faIa acestor condilii, ispitaleclderii in iudaism era irezistibild. Agadar, in aceste

imprejurlri, cregtinilor iudei le este trimisd o epistold, cu

aj utorul c[reia, prin accentul pus pe superioritatea indefinibil6ir descoperirii Noului Testament fa{n de Vechiul Testament, qi

prin indemnurile adresate de a nu phrdsi credinta cregtin5,

dup[ ce odald"s-au luminat, au gustat darul cel ceresc Si

pdrtasi Duhului Sfant s-aufdcut" (6,4), se incerca sd se evite

rec6derea in iudaism a destinatarilor ei gi prin aceasta,

pericolul ca jertfa lui Iisus Hristos sd devind pentru ei

z.adarnicS. De altfel, modul in care se descrie situalia

numil "cel drepl", pentru cd mulli alli iudei mai purlau numele de lacov; dar elcra sfint parcd de cdnd era incd tn pdnlecele mamei lut: n^a bdut nici vrn Si niciultd bduturd belivd, dupd cum nici n-a gustat carne in toatd viata lui Nici o

/oarfeca nu s-a atins de pdrul lui, nu s-a uns vreodold cu ulei Si nici nu s-aimbdtat treodatd Nunai lui t-afost tngddutt sd inye in Sfinta Sfintelor, ntci n-dvea pe el haine de l6nd, ci numai de pdnzd Ll tntra singur tn bisericd Si acoloil gdseai mereu stdnd in genunchi Si cerdnd iertare pentru popor, tn aSa mdsurdirtcu! genunchii lui se ingroSard ca la o cdmild tn urma indelungateloringenuncheri inaintea Domnului Si a continuelor lui rugdciuni pentru ierlareapoporulut" (Cf .Eusebiu, lst Bis p.92)

e1 Cf,. Iosif l-la ttiu- Antichit 20,9,1; Eusebiu, op cit .11,23 p.92u.

59

Page 32: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

60 STELIAN TOFANA

religioasd internd a adresanlilor, lasd sf, se intrevadi o

oarecare "anemie spiritual5"e2 in credinla 9i raportarea lor la

Iisus Hristos qi la jerta Sa. Din acest punct de vedere, starea

lor spirituald in raport cu Iisus Hristos qi lucrarea Sa, va fi

caracterizatl de 3 atitudini:

Q. indoiula in realitatea "timpului celui nou"

inaugurat de venirea lui Iisus Hristos'

in spatete acestei indoieli se ascunde problema

confrunt[rii dintre realitatea pEminteascd, concretd, a

existenfei, experiatd de cregtinii adresanli 9i existenla

eshatologicd, ca obiect al credinlei Ior: Una era realitate,

cealaltf, speranl5.e3 Pe de-o parte, cregtinii il mdrturiseau pe

lisus Hristos ca pe Domnul lor, ca pe Acela care a fost ridicat

la c6rma intregului Univers (1,3.10-13). Pe de altd parte,

chinuili de dureri, suferinie gi cuprinqi de p[cat se vedeau in

fala acestei situafii, ca fiind lipsili de orice putere 9i ajutor'

Tocmai in aceastd experienl6 a propriei lipse de putere, in fala

realitdfilor prezente, std indoiala cre$tinilor destinatari, in

realitatea gi eficacitatea "timpului celui nou" inaugurat de

venirea lui Iisus Hristos.ea in ciuda tuturor mirturisirilor lor,

o' Cf. O. Kuss, Der theologische Grundgedanke des Hebraerbriefes' Zw

Deutung des Todes Jesu im Neuen I'estament, in M'I'HZ 7,1956' p 233

" E. Fiorenza, Der Anfiihrer und Vollender unseres Glaubens' Zum

theologischen L'erstcindnis des Hebrrierbriefes, in J. Schreiner, G' Dantzenberg

(Hg),besrult uncl Anspruch des Neuen Testomenls. Wiirzburg 1969, p' 272'

% Vczi Rolf Wohlrab, Christologie im Hebrcierbrief, Magisterarbeit im Fach

Neuen Testament, an der Philipps - Universitat, Marburg, 1990, p -5'

PRELIMINARII

ci Iisus este Domn al intregii lumi, cd El este Mijlocitorul.nui nou Testament, cu mai bune fagdduinle, realitatea lorplm6nteasci ii domina. Nu cumva Domnul lor era lipsit de

l)utere, dacd ei ramAn in continuare stdpdnili de realitdJileIrrmegti vechi, sub care au trlit pdnd acum? in ce sens estelisus, ca MAntuitor gi Domnul cel prezent? in ce sens venirealui Iisus Hristos a schimbat totul, in mod fundamental? Erauintrebdri care stdpdneau starea de spirit a destinatarilor.es(leea ce era important pentru ei, era de a gti gi a fi incredinlalidacd bunurile viitoare promise (8,6) au venit gi Ii s-au dat Iorprin Iisus, sau nu? Frdmdntarea care ii stdpAnea nu era faptuldacl mAntuirea s-a rcalizat c6ndva sau nu, ci dacd aceastdrnAntuire a venit prin Iisus Hristos (8,25) gi dac5 ei se potimp6rtagi de ea cu adevdrat, sau nu, existdnd in acest sensatunci posibilitatea unei diferenle intre timpul precregtin gi celcreptin (8,8). Acestor frdmAntlri se strdduiegte autorulcpistolei sd le rdspundd,e6 analizlnd o temd noul in NoulI'estament, gi-anume, Arhieria lui Iisus Hristos gi eficacitatea('t.

b). indoiala in posibititateil ptoprie de mdntuiresl

Neincrederea in posibilitatea propriei mAntuiri se

l)oate caracteriza ca indoiald in chiar congtiinla propriei

es lbid"..96 ,, . ,totdem. p b.e7 Yezi amdnunte in acest sens la E. Grdller. Der Claube im Hebrtierbrief,

Malburg, 196-5, p. 208-209.

61

Page 33: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

62 STELIAN TOT-ANi

mdntuiri. in acest sens, a doua nu e decAt consecinla logicl a

celei dintii.Pdrtagi chemirii cereqti (rc'l"rloetoq inoupavf ou

prdtoloi - 3,1) creqtinii destinatari sunt sfinli dar ei r[mAn pe

ardtAnd cd tnsugi Mdntuitorul lor a fost ispitit' dar biruind

aceste sldbiciuni prin puterea Sa proprie (4'74)' poate s[ ajute

gi celor ce se ispitesc (2,18), putAnd chiar sd sufere cu ei in

sl[biciunile lor (4,15), ca Unul care a fost intru toate'

asemenea 1or, ispitit. Autorul arat[ apoi, cE acest Mdntuitor a

lor a strlbdtut cerurile, dar in acelagi timp a inv6lat ascultarea

din cele ce a pitimit (5,8), S-a desivArgit, frcdndu-Se tuturor

celor ce-L ascultS pricini de mantuire vegnicd (5,9). ASadar,

ceea ce vrea autorul s5 scoata in eviden!6, este accentuarea

faptului cd dobdndirea m6ntuirii std in propria putere a

cregtinilor destinatari, in propria lor voinla de a o cAqtiga' cu

atit mai mult, ct-t c6t EI, Arhiereul Hristos, MAntuitorul lor

"poate sd mdntuiascd desdvdrSit pe cei ce se aproprte'

printr-inrul, de Dumnezeu, cdci pururea e viu' ca sd

mijloceasca pentru ei" (7,25)' Cregtinilor nu le rdmAne decAt

sd "tndrepte privirea la Trimisul si Arhiereul mdrturisirii

lor, la Domnul Iisus Hristos" (3,1), prin care au apropierea

c[tre Tatdl (1,25).

in acest sens, posibilitatea dobAndirii mAntuirii' nu

rezidirdecAt in propria putere 9i voinla a cre$tinilor adresanli

de a crede gi a se uni cu Cel ce e pururea viu, mijlocind pentru

PRELIMINANI

ei, Care, ca gi ei, ispitit fiind, a biruit ispita, frcdndu-Se astfel

"ChezaSul (6yyuo6) wnui mai bun Testament" (rpetrrovoq6ra0rjxq6 - 7,22), cu mai bune speranle pentru et.

c). Pro blemo " timp ului irctermediar "es

Cu aceasta e atins un alt aspect al problemei

destinatarilor, in care expresia "indreptali mAinile ostenite"

(raperpivaq Xeipaq) qi "genunchii sl6bdnogili"(napal,el"updvcr y6vara - 12,12) aratl cFt realitatea"existenlei eshatologice"ee nu mai poate fi pdstrati intensiunea sa dialecticd intre indicativ qi imperativ.100 De aici

rezultd problema lui dn(l"ortoq 1p<1voq, care, pentru

cregtinii adresanli, inseamnd o tensiune a trdirii atdt a

eshatologiei deja prezenle, prin jertfa lui Iisus Hristos( I 0,10. 14), cAt gi a trdirii anticipate afazei ei plenare, viitoare

(9,15.28), dupi a doua ardtare a Sa. La toate acestea, se mai

adaugd gi ispita rec6derii lor in iudaism, atragi gi sedugi frindde tastul cultului de la templu, fati de care, cregtinismul pdrea

cd nu oferea decdt o palidd compensafie. in acest context,rutorlll se strdduiegte sd arate cd: "timpul din urmi" este, de

fapt, un timp prezent gi care inseamnd ?ncheierea cu "casa luiIsrael gi cu casa lui Iuda a unui Testament nou" (8,8), dupd ce

cel dint6i n-a desdvflrqit nimic datoriti neputinlei lui, "nefiind

e8 O explicare detailata a sensurilor acestei expresii vezi laF-. Grdller, op.cit ,

p 212'lhrdent

'oo Co-p R. Wohlrab, oo cit-, p 7

63

Page 34: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

64 STELIAN TOFANA

fEr[ de prihani" (7,18-19 8,7). Timpul de fa]d inseamnS

trdirea deja a mai "bunelor {Igdduin}e" (8,6) venite prin Iisus

Hristos, chezagul unui Testament mai bun, care pentru a putea

fi gustate plenar de cregtini, trebuie ca ei sd pageascd "pe calea

cea noud gi vie pe care, pentru noi, Hristos a innoit-o prin

catapeteasmd, adicd "prin Trupul Sdu" (10,20).

Timpul din urmd poate insemna, agadar, pentru

cre$tinii destinatari,tr6irea anticipatd a eshatologiei viitoare:

"Cdci printr-o singurd i"rtfd adusd, a adus la veSnicd

desdvdrSire pe cei ce se sfinlesc" (10,14).

Toate aceste probleme schifate acum, dar dezbdtute de

autor in cuprinsul epistolei, aratl criza profundd in care se

aflau creqtinii destinatari ai epistolei gi cdrora, autorul, prinepistola trimisd, a incercat sd dea rdspuns la toate

frdmAntdrile, incertitudinile gi indoielile lor in credinld.Astfel, argumentativ, intr-o hristologie concentratS, se

ldmuresc cel pu!in 3 probleme mari care frdmdntauconqtiin!ele cregtinilor adresanli :

1- prin gi cu Iisus Hristos s-a inaugurat un "timpnou", cel de mdntuire desavdrgitl, fapt ce nu s-a putut realizasub Vechiul Legam6nt. De aceea, autorul va insista in mod

expres, prin metoda comparaliei permanente, in atdtarea

superioritSlii incomparabile a Noului Legdmdnt, chezdguit de

Iisus Hristos, a preoliei Sale veqnice gi a jertfei Sale proprii,unice, s6vdrgitd ca Arhiereu, in antitezd cu preolia trecAtoare,

limitata gi ineficace a Vechiului LegdmAnt. Cu venirea luiIisus Hristos innoirea eshatologicd gi mAntuirea desdvdrgitd au

avut loc deja.rol

tot lbidem, p.8,und die nachapostolische Zeit-

PRELIMINARII

2- cregtinii destinatari, au in acest sens, motiv clar, silie congtienli de posibilitatea propriei lor m6ntuiri gi deincrederea in forlele proprii de mAntuire, din moment ce au unArhiereu, sf6nt, {iri rdutate, fhrd patd (7,26), in stare sd poatdsuferi cu ei in sldbiciunile lor (4,15), fEcAndu-Se prin patimaSa tuturor celor ce-L ascultd "pricini de mdntuire vegnicd."(aitio6 ootqp(aq ciovrou - 5,9).

3- in virtutea operei r[scumpdrdtoare a Arhiereuluivegnic [isus Hristos, "pururea viu ca sd mijloceascd pentru ei',(7,25; 9,24), cregtinii destinatari pot gi trebuie sE trdiascl cuincredere qi speranld acest dnf,torTroq Xp6voq, av6nd invedere, rnai ales faptul, cE ei sunt "chemati sa ia fEgaduinlamogtenirii vegnice" (9, I 5).t02

3. Numiri gi titluri ale Iui Iisus Hristos in epistolacltre Evrei qi semnifica(ia lor incadrul hristo-logiei acesteia

Noliunea-vedetd a Epistolei cdtre Evrei este cea de

"Arhiereu". Pentru a putea infelege intreaga semnificaliehristologicd pe care o comportl aceastA noliune, ea trebujeasociatS. altor titluri hristol ogice, intreb ui ntate de creqtinismulprimar gi consemnate in Noul Testament, in special, inepistola cdtre Evrei. Autorul epistolei gtia acest lucru, de

aceea aportul s[u la hristologia Noului Testament, prinaprofundarea noliunii "arhiereu", nu e lipsit de suportul

65

r02 Vezi gi S. Goppelt, Die apostolischeCidrtingen, 1962.p 94

Page 35: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

66 STEL]AN TOFAN,4

necesar in restul Noului 'festament 9i in cugetarea cregtind

primar[, in general.lo'

Constatarea aceasta este, de fapt, qi motivul incropirii

capitolului de fatd. Analiza fiecdrei numiri in parte, acordate

lui Iisus in epistold gi raportarea ei la semnificalia hristologicd

pe care o comportd, are ca scop tacilitarea inlelegerii slujirii

arhieregti a lui Iisus Hristos gi a efectului ei soteriologic, a;a

cum e prezentat[ in cadrul epistolei'

1. Iisus.roa

in terminologia hristologicd a epistolei, numele

epistolei cStre Evrei folosegte cuvintul "Iisus" singur, este

necesar a se face o incursiune in Noul Testament qi a se vedea

ce sens au dat autorii biblici cuvAntului "Iisus"'106

'0'P.. Asist. V. Mihoc, Iisus Hristos Arhiereu' dupd epistola cdtre Evrei'\n

rev "Ortodoxia", XXXV, Nr-2/1983, p 177

tM Titlul ,,Hristos', este numele-vedetd al Epistolelor pauline, in care revine de

peste 400 de ori, in timp ce "Iisus" apare numai de 200 de ori (L' Cerfaux' Le

thrist dans la thiologii de kdnt Paul, ed. a II-a, Paris 195a, p 36l)to' Pr.A.ist. V. Mihoc, art ctt , p. 177.

,06 Acest procecleu va fi urmat la analiza tuturo' titlurilor date lui Iisus Htistos

in epistoll

PREL]M]NARII

Numele "IisLrs" este in primul r6nd expresia

;rccentudrii omenitelii sale,t07 fapt ce reiese clar din mirturiaSt-. Evanghelii care consemneazd, cE sub acest nume se vorbea

despre El in popor ca despre o persoanS. Numele "Iisus" era

cel mai mult folosit in popor cAnd era vorba de Persoana Sa,

iar spre a-L deosebi de alte persoane, care purtau acelagi

r)ume, era allturat numelui "Iisus" adaosul "rind Na(apir1116la,l,r,,l,af flq", "6 Na(apqvriq, 6 Ncr(ap&i<iq", sau chiar

"uidq Aauef6" cdnd se voia a se preciza originea Sa

davidiciros (ll.4t.21,11 gi loc. paralele; Mc. 70,47; In. 18,5.7;

I"c.24,19, Mc. 16,6; Lc- 18,38).

Acolo unde Evangheligtii ingiqi redau intr-o formdrezumativd ceea ce allii spun sau aud despre Iisus, lipsegteadaosul caracteristic deosebirii lui Iisus de alte persoane, care

poartd acelagi nume (Lc. 7,3; Mc. 5,27; Mt. 5,20).10e Prinnumele "Iisus", creqtinismul primar, gi cu el intreagacregtindtate, a mirturisit gi a infeles cd Hristos este

incepatorul vielii (ripXnydq tllq (to4q - F.Ap. 3,15), Celinviat din morli de Dumnezeu, cd toatf, lumea prin El gi pentru

El s-a fdcut (Col. 1,16) pi ci acest 'Iqoouq and trlqlal"r,l,a(aq, Fiul lui Dumnezeu, cel Unul-n5scut, este gi

singurul M6ntuitor al oamenilor, in numele Cdruia trebuie sd

se plece tot genunchiul (Filp.2,7).t'0

107 y ezi Werner Ftierster, art "Inooiq", in Theologisches Wr)rterbuch zum

Neuen Testamel,/, herausgegeben von Gerhard Kittel, Vol III (O-K), Shrttgart -Berlin - Kciln 1990, p. 284 u.

to8 lbidem, p 288.r09.,.,lDtaenln0 ,, . ,tntaPnt

61

Page 36: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

68 STELTAN TOFAN/i

Agadar, autorii biblici au exprimat prin cuvAntul

"Iisus" mirturisirea de credin|d a creqtinatalii primare in gi

despre persoana lui Hristos, care S-a intrupat, S-a frcut om 9i

care poate fi astfel definitd gi circumscrisl concret intr-un

timp istoric.Accentuarea omenitdlii Sale nu trebuie inleleasd insf,

ca o separalie a vielii Lui pdmAntegti de Hristos, care este 9i

Domnul; Iisus este in acelagi timp atdt "Domnul", c6t gi

"Omul" (nlpro6 gi riv0pdrnoq). Numai in acest sens autorii

sfinli ai Noului Testament L-au prezentat pe Iisus din Nazaret,

ca persoand istoricS, ca pe unul, pe care Dumnezeu L-a rdnduit

in acelaqi timp gi "Domn" gi "Judecdtor" 9i "MAntuitor" (dv

tivdpi rir r,rptoev - F.Ap. 17,3 I )."tAceasti accentuare este scoasd in eviden!6 in mod

deosebit de F.Ap.: Iisus este Hristos, Domnul, la care adaosul

"6 Nc(a,pai66" este important, intrucdt indicl clar, ftrdechivoc, persoana istoricd a lui Iisus, care a pdtimit inIerusalim de la iudei (F Ap. 2,22.32.36;3,13.20;5,30; 10,38;

13,23.33; 77,3; 18,5.28 comp. cu 4,10; 9,27).

Cdnd in epistola cdtre Evrei, autorul folosegte numele

"Iisus" singur, accentueazS, la fel, acelagi aspect al omenitdlii

lui Hristos manifestatd prin intrupare gi scoasi in eviden!6, in

mod deosebit, in Patimi (2,9; 10,19; 13,12). Dar autorul

epistolei aduce, in prim plan, altrturi de omenitate 9i

dumnezeirea Sa, ceea ce arald, cd acest "Iisus" nu e o simpld

persoand istoricf,, ci qi Dumnezeu in acelagi timp, in care

t" Ibide*

PRELIMINARII

calitate, a strdbatut cerurile (6,20) ca sd mijloceascd pentru

rroi.rl2 Addugarea Ia cuvdntul "Iisus" de 3 ori numele "Hristos"( I 0,10; 13,8.12) gi o datd "Domnul nostru Iisus Hristos"(13,20), aratl in mod evident, cd Iisus este qi Mesia cel

promis, venit deja in lume. rrr Numai astfel lisus - Om adevdrat

;i Dumnezeu adevdrat - constituie obiectul credinlei cititorilorcpistolei, incepdtorul gi plinitorul credinlei ('Ir1oou6 tqqrfore<oq &plqydv rcri te)"erotilv: 2,9; 3,1; 6,20; 7,22;

10,19; 12,2.24).

Prin urmare, accentuarea omenitefii Mantuitoruluilisus Hristos de cltre autorul epistolei, prin folosirea numelui

lisus, atAt singur, c6t gi insofit de numele "Hristos", "Domn",rru e int6mpldtoare, intrucdt tema de bazd a epistolei e

Arhieria lui I{ristos, ori calitatea de Arhiereu presupune in

rnod necesar omenitatea Sa.tla

2. Xpto'c6q

intrucdt epistola cdtre Evrei il prezintd pe M6ntuitorulnu numai ca un simplu Arhiereu, ci Mesia-Arhiereu, apelativul

"Hristos", titlu mesianic prin excelenf6, apare in epistoldsingur de 9 ori (3,6.14; 5,5; 6,1 ; 9,11.14.24.28; 71,26)t13,

tErd nici o explicalie suplimentar5.

"2 lbid"^-tt3 lbidem, p. 289.

"o Cf. V. Mihoc, op cit.,p. 178.t15 Expresia "Hristos-lisus". care apare frecvetrt in epistolete pauline este absentd

in epistola cdtre Evrei (Vezi L. Cerfaux, Christus in cier paulinischen(- hr istologie, Diisseldorf, 1964. p. 294)

69

Page 37: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

10 STELIAN TOFANA

Apelativul "Hristos" atribuit MAntuitorului nu este

numai un nume propriu, care desemn eaztr o persoand istoricd,

a$a cum adesea s-a afirmat,116 ci in primul rdnd acest cuvdnt

il exprimd pe Mesia, Cel promis de profefi 9i Care avea sd

aducd prin jertfa Sa impicarea omului cu Dumnezeu (Mt' I 1,2;

F.Ap.8,5; 9,20; Rom.9,3.5; I'Cor.1,6.13'17; Gal'1,7; 6,2;

Efes.2,5 etc), cu alte cuvinte numele "Hristos" exprimd in

acelaqi timp gi dumnezeirea lui Iisus. Numele "lisus" lasd sd

se intrevadd, aSa cum s-a vdzul, o referin!6 la viala Sa

pdmdnteascl, dar titlul "Domn" se refera la existenla lui Iisus

cel inviat qi la prezenla Sa in mijlocul comunitdlii cregtine.

Pentru a exprima ?nsE Persoana care vine din vegnicie 9i S-a

intrupat, devenind om ca noi, se folosegte cuvantul "Hristos".

Hristos este Acela prin care, in viziunea paulini, Dumnezeu

imptinegte lucrarea de mdntuire a omului'r17

Faptul ci autorul epistolei folosegte de cele mai multe

ori cuvAntul "Hristos" singur, necombinat cu apelativul

"Iisus", gi mai intotdeauna legat de ideea de jertft (5,5;

9,ll.l4;24,28), nu e int6mpl[ior, accentudnd astfel, in mod

special, jertfa Sa. in acest sens el a evidenIiat, pe de o parte,

caracterul unic al jertfei Sale 9i efectul ei mantuitor, fiind

sdvdrgitd de Dumnezeu-Omul Iisus Hristos, iar pe de altiparte, realitarea implinirii profeliilor vechiului Testament in

persoana lui Mesia 9i necesitatea ata;irii prin credinlI de

persoana Sa. Aceasta se poare inletege gi mai bine din predica

Apostolului Pavel, in care, vorbindu-se de patimile 9i invierea

t'u lbidn*111 lbidem, p 305

PRELIMINARII

lui Iisus, se accentueaz6, faptul cd "Hristos" este cel ce apAtimit gi a inviat.trs Astfel in Damasc, Sf.Ap. Pavel il predica

pe Iisus in sinagogd, ca fiind Fiul lui Dumnezeu gi Mesia cel

promis (F.Ap 9,20.22); in sinagoga din Tesalonic, 3 sAmbete

la r6nd, Apostolul a explicat cd Hristos a pdtirnit gi a inviat,gi cd pe Acesta il propov[duiegte el acum (F Ap. 17,2 rt);inCorint, dovedegte cd Iisus este Hristos (F.Ap. 18,5), fEcAnd

referire Ia Scripturl (F.Ap. 18,28); in cuvAntarea linutI in fala

regelui Agrippa, in Cezareea, a sintetizat invd\tttura sa,

ar[tdnd cd nu este altceva dec6t ceea ce profelii gi Moise au

vestit: Hristos trebuia sd pdtimeasci gi s5 invieze,frc6ndu-Se

incep[turd a invierii celor adorrnili qi vestind lumind atAt

poporului iudeu c6t pi neamurilor (F.Ap. 26,22rt)11e. Agadar,

M6ntuitorul Iisus Hristos, ata cum e prezentat in Epistola

cdtre Evrei, nll e un Arhiereu oarecare, ci Arhiereul mesianic,

lapt exprimat cel mai bine de autor prin folosirea apelativului

Ifristos in numirea lui Iisus, titlu mesianic prin excelenld.

3. Fiul lui Dumnezeu.

Unul din titlurile hristologice care ocupd un loc

important in Epistold, este cel de "Fiul lui Dumnezeu" (6 ui6q

ro0 0e o0)r'0. Sub aceastd numire, apare Persoana lui Iisus de

"r !bid"*.tre lbidem,p.298.

'20 E.xpresia "Fiul lui Dumnezeu" este prezent5 gi ta iudei 5i chiar lapdgAni

Despr c semnificalia sensurilor ei in litelatura iudaicd gi pagana vezi O. Cullmann,Christologie du Nouveau Testament, Neuch0tel. 1968. p 23-5-2-l8l G.P.Wetter.

7t

Page 38: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

72 STELIAN TOFANA

4 ori in epistold (4,14;6,6;7,3 9i 10,29), apoi de 2 ori sub

forma "Fiul Meu" (6 uidq p60) (in citate din Vechiul

Testament - Evr. 1,5; 5,5) 9i de 6 ori sub numele de "Fiul"

fErE nici o altd combinagie.rzl

Expresia "Iisus, Fiul lui Dumnezeu" se pare cI fdcea

parte chiar dintr-o formuld a unei mdrturisiri de credinl[ a

cregtindtllii primarel22 gi pe care autorul epistolei o cuno$tea,

de aceea o gi citeazd sub forma unui indemn: "Drept aceea,

avdnd Arhiereu mare, pe lisu's, Fiul lui Dumnezeu, sd linem

cu tdrie mdrturisirea" (rpatripev rfrq 6po.tr"oyfaq - 4,74).

Titlul "Iisus - Fiul lui Dumnezeu" nu e intrebuinlat de

celelalte cdrli ale Noului Testament decAt foarte rar, av6nd in

unele locuri, unde apare, o semnificalie particulatd'r2t

Pentru sinoptici, Iisus este Fiul lui Dumnezeu, dar

inleles mai mult tn caiitatea Sa de Cel ce implinegte misiunea

divind cu care Tatdl L-a trimis in lume, intr-un mod de deplind

ascultare unita chiar cu suferinfa.r2a Pentru Marcu, spre

exemplu, credinfa in Iisus "Fiul lui Dumnezeu" ocupd un loc

Der Sohn Gottes Eine Llntersuchung ilber den Charakter und die Tendenz des

Johannes evanghe I iums, 19 I 6.

"' Pr. V. Mihoc, art cil ,p. 179.

r22 in legdturd cu formulele pr imelor mirturisiri de credinfE creqtine, vezi O'

Cullmann, Les premi*es con{essions de foi chrdtiennes. 1943, p. 45 u.

r23 in epistola Sf Iacob titlul "l-iul lui Dumnezeu" nu apare niciodata la fel in IPetru, apoi in II Petru numai o datd (1,17), qi atunci, cit8ndu-se Ps' 2,7; in

Apocatipsa o singurd data (2,18), iar in F.Ap. de 2 ori (9,1 0; 13,33). Explicagii in

acest sens vezi V. I'aylor, The Names ofJesus, 1953' p 57 u

t2o Despre modul in care sinopticii inleleg expresia de "Fiul lui Dumnezeu", luafi

mai intAi impreund gi apoi in particular, a se vedea O- Cullman, Christologie du

Nouveau Testament, p 238-258.

PREL|MINARII

primordial, dar se observd la el o evidentl relinere de a vorbide aceasta in mod deschis. in acest sens, Sf. Marcu se

caracterizeazd prin a evidenlia chiar atitudinea proprie a luiIisus de discrelie in a-$i descoperi adevdrata Sa identitate.t2s

Spre deosebire de sinoptici, Sf. loan plaseazd in centrulEvangheliei sale, oarecum ca gi Sf. Marcur'6, credinla in Iisus"Fiul lui Dumnezeu", esenfial pentru el fiind faptul filiafieidivine a lui Iisus qi unitatea Sa de fiin!5 cu Tatal, gi nu

expiicalia acestui fapt. Pentru Sf. Ioan este important ca Iisus

este 6tc 0eo0.r27 Cele"doud motive sinoptice" - al ascultlriiFiului de Tatdl gi unitatea dintre Tatal qi Fiul in opera

revelatoare gi m6ntuitoare a lui Dumnezeu se g[sesc gi la Sf.

Ioan, numai cd, in Evanghelia a IV-a, al doilea rnotiv e mai

puternic accentuat, intruc6t Ioan insista mai mult asupra ideiireveldrii lui Dumnezeu. tn acest cadru ai istoriei mdntuirii,nofiunea de Fiul lui Dumnezeu, o cuprinde gi pe cea de Logos,

care subliniazdin Evanghelia dupd Ioan, faptul cd Iisus este

una cu Tatal in gi prin opera pe care o implinegte pe

pimdnt.r26

Sf. Pavel vorbeqte in schimb mai mult de rcup(oq, fEra

'" A se vedea in acest sens, Heikki Rlisiin cn, Das Messiasgeheimnis imMarkusevangelian, Helsinki, 1976,p.61 u. La sinoptici se poate observa cd Iisuspreferd in general titlul de "Fiul Omului", decdt cel de "Fiul lui Dumnezeu" gi aceasta

pentru ca mulfimea sI nu fie determinatd in a considera mai mult unul din cele 2

aspecte pe care le implicS: acela aI majestiSi divine. in detrimentul celui de ascultare,

chenoz6 etc. (Cf. O. Cullmann, op.cit , p.245)

''u Cf- O. Cullmann, op cit., p.258

'" Ibid".''8 A se vedea amdnunte in legdturd cu acest subiect la O. Cullmann. op rrl .

p 259-263

t3

Page 39: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

14 STEL]AN TOFANA

insd a subestima prin aceasta titlul de "Fiul lui Dumnezeu"' cu

toate c6 acest titlu e total absent din Epistolele pastorale.l2e

Despre acest fapt nu se poate vorbi in Epistola cbtre Evrei, in

care toate afirmaliile hristologice esenliale stau intr-o strans6

legdturi. Este adevdrat c5' epistola dezvolta cu predileclie

tema Iisus Hristos - Mare Preot, contribulia originala 9i

personala a autorului la apiofundarea problemei hristologice

fiind de a grupa afirmaliile relative la credinla in Hristos in

jurul acestei noliuni, dar pentru a vorbi ins6, in mod special,

de preexistenla lui Hristos, autorul aplicd titlului de "Mare

Preot" pe acela de "Fiul 1ui Dumnezeu", 9i aceasta pentru cd

el gtia ca din calitatea de Fiu al lui Dumnezeu decurg toate

demnitAtile lui Iisus Hristos, deci inclusiv 9i cea de

Arhiereu.l3oPentru a se demonstra caracterul unic al persoanei

Fiului, se arat5, cu ajutorul citatelor din Vechiul Testament,

cd Fiul e mai presus decat toate creaturile. De altfel, intenlia

specificd a autorului epistolei e de-a evidenlia superioritatea

Iui Iisus Hristos in toatc domeniile: mai prcsus dec6t

proorocii Vechiului Testament (l ,l-2); superior ingerilor

(1,4-i4) qi mai mare decdt Moise (3,1-6)'r3'

in ceea ce privegte raportul dintre lisus Ilristos Si

proorocii Vechiului Teslament, autorul atribuie acestora, pe

t2e lbidem, p. 262

rr0 F. Biichsel, Die Chri.stologie des Hebrrierbriefes, coleclia "Beitrtige zur

Forderung christlicher 1'eologie" nr 2'7, 1922, p. 1 5, noteaza ca"arhieria este o

parle a sittLaliei Sale de Fitt al lui Duntne:eu"

'r' O. Cullman n. op cit . P- 264

PRELIMINARII

rlt: <r parte, ceva comun: comunicarea revelaliei divine (1 ,1-2),

rnsi pe de altd parte, vrAnd sd arate cd misiunea lui Hristos

e rilc mult superioard profelilor, fondeazd aceastd superioritate,

uxacl ca gi Ioan, pe unitatea dintre Tatdl 9i Fiul,t32 relalie

liirrtiald strSind profelilor. De fapt, superioritatea Fiului fa!5

rlc profeli iese in evidenld de la inceput, cAnd Iisus este distins

rlc profeli, ardtAndu-se cd El este Fi:ul'. "dupd ce Dumnezeu

rtdinioard... a vorbit pdrinyilor nctStri prin prooroci-. in

rlele din urmd ne-a grdit noud prin Fiul..."(1,1-2).Mdntuitorul lisus Hristos este prooroc intr-un sens

unic gi suprem, "Calitatea Sa de prooroc finAnd de persoana

Sa, spre deosebire de sensul cuvAntului "prooroc" din Vechiul'lcstament, unde aceastd calitate e legati accidental de o

pcrsoand sau de alta. Iisus Hristos e invdldtorul gi Proorocul

plin Sine, nu printr-un dar venit din alti parte".133

Aga cum Hristos a venit ca "Apostolul" Sdu propriu (6

dn6otol,oq - 3,1), tot afa s-a fEcut 9i "Proorocul" Sdu

propriu, cici "ludnd modul uman de a se comunica, a putut

tleveni accesibil ca Dumnezeu gi a putut intra cu oamenii in

acelagi dialog direct".r3a De aceea, revelalia fEcuta de

[)umnezeu prin Fiul, o singurd data, depd;e$te toate celelalte

revelalii fdcute prin prooroci odinioard (l.l).

t3' lbid"*.

'33 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stlniloae, Teologia Dognntica Ortodora' vol ll,Bucurcgti, 1978, p, I 15-l 16.

t1a lbidem.p 120.

'15

Page 40: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

'76 STELIAN TOI-ANA

Superioritateafald de ingerilss e ardtatl prin aceea clEl nu este creat, precum sunt ei, ca gi creaturi, ci Fiul esto

ndscut din veci (1,5). Astfel, El este Domnul 9i impiratul

tuturor (1,2.10-l l), agezat de-a dreapta Tatllui (1, l3), in carc

calitate ingerii ii sunt duhuri slujitoare (1,14), datordndu-l

inchinare ( 1,6).

Referitor la superioritatea lui lisus Hristos tn

calitate de Fiu fald de Moiserl6, autorul o demonstreazd prin

2 argumente:

1. constructorul este mai mare decAt casa (3,2-4), ot,spre deosebire de Moise, Hristos este constructorul, El zidind

casa, adicd poporul lui Dumnezeu;

2. Fiul este mai mare decdt sluga (3,5-6).137

in ceea de privegte, insd, participarea totali a Fiului la

dumnezeirea Tatilui, se poate afirma cd este exprimatd intr-un

mod asemdndtor Prologului Evangheliei a IV-a: prin EI S-au

fEcut veacurile (1,2.10-11); El este strdlucirea (rinarj'ycropcr)

13s yezi referitor la aceasti temd, H' Windisch, cap. "Der Engelglaube im

Hebrtier brief in lucrarea " Der He brcierbrief', 1931, p. 17 .

r16 in credinga iudeilor, Moise era mai mare decdt ingerii, prin misiunea sa de

peoicrlq (Gal. 3,19-20) al Vechiului Testament. De aceea, in in;irarea: profe(i,ingeri, Moise, el vine la sfdrpitul seriei "ca ultimul termen al unei gradalii

ascendente" (Cf. F. Prat, La thiologie de Saint Paul, I-dre partie, Paris. 1924, p.

437). $iin acest caz,caqi in cel al profelilor, apare cevacomunintre Iisus 9i Moise:

amdndoi au fost credinciogi misiunii lor. ffezi in acest sens gi A. Vanhoye, Jesus

'fidelis ei qui fecit eum" (Hebr 3,2), in "Verbum Domini" 45, 1967, p 291-305

't'Asrp.u rrperiorita{ii lui Flristos fala de Moise, autorul vamai reveniintr-unuldin capitolele principale ale Epistolei. cea a compa-ratiei dintre cele 2 Testamente.considerate in raport cu mijlocitorii lor(8,6-13). In acest sens autorul mai adaugb

faptul cd Moise vorbea israelililor "pe pAmant", I{ristos vorbegte insd credincio;ilorSai "din ceruri" 112.2-5).

PRELIMINARIl

slavei Tatdlui qi chipul Fiinlei lui - 26apartr"1p rrlq0noortioeoq a0ro0 (1,3). Astfel, ca qi in Ev. Sf. Ioan, Fiulprovine din Tat6l, prin nagtere (1,5), de aceea El este "CelintAi n6scut" (6 npotritorcoq - 1,6), afirm6ndu-se astfel, inmodul cel mai evident, preexistenta din vegnicie a Fiului luiDumnezeu prin identitatea Sa de fiin1d cu Tatdl.

Prin urmare, pentru definirea slujirii arhieregti a luilisus Hristos, titlul "Fiul lui Dumnezeu" ocupd un locprincipal, avdndu-se in vedere ca posibilitatea oferirii Sale

depline ca Om lui Dumnezeu, prin jertfE, este implicatd incalitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu, Care, fala de Tatdl, se

afld in veci intr-o ascultare desdvirgitd de Fiu.

4" Dumnezeu.

Utilizarea de citre autor a expresiei "Fiul luiDumnezeu", care exprimd, a$a cum s-a vdzut, deofiinlimeaFiului cu Tatdl, implicd qi posibilitatea numirii lui Iisus chiarcu titlul de "Dumnezeu".

tn afard de scrierile ioaneice,r3E singurd epistola cdtre

Evrei ii dd,, fdrd nici un echivoc, lui Iisus titlul de "0e6q". Este

adev6rat ci cuvdntul 6 0edq apare de 2 ori citat intr-un psalm

din Vechiul Testament (Ps. 44,8-9): " Scaunul Tdu,

Dumnezeule, in veaculveacului..." (1,8); "pentru aceea te-a

'38 Vezi O. Cullmann, op cit., p. 268-269 in scrierile Sf.Pavel (Col. 1. I 5; Fil2,6, IICor 12,8; Rorn 9,5; Col 2.2.l1Tes l.l2; Tit.2, l3)precumgi altescrierialeNoului Testament(F 4p20,28;llP 1.1)indicatiileinprivirr(aatribuirii lui IisusHristos a titlului de 0e dq, sunt indirecte (Cl. O. Cullma nn. op cit . p 272-273)

71

Page 41: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

78 STELIAN TOFANA

uns pe tine Dumnezeu, Dumnezeul Tdu" (1,9), dar despre

aceste locuri autorul afirmd clar cI se raporteaza la Fiul lui

Dumnezeu: npdq 16v ui6v - (1,8)."' Folosind aceasti

numire, distincfia intre Tatdl gi Fiul rdmAne totuqi evidentd in

aceste pasaje, c[ci in interpretarea cregtindra0 a psalmului,

cuvAntul "Dumnezeu" din [,9 se raporteazL,in aceeaqi frazd,

ca subiect, Tatdlui, iar ca obiect (in vocativ), Fiului:

"Dumnezeul Tdu" (Tatel) "te-a uns pe Tine, o, Dumnezeule"

(Fiul).

$i in cazul folosirii acestui titlu se poate constata o

inrudire cu Evanghelia dupd Ioan: "6 0e6q r]v o l.6yog"

spune Ioan Evanghelistul (l,l), iar Ap.Toma il numegte pe

MAntuitorul Hristos, Cel inviat, "Domnul meu Si Dumnezeul

meu" (6 xripr66 pou rai o 0e dq pou - In. 20,28)' Afirmaliacd lisus Hristos este "Dumn ezerf' , ftcuti prin cele 2 m[rturii,una la inceput gi alta la sfdrgit,rar incadreazd, a$a cum se poate

vedea, intreagi Evanghelia lui Ioan.

Aqadar, prin maniera ei de a cita Ps. 44, epistola cdtre

'3e lbid"o,p 270.Yezi qi Hans-Friedrich WeiB, Der Brief an die Hebrcier,

Gtittingen, 1991, p. 165 u; F. Schrtiger, Der Verfasser des Hebrcierbriefes als

Schriftausleger, Regensburg 1968, p 60-66; Pi H. Kleinknecht, G. Quell, E.

Staufer, K.G. Kuhn, art. 1edEin ThWNT, Vol III, p.65-124, special p. 105.

'{ Sf. Ioan Guri de Aur spune: "Cele ce sunt ale Tatilui sunt ale Fiului"in "Comentariik sau explicarea epistolei cutre Evrei", traducere de Theodosie

Atanasiu, episcopul Romanului, Bucureoti 1V23, p.73.

''' Cf. o.Cullmann, op.cit , p.268.Iisus Hristos mai este numit in In 1,18oi ;,rovoyevflq 0ed6, dar din punct de vedere textual, expresia nu este prea

sigura, intrucAt unele manuscrise au aici cuvintele d povoyevilg ui6q (Vezi

arndnunte O. Cullmann, op.cit., p. 268-269 precum oi C.K. Barrett' IheGospel According to St John,London 1955, p- 141).

PREL|MINARII

Evrei atestd gi ea, ca gi Evanghelia dupd loan, acest paradox

al intregii hristologii, si anume ci Iisus Hristos, CuvAntul(Logosul), este "la Dumnezeu" (npdq tdv 0e6v - ln. I,l) gi

in acelagi timp este "Dumnezeu", ca sd folosim termeniiPrologului ioaneic.

Titlu-rile "Fiul lui Dumnezeu" gi "Dumnezeu" atrag,deci, atenlia asupra preexistenlei din veqnicie a lui IisusHristos. in acest sens, cele 2 titl;;i vin sd completezehristologia arhiereasc[ a epistolei gi care se referd numai laperioada de dupd intrupare a existenjei Sale. Autorul epistoleispune, dealtfel, cd orice arhiereu "e lual dintre oameni" (5,1),deci chemarea lui Hristos la arhierie s-a frcut numai prinintrupare. Dacd hristologia epistolei n-ar fi inglobat gi

preexistenta din vegnicie a lui Iisus Hristos gi s-ar fi axatexclusiv pe titlul de Arhiereu gi care insumeazd in sine maimult ideea existentei plmrintegti, ar fr rdmas o hristologieoarecum incompletd, deoarece insugi aspectul exceplional gi

unic, precum gi eficienla slujirii arhiereqti a Mdntuitorului igiau temeiul gi izvorul in preexistenla Sa din vegnicie.

Autorul epistolei it infrligeazi clar pe Iisus Hristos ca

fiind, in calitate de Dumnezeu, acelagi, aldt ca Preot, c6t gi cajertfE. El nu este Arhiereu in calitate de Dumnezeu, intrucdtarhiereul slujegte lui Dumnezeu. Dar nu e Arhiereul suprem,decdt pentru cd e gi Dumnezeu, numai astfel putdnd fiMijlocitorul desdv6rgit, eficient intre Dumnezeu qi oameni.

Titlul xripro6 aplicat lui Iisus Hristos gi semnificaliaprofundd a acestui nume, a ocupat un loc central in g6ndirealeologicd a primilor cregtini-ra2

79

'02 Amanunte in acest sens vezi ta O. Cullman n. op cit-, p 176-202

Page 42: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

8180 STEI,IAN TOFANA

A vorbi de "divinitatea" lui Iisr.rs Hristos in Noul

Testament, inseamnd a porni de la titlul rle xriproq (Domn) 9i

de la ideea domniei universale gi absolute pe care acest titlu rr

implicd. Exprimarea divinitalii lui Hristos nu e completd, dacit

nu se pune in raport gi cu "domnia" pe care Fiul o exercitl

dupd invierea Sarn3, domnie care implicd ideea de "Dumnezeu"

adevdrat, de "Domn" ceresc, in sensul in care era inteles lahve

in Vechiul Testament. Septuaginta a tradus cu rcrjploq

termenul ebraic Adon sau Adonai. Se cunoagte, cd incepdnd cu

o anumit6 epocd, evreii au inlocuit la lecturile liturgice numele

lui Dumnezeu (Tahve) cu Adonai.'aa Agadar, xf proq traduce

in Septuaginta numele cel mai sfdnt al lui Dumnezeu.'o'

AplicAnd titlul de mai sus lui Hristos, creqtin[tatea primard

inlelegea prin acest procedeu un transfer a propriei

suveranitili a lui Dumnezeu asupra lui Iisus Hristos, dupd

invierea Sa, frrd insd a face confuzie intre persoanele Tatdlui

gi a Fiului. ln acest sens, toate pasajele Vechiului Testament,

care vorbesc de Dumnezeu, pot fi aplicate, in principiu, 9i lui

Iisus Hristos, ceea ce se intdmpld in epistolacdtre Evrei, cAnd

se vorbegte de divinitatea lui Iisus Hristos.

AruncAnd o privire asupra folosirii termenului rrlpro6

'03 lbid"*. Vezi pi p. 203.I4 Determinarea cu precizie a momentului acestei inlocuiri este dificili Ceea

ce este sigur e cd la inceputul erei cregtine ea era deja efectuata (W- Fiirster, art'

xriproq, in'thWNT, vol III, p. 1043-l045).las in legatura cu atribtrirea numelui nipLoq lui l)umnezeu in Septuaginta 5r in

iudaismul elenistic a se vedea studiile impoftante si bine documentate ale lui

L.Cerlaux- "Le nom divin rciptogdan"' la Biblie ,qrecque" si "'4donoi et Kyrios".in "Recueil L Cerfaux". vol I. 1954. p I I3 u 5i 137 u

PRELTMINARII

intr-o concordanla a Noului Testament grec, se poate observa

cd adesea Noul Testament aplicd, pur gi simplu, lui Iisus

pasaje, in care, in Vechiul Testament este vorba de Dumnezeu

Tatdl . Aga e cazul, spre exemplu, cu Isaia 45 ,23 , pasaj citat in

imnul din Filipeni 2, I 0 u, in care e vorba de intreaga creaturS,

plec6ndu-gi genunchiul gi mdrturisind suveranitatea lui Iisus

"Domnul" (rr5ptoq).

Dar exemplul cel mai concIudent, ?l gdsim in Evr. 1 ,10

- unde este citat un pasaj din Ps. 101,26 u. "Dintru inceput

Tu. Doctmne, pdmdntul L-ai intemeiat Si cerurile sunt lucrulmdinilor Tale. Ele vor pieri dar Tu acelasi eSti Si anii Tdi

nu se vor sfirSi" (1,10-12).'ou Textul biblic vorbegte aici in

mod expres de Dumnezeu TatdLl Creatorul, dar autorul

epistolei, aplicdnd acest citat Fiului, nu ezitd, prin aplicarea

titlului rf proq numelui lui Iisus, sd faci gi din Fiul, Creatorul

cerului gi al p6mAntului.raT

La fel se exprimd gi Ap.Pavel in "mdrturisirea de

credin!6" din I. Cor 8,6, unde activitatea preexistentd a luiIisus, coautor al crealiei, nu e menlionatd, decdt in relatie cu

semnificalia cuvAntului "r6proq": "-- un singur Domn, Iisus

Hristos, prin care sunt toate Si noi prin El". $i pentru cd

re Explicalii in legdturd cu sensurile acestui citat a se vedca : ICJ. Thomas, ?".he

Old T'estament Citations in Hebrews. ia " New Testament Studies" , nr. I l, 1964-

1965, p 323-324 5i H.Fr. WeiB, op cir., p. 167.

'47 Din nou se poate observa aici legitura cu Ev a IV-acare rndrturiscgte desprc

"Cuv6ntul'' cd " toate prin El s-au fdcut, Si Jdrd de Dl nimic nu s-aldcul din ce s a

/dcut" (ln. 1,3) Atributele de "Creator" 5i "Mdntuitor" (1.1 l2) strnt identice inpersoana Fiului- Aceasta estc de altfel gi g6ndirea epistolei citre Evrei lVezi O.('ullmann. op.ctt . p.210\.

Page 43: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

8382 STELIAN TOFANA

Hristos este astdzi pentru noi singurul rr5pro6, Domnul cat't'

guverneazh peste toate lucrurile, trebuie si fi fost de lrr

inceput in relalie cu toate lucrurile (F.Ap- 3,14) in calitatc dt'

coautor la creatie. (Col. 1,16).

Titlul rrjpr,oq desemneazd inainte de toate mai alcs

puterea gi suveranitatea divinb al lui Iisus Hristos in perioaclit

actualI a istoriei mAntuirii,las dandu-I-se Mdntuitorului toatri

puterea in cer gi pe pdmAnt (Mt.28,19) prin inviere 9i inll]arcgi aqezare de-a dreapta Tatdlui- El este njpto6 intruc6t estc

Cel ce are puterea (d(ouof u) deplin6.

Titlul xf proq mai apare de 2 ori in epistold, tot cu

referire la MAntuitorul: propovdduirea Domnului" -

(.1,4)"eio0ar 6tri toO xupfou - 2,3) Si "Domnul nostru u

rdsdrit din luda" (7,14)- E de relinut aici, faptul cI al doilea

text (7,14) asociazd titlul de "Domn" siujirii arhiereqti a

MAntuitorului: Domnul nostru este Arhiereu, degi nu provine

din seminlia sacerdotald a lui Levi, ci din seminlia lui Iuda. Se

poate, deci, ugor inlelege de aici importanla 9i semnificalia

hristologicd a atribuirii acestui nume lui Iisus Hristos, in

calitatea Sa de Arhiereu, dar de Arhiereu vegnic. De altfel,

insuqi MAntuitorul Hristos s-a numit pe Sine cu acest nume,

ceea ce constituie afirmarea fErd echivoc a dumnezeirii Sale,

cdci rcripro6 este numele cel "mai presus de orice nume"

(FiI.2,9), adicS insugi numele lui Dumnezeu: Iahve, Adonai,

Domnul.Atribuirea numelui de "Domn" lui Iisus are, drept

PRELIMINARII

, orrsecinJS, faptul ci toate numirile date lui Dumnezeu, cu

t'xceptia celui de Tat5, pot sd fie atribuite gi Fiutui.tae

Dar calificativul rriproq corespunde, aga cum se poate

vcdea, qi de mnitdlii impardtegti a Mdntuitorului, intrucAt, intrerrccastd demnitate gi cea arhiereascd exista o str6nsd legiturd,rlcnrnitatea qi puterea impdrdteascd a Fiului manifestAndu-se

;;i prin activitatea de invalator (Prooroc) gi Arhiereu. Inclusiv"rnoartea, cu toate cI e un act al Arhieriei Sale, prin modul inL:are a suportat-o gi invins-o, tine gi de puterea luiirnplrdteasc6".lso

Astfel, dupd in5lf are , Iisus Hristos continu6 insd sI fie"Arhiereu in veac", dar un Arhiereu-impdrat sau un Arhiereu-Pdstor (13,20), un Arhiereu a$ezat pe tronul mdririi gi

impdrdliei vegnice (8.1). Prin urmare, este imposibil sivorbim de arhieria lui Hristos gi mai ales de etapa actuald, cea

de dupI indllare, a exercitlrii acestei arhierii, fdcAnd

abstracfie de faptul ca El este iotodati qi xriproq (Domnul),Stdp6nul a toate.lsr Pe de altd parte, insdgi calitatea Sa de

rcripro6 este, intr-un f-el, un rod al lucrdrii Sale arhiereqti, pe

care a sdv6rgit-o prin jertfa de pe Clruce, iar eficien!a fdrd.

rlargini a lucrlrii Sale arhieregti vegnice se datoreqte gi

situatiei Sale de "Domn" al Universului intreg. Agadar,

calificativul rriproq este un titlu hristologic complet care

expriml bazainfiegii lucriri a l-iului - atdt preexistentS, c6t

gi pdmAnteasci, sau, altfel spus, trecut6, prezent6 gi viitoare.

loe (ll. o, Cullmann. op cit . p 204r50 Pr. Prof, Dr. D. Stinilo ae. op cit., r,ol II. p 1 54

'5'Ci Pr. V. Mihoc. art cit.,p 183'oo Cf. O. Cullmann, op cit ,p 214.

Page 44: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

84 STEI-IAN TOFANA

in ucest sens, "dintre toate titlurile hristologice acela de

xdproq este cel mai bogat prin semnificafiile pe care le

insumeazd. inlelesul s[u profund este un "compendium", 9i in

acelagi timp, un "repetitorium" al hristologiei

neotestamentare, parcurg6nd in mod succesiv toate gamele

titlurilor hristologice gi deruleazd in faJa ochilor no;tri drumul

care duce de la demnitatea invdldtoreascd, impdrdteasc[ 9i

arhiereascd a lui Iisus Hristos la cea dumnezeiasce".ts2 El

poate constitui o "adeviratd sintezd hristologicd al cdrei

cenlru cronologic este moartea 9i invierea lui Hristos".153

6. 6 urdq toO rivOprinou (Fiul Omului)

Expresia "Fiul Omului" are in Noul Testament o

sennnificalie strict pi profund hristologici, fiind cel mai

frecvent titlu hristologic al Noului Testament, precum 9i

denumirea cea mai frecventd pe care $i-o da insugi

MAntuitorul,rsa noliunea "Fiul Omului" aratdnd, in primul

'sz Vezi E. Stauffer, "Die Theologie des Neuen Testaments",1941, p' 94'

Rel'eritor la in ann scria:,,... le title de , ce que la

rceQo.lrj est p done, sans

pourtant en disqualifier aucun" (Cf. op.cit.,p 204)-

t5' cf. o. Cullmann, op.cit., p. 2o4.r5a Expresia revine foarte des oi aproape numai in Sf. Evanghelii- Expresia

apare de 8l de ori in Evanghelii, de 30 de ori la Matei, 14 ori la Marcu, 25 de

o.i lu Lo.u oi de 12 ori la Ioan. Exceptie fac 4 versete din alte cdrpi

neotesiamentare, dintre care 3 sunt cirare din Vechiul 'fesmment (Evr 2,6 : Ps'

8.5; Apoc. 1,13 oi 14,4 = Dan. 8,13), iar al patrulea (F.Ap 7,56) foloseote

expresia cu sensul ei comun din Evanghelii (A se vedea H- Lesltre, Fils de

I'Hontme- in "Dictionaire de La Bible", vol II, Paris, 1926, col 2258)

PRELIMINANI

rAnd, deplindtatea naturii omenegti a Mdntuitorului. DacE

expresia "Fiul lui Dumnezeu" exprimL integritatea Sa divina,atunci cea de "Fiul Omului" aratd integritatea Sa umani, fi indin acest sens intr-o stransA corelalie cu slujirea arhiereasci a

Miintuitorului.r5s

Expresia "Fiul Omului" este foarte bogatd in conlinut.Prin intrebuinlarea constanti a acestei expresii, MdntuitorulHristos vrea si atragd atenlia iudeilor ca El este "Omul" prinexcelenti, Mesia despre care vorbesc profefii, insugiintemeietorul impdraliei lui Dumnezeu pe pdmAnt. Deci, acest

nume este cel care exprimd firea omeneascd a M6ntuitorului,dar in acelagi timp qi dumnezeirea Sa, mesianitatea Sa. Darfblosirea expresiei este legat5 gi de viitorul eshatologic, depream6rirea lui Iisus Hristos, de rolul Sbu de judec[tor aioamenilor la sfArgitul veacului.rs6

Patimile, moartea gi invierea lui Iisus, a "FiuluiOmului" sunt, deci, o dovadd supremi atdt a omenitelii Sale,a identitd!ii intre "Fiul Omului" gi "Ebed-Iahve",1s7 SlugaDomnului (Is.53,ll-12; Mc.8,31; Lc.9,22), cdt qi dovadasupremd a mesianit5.lii Sale depline gi expresia cea mai inaltl

tts A se vedea aminunte O. Cullmann, op.cit. p. 131-156; L. Goppelt,Theologie des Neuen Testarwnts, vol.Il: Vielfalt und Einheit des apostolischenChristuszeugnlsses, herausgegeben von J.Roloff, G<ittingen, 1976, p. 580;Pr-V.Mihoc, Fiul Omului dupa Noul Testament, in "srudii Teologice", XXV,nr. l-2, 1973, p 34 u

1s6 Vezi O. Cullmann, op.cit , p. 135; V. Mihoc, ibidem.r57 in legatura cu identiratea dintre lisus Ilristos oi Ebed-Iahve, in Noul

Testament, vezi L. Plim5dealS, Ebed-lahv,e in lumina Noului Tesrament. inrev "Mitropolia Baratului", nr. 4-6, 1970

Page 45: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

86 STELIAN TOFANA

a slujirii Sale arhieregti'tsE Patimile 9i moartea M6ntuitorului

incununeazd astfel activitatea Sa mesianic[' arhiereascd'

aducAnd mdntuirea neamului omenesc' 1" acest sens'

importanla jertfei "Fiului Omului" este subliniatd' de

Sf.Atanasie cel Mare astfel: "Consecinta pdcatului' moartea'

era unitd cu trupul pe care-l stdpdnea' De aici necesitatea

intrupdrii Cuvdntului in trupul stdpdnit de aceasta' Dacd

Cuvdntul s-ar fi tntrupat tn qltceva' moartea nu s-ar 'fiomordt, pentru cd ea nu era distrusd de om' $i stricdciunea

ar.fi rdmas pe mai departe in om, trupul unindu-se cu viala'

nu mai rdmAne nemuritor' ci se tmbracd in nemurire" '15e

Faptul cd Fiul lui Dumnezeu "flcAndu-se offi'

pdtimegte ca un muritor"r60, presupune manifestarea deplind

a omenescului in Iisus Hristos, dar in moartea 9i invierea Sa

vedem, totodatE, qi dumnezeirea Sa, mesianitatea Sa deplind'

intruc6t Fiul Omului nu pdtime$te pentru Sine' El n-a venit sA

puni capdt morlii Sale, ci mor{ii oamenilor' Prin inviere 9i

apoi inallare, "Fiul Omului" face trecerea de la stadiul de

"Ebed-Iahve" la starea Sa de judecdtor al lumii'

in Evrei, expresia "Fiul Omului" o intAlnim intr-un

singur text, in 2,6 rt.r6t in care autorul afirm6 superioritatea

Fiutui omului fatd de ingeri, citand astfel cunoscutul text din

"s L. Lemonnyer et L. Cerfatx, Thdologie du Nouveau Testament' Pais

t963, p. 82.r5e Sf. Atanasie cel Mare, Cuvbnt despre tntruparea I'ogosului ' 44 ' P 'G ' '

xxv, 1764.tffi Sf. Ioan Damaschin, Canonul invierii, oda VII' Irmos' P G ' XCVI'

841C

'u'Cf. Dr.Dr. C. Colpe. art.cit.,p 433'

PRELIMINARII

Ps. 8,6: "Ce este amul cd-l pomeneSti pe el saufiul omului

cd-l cercetezi pe el?" , pe care il aplicd la Hristos.

Analizdnd contextul, ajungem la concluzia cd autorul

era la curent, se pare, cu dubla semnificalie neotestamentard

a titlului de "Fiul Omului" dat Mdntuitorului Hristos:

l. pe de-o parte, apelativul "Fiul Omului" se referd la

"degertarea" de slavd a lui Hristos, prin intrupare, deci la

acceptarea condiliei umile a umanitdlii (Hristos a fost pus,

scurtl vreme, "mai prejos de ingeri" '2,7a qi 9a),

2. pe de altd parte, se referS la opera lui Iisus Hristos

cel preasl[vit ("cu mdrire Si cu cinste L-ai lncununat Si L-aipus peste lucrul mainilor Tale" - 2,7b-9b), care va culmina

la Parusie, cAnd "Fiul Omului" va veni pe norii cerului ca

Judecdtor. r62

Dacd acest al doilea aspect corespunde conceptiei

iudaice pe care o gdsim la Daniel 7,13 9i in apocalipseie

apocrife iudaice (IV Ezdra. Cartea lui Enoh, cap.37-71)

adoptati de Mdntuitorul in prezentatea operei sale

eshatologice, atunci primul aspect este gi el justificat in

Sf.Evanghelii, unde M6ntuitorui se prezintd pe Sine uneori ca

Fiul Omului - Ebed-Iahve, care in chip de rob, p[timeqte 9i

moare (Mc.8,31; 10,45).16r Agadar, folosirea de cltre autor a

'6' Cf Pr. Asist- V. Mhoc, Iisus Hristos, Arhiereu..., p 178.

'u' Ibidtm. Cu privire la aceste 2 aspecte ale nopiunii 'Fiul Omului" a se

vedea indeosebi O. Cullmann, op.cit., p. 131 u; H. Johnson, The Humanity

of the Saviour, 1962, p. 113-116; G.W. Grogan, Christ in His People: An

ExegeticaL and theological Strtdy of Hebrews 2,5-18, in "Vox Evanghelica", 6,

1969, p 54-71;P. Giles, The Son of Man in the Epistle to the Hebrews, in"Expository Times", 86, 1974-19'15, p. 328-332.

87

Page 46: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

88 STELIAN TOFANA

expresiei "o urdq to0 av0p<ilfiou", ca titlu hristologic

aplicat lui Iisus Hristos, serve$te foarte bine descrierii slujirii

arhieregti a M6ntuitorului gi jertfei Sale depline ca Dumnezeu

qi Om petrecutd in "zilele trupului Siu" (5,7).

PARTEA TWTAT

FIUI LUI DUMNEUEU hirNUPAttupAnar ,4 ToATE

{l,t=2,18)

I. Pozifia actualS a Fiului (1,1-4)

Epistola cltre Evrei incepe cu un prolog ( I , I -4), de oinegalabild facturd teologicd gi stilistici, al cdrui conlinutdefinegte, cdt se poate de clar, poziyia actualI a Fiului luiDumnezeu, oferind in numai opt propozilii, persoanei qimisiunii lui Iisus Hristos, ca Fiu, o prezentare, care prinbogdfia sa teologicS, exegeticd ocupi un loc unic in NoulTestament.I6{

re Intenlia prologului epistolei (1,1-4), la fel ca qi cel al Evangheliei dupi Ioan( l, I - I 8), este de a preciza preexistenla din veSnicie a Fi.ului Si calitatea Sa de

de o fiinfd cu Dumnezeu Tati teaire opera de mdnfuire vepni inrat gi de Srepan al intregului in

prolog ca gi in cel ioaneic, foarte bine cele doud aspecte ale hristologiei - aspectulcosmic cu cel soteriologic. (Yezi A. Vanhoye. Situatiott du C'hrist. Hdbre*x l-2,Lectio Divina -58, Paris 1969, p.7).

Page 47: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

90 STELIAN TOFANA

Ca Fiu qi expresie absoluti a fiinlei Tatdlui (1'3)' aga

cum e prezentat in prolog, Iisus Hristos este Revelafia prin

excelenld; El este superior profelilor qi ingerilor precum qi lui

Moise, care au tbst numai intermediari ai Revelaliei 9i ai Legii

datf, de Durnnezeu poporului S[u (1 ,1 ' 4'13)' Ca Dumnezeu-

Om, El e Preot f[rd patd qi desdv6rqit' compitimitor 9i

credincios, a Cdruijertfi are o valoare infinit mai mare decAt

toate cele savdrgite impreunI, odinioard' in cadrul cultului

vechi, de preolii seminliei lui Levi (4,14 - 10' 18)' Astfel' Noul

LegdmAnt este CuvAntul lui Dumnezeu transmis direct prin

Fiul, superior intru toate celui vechi, care i se substituie'

Ideea dominanti a prologului este marea dramd a

istoriei revelaliei 9i a mAntuirii, in centrul c6reia se g[se;te

Persoana lui Iisus Hristos: El se afl[ in relalii transcendente

cu Dumnezeu Tatll, particip[ la crearea lumii' ocupl un loc

privilegiat 9i definitiv in revelalie, curtrlind' prin jertf,a Sa'

omenirea de pf,cate, mdntuind-o' 16s

Aceste multiple aspecte ale fiinlei Fiului 9i diversele

faze alerolului Sdu cosmic ai istoric, ar putea fi grupate in trei

idei principale. AtAt in raport cu oamenii cAt 9i cu Dumnezeu'

Hristos se prezint[: 1 - cu atributele unui profet' vorbind in

numele lui Dumnezeu: 2 - a unui impdrat ceresc. care gade

de-a dreapta Tatilui gi 3 - cu ale unui preot' care sdv6rqegte

lucrarea sacerdotalS prin excelenfS: iertarea sau gtergerea

pdcatelor omenirii.'66

'6s lbid"*.p 2

t6 tbide*

PARTEA iNTiI

Faptul cd autorul incepe epistola cu un Prolog, care are

in centru Persoana lui Iisus Hristos, in calitatea Sa de

Dumnezeu adev[rat, reliefatd prin atributele definitorii ale

tiinlei dumnezeirii Tat[lui, nu este deloc intamplStor. finta sa

era de a prezenta lucrarea mantuitoare a lui lisus Hristos in

calitatea Sa de Arhiereu si efectul ei asupra omenirii, nu

numai sub aspectul sdu temporar, c6t mai ales sub aspectul ei

vegnic, netrecitor, adicd de a-L prezenta pe Iisus Hristos, nu

numai Arhiereu pdmantesc, c6t mai ales Arhiereu Mare ceresc,

vegnic, mijlocind pururea pentru noi, continudnd slujirea Sa

arhiereascd la altarul cel ceresc, vegnic' Acest lucru nu-1 putea

rcalizaautorul decdt ardt6nd de la inceput cI cel ce urma a se

jertfi pentru noi nu era un simplu arhiereu pdmintesc'

asemdndtor arhiereilor Legii vechi, ci era in primul rAnd un

Mesia-Arhiereu, superior oricirei creaturi, de aici decurg6nd

efectul vegnic al slujirii Sale arhiereqti unice'

in acest mod creeazd autorul baza viitoarei sale

expuneri despre Iisus Hristos Arhiereu Mare veEnic, slujirea

Sa gi unicitatea jertfei Sale' Acesta e 9i motivul pentru care

s-a acordat in lucrare Prologului, o atenlie deosebila'

1. " Vorbirea" lui Dumnezeu prin Fiul' Fiul

mogtenitor 9i miitocitor al creafiei'

incd din primele versete se poate intui direclia in care

autorul iqi indreaptd accentul temei sale' Afirmaliile despre

Dumnezett ( 1,1) 9i despre "vorbirea lui Dumnezeu (Tatdl) prin

Fiul" (1,2), sunt polarizatetreptat spre accentuarea "Fiului"'

trecAndu-se astfel de Ia teologie, chiar din primele versete'

ll

91

Page 48: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

-.,-_

92 STELIAN TOFANi

spre hristologie gi, potrivit cu aceasta, interesul indrep-tAndu-se, inainte de toate, spre "titlurile Fiului", incepAnd cu(cel de) ur6q (Fiul) ( 1,2). Succesiunea de exprimdri in pdrli depropozilie relative gi participiale, in versetele l,2b-4, nureprezinta nimic altceva, dec6t un comentar asupra titluluiir5q din versetul 1,2a. in acest verset se comenteazd gi se

precizeaz\, semnificalia faptului vorbirii lui Dumnezeu "prinFiul" eshatologic-definitiv, o datd pentru totdeauna.I6? Astfel,chiar in versetul 1,3 al Exordiului epistolei este exprimatdtema fundamentald, privitd dintr-un unghi hristotogic-soteriologic, gi care trmeazd, a h dezvoltatd in amdnunt ?n

partea centralS a epistolei (8,1-10,18).Sivdrgirea "curdfirii pdcatelor" de cdtre Fiul, prinjetfa

Sa (ra0aplopdv t6v ripcptrrilv norqocipevo6 - l,3c),constituie baza qi condifia fundamentald a indlllrii gi agezariiSale de-a dreapta slavei, intru cele inalte (irriOloe v 6v6e(ta rfl6 pe ya,l,r,ro6v116 iv ur[r1,l"oi6 - 1,4d). Cele dou[lucrdri, "curdlirea picatelor" gi "gederea de-a dreapta slavei"presupun pentru Iisus demnitatea de Fiu al lui Dumnezeu, faptpe care autorul epistolei ?l exprimd in versetul l,3a princuvintele: "Care fiind strdlucirea slavei" (d.naiyaopo ctq66(nq) gi "chipul fiinlei lui Dumnezeu,,(yupurrrip rnqunoord,oer,:6 a0ro0), demnitate care ii conferd lui IisusHristos gi calitatea de coautor la actul crealiei, actiune pe careo putea realiza iardgi, numai ca Dumnezeu adevdrat.

PARTEA tIITAI

Agadar, epistola citre Evrei il prezintd pe Fiul, inchiar partea de inceput a ei, nu numai ca realizztor al mdntuiriiobiective, ci gi ca creator al lumii gi, in acelagi timp, caimplinitor al revelaliei supranaturale, prin care Dumnezeo a

griit lumii "in zilele acestea mai de pe urm" (6o1dcov rrivrlpe p6v roJrrov - l,2a), inlelegAnd prin aceastd expresie, cdtirnpul a ajuns la sorocul potrivit, adicd la implinirea lui, cares-a realizat numai prin Iisus Hristos. Cu vorbirea luiDumnezeu prin Fiul SEu a inceput un nou eon, a inceput"noul" in istorie gi timp, dar nu inleles in sensul uneieshatologii des6v6rpite, prezente, ci in sensul numai cdcregtinii tr[iesc deja, prin venirea lui Hristos, realitateatimpului profeliilor implinite in Fiul168, cu alte cuvinte, timpul"intervenfiei divine definitive"I6e (cf.Iez.3 8,16; Dan.Z,28;Mih.4,1).

Astfel, chiar de la inceputul scrierii se constatd cd

venirea Fiului marcheazd. diferen

fa de timp in care revelatia s-a dat gi s-a implinit. Dacd.inainte de venirea Fiului, Dumnezeu S-a descoperit in multerAnduri gi in multe chipuri (no,l"upepri6 xai nol"utpdn<o6),intr-un mod deosebit prin prooroci, acum, in "zilele acesteamai de pe urme" (,2a) S-a revelat, vorbind numai prin Fiul,a Cdrui acfiune asupra lumii nu se limiteazd numai Ia aceea de

coautor al creatiei, "prin care a fdcut gi veacurile" (1,2), ciexercitd asupra ei qi acliunea Sa de Pronietor, pus fiind gi

"mogtenitor" a toate (1,2), devenind astfel scopul ultim al

'ffi H.F, WeiL, Der Brief an die Hebrcier. Gottingen 1991, p

'ue lhidn*.

93

t67 Aceastd inclinalie de ta Teo-rogie spre Hristo-logre nu are ca rezultatindbp5rtarea de "primatul" Teologiei, intrucAt spre 4 (4,12 u.) segisegte un "imn" de spre Cuvdntul lui Dumnezeu in 6 cu Evrei | , I .

(Vezi o paralela in acest sens la W,G. Ubetacker, D Hebr. und tlieBedeutung von flebr I , I -4 als Lxordium. Lund I 986, p 55)

139

Page 49: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA94

intregii crealii. in acest sens, odatd cu descoperirea deplina a

Iui Dumnezeu prin Fiul, timpul devine 9i un "timp din urmd"

(1,2)-"0Diversitatea tnodurilor de descoperire a lui Dumnezeu

in Vechiul I'estamentl7l autorul epistolei o exprimd prtn

cuvintele no).upe p<lq qi no)"utp6n<':q (1'1)' Aceste cuvinte

suntinleleseadeseacaexprimAndintreagabogalieqiimplinirea descoperirii lui Dumnezeu in Vechiul Testament - dupd

formi gi conlinut - qi anume manifestatd prin porunci' profe!ii'

promisiuni, sentinle de judecatd' cuvinte de mdngiiere' atdt

p.i., der"operirea directa a lui Dumnmezeu insuqi' cdt 9i prin

irg".i, viziuni, vise. acliuni simbolice' etc'r?2 Prin aceasta'

timpul trecut al Revelaliei dumnezeieqti din Vechiul

lT0Vorbireaautoru]uiesteaiciputemicmarcatddeliteraturasapienfiala.

a"-r*. t."". ;i;fj;'G;; s"to.n 7 '23;e.'t-2'A se vedea in acest sens H'F'

Weiss, [-rnters uchungen 'i'-["t*"t"g'e des helle-nistischen und palristinischen

i)""rr*t, tW 97)'i966;E' GreEer' An die Hebrrier' p' 16

lTlRevelaliavccheatbstfoartevariathinformule;iinperioacleleeideaparilie.

ofxr2"og ooQfct tori 0eo0)

r72 in privinla diversita(ii modurilot de revelare a lui Dumnezeu in Vechiul

Testament, vezi E' GrIBer, Hebrcier l'Chrisr . , P 57; F.F' Bruce, Commen

London Cimmenrory). London 196-5' p'

Commentarl' on the EPistle ttt the

1948,1958)- P l

PARTEA iNTiI

Testament ar fi caractetizat,pe de o parte, pozitiv, ca o epocd

de nelimitate posibilit6li de care S-a folosit Dumnezeu pentru

a-$i face cunoscutd voia Sa 9i cuvAntul S[u, pe de alt6 parte,

se vorbegte, ins6, cd acest mod de exprimare a diversitalii

Revelaliei, indeosebi prin cuvant, "in multe rAnduri giin multe

chipuri" ar putea exprima 9i un aspect negativ al Revelaliei,

gi anume un caracter difuz al ei care nu ar fi permis inlelegerea

perfecta a efectului mantuitor al intervenliei revelatoare a lui

Dumnezeu. t" Labaza acestei conce plii din urmd, s-ar pdrea

c5 ar sta antiteza dintre adverbul de timp nd,)"u (odinioard)

9i expresia "bn' tol6.rou tdrv rlpepttv" (zilele din urmd -

1,2a). Cu aceasta, destinatarii epistolei ar trece in antitezd cu

,l pt r, lor rdm6ndndu-le promi siunea, noui impdrtdqindu-ni-se

mantuirea. De altfel, insugi modul de transmitere a reveialiei

s-ar pdrea cd marcheaz5, totuqi, o diferenlS: acelora

("pdrinlilor" - roiq natpriorv)r7a Dumnezeu le-a vorbit prin

prooroci, noud prin Fiul (ev uiQ).t"Acest posibil paralelism antitetic inceput cu 1,1 u' i9i

95

t?3 F. Bleek Der Brief an die Hebrcier, Berlin II 1840, p' l0; O' Kuss' Der

Brief an die 8,i, Regensburg 1966, p' 29; William R'G' Loader'

SoliLn und Eine traditionsgeschichtliche Untersuchung zur

Christologi briefes, 1981, p' 63; O' Michel, Der Brief an die

Hebrrier, (KEK l3), Gdttingen 1978. p.94'

p. 4\

'" E. Grafi"., op cit.,p 206

Page 50: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

96 STELIAN TOF'ANA

gase$te solulia in aspectul de unicitate al Celui care S-a

revelat, gi anume Dumnezeu. Cel care vorbeqte 9i se descoperl

atdt "odinioard", cAt gi "in zilele acestea mai de pe urmd" (1,1-

2) este Unul gi Acelagi Dumnezeu.'76 Diferenlaar fr doar una

calitativi, tranzitivd - de 1a mic la mare.

Ceea ce in conceplia autorului exprimd cuvintele "inzilele acestea mai de pe urmE" (1,2a),177 este prezentul inintinderea sa istoricd prin timp,176 fapt exprimat gi prinexpresia ouvtilers ttilv atr,ivt^tv (sfArqitul veacurilor -

9,26).r7eAceast6 epocd mAntuitoare prezenllrdmAne, 1a rdndul

sdu, un timp al implinirilor promisiunilor fdcute in VechiulTestament qi realizate desEvdrgit in Fiul. Raportul dintre"odinioard" gi "acum" nu este in acest sens unul de

contradic!ie, ci unul comparativ intre doud trepte: intre primulTestament gi intre al doilea Testament ( 10,9), acesta din urmd

ca "unul mai bun" ce venea in urma celui dintfli, tntrucdt era

intemeiat pe mai bune frg[duinfe (8,6), iar aceastd intorsdturdde vremi, inauguratd prin "vorbirea lui Dumnezeu prin Fiul",ne privegte pe noi (nprv), sau se referd la noi"t8o

Distanla istoricd dintre primul 9i al doilea Legdmdnt

r'6 G. Bornkamm, Das Bekenntnis im Hebrtierbrief in Ders. "Studien zu

Antike und Urchristentum", Gesammelte Aufstitze II, Miinchen 1959, p. 193.

t'1 tn' toy,lttou rcov rlpep<ilv e loculiune curentdintdlnitl des in Septuaginta

prin care se desemnneazd timpurile mesianice - D)Dr.i'l 1"1...n N-.1 (Num. 24,14;

Ierem. 23,20, Dan. 10, 14)

'" E. Lohse, Mtirtyrer und Gottesknechr, (FRLANT 64), Gdttingen 1963, p.

172 " Die Jetztzeit in ihrer historischen Erstreckung durch die Zeit" .

'7e R. Gyllenb erg, Die Cltristologie des Hebraerbrtefes, ZSTI 11, 1934, p

665.

''o lbid"*.

PARTEA .NTAI

se depdgegte printr-un pod al succesiunii neintrerupte a

"vorbirii lui Dumnezeu" cdtre lume, astfel cI "prezentul"generafiei de cregtini, cdrora autorul se adreseaz6, r6m6necalificat ca un "eshatologic of pepov" - (3,5;4,7). Structuraesenfiali e aceasta: "Acum" (c6nd auzim cuvAntul) il asigurdpe "Atunci" (implinirea ftgdduin(elor).181 in acest sens, putemnumi eshatologia viitoare o realitate deja prezentd.rt2

Astfel Iisus Hristos reprezinti ultima etapd a revelafieisupranaturale, ?ncununarea ei gi implinirea planului ei, din EIiradiind forla implinirii acestui plan cu intreaga creatie gi cutot universul.'83 Cu El timpul istoric inainteazd in realizareaacestui plan, trdindu-se, intr-un fel, incd de aici, virtualeshatologia, numai cd desf,vArgirea acestei impliniri se va faceabia dincolo de istorie, in veacul viitor.lsa

Vorbirea lui Dumnezeu prin Fiul marcheazd, de fapt,inceputul mdntuirii, care coincide cu intruparea Sa, ofe-rindu-se astfel gi posibilitatea cunoafterii depline a adevlruluirevelat (10,26),18s exprimat prin Fiul.

t8'Ibidn*.

r82 G. Theifien , {intersuchungen zum Hebrcierbriel (S]NT 2), Giftersloch,t969,p 106.

r83 Pr.Prof. Dr. D. Stiriloa e, Teologia Dogmaticd Ortodotd, vol.l, Bucureqtir978,p- 39.

'80 lbid"*.r85 in acest infeles func]ional. titlul "Fiu al lui Dumnezeu,'. de care vorbepte

autorul in acest pro.log al epistolei, amintegte de prescriptul epistolei c6tre Romani(Vezi P. Stuhlmacher, Probleme des RAmerbriefprciskripts, EvTh. 27, 1967 , p.37 4-389), gi cu care pericopa Evr. I , 1-4 ,ar avea o oarecare legf,turd de idei (Vezi J.Dupont, Filius meus es fu, RSR. 35. 1948, p.522-543) E. Grii8er e de parere ciin spatele textelor referitoare la "FiuJ", ca titlu, se poate recunoa$te aceeagi traditie,

97

Page 51: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

98 STELIAN TOFANA

Cu venirea Fiului s-a flcut inaugurarea unel ere

mesianice caraclerizata prin plenitudinea revelaliei divine, era

Evangheliei, a vorbirii directe a lui Dumnezeu generaliei,

identificata prin pronumele adjectival toutriv.ttu in Iisus

Hristos, Dumnezeu avea sd vorbeascd nu numai prin cuvinte,

ci prin intreaga Sa viali de ascultare, prin patimi, moarte,

inviere gi indllare, descoperindu-se in El intreaga Sa bundtate

qi iubire fala de oameni ([n. 3,13; Tit. 3,4-1)'

Dar preexistenia 9i dumnezeirea Fiului, lintaprologului de fa!I, e evidenliati nu numai prin aspectul cd Fiul

e plinirea revelafiei divine, prin El "vorbind" Dumnezeu

ultima dati gi definitiv, ci gi prin scoaterea in relief a rolului

Sdu de coautor al crealiei, de moqtenitorlET 9i pronietor al ei

(rl.1pov6pov td,vttov 6( o0 rcai ito(r1oev toiq ai<ivaq

- 1,2b).188

ttu C. Spi"q, op cit,p 4

Ciauganu. Craiova, f.a., P. 13).

r88 Contextul indicd a se considera aici rolul cosmic al Fiului in calitatea Sa de

sensul in care se remarcd acest lucru in Colos'

a in Efes. 1.3-4 - Dumnezeu a mAntuit pe alegii

PARTEA INTAI

Prin El s-au creat toate (In' 1,3), iar aceasta

participare a Fiului 1a creafie privegte natura Sa divin[18e'

Lucrul acesta se explicd mai clar prin l,l0 unde Fiul e numit

Domn, Cel ce a fEcut cerul 9i p[m6ntul - deci, Dumnezeu

adevIrat. Agadar, Fiul nu e un instrument al Tat6lui, folosit la

crealie, ci Dumnezeu adevarat, cate cteazd' Sf' Ioan Hrisostom

spune: " Dupd cum Tatdl pe nimeni nu judecd zicdndu-se cit

El judecd prin Fiul, cd judecdtor L-a ndscut pe Ddnsul' tot

aSa Si creazd prin Ddnsul, cdci creator L'a ndscut pe El'

prin care a fdcut si veacurile" (ci6rva6 - 1,2b)'1e0 Pluralul

ui6vaq ar trebui sI fie inleles in text nu ca referindu-se la

depozitarea straturilor structurii universului unul peste altul

(stratificarea minerald a universului), ci mai degrabd la

"totalitatea lucrurilor pe care curgerea timpului le-a adunat in

sine, adicd totalitatea lucrurilor create, limitate in timp qi

spaliu,cutotceelecontin''.Ptin,.veacuri''(airilvaq)trebuiesf, inlelegem lucrurile care all inceput 9i care continul a fi'

lucrurile a cdror existen!6 se compune din momente succesive.

"f)evreme ce Tat6l a fdcut prin Fiul toate lucrurile supuse

timpului, Fiul insugi, agadar, nu e supus timpului ;i c6nd totul

incepea, El exista".1e1

Pe l6ng5 faptul de a fi coautor al crealiei, Fiul a fost

Sii prin tisus Hristos, inci inainte de intemeierea lumii

,t, Acest rol care scoate in relief insupirea divini a Fiului a fost atribuit in

vechiul 'festament infelepciunii, Filon il atribuie Logosului. Sf. Ioan 9i Sf. Pavel lui

Hristos (In. 1,3; I Cor' 8,6; Col l,l6)' YeziC' Spicq, op cir'' p' 5.

rm DupA A.F' Maunoury , op cit', prelucrare de Pr' G'F' Ciauganu' p l4

"t lbidn.

99

Page 52: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

100 STELIAN TOFANA

investit gi cu rolul de a fi "mogtenitor a toate" (rl,qpovdpovnti,vtorv), adica a intregii crealii (Ps. 2,8; Gal- 4,7; Rom.

8,17),re2 investitur[ care a avut loc intr-un anumit moment al

trecutului, marcat de verbul d0r1rev. Ac{iunea marcatd de

acest verb in text, nu se poate referi decfltla aqezarea Fiului

de-a dreapta 'fatalui, moment din care viitorul lumii se

determind prin Fiul in calitatea 9i rolul Lui de Guvernator,

StapAn gi Pronietor a1 intregii lumi.res Prin expresia

x,l,qpov6pov ttivttov - mogtenitor a toate (1,2b) - autorul

pune accentul pe aspectul de domnie qi stdpdnire a Fiului,

funcliuni ce revin numai Lui, subliniindu-se astfel indirect 9i

filialia divinS.lea

Iraptul cd epistola cdtre Evrei il numegte pe Iisus Cel

indllat "stdpAnitor peste toate" (1,2b), exprimi categoric

ideea cd Iisus stdpAne$te atet peste lumea trecitoare' ce se

apropie de sf6rgitul ei firesc, cdt 9i peste cea viitoare, adicd'

veacul viitor cel nou - trlv oiroupdv4v trlv pdl"l"ouoav

(2,5).Astfel dupd ce se aratd in 1,2b cd Fiul a fost pus

Mogtenitor gi StapAnitor peste toate, 1 ,2c afirmd imediat prin

Le nd,tta gi td ndvta circumscriu intreaga crealie (inlelep. Sol. 1.7), ca qi oiairirveq.

'" Mathirt Rissi, Dre Theologie des Hebrcierbriefes, Ihre llerankrung in der

Situation des Verfassers tnd seiner Leser, Tiibingen 1987 ' p. 46

t'o Sf. Ioan Hrisostom zice'. "Fdcdnd uz de numele "clironomon" sott

mo;tenitor, doui l.ucruri invedereazd (Sf Pavel): veritatea infierii, in acelasi timp

Si nedezlipirea lui de stapanie; mo$tenitor tuturor' -ice' adica al intregii lumi".

vezi Conrentariile sau explicarea epistolei cdffe Evrei. a celui intre Sfinti,

Pdrinteltti nostnt loan Hrisostom. p. 51.

PARTEA .NTA]

expresia "prin care a fdcut Si veacurile" _ legitimitateaacestei domnii. insugi actul creatiei pune deja bazele stdrii gipoziliei de Domn, Staprin (comp. I Cor. g,6; Col. 1,16),precum gi revendicarea acestei pozitii asupra creatiei (comp.In.1,3.10), ceea ce dintru inceput (ral upyd.6 _ l,l0) iiapar!inea.

Prin scoaterea in relief a poziliei Fiului de StdpAnpeste toate, nu se urmdregte dec6t descoperirea domnieiimpardtegti eshatologice a lui Dumnezeu-Fiul,res care maitirziu va fi pusi in relalie nemijlocita cu imaginea lui Hristos-Arhiereu vegnic in ceruri (9,24), in pozilia de rc,tr,r1povdprosfid,vr,t,)v,1e6 adicd St5pan absolut al Universului. Autorulsubliniazd c5, in mod paradoxal, aceste demnitdli eshatologiceCel indllat le-a dobAndit prin patimiie, ascultarea, jertfa Sa,ardtAnd cI la pozilia supreml s-a ajuns numai prin starea dejertfr. Astfel drumul Fiului, dinspre in[lfime spre cele de josgi dinspre cele de jos spre indlfime, este calea chenoticd insdgi,prin care Dumnezeu-Fiul a dobdndit domnia Sa impdrdteascl,definitiva gi universald, gi care se glsepte in strdnsd legdturdcu calitatea Sa de Arhiereu veqnic.,eT

101

'et O. Hofius, Der Christushymnus philipper 2,6-l l,Tubingen 1976, p.95te6 lbidr*.

:#'.Tl::'f 5:ffi ,TyJi,l#?::;xl'fr",,,:jlfi i"i.Jil;Inviere 9i Indl(are. ci se va realiza deplin abia la parusie.I , I -4. Ein exegetischer Versuch. in EKK Vorarbeiten

rchen tie se sprijinape de_o,8, iar Oqr l0,l3 ingelesul8 reie Cdnd autorul in 2,5ingeri se gasefte in strAnsa

Page 53: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r02 STELIAN TOFANA

2. Fiul - strilucirea (crnoriyaopa) slavei, chipul

(lnpartlp) fiinlei lui Dumnezeu qi moqtenitor

al unui ttnumett.

Descrierea Fiului ca fiind chipul Ipostasului lui

Dumnezeu in veqnic raport cu El 5i cu lurnea, urmeazd

ceI rd-stignit

PARTEA INTAI

descrierii lucr[rii Sale unice de mijlocitor sau coautor al

crealiei. Participarea totald a Fiului Ia dumnezeirea Tatdlui,exprimdnd fiinla Acestuia, este exprimatd de autor magistralprin cuvintele: "6q, rlv rinadycopd"t trlq 66[rlg'n' rsilaparrqp rrtq 0noordoeoq a0t60" ("care fiindstrdlucirea slavei gi chipul fiinlei sale" - Evr. 1,3). Agadar,

prin doud expresii anaiyaopa gi lcrpartip'oo se scoate inevidenld gi se subliniazd unitateareal6 de fiinld cu Dumnezeu

pi apartenenfa reald a fiinfei Fiului la fiinla dumnezeirii

re8 Cuvdntul furaiyuopa poate fi infeles atdt in sens activ de "strdlucire","emitere", "iradiere", cAt gi in sens pasiv de "reflectare", de "reflex", de "rdsfr6ngere"a ceva. Caracterul pasiv al cuvAntului gi carc cuacterizaazd raportul Fiului cu Tat[],nu exclude in nici un fel primul sens, care, la fel, caracteraeazl,pe Fiul in raport cu

TatEl, ci, mai degrab5, in sensul hristologiei epistolei, il include. (Vezi U. Wilckens,art lapdKrqp,in ThWNT Stuttgard-Berlin-Kdln, 1990, vot. IX, p 411). in acest

sens explicafia p€ care Sf Ioan Gurd de Aur o dE la Evr 1,3 (vezi Explicareaepistolei cdtre Evrei..., p. 6l), in sensul cE "strdlucirea slavei Tatalui" e unechivalent al expresiei "Lumind din Luminf," din Simbolul credin[ei, este foartepotrivitf. Agadar, autorul incearcd sE redea prin acest cuvdnt. cflt se poate deprofund, misterul esen(ei fiin{ei dumnezeegti a Fiului (vezi gi H. Braun, DieGewinnung der GewiJJheit im Hebrcierbrief,Til,Z96 (1971), p. 321-330).

t99 rr5lurun TaElui este shtlucirea gi mErefia Celui care locuiegte in lunina cea

neapropiata, al cdLrui simbol era in Vechiul Testament splendoarea (shekinach) cme

inviluia templul (Pr.Asist V. Mihoc, art.cit.,p. 179). Cuv6ntul 66(o desemneazd

in tradi[ia biblica intdi de toate, modul apariliei lui Dumnezeu in Teofanii (Exod24,16;33,18 u-; 40,34). In F.wei cuv6ntul desemneazd luminafiinpi lui Dumnezeu(vezi ;i H.F. Weift, op.cit., p. 145)

2m Cuv6rtul Xapaxrlp il intSlnim in Noul Testarnent numai in Evr. 1,3 fiindun hapax legomenon 5i insemndnd reproducerea exact[ a originalului, insemnare,intipirire Amdnunte in leg6turf, cu semnificafia acestui cuv6nt vezi C. Spicq,L'Epitre arLx Hdbreux,ll, p. 8 u; G. Bornkamm, Das Bekenntnis im Hebrtierbrief,in Ders. Studien zu Antike und Uhrchristentum,Mlnchen 1963, p 197-200;8.Kiisemann, Das wandernde Gol tesvo lk- FRt. -5-5 ( I 957), p 6 1 -7 I ; U. Wilckens,art cit , in ThWNT, IX, p. 407-413

Page 54: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

f

104 S'\ELIAN TOFAN,4

'tat[lui. ln acest sens, Fiul este descoperirea fiin(ei luiDumnezeu gi a slavei Sale negraite, ca Unui care in virtuteaunitelii de fiin1d, este total cuprins in -81.201

Pdrrd in 1,3 Fiul a fost desemnat, oarecum. mai mult ca

"instrument" al lui Dumnezeu, prin care El a vorbit, S-a fEcutdescoperit, a ficut veacurile, etc. (comp. In. l,1B); incepdndcu 1,3, Fiul intrd deja in lucrare, ca Unul care este Dumnezeuadevdrat. Luat in context cu 1,2, versetul 3 din cap. I prezintdaceeagi schernd a acliunii de m6ntuire ?ntreprinsa de Fiul,precum apare in Filip. 2,5-l l, Col. 1,'15-2A; I Tim. 3,16: Fiullui L)unrnezeu apare in timpul nostru prin intrupa re, realizeazd,opera de rdscumpdrare a neamului omenesc gi apoi Se intoarcela Dumnezeu, agezdndu-Se de-a dreapta Slavei.202

Frin patru calificative hristologice autorul definegtefiinla gi opera Mijlocitorului crea!iei, Mogtenitorului gi

Stipdnului Universului :

l. strdlucirea slavei (drncdyaoufl trlq 66ine )2. chipul tiinlei Sale (lapuxrrlp rrlq unoorrioe coq

suro0 )

3. suslindtor al lumii (Qdpov t,e rd. nd.vra)4. curdlitor al pdcatelor (ra0apropdv rdrv

wpaptrt^lv - 1,3).

Primele doua calificative unite prin conjunclia rai,

20r Expresia "carefii.nd strdlucirea slavei Si chipul Jiintei lui Dumnmezeu"(Evr 1,3) constituie un text de bazd al perihorezei treimice (Vezi Ei E. GriiBer,Hebr 1 ,l-,1 . p. 84: Wiliam R.G. Loader, Sohn und Hoherpriester,Neukirchener Vcrlag, 1981, p. 70).

'' E. Kese-"nn e de pirere ca stilul imnic din 1.3 gi expresiile adecvate dinlocurile paralele, citate in text, duc la ideea ca la bazd ar s1a o schemd hristologicddeja raspdadita ;i utilizatd in cregtinismul primar (Dos wandernde (ioue.srolk. p. 63;compara 5i l'. Biichscl, Die Christologte de s llebrcierbriefe.r, p. l7 u).

PARTEA .NTAI

formAnd un paralelismus membrorurn, caracterizeazi pe Fiulca preexistent, dAndu-se astf-el o definifie dumnezeirii luiIisus,203 asemdndtoare celei din Filip. 2,6-7, in care nu se

Sterge distinclia dintre El gi Dumnezeu Tat6l.20{ Fiul estenumit, una6yacpa, adici, strdlucirea, reflexia, emitereaslavei lui Dumnezeu Tatil, Care este lumind. De altfel Iisus[{ristos a qi rn[rturisit acesr adevdr: "Cel ce M-a vazut pe

Mine, L-ay6,zut pe Tatil" (In. 14,9). "strdlucirea" este instrdnsfl dependenlE de lumind, pe care o emite, o rdspdndegtemai departe, din sine insuqi, cu o forli proprie, iar',chipul',!ine de fiinf6, reflectdnd-o pe aceasta. Dacd Fiinla luiDumrrezeu este luminS, iar Fiul este chipui acestei Fiinle,atunci El nu e altceva dec6t lumina dumnezeirii ?n reflexie.2os"Tatdl este izvorul etern al luminii, iar Fiul este izvor6.reanecesari, vegnicd., precum e obArqia, izvorul insugi".206

Sensul lui anartyaoste pi XapaKrrlp, prin careautorul redi foarte bine egalitatea de fiintd a Fiului cu Tatdl,d6nd astfel o definilie completd esenfei fiinlei Fiului, se poategi mai bine explica printr-o paraleld din carrea inlelepciuniilui Solomon (7,25), unde inlelepciunea, identificala de multeori cu I-ogosul lui Filon207, este numitd "suflul puterii lui

to' Cf. Pr,Asist. V. Mihoc, art cit . p. 179

'00 lbid"*. Vezi gi T.F. Glasson. "lrlurality of Divine persons,,and theQttotcttiorts in lJebrews I ,6 u., in "New Toslme nt Studies', 12. 1965-1966, p 270-212; A.W. Wainwringt, The Trinitlt in lhe New 'Iestament_ 1962, p 189-l9l

'nt C,rmp. A. Vanhoye, "Filius est splerulor gloriae Dei",inVerbum Domini.43. 196-5, p, .52

'* A.F. Maunoury. op cir . p 14.)07 YeziC. Kelber. U. Wilckens, art lapart4p- in fhWNT. vr:l IX. p 409

r05

ll

Page 55: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

106 STELIAN TOFANA

Dumnezeu, ... curata revdrsare a slavei Celui Atotputernic "'strf,lucirea luminii celei vegnice gi oglinda f6r5 patd a lucrdrii

lui Dumnezeu gi chipul bunatelii Sale". Cum Logosul 9i

inlelepciunea din cartea inlelepciunii lui Solomon (7,25 u')

sunt oglinda, chipul, reproducerea, reflectarea, icoana,

imaginea lui Dumnezeu prin faptul cd fiinla dumnezeiascd este

imprimatf, prin ele, strdlucind prin ele, tot aqa 9i Hristos, ca

Fiu at lui Dumnezeu, este intipdrirea, reproducerea, reflectarea

fiinlei divine (comp. Col. l,l5). $i precum Logosul 9i

inlelepciunea lui Dumnezeu sunt active in lume, tot aqa este 9i

Fiul activ in lume (Evr. 1,3).

Fiinla Sa identic6 cu fiinla divin6, pe care o reflectd 9i

o reproduce intocmai, nu confine gi nu pastreazd strdlucirea

fiinlei lui Dumnezeu numai in sine insdqi, ci o deschide, o

manifestd, atdt fa16 de universul intreg, in calitate de Stdpan

al lui, guvernSndu-l qi suslinandu-l cu "cuvdntul puterii" Sale

dumnezeeqti (1,3), cAt qi fa!6 de oameni, prin faptul c[, prin

chenoza Sa precum gi prin in[l1area Sa El a devenit pentru ei

"pricind de mAntuire vepnicd" (5,9), conducdndu-i pe toli cei

"L ii rrr*"rzd., cafra!i ai Sai, spre aceasta (2,10)'208 in acest

sens inlelesul pasiv al lui lapartrlp qi anariyoopfi se

transformi intr-un sens activ, exprimAnd acfiunea Fiului de

reflectare a Fiinlei divine.2oe

in acest inleles, in care Fiul este chipul, icoana lui

Dumnezeu Tat51, deofiinla cu El, std condilia esenliald a

intregii opere de mAntuire intreprinse de Hristos' El nu putea

lo8 lbidem. p. 471

'09 E. Kes".a nn, op cil . p 61

PARTEA INTAI

realiza opera de m6ntuire a lumii prin jertfa Sa proprie, adus5.

ca mare Arhiereu, decAt in calitate de Fiu al lui Dumnezeu, de

Dumnezeu adevdrat. Arhieria lui Hristos decurge, agadar, ca

de altfel toate celelalte demnitdfi ale Lui, din calitatea Sa de

Fiu al lui Dumnezeu.2ro

Iisus Hristos este imaginea perfecta a lui Dumnezeu,

intAi de toate, pentru c5, ll reveleazd pe Acesta autentic.Aceastd idee se gdsegte exprimatd in termeni aproape identicigi in II Cor.4,4-6, Col. 1,15, unde, la fel, Hristos e numit

"chipul lui Dumnezeu", pe fala Caruia "strd.lucegte slava luiDumnezeu". Conexiunea strAnsd ce existd intre termeniibiblici "slavd" gi "imagine" relevd mai clar acest lucru. "Slava

lui Dumnezeu" nu e alta decAt Dumnezeu insugi, revel6ndu-Se

in toati mdrelia gi splendoarea atributelor Sale: majestatea Sa,

sfinlenia Sa, etc. gi mai ales puterea Sa milostivd care

mdntuiegte pe to!i. A vedea slava lui Dumnezeu pe fata luiHristos (II Cor. 4,6) qi a privi la Hristos, imaginea, chipul luiDumnezeu, e unul gi acelagi lucru."'

Referindu-se la definirea persoanei M6ntuitorului Iisus

Hristos, autorul exprimd prin cuvdntul riruriyaopcr o triplIidee: cea a originii divine a Fiului,cea de asemdnare cu

Durnnezeu gi cea de independenld personald.2l2 Aceastd

2t0 in acest sens, F. Biichsel gi scrie c6 "Arhieria este o parte a situatiei Sale de

Fiu al lui Dumnezeu" (Die Christologle des Hehrcierbriefes,p. l5).2tr A. Feuillet, Christologie paulinienne et tradition biblique, Parts 1972, p.

41.

''2 Compara C. Spicq, op.cit , p.7 in momentul controverselor teologice ale

sec- IV, acest text (Evr. 1,3), care delrnegte dumnezeirea persoanei Fiului, va fi citatmult in favoarea consubstanfialitafii Fiului cu Tatdl. a etemitatii Persoanei Sale

107

Page 56: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

108 STELLAN TOFANA

descriere a Fiului, prezentat ca "str[lucire a slavei", presupune

cI Dumnezeu este lumind (I In. 1,5; I Tim. 6, i 6; Iud. 1,5.9),2t1

iar a spune cd Fiul este strdlucirea, reflectarea acestei lumini,

inseamnf, a exprima prin intermediul acestei metafore relalia

Sa directS cu Tatdl, Care e lumind, comuniunea Lor de naturd,

identitatea Lor de esenfd, consubstanlialitatea sau

deofiin!imea Fiului cu Tatll.2ra Precum razele nu se despart de

soare, tot aga razele slavei pdrintegti sunt inseparabile de

Tat6l, iar aceastS slavd pdrinteascd, Fiul o deline intreag6 de

la nagterea Sa, din vegnicie, din Tatdl. Sf. loan Evanghelistul

scrie in acest sens: "$i am vdzut .slava Lui, slavd ca a Unuia-

Ndscut din Tatdl, plin de har Si de adevdr" (1,14).

Conciliul de la Niceea a rlmas fidel acestei metafore,

desemndnd pe Fiul Qrirq er Qordq (Lumini din Lumin[), iar

schimbarea la Fala a M6ntuitorului Hristos qi declaralia

simultand a filialiei prin vocea cerascd (Mc.9,2-9), sunt cel

(Yezi J. Lebreton. Origine du dogme de la Trinitd. Palis 1928, p a13).2r3 in Vechiul Testament Iahve e prezentat ca imbracat in haina de lumind (Ps'

103,2),iu slava Sae ca un foc strllucind (Exod24,17; Ps. 49,3; Iez- 1,27;Hab.3,4). Aceast[ conceptie despre Dumnezeu prezentat ca un soare strdlucitor,conceplie foartecurentimai ales in sdnul iudaismului-elenistic dinAlexandri4 afostexploatatii de creptinismul primar, care il comparl pe Dulnnezeu cu un soare p€ntru

a pune ln valoare proprietatile divine, apropierea gi in acela;i timp departarea 54imposibilitatea de a fi contemplat direct, caracterizarea naturii Sale. (Vezi J. Diilger,Sonne und Sonnenstrahl als Gleichnis in der Logostheorie des christlichenAltertums, in Antike und Christenturns, Mijnster 1929, p. 27?-290)

zta in Noul Testament. cuv6ntul 6d(o insemneazd mai intotdeauna natura

divina implicdnd o nuanld de lumind strdlucitoare, radiantd (Apoc. 21,23; II Cor4,6 - "straluceascd, din intuneric. lumina! - EI a stralucit in inimile noastre, ca sa

stleluceasca cuno$tinfa slavei lui Dumnezeu (tr1q yvriroeoq fllq 66(16 t<50 0e ou),pe fala lui Hristos" (dv npoor,ino Xprorou)

PARTEA iNTiI

mai bun comentariu al acestei expresii. Evenimentulschimbarii la Fald a Fiului evoca clar spiritualitatea naturiidivine a Fiului, care n-are nimic mai mult irnaterial in ea decdtlumina.2ls

Dar formula definirii persoanei Fiului este completatide autor gi prin expresia 1apcrcc1p tfr6 0noot d,oeaqsuro0 (chipul fiintei Sale). Aceast5 expresie este strAnslegatd, de cea precedentd ("strdlucirea slavei', - &,naiyuopatrl6 66{r1q), am6ndoud fiind ata$ate frrI articol aceluiagiparticipiu prezent rilv, vrdnd sd exprime, in consecinld, doudaspecte complementare ale aceleagi idei. Cuvdntul Tgcparcc1pse poate traduce fie gravuri, semn gravat, fie amprenti ldsatdde un sigiliu. Gravura sau amprenta d6nd obiectului oreprezentare exacte, Xapaxrilp desemneazd, in acest caz,ceea ce redd unei persoane sau unui lucru caracteristica saproprie, adicl ceea ce are propriu, trdsdtura sa distincti.Astfel, cuvAntul lapoxrrlp comportl un sens mult maiprofund, gi anume de similitudine absolutd, de identitateriguroasl cu modelul, decdt cuv6ntul e ircolv, care exprima maimult ideea de imagine sau copie (II Cor. 4,4; Col. 1,15), carepoate fi mai mult sau mai pufin asemdndtoare cu modelul. prinurmare, iensul pasiv al cuvdntului exprimd cel mai bine fiinfadumnezeiascd a Fiului.216 Dar formula de definire a persoanei

Fiului mai contine pi cuvdntul in6oraotq.2t7 Acesta

'1' Cf. C. Spicq, op cit., p.8.216,,.,IDfiEM

2'7 Cuventul se gisegte in Nou[ Testament nurnai de cinci ori: II Cor, 9,4; I l,l7;Evr. 1,3; 3, 14; I l, l, insh cu sensul de naturd- fiin[d, numai in Evr. 1,3.

109

Page 57: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

110 STELIAN TOFANA

desemneaza substanla ce nu e parte dintr-un tot, ci una

individualS, completS, existand in sine 9i pentru sine. Existand

in sine, ea e deosebita de orice alt ipostas; e felul de a fi al

naturii; e natura in forma individuald de sine stltitoare; e

proprietarul, subiectul sau purtdtorul naturii;218 e substanfa

sau esenla unei fiinfe.'f in Evrei I ,3 in6or'uol6 std in

paralel cu cuv6ntul 66(4, am0ndoud cuvintele servind

autorului pentru a descrie Fiinla lui Dumnezeu'"o in acestcLZ,

cuvantul r5nt5otaorq se poate traduce prin fiin!6' Aqadar, prin'.expresia lapartlp t116 inootd'oeroq auto0 (- chipul

Fiinlei lui Dumnezeu), pusd in paralel cu &narilaopc tqq

66EqS (- str[lucirea slavei -1,3), autorul n-a inten]ionat

altceva, decAt sd marcheze identitatea perfectfl, desIvflrgitI

de Fiinll dintre Tatll gi Fiul, reztitald din comunicarea de

c6tre Tat[l a intregii Sale fiinle Fiului prin nagterea din

vegnicie, fdrd a se inlelege, insd, cd Tatdl i-ar comunica Fiului

propria Sa persoani, ci numai fiinfa Sa, care e comund tuturor

218 Prof. N. Chi{escu, Pr.Prof. Isidor Todoran, Pr'Prof' I' Petreuftr'

Teologia Dogmaticd Si Simbolicd' Bucuregti 1958' p' 395'

2te Yezi gi C. Spicq, op cit., p.8. Cuv6rtul undotaorg a devenit termen

consacrat pentru a desemna o persoan4 echivalent lui np6o<lnov, numai in sec. IV

in timpul iontroverselor hristologice (Vezi M. Richard, L'Introduction du mot

r)n<ioicorq dans la thdologie de l'lncarnation, in M6langes Sc. R€1. 2, 19.45, p.

5-2g;243-,i70) in Epistola -atre

Evrei acest sens nu poate fi atribuit textului, sens

care a apzrut mult mai tarziu decdt epistola. Sf. Ioan Damaschin scrie: "Cuvantul

un6oraor,q, are doud insemndri: un-eori el inseamnh simplu, existen!6. conform

acestei insemnSri ouofo gi ur6otooLg sunt unul 9i acelagi lucru. Iati de ce unii

Sfin{i Pdrinli atzis naturi sao ipostase Alteori et inseamnd ceea ce exista prin sine

insuii Si in propria sa existenld Dupd aceastd insemnare el aratd individul numeric,

a"oseblt de altul. de exemplu Petru. Pavel . '' (Vezi Dialectica. C. 42,PG 94.612).

12o Vez) H. Kiister. art in6araorq. in ThWNT, vol' VIII' p' -584

PARTEA INTAI

celor trei Persoane treimice. Astfel, in virtutea perihorezei

treimice, Fiul e "chipul" (2gcpaxtrlp), amprenta Fiinlei

Tatdlui, adicd a Ipostasului Sdu, ca unul care qi El deline

Fiinla dumnezeiascd intreagS gi deodatA cu Tat[l 9i cu

Duhul.221

in acest sens, expresia "chipul fiin1ei Sale"

completeaz[ gi precize az6, mai indeaproape cealaltl expresie

"strS.lucirea slavei" din formula definirii persoanei Fiului (Evr.

1,3), accentu0ndu-se, pe de o parte, ideea de realitate

subzistentd, de persoand distinctd, excluzAndu-se, astfel, o

interpretare modalistd ce s-ar putea da termenului

d.nuiyuoltc, iar pe de altl parte, punindu-se in evidenld 9i

mai mult consubstantialitatea sau deofiinfimea Fiului cu

Tatdl.Modul in care autorul acum, la inceputul epistolei, a

ales termenii prin care sd deflneascd persoana Fiului, ca fiind

deofiinli cu TatS'I, in calitatea Lui de Dumnezeu adevirat, pe

care se intemeiazd Arhieria Sa vegnicd, este intr-adevdr

magnific, trld6nd calitdlite unui profund teolog. Prin

sublinierea in partea de inceput a epistolei, in special in

prolog, a dumnezeirii Fiului, egal in slavd 9i putere cu Tatf,l,

autortil n-a ftcut altceva dec6t sd creeze baza temei majore,

predilecte, dezvoltatd de epistol6 - Arhieria lui Iisus Hristos,

o Arhierie vegnic eficientd gi aceasta pentru cd Arhiereul

Hristos, in calitate de Dumnezeu adevdrat, este vegnic. in

aceasta conste, a$a cum s-a mai ardtat, rolul prologului in

221 yezi amdnunte V. Loichifa, Perihoreza Si eniposlasia tn Dogmaticd,inrev

"Ortodoxia", nr,1/19-58. P 12.

lll

Page 58: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

tt2 STELIAN TOFANi

contextul general al dezvoltdrii temei epistolei - Arhieriavegnicd a lui Iisus Hristos.

Dar dumnezeirea Persoanei Fiului, este scoasl inevidenl5 de autor gi prin expresia: "... care line toate cucuvdntul puterii Sale - "Qipotv re t& n&vra tQ prjparr,tfl6 6uvripreto6 a0ro0" (1,3b). Ceea ce este de remarcat,inainte de toate, in aceastd expresie, este faptul cd. deqisubiect este Fiul, actiunea sau efectul exprimat prin verbul

$dpro vine de la cuvdnt. O aluzie aici la Iisus definit ca

Logos, este exclusd (ca gi in 4,12).222 Acest ,'cuvdnt,,,,,plin deputere" ar putea fi referit la cuvdntul creator dinfaza crealieilumii ("a zis... gi s-a fEcut" - Gen. 1,3), precum se inlelege dinI 1,3; in acest caz, ca gi in "tradilia creafiei", ',cuvdntul" din1,3b poate fi inleles cuvflntul lui Dumnezeu ca actiune. Ceeace este sigur, este cd "c[uro0" din 1,3b se referd la Iisus,astfel, cd acest " cuvdnt creator" , " plin de putere" , este inlelesca fiind cuvintul Iui Iisus, subliniindu-se astfel, din nou,dumnezeirea lui Iisus prin evidentierea insugirii de Creator.Cu aceasta gi versetele din l,l0 u. care se referd la Iisus,numindu-L direct Creator, primesc mai multd lumind.22lAstfel, relalia Fiului lui Dumnezeu cu Tatdl, rezultata dinunitatea Sa de naturS, de fiin!6 cu Acesta, implicd gi relalia Sa

cu Universul, 1in6nd in fiinfd gi conduc6nd lumea pe care a

creat-o, spre scopul ei.22a

22' A se compa.ra In. l, l; Apoc 19, l3 cu Evr. 4, l2 u.223 W. Loader , op cit , p 70

'20 Yezi R.Ch.H. Lenski, The lnterpretation of the Epistle to the Hebrews.Columbus. (Ohio) 1946, p. 38

PARTEA INTAI

Aceastd conservare gi guvernare permanenti esteexprimatd prin verbul Qdp,,t "t, care corespunde ebraicului).:,n gi care se traduce tot a$a de bine prin: a purta, a duce(Cf. 13,3), ca gi prin a guverna, a domni, a dispune.226 in acestsens, [isus este prin excelenli Cel ce sustine lumea, Cel ce oguverneazl. cu cuv6ntul puterii Sale227, in calitatea de

Cdrmuitor gi Pronietor al ei, pentru ca ea sd nu se intoarcd lanefiinla ini1ial6, prdbugindu-se astfel in golul primordial.

Astfel in 1,3b nu este vorba de un principiu atemporal,care sd find lumea veqnic tn forma prezentd., ci de Iisus insugi,Dumnezeu adevdrat, Care e activ in cer, Care domnegte gi vadomni, gi dupd trecerea lumii actuale (1,10 u. comp. 12,27 u.).Prin urmare, acliunea Fiului asupra Universului intreg implicimigcare, progres, orientare cltre un scop, suslinere a ei,lucrare ce poate fi definiti ca o crealie continud, exercitatd deFiul prin cuv6nt ca expresie a voinlei, sau ca manifestare aputerii Sale divine . " Purtdnd toate - zice Sf. Ioan Hrisostom -

22s Amanunte in legituri. cu semnificaliite acestui verb vezi H.F. WetA, artSip<,r tivcrQdpr,r..., in ThWNT, vol. IX, p. 61.

"6 Cf..C. spicq, op.clr., p. lo.221 (liprov td. ndtra exprimd un atribut al Celui preexisten! gi anume,

atotputernici4 pi care, pinh acum, nu putea fi intdlnit decdt in textele iudaice,anterioare epistolei c6tre Evrei, fiind exprimat cuvAnt de cuvdnt in forma ebraicds6bcl hak - k6l. Despre o tradilie iudaicd culticE ce ar putea stalabaza vers. 3 dincap. l, vorbegte P. Billerbeck (gi H. Strack), Kommentar zum Neuen Testamentaus Talmud und Midrasch, 1-4, MUnchen 1969, p.6-73. Cel pu{in in imnul"Malak Alj6n", care preamAre$te atotputernicia imparatului ceresc, se spune:"Imparatul celor prea inalte, fine universul pe care il schimbd gi il innoiegte gi pestecare El va domni vegnic". Amdnunte vezi: Otfried Hofius, Der ChristushymnusPhilipper 2,6-l l, cap. "Der Skopus des Christushymnus und der Hebrcierbrief,Ttibingen 1976, p. 8l-82.

113

Page 59: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

insemneazd ocarmuind Si pe cele cdzute a le indrepta' cdci

a cdrmui lumea, a o guverna' nu este mai pulin ca a o face'

ba tncd. dacd trebuie a spune ceva minunat, este chiar ntui

mare Aface, esle a produce din nimic; dar ca cele fdcute sd

setransformeinnimic,iarceledezbinateintreddnsele'sdse lege la un loc unele cu altele, acedsta este dovada de cea

mai mare putere, dovada mdreliei LLti" '228 Dumnezeu a creat

toate prin Fiul Sau, aducAndu-le la existenfd prin cuvAnt (Gen'

1; Ps. 32,9), tot Fiului revenindu-I 9i acfiunea de conservare

a lor, de a le menfine in existenla (Col' 1,77 - t& ndvta 6v

siraD ouviotqrev) 9i de a le conduce spre scopul final"e'

Astfel tot ansamblul de elemente din care se compune acest

univers, existd, subzisti qi este guvernat prin puterea

cuv6ntului divin.23o

Acela care ins6, ca "FiLI" reprezint[, reflectd fiin]a lui

Dumnezeu, pe care o posedd toatd 9i deodatd cu Tatil 9i cu

Duhut SfAnt qi prin Care Dumnezeu a creat veacurile 9i Tn

puterea cuvAntului Ciruia Universul iqi gdsegte durata'

trdinicia gi stabilitatea nu este altul, in viziunea autorului'

dec6,t Acela care a realizat 9i curdfirea, ispdsirea pdcafelor

ttoastre (xa0apropov t6v apcprriov - l,3c)'

"s Sf. Ioan Hrisostorn. Comentariile sau explicarea ' ' p' 63'

"e C. Spicq, op cit ,p 10.

"o prllro este in Evlei cuvAntul creatiei (cf' I 1,3) iar fuiyoq cel al rcvelaliei (c1'

Z.Z; +,ij - vezi C. Spicq, op-cit, p 10. Genitivul tQ priprcn t1g 6uvdpe<'rq

iotoriiO. -to., este un genitiv qLratiiatis, clesemnAncl aici fiin(a, escnla cuvAntului

ca gi putere (4,12 u.) Cin" pout" deci, cre'a veacurile (l 1,3)' are de asemcnea

put.r., ca sA gi suslind toate (td trirta) Sensul lui Qdperv insemnAnd aici "a

,r.1ir,"", are ingeles'analog celui ciin Col 1,17 - "toate prin El sunt a;ezate". (E'

(iriifler. op cit - P 21)

PARTEA INTAI

Cu versetui 1,3c, autorul introduce un nou aspect al

lucrlrii Fiului, desemnAnd opera esenlialA a intrupdrii Sale:

"curdlirea pdcatelor", care este gi ea o lucrare a puterii

dumnezeiegti, prezentdndu-se in acelagi timp 9i ca o refacere

totald a cosmosului bulversat de pdcate, ca o readucere la

unitatea initialA - miracol mai mare dec6t crea!ia insdqi gi

decAt conservarea sa: 6nof4oev toiq airilvaq,.. (a f6cut

veacurile...) ra0aprop6v... norlodpevo6 (sEvArqind

cur61irea...).23t

Autorul subliniazd puternic acum aspectul soteriologic

al hristologiei epistolei, acoperit fiind de succesiunea de

expresii care au exprimat mai inainte (l,3abc) dumnezeirea

Fiutui qi preexistenla Sa. intr-o terminologie specific culticS,

se scoate in prim plan acest "odatd pentru totdeauna"

(iQrinc(), expresie care va fi accentuat6 categoric in partea

centrald hristologic-soteriologicd a epistolei (cap. 8-10, 18)-

"Curdlirea plcatelor", a$a cum se va accentua in amdnunt in

aceasti parte a epistolei, in forma unei prezentdri tipologice

a ritualului jertfei Vechiului Testament din Ziua Irnpicdrii(Lev. 16),232 este o Iucrare preofeascd (2,17.5,1), realizatd

prin jertfa Arhiereului Hristos, Care acum e aSezat de'a

dreapta tronului slavei in ceruri, slujitor al altarului 9i cortului

cel adevirat (8,1-2), caracterul programatic al acestei

afirmafii din Exordir-rm fiind astfel, c6t se poate de evident.

Umilinlele gi patimile inrplicate in lucrarea de

'3' C. spi.q, op cit ,p lo.2:t2 Amanunte despre acest ritual pi serurificaliile lui tipologice a se vedea H.Fr-

WeiB, Der 13rief an drc Hebraer, Giiltingen 1991, p 149-

115tl4

l

Page 60: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

tt7

i

ll6 STELIAN TOFANA

"cur6!ire a pdcatelor" (1,3c) sunt, in viziunea autorului, inmod paradoxal condilia preliminard, a "indlfdrii" qi

"preamdririi" lui Iisus: ". . dupd ce a sdvarsit curdlireapdcatelor noastre, a $ezut de-a dreapta slavei, tnlru cele

prea tnalte" (6v ur[r1i.ois) (1,3d - comp. 5,J-10).2rr Astfel,intr-un anumit sens, cheia in{elegerii hristologiei epistolei e

oferit5 numai de legdtura dintre norqodpe voq (a sdvArgit) gi

drri0roe v (a gezut). Acest fapt este subliniat prin a se ardta

cd un astfel de Arhiereu avem, Care S-a alezal in cer, de-a

dreapta lui Dumnezeu-Tatdl, fiind acolo "slujitor ul altarului

Si corlului celui adevdral" (8,1 u), "mijlocitor" inaintea luiDumnezeu pentru ai Sdi (7,25), dar dupd ce a sf,v6rqit

"curdtirea pdcatelor" noastre. Accentuarea speciald a

expresiilor referitoare Ia "indl!are" ("a gezut de-a dreapta

slavei" - 1,3) aratd incd din Exordium cI interesul principal al

autorului este acela de-a aduce in congtiinla adresanfilor pe

"Fiul" ca pe Acela Care S-a adus pe Sine jertfl pentru ei, odata pentru totdeauna, sdvdrgind mAntuirea lor, iar acum,

indlfat 9i agezat de-a dreapta Tatdlui, mijlocegte vegnic pentru

ei. "oinEl!area la cer gi gederea de-a dreapta Tatdlui

"'C""oc"e specific epistolci c5lre Evrei este ca "inallarea" lui Flristos nu este

pusd aproape niciodatl in legaturd cu invierea 5i despre care nu e vorba, se pare,numai o datE in Evr 13,20, ci mai degrabi cu evenimentul crucii, cu patimile.(comp Filip 2,6-ll;. I Tim 3,16) Comparativ cu aceast4 a se vedea qi legdturadintlelnviere,si Inaltare -inFAp.2,30u;-5,30; Rorn 8,34;Col.3,l;Eles 1,20-22;2,6

tro E. Kese-an n, Der Ruf der l;retheit, Tilbingen 1972, p 197; H.Fr. WeiB,op cit . p. 150; E. Criiller, flebr 1,1-4, p.224.

PARTEA |NTAI

reprezintl deplina pnevmatizare gi indurnnezeire a trupuluiSau omenesc, deplina umplere a lui de infinitateadurnnezeiascS, deplina ridicare a lui la starea de mediu

transparent, neimpiedicat al iubirii infinite a lui Dumnezeu in

lucrarea ei indreptatl spre noi oamenii.23s

Prin indlfarea Sa la cer cu trupul, dup[ ce prin patimd

a slv6rgit curdtirea pdcatelor noastre, gi gederea de-a dreapta

Tat5lui, Iisus Hristos se afld gi cu trupul unde se afld cu

dumnezeirea. pe tronul dumnezeiesc, pe treapta supremei

autoritili intru cele inalte,236 pentru faptul cd e plin in trup, in

mod desdvdrgit de infinitatea vielii qi iubirii dumnezeiegti, pe

care o extinde apoi spre oameni, continuAnd lucrarea de

atragere a lor gi a intregului i-Inivers spre indumnezeirea incare se afldEL. "Domnul S-a suit la cer gi folosindu-se de un

nor, ca de un car de lumind, S-a urcat in slavh gi a intrat inSf6nta Sfintelor cea neltcutd de m6nd gi S-a agezat de-a

dreapta miririi, in ceruri, fhcAnd frSm6ntdtura noastrlimpreund gezitoare cu Dumnezeu".237

$ederea "de-a dreapta Tatdlui" a Fiului intrupat, aratlcd'fatdl Ii dd Acestuia chiar primul loc in conducerea lumii

235 P.. Prof. Dr. Dumitru Stiniloae, Teologict Dogmaticd Ortodoxd, vd. ll,p. 184. Vezi in acest sens gi E. Schweizer, Erniedrigung und Et'hdhwtg bei Jesus

und seinen Nachfolge.rn, (AThANT 28) Znrich 1955, p. 68 9i C. Betram, Diefiimmefahrt .Jesu vom Kreuz aus und der Glaube an seine Auferstehung. inf'cstgabe fur A. DeiBmann, TiiLbingen 1927.

'* "- l, cerul cerului". "mai presus de toati autoritatea 5i stapiinirea gi de totnumele pi demnitatea". care e numit de [saia "muntele lui Dumnezeu qi casa luiDumnezeu a$ezati pe vdrfuJ tuturor munlilor" (Ci Sf. Grigorie Palama,C'uvdntarea )l la Inaltare, PG, col. 276).

'1' Ibid"or-col 28od

Page 61: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

spre indumneze\re, in lucrarea de aducere a ei la unirea cu

Dumnezeu, la umplerea ei de inllnitatea dumnezeiascd, intr-o

relalie de iubire netrecdtoare cu Dumnezeu'"* Expresia "la

dreapta lui Dumnezeu" sau "de-a dreapta slavei", din Evr' 1,3;

70,12, poate fi explicatb 9i prin ceea ce Sf' PaveI spunea cf,

"El trebuie ,sd tmpdrdleascd pdnd ce va pune pe tolt

vrdjmasii Sdi sub picioarele Sale, iar vrdimasul cel din

urmd va fi moartea. Cdci toate le-a supus sub picioarele

Lui. Dar cdnd zice: Cd loate l-aufost supuse Lui - invederat

e.ste cd oford de Cel care I-a sttpus Lui loate" (I Cor'15,25-

27). linla ultirn[ a lucrdrii lui Iisus Hristos este sd invingd

moartea universald, adic6 sd ridice crealiunea din starea de

dezmembrare proclusd de despSr!irea de Creator'23e

Pozilia de prim rang a lui Hristos inviat 9i inal!at in

slava cereasca e confirmatd qi de superioritatea sa fa15 de

oricare alte fiin1e ale cerului, chiar gi fafi de Serafimi, pe care

Sf. Scripturd ii situeazd in pozilia cea mai apropiati fala de

Dumnezeu (ls 6,2; Apoc. 4,4), tbrmAnd sfatul Sdu (Ps' 88,7;

Ps.28,1; Iov.l.6; 2,1; 38,7)' Astfel, autorul mdrturisegte:

".fdcdndu-Se (.7evripe v oc,) cu atdt mtti presus tle ingeri, cu

cdt a moStenit nume nnai deosebit decdt ei" (1,4)' Acest

verset, cu care se ierminS exordiul solemn al epistolei 9i care

completeazS in aceIagi timp propozilia precedenti, subliniind

unul din aspectele preamSriril lui Hristos, intrat in posesia

slavei Sale vegnice, 9i anume superioritatea Sa fald de ingeri,

se rve$te ca ttanzi[ie intre afirmafiile 1,1-3 referitoare la

rr8 Pr.Prof, Dr. Dumitru Stlniloae, op cit .p

lhfient.

PART'EA INTAI

natura fiin1ei dumnezeiegti a Fiului gi la rolul Sau in lucrarea

de creare, proniere gi rnAntuire a lumii 9i demonstralia

detaliatd care incepe cu 1.5, despre transcendenla lui Hrislos

in raport cu toli ceilalli intermediari intre Dumnezeu 9i

oamenl.Participiul aorist ye v5pe voq (fdcAndu-Se) din 1,4,

referindu-se la un fapt istoric dat 9i mai ales in contrast cu

participiul rbv din 1,3, marcheazd o superioritate accentuatd

gi indica clar cd e vorba aici nu de Fiul ?n preexistenla Sa din

vegnicie, ci de Hristos cu firea Sa omeneascd preamdritS,

indllati ia rangul de divinitate.2a0 Cuvdntul rcpe fttov2al din

1,4 (mai presus, mai deosebit) care mai intotdeauna in Noul

Testament este un comparativ, indicb in text nu numai o

superioritate oarecare, ci pe aceea a puterii, a domniei, a

calitalii, o supremafie de rang gi de demnitate,z4l asa culn

reiese din context. Un prim aspect al acestei superioritdli este

faptul permanenlei posesiunii numelui, pe care autorul ilindicl prin perfectul rerl.rlpov6prqrce v (a mogtenit).

Superioritatea de nume primiti de Hristos, e evocatd

gi de Efes. l,2O-21, unde Sf. Pavel vorbegte de Iisus Hristos,

ca de C--el pe care Dumnezeu L-a a$ezat" de-a dreapta Sa in

'no C. Spi"q, op.cit ,p. 12.2al Comparativul xperttov apare de 13 ori in epistold qi la fel ca 5i toooritro -

doo - e o formuld din cele mai indr[gite de autor (comp 7,20.22; 8,6; 10'25)

Nimic nu e mai caracteristic pentru teologia epistolei cf,tre Evrei decAt aceastf,

metoclh c<rmparativ'a-. " ttume mai deosebil" , " mai hune Jdgitdumte" (8,6); " mai bune

jertfe" (9.21;10.34); "o mai bund sperantd" (7,19); "chezaSul uttui mai burt

lestanrcnt" (7.22\ Y ezi E- GrdBer. op cit . p 225

"' C. Spi"q, op cit . p 12

119118

187

Page 62: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t21r20 STELIAN TOI.ANA

ceruri, numele Lui fiind mai presus de orice nume, iar in Filip'

2,9, unde Apostolul, dupd ce vorbeqte de umilinla suportata de

bundvoie de Hristos, declard c5 Dumnezeu L-a preaindltat,

dAndu-i t)n " nume mrti presus decdl orice nltme" '

Este vorba aici de Lrn nume care rezumd toat5 mdrelta

divin6 gi omeneasc[ a lui Hristos, exprimdnd in particular

suveranitatea Sa biruitoare absolutd prin care El s-a ridicat

veqnic mai presus de ingeri, ca fiinle subordonate, duhuri

slujitoare ale lui Dumnezeu, caracterizate in acest mod de

insugi nurnele ior (&yye Ao6: trimis :1,7).

Frin urmare, epistola vorbeqte de un nume divin

inefabil,2a3 pe care nici o ureche nu-1 poate auzi 9i nici un duh

percepe sau pricepe, este 6vopa 6 ou6eiq oi6ev ei pn

aut6q (Apoc. 19,12). Acest nume exprimd esenla fiinlei

Persoanei la care este aplicat, care nt) e pdtrunsd' sau nu poate

fi pdtruns6, decdt de gtiinfa dumnezeiascd,2aa 9i despre care Sf'

Ioan Hrisostorn spune: "Acest nume' Durnnezeu Cuvantul L-a

avut din veci qi nu L-a rnoStenit dupd aceea Si ttici nu a

devenil mai bun otunci cdnd a sdvdrSit curdyirea pdcatelor

noastre, ci veSnic a fost mai bun Si incd mai bun fdra de

asemdnaret' .2as

Totugi, in privinfa numelui lui Hristos pe care El l-a

"mogtenit", se impune o observalie, cars nu e lipsiti de o

'ot Acest numc. spune St. Ioan l:lrisostom, Dumnezeu Cuvdntul L-a avut din

veci gi nu L-a mo;tenit dupl aceea gi nici nu a devenit mai bun atunci c6nd a

savargit curdlirea pacatelor noastre, ci ve$nic a fost mai bun gi incd mai bun fhra de

asemanare. (Sf. loan Ilrisostom. Comentariile , p 53)

"o Ci C. Spicq, op cit . p 12.

'u'Sf. Iorn Hristostom. op ut .p.53-

PARTEA iNTiI

oarecare importantd. Majoritatea exegetilor se opresc ingeneral asupra numelui de "Finl".2a6 Concluzia primei parli a

textului din (2,17), aplicd lui Hristos titlul de "Arhiereu".Dacd dezvoltdm aceast6 observatie, se poate ajunge laurmitoarea constatare: Subiectul frazei din 1,2 este "Fiul" gi

atunci ce sens ar fi avut ca autorul sd spund cd Fiul a moqtenitnumele de "Fiul"? (1,4).

Exegetul B.F. Westcott a prezentat, ca probabild, ointerpretare, pulin deosebitS, in sensul cI el afirmd cd

"numele" pe care Hristos l-a primit e cel care adunl in sine totceea ce Hristos ?nseamnd pentru cregtini,2{7 oprindu-se cu

analiza generalS asupra titlurilor de Fiul, Suveran, Creator gi

Domn.A. Vanhoye afirmd gi el ci nu cu sf6rgitul capitolului

I se terrninf, partea care trateazd "numele" lui Iisus Hristos, cicu sf6rgitul capitolului 2, aqa cum o arat5 studiul rnetodic al

structurii acestor texte.2aB

Numele lui Hristos trebuie agadar sd se defineascl prindouE genuri de relalii gi nu printr-unut singur. La unirca Sa

246 Astfbl, spre exemplu O. lVlichel. "Es geht hier im Hebrrier um rien

Sohn.enbegrifl ", in "Der Brief an die Ilebrcier", Gtittingen. 1966, p. 105; J.Duptrnt. "f-ilius meus es tu",il RSR 36, 1948, p. 530-53-5.

'o' B.F. Westcott, |'he Epistle to the Hebrews, London, 1903, p l724 A. Vanhoye, La structure litteraire de l'Epttre aw IIebreux. I,aris. 1962.

p 38 qi 69-85, PanA in momentul de fafd lucrarea amintita este sludiul cel maiaprofundat dedicat structurii literare a epistolei. Acest lucru il semnala pi StanislasLyonnel S.J. in prefata lucririi pe care el o semncazd: "Jusqu'ici nul. a maconnai-ssance, n'avait ir-rtrepris une dtude aussi fouillee, aussi minutir:use, aussicomplete" (p 8) DupA mai binc de 30 de ani de la aparitia iucrtu'ii se poate afirmagi azi acelagi lucru

Page 63: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t22 S7'ELIAN TOFANA

privilegiatd cu Dumnezeu, Care L-aaSezat de-a dreapta Sa in

slava cereascb (1,5-14), Hristos uneqte raporturile Sale foarte

stranse cu oamenii, cu care El este pentru totdeauna solidar

(2,5-16). A sublinia un aspect, subestimAndu-l pe celf,la1t,

inseamnd a trunchia doctrina hristologicd a epistolei qi a

minimaliza inv5fatura sa asupra "nllmelui" lui Hristos'2ae

in acest cat., o analizd atentd a versetelor incepdnd cu

1,5 pAnd la2,lB poate duce la concluzia cd numai titlul de

"Arhieteu" corespunde simultan celor doua aspecte

fundamentale ale "numelui". adic6 a exprima in acelagi timp

at6t slava cereascS l6ngd Dumn ezeu, cdt 9i solidaritatea Sa cu

oamenii. Nici un alt titlu atribuit lui l-Iristos in capitolele I 9i

2 nu posedd aceasta valoare de sintezi.

in primul capitol, epistola vorbeqte de relalia de slavd

a lui Hristos cu Dumnezeu: El este "Fiul", "primul-nf,scllt",

"Dumnezeu", "Domn", pe cdnd, in al doilea capitol, autorttl

pune accentul pe participarea lui Iisus Hristos la destinul

oamenilor: El este "Onl", "Fiul Omului", "Iisus", "incepdtorul

mAntuirii", "Fratcle oamenilor". f itlul de "Arhiereu" dd astfel

ideea unei dr-rble rclatii, atat cu Dumnezeu, cdt 9i cu oamenii,

evoc6nd, in acelaPr timp, atdt Patimile, cdt 9i slava'2s0

Este adcvdrat c[ autorul fbloseqte acest titlu pentru a

fac.e trecerea de 1a un mesianism regal 1a unul sacerdotal, al

slujirii. insd slujirea este o funclie de mediere care reclamd o

dubla relalie, intr-at6t de perfecta pe cAt e posibil, atdt cu

oamenii, cAt ;i cu Dumnezeu.

2oe A. vanhoye. Prdres ancierts

Testament. Paris, 1980. P 106

"o lbide^.

PARTEA .NTAI

Sacerdofiul lui Hristos a fost necesar pentru a duce

pAnd la capit solidaritatea Sa cu oamenii; preamlrirea Sa

finald, careL-a introdus in intimitatea Tatalui, este necesard

pentru a da relaliei Sale cu Dumnezeu perfecliunea posibili-251

Titlul de "Arhiereu" exprimd in acelaqi timp atdt ideea de

autoritate (arche), c6t gi cea de slujire (hiereus).

Agadar, in spiritul doctrinei hristologice pe care

autorul o desllgoard in epistola cdtre Evrei, numele pe care

Hristos L-a primit (1,4) s-ar putea exprima cel mai bine prin

titlul de uir56-&pXre peiq."' Acest titlu exprimd cel mai bine

atit slava Sa gi relalia Sa filiala cu Dumnezeu-Tatal, fiind

deofiinla cu Acesta (1,3), cAt gi relalia Sa vegnicd cu oamenii,

slujind gi mijlocind pururea pentru ei. ca Arhiereu veqnic, dar

gi cu Universul intreg in calitatea Sa de "Domn" pronietor.

Acest punct de vedere e conf,trmat qi de sfdrgitul pdrfii a doua

a conlinutului doctrinar al epistolei (3, I -5, [ 0) care in termeni

festivi sintetiza concluzia sugerati de 2,17: slava lui Hristos

dupd ce "a invSfat ascultarea din cele ce a patimit" (5,8) a

constat in aceea de-a fi "numit Arhiereu de cdtre Dumnezeu"

(5,1 0).

25' A. vanhoye. Prdres anciens. -, p. 108-

's' A. Vanhoye e de pdrere ci simplu titlul de "Arhiereu"

primit de Hristos tle care epistolaface amintire (1,4), op ttt 'par viza "numele"106-r08

123

Prdre n.ouveau, selon le Nouveau

Page 64: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

24 STEL]AN TOFAN,4

3. Superioritatea Fiului fati de ingeri (1,5_14)

Dupd ce autorul anuntd schifat in 1,4, printr_uncomparativ rpefrtov, care se referd la nume, temasuperioritdfii lui Iisus fala de ingeri, dezvoltd in continuareaceastd temd intr-un aqa-zis ',comentar al exordiului,' (1,5_l4)2sr format, practic, numai din citate scripturistice. Aceastisecliune nu adaugd nici un element nou la demnitateapersonald a Fiului, dar precizeazd., numai pe bazd de doveziscripturistice din vechi ul Testament, singurele ce puteau aveaputere de argument suprem asupra cititorilor, suprematiarolului lui Iisus Hristos in ordinea creafiei gi a iconomieim6ntuirii2sa" insagi dispozitia acestor citate in text manifestdintenlia expunerii. gi anume, evidcntierea superioritdtii luiIisus fald de ingeri.:tt Comparatia cu tngerii autorul oinsereazd in text cabazd. pentru viitorur sdu excurs tematic -suprematia arhieriei lui Iisus FIristos, in comparalie cu oriceslujire preoleascd a Legii vechi. Dacd Iisr.rs Hristos e maipresus gi dec6t ingerii, atunci superioritatea arhieriei Sare fafdde preofia veche este mai mult clecAt cvidentd.

in legdturd cu ingerii, nu se gdsesc menlionate decAtdouS citate scurle (Deut. 32,43 - Evr. 1,6 gi ps. 104,4 _Evr.1,7), in timp ce cinci texte. din care trei foarte evidente, seraporteazd. la Hristos (ps. 2,7; I Cron. 17 ,13 _ Evr. 1,5; ps.

PARTEA INTAI

45,7-8 - Evr. 1,8-9; Ps.lO2,26-28 - Evr, 1,10-12 gi Ps. 110,1

- Evr. l,l3).2s6 Aceastd combinalie de citate (1,5-14) aruncdinainte de toate o lurnind asupra expunerii din prolog ( 1 , I -4).Versetele 1,5-6 ilustreazdincd o datd calitatea de Fiu a luiHristos; versetele 1,7-9 vorbesc de calitatea de mogtenitor a

Fiului; iar versetele i,10-12 Il prezinta ca Mijlocitor al

crea!iei. Toate acestea conduc spre intenlia principal5 a

autorului, aceea de a scoate in evidentd superioritatea Fiuluifald de ingeri.

O comparafie cu ingerii pare justificat5., numai daciaceast6 construclie exegeticd (1,5-14) e privitd in context cu

256 MAiestria literarS. unicdinNoul Testament a acestei epistole pi grija autorului,

pdni in detaliu, pentru compoziliascrierii, iese in evidenli aproape in fiecare capitol.Un astfel de exemplu de eleganlE a dispunerii materialului se poate observa floartebine in acest capitol ce Eateazlsuperioritatea iui Hristos fafd de ingeri. in cele treicontraste prin care^se eviden(iazd superioritatea lui lisus, se poate remiuca oaltemantd regulatd. In primul contrast 1,5-6 textele citate privesc mai int6i pe Fiul,apoi pe ingeri; in al doilea contrast 1,7-12 texkle privesc mai intdi pe ingeri, apoi peFiul; in al treilea 1,13-14 iese din nou pe primul plan Fiul pi apoi ihgerii. Aceastamiiestrie artisticd culmineazd in tehnica "inclusio" prin care autorul scoate inevidenff, temele scrierii prin delirnitarea sectiunilor. gi anume, prin reluarea lasfhrgirul unui pasaj a unui cuvdnt sau a unei formule utilizatd la inccputul pasajului.Astfel se obline un fel de incadrare care marcheazd lirnitele pasajului. Expunerea,de exemplu, a superioritAlii lui Iisus prin compararea cu ingerii, comportd douiincadriri a acestui gen de dispuncre a materialului, La inceputul prelucrarii (1,5)expresia: "$i cdruia dintre ingeri i-a zis Dumnezel .?'' iqi glsegte ecoul in formulaversetului 1,13. "oSi cdruia dintre ingeri i-a zis [)umnezeu vreodatd ?". Astfel e

delimitat primul paragraf. O alti incadrare de acest gen se poate observ4 putin maideparte, intre 2,5 Si 2,16 Fraza din 2.5 e un inceput: " Pentru cd rut ingerilor asupus Durnnezeu lumea viitoare .", iar cea din 2.16 o concluzie exprimatl intermeni asemlndtori. Fiecare din aceste formule introduce o comparalie antiteticaintre Hristos gi ingeri Astfel e delimitat un paragraf final, continuind apoi in 2, t7-l8 cu anunfarea temei pA4ii urmatoare, Vezi amSnunte in acest sens. A. Vanhoye.La struclure litteraire de l'dpitre a*x Hebreux, p 6-5-7-5 gi A. Vanhoye, Situationdu Chrisl, Epitre a*x Hebreux I et 2,Paris 1969, p 123

125

"'H.Fr. WeiB, op cit . p 156

"o C. Spicq, op.cit.. p l4. A. Vanhoye. Situation tlu Christ, Epitre ttuxHebreux I et 2.Paris 1969-p.123.

25' A. Vanhoye, I"o structure . p 70

Page 65: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

126 ,\7-ELIAN L'UI./1Ni

"'E. G.iirJ*r, .4n die Hebrcier, p 71.2s8 Vezi A. Vanhoye, Situation , p. 94_100.

2se Yeziin acest sens amdnunte la: E. Lohse, Der Brtef an die Korosser untl an; M. Wcrner. Die Entstehung des christlichenE. GriiBer, op cit , p. 72;F. Laub, lJekennt:nisp 52,O. Hofius. op cit.. p.96 u.;H.Fr. WeiB.exclude posibilitatea unei astfel de poiemici mai

PARTEA INTAI 127

nu are in vedere speculafii cre$tine gnostice despre ingeri,260

ori de confruntlri cu vreo angeologie specific qumranite,261 ci

simplul fapt al evidenlierii superioritdlii lui Iisus,

exemplificatd printr-o primA comparafie cu fiinlele de cel mai

inalt rang - ingerii.

a)" Superioritatea lui Iisus Hristos ca Fiu

Autorul evidentiazd, acesl aspect prin subliniereatdcerii Scripturilor despre o aga-zisa "vorbire" a lui Dumnezeu

catre ingeri: "Cdci cdruia dinlre tngeri i-a zis Dumnezeu

vreodatd: Fiul Meu eSti Tu..." (1,5). Ca o dovad5 puternicd a

poziliei singulare gi a demnitSfii de Fiu, autorul citeazd.Ps.2,7

gi textul II Sam. 7,l4in 1,5b, ceea ce aratd cf, interesul sdu

este de a scoate in evidenli realitatea superioriti(ii ca Fiua lui Iisus Hristos, Cel indlfat, superioritate pe care El o

define, de fapt, din vegnicie, adevir exprimat prin cuvintele:

"Eu astdzi (oqpe pov)262 Te-am nlscut". Agadar, Fiul Cel

ales,cicel pufindupaCol.2,lS;Efes. 1,20:1Pt 3,22'. A.poc.5,8-14;19,10 22,9ar fi vorba de o aga-zisd cinstire deosebita a ingerilor prezenti in comuritalilespafiului restrdns asiatic pi chiar la iudeo-creqtinii primari.

2@ Vezi J"Nloffatt. A Critical and Lxegetical ('ommenlary on the Epistle to

the Hebrews,1957 (lCC l4), p. 62 u

'u' H. Brornn, Qumran und das Neue Teskiment, II Tiibingen, 1966, p 242-244.

262 Exegeli ca J. Dupont, "Filius Meus est Tu" L'interpretation du Ps 2,7dans le Nouveau Testament, RSR 35, 1948, p 535 u; E. Liivestam, Son andSaviaur.A Siudy ofActs 13,j2-37, (CN'I l8), Lund - Copenhaga 196t, p. 39 u.;

E. Khsenrann, Das wandernde,p 58 u, L-tc sunt de pdrere cd or]pepov s-arreferi fie la momentul indllarii, fie la Parusre Sf. Ioan Hrisostom e de plrere cdoripe pov ciin Ps. 2,7 se refer6 la momentul intrup[rii, cdnd ar fi fost inauguratd

Page 66: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t28 STELlAN TOFAN,,{

preexrstent nu mo$tenegte pozilia Sa de superioritate fatd deingeri numai de la o anumitE datd, limitatd in tirnp, ci dinvepnicie, fiind din vegnicie Stap6nul intregului univers. prinindllarea Sa de-a dreapta lui Dumnezeu aceastd pozilie a Sa infala ingerilor devine mai evidentd, aga cum tot a$fide evidentdse va ardta intregii lurni Ia Parusie.263 in acest sens, conceptiadebazd, hristologicd a epistolei urmeazd aceeagi schemd ca giFilip. 2,6-11, precizdnd atdt Fiinpa Fiului, cet $i funclia Sa,ca Cel inSllat gi preamIrit.26a

Superioritatea lui lisus Hristos fald de ingeri, incalitate de Fiu, e accentuati ?n continuare de autor prinsublinierea ideii actului inchinErii ingerilor cind, ,,aduce inlume (eiq tr'1v oircoupdvqv)26s pe Cel intdi-Ndscul,,: ".fi

Acelagi lucru e valabil qi pentru citatul din Il Sam. 7,14 in 1,5b, in special informulhrile Ia viitor doopar gi dorar.

263 E. Kasem, nn, Gottesvolk. . p. 6g.

'* E. Lohmeyer, Kyrios Jesus. Eine Untersuchung zu phil. 2,5-ll,Darmstadr 1961, p. 77; O. Hofius, op.cit., p.75.

hri q

ul,, aste e

referz autorul ciind spune "cdnd aduce in lume pe Cel intdi-Niscut',. Diutremulfimea de ipoteze emisc in acest sens amintim dbar trei, gi anume pe cele maiimportante:

PARTEA INT'AI

iardsi, cand aduce in lume pe Cel intdi-Ndscut, El zice; Sd

se inchine Lui toli ingerii Lui" (1,5). Aici regele davidic,Hristos, este numit fipot6-roKoq (uiriq)266 ;i anume AcelaC6ruia Ii este promish domnia gi stdpAnirea asupra intreguluicosmos. Acest adevdr autorul il exprimd in textul amintit mai

sus prin referire la Deut. 32,43 SiPs.9,6-7, ca expresie a uneigAndiri tipologice: Aga precum odinioard Dumnezeu a

introdus pe poporul Sdu in lara frgdduitd, la fel aceastiimagine e valabild gi pentru Iisus Hristos, Cel intdi-Ndscut,intrucdt oircoupdvqv de care se vorbegte in 1,6, nu e altcevadec6t oixoupdvrlv pf)t)"ovoa (lumea viitoare - 2,5) gi care

in acest inteles, inseamnl lumea cereasc6 ( I I , I 4- I 6), egald cu

"cetatea viitoare" (13,14), cu Ierusalimul cel ceresc {12,22) Si

l. Intruparea (ipoteza e suslinuti printre alfii de: H. Monteliore, ,4Commentary on the Epistle to the Hebrews, (BNTC) Londra 1964, p. 5; W.Michaelis, art. trpordroKo5in ThWNT, vol. VI, p 881; H.W. At1,ridge, TheEpistle to the Hebrews, 1989 (Hermeneea), p. 56; A. Yitti, Et cum iterumintroducit primogenitum in orbem terrcte (Hebr. 1,6),VD 14. 1934, p. 306-3 16;368-374: VD 15, 1935, p. l5-21 Aceastl ipotezd e sus[inutE qi de Sf. [oan Guriide ,{ur (P.G. 63, col. 2l u.), T'eodoret (P G. 82, col. 685) 5,a.

2. Parusia (E. Kiisemann, Gottesvolk, p. 59; F. Schr0ger, Derl'erfasser des Hebrtierbriefes als Schriftausleger, (Bibl Unt 4) 1968, p. 51; E.GrEBer, Hbr.^} ,1-1, p. 8l u.; O. Hofius, op cit .p.89

3. Indllarea (P. Andriessen, De Betekenis van Hebr. /,6, St. C 35(1960), p. 2^13; A. Vanhoye, Ibiroupdvq dans l'Epitre aux Hebrew, Bibl. 45('i964). p 248-253; F.J. Schierse, L'erhei/3ung und Heilsvollendung ZurtheologischenGruru{rage des l{ebrtirbriefes, (MiiThSt 1.9) M0nchen 1955, p 96;G. Theissen, Untersuchungen zum Hebrcierbrlel (SINT 2) Giitersloch 1969. p122;H.F.WeiB, Der Rrief un die Hebrcier, p. 163. Aceasti din urmd ipotezd se

pare cE corespunde cel mai bine contextului in care este vorba de orjpepov.26 nprot6toxoq este un titlu de onoare care stabilepte din capul locului raportul

exceptional cu Dumnezeu gi prioritatea asupraintregii creaturi. Acosta este si scopulcitdrii Psalmului de cdtre autor, si anume- dc a scoat€ in prim plan superioritateaFiului lath de orice crealura.

t29

Page 67: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELLAN TOFANA

care il ridicl pe Fiul deasupra ingerilor (1,4-6 comp' cu I Pt'

3,22 qi Filip. 2,11), in care "Cel jertfit"267 a reintrat prin

indllare gi intronizare. Aqadar 1a aceastd situalie se refer6

citatul "Sd se tnchine lui totri ingerii lui Dumnezeu" (Deut'

32,43; Ps. 96,7),Dimensiunea hristologicd a acestei afirrna!ii, in sensul

precizirii in continuare a superioritelii Fiului fala de ingeri,

este tot atet de clarb ca gi cea soteriologicd: Dumnezeu insuqi

I.-a introdus pe Fiul in acea lume - "[ara flgdduinlei" - in care

urmeazi s6 intre gi creqtinii destinatari ai epistolei, urmdnd

"tncepdtorului mdntuirii lor" (2,IA).268 Aqadar, titlul de

npa:t6rorcoq luat in relalie cu ideea cd Hristos este pentru

"tialii SAi" (2,1 1), care sunt ?n acelaqi timp qi "fiii lui

Dumnezeu" (2.10), un "inainte Mergdtor" (6,20), care Ie

deschide calea mdntuirii veqnice (2,15; 4,14; 5,9; 6,2A)

marcheazd pozilia de intdietate ce revine Fiului in comparalie

cu ingerii cdrora nu li se poate atribui acest titlu' Titlul de

"Fiul" st[ astfel, in primd linie cu apX\y6c (incep[tor - 2,10;

12,2), np66popo6 (inainte Mergdtor - 6,20), notprqv 6

pfyuC (Pdstorul Cel mare - 1.3,20), care toate exprimd

267 yezisf" Ioan Hrisostom, op cit.,p- 70 u.; A. Vanhoye, Situatiott , p 248-

253. Teza e sustinut6 qi de P. Andriessen, A, Leuglet , De Brief aan de Hebreecin,

Roermond 1971,p.4-6; G. Johnstov, OXOYMENH andKOXMOX;n the New

Testament,NTs 10 (1963164). p 352-360. special p- 353 u.; W. Loader, op ci! ,

p.23-25ztr O astlel de dimensiune soteriologich a afirma{iilor hristologice din 1,6. iese

gi mai cl ductivdaePistolei l'5-2.18 co comPozitii simelrice,

precum i nPotriroxog in 1,6a.

intrebui

PARTEA iNTiI

irnpreun[ proeminenla lui Hristos fa]6 de fralii Sii, dar in

acelagi timp gi legltura Sa cu ei, cu care formeazd' acea

exrctrqofa npcorotSrcov (adunarea celor int6i ndsculi -

12,23).26e in acest sens numirile " intdiul ndscut din morli"

(Col. 1 ,18), "intdiul ndscut tntre mulli frali" (Rom. 8-29),

"tncepdturd celor adormili" (I Cor. 15,20), "Ce I tntdi tnviat

din morYi" (F.Ap. 26,23), nu sunt decAt adev[rate echivalente

ale titlutui npot6toroq (Evr. 1,6), loate marc6nd o stare de

superioritate a Fiului in raport cu orice creatur5.

O alta dovadf, scripturisticd folositd de autor in

reliefarea superioritatii Fiului fa{a de ingeri este 9i citarea Ps.

103,4 in Evr. 1,7: "Cel ce faci pe tngerii Tdi duhuri Si pe

slugite Tale pard de foc" . Superioritatea este marcatd prin

accentul pus pe expresia 6 nol<iv, din care rezultd cd

Dumnezeu dispune de ingeri ca de mesagerii Sdi, aceqtia

nefiind altceva decdt slujitori ai voii Sale (.f,e rtoupyo(), sau,

currr e afirmat in 1,14, "duhuri slujitoare". Acliunea lor se

exercitd atdt in cer, unde in prezenla lui Dumnezeu sdvArgesc

o Liturghie sublimd,2lo cAt 1i asupra lumii. CAt priveqte prima

ac{iune, in cer, lsaia face o aluzie la aceasta in cap.6 al

scrierii sale, iar Iezechiel, printr-o profunzime simbolisticS,

exprimd acest fapt intr-o manierd mult rnai impresionantd in

cap.1 gi 10. Psalmistul exprima 9i el acelaqi lucru: "Ldudali-L

pe El toli tngerii lui" (Ps. 148,1 u', cf. Ps. 103, 19 u)' Cdt

privegte acfiunea ingerilor asupra lumii, mdrturia Scripturii

aratd cd ei intervin direct in istoria popoarelor, gi, in

'u' H. Ker.-, nn, Gottesvolk. p '72 tr

"o A. Vanhoye. Srtuation - p 96

131130

Page 68: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

133t32 STELIAN TOFANA

particular, in cea a lui Israel, transmilAnd poruncile luiDumnezeu (F.Ap 7,53; Evr. 2,2) qi acorddnd ocrotire celor

credinciogi (Fs. 34,8; 9l,l 1; Tobit 6,2) erc.27l

Dar aspectul de superioritate a F-iului in raport cu

ingerii iese gi mai clar in evidenld, dacd ludm in considerare,

in acest context, gi cuvintele textului din Evr. 12. I 8: " Voi nw

v-ati aprctpiat nici de muntele ce putea fi pipnit, nici de

/bcul care ardea cuJlacdrd, nici de nor, nici de beznii, nicide vijelie" . Autorul vorbegte aici de teofania din Sinai, iar"focul" trebuie inteles ca desemnAnd lumea material[,trecdtoare, creat[. in acest sens, ingerii ca slujitori "frcutipard de foc", aparlin acestei lumi create, materiale,272 in timpce Fiul std de-a dreapta lui Dumnezeu. intregul pasaj, de

altfel, din Evr. 1,8-12 trebuie inleles ca marc6nd o dubld

antitezS. supusi aceluiagi scop, deja, arnintit:f . ingerii sunt supz,ii schimbdrii gi, ca orice creaturd,

apar!in lumii create - pe cdnd Fiul e vegnic acelagi,

neschimbabil.

27r Concepliile cosmologice ate timpului noteazi cd ingcrii aveau rolul chiar de

a regla cursul astrelor, de rulare a anotimpurilor, dcteiminare a timpului. ghidare a

stelelor, etc (CarteaJubileelor tl,2). in "Regulacomunitatii" qunuanite sti scris cd"Dumnezeul lui Israel qi ingerii Sdi vin cu adevSrat in ajutorul fiilor lummii" (I QS3,24 o. - vezi A. Vanhoye, op.cit . p 97).

"' Se presrpune ctr ingerii au o anumitE "sensibilitate" cu totul deosebita pentru

structurile rafionale ale realit[tii materiale, o anumiti capacitate intrinsecd pentrusesizarea gi influenfarea lumii rnateriale, fbrd ca aceastd capacitate sd aj unga pAna laaceea a spiritului uman inriddcinat in trup (Prof.Dr. D. Stflniloae, TeologiaDogmaricd Ortodoxd, vol. I, p 433). Probabil cd in acest sens vorbesc unii SfinfiPrrinti ;i:;cr-iitori bizantini chiar de un corp foarlc sublire aingerilor (Sf. Vasile cel

Mare, Despre Sf. Duh, 18, P.C 32, col 152- M. Psellos, De daemonumoperdtione, P G. 120. col 836-837)

PARTEA JIvriI

2. ingerii sunt slujitoriStapdn peste toate_

Fiul e Domn, Creator gi

Ideea din urmd e reluatd apoi in l, l4 unde ingerii suntnumiii "duhuri sIujitoare", trimigi ca sd slujeascd, autorulpundnd accentul aici, in urmdrirea scopului siu, pe participiulrinootel,i,6pe va: " ingerii oare nu sunt to{i duhurislujitoare, trimi;i (tinoote,l,,l"r5peva) ca sd slujeascd,pentru cei ce vor fi moStenitorii mdntuirii?,,

Dar domnia cea netrecdtoare a Fiului, in contrast cuaspectul variabil al slujirii ingerilor, este accentuat[ gi princitarea Ps.44,7 in 1,8, unde se scoate in relief "scaunul dedomnie" al Fiului, numit fiind in vocativ, chiar Dumnezeu:" Iar cdtre Fiul: scaunul Tdu Dumnezeule tn veaculveacului; toiagul dreptdlii este toittgul Impdrdliei Tale,,(1,8). Fiul sti agadar de-a dreapta lui Dumnezeu, pozi\ie dincarerezultS, ca o consecinld faptul ci tronul Sdu, domnia SardmAne in veac. Acest lucru e exprimat prin cuvintele "toiaguldreptdfii" (1,8b - Ps.44,7), care, desemndnd in timbajul biblicsimbolul imp5rSliei Frului, definegte imp6ra!ia Lui ca"implrdlie a dreptAtii" (cf. 1,9 : Ps.44,7).

Agadar, ceea ce l-a determinat pe autor s6 apeleze in1,8-9 la citarea Ps. 44,7, a fost intentia sa de a evidenliacaracterul netrecetor al impardgiei Fiului, fapt de care nu poatefi vorba in lumea ingerilor- Dar locul de cea mai inaltd cinsteii revine Fiului printr-un alt act,9i-anume prin ,,ungerea" Luide cdtre Dumnezeu: ".. pentru aceea Te-a uns pe Tine,Dumnezeu, Dumnezeul Tdu cu untdelemnul bucuriei, maimult decdt pe pdrtasii Tdi' (1,9), act prin care, ,'Cel uns" esteprezentat ca avAnd o demnitate gi o cinste care-l deosebegte

Page 69: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

fundamental de toata creatura Sa (pet510t oou - 1,9)."'Actul ungerii Fiului poate sd fie cel al consacrErii regale (I

Sam. 10,1; 16,12-13), sau mai degrabi, cel al incoronlrii (Is.

21,3) dupa biruinla Sa asupra morlii prin inviere, cu at6t mai

mult, cu cAt "untdelemnlll" cu care s-a fEcut e numit "dAcrtov

&"ya))"r&,oeorq" gi care simbolizeazd fericirea gi slava ce

caracterizeaz[ domnia Fiului. Aceasta e o confirmare solemnla impdrf,liei Fiului care depSgegte in fericire, putere qi slavd

orice alta imp5r6lie.2'o Pe de alt5 parte, rAnduirea lui Hristos

ca Fiu al lui Dumnezeu intru putere (Rom. 1,4) presupune 9i

o ungere tainicd din veqnicie, ce corespunde calitS.lii de Fiu al

iui Dumnezeu.'Tt Totuqi aoristul 61prodv, folosit de autor, s-

ar referi mai bine la un mornent mai clar definit temporal,

decdt la exprimarea unui act ce aparline eternitIlii in acest

sens Sf. P[rin!i, referindu-se la acest text, spun cI e vorba de

"ungerea" umanitSlii lui Iisus de cdtre divinitate,2T6

constituind un aspect al preamdririi Iui Iisus, care a avut loc

la sfArgitul lucrdrii Sale mAntuitoare pe pf,m6nt. [Jngerea de

fapt, nu exprima prcamdrirea in sensul inlelegerii termenilor

"3 in context cuvdntul pe"c6^1or poate sd desemneze pe toli ceilalfi regi

pamdnteqti care au primit ungerea regeasca sau, mai bine, toatl creatura cdreia

Hristos I-a devenit participant prin firea Sa umana (2,9-13) Vezi in acest sens E.R.iggenbach, Der Brief an dre Hebrcier,Leipzig1922,p 86 Unii comcntatoriinleleg prin pe'r<i1or pe ingeri (G. TheiBen, Unter,suchungen ;un llebrrierbrief-p. 101;H. Braun, Andie Hebrcier, p.40 u.; E. GrdBer, op.cit,p.86.etc.

t'o C" Spi.q, op cit ,p. 19

r'5 L. Cerfaux. Cl'rri,stus in der paulinischen Christologie. Diissetdorf 1964,

p.294.2'6 Sf. Grigorie de Nazians. P G 16. col 132, Sf, Ciril al Alexandriei. P C

74. col.960

PARTEA iNTiI

obignuili de schimbare a unui loc, de exemplu, de pe pimdnt,

in cer, etc., ci ea sugereazd in profunzime o transformare

interioard. Ungerea penetreazd cele mai intime, cele mai

addnci ale fiinlei, de aceea ea serveqte ca sitnbol al acliunii

Duhului Sfdnt. in acest sens, "ungerea" liiului (1,9) evocd clar

transforrnarea, indumn ezeireauman itdlii Lui la sfdrgitul jertfei

Sale, cdci "puterea vielii indestructibile", (7,16) ce a revenit

lui Iisus in virtutea filia!iei divine, a invins moartea,

restaurAnd din moarte fiinla Sa omeneascd, aceastA "re-creere"

fiind patrunsd de o bucurie negrditd, astfel textul din 1,9

putdnd fi pus in raport cu locurile din epistold, care vorbesc de

desdv6rqirea lui Iisus Hristos (2'10; 5,7-9;7,28)' Ungerea Sa

L-a frcut pe E,l Hristos, verbul din Ps. 44,9 - Evr' 1,9

(dlptodv) fiind de fapt acela rlin care derivd numele de

Hristos. De altfel, _tisus a oblinut deplintrtatea demnitelii Sale,

ce revine numelui de Hristos, prin preamdrirea Sa, prin

desivArgirea omenititii Sale, prin indumnezeirea ei prin

Patimi gi inviere. Ungerea profeticd a Iui Iisus, de la inceputul

activit[fii Sale publice gi de care vorbeqte Sf. Luca (Lc' 4,18 -

cf. [s.6l,l; F.Ap. 10,38), nu e decAt o anticipare a ungerii

pascale care singurd conferd lui Iisus toatd mlrirea Sa, in

calitatea numelui de Hristos (Lc.24,26)' E ceea ce 9i Sf' Petru

a spus in primul sdu discurs dup6 invierea lui Iisus Hristos:

"Dumnezeu a inviat pe Acest lisus- - pe Care voi L-a1i

rdstignit, L-a facut Domn qi Hristos" (F.Ap' 2,32-36)' B'

adevdrat, c5 pentru prima oarl autorul foloseqte numele de

Hristos abia in 3,6. dar aici se gdseqte intr-un context

asemindtor celui analizat, a$a cd, atat de o parte. cAt;;i de alta,

este vorba de Fiut (-l,8; 3,6), preamdrit de cEtre Dumnezeu

135t{

Page 70: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

\

136 STELIAN TOFANA

(1,9; 3,3) despre care se afirmd cd are superioritate asupra a

tot ceea ce Il inconjoara (1 ,9; 3,6).217 Agadar, in actul

"ungerii" Fiului autorul vede deja superioritatea Sa maximd nu

numai in raport cu ingerii, ci gi in calitatea Sa de Arhiereu, in

raport cu toatA creatura, cdci "ungi" erau in Legea veche numai

profelii, arhiereii qi impdratii.

b). Superioritqlea Fiului in calitate de Domn Si

Creator

OricAt de solemnd ar fi imaginea oferitd Fiului de Ps.

44, autorului nu-i este suficientd aceasta in descrierea

superiorit[!ii Fiului, intrucdt el e preocupat de a deschide

perspective mult mai largi. De aceea recurge la citarea unui

nou Psalm (101,26), care atribuie Fiului chiar numele de

''Domn", exprimdnd qi sensul puterii exercitatd de El: ".flapoi: Tu, Doamne. dintru tnceput pdmantul l-ai intemeiat Si

cerurile sunt lucrul mdinilor Tale" (1,10). Fiul e numit astfel

Domn al cerului gi al pdmAntului, puterea Sa necunoscdnd

margini, ea inglobAnd in sine actul insugi al creafiei gi

incluzdnd gi hotdrArea finalE. Deasupra efemeritEliiuniversului creat, Fiul domind in perfecfiunea imutabilitdliiSale. Titlul de "Domn" atribuit Fiului, exprimd deci un nou

aspect al numelui gi superioritdlii lui Hristos in raport cu toatd

creatura. "Domnia" gi puterea Sa apare, in text, ca avdnd un

caracter universal gi transcendent, depagind locul gi limitele

PARTEA INTAI

lumii sensibile. Fiul e situat prin cuvintele psalmistului (Ps.

101,26) intr-un alt plan decdt cel al lumii perisabile, fiinla Sa

depdgind ordinea cosmici.278 Cerul qi p[mAntul sunt destinate

trecerii; Fiul rdmAne in veci: "Ele vor pieri, dar Tu rdmdi, Si

toate ca o haind se vor tnvechi" (1,11). Numai in Fiul se

verifici, astfel, contrastul exprimat prin cuvintele psalmului

intre universul perisabil qi "Domnul" Cel vegnic. Iar acest

contrast se exprim[, pe de o parte, prin faptul cd El e

Dumnezeu adevdrat, iar pe de altl parte prin aceea cd El este

implinirea planului lui Dumnezeu cu lumea.27e

CitAndu-se Ps. I 01,26 in 1, 10, se explicS mai clar ceea

ce autorul a avut in intenlie cAnd a afirmat in prolog princuvintele: ".. prin Care a.fdcut Si veacurile" (1,2). Reluindacum aceastd idee gi intdrind-o printr-un citat din Psalmul

I01,26, aratd, cd a avut in vedere o mediafie de cel mai inaltgrad: Fiul nu e numai un instrument subordonat Tatdlui inactul crealiei, ci El insugi este Creatorul."o Legdtura Sa cu

Dumnezeu Tatdl nu se realizeaza la un nivei inferior, ci 1a unul

de egalitate. De aceea se poate spune despre Fiul, ceea ce se

spune despre Tatdl: "Tu, Doarnne, dintru tnceput pdmdntull-ai tntemeiat Si cerurile sunt lucrurile mdinilor Tale"(1,10). Cuvdntul Tatllui are in el puterea pe care o are Elinsugi ca Tatd; nu numai o putere transformatoare, ci una care

igi aratd deplindtatea nemarginitd in faptul cd poate crea dinnimic, cd poate aduce la existen!5 lucruri care nu sunt. Aceeagi

"8 tbidn*.27e A. Vanhoye. op-cit, p 203)40,,.,

I Dtlem.

131

2" A. Vanhoy e. Situation , p. 192

Page 71: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r39138 STELIAN TOFANA

putere ii este proprie gi Fiului. $i intru aceasta se aratdinsugirea de subiecte absolute ale Tatllui gi Fiului, cd nu

existd ceva care si nu fie obiect total al creafiei lor.28t

Fiul nu are nimic pasiv in Sine, ci este tot atAt de multa toate Creator gi Lucrdtor ca gi Tat5l, sau, altfel spus, iqiinsugegte tot ce areTatdl ca al Sdu, ca un subiect desdvArgit

egal cu El, deci gi lucrarea ?nsdgi a Tatalui. Tatdl nu face, prinurmare, nimic decdt prin Fiul, deoarece este in Fiul gi Fiul in81.282 Sub acest aspect nu se gdsegte in tot Noul Testament o

expresie mai profundd care sd defineascd actiunea creatoare a

Fiului ca gi cea amintitd in 1,10. Prologul Evangheliei a IV-ainsistd ce-i drept, asupra rolului CuvAntului in creafie, dar

rdmAne numai la prepozilia 6r& (prin). Aici autorul epistole iface un pas mai departe atribuind creatia direct FiLrlui incalitate de Dumnezeu'. "Tu, Doamne, dintru inceput pdmdntull-ai tntemeiat Si cerurile sunt lucrul mdinilor Tale" (l,10).283

Dar aspectul netrecdtor al Domniei Fiului in raport cu ?ngerii

mai este exprimat insd gi prin cuvintele din 1, I 1- I 2: " Ele vorpieri, dar Tu rdmdi Si toate ca o haind se vor invechi. Ca peun veSmdnt le vei strdnge Si ca o haind vor fi schimbate Dar7'u acelasi eSti Si anii Tdi nu se vor sfdrSi" (cf. Ps. 101,26-2B). Textul accentueazd indeosebi doud atribute caracteristicefiinlei dumnezeirii, veqnicia gi imutabilitatea care sunt insugirigi ale Fiinlei Fiului prin doud expresii: "Tu insd rdmdi"

.28r ,, . ,l0mem282 Pr. Prof. Dr. D. Stlnilo ae, Fitl Si Cuvdntul lui Dumnezeu prin Core toate

s-ouficu! Si se refac, in rev. "Ortodoxia". An XXXV. nr.2. 1983,p 112.283 A. Vanhoye, op.ti! , p 207

PARTEA INTAI

(1,11), "dar Tu acelasi egri Pi anii Tdi nu se vor sfirSi"( 1 , I 2). Aceste doud expresii vin in contrast cu aspectul efemer

gi schimbdtor al lucrurilor create, aspect ptezental de autor in

mod variat: mai intdi in l,1l - "toate ca o haind se vor

tnvechi", in sensuI de "degradare a unei haine", ;i apoi in l,l2- " ca pe un vesmdnt le vei strdnge" , in sensul de "impdturire

a unei haine", subliniindu-se, prin aceste cuvinte, totodatd 9i

faptul ci acest proces de invechire qi schimbare va avea 9i el

un sfArgit - rcai di"l.ay{oovtcrt.ztoinsagi accentuarea 9i pozilia pronumelui personal "7n2"

(oir) la inceputul versetului 1,10 : "Tu, Doamne, dintru

tnceput. - " in loc de " dintru inceput Tu, Doamne" ' ", vine sd

sublinieze contrastul dintre Dumnezeu cel veqnic (Domnul -

cum e numit Fiul), Creatorul gi aspectul ef,emer al crealiei'28s

Aceasti accentuare a lui oil apare, de fapt, in trei

versete la rAnd gi nu int6mplEtor: oir Kot upX&g"'

60epel.f<locrq (1,10a) - "Ttt dintru inceput"'"; oil 6'6ra;,rdverq (i,11a) - "Tu rdmdi.. "; oi 6i 6 a0t6e (1,12c) -

"Tn insd acelasi.. ". autorul reliefAnd, cdt se poate de bine,

prin aceasta repetilie, inten{ia sa marcant teologica: " Hristos

rdmdne in veec",insemn6nd astfel pentr.;-"ai Sdi" o veqnica

m6ng6iere.286 $i ca o incoronare a acestei argumentdri, autorul

subliniazd incd o dati in l,l2 ideea deja prezenta in 1,3 ca

2& in legatura gi in context cu Evrei 1 verbul ti'i"l"rioerv

are inlelesui speci i insrabilitare (vezi A. viigtle. Das Neue

Testoment und di , Dtissetdorf 1970' p 96 u)'

'8t E.G.efier. op cit , p 88

286 lbidem,p 92

Page 72: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r40 STELIAN TOFANA

toatd superioritatea Fiului fald de ingeri gi crealie in general,

se reduce la calitatea Sa de Dumnezeu adev6rat, participind [a

slava dumnezeirii Tatdlui, stdnd de-a dreapta Sa gi formdnd cu

Acesta o unitate indisolubila (ln. 10,30.38).287 Rezultantd

fiind a acestui adevdr dogmatic Ai seripturistic, superioritatea

Fiului este, deci, nedepagibila.

Citarea in continuare a Psalmului 110,1 completeazd

foarte bine descrierea inceputd in 1,8. Psalmul 44,7 a

reamintit interventia Fiului in lume, Iucrarea Sa realizatd

"pentru dreptate gi nimicire a rdului " (i,9). Psalmul 101,26

a anunlat pozilia Sa finalI in raport cu efemeritatea crealiei

intregi (1,i0-12). Trecutul gi viitorul au fost ?ntr-un fel

schilate, r[mAnAnd a fi definit[ doar situa]ia intermediard.

Aceasta o face autorul citdnd in continuare Ps. 1 10,1 in l,l3:"Si cdruia dintre tngeri zis-a Dumnezeu vreodatd: Sezi de-a

dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii Tdi asternut

picioarelor Tale?". Situa!ia prezentd este caracterizatd

agadar, printr-o acliune a lui Dumnezeu in favoarea Fiului:Acesta este invitat a gedea de-a dreapta lui Dumnezeu,

proclamat in deplind putere, in timp ce, in mod progresiv,

dugmanii Sdi sunt aSeza\i, deplin supugi, "agternut picioarelor

Lui" (1,13). Astfel, intre Patirnile gi invierea Sa sldvitd pe de

o parte, qi Parusie. pe de altd parte, domnia lui Hristos,

impardfia Sa va cdpdta intreaga sa extensiune."t in acest sens,

citarea Ps.1l0,i in 1,13, constituie o incoronare a

'8'O.Cullman n, Die Christologie des Jtletten Testamenls, Ti.ibingen 1966, p

i|2--3t8,288 A. Vanhoy e, Situation ., p 209

PARTEA iNTiI

supcrioritllii Fiului faga de ingeri gi in special fa15 de toatdcreatura. Astfel contrastul intre superioritatea Fiului gi

irrferioritatea ingerilor, in raport cu El, este scoasd in relief cAt

sc poate de clar.28e

Toata aceaste demonstralie scripturisticd zugrivegte,dcci, o scend ce,reascd in care Dumnezeu L-a introdus pe FiulSau in locul cel mai de onoare- de-a dreapta Sa - analoagicelei atribuirii"numelui" dinFllip.2,1I gi mai ales viziuniidin Apocalipsd 4--5, unde Mielul injunghiat, jertfit pentru Iume

cste recunoscut de cdtre ingeri ca fiind egal cu Dumnezeu,preludnd conducerea Universului intreg.

Aceastd inscdunare impdrhteasci a lui Hristos in cer,cc demonstreazd superioritatea Sa fali de orice creatur[.urrneazd trei faze: a) proclamarea solemnd a demnitdfii IuiIlristos prin declaralia lui Dumnezeu:" Tu eSti l-iul Meu"( I ,-5) ; b) cerinla impusi ingerilor de-a se supune noului rege;

c) urcarea pe tronul ceresc, de-a dreapta Tatdlui (1,8-13),toate acestea fiind insi acte ale lucrdrii Treimice din vegnicie.

Cu aceastd sintezd scripturistica a superiorit[lii luillristos, autorul vine in ajutorul adresanliior s5i par6nd

oscilatia lor in noua credinli prin reprezentarea lui Hristos incca mai inaltl demnitate, iar prin indicagiile rpefrrrovyr.v6pe vo6 trilv tiyydi"<,lv gi prin "mogtenirea un:ui Nume

rrrai deosebit decdt ei" le-a ar[tat clar cd lumea cereascd spre

care sunt destina{i nu este sub controlul ingerilor, ci sub

r:ontrolul Impdratului Universului. Iar dac5. aceastd lume nu

t41

,0,, lbidffi

Page 73: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t 4') S7-ELIAN TOFANA

std sub controlul ingerilor, ci sub controlul Celui in61!at 9i

aSezat de-a dreapta Tatdlui, atunci nu mai rdm6ne loc pentru

nici o indoiald asupra siguranlei posibitritalii mdntuirii lor.2e0

Dar vegnicia gi neschimbabilitatea fiinJei Fiului, ca Dumnezeu

adevdrat, exprimata in capitolul 1 al epistolei a;a cum s-a

vizrrt, printr-o serie de citate din Psalmul l0l, va fi din nou

accentuatd in ultimul capitol 13,8 prin cuvintele: " "' ieri gi

azi Si tn veci este acelaSi", fapt ce dE epistolei Pi irrtenliei

autorului ei un incontestabil caracter hristologic'

Aruncdnd acum o privire de ansamblu asupra pdrlii

introductive a epistolei, putem sd distingem in doctrina

autorului, privind persoana Fiului, doud genuri de afirmalii:

unele ce se refer[ la prezenla Sa i'storicd 9i altele /a

preexistenla sa. Un prim calificativ dat Fiului privegte istoria

mdntuirii: El este Moqtenitorul in care istoria prezentd i$i

gasegte implinirea sa (1,2); un al doilea calificativ it situeazd

intr-un plan in care Fir.rl apare de la inceput ca 9i coautor

impreund cu Dumnezeu la acliunea creatoare a lumii

(1,2.10.11). Pe de altd parte, Fiul este "chipul Fiinlei lui

Dumnezeu", deofiinla cu Dumnezeu-Tatdl 9i in acelaqi timp

sus!inhtorul universului qi Mdntuitorul cel preamdrit

(1,3 .4.t1 .r2).Nu e greu de identificat aici 9i cele doud tradilii care

sunt utilizate in mod succesiv in aceasti prima parte: pe de-o

parte, este vorba de tradiyia sapienyiald- inlelepciunea este

reflecfia luminii divine, participd la crealie, este fauritoarea

PARTEA INTAI

tuturor lucrurilor (in!. Sol. 7,25-28); iar pe de alt[ parte, este

vrrrba de tradilia mesianicd: Hristos este Fiul 9i urmagul lui

David regele, e Preot in veac dupS r6.nduiala lui Melchisedec

;i agezat de-a dreapta lui Dumnezeu (Ps' 110,1-4 - Evr'

I ,13).2e1

Agadar, cu incheierea capitolului tr scopul exegetic al

p[r!ii introductive -acela de-a scoate in evidenl5 pozilia

extraordinard a Fiului lui Dumnezeu desdvArqit (te ,i"e f60efq)

este atlns.Titulatura de "Fiu" (ui6q), o'0€5q",'rKJptoq"'

"Creator", "Moitenitor", atribuit[ Fiului in primul

capitol al epistolei, prin care se accentueazi preexisten!a

9i dumnezeirea Sa, definegte foarte bine, de la tnceput'

bazaslujiriiSalearhieregtiveqnicealuilisusHristos'temldominant[ahristologieiepistolei.ohristologieaxatil exclusiv pe titlul de Arhiereu ar fi rimas

incomplet[, dacl n-ar fi inglobat in definilia ei

preexisten(a din veqnicie a Mflntuitorului' Mai mult, insuPi

caracterul unic qi exceplional, precum qi eficien{a veqnicl

a slujirii arhiereEti a Mintuitorului iEi au temeiul in

preexisten{a Sa din vegnicie" Reliefarea acestei pozilii

preexistenliale a Fiului, la inceputul epistolei, n-a fost fEcutd

agadar de autor intAmpldtor, ci intenlionat, pentru cd

prezentarea unei slujiri arhieregti vegnice a lui Iisus Hristos

,u, p. Iisus Hristos, Arhiereu veqnic nu putea fi conceputd

altfel decdt dacd avea 9i o bazd' veqnic6 9i aceasta este

in!eleasd ca avdndu-9i izvorul in preexistenla veqnicd a Fiului'

ca Dumnezeu adevirat-

t43

2w W. Loatler. op cil . p.222e' A. vanhoy e . op cit, P l o0.

Page 74: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t44 STELIAN TOFANi

II. Iisus Hristos upXny6e al mffntuirii."Micqorarea" Fiului prin tntrupare

- baza Arhieriei Sale (2,6-18)

Reprezentarea Fiului ca upyrly6q (incepdtor) almdntuirii prin patimi, suferintd 9i jertfr (2,5-18), alhturi deprelucrarea poziliei Sale in calitate de Dumnezeu adevdrat(1,1-14), este o altd laturd caracteristicd a hristologieiepistolei. Ea vine sd ldmureascl acum raportul dintre Fiul gi

"fiii".inlelegerea acestei pericope trebuie pusi, ca gi cea

anterioari, in raport cu starea de oscilalie a destinatarilor innoua lor credinfd gi cu scopul urmdrit de autor allturi de

situalia cu care este confruntat; intdrirea echilibrului religiosal destinatarilor ameninlali de trei furtuni la fel de puternice:

1. propaganda gi presiunea iudaicd;2. perspectiva suferinlei in eventualitatea stabilitdtii

qi perseverenlei in noua credintd;3. indoiala ce plana in s6nul cornunitdlii adresantilor

privind posibilitatea proprie de miintuire gi deplgire a "robieimortii" (2,15).

Scopul urmdrit in aceastd pericop6 este de-a inldturaincertitudinea gi nesiguranla ce plana in privinla posibilitaliiproprii a cregtinilor destinatari, nu numai de-a participaefectiv la opera de mAntuire realizatd. de Iisus Hristos, ci chiarde a qi-o putea insugi in mod congtient, in ciuda navalei

PARTEA INTAI

puternice a realitalii lumegti, dominatd de "robia morlii" (2,5),

greu depdgibild.Acestei stlri de indoiald, de incertitudine qi

nesiguranld in posibilitatea proprie de mAntuire, autorul ii iese

in intAmpinare prin reprezentarea lui Iisus Hristos ca

nerpco0ei6 (ispitit) intr-o profundd chenozd. Cu aceastd

teprezentare autorul leaga situa!ia destinatarilor sdi de

destinul lui Iisus prin intrebuinlarea cuvintului cheie

"suferinfi"."'Acest aspect al destinului comun este accentuat

de autor in 4 puncte:

1. drumul parcurs de Fiul spre siavb trebuie urmat 9i

de cregtini in acelagi fel;2. Hristos este Fiul, ei sunt "ftii";3. Hristos nu este numai "pricinuitorul" mAntuirii lor,

ci le este qi un inaintemergdtor (apXny6e);

4. drumul spre desdvArgire (te l.e (oo16) trece prin

patimi gi suferin16.2e3

DupI ce intr-o scurtd parenezdzea (2,1'4), ce se

prezintd ca un rezuh"at al exegezei sale din l,i-5, autorul

previne pe cititori asupra pericolului ce amenin!5, 9i anume,

"de a aluneca pe al5turi" (2,1), adicd de a pierde mAntuirea,

dac[ sunt nepdsdtori la o "astfel de m6ntuire" adeveritd de

Dumnezeu prin semne, minuni, puteri, prin darurile Duhului

2e2 Vez) E. GriiBer, Der Glaube im Hebrcierbriel Marburg 1965' p- 208-

2e3 yezi amdnunte J. Kiigel, Der Sohnwrd die Stthne, Gtjtersloh, 1904,p 22.

2ea in epistola cf,tre Evrei pareneza are doua falete: una de-a incrrraja gi alta de-a

indemna mereu la a se privi in faF, tEra a-i lrpsi accentul prerenitor (Rolf Wohlrad.Chrislologie p 2l).

145

Page 75: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t46

2es H. windisch. Der Hebrcierbrief, Tlbingen. 1931, p

"u tl. G.eB"r, An die Hebrcier. p I l4

STELIAN TOFANA

Sfdnt (2,3-4), explic[ mai departe in cadrele acestei inten]iiopera de mdntuire a lui lisus Hristos in 3 trepte: mai intdi se

opregte asupra problemei chenozei lui lisus Hristtts prin

intrupare, apoi l[mure gte necesitatea acestui mod de ardtare

in lume gi ca incheiere, accentueazd mdntuirea ca operd a luiHristos, prezentati ca o izbdvire din moarte gi de sub puterea

diavolului.zes

1. Chenoza Fiului prin Intrupare qi necesitatea ei.

inceputul procesului de mintuire realizat de Iisus

Hristos gi pe care epistola il explicd pornind de la cap.2

versetul 5, este fondat in starea de chenozd Ia care ajunge lisus

Hristos prin intrupare.Printr-o constatare negativS: "pentru cd nu ingerilor

a supus Dumnezeu lumea viitoare... " (2,5) se continud cicluldezbaterii hristoiogice. intrebarea: Cui aparline "lumea

viitoare"? - adicd "realitatea eshatologicd a impirdliei viitoare

(Baor,l"eia &.od),evrog - 12,28)2e6, pe care Evrei o transcrie

metaforic ca "odihnS" (4,3-l1), "casE" (3,6;10,21); "cetate"

( 1 1,10. 16;' 12,22; 13,74), "patrie" ( I 1 ,14), este de la inceput

tractandum: Fiul este Mogtenitorul Universului (1,2), Lui iisunt supuse toate, intrucdt El este introdus in "lume" ca gi

npot6rorcoq (1,6).

in aceasta parte de inceput de pericopd este vorba de

intenlia autorului de a accentua din nou domnia 9i stapdnia

Fiului, prin accasta refbcdnd trecerea spre cealaltd parte a

intenfiei sale, 9i anume, de a evidenlia faptul ci pozilia actualdr

a Fiutui, care acum domneqte ca 9i te IerolOe fq (desdv6rqit)'

este consecinla sau rezultatul stdrii existenlei Sale omeneqti

ca gi netpaoOeiq (ispitit). Acest lucru este evidenliat prin

cuvintele: "Ci pe Cel ce' scurtd vreme, afost mai preios de

tngeri, pe lisus, tl vedem incununat cu slavd Si cu cinste din

pricina morlii pe care a suferit-o"'" (2,9) 9i care explicE' in

acelagi timp, qi funclia citatului din Psalmul mesianic 8'5-l '2e'

folosit in2,5-8. Astfel, cu ajutorul citatului din Psalmul 8'5'

autorul subliniazd faptul cd cel Preaindlfat a fost pus "pulin

timp" mai prejos decdt ingerri (2,7a), dar care apoi a fost

incoronat cu slavl 9i cu cinste (65En r&i rLpTl

0ote qtivc,tooq aritdv - 2,1b2es, accentu6ndu-se, incd o datd'

spre inchei ere, pozilia Sa de StdpAn al Universului "'ri Z-ai

pu, p"st" lucrul mdinilor Tale" - "toate le-ai supus sub'piciiarele

Lui" (x6.vru '6nd'ruluq rlnortitro rCov n65ov

sutoO - 2,7b-8a). Dar cu ajutorul citatului din Psalmul 8'5-7

se marcheazd 9i faptul cd micaorarea Lui, prin a fi pus scurtl

Der Brief an Die Hebrrier, P.4l etc'

,* ,,incoro.rar"a Sa cu slavd 5i cu cinste" este o paralelS a inalldrii 9i agezarii I-ui

de-adreaptaluiDumnezeu(l.f.l0)precumgia?nchiniriiingerilor'(l'6)(CfE'Grh8er. oP cit, P. 119\

PARTEA |NTAI t47

Page 76: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

148 STELIAN TOFANA

vreme mai prejos de ingeri (r1.tr drrr,rooq s0tdv Bpay(szee trna/ ayyd,)rouq - 2,7), trebuie inleleas[ in cadrul condiliilorpreamdririi Saleto0: "Ci pe Cel ce, scurtd vreme a fost pusmai prejos de ingeri, pe Iisus, il vedem tncununat cu slavd;i cu cinste, din pricina morlii pe care a suferit-o..." (2,9).Astfel se aratd cd Hristos a dob6ndit prin intruparea, patima,moartea gi invierea Sa, acea desdvArgire pe care cititorii Sf,iinci o agteaptS. Dar diferenla de timp insd, dintre Mdntuitorulgi cei ce urmeazd sd dobdndeascd m6ntuirearealizatd de El,prelucratd de apostolul Pavel in I Cor. 75,20-28, nu afecteazd.deloc raportul dintre "Fiul" qi "fiii" in procesul desdvdrgiriilor, ci rlmdne mai departe intre ei o permanentd qi ontologicdsol idaritate.3ol

Sf. Maxim Mdrturisitorul referindu-se la intrupareaFiului lui Dumnezeu, prin care Acesta a devenit om, fdr6 ainceta sE fie in continuare Dumnezeu, scoate in evidentl acestraport de solidaritate, de unire realizatd prin actul intrupdriiintre Iisus Hristos gi oameni: " Hristos fiind prin fireDumnezeu Si Om, ca Durnnezeu il moStenim Si noi dupd har,intr-un chip mai presus de fire, prin participarea ceanegrditd lar ca Om ne-a insuSit pe noi, fdcdndu-Se pentrunoi chipul noslru Si astfel se moSteneSte Si El lnsuSi pe Sineimpreund cu noi datoritd cobordrii Sale..."3o2

2s Cuvantul ppald din 2,7 trebuie in{eles aici nun.rai in sens temporal (scurtdvreme, pufin timp). Vezi H. Strathmann, Der Brief an die Hebrcjer, G6ttingen,1947, p.78.

3N lbidr*s' E. Grefier, op cit , p 120.302 Sf. Maxim Mlrturisitoru l. Rdspunsuri cdtre Talasie, Filocalia rom . vol.

III. Ed. a II-a. Bucure;ti. 1993, p 319

PARTEA |IITAI

in interiorul afirmaliilor despre chenoza lui Hristos

intAlnim acum pentru prima oard numele de "Iisus", cu care se

identifica toate aluziile Psalmului 8 mesianic citat:"Ce este

omul, cd-l pomeneSti pe el sau fiul omului cd-l cercetezi pe

el " (2,6), "... pusu-L-ai pe El scurtd vreme, mai preios de

ingeri" (2,7). in jurul numelui de "Iisus" se invArt toate

afirmaliile ce exprimd starea chenoticd a Fiului din pericopa

2,5-78, culmindnd cu cuvintele: "Ci pe Cel ce scurtd vreme,

afost pus mai preios de ingeri, pe lisus, il vedem incununat

cu slavd si cu cinste, din pricina morlii pe care a suferit-o,

astfel cd, prin harul lui Dumnezeu, (6naq X&.pt'u" 0eo0)'03

n y6.pwt 0eo0 sau 1opiq, 0eo0- expresii carcapar c6nd un4 crind cealaltiin

t49

Page 77: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

_50 STELIAN TOFAN,4

El a gustat moartea pentru fiecare om" . Aqadar, patimile 9i

moartea, umilinlele lui Hristos sunt prelucrate de autor din 2

unghiuri: hristologic - ca gi condilie paradoxald a Preamdririi

gi indllerii Sale (din pricina morlii pe care a suferit-o Iisus e

incoronat cu slavl gi cu cinste) Si soteriologic - moartea Sa

fiind spre folosul fiecaruia (unip ncvtbq ye6orltc,r

Oavdrou - 2,9)."n Astfel, Iisus apare ca Cel in Care Scriptura

se implinegte gi in Care se realizeazd planul lui Dumnezeu de

mintuire al omului.Aspectul paradoxal al afirrnaliilor autorului din2,9:

" incununat cu slavd Si cu cinste, din pricina morlii pe care

a suferil-o", trebuie inleles in sensul necesitalii soteriologice:

frrd patimi, f6rd jertfl nu existi biruin![. Schema hristologicd,

familiard cregtinismului primar, MicSorare - indlyare (comp.

Filip. 2,6-11) gi care dd posibilitate autorului sI arate cd

"micgorarea" lui Iisus care merge p6na la a deveni intru toate

asemdndtor oamenilor (2,14.17), inclusiv gust6nd moartea

lopiq 0eo0 in textul unormanuscrise datdnd din secolul X se poate reduce fie la

o gregeald de copiere a cuvAntului 1d.pr"tt", fie cd e vorba de o glos5" o nota

marginal[ la2,8 pe baza informaliei datd de Sf. Pavel in I Cor 15,27: " Dar cand

zice: Cd toate i-au fost supuse Lui - invederat este cd afard de Cel care i-a supus

Lui toate". Agadar, lopig nu poate fi decAt o corecturd 9i care poate avea la bazd

explicafii de genul celor oferite mai sus- La Sf. Ioan Hrisostomul intfllnim expresia

yrltpwr ?eoi. (Comentariile.. p. 89). AmAnunte in leg[turd cu aceastd

controversatd problemd exegetici din timpul rnai vechi 9i mai nou a se vedea A.Vanhoye, Situtttion du Christ, p. 295-300; A. Harnack, Zwei alte dogmatische

Korrekturen im Hebrcierbrief in Studien zur Geschichte des Neuen Testaments und

der Alten Kirche t: zur neutestamentlichen Textkritik, 1931, p. 235-252 B.M-Metzger, Lrplicit Refereces in the works of Origen to trtariant Reading in N T.

Manuscripts, in Biblical and Patristic Studies in Memory of R.P. Casey, Fribourg.

1963, p 91.

'* E. Gre0"r, op cit .p 121.

PARTEA TNTAT

(2,9.14), acestea fiind baza qi condilia preambriri Sale (2,9),

va fi mijlocul de fortificare a credinlei rczultatd tocmai din

aceasta diastaza "Cruce-CoroanA" cu care autorul iese in

int6mpinarea stdrii de incertitudine gi de indoiald, ce bdntuia

in sAnul cititorilor sii, cu privire Ia posibilitatea proprie de

mAntuire.

Important este cA imediat dupd expresiile care afirmd

chenoza, aspectul hristologic al patimilor este legat de

expresiile centrale ce marcheazd aspectul soteriologic al

acestora gi anume, cf, El a murit pentru toli (undp navrdq -2,9). Aspectul soteriologic al chenozei lui Hristos, al

micgorhrii Sale, al faptului cd' El a primit, ca Fiu al lui

Dumnezeu, s[ fie subiect al modestelor insugiri 9i manif'estdri

omenepti305 va constitui, de fapt, subiectul versetelor

urmitoare 2,10-13. Sintactic privit textul din 2,9, se poate

constata cd are gi funclia de trecere spre o altd temd, de la una

hristologicd laalta soteriologicl, cuvdntul cheie "td nti0lpa" fiind reluat din nou in2,10 (6r& naOqpdtcov).30'

Pentru prima oari se ancoreazd aici, expresiile despre

chenoza lui Hristos cu cele care vorbesc despre premdrirea Sa'

Cu aceasta se vine in intAmpinarea situaliei religioase dificile

a adresanlilor, ardtdnd cI destinul umilinlei este str6ns ancorat

in cel al inll!5rii (2,10).

Cu constatarea'. ".. il vedem pe Iisus incoronat cu

slovd Si cu cinste, din pricina mor{ii (5td td nri0qpa to0

305 Prof. N. Chilescu, Pr.Prof' Isidor Todoran, Pr.Prof'Teologta Dogmaticd Si Sintbolicd, vol l. BucureSti 1958, p 604

106 w. Loader. Sohn . ,p.94

151

L Petreu!5,

Page 78: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

\2 STELIAN TOFANA

0avritou) pe care a suferit-o" (2,9a) se indreaptd atenfia

spre inlelesul destinului uman al lui lisus gi se pregdtegte, de

aici, terenul pentru introducerea afirmafii1or ce privesc

calitatea de arhiereu al lui Iisus Hristos. Astfel, se reia

parenetic in 3,1 cAnd se spune: "... tndreptali privirea laTrimisul Si Arhiereul mdrturisirii noastre", teza din 2,9,

dup6 care se continud intr-o pericopd speciald (2,10-13) cu

accentuarea semnificaliei gi necesit6lii "micSordrii luiHristos". Aceastd parte de text (2,10-13) sti intr-o strAnsd

legdturd cu pericopa anterioard 2,5-9, transfer6nd exegetic

afirmaliile ficute acolo asupra inlelesului tranzitoriu gi

soteriologic a[ morfii lui Iisus.307

Semnifrca!ia pericopei respective pentru hristologiaepistolei in general, dar in special pentru observa!iile cu

privire la folosirea titlului de "Fiul" (ui6q), este

considerabilS. Doud idei trebuie remarcate in acest paragraf:

L - ceea ce deosebe$te pe Cel ce mdntuiegte, de cei ce se

mAntuiesc;

2. - ceea ce uneste pe Cel ce mdntuiegte, cu cei ce au trebuinfd

de mAntuire.so8

Necesitatea "micgordrii" Fiului prin intrupare incepe

a fi subliniatd incep6nd cu2,70 prin dezvoltarea aspectului de

solidaritate al Fiului, ca Mijlocitor al mdntuirii, cu oamenii:

"Cdci, ducdnd pe mulyi Jii la mdrire, i se cddea Aceluia

30' Yezi F. Laub, Bekenntnis..., p. 66to8 E. Gnifi.., Die Heilsbedeulung des Todes Jesu in Hebriier 2,1,1-18, in

Andriessen C.. Klein C. (HC). Teologia Crucis - signiumcrucis.FS E Dinkler.Tiibingen 1979. p 166-167

PARTEA iNTiI

pentru care sunt toate Si prin care sunt toate, ca sd

desdvdrSeascd prin pdtimire pe incepdtorul mdntuirii lor"(2,10).roe Astfel, textul 2,10a caracterizeazd' opera

mintuitoare a lui Hristos, care a fost deja semnalatd in 2,9b

intr-un sens eshatologic, in universalitatea sa, in cadrul unor

categorii specifice calitalii Sale de Mijlocitor al Crealiei.

Dar pentru exprimarea gi precizarea fdr[ echivoc a

confinutului gi dinamicii acestei solidaritdli (ouyyiveta)dintre cei ce au nevoie de mAntuire gi Mdntuitorul lor, autorul

introduce un nou titlu - apItly,iq"o tf 6 ocorq p(aq, (2,7A)

care explicl gi interpreteazdpe cel de ui6q, intr-un mod nou.

in continuare este precizatd legdtura strdnsd dintre creqtini

30e in c""a ce privepte limbajul Ei ideea conceptualS a pmagrafului ghsim o

paraleli in Evanghelia dup6 Ioan (comp. Evr. 2, I 1 cu In. I 7, I 9; Evr. 2,12 - In.17,2.26; Evr.2,l3 - In 6,37.39).

3r0 [n Septuaginti cuvdntul ,ipXqy6q are sensurile de: conducdtorul unei cete

(Num. 14,4; 16,2; lud. 5,2;11,5 I t; Is. 30,4; Neemia 2,9), al unei familii sau trib(semin[ie), intemeietorul unui nearn (Exod. 6,14; Num. l],3; 25,4;Deut.33,2l;lCron. 5,24; 8,28). (Vezi C. Spicq, L'Epitre atu Hdbreux /1, p. 38). Cu tip1ll<iqintdlnim in Evrei, in acest [oc (2,10), pentru prima oari un titlu hfistologic care -depi apare numai de 2 ori in epistola (2.10: 12,2) - este pentru hristologia qi

sotericrlogia epistolei de o insemnatate hotzfatoare (Vezi J.J. Scoll. Archegos in the

Salvation History of the Epistle to the Hebrews, JETS, 29. 1986, p. 47-54; G.

Friedrich, Die Verkilndigung des |-ode.r Jesu im Neuen Testament, (Biblisch-Theol-

Studien 6), Neukircheq 1982, p. 156- 175) Ceea ce desemneazE titlul tip1r1y6q in

comparafie cu cel de trplleperjq este leghtura sa cu concepfia unei comuniuni de

destin 5i de solidaritate aincepdtorului gi desdvirpitorului mdntuirii cu cei ce inc6 se

g6sesc pe cale gi ii urmeazf, in atingerea aceluia;i lel - desiv6rqirea (Vezi A-

Vanhoye, Prdtres anciens, Prdre nouveau selon le Noweau Testament, Pais,1980, p. 104).

P€ntru titlul opXny6q gi motivul hristologic de "conducere" in NoulJ'estamenl, implicat in el, a se vedea lucrarca bine documentatd: P G Miiller,XPIXTOX APXHI"OE Der re ligiotn gesc hic htlic he und the o logi sche H intergrund

e i ne r C hr i s tus p r rid i kation, Bern-Frankfurt, I 973

153

Page 79: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t54 STELIAN TOFANA

intreolalt6, prin desemnarea lor cu titlul de "fii" (uior),

explicAndr,r-se gi faptul cd Cel ce mfintuiegte 9i cei ce au nevoie

de mAntuire, Cel ce sfinlegte gi cei ce se sfinlesc dintr-unul (i(ivdq) sunt to!i (ntivte 6): "Pentru cd Si Cel ce sfinleSte Si cei

ce sunt sfinli;i dintr-unul sunt toli, de aceea nu se ruSineazd

sd-i numeqscd pe ei frali" (2,1 I ). Aceastd solidaritatc dintre

Iisus gi fralii Sdi este intemeiatd pe originea lor comund 66

ivdq3lt, prin e iq fiind inleles Dumnezeurrz, cdI gi pe acliunea

sfinjitoare a Fiului, exprimatI prin participiul prezent

riyrri(orv, care, ca gi titlu hristologic, (Cel ce sfinle;te) apare

numai aici in Noul Testament. riyrd(etv (a sfinli) este o

acliune, o lucrare, care poate fi atribuitd, in cele din urmd,

numai lui Dumnezeu, astfel cd prin participiul o &yrd(tov se

exprimi in acest caz, cdt se poate de intens originea divind a

Fiului. in aceastd acliune sfinlitoare a Fiului autorul vede

profunda solidaritate dintre Hristos 9i creqtini, tialii Sai, cu

care este impreund "fiu" (2,10). Dar aceastf, unitate, acest tot

unitar dintre Fiul gi fiii, nu este exprimatl numai in categorii

naturale, creaturale (2,14), ci este vd'zutd chiar in atributul

care definegte Fiinla lui Dumnezeu in profunztme, gi anume

sfin1enia.3'3 Dar, spre deosebire de sfinlenia lui Hristos, care

3rt A se vedea H. Hegermann, Der Brief an die Hebrrier, (ThHK 16), p. 75

3'2 Unii exegefi vld in 6( ivdq originea comund in Adam, alli vad aceasta

origine comundL in Avraam. A se vedea J.A. Bengel, Gnomon- Auslegung des

Neuen Testaments infortlaufenden Anmerkungen (deutsch v. C.F. Werner) II:Briefe u Offenbarung, Stuftgart, 1970, p. S3; qi (O. Procksch, G .Kuhn), arr&yroq, &1rri(c,-r. d.yt"aop6g, a"lr6tqq . in ThWNT, Vol.I, p 113; H'F' \|ei$, Der

Brief an die Hebrcier. p. 273.t't H. Zi--".mann. Das Bekenntnis der Hoffnung. Tradition und Redaktion

int Hebrcierbrie/ Koln. 1977 p. 163

PARTEA .NTAI 155

este un atribut al naturii Sale divine, sfinlenia creqtinilor este

una sacramentalS dob6ndit6 prin Botez 9i una morald, in

continu[ devenire, intr-un continuu proces dinamic, dar in

strinsd dependenld de acliunea sfinlitoare a Fiului. in acest

sens, cregtinii primelor veacuri se numeau "sfinli" (Filip. I ' I )'

De altfel, din 10,14 rezultl faptul ci cregtinii, ca 9i

&yta(Spevor (cei ce se sfinfesc), sunt sfinfili, adic[

desf,vArgili, numili chiar cu acest cuvdnt tdleror (desdv6rliti)

- (5,14). Cu toate acestea, in calitate de riyrcr(5p€vo1,

cregtinii trdiesc incI intr-o tensionat6 a$teptare p6nd la

posedarea deplinS a bunurilor ceregtii moqteniri, a desdvarpirii

sau sfinleniei depline (i,14; 9,15; 12,17). Se poate infelege

aici o variantd a dialecticii eshatologice pauline care afirml:"Cdci prin nddeide suntem mdntui[i - rrt y&p 6i'nfdldor,i01pev" - (Rom. 8,24).3r4 Prin urmare, Ayta(6p€vo1transcrie starea "fiilor" in raport cu 6 ayrri,(ov (Cel ce

sfinfegte), stare marcatd prin calitatea lucririi mdntuitoare a

Fiului, de o puternicd amprentd soteriologic6.3ls in acest sens,

cuvintele din2,l I concluzioneazd': " De aceea nu se ruSineazd

sd-i numeascd pe ei frati" (2,11b). Infinitivul medio-pasiv

6naro266veo0at (nu se rugineaza) nu poate fi infeles Pi

explicat psihologic, ci numai in sensul cuvintelor din Mc'

8,38; Lc. 9,26; (comp. cu Rom. 1,16;2 Tim. 1,8'12'16), unde

Iisus nu se rugineazd a-i numi pe cregtini frafi, aqa cum

Dumnezeu nu se ruqineazd a fi numit de aceqtia Dumnezeu

(Evr. 11,16).

"o cf. H. Kiisemann, Das wandernde , p 88 u.

t't E. G.eBer, An die Hebraer, p 135 Cu 2, I I ne gasim deja in sfera de

nofiuni cultice ce catactf.j::lzeaza lucrarea sacramentali. arhiereascd a Fiului

Page 80: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

5(r STELIAN TOFANA

Realitatea ci Iisus s€ recunoagte pe Sine a fi frate cu

ai Sdi, nu e dovedita din cuvinte sau evenimente ale vietii Sale

pdmAntegti, ci din mdrturia Scripturii. fn acest sens, cuvinteledin Ps. 22,24 gi Isaia 8,17-18 sunt introduse de autor in modspecial in 2,72-13 gi puse in gura lui Iisus zicdnd: "Spune

fralilor Mei numele Tdu. in mijlocul Bisericii Te voi lduda.

$i iarnqi: eu voi fi tncrezdtor in El; qi \ncd: Iatd Eu Si prunciipe care Mi I-a dat Dumnezeu". Prima parte a Psalmului 22

citat in Evr.2,l2 se implineqte in patimile lui Iisus, a douaparte, care anuntd eliberarea, dezrobirea, se inlelege ca o parte

ce exprimd triumful pascal. Se poate preciza, in acest sens, cItermenii folosili in locurile citate, se regdsesc ai in cuprinsulrelatdrilor evanghelice despre inviere (cf. Mt. 28,8.10; Mc.16,10.l3; Lc. 24,9). in acest sens e de remarcat faptul cI inrelatdrile despre inviere Iisus ii numegte pe ucenici "lratiiSdi": "Duceli-vd Si vestili fralilor Mei (roiq c6eLQoiq pou)ca sd mearga in Galileea .." (Mt.28,i0), iar in alt loc Iisusspune: "... merg;i Iafralii Mei Si le spune. Md sui la TatdlMeu Si la Tatdl vostru, la Dumnezeul Meu qi la Dumnezeulvostru" (In. 20,17). Iisus cel inviat afirma astfel, intr-omanierd noud, solidaritatea Sa cu oamenii, apropieresugestivd, care vine sd sustind in acest sens punctul de vedere

al autorului din textele amintite in reliefarea raportului dintreizvorul sfinleniei gi cei ce se impirtigesc din eI.316

Schimbarea care are loc in Bvr.2,12-13 fald de citatuldebazS. din Septuaginta, este gi ea demni de a fi remarcatd: inloc de 6rrlyrloopar (a povesti, a expune amdnunlit) in text se

116 A. Vanhoy e, Situution . p 30

PARTEA INTAI

afld dnayye l.<i (spune, vestegte). Aceastf, schimbare s-ar

putea infelege in sensutr ci Iisus formeazd o unitate cu fra]iiSai gi in rugdciunea de laudd a Bisericii: ".. in miiloculadundrii Te voi lduda" (2,12). in versetul wmdtor 2,13,

citatul din lsaia 8,17-18: "Eu voi fi tncrezdtor in El: siiardsi: iatd eu Si copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu", se

aratd cd lisus se une$te cu ai Sei, nu numai in ruglciune, ci 9i

in increderea fald de Dumnezeu. Ca gi cuvinte ale lui Iisus,

acest citat prescurtat, folosit de autor, vrea sd scoatd in

evidenld comuniunea eclesiald dintre Iisus gi I'ai Sdir'.3r7

ins[, pentru ca aceastl influenld purificatoare 9i

salvatoare sd se poatd exercita, este necesar, ca arhiereul

insugi sd fie apar!indtor aceleagi firi, naturi, ca gi cei pentru

care jertfegte (5,1), 6E ivbq nrivte 6 fiind formula acestei

reguli constante.3l8'E( evdq este agadar formula prin care se

exprimd in acelagi timp qi actul intrupdrii lui Iisus Hristos,

imbrdcarea de cdtre Acesta a firii omenegti, condilie absolut

necesar[ pentru ca El sI poatd deveni 6 riyrri(ov. Astfelverbul &,yui.(etv, folosit in sensul sdu cultic original,desemneazd lucrarea preofeascd a lui Hristos. Mult mai clar

devine sensul acestui verb in contextul in care in capitolele 9

gi 10 hristologia arhiereasc5. e legatd special de tratareajertfeilui Iisus Hristos Arhiereu. Iald ce spune autorul: "... suntem

sfintiti, prin jertfu trupului lui Iisus Hristos, o datd pentru

totdeauna" (10,10). tn acest sens, verbul ayrd(erv c6gtigd

gi r-rn alt inleles, qi-anume pe cel de "curdlire" de pdcat. in

t" H. Zirn-"rmar,n. ap cit, p 163.ttt C. Spicq, L'Epitre aux Hebreu, p 40.

t57

Page 81: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t-58 STELIAN TOFANA

masura in care "a sfinti" gi "a cur6!i" este specificul slujiriipreo{egti, prin care poporul se curaleqte de p6cat sfinlindu-se,

atunci anticiparea in 2,ll a slujirii arhieregti a lui Iisus

Hristos, numitd categoric in2,l7, este evidentd.3re

ldeea de sfinlenie, apdrutl in2,1l, aparline, agadar,

vocabularuiui cr-rltic, iar dezvoltarea inceputd' in 2,10 va

ajunge in2,77 la o afirmare explicitd a preoliei lui Hristos. Nu

este exclus ca, vorbind in 2,10 de desdvArqirea Fiului, ac,drei

iniliativi aparline Iui Dumnezev "ca sd desdvdrseascd prin

pdtimire pe incepdtorul mdntuirii lor", autorul sI o conceapd

deja ca o consacrare preo!eascd,320 avdnd in vedere cI cei doi

termeni, "sfintire" qi "desdvf,r;ire" se aplicd, aga cum s-a

vd.zut, operei lui Iisus Hristos. Fdri a se confunda, termenii

amintili exprimd doud aspecte complementare: verbul

rel,ero0v exprimi ideea de transformare interioard ;i evoci

indirect aspectul defrnalizate, iar verbul &yrd(e lv expriml

valoarea religioasd a acestei transformdri punAnd-o in raport

cu Dumnezeu.r2t Astfel, atflt sfin{irea c0t 9i deslv0rqireacregtin[ este implicati 9i decurge numai din sfin{irea 9i

deslvirgirea lui Iisus Hristos ca Arhiereu, dob6nditd prinpatima, moartea qi invierea Sa."'

Definirea completd insd a rela[iilor Fiului clL "fiii",care din punct de vedere al unei legdturi specifice

caracterizeazd raportul de "fr[1ie" dintre ei, este exprimatd

ciar in 2,llb-l3, prin utilizarea a3 citate scripturistice:

"'H.F. weiB, op cit,,p.2l5.r2o A. Vanhoy e, op cit., p 326

12t Ibidem, p.3l121,,.r

I DIAem

PARTEA .NTAI

-Evr.2,l2: Ps. 22,23 - defineqte conlinutul relaliei

"frali": "... spune fralilor Mei numele tdu", datd in originea

lor comund 6E evdq (2,71a);

- Evr. 2,13a: Isaia 8,17 - definegte modul de-a fi al

de "frdfie": ". eu voi fi tncrezdtor tn El";- Evr. 2,13b: Isaia 8,18 - definegte scopul acestei

relalii "... iatd Eu Si copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu"'

Motivul pentru care Iisus nu se rugineazd a-i numi

"fra!i" pe "cei ce se sfinlesc", rezultd din cuvintele: "Cdci,

intr-adevdr nu a luat firea ingerilor, ci sdmdnla lui Avraam

a luat" (2,16), de unde reiese cd "frilia" se realizeazd numai

prin imbr6carea firii omeneqti de c[tre Iisus Hristos prin

intrupare (2,14).ln acest sens, Sf' Ioan Gurd de Aur spune:

"Cdci tmbrdcdnd trupul omenesc a imbrdcat tn acelasi timp

Si "frdfia", e$a cd s-a unit la un loc cu trupul Si frdlia" '

Acest fapt este exprimat clar prin expresia: "Eu voi findddj duindu-md tntru ddnsul" (2,8).323

Relalia de fr5!ietate dintre Hristos 9i creqtini este

exprimatd gi prin cuv6ntul nar6fa (copiii) din 2,13b'32u

rg16fa nu exprimd in text, nici pe "copiii oamenilor",32s nici

"' Sf. loan Hrisostom, Comentariile , p- 97-

32a nu,r6iov este un diminutiv al )ui tciq qi se ga;eqte de 46 de ori in

Pide3" (Evr.i" (In. 2

cregtini

naiq, narOiov, tcrr6riprov, t6rvov .' in ThWNI' vol V, p' 637)

"t Cf. E. Riggenbach, op cit - p 54.

159

Page 82: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t60 STELIAN TOFANA

"copiii lui Dumnezen",326 ci "copiii lui Hristos"327. adicd"copiii de aceeagi origine", in[elegAndu-se oamenii to1i.rz8

Fiul devine, agadar, in baza"Micgorbrii-indltdrii" Sale,conducdtorul "fi ilor" ctrtre mAntuire-32e

in argumentarea orientata soteriologic, calea prin careFiul ajunge la slava cereascd, devrne in acelagi timp gi caleaprin care Dumnezeu desdvdrgegte pe Fiul: "...5e cuyeneaAceluia... sd desdvArSeascd prin pdtimire pe incepdtorulmdntuirii lor" (2,10), ca incepdtor gi conducdtor spremdntuire33o. Expresia "sd desdv6rgeascd"nu trebuie inleleasdin sensul unei desf,vdrgiri morale a lui Iisus331, ci numai insensul indumnezeirii firii umane a lui Iisus Hristos prinPatimi, Moarte gi inviere. Ambele verbe din 2,10 d.yay6vta(ducdnd - participiu), gi ne l,erdrocrr.332 (sd desiv6rgeascd -

3'u J. Kiigel, Der Sahn und die Solme, p.7A32'Sf. [oan Hrisostom, Comentariile... p.9l;H. Braun, Andie Hebrrjer

(HNT14), 1e84, p. 63.328 A. Vanhoye, op cit., p. 346; A. Oepke. arr cit., p. 637.32e Specificul acestui titlu din 2,10 apare pentru autorul epistolei ca elementul

de legdturd intre ideea de conducere spre m6ntuire qi cea de mAntuire, ca ocombinalie teologich asemdndtoare celei din F.Ap, 5,31. Vezi P.G. Miiller, op.cir..p.291; H. Montefiore, A Commentary on the Epistle to the Hebrews, London1964, p.385; A. Vanhoye, op cit., p.318.

"o P.G. Miiller, op cit., p.289.33r

Ideea insa de desdv6rgire morala la Iisus, din acest text, o intAlnim la cei maimul(i exegeli modemi. Vezi in acest sens; O. Cullman n, Christologie du NoweauTestament.,1968, p. 82; F. Laub, Bekennlnis , p. 73 u.

332 Aldturi de substantive ca re l"er<irqq (6,1 ), te ,tr.ertor ie 02,2), reLei.;io4(7,11) 9i adjectivuI r(]"etog (-5,14), verbul te.i,ero0v apartine,inainte de toate,cuvintelor preferate ale autorului epistolei. in cadrul epislolei, acest verb este folositinsi in contexte d iferite: o dat'a hristologlc in sensul strict, $i anume, cdnd este vorbade actiunea lui Dumnezeu referitoare la Fiul (2,101-5,9;7.28); alm data soteriologic -privind rapornrl dintre Fiul Si "fii" (10, l4), la care se adaugZ apoi ?ntrebuintarea lui

PARTEA JUTiI

infinitiv aorist), se refere la acelagi subiect, care este

Dumnezeu gi la aceeagi lucrare a Sa: de a conduce pe fii lamirire (l0b), pe de o parte, 9i de a des[vArgi prin p[timire pe

incepdtorut'*antri.ii lor, pe de alt6 parte (10b)' in cadrul

acestei acliuni de"desdvdrSire" aFiului, in care accentul cade

pe lucrarea lui Dumnezeu, nu trebuie sd-L inlelegem pe Fiul

ca simplu element pasiv. inlelegAnd prin "desdvdrsire"

indumnezeirea firii Sale omeneEti prin purificarea de pdcat,

dar nu de cele personale, excluse datoritd unirii ipostatice, qi

umplerea de via(i dumnezeeascl ce se impdrtSgeqte trupului

lui Iisus Hristos, putem spune ce este qi El activ in calitate de

Dumnezeu adevdrat, deofiin!5 cu Dumnezeu-Tat[l' Prin

urmare, in exprimarea din 2,10 accentul cade, pe de o parte, pe

acliunea lui Dumnezeu, iar pe de altd parte, pe actiunea Fiului'

Cd nu poate fi vorba de un progres moral, sau de o desdv6rgire

morald 1a Iisus, autorul epistolei af-rrmd cu toatd claritatea

cand aratd cd Iisus era fdr[ de pdcat:". ..ispitit intru toate

afara de pdcat "(4,15) 9i cI El se ofer6 Tatilui fdrd a avea

vreo vina, ori pate, jertfa Sa fiind fari de prihan6' (7,26;9,14)'prin patimi gi inviere nafura Sa umanl suferd o transformare

interioard profundd, in sensul ci este desdvarqitd qi este

agezath astfel intr-o nou6 relalie cu Dumnezeu care o

incoroneazd cu "slavd 9i cinste" (2'9), precum 9i intr-o noud

16r

Anschauuttg des Hebr.. in ThStKr 106' p 3i3-353

Page 83: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

162 STELIAN TOf ANA

relalie cu oamenii, cArora, de acum le este M6ntuitor (5,9;

7,25).333 in toat[ aceastd lucrare de deslv6rqire initiativaaparline lui Dumnezeu, dar serealizeazd numai in comuniune

cu Fiul. "Desdvdrgirea" care, in sens general, are semnificalia

de "a ajunge la 1el, la scop", este expresia accentu[rii

soteriologice a lucrdrii arhieregti mdntuitoare a lui Iisus

Hristos, in care legitura dintre Cel ce mAntuieqte qi cei ce sunt

mAntuili este punctul hotdr6to.. in p.ocesul "micqorare-

inallare" Fiul gi fiii se unesc impreund in acelaqi destin

soteriologic. El este cauza mdntuirii (5,9), des[vArqitorul

credinlei (12,2) gi conducdtorul care duce la scop 9i care a

atins in acelagi timp, in mod paradoxal, prin umilinfe qi

patimi, finta: desivArgirea in umanitatea Sa.33a Umanitatea

Lui, dacb n-ar fi trecut prin jertfh 9i n-ar fi ajuns la inviere,

n-ar fi umanitatea desdv6rgitd, eliberatd de afectele ;i de

moartea pdtrunsi in umanitatea intreagd prin pdcatul originar'

Numai suportdnd gi depaqind afectele 9i biruind moartea,

umanitatea Lui a intrat intru slavi.in acest sens, frrd unirea cu El, spiritualizarea deplind

sau desdvArgirea cregtinA nu este posibild, cdci Cel ce S-a

fdcut desdvArgit prin moarte 9i inviere poate sd intipdreascd 9i

in noi starea de desdvArgire, sau ne poate conduce treptat la

ea."tin acest sens, Sf. Chiril din Alexandria afirm5: "fi

Hristos a rdbdat moartea pentru a nimici stdpdnirea morlii,

r'r A. vanhoye, op.cit.,p.318314,,.,tDtaem335 Pr.Prof.Dr. D. Stdniloae, Jertfo lui Hristos qi spiritualizarea noastrd prin

intpdrtiisirea de ea in Sf. Liturghie, in rev- "Ofiodoxia". an XXXV, nr I . 1983' p

104

PARTEA .NTAI

ca sa fie sldvit de Dumnezeu. Moartea tnainteazd asadar'

spre slava lui Dumnezeu, avdnd ca lintd invierea intru

strdlucire; iar smerenia pdtimirii fiind depdsitd prin slava

supremd, dispare tn nefiin\d" 316

Mdntuirea spre care Fiul, ca 9i &p11y5q, ii conduce

peaiSdi,esteagadar''Slavacereascd''a,'Conduc[torului''lor,care pentru ei se prezintS ca un "bun" eshatologic viitor.

Astfel, des[vdrqirea incep6torului m0ntuirii lor constituie

baza obiectiv[ a speranlei eshatotogice mdntuitoare a

cregtinilor.33T

Prin urmare, necesitatea chenozei lui Iisus Hristos se

dovedegte deplin tocmai in aceastd nevoie ontologic[ de

solidaritate a Lui cu oamenii caracterizandu-se printr-o

unitate de origine (2,11) Si de rela{ie cu Dumnezeu' atdt

culticd (2,12), cdt si personala (2,13)'

2. imbrlcarea firii omenegti de cltre Fiul lui

Dumnezeu - premizl a Arhieriei Sale

Ultimul paragraf al capitolului 2 (v'14-18) dezvoltd

tocmai aceastd "necesitate" (6npenev - se cddea) a Patimilor'

t63

Page 84: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t64 STELIAN TOFANA

a chenozei Fiului (2,9-10). Fraza din 2,14:- " Deci de vreme ce

copiii s-au.fdcut pdrtasi sdngelui Si trupului, in acelasi felSi El a tntpdrldSit acestea, ca sd surpe prin moartea Sa pe

cel ce are stdpLnirea morlii, adicd pe diat'olul" explicd

modulin care principiul solidaritalii dintre Fiul Si "fiii" a fost

pus in lucrare in misterul intrupdrii lui Hristos. Autorul,

revine, astfel, asupra unui punct, deja evocat infraza sinteticd

din 2,10: rolul suferinlei in realizarea mintuirii.in viziunea autorului epistolei, moartea lui Iisus a fost

necesarb din dou[ motive:

a). pentru ca "copiii" apar!in6tori MAntuitorului (2,13)

sd fie izbdvili din robia morlii (2,14-16);

b). pentru ca Iisus si fie aritat inaintea lui Dumnezeu

ca Arhiereu milostiv gi credincios (2,17-18).

Agadar, aspectul de solidaritate sau aceastd

o uy y dv e r a (inrudire, frali etate) pr ezentatd in 2,7 A -13, are ca

qi consecinl6 necesitatea Patimilor lui Iisus, cdci robia rnorlii

care-i stepanea pe "ai Sdi" it determind pe Fiul sd

impirt6geascd acelaqi destin.338 Migcat fiind de "fraternitatea

cereascE",3" Iisus se face, astfel, p[rtag trupului qi singelui

fratilor Sni (2,14): "Deci, devreme ce copiii s-au fdcutpdrtasi sangelui ,si trupului, tn acelasi fel 5i El a impdrtdSit

acestea, ca sd surpe prin moartea Sa pe cel ce are

stdpdnirea morlii, adicd pe diavolul". Dar nu numai

intruparea il face pe Iisus frate cu oamenii, ci insdqi calitatea

tt* H. B.^rn, An die Hebraer. Ttibingen. 1984, (HNT l4),p 64

"e P.J. Schie.se, l'erheiJsung und HeilsvolLendung zur theologischen ()rund-

/i'age des Hebrtierbriefes, MthSt{H) 9. Miinchen. l9-5-5. p l0-5

PARTEA |NTAI

Sa de Fiu il arati frate cu cei ce sunt "fiii lui Dumnezeu" (Mt'

6,9), motiv pentru care, avand in vedere faptul ciderii "fralilor

Sii" in p[cat, in robia (6ou.l,efa) morlii, imbracd haina

condiliei omenegti, se jertfeqte, pentru ca pe "ai Sdi" s6-i

intoarcl la starea dint6i. intr-una din c6nt[rile bisericeqti, care

red6 intr-o forml poeticf, simldmdntul de recunoqtinfd a

cregtinului fald de umilinla 9i rnicqorarea asumatd prin

chenozS, prin intrupare de Mdntuitorul Iisus Hristos in

vederea mAntuirii intregii zidiri, se spune: "pe mine cel prddat

prin mdncarea cea vicleand Pi cu mintea alunecat,

asemdndndu-vd celor necuvdntdtoare, ai venit Cuvdntul lui

Dumnezeu, iardsi sd md zideSti, punte fdcdndu-te'"rao

Agadar, baza necesitelii mantuirii autorul epistolei o vede in

"fifll6f d" (copiii) 9i in trebuinla nimicirii robiei (6oul'eia)

morlii.3arin acest sens paragrafrlJ2,l4-18 vine sI explice, in ce

mod "principiul solidaritaiii" a tbst pus in lucrare in misterul

lui Hristos. Autorul revine astfel la un alt punct, deja evocat

in fraza sinteticd din 2,10: rolul patimilor lui Iisus in

realizarea m6ntuirii.Paragraful amintit are astfel o importanld

semnificativS, apSrdnd aici (in 2,17) qr ideea principald a

teologiei epistoiei: Datoritd solidarit5lii cu frafii Sdi, i S-a

cuvenit incep[torului m6ntuirii sd treaca prin suferinlE 9i

Patimi, numai astfel putAnd sd dcvinl milostiv (el'e rlpr<ov) qi

ro Mineiul lunii tlecembrie. stihirea IV de la "Doamne strigat-am" din duminica

inaintea Nagterii.ro' E. Graft.r. An die Hebrcier,P 143

165

Page 85: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t66

342 Yezi W.R.G. Loader, Sohn und Hohepriester, p 135 u

to' C. Spicq, L'Epitre aux Hebrerx Il, p.42.

STELIAN TOFANA

credincios Arhiereu (mrotdq aplrpe riq) pentru isp[9irea

pdcatelor poporului. Cu aceasta este desemnatd deja baza pe

care se sprijind posibilitatea Ace stuia de a veni in ajutorul

"celor ce se ispitesc" (xo1€ nerpri(op6volq).342

Aceastd sec!iune a capitolulut2 st1t deplin sub inten{ia

autorului ca pe Cel infdliqat in 1,3 ca stend de-a dreapta lui

Dumnezeu, si-L reprezinte acum stAnd tot aga de deslvArqit 9i

de partea oamenilor.ra3

Reflecfiile se pot canaliza in acest sens asupra a doud

interesante aspecte hristologice :

a). biruirea diavolului 9i a fricii de moarte, intr-un

cuvdnt, a "robiei morlii";b). introducerea titlului de "Arhiereu" caracterizat de

calificativele 6,i"eripov (milostiv) qi nrotdq (credincios).

a). Izbdvirea din robia morlii

Participarea Fiului ca!itativd, cantitativd 9i necesard

in acelagi timp, la condiiia omeneascd, este exprimatl in2,l4prin cuv6ntul nar.Sfs (copiii), cuvAnt ce exprimd mai mult

nuanla afectiva a apelaliunii.Cu expresia'. "de vreme ce copiii s-au fdcut pdrtasi

sdngelui Si trupului, tn acelasi fel (napailuqofoq) Si El aimpdrtdsit acestea" (2,14a), se ajunge la ideea cea mai

importantd a capitolului, in contextul ideilor tratate pAnd

acum, gi anume cI Iisus este Om adevirat, imbric6nd intru

PARTEA |NTAI

toate trupul nostru omenesc, expresia "sAnge 9i trup"3aa

insemnAnd asumarea intregii existenle omeneqti in toatd

profunzimea ei.3as

Dar participarea deplina a lui Hristos la existenfa

trupeasc[, nu inseamnS insd o totald cufundare in aceasta, o

identitate desivArqit6 cu ea, ce ar putea presupune participarea

la pdcat, ci ea se realtzeazd numai ?ntr-o "manierd de

asemdnare".3a6 Expresia nupun)"qofco6 pet6oyev (la fel a

impbrtigit...aluatparte-2,14)lasdtotugisdseintrevadlonuan!f, de distinclie, care se explicd mai departe in 4,15 prin

cuvintele "afatd de pdcat" (Xrpiq apaptfoq)'Aceeaqi grijd in exprimarea doctrinarb a participdrii

depline a lui Iisus Hristos la condilia omeneascd se poate

observa gi la Sf.Ap' Pavel' Astfel, in Rom' 8,3 Apostolul evitd

sI spund cd Dumnezeu L-a trimis pe Fiul S[u intr-un "trup al

pdcatului", utiliz6nd in acest sens o expresie mai complexd 9i

anume "intru asemlnarea trupului plcatului" (""- ndtr'l[cq

ev 6por<ilpatr oapxdq ripoprfa6").

167

3a f]xpresia "s6nge gi trup" se intdlnegte in Vechiul 'festament de douf, ori: Ecl-

14,18; 1i,31 pi de i ori in Noul Testament: Mt 16,17; Gal' 1,16'; I Cor' 15'50

(ordinca obignuita a cuvintelor aici e "trup 9i sdnge'')'

306 A. vanhoy e, Situation , P. 149

Page 86: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

168 STELIAN TOFANA

Natura omeneascd a lui l{ristos, purtdnd consecinlele

picatului, dar departe de a favoriza ea insd;i proliferarea

rdului, a putut sA serveascd, in acest fel, la nimicirea pdcatului

(Evr. 9,26). Se poate observa aici o dublS exigen!6 care

condilione azi r ealizare a opere i mdntuitoare :

1). acceptarea unei strAnse solidaritali cu oamenii;

2). refuzul complicitdlii cu plcatul.Faptul de-a deveni prin intrupare Om adev[rat, stare

culminAnd in Patimi gi moartea pe Cruce, exprimd in modul

cel mai profund inlelesul soteriologic al coborArii Fiului din

s6nul Treimii gi-a imbrlcdrii firii omenegti: prin moartea Sa

a dezarmat pe cel ce avea stdp0nire asupra morlii, adicd pe

diavolul.Moartea lui Iisus ca 9i moarte m6ntuitoare,

salvatoare,3aT e inleleasd acum ca gi un act soteriologic, de

eliberare dintr-o robie, iar, in acest sens, este descrisi 9i mai

expresiv in 2,75: "$l sd izbdvea'scd pe cei pe care fricamorlii ii linea in robie, loatd viala"

DeschizAnd astfel, prin moartea Sa, un drurn care ilpune pe om in situalia de a se posta deasupra morlii, Iisus

Hristos transformd radical condilia omeneascd, in sensul cd ea

nu se mai deruleazd de acum sub opresiunea fricii de moarte.

Dintr-un obiect al fricii, moartea devine acum o necesitate de

dorit (Fil. 1,23 II Cor. 5,8), chiar dacd ea continud sd

provoace o repugnare naturald (II Cor. 5,4).'o'

Cei ce mor unili cu Hristos obiin astt-el prin moarte

3" H.F. WeiB. Der Brief an die Hebrtier,3n8 A. Vanhoye. op.cit. p 3.55

p 218

PARTEA INTA|

posibilitatea de a participa la biruinla lui Hristos sare "Q

distrus moartea Si-a fdcut sd strdluceascd viala Pi

nemurirea". (II Tim. 1,10).34e Vorbind de eficienla jertfei

Mintuitorului Iisus Hristos 9i a mor{ii Sale ca sfin}ire 9i

eliberare a firii noastre de pdcat 9i moarte, Sf. Chiril al

Alexandriei spune: "Cdnd S-afdcut Hristos Arhiereu;i prinEl am fost adu;i in chip spiritual tntru miros de bund

mireasmd lui Dumnezeu Si Tatdl, atunci ne-am invrednicit

in chip bogat de bundvoin{a Lui qi am dobdndit Si

fdgdduin{a sigurd cd moartea nu mai are putere asupro

no a s tr d, d e sfi infate fi in d ur m dr i I e b I e s t em ulu i v e chi'"35o

Rostul morlii ca pedeapsd a fost, astfel, desfiinlat

pentru totdeauna de moartea lui Iisus Hristos, pentru cei ce se

unesc cu El."Noi murim unindu-ne cu Hristos tntr-o

"asemdnare a morlii Zzi" (Rom. 6,5); murim omului vechi,

adicd picatului, rdmdndnd si suportlm, ca 9i Hristos, durerile

care ne conduc la moarte, neamestecate cu pdcatul, deci nu ca

pedepse pentru pdcat, ci ca mijloace de depSgire a morlii 9i ca

dureri ale efortului de renunlare la egoismul nostru pldcut 9i

pdcdtos.ssl

Se pot distinge in paragraful2,l4-18 doud direclii ale

morlii lui lisus, inleleasd ca gi acl' soteriologic: una

indreptatd spre nimicirea stdpdnului morlii, adicd a

349 ,,.. ,tDtdem.

tto Sf. Ci.il al Alexandriei, Glaphyrorum in Cenesim, tibr 2' P G.' 69, I00B,

in trad. rom "Glahre", in col PSB, vol 39, Buc 1992. p213s' Pr.Prof.Dr. D. Stdniloae, Teologia Dogmaticd ., vol. II, p, 146-147.

169

Page 87: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

170 STELIAN TOFANA

diavolului,tt' iar alta tndreptatd spre iertarea pdcatelor

poporului.l5'Agadar, un prim efect al morlii lui Iisus este de a

reduce la neputinti, de a distruge, tocmai prin moartea Sa, pe

st6pinitorul morli i.3sa

Acliunea lui Iisus Hristos impotriva puterii diavolului

este atestatd de mai multe ori gi in Evangheliile sinoptice. In

cadrul unei controverse cu fariseii, Iisus lasd sd se inleleagi

cI a venit pentru a pune capit puterii lui Satan (}i4t' 12,25-

30). Iar autorul Evangheliei a IV-a definegte patimile lui Iisus

ca sosind ora, sau timpul luptei decisive impotriva

"stdpAnitorului acestei lumi" (In. 12,31;. 74,30; 16,i 1)'

Aceeagi perspectivd e prezentata 9i in I In' 3,8: ""' pentru

aceasta s-a ardtat Fiul lui Dumnezeu, ca sd ,strice lucrurile

diavolului".Paradoxul distrugerii stipAnului morlii "prin moarte"

(6ia to0 Oavdtou) nu este insd explicat' Modul in care

diavolul pierde imparSlia sa prin moartea Fiului lui Dumnezeu

cel intrupat, nu ne spune autorul. "l-oarte probabil - afirmd

exegetul C. Spicq - prin expierea pdcatului, pentru cd

352 CuvAntul 6rripo,loq se gaseste numai in acest loc in Noul Tcstament,

precumtot numai aici, s

mo(ii. Altfel cuvAntul

lisus Hristos, mai cu se

Hoffnung, p. 169) qi

ThWNT, vot.IlI, 1990, P. 907.

353 H.F. Weil!, der Brief an die Hebrtier, p 218

3sa Verbul rataplefv. utilizat de autor. apa(ine vocabularului paulin unde se

gase$te nu mai pufin de 2-5 de ori El insemneaza: a distruge, a face fard putere. a

dezarma, a surpa, a elimina

PARTEA .NTAI

ltdcatu!, la baza cdruia std diavolul, este cauzct imediatd a

mortii" (Rom. 5,12; I In. 3,12)."t lar Sf' Ioan Hrisostom

spune: "Iatd ce e minunat' cd, adicd, prin ceea ce diavolul

tt stdpanit, prin aceea a fost biruit, Si arma cea mat

puternicd ce o avea cu stne, adicd moartea, prin aceasta

chiar l-a rdnit Hristos, ceea ce invedereazd marea putere a

invingdtorului" .'s6 Aceastd interpretare implica faptul cd

moartea lui Iisus Hristos este o jertfb perfectd'

Acest mod de exprimare poate fi pus in legdtur[ cu

ceea ce Sf. Ap- Pavel spune, qi anume cI moartea a intrat in

lume prin pdcat (Rom - 5,12), acesta fiind reprezentat ca o

putere personificat[ 9i care iqi exercit[ domnia prin moarte

(Rom. 5,21) qi care constituie 9i plata lui (Rom' 6,23)' Faptul

acesta e exprimat 9i in Cartea inlelepciunii lui Solomon(2,24)

unde se spune c5 ,'prin pizma diavolului moartea a intrat in

lurne".in Evrei 2,14 autorul inlelege pe diavol ca pe acea

putere personificatd, care std in spatele pdcatului, insd nu o

menlioneazd in text.

in scurta sa privire retrospectiv-eshatologici a

condiliei omenegti, consemnatd in I Cor' 15,26, St" Pavel

afirmd cd cel din urmd dugman care va fi nimicit va fi moartea'

iar in II Tim. 1,10 aratd clar, cd Hristos e cel ce o biruieqte'

AceastSideeeshatologicaanimiciriidiavoluluiinlelesca o forld satanicd opusd lui Dumnezeu, este cdt se poate de

obignuit[ gAndirii pauline (I Cor. 2,6;75,24; Col' 2,14; Efes'

ttt C. Spi"q, L'Epttre aux Hebreux,ll. p '14'

r5" Sf. Ioan Hrisostom, Comentariile 'p 92

tlt

Page 88: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

112 STELIAN TOFANA

1,27 Il Tes. 2,8). In acest context de g6ndire gi tradilie ar

putea fi incadratd gi exprimarea din Evrei 2,14: "ca sd surpe

prin moartea Sa pe cel ce are stdpdnirea morfii, ctdicd pe

diavolul".3s1'friada moarte-diavol-frica de moarterss

caracterizeazd o sferd de putere, in care moartea, cu ajutorul

forlei sale proprii, igi exercita st5pAnirea 9i de sub a cdrei

robie oamenii nu se pot sustrage.3se

Frica de moarle este inleleasd in text, ca fiind mai mult

decdt o fricd creatural5 in fala morlii; ea este spaima, groaza

in fala unei puteri total distrugdtoare ce p6trunde pAnd in

addncul existentei.s6o

Aceastd groazd, spaimd ?i face pe oameni sclavii fricii(Rom.8,15), ai impdrSliei intunericului (.1s.9,2), iar eliberarea

din aceast[ robie nu se realizeazd decAt prin nimicirea

stdpAnului ei (2.14c).

Pentru exprimarea acestei realitali autorul foloseqte

verbul anu))"d.oa (a izbdvi) care, in Noul Testament, se

gdsegte numai la Lc. 12,58 9i F.Ap. 19,12, dar sensul de

izbdvire, ca qi de eliberare, il are numai in Evrei (2,\5): "^fi sd

izbdveascd pe acei pe care frica morlii ti linea tn robie toatd

viala" .

Lipsa de perspectivd a situaliei omeneiti de sub

"'H. Zim**.mann, Das Bekenntnis der Hoflnung, p. 165.

r58 Compara cu triada pautini "I-ege-PdcarMoarte" (Rom. 5,12u'-2 tl 6.23)

tt'Priuita moartea ca gi instrument al diavolului 9i ca putere demonica (l Cor

15,24-26). vezi W. lllichaelis. art cir.p.907.

'uo E. Gr[n.r. An clie Hebrcier- p 148

PARTEA INTAI

stdpAnirea fricii de moarte este depSgiti, agadar, prin moartea

de pe Cruce a MAntuitorului Iisus Hristos. Cel pulin douiconceplii din Tradilia crucii pot fi intrunite aici, ca fiindlegate impreunS:

l. Conceplia despre Cruce ca biruinyd;

2. Conceplia despre Cruce ca Si eliberare.sul

Aceastd nimicire a st[pAnului morlii prin moartea luiIisus Hristos este exprimatd prin imnul pascai al Bisericii de

R6sirit in care Hristos e sldvit ca gi biruitor al morlii $i

eliberator al tuturor din robia ei intr-un mod inegalabil:

" Hristos a tnviat din morli, cu moartea pe moorte

cdlcdnd...".Astfel, prin moartea qi jertfa lui Iisus Hristos ca

Arhiereu gi prin invierea Sa, in relaliile dintre puterile

Cosmosului intervine o cotiturd: puterea suverand asupra

vielii gi morlii in Cosmos o va deline de acum invingdtorul

stdpAnului mor!ii, Iisus Hristos.362

O dovada in privinla acestei schimbiri de forle ce

intervine in Univers prin Moartea gi invierea lui Hristos, ne-o

oferi cuvintele: "Cdci, intr-adevdr, nu a luat firea ingerilor,

ci sdmdnla lui Avraam e luat" (2,15).

Autorul incearcd acum, pentru ultima oard, o

comparalie cu ingerii: Nu ingerilor le revine realizarea acestei

cotituri in Univers, ci "seminlei lui Avraam".363

Acest apelativ ce se aplicd atAt posteritalii spirituale,

tu' Vezi W.R.G. Loader. Sohn und Hohepriester. p l1316),,.,

I Dtde nl .

36t Expresia "sfundnfa lui Avraam" constituie o ibrmul[ de "inctusio" literard

t73

Page 89: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

t74 STELIAN TOFANA

ca nou popor al lui Dumnezeu (Gal. 3,29; Rom.4,16.18; 9,7),

cdt gi urmagilor dupa trup ai Patriarhului (Gal. 3,16), intr-un

cuv6nt intregii omenirir6a (Rom. 4,11.12.16), are intenlia de

a lega tntruparea MAntuitorului Hristos de f5g[duinfele

mesianice, f6rd insa a le Iimita numai la poporul lsrael'r6s

Prin expresia "n-a luat firea ingerilor" (2,16), adicd'

acelor duhuri slujitoare , puse in slujba m6ntuirii (1,14) 9i care

nu sunt supuse robiei morfii, autorul aratd cd Iisus Hristos nu

s-a ar;tat in lume cu un trup spiritual, nesupus robiei morf ii,

ci a imbrdcat trupul omenesc, natura omeneascd, cu toate

proprietd!ile ei, supusE robiei morlii, ca tocmai prin aceasta sd

invingd pe cel ce a robit-o.Agadar, cuvintele "s5mdnfa lui Avraam a luat"

(o:rdppato6 Appcrap dnr,tr'apBtivetcr), exprimd itrtrarea

clard a Celui ce avea sd devin[ Mdntuitor al tuturor in

solidaritatea de de stin comun cu oamenii356. Tdlcuind

cuvintele citate, Teodoret spune: "Arhiereul nostru Stie

neputinlo lirii noastre nu numai ca Dumnezeu, ci Si ca om a

luat cercare de patimile noastre, rtumai de pdcat rdmdne

neimpdrtdgit".36T Aceastd insuqire a naturii omenegti de cdtre

Iisus Hristos, prin participare la sdm6n{a lui Avraam, este

accentuatl de autor pentru a-i da mai multl semnificafie

'* C. Spi"q, L'Epitre attx Hebre*x,II, p. 46

\65,,.,lDktem.166 Gerhard Delling. art ),appdvr,t, dva,l'apBrivo, &vcttrr1p{tq' . in

ThWN1. Vol IV, p 9

367 Dupd Teofilac! Arhiepis. Bulgariei, Talcuirea Epistolei cdlre Evret. trad-

de Mitrop. Veniamin Costache, Bucure;ti, 1904, p. 449

PARTEA INTAI

soteriologicE printr-o dubld exprimare: mai intdi princuvintele "de vreme ce copiii s-au fdcut pdrtasi sdngelui Si

trupului, tn acelasi fel ,si El a impdrtdsit aceslea"

(petiole v riov autrirv - 2,11), apoi in 2,17 prin expresia "..

tlalor era tntru toate sd .ge asemene fralilor" (rcar& ndvtaroiq a6e l"$oi6 dporo0rlvar).

b). Ispdsirea pdcatelor poporului

Prima parte a epistolei se continud cu ultimele douiversete ale capitolului 2, in care, aldturi de ternele deja tratate

prin care s-a reliefat calitatea Fiului de a fi Dumnezeu

adev5rat, se scot in prim plan elemente noi care sunt de cel

rnai mare interes. Noutatea cea mare, care se impune atenfiei

in aceste ultime doub versete ale sf6rgitului acestei pdrfi, este

introducerea titlului de "Arhiereu". Necesitatea soteriologicd"de-a se face Iisus asemdndtor oamenilor" e pusi acum inraport direct cu sacerdofiul. Ca un progres in expunere se

poate constata de acunt clar faptr"rl cd hristologia epistolei e

una sacerdotalS.Faptul cd in definilia Arhiereului din 2,17: "Pentru

dceeq, dator era intru toate sd se asemene fralilor. ca sd fiemilostiv Si credincios arhiereu in cele cdtre Dumnezeu,

pentru ispdsirea pdcatelor poporului", intrd calificative ca

5i rrot6q (credincios) gi ei.erjpo:v (milostiv) face carelalia

175

Page 90: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r76 STELIAN TOFANA

cu in[elesul noliunii upXtepe{q36t (arhiereu) sI necesite o

aten{ie specia16, datoritd faptului c[, apar acum insuqiri, care,

in raport cu arhiereul Vechiului Testament, nu sunt niciodata

aduse in leg6tur[. Mai degrab6, acestea sunt atribute ce pot fi

acordate numai Iui Dumnezeu, desemndndu-L, intr-adevdr, ca

milostiv gi demn de incredere- ins[, prin acest procedeu, al

unei provocdri de insemndtate a termenilor, nu se urmSreqte

nimic altceva, decat sd se transmitl hristologiei epistolei un

nou impuls.tu' Cu aceasta este anunlatl o posibil6 nuanlare in

cadrul intenliei de ansamblu a descrierii siguranf ei

mdntuirii.3ToCuvAntul e,l.e rlpolv, care in afard de acest loc, numai

o datd se mai g[seqte in Noul Testament (Mt. 5,7) 9i care

desemneazd in Vechiul Testament, ca 9i in iudaismul de mai

tfirziu, o insuqire esenlialE a lui Dumnezeu, milostivirea Sa

indreptatd in mod special spre p6cat, se aratd acum 9i in Fiul

Sdu ca qi Arhiereu, in lucrarea Sa indreptatd spre "ai Sdi"'

Adjectivul di"eriprov nu desemneazd atdl mila care

poporutui" (2, care Prin moartea

lui Iisus sunt arte" (6,1; 9,14)'

incluzand atdt (10,26), c5t 5i cele

neintentionate (Vezi H' Braun,

An die Hebrcier, p. 28 u)t6'Rolf Wohl rnb, Christologie im Hebrtierbrief, p- 3l-t'n lbidu.

PARTEA INTAI

iartd pdcatele, cAt compasiunea pentru suferinlele gi

sldbiciuni le aproapelui.3Tr

Prin exprimarea din 2,17 autorul face un pas mai

departe in conceplia sa hristologica gi aratd cd Iisus Hristos nu

e in raport cu oamenii numai simpiu apXqydq (incepdtor -

2,10) qi riyrri(ov (Cel ce sfinlegte - 2,11) ci 9i Mijlocitorullor in relalia acestora cu Dumnezeu. Aceasta este definiliainsdqi a misiunii de preot, de arhiereu, reliefatd de epistolacdtre Evrei.372

CAt privegte calificativul nlo16q acesta insemneazd

in text indeplinirea total6, exactd a misiunii preolegti, insensul in care I Sam.2,35 menfioneazd pe "preotulcredincios", ca observdnd punctual legile sanctuarului (Jez-

44,15). Acest apelativ ar fr, deci, aproape sinonim cu

calificativele credincios, sincer, adevdrat, insugiri date luiHristos 9i de autorul Apocalipsei (Apoc. 1,5;3,14;19,17).

Agadar, s-ar putea conchide c5, prin intrupare,

Mdntuitorul Iisus Hristos devine preot pentru totdeauna, sau

altfei spus, ci solidaritatea Sa cu "frafii Sei" il pune in starea

de a exersa permanent milostivirea Sa (cf. 5,7-6,11), sau de

a-gi indeplini in gradul cel mai perfect rolul Siu de mijlocitorpentru oameni in raport cu Dumnezeu, rol ce revine numai

funcliei de Preot (Arhiereu), precizdnd cel mai bine calitatea

sacerdotald a slujirii, astfel cd increderea in El poate fidesiv6rgit[ (cf. 3,5-6). in lucrarea de restaurare a omului,

sdvdrqitl de Iisus Hristos se include astfel, de la inceput,

"' Ibid"nt" C. spicq, op.cil , ri. p. 47.

r77

Page 91: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

178

noliunea de jertf6, incdt se poate concluziona cd ctdatd ctt

intruparea incepe Si preolia Sa' El S-a intrupat ca sd se

jertfeasc[ qi sd invie qi precum raminp intrupat permanent'

aga rimdne pentru totdeauna 9i ca Cel ce S-a jertfit 9i a

inviat... $i precum valabititatea veqnicd a jertfei Lui e

dependenti de intruparea 9i invierea Sa, tot a9a qi in

intruparea Lui e implicatl qi jertfa sau arhieria precum 9i

invierea, a9a cum ni se aratd in icoanele vechi aie Naqterii'

unde pruncul niscut e asezatpe disc ai deasupra lui steaua' ca

deasupra unui A gne!-Miel".r7'

"Compdtimind sldbiciunea Si miScat de cdderea

noastrd, ca sd nu stdpdnectscd moartea asupra noaslrd Si sd

nu piard ceect ce a fost creat Si ca sd nu se zdddrniceascd

opera Tatdlui J'a[d de oameni" 374, Mintuitorul se intrupeazd

reapezandu-lpeomdinnouinSine,astfelcdlisusHristoscaPreot, ca Arhiereu credincios 9i compdtimitor, este "zaua prin

care intreaga omenire este repusI intr-o legdturd virtuald cu

Dumnezeu, rdminind pe seama fiecdrui ins, datoria sI

contribuie la activarea acestei leglturi"'37s

Cele doud calificative "milostiv" 9i "credincios"

exprimd, deci, pe de-o parte, intreaga substanld conlinutd in

titlul de arhiereu pe care il insolesc, iar pe de alti parte'

STEL]AN TOF-ANA

i73 pr. prof. D. stEniloae, Iisus Hristos, Arhiereu inveac, in rev. "ortodoxia",

an. XXXI, Nr. 2- 1919, P 217 -

rro sf. Atanasie al Alexandriei,Despre intruparea Cuvdntului,lrad de G.

Popescu-Pietrile, Bucuregti, 1905, p. 22' Yet; 9i edilia mai noui" Sf Atanasie cel

Mire, Cuvant despre Intruparea Cuyantului,trad. Pr ProlD-t.t Stdniloae. Buc

1987r'5 Pr.Prof. D. Stiniloae, Iisus Hristos sau restaurarea , p 117

PARTEA INTAI

rezumd tot ceea ce s-a spus despre Iisus Hristos in prima parte

a epistolei.376

Astfel prirnul paragraf din partea intii (1,5-14), care

pune in lumin[ relalia lui lisus Hristos cu Dumnezeu-Tat6l, a

pre getit calificativul de "credincios" (nrordq), iar urmdtorul

paragraf (.2,5-76), care ttateazd solidaritatea lui Iisus cu

oamenii, a pregdtit calificativul de ti'e 11p<ov (milostiv)'

RezultS, deci, cd expresia final6 "milostiv 9i credincios

arhiereu" poate fi consideratl ca fiind egal5 in profunzime cu

exprimarea "fdcdndu-Se cu atdt mai presus de ingeri, cu cdt

a moStenit nume mai deosebit decdt ei" (1,4) 9i care, in

concepfia autorului, definegte cel mai bine situalia lui Hristos

cel Preamirit.377CAt privegte insd scopul "asemindrii fialilor", adica al

solidaritdlii de destin cu ei, acesta este indicat, prin propozilia

finald introdusd prin conjunclia ivct (ca sd): "ca sd ({va) fie

milostiv Si credincios arhiereu" (2,17), urm6nd aft precizat

apoi gi efectul "asemdndrii fra!ilor", asemdnare concentratd in

lucrarea Sa arhiereascd. ispdSirea pdcatelor poporului (eiq td

iLdoreo0sr t&q apcptia6 ro0 l.cro0).

Cu verbul i.l.doreo0or (a ispagi) este anunlata deja

marea zi a ispf,girii pdcatelor omenirii,378 pe care autorul o

descrie exclusiv in caPitolul 9-

Acest verb il.rioropflr, care in Noul Testament nu

mai g[segte decAt la Lc. 18,13, indica acfiunea iertdrii

r'6 A. Vanhoye, Situation , P. 378

t" Ibid"*.r'8 H. zimme.fiann, op clr , p- 168

119

SE

qi

Page 92: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

180 STELIAN TOFANA

gtergerii totale a pdcatelor prin jertfa cea ve9nicd, in sensul

inlelegerii cf, acestea sunt qterse cu adevdrat, ch nu mai exist6,

c[ nu mai sunt socotite de DumnezetJ."n

Prin intrebuinlarea acestui verb autorul a exprimat

toatd profunztmea gi importanla soteriologicd a lucrdrii

arhiereqti a lui Iisus llristos infeleasS in sensul cd moartea Sa

a realtzat, ceea ce lucrarea arhiereilor Vechiului Testament,

n-a reugit sd oblina prin jertfa sdngelui de animale, in marea

zi a ispSgirii pdcatelor poporului: iertarea 9i curl{ireadeslvflrgitl a pdcatelor.rso

Faptut cd autorul se referl in mod sigur prin verbul

utilizat il.riorceo0ar Ia moartea gi jertfa sAngeroasa a lui

Hristos, o aratl cuvintele din 2,18: "Cdci prin ceea ce a

pdtimit,fiind El insuSi ispitit, poate Si celor ce se ispitesc sd

le ajute" . Suferinfa Sa a fost in acelagi timp 9i ispita Sa, dar

suferinla strAns unitd cu ispita, nu poate oferi cuiva

posibilitateade a-i ajuta qi pe allii in aceastd stare. Or, autorul

epistolei exprimd clar: "Cdci prin ceea ce a pdtimit, fiind ElinsuSi ispitit, poate Si celor ce se ispitesc sd le ajute" Oanalizd mai amdnunfite insi a textului ne Ya oferi solulia

explicdrii relaliei dintre suferinlele indurate de Iisus 9i

posibilitatea de a fi in acelagi timp gi ajutor pentru al!ii.Verbul a pdtimi, a suferi, folosit de autor in text la

perfect (ndirov0ev), timp care marcheazd faptul cd o acf iune

a ajuns [a termenul sdu, producAnd un rezultat durabil, nu e

"e J. H"..*rnn gi Fr. Biichsel,ThWNT. Vol lll. 1990, p 3 16

180 lbide*

PARTEA iNTi]

intAmplator. El lasd si se inteleagd cd de la inceputul

suferinlei Sale, Hristos n-a sllbit in ea, n-a cedat durerii, ci a

indurat patima Sa pAnd la sfArgit, astfel cd ea nefiind lepadatd,

a produs un fruct care rdmane vegnic - mantuirea deslvargiti

a tuturor. in acest sens, prin rezultatul oblinut de acliunea

definitd de verb se d[ acesteia un aspect de prezent, frcAnd in

acest mod legdtura cu afirma{ia din prezent, 66vctct, (poate)

expunandu-se astfel capacitatea gi posibilitatea efectiv[ a lui

Iisus de a ajuta in suferin!a pe "ai Sei".r8'

Astfel, datoritd perseverentei Sale in patimi, ?n

suferinlE, Hristos este in mdsurl de-a ajuta celor ce sunt

ispitili.El n-a fdcut prin patimd numai experienla unei

dificultili, a unei incerciri, ci luptAnd impotriva ei p6n[ la

biruin!d, a deschis tuturor calea spre triumful final. ceea ce El

a reuEit sd aducd prin patima Sa e mai mult decAt un exemplu

incurajator, este un ajutor interior eficace' Fenomenul este

aidoma unui proces intern ce se petrece cu un organlsm

puternic care lupta impotriva unei boli, lupt6 din care rezuitd

nu numai insandtoqire a, dar 9i crearea de anticorpi care pot fi

ulilizali, sau care vin in ajutor, intr-o situa[ie i'n care

organismul ar fi incercat din nou de microbii aceleiagi

maladii.382

Tocmai de aceea Iisus Hristos are puterea, ca pe cei ce

sunt ispitili in suferinld, sd ii ajute. Acest fapt e clar accentuat

de autor, ata cum s-a mai vdzut,itt2,71, unde e subliniatd

r81 A. Vanhoye, Situalion . P 385

tut lbide*.

181

art ()ea4, i)cioroltat, i)aopd; tn

Page 93: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r82 STELIAN TOFANA

legdtura str6nsE, unirea deplini, dintre Iisus gi "fralii Sdi":

Precum Et e d dyrri(tov (Cel ce sfin[eqte) 9i ei sunt oiri1r.a(6pevor (cei ce se sfinlesc) (2,1l), la fel este El gi

nerpao0e f q (ispitit), iar ei sunt ne rpu(6pevor (cei ce se

ispitesc).De aici, se poate inlelege motivul pentru care autorui

inlelege patimile lui lisus ca o ispit6. El are mereu in vedere,

in exprimare, legdtura strSnsa dintre "Fiu" 9i "fii", dintre

"Frate" si "frati", astfel cd suferinlele lor pentru Hristos sunt

gi patimile Lui. [n acest mod, cregtinilor destinatari, autorul le

pune in fala slSbiciunilor gi indoielilor lor, exemplul sau

modelul izbdvirii gi care nu rdmAne unul exterior, obiect al

contemplSrii, ci unul ce e strins unit cu destinul lor, purtAnd

haina condiliei lor.383

Dupd intrupare, patimi, moarte, inviere 9i indllare,

Mintuitorul Iisus Hristos nu rim6ne pentru noi numai modelul

nostru ca om, ci prin lucrarea Sa arhiereasci va fi ;isprijinitorul plinirii acestui model, prin spiritualizarea, mai

int6i a omului, ca urmare a energiilor preotiei Sale gi apoi,

prin om, a intregului univers sensibil, ca o operd de revelare

a dumnezeirii prin forme materiale. inaintarea prin

spiritualizare spre acest model ne-o prezintd', in mod plastic,

Sf. Maxim Mirturisitorul, rdspunz6nd Ia intrebarea: pentru ce

S-a fEcut Dumnezeu om? Si tot el r6spunde: fdrd indoiala clS-a fdcut om, pentru ca s6-l fach pe om I)umnezeu.'r'

Reprezentarea micgordrii lui Iisus Hristos in schema

r8t H. Zimmerma,nn. op.cit, p. 168

r8o Sf. Mrxim Mtrrturisitorul, Capete Bnostice,II, P.G., 90.

PARTEA TNTAI

trircli[ional hristologicd ' a devenirii prin intrupare Orn

irrlcvdrat, intru toate asemenea noud, afard de pdcat -

t onstituie pentru autor baza hristologiei Sale arhieregti in

toatd semnifica!ia sa soteriologicS.rss Aqadar, asumarea

rrrle gralS a naturii omenegti era o condilie indispensabild

pcntru ca Hristos sd poat6 deveni Arhiereu'

Acest fapt poate fi pus in legdturl cu pasajul din Filip.

2,6-l1 unde ascultarea, micgorarea lui lisus, p6nd la a se da

rnor!ii, este la fel o condilie a preamdririi Sale, primind un

nurne mai presus de orice nume (Filip.2,g).lnsd ceea ce in

l-'ilipeni prin expresia ''ascultarea pdnl la moarte" s-a schilat

numai, in Evrei devine tratat: Moartea lui Iisus nu este,

simplu, ultimul punct al chenozei, ci ea comportd in sine o

putere esenlial mdntuitoare, ca sacrificiu de sine, pentru

" ispAgirea pdcatelor poporului".sE6

Ca o concluzie finald a parlii I, putem spune cd lui

Iisus Hristos i-au fost prezentate pAnI aici in mod succesiv

diverse titluri. Dacd le-am reduce la dou6, arn putea spune, cd

I{ristos este in acelaqi timp "Fiul lui Dumnezeu" (l'1-1a) 9i

"frate cu oamenii" (2,5-16). Daca ar trebui sd le rezumdm

intr-unul singur, am putea sd exprim[m cd Hristos est'e

"Arhiereu deslvArgit".rsT Aceastd noliune aduce 9i un nou

argument in necesitatea intruplrii: Determinarea sluiiriiarhiereSti desdvdrSite a lui Hristos atdt pe plmdnt,

385 F. Laub, op.cit , p- 85.t*u N. W"lt"., Christologie und irdischer Jesus im HebrcierbtieJ in FS'G

Vcrigt, Berlin, 1982, p.69

'8'A. vanhoye, op cit.. p 378.

183

Page 94: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

184

388 A. Vanhoye, La structure littdraire de l'Epitre aur Hdbreux. p. 38-40

STEL]AN TOFANA

manifestatA in lucrarea mdntuitoare sdv6rgitd prin jertfa Sa po

Cruce, cdt gi in cer, manifestatd vegnic in actiunea de mijlociropentru cei ce se aproprie prin El de tronul harului. Aceasta

este, se pare, intenfia care l-a condus pe autor sA

concluzioneze sub acest titlu prima parte. Aceasta concluzieva constitui de fapt gi anunfarea subiectului pdrlii a doua.tEl

PARTE,A A DOUA

('I IIiMAREA CEREASCA A LUI fiSUS HRISTOS

CA A.RHIERET' .E,XPRESIA

volNTEI LUI DUMNEZEU. (3,1-5,10)

I. insuEirite Arhiereului Iisus Hristos (3,1-4'16)

SfArgitul temei precedente se incheie cu anunlarea

,,rrtricctului ce urmeazl a fi tratat in continuare: "Fiul lui

l)urnnezeu intrupat, Cel care a suferit (ninov0ev '2,17) a

tlcvcnit arhiereu compdtimitor qi credincios (itre1prov"' rairLro16g apXlepefq - 2,17), in stare fiind sd ajute celor

inccrcafi (toiq nerpa(opdvorq)"' O priml parte din

:iccfiunea ce urmeazd a fr tralatd (3,1-4,76) il prezintd pe

Iisr-rs, ca Arhiereu credincios fafa de Dumnezeu (3'l-6), iar

rrrmitoarea ll prezintd pe Iisus, ca Arhiereu compdtimitor in

laport cu oamenii (4,14-16; comp. 9i 5.1-10), dar nu aI unui

Arhiereu pur gi simplu, ci ca Arhiereu Mesianic, sau ca Mesia-

Page 95: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

186 STELTAN TOFANA

Arhiereu; slujirea arhiereasc[ a Mdntuitorului, ca centrullucr[rii Sale m6ntuitoare, fiind cuprinsd in insdgi calitatea gi

numirea Sa de Hristos-Mesia.38e intre amdndoud pflrlile se

situeazd o lungd parenezd (3,7 -4,13 ), mai intdi ameninldtoare(3,7-19), apoi incurajatoare (4,1-11) gi care, de altfel, e un

midraq la Ps. 95.3e0

Potrivit predilecliei pentru chiasme, ceea ce constituie

un element caracteristic dialecticii sale, anun!0nd deja cele

doui calitdli ale Arhiereului: compitimitor gi credincios(2,17), autorul trateazb. mai intdi prima calitate, pe cea de

nror6q. Ideea e conceputd prin zugrdvirea imaginiiadministrdrii unei case, pe care Dumnezeu a construit-o (3,4),care constituie poporul lui Dumnezeu (3,6), c[ruia Moise i-afost slujitor (3,2-5) gi peste care domnegte Iisus Hristos (3,6).

[n timp ce primele doul capitole schileazi locul qi

rolul lui Iisus Hristos in Univers gi planul divin de m6.ntuire

a lumii, sectiunea 3,1-5,10 il situeazd pe [isus Hristos inraport cu istoria religioasl a lui Israel gi cu reprezentantul ei

38e YeziPr.Asis. V. Mihoc, Mdntuirea in Hristos (prin intreita Sa slujire caprofet, arhiereu Si impdrat), in rev "Mitropolia Ardealului", nr. l0-12, 1981, p.773.

'* C. Spi"q, L' Epitre au.x Hdbreur, 11, p. 62. Vezi gi L. Y aganay, Le plan del'Epitre aux Hibreur, in: "Memorial Laglange", Paris 1940, p 269-277. DeSiaceasta parte pareneticA, intr-o privinfd formali, e caracteizatdlafel ca gi 2, l-4, destilul de adresare marcat de pronumele personal [a persoana I plural "noi" - ttp.fg(3,6.14 19:4,1.3 I I). apare totuEi vis-a-vis de aceast4 indeosebi accentuat, pentruprima oard in Evrei. modul de adresarc al autorului cdtre cititori pnn persoana a douaplural upeiq(3,1 l2)pi,irracestcontext,pentruprimaoarlapare,lafel,oexplicitiexptimare eclesiologicd (3,6) Cf H.F. Weif3, Der Brief andie Hebrrier,p 237

PARTEA A DOUA

t'cl mai semnificativ, Moise,3er prezent6nd gi instituirea Sa

('crreasc6 in calitatea de Arhiereu, ca o expresie a voinlei

tlumnezeiegti (4, I 4-5, I 0).

Un prim subcapitol ce abordeazdrema anunlatl este

1,1-6. Specificul sdu ar consta in ceea ce se s-ar puteanumi

"dublu caracter".3e2

"Dublu caracter" poate fi infeles in sensul in care

indemnurile adresate cititorilor epistolei, a$a cum sunt

lbrmulate in 3,1 gi 3,6b apar in nemijlocit[ legdturd cu partea

hristologicE a subcapitolului printr-o referire precisa Iarnanifestarea 1ui Iisus ca "Apostolul gi Arhiereul mdrturisiriinoastre" (3,2-6a).

Cu aceasta, devine evident faptul cd indemnurile

adresate cititorilor nu rdmin numai la stadiul de apel gi

atenlionare de a se fructifica posibilitatea mAntuitoare ce li se

oferd adresanlilor, ci ele iau chipul revendicdrii cerinfei de a-;i

potrivi efectiv atitudinea lor in conformitate cu linuta lui Iisus

I{ristos de "Apostol gi Arhiereu al mlrturisirii" 9i a dobAndi,

de aici, bazd gi mf,surd propriilor lor atitudini Pi

comportamente. Astfel, partea hristologicd imbrS!igeaz6, in

acest context, gi un caracter parenetic. in acest sens, acest

t'' C. Spi"q, op cit., p 63. " Moise, fondateur de la thiocratie juive et du

royaume de Dieu sur terre, exercant, autirieuremenl i Aaron, les functionssacerdotales, dtait un "type" du Messie Leurs oeuwes et m&ne leurs vertus dtaient

atwlogues, et cetle ressemblance est soulignie" (3,1-21, cf- Apoc. l-5,3: trlv tir6ilvMo0odoq. xai toO ripviou).

t'J. Thur.n, Das Lobopfer der tlebrcier Studien zum At{bau und Anliegen

von llebr /J, Acta Academiae Aboensis. Scr A 47, Abo. 1971. p. 33 u ; comp. 9iB. Klappert, Die Eschatoktgie des Hebrcierbrie-fes, Theol Exjstenz Heute 156,

Miinchen. 1969.p.45.

187

Page 96: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

188 STELIAN TOFANA

"dublu caracter" al subcapitolului amintit nu e simpld

int6mplare, ci semnaleazd, in spiritul autorului epistolei,

orientarea necesard a hristologiei qi sple parenezd, ca qi

legatura clard a acestor pf,rli cu cele doctrinar-hristolo[ice.3e3

1. Iisus Hristos - Arhiereu credincios

Caracterul hristologic al acestui subcapitol (3'l-6)iese in prim plan chiar din versetul l. Nuanla imperativd a

versetului, marcatd de verbul rutavo{oote (a indrepta

privirea) rezultd, precum aratd conjunclia introductivd 60ev

(pentru aceea, de aceea), ca o urmare fireascd, logic necesard

din expunerea hristologicd anterioari cu care subcapitolul 3,1 -

6 este legat printr-o serie de cuvinte cheie.3ea

Cititorii sunt indemnali a indrepta privirea cu toatiatenlia (rcarovod<o)t" lu Iisus, nu numai ca la Cel inilfat, ci

in prirnul rAnd la Acel "[isus" care, a$a cum e prezentat mai

re3 E. GreBer, Der Altebund im Netten. Exegetische Srudieru zur Israelfrage

im Neuen Testamen!, (\!'LINT 35), TilLbingen, 1985, p. 291 u., spune, in acest sens,

referitor la 3,1-6; " Einerseits bleibt die Christologie in 3,l-6 Thema und wirdweiter vertieft, andererseits will der Text als Gundlegung und l"orbereitung auf3,7- I 9 gelesen werden ."

rea Pe primul loc se poate numi ca un astfel de cuvdnt cheic (Stichwort)

adjectivul trrot6g,cNeprccir,eaz\,contextul din2,17.Comp lafel "cuvinte-cheie",

ca: c6e AQriq (?,11 17), &yro-c (2,1l: dyra(r5pevor), pdrolos (2,14: pe tdle rv),66Ec. (2,7 9) gi rrprrl Q,7) Y ezi A.Y anhoye, La structure littiraire de L'Epitre aux

Hebretx, p 87 u,

3e5 xo"arod, desemneazd o atenlie deosebitS, o observafie (F Ap 7,3 I -32; Iac.

1,23-24), dal rmplicd rnai ales gi o consideratie a spiritului; el presttpune un

rafionanrent plecand de la o perceppe iniliala (Rom. 4,19). Vezi C. Spicq, op ctl.p64

PARTEA A DOUA

inainte (2,1'1), S-a frcut "intru toate asemenea fralilor"rrrdtAndu-Se pe astfel pe Sine ca "milostiv gi credincios,

Arhiereu".re6 Din aceaste luare aminte expresd la Iisus

rrrmeazd cu necesitate strdduin[a "!inerii cu neclintire a

indrlznelii mdrturisirii" 9i a "laudei nddejdii", care iEi gdsesc

temeiul numai in El (3,6). Aceastd contemplare a lui Iisus

ccrutd de autor capltd in lumina accentuf,rii omenitalii Sale,

in contextul capitolului 2, Si o dimensiune soteriologicd:

Iisus, este chiar Arhiereul care "a isp[git pdcatele poporului"

(2,17) gi care, in acest sens, este in stare sd ajute "fralilor" inorice incercare (2, 1 8).3e7

in acest context autorui scoate in evidenld una din

intenfiile sale de baz[, qi anume, de a accentua o uniformitate

existenliald legatd de natura omeneascd intre "Fiul" qi "fiii"(fra!ii). Pornind de Ia aceastd uniformitate pe tlrflmul firiiomeneqti, accentuatd cu multd insistenf a in cap. 2, l0- 1 8, se

aduce in prim plan gi un calificativ cAqtigat de cititori, acela

de u6e.l.$oi riyror (fra[i sfin!i) 9i r,i.rioeoq 6noupavfou

prdrolor (pdrtagi chemdrii cereqti)"3es in acest sens apelativul

l% Cuvantul'It1oo0g care apare singur aici, ffua alt adaos, accentueazd' ca 9i in

2.g,ntaiindeaproapedecdtin2,ll-14.27,omenitateaFiului (['-Laub, Bekenntnis

und Au"^legung. p 90, special P. 93).

'n' lbid"^.3'E Numcl" de "fra1i" (cf. 3,12 10,19; 1 3,22), dat de catre predicatorii iudei

coregionalilor lor gi de cStre esenieni membrilor comunitali lor, este frecvent uzitat

in s6nul Bisencii primare (aproximativ de 30 de ori in F.Ap., de 130 de ori la Sf.

Pavel). A se vedea Hans Freiherr von Soden, art. aEeLQ6g, ri6elQ{,aDei"$6tr1e in ThwNT vol. 1,p. 144-146. Termenul desemneazd credinla cornund

in Hristos (filip. 1,14), unitatea dragostei fi'ate;ti (1 In. 2,9-10), apartenenla [a

Bisericd (l Cor 5,11). Cf. C' Spicq, op cit ,p- 64.

189

Page 97: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r90 STELIAN TOFANA

&6e i.Qoi &yrot (in relalie cu 2,10-18) este clar accentuat

hristologic: "Frali" sunt adresanlii epistolei nu numai in

Dumnezeu, Fiului, devenind p[rtaqi ai lui Hristos (2'14)'

p6rtagi chemdrii ceregti,3ee cu o stare privilegiatd in ordinea

m6ntuirii.''Pdrtdgia''laHristossearatdastfelcaunrodalsfinleniei cAgtigatd prin Patima m6ntuitoare a lui Iisus'

Atributul dnouprivro6 (ceresc), ce caracterizeazd'

chemarea cregtinilor adresanli, desemneazi in acest loc nu

numai starea de a fi ceva aflltor in cer, precum in8,5;9'23;

11,26 elc., ci insdgi calitatea chem[rii lor, precum 9i originea

9i lelul strldaniilor lor.

S-a amintit mai inainte de imperativul dat de autor

cititorilor sdi de a lua aminte, de a contempla la Iisus ca

"trimis". ca "apostol", prin care a vorbit Dumnezeu' S-a

revelat gi Care, ca gi Arhiereu, a ispSgit pdcatele "fralilor Sdi"'

Folosirea cuvantului "apostol", ca 9i calificativ atribuit lui

Iisus,puneinevidenlSunaspectnouinslujireaarhiereasc[aluilisusHristos,gi-anume,celaltransmiteriicuvantuluiluiDumnezeugialautoriteliiSaleinlume.Calificativulanriotol.oq dat lui lisus Hristos, 9i care apare in text in mod

cu totul exceplional' preg[te;te comparalia cu Moise care 9i

el a fost trimis, numai ci el nu a venit din "cer" 9i a c6rui

3'Comp E. GriiBer, Der Alte Bund im Neuen , p 293o* C. Spi.q, op cit.,p.65; A. Vanhoye. Prdres anciens' p' 118 5i 128

PARTEA A DOUA

origine este pdm6nteasc[ 9i nu cereasci ca 9i a Fiului'( lalificativul desemneaz[in acelaqi timp qi faptul ce "trimisul"

llicut Om - lisus Hristos - vine de la Dumnezeu (rind toO

0co0), deci are o trimitere specialf,, complementul trlq

r'r;-tol.oy (crq np,irv (al mdrturisirii noastre) determinAnd

otriectul acestei misiuni: transmiterea apelului divin

r:regtinilor privitor la credinld 9i mdntuire. Comparalia cu

Moise aduce insl in prim plan 9i tema autoritdlii cuvdntului'

Moise care in Vechiul Testament e mediatorul cel mai

prestigios al cuvdntului lui Dumnezeu, 9i care a primit insagi

l.egea, are autoritatea cea mai inalt6. Dar autoritatea lui Iisus

Ilristos, ca Apostol gi Arhiereu, este infinit mai mare intrucdt

Ul nu vestegte un cuvAnt primit prin revelafie, ci ins69i

lJvanghelia Sa. Hristos este, a$a cum se va afirma mai departe,

Cel care "vorbeqte din cer" (12,25); Cel care, devenit obiect

al credinlei, relevd vocalia creqtind cereascd (3,1) 9i ne

cheamd a intra in "odihna lui Dumnezeu" (3,'l-4,1 l)'noo

in ceea ce priveqte demnitatea de Arhiereu, asupra

cdreia se insist6, este marcatd, aqa cum s-a ardtat, prin doud

calificative care exprimd,pe de o parte, relafia cu oamenii,

cdrora intru toate le-a devenit asemenea (2,17) - qi anume

calitatea de a fi "milostiv", reahza-td prin ins69i jertfa Sa, iar

pe de alta parte, gi calitatea de a f-r "credincios", sau demn de

crezare gi care expriml atAt relalia Sa cu Dumnezeu, in

calitate de trimis, cit qi cu cei cu al cdror destin, ca om' este

solidar.

191

Page 98: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

r92 STELIAN TOFAN4

Calitatea M6ntuitorului Hristos de Arhiereu

"credincios" e subliniatd incepAnd cu versetele l-2 ale

capitolului 3: "... indreptali privirea voastrd la trimisul Si

Arhiereul mdrturisirii noastreaot la Iisus Hri'stos' care

credincios a fost Celui ce L-a rdnduit' precum Moise in

toatd casa lui".Ca Arhiereu, Iisus este "credincios" cu referire la

existenla Sa pdmdnteasci, ca expresie a unicului mijloc de

indeplinire a planului de mAntuire a lui DumnezeucLt lumea 9i

la solidaritatea sa de destin cu "fralii Sdi" prin ispitire' patimi

qi moarte (2,g.14.18; 5,7 u.), care s-au dovedit cale siguri

spre slava Sa, ardtdndu-se in acelaqi timp un ajutor 9i garant

sigur al mdntuirii lor.no'

Pentru a sublinia argumentativ necondifionata

credinciogie a lui Iisus Hristos ca Arhiereu 9i valoarea

cregtini, special P- 231-2)4.

PARTEA A DOUA

acesteia, autorul recurge ia o comparalie "Hristos - Moise",

astfel ci versetele 3,2-6 trebuie inlelese ca o aprofundare a

expresiei "credincios Arhiereu" (nrcr6q &plrepe riq) din

2,17. Degi versetele scot in evidenfI o superioritate in ceea ce

privegte calitatea de nrot6g a lui Iisus Hristos in raport cu

Moise, scopul argumentdrii nu e polemic, sau apologetic, ci

exc lus iv soteriologic-pareneti c. a03

Moise este luat ca exemplu de credincioqie intruc6taceasta i-a fost atestatd direct de citre Dumnezeu (Num.

72,7). El nu servegte decAt ca mdrturie pentru ceea ce vrea sd

se spun6: "Moise afost credincio,s in toatd casa Domnului ca

o slugd, spre mdrturia celor ce erau sd fie descoperite tn

viitor, iar Hristos a fost credincios ca Fiu peste casa Sa.-."

(3,5-6a).Agadar, superioritatea lui Hristos in comparalie cu

Moise rezultl din:l. insugirea de Creator a lui Iisus Hristos in calitate

de Dumnezeu (3,3)2. calitatea Sa de Fiu gi nu de simplu slujitor in "casa

lui Durnnezeu" (3,5).aoa

Intenlia expresl a autorului este de a evidenlia din

nou, prin aceastd antitezd, Hristos-Moise, superioritatea luiIisus Hristos ca Arhiereu, exploatAndu-se, alSturi de criteriulfidelitdlii, "metafora casei", subliniindu-se, in acelaqi timp, 9i

nivelul raportului dintre Hristos-Arhiereu qi Dumnezeu,

precum gi fundamentul autoritalii Sale sacerdoiale-aos

ao3 F. Laub, op.cit.,p.90.aB A. Vanhoye, La structure lirtdraire . p 89

{5 A. Vanhoye, Pr&res anciens. . p. I 19 Lr.; C. Spicq, L'Epitre atu Hibreat.

II, p. 66 u

193

Page 99: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

794 STELLAN T'OFANA

Credincioqia lui Iisus Hristos ca Arhiereu exprimd tot

sensul verbului rcutavorioate (3,1), sens care pentru cititori

constd in faptul cd Iisus, in ciuda ispitirii 9i patimilor Sale' a

lumii.ao6Credincioqia Sa manifestatd fali de Dumnezeu devine

gi baza increderii in mijlocirea Sa prezentd, ca Arhiereu

vegnic, pe ldngd Dumnezeu, pentru "ai S6i"' precum 9i

certitudineadesiv6rgiriicregtinilorprininsugireaefectelor

Caom, Iisus a fost "credincios" 9i a manifestat aceastd

"credincioqie" fala de Dumnezeu ca 9i Moise' insd "plusul" pe

care Iisus tl are fald de Moise nu constd in "credincioqie"' ci

in "slav6" : "Pentru cd Acesta (Iisus) S-a invrednicit de mai

multd mdrire decat Moise" '" (3,3a)'408

*u E. G.afi"t, op cit., P. 164-

0? Cuvintele t<i norrjoavrr, out6v (Celui ce L-a rinduit (intr-o stare) pe El)

nu exprim6 decdt simplu situalia de " luzie la alte

evenimente, ca na$tere4 etc' Termenu a fi pus"' "a

rAndui intr-o stare", "a desemnapentru o isus Flristos'

irin i, in p".ro*a Sa divino-umnn4 de misiunea Sa

in calitate de trimis, de reprezentant al omenirii (cf. c. spicq, op cit, p - 66)

ffi in acest paralelism Moise-Hristos nu este vorba de o antitezd Moise-Llristos

in sens paulinic sau ioaneic ai nici de o colnparalre tipologic-antiteticz a.doui

informatii istolice. sau intre doud person rlitati istorice' ci e vorb4 pur 9i sinrplu' de

PARTEA A DOUA

Versetele urmdtoare 3,3-5 formeazd' lrecerea de la

irrterpretarea genuine a cuvintelor din Num' 12,7 folosite de

autor, la interpretarea hristologic6 a celor spuse in 3'6" " Iar

l{risto.s a /bst credincios ca Fiu peste casa Sa' ^$i casa Lui

.\untem noi, numai dacd Sinem pand la sfdrSit, cu neclintire'

intlrdzneala mdrturisirii Si lauda nddejdii noastre" ' Ceea ce

vrea autorul sd dovedeascd acurn este pozilia lui Iisus in casa

lui Dumnezeu care este superioard celei lui Moise, intrucit

lisus Hristos il dep6;e;te in slavd intr-un mod incomparabil'

Referirea autorului la Moise, in comparalie cu Iisus Hristos'

nu se face avAndu-se in vedere rolul pe care l-a avut Moise la

primirea gi darea Legii, ci mai degrabd, calitatea sa de

conducdtor al poporului evreu prin pustie dupd ieqirea din

robia egipteand, cAnd activitatea lui Moise a fost marcatd qi de

indoieli,faptcarel-agilipsitdeatingerealelului:intrareainpdmAntul fagdduinlei.a0e Unul este credincios ca slujitor in

casa lui Dumnezeu, celdlalt ca Fiu peste casa Domnului'

Moise nu este decdt un slujitor pus spre mdrturie a ceea ce

avea sd se vesteascd (eiq paptriprov ttiv.Iol.rlOloopdvrov). Aceasta inseamni cd Moise a vestit deja

,Cescoperirea viitoare, care s-a fEcut o datd pentru totdeauna'

r95

oon O. Hofirs, Katapausis' Die l'orstellun<;vom endzeilli'chen Ruheort im

He brc)er brief, WIINT I l, Ttibingen 1970. p 722

Page 100: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

l(r STEL|AN TOFANA

avAnd caracter nedepdgibil in Fiul (1,2). in acest sens, Moisel--a gi vestit deja pe Hristos gi gi-a insugit "ocara" Sa

(l t,26).41o

Pentru ilustrarea acestei idei autorul recurge la o aga-

zisd parabol6: Iisus a primit mai mare m[rire decAt Moise,pentru cd cel ce zideqte casa (ziditorul), are mai mare cinste

decdt casa insdgi: "Pentru cd Acesta S-a invrednicit de mairnultd mdrire decdt Moise, dupd cum are mai multd cinstedecdt casq cel ce a clddit-o" (3,3). in continuare princuvintele: "Cdci orice casd e ziditd de cdtre cineva, iarziditorul a toate e Dumnezeu" (3,4) se precizeazi, clar sensul

acestui mod parabolic de a se vorbi, ardtdnd cd Creatorul gi

Ziditorul a toate este Dumnezet).4lt Or, in lumina intreguluiefort de a se dovedi gi ilustra in primele doud capitole c[ Fiuleste Dumnezeu adev5.rat gi, in aceastA calitate, creator a toate(1,2), sensul modului indirect de a vorbi al autorului in 3,4 nu

e decdt un nou argument ce subliniazd acelagi adevlr:dumnezeirea Fiului.ar2 Agadar, faptul cd Iisus S-a invrednicitde o cinste mai mare decdt Moise este logic argumentat:

Dumnezeu are mai mare cinste, decdt intregul univers creat de

El.

410 Expresia paulin[ despre Evanghelia lui Dumnezeu care a fost vestita maiinainte prin profelii Sai, in Sfintele Scripturi (Rom 1,2), are aici in text o paralelSevident5. Pentru sensul textului din Rom 1,2 a se vedeaWilckens, Ekk VI, l, p.63.

o" Autorul foloseqte aici metoda tbrmei argumentului comparativ prin aralogie(vezi arninunte H.W. Attridge, The Epistle to the Hebrews- Commentarv on theEpistle to the Hebrews (Hermeneia). Philadelphia 1989. p. I l0

o'' C, spicq. op cit ,p 68

PARTEA A DOUA

Scopul acestui dificil argument este, fdrl indoiald,

pretucrarea, totuqi, a unei diferenle in ceea ce privegte modul

de a fi "credincios" (ntot6q): Moise nu e ziditor al casei

Domnului, ci simplu slujitor in ea. lar daca totuqi Moise ca

slLrjitor in casa Domnului a dovedit o mare credinciogie, cu c6t

mai mult atunci Iisus care este Fiu peste casa lui Dumnezeu?

(comp. 10,21).413

Comparalia dintre Iisus 9i Moise privegte, deci, rolul

jucat de cei doi in raport cu unica iconomie religioasd, care

cuprincle at6t iudaismul, cat qi cregtinismul 9i in care Iisus

Hristos, in calitate de Fiu al lui Dumnezeu, este fondatorul

adevdrat, at6t al vechii, cit 9i al noii Alianle (11,26), in timp

ce Moise, cu toate c6 merit[ pe deplin titlul de fondator al

Alianlei religioase a israeliliior Vechiului LegdmAnt, nu

posedd acest titlu, decAt ca titlu subordonat, fdcand parte el

insugi din aceastd iconomie a cirei origine igi are r6ddcina la

Dumnezeu. Cu alte cuvinte, intruparea 9i Moartea lui Iisus

Hristos igi intind efectul mantuitor de la Adam p6nd la ultimul

om, pdnd la ultima zi a timpului istoric de dupd intrupare'n'a

Ceea ce-i important acum este schimbarea de

exprimare in 3,6 - trecdndu-se de la una cu sens pur

hristologic la alta cu sens eclesiologic: Iisus Hristos a fost

credincios ca Fiu pesle casa Sa, iar casa Lui suntem noi"''

adicd "fra,tii" Sei, cregtinii, cei ce sunt "pdrtaqi chemdrii

cere$ti" (3, I ). Ideea se gdsegte intr-o continuitate exegetic6:

in locul poporului lui Israel, ca 9i "casa Domnului", (Numeri

t't E. Grii0e., op.cil ,p. 161

o'o C. Spi"q, op.cit., p. 67

t97

Page 101: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

lz,J), trece acum noul Israel, cre$tinii, ca "noua casd a

Domnului".Caracterul hristologic al acestei eclesiologii devine

insd evident din context. "Casa Domnului "de care este vorba

in text este casa peste care domnegte Iisus I-Iristos ca

Fiuals,astfel ci membril acestei "case" sunt in acelagi timp

"plrtagi lui Hristos"(3,14)4t6,iar pdrtdqia la Iisus Hristos Sf.

Ap. Pavel o explicd eclesiologic in imaginea Bisericii ca gi

Trup a lui Iisus, cregtinii fiind mddulare ale acestui Trup

(Efes.1,23; 3,6;5,30). Aceasta idee corespunde insd

inten!iilor parenetice ale autorului, care sunt urmdrite inintregul context 3,1-4,1 3,numai in mdsura in care aceasti

indicativd asigurare "noi suntem" sti sub indeplinirea unei

condirii:" Si casa lui Lui suntem noi, numai dacd linem pdnd

la sfdrSit, cu neclintire, tndrdzneala mdrlurisirii Si lauda

nddejdii noastre". (3,6) Cu alte cuvinte, acum este reliefat

o's Gramatical oJ din 3,6 poate fi referit atdt la Dumnezeu (cutoi),cdt gi la Iisus

Hristos. in nici un caz insa nu poate fi vorba de oixoq lprotou ca de o a doua casd

alanri de cea a lui Dumnezeu (oirog 0e o0)."Casa Lui" (a lui Iisus Hristos) poate

fi numai o specificare a uneia qi aceleeaSi case a lui Dumnezeu in misura in care noi,

ca qi cregtini, apar,tinem Iui Iisus Hristos, care este Domn peste oirog 0eo0 (E.GrERer, opcit.,p. 168). Unii exegeli ca gi G. Bornkam, Das Bekenntnis imHebrcierbrief, in Studien zu Antike und Llrchristentum, Ges. Aufsiitze ,II,Beitr.Z.Ev Theol. 28, Miinchen 1970, p. 191, considerd oixoq 0eo0 sau oixo6 lpwr6gnumai in sens eshatologic; " Haus Gottes" ist die eshatologische Gemeinschaftjener "Gemeinde der Erstgeborenen" von 12,23, die im llimmel eingeschrieben

ist, weil sie aufgrund gleiclrcn Ursprungs (2, I I u ), gleichen irdischen Geschick(2,14 u ) und gleichen Zieles (2,10) zur Genossenschaft von Sohn. und Sohnenzusammengeschlossen lsl So lsf dann auch keineswegs zufallig daJJ dem o oi,t

oir6q dopev nSteqvon 3,6, das pdtolor io0 Xprotou yel6vope v von 3,14entspricht"

''6 E. GrfrBer, op cit , p 168

PARTEA A DOUA

ocea ce noi am dobindit deja prin Iisus Hristos o datd pentrLr

lotdeauna: statea cre$tin6 de participare la efectul lucrdrii

arhieregti, gi care, a$a cum se indica, nu este una pasivS' ci

una activA, dinamic6, manifestata intr-o permanentd dovedire

a relaliei de fidelitate fald de cel ce e stepanul "casei".a17

AsfellisusHristos,CelceinintreagaSaactivitateafostintrutoate credincios Celui ce L-a trimis,apare acum in fala

cititorilor ca un Exemplu de urmat, ca o mdsurA de

credincioqie a intregului comportament creqtin fa!6 de

Dumnezeu.Prin urmare, acest comportament 9i atitudine cerutd de

autor cregtinilor in propozilia condilional6 din 3'6b' amintitd

mai sus, stf, sub un puternic indiciu hristologic-soteriologic

strdns unit cu consecinlele ce de curg din acest imperativ' fapt

ce se vede clar din 3,14, care intr-un fel interpreteazf,

cuvintele din versetul 3,6'

Astfel "p6rt69ia la Iisus Hristos" se menline numai

plstr6nd cu tdrie inceputul "st6rii in El"' stare ce se

caracterizeaziiprinf inerea cu tirie a "indr5znelii m[rturisirii"

(napprlo(o) 9i "lauda nidejdii" (xariplpa rflq il'nf6oq)ar8:

199198

ut' H.F. W eiL, op.cit., P- 250'

Page 102: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

200 STELIAN TOFANA

mdrturisirea in dumnezeirea Sa qi nddejdea de-a fi impreunb

cu El (4,16) qi-a dobAndi ajutor in ispite (2,18), intr-un

cuv6nt, intdrirea increderii in El prezente 9i viitoare.ate

2. Iisus Hristos - Arhiereu comp5timitor

FdcAnd o privire de ansamblu asupra analizei pericopei

3,1-6, care scoate in evidenld ca insuqire - "credinciogia" lui

Iisus Hristos ca qi Arhiereu, s-ar putea concluziona

urmitoarele: Chemarea cereascd a cre$tinilor adresanli iiobligd atdtla o hdelitate fald de "Apostolul" 9i "Arhiereul

mdrturisirii" 1or, Iisus Hristos, care 9i El a fost credincios, la

rAndul Sau, Celui ce L-a trimis, cAt qi la pdstrarea increderii

gi speranlei in El, pentru a putea r5m6ne pAnd la sfArgit "Casa

Domnului" (3,6) in "Casa Domnului".Prima consecinfi deci a chemdrii cereqti a cregtinilor

(3,1a), care constituie de altfel, tema capitolului urmltor,

caracterizat parenetic (3,J -4,1 3 )a2o este aceea cd ei formeazd

"Casa Domnului" (3,6b). Realizarea acestei stdri depinde insd,

pornind de la "argumentum a tempore", de o condilie, care

lar in ceea ce privegte sensul expresiei xarilqpa trlq il,ni6oq, vezi E. Griillerop.cit.,p l7; O. Michel, Der Brief an die -. ,p.179.

o'' F.J. Schierse, L'erhei/3ung und Heilsvollendung. Zur theologischen

Grundfrage des llebrcierhriefes, p.I66 u.: J.W' Thompson, The Beginings ofChrisrian Philosophy. The Epistle to the Hebrews- (CBQ.Sl3). Washington 1982.

p 124a20 K. Nissilii, Das Hohepriestermotiv im Hebrtjerbri"f.p 57.

PARTEA A DOUA

pusd mai int6i sub egida lui "tempus generale" 1: 1p5voe)n"ar fi urmetoarea: ". dacd linem pdnd la sforSit, cu

neclintire, indrdzneala mdrturisirii Si lauda (mdndria)

nddejdii..." (3,6bc). Aceastd condilie devine insd completat[consecutiv (brri - 3,7)0" prin indemnul in "tempus speciale'l(: ratp5q)a23'. rttrrl (oripepov) dacd veli auzi glasul Lui, nu

tnvdrtoSali inimile voastre, ca la rdzvrdtire ..." (3,7b-83 :Ps.9 5,7c-8a).424

A doua consecinld a ceregtii chemdri a adresanlilor

este cd ei au devenit"pdrtasi ai lui Hristos" (3,14). Acestei

realitdli afirmate ii urmeazl la fel o condilie, ce merge paralel

cu cea din 3,6bc gi anume: "cdci ne-arnfdcut pdrtaqi ai luiHristos (pdtolor y&p toO lprotoO yel6vcpev), numai

dacd vom pdstra temeinic, pdnd la urmd, (pdXpt til,oug),inceputul stdrii noastre in El" (3,14), condilie ce devine clar

pusl in lumind in 3,15-19 prin "exemplu contrarium", adicd

prin exemplul neascultarii qi rl,zvrdtirii pdrinfilor in pustie,

explicdndu-se in acest sens Ps- 95,7 u.a2s

Privitd in confinutul ei, aceastl chemare dumnezeiascd

a2l Amdnunte in privinqa acestui mod retoric de argumentare vezi H. Lansberg,

Elemente der literarischen Rhetoric -Eine Einfiihrung fiir Studierende der

classischen, romanischen, englischenund deulschen Philologie, Mtinchen, 1971,

p. 385u.422 in privin(a locului pi funcliei lui Otti a se vedea F. Schriiger, Der Verfasser

des Hebrrierbriefes als Schriftauslegea p. 104.

a23 H. Lansberg, op cit., p 388.a2a in privinla modului de citare gi analiza a Psalmului 95 in Evrei 3.7 u-'teziF,

Schriieger, opcit,p. 101 u.pi S.Kistemaker,TlrcPsalmCitationsintheEpistleto the Hebrews, Amsterdam, 1961, p 107 Lt.

425 Amanunte vezi F. Schriiget, op cil, p. 105

20t

Page 103: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

,r( ).t STELIAN TOFANA

cstc o tEgdduinl6 (6nay y e)riu) gi anume, promisiunea intrlriiin odihna lui Dumnezeu (rat&.nuvatq).426 Dar chemarea

cereascd gi realizarea ei, provoacl o tensiune insb, ce se face

simlitd in special la nivelul intensit5lii de trlire a relaliei

dintre !el, scop gi efortul de atingere al lui.

Tocmai aceastd tensiune dintre chemarea cereasc6 Pi

peregrinarea piminteascd a "poporului lui Dumnezeu" indrumul spre atingerea obiectivului ei, - "Odihna luiDumnezeu" - formeazd baza conlinutului hristologic al

pericopei ce urmeazd a ft analizatd, (4,14-16),427 in care

autorul puncteazd o alt[ calitate a lui Hristos ca Arhiereu, qi-

anume aceea de a fi compdtimitor, tn stare sd sufere, cu

"frafii sdi", sa pdtimeascd impreund cu ei.azt Scopul

426 in privinla conlinutului noliunii rctdnauorg vezi amtulunte: O. Hofius,

Katapausis.., Tilbingen, 1970 J. Frankowski, Requies, bonum promissumpopuli

Dei in VT et in Judaismo (Hebr.3,7-4,11), VD 43, 124-149;,225 u' 9i E.

Kiisemann, Das wandernde Glottenolk, p 40 u.; C.Spicq, L'Epitre aux llebreux,II, Excurs ll, "Le Repos de Dieu et des chritiens'i p. 95-104'

ar Conlinutul pericopei 4,14-16 este str6ns legat de confinutul contextului 3,1-

4,13. Statura marelui Arhiereu face referiri la Moise gi Josua (lisus ca al ll-leaJosua) care n-au putut conduce poporul la odihna deplini (3,16; 4,8). Iisus,

dimpotrivd, a stabatut cerurile. Combinagia aga-ziselor motive "Arhiereu"-"Fiu" qi

apelul la{inerea "mirnrisirii" (opoi"o1(o) gaseste corespondenta in 3,l'6. Ispitirea

5i p[timirea Arhieteului Hristos (4,15) std in sh6nsd leg[tur6 cu 2,18. Necesitatea

de-a primi mila pi har (4, l6bc) rezultd at6t din imaginea sumbr[ a peregrinarii prin

pustie (3,16 u.), cdt qi din imaginea cuvdntului lui Dumnezeq ca gi putere dep.lin5.

prezentat cajudecitor aJ inimilor oan:enilor (4,12 u). (Vezi IC Nissilii, op.cit,p.60-6 l) in privinla categorisirii analogiilor intre 4, 14 u. $i 3. I u. precum pi 2.17 -18 vezigi G, Friedrich, Beobachtungen zw messianischen Hohepriestererwartung in den

Synoptikern, in ZThK 53, 1956, p.26-5-311; W. Schenk, Die Partinese Hebr.

1 3, l6 im kontext des llehrtierbriefes, in STL 39, 1985, p. 244 u028 A, Vanhoye, La structure litterarie, p 39,104; Ders Bib.55 (197a). p. 356

u ; J. Swetnam, Form antl Content in llebrews l-6 in Bib 53 (1972), p, 368-385;

F. Laub, Bekenntnis itnd .4uslegttrtg, p. 106; J. Thuren, Das Lobopfer der

PARTEA A DOUA 203

orientdrii con[inutului hristologic al pericopei respective fiind

rrringAierea qi imbErbdtarea adresanlilor in starea de

incertitudine pi nesigurant, ?n noua credinla imbrdligatd in

care gi ei pluteau.a2e

in ceea ce prive$te structura pericopei axatd total pe

tcma hristologiei arhiere$ti, se poate observa cd ea se imparte

in doui afirmafii legate de temd, care, apoi' fiecare, la rdndul

ci, e legatd de un cuvdnt de indemnare ce se prezintd ca o

concluzie fireasc[ la cele afirmate-A. prima afirmalie

" Drept oceea, avdnd Arhiereu mare, care a strdbdtut

cerurile, pe lisus, Fiul lui Dumnezeu" '" (4,14a)

a). primul indemn.. sd linem cu tdrie mdrturisirea" (4,14b)

B. a doua afirmatie"Cd nu avem Arhiereu care sd nu poatd suferi cu noi in,slabiciunile noastre, ci ispitit tntru toate dupd asemdnareo

nctastrd, aford de Pdcat" (4,15)

b). al doilea indemn",sd ne apropiem, deci, cu incredere de tronul harului":

(4,16) - scopul:l. ca sE ludm mili2. sI aflim har, spre ajutor, la vreme potrivitS'a3o

in privinla rolului pericopei, deja menlionare (4,14-

l6), in cadrul intregii hristologii a epistolei, se poate remarca

clar nu numai funcfia ei de legbturd cu cele anterioare, ci 9i

Hebrcier Sndien zum Aufbau und Anliegen von Hebrrier l3 (4"4"q6.H *r, l),Abo. 1973, p 4l-45 u.

"'H.F. weil, Der Brief an die Hebrder ' p 291

o3o Y czt K. Nissilii, oP cit, P- 55-56

Page 104: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

204 STELIAN TOT-ANi

aceea de a avea un profund caracter de sintezd a celor dejamenlionate, indeplinind astfel gi rolul de trecere spre cele ceurmeazS,a3r gi anume spre dezvoltarea in amdnunt ahristologiei arhieregti in 5,1-10, dar in special in 7,1_10,1g.

Baza hristologicd a incercdrii autorului de_a intlricredinla destinatarilor prin dezvoltarea slujirii arhieregti a luiIisus Hristos gi a efectelor ei este dat6 in aceastd pericopd, inaflrrmafia de la inceput "Drept aceea. svilnd Arhiere, mare,care a strdbdtut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, sdlinem cu ldrie mdrturisireo,, (4,14) gi care exprimi posesiafundamental5 a cregtinilor, gi anume, un "Arhiereu mare,,Qtdyae ripXre peiq).

in contextul celor afirmate mai inainte in cap.3 gi 4,acestui 6Xov"reg (av6nd) din 4,14 ii corespunde obiectivcaracteristica cregtinilor de-a fi "pdrtagi chemErii ceregti',(3,1), respectiv de-a fi "pdrtagi ai lui Hristos" (3,14) ca"Arhiereu mare". Dar cregtinii posedd un "Arhiereu mare,'numai in mrsura in care ei s-au facut pdrtagi acestuia prinbotez, dAnd astfel curs prin comportamentul lor in credinfa piin mdrturisirea confinutului ei, chem[rii lor cerepti.a32

Verbul dlovreq (avAnd) folosit de autor in textinclude in sine mereu ideea "pdrtigiei" la ceea ce ,,Arhiereulcel mare", lisus Hristos a realizat inainte de toate ca gi

PARTEA A DOUA

Pricinuitor, lncepator (2,10) 9i Realizator (5,9) al unui bun

eshatologic netrecdtor: mdntuirea veqnicd 9i definitiv6' Ceea

ce e important de la inceput in incercarea de a se pune in fala

adresanlilor imaginea obiectului credinlei lor - pe Iisus

llristos, ca Arhiereu - este apelativul "mare" (pdycq), ce

insoleste cuvAntul AP26rePeir6.

Privit in ansamblul expunerii hristologice, p6n6 inacest punct, apelativul prdya6, ce apare pentru prima oard

acum, se va inscrie in suita incercdrilor autorului de a scoate

in eviden!6 superioritatea lui Iisus ca Arhiereu, in comparalie

cu arhiereii Vechiului Legdmint (comp. cu cap.9).433

Caracterul transcendent al "mdrimii" 9i superioritd!ii

lui Iisus ca Arhiereu este pus in prim plan acum prin

accentuarea a doud lucruri: cI El a strlbdtut cerurile,a3a deci

nu e un Arhiereu circumscris categoriilor puterilor imanente,

limitate, omenegti 9i cI este Fiul lui Dumnezeu (4,14)' Cu

alte cuvinte. superioritatea Sa reiese din calitatea de

Dumnezeu adevirat pe care o deline, de aici indemnul de a line

cu terie mdrturisirea (rcpatrirpev rr16 6po'l'oyfaq), pri-

mindu-gi deplina sa insemndtate'a3s

205

mmcrmann, Das ng, p. 169: Der Abschnittauc'h einen ilber ,'Er will die bisherigendes Verfasser,s Jo zu dem Folgen"den

432 H.F. .Wei},

Der Brief an die Hebrcier,p 292-293:,,Es ist ein,,Haben,,gleichsam im ch; tm Modus des"Ergreifens" de kenrttnis...,,. in ,."riscns. acest "noi'rlpeiq eclesial.

poate fi in[eles ca un

a" H. Zimmermann, Das Bekenntnis der Hoffnung, p' 769'

Hebraerbriefes lhre Verankerung in der Situation des llerfassers und seiner

Zeser, WTINT 41, f i.ibingen, 1987,p-39,56.o,t O intr.bar" care a smuts exegezei moderne diferite rdspunsuri a fost: Ce

trebuie inleles prin expresia 6po ),o1iain 4,142 in domeniul celor mai noi cercetari

exegetice expresia "opol.oyfo" a czlpdtat urmdtoarele rdspunsuri: o mdrturisire

Page 105: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

206 STELIAN TOFANA

lmportant de observat aici e faptul, gi nu f6r6 intenfie,ce de la expresii prin care s-a subliniat superioritatea gi

grandoarea lui Iisus ca Arhiereu, exploatAndu-se calitatea Sa

de Dumnezeu adevdrat se revine direct asupra aspectuluichenotic al Arhieriei lui Iisus, la omenitatea Sa, evidenfiindu-se capacitatea Lui de a suferi impreund cu "fralii Sdi", de aimpirtaqi ispitele, suferinlele gi incercdrile ior, cu alte cuvinteaccentu6ndu-se, insugirea Sa de compdtimitor cu fralii Sdi:"Cdci nu avem Arhiereu care sd nu poatd suferi tmpreund cunoi in sldbiciunile noastre, ci ispitit tntru toate asemeneanoud, afard de pdcat" (Xrrpiq apapr(aq - 4,15).

Prezenfa acum in text a unei carcteristici a persoaneiumane a Arhiereului Iisus Hristos - cea a lipsei de p5cat - nue intAmpldtoare. Cu ea autorul creeazd. incd un element debazd.a condiliei eficacitalii depline a slujirii arhieregti a lui IisusHristos pe care o va evoca complet in partea cheie ahristologiei epistolei, cap. 8-10, 18. Lipsa de pdcat aMdntuitorului Hristos nu trebuie inteleasd ca o stare

culticd, care cheamd poporul lui Dumnezeu la urmarea lui }lristos (H. Kjisemann.op.cit, p. 110); oformuld liturgicd sub forma unei mdrturisiri, carc confineadiferite insugiri akibuite lui }lristos pi care sub o formd imnicd se rostea in cadrulserviciului divin (S. Nomoto, Die Hohepriester - Typopogie im Hebrrierbrief lhretraditionsgeschichtliche Herkunft und ihr religiongeschichtlicher Hintergrund.Theol Diss , Hamburg, 1955, p. 44); "o mdrturisire scurtd de la Botez,,prin carecel botezat il mdnurisea pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu (G. Bornkamm, DasBekenntnis im Hebrtierbrief,TltBl 21, 1942. p. 58; O. Kuss, Der Brief an dieHebrcier, ad loc; o " expresie a omogenitdtii credinlei cregtinilor in antitezd cucArtirea pi razvratirca Pdrin!ilor in pustie" (K. Nissilii, op cit.. p. 70), ca s6 citimastfel numai cateva Pdrereanoastrd. in lurninaintregului context al capitolelor l-4,este cA prin dpol.oyia nu trebuie sd infelegern nimic altceva decdt obiectulcredinlei primilor cregtini (intre acegtia numdrAndu-se gi destinatarii) gi anumemdrlurisirea lui lisus Hristos ca;i Fiu al lui Dumnezeu intrupat, care a adusmdntuirea tuturor prin patima Sa

PARTEA A DOUA

rezultantd dintr-o constrangere venite din partea naturii Sale

dumnezeiegti, ci aceasta constd in insdgi acliunea 9i fapteleSale, in ascultarea Sa deplind fa\dde Tatdl ca un rezultat al

armoniei perfecte dintre firea dumnezeiascd 9i cea omeneasca

in virtutea unirii ipostatice in persoana Fiului lui Dumnezeu

intrupat (Rom. 5,19; Filip. 7,8).Exact pe aceastd linie ainlelegerii "lipsei de pdcat" a lui Iisus, se inscrie 9i exprimareadin Evrei 4,15 in care biruirea ispitei 9i a incercdrilor prinascultarea desdvArgitS de Tatdl in ducerea la deslv6rgire a

slujirii Sale arhieregti devine un bun soteriologic in care

adresanlii epistolei pot g6si un punct de sprijin in ispitele 9iincercdrile lor.a'6 Expresia Xopi6 upapt(ug (inafard de

pdcat) este agadar de o insemndtate deosebita in exprimareaumanit6tii lui Iisus Hristos, cabazlL a arhieriei Sale, dar a uneiumanitdli in deplin acord cu firea Sa dumnezeiascd in lucrarea

unicE mAntuitoare a Arhiereului Iisus Hristos.Pentru a putea inlelege toatd profunzimea

semnificaliei expresiei 1<opiq d.papriuq, ea trebuie cititdintotdeauna in contextul inceputului versetului in care se afla:"Cd nu avem Arhiereu care sd nu poatd suferi cu noi lnsldbiciunile noastre, ci, Unul ispitit tntru toote dupdasemdnarea noctstd, in afard de pdcat" (4,15). Cu siguranfd,

autorul nu are in vedere aici numai ispitirea Mdntuitoruluirelatatd de sinoptici (Mt.4,l-l l; Mc. 1,72:.Lc.4,l-13). unde

este vorba de o ispitd specific mesianicla3T cdreia numai lisus

singur ii putea fi supus, CAnd autorul epistolei afrmd' cd "a

aft in legatura cu aceasta idee a "lipsei de pacat" a lui Iisus. E. Riggenbach, Oer

Rrief an die Hebrcier. KNT 14, Leipzig, 1922, p. l2l, face o rcmarcd important6,

ardtind c6 interesul autorului in Evrei fald de istoricrtatea Iui Iisus, pus6 in legiturS

cu lipsa sa de pacat, constituie principala diferenld alaturi de exprimanle paralele ale

lui Filon in legf,turd cu Logosul, Acesta poate constitui un argument impotriva

concepfiei unei putemice influenle filoniene asupra continutului epistolei gi care e

reprezentat de C. Spicq, RB 56. 1949, p- 20,

t3'Cf. o. Cullmann, Christologie du .p.84.

20'7

Page 106: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

PARTEA A DOUA 209208 STELLAN TOFANA

fost ispitit tntru toate cele dupd asemdnarea noastrd"(nene rpdop€vov rqt& ra0' dpordrrlta - 4,15), nu are invedere prin folosirea verbului "nenerpd.op€vov" : ispitit,exclusiv ispitirea amintite, nici pasajele din evanghelii in careIisus apare "ispitit" in dezbateri doctrinare (cf. Mc. 8,33;12,15; In. 8,1 u.), ci ispitirea generald, datoratd sldbiciuniiumane gi careia toli ii suntem supuqi prin firea umand din noi.Expresia "dupd asemdnarea noastrd" nu apare in text una purformal5, ci incdrcati aqadar, de un sens profund hristologic.

Aceastd declaralie a epistolei cdtre Evrei, gi caredepSgegte toate mdrturiile sinopticilor referitoare 1a

omenitatea lui iisus, este poate afirmalia cea mai incdrcatl desens dintre toate cele ale Noului Testament care vorbesc delatura absolut umand a persoanei lui Iisus, adicd deumanitatea Sa profund6.{3t In acest fel participarea totald aArhiereului Iisus Hristos 1a umanitatea noastrS, inteleasf, cabazd a Arhieriei Sale, este afirmatl c6t se poate de evident..

Dar prin exprimarea ideii "lipsei de pdcat" a

M6ntuitorului nu se subliniazd o superioritate glaciarl, denaturd transcendenll, a Arhiereului Hristos, care ar puteaindepirta gi ar ldsa sd se simtd o distanld intre El 9i cei pentrucare mijlocegte,ase ci una imanentS, care apropie. E vorba deo migcare de apropiere la![ de "ai Sdi" paradoxal5: cu cAt seinalld mai mult, cu at6t devine mai aproape: Iisus, Fiul luiDumnezeu, care a slrdbdtut cerurile... ispitit intru toate dupdasem5.narea noastrd.... poate sd sufere impreund cu noi (4,14-1 5).

Trasltura specificd a sacerdotiului lui Hristos, acelade-a fi "compdtimitor", iese gi mai clar in evidenld dacdaruncim o privire asupra Arhiereului Vechiului Testament.

41R ,,- lbtdefilo3e

Vez.i H. Strathmann - Der Brief an clie flebrrier.NTD 9, Gdttingen, 1963.p98

Nicaieri nu e specificat in Vechiul Testament calitatea

rrrhiereului de-a fi asimilat fralilor sii, ci dimpotrivf,'

cpararea de ei. in binecuvintarea datd lui Levi, sacerdofiul e

lirnrlat pe ruptura totald fafd de farnilie (de exemplu Deut'

}j,9).MersulistoricalevenimentelorVechiuluiTestament;rratd cdmilostivirea fa!6 de picdtogi pare sE fie inconciliabi16

cu preolia. in virtutea unei fapte pline de violenld' spre

"*emplr., i se acordd tribului lui Levi preolia (Ex' 32,26-29)-

Fiii l;i Levi, care la porunca lui Moise, ucigAnd pe toli cei

cdzu!i in idolatrie, aud din gura acestuia cuvintele:

" Afiirosili-vd astdzi mdinile voastre Domnului' fiecare prin

/iul sdu sau prin fratele sdu, ca sd vd trimitd El astdzi

hinecuvdntrr"1I.r.32,29)-I)ncazasem[ndtors-aintdmplatcu Fineas, care, strdpungind cu lancea un israelit infidel 9i pe

."u "o*pii"e

cu el ta plcat, a primit promisiunea sacerdoliului

(Num.25,6-14).Aceste cdteva exemple aratd clar cd in ceea ce priveqte

preolia Vechiului Testament, atenlia se punea numai pe relalia

rlirectd dintre preot 9i Dumnezeu (cf' Ies' 32-36; Num' 25'11)'

or,acestlucruducelaideeacSoastfelderelaliepretindeairJepdrtarea totala a preotului fald de pdcatele oamenilor 9i

refuiul oricdrui fel de mil6.aar

Vorbind insl de superioritatea lui Iisus Hristos' ca

Arhiereu autorul o zugrdvegte ca fiind una capabila de a

impirtdgi condilia umand: Avem Arhiereu care poate sd sufere

i-p."ura cu noi (ouprna0e iv) in . sldbiciunile noastre'

compitimire manifestatd ca o consecinli a imbriclrii intru

toate a firii noastre omene$tlCeea ce se inlelege concret prin expresia "in

sldbiciunile noastre", devine clar dintr-un context mat

afropiat sau mai indepdrtat: e vorba de "sldbiciunea"

iinpulinerii ascultarii adresanlilor de cuvantul lui Dumnezeu

*o Vezi A. Vanhoye, Prdres anciens . p 134-13'5

Page 107: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

(3,1-4,11) sau "slSbiciunea ispitirii in credin!5", adici"sISbiciunile" tipice care rezultd din situafia criticd relrgioasda lor" trn sldbiciuni de acest fel datorate firii omenegti gi, ca dealtfel, in toate, MAntuitorul Hristos este compdtimitor cu noi,compdtimirea Sa rezultAnd din solidaritatea deplina de destincu oamenii generatd de asemlnarea des5.v6.r9itb cu acegtia, a;;a

cum s-a subliniat deja in 2,17 prio expresia "tntru tome sd seosemene fra;ilor".aat Numai in acest sens se poate vorbi de oispitire a Arhiereului Hristos "intru toate dupd asemdnareanoastrd" (xu6' 6por6tqta), dar afard de p5cat.

Acfir-rnea verbului ouprnuOe iv (a suferi impreunl cunoi) din text, nu trebuie agadar infeleasd intr-un modpsihologic, ci deplin existenlial: Cel indllat poate gi suferdreal impreund sldbiciunile cu cei incercali, dar exceptdndimplicarea firii Sale in pdcat.aa2 In acest sens verbuloupnaOeiv nu exprimd, aqadar o simpli atitudine, ci inprimul r0nd o faptd,a{3 o actiune a lui Hristos de implicaredirectd in destirrul "fraJilor Sdi",precum nici nu poate firestrins inlelesul celor exprimate prin el numai la trecut, [aviala pimAnteascf, a lui Iisus, ca realitate istorici trecutd, cevain sensul: El insugi a fost cAndva om 9i in viafa Sapdm6nteascd a cunoscut slSbiciunile omeneqti, de aicipdstr6nd sentimentul de compatimire cu sldbiciunile

*t 0. Cullman n, Die Christologie des,\,!eunen Testamenl.p 944. Linia careconducein aceastdprivintiin Flvrei, incepdnd2,l8 hecdnd prin 4,15 gi -5,7 u pdnain 12,2 t. arat4 destul de clar, in ce mod tabloul lui Iisus cei pimdntesc, ispitit gisuferind, e pus in tala ochilor adresantilor ispitifi in credin{d gi increderea inDumnezeu, pentnr ca acegtia sd se poati indrepta spre "ascultarea" Lui (5.7 u ), spre"ribdarea" Lui dovedita in patimi 1,12.2 u.) ca contemplAndu-L (3,l, 12,2) sA cdqtigeincrederea gi siguranta lor in crcdintS, depdgind ispita (Vezi H.F. Weil!, op_cit , p296).

oot O. Mich"l, Der ltrte/an die Hebrrier,p 207-*1 H. Zr-mermann, op cit . p 170

PAR EA A DOUA

noastre-444 Acest mod de a gAndi este cu desavArgire exclus,

intrucAt autorul vorbe;te in text de Iisus Hristos ca Arhiereu,desfEgurAnd lucrarea Sa arhiereascd, nu numai pe pimant, in

la altarul cel aclevdrat in Sf0nta Sfintelor din ceruri.Aceastd modalitate de abordare a insugirii de

"compdtimitor" a lui Iisus Hristos ca Arhiereu, ii di astfelposibilitate autorului sd prezinte raportul dintrei'.lIbi"iuoe" gi "ispit5" in persoana lui Iisus Hristos prin aardta cd El "a fost ispitit inlru taate dupa asemdnarea

noastrd, du afard de pdcat" (4,l5). Ceea ce vrea se spuna

prin aceste cuvinte, e faptul cd ispitirea de care Iisus a fost

cuprins nu numai ch nu a avut puterea si-L impingd spre

pdcat, dar nici mdcar sd nascd in El ideea de picat, careztiltatal copleqirii totale de slSbiciune.

Este interesant de remarcat cb autorul epistolei llprezintd totu$i pe Hristos in viala Sa p6minteascd qi ca

1r€r€rpfiopdvov (ispitit), dar niciodata insd ca avdnd vreo

legaturd cu pdcattli" E,l nu se referd niciodatd la oarecare

ispitiri ale lui Iisus Hristos izolate, de care vorbesc

ztl

!44 ,, tI Dtdenl.

a indepartarii de Dumnezeu (comp Evrei 3.7-4,11). (H' Zimmermann' oP cit ' p

r7r).

Page 108: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

.rl.l STELIAN TOFANA

l:)vangheliile, ci inielege in starea de "Tr€Tre rpuopdvov"intreaga existenli pdm6nteascd a Fiului,aou departe de a firedusd cumva vreodatd numai la un simplu proces anamneticde genul fiind cdndva Om, trdind ispitirile gi incercdrileomenegti, le cunoagte pe acestea, le inlelege, intrucit le-aexperiat personal, si in acest fel, in virtutea deplinei saleinlelegeri, ce ar putea veni dintr-o trdire a unei experienletrecute, poate sd ajute celor "ce se ispitesc" (toi6nelpu(opdvorq).

De acest gen de reflecfie poate fi vorba intrucAt El, caDomn gi Stdpdn indlfat, r5mAne in continuare gi azi acelagiHristos istoric, ispitit,aaT in aceeagi relalie directd, actuald,,dinamici cu "ai Sdi", ca gi "altddata". Acest fapt se daloreazdfirii Sale omenegti, care, in virtutea unirii ipostatice, rimdnevegnic unite de cea dumnezeiasc[, gi astfel Iisus Hristos, caArhiereu In6lfat, rdmAne gi va rdm6ne in continuare, pentrude-a pururi, ca Cel ce suferi impreund cu ai Sdi.a{8 AceastainseamnS, cf, prin inlllare Hristos nu s-a dezbrdcat deomenitatea Sa, cu toate particularitdlile, trdsdturile existenleiSale pdmdntegti, ca de o haini, in locul cdreia sd imbracehaina slavei dumnezeiesti, ci El a pdstrat omenitatea Sa prininlllare gi a agezat-o de-a dreapta Slavei cu absolut toateproprietilile sale, cu tot ce a apartinut existenlei Saleomenegti.aae

Acest lucru se strdduiegte autorul sd arate inparagraful hristologic amintit gi anume: carui fapt se

M Il.Zim-urfiianr., ap ctt , p.771.*' O. Mi.h"l, Der Brief an die Hebrcier, p.207 . " Nur wenn cler erhohte Herr

auch der geschichtliche und versuchte ist, kann seine lVilrde uns in derAnfechtung helfen"

*tt C. Spi.q, L'Epttre aux Hebreux.lI, p 94*n H. Zim^ermann, op cit.,p 173

PARTEA A DOUA

datoreazd calitatea Sa de Arhiereu compdtimitor actual

precum gi posibilitatea gi capacitatea Sa prezent1, de-a veni in

ajutor "frafilor Sdi". "Mila pi harul" sunt, agadar, o

manifestare a insugirii Sale de compatimitor actual, calitate

fondatd pe experienfa directd a tuturor incercArilor omenegti

gi verificatd in toate punctele aseminirii cu oamenii. Acest

fapt e ardtat magistral prin intrebuin!area verbuluinerpa(eiv (a ispiti) care, dupd ce in 2,18 a fost folosit la

participiul aorist pasiv gi desemna ispitele suferite de Iisus, ca

evenimente ce aparlin timpului trecut, reapare acum in 4,l5laparticipiul perfect (nenerpaopivov) exprimAnd rezultatul

durabil al acliunii trecuteaso. Mdntuitorul Iisus Hristos posedd

de acum inainte experienla incercirilor omenegti, cunoagte din

interior condilia umand nemijlocit, cAqtigAnd de aici profunda

Sa capacitate de compasiune. Capacitatea de "compdtimire"

vine aqadar din experienla directd a pdtimirii gi, in cele din

urmd, din experierea morfii. Con]inutul jertfei lui Iisus

Hristos, ca jertfl indreptatd spre Durnnezeu gi cu mare efect

pentru umanitatea Sa, este o total5 predare a Sa, ca Om,

Tatdlui. Iar motivalia suferinfei implicatl in ea din cauza

legdturii Lui cu oamenii instrdinali de Dumnezeu este addnca

gi totala compdtimire a Lui pentru oameni. Compdtimirea

aceasta dusd pdna la moartea pentru ei, ca predare totaliTatdlui, pentru a-i face gi pe ei sd se predea Tatdlui, este ea

insagi o forfd eficienta asupra Ior, dar gi asupra umanitdlii

Sale.asl

aso A, vanhoye, Pr€tres anctens., p 132

a5' Pr,P.of. D. StEniloae. Teologia Dogmatica. vol ll. p I32-133

2r3

Page 109: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

214 STELIAN TOFANi

prin patimd 9i suferinlA din dragosre gi mila fatd decreatura cdzutd,,',afost ridicat _ spune Sf. Grigore de Nazians- cel irnpdtimit, iar pentru sufletul Si trupul no.\tru au fostdate pre! de rdscumpdrare ,suJletul Si trupul Celtti ntaipre.rus cle noi,.4s2 puterea arhieriei lui Hristos a fost mereusustinuta de puterea dragostei cea pentru noi gi_a marei Salemilostiviri: ,,ne-a vdzut aruncali la pdmdm _ ztce Sf. IoanGurd de Aur - tiranizati de moarte Si I_a fost mild de noifdcdndu-Se pentru noi Arhiereul milostiv Si credincios,,.as3

Pornind de aici, autorul face, aqadar, referire Iasituafia religioasi criticd a adresanf ilor sdi" Dacd Iisus Hristosa fost intru toate ispitit asemerea nou5, tlrd ca starea deispitire sE-L conducd spre ,'p5cat,,, atunci situalia precard desl6bire gi i.spitire a creciinfei destinatarilor sri nu trebuie sd_iconducd in mod expres spre pdcat, spre lepddarea increderii inEl, spre indepdrtarea de Dumne zeu. F,a, mai mult, se face unpas mai departe: tocmai fiindcd Hristos a trecut prin aceastistare de ispita 9i parimi, depdgind_o pi biruind_o, poate siajute "celor ce se ispitesc".

Agadar, intrucAt El nu e departe de ,,ai Sdi,, clatoritdfaptul ui cd r6m6ne pentru vegniJie ,,Om,, gi ,;ci n, ,"indepdrt.eazd prin superioritatea Sa de slibiciunile ii ir;,t"1;incercdrilor cre;tinilor, acegtia au posibilitatea sd ,; "p;;;;i;

PARTEA A DOUA 215

de El cu incredere (pe c& nappqof a)nsa

rimp potrivit" (4,16).sa afle "ajutor la

Pornind de la aceasta realitate existenliaid. invitatiaassde-a se apropia de tronul harului (0p6voq trlq ldprtoq),as6I'dcutd adresan!ilor Sdi (4,16), iqi prime$te deplina putere 9iincredere de-a fi urmatf,.

a5aCuvdntul nappnotaintAlnitininteriorul epistoleiin3,6;4,16; 10,19.35 sta

intotdeauna intr-un context parenetic. nuppqoia nu desemne'aizd numai simplu oatitudine subiectivd, ci are un caracter specific propriu. Un pas mai departe ininlelegerea sensului acestui cuvAnt ni-l oferd o comparafie intre 3,5 gi 3, I 4, unde

ruappqofo e strAns legatd de il n6otaotc,: daca se pdstreazdincredere4 se pAsreazaatunci gi inceputul stirii in El. Astfet ea devine calea de acces spre o realitate gi

punctul de spr iiin al acestei realitali ce se confundd cu a fi " pdrtasi ai lui Hristos"sanr "membru al irupului Sdu" :rappqofa devine deci "die [rreiheii des Zugangeszu Gott, die Macht, in das Heiligtum einzutreten, die Oflenhcit flir den neunen,lebendigen Weg den Jesus uns erneuert hat" (10,19). (H. Schlier, Art. xapploiu.in'l'h\\trlT. V. 1990, p 882)

o-t'H. Zirnmermann, op.ci!,p. 169, vede in acest mod de a scrie a[ autorului,ca dupa o constatare (4, 14- 15) sa umeze un indemn privit ca o concluzie a cevaconstatal, o asemanare cu scrisul Sf, Pave| "Wie Paulus aus ,seiner Feststeliung alsFolgerung den Zugang zu der Gnade ableitet (Rom. 5,2), hei.f|t es hier inahnlicher i{'eise: LaJ3t uns zum Thron der Gnade hinzutreten (4, I 6) Der vergleichmi! Paulus knnn noch v'eitergefihrt werden LI/ie Jilr Paulus aus dem lndikatitt derltnperaliv folgl (comp Rom 6,3 u.), so verhall es sich ahnlich ttuch hier: Da wireinen gtalJen Hohenprei.sler haben, laJ3t uns das Bekenntnis ergreifen Ds wirdalso zu etwas aufgen{en, das uns geschenkt isl' - in incercarea noastrSL [a incepututlucrdrii, de a nu instriina cu totul epistola de gfudirea gi teologia Sf. Pavel, o astfclde constatare nu poatc fi lipsita de in-semnitatc (n n).

056 Fara tcmei apare insa controversa cxegetici (r'ezi H. Zirnrnermann, op.cit ,

p. I 73 gi H. Windisch, Der Hebrtierbrrel fDiT 14, Tiibingen.l93 I . p. 40) in jurutexpresiei 0p6voq trlq ldplroq: tronul lui Dumnezcu sau tronul lui IJristos?

intrucdt autorul, cAnd vorbegte dc Iisus Hristos ca Cel [nil(at, vorbe$te ca dc Fiul ce

sta de-a dreapta Tatllui, deci il calitatea Sa dc Dumnezeu atlevarat (1,3.8; 8,1;12,2), ni sc pare foartejustihcalh pi potrivita. cu elortul autorului de a prezenta

supcrioritatcir F'iului prin sublinierea dumnezeirii Sale. interpretarea lui O. Michel,op c it . p 209, care leagi cele doua conceplii impreunf,. "Tronul hanrlui " este aiciin Evrei o transcriere ebraicd a lui Dumnezeu insugi. prin faptul ca ne apropiem de" fron". nc apropiem de Drrmnezeu, dc Ilristos inallat" (Flvr 1,13 : Ps. 1 10,I).

's2 Sf. G.igore de Nazians. I)cspr.e preolie. trad. de I)nr l-2- 1968. p t-i6.

a5rv-ezi N. Chitescu. int,-,tprrrt si rascumpdrare. in rev

t'n 4. 1956, p 362.

Fecioru. in rev. B.O.R

"Oflodoxia", an. VIII,

Page 110: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

J ltr STELIAN TOFAN{

ConcluzionAnd, apropierea de ',Tronul harului,, pentrua afla "mil5 gi har" (dl.eoq rci ltiprv) (4,16) presupune 2aspecte: unul obiectiv qi artul subiectiv. obiectiv: esteposibila apropierea de "tronul harului" intruc6t Hristos caMare Arhiereu pi Fiu al lui Dumnezeu in acelaqi timp, astrdbltut cerurile (4,74a), agezdndu_se de_a dreapta luiDumnezeu pe tronul cel ceresc (comp. 1,3cd), unde se gisegtein prezent, gi pentru totdeauna. Subieetiv; up.opi"."ucre$tinilor de tronul harului pentru a afla milE gi har e posibildin virtutea calitalii lui Hristos de Arhiereu compdtimitor cu"slSbiciunile noastre", insugire condilionatd de omenitatea Sagi de realitatea ispitirii Sale ca om "intru toate asemeneanoud".4s7

Prin aceastd insugire a Arhiereului Hristos de a ficompdtimitor cu suferinlele "frafilor Sdi", tronul ceresc a luiDumnezeu devine un tron al harului, un tron al mileidumnezeiegti spre dobdndire de ajutor la vreme potrivitd (e i6er5rccrrpov Borj0etav - 4,16). La ce se referl autorul prinaceastd expresie "ajutor ra timp potrivit", rezuhd din context."Timpul potrivit" in care e nevoie de ajutor, mili gi har, estetimpul ispitirii in credinld al destinatarilor, e timpul decldtinare in increderea fa[d de Dumnezeu, in cuvantur Siu giin propriile forre, e timpul in care destinatarii sunt confruntaticu grele i.cercdri in credin16. Iar "ajutorur" nu poate fi altui,dec6t acela necesar spre a nu pierde acel ,,asld,zi,, din 3,13 incare poate fi depagita situatia de indoiali, de ambiguitate, deillcercare. as8

Agadar, insugirea arhiereasc5 a lui lisus Hristos de_a

4'7 K. Nissile, op cit - p. 61.ot'H.F.

WeiB, op ril , p. 300.

PARTEA A DOUA 21',7

fi compdtimitor in suferin!6 cu "ai Sdi" autorul o exemplific[

pornind de ta situalia religioasd a destinatarilor sdi'

Ca Arhiereu credincios Si compatimitor, gi in acelaqi

timp gi Fiu al Iui Dumnezeu, Iisus este infali9at cregtinilor

destinatari " exemplum fidelitatis" qi in acelagi timp

"exemplum totum simile" , adicI un exemplu solidar'

desdvirgit, in contrast cu " exeruplum contrarium" al

poporului necredincios din pustie (3,7 -4,71)'45e

II. Chemarea 9i deslvflrEirea lui(5,1-10)

Iisus Hristos Arhiereu

1. Structura 9i rolul pericopei (5,1-10) tn contextul

hristologic al epistolei. Aspectele de bazd ale

Arhieriei.

Pericopa 5,1-10 se leag[ nemijiocit de pericopa

anterioara 4,14-16 explicand-o, intr-un fel 9i deschizdnd in

acelagi timp girul reprezentSrilor lui Iisus Hristos Arhiereu,

care vor continua Pdnd in 10,18.

in ceea ce priveqte con!inutul pericopei 5'1-10'

majoritatea exegelilor sunt de pdrere cd ea se poate impdrli in

doua pdrfi principale (5,7-4 9i 5,5-1O),nuo diversitatea de

pireri intervenind numai cdnd e vorba de a stabili elementele

45e K. Nissile. op cit.,P.754m K. Nissilfi- op.cit.,P.79

Page 111: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

218

5,4

$i nimeni nu-gi ia singur cinsteaaceasta

Ci daca e-ste chemat deDumnezeuprecum Aaron

STELIAN TOFAN{

comune care Ie unesc: sunt ele gapte, cinci, trei, douE?a6l

Prima parte prezintd trdsdturile caracteristice ale arhiereuluiVechiului Testament (5,5-10), iar a doua, pe cele aleArhiereului Iisus Hristos (5,5-1 0).462

in ceea ce privegte aspectele d,e bazd, ale Arhieriei,autorul le reduce in ambele pericope la:

a). Fiinla Arhiereuluib). Funclia de a jertfic). Chemarea de la Dumnezeu.

Av6nd in vedere aceste caracteristici, pericopa 5,1-10are urmdtoarea constructie:463

Kt yeziin acest sens: M. Dibelius, Der himmlische Kuh nach dem Hebrrjer-brief, p.8 u.; G. Friedrich, Das Lied von Hohepriester im Zusammenlrang vonHebrcierbrief,4,l4-5,10, in ThZ l&, 1962, p. 98; A. Vanhoye, La structureliteraire..., p. 114; Situation et signi/ication de Hdbreux 5,1-10; NTS 23, 1977, p.445 u.; Th. Lescow, Jesus in Gethsemane bei Lukas und im Hebrcierbrief, D,lW58, 1967, p. 225; H. Zimmermann, Die Hohepriester-Christologie desHebrrierbriefes, Paderbon, 1964, p. ll.

62 A, Vanhoye, Siluation et signification.., p. 445:,, . description dusacerdoce" (5,1-4) en precise ensuite l'aplication au Christ (5,5-10),,.

nu'C.1.3 aspecte debazir ale Arhieriei nu sunt totu$i simetric impi(ite.

Accentul cade insd pe chemarea dumnezeiascd a Arhiereului care incadreaz6ambele plrfi gi care, de fapt, le gi leagd:

55

- a c, - la fel 9i Hristosa, - nu S-a preasldvit pe Sine

- b insuEi, ca sf, se facE Arhiereu- c b, - ci Cel ce a grdit cltre El.

arhieregtiin prim ; 6ab,l0).Centrul chemareaarhiereascd, fapt cc devine evident prin citatele din Septuagintd(ps 2.7.110,4 -5,5) Vezi anZnunte K. Nissilii, op.cit ,p.81.

PARTEA A DOUA

A. Arhiereul Vechiului Testament (5,1-14)

l). Chemare4: de cdtre Dumnezeu dintre oameni ( I ab)

(Aaron-5,4)2). Func{ia: de a aduce daruri qi jertfe pentru pAcate

gi nemijlocit, avdnd in vedere sldbiciunea fiin1ei omene$ti, sA

jertfeascd nu numai pentru popor, ci 9i pentru sine insugi

(5,3 ).3). Fiinla Sa: omeneasca $i cuprinse de sl5biciune

(5,2).B. Arhiereul Iisus Hristos (5'5-10)

a). Ca Arhiereu Pltimitor (5,5-8)

1. Chemareo: de la Dumnezeu (5,5a) interite printr-o

dubla specificatie:- indicarea calitalii de Fiu: "Fiul lv{eu eSti Tu"'" '

- ardtatea cd preo{ia este ''dupd randuiala lui Melchisedec,':

"Tu eSti Preot tn veac dupd rdnduiala lui Melchisedec" '

2. Func1ia: a aduce lui Dumnezeu rugeciuni 9i cereri

(5,7-8), inlelese in sensul general al cuvdntului, cajertfe'

3. Fiintra: privite sub latura umane - petimitoaret "A

invdlat ascultarea din cele ce a pdtimit" -

b). Ca Arhiereu Preamdrit (5,9-10)

l. Fiinla: desdvArqita (5,9): "$i desdvdrSindu-Se"'" '

2. Funclia: de a se face pricini de mdntuire vegnicd

tuturor celor ce il ascult[ (5,9).

3. Chemareo: numirea de cdtre Dumnezeu - "Preot

dupd rdnduiuala lui Melchisedec" (5,10)'a6a

219

aa Amanunte a se vedea [a A. Vanhoye, Prdtres anciens '' p l4l-142

Page 112: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

Privita in context se poate observa cd se revine inaceasti pericopa la ideea omenitatii depline a lui Iisus, cabazda arhieriei Sale, amintitl in 4,1 5, devenind acum punctul deplecare in zugrdvirea gi precizarea Arhieriei vegnice a lui IisusHristos.a6s

Comparalia dintre arhiereul Vechiului Testament gi

Cel al Noului Testament este conceputd in aceastS pericopd,hristo logic,a66

Astfel arhiereul Vechiului Testament "tngdduitor cucei neStiutori Si rdtdcili, de vrente ce Si el este cuprins de.sldbiciune" (petplono0eiv 6uvdpe vo6 - 5,2) poate ficomparat, in viziunea autorului, cu Arhiereul compdtimitor(Suvripe vo6 oupna0froat) din 4,15a.461 Aici devin evidentegi diferenfele dintre Iisus gi arhiereuI Vechiului Testament: intirnp ce Iisus ca Arhiereu este prezentat ?n 4,1 5 ca flind ispititintru toate asemenea oamenilor qi de aceea putAncl sa aiba miligi sa sufere impreuni cu noi, in slabiciunitre noastre, calitateaarhiereului Vechiului Legdm6nt de a fi ingaduitnr cu "ceineStiutori fi rdtdcili" este o consecinld logicd a faptului cd elinsugi este cuprins de sl5biciune (rue p(r€1rdtr aoOdve rav)."Sldbiciunea" este agadar. o caracteristicd pe care oamenii o

au comund cu arhiereul Vechiului Testament.a68Astfel, pentru inteiegerea pericopei 5,1-10, referirea

la 4,14-16 este tot atAt de importantl ca pi ref'erirea la Ps.

o6'Pericopa 2,16-18 este doar o scurta anticipatie a desthgurdrii argumentaliei

din 4,14-5,10. Cf. J. RolofI, Der Mitleiderule Hohepriester Zur Frage noch derBedeutung des iridist:hen Jesus fir clie Christologie des Hebraerbriefrs, in Fs. H.Conzelrnann, Tiibingen. 1975, p. 160. Vezi pi A. Vanhoye, Situation etsignification ,p 446u.

t* J, Roloff, art cit.. p 149.a6' Dupa A. Vanhoye, autorul accentueazd aici "solidalitatea" cle destin a

arhiereului cu poporul (Sinotion et sigtri/ication . p 446)a6E K. Nissitfl. op cir -p 85

PARTEA A DOUA

i I0,4 pentru in{elegerea capitolului 7. Privitd in sine, in

contextul intregii hristologii a epistolei, pericopa 5, I-10 nu

reprezintd o unitate de sine stdtdtoare, ci are mai degrabl o

funclie tranzitorie spre cele ce urmeazd a fi dezvoltate in 7,1-

10,18. Astfel, Arhiereul dup6 "rAnduiola lui Mechisedec"

(Ps. I lO,4 - 7,75.77) nu va fi altui decAt Iisus Hristos cel

intrupat, care in "zilele trupului Sda", prin patimile Sale, "a

invdlat ascultarea din cele ce a pEtimit". in aceastd privin{d nu

se lSmuregte aici numai condilia debazd, generald a Arhieriei

lui Iisus qi anume participarea Sa la condilia umand, ci

inrleosebi cea specificd pentru epistola. qi anume

".solidaritatea" Sa deplinl umani cu "tiafii Sdi", aqa cum

programatic, s-a anunlat deja \n2,17 u. 9i 4,15-a6e

Privitd in contextul hristologic al epistolei, intreaga

pericopd (5,1-l 0) are agadar furrclia de a prezenta aspectele de

bazd ale Arhieriei lui Iisus Hristos, fapt ce se realizeazd cu

aj utorul Vechiului Testament'

in logica argumentdrii autorului se eviden(iazd. mai

int6i, in rnodul de abordare a temei, o conceplie specificd unor

"corespondenfe" tipologice, urmatd, apoi, de una caracteristic[

"de depdgire". Ca Arhicreu, Iisus Hristos nu numai cd a

implinit toate normele aaronitice specifice arhieriei (5,1-4),

dar 1e-a qi depdgit (5,9-10). implinirea, cAt gi depa;irea, s-au

realizat in"zilele Trupului Sriu", adicd in lucrarea 9i slujirea

Sa artriereasc6 " dupd rdnduiula lui lvlelchisedec" (5,9u)-

Priviti in amdnunt, pericopa incepe prin descrierea

22t

au' FI"Fr. W eiL, op.cit , p 302

Page 113: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STEI,],IN TOFAN4

institutiei omenegti a Arhierici, prezentatd integral la"prezeat", adicd explicat, ceea ce in mod general, potrivitprescriptiilor Legii, este valabil pentru orice arhier eu,, luatdintre oameni', (i( &v0ponr,iv).

Astfel, in fruntea pericopei std o sci;rtd descriere afelului gi funcfiei arhiereului :,'Cdci orice Arhiereu, "fiind luatdintre oameni, este pus pentru oameni, spre cele cdtreDumnezeu, ca sd aducd Si jertfe pentru pdcate,,(5,1 ). El esteinstituit "... spre cele cdtre Dumnezeu,, (rri npdq 16v 0e6v),adicd, spre a rdndui gi reglementa toate in raportul Ior cuDumnezeu, sintetizat exprimat in cuvintele ,,pentru

a qducejertfe" (ivc ttpoo0dpn). inainte de toate, se accentueazdcaracterul jertfei adusd de arhrereu _ pentru pdcate _ (undptipuprrriv) gi pentru oameni (unip ri0pr6ruov). c."u

"" "rmportant de subriniat in acest context este unitatea de scopdintre actul instituirii arhiereurui gi iucrarea sa. astfeijertfirea "pentru oameni" st5 intr-o str6,si. reg[tur5 cuinstituirea arhiereuluj, tot,'pentru oameni,,.

Cu aceste expresii sunt scoase in evidenfd indeosebidoul lucruri: preocuparea deosebiti a Iui l)umnezeu pentruomenire, qi trrsitura specific urnanr a fiin{ei arhiereutrui,care, fiind luat dintre oameni, nu este astfel desparfit $i strainde ei: "dintre" oameni gi ,'pentru" oameni..r,

Punctul central al "pdrtii vechi testamentare,, (5,1_4)

PARTEA A DOUA 223

a pericopei il reprezintd descrierea din 5,2. unde se marcheazd

o caracteristicd a umanitefii arhiereului, gi anume aceea de a

fi cuprins de slSbiciune: "El pocte sa fie ingdduitar cu cei

neStiutori Si rdtdcili, de vreme ce Si el este cuprins de

sldbiciune". $i ca urmare, a acestei "slSbiciuni" el poate fiingiduitor qi cu sldbiciunile altora (comp. -5,2a cu 4,15a). Din

acest punct de vedere el trebuia sa aducd in acelagi timp jertfe

atAt pentru pacatele sale, cdt gi pentru ale poporului, din

mijlocul cdruia a fost ales: " Din aceastd pricind dator este,

precum pentru popor, aSa Si penlru sine sd iertfea.scd pentru

pdcate" (5,3).

intre afirma!iile hristologice din 2,17 1i 4,1,5, pe de-o

parte, gi cele generale despre arhiereul din 5,2, pe de altd

parte, exi std un evident paralelism: expresiei "6uvdpe vov

oupna0rtrocr" (poate impreunh suf-eri) din 4,15 ii corespunde

acum petptonaOeiv Duvripevoq (poate fi ingiduitor -

5,2).n"Dar afirnialia din 5,2b despre "sldbiciunea" arhiereului

vechi testamentar, este pusd insd in opozilie cu ceie afirmate

in 5,9 qi anume cE Iisus I{r-istos este, in contrast cu primul, un

Arhiereu desdvdrgit: "Si desdvdrSindu-se S-a fdcut pricind de

mdntuire veSnicd" (teAelr,l0eiq d1dveto... cirtroq

orotqpfaq aic,lvfou).Diferenla hotdrdtoare dintre Iisr.rs Hristos gi arhiereul

Vechiului Testament constd in aceea, cd pentru arhiereul

Vechiului Leg[mAnt "omenitatea" insemneazd" a.fi cuprins de?n evidenla. daca ludm in considerare gi29, I numegtc slu-iirea lui Aaron ca gi

zeu. Comp. A. Vanhoye, Situation etntnis urul .4uslegung. Die [,arcinetische

(BUl.5), Rcgcnsburg. 1980, p. I t3 u o'' H.F.. weiB, op cit ,p 304

Page 114: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

224 STELIAN TOFAN{

sldbiciune", in timp ce Iisus Hristos, tocmai in virtuteaomenitalii Sale, poate sd sufere impreund cu fraiii Sdi, insldbiciunile 1or: "Cd nu ayem Arhiereu care sd nu poatdsuferi cu noi in sldbiciunile noastre, ci ispitit intru toaledupd asemdnarea noastrd, afard de pdcat,, (4,75).4i1

in ce sens, insd, este vorba in text de ',sldbiciunea,,arhiereului omenesc, se aratd in continuare.. ,'tlin eceastdpricind datar este, precum pentru popor, aSa Si pentru sinesd jertfeascd pentru pdcate,,(5,3). Agadar, prin cuvdntul"sldbiciune" autorul are in vedere propria stare depdcltogenie a arhiereului.',Sldbiciunea" acestui arhiereucorespunde "sldbiciunii noastre", sau stdrii noastre deplcdtoqenie (4,i5), stdnd astfel in opozilie cu Iisus HristosArhiereu, care, degi "tntru toate dupd asemdnarea noa.strdfiincl ispitil", totuli nu a fost cuprins de pdcat (fopiqapapr(ug - 4,15).

Din acea.stl "slAbiciune" a arhiereului pdmdntescdecurge, astfel, cu necesitate, trebuinta (6 r' aritrlvoQef,l,e l)473 ca nu numai pentru popor, ci gr pentru sine insugisd aducd jertfd pentru iertarea pdcatelor.aia

Al doilea punct de vedere esential, referiror la analogiadintre arhiereul vechiului Legdmant gi Arhiereul Iisus Hristos,il aratd clar textul din 5,4: "$i nimeni nu-Si ia cinstes aceusta

PARTEA A DOUA 225

singur, ci numai dacd e chemat de Dumnezeu, dupd cum Si

Aaron". Instituirea, sau chemarea la arhierie de cdtre

Dumnezeu este accentuatd aici printr-o negalie, care apare

inaintea afirmaliei, tocmai pentru a intdri mai mult faptul, cd

gi preolia pSminteascd aaronitS a fost o institulie instituitd de

Dumnezeu insugi. Acest procedeu, de-a pune negalia inaintea

afirmagiei, ii va servi autorului, foarte bine, pentru a scoate in

relief superioritatea preoliei lui Iisus Hristos, in sensul, c6 ea

depdgegte nu o preolie de instituire omeneascl, ci una voitd 9i

instituitA chiar de Dumnezeu.

Pronumele nehotdr6t tiq din 5,4 (rcai our iaut6 trql.apBriver trlv trprlv) nu desemneazd un sirnplu arhiereu

"oarecare", ci arhiereul in succesiunea legitimd a lui Aaron

(ru0cione p rci Aap<,iv - comp' Exod' 28,1; 29,4u; Lev'

8,1; Num. 3,10-16-18), adica voit 9i chemat de Dumnezeu'

Astt'el, aspectele de bazd" ale arhieriei vechi erao alegerea

dintre oameni, prin aritarea participdrii depline la destinul

comLln uman, caracterislicile naltrii umane Si chemarea

directS gi voitd in acelagi timp de Dumnezeu. Aceste aspecte

generale, dar qi particulare, ir-r acelagi timp, ale arhieriei,

definesc clar gi contureazd 9i Persoana, cit 9i slujirea

arihereascS a lui Iisus Hristos. Prin urmare, accentele

sernnificative ale definilie i Arhiereului cad pe doua

caracteristici speciale ce definesc in acelaqi timp 9i rolul Pi

implicarea divina in existenla gi slujirea arhiereascf,: alegerea

gi chemarea directd de la Dumnezeu'

41' C:f. lL Nissilii, op cit.. p 96

a'3 Expresia paralell din 7.28 aratE cd o$ef).er nu inseamnd o obligafie, oconstr6,gcre prevazuti de Lege (cf o. Michel . op cit , p. 2lg) ci, analog iui oixdyer . avd.yxrlv -1-27. r) necesiratc logicn(cf. H.Fr. WeiIl. op cit .p.-306)

t'* O. Michel. op.c'it . p 306

Page 115: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELTIN TOFANA

2. Chemarea pi deslvArgirea umani a lui IisusHristos Arhiereu.

Potrivit schemeixaOrione p - oiltolq (dupa cum... a$a

gi... - 5,4) se incepe cu textul din 5,547s indicarea analogieiintre cele dou6 preofii, sub aspect hristologic, printr-oanalogie nemijlocitl cu arhieria aaronitd potrivit afirmafiilorfrcute despre ea in -5,4.

In lumina celor exprimate se arati ca nici Iisus Hristosnu $i-a luat singur cinstea aceasta, adicd demnitateaarhiereasc5, ci Dumnezeu insugi L-a instituit in ea princuvintele: "FiuL Meu eSti Tu, Eu astdzi te-am ndscut" (Ps.2,7-5,5), Si "Tu eSti Preot tn veac, dupd randuiala luiMelchisedec" (rcar& 11v rti(rv Mel,lroddex - 5,6 - Ps.

I 10,4). Agadar, chemarea arhiereascd a lui Iisus vine direct de

la Dumnezeu gi e intlritd cu citate din Psalmi (Ps.2,7;110,4).476

Frin faptul cf, de acum inainte conlinutul chemdrii enumit in mod expres nemijlocit "adresare dumnezeiasci",exprimarea divind "Cel ce a grdit cdtre El" (6 ),il"r1ouqfipdq ctrjr<iv - 5,5b), corespunz6nd lui " chemat de

o's R.ferito, la structura 5i construc(ia pericopei 5, l-10, unii exegeti sunt depirere ca incepand cu -5,5 panl in 5,10, autorul ar folosi aici un imn creqtin gataprelucrat (Cf. C. Schille , Erwagungen :tu' Ilohepriesterlehre des Hebr , in ZNW ,

l9-5-5, p 8l-109; G. Friedrich e de pdrere cd acest imn a lost folosit de autor numaiincepAnd ct 5,7 " Das Lied von Hohepriester im Zusammenhang von Ilebr. 4,14-5,10", in ThZ. 1962, p 95-l l5) Dupa E. Branderburger. 5,7-10 nu ar fi dec6.rcontinutui adoudtexte liturgice distincte ("Text und lt'orla.qenvon Hebr 5_7-10.Ein Beilrag zur Christologie des Hebr" , in NI', I 969, p 190-224)

o'o F. Schriige r- Der l,'erIas.rcr . p I I6.

PARTEA A DOUA 227

Dumnezeu" (ral,orSpre voq ufib toO 0e o0 - 5,4), primegte in

text, o semnificalie aparte. Abia de acum intrA qi autorul

deplin in tema sa.

Din acest llloment devine clar, c[ de fapt, nu mai este

vorba aici de o indicare exegetica a unui paralelism' ci'

simplu, de superioritatea nedefinitd a arhieriei lui Iisus

Hristos in comparalie cu toli arhiereii vechi-testamentari, a9a

cumcurAndsevadezvoltaincapitolulT,insensulunuiparalelism expres: "dupd rdnduiala lui Melchisedec" qi nu

"dupd rAnduiala lui Aaron" (7,11)'

Ambele citate scripturistice introduse in 5,5 9i 5,6 ca

adresarenemijlocitlaluiDumnezeu,nuconstituieinconceplia autorului o "dovada scripturisticd" ulterioard pentru

teza din 5,5, ci expresia nemijtocitd a instituirii lui Iisus

Hristos ca ArhiereuaTT gi legatura indisolubil6 intre filiafie

("Fiu! Meu esti Tu" - Ps.2,7) Si arhierie ("Tu esti preot tn

veac" - Ps. 110,4) in lucrarea 9i slujirea preoteasce'

mdntuitoare a lur Iisus Hristos. Mdntuitorul Hristos nu putea

fi Arhiereu, dacd n-ar fi ftrst om, dar nici nu putea mAntui

neamul omenesc prin j ertfa Sa ca Arhiereu, dace n-ar fi fost 9i

Dumnezeu a.devdrat. Accentuarea proftlndd a acestei idei se

pare c6 o va fi avut ?n Vedere autorul prin combinarea acestor

clouS citate in inrerval de douI versete (5,5-6), pe fondul in

careelvorbeadechemareagiinstituireadirectddecatreDumnezeuaIuilisusHristosindemnitateaqislujireaSaarhiereascS. in faptul c5, Hristos e sfinfit qi chemat ca Preot de

t" cf. H.Fr. w ei[l. op-cit , P 3 1o

Page 116: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

228 STELIAN TOFAN,i

citre Dumnezeu se aratd nu numai iniliativa Fiului in a Se

aduce jertfd lui Dumnezeu pentru oameni, ci gi initiativa lui

Dumnezeu-Tatal. Iniliativa Fiului e mai degrabf, un rdspuns

simultan al Sdu la iniliativa 1'at6lui, constituind impreuna

implinirea sau "sfatul cel vegnic" al Sfintei Treimi. in baza

acestei iniliative, Tatal trimite pe Fiul Sdu in lume pentru a Se

aduce jertfd ca om (In. 3,16) pentru mdntuirea lumii 9i

imp6carea ei cu Dumnezeu.

Astfel, iniliativa lui Dumnezeu-Tatdl se intdlnegte cu

rdspunsul simultan gi total al Fiului inainte de intrupare, iar

dupd intrupare cu rlspunsul Sdu ca Om, desf,vArgind intr-odeplind disponibilitate aspiralia umanl spre preo!ie.

in acest sens, la iniliativa Tatdlui qi la iniliativa Fiuluiinleleasd ca rdspuns la necesitatea Intrupdrii qi a devenirii

Arhiereu deplin, se adaugd asocierea firii Sale umane, care

face rdspunsul Siu sd fie gi un raspuns uman ce vine inintAmpinarea iniliativei Tatdlui.

Astfel, iniliativa Fiului lui Dumnezeu de a Se aducejertfr ca Om, care se conjugd ca rdspuns cu inifiativasfinlitoare a Tat5lui, face ca Hristos, Fiul lui Dumnezeuintrupat, sd personalizeze umanitatecr asumati de El prinIntrupare, destindnd-o jertfei.

In acest sens, chiar de la inceputul existenlei Sale caom, inifiativa sfinlitoare a Tatdlui se intdlnea cu pornireaFiului ca Om de a Se aduce jertf6.478

in lumina celor exprimate trebuie sd rispundem acumla 3 intrebdri:

418 yezi in acest sens Pr.Prof.Dr. D. Sthniloae-p 139-140

Teologia Dognaticd. rol. ll

PARTEA A DOUA 229

l. De ce este fundamentatd chemarea dumnezeiascf, a

lui Iisus Hristos la arhierie cu Ps. 2,7,n" care conline ideea

lilialiei divine?2. De ce este intemeiatd chemarea arhiereasci a lui

lisus cu menlionarea preoliei lui Melchisedec, din Ps' 110'4'

in tipologia Aaron-Hristos?

3. De ce sunt intrebuinlate impreuni aceste doud citate

din Psalmi? (Ps.2,7 9i Ps. 110,4)'

l. in legaturS cu chemarea lui Iisus Hristos la slujirea

gi demnitatea arhiereasc6, termen de comparalie este Aaron ca

arhiereu al Vechiului Testament' Deosebirea fundamentald

intre Aaron gi Iisus Hristos constd in aceea, cI Aaron a fost

chemat de Dumnezeu ca om din r6ndul oamenilor (5'1a)' pe

cdnd MAntuitorul Iisus Hristos a fost chemat de Dumnezeu

direct la preolie, din calitatea 9i din starea de Fiu al lui

Dumnezeu. Cu acest motiv al filialiei divine este scoasl in

prim plan de autor, partlcularitatea specificd 9i unici a

dumnezeiegtii chemdri a lui Iisus Hristos la sluj irea

arhiereascS. Dimensiunea. arhiereasci a acestei chemiri are un

aspect dublu: Fiul lui Durnnezeu a primit chemarea Sa la

Arhierie de la Dumnezeu, dar in calitate de Dumnezeu'

Acest fapt constituie primul pas argumentativ in scopul

dovedirii pi r-eliefrrii particularit[1ii caracterului unic al

chemdrii dumnezeiegti a lui Iisus Hristos la slujirea

arhiereascd.a80

a7e Amanunte in legdtura cu

irnplrdtesc a se vedea F. Schriigerae.I. Roloff. Der mitleidende'

intrebuinfarea vechi cregtind a Psalmului

Der L'erfasser des Hebr , P 215 u

, p I52

Page 117: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

230

2. Rdspunsul la cea de-a doua intrebare ar viza

valabititatea celor doua slujiri arhieregti: cea a lui Aaron 9i

cea a lui Iisus.Arhieria lui Aaron nu era ins[ suficienti pentru ca sd

poatd fi un arhetip pentru preolia lui Iisus Hristos, intrucdt

durabilitatea ei nu era vegnicd (ei6 rdv aidlvc), a$a cum era

preolia dupi r6nduiala lui Melchisedec. In acest'sens autorul

epistolei considerd aceastS preotie, dupd rAnduiala lui Aaron,

ca existdnd numai atdt cdt este in via1i.a81

O astfel de limitare temporari a unei preolii,

marcheazd trecerea de la existenla ei dintr-un tempus

speciale (e iq erirarpov poriOetcv - la vreme potrivitd -4,16) lo existenla unei alteia intr-un tempus generale (eiq

tbv oiiova - in veac - 5,6).ot'

3. A treia intrebare s-ar referi Ia scopul urmdrit de

autor prin combinalia dintre Ps.2,7 qi 110,4. Combinalia

citatelor conduce, mai intAi, prin evidenlierea filialiei divine

a lui Iisus Hristos (Ps.2,7), spre o aprotundare a preoliei

vegnice a lui lisus Hristos aga cum o m[rturiseqte Ps. I10,4.483

Cu ajutorul acestor doud citate se fundamenteazdapoi,

in al doilea r6nd, conceplia hristologicl a autorului, care se

481 K. Nissile, op cit ,p 107.a2 Nuanle in legaturd cu raportul dintre tempus speciale 5i tempus generale a

se vedea H. Lansberg, Elemente der literarischen Rhetorik. Eine Einfihrung

fiir ,p 385u43 Amfinunte in legdtura cu raportul dintre Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu

qi Dumnezeu. a sc vedea in lucrarea bine documentatl a lui E. Liivestan, Son and

Saviour A studyof Acts 13,32-57 Cu un apendice:"Son of God" in the SynopticGospels, CN XVIII. Lund 1961, p 34 u

PARTEA A DOUA

sprijinS, ala cum se poate observa, pe o cornbina(ie dintre

invtr{Itura despre filialia divinl 9i arhieria veqnicl a lui

lisus Hristos:a8a Iisus Hristos n-ar fi 9i Arhiereu vegnic dacd

rr-ar fi qi Fiul lui Dumnezeu' sau, altfel spus, arhieria veqnicd

ir MAntuitorutui Iisus Hristos are ca fundament filia1ia divini'

Raportat la aceste afirmalii teologice fundamentale

tlcspre instituirea 9i chemarea Fiului Ia slujirea arhiereasc[

potrivit cu 5,5-6, urmdtoarele versete din 5,7-10 sunt de o

i rrsemndtate esenlialS.Chenoza Fiului prin intrupare, asumarea deplind a firii

[lmaneinlpostasulSdudumnezeiesc,imbrdcareaintrutoatea umilei noastre condilii omenegti, constituind in conceplia

autorului, in mod paradoxal, condilia fundamentald a

l,reamsririiSaleqifiirrdelementesenlialalviziuniisalelrristologice, este explicatd in amdnunt in versetele urmdtoare'

in 5,7-10.Acest "Fiu" qi "Arhiereu ve$nic" nu este altul' decAt

Acela care in zilele trupului Sau "a adus cu strigdt tare si cu

lacrimi cereri gi rugdciuni cdtre Cel ce putea sd-L

rndntuiasca din moarte' Si care din cele ce a patimit a

ittvdlat ascultarea. . Si de'savdrSindu-Se' S-a fdcut tuturor

pricind de mantuire veSnicd'" (5,'l-9)' in locul prezentului, care desemna vechea institulie a

arhieriei (5, 1-4), apare acum aoristul, zugrdvind un eveniment

unio in istorie care depdgeqte prin claritatea faptului in sine'

tot ceea ce s-a spus p6na acum despre chenoza' starea de

umilinla, condiiia umand a Iriului asumati prin Intrupare

("intru toate asemanAndu-se lralilor" - 2,17; "ispitit intru

toate dupd aseminarea noastr6" - 4,15 etc)'

231STELIAN TOFANA

o'o Ibidr*. Vezi 5i K. Nissilii, op cit . p 107

Page 118: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

232 STELIAN TOFANA

de teama sa de moarte (rind tqq e ul.ape(46), si desi era

Fiu, a tnvalat ascuktrea din cele ce a pdtimit" '

Omenitatea lui lisus Hristos, a$a cum e intdlnitd in

text, este caract erizatd, prin urmare' de doud trdsdturi

principale: eul.dpela (team[) qi unarcorl (ascultare)'

intrucit versetele amintite (5,7-8)' foarte importante

pentru hristologia epistolei, comportd unele dificultali de

interpretare, pdrerile exegelilor in a oferi o explicalie

Situation et significatiotz' '. p 445-446 etc'

PARTEA A DOUA 233

tlcllnitivd sunt foarte impdrlite. in acest sens, o scurtd analizit

Ir acestor versete se impune, totuqi.

Prima problemd o ridicd expresia rcsi eiostcouoOeiq

tino rrlq e ul"apefcr6 (5,2)o'u care reptezintd, de altfel, pentru

cxegezS, sunt de p6rere majoritatea exegelilor o "veche crux

interpretum",a8T

Dificultatea de infelegere a expresiei rezultd din

inIetesul substantivului eul.apefc, pe de-o parte, 9i din

in{elesul prepoziliei rcci, pe de altd parte.

Pornindu-se de la sensul originar al cuvdntului

"culapefa": "prudentd","pdzire de ceva", "atentd bdgare in

seamd la ceva", "pd.zire de sine" (1. Sirah 78,27;22,22), s-a

ajuns in greaca clasicd sd se dea cuvAntului inlelesul de

"fric5", "teamd" (de ceva, de cineva), pe de-o parte, 9i "teamd

de Dumnezeu", "evlavie", "pietate", "respect", P€ de altd

parte.a88 AvAndu-se in vedere aceste sensuri sunt posibile

rrumai doud traduceri:

a). Dacd se in{eiege prin "eul'crBefc'" - "teami de

inainte de patimi), aceste traduceri sunt .justificate numai gramatical. nu 9i

contextual, iapt ce se va vedea pe parcursul analizei expresiei

t8'Ci J. Jeremias. Hebrcler 5.7-10, in ZNW 44, 1952-19-53' p' 107

6s Vezi R. Bultmann, art. ei)'o,Bng. eu.l"cpdopar, er)l"dpe ra in-lhWNT'

vol 2, p 749-751

Page 119: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

234 STELIAN TOFANA

Dumnezeu", "pietate", "evlavie", atunci trctfid"ase ar trebui sd

indice motivul, canza, traduc6ndu-se prin "din cauz6", "ca

urmare a faptului", "din", etc., gi atunci sensul expresiei s-ar

putea traduce caluzal'. "ascultat pe baza (din cauza) evlavieiSale",Aeo inlelesul hind acela cd rugdciunea Lui de a tr izbirvitde patimi gi de moarte a fost ascultatd: "Pdrintele Meu, de

este cu putinld, treacd de la mine paharul acesta" (Mt.26,39).

Agadar, "auzirea", "ascultarea" Tatdlui nu s-ar fi putut

referi, decit la izbdvirea lui Iisus de patimi gi moarte, fapt ce

nu s-a intdmplat, traducerea amintitd nefiind justificatd, inacesl caz, decit gramatical-

b). Dacd se inlelege, dimpotrivd, cuvdntul

"e ril,aBe icr" ca "teamd", "fricI" (de ceva)ael atunci avem

4e Vezi toate sensurile tui srd in diferite contexte, la W. Bauer, Wcirterbuch

zum Neuen Testament, Berlin-New York, 1971, p. 173 u.o* O **" parte a exegef ilor modemi inclind spre aceasta traaduc€re . Vezi: 0.

Michel, Der Brief an die f{ebrcier, p.22 u.; J. Jeremias, Hebr 5,7-70, p. I l0; M.Rissi, Die Menschlichkeit Jesu nach Hebr 5,7-8,inTt:rZ I1.155, p. 38

aer Pentru inlelesul cuvintului e0,l.cpefa in sensul de "frica", "teame" putemic6

de cev4 se exprimd exege[i ca: M. Dibelius, Der himmlische Kultus nach dem

Hebrcierbrief, in ThBl 21, 1942, p. l-ll; J. Hering, L'Epitre aux Hebreux,(CNTNI2), NeuchatellParis, 1954, p. 53-54. E. Brandenbuger, Text undVorlagen , p. 190-224; P. Andriessen, Angoisse de la mort, p.282-292.

Adolf v. Harnack. infelegdnd prin erl,l,aBefa - fric4 teerna de moarte,pi prepozilia oad in sen^sul de "din", "din ceva"... (aus, von-weg) conshta simplu cA

rugdrciunea lui Iisus, de-a fi izbdvit de patimi 9i moarte (" treacd de la Mine Paharulacesta" ,Mt.26,39), nu a fbst implinita Fi presupunand ca existAnd, in textul originalun o0r (nu) inaintea lui eioaxouo0eiq haduce: " El nu afost izbdvit" . Dacf, textuls-a deteriorat exact in locul care ar Ii continut un our este pufin probabil, dar felulin care Flarnack in[elege traducerea expresiei qi sensul ei, ni se pare corect

F. Laub, in lucrarea sa Bekenntnis und Auslegung,p 132 este de p6rere

ca expresia eioarouoOeiq an6 riq, eu,l"aBefa ar trebui tradusd linAnd cont de

PART-EA A DOUA 23s

lraducerea expresiei: "a fost ascultat", in sensul c6"afost

iz.bdvit de (&.n6)ae' teama (euLripeta) Sa" (de moarte)'

scns care se potrive$te cel mai bine contextului temporal al

tlramatismului anticipat al momentului Patimilor Sale (Mt.

26,39).in cele mai multe edilii ale Noului Testament, apare

prima versiune a traducerii ) care, gramatical, e adevhrat, este

cea mai bund, dar in contextul sensului expunerii nu este

potrivitd. intregul context al faptelor ne arat[ ca este vorba de

frica, de teama puternicd de moarte, de starea de angoasi pe

care Iisus a trlit-o in Ghetsimani, in rugaciunea puternicd cu

sudori de s6nge, in care cerea ca "paharul" sE treacd de ta El

(Mt.26,39).4e3Acetaqi lucru ni-l aratd $i informaliile Sf' Evanghelii:

"$i ludnd cu Sine pe Petru Si pe cei doifii ai lui Zevedei' a

inceput q Se intrista {i a Se mdhni. Atunci le-a zis: " intristat

ttus ge sI ande n hat t e, erh Orl" .

unct de

Bauer,

P 282-n cazul

substantivului eul.dPero.oe3 p.J. Bonsierven, Saint Patl. Epttre aux Hebreta (Introduction, traduction,

commentaire), Pais,1942,p.209 scrie: "Lesyersetes 5,7-8 contiennl une allusion

d la vie de Jesus et plus piobalemenl, suivanl le sentiment presque unonim de

commenlaleurs, d un mctment desici[: L'Agonie A Gethesemani" '

Page 120: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

236 STELIAN TOFANA

este sulletul Meu pand la moerte" (Mt.26,37-38a; cf. Mc.14,33-34); "$i fiind in zbucium, cu mai mare stdruin;d se

ruga. Iar sudoarea Lui s-a fdcut ca picdturi mari de sdnge

care picurau pe pdmdnf" (Lc. 22,44).

Dar alternativete referitoare la clarificarea exegeticd

a textului nu sunt de cea mai mare importanfd. Important insieste un lucru: Moartea ameninldtoare a cdrei apropiere Iisus

o simtea, a fost insolitd de o teamd atdt de puternicd, de oadevirat5 "angoas5" gi care a marcat profund natura

omeneasc[ a iui Iisus. $i cum de izbdvirea de Patimi gi de

moarte nu poate fi vorba, rdmdne, ca o consecinlI togicd,numai concluzia cd Iisus, dupfl rugiciunea Sa, nu putea fiizbdvil dec0t numai de teama Sa teribilS de moarte, de

angoasa din fala morlii, de zbuciumul SIu din fata ei.aea

o% O traducere in acest sens gdsim gi in "Noul Testament" al Mitropotitului'Iransilvaniei Simion $tefan. tip[rit la 1648 "Carele in trupul zilelor Lui, curugdciuni Si cu rugdri Si cu strigare mare Si cu lacrimi, ducand la Acela care-L,poarc mAntui pe El de moarte, Si fiind ascultatd rugdciunea Lui, mdntui-Sd din

fricd" {F.vr 5,7) (Citatul e luat dupd "Noul Testament" reeditat. Alba-Iuli4 1988,p. 541) Acelagi sens il dau cuvintelor amintite (5.7);i traducatorii Bibliei lui$erban Cantacuzino din 1688: "Corele in zilele Trupului Lui, rugdciuni Si rugicdtre Celo ce putea sd-L mLfiuiascd pre El din moarle cu strtgare tare Si lacrdmiaducand Si ascultdndu-Se de teamere" (Evr. 5,7) (citat dupd Biblia de la 1688reeditata "Biblia adecd dumnezeiosca Scripturd", Bucuregti, 1988, p. 904. Vezi opronunfale expres5 pentru acest mod de traducere gi infelegere a textului 9i O.Cullmann, Christologie.,, p.85: "Aussi je ne comprends pas bien comment, enprisence des deux traductions possibles de eioaxouo0eiq crnd tqq eu.l"apeioq:"exaucl et dilivrd de son angoisse" ou "exaucd a cause de sa pidtd", on peutdecider enfaveur de la seconde Toul le contexte pousse i donner d ei)uapeia lesens d' "angoisse". C'est justement li la lentation de Jesus, c'esl ld que se montreson ao0dvera. comme toul homme, il a peur de mourir. ll4ais Dieu a exauci sapriere puisqu'il a surmonte son angoisse et qu'il peut dire "non pas ce que jeveu-r "

PARTEA A DOUA 237

Faptul ch Iisus ca Om s-a inspaimAntat in fala

lnlenintAtoarei morli, reiese clar din Rugdciunea Sa din

(ihetsimani . "Pdrintele Meu, de este cu putinld, treacd de la

Mineaes acest pahar" 9i indatl a adAugat: "insd nu precum

voiesc Eu, ci precum Tu voieSti" (Mt. 26,39)- Aceste cuvinte

nle rugdciunii confin o caracteristici a Arhieriei Sale, 9i

lunume, legdtura puternicd cu aiutorul $i puterea prin care El

putea parcurge panE la sf6rgit, pentru "fralii Sdi", drumul

rnAntuitor al crucii.ae6 in Ghetsimani, lui Iisus ii este fricd de

[toarte, dar compdtimirea pentru oameni ii dd putere se

invingd frica, degi, pe de alte parte, gi ea ii produce

suferin!6.4e7 Dar Iisus a gustat in acel ceas unitatea Sa cu noi

pdnf, in ad6ncurile negrdite. De fapt, aceastd intensitate de

trdire nu a inceput numai in acel ultim moment pe cruce, ci

mult mai devreme. De mai inainte a apdrut Tatdl, Cdruia El se

ruga acum sd fie izbdvit de chinuri, ca Acela care se gase$te

intr-o leg[turE cu pacdtosul, a clrui soartd ;i-a insuqit-o acum

Iisus ca pe a Sa. "in acel ceas Stiin(a despre vina omului Si

.suferinla pentru pierderea lui a luat un caracter atdt de

oes Noul Teslament, versiune revizuit[ redactatd de Bartolomeu Valeriu

Anania, Bucuregti, 1993, consemneaza in acest loc "treacd pe-aldturi de Mine

pahantl acesta..." (Mt 26,39).ae6 in acest sens M. Rissi spune tezer\at: "Probabil cd putem sd vedem in

rugdciunea lui lisus un sens si mui profind: Dacd tntreaga e\tstenld a lui lisu.t in

zilele Trupului sau o putem priti sub auspiciile unei lucrdri cultic-preolesti, atunci

se poate ofirma cd El a trdit, a gdndit, avorhit, a activat ;i s'a rugat, deci, nu

ltentru Sine Si inlavoarea Sa. ci avind in vedere Si faptul cd toate analogiile cu

arhiereul L'echiului Testament le-a depdsit, a aclional in primul rdnd "ixipcv0pcinov" (Die Menschlichkeit Jesu- , p 40)

ae Pr.Prof-Dr. D. Stiniloae, Teobgia Dogmaticd. vol II, p 133

Page 121: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

238

tnfricoSdtor, tncdt frdmdnlarea vdzutd Si spaima lui lisus'

rugdciunea "mai cu stdruinld" Si sudoarea, care "ca

picdturi mari de sdnge picura pe pdmdnt" (Lc' 22,44) n-au

fost decat ultimul semn ce a ajuns la noi - aSa cum furtunade la suprafaya mdrii e semnul cel mai dinafard al unei

cataslrofe, ccre s-a produs pe fundul ei Si a cdrei proporlie

depdseSte puterea noastrd de tnchipuire" -otr

in aceasta a constat ceasul din Ghetsimani: inima

omeneascS gi spiritul omenesc a lui Iisus Hristos a p[;it inaria experienlei extreme a ceea ce inseamnd pdcatul inaintea

felei judecitoare a lui Dumnezeu 9i indepdrtarea omului de

Dumnez-eu prin el"

Aceastd teamd 9i intristare de moarte era o "ispitd" (cf'

Lc.22,40), pe care MAntuitorul Iisus Hristos a biruit-o prin

ruglciune. El s-a rugat cdtre fatdl "Cel ce putea sd-L

mAntuiascd din moarte" (Evr- 5,7; cf .Ml 26,39 u. 9i loc'par')

gi rugdciunea Sa a fost ascultatd (eiouxouoOeiq), cdci cum

ar putea un arhiereu sI mij loceascd pentru al1ii, dacd

Dumnezeu nu-l ascultd?nee Dar aceasta ascultare nu trebuie

infeleasa in sensul cd a fost izbd'vit de moarte, ci in sensul ca

a fost eliberat de teama de ea, sau de "intristarea pdnd la

moarte", cum o calificd primele doud Evanghelii sinoptice, de

starea de nelinigte gi tulburare cauzatd. de o teamd puternicd,

pe care vocabularul modern o nume$te "angoash"'s00

ae8 Prot.Dr. D. Stiniloae, Iisus Hrislos sau restaurarea , p 279'

oee Pr.Asist. V. Mihoc, art cit ,P 191

sm vezi gi T. Boman, Der Gebetskampf ./esa, in "New Tesiament Studies"'

1963-64, p 261 u gi O. Cullman n, op cit , p 84

STELIAN TOFANA PARTEA A DOUA 239

Rugdciunea Sa, deqi a fost foarte puternic marcatd de

instinctul specific omenensc de conservare a vielii proprii, a

lost totugi pltrunsE de un profund respect, pietate fa]d de

l)umnezeu, astfel cI nu voia s5-i prezinte Acestuia o solulie

proprie de mAntuire a Sa, ci, dimpotrivd, s-a exprimat ca intru

toate sd se fac5 voia lui Dumnezeu: "..- dar nu precum Eu

voiesc, ci precum Tu voiesti" (M1.26,39).

Ceea ce iese in prim plan din acest context, nu este

atAt continutul rugdciunii, cdt mai degrabd relalia Sa profundd

cu Dumnezeu, care putea s[ producd in natura Sa, puternic

marcatd de suferinld, o transformare total6.sor

in acest sens am putea traduce cuvdntul e0Lripeto cu

"fricd de Dumnezeu", "pietate", fEra ca s6 ne indepdrt[m de

sensul conferit cuvantului de contextul dramatismului

faptelor, ala cum s-a vdzut. Astfel s-ar putea afirma ca Iisus

a fost izbdvit, eliberat de frica Sa de moarte, datoritd "pietalii

Sale", "evlaviei Sale", profundului "Sdu respect" fala de

Dumnezeu.O astfel de rugdciune nu putea fi decAt ascultatd,

deoarece manifestarea lui Dumnezeu in a asculta rugdciunea

lui Iisus nu a fost int6mpinatl dec6t cu profund respect, cu

deslv6rgitd "pietate" gi "credinciogie", Iisus neopunAnd

bunit[!ii lui Dumnezeu, generozitalii Sale, nici cel mai mic

obstacol.Astfei, " ascultarea"

textul n-a insemnat Pentru

"eliberarea" de cate vorbegte

Iisus o evadare din isPitS, din

to'Cl A. Vanhoye, Pr€tres anciens - ' p 149

Page 122: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

240

502 A. Vanhoy e.. op ci.t, p 150

STELIAN TOFANA

suferint6, ci, dimpotriv[, o adeviratd transformare a

suferin[ei, a patimilor, a ispitei in durere, intr-o cale demf,ntuire,so' intr-o trecere de la teamd, la capacitatea de-asuporta, de-a indura moartea, ba mai mult, de a o intelege cafiind mdntuitoare.

Aceastd putere transformatoare a patimitor aclion6ndasupra naturii omenegti a lui Iisus, este scoasd in evidenldfoarte clar in versetele urmitoare 5,9-10, unde aspectulsuferinlei, de putere transformatoare, se prezintd ca o sintezda consecintelor Patimilor asupra lui Iisus, ca Om. O frazd dinprima parte a epistolei qi care amintegte clar de des6v6rqire,confirmi aceastd interpretare, vorbind explicit dedeslvflrgirea prin pltimire: "... ca sd desdvarSeascd prinpdtimire pe incepdtorul mdntuirii lor,' (2,10).

Agadar, versetele 5,7-8 men!ioneaz6, o ispitireconcretl pe care MAntuitorul Iisus Hristos a trdit-o, 9i anumeagonia din Ghetsimani, inainte de Patimi.

Aceste versete, de o rnare insemnltate pentruhristologia Noului Testament, se opun oricirei forme dedochetism; Iisus a fost Om cu adevdrat gi ntr un Dumnezeutravestit in om. Expresiile ',strigdt" gi "lacrimi', sunt atAt deconcrete, incAt omenitatea lui Iisus Hristos apare in totrealismul ei. Sf. Maxim Mdrturisitorul spune in acest sens ci:"in agonia din Ghetsimani, Iisus gi-a ldsatfirea omeneascd,privatd de lucrarea Lui, ca sd-i arate sldbiciunea Si sd-iadeyereascd realitatea Altddatd o acoperd, ca sd a/li cd nu

PARTEA A DOUA

(ru om simplu" .sot Cuprins de zbucium, in intristarea Sa de

rnoarte, Iisus a strigat gi a plAns, dar n-a considerat moartea

in maniera unui stoic resemnat, ca o trecere naturali de la o

stare la alta: El avdzrtt in ea ceva teribil, ceva ce Dumnezeu

tlctestd: "ultimul vrdjmag", a$a cum spune Sf. Pavel (I Cor.

15,26)soa: "Vrdjmagul cel din urm5, care va fi nimicit, este

rttoartea".

Singura explicalie a acestui sentiment de pdrdsire

totalf, gi de spaimd trdit de Iisus, este cf, dumnezeirea Lui s-a

relinut in El de la manifestarea puterii Sale intdritoare. Dar

aceasta nu inseamnd c[ Dumnezeu - Omul nu era activ prindumnezeirea Sa in nici un mod. Probabil c[ prin durnnezeire

susfinea in natura Sa omeneascd iubirea fald de om, aga cdzut

cum era gi in virtutea cdreia suporta chinurile gi pdrdsirea.'locmai in acele clipe a atins iubirea lui Dumnezel fa!d. de om

punctul culminant, intensitatea sa de trdire gi manifestare cea

rnai profund6.Tot la firea omeneascd a Mdntuitorului se refera gi

afirmaliile epistolei cE El "a inv6{at ascultarea din cele ce a

petimit" (6pa0ev rir[' 6v dna0e v trlv unarcoriv - 5,8), ca

S-a desdvirgit (tei.e roBeig - 5,9) sau cd a fost desivdrgit de

Tatal (rel.erCoocr - 2,10; cf. 7,28) sau cd "se sfinleqte"

(ayra(6prevor - 2,11).Sf. Grigorie Teologul referindu-se la dualitatea firilor

503 Opuscula theologica et polemica. P.G. XCI, pMihoc, -Iisus Hristos arhiereu. p.l9l, nota 7-5bis.

l'lenschlichkeit Jesu , P 28 u504 Vezi O. Cullmann, Die Christologie . p, 85.

164, dupa Pr. Asist VVezi qi M. Rissi. Die

24r

Page 123: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

242

t0' Sf. Grigorie Teologul, Cuvdntarea XXIX teologica ll.P.G 26,100

STELIAN TOFANA

existente intr-unul gi acelagi ipostas dumnezeiesc, Persoana

Fiutui lui Dumnezeu intrupat, spunea: "Hristos afost botezat

ca Om, dar a biruit pe ispititorul ca Dumnezeu, afldmdnzit

ca Om, dar a sdtural ca Dumnezeu mii de oameni Si e pdinea

vietii... Se roagd ca Om Si Arhiereu, dar ascultd rugdciunile

altoro. . . "sos

Aceastd stare de maximi chenozi, ca Om, completatd

in acelagi timp cu cea de maximd mdrire, ca Dumnezeu, este o

rezultantS a consecinlelor unirii ipostatice. Agadar, temeiul

eficiengei absolute a slujirii ariheregti a MAntuitorului este

unirea desdv6rgitd, in Persoana Sa, a firii omeneqti cu firea

dumnezeiascd in unul gi acelagi Ipostas, cel al Cuv6ntului lui

Dumnezeu intrupat.Astfel, paradoxul patimilor "Fiului" - "de;i era Fiu a

invdlat ascultarea din cele ce a pdtimil" (5,8) - nu este in

viziunea autorului numai condilia "desdvArqirii Sale" (5,9), ci

gi condilia instituirii Sale in slujba de Arhiereu: "Iar de

Dumnezeu a fost numit: Arhiereu dupd randuiala luiMelchisedec" (5, l0).

Se ridicd acum intrebarea: "in ce sens a invdlat

M6ntuitorul Hristos "ascultarea" gi ce trebuie se inlelegem

prin aceasta"?

Umanitatea M6ntuitorului a invalat ascultarea in

sensul ca El s-a pdtruns tot mai mult ca Om de firea

dumnezeiascS. Este vorba deci, de o cregtere a firii omene;ti

asumate de MAntuitorul spre desivArgita implinire a voii lui

PARTEA A DOUA

l)runnezeu.s06 Astfel, intre situalia Sa de Fiu qi faptul c6 a

rrrvf,!at ascultarea nu este nici o contradiclie, a$a cum o aratd

rrrsdgi exprimarea epistolei: "$i deSi era Fiu, a tnvdlat

,t.srultarea..," (5,8).Punctul culminant al acestei ascult6ri a

lirst atins prin jertfa ispEqitoare (5,8b)-so'

Natura umand in Hristos trebuia sb invingd prin

Irscultarea desdvArgitd gi iubitoare de voia Lui dumnezeiasca

una cu voia Tatdlui, sau prin conformarea cu ea 9i prin

suportarea morlii pe cruce, afectele inrobitoare intrate in firea

rroastr[ prin pdcat, ca tot atdtea slIbiciuni, ;i moartea ca

rrltima consecin![ a lor.sot SfAntul Maxim Mdrturisitorul vede

rostul morfii Mantuitorului in eliberarea firii omenegti de

altctele care s-au introdus in ea dupd cdderea lui Adam' E

vorba de o eliberare a firii de aceste afecte, nu printr-un act de

atotputernicie divinS, sivdrqit asupra ei din afari de ea' ci

printr-o biruire a lor de cltre firea omeneascd ins69i'

dinduntru in afard, se inlelege nu fErd lucrarea lui Dumnezeu'

care este neapirat necesard, pentru a face firea omeneascd in

stare de un asemenea act. caci ele reprezintd starea de

slabiciune in care a fost aqezatd ea dupd ctrderea in pdcat' Deci

scaparea firii omenegti de ele trebuie si se arate ca o tdrie a

irrii fa15 de ele. Si numai intr-un act de biruire a lor de cltre

5tr in acest sens gSsim o par.aleld in cuvintele Evangheliei dupf, Luca carc spune

cit,,Iisussporea(xpo€xonrcv)cuinpelepciuneasicuvdrstasicuharullaoameniSi la Dumnezeu" (2,52;cf.2'41).

5m J. Coste, Notion grecque et notion biblique de la soufronce dducatrice,ln

" Revue des Sciens Religieuses",43, 1955' p 48I u

508 Cf. Pr.Prof.Dr. D. StEniloae, op cit ' p 219

243

Page 124: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

244 STELIAN TOFAN{

firea omeneascd, se arati tdria ei efectivd fa16 de ele-soe Unuldin aceste afecte era frica de moarte. Dar biruinla acestei fricide moarte nu o putea arita firea omeneascd a Domnuluiocolind moartea, ci primind-o, biruind frica ce face aceastd

fire sI fugd de moarte. Aceastd fiica e cel mai puternic afect,

e cea mai mare sldbiciune a firii omenegti. De aceea, inbiruirea ei se manifestd cea mai mare tdrie a firii. Si de aceea

ea este ultima pe care a invins-o Mdntuitorul. trnvingAnd astfel

cu firea Sa omeneascl aceasti ultimd sldbiciune a ei, a fostinvinsd moartea insdgi ca punct final al slabiciunii firii umane.

Acesta e paradoxul cregtinismului: prin primirea morlii se

invinge moartea.sro in felul acesta ni s-a deschis posibilitateaparticipdrii noastre la infinitatea vielii dumnezeieqti: "Cdci amurit Ernanuel, ldrgindu-ne noud intrarea in Sfanta

Sfintelor Si deschizdndu-se uSile Bisericii din ceruri. noud

celor ce credem in El".s)1

Verbul 6pa0ev (a invdfat) din 5,8 lamuregte qi sensul

cuvAntului rel,ero0v care apare in versetul urmdtor 5,9: ",fidesdvdrSindu-Se (rui tel"et<,lOeiq) s-a ficur tuturor celorce-L ascultd pricind (a[troq) de mdntuire veSnicd" .

Termenul r,d)retog, care evocd deopotrivd ideea de

desdvArgire, ca gi pe cea de impliniret" $i expresiile inrudite

s'e Vezi Pr.Prof.Dr. D, Stiniloae, Legdrura interioard dintre moarteet Siinyierea Domnului, in rev. "Studii Teologice", nr. 5-6, I956, p 281

t'o lbid"*t" Sf. Chiril din Alexandria, Glaphyr4 P.G. cit, col.54-5D.5'2 Din acest rnotiv C. Spicq face o apropiere intre rei,e rouv din Evr -5.9 gi

cuvdntul de pe cruce al Mdntuitorului tetd.)teora (SavAr'5itu-Sa) (In. 19,30).(L'Epttre aux Hebreux, II, p. 39).

PARTEA A DOUA

( u el ocupd un loc important in cugetarea autorului

l',pistolei.sliExegelii bibligti au subliniat, pe bunf, dreptate,

r:aracterul cultic Ai sacral al "desdvArgirii" umane a lui Iisus

llristos, de care este vorba in text, care se aduce pe Sine lui

l)urnnezeu, fiind at6t Arhiereuljertfitor, cdt 9i victima.sta

Des[vArgirea lui lisus Hristos de care se amintegte in

loxt pune in lumind clard ideea cd lucrarea Sa m6ntuitoare se

indreaptd gi spre firea Sa omeneasci asumate, pe care,

ir<lucAnd-o ca jertf6, o umple de dumnezeirea Lui 9i o

clibereazd de afectele, p5timirile 9i moartea de pe urma

pf,catului strdmogesc.t'5 Se indreapti, apoi, chiar prin ele spre

noi toli, pentru ca prln participarea la dumnezeirea

rrranifestati in puterea pe care o transmite prin firea Lui

rrmani sI ne elibereze gi pe noi, in aceastd via1d, de pEcat, sd

ne sfinleasc5, iar in cea viitoare, de afecte, de coruptibilitate

245

t'1 Vezi J. Kdgel, Der Begrilf rei.ero0v im Hebrrierbriel in "'fheologische

Studien, M. Kdhler dargebracht", 1905, p. 3-5 u.; A.A. Hoekema, The Perfektion

,tf Christ im Hebrews, in "Calvin Theologicat Joumal" (Grand Rapids), Michigan,

e , 197 4, p. 3l-37 .

"o O. Mi"h"l, Christliche tiollendung im sakta!-kultischen Sinn in " Der Briefttn die Hebraer",p.225-229;5i mai ales C. Spicq' opcit.,p 214 u' unde ddin

iicest sens gi o bogaE bibliografie Vezi pi A. Feuille! Le sacerdoce du Christ et de

.\ e s minis te res, P ais, 1972, P.172 u.

a $i protestantd - eliminlnd efectul slujirii'ailrieregt omeneqti 9i socotind-o numai ca o lucrare dc

satisface nume le oamcnilor care L-au jignit cu pdcatul

Ior. a elinrinat toata Preo

llri s 9i Prin aceasta 5i in

rot ezeiror al -iertfei 9i ircd afie.iuridioi, exterio

Pr.Prof.Dr. D. Stiniloae, op cit ,p. 129).

Page 125: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

246 STELIAN TOFANA

9i de moarte.sr6 Rostul ontologic al mAntuirii in Iisus este,

agadar, gi sfinlirea noastrd: "S-a sfinlit cu noi Cel ce este maipresu.t decdt toatd zidirea,ri Cel ce Se sfinleSte c{t

Dumnezeu cdnd S-a fdcut om Si S-a sdldsluit intre noi, S-a

fdcut frate al nostru, dupd umanitate, sfinlindu-Se impreundcu noi Trebuinla de a sluji ca preot Si de a Se sfinli Si

desdvdrSi tmpreund cu noi, line, deci, de iconomiaintrupdrii" .sr?

Prin urmare, desdvArgirea lui Iisus Hristos, de care

vorbegte autorul poate fi infeleasd ca un act transformator,de reinnoire radicald a firii umane asumate de Hristos pentrua o face aptd de comuniunea perfect5, vegnicd cu Dumnezeu

(9,24). in acest sens, se poate spune c[ Hristos a fost izb[vitde moarte, intruc6t ea n-a fost altceva decdt ceea ce L-a fEcutpe El, prin firea Sa umand, mai mult dec6t era inainte de

gustarea ei. "Transformarea"srs lui Iisus Hristos prin patimi,moarte gi inviere inseamnd in acelagi timp gi o transformare a

lucririi prepascale intr-o lucrare reald,, prezentd a lui HristosCel viu, de sfinlire gi desdv6rgire a cregtinilor pi-a lumiiintregi, supugi deci acestei transformdri prin lucrarea prezentiarhiereascf, a lui Hristos, Care se afla plin de viafddumnezeiascd de-a dreapta Tat5lui. insugirea firii umane de

cdtre MAntuitorul Iisus llristos prin intrupare, constituie, aga

cum s-a mai spus, baza devenirii Sale ca Arhiereu (2,17), dar

deslvArgirea firii Sale omenegti, prin patimi, moarte, inviere,

516 lbidem, p. ll2.5'' Sf. Chi.il al Alexandriei, inchinare in Duh si Adevdr. P C . 60, I 1 l -5

5'8 Cf. Pr.Prof. D. StEniloae. Teologia Dogmaticd, vol, ll. p. l-51

PARTEA A DOUA

rrnll;rrc ai penetrarea ei de energiile Duhului SfAnt, devine

t rttttltlia perpetudrii lucrdrii Sale arhiereqti vegnice in ceruri

(').t4)Astfel prin jertfa Sa adusd lui Dumnezeu Tatdl, dar in

irr t'lrr;ii timp qi Siegi ca Dumnezeu, Iisus Hristos se

rlcshvArgegte pe Sine ca Om, dar sfinleqte 9i des6vArgeqte, in

rrr:t:ltrgi timp, 9i pe "fralii Sdi", adicd pe cregtini'sre

El se face astfel, pentru toli cei ce i! ascult6, aitlo6rrr^rtqpfc6 aitov(ou - "pricinl de mdntuire vegnicd" (5,9)'t'o

O astfel de pozilie 9i slujire arhiereascd se leag[

rt:rnalic de pozilia Fiului de-a dreapta slavei (1 ,3d) 9i conduce,

rrrrri cleparte, in derularea confinutului epistolei, spre cealaltd

rr,risltur6 arhiereascS a Fiului, cea de " Miilocitor al wnui mai

lt u n Te stament" (8,66) -

Apadar, toatd semnifica!ia 9i importan{a soteriologicd

247

5te lbidem,p. 132.

r,0 Expresia cifloq oorrlpfaq ai<ovfou (5,9) e inleleasd de excgeli in diferite

rrrrduri, din care ne refine atengia doua: f,te in sensul de ap11"1dq tflq ot'rtrlpictq -;i,r".pa,-a*Antuirii'-2,10,(veziinacestsensE.K5semann,DasWandernde.-.,

1r. 79j lre ca scop, finalitate a lucririi arhieregti (veziK. NissilS, op.cil., p. l0l- 102).

i lin contexnrl in care e folosit5 9i in raport cu expresia: "incepdtor al mdntuirii" se

rxll lraqe urmdtoarele concluzii:' -- -'-c-

ln tun"tiu de "incepator al mdntuirii" (alrroq) Iisus [Iristos sta la

irrceputul lucrarii Sale mAn oq) de mdntuire vepnicd"

it.giria i"ta la sfhrqitul ei un atribul al lui Iisus in

starea Sa de chenozd; ca a Sa de Ia shtitul slujir.ii

Sate arhieregti pe pAmant, precum 9i in starea SaactualS de Arhiereu puureave$ruc

in ceruri. Cuv6ntul ,ipXnVOe defineqte un calificativ al Fiutui intrupat, avdnd

misiunea de a aduce mantuirea tuturor pi de a nimici puterea morlii Prin patimi,

-""'..liinviereacestrolm6rrtuitor.s-aimplinitintr-unplanimanent(2,10).lbflnenul aiT1"ogreprez.intl, dimpotrivE, un atribut al Fiului Preamarit, dar in stare

A" i".tft, ca Arhiereu vegnic cerisc (8.1) (Vezi K' Nissil:i' op cit 'p 102-103)

Page 126: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

248 STELIAN TOFANA

a capitolului cade asupra expresiei "pricind de mAntuire

vegnicS" (5,9).

Unii exegeli,s'l au inleles prin desdvArqirea lui Iisus,

de care vorbeqte autorul epistoiei, ca fiind una moralS' Dar

faptul cd desavdrqirea credinciogilor este implicatd in

desdvArgirea lui Iisus Hristos (Evr. 5,9; 9-13-14;10,10:14),

aratl, cbnu poate fi vorba de o des6v0rgire morald a Sa, ci de

desdvdrgirea firii umane, pe care a asumat-o qi a indumnezeit-o

prin Patimi, Moarte gi inviere.s2? in acest sens putem sd

socotim gi cuvintele M6ntuitorului, consemnate de Sf' Ioan

Evanghelis trtl: " Penlru ei Eu Md sfinlesc pe Mine insumi' ca

Si ei sd fie sfintili intru adevdr" (In' 17,19; cf' 17,17)' E

vorba aici de caracterul cultic al sfinfirii sale, de o sfinlire sau

o consacrare a victimei pentru jertfr'in sens liturgic ai cultic, ca victimX destinat6 jertfirii,

El a fost sfin1it incd inainte de naqterea Sa, de aceea e numit

"sfAnt" incd inainte de a se na$te (Lc' 1,35)' De altfel,

MAntuitorul spune: "Despre Cel pe care Tatdl'L-a sfinqit Si

L-a trimis in lume, voi zice{i; Tu hulesti" " (In' 10,36)' E

evident, deci, faptul, cd st-tnfirea lui Iisus s-a frcut incd inainte

de trimiterea Lui in lume-s2'

Sfinlirea de care se impirtEgeqtc Hristos vizeazd, prin

urmare, firea Sa omeneascd- "Aceasta e puriJicarea de pdcat

Si umplerea de viald dumnezeiascd' ce se impdrtdSeSte

lrupului lui lisus Hristos de El tnsuSi ca Dumnezeu, pentru

t2t Yezt 0. Cullmann. oP cit.' P 82.

t" Pr. Asist. V. lvlihoc, art.cit , p- 193

t" P.. v. Mihoc, art cit.p 193

PARTEA A DOUA

r'tt l)rin miilocirea Lui safie sfinliti toli cei ce cred"'s2a Dar

Irt'cast6 sfinlire a trupului inseamn6 sau pregdtirea

lcrtlltorului pentru a se jertfi lui Dumnezeu, sau un efect al

rrt'tLrlui de jertfr. Aceasta implica direcfia jertfei spre

l)rrrnnezeu gi spre insugi, Cel ce Se jertfeqte't" E'l Se sfinleEte

;rcntru jertfr gi ii sfin!eqte pe ai Sdi prin aceastd iertfd's26 "El

rtttlizeazd astfel prin jertfa Sa (npoo$6u) sfin[irea celor ce

tt' .sfinlesc (10,10.14), sdngele Sdu fiind mijlocul de impdcare

(10,29 13,32) pentru toli creqtinii: "Penffu aceea Si lisus, ca

,tt'i .;finfeascd poporul cu sdngele S,iz (1va rilldorl 6r& to0

i6fou &rpcrtoq rdv l"a6v) a pdtimit afard de poartd"

(13,12). Legdtura intre terrninologia impdcirii gi cea a sfinlirii

cste aici cit se Poate de clara

in acest sens, Sf. Chiril al Alexandriei spune: "Cel ce

ra afla in chipul si egalitates Tatdlui, cdruia ti stau inainte

,si Serafimii de sus, Cdruia ii liturghisesc (ii aduc slujbd

sfintd) mii Si mii de ingeri, cdnd S-a golit pe Sine se spune

t.ti s-a si ardtat liturghisitor al celor sfinte si al cortului

ttdevdrat. Atunci s-a qi sfin{it cu noi Cel ce-i mai presus de

toutd zidirea. Cdci cel ce sfinyeSte Si cei ce 'se sfinlesc, dintr-

ttnul sunt toli. Pentru care pricind nu Se ruSineazd sd-i

numeascdpeeifrali,zicand'"Vesti-voinumeleTatdlui/ialilor Mei" (Evr. 2,11-12; Ps 21,23)' Deci, Cel ce sfinleSte

ca Dumnezeu, cdnd S-a fdcut om Si S-a sdldsluit intre noi Si

rr .fost frate dupd omenitate cu noi' atunci se '\pune Si cd S-a

52a Pr.Prof.Dr. D' Stlniloae, op cit .p- 135-136'

'lbtdem

526 yez.iKuhn Procksch, art d.yrcq,ayr'd'(<t" in ThWNT, vol I, p' 113

249

Page 127: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

250 STELIAN TOFANi

sfinlit. ASadar, trebuinla de-a fi preot Si de-a fi sfinlit linede cabordrea ln trup".s21

Despre aceastd noud situalie creatd pentru to!i oameniivorbesc concluzional versetele 5,9-l0: " $i desdvdrSindu-Se,S-a fdcut tuturor celor ce-L ascultd, pricind de mdntuireveSnicd. Iar de Dumnezeu a fost numit; Arhiereu dupdrdnduiala lui Melchisedec" .

Aceste yersete exprimd in 3 expresii str6ns legate intreele, consecinlele Patimilor asupra persoanei lui Hristos:

a). re i,e r.o0e fq (S-a desavdrgit)b). S-a ftcut pricind de m6ntuire vegnicl pentru toli

cei ce-L ascultd

c). a fost numit de Dumnezeu ,,Arhiereu dupdrdnduiala lui Melchisedec"s2s.

Agadar, tot ceea ce El a realizat prin ',ascultarea" Sa,ca Cel umil, in stare de chenozd, de micporare sau restrdngerea modului dumnezeiesc de manifestare a slavei pe care a avut-oinainte de intrupare, gi anume nimicirea morlii gi desfiinlareapdcatului, nu rlmdne numai ca efect asupra Sa, ca nigte"consecinte limitate la un episod trecut, ci devine "acum"tuturor celor ce-L ascult5, "pricind de m6ntuire',. ,'A ascultaLui" nu inseamni nimic altceva dec6t a fine cu t6riemdrturisirea gi credinfa in El ca Arhiereu vegnic. tn acest fel

t2' Glaphyrorum in Genesim,libr. II, p G,, 69. 1008.528 AmEnunte in legEtura cu semnificalia hristologich a cuvintelor ,, _ Arhiereu

dupd rdnduiala lui Melchisedec" (5,10), vezi J. Bonsierven, Le sacerdoce et lasacrifice de Jesus-(lfuist d'apres l,Epitre aw Hebreur, in ,,Nouvell RevueTheologique", 6, 1939, p. 6-57 u

PARTEA A DOUA

rlt'vine totul clar, de ce osteneala pentru El nu este zadarnicd.

Cine "ascultf," lui Iisus, qi pe Iisus ca Arhiereu, devinelrlrcr de toate vechile gi intinatele legituri, fiind transpus intr-ot'xistenfd fundamental schimbati de cea veche,s2e gi aceasta

rrrlrucAt Iisus, prin patima Sa, n-a devenit numai

rt:prezentantul exemplar al unor noi posibilitdli de existentd,

t i insugi intemeietorul, F[uritorul prin Sine insugi a realitiliirroii existenle, care este deja la indem0na oricui.

"Ascultarea" care se cere adresanfilor in 5,9, nu-gi are

;rsll'el in viziunea autorului, in "ascultarea" lui Hristos, numaipropria-gi mdsuri, ci, in acelapi timp, gi inainte de toate,irrsdEi baza sa.s3o

Dacd Dumnezeu il nume$te de-acum pe Fiul "Arhiereu,lupd. rdnduiala lui Melchisedec" (5,10), aceasta inseamnd cIl:l a intrat, gi prin El "tofi ai Sdi", in posesia a ceea ce a

rcalizat prin slujirea Sa arhiereascd - mdntuirea.s3r Hristos

icrtfindu-Se ni se face astfel pricind de mdntuire vegnicd,t:onducdtor spre Dumnezeu, gi aceasta prin ridicarearrrrranitd{ii Sale, aqa cum s-a vdztt, la un nou mod Ce existen}d,

tleosebit de cel de dinainte de moarte gi inviere, la o stare de

slavd, de penetratie prin Duhul, intr-un fel deosebit de cel de

rlinainte de moarte gi inviere.ssz In acest sens moartea

"'J. Roloff, Der Mitleidende , p 158tro H.Fr. WeiB, op.cit., p.320.53' Vezi J. Roloff, op.cit , p. 158tt'Sf. Ciril din Alexandria, CILAPHYRA in Exod, P.G. 69, col, 517. "S-a

ldus pe Sinejertfr nepatata pentru noi lui Dumnezeu;i ardere de tot spirituald- cum;r preinchipuit iar\i dumnezeiescul Moise, conducdndu-se prin lumina duhului spret unogtinla celor viitoare"

251

Page 128: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

2s2 STELIAN TOFANA

MAntuitorului Hristos se prezinta pe de-o parte, ca o jertfd

adus5 lui Dumnezeu, ca o renunlare la tot ce este ca om' pe de

alta, ca o sdltare pe un plan de existenla superioard' se

infelege ca om, dat fiind cd modul de existenld sfinlitd este un

mod de existengh mai inalt[, fiind imparte$it6 de Dumnezeu'

izvorul vielii.Dacd numai in stare de jertfE se poate pdtrunde la

Dumnezeu, atunci ea are doud sensuri:

a). inca chiar in starea de jertfE pe cruce' Hristos e

ridicat ca orn intr-un mod nou la Dumnezeu;

b). Hristos rdmine la Dumnezeu in stare de jertfr 9i

dupd inviere, pentru cd numai insuqindu-ne 9i noi aceastl stare

a Lui, ne putem transpune in starea de jertf6' avAnd prin

urmare intrare la Dumnezeu'

Faptul cd chiar actul de jertfire este o sdltare

ontologicl a celui ce se jertfe$te pe un plan superior de

existen!6, se vede din faptul ci Mdntuitorul intrd cu jertfa Sa

in Sfflnta Sfintelor. Sf. Ciril spune ca prin insagi jertfa Sa'

Iisus Hristos se oferd ca un dar de bunl mireasmd lui

Dumnezeu, iar prin Sine, 9i pe noi'ss3

in concluzie, din oricare din cele trei laturi am privi

moartea M6ntuitorului Hristos :

a). ca desfiinlarea p5catului, sau a sldbiciunilor din

firea lui omeneascd;

"'Sf. Citil, comentAnd cuvintele ua

tor" 1li. ti.z-lj. ,prn.' "Cdci a Pdtr rn

inr, )i ,a ne va'duie si Pe noi, nu se v cu

tatiiiuiai Sicuaieitsangealsdu ol

-5ls)

PARTEA A DOUA 253

b). ca renunlare a voinlei omeneqti la orice fel de

autoafirmare gi ca supunere ultiml a ei voii dumnezeiegti, gi

c). ca jertfd curatd a umanit5lii Sale, adusl luiI)umnezeu pentru a se sfin1i, ca prin ea apoi sd ne sfinfim gi

noi - laturi care, privite in fondul lor, sunt una -moartea Luiirpare ca un drum spre inviere.t'o in acest sens putem se

afirmf,m cI moartea nu e despdrfita de inviere, intre aceste

doul acte ale iconomiei mdntuirii exist6nd o indisolubiliunitate. Dar aceastd unitate trebuie vdzttld nu numai ca osuccesiune necesarE a celor doud mornente in opera mdntuirii,ci ca o anumitd prezen[d a fiecirui moment in celSlalt.Moartea M6ntuitorului cuprinde astfel in sine inceputul

invierii, iar starea de inviere a Sa nu e goiitd de o anumitdprezenld a crucii. Acest lucru il exprimd foarte bine Sf.Ap.Pavel prin cuvintele: "Nebun ce eSti! Tu ce semeni nu dd

viald, de nu va fi murit" (I Cor. 15,36). insd este clar cd bobul

semdnat nu moare mai intdi de tot, ca abia apoi pe urmd sirdsard, ci incd in timp ce moare, incepe viala cea noud in el.

Sf.Ap. Pavel revine adeseori asupra acestei idei, afirmdnd cd

in fiecare zi moare dupd omul din afard ca sh invie dupl cel

dinduntru (I Cor. 15,31; II Cor.4,l6)-Existenla faptului tainic cd moartea lui Iisus Hristos

cuprinde in sine inceputul invierii Lui ne-o adeveresc deplinsfinlii plrinfi, iconografia, c6ntlrile bisericii. Nu e ftrdsemnificalie faptul, cd in acest sens, iconografia ortodoxdin{Eliqeazd invierea Domnului prin scena coborArii Lui in iadintru slavd, ardtAnd ci viafa invierii incepe in El incd din clipa

t'o P..Pr,Dr. D. Strniloae, art.ctt., p. 285-286

Page 129: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN'TOFANA254

morlii, ca lAqnind din iad' Dar pe ldngi faptul cd sufletul

cobordt in iad s-a umplut anticipat' inci de Vineri' de slava

,i"liiinri"rii, trupul rdmas pe cruce are qt el o putere de via!6

fEcdtoare care, desigu', '" 'u dezvolta deplin de-abia din clipa

invierii Lui. Scriitotii bis"r"eqti risdriteni cred ci acest lucru

se arat[ in faptul cE din coasta Domnului curge' dupa moartea

Lui, sAnge cald 9i ap[ caldd' ceea ce e o minune aqa de mare cd

evanghelistul Ioan line sd o adevereascd prin intdrirea sa de

martor ocular (1n'20,23)' in aceasta^vld ei motivul' pentru

care biserica foloseqte cdldura la Sf impdrt[qanie' De aceea

ii. puri.tfi din r[sdril numesc Trupul Domnului de pe cruce' pe

de-o parte mort (vexp6v), iar pe de altd parte de viaJa f[cdtor

f<-."r".0,)"'' O fot*uiu'" ciata a ideii c6 Trupul Domnului

pe cruce, degi mort din punct de vedere natural' prin absen[a

sufletului, e de vialil1tuto,.' prin Duhul Sf6nt prezent in El'

o g6sim la Sf' Simion din Tesalonic: " Toarnd cdldurd tn

potir. Iar aceasta o face mdrturisind cd Trupul Domnului

devenit mort' prm dlspdrlirea dumnezeiescului Sdu su/let'

a rdmas totuSi de viayi fdcdtor' intrucdt dumnezeirea nu s-a

iliii"tii or'gy'l.'so In acelaqi sens se exprimd 9i Sf' Teodor

Studitul: "Cdntdrile mele laudd rdstignirea Si rana pe care

sulila a deschis-o in coasta dumnezeiascd' Din ea sorb Si eu'

o. Hristoase, infiecare zi' bdulura care md sfin;eSte" 'si?

Ideea vielii celei noi' rdshrith in umanitatea

Mdntuitorului Hristos incd in timpui morlii' cit 9i ideea despre

starea Lui de jertfd de dupa inviere, este exprimatd in

53s Vezi H. Grondijs, L'lconographie byzantine clu Crucrfid mort sur la cro-a'

Bruxelles, 1952, P. I 18-l 19

"u Erminie despre locagul bisericii' cap 94. ta H' Grondijs' op cit' p 126

s3' Triod- Miercurea I-a a Postului Mare'

PARTEA A DOUA 255

rre rrrrnrdrate randuri in cuvinte din cele mai sugestive in

r lirrlirile Bisericii: "stdpanirea morlii ai zdrobit cu moartea

l'tt, Puternice, cd de Tine S-au cutremurat portarll

rtrtlllui"s3}; "Puindu-Te in mormdnt, pe cei ce locuiau in

t,,t)rmant Tu i-ai lnviat, nestricdciune si viayd ddruind

,(Ltmului ornenesc"sle; "Inoitu-ne-ai pe noi prin crucea Ta'

rlitrttindu-ne noud viald Si nestricdciune" '54o

MAntuitorul Iisus Hristos nu putea rupe insd leg[turile

aceasta prin faptul cI moartea Lui e afundarea desivdrqitd a

ornenescului in dumnezeiesc, prin faptul ci omenescul soarbe

l)cntru, in gi prin acest act, putere din dumnezeire' Iar aceasta

,, poate face Hristos ca Om pentru cd e totodatd 9i

I )umnezeu.sn'lar puterea acestei morli 9i a stdrii Sale de jertfi

538 Sedealna I, glas l, dupd Catisma I la utrente

t" Stihi.u all-ula Stihoavn4 glas 4, vecemie'

'oo Stihira a v-a- glas 7, veccrnie

5al Pr.Prof.Dr. D. Stiniloae, art'cit 'p 280

5a? Ibidem,p 286.

Page 130: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

2s6 STELIAN TOFANA

ve$nice in fala Tatllui ne-o comunicd 9i noua unindu-Se cu noi

in dumnezeiasca euharistie, pentru ca murind cu noi 9i in

momentul morfii noastre, sd nu ne fie moartea spre moarte, cl

spre trecere 1a via!d, spre identificare deplind a voii noastre cu

voia Tatilui aga cum a fost 9i moartea Lui'sa3

s$ Ibidem, p.284 54 yezi A. Vanhoye, Pr&res anciens ,p' 161-170'

PARTEA A TRtsiA4

IISUS HRTSTOS - A.RHIE,REU CERESC (7,1=9'28)

Al doilea mare expozeu doctrinar al epistolei cEtre

lrvrei (7,1-10,18), prezentdnd Arhieria lui Iisus Hristos, ca

It:md preferenfialI a scrierii, diferd mult de primul' Acest

cxpozeu cuprinde trei secliuni care se succed una pe aha, fdrFt

ir mai fi intrerupte prin expuneri parenetice' cum a fost cazul

crr cele precedente (3,7-4,14 9i 5,11-6,20)'

Una din primele caracteristici ale acestui expozeu este

cll autorul, in expunerea temei, trece acum de la raportul de

ttsemdnare, demonstrat in pdrlile anterioare, la cel de

diferenliere Si depdsire in ptezentarea elementelor de

cornparaliesaa referitoare la Arhieria lui Iisus Hristos. Astfel,

;lrin acest nou procerleu, el incearcd sd pund in lumind

caracteristicile preotiei gi slujirii lui Iisus Hristos. intrucat

rrutorul nu considerd cd e suficient faptul de a fi amintit numai

ca cregtinii "au un Arhiereu mare" (4,14-15), trece acum sd

cxplice gi ce fel de Arhiereu este Acesta: "Un astfel de

.4rhiereu se cuvenea sd avem. sfffnt, fdrd de rdutate, fdrapatd, osebit de cei pdcdtosi Si fiind mai presus decdt

Page 131: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA2s8

ceturile. El nu mai ate nevoie in fiecare

sd aducd iertfe, intdi pentru pdcatele s

poporului, cdci a fdcut acedsta o datd'

5us A. Vanhoye. Prdres onctens ' p' 168

PARTEA A TREIA

rrou, superior, cel al realizdrilor divine in lisus Hristos.sa6

Accasta este intenlia predilectd a autorului in prezentarea

',lrrlirii arhieregti a lui Iisus Hristos. Felul in care o face este

rrragistral. Accentuarea raportului de diferen{iere dintrellristos gi Aaron, pentru a se scoate in evidentd superioritatea

Arhieriei lui Iisus Hristos se face numai cu argurnente scoase

rlirr datele concrete oferite pind acum' Cuvintele Ps. 110,4,( irre au servit mai int6i in 5,6.10 pentru a demonstra o

rrscrndnare fundamentald intre Iisus Hristos qi Aaron, sunt

lirlosite acum, in cap. 7, printr-o abilitate dialecticd, in scopul

tlovedirii in mod antitetic, cd preolia lui Iisus Hristos diferdtotaI de cea a lui Aaron, fiindu-i intru toate superioard.soT in

;rrimul caz autorul citeazd cuvintele psalmului frrd o analizd;r acestora in detaliu, ci numai pentru a artrta cd 9i Iisusllristos a fost chemat 9i numit preot de citre Dumnezeu.

Astf-el apare un raport de asemdnare intre Iisus Hristos 9i

Aaron in al doilea caz, cuvintele psalmului sunt supuse unei

;rrralize precise: fdrd. a inceta de a exprima aseminarea, ele

rc:levd acum accentuat diferenlele semnificative, care

ntarcheazd o schimbare de valori.sasAceasta nu este cazul, spre exemplu, numai cu Ps'

I 10, ci in modul cel mai evident, exprimi acest lucru 9i textul

tlirr 5,9-10. CAnd autorul deciar6 cd la sfArqitul patimii Sale,

llristos "desdvdrSindu-Se, S-a fdcut tuturor celor ce-L

,t;;cultd pricind de mdntuire veSnicd. lar de Dumnezeu a fostttttntit Arhiereu dupd rdnduiala lui Melchisedec" (5,9-10),

to6 lbid"^. Vezi in acest sens dez.voltarea ideii ;i la Pr.Prof'Dr' Dumitru

iRltdu, intreita slujire a Mdntuitorului,in indrumf,ri misionare, Editura Instifutului

Bihlic, Bucuregti 1986, p.342U. Pr.Prof.Dr. Dumitru stlniloae, lisus Hristos,

'Ir hiereu in veac, in "Ortodoxia" Nr 2, 1979, p.2l7u'547 Vezi amanunte A. Vanhoye, op cit.,p 169

to'Ihrd"-

259

Page 132: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA260

inlelegem concluzia pirlii precedente (3'1-5'10)' care a

demonstratraportuldecontinuitate:tota$acaqiAaron'IisusHristos a fost numit preot de citre Dumnezeu'

Darcuvintelecitatecon}intreiafirma(iicarepunlnluminl, in primul rdnd, superioritatea lui lisus Hristos in

comparalie cu Aaron, pe acest fond de asemdnare' Prima

afirmafie reprezinti miqcarea ascendenti' exprimAnd

desdvirgirea prin jertf6: "Hristos S-a des6virgit prin jertfa

Sa". ,4 doua corespunde miqclrii descendente' exprim6nd

eficacitatea salvatoare, m6ntuitoare a jertfei: Iisus Hristos

deschide "celor ce-L ascult[" calea spre Dumnezeu' frc6ndu-Se

pentru ei "pricin[ de mintuire veqnic6" ' A treia afirma[ie

exprim6, in sfdrgit' momentul central: numirea ca Preot de

cltre Dumneze:u.sae

In acest fel se anun96 9i partea urmltoare (5' 1 1- 10'39)

care va sublinia diferenlele dintre cele doud preolii' dovedind

gi insistdnd asupra superiorit[lii lui Iisus Hristos ca $r

Arhiereu.Procedeul de a anunta partea urmdtoare prln

cuvintele-concluzie a p5r[ii precedente' este' de altfel'

specificul 9i caracteristica principalS a modului de lucru al

autorului in tratarea subiectului epistolei' procedeu unic in

Noul Testament' Astfel, Ia sf6rqitul pdrlii parenetrce

preliminare (5,11-6,20) autorul' reamintind a treia afirmalie

din 5,9-10: "Iisus Hristos e Arhiereu desf,vArgit dupi

rAnduiala lui Melclrisedec'' (6,20), vine sd anunle tema

to'Ibid".,p, 169-l7o

PARTEA A TREIA

secliunii urmitoare care urmeazd, sd 1ualeze tocmai acest

s ubiect: Iisus Hristos Arhiereu, dup[ rdnduiala luiMelchisedec (7,1-28). Termin6nd-o pe aceasta, prin alegerea

cuvintelor din ultima frazd, anunld terna urmEtoare gi cea mai

lungd (8,1-9,28), qi anume cea a des[vArgirii sacrificiale a lui

Iisus Hristos,.exprimatdinT,2S prin acelagi verb ca gi in 5,9a

- te l"er<^l0eiq. DupI analiza acesteia, autorului nu-i mai

rdmfine sd dezvolte decdt ultima tem6 de cuprins doctrinar,

aceea a valorii m6ntuitoare a jertfei lui Iisus Hristos. Pentru

aceasta autorul foloseqte din nou acelagi procedeu: plaseazd

la sfArgitul secliunii (9,28) un cuvdnt ales din ultima fraz6' din

5,9b, 9i anume, cuvAntul ot^ltqpf a. Astfel va pune in contrast

neputinla soteriologicd a preoliei vechi, cu eficacitatea

perfecta a jertfei celei unice a lui Iisus Hristos ( l0,l - 18).tt'In acest sens, fiecare secfiuue are tema ei distinctd:

pozilia personald a lui Iisus Hristos ca Preot (7,1-28);

activitatea Sa mdntuitoare (8,9-9,28) qi roadele acestei acfiuni

m6ntuitoare (10,1-18). Ceea ce este iardgi caracteristic aici, e

faptul cd autorul, tratAnd o temd, nu pierde din vedere pe

celelalte doud anterioare, ci dimpotriv5, pune in luminitaporturile strdnse dintre ele, creind astfel utt schelet puternic,

care dd o viziune coerentd trdsdturilor specifice slujiriiarhieregti a lui Iisus Hristos.ssr

tto lbid"*.55r

Vez.i. in arndnunt, prezentarea fliintifica a acestor procedee folosib de autor

lr structura lor literard la A- Vanhoye, Za s tnrcture littdraire , p. 53-59, Idem, Ieslt'retres anciens ., p. 170-171

261

Page 133: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA262

I. Iisus Hristos - Arhiereu dup[ rAnduiala

lui Melchisedec (7'1-10)

Caracteristica principald a epistolei cltre Evrei este'

a$a cum s-a putut vedea, aceea de a demonstra' in toate

domeniile 9i planuriie, superioritatea lui Iisus Hristos fatd de

orice creaturd: El este mai mare decAt proorocii (1'l-4); mai

mare dec6t ingerii 9i dec6t Moise (1,5-14; 3,1-6); este Fiul lui

Dumnezeu, Domn 9i impdrat veqnic al Universului (1'3)' Dar

Iisus Hristos mai este desdvdrgit 9i ca reprezentant al un^ei

preo{ii cu mult superioare cetei din Vechiul Testament' In

acest sens, Epistola cdtre Evrei este singura carte a Noului

Testament care are meritul de-a fi constituit o hristologie

completd,axat[ pe demnitatea arhiereasc6 a Mintuitorului'ss2

desfdguratd cronologic de la intrupare 9i durdnd in veac' Iar

locul central in aceastd desfrgurare il ocupl jertfirea de Sine

a Mdntuitorului pe cruce, in care El a fost in acelagi timp atAt

Arhiereul jertfitor, Jertfa sau victima' cdt 9i primitorul jertfei'

"" rra"areu.tt'in acest sens noliunea de "Arhiereu" aplicatd

Iui Iisus Hristos e mult mai completi decdt aceea de profet sau

slujitor al Domnului (Ebed-Iahve)'intrucdt ea nu se taporteazd'

exclusiv numai Ia opera terestrd a lui Iisus ci se continud 9i in

cer. Acest lucru il J"r.rolta magistral epistola cdtre Evrei'

Dar Epistola cdtre Evrei nu este totuqi singura scrlere

a Noului Testament care-L prezinti pe Iisus Hristos in calitate

"2 O. Cullman n. Cltristologie clu Nouveau Teslament' p 92

ttt P..Asirt. V.Nlihoc. art cit .p 184'

PARTEA A TREIA

rrcavind nic[ieri, coeziunea pe cale o gdsim in Epistola cltre

l,vrei.

1. Melchisedec - prototip al lui Hristos'

Figura biblicd a lui Melchisedec (7'1-3)'

AxAndu-se pe textul din Fac' 14 9i Ps' 110'ss7 autorul

cpistolei dovedegte cd Iisus Hristos este adevdratul qi vegnicul

Arhiereu, ,'dupI rdnduiala lui Melchisedec"' Aparilia 9i

263

5so',/ezispre exemplu: O' Cullmann' op'cit ' p' 77'79' 93' G' Friedrich'

tiestererwartung in den Synoptikern' \ne Pesterelev6

ent-

555 Vezi C. Spicq, L'origine johanni Prdre

dans t,Ep n ienne"'

"Melange P- range' E

.lean, Par E' eceden[s

'fheme im arl ' 1941 'P'Priestertum Christi in N Testament ausserhalb des Hebraerbriefes' \n

:'rir."i"ei t.t . Literaturzeitun g",'l 9 47' 1 3 3 5 -3 3 8.

,ru Sf. Chi 7,9. cl Iisus Hristos Se

roagd aici in "lxi*ff,;11'"TH;arhiereascd" a

iumatarc a sec (O' Cullmann' oP'cll '

p 93)

"'P, 110 este pasa-iul din Vechiul l'estatnent cel mai des cital in Noul

l-est2nDent insu;i Mdntuitonll citeaza cuvintele acestu i Psatm (Mc' l 4'62)' marcdnd

.onpriir;u Sa ca indeptine;te o nrisiune arhiereascd

Page 134: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

2,64 STELIAN TOFANA

dezvoltarea acestei idei, in capitolul 7, a preoliei lui Iisus

Hristos "dup[ rAnduiala lui Melchisedec" (Ps' I10,4), nu este

o noutate, ea fiind amintitd deja in 5,6'10 9i 6,20' Dacl

autorul o reia in capitolul 7, nu face altceva dec6t sd o

dezvolte pe fondul invS!6turii despre propria jertf[ a

Arhiereului Iisus Hristos, de care vorbise deja in 5,1-10' Dar

pentru c6 cititorii s6i "s-au Iacut lenegi 7aauzit" (5,1 I) in ceea

te privegte aceast[ inv[!dtur6, intrerupe meditalia doctrinarl

profund hristologice (5,1-10) 9i intercaleazi o parte

pareneticd, tip "advertisment" (5,1 1-6,6), prevenindu-i de

pericolul cdderii din nou in "faptele cele moarte" (6'l)' incazul indepirt6rii de starea de "iluminafi" (6,4), dobAnditd

prin Sfrntele Taine: Botez, Euharistie ("gustarea darului

ceresc", impdrtdgirea Sfdntului Duh, punerea m6inilor - 6'24)'

prin "cuvflntul cel bun al lui Dumnezeu" 9i gustarea puterilor

veacului viitor (6,5)."'I)upi aceastd parte parenetic6, se revine acum asupra

inv[fdturii despre Arhieria vegnicd a lui Iisus l{ristos, urmSnd

a fi dezvoltate in profunde gi inalte "noliuni hristologice"sse

incepdnd printr-o comparalie cu Melchisedec'

Noul excurs doctrinar-hristologic, 9i care diferd mult

de primul, este dezvoltat acum, in cap' 7, in patru subcapitole:

| - 7,7-3 - istoria lui Melchisedec din Genezd 14 9i

caracteristica semnifi ca{iei persoanei sale'

2 - 7,4-10 - comparalle intre Melchisedec ai Avraam'

,tt Sf. Ioan Gur6 de Aur infelege prin "gustarea puterilor veacului virtor" viala

ereascd. (Sf' Ioan Hrisostom, Comentatiile sau

ei, p. 152). Vezi 9i A.F- Maunoury. Comentariul

cdtre Evrei,P.72.tje M. Rissi. Die Theologie , P- 82.

PARTEA A TREIA

3 - 7,ll-25 - Aaron qi Hristos.

4 - 7,26-28 - refleclii ce caracterizeazd scopul

p ropus.suo

Autorul face practic din acest capitol pivotul intregiisule epistole,s6r cele gase capitole precedente nefiind decdt o

lrregdtire pentru cele ce urmeazd a fi expuse in cap. 'l , iar cele

iase care urmeazd nu sunt decdt o explicafie gi o consecinld a

ircestei doctrine centrale.s62

Prezentarea figurii lui Melchisedec cu care incepe

ircest expozeu doctrinar, are darul de-a deconcerta realmente

pe cititor. Acestui personaj mentionat numai in doul textelirarte scurte din Vechiul Testament (Gen. 14,18-20; Ps.

I I 0,4) i se face o descriere in care apare ca o frinldrrristerioas6: "fdrd tatd, fdrd mamd, fdrd spitd de neam, a

t'itrui zile n-au inceput Si a cdrui viald nu are sfdrSit", el

"rdmdndnd preot veSnic" (7,3).

Melchisedec, preot-rege, apare ca o "cotnetd

trecdtoare"s6r pe scena istoriei Vechiului Testament inperioada patriarhului Avraam, mai precis, in momentul

intoarcerii acestuia victorios dintr-un rdzboi contra regelui

lilamului qi alialilor acestuia:s6a "Iar Melchisedec, regele

sn lbidem, p.82.s61 Vezi A,F. Maunoury , op cit , p 82

'u'C. Spi.q, L'Epttre a:aLx HebrerLx,Il. p I79.u6' D., Mircea Chialda, Melchisedec preot-rege din Salem, Caraasebep 1946,

p55s Din cartea Facerii cap. 1 4 se cunoagte cd patriarhul Avraam a avut un rdzboi

cu regcle Elamului, Kedarlaomer pi cu cdgiva aliati ai acestui4 pentru a scoate dinrobia lor pe Lot, nepotul sau. Rizboiul se poarth in localitatea Dan (Laip-Lesem) pe

265

Page 135: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

266 STELIAN TOFANA

Salemului, i-a adus pdine Si tin Melchisedec era preotul

Dumnezeului celui Preatnalt. $i a binecuvdntat Dumnezeu

pe Avraam Si a zis: Binecuvdntat sdfii Avraam de Dumnezeu

Cel Preainalt, Ziditorul cerului 9i al pdmdntului' ^$l

binecuvdntut sdfie Dumnezeul Cel Preatnalt, Care a dat pe

vrdjmasii tdi in mdinile tale! ^!i i-a dat Avraam lui

Melchisedec zeciuiald din toate" (Gen. 14,18-20)'

in ceea ce prive;te celdlalt text: "Juratu-S-a Domnul

Si nu-l va pdrea rdu' Tu eSti preot tn veac, dupd rdnduiala

lui Melchisedec" (Ps. 110,4), cuvintele, dupd sensul lor

literal, sunt adresate regelui, cdruia ii sunt atribuite funcliuni

sacerdotale de cel mai inalt ordin 9i care erau inserate in

ritualul slrbdtorii iudaice a intronizdrii.s6s

"Vaterlos, mutterlos, ohne Geschlechtsregister", p' 261-262)

t6t Cf. O. r, "Die Psalmer", (ATD) 19-50,

p. 459 u. in p ezi H'H' Rowley' " Melchizedek

and Zadok,,. . 461 u.

PARTEA A TREIA 267

in timpul lui Iisus Hristos, la inceputul erei cregtine,

;rcest psalm era interpretat deja mesianic, cercetdrile mai noi

rlovedind pe baza unor speculafii teologice nu numai cb

cregtinii au interpretat mesianic acest psalm, ci chiar cd

irrdaismul il identifica pe Melchisedec insugi, dacd nu chiar cu

Mesia, cel pulin cu alte figurl eshatologice.s66

Astfel, cap. 7 din Evrei, ca de altfel gi literaturapatristicI posterioard,tu' care vdd in Melchisedec un tip, oprefigurare a lui Hristos, implicd existenta unei tradilii iudaice

asupra importanlei eshatologice a figurii Rege-Preot.tt* Prin

rtrmare? ideea unui Mesia-Arhiereu nu este strdind cugetdrii

iudaice tfuzii.Pe baza apropierii textelor din Maleahi 3,1 .23-24 Si

2,4-5, acest arhiereu mesianic a fost identificat uneori cu

proorocul Ilie.s6e Tot aga, in unele specula!ii, regele-preot

Melchisedec este prezentat cu trasaturile lui Adam, considerat

t6 O. Cullman n, op cit., p.75 ls67 Yezi G. Bardy, Melchisedec dans la traditionpatristique,in "Revue

triblique", 1926,p.496 u. gi 1927.p.25 u.; G. Teillen, Untersuchungenzumt tabrrierbrief, p. 33-48. Aici se gAse$te o bogatd analizd a evolufiei tradilieiMelchisedec in I Clement qi la Sf. Ignaliu. O. Michel, Melchisedek ausserhalb des(.hristentums. ,in Der BrieJ an die Hebrcier, 1966, p 257-258

t6 Astfel, intr-un midra;. mai tdrziu, la CAntarea Cdntiirilor. R.egele-Preot nu era

th:paftc de a imbrdca haina funcfiunilor unui mediator mesianic. Tot aga "Ilierr:divirrs"apare uneori in literaturd sub dublul aspect de Profet $i Sacrificator inire:cla$i timp. (cf. J. Jeremias, arr. "Hi.(e)fcrq", in ThWNT, II, p 934; Strack-llillerbecli, Der I I 0 Psalm in der altrabbinischen Literatur, IV, p. 452 u . articol-crcurs in H.L: Strack gi P. Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament austtlmud und Midrasch,4 vol , Miinchen 1922-1928 P. Teiflen, op cit., p l6-20),

56e J. Jeremias , art cit , p.932

Page 136: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

268 STELIAN TOFANA

ca om ideal.s70 Pe de alt6 parte, apare 9i ca un arhiereu

eshatologic, in calitate de Kohen Zedek, aldturi de Ilie.s7l

Filon din Alexandria asimileazd Logosul cu Melchisedec 9i-lnumegte "Preotul lui Dumnezeu",s72 identificAndu-l cu

Mesia.s73

intr-o scriere tiagmentard descoperitd la Qumran

(notatd I I a Melchisedec)s74, rolul central in planul

eshatologic, de a elimina puterea lui Veliar qi de a executa

judecata lui Dumnezeus", ii este rezervat lui Melchisedec.sT6

Se poate aminti in aceastd direclie 9i "inv6ldtorul dreptAtii" al

sectei de la Qumrafi, care, pe de o parte, prezinti caracteristici

eshatologice, iar pe de altd parte, cum se vede gi din

t'o Cf. F.J, Jerome, Das geschichtliche Melchisedek-Bild und seine

Bedeutung im IJe brcierbr ief, 1920.s7 I Strack-Billerbeck, op.cit., p. 463-464t" Filo, din Alexandria, Legum alegoriae,lll,T9; vezi 9i J.J- Petuchowski,

The Controversial Figure of Melchizedek in "flebrew Union College Annual", 28

(1957), p. 127-136; R Le D6aut, Le titre de Summus Sacerdos donnd iiMelchisedec est-il d'origine juive?,in "Recherches de Science Religieuse", 50

(1962), p.222-229; O. Michel, art pe)'Xroeddx, in ThWNT, vol IV, p. 573 u-

573 in acest sens, A,T. Harson apira ideea potrivit c6reia "Melchisedek dtait [e

Christ preexistant" in"Jesus Christ in the Old Testament", London 1965, p- 65-72.

574 Aceasta scriere fragmentard a fost publicatd pentru prima dat6 de A.S. von

der Woude, arl. "Melchisedek als himmlische Erkisergestalt in den

neugefundenen eschatologischen Midraschim aus Qumran lIdhle XI", in"Oldtestamentliche Studien", l4 (19-56), p 354-373.

575 A. Vanhoy e, Prdres anciens , p. 172.

s'u Vezi in acest sens gi M. de Jouge 5i A.S. von der Woude, 1/ QMelchizedekand the New Teslament, in "New Testament Studies", l2 (1966), p.

301--326: J.A. Fitzmyer, Further Light on Melchizedekfrom Qumran Cave I I .in"Joumal of Biblical Literarure", 86 (1967), p 25 u Alte indicafii bibliografice in

aceasta problemd vezilaC.spicq, L'Epttre aux Hdbrettx. II' 1953. p 213 t

PARTEA A TREIA 269

(lomentariul la Habacuc (II,3)s77, el este preot, jertfitor. in"Regula comunitetii" de la Qumran (lQS 9, I I gi lQSa 2, l2u.), precum gi in "Scrierea din Damasc" (D 12,23; 14,19;19,10; 20,1) gi in apocrifa intitulatd "Testamentul celor l2patriarhi" (Rub. 6,7 t.; Simeon 7,2;Levi 2,8; Juda 2l;Dan.5 etc.), se distinge un Mesia-Preot $i un Mesia-Rege politic,un Mesia din Levi gi un Mesia din Juda, "Mesia lui Aaron" gi

"Mesia lui Israel", Mesia-rege fiind subordonat lui Mesia-p reot. s78

Agadar, e evident cd cel pulin in anumite cercuri dincadrul iudaismului, speranla venirii unui arhiereu mesianicdesdv6rgit era totu$i intrelinut6, misiunea sa prinz6nd conturin opozilie gi in comparatie cu arhiereul mozaic. Astfel, chiarinaintea scrierii Epistolei cdre Evrei, in unele cercuri iudaicecxistaserd speculafii cu privire la Melchisedec, in care acesta

era asimilat cu diferite personaje eshatologice.s?e

ln acest sens, meritul deosebit al Epistolei cdtre Evreieste acela de a fi demonstrat cE speranla iudaicd a unei preoliideslvArgite s-a impiinit in Iisus Hristos. Existenla acestei

t" K. Ellig"., Studien zum Habakuk-Kommentar vom Tolen Meer, 1953, p.

| 68.5" ICG. Kuhn, Die Geiden Messias Aarons und Israels, in "New Testament

Studies" I (1965), p. 168 u. Probabil ca St Ipolit al Romei, care vorbegte despreMesia din Juda gi Mesia din Levi, unifi amdndoi in persoana lui Iisus Hristos,cuno$tea tradi[ia raporta6 de "Testamentul celor l2 patriarhi", de textele de la

Qumran gi de documentul din Damasc, a$a cum o dovedepte studiut lui L. Marids,Le Messie issu de Ldvi chez Hippolyte de Rome, in "Melanges J. Lebreton", vol, I,"Recherches de Science Religieuse", 195 I , p. 381 u, Vezi pi Pr. V. ][{ihoc, art cit.,p. 185-186, O. Cullmann. op cir., p 76-7 .1

5'e o. Cullman n, op cit , p.76

Page 137: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

210 STELIAN TOFANA

speranle arate cd demonstralia epistolei nu e frrd un scop Ei un

obiect, ci cd ea era necesard 9i se inscria pe linia efortului

general al cregtinilor veacului apostolic de a dovedi cd Iisus

este Hristos-Mesia 9i, in acelaqi timp, Mare Arhiereu

vegnic,sso dup5. r6nduiala unei preolii veqnice'

Punctul de plecare al autorului in aceastd demonstra{ie

de prezentare a lui Hristos Mare-Arhiereu, il constituie

cuvintele Ps..110,4. El recurge la istorisirea din Genez5 14'

l8-20 pentru a confrunta aceste date cu cele ale Psalmului'

numai dup6 ce citeazd de trei ori cuvintele acestui Psalm

(5,6.10; 6',20)' Agadar, se porne$te in dezvoltarea temei de la

contemplarea lui Hristos Cel preamdrit, slavd pe care autorul

o vede in Ps. 1 10 ca fiind una preoteasci, de un gen particular'

Doud expresii ilustreaz[ acest fapt: "dupd rdnduiala lui

Melchisedec" li "in veac". in acest sens, cititorii sunt invitali

mai intii la observarea 9i contemplarea lui Melchisedec ca

personaj biblic, 9i apoi sd recunoascf, in el o prefigurare a lui

Hristos preamdrit "Arhiereu in veac": " Cdci acest

Melchisedec, rege al Salemului, preotul Dumnezeului Celui

Preainalt, tntdmpind pe Avraam, care se intorcea de la

infrdngerea regilor $i-l binecuvinteazd Melchisedec -

cdruia Avraam i-a dat zeciuiald din toate - se tdlcuieSte mai

intdi rege al rlreptdlii, apoi el este rege al Salemului' ceea

ce irr"o*nd regele pdcii- Fdrd tatd' fdrd mamd' fdrd spild

de neam, neavdnd nici inceput al zilelor' nici sfdrSit al

vielii, ci fdcut fiind a,semenea Fiului lui Dumnezeu' el

rdmdne preot Pururea" (7,1-3)'Acest mare preot "al Dumnezeului Celui Preainalt"

'* P.. V. Mihoc, art-cil., P. 186

PARTEA A TREIA

posed6 doud mari caliteli, precum insuqi numele ni-l aratd'

l)entru aceasta, nu intdmpl[tor autorul epistolei se ople$te

irsupra sensului pe care il oferd acest nume' Melchisedec, de

la evreiescul "Malki-tsedec", se t6lcuieqte "rege al dreptdlii",

iar dupd numele regedinlei sale, cetatea Salemului, ce se

tlilcuiegte pe evreiegte cetatea pdcii, este 9i rege al pdcii' Sf'

loan Guri de Aur, interpretdnd acest text, vede o mare

asemdnare intre numele lui Melchisedec ai cel al Mdntuitorului

Iisus Hristos: "Ce om poate fi impdrat al dreptdsii Si al

pdcii? Nimeni altul decat numai singur Domnul nostru lisus

I'{ristos" .s81

O observalie gramaticald aici nu e lipsitd de

importanfd pentru cele ce urmeaz6. a fi tratate. Aceste trei

versete, amintite mai inainte, nu formeazd decdt o singurd

f-razd al c[rei subiect se glseqte la inceput, iar verbul la

sfdrgit. Redusi la aceste elemente principale, fraza conchide:

"Cdci acest Melchisedec ... rdmdne preot pururea"' Toate

celelalte elemente intermediare nu servesc dec6t pentru a

pregiti afirmalia final[. O conjunclie "ytip" (o0ro6 Y&p -

7,1) pune frazain raport cu concluzia cap. 6, 9i care proclam[

preofia vegnicd a lui Iisus Hristos: " Unde Iisus a intrat pentru

noi ca inaintemergdtor, fiind fdcut Arhiereu tn veac

(ap26re pe iq yev6pevoq eiq tdv airiva), dupd rdnduiala

tui Melchisedec (rata trlv td(rv pel'26lod6ex)"'s82 Cele

doua specifi cdri ale profeliei "in veac" 9i "dupa randuiala lui

Melchisedec" (Ps. 110,4) din 6,20, sunt puse in legdturd cu

5*' Sf. loan Hrisostom, oP-cit-,P 177

s8'vezi A. Vanhoye, op cit.,P 174-

2'n

Page 138: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

272 STELIAN TOFANL

textele din Geneze. 14,18-20, in felul acesta cele dou[

precizdri explicAndu-se reciproc, astfel ci introducerea in

temd e fdcut[.Preotul "dupi rAnduiala lui Melchisedec" trebuie sd fie

"preot in veac" (6,20'), intrucdt Melchisedec din Genezd e

prezentat ca fiind "preot pururea" (7,1-3).s83 Calificativul "ei6

16v ai6va" (in veac) extras din Ps. 110,4 9i aplicat in 6,20

preoliei lui Iisus Hristos pream[rit, i;i are ecoul in 7,3 in

calificativul "eiq td 6tqverciq" (pururea) fondat pe textul din

Genezd gi aplicat preoliei lui Melchisedec. Dar cele doud

calificative nu sunt insd identice: sensul calificativului care ilcaracterizeazd pe Melchisedec eiq td 6111ver66 e mai pulin

profund; el nu exprimd eternitatea , ci doar simplu absenfa

intreruperii. Aceastd diferen!6 aratd clar c[, pentru autor,

Melchisedec e numai o prefigurare a preotului veqnic' o schi!6

care il reprezenta pe acesta intr-un mod sugestiv, dar

imperfect.s8a

O altd expresie pune in lumind 9i mai clard acest punct

de vedere: Melchisedec "a fost fdcut asemenea Fiului lui

Dumnezeu" (ri$<,lpotopdvoq 6ts ttir uiCo to0 0eo0 - 7,3)'

Astfel Melchisedec nu reprezenta decAt o icoand a Fiului lui

Dumnezeu, un prototip al Modelului, 9i nu pe Fiul Insugi, el

fitnd fdcut potrivit prototipului. De fapt, acest personaj

58sUnparalelismde pozigiesubliniazdraportulintreexpresia din6,20 5i ceadin

7,3; aflr' una, cAt 5i cealaltd se gasesc la sfhr5itul frazei-

58a A. vanhoy e, op cit , p 175

PARTEA A TREIA

rrristerios, Melchisedec,s" care apare 9i dispare din Sfdnta

Scripturd ca un meteorit, tl intereseazd pe autorul epistolei

numai in semnificafia sa de tip al lui Hristos.ss6

Din referatul biblic despre Melchisedec, atenlia

irutorului epistolei este relinutd, aqa cum se poate observa,

doar de trei am6nunte: etimologia numelor, comportarea h\Avraam fala de preotul-rege al Salemului 9i tdcerea

Scripturilor cu privire la originea sa(7,1 u)' in acest sens,

cxaminarea numelor gi a titlurilor lui Melchisedec e suficientd

l)cntru a ardta cd acest personaj reprezenta pe Hristos, Mesia-

rege gi Preot. Numele lui Melchisedec se traduce "rege al

dreptelii" (Bcroti,eil6 Drraroorjvng - 7,2), iar titlul s6u "rege

al Salemului" (paor.,Leirq Eulf p - 7,2)tfi inseamnd rege al

pacii (BaorAetrq eiprivqq - 7,2).Or, aceste calificative -

<Jreptatea gi pacea - erau daruri care se agteptau numai de la

Regele-Mesia.s88 Iar dacd addugdm 9i celdlalt titlu "preotul

Dumnezeului Celui Prea Inalt" (iepeirq toO 0eou ro0

urfif otou - 7 ,l), se obline astfel unirea clard a preoliei cu

t&5 Numele lui Melchisedec apare de 8 ori in textul original al Epistolei: 5.6.10;

6,20; 7,1.10.1 l.l5.l7 - in unii codici 9i in 7,21.5e ,,Nulnai in aparenld cugetarea autorului merge de la Melchisedec la Hristos

(7,1-10), cici numai Hristos ii permite autorului s6 atribuie acestui personaj

rrristerios din vechiul -festament semnificafia sa profunda Ei definitiva", scrie A.

!'euillet in Le Christ s(lgesse de Dieu, Paris 1966, p. 108'

s87 Aproape toli scriitorii identifica Salemul cu ora.gul lerusalim Excep[ie face

rrurnai Fcr. Ieronim, care e de par.ere cf, Melchisedcc ar fi fost rege al Sichemului,

ora$ czne s-ar fi numit in vechime Salim sau Salem. Vezi: A. Maunoury , op cil ,

p gS in legdtur6 cu toate ipotezele privitoare la identificarea oragului Salem cu

r,reun alf orap vezi; Dr. M. Chiald a. op cit-. p 6 u

"8 cf. Is. 9,5-6,2,1-9; Miheia 5.4; Ps 4-5,8 citat in Evr. l'9:'Ps 72,7

273

Page 139: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA274

5s Autorul sugereazi aici toate aceste apropieri Pi asocialii' dar nu insistd asupra

autoritElii pe care o por.aa ft.irtos, asieci suhcient dezvoltat intr-o secliune

anterioard 3,1-6'5q CarteaEzdraistorise$e cum' la reintoarcerea din exil' un numdr oarecare dc

preoti evrer, neavand ta ei "cun"o it famitie" cu care sa aEste originea preofeascd'

I;;;;i;".lusi de ta slujirea preoleasca (Ezdra2'6r'63)'

so'Pentru exegeza acestui verset vezi E' Griitler' An die Hebrcier' II' p 18-221

O. IVlichel, op.cil' excurs: 'VutJo'' mutterlos' ohne Geschlechtsregister"' P 261-

262.se Yezi A. VanhoYe' oP'cit ' P 116'

PARTEA A TREIA 275

inceput al zilelor, nici sfdrSit al vielii" (Ltnte opXn'

rlpe p6v, p(te (o116 t{)'oq 6yov - 7,3)' Dar cuvintele

acestea "n-au inlelesul ci Melchisedec "nu s-ar fi niscut 9i n-

ar fi murit ca orice om, ci trebuie infelese in sensul cA na;terea

;imoartealuisuntnecunoscutenouS,datoritdt[ceriiSf'Scripturi ".se3.

Intr-o inlelegere duhovniceascl a lui Melchisedec' Sf'

Maxim Mdrturisitorul socotegte c[ expre sia "fdrd tatd' fdrd

mamd, fdrd neam" (Evt.7,3), rN "tnseamnd altceva decdt

lepddarea deplind a trdsdturilor naturale, produsd in el de

Itarul suprem din pricina virtulii"sea Iar cuvintele "n-avea

inceput al zilelor, nici sfdrSit al vielii" mdrturisesc "

cuno$tiinla care crcumscrie timpul Pi veacul' 'si

cctntempla{ia ce depdseSte existen{a a loatd -fiinla materiald

si nemateriald" .sss Era ridicat, aqadar, prin contemplalie peste

cle, iar prin aceasta insuqi spiritul biruise sfArgitul 9i se

intinsese inainte de inceputul existenlei lui pdmdnteqti' Se

intindea peste timp 9i veac, dar nu desfiinfa insd faptul de a fi

inceput sd existe. Tot Sf. Maxim M[rturisitorul afltrm5' mai

departe, cd descrierea lui Melchisedec, ca "fdrd tatd' fdrd

rramd, fdrd neam, neavdnd nici tnceput al zilelor' nici

,t/arSit al vielii" (7,3) nu s-a {Zcut din "pricina firii celei

t'reate Si a celor din nimic, dupd care a inceput Si a sfdrSit

de a fi. ci din pricina harului durnnezeiesc Si necreat care

t* D.. I. Olariu, Lxplicarea epistolei cdffe Evrei, Caransebeq' 1913' p 38-5

5eo Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Ambigua, trad' de Prproldr Dumitru

Slrlniloae, Bucure5ti 1983. pag 137'

"'Ibid.m, pag. 138.

Page 140: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

276 STELIAN TOFANA

existd pururea mai presus de toatd firea Si tot timpul, din

pururea existentul Dumnezeu' har dupd care se cunoa$te ca

fiind ndscut tntreg cu totul prin alegerea voii Sale"se6 '

"Fdrd tata gi fErI mami" mai poate insemna gi cI

Melchisedec s-a ridicat mai presus de materie 9i form6, cdci

forma era consideratd in filosofla gteacd veche (la Aristotel)

qi ca un principiu care d6 materiei form6 qi prin aceasta aduce

la existenld o nou6 individuafiune. Deci sfantul s-a niscut ca

ftptura noud altfel decAt prin aceastl lege a naturii, in care se

intdlnesc doi factori. El s-a ndscut prin virtute, care reprezintl

ridicarea peste aceast[ Iege. Dar in general existenla naturall

se produce printr-o intalnire in timp intre materia consistenttr

gi forma gAndita gi se desface dupd un timp, materia scipdnd

de sub forma care a organizat-o. Sf6ntu[ insd nu s-a ndscut ca

atare prin aceastd intalnire in trup intre materie 9i formd si nu

va inceta sd fie sf6nt printr-o despdrlire a materiei 9i a formei.

Ridicarea mai presus de materie 9i formd mai poate insemna

insd qi ridicarea peste orice opozitie a trupului fala de sufletul

umplut de har. Sfinfenia nu are un inceput temporal, ci vine

din vegnicie cel ce se impdrtSge9te de ea; 9i nu are sfArqit

pentru cd sfdntui nu mai iese din ea.se7

s% Ibidem, pag. I 41 . Aici este afirmat, cu mult inainte de Palama, caracterul

necreat al harului, Subiectul uman indumnezeit se caracterizeutdntmat din harul

prezentpi dupaprin vonatur5-mamd dupd naturd. (Ibidem, Vezi nota 164)

t" Ibid...

PARTEA A TRETA 277

Omisiunile Scripturii amintite mai sus au ca rezultat.ilatura biblicd de a fi "fbcut asemenea Fiului lui Dumnezeu"

( 7,3 ) a Cdrui existen!5 e vegnicd (1,8' l0- 12). Astfel absenra

licnealogiei umane gi absenla limitelor temporale ale

t:xistenfei lui Melchisedec dau caracteristica principald a

prco[iei sale tipologice, unice.seE Cand autorul spune cd

Mclchisedec "rdmAne pururea viu" (7,3), el se g6ndeqte, de

l'apt, ta Hristos gi preofia Sa,see care va purta aceleagi

caracteristici.Melchisedec se bucurd astfel de o "veSnicie negalivd"

rnarcatd de t6cerea Scripturii asupra genealogiei 9i

tlcscendenlei sale. Sf. Ioan Gurd de Aur scrie cd "Melchisedec

c lhrl spil[ de neam, nu in sensul cd n-ar fi avut str6mo$i, ci

"pentru cd Scriptura nu aratd. Cdci precum, adicd, aceluia

nu i se raporteazd genealogia sau spi\a neamului, tot aSa $i

Ilristos prin insdsi firea lucrurilor. Cdci acela este tip Si de

ttceea s-a pus faplul despre inexistenta genealogiei lui de la

ldcerea Scripturii pe cdnd Acesta nu penlru cd nu s-a scris,

t'i pentru cd nu existd".600 "Hristos rdmdne preot in veac'spune Maxim Mdrturisitorul - ca unul ce nu tnceteazd de a

tnr lbid"*.5'9 in acest sens nu avem nici un temei si credem cd el avea in vedere un

Melchisedec redivivus, a5a cum acesta apf,rea in concep[iile ezoterice ale cercurilOrp. 188). La baza acestei

laFac. 14 qi Ps. I 10,4 (cf-profunddr Iisus Hristos,

ii levitice. dar a gi implinit

nceastd preolie in persoana Sa (Vezi 0. Cullmann, op cil . p 80 u)

* Sf. lorn Hrisostom, Comentariile sau erplicarea epistole i cdtre Evrei, p'

l 78.

Page 141: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

218 STELIAN TOFANA

vind prin moartea lui Iisus Hristos'

Prin aceste dou6 trdsdturi menlionate mai sus' asupra

cdrora autorul nu va inceta sd revin6' se descrie figura unei

preolii vegnice, care se indepdrteazd mult de ideea tradilionalI

a preoliei, aga cum o exprtmd Vechiul Testament' unde se

menlioneazd moartea naturali a arhiereului 5i inlocuirea sa

printr-unul din descendenlii sdi' Se poate spune' in concluzie'

"5 p" u.r,o, il intereseazd,in mod deosebit' nu atAt persoana

lui Melchisedec-istoric, cat caracteristicile ei 9i care sunt

exploatate in scopul evidenlierii veqniciei arhieriei lui lisus

Hristos, incomparabilitatea Sa cu o preolie pdm6nteascd'602.

Agaclar, personalitatea lui Melchisedec prin insuqi

numele sdu, regedinia 9i funclia sa dubla de preot-rege' ne

apare ca o adeviratd prefigurare a marelui Arhiereu'

MAntuitorul Iisus Hristos' Cele doud chemdri' de preot $l rege'

mr Sf. Maxim Mlrturisitoru I' Ambigua' trad' de Pr'Prof'Dr' D' Stiniloae'

Bucure;ti 1983. P 142-l 43

@ veziH'Fr. WeiR' Der Brief an die Hebrcier'p' 375-317

PARTEA A TREIA 2'79

l)Lr care le-a intrunit Melchisedec in persoana sa' vor r[mine

,l"osebite in Israel pentru c6, pdnd la MAntuitorul Iisus

llristos, nirneni nu va mai intruni in persoana sa calitatea

tlubl6 de preot 9i rege. Preolia lui Melchisedec apare astfel ca

,,,p"rioa.a celei a lui Aaron, de aceea' <lespre MAntuitorul

lisus Hristos nu se spune c[ este preot in veac dup[ rdnduiala

Iui Aaron, ci dup6 rAnduiala lui Melchisedec'60' Ca preot' el a

prefigurat acea preolie ideald, a unei r6nduieli spirituale 9i nu

,rrp"gri, ca cea leviticd, gi anume, preolia care nu avea sd

irrceteze niciodat6.Punctuldecisivinafirmareavegnicieipreo}ieilui

llristos e raportul dintre preolia qi filiatia divind intrucAt din

filia{ia divind rezultdeternitatea preoliei'60a "Fdrd tatd' fdrd

mamd, fdrd spild de neam, neavdnd nici tnceput al zilelor'

nici sfdrSit al vieyii, ci fdcwt fiind asemenea Fiului lui

l)umnezeu, el rdmdne preot pururea" (7 '3)'

Filialia divinf, ocupd aici o pozilie cheie: una la

?nceput (7.3), pentru a l[muri persoana lui Metchisedec' 9i alta

la sfArqit, pentru a defini preolia lui Hristos' Astfel' ptecizatea

03 J. Bonsirve t, Le sacerdoce et le sacrifice de Jesus-Christ d'apra I'Epitre

uu, Hdbr"*,in "Nouvelle Revue Theologique' nr' 6' 1939' p' 659'

uoo A..rt raport nu e unul nou in epistoltr. Aurorul ,fflrllff::?;tj;,#iHristos: El e credincios

departe concluziondnd

Arhiereu, autorul a atras

lui Dumnezeu" a lui Iisus Hristos (4'14)'

temf e solidaritatea Sa cu oamerul ;r care

totu;i de doui ori cf,

.de9i era Fiu..." (5.8),

(Vezi in amanunt A. Vanhoye, Ia '' p' 86-117 ;i J'

ii"*"n.r* O as GroJ3e Priestir ilber a m Hause Gortes ' p 93-94) '

Page 142: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

280 STELIAN TOFANA

raportului care se face intre filialie gi preo(ie e foart!

importantA pentru inlelegerea justd a doctrinei epistolei'

Se ridicd acum o intrebare: atunci cdnd autorul spune

cd Melchisedec "a fost lEcut asemenea Fiului lui Dumnezeu"

(7 "3) a avut in vedere pe Fiul lui Dumnezeu tn preexistenla

Sa veSnicd, tn existenla Sa umand, sau in preamdrireu

oblinutd la sfdrSitul patimii Sale?

La prima vedere, insistenla asupra perpetudrii preo[iel

ar inclina spre un raport al preogiei lui Hristos cu calitatea Sa

de Fiu a[ lui Dumnezeu in preexistenta Sa veqnicd. in acest

caz, Melchisedec ar reprezenta preolia CuvAntului lul

Dumnezeu, a$a cum il concepe, spre exemptru, Filon,60t

"CuvAntul" e prezentat de autor ca qi mijlocitor intro

Dumnezeu gi crea1ie,6tr ca Acela prin care Dumnezeu a f[cutveacurile, deci Dumnezeu adevdrat, coautor al crealiei (i,2).In acest sens, preof ia ar aparline lui Hristos, inaintea

Intrupdrii ins6gi, ori momentul consacrdrii Sale ca Arhiereu

coincide cu Intruparea Sa. Sf. Ciril din Alexandria scrie in

acest sens: "Cel cefiind tn chipul Si in starea lui Dumnezeu

.. cand s-a golit pe Sine, se spune cd S-a;i ardtal

liturghisitor al celor sfinte Si al cortului celui adevdrat".601

"El a venit tn lume Arhiereu, a fost ndscut Arhiereu, cdci

lntruparea So a fost tn aceeasi vreme ,;i o ungere

arhiereascd" -6ot

De altfel, in unele pasaje ale scrierii, se 9i vorbeqte

05 Vezi A. Vanhoye. Prdtres anciens , p' 178-

$i6 ,' . ,lotaem.* Sf. Chi.il din Alcxandria., Glaphyrorum in Genesim.libr 11. P G. LXIX'

100 Vezi 5i trad, rom Col, PSB. vol 39,p 28lu*' A. Mrunou ry. op cit , p 126-

PARTEA A TREIA

rlcrlul de clar de faptul cI Hristos ,'a devenit" Arhiereu (2,17;1,\; (r,20). Ca Fiu, El este Fiu din totdeauna, na$terea Sa fiindrlrn vegnicie, intrucit Tatdl, Care e vegnic, n-a putut exista or lilra ca Tatd fdri Fiul. In epistold nu spune niciodata ci Fiulrr rlcvenit Fiu, dar se afirmd in schimb gi se repetd, cd El a,lcvcnit Arhiereu "fiind fdcut Arhiereu in veac" (6,20).( ':rlitatea gi rolul de preot al lui Hristos nu se confundd, agadarr rr rolul Fiului in raport cu crealia, ca gi Creator direct, sau( oirr,rtor direct cu Dumnezeu la actul credrii lumii (1,2). Ca gitrr loan l, descoperirea lui Dumnezeu prin Fiul Sdu esterrs.ciatd aici cu crearea lumii, afirmAndu-se relatia vegnicdirlre Fiul gi Dumnezeu Tatdl.6oe

Sa mai remarcdm c,d, fraza insdgi din 7,3, care',rrlrliniazd aserrdnarea dintre Melchisedec Ai Fiul luil)rrrnnezeLl, comportd un calificativ care exclude aplicarearrecstui text la Fiul in preexisten[a Sa. Despre Fiul luil)rrrnnezeu preexistent nu se poate spune cI e "fErd tatd.,,. Elru.c pe Dumnezeu de Tatd deriv6nd din vegnicie din Tatdl, prinnir$tere (1,5) gi de aceea El este gi "Cel intAi ndscut" (orr lrr^lr6 roxoq - I ,6).u'o

Dar nici a doua ref'erire - cea Ia Fiul intrupat inr'xi.stenfa pdm6nteascl - nu poate fi aplicatd lui Melchisedecirr sensul intrebarii pusd la inceput gi aceasta pentru cd

ooe Se poate observa cZ prologul epistolei (l,l-4) unegte strins cele doudI.r spective hristologice: cosmic6 qi soteriologicE, 9i face oarecum trecerea intre col.I l5-20 gi Prologul Evangheliei dupa Ioan. vezi amdnunte: A. Feuillet, op.cit.. p'/1. O. Cullmann,op.cil.,p. 178.

uto Yezt A. Feuillet, op.cit , p.273

281

Page 143: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

282 STELIAN TOFANA

celelalte calificative ale lui Iisus Hristos atribuite vielii lui

omenegti (genealogie, origine matrimonialS) ii sunt lul

Melchisedec inaplicabile' De aceea, cdteva versete mal

departe, se va gi spune cd "Domnul nostru a ieSit din ludatl

(7,14), precizdndu-se astfel cd El are o genealogie' Se poatc

afirma, agadar, cf, viala Sa terestrd are un inceput gi un sfArgit,

ceea ce din datele Genezei 14 9i Evrei 7, l-3 nu se poate spuno

despre Melchisedec.Prin urmare, singura interpretare care convlne e aceea

care aplicd textul 7,3 la Hristos preamdrit'611 Acesta, intr'

adevdr, se descoperd in acelagi timp atAt ca Om nou, cAt 9i ca

Fiu al lui Dumnezeu vegnic, c6t 9i ca Arhiereu vegnic' Despre

Iisus Hristos Inviat se poate spune cu adevdrat ca e un Om

"frrd tat6, fErd mamd, frra genealogie", cdci invierea Sa a fost

cu adev6rat o "noud nastere" a naturii Sale omeneqti in carc

n-a intervenit nici tat[, nici mami omeneascd, 9i care a fdcut

din El un"intdi ndscttt" cu totul fEr[ genealogie'

Daca Sf. Petru poate spune despre cregtini cd"aufosl

ndsculi din nou prin Invierea din morli a lui lisu.s Hristos"

(I Pt. 1,3). atunci aceeaqi afirma!ie se poate aplica cu 9i mai

multd putere lui Iisus Hristos insugi inviat'

De altfel, acelagi mister va fi evocat de autorul

epistolei gi in alli termeni, cind va vorbi de "cortul cel mai

mare gi mai desiv6rgit" care a permis lui Hristos intrarea in

"prezenta" lui Dumnezeu (9,11). Despre acest cort, in care se

poate recunoagte o descriere simbolicd a naturii umane a lui

61r in acest sens vezi A. Vanhoye. op cit , p- 718'

PARTEA A TREIA 283

llrisLos inviat, se spune sd "n-a fost fbcut de mAn5, adici nu

rriic din zidirea aceasta" (9,1 I ; Cf. Mc. 14,18; II Cor. 5,17).612

Referitor la comparalia dintre Melchisedec ai Iisus

llristos pe baza celor afirmate de autorul epistolei despre

vc;nicia negativd a lui Melchisedec "fdrd tatd, fdrd mamd"'

Ir'it'ul fiind asemenea Fiului lui Dumnezeu" (7,3) Sf' MaximMirrturisitorul referind la Iisus Hristos cele spuse de cdtre

Mclchisedec afirmI: "Cdci singur Domnul Si Dumnezeulrro.slru lisus Hristos este prin fire Si tn adevdr fdra tatd Si

l|trd mamd Si fdrd neam Si n-are nici inceput al zilelor, nicitlrirSit al vielii. Fdrd rnamd, pentru caracterul nematerial,,t(trupesc al nasterii Lui dinainte de veci de sus din Tatdl'

l,ird tatd. dupd nasterea de jos, temporald. din mamd Si tn

t,'up, care n1t s-a produs datoritd zdmislirii prin sdmdnyd'

liird neam, intrucdt modul ambelor Lui nasteri e luturor cu

totul inaccesibil Si necuprins- Si n-are nici inceput alilelor, nici sfirsit al vielii, fiind fdrd tnceput, fdrd sfdrsit

yi cu totul nemdrginit, ca ,-el ce e prin fire Dumnezeu' Si

r imdne preot i.n veac, co un exista,

1,,:'in o moarte care pune sfi fiindcd,' Dumnezeu gi ddtdtorul a fire sir;irtute."6t3

Aceste determindri negative corespund, intr-un alt

rcgistru, acelora care ii sunt atribuite lui Melchisedec in 7,3

pcntru a se face din el o prefigurare a lui Hristos 9i, astfel, ele

confirmd cd autorul inlelege atunci a vorbi de Hristos

;reamdrit prin Inviere.6ra

"" yezi pi la A. Vanhoye, op cit.,p' 179-

6rr Sf. Maxim Mlrturisitoru), Ambigua, pag-142.

u'n Sf. Ioa, Hrisostomul infelege acest "cort" ca fiind insuqi trupul M6ntuitoru-

lrri. dar nu insistdasupra ideii avansatemai sus (Sf. Ioan flrisostom, op cit.,P ,

vcz-i 9i A. MaunourY, oP cit ,P. 127)

Page 144: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

284 STELIAN TOFANA

Cf, Acesta trebuie sd fie recunoscut ca Fiu veqnic a luiDumnezeu, epistola o spune cu toatd limpezimea in altepasaje, in special atunci cdnd Il proclamd pe Hristos, ca Ce[ cea creat cerul gi pdmdntul gi care va rdmdne vegnic dupl cetoate acestea vor pieri (1 ,70-12;4,14).

Aceasta este, deci, perspectiva in care se situeazdevocarea lui Melchisedec, adici, exact aceea fixatd la sfdrgitutcap.6, inainte de a se incepe expunerea privind aceastd temd.Agadar, preotul pe care tl prefigureazd Melchisedec nu enici Fiul lui Dumnezeu in preexistenla Sa, nici lisus tn vialaSa pdmdnteqscd, ci Hristos, Fiul lui Dumnezeu, preamdritprin patima, moartea Si Invierea Sa. Din perspectivaautorului nu era suficient numai faptul, cd Hristos era Fiul luiDumnezeu pentru a poseda dintr-o datd preo!ia vegnicd gi nicifaptul de a fi numai Fiul lui Dumnezeu Intrupat. Otransformare a umanit[lii Sale prin patimi, moarte gi Inviere,in sensul unei spiritualizdri depline a ei, era, din aceastdperspectivS, nec€sard, adicd o consacrare preoteascd de un gencu totul nou care L-a frcut "des[vdrgit". De aceea, cAnd lasf6rpitul capltolului se revine asupra titlului de "Fiul,,, se arein vedere legarea acestei menliuni de aceastd ',deslvdrgire":Acela care a fost rAnduit Arhiereu este cu siguranla Fiul, darFiul "desdv6rgit" (7,28, cf . 2,10; 5,8-9).

Dupi ce a fost astfel, prezenlat un raport alasemdndrilor dintre Melchisedec gi I{ristos preamd.rit, semutd acum atenlia stpra deosebirilor care existd intre preolialui Melchisedec i preofia leviticd. Acest fapt formeazdtemaunei a doua subdiviziuni a capitolului 7 a cd.rei func-fiune este,evident, aceea de a pregdti confruntarea dintre preo!ia leviticdgi cea a lui Iisus Hristos.6rs

u't in ce"u ce privegte o tematizare a capitolului pe sectrunr pi o sintetizaredoctrinard a lui. vezr: M. Rissi. Die 'fheologie.

, p. 8l-90: E. Grd}er, An dieHebrrier- II, p 1-65.

PARTEA A TRETA

Dacd Melchisedec se relevd pe sine ca fiind deosebit

;ii in toate superior preofilor levili, atunci Hristos "preot dupf,

riinduiala lui Melchisedec" se va g6si intr-o posturd

rrsemdndtoare, de diferenld Si superioritate, atestald de insf,;i

Vechiul Testament.

Dificultatea constf, in a face aici o comparaf ie intre

ccle doud preolii ale Vechiului Testament - cea a lui

Mclchisedec Ei cea levitic6, intrucAt Vechiul Testament nu le-a

confruntat niciodatE de-a lungul secolelor. Cu o abilitate

rabinicd, autorul reu;egte, totugi, aceastd comparafie, utilizdnd

rlatele oferite de Vechiul Testament privind istorisirea

irrtAinirii dintre Melchisedec gi Avraam.

Primul fapt comentat este darea zeciuielii din "toate"

tlc cltre Avraam, patriarhul, lui Melchisedec (Gen. 14,20).in

rrceasta autorul g6segte un prilej de a face o comparafie cu

;rrcotia leviticd care gi ea percepea zeciuiald: " Vedeyi, dar, cdt

tl(' mare e acesta, cdruia chiar patriarhul Avraam i-a dat

:t,ciuiald din prada de rdzboi Cei din /iii lui Levi, care

ltrimesc preolia, au poruncd, dupd lege, ca sd ia zeciuiald

,lr la popor, adicd de lafralii lor, mdcar cd Si uceStia au

tt';it din coapsele lui Avraam lar Melchisedec, care nu-si

tt'dge neamul din ei, a luat zeciuiald de la Avraom--." (7,4-(riI).

Comparalia determind reluarea succesivd a doul

lriisdturi care, dupd excursul precedent, caracterizeazd pe

lrleotul Melchisedec; absen[a genealogiei Si existenla

vt.ynicd (7,3). Problema genealogiei e evocatd, in primul rdnd,

l)cntrLr ci, constituind legdtura intre levili 9i Avraam, ea

grcr-mite surmontarea separaliei lor in timp. Situalia preolilor

285

Page 145: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

286 STELIAN TOFANA

levili, care iau zeciuiald de la ceilalli frali ai lor israeli[],

descinzand gi ei, ca gi aceia, din Avraam, este cornparata decl,

cu cea a lui Melchisedec, care, fir[ a avea aceastd spitl

genealogicS, ia totugi zecitiall'de la Avraam insuqi' Diferenfr

evidentd in acest sens, scoate in evidenla posibilitatea

existenlei gi a unei alte preolii, care nu e legatd de o

genealogie, las6nd sd se inleleagd astfel cd ea e de ordin

superi o r.616

Fdrd a intra in amdnunte in aceastd problem[, autorul

o pdrdsegte pentru pulin, recurgAnd la un alt fapt semnificativ,

acela al binecuvdnldrii, in vederea confirmdrii evidente a

raportului de superioritate. Melchisedec l-a binecuvantat p0

acela care avea frgdduin(ele, iar faptul cI l-a binecuvantat po

Avraam inseamnd ch el este mai mare decAt el' "Cdci fdrdindoiald - spune autorul - cel mai mic se binecuvinteazd de

cel mai mare" (7,7). Este un principiu bine stabilit cl

binecuvdntarea coboarfl de la pdrinte la copil, de la rege la

supus, intr-un cuv6nt de la superior la inferior, ceea ce

epistola nu omite sd preclzeze.6'7 De aici se trage concluzia

justa c5, fiindu-i superior lui Avraam, este superior 9i

urmagilor lui. Acest lucru e confirmat prin cuvintele: "Vedeli

cdt de mare este acesta, cdruia Si Avraam palriarhul i-a dat

zeciuiald din cele mai bune prdzi" (7,4). Interpretdnd aceste

cuvinte, Teofilact al Bulgariei spune: "El covdrsea pe

Avraam, cd de nu l-ar fi covdrSit, nu l-ar fi blago'slovit pe

Avraam Si nu ar fi luat zeciuiala de la ddnsul, Si fiindcd din

u'u Cl A. Vanhoye, op. cit ,p 181 .

u'' Pr.Atist. V. Mihoc. art cit ,P 187

PARTEA A TRE]A

,lvruam se trdgeau preolii Legii Vechi, ardtat este cd Si pe

ttt't,ia ti cottdrSea Melchisedec, fiindcd, blagoslovind el pe

rlrtimoSul lui Avraam ,si ludndu-i zeciuiald, totodatd

l,lugoslovea si lua zeciuiald si de la preolii cei ce se trdgeau

,lin Avraam. $i daca, inchipuind pe Hristos, Melchisedec

rttit tntrecea pe preolii Legii, cu mult mai mult ii covdrSea

1tt: ei Hristos, tntdiul chip al lui Melchisedec si Melchisedec

,'t'L adevdrat" .618

Inleleasl in adevdratul sens al cuv6ntului,

lrirrecuvAntarea este cuvantul care asigurd transmiterea darului

rlivin, in special acela al unei vieli fericite 9i prospere. Aceasta

c absolut necesar sE coboare, intrucAt toatd darea cea bun6 9i

tot darul desdvArqit vine de sus, cobordnd de la pdrintele

Irrr-ninilor (Iac. I ,17).Binecuv6ntarea coboard, agadar, direct de la

Dumnezeu Insugi sau printr-un reprezentant al S6u atfiorizat,

tatel familiei (Evr. 11,20-21) sau printr-un preot'

llinecuvdntindu-l pe Avraam, Melchisedec se descoperd pe

sine astfel, ca fiind superior lui Avraam, strf,mogul preolilor

lt:vitic i.61e

Dupi aceastd men(iune, autorul revine Ia problema

ddrii zeciuielii gi la raportul de diferenli, lu6nd in considerare,

de aceast6 datd., a doua caracteristicd a preofiei lui

Melchisedec Ai anume, existen{a fIrI sfflrqit a zilelor: "Sl

uici iau zeciuiald niSte oameni muritori, pe cand dincolo,

unul care e mdrturisit cd e viu" (7,8)' Contrastul e exprimat

6rE Teofilact al Bulgariei, Erplicarea Epistolei cdtre Evrei. p

u't lbidr* ,

287

168

Page 146: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

288 STELIAN TOFANA

evident, cu ajutorul textului biblic, care nu atribuie vielii lui

Melchisedec nici o limite, dar menfioneazd insd clar, in mod

indirect, moartea lui Avraam (Num. 20,24-29) pi-a tuturor

preolilor levili 9i a arhiereilor lor (Num. 35,25'28'32),

scolandu-se prin aceasta in eviden{d rolul limitat in timp pe

care l-au avut in exercitarea funcfiunilor sacerdotale. Moartea

intrerupe continuitatea slujirii sacerdotale a acestora, ceea ce

nu e cazul cu Melchisedec, cel m[rturisit pururea viu'

in finalul reflecfiilor concentrate in aceste versete,

autorul reulegte, oarecum, sd-i puna pe preolii levili, inconfruntarea cu Melchisedec, intr-o atitudine de subordonare:

"$i ca sd spun aSa, prin Avraam a dat zeciuiala Si Levi, cel

ce lua zeciuiald, fiindcd el era in coapsele lui Avraam, cdnd

l-a tnt[rmpinat Melchisedec" (7,9- 10), Vorbind de

superioritatea lui Melchisedec fald de Avraam, accentuatl de

acest verset, Sf. loan Guri de Aur zice: "$i n-a zis "levilii",ci "Levi". Ai vdzut superictritate'? Ai vdzut cdtd deosebire

este lntre Avraam Si Melchisedec cel care poartd tipul

Arhiereulu[ nostru? Iar superioritotea o aratd ca avdnd-o

prin puterea sa, Si nicidecum din vreo necesitate, cdci acela

a dat zeciuiald, ceea ce este o preotului, iard acesta a

binecuvdntat, ceea ce este a celui mai mare Aceastd

superioritate trece si la urmasf".620 Aqadar Melchisedec este

arhiereul prin excelenld. Preofia aceasta 9i-a gdsit insd

implinirea absoluta gi definitivd in Iisus Hristos care este

Arhiereul adevdrat, vegnic pururea mijlocitor intre Dumnezeu

gi oameni,

u'o Sf. Iorn Hrisostom, op.cit ,P 180

PARTEA A TREIA

Acest mod de argumentare a superioritdlii preoliei a

lrri lisus Hristos, fala de cea levitici. prin accentuarea faptului

hinecuvAntdrii ca element principalin raportul de diferenliere

intre cele doul preofii, are la bazd o conceplie profund

tcoIogic6: Iisus Hristos, adevdratul Arhiereu nu a impins

rrrrrnai spre sfdrgit, prin venirea Sa, preolia veche, ci a 9i

irnplinit-o in Persoana Sa.62r

Raportul de subordonare este realizal, in chip cit se

poate de logic, prin afirmarea faptului cd insuqi Levi,

"rcprezentantul preoliei Ievitice" qi care primea zeciuiald622 (d

6crcri'rcq l.upprivov) adat chiar el zeciuiald lui Melchisedec(6e 6e rcdtotar) prin Avraam, in coapsele c6ruia era incd in

rrromentul intAlnirii istorice dintre acegtia.

Astfel, Levi qi urmagii s5i trec in raport de

subordonar e fa!d, de Metchisedec.62s

Cu aceasti argumentatie a raportului dintre cele doud

u'' Yezi O. Cullmann, op cit , P 80

6" E. Gr6Ber, op.cit., p. 32

u" E. G.ARer, opcit., p 32 e de pdrere cdin spatele acestui raport de

subordonare a lui Levi qi, prin el, a urmaqilor sai lui lvlelchisedec, exprimat de

rrutorul epistolei prin 7,9-10, std concepfia iudaicd despre strimo;i in care destinele

rrrnragilor sunt prehotirdte, determinate: "Das Geschick des einen das Geschick aller

rlr:terminiert". Veziin am5nunt acea-sEproblemA ataltzatdla. M-W' Robinson, The

llcbrews'Conception of Corporate Personality", 1936 (BZAW 66), p. 49-62.Aceasti concep{ie el o gasegte exprimata in ahe texte ca: I Cor. 15,21 u'; II Cor.

1,14; Rom. 5,12.15-I9; R Scroggs, The Lost Adam, Oxfad 1966, p 4l-46Aceastl conceplie a st6mit ins6 disculii incepAnd de la Augustin, dacS nu cumva 9i

I lristos, Care apar!ine acestei succesiuni strdmo$e$ti, ar fi dat gi El zeciuiald luiMclchisedec gi, astfet, sd fie pi el subordonat lui Melchi"sedec Versetul 7,3c eliminarr irstfel de conceplie, intrucdt spune limpede: Melchisedec e fhcut asemenea F-iului

lrri Dumnezeu Cf. E. Gr?iBer, op cit . p 33. nota 94.

289

Page 147: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

290 STELIAN TOFANA

preolii, se termine aceaste etapi intermediard a demonstrafiei'

Ea a fEcut si apar6, a$a cum s-a vdzut, intre Melchisedec' ca

preot, qi preolii levili, in special raporturi de diferenld 9i

superioritate. ceea ce e cu totul interesant insd este modul in

care autorul a gtiut sd giseascd, in insuqi textul revelat'

argumente in mdsurd sI zguduie convingerea tradilional[

iudaicd care atribuia preo!iei levitice valoare absolut[,

demonstrdnd cl incd inainte de na;terea lui Levi' textul

Scripturii evoci existenla unei preolii diferita de cea levitictr

qi infinit superioari ei. Astfel autorul preg6teqte, intr-un mod

foarte subtil, continuarea argumentafiei sale'

Itr. Superioritatea preofiei celei noi

"dupf, rflnduiala lui Melchisedec"

fa(i de "preotia vecherr (7'11-28)

1. Necesitatea schimbErii preo{iei

incepAnd cu acest paragraf autorul rnutd centrul de

greutate de pe persoana lui Melchisedec, pe preofia "dupd

rAnduiala lui Melchisedec", menfionatd in Ps' 110, in

confruntare cu Preolia leviticS'

ParagrafuI se imparte in doua subdiviziuni"6zo prima

(7,11-19) insista asupra raportului de diferenlf, dintre cele

uro Li-it.l" subdiviziunilor sunt marcate de procedeul "inclusio" folosit de A'

Vanhoye. cf. La structure littiraire . p 128-136'

PARTEA A TREIA

dou6 preolii gi exploateazd doud expresii ale Ps' 110: "dupd

runduiala lui Melchisedec" Si " tn veac"; a doua subdiviziune

(1,20-25) insista asupra raportului de superioritate 9i atrage

rtenlia asupra jurhmantului lui Dumnezeu, menlionat in Psalm

;ii apoi, din nou, asupra expresiei "in veac"'

Rapor.tul de diferenld dintre cele doud preofii, cea

lcviticd gi cea "dupd rAnduiala lui Melchisedec"625 e scos in

cviden![, in primul rand, prin ardtarea necesitdlii schimbdrii

ltreo[iei. un prim motiv care st6 labazaacestei necesitali este

imposibilitatea celei dintAi de a aduce desdvdrgirea

(tel.e(roorq): " Deci dacd desdvdrSirea ar fi fost prin

ltreolia levililor (cdci legea s-a dat poporului pe temeiul

preoliei lor), ce nevoie era sd se mai ridice un alt preot

tlupa rdnduiala lui Melchisedec, ;i ntt se zice dupd

rdnduiala lui Aaron?" (7,1 1)'

Agadar, desdvArgirea (tei.e fr^rorq - 7,1l) n-a fost

ttinsl de preolia levitic6, de aceea, Ps' 1 10 anun!6 un nou

preot, o noul preolie care va reugi realizarea ei' Aparilia

acestui nou preot rdspunde deci, unei necesitSli (Xpefa) care

s_a ftcut simfitd prin intermediul unei preo!ii nedes6v619ite.

Acest nou preot (6te poq - 7 ,17)t'u n' aparlinea liniei

291

Page 148: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

292 STELIAN TOFANA

succesorale a lui Aaron, ci era dupd o altd rinduiald (tri(r6),de o naturd cu totul diferita fa![ de prima. Cele doua specii de

preolie Levi-Melchisedec sunt in viziunea autorului epistolei

strdine, eterogene, incompatibile, astfel cE prima a fost abolitlde institulia divind a celei de-a doua. Prin urmare, prima n-a

avut decdt un rol tranzitoriu, avAnd in vedere ra$iunea

imperfec!i unii sale.t"Cuvdntul te l.efootq (desivdrgirea) exprimAnd o stare

infeleasd ca rod al lucrdrii preoliei, nu e folosit decAt aici in

epistold. Acest termen folosit in Vechiul Testament gi av6nd

doar o valoare culticd62s poate preci za c6. jertfele qi intregul

ansamblu de ceremonii religioase din Israel au fost

neputincioase in a aduce iertarea cu adevirat a pdcatelor

(10,1.4), cur[lirea conqtiinlei (9,9), deci, cdgtigarea dreptSlii

L'Epitre aru Hebreux,Il,p 188- 189. Vechiut Testament foloscgte termenul pentru

a exprima diferenfa intre lahve gi alti dumnezei (Deut. 4,28; 5.7; 11.16 etc.). Vezi

9i H.W. Beyer, art 6tepo6, in ThWNT, vol.ll, p. 701.621 Yezi in acest sens Drd. Emil Cornifescu, Prolelii Vechiului Testamenl

despre preolie. in rev. "Studii Teologice", u. 7-8, 1967, p. 491 u.

628 Vezt amS.nunte in acest sens C. Spicq, op.cil., Excurs, p, 215 u. gi A.Ytnhoye, op.cir, p. 189. in Levitic, cuvdntul te l.e foor6 apare de 7 oi (Lev.7 ,37;8,22 26 28.29.31.33) mereu in acelaqi context, cel al sfinlirii preotului. Cuvdnruldesemneazd.iertfa adus6 cu ocazia sfinlirii preotului. In acelaEi context intilnimacela;i cuviint pi in Exod de 5 ori in spa{iul a 13 versete (Exod 29,22.26.27.31.34etc) ln afard de aceste locuri. acest cuvant nu mai apare niciodatd pc tot spafiulPentateuhului. Citdnd aceste texte se poate constata ca se vorbea- exista tel,ef<oorqin Vechiul 'l-estament, dar avdnd o nuan[a cultica, legata de r,ur singur eveniment gi

privind o singurd categorie de oameni -preotti, fErd insi ca sfera Ei acliunea sa sf,

cuprindi infreg poporul av6nd eficacitate deplind in a sfinfi qi des5vdrqi (Vezi A.Vanhoye. op cir . p.189)

PARTEA A TREIA 293

irrterioare, acea transformare radicalI a fiin;ei, accesul $i

ilpropierea cu adeverat de Dumnezeu.62e

De altfel, pe plan moral, viala sub Legea veche ilrnenlinea pe om intr-un stadiu de stagnare spiritual[, intrucdt

lcgea gi preolia ei nu puteau oferi omului posibilitatea unei

rnaturizlri spiiituale, a unei desdvAr;iri, ceea ce se va atinge

abia in iconomia cregtind (cf, Iac. 1,25 - v6po6 tdleroq)'53o

Nici Moise, nici Aaron n-au posedat harul care sd conduc[

spre r€l"€(ootq (desdvdrqire), har rezetvat numai lui lisus

llristos (12,2) "incepdtorul gi plinitorul credinJei" (tdv tfrqnfote<oq rip26qydv rcci te.i"e rotrlv). De aici a rezultat

necesitatea ivirii unui alt preot, cu totul diferit, care sA fie el

insugi desdvArgit pentru a putea oferi cu adevdrat sfinlirea 9i

desdv6rgirea; un preot deci, nu avAnd o sfinlire ritual[cxterioard, ci una care sd ofere intreaga sa existenfd acfiunii

recreatoare a lui Dumnezeu, introducdnd umanitatea sa

reinnoitd in infinitatea veqnicd a lui Dumnezeu.6rr Realizarea

acestui fapt l-a oblinut real Mdntuitorul Iisus Hristos ca

Arhiereu prin patima- jertfa 9i invierea Sa. Acest contrast

puternic intre preo!ia veche 9i cea a lui Iisus Hristos, intre

62e Ceremoniile prescrise de pgea lui Moise n-aveau in nici un fel posibilitatea

unei transformari interioare a fiinfei. Nu erau decdt sacrificii de animale, rituri

cxterioare, care simbolizau numai transformarea, tbrtr a o putea realiza. Apadar

"re l.e ioor6" din Vechiul festament nu insemna desivhrqirea nimdnui, omul

ramdnAnd pe mai departe in stadiul sdu trupesc $i aceasta pcntru cE nici preotul nu

poseda o veritabilA consacrare sacerdotald.610 C. Spicq, op cit ,p 189. Vezi 9i Sf. Ioan Hrisostom, Comenlariile sau

explicarea epistolei cdtre Evrei--, p 185-189-

63' A. Vanhoye, op cit, P. 190-

Page 149: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

294 STELIAN TOFANA

eficacitatea uneia gi eficacitatea celeilalte va fi scos inevidenf d in 7,28.

Termenului te l,e foorq i se poate conferi gi o nuanfleshatologicS: preolia leviticd n-a fost in mlsurd sd-i ducd pe

credinciogi pind la #),oq (1intd), la odihna cereascf, (cf. l1;12,23). Dar preo!ia 9i legea veche permiteau totuqi o apropiere

de Dumnezeu prin jertfe, cel pulin in congtiinld, insd aceasta

nu era dec6t o etapd in apropierea maximd de Dumnezeu, care

era firesc s[ revind atunci unei alte preofii, in mdsurl sd poatd

oferi desiv6rgirea.Agadar, dac[ preolia veche era inlocuitS, indirect

cddea cu ea qi Legea, care s-a dat prin intermediul ei, pentru

un singur popor gi pentru un timp determinat (Rom. 10,4; Gal.

3,24-28).611 Reliefarea acestui raport de interdependen!6 intrepreofie gi lege, legea neavAnd existenld gi sens decdt in

632 l!,fenlionarea schimbrrii preofiei, a$a cum o prezinti autorul epistolei prinivirea unui nou Preot dup6 o altd r6nduiala gi care a atras dupd sine gi anulare4schimbareaLegii Vechi (7,12.18.19), face camulliexegefi siseintrebedacdnucumva aceasta are vreo oarecare legiturd cu concepfia paulini despre ineficacitateaLegiiVechi(Rom l0,4gitexteparalele,Gal.3,24,sauGal.l3,19cuEvr.2,2).VeziHans Fr. WeiR , Der Brief an die Hebrder, Excurs "Das "Gesetz" im Hebrlierbrief ',

p. 403-405; U.Luz, Gesetz @iblische Konfrontationem), Stultgart 1981, p I 12-I 16; H. Riiisiinen, Paul and the Zaw, (WNNT 29), Tubingen 1983, p 207-210;G. Bornkamm, Ll/andlungen im alt - und neutestamentlichen Gesetzverstcindnis.Ders., "Geschichte und Glaube" 2 Teil.Ges Aufs.Bd. IV (BEvTh -53), Mtnchen197 I, p. 73-ll9,special p I l6 u.; L. Goppelt. Theologie des Neuen Testaments,Grittingen 1975,p 589 u LIn capitol demn de a fi luat in considerafie in ceea cepriveEte raporml de similitudinc intre gdndirea paulinl gi cea a autorului Epistoleic5tre Evrei referitor la cap "Lege", vezi W. Gutbrod, art. \t61oe, in ThWNT, vollY, p 1072 u., subcap.: "Die Zeit nach dem Kampf um das Gesetz", p. 1071-1073.Intrebdrile devin importante pentru teologia exegeticd gi biblica in a stabili in cemSsura se poate vorbi de ur raport de similitudine intre Evrei gi gdndirea paulindL,

o problemh mult controversala-

PARTEA A TRELA 295

virtutea funcliondrii celei dintAi, il va determina pe autor sdoonchidd logic, ardtAnd cd inlocuirea uneia antreneazdautomatschimbarea celeilalte: "Iar dacd preolia s-a schimbat,trrmeazd numaidecdt Si schimbarea Legii,' (7,12).633

$irul acestei argumentalii se continud cu 7,13, unde se

arati cI MAntuitorul Hristos, vizat de Ps. i l0 gi Care urma al'i preotul dupa rdnduiala lui IV{elchisedec, de care s-a vorbit in7, 11, nu Se va nagte dintr-o seminfie sacerdotale, cu toate cdva fi preot, ci din Iuda, adicd "dintr-o altd seminlie, de undenimeni n-a slujit altarului" (7,13): "Prea Stiut fiind cdl)omnul nostru a rdsdrit din luda (e( 'Iorl6a &var6ral.xe vr) rc6proq rlpniv), iar despre seminlia aceasta, cu privire Ialtreo{i" Moise n-a vorbil nimic', (7,14). Frin acest rnod derrbordare a originii preoliei lui Hristos, autorul face apel lat,uno$tinlele pe care destinatarii sdi le aveau cu privire la viafaistrrricd a lui Iisus. Ei cunosc promisiunile (Gen. 49,lO),rlocumentele evanghelice (Mt. 2,6 cf. Rom. 1,3), psalmii (ps.ll0 - David il numegte xripro6 po0), care toate vorbesc devcnirea Domnului din Iuda. Agadar, Mdntuitorul Hristos nu/rvca o genealogie leviticd, sacerdotiul sdu nefiind fondat pe o

t'rr ln viziunea autorului epistolei, Legea este o institufie de mediere gi, din acestIrrrrct de vedere, partea sa decisivf, trebuie sd fie organizarea preoliei, pentru cAlrrrrc[ia principall a preoliei este exercitarea rolului de mijlocire intre Dumnezeu qi

' 'r r. A tncerca si determini valoalea Legii, inse amni automat a verific4 inainte de

I.,rtc, cficacitatea preoliei sale. in acest raport de interdependen(a vede autorul,rlrogarea Legii prin inlocuirea preoliei vechi nedesavdrgite. (vezi A. vanhoye,l'r riras anciens , p. 188; W.RG. Loader, Sohn und Hohepiester, p 146: ',DieVt'rirnderung des Priestertums bedeutet ltrner Verdnderung des Gesetzes (7.12).l),r: wird durch die Abstammung Jesu aus Juda - und nicht aus Levi - bestiitigt( / I l). Ils geht hier also nicht um das Priestertum_ sodern um das ganze ,,alte

'i1,;lt:rn". den alten Bund"

Page 150: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

296 STELIAN TOFANA

apartenenli genealogica sacerdotal6, realitate din care autorul

va scoate superioritatea gi particularitatea specifici a preotiei

lui Hristos fald de cea leviticd. Preofia Lui urma deci, sd fie de

o cu totul altd naturd, vegnicd, dupa o rAnduial[

deosebitS:" Cdci mdrturiseSte despre el; Tu eSti preot in veac

dupd rdnduiala lui Melchisedec" (7,17).

Autorul face acum un pas mai departe in preocuparea

sa de a marca diferenla dintre noua preolie a lui Hristos gi cea

veche. Numai trdsdtura negativS, aceea a absenlei unei

genealogii sacerdotale, nu oonstituie, evident, un titlu invirtutea c6ruia sd posezi preo{ia. "Eternitatea" preoliei este

ins[ o trdsdtur6 pozitivd, care face trecerea de la o simpl6

clasificare exterioard

- preot dupdrdnduialalu Melchisedec - la o ?mplinire reald -

preot "dupd asemdnarea lui Melchisedec" (rcatd rqv6por5tqtc pel"ltod6e rc -7,15).634

Schimbarea expresiilor care se remarcd intre 7,11

"Kcrr& rrlv tri(rv" (dupd rdnduiala) gi 7,15 "ratri tqv6por,6tr1ta" (dupd aseminare) nu formeazd o simpld varialie

de stil, ci indicd un progres in argumentare. Preofia iudaicl era

reglementatd potrivit legii unei porunci trupeqti, adica potrivit

unei legi a succesiunii ereditare, care o lega de genealogie gi

deci, implicit, de limitele unei existenle trecdtoarc- Preolia cea

nou[, dimpotrivd, a fost fondatd pe puterea unei vie[i

indestructibile, venitd din Hristos Insugi 9i care-i conferd

6to Cf. A. Vanhoye, Pr&res anciens, p. l8-5; vezi qi E' Grfrfler. op cit-, p- 43:

Sf. Ioan Hrisostom, op cit, p 188 9i Hans Fr. Wei0, Der Brief an die flebrcier,p. 398-399

PARTEA A TREIA 297

cxisten!f, vegnici: "El S-a fdcut nu dupd legea unei poruncitrupeSti (o0 rcatri v6pov ivtol"rlg ocpxfrrlq), ci cu

[)uterea unei vieli nepieritoare (rcctd 6rjvaprv (alrlqdrcatal"rjtou)" (7, I 6).

Sf. Ioan Hrisostom mdrturise$te in acest sens: "...dupd puterea vielii celei nepieritoare, adicd, prin puterea:;a, prin viala Sa cea nestricdcioasd, desi nu era acessta

urmarea expresiei "care nw dupd legea poruncii celeitrupe$ti s-afdcut", cdci urmarea logicd era sd zicd "ci dupdlegea poruncii celei duhovniceSli". insi prin legea porunciilrupegti el a invederat temporalul, efemeritatea, dupd cum mai

departe zice: " tndreptdri ale trupului, erau puse pdnd lavremea tndreptdrii" (9,10). "Dupd puterea vielii", adicd,

vieluieSte prin propria lui putere...".63s Iisus Hristos intrdapadar, ?n posesia preofiei Sale, de la nagtere.636

Dar schimbarea preofiei atrage dupd sine nu numaischimbarea legii (pe tti0e orq v6pou) (7,12), ci chiartlesfiintarea ei: "Astfel porunca datd intdi se desfiinleazd(&gdtqorq) , pentru neputinla Si ne.folosul ei" (7 ,18).u"

in locul acesteia, concluzioneazd autorul, igi face

63s Comentariile sau explicarea , p 188.

u'u Cf. C. Spicq, op.cil,p. 194 Vezi pi Rolf Wohlrab, Christologie imI lrbrderbrief, p. 36.

nt' Sf. Io* Gurh de Aur spune cd'. "desfiintare - ri0drrlor6 inseamn5 scoatere

;r I ru'X, aruncare. Scoaterea celor ce dej a au putere, este desfiinlarea lor, aruncarea lorlr o parte, a;a cd apostolul a artrtat prin acea-std expresie ca ea (legea) stipAnea, darl:r rrrmd a fost disprefuiti- de vreme ce nimic n-a folosit "Cd nimic n-a sdvdrSit/r'.r;czl", aceasta insemnare are. adica. toate erau tipuri, toate umbra... n-a avut putererle a phtrunde in suflet, pi de aceea s-a dat in laturi, a hcut loc alteia" (op cit , pI t{())

Page 151: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

298 STELIAN TOI'-ANA

aparilia o nddejde mai bund (dneroayoYTl 6i xpe itrovoq

il.n(6oq) prin care ne apropiem de Dumnezeu (7'19)'

Schimbarea Legii 9i a intregii or6nduiri cultice vechi-

testamentare semnalizaldinT ,12, este acum prudent transcrisE

ca introducere (tneroayolrl ) a unei "nldejdi mai bune"

(rpe (tr<ov el.nfq). Aceasta trebuie insl s[ fie un "bun"

obiectiv, asemdn[tor lui ratrinsuolq din 4'9 9i nu ceva

subiectiv. Acest bun obiectiv era implinirea promisiunilor

fdcute prin jurdmdnt inci lui Avraam in Vechiul Testament ;i

care s-au realizat acum prin np66popoq'Ir1oo0q (6,13-20)'

Precum cuvdntul v6po6 din contextul nostru este un alt

cuvAnt pentru timpul lui 6lrarc6p&xc oepK66 9i care se

referd la randuiala cultic[ pdmAnteasc[ a Legii vechi' a;a

Dumnezeu (3,6; 6,1 1.18; lO'23; 7,79)'u'8 intrarea in

comuniune cu El. Referitor la aceastd "rnai bund nddejde" Sf'

loan Hrisostomul spunea: "Avea Si Legea nddejde' insd nu

aSa. Ndddjduiau Si ei. mulyumindtt'se a avea pdmdntul

fdgdduin;ei, Si netntdmpindnd rele - noi insd acum

ndddiduim, mul;umind lui Dumnezeu' nu pentru a stdpani

pdmdntul, ci pentru a sfipAni cerul, sau mai bine zis - ceea

ce este cu mult mai principal - noi ndddiduim a stq aldturea

u" Cf. E. GriilJer. op cit ,p.49; Idem, Der Glaube

op cit . p.273: H.Fr' Vtteit, op cit , p' 400-402, p. I l-5-l l7; O. Michel'

PARTEA A TREIA 299

cu Dumnezeu, de a a.iunge chiar la tronul pdmdntesc Si a-Isluji impreund cu ingerii..." -63e

Ideea de superioritate a preofiei lui Hristos fald de cea

veche in incercarea de a se argumenta necesitatea schimbdrii

preofiei levitice gi cu ea automat qi a legii, pentru

ineficacitatea lor, e continuatd prin a se arlta cd ivirea noului

Preot dupd rdnduiala lui Melchisedec, prin jurlm6nt divin, nu

a insemnat doar aducerea unei mai bune nadejdi (7,19), ci El

s-a fEcut chiar chezagul (Eyyuoq)640 unui testament mai bun

(7,22). Raportul de diferenliere e accentuat qi de faptul cE

acest chezag al unui testament mai bun e intdrit prin jurdmdnt

dumnezeiesc. JurdmAntul divin asigur[, intr-adevdr, o

validitate indefectibili preoliei 9i mijlocirii lui Hristos: "Ciincd a fost la mijtoc Si un juriimdnt (6prapoof aq), cdci pe

c'dnd aceia s-au fdcut preoli fdrd de iurdmdnt' El s-a fdcutt:u jurdmdntul Celui ce i-a grdit; Juratu-S-a Dornnul Si nu se

ve cdi; Tu eSti preot tn veac, dupd randuiala lui

Melchisedec". (Evr. 7,20-21).

Jurdm6ntul este agadar, punctul forte al superiorit6lii

preotiei lui Hristos, fiind o mdrturie ireversibil6. Diferenfa:

"cu iurImffnt" (petd 6px<,rpoofaq), "fIrI jurlmint"

u'n Co*entariile sau explicarea, p 190-191.

@ Eyyuoq este un hapax legomena in Noul Testament 9i se mai intdlneqte in

Page 152: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

300 STELIAN T'OFANA

(X<opiq opx<opooiaq) servegte, cAt se poate de bine,clasificErii preoliei vechi gi noi din perspectiva a doud

caracteristici: "veqnic" gi "trecdtor".tal Aceasta este de altfelgi trdsdtura principalS a capitolului 7 - superioritate-inferioritate gi consecinlele acestui raport - dezvoltate pe

baza mdrturiei Ps. I 10,4.

Preferinla autorul u i pentru preo[ia mel ch i sedechi and

a c6rei valabilitate e intdrite prin jurdm0nt dumnezeiesc este

evidenliatI in 7,22, sub forma unei concluzii chiar: "Cuacesta, (cu acest jurdmdnt) Iisus s-a fdcut chezasul(dyyuoq) unui mai bun testament" (rpeirxovog 6ta0rirnqydyovev).

Acest "mai bun testament" nu e altul decAt testamentul

iertS.rii p5.catelor,6a2 in care Dumnezeu a realizal prin Fiul Sdu

definitiv mAntuirea din pdcat, in timp ce, din acelagi motiv,primul testament invechindu-se, este aproape de pieire,nerealizdnd nimic in aceste hotir6toare puncte (8,13).641

Ca gi "nddejdea mai bund" la fel gi "Testamentul maibun" este o parte a bunurilor eshatologice prezente gi viitoare,precum "odihna" (4,1 1), "patria" (I l, 14), "cetatea stdtdtoare"(13,14), aparlin6nd astfel gi el cultului celui ceresc, ca unulcare a fost realizat prin singele Arhiereului celui pururea viu(8,6; 9,14;' 12,24).

*t Cf. E. Grfl0er, op.cit., p. -54, H.Fr. WeiB, op.cit. p. 404 u

u2 Exact la fcl vorbepte gi sL Pavel in Rom. 11,27 , fapt ce poate constitui unpunct de sprijin in presupunerea unei legdturi care ar putea exista totugi intre Sf.Pavel ;i Evrei (n.n)

*t E. G.efie.. Der olte und der neue Bund, p. 329

PARTEA A TREIA

Raportul de diferentiere intre cele doud preofii,accentul fiind pus pe superioritatea preoliei lui Hristos,intdrita prin jurdmdnt, fafd de preolia levitica, este continuatapoi prin evidenlierea unor alte aspecte caracteristice in acest

sens. in versetele 7,23-25 se aratd ci preofia leviticd eraformatd dintr-un gir de preoli pe care moartea ii impiedica sd

diinuiascl (7,23), pe cdnd preolia lui Hristos e nemuritoare invirtutea calitelii de Fiu gi de Dumnezeu adevdrat, veqnic viu.

Aceastd preocupare predilectd de a se ardtasuperioritatea lui Hristos, ca preot, in toate planurile, fafd de

preofia veche, va trece in continuare de la linia orizontalS de

confruntare a celor doud. preolii (cap. 7), la cea verticall incap. 8-10, unde accentul va cldea pe durabilitatea preofiei luiHristos, pururea liturg in cer, mijlocind ca Arhiereu cerescvegnic: acolo deci, o preolie a cdrei slujire s-a incheiat,dincoace una a cdrei slujire mijlocitoare continuud in ceruripentru de-a pururi: "Pentru qceasta Si poate sd mdntuiascddesdvdrSit pe cei ce se oproprie printr-insul de Dumnezeu,

cdci pururea e viu ca sd mijloceascd pentru ei"(dvtuy26rive rv 0ndp a0rdrv - 7,25).

Agadar, preofia leviticd avea nevoie mereu pentru a

continua, de regenerarea prin noi gi noi membri, succesiunelimitati totugi, corespunzdtoare unei legi pe care epistola o

numegte "legea unei porunci trupegti" (7,16). Preofia dupa"rAnduiala lui Melchisedec" are existenta ei "extra legemmandati carnalis",6aa in virtutea puterii unei vief i nepieritoare

301

to Cl E. Gr?ifjer. op.cit , p 60

Page 153: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

302 STELIAN TOFANA

(7 ,16), de aceea nici nu se caracteri zeazd ptin continuitate de

succesiune de persoane, ea dlinuind prin Unul care e pururea

vitt. "Aici, insd, Iisus, prin aceea cd rdmdne in veac' are o

preolie ccre nu mai trece la altul" (anapd'put'ov) (1'24)'

Multiplicitatea e astfel trecdtoare, unicitatea ddinuie'6as Pentru

u "*pri**

caracterul netrecltor qi neschimbdtor al noii preofii'

duparAnduialaluiMelchisedec,autorulfoloseqtedeci'uncuvant rar folosit in limbajul vremii, 9i anume &,nup&,puroc,

(netrecdtor)6a6, adicI ceva ce aparline lucrurilor dumnezeiegti'

vegnice. ln acest fel caracterizeazdepistola preolia lui Hristos

ca fiind veqnic[, netrecltoare, iar pe Iisus, ca Mare Preot'

pururea Mijlocitor Pentru ai SEi'

2. Fiin{a 9i slujirea arhiereasc5 deslvflrqiti a lui

Iisus Hristos 9i raportul dintre ele'

RidicarealuilisusHristoslademnitateagipoziliademare Arhiereu cer€SC; depagind slujirea pimAnteascd' a fost

numitd deja proleptic in 5,9 u', fficutd mai clar in 6'20 prin

expresia "np66popoq" (inainte-mergdtor), ca apoi' prin

imaginea lui Melchisedec in 7,1 u' sd fie deja pecetluita' Titlul

*t lbid"*ffi &napii$atoq este un cuv6nt rar, cafe nu se mai intalnegte in sl Scripturd

si era folosit in mediut elenistic pentru a exprima caracterul neschimbabiI al

i;i;rili. .*; ce imapdpatoq eite' apa4ine lucrurilor care nu se schimbz' ceva

care apa4ine l,rcrurilor cereqti, 'e;nice,

dumnezeie$i chiar' "Was &raprigotoq ist'

g"h#li, a", Dingen, Oie'sici nicht wandeln, also himmlisctr' ewig oder

i*ottfr.ltfi.fr" sind"I(Vezi M'A' Williams. The Immovable Race A Gnostic

6nrig^"tio" and the Ttme of Stabitiry in Late Antiqltity, 1985, (NHS) 29 9i E'

Grii$er, op,crt,P 6l

PARTEA A TREIA

"np66popoq" prezintd aqadar, un nou aspect al operei

sacerdotale a lui Iisus: acela al slujirii arhieresti a lui Iisus

Hristos preamdrit.P6nI irr 6,20, s-a putut vedea cf, Iisus Hristos, gralie

vielii Sale pdmAnteqti, care culmineazdin moartea ispdqitoare

a picatelor ornenirii, a devenit autorul (citroq, tipXqy6q -

Evr. 5,9) mAntuirii oamenilor. Pltrunzdnd apoi "dincolo de

catapeteasme", El antreneazil cu Sine 9i pe ai Sdi ftcdndu-i

p5rtagi consecinlelor lucrf,rii Sale arhiereqti. Cu siguran![, cd

acest al doilea aspect este intru toate subordonat primului,

pentru c6, in acest capitol, no(iunea Iisus -Mare Preot, intrd in

categoria termenilor hristologici care se taporteazd, inainte de

toate, la opera pdm6nteascd a lui Iisus. in 9,12 se afirmd, cd

"El a intrat o singurd datd, in Sfdnta Sfintelor"'cu tnsuSi

.sangele Sdu ." Scriind acestea, autorul se referea, cu

siguran![, la actul invierii lui Hristos, cazin care expresia

rp66popoq indicd o apropiere de afirmalia pe care o gdsim

la Sf. Pavel (Rom.8,29;Col' 1,18; I Cor. 15,20: rincplil trirvK€Kotpopdvr,rv) 9i in Apocalipsa Sf. Ioan (1,5): Iisus a

devenit prin inviere npot6toroq rtiv vercprirv' Astfel

relalia intre invierea lui Iisus gi a noastrd este analoagi celei

stabilite de Sf. Pavel in I Cor.l5,l2 u.641

Expresiile din7,26-28 oferi in continuare o zugrdvire

o fiinlei lui Hristos ca Arhiereu ceresc mai presus de Arhiereii

t,egii vechi: "(Jn astfel de Arhiereu se cuvenea sd avem:

.,;fant, fdrd rdutate, fdrd patd, osebit de cei pdcatoSi Si fiind

303

*' O. Crll-aon, Christologie ., P. 89

Page 154: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

304 STELIAN TOFANA

mai presus decdt cerurile. El nu mai are tnfiecare zi nevoie,

ca acei arhierei, sd aducd jertfe, tntdi pentru pdcatele Sale,

apoi pentru ale poporului, cdci a fdcut aceasta o datl(e$dno(), aducdndu-Se iertfa pe Sine insusi Legea pune ca

arhierei oameni care du sldbiciune, pe cdnd cuvdntuljurdmdntului, venit tn urma Legii, pune pe Fiul deslvffrgit(te re l"errop6vov) tn veacul veacului". (7,26-28).

Aspectul de superioritate al Arhieriei lui Hristos incomparalie cu arhieria Legii vechi, atinge acum punctul

culminant.Contrastul metafizic6aE dintre levilii vechi gi Iisus este

adus acum la expresie in modul cel mai evident.

Analiza textelor 2,10 gi 5r9 au ardtat o nuan!tr

soteriologic[ a desdv6rgirii lui Hristos: Potrivit planuluidumnezeiesc de mdntuire Fiul ca 9i incepdtor al mAntuirii(ripXqyde rqe otorrlpfaq) a dob6ndit de la Dumnezeu, prinpatima Sa, desdvdrgirea (6rri nc0r1pritov tel"etriost -

2,lO). in acest sens, patima Sa e conceputd cao condipie sau

ca o bazd a realizarri Sale soteriologice deslv6rgite. Apoi cu

cele exprimate in 5,7-9 autorul face un pas mai departe inconceplia sa soteriologicS: Desdv6rgirea Fiului gi ArhiereuluiIisus Hristos este prezentatd ca un rezultat al ascultdrii (5,8)gi slujirii Sale arhieregti in "zilele Trupului,Sdu", aducAnd

"rugdciuni Si cereri" (5,7), des[v6rgire care L-a fdcut sIdevinE pentru loti "cei ce-l ascultd, pricind de mdntuireveSnicd" (rofrro6 oorrrlpfaq criarvfou : 5,9) Si ArhiereudesdvdrSit dupd "rdnduiala lui Melchisedec" (5,10).

'' A. K5r"ma nn. Das wandernde Goltesvolk . p 85

PARTEA A TREIA 305

Noua menlionare insd a desdvArqirii lui Hristos in 7,1 I

u. std sub semnul unui aspect nou, 9i anume, a legdturii frcutf,

cu faptul "chemdrii divine a lui Hristos ca Arhiereu" ," dupd

randuiala lui Melchisedec". in necesitatea acestei chemdri

divine autorul vede un argument al nedesdvArgirii

soteriologice'a preoliei levitice vechi, chemarea lui Aaron

fiind fhcut[ dupd cuvAntul unei Legi, care n-a adus

desdvirgirea (7,19). in contrast cu aceastd chemare, std

chemarea lui Hristos prin cuv6ntul jurdmAntului lui Dumnezeu

care l-a instituit Arhiereu pe Fiul desdvArqit in veac (7,28).64e

Particularitdlile specifice ale Arhiereului desdvdrqit

Hristos sunt sintetizate clat in 7,23-25 urmAnd ca apoi in

7 ,26 u,. sd fie des6vdrgite:

- in 7,23 Arhiereului Legii vechi i se opune Hristos

Arhiereu "dupi rAnduiala lui Melchisedec".

- nedesivirqirea preoliei Legii vechi se arate in aceea

cd existenla ei era limitati prin moarte.

- in contrast cu caracterul efemer al acestei preofii,

arhieria lui Hristos e netrecdtoare (d,tr,upd.patov dler' rrlv

ie poor5vqv - 7,24).

Acest caracter netrechtor al Arhieriei lui Hristos e

exprirnat apoi in 7,25 in 2 moduri:

1. Din 7,24-25a reniltd cd Hristos poate sd-i

m6ntuiascd desdvdrgit pe cei ce se aproprie printr-insul de

Dumnezeu, deoarece El este gi rdm6ne Arhiereu in veac.

6aeNissilii, op,cit., p 13 l, n. 56 " In 2,10 we learn about God's purpose to

perfect Christi, in 5,7-9 we learn a K, bout the actual process where by He was

perfected and in 7,28 we read about the final result of this perfecting of the son"

Page 155: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

306 STELIAN TOFANA

Trisdturii hristologice "pricind de mdntuire veSnicd"

tronul harului (4,16).

2. Caracterul netrecAtor al Arhieriei lui Hristos rezultl

cei pacdtoSi Si fiind mai presus decdt cerurile" '

u5o cr. o. Michel. op ct,P ?76

6st Vezi K, Nissill, rtP cit-, P 132

PARTEA A TREIA 307

Dac[ pdnd acum autorul s-a oprit mai mult asupra

fiinfei qi laturii umane a Arhieriei (2,14; 3,1-6; 4,14-16),

analiz6nd-o dintr-un unghi etic-parenetic,6s2 de aici atenlia

lui se indreaptf, asupra fiinlei gi persoanei arhiereqti a lui

l{ristos privitd dintr-un unghi cultic-teologic.653 in acest nou

mod de prezentare a fiinfei gi persoanei arhiereqti a lui Hristos

nu va fi scdpat din vedere primul aspect care va servi ca motiv

de comparalie. in ce mdsurd Hristos este pentru noi Arhiereul

potrivit, care se cuvenea sd-L avem, este ardtat de autor

printr-o salbd de cinci atribute, unele privind latura

dumnezeiasci a Persoanei Sale, altele privind latura

omeneascd a acesteia.

Latura dumnezeiascl a lui Hristos Arhiereu indllat

c scoasd in relief de autor prin atributele "sfdnt" (6oloq) 9i

"mai presus decdt cerurile fiind" (ur[r1l,5tepoq rOv

oupav<iv), iar cea omeneascl prin insuqirile "ftrd rdutate"

(&rccxo6j, "tErd patd" (ap(avto6) qi "osebit de cei pdcdtoqi"

(K€r(optopivoq rtnd trirv cpaprroi.riv) (7,26)-6s4

Atribuirea calit'rcativului de "sfAnt" (6oro6)

Arhiereului Iisus,6ss inseamnd recunoa$terea nemijlocitd 9i

deplind a calitalii Lui de Dumnezeu adevdrat-6s6 Era unul din

62 K. Nissilii, op,cit.,p. 133.$' Ibid"*.usa Vezi 9i O. Michel, op.cit.,p.270-281.-t Despr" calitatea'lui Iisus de a fi "sfhrtt", Noul Testament vorbegte numai in

l) .Ap 2,27; I3,34pi Evr.T,26.inceeaceprivestesensulqi confinutulnoliuniiiirrroq vezi Fr, tlaucli, art. 6orog,6oio6, av6oroq. 6ot6tqq. in'fhWNT. V' p.

488-491656 yezi gi E. GriiBer. An die Hebrrier, p 68-

Page 156: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

308 STEI-IAN TOFANA

atributele care-L deosebeau pe Hristos in mod inconfundabil

de arhiereii vechiului Testament a cSror stare de pacdtogenie

evidenta se exprima in primul rand prin faptul cd trebuiau s6

aducd jertfe de curSlire 9i pentru ei ingigi'

insugirea supremd a fiinfei Arhiereului Iisus, cea de

Dumnezeu adevS.rat, exprimatd prin cuvdntul "sf6nt" est€

intirite apoi qi de expresia "mai presus decdt cerurile"

(7,26), qi care se prezintd ca o paraleld a exprimdrii din 4,14a

"Arhiereu mare care a strdbdtut cerurile" (6lel1Lu06tu

toirq oupcrvoriq) unde "4 intrat pentru noi ca inainte

mergdtor" (np66poproq unip tip,ix eiol'l'Oiv - 6,20),

expresii care toate aveau acelagi rol: sublinierea calit[1ii

Fiului de Dumnezeu adevirat -ut' " Mai presus decdl cerurile

fiind" exprimd locul SEu de-a dreapta lui Dumnezeu, pe care

L-a preluat prin in61larea Sa la cer. Acolo rdmAne vegnic 9i ca

Fiu al lui Dumnezeu 9i ca Arhiereu mare ceresc ' " Ca sfdnt tn

cele sfinte, mai presus decdt toate cele pdmdnteSti intru

totul aparlindnd lumii lui Dumnezeu, fdrd de pdcat, fdrdpatd, osebit de domeniile lumii pdcatului, este preolia Sa

mai presus decdt toate preoliile" .658

ln ce.a ce privegte latura umani a fiintei lui Hristos ca

Arhiereu, aceleagi atribute intrebuinlate de autor pentru

evidenfierea calitalii de Dumnezeu au aceeaqi putere in a

evidenf ia superioritatea gi desSvdrgirea lui Hristos in raport cu

preolia veche gi sub aspcctul uman al Persoanei Sale'

6s' Cf. K. Nissilii. op cit, p 136 9i H. Zimmermann, Das Bekenntnis der

Holfnung, p.97 u.

u5* Cf. E. GrAIler. op.cit . p 69.

PARTEA A TRE|A

Astfel calificativul "fdrd patd" (&pf crvtoq)6se

subliniaza inainte de toate curf,tenia gi desavArgirea religios-culticd a lui lisus, exprim6ndu-se prin aceasta faptul cd IisusHristos exercitd slujirea Sa arhiereascd in "sfdnta Sfintelor"din ceruri ?ntr-o desdvArgitd integritate culticd.660

Celelalte doud calificative privind latura umand a

fiin1ei 9i persoanei lui Hristos dxarcoq66t (adic[ fErd rlutate,fbrd a avea nimic fals in Sine, nevinovat, gi "osebit de ceipdcdtoqi'' (xeloplopdvoq tind r6v drpaproll"<iv), adic6lipsa oricarei legdturi cu pdcatul), evidengiazd la feldesdv6rqita vrednicie gi integritate culticd, sacramentald a

Arhiereului Iisus Hristos, in raport cu arhiereii Legii Vechi.Aceastd expresie din urml "osebit de cei pdcdtogi" exprimd gi

raportul dintre Hristos Arhiereu inalfat gi oameni, insdaparilia ei acum, dupi ce la incepului epistolei (2,14 u gi 4,15u) se aratd egalitatea intru toate a Arhiereului Iisus cu poporulSdu, este cu totul surprinz6toare.

"Osebirea" de cei pdcdtogi trebuie infeleasd ca o formd

65e Cuvfintul apare de 5 ori in Septuaginta, iar in Noul Testament, afard de Evrei7,26 Si 13,4 mai apare la I P 1,4; lac. 1,27. Vezi aminunte la Fr. Hauck, nra;.rrofvtl, prriao;ra, pr"aap6g, dpfavroq, in I)WNT, lY, p. 647-650.

#n -.* Cuvflntul riprfcvtoq, face o aluzie la legea veche, care cerea de la preoti ooarccare curifie trupeasca in timpul oficiilor sacerdotale. Iisus Hristos e singurulpreot care e cu destrvArgire curat (vezi G.F. Ciauganu, op cit.,p 99)

trl Cuvdntul e prezent de l-5 ori in Vechiul l-estament mai ales in literaturasapienfiald: Iov 2,3, 8,20 gi loc. paral , iar in Noul Testament se geseste numai laI(om 16,18. Cuviintul apare de 3 ori gi in lireratura pseudo-epigrafE veche Veziconfigurafia cuvAntului gi semnificatia lui in literatura clasicd elenistd la W.Grundmann. art Ks,K66 drcroq, xcrrfc, xaro0pyoq^ etc_ in TnWNT, III, p.483

309

Page 157: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

310 STELIAN TOFANA

speciale de sfinlenie,uu'"u o paralelS a despdrlirii spaliale a

arhiereului Legii vechi de cei pacdtogi inainte de oficierea

ritualului slrbdtorii impdc[rii de la Templu, precum 9i ca o

paralelI la Evrei 9,28, in sensul, deci, a unei sfinfenii

deosebite gi care revine numai Arhiereului Hristos, spre

deosebire de preolii pi arhiereii Vechiului Legdmflnt. Pentru

adresanlii epistolei aflali in situalia de regret dup5 fastul

cultului de la templu gi "obositi" in noua credinfd, aceste

calificative atribuite Arhiereului Hristos au fost hot5rAtoare

in a face deosebirea intre ceea ce au avut gi ceea ce posedtr

acum. "Osebirea" de cei pdcatogi, ca trdsdturd esentiali a

Persoanei Arhiereului Iisus Hristos, trebuie inleleasd in primul

rdnd ca un calificativ al sfinfeniei lui Hristos in calitate de Fiu

al lui Dumnezeu, ca o lipsd totald, desavdrgitd a pdcatului in

El in virtutea cdreia El se deschide cdtre cei picltoqi, st[ in

legdturd cu ei, mijlocind pururea pentru ei ca 9i Arhiereu

vepnic. in acest sens trebuie inleles modul paradoxal de a

vorbi al autorului: "in acelasifel Si El a tmpdrtdsit acesleo"

(2,14) Si " Un astfel de Arhiereu se cuvenea sd avem... osebit

de cei pdcatosi" (7,26).

Pdcatul e o inchidere a omului fala de Dumnezeu, ca

sursd infiniti de putere, o voin!6 de a nu mai line seama de El,

de a uita de EI; e o dugmdnie fafl de El. Dar pacatul e o

inchidere gi fa!5 de semeni.6ut in Iisus Hristos, ca om, nu putea

exista insd pdcatul care sd-L inchida fald' de Dumnezeu 9i fafa

62 yezi O. Michel, op cit , p.279-280. K. Nissil?i, op cit , p. 134.

61 Yezi Pr.Prof.Dr. D-tru Stiniloa e, Teologia Dogmaticd ortodoxd, vol 2^

p 89.

PARTEA A TRE|A 311

de semeni. ca Arhiereu EI trebuie s5 fie deschis mereu atdt

falit de Dumnezeu, in fala cdruia mijloceqte, c6t 9i fa![ de

semeni pentru care mijloceqte

Trdsdtura lui Iisus Hristos de a fi "osebit de cei

p[cdtogi" trebuie insd inleleas[ num-ai in virtutea unirii

ipostatice a firilor Sale, potrivit cdreia firea Lui umanf, iqi are

subzistenla reala, deci actualizarea concret[ in Ipostasul

cuvantului. De aceea, cuvdntul dumnezeiesc ipostaziind in

Sine firea noastrd "curdlind-o pe aceasta chiar prin asumore

de toatd intindciunea, a indumnezeit firea intreagd prinintrupare". El pune firea noastrd prin insuqi acest fapt indeplin[tatea libertetii de patimite pictrtoase 9i in actualitatea

puterilor ei.66a

StrAns legatd de prezentarea fiinlei arhieregti

desdvargite a lui Hristos, este qi slujirea arhiereasca a lui Iisus

Hristos, care se prezinta in eficacitatea 9i insugirea ei ca o

consecinfd directa a naturii desf,vArqite a lui Hristos'Lucrarea arhiereascd a Mdntuitorului Hristos este

astfel determinatd la incheierea capitolului aqa-zis

"Melchisedec" in modul urm[tor: "El nu mai are tn fiecare zi

nevoie, ca acei arhierei, sd aducd iertfe, intdi pentru

pdcatele Sale, apoi pentru ale poporului66s cdci a fdcut

@ Ibirtem,dupl Sf. Maxim Mirturisitorul, Opusa theol et polem ' p' 91' 157'

Vezi gi G.F. Ciauganu, op.cit.,p-99.ffiAutorul face aluzie laritualul cuttic din ziualspalirii, ziin care intreg serviciul

de la templu era sdvargit de marele preot 9i cutmina prin sacrificiile de isp6gire pe

care Arhiereul le aducea mai intdi pentru sine 5i pentru familia sa' apoi pentru introg

*O-r, (Lev. 16,l-34; 23,26-32; Num ' 29.7-'11 cf' Ies' 30'10; Lev' 25'9)' (Vezi

ivf. Cnl"tOr, Sacrificiile Vechiului Testoment, Caransebeg, 1941' p' 383)'

cura[indu_se maiinthi pentrupacatele saleprin jertfireaunui vi(el (Lev 16,3 tl),arhiereul lua rolul de mijlociior pentru popor. Degi in aceastd zi nu se realiza o

curi(ire reala de pacate a poporului'jefifele aduse f,rind numai tipuri 9i umbre ale

celoi viitoar.e (g, i; g,23 ; iO, r ), .iertru acesrei zile prefigura cel mai b ine jer-tfa lui

Page 158: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

312 STELIAN TOFANA

aceasta o datd, aducdndu-se jertfd pe Sine insuSi" (7,27).

Autorul vorbegte aici de Iisus Hristos ca Arhiereuin[lfat. Aceastd arhierie transcendenti este pusd in paralel6 cu

Arhieria pdm6nteascd a levililor, in mod polemic.

in primul rdnd, pentru Hristos e anulatd necesitatea

de a jertfi pentru Sine insugi, aga cum ftceau levilii pentru ei.

Cauza directd a acestui fapt este puterea Sa cereasctr,

desdvdrqitd (7,26bcd) 9i sfinlenia deplind a fiinfei Sale

dumnezeieqti.in al doilea rind, este anulatd gi trebuin(a, de ajertfi

continuu pentru pdcatele poporului, cauza pentru aceasta,

fiind propria jertfr de Sine, adusf, o datd pentru totdeauna(b$&ns.il pentru ispdgirea pdcatelor tuturor. Argumentepentru deslvdrqirea acestei jertfe proprii le gdsim enumerate

in 7,26b: El este sfAnt, fard pdcat, fdrd patd..666 Agadar, fiinlaSa deslvirgiti devine automat gi baza deslvArgirii slujiriiSaIe arhieregti precum pi a efectelor ei soteriologice.Calitatea lucrlrii Sale arhieregti este o urmare, o

consecinfi directi a naturii Sale deslvArgite.Prin urmare, ideea centrall a textului citat este cd Iisus

Hristos, datoritd desdvdrgirii Sale, nu trebuie sd se jertfeasclpentru Sine insuqi gi nici cregtinii nu mai au nevoie de jertfe

Hristos. Totugi in text e vorba de o jertlE zilnicd (xc0' tlp6po) cu caracteristicilecelei amintite din Ziua Ispdpirii E o inadvertenld aici ? Nu, ci expresia rca0' rlydpatrebuie infeleasd in sensul de "tot mereu", "in fiecare an" ("imrner wieder"), adicd insensul de repetare continud a ei Comp 3,13; 10,1 l, ca gi I Cor, 15,31; 2 Cor.I 1,28. (Vezi Th. Zahn, Einleitang in das Neue Testament,Il, p 159; N. Rissi, DieTheologie des Hebr.,p 73).

666 K. Nissilii. op.cit . c. 138

PARTEA A TREIA

zilnice in sensul celor din Vechiul Testament gi nici de o altdjertfr de mdntuire universalS, din moment ce ea a fost adusa

o datd pentru totdeauna (eQrina().6u'in ce constd insd aceastd

jertfE proprie a lui Hristos nu ne dezvdluie autorul aici. Abiain 9,1 I u. se va dezbale amdnunlit semnificalia hristologici gi

soteriologicd a jertfei lui Hristos adus[ "o datd pentrutotdeauna" at6t ca Cel ce aduce jertfa, cAt gi ca Cel ce se

jertfegte, fiind in acelagi timp gi jertfitor 9i jertflin acest sens, prin influenfa imaginii lui "Melchisedec"

(7,1 u), corespondenla tipologic[ dintre Aaron qi Hristos dinpericopa 5,1-10, se transformd acum la sfirgitul capitolului"Melchisedec" intr-un contrast. Acest contrast dintre Arhierialeviticd gi Arhieria lui Hristos, avAndu-se in vedere funcliajertfei, are un dublu as'pect:

l. rsO' rlpdpav - tS&,na( (in fiecare zi - o datd

pentru totdeauna)2. 0uofa6 &va$dperv - iautdv npoo$dperv668

(aduc6nd jertfe - aducdndu-Se pe Sine jertft).Primul contrast e de naturd temporald. Aceasta

loculiune adverbiald ra8' rlp6pav e folositd de autor, se pare,

pentru a scoate in evidenfd, in mod deosebit, jertfa Iui Hristosgi unicitatea Sa.

tr7 Compard 7 ,27 cu 9,12.26-28 ca pi consecinli hristotogici a lui (dQ)rinu{ gi

6,4;10,2-10. ArnEnunte in legdturi cu semnificafia qi consecingele hristologice alecuvdntului iS-6.na( yezi: A- Winter, Anal t$d.ta( im Hebrrierbrief, Eineexegetisch - bibeltheologische Studie zur Theologie der EinmaIigkeit, Rom4 1969;D.J.C. van Wylt" Die betekenis van hapox en e/hapax in die Hebrcierbrief,HTS23, 1972, p. 153-164; H.Fr. Weifl, op cit., p.425-426.

668 Vezi K. Nissilii, op cit..p 138

313

I

Page 159: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

3t4 STELIAN TOFANA

AldoileacontrastconstEinnumIruljertfelor:

sens se subliniazd prin contrast 9i celSlalt aspect al jertfei

celei unice a lui Hristos qi anume: eficacitatea sa des[vflr$itE,

Hristos I unica 9i singura jertfr' adusl o

datd pe u iertarea p[catelor poporului'

i Iisus Hristos e Pusd incl odatd

in evidenld de autor la sfirgitul capitolului 7' in ultimul verset

28, prin acela;i procedeu de comparalie 9i confruntare intre

modul de instituire al arhiereilor in Legea veche 9i caracterul

trecdtor al oficiului lor pe de o parte:,,Legea pune ca

arhierei, oameni cctre au sldbiciune" (7 '28a) 9i caracterul

netrecdtor, vegnic al instituirii prin cuvdntul jurbm6ntului

dumnezeiesc (Ps. 2,7;110,4) 9i al lucrlrii Sale arhieregti de

(te te Ie r, opdvo v)66e tn v e acul v e aculu i" (7'2 8 b)'

Agadar, ultima frazd a capitolului 7'28 exprimd un

contrast complet intre preolia reglementatd de Lege: "Legea

MeVezi semnificalia ac estui cuvdnt in amdnunt ta Gerhard Delling' art

d),.oq, te)"e.;,.,.. tdleroq, te le r'rit1q , in ThWliT' VIII' p' 84 9i A' Vanhoye'

irir'", ttncienes , p. 188-192. cap "La question de la tdtdidsis"

PARTEA A TREIA

pune ca arhierei oameni care au sldbiciune" 9i pe care

prescripliile rituale ale Legii n-a reugit sf,-i transforme total,

neputAnd niciodatd a fi in mdsurl sd se ridice pAn[ la

Dumnezeu gi acolo sd exercite cu adevirat slujirea de

mijlocire,670 gi preolia afirmat[ de cuvdntul jurdmintulrti" "Tu

eSti preot in veac dupd rdnduiala lui Melchisedec" (Ps'

I 1 0.4), preolie vegnicf, 9i desdvdrqitd'

Astfel preolia lui Iisus Hristos e catacterizatd ca fiind

definitivd prin unirea a 3 termeni, din care primul exprimd

filialia, iar al treilea, desdvdrgirea Sa. Acest al treilea termen

e luat in acelagi timp at6t in sensul sau general, "desdvdrgit",

c6t gi in sensul sdu tehnic, "consacrat preot", qi aceasta,

deoarece in cazul lui Hristos consacrarea preoleascd s-a

efectuat clar prin intermediul unei transform[ri in sensul de

desivirpire reald anaturii Sale umane (Evr'2,10; 5,8), pentru

a putea fi 9i Om desdvdrqit, precum este ;i Dumnezeu

desivirgit, perfect unit ca Om cu Dumnezeu 9i total deschis in

acelaqi timp fralilor S[i-67r

Aceasth desdvAr;ire a Sa, trebuie inleleasd deci, in

sensul unei depline comunicdri a insuqirilor firilor, a unei

perihoreze la nivelul firiior, in virtutea unirii ipostatice.6T2

Fiul lui Dumnezeu copleqegte cu puterile 9i cu darurile firiiSale dumnezeiegti firea Sa omeneasc5, dar nu ca sd o

6" VeziA. Vanhoye, Pr€tres anciens. ,. p- l9lu" rbidr*6'1 Vezi Pr.Dr. D. Stlniloae, Teo logia Dogmaticd ', vol' II, p 57-64

315

Page 160: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

316 STELIAN TOFANA

desfiinleze, ci ca s-o desivArgeascd.6T3 Singurd numai o astfelde consacrare sacerdotala, putea institui un Arhiereuadevdrat.6Ta De o desf,vdrgire la Fiul se poate vorbi agadar, aga

cum s-a mai ardtat, numai in privinfa firii Sale omenegti, care

prin comunicarea insugirilor se indumnezeiegte, frrd insa a se

desfiinfa, sau a inceta sd mai fie fire umand. indumnezeirea,deslvdrqirea ei va fi deplinl insd numai dupd inviere. Dar gi

atunci, prin cugetare, se va cunoa$te ce e indumnezeit pi ce

indumnezeiegte, adicd firea omeneasc[ in deosebirea ei de cea

dumnezeiasc[, degi, in realitate, nu se poate despdrfi qi nicichiar distinge una de alta. in mod paradoxal are loc, pe de-oparte, un progres continuu in indumnezeire, iar pe de alta, o

neiegire a firii omenegti din definilia ei, din specificul ei, gi

din faptul cd ea are nevoie totdeauna sd primeasci, pe cdndfirea durnnezeiascd r6m6ne o rezervd, mereu nesecat[ de viatlgi lumini.6Ts

Faptul cd desdvdrgirea, de care vorbegte epistola, nuse referd la Fiul lui Dumnezeu dup[ firea dumnezeiasci, a fostprecizat clar in 5,7-9. Autorul n-a ezitat s[ afirme zici cdpentru a fi proclamat Arhiereu, Hristos a trebuit sd meargi pe

o cale care nu se acorda cu demnitatea lui de Fiu: "Si deSi eraFiu, a tnvdlat ascultqrea din cele ce a pdtimil" (5,8).

Agadar, in 7,28 se regdsegte o dubld implicare a

preoliei: relalia cu Dumnezeu gi relalia cu oamenii, exprimatd

u' Ibirl"-,p.63.Yezipi Hans Urs v. Balthasar, Le lrbtst*e Pascal,Ed,. duCerf,7972, p.79.

6'n Cf. A. Vanhoye. op cit . p l9lt" Cf. D. Stiniloae, op.cit,p 6l

PARTEA A TRE|A

intr-o formul[ de o densitate extremd:ulu " Legea pune arhierei

oameni care au sldbiciune, pe cdnd cuvdntul jurdmdntului..-

pune pe Fiul desdvdrsit ln veacul veacului".intre primul termen, "Fiul", gi al treilea, "desf,vArgit",

autorul a inserat expresia, care in Psalmul I l0 caracter\zeazd

pe noul Preot: "in veacul veacului" 9i care std intr-o relalie

strinsd cu ceilalfi 2 termeni care o incadreazd. Ea definegte, pe

de-o parte, valoarea consacrdrii preole$ti pe care a primit-o

Hristos: "Tu eqti preot in veac", iar pe de altd parte, raportul

intre acest aspect al preoliei Sale gi filialia divinS' Dacd Iisus

a putut sd fie instituit Arhiereu pentru velnicie, e pentru cd El

era Fiul lui Dumnezeu.

in acest context, cuvintele din 7,28 au nu numai

func!iunea unei "concluzio" a capitolului qapte, ci 9i

funcliunea unei tranzifii, a unei legdturi cu tema centrald

urmdtoare (8,1 u) in care se va expiica in amdnunt, prin

acelaqi procedeu de eonfruntare antiteticd, consecinlele jertfei

lui Hristos ca Arhiereu 9i funclia Sa sacerdotald actuali instare de tecel.erorpivoq de-a dreapta Tatalui.

Baz6ndu-se pe Vechiul Testament, autorul a

demonstrat cdpozilia personal6 a lui Hristos, mare Arhiereu,

este incomparabil superioard celei a arhiereului Vechiului

Testament, alSturi de care, aceasta din urmi nu-gi mai are

raliunea de a fi, punctul decisiv al argumentdrii fiindatribuirea Iui Iisus Hristos a unei preolii veqnice.

Interpretand cuvintele Psalmului I l0 in lumina

3t7

6'6 Yezi A. Vanhoye, op cit , p 192

Page 161: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

318 STELLAN TOFANA

preamlririi pascale a iui Hristos" autorul le-a atribuit

plenitudinea de sens, putAnd sd arate, in consecin![, ce aceaste

preamirire implic6 o rupturl cu preo{ia levililor, transmisd

prin succesiune genealogich umani [a capltul clreia' ca

finalitate, std moartea.677

S-a ardtat, apoi, pe de altd parte, cd modul in care

Geneza l4 prezintd pe Melchisedec, permite a descoperi in

acest personaj biblic prefigurarea unui preot definitiv'

convergenlele observate astfel intre Genez6 14 qi cuvintele

Psalmului 110,4, pe de o parte, 9i pozilia lui Hristos

preamdrit, pe de altd parte, ddnd demonstraliei o for![

deosebit6.678

Aspectul de confruntare prin metoda paralelismului

antitetic folosit de autor in epistold pentru a scoate in relief

superioritatea lui Hristos in toate planurile, dar mai ales in cel

al pozifiei Sale de Mare Arhiereu, se poate observa foarte clar

Ei in cdteva puncte de vedere adoptate in aceastd secliune 9i

care apar diferite fa[[ de cele ale capitolului 5:

- in cap. 5, autorul exprimd un paralelism intre preolia

lui Hristos gi cea a lui Aaron; in cap' 7, autorul subliniazd'

dimpotrivd, distanla care separd cele doud preolii'

- in cap. 5, autorul descria intr-un mod afectiv

participarea lui Hristos la suferinfa uman6, menliondnd jertfa

Sa dureroasd, calea consacririi Sale preoleqti; in cap' 7'

autorul aratd dimpotriv6 grandoarea noului Arhiereu, deja

consacrat. Astfel spre deosebire de cel vechi, El n-a rdmas

ut'Ibide^.

618 lbide^.

PARTEA A TREIA

inchistat in situalia Sa de sldbiciune umand, ci a fost inm6suri sd se ridice mai presus de ea, atingdnd chiar prin ea

desdvdrgirea. Din texte anterioare (2,17;4,15;5,7-9) se poate

apoi cunoagte cd suferinla insaqi a constituit elementul

fundamental in atingerea desavArqirii.6Te Pozilia Sa apare

acum ca una inconjurat[ de slavd de-a dreapta puterii,

mijlocind pentru ai S5i gi mAntuind desdv6rgit pe cei ce se

apropie printr-ingl de Dumne zett (7 ,25), ca Unul care este

pururea viu. Cu aceasta autorul a atins culmea excursului s[u

in incercarea de demonstrare a superioritelii lui Iisus Hristos,

ca Mare Arhiereu, in raport cu arhiereii Vechiului Testament:

Iisus Hristos este Arhiereu ceresc - vegnic viu-

III. Stujirea arhiereasci a lui Iisus Hristosin "Sfflnta Sfintelor" din ceruri(8,1 - 9,28)

incepAnd a doua sectiune (8,1-9,28) a marelui sdu

expozeu central, autorul anunla cd a ajuns deja in punctul

central al expunerii sale doctrinar tematice: Iisus Hristos

mare Arhiereu ceresc. "Lucru de cdpetenie (reS&,A.uov)

din cele spuse este cd avem astfel de Arhiereu Care S-a

osezat de-a dreopta tronului slavei din ceruri" (8,1)'

Termenul grec xesdl"arov (lucru de cdpetenie, lucrul cel mai

de seamd) folosit de autor la inceputul capitolului 8 nu

319

67e lbidem, p. 193.

Page 162: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

320 STEL]AN TOFANA

desemneazd numai punctul cel mai important atins, ci gi acela

care permite o intreagd recapitulare, o privire de ansamblu

asupra tuturor celor expuse. De aceea, secfiunea se prezintl ca

o sintez6680 a tuturor celor expuse gi in care autorul igi

continud metoda sa de lucru, de a face permanent o

confruntare intre cele "vechi" gi cele "noi", in scopul relieliriisuperioritifii celor din urm5.

Se reia acum imaginea agezdrii lui Hristos de-a dreapta

lui Dumnezeu Tatdl, se prezintd apoi noua Lui slujire,continuAndu-se cu amintirea de jertfe gi prornisiuni, de noul

Legdmint qi curdlirea congtiinlei etc., in toate aceste puncte,

autorul confruntdnd situatia veche, trecut6, cu cea nou6,

inauguratd de Hristos.Asupra importantei fundamentale a celor ce urmeazd

a fi tratate in aceastd secliune centralS se atrage atenlia inc6

de la inceput (8.1) prin expresia accentuat asezatd in fruntea

secliunii6st: "lucru de cdpetenie din cele spuse..."

(reSdl.arov 6ni toiq Ae lopdvorq).Cu aceasti expresie este deja tras semnalul de alarmi

corespunz[tor pentru destinatari oscilanli in credin[d, gi

anume cI aici urmeazd a fi tratat in am[nunt, in mod special,

ceea ce s-a anticipat mai inainte, concentrat in expresia:

"yenirea unei nddejdi mqi bune" (7,19). Ceea ce este

important pentru ei de acum, e faptul ci aceastd "mai bund

speranyd" este sintetizaldin realitatea cd ei au un"astJbl de

Arhiereu" care concentreazd in Sine aceastd "mai bund

u'o Cf. A. Vanhoye. Prares anciens , p,1.94

68' Vezi H.F, WeiB. Der Brief an die Hebrcier. p 428

PARTEA A TREIA

speran{d" gi al cdrui loc este "de-a dreapta tronului slavei lui

Dumnezeu" (8,1) unde este pururea viu, mijlocind pentru ei

(7,25).

Cu aceasta se trece de la o contempla{ie staticl,abstractd, a Arhieriei lui Hristos, specificd epistolei pAnd in

acest moment, la o orientare dinamicE a slujirii lui

arhieregti.6s2

Autorul pune in lumind de acum drumul trasat de

Hristos, cel al jertfei, care a efectuat o desivArqire, o

tranformare in umanitatea Sa, gi pe care suntem invitali a-l

urma gi noi, transforrnarea produsd in El urmAnd a activa

9i in noi o transformare asemdnitoare -desdvdrsirea-683

Acesta e punctul capital al expunerii ce urmeazd a fi tratatd.

Pentru a anunla aceast[ sec]iune, autorul a utilizat in

5,9 gi repetatin7,28 un verb inc6rcat de mult sens 9i anume

tel.etrio (a desdv6rgi), (in text te.tr.etr^rOeiq - 5,9;

te re l,e rorpevov - 7,28) care definegte expresiv modul in oare

autorul concepe subiectul sdu.

in secliunea precedenti, s-a accentuat imposibilitatea

Legii in a transforma real pe om. in contrast cu aceasta, s-a

ardtat c6 Fiul, proclamat Preot prin Ps.1l0, a cSgtigat prin

682 in acest sens A. Vanhoye, op.cit.,p 195-196 spune: " Celle-ci prdsente

plus d'un avantage. Elle est d la fois plus stimulante e! plus eclairante La

ddmonslration du ch 7, il faut l'avouer, itait reslie assez abslraite La positionglorieuse du pritre idtial suscite, assurdment l'admiration, rnais elle risque de

paraitre fort dloignde de l'existence hummaine ordinaire Pour corriger cetle

impresion, il importait de montrer le dynamisme qui rend compte de laglorification el qui en ddfinit la portde concrde (.-.'est ce que l'auteur fail en cette

secli.on-ci".ot' Ibidr^

321

Page 163: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

322 STELIAN TOFANI

jertfa Sa aceastd schimbare, transformare (7,28 - cf.7,11,7,18). Autorul dezvoltE acum aceastd afirmafie gi

explicS, intr-un mod mai complet, diversele aspecte ale

desdvdrqirii lui Hristos gi ale slujirii Sale arhieregti.Cdteva dintre aceste aspecte au fost deja exprimate in

textele precedente. in textul din 2,10, s-a relevat cI este vorbade o transformare profundd efectuatd de Dumnezeu asupra luiIisus prin petimire. ("sd desdvdrSeascd prin pdtimire"). in5,7-9 desdvdrgirea lui Hristos este un rod al jertfei gi patimiriiin cursul clrora Fiut a "invdyal ascultarea". in secfiunea careurmeazd acum a fi analizati, autorul e preocupat sI pund inlumind alte dimensiuni ale evenimentului decisiv.6Ea

in aceastd schild de intentie, autorul compard misterulpatimilor gi al preamdririi lui Hristos cu derularea cultuluivechi, structura generala a secfiunii ardtdnd clar aceastdorientare a gdndirii. Dlpd,fraza de introducere, se disting doudmari paragrafe, din care primul (8,3-9,10) se ocupd mai alesde cultul vechi, gi al doilea (9,11-28) de misterul lui Hristoscel pream[rit.68s O expresie marcheazd. Iimitele primuluiparagraf " Ca sd aducd daruri ,si jertfe" (8,3-9,9),caracterizdnd cultul vechi prin multiplicitatea gi exteri otizareaprestaliilor sale. in al doilea paragraf, intdlnim o expresieasemdndtoare, care corespunde primei, dar cu care std incontrast: "S-a adus pe Sine jertfd" (9,14.25), expresiasubliniind jertfa lui Hristos caracterizatd. ca unicd gi

personald. Agadar, raportul dintre preolia lui Hristos gi ceaveche este gi sub raportul jertfei unul de diferenliere.

u8o lbid"*68s tbidem. p 197

I

PARTEA A TREIA 323

Acest raport de diferenliere 9i corespondenli in acelagi

timp, se poate observa mai bine dintr-o analizd a structuriicelor dou[ paragrafe.

Fiecare din cele doutr paragrafe ale secliunii confine 3

subdiviziuni, a cdror limite sunt marcate cu grijE prinintermediul. procedeului .numit "inclusion".686 Privite sub

aspectul confruntdrii dintre vechi gi nou, dintre pdmAntesc qi

ceresc, schema generalE a secfiunii se prezinti astfel:

A. Nivelul cultului vechi 8,3-6

I. B. Problema Leglm6ntului Vechi 8,7-13C. Descrierea cultului vechi 9,1-10

tI.C'. Descrierea noului cult 9,11-14

B'. intemeierea Noului Legdmdnt g,l5-23A'. Nivelul final al cultului celui nou 9,24-28.6E1

u8u Vszi amfinunte laA. Vanhoye, Le mesage de l'Epitre aux lldbreux, inCahiers ivangile, Pais, 1977 , p. 23 u.

n7 in centrul primului paragraf, autorul pune problema Leg6m6ntulLri vechi (B'),acdruiinferioritateomarcheaz6 ax6ndu-sepecuvintelelui Ieremia(31,31;32,37;31,33), care anunie un nou Legdmdnt. in mijlocul paragrafului doi (B') Hristos e

proclamat "Mijlocitorul unui nou testament" pi pune in paraleld intemeierea nouluitestament, cu ce€a ce lui Moise i s-a dat pe Sinai.

De fiecare parte a acestor expuneri care privesc testamentele, celelaltesubdiviziuni preiau ca tem6 organizarea cultului. Faptul apare evident insubdiviziunea C a primului paragraf, consacrati in intregime descrierii cuttuluivechi Autorul vorbegte mai int^ii de cortul mdrturiei gi impl4irea sa in doua ptrli(9,2-5), apoi de reglementarea ritualului (9,6-7) li termind printr-o apreciere critic6(e,8-r 0).

Un contrast e exprimat imediat in subdiviziunea urmdtoare C', prima acelui de a doilea paragrafl Aceasta descrie cu solemnitate intervenfia decisivd a luiHristos in lume, prezentAnd-o ca o liturghie nou[ a cErci elemente diverse se opununul c6te unul cultului precedent.

lr

Page 164: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

324 STELIAN TOFANA

in lumina unei simetrii concentrice,6s8 accentulprincipal cade evident in interiorul acestei compozilii chiasticea subdiviziunilor centrale C C'(9,1-10 - 9,1 1-14) 9i aceasta inprimul rdnd, pentru cd autorul scoate in evidenfi, inainte detoate, pozilia soteriologic-hristologici a lui Hristos, mai alesin subdiviziunea C' (9, 1 l-14).68s

Astfel in expresia lprotdq 6E de la inceputulversetului (9,11), in relafie cu d$rinc( din 9,1i-14 este defapt concentrat "mijlocul", punctul decisiv al hristologieiepistolei.6eo

In centrul intregii secjiuni existd doud subdiviziuni antitetice C 9i C' aclror temd comund c cea a descrierii achrlui culfului- Aici se poate vedea confirmat,cd perspectiva adoptatd e dinam icd gi nu staticE. inainte de toate atentia e concentratAasupra unei acfiuni unice, cea ajertfei lui Hristos

Subdiviziunile iniliale A gi A' dezvolta de asemenea tema cultului.Raportul de diferenf6-inferioritatc-suprioritate apare aici evident: dar (8,j4) qijertfr(8,3; 9,26), cort (8,5) 9i ternplu (9,24 2-5); rdnduirea unui cult (8,5) ;i liturghie (8,6)Se poate ob:;erva gi prezen+a unor termeni care nu au mai apbrut pdna acum: autorulvorbegte de "plmrint" (8,4) 9i de "cer" (8,5; 9,23-24), apoi exprimI raporturi inrre"modele" flinoq (8,l5) gi dvrfturo6 (9,24), intre realitEli cere;ti (8,5; 9,23) pipreinchipu^iri (Uro6e (ypc - 8,5; 9,21) sau umbr6 (orclr&).

In aceste doua subdiviziuni atenfia se pune deci, mai prccis asupranivelului la care se situeazE cultul: terestru 9i figurativ pe de o parte (A) gi ceresc gi

autentic pe cle cealaltd parte (A'). Vezi in amdnunt schema pi dcz.voltarea ei [a A.Vanhoye, [.il structure litteraire . , p 161 u. Prima prezentare a structurii centralea epistolei vezi A. Vanhoye, La structure centrale de l'Epite atu Hdbreilx, in RSR47, 1959. p" 44-60. O scnrtE privire de ansamblu asupra modului in care aparestructura pdrlii centrale, inainte de aparitia lucrlrii lui A. Vanhoye, La structurevezi la cxegeti ca: B.F. Westcolt, O. Michel, J.Bonsirven, etc. [a A. Yanhoye, Laslructure , p. 138.

ut* Co,rp A. Vanhoye. La slructure, , p. 16l u.

ffie Vezi H.F. WeiB, op cit . p. 430.6m Aceastd concluzie este gi rezultatul "analit-ei structurale" a epistolei ficutd cu

multe compL:tentd de L. Dussant, Synopse structurelle cle l'Epitre a.ux Hdbre*xApproche d'analyse slructurelie. Parr-s. 1981, p. 73

PARTEA A TREIA

De aici, din acest "miez hristologic"6et rezaltd, tot ceea

ce este analizat mai departe in epistold, qi anume atatconsecin!ele soteriologice corespunzetoare, cum suntconcentrate in 9, 14, "Cu atdt mai mult sdngele lui Hristos,care, prin Duhul cel veSnic, s-a adus lui Dumnezeu pe Sine,jerffifdrd prihand, va curdli cugetul nostru, de faptele celemoarte, ca sd sluji(i Dumnezeului celui viu?", cet $i cele cevor rezulta din partea parenetica dupd sfiflrgitul pdr(iidoctrinare (10,18).

1. Hristos "leitourgos" Ia "altarutr gi cortul celadevflrat" gi mijlocitor al unui "Testamentrnai buntr

Dupd curn s-a observat, in cap. 7, autorul descriepersoana lui Hristos, dar incepdnd cu 8,1 pdnd la 10,18prezint6 o bogatd zugrdvire a lucrlrii arhieregti a lui IisusHristos (Ae rroupyfa - 8,6) in ceruri.

Pericopa (8, I -6) ocupe in contextul secliunii B,l-9,28o pozilie centralE, dovadd fiind cuvAntul rceQd,l"crov din8,1, care a fost inleles de comentatori atdt ca o concluzje6e2 cdtgi ca "crown" sau "crowning affirmation",6e3 ori ca o sintezd

6nt Cf. H.F. V*teifr, op cit . p. 450.6" C. Spicq, op cit (Il Commentaire) , p.233.6e3 Cf. R. Williarnson, Philo antl the Epistle to the Hebrews (ALGH 4),

Lei<ien, 1970, p. 127

325

Page 165: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

326 STELIAN TOFANA

concentrat[ a tot ceea ce s-a spus pAnd acum,6'o ori ca

argumentul principal,u's sau esenlialul6e6 tuturor celor spuse.

in acest din urmd sens, expresia re$til.urov 6d 6ni

toiq l"eyopdvorq (lucru cel mai de searnd din cele spuse -

8,la) leagd pericopa 8,1-6 cu contextul ei, adicd cu cele

enunlate pAnd acunr, in 3 moduri:a). in primut rdnd ca expresie retoric-greceascd,6eT ea

este o caracteristicd a structurii retorice a epistolei'

insemndt.atea deosebitd a acestei pericope in intregul context

al epistolei consti in faptul cd in relalia ei cu Exordiumul

(1,1-4) reprezinti al doilea punct de vdrf al epistolei: Tema

curdlirii pdcatelor efectuatd de Fiul qi gederea de-a dreapta

tronului slavei in ceruri, prezentd in Exordium, e dezvoltati

mai departe acum in "capitulum" (re$til,arov) printr-o

amdnunlitd analizd a faptului agezirii lui Hristos Arhiereu in

ceruri.b). Actul gederii de-a dreapta Tronului slavei in ceruri

este conceput ca o urmare, ca o consecinli a jertfei Sale

proprii prin care s-a realizat curdfirea pdcatelor poporului

6* Cf, K. Nissih, op.cit , p. 151. "Here tt refers no1 only to the discussion

in chapter seven, but to the very beginning of the book"ut W. Hartor,, The Epistle to the Hebrews A Historical and Theological

Reconsideration, London, 1966, ad.loc.u'u O. Mich.l, op cit , p 287 . E. Riggenbach- Der Brief an die llebrtier,

(KNTl4), l.eipzig, 1922,p.2l7.inacestsensreQdl.arov(esenlialulaccva)aparedes in literatura elenisticd gi iudaic-elenisticd. (comp- Platon, Phaidon 95ts; Leges

I643D; Epiktet. Diss I,24,20; Phillo, All-II,202' etc)' Folosit cu acest sens in Papiri,

vez.i J.H. Moultin, G. Milligan, The Vocabulary of the (ireek Testament

illusiratetl front the Papvri and other new literam Soarces' I-ondon, 1952- p- 342'

6e' cf o. Michel. op cit . p 287

PARTEA A TREIA 327

(l,3cd; 7,27). Aceastl gedere de-a dreapta lui f)umnezeu-Tatii aratd, in fond, 2 lucruri: intiri suficienla jertfei adusd de

Iisus, ne mai fiind astfel nevoie de o altd jertfd, apoi valoareagi eficacitatea inegalabild a ei pentru toli oamenii. Astfel cd

starea de mdrire gi putere de-a dreapta slavei in care se gasegte

noul Arhiereu este o dovadd a eficacitigii jertfei Sale unice. In

acest sens rceQril.clov reprezintl esenIialul hristologieiepistolei.

c). Expresia xeQdl"arov 5d 6ni roiq l.eyopdvotq(dar lucrul cel mai de seamd in cele spuse - 8,1a) se referlnemijlocit gi la cele spuse anterior in pericopa 7,26-28, 1i

anume in sensul cI expresia "s-a apezat de-a dreaptatronului Slaveiin cerurt" (8,1b) se leagd str6ns intr-o unitate

de infeles de expresia "fiind mai presus decAt cerurile"(7 ,26d).6e8

Aqadar, acest esential - "luotul cel mai de seam6" -

este reliefarea func(iei gi poziliei lui Hristos Arhiereuindl{at qi agezat de-a dreapta tronuiui slavci cereqti. Estc

sinteza invaldturii autorului expus[ pAna acum referitoare lapreolia lui Hristos in comparalie cu cea veche, comparafie

care, va constitui, de fapt, subiectul de analizi al autorului 9i

in acest capitol.Trei sunt motivele care scot in evidenld aceastd

superioritate:1. - primul izvorhgte din ins69i persoana lui Iisus

Hristos: "El este atdt de sldvit incdt a Sezut de-a dreapta

Slavei tn Ceruri" .u" (8,1)

6eE Amanunte in legSturd cu aceste reflectii expuse mai sus vczi K. Nissila.

op.cit ,p 157.u'e Cf. A.F. Mannoury, Comentariul asupra epis'tolei Sf.Ap. Ptuel cdtre

Evrei, p 101

Page 166: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

328 STELIAN TOFANi

2. - superioritatea Sa izvordgte gi din atribuliilefuncliei Sale: El este Arhiereu al cortului celui adevdrat,celvechi nefiind dec6t o umbra a acestuia (8,2-5)

3. - El este Arhiereu al unui mai bun Testarnent, incomparafie cu cel dintAi (8,6).,r0

Dar faptul cd autorul vorbegte acum de Iisus ca fiindun astfel de Arhiereu (roro0rov, Elopev apftep{,a) Cares-a a$ezjat de-a dreapta slavei in ceruri (B,l), slujitor alaltarului gi cortului celui adevlrat (8,2a) gi Mijlocitor al unuimai bun Testament (8,6a), ridicd 3 probleme spre analizd:

a). Cum trebuie inleleasd aceastd ,,agezare,,a lui Iisusde-a dreapta lui Dumnezeu in cer, in raport cu functia Saarhiereasc[ de liturg la "altarul gi cortul cel adevdrat"?

b). Cum definegte acest "sessio" caracteristjcaarhiereasci de "Mijlocitor al unui mai bun Testament"?

c). ln ce raport se gdsesc insugirile arhiereqti de"Liturg" gi "Mijlocitor" impreund? Asupra acestora e

important a stdrui in continuare, pe scurt.

a). Hristos Lertoupy6q

Compararea expresiei in care vorbegte de agezareaArhiereului Hristos de-a dreapta tronului slavei in ceruri (g,l )"Lucrude cdpetenie din cele spuse esle cd avem un astfel deArhiereu care s-a a$ezat de-a dreapta tronului Slavei tnceruri", cu cea despre funcfia Sa liturgicl la ,,templul gi cortul

'* rbidu,

PARTEA A TRE|A

cel adev6rat" (8,2): "slujitor la altarul si cortul cel adevdrat,

pe care l-a infipt Dumnezeu si nu omul", ridicd o problemd

spre analizS, nu numai in ce privegte raportul dintre sessio 9i

slujirea activl a Arhiereului, ci 9i in ce privegte relalia dintre

imaginile "tron" pe de-o parte 9i "cortul cel adevdrat", pe de

alt6 parte.7o' Vom incepe cu ultima, intruclt aceasta o

definegte gi pe prima.

in lf,murirea infelesului dublei expresii: "al altarului

Si cortului celui adevdrat" (t6rv cyfov-.' xci tr16 or4vqq

rrlq dl,r10rvr1q) pdrerile exegelilor sunt impdrlite: dupd unii

exegeli, Hristos este "the priestly minister of his Eucharistic

body"To2, dupi alEii, acest Sanctissimum (ttirv dyf<ov)

reprezinta insuqi cerul: cortul cel adevdrat tnsemn6nd noua

slujire a mintuirii in care Hristos a intrat prin jerta Sa

cauz6nd o m6ntuire vegnic6; 9i intrucdt prima slujire la cort a

avut loc in pustie, a doua slujire a mdntuirii se numegte tot

"cort",703 dar avAnd loc in cer. Alli exegeli v6d in aceastd

expresie o deosebire "betweenn heavenly sanctuary and the

heavenly regions" ,7oa slujba lui Hristos cuprinzAnd at6t

?or Cf. K. Nissilii, op.cit.,p. 155.ru J. Swetnam , Christologt and the Eucharist in the Epistle to the Hebrews.

in Bib.70, 1989, p. 74-95. Amanunte in legdrurd cu alte semnificalii simbolice in

acest sens vezi E.P. Hughes, The Blood of Jesus and His Heavenly Priesthood in

Llebrews, BS 130, 1973, P.305 u.

18 Veziam5nunte la L. Sabourin , Liturge du sanctuaire de la tente viritable,

in NTS 18, 197111972, P. 87-907s Th. Haering, Gedankengang und Crundgedanke des Hebrcierbriefes,

ZNW l8,l9l7-1918, p 84 Vezi ideea 9i la C. Spicq, op cit ,p 234'235;

329

Page 167: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

331330 STELTAN TOFANA

funcfia Sa in insugi templul din ceruri (t& ciyra), cAt qi

strlbaterea cerurilor 1: q orrlvi).70tAltarul gi cortul ceresc din 8,2 nu sunt deci - dupd unii

exegefi - decAt arhetipurile cele p[mAnteSt\ (9,24) 9i pe care

profetii le-au putut contempla uneori (Is. 6,1; Mih. 1,2; Apoc.

I l,l9; 21,2-3.10).'o'

lnteresul principatr al autorului nu se opre$te totuqi

asupra imaginii templului in incercarea de delimitare 9i

incadrare spa!ial5 precisE a lui, ci interesul e pus pe descrierea

qi eviden!ierea slujirii arhieregti a lui [{ristos, in acest

"templu", indl!at de-a dreapta slavei.707 Realit[1ii unui

Arhiereu ceresc ii urmeaz6 in mod logic ai existenfa unui cultceresc precum gi a unui altar ceresc (8,2; 9,23). Sf.

Ambrozie nu inlelege preolia gi lucrarea arhioreascd a luiHristos numai in jertfa de pe Golgota, ci mai ales incontinuarea ei in SfAnta Sfintelor din ceruri, la "altarul" cel

din ceruri: "Dupd ce Dumnezeu respinsese sdngele taurilor

'ot Unii exegefi. referindu-se la t& dyra au in vederc imaginea cosmicd a

constructiei templului ceresc, care dupdFilon, "Sfenta Sflntelor" reprezint6 cerul, iar

"Sfhnta" lumea (Vezi ['ilon, All 2,56 - dupd E. GriiBer, op cit . p.88; C. Spicq,

op cit . p.231'-K. Nissilii, op.cit.,p. 158); O. Michel, op cit , p 290.7ffi S-a invocal de catrc mulli exegeli, pentru lSmurirea acestui text, conceplia

platonicd dupd care toate realitalile materiale nu cxista deciit in funclie de ideea

divina= gfurclitd de supremul Arhitect, dar care nu reprezinti decAt imperfecf iunea

(Cf. C. Spicq, op cit , p. 2)4) Rabinii credeau ca templul din Jerusalim era

imaginea terestra a templului ceresc qi a cultului de Ia el Amindoua sunt intr-ocorespondenta; cel din cer fiind locagul lui I)umnezeu, a fost instituit inainte de

crearea lumii. $ i cum nu se poale concepe paradisul fird Jerusalim 5i templu, aceste

copii p6mAntegti trebuie sd fie reinnoilc pentru impdratia vepnich (Cf. C. Spicq'opcit,p214)

'o'O. Mi.h.l obserr,i at6t de bine ca templul sti in Evrei in umbra Athicrettlui

Hristos (op cit . p 290)

PARTEA A TRELA

Si al boilor. trebuia ca acest preot (Hristos) sd inlre cu

propriul Sdu sdnge in Sfdnta Sfintelor din ceruri, ca jert.fd

vesnicd pentru pdcatele noastre".lot Sf. P6rinli aprofundeazd

qi spiritualizeazd aslfel inlelesul acestor noliuni, privindu-ledintr-un unghi hristologic - soteriologic, inlelegAnd in cortulgi templul cel adevdrat templul trupului Sdu inviat ;ipreamerit. in acest sens, Sf. Ioan GurI de Aur spune: "e cort

Si templu pentru cd are inlduntrul Sdu Dumnezeirea Si

fiindcd acolo e preotul slujitor",70e iar Teofilact al Bulgarieicomenteazd mergdnd pe aceeagi idee: ".9e nume$le trupulDomnului cort pentrtt cd s-o sdldsluit intrdnsul Fiul luiDumnezeu, cel Unul Ndscut. S, se mai nume$te pi

catopeteasmd, .fiindcd ascunde inlduntrul Sdu pe Dumnezeu.

De asemenea, nume$te cu aceste cuvinte Si cerul (8,1)

fiindca acolo locuieSte adevdratul Arhiereu Hrislos larcatapeleasmd, pentru cd tn mijlocul cerului se inchidsfintele ce sunl in ceruri Si nu- se t,dd de cei de pe pdmdnl".lto

Agadar, acesta e " lucrul de cdpetenie din toate cele spuse"

pdnd acum (8,1), cd avem uu astfel de Arhiereu slvflrqindLiturghia cereascl in Sfdnta Sfintelor din ceruri gi incortul cel adevdrat infipt nu de orn, ci de Dumnezeu. Dar in

Sf6nta Sfintelor El celebreazd la altarul care este cel mai inaltloc in ea, $i care nu poate fi altul, decAt El ingugi. Astfel,altarul bisericii devine chipul vazut al lui Hristos pe care sau

intru care El ingugi oferd jertfa Sa, prin preot, Tatalui Sdu,

daruindu-Se gi noua pentru a ne ridica impreund cu El ca jertIE

'ot Sf. A*b.ozie, Dc fide. XL,87,P.L, 16. G32.

'0e Sf. Ioan Gurtr de Aur, Episrolo cdtre Evrei, Omilia a Vlll-a, p, 63.697r0 Teofilact al Bulgariei, Epistola cdtre Evrei, p 125,258.

Page 168: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

332 STELIAN TOFANA

la Tatil. Iar Sf. Ignatie de Antiohia zice. "Alergali tolipentru a vd reuni in acelasi templu al lui Dumnezeu, lapicioarele altarului, adicd ale lui Hristos!".71' Sf. Chiril dinIerusalim spune gi el:. "Altctrul este Hristos, cdci Hristos este

piatra cea din capul unghiului, piatra de mare prel"."'Interpret6nd apoi cuv6ntul din Iepire cap.20,24-26, Sf. Chirildin Alexandria mdrturisegte: "Alter de pdmdnt numeSte aicipe Emanuel. Cdci "Cuvilntul s-a fdcut trup (In. 1,14)

'sifirea trupului este tot din pdmdnt Apoi tn Hristos este oferittot ceea ce noi oferim" .1ti Astfel, Hristos este altarulnepieritor gi jertfa nepieritoare, care n-are trebuinld si fierepetatd, pentru cd trupul lui este nestricdcios gi nesupus

morlii, avAnd pe Fiul lui Dumnezeu ca ipostas gi put6nd fioferitd in El toatl crealiunea. Datorit6 aceluiagi fapt, Iisus

Hristos este cel mai ?nalt altar, aga cum s-a spus, altarul prinexcelenfd, deasupra intregii crealiuni, in fafa Tatdlui. inaceastl stare, El poate desdvdrgi toati creafiunea, ridic6nd-ola cea mai mare apropiere de TatII, in stare de jertfd vie,singura stare in care crealiunea poate veni gi persista inaceastl apropiere maximd de Tatdl.Tra

Apadar, prin dubla expresie "slujilor al altarului sicortului celui adevdrat" (8,2) autorul exprimd nu numai

7rl Sf. Ignatie de Antiohia, Ad. Magnes,6, citat dupd Pr. Prof. Dr. D.Stlniloae, Jertfu lui Hri.ttos Si spiritrnlizarea noastrd prin impdrtdsirea de ea tn

Sf Liturghie, inrcv "Ortodoxia" , an XXXV, nr l, 1983, p 110.

"' Sf. Chi.il al Jerusalimului, op cil., P.G 68. col. 592-593 9i 647, dupa

Prof. D-tru Staniloae, art cit p.Il0.

''3 Sf. Ciril al Alexandriei - Adoratio in spiritu et veritate,libr IX, P.G 68,

col- -592. dupd D Stdniloae, lbidenl1to yezi Prof. D. Stlniloae. art cit ,p- ll0.

PARTEA A TREIA 333

diferenla spafial5 intre prima slujire a lui Hristos ca Arhiereu

;rr: pdrnAnt, slujire conceput6 la templul trupului SEu prinjcrtta Sa, gi a doua slujire,de data aceasta vegnicS, in ceruri,tlc-a dreapta slavei dumnezeiegti ca mijlocitor pentru noi, ci gi

calitatea Sa de Dumnezeu, locuind in trupul Sdu dumnezeirea,

a$a cum remarci Sf. Pdrin!i, decurg6nd de aici superioritatealirnc!iei sale sacerdotale, slujitoare, in comparalie cu cea

veche.

Astfel, in viziunea autorului, in aceastd perioaddactuald ("azi"), adicd intre prima gi a doua venire a Sa,71s

MAntuitorul Hristos este le rtoupy6s"u (8,2) in ceruri, ceea

cc inseamnd c5 El este in stare de jertfl; cdci intrdnd inlrlanul existenlei netrecitoare "S-a tnveSnicit acolo cu

:tAngele Sdu preacurat, datoritd jertfei prin care s-aturdyit" - Starea Sa de jertfb vepnicd in ceruri inseamnd gi

prezentarea veqnici a umanit5lii Sale jertfite Tatdlui, tntr-uncontinuu act de oferire ce constituie dimensiunea jertfelnicl a

"' Cf- Pr. V. Mihoc, art (:it , p. 197.

''u G*pul de cuvinte Lertoupyiro (l0,ll). trelroupyfc (8,6; 9,21) li).c Lroupy6q (1,7:8,2) folosite de greaca clasicd mai cu seami in sens politic, suntrrrlrebuinfate in Septuaginla (aproximativ 100 de ori) pi in iudaismul elenistic incontexte cultice, ca termeni tehnici pentru descrierea slujbei preofegti. Cu aceste('uvinte s€ desemneazi slujba savirgitii de preot, inaintea lui Dumnezeu la cort saulir tcmplu, sau chiar de Arhiereu in Sfinta Sfintelor in ziua impicdrii (Exod 28,35;.2(),30). Verbul l.e rroupye iv are in Septuagint4 pe care autorul o citeaz.5, infelesult'xclusiv de slujire cultica preoteascd; orice altd "slujba" se red5 prin alte cuvinte.lrvrci rdmAne complet in cadrele Septuagintei. (Vezi Strathmann,Meyer, artit ttoupydto, )'ewovpyia,lerroupy6q, l"erroupyrrri6, in ThWNT, vol IV, p.,).ll-239 (pt nota p 232-233)

Page 169: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

334 STELIAN TOFANA

Liturghiei Sale ceregti.TtT Prin slujirea ca Arhiereu in Bisericd'

Hristos igi infrfigeaz[ neincetat trupul SEu jertfit Tat6lui, dar

odatd cu acesta ne infrliqeaza 9i pe noi ca jertfe benevole de

buni mireasmf,, din puterea trupului Sau jertfit din care noi ne

imp[rtagim.Fiind acum "Arhiereu care s-a a$ezat de-a dreapta tronului

slavei in ceruri" (8,1), demnitdlii Sale arhiereqti i se asociaztr

gi demnitatea de impdrat a toate ( I 0, l2).718 in aceastd dubl6

calitate de Arhiereu qi imp6rat, st6nd de-a dreapta tronului

slavei in ceruri, Hristos este 9i Pdstorul cel mare al oilor( 13,20).71e

Aparent autorul combinl faptul urclrii 9i agezirii lui

Hristos pe tronul ceresc cu ritualul sdvArgit in marea zi a

impdcarii. in aceastd zi Arhiereul intra inaintea felei

Domnului (ivavtr rcupfou - Lev. 16,13), care, potrivit Ps.

11,4, are tronul Sdu in ceruri. Autorul epistolei cunoagte deci

din Septuagintd nu numai cd Domnul locuieqte in ceruri (I

Reg.22,l9; Is. 40,22), dar gisegte in ea 9i expresii potrivitcdrora ctLivotul Legii reprezintd tronul Domnului care gade

intre Heruvimi (I Sam. 4,4; I Cor. 13,6).

Aceastd imagine il aj utd sd facd legatura intre

reprezentarea arhiereului care jertfea inaintea chivotului 9i

imaginea lui Iisus Hristos Care troneazd in cer ca Dumnezeu-

''' J. Bonsierv en, La sacerdoce et le. sacrifice de Jesus-Christ d'npres l'Epitre

au:c Hdbre*x, p.780-

'tB Cf O. Hofius, Der Vorgang vor dem Thron Gottes,Tobingen. 1972, p.77.

7rq Aceasta expresie relevd o apropiere de cugetarea ioaneicd (ln l0). Vezi V.

Mihoc. art.cil , p- 197.

PARTEA A TREIA 335

LI lcagd aceastd imagine a zllei impdc[rii, de realitatea jertfei

t clci unice adusd de Hristos (7,27) o datd pentru totdeauna 9i

('rrro cu propriul SEu sAnge (9,12) a intrat in SfAnta Sfintelor

rlirr ceruri, unde, ca "slujitor la altarul 9i cortul cel adevdrat",

rii\vfir;egte stropirea cultici a St-rntei Sfintelor (Lev' 16,14)'

Toati exprimarea autorului are deci sens tipologic'

"Altarul" pi "cortul sfdnt ceresc" la care Hristos e slujitor, nu

irrscamnd decdt implinirea deslvdrgitd in trupul Sdu 9i

t';rracterul de permanenla a ceea ce odatd s-a sdvirqit in cortul

pi tcmplul pdmdntesc, ca umbrd a celor viitoare, m6ntuirea

tlcsirvirgitd a lumii prin Jertfa Sa. Astfel, prin expresiile

irrrrintite, Iisus Hristos este prezentat ca Arhiereu in ceruri,

irrlr-o stare de jertfa permanent[, iar permanenla aratl

irctualitatea ei.

tn acest sens, expresiile dxrl0loev (s-a aqezat) 9i

l"crroupyoq (slujitor) (8,1-2) se gdsesc intr-un raport de

tlornplementaritate, ardtAndu-se cd Iisus Hristos Arhiereu nu

poate fi .l.ertoupy66 vegnic, adicl reprezentantul mijlocitorTzo

;rl cregtinilor, decdt stdnd veqnic, in calitate de Dumnezeu

irtlevdrat, in nemijlocitul prezent veqnic al lui Dumnezeu (6v

or(f a toO 0p6vou tf q pe yal.<^rorlvr1q - 8,1), prezent6nd-ne

yi pe noi vegnic, ca liturg, prin umanitatea Sa, ca jertfe

lrcnevole Tatllui in cadrul vegnicei Liturghii ceregti' De fapt,

in aceasta qi consta Liturghia cereascd la altarul cel adevarat:

rrr vegnica mijlocire pentru noi 9i in ptezenlarea noastrl prin

rrrnanitatea Sa, in fala Tatdlui, ca subiecli in permanentd stare

"'t Yezi E. GriiBer, op cit.,P 82-83.

Page 170: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

336 STELIAN TOFANA

de jertf6. Dar "gederea de-a dreapta TatElui", sau "de-adreapta Tronului slavei in ceruri" este $i o prezentare a slujiriiimpir[tegti prin care se dovedegte cd "Tatdl ii dd chiar primulloc in conducerea lumii, spre indumnezeire, in lucrarea de

aducere la ulnirea cu Dumnezeu. Expresia "la dreapta mdririisau la dreapta lui Dumnezeu" (1,3, 8,1; 10,12) poate fiinleleasd ?n sensul amintit de Sf.Ap. Pavel in I Cor. I 5,25: " cd

El trebuie sd tmpdrdleascd pdnd ce va pune pe toli vrdjmasiiSdi sub picioarele Sale, iar vrdjmasul cel din urmd va fimoartea".72r

Prin aceastd aSezare a Mintuitorului de-a dreaptaTatdlui s-a plinit in chip desdvdrgit indumnezeirea firiiomenegti in Iisus Hristos qi, totodatS, $i a firii noastrerecapitulatl in firea Sa omeneascd, dar s-a plinit qi

comuniunea in sdnul Sf. Treimi, comuniune ce a schimbat,intr-un oarecare fel, realitatea Treimii, cireia I s-a addugatintr-o fericitd comuniune firea omeneascd a lui Hristosindumnezeitl in ce1 mai inalt grad.

Astfel, orizontul tipologic privind indeplinireanormelor cultice vechi, s6vdrgite odinioard prin slujireaarhiereasci de la altarul cel pdm6ntesc, igi gdsesc deplinaimplinire in slujirea liturgicd a Arhiereului Iisus la altarul celceresc, adica in ceruri, adicd in propriul Siu trup.722 Acestlucru il exprimf, autorul astfel: "Apoi orice arhiereu este pussd oducd. daruri Si jertfe, de aceea trebuincios era ca Siacest Arhiereu sd fi avut cevq sd aducd" (8,3).

72r Pr.Prof. D. Stlniloae. Teologia Dogmaticd.vol122 Yezi C. Nissil5, op cit , p 159.

II, p 230

"'Cf. A. Vanhoye, Prdres - , p.203

PARTEA A TREIA 337

Vertical tipologic privite cele cultice vechi, se poateohserva in spusele autorului o superioritate a celor sdvdrgiterlc ilristos Arhiereu, in 2 moduri:

a). Hristos indeplinegte funclia Sa arhiereasci liturgicdrrrr pe pdmdnt, ci in cer, la altarul trupuiui Sdu'. "Dacd ar fi pe

ltrimant, nici n-ar fi preot, fiindcd aici sunt aceia care aductlururile potrivit Legii, Si care slujesc inchipuirii Si umbreitclor cereSri... " (8,5a).

b). in timp ce Aaron, ca arhiereu, dup[ sdvArqirea

r itualului in Sfdnta Sfintelor din cort se intorcea inapoi intab6ra poporului (Lev. 16,23 u.), Hristos prin jertfa Sa

ploprie unici, adusl o dat6 pentru totdeauna, s-a aqezat de-arlrcapta slavei in ceruri, intorcdndu-se astfel gi El de unde

vcnise, loc unde nu mai era nevoie de o repetare a jertfei Sale.

Curajos in polemicd, autorul se pdzegte, totugi, de atlcveni unilateral. Departe de a nega toate meritele instituliilorl.cgii vechi, le recunoaqte o dublS valoare: pe de-o parte,aclmite cd ele constituie imitalia omeneascd a unui ritualpreexistent, pe de alt6 parte, le acordd o funcfie profeticd,;rceea de a prefigura realizarea planului lui Dumnezeu de

rndntuire a lumii. Cuv6ntul uno6eiypa (inchipuire - 8,5)cxprimI acest al doilea sens "..." care sluiesc lnchipuirii sirtmbrei celor cereSti, precum a primit poruncd Moise, cdndrra sd facd cortul. Ia seama, zice Domnul, sd faci toate dupdrhipul ce li-a fost ardtat tn ntunte" (8,5). Iar pulin mairleparte autorul spune cdLegea avea numai umbra bunurilorviitoare, iar nu insugi chipul lucrurilor (10,1). Cele vechi au

rrvut totugi o valoare, dar una trecdtoare, nedepSgind insistadiul Ior pur figurativ gi insuficien!a indeplinirii uneildevdrate mij lociri mflntuitoare.723

Page 171: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

338 STELIAN TOFANA

,,Arhiereul nostru a dobandit o slujire cu atdt mai deosebitd,

cu cdt este Si mijlocitorul unui testament mai bun"'" (8,6)'

Iar valoarea unui legdm6nt depinde direct de actele de cult

care il fondeazd.

b). Hristos - Miilocitorut (peoiq)72s unui

"testament mai bun"

Calitatea de "Mijlocitor" a lui Iisus Hristos, aia cum

e prezentata de epistola cdtre Evrei, se datoreaz[ persoanet

"o lbide*.

Epistle to the Hebrew.s, WThJ 40. 197'7-1978, p 89-ll5

PARTEA A TREIA

Sirlc divino-umane, astfel Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu (1'1-

,11;i Om adevdrat (Arhiereu omenesc) (2,14-18) se gdseqte la

rrri.iloc, intre Dumnezeu 9i ottt' in pozilia Sa de mijlocitor intre

l)rrnrnezeu gi om, Iisus nu este un "neutral" in sensul elenistic

rrl cr-rvAntului peo(t11q,726 intrucdt in virtutea unirii ipostatice'

l)crsoana Sa'este in acelagi timp atAt divind cAt 9i uman6'

llristos luAnd parte in acelaqi timp, atAt la dumnezeire' cAt 9i

lir umanitate, in mod dePlin'

Reliefareaacesteipoziliide.'Mijlocitor,'estepreg[tit6inca de la inceputul epistolei prin expresii care vorbesc at6t de

l'iinta divind a Fiului (1'3), cdt 9i de cea omeneascd a

A rhiereului Hristos (2,1 4-18)'

O slujire defectuoas[ nu poate realiza un leg[mAnt

solid. Stabilirea unei alianle intre cloud pdrli distanlate una de

alta nu se poate realiza decflt printr-un act de mijlocire' iar

cAnd e vorba de oameni 9i Dunnnezeu, medierea se efectueazd

ct-ectiv gi in mod necesar in cult' Problema e numai de a g[si

acte de cult in m[sur[ sd surmonteze loate obstacoleie unirii

dintre Dumnezeu 9i om' Prin Hristos 9i jertfa Sa s-a intocmit

un astfel de legdmdnt (mai bun) cu o slujire deosebitS'

capabili sd.realizezeunirea dintre cer 9i pdmAnt'727

Ca Fiu al lui Dumnezeu, Iisus este "crnodyaopa tf q

65(qq" (i,3a), adicd strdlucirea, reflexia slavei dumnezeieqti'

revf,rsarea mdreliei, a str6lucirii lui Dumnezeu' chipul in care

se aratd Dumnezeu' a$a precum razele soarelui sunt strilucirea

"6 cf, A. oepke, art cit-,P.603'

"' Co-p cu A. VanhoYe, Pr€tres ' ', P 202

339

Page 172: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

340 STELIAN TOFANA

soarelui sau lumina, reflexia luminii.728 Acest mod de

manifestare reflectd o trdsdturi activd.Tze a fiinlei Fiului.Expresia "strdlucirea slavei" este insd strdns legatd de

"chipul Fiinlei lui Dumnezeu" (1,3) exprimdnd astfel complet

fiin1a Fiului preexistent gi raportul Sdu cu Dumnezeu. Hristos

este astfel revelalia deplina a realitalii dumnezeiegti

trans c endente. Tso

Agadar, in aceste trisituri ale Fiinlei dumnezeiegti a

Fiului, care il aratd ca fiind vegnic viu (nrivtote (rirv - 7 ,25),vede autorul condilia gi posibilitatea funcliei Sale de

mijlocitor. "Mijlocirea" lui Iisus Hristos care - in virtuteaoperei Sale mdntuitoare realizatd o datd pentru totdeauna -

este pururea eficace pentru "ai Sii", se prezintd ca un abt

autentic sacerdotal. in calitatea Sa de nctvtote (6v (vegnic

viu), El nu mai mijlocegte pentru noi de o manierf, colectivd,

ca odinioard prin jertfa Sa, ci acum mijlocegte, infEfigAndu-Se

inaintea lui Dumnezeu pentru fiecare din noi, in parte.

Se poate observa, din nou, cum cele 2 aspecte ale

slujirii arhiereqti a lui Iisus, opera m6ntuitoare gi mijlocitoareslv6rgitd o datd pentru toli qi opera mijlocitoare care se

continud, sunt strAns legate intre ele intrucAt "Iisus Hristos

este acelagi ieri qi azi gi in veci" (Evr. 13,8)73I.

Al doilea aspect al poziliei sale de mijlocitor,

"t O. Michel spune in acest sens. "Der Abglanz ist vom Licht abhr)ngig,strahlt jedoch von sich aus we iter" . (Der Brie{ an die Hebrrier, p. 98).

"n lbid"., E. GriiBer, An die Hebrtier, vol l, p 60-61.13o Vezi gi J. Swetnam , op cit., p 378u.

"' O. Crlt.a na- Christologie ., p 90.

PARTEA A TREIA

t)rt(:nitalea,presupune intruparea Sa (5,2 u.) care e 9i condilia

Arhieriei Sale (2,14-18). Dacd Hristos Cel viu mijlocegte 9i

ire rrm incd pentru noi, se datoreazi faptului ci El este gi azi

rrccla;i care a trf,it pe pdmAnt, cd pistreazd pentru totdeauna

rrr ipostasui Sdu dumnezeiesc omenitatea asumatd de El prin

Irrlrupare, cd este de-a dreapta slavei nu altul, dec6t Acela care

ru lbst ispitit intru toate dup6 asemdnarea noastr6, dar afard de

piicat. in acest sens El este pentru de-a pururi compdtimitor cu

rroi. "Comp6timirea" este deci gi ea o bazd a acliunii Sale

rrri.ilocitoare, a calit6[ii Sale de pe ofrr1q.732

Astfel, umanitatea asumat[ de El prin intrupare n-a

lirst necesar6, gi n-a fost numai condifia pentru a putea sdvdrqi

ycrtf-a Sa unicd mdntuitoare, ci gi pentru a putea qi azi mijioci

1i a se inlziliga lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Ideea

rrnei mijlociri continue, prezente a lui Iisus Hristos in lume,

cste astfel o trdsdturd din cele mai importante a hristologieicltistolei.Aceastd trecere treptatd de ia tema Fiu la cea de Arhiereu, cum

s-i:r vdzut in contextul analizei cap. 2,14-18, poate fit,onsideratd o pregdtire a temei despre Hristos Arhiereu,

Mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni, pe care autorul o va

tnaliza in continuare.

Dar particularitalile trdsdturii de pe ofr116 qi posibilatlr:osebire dintre ea gi 61yuoc se pot llmuri numai din context

yi anume din caracteristicile atribuite lui rpe(ttov66i) r a0rirrlq (7,22; 8,6).

34t

'3' Ibide*.

Page 173: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

342 STELIAN TOFANA

"Noul Testament" este mai bun dec6t Vechiul,

deoarece Noul este intemeiat pe mai bune ftgdduinle

(rcpefttoorv inoyyel.farq vevopoOitrltcr - 8,6b). Aceste

"mai bune f5gdduin!e" autorul epistolei, (8,8-12) le-a g[sit in

cuvintele lui Jeremia 31,31-34, unde, ca indicii ale unui

"testament mai bun", se dau in primul rAnd 4 fEglduinle:

l. legile "Noului Testament" sunt scrise direct in

cugetul gi inima oamenilor;i nu pe table de piatrd (8,10b)'

"Acesta este testamentul pe care il voi tntocmi casei lui

Israel, dupd aceste zile, zice Domnul: Pune-voi legile mele

tn cugetul lor Si tn inima lor le voi scrie---"

2. o noul rela{ie cu Durnnezeu: "Si voi fi lor

Dumnezeu Si ei vor fi poporul Meu (8,10c)-

3. toli vor cunoaste pe Dumnczeu: .-. cdci toli Md

vor cunoaste, de la cel mai mic, pand la cel mai rnare a lor"

(8,1 I c).

4. inainte de toate "testamentul mai bun" insemneazl

o relafie de iertare, de impicare cu Dumnezeu: "Cdci voi

fi milostiv (ii"eoq Soopar) cu nedreptdlile lor, Si de

pdcatele lor nu-mi voi mai aminti"(8,12)' inscris deci, in

inimi, acest testament este universal, fiind o transformare

interioard gi unirea cu Dumnezeu (8,10), cunoagterea lui

Dumnezeu (8,11) gi iertarea pdcatelor (8,i2), iar intrucAt

acestea presupun un preot gi ojertfr, se accentueazdfaptul cd,

intr-adevdr, toate acestea s-au oblinut prin Preolia 9i jertfa lui

Hristos.Noul Leg5m6nt se caracterizeazd astfel, ca 9i cel vechi,

prin promisiuni fEcute de Dumnezeu celor ce sunt credincio9i

prescrip{iilor lor. Sf. loan Hrisostom opune in acest sens,

PARTEA A TREIA

lrrrrcIacerile temporare promise printr-unul (Deut' 29-30),

rlirlurilor spirituale ale celuilalt (7,10-71;19 9'5)'Er i'rrt:t:asta constd superioritatea noului LegdmAnt f'a!d de cel

vr:chi, iar nuanla de stabilitate 9i securitate a acestei

.;rrlrcrioritd!i (7,20-22) autorul o sugereazl prin folosirea

rt:putatd a comparativului xpe fttove6.73n

Aqadar, potrivit acestora, miezul "Noului Testament",

" ittld vin zilele, zice Domnul, cdnd voi face cu casa lui Israel

si t'u casa lui luda, testament nou" (8,8), ar fi implinirea

llrglduinlelor in Iisus, despre mila lui Dumnezeu 9i iertarea

1ri\catelor poporului,T3s iertare realizatd pe pdmdnt prin jertfa

rnicl a Arhiereului Hristos.736

Pentru autor primul testament instituie un raport

jrrridic al iertdrii,T3? "testamentul mai bun", dimpotrivd,

irrscamnd deja starea de iertare, starea de "mai bun", adicd

starea reald de completd gi vegnicd iertare a pacatelor. in acest

scns, fiinla celui din urmd e inleleasl tot intr-un cadru cultic,

concentr6ndu-se in cAqtigarea iertdrii depline a picatelor 9i

t;urdtirea congtiinlei, ceea ce primul n-a fost in mdsur[ sd

trbtinS.: "dacd cel dintdi era fdrd de prihand, nu mai cduta

"' Sf, Ioan Hrisostom, op,cit., p. 197-207 -

'14 vezi C. Spicq, op.cit.,volll, p.239,1t yeziF. Schriiger, Der Verfasser des HehraerbrieJbs als schrlftausleger,

1r 165 u qi O. Michel, oP.cit,P 295.

"u Di" .perrroveg Enolyel.(ot von 8.6 werden in 8,8-12 und dann noch

t:rnmal in tO.l6f niiher bestimmt als die irdisch schon erfirllte, Zusage der

siindenvergebung. (Vezi G. Friedrich, J. Schniewind' art tr-ayy{)"}lo'r:rcry1e,l.fo, ir,dyyd'pa,in ThWNT, vol lI, p 581

"' cf. K. Nissil5.

343

Page 174: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

344 STELIAN TOFANA

loc pentru al doilea" (8,7). Astfel, numindu-l "nou" pe cel

viitor, proorocul l-a declarat "vechi" pe ceI anterior. De aceea,

ce este vechi gi batr6n este aproape de sfdrgit: "$i zicand unul

nou, Domnul a tnvechit pe cel dintdi lar ce se tnvecheste Si

tmbdtrdneSte, aproape este de pierire" (8,13).7r8

ExploatAndu-se acest cuvdnt "nou" din cuvintele lui Ieremia,

se scoate din el un argument pentru superioritatea nouluiLegdm6nt fala de cel vechi, pe cdt de just, pe atit de

nea$teptat.

Dar de un testament (legdmdnt sau lege) se vorbegte gi

in Sf.Evanghelii gi in unele epistole pauline ( 26,28; Mc.14,24;Lc.22,29; I Cor. 11,25; II Cor. 3,6), numai cd Evreieste singura epistola care ii mai atribuie acestui legimdnt gi

calificativul de "vegnic". Astfel, Evrei 13,20 este singurul text

neotestamentar unde acest legdmdnt este numit "vegnic",

aceasta inseamndnd cd "noul" testament nu mai este expus

pericolului invechirii, ci posedd o noutate permanenti.Tse

Astfel epistola cdtre Evrei vede in acest "xcrvil6lcgrjrq" "calea cea noud gi vie" prin care ne apropiem de

Dumnezeu (7,19), cu adevErat innoita de Arhiereul nouluiLeglmAnt (10,20). Pentru aceastd cale "noul testament"

insemneazd intruparea "puterii vielii nepieritoare" (7 ,16), care

738 Acest citat fi aceasta argumentarc dovedesc atenlia cu care autorul urmare$te

Scriptura precum $i cuno$tinlele sale scripturistice, deoarece Jeremia 3 1,3 I este

singurul loc din Vechiul Testament in care legim5ntul ce va fi incheiat prin Mesiaeste numit "nou" (cf. A.l-. Maunoury, op cit, p. 113).

13e VeziA. Vanhoye. De instauratione novae Dispositionis (Evr 9,15-23), in"Verbum Don.rini", 44, 1966, p 113-130 pi R.A. Harrisville, The Concept ofNewness in the New Testament, 1960, p -51 u

PARTEA A TREIA

rr rir'()s [n afara puterii acea v6pog 6vtoArlq oapxfvq6 (legea

;rorrrncii trupegti - 7,16), intruparea Vechiului Leg6mAnt.

Pretutindeni in epistol6 acest adjectiv ratvriq (nou)

rrrlc subliniat, in mod deosebit, in contextul ideii de

"lcsirment", "legdm6nt", ca insemn6nd intruchiparea a ceva cu

lolrrl deosebit, a ceva minunat, mai presus de exprimare, gi

r irrc aduce cu sine "timpul din urm6 al mdntuirii"Tao prinprrrticiparea cregtinilor la viafa lui Iisus Hristos, jertfit dar gi

lrrvilrt. Astfel cunoa$terea lui Dumnezeu va veni ca un rezultat

nl t:onruniunii dintre El gi popor, a relafiei vii dintre Creator

9r crcaturd, dintre Tatd gi fii, cunoagtere caracteristicl pentru

"t'rrsa Iui Dumnezeu" (8,8): "$i nu va mai invdla fiecare pet't'r'inul sdu Si fiecare pe fratele sdu zicdnd: Cunoaste pe

ltrt11111ylt - cdci toli Md vor cunoa;te, de la cel mai mic pdnd

Irt t t'l mai mare al lor" (8,11).

Unor astfel de realitili caracteristice timpului din

rrrrrrl al mdntuirii ( 1,2) s-a frcut Hristos Arhiereu - Mijlocitory rrrrrnai in acest context trebuie ?n(eleasd in epistold relafiarlrrrtrc pteofrqq gi rarvq 6ra0rirr1.

Acestui din urmd testament Iisus Hristos S-a fdcut gi

r lrcza;;ul (6yyuo6) adic6 garantul, cind a fost chemat

A rlricreu pentru vegnicie, dup[ rAnduiala lui Melchisedec, in',r.rrsrrl cd toate cele propuse gi implinite in El vor dura -rlrrr;rbilitatea gi continua valabilitate pentru cregtini fiindl,iriurtatA de cel ce le-a mijlocit, prin implinirea lor in

'''(' Vezi amanunte J. Behm, art. rut"v6q, rar.v6rr1toq, &vaxar,vf(r,r,,,r'rrr..rrtv<i<i. in ThWNT, volIII, p.45I. " xalv<ie ist der lnbegriffdes ganz\lrllrt'n. Wunderbaren, das die Endheilzeit bringt"

345

Page 175: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

346 STELIAN TOFANA

Persoana Sa.'ol Ca peoirrlq, Iisus Hristos Arhiereu a ff,cut

posibild implinirea promisiunilor fdcute de Dumnezeu prin

glasul proorocului din vechime, IIcAndu-se intermediarul 1or,

mijlocul de realizare al lor. Odati realizale 9i implinite,

garanteazd apoi ca peoftrlq existenfa, valabilitatea 9i

actualitatea lor. Deosebirea dintre peoftqq (mijlocitor) 9i

6yyuoq (chezag) este doar de nuant6: primul este instrumentul

prin care se realizeazd gi se implinegte in sine voinfa 9i

raportul lui Dumnezeu cu lumea, concentrat in fhgtrduinlele

mesianice, aduc6nd la realitate aceste fhgdduinle, impli-nindu-le, al doilea (iyyuo6) garanteazd, chezSguiegte,

intdreqte ceea ce s-a implinit. intr-un anumit fel, "6yyuoq" se

afld intr-un raport de dependen[i de peoftlq, gdsindu-gi

rafiunea de a fi numai intruc8t Hristos s-a fbcut intdi

"Mijlocitor" (pe of tr16). Daca nu era mijlocitor, nu era nici

chezag, neavdnd ce garanta. El este "chezagul" intrucdt e vorba

de frgdduinlele lui Dumnezeu, ori acestea numai Iisus le poate

garanta.Ta2

Pozilia Sa de mijlocitor, Mdntuitorul Hristos a

dobdndit-o prin funclia Sa arhiereascd de iertare a plcatelor,

iertare oblinutl prin Jertfa Sa unicd, implinind astfel in Sine

fdgdduinlele lui Dumnezeu despre un "testament mai bun".

Astfel numai in acest cadru al Noului Testament, de implinire

in El a fEgaduinlelor lui Dumnezeu (Ies. 31,31-34: Evr. 8,8-

12) poate fi numit Iisus "mijlocitor".Dar pozilia de Arhiereu ceresc preaindllat a c6gtigat-o

1at Vezi Max Thurian, Sacerdoce el ministse,Taize,p. 17

1a2 yezt H. Priester, art cit. (Eyyuoq) in ThWNT, vol.III, p. 329

PARTEA A TREIA 347

lrsrrs, in viziunea autorului epistolei, in mod treptat: printlltitsireap adusSo datd

1rt:rrtru totd ea" liturgicdrr Sl- Sfinte aPta tronului'ilrrvci in ceruri (8,1), ca Arhiereu desdv6rqit (7,28)-

intr-o astfel de pozilie ca Fiu al lui Dumnezeuprcaindllat este Iisus Arhiereu in veci, dup[ rdnduiala luiMclchisedec, atdt mijlocitor, cAt mai ales garant al unui mai

lrrrn testament.T4lAqadar, in lumina lui "sessio" funclia de "mijlocitor"

;r lui Iisus se referd la:a). participarea la impiralia cereasci a lui

l)umnezeu, clci tronul slavei este tronul imp5reliei Sale

t:c lcgtt.b). dovada pentru ispdgirea definitivi a pdcatelor -

ciici tronul slavei este tronul harului (4,16)-c). slujirea arhiereasci prezent - eshatologicl a lui

llristos pentru cregtinii de pe pdmAnt, cu care e solidar prinrrrnanitatea asumatd (2, I 8).

in acest context liturgic, domnia Fiului lui Dumnezeu

inseamnd superioritatea lui Iisus ca Arhiereu, in comparalie cu

prcolia leviticd a vechiului Legamdnt, scop permanent urmdrittlc autor in scrierea sa. El poate se mintuiascd deslvirgit pe

cci ce se'apropie printr-tnsul (6t' a0co0) de Dumnezeu

17,25a), sau, cu alte cuvinte: El este vegnic viu ca Arhiereu,

lrcntru ca sd mijloceascl veqnic pentru ai Sdi (7,25b;

comparativ cu9,24; Rom. 8,34; I7n.2,1), tocmai pentru cIposedd o preolie vegnicd, superioar[ celei vechi.

in virtutea jertfei Sale arhieregti, calitatea de

"Mijtocitor" primegte qi o altd dimensiune - pe cea de

'03 Cf. H. Fr. WeiR, ap cit. p. 441-442. Yezitlundesgedonke im Neuen Testament, in Ev'Ih 3-5,

gi F. Lang, Abendmahl und1975. p 524--538

Page 176: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

348 STELIAN TOFANA

mijlocire nu numai a mdntuirii prin mai bune fEgiduinle, aga

cum s-a vdzut, ci gi pe aceea de mijlocire tnsensul oferirii de

ajutor pentru, obyinerea mdntuirii Mdntuirea n-a fost adusd

numai prin mijlocire, ci ea se Si dobdndeSte prin mijlocire.Prin propria Sa jertIE arhiereascd.Iisus a fEcut valabil

(9,5) gi eficace (12,24) "noul testament", noul legdm6nt, iar ca

cel Preainllfat se gdsegte pentru ai Sdi pentru totdeauna innemijlocita apropiere de Dumnezeu, garant6ndu-le efectulmijlocirii acestui nou Testament - iertarea pacatelor.

Astfel, calitatea de "Mijlocitor" rezultS, in viziuneaautorului, din expresia 5r' orlro0 (prin EI) gi din verbuldvtuyXd..v<,t (a rnijloci). Sensul profund al acestor doudexpresii se concentreazd,in dou[ calit[fi ale lui Iisus: cea de

Fiu al lui Dumnezeu, numai in acest sens putdndu-se oblineceva "prin El", ca Unu[ ce e vegnic ai av6nd puterea deplind,gi cea de Arhiereu rre$nic, chernat de Dumnezeu prin jurimdntvegnic.

Tipologic vorbind, funcfia Sa de "mijlocitor", incalitate de Arhiereu ceresc, corespundejertfelor zilnice aduse

in vechime de preolii Ievili. Expresia "mijlocitor al unui mai

bun Testament" inseamnd insl o spiritualizare a funcfieijertfelnice a acestei preo[ii, prin care continuitatea gi realitateaprezent-eshatologicd a actiunii mdntuitoare a ArhiereuluiHristos este astfel asiguratl in s6nul comunitdtii cregtine a

Noului Legdml,nt.7aa

'oo S.C.K. Barrett. The Esc'hato[ogy of the Epistle to llrc Hebrews TheBack:ground of lhe Neu, Testdment and its Eschatologt in llonor of C D- Dodd.Cambridge, 1956, p 363-393

PARTEA A TREIA

Relevarea acestei teme rezultatd dintr-o combinalie derl.r'i caracteristici importante ale lui Iisus - cea de "sessio"(lrrrsiva) in calitate de Fiu al lui Dumnezeu gi cea de pe ofrq6(;rclivd) ca Arhiereu qi care derivd din prima, era exl,rem der.rportantd pentru cregtinii destinalari in situalia oscilaliei lorrcligioase.

Ca "Mijlocitor", care, in virtutea misiunii Salerrrlricregti, a suportat suferinlele ,,din zilele trupului Sdu,,(),7) li a fost "ispitit intru toate dupd asemdnarea noastrdttfttri de pdcat" (4,15), gtie deci cum sd ajute celor ispitili inprrt'rrlitile qi ispitele lor actuale (2,18).Iar faptul cd 9i poate,.t' rlirloreazd puterii ce o are ca cel a$ezat de-a dreapta slaveiIt(, I ).

Acest dinamism al acliunii Sale arhieregti va firlczvoltat in continuare in capitolul 9.

2. Iisus Hristos - Arhiereu al bunitltilor viitoareintrl cu propriul SIu s6nge o dati pentru tot_deauna (i$&.nal) in "sfinta Sfintelor" (9,1_2g)

Cele doua idei mari ale capitolului g referitoare la',lrriirca preofeascd a lui Iisus Hristos in ceruri (,i.erroupyfa);,r l;r Noul Legam6nt (xarvrl 6ra011rcq) sunt reluatc succesivrrr rrrod detailat in capitolul 9 comparAndu_se cele "doud, rrrtrrri" (cel vechi gi cel nou) gi slujba ,'zilei Ispdgirii',',,ivrir'gitd at6t intr-una, c6t gi in alta din cele doud Alianle.\,tlcl se va stabili o comparafie, care va urma apoi p6nd in,,rlr I0.18. intre jertfa lui Hristos - act esential al slLrjirii Sale

349

Page 177: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

350 STELIAN TOFANA

preoiegti gi jertfele levifilor' Scopul comparaliei este acelaqi:

reliefarea superioritalii lui Hristos in toate.Tas

in acest sens se va ardta mai int6i cd curifirea

cugetelor prin jertfa sangelui lui Iisus Hristos Arhiereu e mult

mai eficace gi profund6, dec6t curdlirea cf,utatd prin slujba

cortului pirndntesc.

Descrierii cortului pdmdntesc, cu tot ceea ce el

cuprindea (9,2-5), precum 9i a slujirii arhiereului din ziua

Isp[girii (9,1-10 cf.8,l-5), accentul punindu-se pe

ineficacitatea amflndoura, autorul ii opune acum, in

continuare, slujirea lui lisus Hristos, adevdrat Arhiereu a cdrei

valoare curdlitoare gi m6ntuitoare este inestimabil d' (9,11-14)'

ldeea centrald a primei pArfi (9.1-15) a acestui

expozeu din capitolul 9, ce urmeazd a fi dezvoltat, este

exprimatd in versetele I l-12 prin verbele rucpayev6pevo6"'

eior11,0e v... eirpripevoq: venind..., a intrat -. dobdndind Ta6

Relalia internd a ac{iunilor simultane este implicat6 in

timpurile verbelor deliberat alese, verbul principal asupra

cdruia cade accentul aici fiind eiorll"0ev: Iisus Hristos a

intrat o singurd datd in Sf6nta Sfintelor prin propriul Sdu

sAnge, dobAndind astfel o veqnicd rdscumpdrare 9i curElirea

cugetelor celor chemali si ia fdg6duinla mogtenirii veqnice

1a5 Vezio bibliografie ilustrativd in acest sens: A. Vanhoye, fixpialionancienne

et sacriJice du Christ, \n " Assembldes du Seigneur" , 1964 p l 8-9-5; O, Hofius,

Das "eiste" und das "zweite" Zelt. Lin Beitrag zur Auslegung von Hebrcier 9' J -l0'in "Zeitschrrfr fir die neutestamentliche Wisseruchaft" , 61 . 1970.p.271-277 ' T'G'Stylianopoulo s, Shctdow and Reality: Re/lexions on Hebrews, 10, I - l 8, in " Greek

Orthodox Theological llettiew", 17 - 1972, p 215'230.

'ou C. Spi"q, compara aceste verbe cu - veni. vidi, vici 'vezi op'cit , p 246

PARTEA A TREIA

1rt,l4-l-5). Astfel, aceastd primd Parte a capitolului 9 se

grrcziuta ca un comentar a lui ii.eoq de la sf6rqitul citatului

rltrr lcrremia (8,12; cf. il.cotriprov - 9,5; &'yt6"(er, - v.l3;lrt()rrpei - v.l41.,l,utpr,lot v - v.12).

Dar verbul eiorll.0ev igi primegte insd deplinul

Irrlclcs numai.dacd il privim ca fiind intr-o strAnsd legdturl cu

r rrviintul aipa (s6nge) pe care autorul pune un mare accent 9i

rlrrr c,rrre scoate apoi gi comparalia intre sdngele animalelor de

1t'rllii ale Legii vechi gi sAngele lui Hristos, din care reniltdrrrlrr:r'ioritatea jertfei lui Hristos in raport cu cele vechi.

Pornind de la principiul din Levitic 17,11 c6: "Viala

It rtltttlui este tn sdngb-.. sdngele oferind ispdsirea prin vialo

t tu t' (tste in el", autorul dovedegte faptul cd s6ngele lui

I lr rstos e superior sdngelui animalelor de jertfE ale

I t'llrirndntului vechi din considerentele:

- in Iisus Hristos se jertfegte viala unei persoane 9i

irurirsttr persoand e Unsul Domnului.- El este in acelagi timp 9i jertfr 9i jertfitor.

- in sanctuarul ceresc El este preot 9i slujitor.

- Viala Sa oferitd ca jertfr este fdrd patd nu numai din

;rrrrrtlde vedere trupesc, ci gi sufletesc;i aceasta pentru cd e

rrrrrlri cu dumnezeirea Sa, in calitate de Dumnezeu adevdrat.

- Propriul Sdu sAnge e vdrsat de voie 9i oferit lui

| )r r rrr rrczetr etc.7a7

Agadar, diferenla capitald intre intAiul I'estament

I r 1r<^rrq 6tu0rirq - 8,13; 9,1-10) gi al doilea Testament

351

Page 178: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

352 STEI,IAN TOFANA

(ravfl 6ra0rjrq - 9,11-22in special 9,15) autorul o rezumd

in cele doud corturi gi cele doui feluri de s6nge.7a8

tn lumina celor spuse, capitolul 9 conJine astfel doua

pericope (9,11-15; 24-28)74e in care autorul dezvoltd

invd!5.tura sa despre Hristos Arhiereu, accentul pundndu-se,

cu o mdiestrie literard rar intAlnitS, pe consecinfele slujiriiSale arhieregti:

A. Htistos, venind Arhicreu al bundthlilor eelor

viitoare (9,11-14), a intrat cu propriul Sdu sAnge, o datlpentru totdeauna @$d,nul) in Sfinta Sfintelor (l l-12) din

ceruri.Ideea e dezvoltatdde autor analizdnd-o din 3 unghiuri:

a). comparativAceastl SfAntI a Sfintelor este mai mare decAt

prima gi nu este IEcut[ de mdnd omeneascd, insemndnd cd nu

aparline acestei crealii: "a trecut prin cortul cel mai mare Si

mai desdvdrSit, nu fdcut de mdnd, adicd nu din zidirect

aceasta" (9,1 l bc).

b). antiteticNu cu s6nge de lapi gi de vi1ei, ci cu propriul

Sdu singe (9,l2ab).c). cancluzioncl, consecinfa acestei acfiuni este

dobAndirea unei vegnice rdscumpdriri (12d).

Autorul lSmuregte in continuare antiteza ardtAnd gi

consecin(a ei (9,1 3-14):

148,,.,lDtaem?ae O impa4ire tematic6, amiaunlita a capitolului vezi A. Vanhoye, La structu-

re. ,p 149 u pi 16l

PARTEA A TREIA 353

a). a minoreSdngele acestor animale de jertfd sfinlegte spre

turltirea trupului; "cdci dacd sdngele lapilor Si al taurilor,tri cenuSa junincii, stropind pe cei spurca{i, ii sfin[eSte sprer urilirea trupului" 99,13).

b). dd maiusSdngele lui Hristos curi[egte cugetul nostru: "cu cdt

nui mult sangele lui Hristos ... va curati cugetul vostru ... de

liplele cele moarte..."c). consecinla: "..

ll rr " (9, l 4).

B. Pentru aocasta

ca sd sluiili Dumnezeului celui

El este Mijloeitorul unui "Nou'l'estament" (9,15)

1. Cauza: gregelile sdvirgite sub intdiul testament,rrrol"iv pentru care prin moartea Sa s-a cigtigat mdntuirea.

2. Scopul: - ca cei chemali si ia ftgaduintd mogteniriivcsnice. Tso

Astfel concepe autorul jertfa lui Hristos gi

t orrsecinfele slujirii Sale arhieregti in raport cu ineficientavt:chiului Legdmdnt.

Pericopa primd (9,11-15) constd deci din 3 giruri delrropozilii antitetice (9,11 u.; 9,13 u.; 9,15): Primul gir (9,11rt 1. "Iar Hristos, venind Arhiereu al bundtdlilor viitoare, atrrt'ul prin cortul cel mai mare Si mai de:sdvdrSit, nufdcut derrttind, adicd nu din zidireq qceasto..." , incepe cu particula,rtlversativ6 6i, care marcheazd,reliefarea Arhieriei lui Hristosrrr contrast cu preotia vechiului Testament (9,6 u).

"0Am5nun[itdezbatutdstructurapericopei vezi gi laK.Nissilii, opcit,p. 169-

Page 179: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

354 STELIAN TOFANA

Prima componentd a antilezei este expresia "cortul cel

mai mare gi mai desdvflrEit" (9,1 1b), prin care a trecut Hristos,

iar a doua este jertfa propriului Slu sdnge caracterizatS prin

unicitatea ei (6$rina(), care este prezentatd antitetic, atAt

negativ (oubd), cdt 9i pozitiv (6i) in raport cu vdrsarea

repetatd a s6ngelui animalelor jertfelor vechi (61& lavt6q&.naf roi 6vlcuto0).

Al doilea rflnd de propozi(ii incepAnd printr-un

explicativ y&p (9,13 u); "Cdci dacd sdngele lapilor si al

taurilor Si cenuSa iunincii, stropind pe cei spurcali, iisfinleSte, spre curdyirea trupului, cu atdt mai mult sdngele

lui Hristos. ." este constituit comparativ (n6orp pa'tr"1'ov)

dup[ schema a minore (9,13) ad maius (9,14)' A doua parte

a acestei comparalii este suslinuti de explicativa propozilie

relativl din 9,14b "... care prin Duhul cel veSnic (6q 6ld

nve dpatoq) s-a adus lui Dumnezeu pe Sine"-" 'Al treilea rind de propozi(ii (9,15) face trecerea

spre tema despre "Mijlocitorul unui Nou Testament"' Expresia

"rci 6rd ro0ro" st[ intr-o strinsd legdttlrd cu propozilia

finald introdusd prin 6ntlq - 9,75 in care se explicd cauza 9i

scopul poziliei lui Iisus ca Mijlocitor al Noului Testament'7st

Intportanla acestei pericope priviti in intregul

conlinutului general al epistolei este, agadar, cov6rgitoare'

Majoritatea exegelior cred cd autorul cu aceastf, pericopd a

151 Vezi amanunte in acest sens la H.F' WeiR- op cit , p' 474 u' Dacd expresla

6rd touto indici spre inainte, spre cele ce urmcaza sau spre cele spusepdnd la ea-

este o intrebare exegetica controversatL Pdrerile exegefilor sunt impa4ite in acesl

sens Vezi amanunte E. Grflfler, op cit., p 161-171.

PARTEA A TREIA

rrlirrs "punctul central" al hristologiei epistolei,752 "punctul de

Iot)",753 ''un adev[rat rezumat esentd",7s4 al tuturor celor

r\l)use.

a). Superioritatea cultului lui lisus Hristos

in rtPort cu cel vethi

Pentru a se inlelege motivul profund al imperfecliunii

vr:chiului Aqezdmant qi necesitatea inlocuirii sale, idee cu care

,rc incheie capitolul 8, este examinat in continuare cultul

rr('L:stui Agezdmdnt, ptezentindu-se de data aceasta locul

crrltului - cortul qi slujbele care se sdvdrqesc in el, inr orrrparalie, cu cele ce vor urma ale noului Aqezdmdnt'

Autorul igi incepe excursul prin a evita sd foloseascd

r rrviintul "testament", ca 9i in 8,7 9i 8,13, c6nd vorbeqte de

rrr:rlitufiile vechi, spundnd simplu "l npcitq" (intAiul) : "Este

tttl(t)drat cd Si "primul" (T1 npcitrl) avea ordnduiri pentru

tlrtjhct dumnezeiascd si un altar pddntesc" (9,1 )' Aceastd

re licen{d aratdclceea ce s-a statornicit pe Sinai nu meritd din

grlrrr cuv6ntul de 6ra0rircr1, tot ala precum nici sfinlirea

rrrlricreului levit nu meritd numele de rel.efcoo(g' Legdmdntul

"' "Was der Vf. hier iiber die hohepriesterliche Funktion Christi sagt "das

rrrrrrrrrt lauter Tcine auf, die im Kapitel 7 und 8 schon angeschlagen srnd und weiter

l rr,, l 0. l 8 wiederkehren- ln dieser Perikope sei die Lehre "tiber das Hohepriesterhrm

rrrrrr tlroologischen und Grundfrage des tlebrzierbriefes". PIThS, H9, Mijnchen,

li)\\, l). -54; Fr Laub, Bekenntnis und Auslegung, p. 185-

'"' (l[ Fr. Laub, "Einfilr allemal hineingegangen in das Allerheihgsle", (Evr'

', 1.,)- Zum Verstiindnis des Kreuzestodes imHebriierbief,BZ,6-5, 1991, p' 67

''"r K. Nissile, op.cit , p 172.

355

Page 180: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

356 STELIAN TOFANA

stabilit pe Sinai poseda simplu ceea ce ii era necesar pentru a

funcliona: "un loc sfdnt", care, in principiu, constituia punctul

de intAlnire cu Dumnezeu gi "rAnduielile" care trebuiau sd

permitd preotului de a intra in contact cu Dumnezeu.

Valoarea real6 a acestui cult autorul o precizeazd, dincapul locului prin calificativul "lumesc": locul sfAnt era dinaceastd lume (xooprrc6v : 9,1). Or, acest calificativ nu era

cel mai bun pentru a desemna ceea ce pretinde a fi "templul luiDumnezeu".Tss

Fdrd, a insista, pentru moment, asupra acestui punct,

autorul amintegte pe scurt modul cum era amenajat acest locsfdnt:7s6 "Cdci s-a pregdtit cortul mdrturiei. in el se aflau -

mai intdi - sfeqnical Si masa Si pAinile punerii tnainte;partea aceastq se numeSte Sfdnta. .Apoi, dupa catapeleasma

a doua,7s7 era locul numit Sfdnta Sfintelor. Avdnd altarul

"t Cf A. Vanhoye, Prdres anriennes ...p.206;Vezi pi Fr. Laub, Bekenntnisun"d. ., p. 186

"6 Amanunte in legaturi cu fiecme lucru ce se afla in corr precum gi-o scurtdprivire asupra originii gi lnsemnatalii istorice a lor vezi E, GrdBer, op.cit., p ll8-127 gi H. Fr. WeiB, op.cit ,p.453-454.

'57 Autorul vorbegte aici de douZ catapetesme (per& 6i rd Oerirepcxurax{.raopa - dupd catapetea-sma a doua - 9,3a), pe cAnd Vechiul Testamentvorbepte numai de una pi-anume cea clte desp64ea Smnta de Smnta Sfintelor(Exod. 26,31-33) Ce trebuie infeles prin aceste douI catapetesnre? TrecAnd peste

toate speculafiile exegef;lor referitoare la infelesul cuv6ntuiui ratcr"6taoya (veziin acest sens documentata lucrare a lui O. Hofius, Der Vorhang vor dem ThronGones, Tiibingen, 1972, in special cap. I al lucririi: "Concepfia desprecatapeteasma cereasca in iudaismul antic", p 4-28 gi cap 3 "Concepfia desprecatapeteasma cereasci in epistola cltre Evrei", p. a9-95), trebuie sd spunem simpluce autorul vorbegte in Evrei de doud catapetesme, inlelegdnd prin prima pe cea dela upa din afarA a cortului (Cf. Exod. 26,36 t - "Apai sd faci o perdea la uSa

cortului, de ntdtase violetd ")- iar prin a doua, pe cea care despa(ea Smnta de

PARTEA A TREIA 357

tfruiierii de aur Si chivotul Legii ferecat peste tot cu aur. int lttvttl cra ndstrapa de aur, care avea mana, era toiagwl lui7tt,'(tn c€ odrdslise Si tahlele Legii. Deasupra chivotuluitt rttt hcruvirnii mdririi, care umbreau tronul impdcdrii - dar,lrtltt't, ocestea nu putem sd vorbim acrtm cu deamdnuntul',(,,t,.,-5).7s8

ttlllrrtrr Slintelor (Exod. 26,31 u). Vezi in acest sens Fr. IL WeiB, op.cit., p.453, O.lf rrflrrs. op.cit., p. 57-61; F. J. Schierse, Verheifiung und.... p. 29 u; A.F.Mnrrnrrury, in Comentariul asupra .. scrie: "La intrarea in tabemacol era pus6 o;rrrlcir, apoi dupd aceasta una care desparte SfAnta de Sl6nta Sfinteloq apoi vine;r'rrlnrrrir a doua"

"* in ceea ce privegte descrierea fEcutd de autor a ceea ce conlinea conul, aIrtr rrrrikrr din el, existl o deosebire fa(a de relatarea Vechiului Testament. Ellrrrl('ilc, spre exemplu, ca in Sf6nta se aflau sfeqnicul qi masa punerii pAinilorIrrrrrrrtt: (crxnp. cu Exod. 25-3A), iu altarul tarnAierii (respectiv chdclni;a de aur) ilrurrtti t'rr ltrcrind parte din Sfinta Sfintelor (gi nu din SfEnta cum arata Exod 30, I-6).I rrrrr cxcgcfi vorbesc ci ar fi vorba aici de o omisiune (o greSeal6 chiar ??) din parteartrrlrrrrrlui (vczi IC Nissilii, ap.cit.,p. 173). Aceastd gregeald ar fi fost corectatd delrrri'r Vaticanus gi de traducerile etiopiene (ibidem). Iata cum explica A.F.Merrrorrry aceasta inadvertenfi intre supusele autorului epistolei gi mdrturiaVr r lrrrrlrri ['estament: 'Nicdieri in Vechiul Testament nu vedem scris cd in Sfhnta'ilrrrrt'krr ar fi fost vreun altar al timdierii. De altfel Ia ce ar fi slujit? Marele preot nulillrll Ir(:r rlccdt o datd pe an, litl,efld in lndna o cddelnitfl pe care o umple de cdrbunilrrrrlr ,k' 1rc altar; el punea in ea mirodenii 5i din ea se ridicl fumul in chip dc nori, 'rr ,r( ()l)crea cele din Sfanta Sfintelor (comp. Lev.16,12 u). Apoi Apostolul nurilililrl( slc altarul trm6ierii, care cu siguranla era in primaincapere a tabemacolului.lrrrr rrrlrrrc/it acest altar era alituri de a doua perde4 norii inmiresmafi pe care iiifllrr',lt':r accst altar, prin arderi de mirodenii - -se rdsp6ndeau pi in SfEnta sfintelor -ltrx rr ,rtr-rn fel ;;i de Sffinta Sfintelor (Exod. 30) De aceea Ap. Pavel zice ca Sfiinta',llrrl.lr rr irvca altarul tam6ierii... (op cit., p. I l8-l l9). De altfel, termenul grecescllr,trur riprov desemneazd in greaca clasicd (Thucydidg VI,46) gi in cea biblicdrlr ll,ll, IV Mac. 7,1l) o cadelnipsau o casoletd. I.l Cron.26.19 distinge in mod, *p11', 5iv 0uprrcotrjprov ro0 0uprdoar dv to vor,t de Ouoraotriprov rtivll'lrrr,rlrrirriv ("cadetnila pentru tdmAiere" de ''altarul t[m6ierii"). probabil cd

'. rt,r rrl, irverd mereu in vedere ziua IspaSirii pi slujba de la Templu din acea zi Ei maiah . rrr,rrcntul intr5rii Arhiereului in slhnta Sfintclor, vrand sd scoatE in eviden(d.r, lrrr-ir lrri, va fi in[e les prin 0upraorrjprov cidelnita cu care el intra in Sfdnta

Page 181: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

358 STEL|AN TOFANA

FondAnd descrierea sa pe Legea lui Moise, autorul

vorbepte aici de "cort" 9i nu de "templu", remarc6ndu-se

sistemul de separdri rituale care caractetizeazd intr-adevar

cultul vec;hi. Divizarea "locului sfant" in doud par1i, din care

una e numitd "Sfanta" gi cealaitd "sfanta Sfintelor" nu e numai

menlionata, ci gi accentuatd, gralie unei facilitali gramaticale

oferite de limba greacd: in loc de a spune "prima parte a

cortului", autorul spune literar "primul cort (r1 npdlrrl orc1vi1

- g,2.6), frcdnd acelaqi lucru c6nd vorbeqte de a doua parte,

prezentdnd-o ca un al doilea cort (perri 6E td 6e ftepovrcuraxdraopa oxqvil 11 l.eyopivq Aytc Ayforv - 9,3)'"'

Dupd ce s-a fEcut o schi![ a cortului, se zugrlveqte in

continuare concis func(ia preotului in prima parte a cortului

(Sfinta) (9,6) qi pe cea a Arhiereului in "al doilea cort" (9,7)

tn care acesta intra numai o datb in an, in ziua Ispigirii, a

impacdrii sau a cur[lirii' (Iom hakippurim)'

Aceste rinduieli ale slujbelor sacrificale sunt

prezentate ca fiind numai "o pildd pentru timpul de fatl"(rcarp6v tdv dve or1rc6t u - 9,9).760 Pentru a se arSta

ineficacitatea gi caracterul trecStor al acestui cult vechi, este

acest sens C, Spicq, Commentaire,Il, p 249-251)'

"n Co.p. A. VanhoYe, oP-cit , P 201 .

?m Expresia ratpdq o eve ot4x<,5q in Noul Testament se gdse;te numai alci in

Evr. 9,9 in legatura cu scnsul de "timp soteriologic prezent gi viitor" vezt E.

GrABer. op.cit..P. 134-135 (Ex ).

PARTEA A TREIA 359

r orrliuntat cu eflrcacitatea iucrdrii arhieregti a lui Iisus Hristos

prcz.entatd in pericoPa 9,11-15.

Slujirea arhiereascd a lui lisus Hristos este comparate

rn continuare, cu cea a preotului Legii vechi (9,6-10) din 3

ptncte de vedere: local, temporal 9i modal.76r

Local9,6-ta 9,llbc

" Astt-el intocmite fiind aceste "... prin cortul cel mai mare 9i

irrcirperi, preofii intrau mai desivdrqit (rqq pef(ovoq

trrtrlcauna in cortul cel dintdi, xci rele lox€ptrq orrlvrlq),rivirgind slujbele nufdcutdem6nd,adicinudinrlrrrrrnezeiegti, irc cel de-ql ziditea aceasta (or5 raftrlqrlttilea insd numai arhiereul, o

"nq xtfoe orq).

rlrrlr"r pe an... "

Aici in g,Tadevine clar faptul c[ prin acest "al doilea

t'olt" autorul inlelege Sfinta Sfintelor.Temporal

9,7 a

r"tna( 'ro0 6vr,auto0(o tlatd pe an)

in contrast cu jertfa anuald (&nc( toO dvrcuto0)t'';lc pusd acum jertfa cea unica, adusd o singurd datd

1r'rprina() de Iisus Hristos. Astfel, in timp ce, sistemul cultic

vt'chi testamentar era "pentru timpul de fa!d" (9,9) qi "pdnd la

vrcnrea indreptdrii" (9,10b) Iimitat, slujirea arhiereasc5 a lui

llristos, frrd astfel de limite, are in contrast cu vechiul cult o

9,12ae$rina( e iq t& riyrc,(o singurd datd in SfAnta

Sfintelor).

"'' A se vedea amdnunfit tratata ideea la K. Nissil?i, op cit , p 174-176

Page 182: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

360 STEL|AN TOFANA

valabilitate vegnicd, dob6nd ind o vegnicl rd.scumpirare(aiovfav l"rlcpoorv eupripe voq).

Modal1).9,76

"... nu fIrI de sflnge (ou

Iopiq oiparoq) pe care iladucea pentru sine insu;i gi

pentru gregelile poporului".

Ceea ce este comun, deci, arhiereilor eelor douEAgezdminte, cel vechi gi cel nou, este faptui cI numai prinefectul ispdgitor al sdngelui ei au avut acces la SfdntaSfintelor. Dar, in contrast cu jertfa de animale a ArhiereuluiVechiului Testament, adusa atdt pentru sine, c6t qi pentrupopor, jertfa proprie a lui Iisus Hristos - Arhiereu s-a adusexclusiv pentru iertarea pdcatelor intregii omeniri.

2). e,eb"... darurile gi jertfele ce se

aduceau n-aveau putere si

9,l2ab"... nu cu singe de (api gi de

vi{ei, ci cu insugi sdngele sdu

(6r& 6i ro0 i6fou ciparoq).

9,14

"... s-a adus lui Dumnezeu pe

Sine, jertfd fird de prihand,d e sdvdrgeascdinchind.torului "

cugetu I (icrurdv np oorlveyxe v

dp<,rvov rQ OeQ) va curdlicugetul vostru de faptele celemoarte, ca sd slujiliDumnezeului celui viu (eiq rdl.crpeilcr, v 0e<i (rivrt).

Confruntarea jertfei lui Hristos gi efectul ei - curltireacugetelor de faptele cele moarte - cu jertfele vechi, care n-aurealizat acelagi efect, este accentuatS, gi ad6nciti in 9,13-14a:"Cdci dacd siingele yapilor Si al taurilor Si cenuSa junicii,stropind pe cei s:purcati ti sfinleste spre curd{irea trupului.cu cdt mai mult sdngele lui Hristos?"

PARTEA A TREIA

Agadar, confruntarea celor expuse in pericopa 9,11-14r rr t:cle spuse in cea care ii premerge (9,6-10), scoate cit se

;rorrlc de bine in relief superioritatea slujirii jertfelnice propriirr lrri Iisus Hristos gi eficienla ei deslvArqitd in raport cu

1r'r I lcle Vechiului Testament, trecitoare gi ineficiente.Dar ineficacitatea cultului vechi mai rezultd gi dintr-o

rrlt;i rcflecfie a autorului. in 9,8 el spune: "Prin aceasta,lltthul Sffrnt ne ldmureqte cd drumul cdtre Sfdnto Sfinteloruu t'ro sd fie ardtat, cdtd vreme cortul intdi mai std tn

Itir'lt tttrett.

Pentru a inlelege textul din 9,8 trebuie frcutb leglturar rr cxpresiile "primul cort" $i "al doilea cort". "Cortul intAi"urrrrir, in mod logic, sE fie drumul spre Sf6nta Sfintelor, darrlr t'sla nu era decat "al doilea cort", ftcut tot de m6ndnrrrcrrcascd. Prin urmare, drumul spre Sfenta Sfintelor nuprrlcrr fi ardtat de ceea ce era omenesc.762

Autorul nu scrie numai cd "drumul spre Sfdntatilrrrlclor "n-afost deschis", ceea ce ar l6sa sd se inleleagdcdrlrrrrrrrrl era cunoscut, dar era interzis, el aratd simplu cd" acest

'lt rtttt lncd n-a fost ardtat"; Dumnezeu nu l-a descoperit, nuI ir rclcvat incd. De altfel, felul amenajdrii locului sfdnt gi a

rttrrrrlrrrilor care se practicau in el constituiau, intr-un fel, o

, l. vrrtli-r a non-relevdri i.763

Un cort care introduce intr-un alt cort, evident nu erar rrlr';r spre adevlratul sanctual'. Ritualul vechi insugi confirmal,r r;rrrrlul lui aceasti stare de ignoranfd, de necunoaptere.

A.F. lVlaunoury, op.cit , pre lucrare de G.F. CiauEanu, p

t'1. A. Vanhoye, Prdres onciens , p. 208

361

124

Page 183: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

362 STELIAN TOFANA

Arhiereul in ziua ispigirii pSgea in Sf6nta Sfintelor, dar ofEcea anual, in mod repetat, marc6nd prin aceasta oinsuficienld a actului sdv6rgit.

insugi acest ritual conlinea o ingrddire: arhiereul

trebuia sd aqtepte un an intreg p6nd sd aibd din nou

permisiunea de a repeta ritualul. Toate aceste prohibifiidemonstrau cd medierea adev[rati intre Dumnezeu gi popor

incd n-a fost stabilitd gi cI drumul spre Stdnta Sfintelorsfirgea intr-un impas, intr-un neajuns.T6o

Dar faptul cd legile qi prescripliile liturgice ftceauparte din insugi textul revelat al Legii, inspirat de DuhulSf6nt, autorul e indrept[fit sA spune cd Duhul Sfdnt era acela

care ardtaprin aceasta cd drumul spre adevlratui sanctuar incln-a fost descoperit. Astfel, intregul sistem liturgic vechi s-a

dovedit ineficace.'6s

Deplas6nd pulin mai departe analiza, autorul

limuregte acest neajuns. Ritualul vechi constituie, spune el "opildd", o reprezentare figuratd care se aplicd "timpului de

fa!d" (9,9). Prin aceastd expresie nu se inlelege insd timpulinaugurat de Hristos766, ci dimpotrivd, "timpul lumii incd

nerdscumpdratd", pe care Ap. Pavel il numeqte "acest veac

viclean" (Gal. 1,4). Iisus Hristos a inaugurat insd "timpul

7* Sf. loan Hrisostom spune in acest sens: "Pentru aceea, zice, au fostintocmite acestea in ctqafel, ca sd aJldm cd Sfinta Sfintelor, odicd cerul, este tncdnepdtruns. Dard daca nu putem pdlrunde incd tntrdnsul sd nu ne inchipuim cd nueste, fiindcd nu ne ridicdm in Sfdnta Sfintelor care era pildd pentru vremea deatunci" (Ci A.Vanhoye op-ctt, p 210)

'ut lbidem. p.209-2lo166 lhidem

PARTEA A TREIA

viilrrr" (cf. Evr. 6,5;9,11; 10,1), cel al bundtafilor viitoare,

rrtcla al noii creafii. in acest sens Sf. Ioan Hristostom se

trrtroabd: "Ce se tnlelege prin "vremea de atunci"? Adicd

v re mea cea mai dinainte de venirea lui Hristos, pentru cd dupa

vt'rrirea lui Hristos nu mai este "vrelnea de atunci", cdci, cum

rrr putea fi, venind El, gi avdnd sfArgit?". Indicdnd apoi inca

r t'vr, el zice' " care era pildd in vremea de atunci" , adicd, cl,r (lcvenit tip.'o'

"Timpul prezent" continud, totugi, s5 se deruleze, de

rr nranierd provizorie. El corespunde unui nivel inferior,

rrrrperfect de existenf[, tn care cultul vechi, tocmai i;irlcscoper6 limitele: "darurile Si jertfele ce se aduceau

n (^)eau puterea sd desdvdrSeascd cugetul inchindtorului"(').9). Este vorba deci, de "legiuiri pdmdntesti despre

rttincdruri, despre bduturi, despre felurite spdldri care erau

lt()runci pdnd la vremea indreptdrii" (9,10)'

Sensul acestui text este clar, ap6rAnd din nou problema

lrri te .l.erfoorq (a fi desdvdrgit) intr-o ftazdnegativ[ ca gi in

/, I 9. Totugi, spre deosebire de 7,19, care constatd simplu un

l;r;rl ce privea Legea: " Legea n-a desdvdrSil nimic" , in 9,9 se

r'xl)rimA ceva mai mult, fraza atest6nd o imposibilitate:

u (r)eou putereq sd desdvdrSeascd..." Pe de altd parte, se

ytrccizeazd apoi gi mijlocul folosit in atingerea desdvdrgirii:

"tlaruri gi jertfe", precum gi scopul care trebuiau s5-l atingd:

, transformare profundd a persoanei,768 in care e vorba de

rleslvArgirea congtiin!ei, a cugetului.

,,,, Ibidem

'u8 (--[ A. Vanhoye, op.cit., p 270

363

Page 184: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

364 STELIAN TOFANi

In analiza sa, aga cum se vede, autorul a utilizatsuccesiv dou[ moduri de exprimare. Preludnd, mai int6i, in 9,gun "vocabular de spaliu gi migcare",76e el lasd sd se inleleagdnevoia care se arati de a gdsi adevd,rata cale pentru a ajungein apropierea Iui Dumnezeu, PreluAnd apoi in 9,9 un vocabularce vorbegte de o transformare personalf,, el lasa sd se inleleagdnecesitatea unui act de cult eficace, proporlional cu acest nivelce trebuie atins. El va relua aceste dou[ formul[ri inparagraful 9,1L-14, in care se va arlta raportul foarte strdnscare existd intre ele. Deosebit prin jertfa Sa, Hristos a

devenit El insugi adevdrata cale gi pe care creqtinii trebuie sd

o urmeze, desdv6rgindu-se astfel prin El gi ei, la rdndul lor.770

AjungAnd in acest punct, dacd facem o privireretrospectivS, incepAnd chiar cu capitolul 8, observdm cd in 3

etape succesive autorul igi indreaptd atentia asupra cultuluia;a cum era practicat "dupd Lege": El a definit nivelul cultului(8,3-5); a apreciat Agezam6ntul care ii corespundea (8,7-13),descriind apoi locul sf6nt al vechiului Agezdm6nt gi riturilesale (9,1-10). De fiecare datd s-a exprimat insa o judecatdcriticd:- nivelul cultului vechi a fost terestru qi figurativ.- Legdm6ntul imperfect qi provrzonu.- Iocul sf6nt - neautentic, iar ritualul lipsit de eflcacitate.TTr

Trebuie sE remarcdm insi gi faptul cd de fiecare datd

16e lbidem,p 2ll?10,,.,lDnem17) Vezi amenunte C. Spicq. op cit . Com II, p. 285-29g. Excurs ',Les deur

al liarces".

PARTEA A TREIA 365

dlrccicrea criticd e fondata pe marturia Vechiului Testament:

Irr unca primitd de Moise (8,5) in a construi cortul; profelia

Irrr leremia (8,8-12) referitoare la inlocuirea Vechiului

It'sllment, mirturie inspiratd din ritualul prescris de Lege

I') 8 ).

Ceea ce se poate constata deci, e faptul cE autorul nu

nrc taftr de vechiul Testament numai o pozilie exclusiv critic6.

I I ii recunoagte valoarea permanenti, revelatE, in care el

r nrrl]1, de altfel, solufia. Constatarea la care el ajunge este c[Vtchiul Testament, ca revela(ie, anunf[ sfffr9itul Vechiului'l'r.s(ament qi ca institu{ie.zz Scopul urmdrit nu era numai de

n critica, ci de a ardta cd revelarea adevdratelor limite ale

Vcchiului Testament trebuie s6 conducd la ideea implinirii lui

rrr ct:t nou, implinire care se realizeazd,numai in Iisus Hristos'

Arlcvlrata eficacitate a cultului este realizat6 aqadar, numai in

r rrltul noului Agezlmdnt, cel al lui Iisus Hristos-

b). "Cortul cel mai mare gi mai desdvArSit" -

cale de pdfiundete in "Sffrnta Sfintelor"

Dupi ce autorul prezintd, a$a cum s-a vdzut in prima

pirr te a cap. 9, cultul vechi, 9i ritualul specific lui, ca punct de

r onlparalie cu cele ce urmeazd in paragraful aqa-zis "pozitiv"

r't. I l-28)773, ardt6nd c[ toate cele descrise erau porunci numai

1r;ind la vremea indreptdrii (9,10), spune in continuare: " Iar

tt) vezi A. Yanhoye, op cit ,p.211ttl lbidem,p.2l2-

Page 185: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

366 STELIAN TOFANA

Hristos,l|n venind Arhiereu (nupayev6p€vo6

ap26te peilq)"t ol bundtdlilor viitoare (tfov yevopdvorv

rty a06v), a trecut prin cortul cel mai mare Pi mai

desdvdrSit, nu fdcut din mdnd, adicd nu din zidirea, aceasta;

El a intrat o singurd datd, in Sfdnta Sfintelor, nu ctt sdnge

de {api gi de vilei, ci cu tnsuSi sangele Sdu' dobdndind o

veSnicd r ds cumpdrar e" (9,1 1 -12).

Fraza prezintd o structurd concentric[- La inceput e

numit personajul care intervine "Hristos", iar la sfir9it,

acliunea efectuatd de El "intrarea in Sfanta Sfintelor". Un titlu

ii dd un calificativ lui Hristos, "Mare Preot", iar un participiu

precizeazd rezultatul lucrdrii efectuate: dobdndind o veqnicd

rSscumpdrare" (aiov f av l"6t poo I v e ri p ripevoq)."u

inainte de a se analiza lucrarea mdntuitoare 9i

rezultatul ei (9,11-12), se atribuie autorului ei, Mantuitorul

Iisus Hristos, calificativul de "Arhiereu al bun6t6lilor

viitoare" (9,1la). Expresia constituie o problemd de criticd

textuald gi exegeticd, de aceea se impune o ldmurire a ei'

77a ,'Hristos" este primul cuvani cu care incepe aqa-zisa pericopd "pozitiv["

(g,ll-28) ori- Cuvdntul ctura,

marcdnd (9,1 1- 15) qi ce lei

precedent VanhoYe, Ia 231)'

op.cit,p. 126)

"u Cf. A. Vanhoye, op cit . p 237 u

PARTEA A TREIA

tinele manuscriseT?7 conlin expresia t<ilv yevopdv<'lv

fi yrr()rirv (al bunntililor deja sosite), alteleT?8 conlin expresia

;rr,\ii,rivtr,rv &ya0riv (al bundtalilor viitoare).77e Care ar fi

rlr,r r st:nsul corect al exPresiei?

Complementul participiului final (o vepnici

tHrr rlnpdrare - air,lv(a,v ,l"6tptoolv) fixeazd sensul

erlrcsiei: rdscumpdrarea fiind vegnic[ qi bundtdlile sunt

vcirrice Ei viitoare in acelagi timp'780 Cei mai mulli exegeli

nrloplir acest inleles al expresiei lindnd cont de faptul cd

lrrrrl'tr[[ile soteriologice inaugurate 9i dobandite prin jertfa lui

llrisros constituie implinirea {Eg6duinlelor mogtenirilor

vr';inice, care sunt gi viitoare.T*' Avend in vedere tensiunea

rlrrrlt:cticii eshatologic-soteriologice traite de creqtini intre

36',1

)t' 1,.46, B.D 1739 pc, sy, etc.

'/r NAD'precum gi multe minuscule 33, 81, 88, 104, etc'

"' nmanunte in legf,turd cu aceasta problemE de critica textual* varianta

Ir,,1,465

"n CL A. Vanhoye, Prdres anciens."..p.2l3.

'*' Sf. Ioan Hrisostom adopti traducerea "bunuri viitoare"' avdnd in vedere

l,rzrr dcplind de trf,ire a lor esha 2) Ca Arhiereu, Iisus este

rr,lr1l,rciiorul, sprijinitorul nostru entru a dobdndi pentru noi

l,rrrirrr-ilc duhovnice$ti de care ne veacului ce va sd fle" (Cl,\,1.. lvlaunoury, op cit , p 126)

Page 186: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

368 STELIAN TOFANA

"deja" gi "nu inc5"7t2 bun6t[1ile venite sunt qi prezente, n0

implrtdgim de ele, dar trairea lor deslvargitd se va realtza abia

in viitorul eshatologic (Cf. I Cor.2,9).183

Ca sd vinl Arhiereu al bun6t6lilor viitoare, Flristos a

trebuit si treacd insd prin "cortal cel mai mare Si mai

desdvdrsit", nu frcut de m6nd, adicd nu din zidirea aceasta

(9,1 I ).Pentru infelegerea sluj irii arhiereqti a lui Iisus Hristos,

expresia "prin cortul (cel) mai mare 9i mai desdvArgit" (6rd

trlq pe((ovoq rof tele rordpaq orr1vr16) este de mare

insemnState in contextul hristologiei 9i teologiei epistolei.

Pentru exegeli expresia constituie gi ea un punct dificil de

interpretare. Tsa

incercdrile de interpretare qi inlelegere a expresiei se

impart in doud grupe principaleTss:

l. Din prima categorie fac parte exegefii care

reprezintd punctul de vedere al unei interpretdri

'P V ezi K. Nissilii, op.cit , p. 180: "Fiir die Christus-Gemeinde ist das Heil

(dagegen) eine fi:tUrisch - eschatologische Grrisse, das Ziel ihrer christlichen

WiiitJnwunO"rung. Die Gemeinde lebt in der Spannung der eschatologischen

Dialektik "schon-non nicht"'78 in legaturd cu pepe irq T tiv yevopdvt'rv

d,1c06v (9,11), vezi n ThWNT,I, p' 12 u' Ei H'

Zimmermann, Das u'; H'Fr' WeiB, op'cit ' p'

464-465.78a Vezi detalii in acest sens A' Vanhoye, "Par la lente plus grande el plus

parfaite. " (Hebr 9,tt),in Bib. 46, 1965. p 1-28. Articolul o completat in 1976

intr-o nota din La structure littdraire..., p.267-268.785 Amanunte ilt [egdt.r6 cu intelesul cuvAntului "orr1vri" vezi la W. Michaelis,

art oKn.vi, in ThWNT. vol 7. P 378u

PARTEA A TREIA

rrrrrrrologice?86, 9i-anume cd "prin cortul cel mai mare 9i mai

rlcriiv.lrgit" prin care a trecut Hristos, s-ar inlelege cerul, dar

rrr cor inferior,TtT pe care Hristos a trebuit s6-l traverseze

grrnlr rr a ajunge in cel divin.Al!i exegeli7EE au recurs la o distinc!ie mai subtilS:

Irrlrt: cerul coimic, care aparline acestei crealii, 9i cel divin,

rrrr.lc locuiegte Dumnezeu, ar exista un cet intermediar, nici

r'rrsrnic, nici divin, gi anume "certtl ingerilor"Tse acesta fiind,

Er l)irre, cel pe care autorul il numeqte "cort" 9i care nu e din

rrrlirca aceasta. in sprijinul acestei ipoteze, exegelii aduc ca

nrllrrrnent o seame de texte din tradilia iudaic6'7e0 Adepfii tezei

Irrtcr pretdrii cosmologice, sunt de plrere cd, concepfia

"llrirtraterii cerului ingerilor", inleles ca 9i "cortul mai mate",

purr care a trecut Arhiereul bundtdtilor viitoare, s-ar putea

rrlr:rrtifica in cdteva locuri paralele: 4,l4,lexl care se g5segte

t'rlrlicat in 9,17; 6,20 - in imaginea "pentru noi ca inainte

369

'*" Vczi C. Spicq, op.cit.,Il,p.256tt.', K. Nissilii, op.cit,p- l8l.

'*' Cf. A. Vanhoye, op.cit., p. 13 Si Pr&res anciens---, p- 215.

'** O. Michul, Der Brief an die Hebrtier, Gottingen 1966, p 3 I l-3 12; O.

Mirhcl, Der Brief an die Hebrder, Gdttingen 1966. p. 3ll-312-

'*" P. Andriessen, op.ci , p.76-92.

''{' "Conform tradifiei iudaice - spune Andriessen - autorul epistolei ar avea in

r,'rlerc concepfia i ceresc se impafie in douE pdr{i: I

;r,rr lt:;r iu "*. lo", nlelor) ;i 2. partea unde sunt ingerii

, ,rr t' li slujesc (: S cea mare a imphcarii intra in Sffinta

',lrrrtclor, in fafa Chivotului Legii, et strdbdtea cerul ingerilor, utmdnd si se gdseasci

r1r,r irr cerul propriu-zis, unde troneazd Dumnezeu. Sf- Sfintelor" (op cit., p.85).'irtrrrul aceastfi imagine cultice la baza epistolei cdtre Evrei, ac[iunea arhiereului

r cr lri cste o prefigurare a acfiunii Arhiereutui bunatA[ilor viitoare. -" (Comp. K.Nrrsild. op cil ,p. 182)

Page 187: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

370 STELIAN TOFAN,I

mergetor"; 7,26d - "fiind mai presus dec6t cerurile,', expresiainsemnAnd ca Hristos ca Arhiereu este mai presus de cerulingerilor; B.l I u.7el

AvAnd in vedere aceste interpretdri, problema care sepune gi care trebuie analizatd este, dacd, prin expresia ,'pri ncortul mai mare gi mai desdvArgit',, autorul epistolei a avut invedere aceastd reprezenta!ie analizatd mai sus, sau nu.

a). O primd precizare care ni se oferd se interpuneexact impotriva acestei conceplii. Despre "cortul mai mare",autorul afirmd c5. nu era din zidirea aceasta (9, I I d). Or, in altedoud texte (1,10-121, 12,26 u.), cerurile fac parte din crealia(zidirea) aceasta gi c[ vor pieri odat6 cu ea. "Cortul" nu puteadeci sd se confunde cu cerul.

b). Distincfia propusa a unui cer angelic, care n_ar finici cosmic, nici divin, nu este atestat[ in nici un pasaj alepistolei sau al Noului Testament.

c). A recurge la tradilii iudaice cosmologice este iardgirnoportun, pentru cd autorul tocmai afirma cd "drumul spreSfinta Sfintelor n-a fost incd ardtat" (9,8).

d), Tradilia specrfic cregtinf, nu dd nici o importanldsoteriologica cerului ingerilor, autorul, mai mult chiar dec6tallii, igi incepe epistola combdtdnd opiniile ',prea favorabile',ingerilor {Evr. 1,5- 13; 2,5.16).

2. Cu acestea am aj unge la a doua categorie principald

'er Cf, P. Andriessen, op.cit.,p.87-g9;vezigi K. Nissilii, op.cit.,p.lg2-lg3gi o. Michel care constaE in Evrei 3 ingelcsuri ale cuv6ntului cer.. L cerul car.eapartine acestei creatii, de aceea fiind qi accesibil (1,10-12), 2. cerul prin caresrAbate Hristos (4,14; 9.10-12\;3 cerul ca jocuintd propriu-zisd a luj Dumnezeu(e,24)

PARTEA A TREU 371

rlc cxegeli, care dau expresiei "cortul mai mare gi mairlcsdv619it" o cu totul artd interpretare gi care poartS in sine1'lrcutatea teorogicd a hristorogiei arhiereqti gi a soteriorogieit'p istolei.

Paralelismul strAns pe care il fixeazd,autorul in trazasir intre "cort" gi "s6nge", ortenteaz6, deci, spre o altl,rcrpretare care e mai bine inrSddcinat irin cateheza cregtintrprirnard.Te2 $i pentru cd sAngele este propriul sdnge al Iuillristos (9,12), nu ar putea fi loc pentru o aluzie la un raportspc:ciai dintre "cort" qi Hristos sau ,,propriul Lui sAnge;t,r't lit"?

Pentru a preciza un astfel de raport, trebuie sf,ulrscrvdm cE autorul e in curs de a evoca tema ,,Templu,,tttll rn context in care vorbeqte de "distrugere" gi ,'redresare,,

{rirlrnvropo0 - disparigie in g,l3 gi 6ropOciroeoq _ indreptarcr)' l())' Aceastd temd se prelungegte intr-un mod nou qi foarte

',r'rrrniljcativ in cateheza evanghelici primara.Te3 Aici ea eIt';i;rtii direct de misterur patirniror gi al Invierii Iui Iisusllrirlos, atAt la sinoptici, c6t gi la Ioan (Comp. Mc. 14,5g;| " .l().38; Mt_ 26,61 27,40.51; In. 2,lg_22).

[ntr-un context oarecare, Iisus vorbegte de distrugerealr'rrr;rlrrlui: "Ddrdmali templul acesta Si tn trei zile il voit t,ltr'tt" (1n.2,19). Iudeii crezdnd cI vorbegte de templul dinlrrrr.i;rlirn ii replicd ironic: ,'in patruzeci Si Sase de ani s_ut,lrt ttmplul acesta! $i Tu il vei ridico in trei zile/,,(In.

, "'' i,, ceea ce privegte,raportul dintre traditia cregtin it prtmardtgi conccp(ialr rrlrr1,1, ;i ;r ;rutorului epistolei, vezi: A. Vanhoye, prAr"s anctens.. , p.216_217'" tl",lr'^. o. UrU-

Page 188: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

372 STELIAN TOFANA

2,20); dar evanghelistul face imediat precizarea cd" El vorbea

despre ternplul trupului Sdz" (In. 2,21). Tradilia evanghelictr

a pus aceasti profefie in raport cu patimile gi Invierea Sa.7ea

O cunoagtere generald a catehezei evanghelice primare de

cdtre autor e atestatA in mod explicit de mai multe texte ale

epistole i (2,3; 4,2; 5,12 etc.) qi una din afirmaliile precise ale

acestei cateheze, foarte aproape de tema despre care este

vorba, joacl un rol fundamental in teologia pi concepfiahristologici a autorului epistolei. Este vorba de agezarea luiHristos de-a dreapta lui Dumnezeu, vestitd solemn de Marcugi Matei irnediat dupd evocarea temei "Templul" (Mc. 14,58-

62; Mt. 26,61-64) gi cu care are o legdturd biblicd foartestr6ns6: Acela care urma a sta,de-a dreapta puterii este intr-adevdr Mesia, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu, a cdrui oper[trebuia sE constea in (re)clddirea "templului lui Dumnezeu" (IISam. 7,12-14; I Cron. 17,ll-14).

in epistold, afirmaliile despre gederea de-a dreaptaputerii aparde 5 ori (1 ,3.13;8,1;10,12;12,2) 9i in special lainceputul cap. 8, l: "Lucru de cdpetenie din cele .spuse este cd

ayem astfel de Arhiereu care s-a asezat de-a dreaptatronului .:lavei tn ceruri". in acest context se poate afirma cu

siguranld cI atributul in comparativ dat "cortului" de autorulepistolei, ca fiind "mai mare, mai desdvdrgit", corespundeexact celui pe care il primegte templul in Mc. 14,58 sau in In.2,21, pe care Iisus urmeazd a-l (re)construi in trei zile: atAt

despre unul, cAt gi despre altul se spune cd "nu sunt tlcute de- 'r 7Q{mana omeneasca '.' '

"o lbidt*. Vezi gi A.F. Maunoury. prelucrare G. Ciauganu, op cit.,p 127

195 -'" Termenii grecegti sunt edificatori in acest sens; tile rponoirlrov (Mt. 14,58)gi ou XerporoLritou (Evr 9. I I ) Ambii se traduc literal: "nefEcut de mdnd"

PARTEA A TREIA 373

Citite gi inleleasd in lumina celor expuse mai sus,

lr rrza clin 9, 1 l, dimpreunl cu expresiile analizate, i;i primeqte

rrrlrcgul ei sens.

Cortul "mai mlre si mai desdvarSit" (9,11) este

Ir'rrrplul construit in trei zile, "nefdcut de mdnd omeneasce"Te6

,rlrcli dumnezeiascS realiza't'd in patimile 9i Invierea lui

li:itrs.7e7 Paralelismul "cort"-"sAnge" se explic6 acum frrdtlil-icultate, pentru c6 "cortul mai desdvdrlit" nu este altul

rlcr:iit trupul preamdrit, indumnezeit al lui Hristos, noua

r lcafie realizatd.intrei zile graliejertfei "singelui" lui Hristos

1'.': cruce."tin acest sens Sf. Ioan Gur6 de Aur zice: "cortul mai

tttttre si mai desdvdrrrif este Trupul Lui. Bine l-a numit

Alrostolul mai mare Si mai desdvdrEit, daci este 9i Dumnezeu

( 'rrvdntul gi dacS toati energia Duhului locuiegte intr-Insul; cd

t,u cu mdsurd dd Dumnezeu Duhul..- il numeqte cel nou,

rlcsdvArgit, ca fiind ftrd de hula 9i ca cele mai mari

'* A"est templu implrdtesc n-a fost fhcut de m6nd omeneasca, precum era

rrrlrr:macolul tui Moise. Apostolul tdlmacegte acest termen, prinfi-un al doilea: adica

rrrr al acestei zidiri (dcatuiri), ldsand s6 se infeleaga c6 nu numai acest cort nu este

lricut tle mdn6 omeneasca, fiindc[ el a fost zamislit de la Duhul SIEnt in s6nul

prt:acurat al unei fecioare. Adicd n-a fost frcut dupd legile acestei firi, ca toale

t clr:late corpuri pe care le vedem" (Cf' A.F. Maunoury, op'cit , p' 127)'

,n La o primd vedere s-ar putea obiecta cf, nici unul din termenii folosili in

lccasta frazd nu se refera Ia Invierea lui Hristos- Dar trebuie sI precizim cI ultimul

Vanhoye. op.cit., P 217 -218)

"t Cf. A. Vanhoye, op.cit-, p- 217 . Dit ace ast6 profunzime de idei decurge 9i

lrrscrrndtatea acestei subsectiuni constituind "centrul intregii epistole". (Ibidem).

Page 189: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

374 STELIAN TOFANA

sdvirgindu-le - "adicd nu al acestei zidiri". Iatd cum este mai

mare, cd nu ar fi fost din Duh, dacl l-ar fi intocmit pe el omul.

"Nu al acestei zidiri" zice, adicd nu al lEpturilor acestora, ci al

celei duhovnicegti, cdci prin Duhul Sfdnt a fost intocmit. Aivdzut cum numelte gi cort gi catapeteasmd gi cer? "Prin cortulcel mai mare" zice "qi mai desdvdrgit" qi "prin catapeteasmE,

adicl prin trupul Siu", qi iardgi "in cea mai dinlduntru acatapetesrnei" gi "intrat o datd in cele sfinte" ca sf, se prezinteinaintea fefei lui Dumnezeu. Dard pentru ce oare face aceasta?

Voind a ne invila pe noi, insernndnd intr-un fel gi in altulacelagi cuvdnt, sau, mai bine zis, aceea;i idee. De pild6,catapeteasmd este cerul ; iar precum catapeteasma desparte

Sfintele, tot aga gi trupul Lui ascunde dumnezeirea; de

asemenea trupul Lui este cort, avdnd in[untrudumnezeirea...".1ee Acest cort era mult mai mare dec6t cel al

lui Moise, nu prin dimensiuni, ci prin demnitatea sa; cdci era

loc de sdldgluire al Cuvdntului.s00Agadar, nimic nu ne impiedici si recunoagtem in 9,1 I

o aluzie la tradilia evanghelicd asupra templului (re)construit

"'Cf. Sf. Ioan Hrisostom, Comentariile sau explicarea.., p.2ll-212.Aceea$i idee o ghsinr gi la Teodoret de Clr, Interpretatio Epistolae ad Hebraeos,P.G. 66; J. Swetnam. The greater and the More Perfect Tent. A Contribution to the

Discussion o/ Hebrews 9. I I ,B1b 47 (1966)- p. 9l-106 vede in cortul "mai maregi mai desdvdrgit'' trupul euharistic al lui Iisus Hristos (in special p. 104-106). Alteamanunte de nuan[e dualistice 9i cosmologice ale interpretdrii expresiei "comrl maimare gi mai desdvdrqit" vezi gi Ph.E. Hughes, The Meaning of lhe "True Tent" andthe "Greater and More Perfect Tent", BS 130 ( 1 973), p. 305-3 l 4, special 3 l l u.,

W. Michaelis, art. aKnvi, orr;vo6, in ThWNT YIl, p. 317; O. Hofius, l)erVorhang vor dem Thron Gottes, p 65-67; E. KAsemann, Das wttnderndeGotte.svolk, p. I 48; F. Laub, Bekenntnis und Auslegung, p 1724

t* CI. A. Maunoury, op cit . p. 127 Compara\ia trupului omenesc cu un

"cor1" apare 9i la Sf.Ap Pavel (ll Cor. -5,4) 9i la Sf.Ap Petru (II Pt. l,l3-14).

PARTEA A TREIA 375

rlr llristos. Ceea ce trebuie scos in evidenfd insd, in mod

rh.,r:ic:bit, este cI autorul nu se multumeste numai sh se inspire

rlirr lradilie, ci igi di chiar osteneala sd o aprofundeze,

Irrlr o<luc6nd in aceasta o distinclie care avanseazd refleclia sa

rlrrt tr inard. Evangheligtii vorbesc global de edificiul templului,

lolusind pentru acesta cuvdntul vdoq, fd,rd, a distinge parfile

rnlt' componente. Autorul distinge insd intre "Sfdntd" gi

"\llirrta Sfintelor", intre "cort" (ox1vr1) qi Sf. Sfintelor (td/ly tn) precizAnd, astfel, problema care se punea in privinlarnpoltului dintre om gi Dumnezeu. Nu era vorba de a construi

rrrr "srrnctuar", o locuinfi lui Dumnezeu, pentru cd un astfel de

qrrr('luar exista dintotdeauna: singurd sfinlenia lui Dumnezeu

r*rlt' ceur care constituie singurul sanctuar veritabil - sf.lilrnlclor, iar pentru a-i exprima transcendenla, limbajulrnr('ncsc o situeazd in cer.tol

Problema pentru oameni era mai degrabl de a gdsi un

Irrr;lrrc de contact cu sfinfenia lui Dumnezett, sau altfelvorhind, de a construi un locag, Lln "cort" care sd-i introducd

irr Slanta Sfintelor dumnezeiascd. Un astfel de cort, sau o

ir,,lli:l de "Sf6nt6" care sh fie proporlionald cu Sf. Sfintelor,lrrrrrrrczeiascd, sd poati fi unitd cu ea gi prin care omul sd

;rr,rlii intra cu adevdrat in intimitatea lui Dumnezeu, lipsea in

Vcr lriuI Testament. Pentru Vechiul Testament aceasta

r .rr';tituia o problemd insolubilS. NeputAnd sa producd el

rrr',rr5i un astfel de mijloc, omul rdmAnea mereu intr-orrr',rr('icien{5 in raport ctt Dumnezeu, neput6nd sd se transpund

""' Vczi A. Vanhoye, op cit., p 218

Page 190: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

776 STEL]AN TOFANA

in comuniune cu Dumnezeu. Unica solulie era ca Dumnezeu

Insugi sI le ofere un astfel de mijloc, iniocuind "primul cort"

printr-un altul, care era o crealie divinl gi nu una omeneascl

(8,2). E ceea ce s-a realizat efectiv prin patimile gi Invierea lui

Iisus Hristos, dupd m[rturia Evangheliilor.Hristos, transformdnd propria Sa moarte intr-o jerttd

suprem6, a depdgit "aspectul distrugator" pe care il comporta

evenimentul ca atare, trecdnd prin Inviere la construirea in

trupul Sdu a unui nou templu divin, "nefEcut de mdnlomeneascd". Aceastd transformare in trupul lui Hristos va

insemna inceputul gi izvorul unei noi vie1iE02 a unei noi

omeniri, transformatl total prin prezenla ei in noul cort, ce nu

mai aparlinea acestei zidiri. Rezultatul a fost, inainte de toate,

cd prezenla in acest cort il ftcea pe om de acum capabil de o

comuniune perfectd cu Dumnezeu. Natura umand reinnoitddevenea nu un "cort" care conducea spre "Sf. Sfintelor", ci un

"drum nou gi viu" care permitea a se ajunge la Dumnezeu.803

Invierea n-a insemnat o simplS intoarcere a viefii intr-un om

ce fusese mort, ci ea a insemnat o transformare care a

schimbat radical situalia existenfiald a tuturor oamenilor,

deschizAndu-le noi posibilit6li de fiinfare, fEcdndu-se izvorul

vielii celei noi gi vegnice.8o4

8@ Cfl Pr.Prof.Dr. C-tin Cornitescu, lnvierea Domnului si tnsemndtatea eipentru viala creStind, rev. "Ortodoxia",nt 2,1983, p. 2l I

8ot Cf. A. Vanhoye. op cit., p 279.

'* S[. Iorn Guri deAur, Omil 43,1 Ia I Cor.,P.G. 61, 368; Sf. Antonie cel

Mare, Trei cuydntdri tmpotriva arienilor, P.G 26, 100 c; Sf. C rigorie de Nysa,Cuvdnt catehetic, 16, P G 45. 1260 A., Sf. Iustin Martirul. Ouestiones christianead Graecos, P.G 6, 1477 c (dupd Pr. Prof.Dr. C-tin Cornitescu, art cit.. p. 2 I I ).

PARTEA A TREIA 377

invierea se prezintd ca o reinnoire completd a fiinYei

t,tutne in Hristos, reinnoire a;a de profundi, cd trebuie sl

vorbim de o "noui creafie" 9i de un "om nou" (lI Cor' 5,17;

( irr I . 6, | 5; Efes. 2,15; 4,24; Col - 3, tr 0).uo'

Expresia "nefrcut de m6nd omeneascI" exprimd faptul

r n n0ul cort este real propor!ional gi adaptat "sanctuarului"

rrrrtcntic (Sf. Sfintelor) "nef,[cut de mAna omului" (9,24)'

Aceasti transformare, deslvargire a naturii umane in Hristos

,i n produs prin patimile, moartea 9i Invierea Sa (5,7-9)' La

r rrpf,tul acestei ,'desdvirpiri", "cortul" meritd calificativul de

"rrrai desdvArgit" (tel.eroxdp&q - 9,11), precum 9i Hristos cel

, lt: re.tr.ero0eiq (5,9).806

Referindu-se la expresia "cortul cel mai mare 9i cel

rrr:ri desdvargit", Teofilact al Bulgariei, comentAnd-o, spunea:

",\t: numeqte trupul Domnului "cort", pentru cd s-a umbrit'

tttlicd a sdldsluit intru Ddnsul Fiul lui Dumnezeu, cel Unul

Niiscut, Si pe Acesta il numeSte Si Catapeteasrnd, fiindcdtt.\(:undea i.nlduntrul Sau dumnezeirea De osemenea numeSte

t'u uceste numiri Si cerul, fiindcd acolo locuieSte adevdratul

.'1 r'hiereu, Hristos. Iar catapeteusmd, pentru cd in miilocul

t ct'ului se tnchid sfintele ce sunt tn ceruri Si nu se vdd de cei

t'( .\unt pe pdmdnt".so7 Dar autorul mai adaugd acestui cort Ei

rlllficativul de "cel mai mare" (pe f(ovoq)' Calificativul

e xprimd pi un alt aspect al misterului "cortului", acela care

tn pr.Drd. Stelian Tofand,Invierea Mdntuitorului Hristos. chezdsia iwieriir(\$lre, in rev. "Ortodoxia", nr.3, I986, p. 136 u'

'ou A. Vanhoye, op.cit., P- 220807 Teofilact al Bulgariei, fs.plicarea Epistolei dupd Evrei P'G CXXV' col'

loi, citat dup6 M. Suparski, art cit-, p 298

Page 191: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

378 STELIAN TOFANA

prive$te relatia lui Hristos pream6rit cu oamenii. "Noul cortrl

nu este deschis numai spre partea "sfintei Sfintelor'l

dumnezeiascd, ci gi inspre partea unde se g[segte poporul,

Capacitatea sa de primire nu mai este de acum supusf, unol

restric!ii, limit6ri, care reglementau intrarea in vechiul cort 9l

in care numai preolii singuri gi arhiereul avea acces, poporul

rdmdndnd afard, in curtea Cortului, in afara lui. in "Noul cort'l

sunt invitafi sd intre toli oamenii accesul in el aparlinind do

acum tuturor (Evr. 5,9;6,20; 10,19-22).808

Astfel, prin patima gi Invierea Sa, MAntuitorul Hristola dobindit puterea de a reuni intr-un organism unic, care c

trupul Siu indumnezeit, pe tofi oamenii care cred in El, llurmeazd pi se impdrtdgesc cu El, unindu-se deplin.s0e Tof l

devin astfel "participanli la Hristos" form6nd "casa sarl

(3,6.14), pe toli acegtia El ii introduce in intimitatea luiDumnezeu, intruc6t pe toli ii poart6 in firea Sa umantr,

indumnezeit6, care nu inceteazd de a fi pe mai departe fireuman[ dar vegnic nedespdr{itd de cea dumnezeiascd qi caro

cuprinde in Sine toate ipostasele umane, astfel cd toate so

gdsesc prin ea in intimitatea lui Dumnezeu. in aceasta consttr

taina "noului cort" prin care a pdtruns Hristos, o singurd datd

(60rins{) in Sf. Sfintelor prin propriul Slu s6nge (9,12).

Numai in acest sens se poate spune cd El a dobAndit o"vegnicl rdscumpdrare", de aici decurg6nd, agadar, importanta

gi semnificafia pe care o acordd autorul locului central incadrul epistolci in care el plaseazd tema "cortului".

8013 ,, . ,lDMem.

"'' Pr.d.d. Stelian Tofand. art.cit.p 135

PARTDA A TRE|A 379

c). Sdngele jertfei lui llristos - drum spre "SfdntaSfintelor" gi mijloc de dobfindire a unei veSnice

rdscumpdrdri Si a iilstituirii unui "Nou Testament"

Imediat ce autorul incheie tema "cort", numegte"slirrgele" url alt mijloc, o altd cale care permite intrarea inSliinta Sfintelor: "El a introt o singurd datd in Sfdnta

,\'linlelor, nu cu sdnge de lapi Si de vilei, ci cu insuSi sdngele

,\'rtrr, dobdndind o veSnicd rdscumpdrare" (9,12).s10 inr trntinuare este ardtaid gi eficacitatea acestui mijloc,nlirrndndu-se cd e vorba de "sdngele lui Hristos, care, prinl)uhul cel veSnic, s-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jerffifdrd1n ihund" (9,14).

Prima noutate, pe care o comport5 aceste expresii, este

luracterul personal al jertfei.sri Mdntuitorul Iisus Hristosrr ir imitat pe arhiereii Vechiului LegimAnt, care aduceau jertfe

rlirrgeroase exterioare gi daruri, vdrsdnd sdnge de !api gi de

vr1ci, ci El S-a oferit pe Sine Insugi, servindu-Se "de propriulSlirr s6nge".

Aceastd afirmalie curajoasi nu este lansatd fErd sd fie

lrrccedatl de o pregltire, sprijinitd pe cele afirmate mai inainte

^'o O p.irire retrospectiva in conccafiile antice gi iudaice cu privire la ideea de

,,irry:,c ca rnijloc de ispdqire, vezi: F. Riische, Blut, Leben und Seele. Ihr Verfuiltnistnt, lr Auffassung der griechischen und hellenistichen Antike, der Bibel und der,tlrr'n alexandrinischen Theologen Eine Vorarbeit zur ReligionsSieschichte desr )1'lrrs,1930 (SGKA.65), H,J. Hermisson, Sprache und Ritus im altisraelitischenhtrlt l.ur "Spiritualisierung" der Kultbegrifle im AltenT'estament,l965 (WMANT1,r1 p.92 u.

^r I Vezi A. Vanhoye, op cit., p 221

Page 192: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

380 STELIAN TOFAN4

in descrierea patimilor lui Iisus Hristos (5,7-8). Astfel in 5,7

s-a afirmat deja c[ Hristos "a jertfit", aritdndu-se prin aceastl

gi direclia jertfei Sale indreptatd spre Dumnezeu, dar

conlinutul acestei jertfe se limita doar la "rugdciuni qi cereri",

Afirmaliile lasd totugi sE se inleleagd' cd intreaga fiinla a lul

Hristos a fost angajatd in aceast[jertfr de rugdciune gi cererc,

marcatd de o angoasd teribila in faia morfii, rezultatul acestcl

jertfe fiind supunerea Sa acJiunii transformatoare a lul

Dumnezeu prin suferinfd gi patimi. Acest zbucium trdit dc

Iisus in momentele anterioare jertfei, gi in care a fost angajatl

intreaga Sa fiin!6, poate fi socotit "o jertfire de Sino

anticipatd".812

Afirmalia autorului din 9,14 mai scurt6, concisa gi

profundd: "..- Hristos, clre prin Duhul cel veSnic S-a adus

lui Dumnezeu pe Sine ierffi fdrd prihand" , are avantajul do

a face sd reiasl mai bine in evidenld raporturile de asemdnarc

gi de diferenld dintre jertfele arhiereilor vechi qi jertfa lui

Hristos.AtAtde o parte, c6t gi de alta, existl jertfr, qi incd una

s6ngeroas6, dar in cazul lui Iisus Hristos, este vorba de o

jertfd personald, existenfiald, gi nu de un simplu sacrificiu

ritual.in expresia "s-a adus pe Sine", autorul sintelizeazd

doud elemente ale catehezei Noului Testament:81' prezentarea

lui Hristos ca victimd de j ertlE (cf. I Cor. 5,17; I. Pt. I , I 9), pe

de o parte, gi aspectul jertfirii voluntare, benevole ce

8lt ,,. ,tDtaem

81r Vezi amAnunte la A. Vanhoye, op cit., p 222

PARTEA A TREIA

r Hrrt:tcrizeazd patimile lui Hristos, pe de alt6 parte. SubstanfarrlirrrrirIiei nu este nou6,8r4 dar expresia "S-a dat pe ^!ine" esten lrca[ie exclusivd a autorului. Cdnd e vorba de aceastd'rrrlr'r'ire de Sine", "jertfire de Sine" realtzatd de iisus, nicievrrngheligtii, nici Sf. Pavel nu utilizeazd verbele ritualen pooQdpe rv sau &vcQdpe rv,8rt precum face autorulrlrrstolei (7,27;9,14.25), ci verbele ,'a da", "a pune", "a se

rlrr".tr6 in ceea ce privegte ritualul cultului vechi, in care verbul"rr icrtfi", "a oferi" revine foarte des, nu vom glsi niciodat6rxprcsia "a sejertfi pe sine", cdci in acest context ea ar evocalrlt:ca sinuciderii rituale, idee completamente respinsd dinpclspectiva cultului israelit. in cazul lui Iisus Hristos o astfelrlt' itlee nu poate fi sugerat[, intruciit Hristos a fost condamnat

lr cxccutat, crucificat. Existd deci in patimi o oarecare nuanldrlc pasivitate,ErT, dar, tocmai aceastd aga-zisd pasivitate arlt:venit in mod paradoxal ocazia unui dinamism, a uneirrctivitS,fi cum nu poate fi alta mai efrcace: prin felul S6u de a

8ta in special acest din urme aspect s-a putur observa in cuvinte, fapte,rrrstituirea Euharistiei, in mod deosebit in aritudinea din Ghetsimani (Mc. 10,45;lrr 10,18; Mt.26,26-28, etc).

t't Despre caracterul ritual al terminologiei in care autorul concep€ hristologia-

816 r'a da{ - Mc 10,45; Mt. 20,28; Gal, 1,4; I Tim. 2,6; Tir 2,14;',a pune"ln 10,15-18; 15,13; "a se da" - ncpiSoxe v - Gat.2,2O;Efes 5,2.25

8'' A se vedea A. Vanhoye, op.cit., p. 222.

381

Page 193: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

382 STELIAN TOFANA

suporta suferinlele gi moartea, Iisus Hristos a fost extrem dl

activ in Fatima Sa, realizand in ea o operd de transformart

pozitiv6, care dep69e9te in valoare crealia primd'8r8 Aceastl

oper6 este o jertfd in sensul deplin al cuvAntului, adicd 0

transformare prin punerea ei in relalie cu Dumnezeu, in sensul

de sfinlire deplind prin ea a naturii' Sale omenegti, o

impregnare deslvArgitd a firii de sfinlenia lui Dumnezeu 9i do

iubirea Sa. inlelegerea cea mai cuprinzdtoare a jertfei lul

Hristos este aceea care vede at6t direclia ei indreptata sprG

Dumnezeu, cAt gi direcfia ei indreptatl spre firea omeneascl

asumati de Hristos gi, prin ea, spre ceilalli oameni' Faptul clt

prin jertfa adusd Tatilui, Hristos restaureazd 9i

indumnezeiegte gi firea Sa omeneascd, prin aceasta sfinlind 9i

desdvarqind pi pe ceilal{i oameni, da pi direcliei indreptato

spre Dumnezeu un alt sens decdt acela al unei simple

satisfacfii adus[ onoarei Lui jignite."e Prin jertfa Sa, Iisus

Hristos indreapt[ starea de dugmdnie a firii omenegti fafa do

Dumnezeu, c6gtigAnd chiar prin aceasta iubirea lui Dumnezeu

pentru aceastd natur[. Altfel spus, jertfa Sa servePte

restabilirii comuniunii intre Dumnezeu 9i ofl, iar

"comuniunea restabilitd tnseamnd atdl firea omeneascd

restabilitd din egoismul ei, cdt si iubirea lui Dumnezeu

manifestfrndu-se netmpiedicatd in voin{a ei de a tmpodobi pe

om cu darurile ei".82o

I\46ntuitorul Iisus Hristos S-a jertfit agadar pe Sine

"'8 Ibidn*8r' Pr.Prof. D- Stlniloae. Teologia dogmatico 'vol [I, p920,,.,

l Dtqem

l3l

PARTEA A TREIA 383

;i, rrrlcrind patima in acelagi timp at6t pasiv, c6t qi activ,

ntltl ('el care Se oferfl cit 9i Cel care oferi, victimd 9i

lllilr ('rrltuIui vechi aceast[ posibilitate ii era totalmente

('iun ",?r,r existd preot fdrd jertfi", nici jertf[ fEr[

tr "umdndoud se condilioneazd una pe alta, fiindt,u,tit lemei in iconomia mdntuirii"E2l, trebuind a se jertfi

rllrr rrtAntuirea lumii, "Hristos tnsusi s-a fdcut preotulttrri ,\ale iert/b"822, fiind Acelaqi Care oferd jertfa

rrrlrilii Sale ca Om 9i o primegte in acelagi timp, ca

trr('zcr.r impreund cu intreaga SfAnta Treime, atit pe

grrlrr, c6t qi in Euharistia Bisericli " Cei ce zic cd jertfurlrtttltti Trup Si Sdnge din vreruea Pcttimii lumii'spre -

Irtirt a Domnului qi Dumnezeului nostru lisus Hristos,

tli tt/aritd de El penlru a noastrd mdntuire in calitatea'l u, ,,,' lrhiereu lucrdnd pentru noi potrivit umsnitdlii Sale 'Ittlr ttrttl marelui tn teologie Grigorie, Insugi este 'litttt t tlit'rtlrtr Si victirna -'(Fiul) a oferit-o lui Dumnezeu

Ittl,tl, tlttr nu a primit-o ca Dumnezeu impreund cu Tatdl

tttt t t'u Cel Unul Ndsr:ut, nici Duhul Sfdnt, intrucdt prin

t,t r'tt,\lLt exclud pe tnsuoti Dumnezeu Cuvantul Si pe Duhul

llrlttlitiie trtrul, Cel tle o fiin1d Si o cinstire cu El, de la de-o'

ttn\lit'L'a Si egalitatea cuvenitd lor ca Dumnezeu, sd fieitltllt'm0.

n'' (lf. Sf. loan GurI de Aur, Comentariile sau explicurea- , p' 199;

I r,rrlilrrct a € Evrei, r:ad'cit. p'453' Vezi 9i Pr'

I ltu (jale doctorat, Bucure;ti, 1973'p' 112-

l lr,. lrlcrn, turi si Sf Tradilie' in rev' "Studii

l, r,l,rgice". an XXIX, nr 1-2, 1977, p 5' l0-11

"'' Sf. Ciril al Alexandriei,Comenturiu la loan, P'G, LXXIV,969'

Page 194: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

Cei ce nu admit cd jertfu adusd in fiecare zi de c

cei ce au primit de la Hristos puterea ierurg

(sacramentald) a celebrdrii dumnezeeStilor misterii e

oferitd (intregii) Sfintei Treimi, ca unii ce contrazic

s.fin{ii Si dumnezeestii Pdrinli Vasilie Si Ioan Hrisostom clcare impreund gldsuiesc (tofi) ceilalli cu Dum

purtdtori Pdrinli ai noStri tn cuvintele Si scrierile lor, sd

anatema"$23. Agadar El insugi "a fost Si Preotul jertfitor

victima de ierffi, Mielul adevdrat... iertfit pe cruce, n

altar. Acelasi a fost Si iertfi Si preotul jertfitor. FireSll,

jertfd dupd trup si Preot dupd Duh. Acelasi a adus li S-a lladus .iertfd\2a, insd dupd trup".82s Astfel, jertfa lui IiHristos face ca "centrul intreitei Sale slujiri sd-l constitull

lucrarea arhiereascd, prin care a impdcat pe om clDumnezeu, celelalte doud demnitd{i fiind mai mult miiloacl

spre " scopul r dscumPdrdr ii" .826

823 Cf. "synodiconul Ortodoxiei",traducere 9i prefagl de drd'I'IcI' ln

"Mitropolia Ardealului", nr 7-8 ,1985, pag.450.

respective la drd. I. lcd, art cit pag-449-450.).

"t Sf. Ioan Gur[ de lrur. Omilia I si II despre cruce Si tdlhar,P G' XLIX,

399-400 9i Omilia /1, col.408-826 yezi Hristu Andrustos, Dognnlicct, tlad de Dr. D. Stiniloae, Sibiu, 1930'

p 212

PARTEA A TREIA

Acest caracter voluntar al jertfei Arhiereului Hristos,Irrri irr prim plan de Epistola c6tre Evrei:,'El S_a adus pefrlttt ltrsuSi" (7,27), are un paralelism totuqi in VechiulIt,.rtrrrrrcnt, gi anume in imaginea lui Ebed-Iahve (Robulllrrrrrrrrrlui) din proorocia lui Isaia. caracterul voluntar al

f er ll.r lui Ebed-Iahve este bine evidenfiat in textur profetic din

f rnrrr (53,7.10.12).821 De aitfel, ins6gi ideea cE Iisus HristosFctl Arhiereu, implica notiunea profeticd a "RobuluilIrrrrrr.lui"; funcliunea arhiereului este de a aduce jertfE, iarll,irs llristos este El Insuqi victima gi dacd El este gi jertfitor;l vit'lirni, atuncijertfa este posibil6 numai in sensul ci selrlrr.c jertfE pe Sine Insugi. in logica slujirii arhieregti a luillr,it.s este inscrisd, deci, identificarea Sa cu Ebed-Iahve, celr t' rre ccpt5. si sufere gi sd moard de bund voie pentru popor.srs

Dar Hristos a putut sE fie in acelagi timp atdt victimdr fll ;ri icrtfitor intrucdt se prezenta pe Sine ca victimd, demndrlr' l)rrmnezeu, ''lird prihand" (ripopog - g,l4),Eze in sensulnlrr.rr[ci totale din El a pdcatu.lui gi a oric[rei complicitdli cutilul (4, 15,7,26). in acest sens, El nu trebuia sd caute victimaIrr rrlura Lui, ci ea exista in stare perfectd in propria Luilrcr sonn5.

"" (lI A. Vanhoyq Le parfait Grarul-pr€tre (Hebr. 7,23-2g). in',Assembldesrlrr St:igneur", 1970,p.46 u DupaOrigen (Exhortatio ad MarB,rium, 30), cregtinii"rrnl Prcoli sub conducerea ArJriereului l:lristos, pentru cd gi ci (fiind supugirr,r tr iului, pe wemea perseculiilor) se aduc jertfh pe ei ingigi lui Dumnezeu, ca gillrr',tos (c[. gi De Oratione, 28,9).

n" O. Cullman n, Christologie du Nouveau 'I.estament, p gl.

" "' t-la qi I Pt 1,19, autorul imprumutA acest calificativ din pentateuh, in care se

r r;rr rrrln saf gsnfa ce reglementeazd alegerea animalului de -iertlh (Exod 2g, I ; Lev.IIt0)

385

Page 195: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANi

Eficienla dublei sale calitdli, de victimd qi jertfitoracelagi timp, s-a datorat gi Duhului Celui vegnic (nve ripcrai<ovfou - 9,14)830 care ia locul pe care il delinea lEsacrificiile vechi "focul venit din cer" sau "focul lui Ia(Lev.9,24; I Rg. 18,38; II Cron. 7,1, etc.), foc indispensab[tmplinirii j ertfei.

Prezenla "Duhului vegnic" in jertfa proprie a lui IiHristos Arhiereu determini faptul ca El nu acfiona hdomeniul lui "od,p('', ci al lui "T[v€lip&,'. Jertfa Sa n-a foltdeci un rit trupesc, ci o oper6 spirtuall, cu consecinftspirtuale, in care lucra Duhul Sf6nt. prezenla Duhului celulvegnic in acliunea sacrificiald a lui Iisus Hristos insemna,aqadar, "puterea viefii celei nepieritoare" (7,16) cu care lucrgIisus Hristos Arhiereu-Omul pentru dobdndirea unei viefinepieritoare pentru cei pentru care EI Se jertfea, exprimAnd inacelagi timp permanenta Sa comuniune cu Dumnezeu gi inpatimi gi jertfr.83t

830 Expresia nveriparog oir,:vfou este unicd in Sf. Scripfurd, iar sensul s&u

831 K. Nissilii, op cir .p 189

PARTEA A TREIA 387

, Dimensiunea spirituald a jertfei proprii a lui Hristos,16riilrrir astfel eficacitatea rezultatului ei - vegnicallrr'rrr,pdrare din robia prcatului (9,r2) -imprim6nd in acelagilirrr;r singelui Sdu, prin care a intrat in "Sfanta Sfintelor',,rrlr.n i, trupul Sdu spiritualizat prin patimi, moarte gi Inviere,tArrlit:le constituind mijlocul acfiunii Sale transformatoare inllrrc, putereade a acfiona tot atdt de profund gi in oameni,rfrrrlii SIi" (2,12), curdlindu-le cugetele (.. rrletttrvr f 511orv)t" d" faptele cele moarte (9,14)s33, ca sdllrr;t'asci Dumnezeului Celui viu, stabilind in acest mod ot,lrrrrrniune vegnicd cu El.8ra

" " in noua situa;ie istoric-soteriorogicd vechiul rituai cultic se aratE ca ,,faprerrrrr,rrro". in raport cu cultul slu.lirii adevdrate a lui Dumnezeu. Astfbl curitirearrrrr.,'rirntei de faptere cele moarte inseamnd dobdndirea noii congtinle;rlGelrlx'.rld de povara unui cult vechi. imb[tr6nit, aproape de pieire 1cr. t. Nissita,,,t" tt .p 190-l9l).

"'' A. vanhoy e, op.cit., p. 225.

Page 196: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

388 STELIAN TOFANA

Ideea asupra cdreia autorul insist6, scolAnd in evidenflprintr-un paralelism din Vechiul Testament eficacitateas6ngelui lui Hristos, adus ca jertfd pentru noi, o va fiimprumutat din concepgia vechi-testamentari despre singe-suflet-viald gi pe care o va fi corelat cu propria sa concepliehristologicd.

Autorul pune in paraleld astfel superioritatea cur6lieicultice absolute, dob6nditd prin sAngele lui Hristos, cu curdliacultic-religioasd veche.

9,13 9,14

l. dacd sdngele [apilor gi al 1. Cu cdt mai rnult sdngele lultaurilor qi cenuSa junincii Hristos

2. sfinleSte pe cei spurcali 2. va curdli cugetul vostru ca

spre curdlirea trupului sd slujili Dumnezeului Celuivtu

Afirmalia cd numai s6ngele lui Hristos curdleqte qi nu

gi cel al animalelor, poate s6-gi aiba bazain Levitic l'7,11,unde se spune: "Pentru cd viala a tot trupul este tn sdnge Sipe acesta vi l-am dat pentru jertfelnic, ca sd vd curd{ilisufletele voastre, cd sdngele acesta curdteSte tot sufletul".

intr-un anumit sens, efectul sdngelui jertfit al lui Iisus

Hristos (9,14), trebuie inleles in spiritul "teologiei jertfei"Vechi ului Testament.s3s

Aqadar, dupa ce autorul aprezentat eficacitateajertfeilui Hristos spun6nd cS,"sdngele lui Hristos, care prin DuhulCel veSnic, s-a adu.g lui Dumnezeu pe Sine, jertfd fdrd de

prihand, va curdyi cugetul vostru de faptele cele moarte, ca

835 Vezi K. Nissilii. op cit , p 187

PARTEA A TREIA

rd slujili Dumnezeului Celui viu" (9,14), leag[ aceastd ideeirnediat de tema "testament", concluzionind: "Pentru aceastac,ste El Mijlocitorul unui nou testament (peoi.trlq 5raOrircnqrcrvr1q), ca prin moartea petrecutd spre rdscumpdrarea(&noi,rirptrorv)836 greSelilor de sub intdiul testament, ceirhemati sd ia.fdgdduin{a" (9,I5).

Numirea lui Hristos ca Mjlocitor al unui "noutcstament" reprezintd punctul culminant al funcliei Saletrhieregti prezent-eshatologice. "Testamentul cel nou"constituie un semn al punctului final al actelor cultic-ritualevechi gi caracteristica desdv6rgirii legilor cultice vechi-tcstamentare in Persoana gi opera lui Hristos.837

in "omparalie

cu 8,6 u., funclia de Mijlocitor alArhiereului Hristos este reprezentatd in 9,15 u. dintr-o altdperspectivA, gi anume din cea a legdturii cu evenimentul morfiilui Iisus.

Din perspectiva temei "testament", jertfa lui Hristos,sAngele Sdu vd.rsat, a fost necesar pentru sfintirea (comp.L.xod 24,8) noului testament, promis de Dumnezeu (Ier.

816 dnofuitpr^rorq este un cuvdnt desful de rar intrebuinlat tn Sf Scripturd (osingurd datd in Septuagint4 Dan. 4,34, ;;i de l0 ori in Noul Testament -Lc.2l,2B;Itom.3,24; 8,23;lCor.l.30; Efes. 1,7.14;4,30;Col. 1,14; Evr.9,l5; 11.35) ginut:ste nici o nofiune specificd propovdduirii cregtine primare. Inigial avea sensul decliberare a celor arestali gi condamnaii (Plut.Pomp. 24,4), a sclavilor (Jos.Ant.12.21) sall a celor condamnali la moarte (Evr. I 1,35 - comp. cu W. Wilckens,l{(im. I, EKK, VI, I, p. 189) in schimbul banilor de rEscump[rare (i"rirpov). incpistola cdtre Evrei are sensul expres de iertareadesAversitE a p[catelor gi nu de orrcsocotire a lor, obfinutdprintr-o simplS intermediere (vezi amdnunte: O. procksch,l,r. Biichsel, art. Ltiro, i.ritpov, 1urp6v, in ThWNT, IV, p. 357)

"' Cf. K. Nissilii, op cit., p. 192.

389

Page 197: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

3m STELIAN TOFANA

31,31-34 : Evr. 8,8-12). ConsideratS din acest punct de

vedere, moartea lui Iisus nu igi primeqte numai sensul de a fi,

ci devine logic necesard: un testament devine temeinic numai

dupd moartea celui ce a ficut testamentul (9,16 u).

Deplasarea punctelor grele tematice analizate pdnd

acum asupra temei "Mijlocitor al noului testament" transfer{

girul de idei doctrinare ale autorului epistolei, din planul

reprezentdrilor prototipice (8,16) asupra consecinlelor

soteriologice pe care tema respectivi le reclamd pentru

destinatari, gi anume, in urmdtorul mod:

Iisus a murit --:-->I

IIisus este Mij locitorulNoului Testament

pentru rdscumpdrarea

gregelilor de sub intdiul Testament

-----> pentru ca cei chemati sd ia

flgiduinta mogtenirii vegnice6rt

Agadar, moartea lui Iisus insemneazd iertarea gi

riscumpdrarea gregelilor sdvdrgite in timpul primului

testament, dar qi cauza noii pozi{ii a lui Iisus - de Mijlocitoral noului testament gi care se prezintl, in acelagi timp, ca

semn al situaliei soteriologice a adresanlilor (cregtinilor),

inleleas[ in dimensiunea ei prezenl-eshatologicd. Astfel,

moartea Mdntuitorului Hristos capdtd in aceastd luminS 9i o

dimensiune viitoare-eshatologici, vizdnd in primul rdnd

urmaqii adresanlilor, adicd cregtinii din toate timpurile, pAnd

8t'rbid",

PARTEA A TREIA

ll slArgitul veacului, chemali sd ia f[gdduinla mogtenirii

vc;inice. Agadar, moartea lui Iisus realizeazl implinireallt g[duinlelor din noul testament.8se

A.ceastd mogtenire prornisd gi care urmeazd a fi primitd

cslc in primul rdnd mflntuirea ("roLq p6)")"ovruq

r*lqpovo;reiv ocltr1pfdv" - I ,14),'no adusd gi realizatd de

llristos prin patima Sa. Valabilitatea acestei mogteniri este

rrsiguratd prin testament, iar puterea testamentului e garantatd

ii pecetluitd prin moarte, care, in lumina acestei teme

lr'ologice, devine o "necesitate mdntuitoare":841 "Cdci acolottttde este testament trebuie sd fie vorba despre moarteat'rlui ce a fdcut testamentul. Un testament ajunge temeinic,lttltd moarte, fiindcd nu qre nici o putere, cdtd vreme

tt iie;te cel ce l-a fdcut" (9,16-17).842

"' Vezi E. GriiBer, op.cit., p. 168: "in 8,6, 6la0rirq (testarnent) se intemeiazd

lx cuvintele frgdduinfelor vechi, pe cdnd in 9, 15, 6ta0rixq devine condi{ie pentrupr r nirca bunurilor tdgiduite. [n ambele locuri insd cuvAntul 0ra0rjxq std in strdnsd

k'1itrturd cu expresia de nuanld eshatologicd 6ravyye,lia ca gi cu ideea de slujiregrrculeascd, astfel ca se ajunge la concluzia: F[gdduinlele gi slujirea preo(easca

{1e r tla) lormeazd fiinfa lui 6tc0rirq. Vezi amdnunte la F.J. Schierse, VerheiJ3ung

uttl Lleilsvollendung.., p 138.

'oo Cf K. Nissilii, op.cit..p. 193.ro' lbid"*, p. 194 Vezi gi E. GrflBer, op.cit.,p. 172.

*42 6ra0rjrr1 in sens gencral insemndnd "dispozifie", a primit in limbajul curent',r sr:nsul tehnic de "testament"- Departe de a se crede obligat de a adopta un sens

creluzAndu-l pe celalalt, autorul epistolei exploateazd simultan atdt pe unul, cdt gi pe

{ rli'rlalt (9,15-17).Yezi A. Vanhoye, op.cit., p.229', C. Spicq, op cit.,ll, p.286-)r)(). lixcurs IX. Acesta din urmd, scrie, intre altele: "in definitiv, 6rcrOrirrl dupa

r ;rslola catre Evre i este "une manifestation glatuite de l'amour divin,rrr:rlitutionalisde dans une "6conomie", dont la stabilit6 et la consommation sont

t,,ururties par une ratification cultuelle - la mort du Christ immold - le trdsor de la

1,r,rr:r st l'hdritage c6leste. Ainsi xcrvl 6ra0rixq et tel.e f<,ror6 sont corrdlatives.

39r

Page 198: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

392

Prin urmare, intrebuintarea cuvdntului 6ra0r1xr1

infeles ca un "statut al fagdduinlelor"Ea3 - oferl autoruluposibilitatea de a scoate in relief, pe l6nga o laturdflgaduinlelor qi o altl dimensiune a morlii lui Hristos, ca

deja s-a implinit - iertarea picatelor8aa, gi anume aceea Iraportului sdu cu o moqtenire care poate fi accesibilS tuturol,mogtenire specificd. "noului testament". Testamentul videci, comuniunea definitiva cu Dumnezeu, iar aceasta este 0mogtenire vegnicd.8as

posede toata valoarea unui testament gi cum un testamedevine vaiabil numai prin moartea celui ce l-a fEcut, nou!Alianfa trebuia sd se intemeieze gi ea pe un singur evenimentireversibil, pentru a-gi cdpata intreaga valabilitate: moa

O confirmare a acestei necesitdli este vdzutd in modulin care primul testament (aliantd) a fost instaurat, qi anumoprin sdnge: "De aceea - spune autorul -nici cel dintdi n-a

fost sfinyit fdrd sdnge. Intr-adevdr Moise, clupd ce a rostil/'ayd cu tot poporul toate poruncile din Lege, ludnd sdngelecel de vilei Si de lapi, cu apd Si cu land roSie, Si cu isop, a

stropit Si cartea Si pe tot poporul. $i a zis. Acesta esle

L'alliance dans le sang du Ckist est un "arangement, une disposition" providentielpour faire parvenir les hommes a leur fin, l'union divine". G.D. Kilpatrick,Ara0rirrl in Hebrews, ZNW 68 (1977), p. 263-265: ders. The Principles andPractice of New Testament'fextual Criricism, 1990 (BEThL 96), p. aa8-452.

803 Vezi E. GriiBer, op cit , p. 168.*Cf.E-Gr5fler, opcit.,p l68Ei J.Schierse, opcit,p. 141.*t A .. vedea amdnunte la A. Jaubert, Lo notion d'alliance dan.s le judoismet

aux abords de l'se chrdtienne- Seuil I 963, p 3 I 1-3 15.

STELIAN TOFANA

Noul Leg6mant, numit 6rcr0rixq, trebuia decl

PARTEA ATREIA

tttttgele testamentului pe care l-q poruncit voud Dumnezeu-

,\'l tr .slropit la fel cu sdnge, cortul si toate vasele pentru

rlu jhd" (9,18-21).

Astfel se prefigurase evenimentul , adicd moartea care

Irr'huia sd fondeze alianla-testament definitiv5, a clrei valoare

rrl vegnicd (.13,20), intrucdt ea dddea acces la "mogtenirea

vc$nice".

Dar intrarea in mogtenirea Ye$nicA pretindea evident

rr ;crtfb de cea mai mare valoare, alta decat cea care servea

r rrltului terestru. E ceea ce autorul remarce in continuare

(rrrcheind secliunea respectivd): "Dupd Lege, aproape toate

\1, (urd{esc cw sdnge Si fdrd vdrsare de sdnge (Xorpiq

nilrarerluo(u)Ea6 nu se dd iertare. Trebuie dar ca chipurile

,,,lrtr din ceruri sd se curdteascd prin acestea, iar cele

r'r'r-t,{ti insd-Si cu mai bune jertfe decdt acestea" (9,22-23).

Aceastl frazd care preg6te$te subiectul ultimei.,rrlrdiviziuni a capitolului (9,24-28), pare destul de curioasd,

rrrrrucAt ea afirnd necesitatea unei cur[tiri a realitSlilorrt'r cgti.8a7

Paralelismul indicat de autor intre realitdlile ceregti a

rroii alianle gi "prefigurdrile" (0no6e (ypata)848 acestora din

*nn l)esp,e sensurile cuvintului aipcterluofct (vdrsare de singe) 9i legdtura

lrr r',lologicf,ain{elesului cuvdntului cu moartealui Hristos jertfelnica, vezi J. Behm,

,rtr aipa, aiporerluofa, in ThWNT, l, p. 176 u. C. Spicq, ap cit-,11, p.283,r rtlc in oipotexluoict "!e fruit de la contemplation de ['auteur de l'Epitre aux

llclrcux".*

' ' Unii exegeli imagineaza aici o ceremonie expiatoare carc s-ar desftqura chiar

r r r ' cr (vezi A. Vanhoye, op cit. , p 231).808 Pentru sensurile cuvdntului u:td6erypro vezi C. Spicq, op cit ,11, p 908.

393

Page 199: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STEL]AN TOFAN{

Vechiul Testament sugereazd cheia unei interpretiri.contextul precedent (9,19-21), "chipurile" curdlite cu s6animalelor au fost "cartea gi tot poporul", precum gi cortultoate vasele pentru slujbd: "Intr-adevdr Moise, dupd cerostit fa;d de tot poporul toate poruncile din Lege, Isdngele cel de vilei Si de gapi, cu apd Si cu ldnd roSie Siisop, a stropit Si cartea Si pe tot poporul, Si a zis: Aceeste sdngele testamentului pe core l-a poruncitDumnezeu. $i a stropit lafel cu sdnge, cortul Si toate vapentru slujbd" (9,19-21).Eae Pentru a determina care surealitalile care urmau a fi purificate prin sdngele lui IHristos, este suficient a cduta care din acestea corespundNoul Testament "chipurilor" vechi. Este vorba deciEvanghelie gi Bisericd, "Cortul mai desdvdrgit", precumSfintele Taine ale Bisericii. Aceste realitlli noi sunt ,'ceregti'r,

nu numai in sensul cd ele ar fi existat dintotdeauna in cer, clin sensul cd ele se definesc prin relafia gi raportul lor cu cerul,gdsindu-gi in cer implinirea lor desdv6rqite.sso

PARTEA A TREIA 395

Cazul fundarnental este acela al ,'cortului mairlcstrv6rgit" (reLeroripaq - g,ll) realitate cereascd princxcelentf,, fiind in raport direct cu prezenla cereasci a luil)rrrnnezeu. Am vdzut cd acest ,'cort', nu e altul decAt trupullrrcamf,rit, indumnezeit, spiritualizat al lui Hristos gi c6,grcrrtru atingerea acestei indumnezeiri. a fost nevoie de jertft.I rupul lui Iisus, solidar intru toate umanitdlii pdcltoase (2,14;llorn. 8,3), a avut nevoie aqadar, pentru a se indlfa de-atlrcapta lui Dumnezeu gi a putea implini rolul sdu ceresc, de oI r lrnstbrmare sacrifi cial-culticd.

intre "cortul mai deslvdrgit" gi creqtini, relafia este c6t,it: poate de stransA qi tinde sd devind identificatoare (3,6),rrrtrucdt cregtinii formeazd trupul lui Hristos, care estelliserica (cf. Efes. 1,22-23). Cregtinii nu sunt fiinle ceregti, in,icnsul obignuit al cuv6ntului, dar ei iau insd parte la chemareat crcasc[ (3,1) pi gustd deja "darul ceresc" (6,4). "poporul luil)rrmnezeu" cdruia cregtinii aparlin, este o realitate cereasci,8sre lrrc, pentru a prinde consistent5, a avut nevoie de a fi cur6litJrrintr-o jertlE, alta decAt rituala: ,,. Iisus pentru ca sdt/inleascd poporul cu sdngele Sdu, a pdtimit afard de

Itourtd" (13,12, cf. Efes. 5,25-27).Jertfele Vechiului Testament au unit poporul gi

verset o referire evidentd [a Euharistie (tez-i J. Jeremias, Die Abendmahl,yworte-/esu, Gdttingen 1963, p. 162 u)

850 Vezi A. Vanhoye. op cit., p.2lt; A.F. Maunoury, op cit . prelucr. G.Ciauganu, p I34-13-5,

*'' "Cele ceregti" insemneazd Biserica lup6toare; caci ea este un tabernacolI eresc, care este lrupul lui IisusI e duce o viaf6 ingereasci, caret al doilea r6nd- este BisericaIrrrrrnhtoare, ai cErei membri au fost curdfifi prin sangele lui Iisus Hristos, inainte,lc rr fi primifi in aceasti cetate preafericitd, (A. Maunoury. op.cit.,prelucr G.( iauganu, p. 135; Sf. Ioan Hrisostom, P.G 63. 12.5).

Page 200: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

396 STELIAN TOFANi

"Legea" care cuprindea "toate poruncile lui lahve" (Exod

24,4). Noul Testament este expresia unei revelalii mult mal

intime gi mai transcendente decdt cea veche, fiind insugl

cuvAntul lui [isus Hristos, venit de sus, adicd Hristos Insugl

(cf. 12,25;8,10; 10,169- Cu toate acestea, pentru a cap[ta

toatd forla sa cereascd, acest cuv0nt a avut de asemenea,

nevoie de o cur5.tire sacrificial6.Es2 Or, aceast[ forf Imdntuitoare a fost conferitl cuvAntului lui Iisus - gi intregiiScripturi - de patima cea sfinlitoare gi indumnezeitoare a lulIisus Hristos.ss3 Glasul care vine din cer, de acum, este cel al

singelui lui Iisus, "sdngele stropirii (aipatr pavtropo0)care grdieSte mai bine decdt ul lui Abel" (12,24).

Pe lAngi Evanghelie, Noul Testament mai conline apoi

gi alte mijloace carc realizeazd. unirea cu Hristos gi anume

Sfintele Taine. Eie merit6, de asemenea, calificativul de

"ceregti", pentru fiecare din ele, verific6ndu-se necesitatea

curalirii exprimata in 9,23; iar ceea ce le-a conferit valoare

supremd, este numai jertfa lui Hristos'. "Trebuie doar ca

chipurile celor din ceruri sd se curdlea.rcd prin acestea, iarcele cereSli inseSi cu mai bune jertfe decat acestee".854

"' Cf. A.. Vanhoye, op.cit., p 23285t lbidem.

8to Cf A. Vanhoye, op.cit,p 232 inprivinlain{elesului expresiei inoupdvro(cele din ceruri - 9,23) gi-a necesitalii "cru'dtirii celor ceregti". parerile exegelilorconfin coloraturi din cele mai diverse: de la imaginea apocaliptici a curd.tirii celordin ceruri de intinarea "i necuripia czuzatl de cEderea lui Satan (comp Apoc.12.7-9 qi Isaia 14, i2-21 - O. Michel, op cit., p. 323 u.), pdnn la a intelege prinL.notp6.vta "patria ccreascd", "lucrarea lui Hristos pe pdmdnt", "congtiilaomeneascd", etc (Vezi amanuntc la. F. Laub, opcit,p 124-126. F. Schierse,VerheiJJung. . p 48; Loader. Sohn und . p. 169 E. Griiller. op t'it - p 188-189;

PARTEA A TREIA

Astfel inleles textul gi intregul context, nu face decdt

ii rt' ;rprofundeze, pe baza unei comparalii cu cultul vechi,

fttlrrcrlriul revelat in Evangheiii: "Nu trebuia oare sd

Itillttrt'oscd Hrislos, ca sd intre in slava Sa?" (Lc. 24,46).

Ajuns in acest punct, autorul conchide aceastd sectiune

"r nlrillld" a expozeului sdu, atrdg6nd atenlia asirpra relevanlei

ir llrlui jertfirii proprii a lui Iisus, fapt care va constituirrlrrcctrrl de analiz5 a paragrafului urmdtor (9,24-28).

d). Efectul soteriologic al slujirii arhiereSti

lonli,lnice a lui Iisus llristos

Avind in vedere aspectul concluzional ce

r ir r ir t: I e ri zea zd p ar agr aful care urrne azd spre analizd (9,2 4 -28),

rrr tr;ta se prezintd ca o exegezd a expresiei xpe(ttoorvtlrrrrfarq ("mai bune jertfe" - 9,23b).Ess C6gtigul soteriologic

rl,lr:irrdit de crestinii din aceste "mai bune jertfe", apare invllrunea autorului epistolei intreit: intercessio pro nobis

t't ,1,1); destructio peccati (9,25-26) si consummatio salutis

r 't, .17-2 8). Es6

Semnificalia slujirii jertfelnice arhieregti a lui Iisus

I I r rs los este subliniatd in paragraful 9,24-28 in mod

,rrrlrlctic,ssT

I I t, r . Wcill, op.cit , p. 482-485).

"" ('L E. Grii8er, op.cit , p. 190

"'" Vczi detaliat E. Griitlcr, op cit , p. 190-200.

"''' Vezi spre comparagie A. Vanhoye. La structure litteraire , p. 154-161

397

Page 201: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

lrrq398 STELLAN TOFANA

A. Antiteza pe plan vertical - intercessio pro nobis

(24)l. Hristos n-a intrat intr-o Sl6nta a Sfintelorsss facut[

de m6ini - inchipuirea celei adevarate.

2. Ci chiar in cer (&1.i"' e i6 aurdv rdv oripav6v) cu

intenlia ca acum (v0v) sd se infdligeze (i4t|avro04vcl)(24b) pentru noi tnaintea lui Dumnezeu (rQ :tpoociro toO

0eo0).B. Antiteza temporal-modall - destructio peccati

(2s-26)l. Si nu ca sE se aducd (Hristos) pe Sine insusi jertfll

de mai multe ori (no.X".X"tiK1q) - ca Arhiereul care intra in

SfAnta Sfintelor, tn fiecare en, cu sdnge strdin, (cipattilJ.orpia), astfel ar fi trebuit sa pltimeasc6 de mai multe

ort.2. Ci acum,la s.fdrsitul veacurilor (ouvtel.efa t<iv

airivorv) s-a ardtat odatd (&.tcuE-.. me$avdprotar).- cu .scopul: spte stergerca pdcatului (e iq &0dr1orv

(rnq) apaptfoq) prin jertfa Sa (6r& trlq 0uof aq autou).C. Paralelism intre moartea oamenilor si jertfa lui

Hristos - consummotio salutis (27-28)

1 . Si precurn este orAnduit oamenilor odatd sd moard, iar

dupd aceea sdJie iudecata. (27)2- Tot a9a;i Hristos, dupd ce o singura data aJost adus

j"rt-fo, ca sd ridice pacatele multora, a doua oard, fdrd de

858 O araliza detaliata a ceea ce desemneazd "sfinta Sfintelor" in epistola cdlrc

Evrei vezi A.P. Salom- ra Ayra in the Epistle to the Hebrews. Al'JSS 5, 1967' p

184

PARTEA A TREIA

fllrul, Se va ardta celor ce-L asteapld spre mhfiuire(}8).tsul'rirnul paralelism antitetic-vertical (9,24) este ob!inut prin

r rrrrrp;rratia cuvintelor "nu frcuti de mdini", "ci chiar in cer".

Ar t'rrs(il antilezd este insl aprofundat5 de opozilia dvrf runar r,r v dl.n0tv<iv (inchipuirea cetrei adevdrate).

I r ccerea de la antiteza verticald spre cea temporal-modald,

r orrstruitd, pe de o parte, prin paralelismul dintre cuvintele:

"rrol.l,drt6" (de mai multe ori) gi "iirEd.f" (o singurd datd), gi

rlrrr 1l:rralelismul dintre "Kcr' ivlflur6v" (anual) gi "itiurrv 11:l"efa rdv &irirvov" (la sfdrgitul veacurilor), pe de altl

;rirr lr:, este indicatd in textul din 9,25 prin construclia finaldrrr'rii'Ivcr. Aspectul modal al antitezei e oferit qi de

grnrrrlclismul expresiilor dv alparl riLlotpfro (cu sAnge

rtrrrirr) qi 5r& trlq 0uofa6 durou (prin jerfa Sa), fiind apoi

rr,lrrrrcitf, de conjuclia cauzald enei (deoarece - 9,26a).

Incheierea acestei pericope o formeazd paralelismul

rrrrlit:ut prin raO Soov (precum) pi or5t<og xai (tot astfel),rlrrrtrc sfdrgitul oamenilor qi jertfa cea unicd a lui Hristos gi

I nr(' al)are in expresiile: "este rAnduit oamenilor odata sd

rrr;q1-1-1 't ;i "Hristos a fost adus o singurd datd jertfl".Itrdecdlii (oamenilor), care urmeazd, dupd moarte (9,27),

rr ( (,r cspunde apoi antitetic ardtarea lui Hristos spre mantuirea

r rlor ce-L a$teaptd (9,28b). Prezentarea antiteticd a acestei

'r "' ( lonrp A. Vanhoye, La structure , p. 154 u

r l,, rcopei gi la K. NissilS, op.cit ,p 197-lS8Vezi o prezentare antiteticA

Page 202: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

pericope (9,24-28)86' pune in lumind clard agadar, intenfllconcluzionalI a autorului de a sintetiza in cAteva verseta

importanla soteriologicd pentru adresanli a slujirii arhieregtla lui Iisus Hristos, concentratd in jertfa Sa unicd gi in urmdrihei temporare gi vegnice: "mijlocitor" al unui mai bun

testament, mijlocirea Sa vegnicd la Dumnezeu pentru "ai Sf,i",

precum gi cea eshatologici, a ardtdrii lui Hristos in lume (l-lloard). Sintetizatd aceastd idee, autorul o inftligeazd.astfel."tdse infdliSeze pentru noi tnaintea lui Dumnezeu" (9,24b); "clacum, la sfdrSitul veacurilor, s-o ardtat odatd spra

Stergerea pdcatelor" (9,26b); " a doue oard fdrd de pdcat slva ardta celor ce cu stdruinld il asteaptd" (9,28b).161

Concluzia soteriologici a celor exprimate mai sus se poa,tt

rezuma astfel la 3 idei:l. Prin expresia vOv 6pQovfo0rlvcl (acum sI sc

infrligeze - 9,24b) autorul are in vedere insemndtatea prezent

eshatologicl a "ardtdrii" lui Hristos intr-un plan transcendentprototipic. Ca punct de plecare in acest sens serve;te antitezaintrdrii arhiereului Vechiului Testament in SfAnta Sfintelorp[mdnt'easc6 in marea zi aimpdcdrii (9,24a).

2. Cu aceasti imagine autorul continud a insista

80 [n contextul de idei al capitolului 9, pericopa 9,24-28 se prezinti ca o paralelfimai dezvoltatii a pericopei 9,11-15: locativ (9,llbr-12g:9,2!); modal(9,12aF25b-9.26b) Ei temporal (9,12cH25a-9,26.28) (Cf K. Nissilii, op cit.. p.201)

861 O dezvoltare a acestei paralele, intre prima curifire a lui tlrjstos "incdrcat ou

pdcatele oamenilor" gi a doua ardtare "fhrd a mar fi incdrcat cu pdcatele oamenilor"(cf, Bartolomeu Valeriu Ananta, Noul Testament (comentat), nota 3, p 398), vezila K. Nissilii, op ct . p.201

PARTEA A TREIA

I +r r r r ir I i c asupra insemnitdli i prezent-eshato lo gi ce a " ardtSrii "

Irrt llr istos in lume, cAnd prezintd in 9,25 a doua oard, intr-unplrrrr inranent-concret, ardtarea unicd a lui Hristos la sf6rgitul

vnrt trrilor cu scopul ridicdrii pdcatelor (9,26b), ca paralele la

Irrlrrrrea repetate in fiecare an a arhiereului vechi in Sfdnta

llirrtclor.3. De la prezentul istoric miintuitor - autorul trece la

vlrl()rul eshatologic; de la "ardtarea" unicd a lui Hristos avAnd

r rr scop $tergerea picatelor, prin jertfa Sa, (9,26b comp cu

1,,') la "ar6tarea" lui Iisus Hristos de la Parusia Sa (6x6r rrrdpou... 6$0rioetcr - 9,28b).

a). intercessio pro nobis

Prin ceea ce se mArturisegte in9,24: "Cdci Hristos n-a

trrtt ut intr-o Sfdntd a Sfintelor fdcutd de maini - tnchipuirear'tlci adevdratesGz - ci chiar in cer, cs sd se tnfdpiSeze pentrutt,'i inaintea lui Dumnezeu", se revine din nou asupra

lrrrrrctului de vdrf al exprimirii din 8,1 u., c[utdnd sd se pund

,r, rrur rnai degrabi accentul pe caracteristica mdntuirii de a fi"vcqricI", decdt pe aspectul ei de unicitate. Caracteristicii de

"rrrintuire vegnic6" i se atribuie gi un sens prezent, infeleasb

, ;r o realitate prezentd, care se deruleazd chiar acum. Ea este

prt:z.ent5, intrucdt este vegnicd, gi este vegnicd, intrucdt e

s62 in legitura cu crvtftunoq care, aici, std in paralelf, cu uzrtide rypo din 9,23

rrr lirrn6.nd o exegezd tipologicl in explicarea tcrmenului, vezi C.T. l'ritsch, to,\N'I'ITYtrON, in Studia biblica et semitica Theodor) Christiano Vriezen,l,,ltruto (FS Th.Ch. Vriezen), Wageningen, 1966 p.100-107, spec. p I03 9i F.J.\r'lriersc, VerheilSung und Heilsvollendung, p 28.

401

Page 203: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

402 STELIAN TOFAN{

mereu prezenll'prin eficacitatea ei' Acest fapt se dator(

MAntuitorului Iisus Hristos care se in{E!i9eaz6 acum in

inaintea lui Dumnezeu mijlocind pentru noi' Dacd n-ar m

Ei prin arfltarea, cd aceastd acliune se desfrqoari acum' in

pentru noi, slujirea Lui arhiereasci n-ar mai fi qi prezent!'

doar trecut6. Verbul ipSavro0rlvar precedat de adverbul

timp v0v exprimd clar slujirea arhiereascd a lui Hristol

avAnd pentru cregtini o insemndtate prezentd

eshatologic6.863 ,A.cest prezent continuu al lucrdrii arhieregtl

cer a lui Iisus Hristos in favoarea cre gtinilor - de mijlocirc'

inff,ligare, pentru ei inaintea lui Dumnezeu' este scoi

evident[ prin intrebuinlarea adverbului de timp v0v (9'2

(d,Ll.' eiq... tdv oupav6v), unde Hristos este deja a$ezat

inallarea Sa, dupi ce s-a adus pe Sine jertfa ltrd de pri

(g,14), de-a dreapta tronului slavei lui Dumnezeu (8' l )'

intrebuinlarea acestui adverb se exprimd ideea cd i

mdntuirii este un ve$nlc prezent's6a 'dsociat acest adverb

timp v0v (acum) cuvAntului oupav6v (cer)' mintuitea' ca

al slujirii arhieregti unice, primeqte 9i o greutate eshatolo

in sensul de "a fi vegnicS"'86s Astfel prezentul cregtinilor

determinat ca fiind un timp eshatologic, ce se deruleazl i

jertfa Iui Iisus Hristos de pe Golgota 9i Parusia Sa''66

86r Vezi antdnunte in acest sens la J' Schlosser' La mddiation du (

d'apra l'Epitre aux Hibreux, in ngvS^\llr^1989' p 19;'lll' I )r'l]"ti#,ili",i"")in',i-i" cn i'r, Ht' s,24-28' A' Seign 63' telr'p' 41-52'

8& yeziH.Fr. WeiR, op cit , p' 487-488 9i H' Zimmermann' Das

der llolfnung P 200t6t Cf. K, Nissilii' oP cit ,P 203'

*uu Cf. H.Fr. Weill, oP cit-- P 488

PARTEA A TREIA

"A se inf61i9a Mentuitorul Hristos pentru nol acum

lttrv) inaintea lui Durnnezeu", inseamni a exersa mereu

r ruca specificl preoliei Sale de mijlocire pentru popor'

Itlirrclu-Se astfel mare Arhiereu activ prezent: "1iszs Hristos

1r ,'tt Arhiereu, ieri, azi Si tn veci - este acelasi (13'8);

crtslu inseamnd a trasa un drum care face posibild

ilirea unei rela[ii efective Si mereu prezente intre om Si

lllnn<'zeu" .867

DarmareainsemnStateaactului,'intrdrii''luiHristos

Il rt:rttl propriu-zis (ei6 aurdv tdv o0pcv6v)' accentul

FErlttrd in expresie pe pronumele aritbv' Agadar' locul unde

l,l, cstc subliniatd prin expresia"ca sd se tffi{iseze pentru

itttt ittuintea feyei lui Dumnezeu" (9,24)' in acest sens Sf'

I lrrril al Alexandriei spune: "Dupd ce S-a sculat din morli

I ttt,tttttel, noul rod al omenirii intru nestricdciune' s-a suit

Itt ' r't. ca sd se arate acum pentru noi fe{ei lui Dumnezeu St

l,ttrtlrti. nu aducdndu-se pe Sine sub vederea Lui' cdci El e

ltut ut ((t cu Tatdl, ca Dumnezeu, ci aducdndu-se pe Sine sub

"''' ('l A. Vanhoye, PrEtres anciens ,p 233'

""" Vczi E. Grii8er, oP.cit ,P l9l

403

Page 204: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STEL]AN TOFANA

vederea Tatdlui mai vdrtos pentru noi care eram in

felei Lui Si sub mdnia Lui din pricina neascultdrii. Ain Hristos cdstigdm putinla de a veni tn.fa@ lui Dumnlnvrednicindu-ne de acum privirii lui Dumnezeu,patima Sa cea mdntuitoare".s6e

Nemijlocita apropiere de Dumnezeu in rr

Sfintelor" din cer, Iisus Hristos a realizat-o prin strdba

"cortului" trupului Sdu cu dumnezeirea Sa, cdreia i se

datoreazd aqezarea de-a dreapta tronului slavei. Lucarhiereasc[ a lui Hristos este transpusi acum, de autor, de

plmdnt in cer gi inleleasd ca o continuare gi

actualizare a ei, prin "inftfigarea Sa pentru noi (undp rlprilinaintea lrui Durnnezeu".ETo

Expresia "ca sd se infr1igeze pentru noi inainteaDumnezeu" (9,24)87r se explici gi mai bine, daci se inleca o paraleld a expresiilor "slujitor al altarului gi cortului cadevdrat" (8,2a) gi "a dobAndit o vegnicd rdscump6r(9,12d),87"]' prin jertfa Sa unicd.

l. Prin jertfa Sa proprie adus[ pentru

ffi Sf. Ciril al Alexandriei , inchtnare in Duh si Adevdr,P.G.,68, cartea 17,

citat dupa Pr.Prof. D. Stlniloae, Liturghio comunitdlii, in rev "Oftodoxia", an,XXX, nr. 2,1978.p.379.

to Sf. [o^n Hrisostom, op.cit ,p.22687r Expresia cnrespunde exprimirii vechi testamentare "a vedea fata lui Dumnu

zeu" (Ps. 42,3) pi care in foa-rte multe texte inseamndint6lnirea cultici cu Dumnezcu(Ex. Exod 23,15.17 34,23; Dett 16,16a). Cf. E. GriiBer, op.cit., p. l9l; J.Reindl, Das Angesicht Gottes im Sprachgebrauch des Atlen Testaments,EThSl25, t910.

PARTEA A TREIA

grf,eirtelor poporului, gi prin efectul ei asupra firii Sale

rrnrcne$ti, Iisus Hristos ca gi Arhiereu trece din sfera

;rf,rrrantescului, in cea a cerescului. Datoritd dimensiuniiIrnrrscendente a jertfei gi morlii Sale ii este rezervatd, ca gi

Arlricreu, nu mijlocirea intr-o SfAnta a Sfintelor pe pdm6nt, ci

Irrlr-una cereasc5, adicl prin trupul Sdu indumnezeit, agezat

rlr l dreapta tronului slavei in ceruri (8,1 ).Slujirea Sa ca Arhiereu impdciuitor, El o realizeazd, ca

Slrriitor ceresc (8,2). Astfel, numai in acest sens, ca Arhiereu,

r r rr rcalizat qi realizeazd mereu pentru creqtini "imp6carea cu

lrrrrnnezeu" (cf.2 Cor. 4,19), se infSligeazd El acum (v0v)ltrrurrtea lui Dumnezeu pentru noi.873

Dar Sf. Chiril al Alexandriei vede in actul "iffilisdriilttttlru noi" a lui Iisus Hristos ca Arhiereu, Tatdlui (9,24) qi

rr ,rllt dimensiune soteriologica a slujirii Sale arhiereqti, pe

lflrr1lii cea de Mijlocitor. Sf. Chiril dezvolt[ ideea cI noi nu

frrrtcrn intra la Tatdl (7,25), dec6t ca.iertfE curatd. Dar noi

Irr,rrrrc nu ne putem transpune in aceastl stare de jertfl curat6,

r[' irccea a acceptat Hristos starea de jertfa curate, pentru ca

trrtrlirrd la Tatii in aceasti stare sE ne introducd gi pe noi

rrrlrrurti in Sine, sau sel6$luit El insugi in noi.87a

tdeea de jertfr qi de inlltigare ca Arhiereu prin jertfE

I'r lirtril, presupune in mod tainic gi o altd idee qi anume pe cea

rlr. r omllniune. Intrarea lui Iisus Hristos ca om la Tatdl,

"" ('1. A. Vanhoye. L'intervention dec'isive..., p. 49 Cornp. gi E. Lohse, art,'t,,,,r,,)r:()v , in'l'hWNT. VI, p.778.

" " sl. (liril al Alexandriei , inchitare in Duh si Adeldr, P.C , 68, cartea a XI-r , ,rl i I A. vezi trad. rom.,Col PSB, vol.38, cartea XI. p.37.ju.

405

872 Amanunte vezi K, Nissilii . op cit . p

Page 205: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

condilionatf, de starea de jertfl curati, care poate fi in!

gi ca o deschidere a omului pentru intrarea la Tatil,

restabilirea comuniunii intre Hristos ca om 9i Dumne

prin Hristos, gi intre noi qi Dumnezeu."El se infrligeazd

noi intruc6t starea Lui de jertlE a realizat-o numai in favo

noastrd, ca o int[rire a comuniunii Lui cu noi' Cdci El intr[

Tatdl ca jertft curatf,, sau restabileqte comuniunea Sa

Tatdl, pentru a ne introduce 9i pe noi in comuniunea

Tatdl".87s tn acest sens, realizarea comuniunii noastre

Tatll poate fi socotiti ca un rezultat, sau efecl

"infdli$drii" Lui penttu nol [a Tatdl (9,24)' "Cdci El nu

prezintd fnfapa Tatdlui numai pe Sine insuSi, ci Si pe nol

Sine, care am cdzut departe de lafaya Si din ochii Lui"'

Hristos noi am dobdndit apropierea Si indrdznirea

intrarea tn Sfintele" .876

Astfel, iertarea p6catelor 9i impdcarea cu Dumne

conceputd de autor intr-un sens prezent-eshatologic,

pentru cregtini, o "realitate mAntuitoarc continu["'877

Slujirea cereascb a lui Hristos oferd cregtinilor'

urmare, in viziunea autorului epistolei, posibilitatea "ca

lulm mil6 9i sE afldm har, spre ajutor, la timp potrivi

(4,16b), ori, toate acestea se c6gtig5 "acum", in timpul de fr

Privita acfiunea lui Hristos, de infrfi;are a Sa pentru

inaintea lui Dumnezeu, in contextul exprimirii din 9,2

(vuvi 5i), putem afirma cd toate acestea sunt deja daru

8'5 Pr.Prof. D. St5niloae, op cit ,vol lI. p 136

"6 Sf. Cirll al Alexandriei, op ci!-, col 672-

"' Cf. K. NissilS, op cit-,p 207 qi A. Vanhoye. art cit ' p 50

PARTEA A TRE|A 401

lologice, triite gi primite intr-o eshatologie deja

prrrrtl. De la intrarea lui Iisus Hristos in "SfAnta Sfintelor"

lrlcrrt6 de mdnd omeneascd (9,11-12), timpul trdit de

eTtirri este determinat de acest "acum eshatoiogic" al

ltrrlrrlrri de mAntuire, adicd roadele mAntuirii realizate de

tlrlos, prin jertfa Sa, se impropriazd de cdtre creqtini

Irrrrrr". ir"t acest sens, eshatologia este deja ptezentd,

hAlrrtl rt-se deja anticiPat.878

2. Prin moartea Sa, Iisus Hristos a nimicit moartea qi

prrt(.rca diavolului, izbdvindu-i prin sAngele Sdu pe cei ce frica

flrrrf ii 1ii puterea diavolului ii linea in robie toatd viafa (2'14-

Ity in lumina acestui fapt, Iisus Hristos Arhiereu este acum

Itrlnligat pentru noi inaintea lui Dumnezeu (9,24b),ca veqnic

Mftrrluitor (9,12d).Astfel, calitatea de Arhiereu se

ltrtr,'pirtrunde cu cea de Mijiocitor - peoftrlq - (comp' 8,6b;

1,,'\t 9,1-5a),E?e amdndoud reclamdnd permanenta stare de

lertlil a lui Iisus Hristos Cel agezat de a dreapta slavei 9i

rlrlrrrind in acest mod permanenla arhieriei Sale'

b) destructio Peccati

Pentru amarca mai bine valoarea realitalii ce trebuie

"" Vczi H. Zimmermann, Das Bekenntnrs tler Hof.fnung. p' 200 9i H'Fr'

11 tlll, rY., cit , P. 488-n"' Veziin acest sens qi A. Cody, Heattenly Sanctuary ond Liturgy in the

I t,|t1,. to tlrc Hebrews. The Achievment of salvation in the Epistle's Perspectives,.,t N.l,.,nracl 1960, p 193. Cea mai mare pafte insa a exegetilor vxd in functia

I I r' r,,(:r a lui Hristos douf, aspecte: 1. cea de Liturg la altarul ceresc qi 2 - cea de

Urrl,tr rr()ralNouluiTestament (cf K' Nissilii, opcit 'p'206)'

Page 206: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

408 STELIAN TOFAN,I

recunoscutd slujirii Sale arhieregti sacrificiale,

subliniazd in continuare aspectul decisiv 9i definitlV

acesteia. intruc6t Iisus Hristos a atins prin jertfa Sa

lntrupdrii Sale, el nu mai are nevoie sd repete jertta Sr,

cum frceau arhiereii Vechiului Legdm6nt' repetend $iiin fiecare an jertfa lor: "Si nu ca sd se aducd pe Sine

jertfd de mai multe ori - ca arhiereul care intrd in

Sfintelor cu sdnge slrdin, infiecare an" (9,25)'

Concluzia autorului epistolei in acest sens,

marcheazd de altfel superioritatea 9i unicitatea jertlbl

Hristos in comparalie cu cele vechi, esle'. "Altfbl, ar fisd pdtimeascd de mai multe ori, de la lntemeierea lumlll

acum, la sfdrSitul veacurilor, s-a ardtat o singurd dald.

$tergerea pdcatelor, prin jertfa Sa" (9,26)'

Prin urmare, jertfa Sa nu se situeazi intr-un si

ciclic, in care aceleagi procese sd se repete in mod peri

(9,26a) Ei in care transformarea obtinutd sd fie mai m

iluzorie decdt reald. Jertfa Sa, se prezintd, dimpotrivd, ou

eveniment unic gi irepetabil, care il elibereazd pe om

repetarea perpetud a acelor procedee vechi fErd eficacitt

definitivri. Ea aduce ctt sine "sfflr;itul veacurilor", in sensul

timpul a ajuns prin Hristos la plinirea lui. Astfel, jertl'a

unicd este un eveniment eshatologic , care introducc

existenla uman[ o schimbare radicald.8Eo $tergerea pdca

inseamnd eliberarea de robie 9i posibilitatea maxi

apropieri de Dumnezeu, 1-apt ce nu putea f,t realizat Iimperiul plcatului.

in accst sens, primul efect al jertfei Sale a

880 Cf. A. Vanhoye. Prdres artciens ' p 233

PARTEA A TREIA

tErrcrr pdcatelor omenirii gi impdcarea ei cu Dumnezeu,ri t'c ofensa adusd Majestdtii divine prin pdcat a fostrlitn Sf. Chiril al Ierusalimului inva1d, in acest sens, cd

rrB llristos gi-a vdrsat scumpul Sdu sAnge pentru noi,lptlrrrlu-ne de pdcat88l; cd El a murit pe cruce incdrcat cu

alr.lc intregii lumi, intreaga lume fiind rdscumpdratd prinl'rrrc S-a dat pe Sine pre! de rdscumpdrare,Es2 prin sdngele

l)t: f1ggs, El impdcAnd cele din cer cu cele de pe

lrtlrrt.ssr lar Sf. Grigorie de Nyssa afirmd cL"El a luatrttlcle pdcatelor noastre asupra Sa, desfiinldnd

tttrilc morlii. Avenit in lume in trup pe.ntru ca diavolul,modelul peStilor nesdlioSi, ndzuind dupd natura

t'nt'tt.\cd a lui lisus Hristos sd se prindd tn aceasta ca,t undild" .88a

Pentru a se inlelege mai bine ce inseamnd aceastdr[f rlt:, itergere a pacatului (1,3c; 9,26c), ca rezultat al

ttlr'i Sale pentru omenire, e necesar a se arunca o privireIrrr lclminologiei utilizatd de autor ?n redarea noliunii de

f ertl/1"Autorul folosegte 3 expresii pentru redarea noliunii de

tln D6pov ffertfh 17rI sdnge - 5,i; 8,3 l.; 9,9);0uofsertlrl singeroasd - 5,tr; 8,3 9,9.23.26;10,1 u.; 8,1l; 11,4) 9i

ft1r,',rrlrurpri (exprirn.And atAt jertfh sAngeroasd, cdt 9i

ffFilrlicroase - 10,5.8.10.14.18; comp. cu 5,1.3.7;8,3 t.;I l4 ?-8; l0,l u).88s

'l'oate cele 3 expresii joaci un rol important in

'ut ( ,ilelrcza mistagogicd II, S, P.G., 33, col. 1081A-

'\' ('rtteheza XIII, P G., 33, col. 7734.u" l!,t,lem, cot. 773B.n"' t ,,illra lui Eunomiu V, P G, 45. col 680,4.

"o' Vczi amdnunte in acest sens W. Stott, lire Con<:eption of "Olfering" in the

,rl, t,t the Hebrews, NTS 9, 1962. p 62-67

409

Page 207: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

inlelegerea slujirii arhiereEti a lui lisus Hristos, rep

qi un criteriu pe baza caruia se poate face o diferenfiere

"diferitele,' jertfe ale lui Iisus. AstfeI jertfa lui Iisus po

Sine insugi, in "zilele trupului S[u", e desemnatl prin e

6rirpov, infeleg6ndu-se prin aceasta jertfa nesingeroall

"rugiciunilor gi cererilor" c6tre cel ce putea s6-L mantui

din moarte (5,7); jertfa Sa proprie, unicd, este jertfirea

sdngeroasi (0uo(a), oferitA in moartea Sa pe Cruce'

expresia npooQopri conline at6t noliunea de 6fopov, clt

pe cea de Ouof o (comp. i0,5-8'10'14'18)'t'u

Acest intreit rnod de exprimare a noliunii de

se susfine prin 9,26, cate reprezinth 9i un argument I

unicitatea jertfei lui Iisus Hristos' in acest sens, a

confruntd expresiile: "trebuia sI p[timeascd de mai multe

(66er, no,l.l.d,xt6 na0etv) 9i "o datl S-a aratat prin jertfa

(iina(... 6td trlq Ouofaq crrirori ne Qavipotcr) (9

Aceast[ comparalie de expresii duce [a ideea cd prin Ouof c

desemneazi, inainte de toate, moartea Sa jertfelnicd, jertfa

'* Cf. W. Stott, op crt. p. 65 5i K- Nissilfi, op cit .p88' A. Vanhoye. l.'inlervention decisive' .p 50'

PARTEA A TREIA

grr t'u pdcatului, prin jertfa Sa", pteciz6ndu-se apoi 9i

rrl t:i unic: "suntem sfinliti priniertfu trupului lui Iisus

dnlll pentru totdeauna" (t,$d"xal - 10,10).t88 Aceastd

lrrle a jertfei lui lisus Hristos, subliniatd de autor cum nu

frrrrrlc nrai bine prin intrebuinlarea celor doutr adverb e ixxa(

lrlrrtna(, se gdsegte intr-o opozilie totaid cu necesitatea in

e rc gdsea jertfitorul Vechiului Testament de a repeta

orr icrtfa sa. Din acest punct de vedere Iisus n-a implinit

rrRr lrrin jertfa Sa unicl sacerdoliul sacrificial al Vechiului

r{int, ci a $i eliminat, in acelagi timp 9i toate

rlcctiunile lui. Acesta este motivul pentru care autorul

tolci insistf, atdt de mult asupra cuvdntului 6$tira(.88e

n profundd exprimatd prin acest cuv6nt este ci jertfa

!r,t'r)es(i, m6ntuitoare a lui Iisus Hristos nu s-a mai repetat

rrrr sc mai repetd sub aceasti forrnd niciodatd 9i de catre

lrcrri. nici chiar de El insuqi, fiind unicd in sine, prin

llrrrrca gi efectul ei r6scumpdrdtor 9i mdntuitor.E'o Ea se

'lu,tlizeazd mereu pe Sf. altar, dar nu se mai repetd sub

4t1

Sine a lui Hristos pe pdm6nt887 prin care s-a realizat 9t

p6catelor omenirii (1,3a; 9,26)-

rrrir ci sdngeroasd: "o datd" 16<[rirrai) insemnind in text "o

Irgrrrir datd pentru totdeauna" (9,12-261. 10,10).

Caracterizarea jertfei lui Iisus Hristos, a morlii S Agadar, evenimentul istoric, unic, nerepetabil al jertfei

ca jertfi unicl, apare pentru prima oar6 in 7,27: ""' cdcl I lrsrrs Hristos, posed6 o valoare mdntuitoare unici, decisiv5

fdcut aceasta o singurd datfi (tS6'naE) aducandu-Se ie fl rtllnite, constituind, in acest sens, centrul istoriei

firltrrrrririi gi al timpului istoric. intregul cult creqtin estepe Sine insuSi", apoi, a doua oard in 9,12" ""' a intral

singura datd (t,$d.na() tn Sfdnta Sfintelor " 9i acum

g,26 " .. s-a ordtat o tlttd (adica o singurd datd - tixaE)n{" in lcg6turi cu semnificalia profundh a adverbelor daa( 5i 6Qrira( vezi 5i

I r ',t;tlrlrn. orr &nul, n|d'nuE, in fhWNT I, p- 381 u

no'( l' O. Cullmann, Christologie , p 87

"'^'llridem

20'7

Page 208: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

centrat de acum inainte pe acest eveniment istoric unic, cc

vielii gi existenlei umane perfecliunea sa deplind.

Acesta este gi motivul pentru care se insistl in

atdt de mult asupra faptului cd Iisus, in calitatea Sa

Arhiereu, este gi Mijlocitorul unei "noi alian{e" cu Dum

" $i pentru aceasta El este qi Mijlocitorul unui

testament..." (9,15). Astfel, pebazajertfei Sale unice,

devenit Ei "incepltorul" (ttplnydC) unei noi umanitdli

unei noi existenle umane.

Din felul in care e prezentatl jertfa lui [isus Hristortextele ce vorbesc despre ea, se poate observa cI aceasta

doud proprietagi, doud dimensiuni - una ternporall gi

modaftr,8er care eviden[iazd.in acelagi timp gi importanfapentru adresanlii epistolei, pentru cregtini, in general.

l. - Prima dimensiune, cea temporall, e prezentatE

7,27 prin anriteza dintre menlionarea jertfelor zilnicelevifilor, 9i jertfa unicd a lui Iisus Hristos. Acest con

temporal autorul l-arealizatin7,27 cu ajutorul combinaf

dintre prezentareajertfelor zilnice ale Ievililor cu cea din zi

Isp6;irii, sav6rgitd de Arhiereul Vechiului Testament.

Ln9,25-26 contrastui temporal e restrdns la imaginjertfei zilei Isp5girii: procedura intrdrii anuale a arhiereul

Vechiului Testament in Sfdnta Sfintelor cu singe strdin,

conduce pe autor la ideea c5, datoritd faptului ch Iisus Hristol

S-a jertfit pe Sine insugi, intrAnd in SfAnta Sfintelor, nu cU

sAnge strdin, ci cu propriul Sdu s6nge, a fost suficient sd Sl

PARTEA A TREIA

fertlcirscd o singurd datd, intrucAt, dacd jertfa Lui n-ar fi fost

llrrlr Il, ltunci ar fi trebuit sd Se jertfeascd de mai multe ori ?n

llrrrp tlc la intemeierea lumii, ceea ce nu s-a intdmplat.

l'lrrtr';rsluI temporal al expresiilor Kor' 6vtsutbv (in fiecare

rrr)qir vuvi 6ts &nsE (acum o datd) reliefeaz6 at6t aspectul

lnr( rli'rtii iertfei lui Hristos, c6t 9i aspectul s[u de jertfE

drrllvffrqitS.Ee2 Timpul determinat de acest adverb de timp

vrrvi 5i este, a$a cum s-a mai afirmat, timpul prezent al

ttrflrrttririi gi care a inceput cu actul propriei jertfiri a lui Iisus

llrlrlos. Agadar, prin intrebuinlarea acestor expresii

lrrrrrlrrrrale, autorul ii incredinleazdpe adresanli 9i prin ei pe

llli crcgtinii, in modul cel mai convingitor posibil, de

irrrrt ilulea, desdvirgirea gi actualitatea jertf,ei alhiereqti a lui

lltt';los.2. - A doua caracteristici - cea modald, a jertfei cele

rrr('(: a lui Iisus Hristos Arhiereu, o constituie Stergerea

ltirttlclor (9,26). Acest rezultat concret al jertfei Sale -

ltlrt.icrea pdcatelor - este reliefat gi de verbul ne$avdprotar

lr rr rrrltat - 9,26), care exprima timpul concret, istoric al

lr I r rt' t: ri i j ertfe i qi desfi inf area pdcatului. 8e3

Privit in context, verbul ne<f avdp<otar std in legiturd

'r"' { 'omp .I. Swetnam, Sacrifice and Revelalion in t}rc l)pistle to lhe llebrews:

t tlr ,r'r vations and Surmise s on Hebrews 9,26, CBQ 30. I 968, p' 221-234; W.lllrr lr:rclis, art fid.o1ro, na01r6q, npontioy,o, oupx&oya, in ThWNT V, p. 917

"'" Vezi H. Fr. WeiI], op cit ,p 491 9i J. Swetnam, art-cit.,p.228. R Gyllen-

f rrr g ..t:ric: "Christus. der uns verborgen in Himmel was, erschien uns zu einen

l,t \tutnttt(,n geschichtlichen ZeitStunJ<t und gab diesem Zeitpunkt eine einzigartige,

, ut\t lt(.kle nde Bedeuturtg".Yezi { Die Christologie des Hebrcierbriefes'Z.STh ll'I'tll P (162

4t3

8e) Vezi K. Nissilii, op cit .p.208-2 l0

Page 209: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

4t4 STELIAN TOFANA

cu verbul ipQavro0rlvar (sh se infEliqeze) din 9

Arnbele exprimd ceva din "ardtarea" lui Hristos, reliefdnd

acelagi timp insemn dtatea prezent-eshatologicd a acesteia.

verbele comporte in sine gi c6teva nuanle de diferenliere: lntimp ce verbul dpQavro0rlvor marcheazd planul

transcendent-prototipic al aritarii lui Hristos, adiclinfEligarea Lui in cer, inaintea lui Dumnezeu pentru nol,

ne Savdpr,ltd,r reliefeaza planul imanent-concret al "ardtlrilrlui Hristos pe pdmAnt, prin Intrupare, caracterizatd' de jert

Sa m6ntuitoare.sel

Nuanla de diferenf d. rezultl gi din sfera tipologictr

care autorul le intrebui nleazd:.In 9,24 se folosegte o tipologllverticall pentru a se zugrdvi infdligarea lui Iisus HristolArhiereu inaintea lui Dumnezeu, in cer, in contrast cu intrarolarhiereului vechii Alianle intr-o SfAntd a Sfintelor pe pdmAnt,

Idcutd de mAnd omeneascd. in9,25 este pusd unicitatea jertfol

lui Hristos in paraleld cu jertfele repetate ale levililor. Aceastl

antitezd are aspect modal-temporal gi e prelucrate gi ea dG

autor cu aceeagi multd grijdca gi cea din9,24:l. Arhiereul iudaic intri in l. Hrislos ca Arhiereu s-lSf6nta Sfintelor2. anual (in fiecare an)

3. cu sAnge slrdin.

ardtat2. o datd la sf6rgitul veacu.

rilor spre $tergerea picatelor3 . prin jertfa Sa (9,25-26).

in timp ce expresia [va npoo$f pq (ca s[ se aducd),

din 9,25a, are in spate verbul e ior1l.0e v (a intrat) din 9,24,marc6nd planul transcendent-ceresc ai ac!iunii Arhiereulrri,

8" Cf. K. Nissilii. op cit . p 210

PARTEA A TREIA

tprt:sia 6l& tr16 0uo(46... ne$cvdpotar (S-a ardtat... prin

rllrr Sa) se referd la aspectul concret-imanent istoric al

fertltri lui Iisus Hristos pe pdmdnt.8" La aceasta se mai adaugd

lfror ;ii adverbialul "[a sfArgitul veacurilor" (dni ouvtel.e td

tov nidrvov)t'u $i intrebuinfarea absolutd a noliunii lopiqtlrr(a,q (ftr6 de pdcat) ddnd toate astfel, jertfei lui Hristos,

e pcrspectivd istorico-soteriologicl.teT Folosind apoi inperlcct (neQovdpotaq) verbul $avep6o (a se ardta) care

llA irr str6nsS leglturd cu expresia eig ri0dtqor,v ttlq

lprtJrrfaq (spre gtergerea p[catului),EeE autorul scoate clar in

Fvirlt'rrId gi importanla gi semnificalia istorico-soteriologicd a

ferllci lui Iisus Hristos. Jertfa Mdntuitorului Iisus Hristos a

1111;1it:it pdcatul, anuldndu-i puterea sa, subliniindu-se astfel,

Irn cchivoc, eficacitatea sa soteriologicd. Ceea ce mai trebuie

t+,rrrirr cat este folosirea cuvdntului apapr(u (p6cat) la

tlrrpirrlar. Prin aceastd expresie autorul inlelege toate pecatele

lltrrror oamenilor ca exprim6nd o unitate, astfel pdcatul, fiind

n'" B.F. Westcott scrie in acest sens: "Cftrislus isl erschienen. um von den

Itr,rtt rtller Menschen sein menschliches Leben zu fiihren, dem Tod zu begegnen

)trnl Lrrt sichtbares opfer (als Gegenteil zu dem im Dunkel des Allerheiligsten

ty,lt r tulnenjildischen Hohenpriester) fur die Siinden der Menschen darzubringen"

I l, r,r r rrr:cntar, ad.loc).0""

n manunte in legifura cu ceea ce exprimd cuvdntul ouvtdlero vezi E'

f rr rlllrr. op cit.,p. 196.n"' lhdem Vezi gi H.Fr. WeiB, op.cir ,p 491.

""n Substantivul dOdqorv insemneazd anulare, $tergere, distrugere Pentru o

lrrlr h'1it:r'c clard atermenului compar6 9i 7,18 ca li 6,16 (Amanunte vezi: J.H.Alrrrrllon; G. Milligan, The Vocabulary of the Greek New'festament, p 12. A'll+,rrrrn:rnn, Bibelstudien. Beitriige, zumeinst aus den Papyri und Inschriften zurtI,,, lrrchte der Sprache, des Schriftums und der Religion des hellenistischen

f rr,lr rrlrrrns und des Urchristentums, Marburg, 1982, p 228 u-

415

Page 210: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

intr-un oarecare mod, chiar personificat. Ca Arhiereu,

Hristos std la polul opus pdcatului, care se arit6 ca un du

al Siu gi pe care a trebuit s6-1 infrunte personal in trupul

prin lucrarea firii Sale omenegti, incdrcAndu-se astfel

p6catele intregii omeniri. MAntuitorul Hristos S-a in

tocmai pentru ca sd invingd acest dugman gi tocmai in I

lui proprie, cea a umanului, unde el aclioneazl gi stdp

cu putere. imbrdcarea firii omenegti insemna a

cdmpului de luptb cu pdcatul, urmdnd ca acesta s[ fie itn chiar tabdra sa.8ee

Doud caracteristici strdbat, deci, tematic slujiarhiereascd a lui Hristos'. tndepdrtarea, anularea, $tergpdcatelor, pe de-o parle Si jertfirea de Sine a lui Iisus

pdcatele noastre, pe de altd parte. In capitolul 9, se imbl

aceste doui concepfii prin formuldri paralele: "spre gte

pdcatului" (9,26b) gi "a fost adus o datd jertfE, ca sd ri

pdcatele multora" (9,28a).eoo

c). consummatio salutis

Continudnd girul argumentdrii ehcienleisemnificaliei prezent-eshatologice a slujirii arhieregti a I

Iisus Hristos, autorul analizeazd, in continuare, aceastd slujidar dintr-o altd perspectivS, pi anume, din perspectiva mortil

sub a cdrei ameninlare se afld permanent existenfa umantr.

gee Vezi H. Fr. We i0, op cit , p 492

* A ," vedea H.F'r. 'WeiI!, op-cit , p 492-495 gi J. Jeremias. art no\)'oi,ThWNT VI, p 54.5

PARTEA A TREIA

Din aceasti perspectivd, autorul pune in paralel6e0r

llnnllca oamenilor cu jertfa lui Hristos Arhiereu care gi El a

ller rrl prin moarte.

4t7

9,27blte,

'rrn cste ordnduit oamenilor

irtl'rln :ih moari (&no( drno0uverv)

lrr rlrrgri aceea (perrit 6d to0co)

Itrrh'r irla (xpfor.q).

9.28abTot aga gi (oriroq rai) Hristosdupd ce a fost adus o datf,jertfh (rft rc( npooe vel0eiq)ca sd ridice p6catele multoraeo2

a doua oard (irc 6eutipou) ff,ri de

pAcat se va arita ce-L aqteapti

spre m6ntuire (ei6 ootrlpiav).In acest paralelism, morlii ii corespunde jertfa cea

uu('ii, proprie a lui Iisus Hristos Arhiereu, adusl pentru

;rAr;rlcle ornenirii (9,28b comp. 9,26b), \ar iudecdlif ii std in

;rrrrirlcl.{ Parusia lui Hristr:s, care va oferi oamenilor starea

lrlcrr;rrd a mAntuirii c6gtigate in sensul gustdrii ei depline.e03

Ceea ce se rernarcf, in acest context este ci autorul

e;rnlolci nu folosegte niciodatd verbul rino0vrior<,r, cdnd

vorlrcgte de moartea lui lisus Hristos, ci constant verbul

'" irr amdnunt vezi K. Nissil?i, op cit., p.212.'r)' "$i de ce spune cd ale multora pi nu ale futuror - se intreaba Sf. Ioan

llr trostom? Pentru cd nu tofi au crezut. Pentru tofi a murit, desigur ca to(i si se

rrilrtuiusc5 - ca din partea Sa - cf,ci moartea Lui a fost in locul morlii tuturor, iil* rrlr rr lrxcatele tuturor, ins6 dacd nu s-au ridicat ptrcatele tufuror este pentru ca nu

1rr;r irrr voit..." f)ar ce va sd zicd "a ridicat pdcatele?" . .Adic[ a ridicat pScatele

'rru rr'rrilor gi le-a inilfat la Tatdl nu doarh spre ahotlii ceva asupra lor, ci simplu spre

,r lr rcrlir . " (op.cit.,p.227-228). Referitor la folosirea cuv6ntului nol,trof in Evrei,r r, l.r! rir sa cu ceea ce se inlelege Ia sinoptici (comp. Mc. 10,45 pi loc paralele) veziI ,ltrr,rnias, a/t.cit , in ThWN-T, 6,p.537-544.

'^" Sf. Ioan Hristostom, op.cit ,p 227.

Page 211: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

nd.oyto.noo El nu recurge insi la acest procedeu fdrd un s

Aceasta se poate observa din corespondenla indirectd d

"unicitatea" faptului morlii oamenilor (iituf aruo0cveiv

dat[ sI moar6 - 9,27 a) gi patima lui Hristos (na0eiv - 9,

pe de o parte, gi unicitatea jertfei Sale (rima{ TTpoo€v€

- a fost adus o singurl datd jertfr -9,28) pe de altl"paralela dintre tino0aveiq (9,27) pi ns0eiv (9,

prelucrdnd specfficitatea morlii lui Hristos".eos

Prezenla verbelor n6.oya (a pitimi - 9,26a)

npoo$ipo (a se aduce jertf[ -9,28a), ambele exprim

faptul rnorlii lui Iisus Hristos, scoate in prim plan caracto

funclional al specificitdlii morlii lui Iisus: Prin moartea

Hristos S-a dat pe Sine jertft pentru pdcatele poporului;

moartea Sa a fost ispitit gi a pltimit pentru ca celor ce

ispitesc si le ajute (2,18); in moartea Sa, in jertfirea de Si

El arealizat ceva, ce nu s-a rcalizat prin nici o altd moarte

jertfr - iertarea pdcatelor qi dobdndirea mdntuirii tuturor.Dar insemnStatea hotdrdtoare a morli1 lui iisus pen

omenire, autorul o vede ardtdndu-se in actul Parusiei I

Hristos, care va insemna implinirea gi desdv6rgirea viitoa

eshatologicd a

mdntuirii adusl prin jertfa Sa.

Dacd la prima ardtare Iisus Hristos s-a {Zcut "chezagrr

* Cf. W. Michaelis, ort 'nd.oyra., nc,0ur66. ., in ThWNT. vol V, p, 916 ui

E. Griiller, op.cit , p. 194-19-5.%5 lbidem, p 917

PAR'|EA A TRE|A

nrilnluirii gi realizator al ei, la a doua arltare se va face

v;rr;itor" al ei, in sensul cd dupd judecata final5, cei ce

:flu rf r()l)ial- prin El de Dumnezet(7,25), se vor imp[rtdgi de

ltr rrrotl deplin.(ld "a doua ar[tare" va avea un caracter deosebit se

r' ,,,r rlin felul in care e descrisd venirea a doua a lui Hristos:

rrrlrir, (ttro,ptfuq(fdrd de pdcat - 9,28b). Expresia se inlelege

rlrrr, tlacd se face o combinalie a functiei "primei" ardldti a

i lrsrrs Ilristos cu a celci "de-a doua", 8$? cum sunt

fltrrt'rrtrrte in 9,26b gi 28b:utr rrrrr irl;ii, la sfdrqitul veaourilor

i rr rr jllirl o datir spre $tergerea

!lr rrlrrltrl

Este vorba aici de opozilia dintre cele "realizate"

f rr,.'{r);i cele nerealizate (9,28b). intre eshatologia prezentd

lr r ('u viitoare, $tergerea pdcatelor aparlinend categoriei

e rIrrr I t, I ogiei realizate.I)acd "prima ardtare" a lui Hristos ca Fiu al lui

l)rrrrrrrczeu gi Arhiereu avea ca scop, gtergerea p6catelor, "a

rlrrrlr Sa atdtare", ca Fiu al lui Dumnezeu, se va intdmpla frrd,t JrVCil Vreo leg[turd cu pdcatul, intrucdt pdcatul a fost anulat

lrr "l)r.irna Sa aritare".eo' $tergerea pdcatelor se limiteazd deci,

'"" xrpiq d"pupt(,aq nu exprimd ideea din 4,15, ci se referd aici la laptul";tlrgtrrii" pEcatului, care s-a realizal o dat6 pentru toldeauna (9,26) (Cf. E.(,r illler, op cit , p.199. nota 1l). Vezi 9i A.F. Maunnoury, oP cll , prelucrare

l'r (i. Ciauganu, p 138.r)oi

'rwa.r er das erstemal erschienen. um die Siinden vieler zu tragen, so wird er

lr I \(inem ztveiten Kommen aufJer Beziehur-rg ziir Siinde stehen, weil er nicht melu'

,lr,'Aufgabebesiut,dieeinfurallemal beseitigteSiindevonneuenzusiihnen Seine

I r:tlrcinung hat.ieZr nur noch den Zweck. denen die endgliltige Reftung vom

Vr rrlcrben und den Besitz des cwingen [,ebens, also die orotqpfo im

+r9

"a doua oarl ff,rd de Pacat(Xr,rpig clropriaq)s7 se va arita...)

nou Co-p K. Nissilii, op cit . p

npooQdp<o.'in ThWNT. lX. p. 63 uK. Weill. art. Q{.p,,o, &vaQdpo,

Page 212: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

420 STELIAN TO.ANA

la dimensiunea eshatologicd a prezentul ui,inlelegAndu-se

aceasta timpul slujirii jertfelnice m6ntuitoare a evenimenlul

Crucii.Slujirea arhiereascd indeplinitl de Iisus necesitd 1l

ca "prima Sa ardtare" sd devind argument pentru ParullaDacd [isus s-a ardtat prima oarl ca sd poarte, gi apoi

curdleascd, si gtearg[ pbcatele poporului, atunci a doua

se va ardta spre mdntuire desdvdrlifd celor ce-L agteaptlstiruinfd spre mAntuire.eo'

Expresia rix Oeutdpou (a doua oard), din acest v

se referi in mod clar la Parusie, eare caracterizeazd,,

opera eshatologici a Arhiereului Hristos,etu tot aga

i$d"nal caracterizeazd. opera Sa terestrd $i, eiq6rrlverdq, lucrarea Sa actuald. Totuqi nu ni se spune ni

acum cu privire Ia lucrarea specific arhiereascd a lui Hrila Parusie, aparAnd nurnai indicalia, cd a doua ardtare a LuiFr "fErd de picat", adicd "frrE raportul cu pdcatul", in s

ci, aqa cum s-a ardtat, venirea a doua a Lui nu va fi pcn

ispdgirea pdcatelor, cum a fost cea dint6i, ci pentru condu

noastrd finatd spre plenitudinea sfinleniei gi a unirii definitivlcu Dumnezeu.ell

urnfassendsten Sinn (ci 10,39) zu vermitteln, ." (K. Nissilii, op cit , p.214\eoe cner0dlopar (a aqtepta) este folosit in text in inteles total pflulln

determindnd atitudin€a cregtinilor in raport cu a$teptarea trf,irii celor viitour{,eshatologice, dotermindnd o calitate prescrisE a "'a;teptdrii" (Comp. Rom,

8,19.23.25; Filip.3,20' Gat.5--5 - Vezi gi W. Grundmann., art 6i1o;.rot,rino6dlopcr..,inThWNT, II,p 55)pi inspecial atrdirii desavArgiteastariidlnrAntuire (J. Schierse, VerhetJ|ung und Heilsvollendung, p l2'I-130; B. Klappcrl'Die Eshatologie des Hebraerbrief,Nlitchen. 1969, p 4i u

e'o G.C. Berkouwer, The Return of Christ, 1972. p 89

'" o. Crlt., nn. op t'it . p 91.

PARTEA A TREIA

De altfel, existi gi o altd indicalie in acelaqi sens:

ttl'rntt'tt cd nu tngerilor o supus Dumnezeu lumea viitoare

lt,t1,t,' t'ure vorbim" (3,5), "lumea viitoare" fiind impSrllia

Felrrrlologicd a tui Hristos, "cetatea stet5toare" ce va s[ fie( t l,l,l),"'' $i care nu a fost supusf, ingerilor de Dumnezeu, ci

Mnrrlrritorului Hristos. in continuare, aga cum s-a vd,zut (2,7'

Itl), lisus Hristos este infEli;at "incununat cu slavi 9i cu

t,in,rtt:" (2,9), agteptind s[-i fie supuse toate Ia Parusie,

llr,nirrt:cc "acum incf, nu se vede cd toate i-au fost supuse'i

l,'H), astfel c6, la inaugurarea lumii viitoare, El va apare

ltrtrrriri in calitate de Arhiereu "al bundtalilor viitoare". in acest

terri , ll sl619itul lumii omenirea va avea nevoie incl o datd de

rlrr ; r r,'rr Arhiereului Hristos.el3

I'}rin urmare, importanla qi semnifica!ia slujirii

arlrrcrctrti a Mdntuitorului Hristos pentru cre;tini, se arat[ in

urrrrl p,radat. Autorul porneqte de la insemn6tatea prezent-

et lrrrtologicd a slujirii cereqti inaintea lui Dumnezeu (9,24b),

er, oprt';itc asupra importanlei prezente, a gtergerii picatelor

1u..)(r). trec6nd apoi la insemndtatea viitoare-eshatologicd a

1ertl,'lnice. era

Ajungdnd astfel la sfdr;itul acestei secliuni, care a

f rrrrr;rl crbiectul de analizd a capitolului 3 a parfii a III-a (8,1-

', rl(), sc poate observa cu claritate care a fost obiectivul,rrrtrrrrrlui: ideea pe cate a vrut sd o aprofundeze, a fost

"' ,\. Vanhoye, L'oikoumene dttw l'Epitre atLx Hlbreux' p. 248 u

''r ' ('l Pr. V. Mihoc, art cit , p. 199

' ' Vczi K. Nissil5, op cit , P.215

42t

Page 213: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA422

valoarea sacrificiale a ceea ce noi numim "Pagtile Hristosrr'

inlelegAnd prin aceasta doud aspecte ale. evenim."*'I":l ::::form"aza ounitate indisolubil[: patimile 9i invierea' Crucol

gi invierea se presupun t"cipro"; je1tf1 ti:i t"t":." 11.q

fost fEri rost, iar invierea flri iertf[ ar fi fglf

t-nr.*rU.ers rri, crucea sau moartea luiHristos t^: *l']y;:virtual qi invierea Lui, iar in invierea Lui' continud sd

prezentd puterea biruitoare a crucii' Nu s-a ajuns la invi

fdra cruce, invierea fiind ardtarea deptin ^actualizatllmanifestatf, de Hristos in suportarea crucii"el6 in concepfll

rdsdriteand "crucea lui Hristos este ea ins5$i biruitoare' c

Hristos murind, sufletul Lui s-a dus plin de dutnnezeire la i

unde nu a putut fi 1inut, ci l-a biruit, ridicdnd apoi truput S

care nici "l

.r,, .ru tipsit de indumnezeire 9i nici llsat sd in

in stric[ciune".el7Datorita acestui fapt, degi se pare cf, noltunea

arhiereu ar fi legata oarecum numai de jertfS' totuqi Ii

Hristos continud sa fie 9i in inviere 9i dupa inviere Arhi

care se oferS pe Sine jertfr continuE' invd![torul ca

propagl invdldtura despre Sine qi despre mAntuirea in Stne

Conducdtorul nostru spre mAntuire' in felul acesta El rdm8

mereu cu noi intr-o continu[ innoire 9i actualizare' lar

continuitate in El nu este determinatd de succesiunea ttm

care imp[ici distanla, ci de o no]iune a timpului determinat

o comunlune.O comparalle cu cultul Vechiului Testament

er5 Vezi Pr.Prof.Dr. C. Corni{escu ' art cit ' p' 209 '

er6 Pr.Prof'Dr. D. StSniloae' Crucea in teologia Si cultul Bisericti

in revista "Ortodoxia". nr'3, 1975, p' a05-406

nt'Pr.Prof.Dr. D. Sttrniloae' Teologia Dogmaticd' vol 1t' p 166

PARTEA A TREIA 423

f t rr rlrrbla constatare. Pe de o parte, trebuie s[ recunoagtem cd

lrAtrna gi pream6rirea lui Iisus prin inviere au constituit un

lsr r rliciu autentic, corespunzAnd exact la ceea cejertfele vechi

llt, ,'r, ,ru sd realizeze: o jertfr inaintea lui Dumnezeu, sivArgitdlur ()m, care sd depSgeascd obstacolul pdcatului, care il

lFlrrir;i indepdrta de Dumnezeu, un cult demn de a fi oferitl)rrrnnezeu gi de a stabili un agezdmAnt care sd-i deschidd

r;rorrrlui intreg posibilitatea ajungerii la comuniunea cu

rr rr tr: zeu.9l8

Pe de alt[ parte, se observ[ cd patima gi preamdrireai lrsrrs Hristos au surclasat de o aga manierd sacrificiiler lrr, irr propria lor structurd fundamentald, cd ele, de acum,

rrrrri pot fi considerate ca jertfe valabile. In acest context,llr'lc vechi nu apar decdt ca tentative ineficiente, formelr. sinrple prefiguriri ale adevdratei jertfe.ele

A;adar, ceea ce are specific, cu adevf,rat, jertfa luiu'r llristos este plenitudinea realitd[ii sale. Dep[gind stadiulIrrrlur exterioare, incapabile sI curdleascd cugetul (9,1l-

{1, lrsrrs l]ristos se jertfeqte pe Sine insugi prin Duhul celrr , viirs6ndu-$i propriul Sdu sAnge, oblindnd astfel

itlrlrrrrrrarea sacrificial6 a umanit6lii Sale, care a devenitrrtrrl t:cl mai desdv6r;it", adaptat adev6ratului sanctuarI I l,l). Depagind apoi stadiul primei alianfe, imperfectl gi

rrvr/rric din cauza ineficientei cultului (8,7-13), Iisuslntrr',, lirafie eficacitdlii ireversibile a morfii Sale, a devenitlllnr rlortrl unui testament, a cirui valabilitate este totalS $i

Irrr ii ((), l5-23). Depdgind, in cele din urm6, nivelul cultuluilF:,,trr, cirre nu a fost decAt figurativ (8,3-5), MAntuitorul

''' \, .r A. Vanhoye, Pr€tres anciens. , p.234

Page 214: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

424 STELIAN TOFANA

Hristos a stabilit efectiv o comunicare perfectd qi defin

intre om gi Dumnezett (9,24-28). Astfel, lisus Hristo!devenit, este gi va rdmAne vegnic Arhiereul cel marG

des[vdrgit. e2o

Astfel prin patima gi invierea Sa, Iisus Hristospostat, cu adevdrat, intr-o alt[ forml de relalie cu omul'

totul noui gi la care aspirau, de fapt, toate jertfele Vechi

Testament.Din acest punct de vedere toate expresiile 9i titl

aplicate lui Iisus Hristos, ca spre exemplu cel de "MArhiereu", sau patimii Sale preamdrite, rle "jertfl unicd",

umplute de o substan!iald plenitudine de confinut,

elimindndu-se astfel orice acuzd adusd autorului de uzi

unui limbaj metafizic.el2 in misterul lui Hristos, aceqti te

ca de altfel gi al1ii, iqi gdsesc sensul lor, cu adev5rat

intr-o plenitudine desdv6rgitd.

E20 il -,tDtoem.

t' Ibid"*.e22 O incercare de acreditarc a unei astfel de pdreri a inccrcat J. Smlth

lucrarea sa"A Priestforever",London, 1969.El tinde si reduch, in scrisul sdtl,

un sens metaforic, afirmaliile epistolei privind preo{ia 5i .iertfa lui Hristor,

Delorme in articolul siu"sacrifce, sacerdoce, consdcralion" in RSR 63, 1971,

343-366, nu e destul de convingltor in a combate teza lui Smith. A. Vanhoyo,

schimb, scrie: " .. on doit se garder de dire que l'auteur de l'Epitre usc

"mdtaphores" lorsgu'il applique au Christ [e titre de "grand prOtre" et d Ia

glorifiante du Christ le nom de "sacrifice" Saperspective cst exactement I'i

c'est dans I'Ancien Testament que sacerdoce et sacrifice etaient pris en un

m6taphorique, car ils s'y appiiquaient ii une figuration symbolique impui

tandis, que, dans le mystere du Christ. ces termes ont enfin obtenu leur sans

avec une pldnitude insurpassable" (Pr€tres anciens , p 235)

PAR.THA A PATRA

EFtrCA.CITATEA. JERTFEI CELEI UNICE$t t)EFTNITM A tur rrsus HRIsTos ARHTEREUqt C0NSECINTELE EI PREZENTE $I \riIToA,RE

110,1-25; 13,7=iV)

I. Jertfa lui lisus Hristos superioarltuturor j ertfelor vechi

Transformate in jertfr supremd perfectl, suferinlele gi

rrrrlea lui Iisus Hristos, care au incoronat slujirea Sa

hrcrcascS, au oblinut pentru El insugi intrarea in sanctuarulr rlrrbil, unde, ca o consecin[[ a acestei intrdri, Se infEfigeazdrrlrrr rroi, inaintea lui Dumnez-eu, Cel ce L-a incoronat cu

tllvir ;;i cu cinste. Aceastd valoare flra egal a jertfei lui Iisusllrr';los este pusd din nou in relief nu numai printr-o;rrrrrpuratie cu ceremoniile zilei Iom Kippur, asupra clrora s-a

Irr:r',lrrt pAnd acum, ci chiar cu toate sacrificiile Legii vechillll I 4). Jertfa proprie a lui Iisus Hristos a fost primita de

llrrrrrrrt:zeu Tatal, iar ca o dovadi a acestei primiri. Fiul e

a1r'.,;rl tle-a dreapta lui Dumnezeu, imprimind acestei jertfe

Page 215: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

426 STELLAN TOFANA

eficacitate proprie maxim[, ceea ce va face ca ea sd nu so

repete, avAnd caracter de jertfr unicf,. Roadele ei, aga

sunt prezentate de autorul epistolei in cea mai mare partt

capitolul 10, sunt: "cur[firea spiritual6" (rera0aproprd

10,2; "sfinlirea" (r'lytaopdvov - &yia(opdvoue - 10,10,1

iertarea pdcatelor ( 10,4.6.1 1 .12-17 .l 8); unirea cu Dum

(10,1.14); curalirea inimilor (10,22), etc.

Evenimentul jertfei nu se poate reduce agadar' llsimpld reugitd individuali, in care caz n-ar mai fici dimpotrivf,, intinde consecinfele ei decisive asupra i

existenfe umane. Acesta este aspectul pe care autorul Iine

sublinieze in aceastd secfiune (10,1 -8) 9i care concluzi

marele sdu expozeu doctrinar (7,1 - 10, 1-18).

Fidel orientdrilor din sectiunile precedente, aul

procedeazS. qi aici, in reliefarea ideilor sale, pentru ulti

oard, prin ef'ectul contrastului. Ineficacitdlii jertfelor vechi,

opune eficacitatea perfectd a jertfei lui Hristos, intemei

demonstralia sa pe texte din Vechiul Testament:Ps.40

Evr.l0,5-9; Ps.l10 in Evr.1O,12'13; profelia lui Ieremia

Evrei 10,16-11 .

Ca revelatie nedesdvdrgitd, Vechiului Testament

anun[e in aceste texte, incl o dat5, propriul sdu sfdrgit gi

institulie. e2s

Secliunea ce urmeazd a fi lratatd 10,1-18, se prezi

ca o concluzie a temei doctrinar-hristologice - Iisus Hri

Mare Arhiereu - inceputa in 5, i. Dar ea exprimd, in acel

e21 A. Vanhoye. Pr&res anciens ,p.236.

PARTEA A PATM

llrrrp ;i concluzia finali asupra preoliei levililor gi a Legii care

rr ()pune noii Alian!e, precum umbra, realitdlilor; efemerul,

velrricului (10,1); ineficacitatea, eficacit6fii (10,4);

lrrrltiplicitatea, unitelii.eza Secliunea nu dezvoltd, prin urmare,

u lcmb noud, ci se prezintd doar ca o reca-pitulare

rorrcluzionali a temei slujirii arhieregti a lui Hristos, Mare

Arhicreu pdmAntesc gi ceresc, temd incheiatl practic in 9,28.

Irrsii ea subliniazi, totugi gi ceva nou, dupd cum reiese din

tnrrrpara!ia dintre jetfa repetabilS a sdngelui de animale 9i

lrrtll r-rnic[ a sdngelui lui Iisus Hristos: valoarea proprie,

rlrsllvdrgitd a jertfei Sale, concentratS in efectul ei unic,

trtllrrtuitor - rele f<oore (10,14).

1. Abolirea jertfelor Legii vechi (10,f -10)

Jertfa lui Iisus Hristos este prezentat[ in Epistola cltre

l'vrci prin comparalie cu jertfele Vechiului Testament.e2s

""t {lomparaspreexempluexpresiile: "in fiecare an", "an de an" (10,1.3); "in

ller rrrc zi" (10,1 l), "de multc ori" (10,1 1), cu "o singur[jertfr" (1 0,1.12.14), "o datA

1*,rrlrrr krtdeauna" (10,2.10), pfa Ouofa, pfa npoo$opd (10,12.14) etc. C. Spicq

ertr rlt: pdrere c5 aceastd insistenfl a autorului de a sublinia at6t de radical

!trr lit,rrcitatea sacrificiald a jertfelor mozaice in comparalie cu eficacitatea jertfei

lrrrr;rri ir lui Iisus tlristos, cireiaii acordd valoare incomensurabild,ttddeaz1, furh

tr'lnrrlri, o inlenlie polemlcd. Aici el vede un argument, care ar vorbi de fapful c[r pr,,toLr rr-a fost adresatd numai cregtinilor dintre iudei, ci 9i (sau mai ales) preo[ilor

r rrrr rrliciau Ia Templul din Ierusalim. Autorul voia sd le dovedeascd inconsistenfa

1r , h ',liin[area cultului vechi: "Desfiin1eazd deci, pe cel dintdi, ca sd statorniceascd

1r ,l ,htilca" (10,9). (Aqa privitdipotez4 constituie 9i o dovadi a dat5rii epistoleitrrirrrtc (lo anul 70, deci inainte de distrugerea Ierusalimului, n.n.). Vezi C. Spicq,I I 1,1171' atr Hibreux,lI, p. 300

'"' Vczi in acest sens s. Lach, Les ordonttnces du culte israilite dans la lettre

,,r', Il,tltretLr,in "studiaPatristica", Il, 1959, p 390-a03.

427

Page 216: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

428 SI'ELIAN TOFANA

Autorul epistolei amintegte de mai multe feluri de jertl'l

levitice: daruri (6rilpti - 8,3) sAngeroase, prinoase sau punerl

tnainte (tpooS6paq - 10,5), arderi de lot (6i.oxaur<ipotc,'

10,6), etc.e26 Asupra acestora autorul nu insistd, ci ia ittconsiderare, aga cum s-a v[zut, jertfa cea mai insemnatd Icultului mozatc ai anume, pe cea din Ziua impdcdril,

Semnificativ este insugi numele de "Iom hakippurim" (rllrdpa

ii.aopo0 sau d(rl.aopo0), care inseamnd "ziua ispdqirii, IimpEc[rii sau a cur6!irii". Aceastd zi a impdcdrii de Ia 10 Tigrl

era cea mai mare gi mai insemnati dintre sdrbdtorile mozaico

(Lev. l6,lll). "Celelalte sdrb6tori ale mozaismului, degi au la

bazalor evenimente istorice, clipe solemne din viala poporulul

evreu, nu s-au bucurat de o cinstire gi o evlavie aqa de mare c8

Ziua Ispapirii".e2T Ea era "slrbltoarea sirbdtorilor" - Sabbnl

Sabbaton (Lev. 16,31) gi cea mai insemnatd'zi de odihntr.

i.rt."g serviciul de la templu era s[vArqit in aceastd zl

de Marele Preot gi culmina prin sacrificiile de expiafiune (sau

de ispagire) pe care arhiereul le aducea mai intdi pentru sinc

gi pentru familia sa gi apoi pentru tot poporul (Lev. 16,1-341

23,26-32; Num. 29,7-l l; cf. Ie;. 30,10; Lev. 25,9)-e2E

Prin aceste jertfe se realiza ispdqirea tuturor picatelor

pe care poporul le-a sdvArqit in decurs de un an, de la ultima

q26 O clasificare a jerttblor Vechiului Testament cu implicafiile lor in Noul

Testamcnt, din difclite puncte de vedere, vezi: Pr.Asist. Stelian Tofan5, Sensurile

jertfei Mielului Pascal. in rev "Studia", 1993, p. 20 u.

'' P..D.. Mircca Chialda. Sacri,ficiile Vechittlui Testament, p 177 -

28 Vezi ir amlnunt desct'ierea ceremonialului de Ia femplu rJin Ziua Ispagirir

la Pr.Dr. M. Chialda. op cit . p 383

PARTEA A PATRA

rr a impdcarii. Dupa ce mai intAi se sivArgea cur[lirea

;rrlcatelor proprii prin jertfirea unui vilel (Lev. 16,3.11),

nrlriereul lua apoi rolul de mijlocitor.Ep i sto I a c Stre Evre i pr eci zeazd cd, la Ziua Ispag iri i, n u

rc realiza o curdlire reald de pdcate, ci jertfele aduse erau

rrrrrrrai tipuri qi umbre (8,5; 9,23; 10,1 ), fiind sdvArgite numai

r;rre "curdlirea trupului" (9,i3). Totugi, nici o altd sdrbdtoare

1r rrici o altd jertfE a Vechiului Testament nu prefigura mai

lrrrrc jertf,a lui Iisus Hristos.e2e

Acesta e scopul pentru care autorul epistolei prezintd

1rt' larg rAnduielile Vechiului Testament referitoare la Ziua

l,,pllirii, aga cum s-a vdzut in 9,1-10, stabilind apoi raportui

trlric care existd intre Ziua impdcdrii din Vechiul Testament 9i

/rrrl impdcdrii din Noul Testament, cAnd Mdntuitorul S-a

,rrlrls pe Sine "jertfE lir[ de prihand" (9,14) pe crucea de pe

t iolgota.ero fn acest sens, curtea templului unde erau,,rrt litlcate animalele reprezenta p6mdntul, iar Sf. Sfintelor, inr ir c arhiereul aducea sdngele vilelului qi al fapului,;,r,'inchipuia cerul, o Sf6nta Sfintelor "nu frcutd de m6nd"

'rnr(:neascd (9,11), unde Hristos a intrat cu propriuI Lui SAnge,

'"" Cf. Pr.Asist. V. Mihoc, art.cit.,p 195

'"" in privinta raportului tipic dintre jerrflele vechi gi cea a lui Iisus Hristos, vezi

1 \/:rnhoye, Expiation ancienne et sacrifice du Christ, in "Assemldes du'', rl,rrcrrr'", 1964, p. l8-35; O, Hofius. Das "erste" und das "zw'eite" Zelt Einlt, tttttr aur Auslegungvon I{ebr 9,1-10, in "Zeitschrift fur die neutestamentliche\\ r,,,t'nschaft", 6l (1970), p. 271-277 qi T.G. Stylianopoulos, Shadow andt',,ttrtr lleflections on Hebrews l0,l-18, in "Greek Orthodox Theologicallr, r r,'rv". 17 (1972), p. 215-230. Unul din sacrificiile cu profi.rnda insemnitaterr1,,,lrr1,rcI mesianicd de care face arnintire Vechiul Testament este 5i sacrificiull f r, lulLri l']ascal (leg 12) (Yezi Pr.Asist. Stelian Tofani, art cit ,p 24rt)

429

Page 217: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

430 STELIAN TOFANA

adicd in stare de jertfa, pentru a obline impicarea oamenil<tl

cu Dumnezeu. Arderea resturilor de carne de la jertfele pentru

pdcate afard din cetate sau, in timpul exodului, afard din

tab[r61, preinchipuia moartea ispEqitoare a Mantuitorului in

afara cetd[ii lerusalimului (13,11-12). Dar autorul epistoloi

nu-gi propune sd epuizeze semnifica(iile ritualului ispdgirii,erl

care ofer6 ins6 un vast domeniu pentru orice interpretarc

alegoric6, spiritualI sau misticS.o" in pericopa 10,I*I0,

autorul opune pentru ultima oara, in cadrui unei antitezo

viguroase ineficacitatea qi sterilitatea jertfelor mozaice,

eficacitalii jertfei celei unice a lui Iisus Hristos'

Repetarea infinittr a jertfelor de animale in Vechiul

Testament putea sd contribuie, frrd indoiald, Ia splendoaren

cultului gi inviorarea credin{ei poporului, dar, in realitate, elc

nu dovedeau prin repetifie, decdt neputinla ior in a indepdrta

pdcatrrl gi necesitatea unei alte jertfe care sd le depSgeascd 9i

inlocuiascl, ceea ce s-a gi intamplat prin moartea lui Iisus

Hristos. St-. loan Hrisostomul se intreabd" "De ce trebuiau

multe, spune-mi, dlcd una ,singurd era de aiuns? Astfel cd

fiind multe Si pururea sd se aducd, era dovoda cd niciodald

ei (preofii, poporul) nu se curdleau - Si tocmai pentru cd

sunt multe, sunt neputincioase" .e33

Autorul demonstrea zd aceasla pri ntr-un s i I o gi sm 1o gi c :

'' Co u. exemplu in accst scns, Epistola nu spune nimic desprc lapul ispf,Eitor'

numit "1apul pentru Azazcl" (Lev. 16,10.20-26), in care unii autori patristici au

vdzur un iip ul Mantuirnrului (vezi Prof.Dr. M. Chialda. opcit,,.4l0-41l).et' Ct. P..Ari.t. V. Mihoc, art cit ,p- 195

ott Sf. lo"n Hrisostom, oP cit , P.229

PARTEA A PATRA

superior - general - Dacajertfele ar fi fost eficace, ar

li rrrlr:lirt (10,2).inferior - particular - De aceea (6rd - 10,5) Hristos

tr r lt'rtfit pe Sine, inldtur6nd cr-rltul vechi (10,5-10).Pentru abrogarea sacrificiilor mozaice, autorui aduce

rrr,rr rrrt0i ca argument Legea, ineficace in toate institu!iile ei,

;t ,rpoi un argument hristologic axat pe revelalie. in treitiltr(luti, pe parcursul a l0 versete, autorul denunldi l,' I r t acitatea j ertfelor gi institu!i ilor vechi, nemullumin-du-serrrlni sd constate aceasta ca o realitate, ci prezintd abrogarealrrr t ;r rrn fapt inevitabil.

a). Insuficienlu Legii - cauza abrogdrii j*tfelor

in cadrele procedeului literar inclusio ou6inoteAlr,1v.r,,r, (nu poate niciodatd -10,1), dl66varov ycrp (c6ci e

r rr rrt'pr-ltinfd - 10,4), pericopa l0,1-4 formeazl o unitate in.rn, "'lr Reludnd subiectul "jcrtfele vechi", punctul central alpr r rr'opei este concentrat de autor in ideea acestor jertfe, a

t r r', r r I i oienlei cultului mozaic, ins ufi cientd concentratl in insig i

lrrrrl;r Legii. Jertfele ce se repetd an de an (rcr'Bvrau16vlll l)'''s n-au puterea sd dobAndeascd ceea ce ar trebui

"' A. Vanhoye. La.slructure liffirait"e, p. 162 u., vede un inclusio dat in, lir,.r;r "r<c,t'ivrourou" Se pare totugi ca aspectul ccrncluzional al v.4 ar',,rr,r/r('c parerea lui Vanhoye (Vezi tl.Fr. WeiR. op cit . p 499)

"'l:rpresiaxcr'dvrcutov lace leferire din nou la.jerlfa clin Ziua irnpdcarii| ,,rrl):lil 9.7.18 25 cu 10,1.4: "SAngele de tauri gi de lapi" cstcjertfa specificd din

lr.r Itrrpacdrii

431

SA

Page 218: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

432 STEL|AN TOFANA

ob1in6: desf,vdrgirea acelora ce se apropie de altar. Motl

ineficacit6lii lor, autorul il vede in "Lege", care, in vi

lui, nu e decAt "umbra bunurilor viitoare":"intr-adevdr, Legea avdnd umbra bunurilor vl

(oriov... 'Etov pel"l,6vculv cryo0rilv), iar nu insusi

Iucrurilor (t?1, eircdva ttirv rupaypritov), nu

niciodatd - cu aceleasi jertfe, aduse (neincetat) tn fiecarl- sdfacd desdvdrSili pe cei ce se apropie" (10,1).e36

Perspectiva autorului nu e aici cea specificd filplatoniene care distinge "ideile ve$nice" de "ima(e irc<irv) sau umbrele lor (oxia) materiale.e3T I)up6urmat in acest punct de Filon,e38 ideea, anterioartr ticorporale, ii rdmdne superioard in perfec{iune. Aulepistolei adopti insb o perspectivd diferitd, care e a

implinirif planului lui Dumnezeu potrivit Scripturii.EX distinge prefigurdrile imperfecte (orcic) de ex

definitivd (e irrirv) a "bunurilor viitoare". In loc de a se

la inceput, cel mai inalt grad al realitalii, acesta vine la s

in realizdrile eshatologice (comp. II. 15,46 u). Venind ilui Hristos, Legea nu-i este superioard, ci, dimpotri

e36 intelesul expresiei tpd.ypeta (lucrul in sine) de care e vorba aici, eslo

context identica cu in(elesul expresiei gdll,ovta ayald. Agadar eixdvnpdyparov insemneazi lucrurilc in sine, realita{i intrupale, madfestareamantuitoare eshatologice de carc s-a mai vorbit (vezi G. Maurer. .lrl- ,lnpd.ypa, xpaypateia. in ThWNT, VI. p 639).

"' Plrton, Republica, VII, 514,e38 Comentiind Gen. 1-2. Filon afirmd cd Dumnezeu a creat mai intai idcsl

perfecta de om gi numai dupd acee4 in a[ doilea plan, l-a creat pe omul terestru,

mai pu{in per.tbct (De opi{ mund i. p 1 3 4- trad de R. Arnaldez. Cerf I 96 I, p, 23 I ),

PARTEA A PATRA

Ea nu aduce cu sine decit "umbra" realitdtilor

$i aici, ca gi in 9,9, scopul atribuit cultului sacrificiallr, lransformarea omului, deslvdrgirea lui (te l"e foor6).llr tci ce se apropiau de altar gi aduceaujertfa, trebuiau siIrrrii aceasti desdvflrgire, ca gi cei pentru care se aducea

llrr ;i care apoi le permitea s6 se apropie de DumnezetfdrdI Aceasta implica, evident, faptul ca "desivdrgirea" sd

llrrgll $i congtiinfa, elimindnd din ea p6catul, obstacol inrrrniunea cu Dumnezeu. Odatd curAlit de picat, omul nu ar

I'i trebuit sI aibi "congtiinla pdcatului" (... ouve(6qorv

lrrrlrrr<,3v - 10,2).e3e Insistenla cu care autorul vorbeqte de

irl in aceastd secliune (10,1-1S)eoo manifestS o diferenld

lerrrrrificativd intre desdvdrgirea oamenilor 9i cea a lui Iisus

llrr,,tos. Cdnd vorbegte de desdvArpirea lui Hristos in 2,10 gi

i,,), rru face nici o aluzie la faptul eliminirii curdlirii de pacat.rrrliunea e simpli - Hristos a fost frrE de pdcat.e4r CAnd

'"" l)espre infelesurile profunde ale cuvAntului ouvei6rlotq in spa{iul gi inlltr-rrrtrrra iude+elenistic4 in special la Filon pi Sf.Ap. Pavel, a se vedea: pentru

lrrrlrrnruul elenistic, compard Filon Imm 100; Det. 146 Spec. Leg. I, 235; IV,6; Ioslr't l)ccal 87. AmEnunte in acest sens, vezi: Chr. Maurer, arl. orivorDo,rrlr,, i6r;orq, in ThWNT, VII, p. 908-910. f)espre infelesul termenului la Sf.ApI'rr!('1, vezi: A.J. Eckstein, Der Brief "Syneidesis" bei Paulus, (WUNT 2 B l0),Ill'trtBcn 1903, P. l2l u.

''") n utorul menlioneazd de 9 ori cuvdnful pacat (t1 tipoptia) intr-un spatiu de

rrrrrrr,rr I 8 versete.

''''r I',vrei 4,15;7,26;9,14 Muit mai curajos, Ap. Pavel nu se tbregte de expresiii rll, ri orbesc de o relaqie strAnsd intre Hristos gi p-acal, ca spre exemplu in Romrt lll "('itci ce a muril, a murit pdcatului o datd pentru toldeauna, iar ce tt'dieSle,tt,tt ,\1., lui Dumnezeu" sau Rom. 8,3. "- Dumnezeu lrimildnd pe Fiul Sdu tntru:t\tuttnroreatrupuluipdcatului. ",dar deaicinudccurgecf,SfPavelaraveain

433

Page 219: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFAN4

vorbe$te acum de "desdvArqirea" ce urma a fi atinsl

oameni, autorul revine flri incetare asupra problemei

p6catului. Nu numai cdLegea n-a reu;it si inlIture

dar ceea ce a adus constan{a repet6rii jertfelor, potrivit

mozaice, a fost tocmai reversul faptului: an de an ami

pdcatelor (&vdpvqol6 dpoptrtiv): "Ci prin ele an de aiface amintirea pdcatelor" (70,3). Astfel, Legea 9i car

repetativ al jertfelor ei, n-a inlSturat pdcatul, ci l-a licutevident (comp. Rom. 7,7-9). Prin urmare, ins[;iconstituie, pe de o parte, cauza ineficienlei jertfelor

de ea, declardnd in acelagi timp, pe de altd parte, olconsecin!5 a ineficienlei ei, inlocuirea sa printr-o altd Lego,

un cult qi ojertfr care sd inlocuiascd inef,tcacitatea ei. A

idee, ca Legea veche ins6gi s[ reclame prin ineficienfa ei o

Lege, total superioard ei in eficacitate, constituie unul

argumentele forte ale preocupdrii constante a epistolei

sublinia superioritatea Noului Legdmdnt, a preoliei celei

a necesitdgii unei noi pi alte mijlociri arhiereqti decdt

mozaicd a Legii vechi.

Mergdnd pe aceastd linie criticd a jertfelor m

autorul conchide girul argumentdrii cu ideea-tezd din 10,4

care se aratd,cd"sdngele de tauri Si de yapi este cu neput

sd tnldture pdcatul" .

Ca punct final al argumentdrii din 1O,l-4, afirmafi

vedere pe Iisus Hristos ca fiind cuprins de p6cat Pentru el, dimpotrivS" Mdntu

Hristos e Acela " care n-a cunoscut pdcatal" (II Cor. 5,21 ), Conditia de

a lui Iisus Hristos uneqte paradoxal absenta completa a pacatului din Sine

solidaritatea profunda intrup, cu umanitatea pacltoasd" (Vezi A. \/anhoye,

anciens. p 237)

PARTEA A PATM 435

10,4 sunt in realitate cea mai categoried 9i puternic5

rc de pin[ acum a Legii, precum 9i a jertfelor a cdror

rrial6 cultic6 se sprijindpe ea-eo'

[oate rflnduielile cultice ale jertfelor vechi,

r'zt:ntate in epistola cdtre Evrei prin ritualul jertfei din

r irnpEcdrii, cunosc ca mijloc de curdlire 9i de iertare

rri "s6ngele de vilei 9i de lapi". Din aceasta reztitd pentru

or', antiteza propriului sAnge a lui trisus Hristos v6rsat ca

tl'r1. cnunlatd clar in 9,12: "El a intrat o singurd datd, in

ltttu Sfintelor, nu cu sdnge de {api Si de vilei, ci cu tnsuSi

ttyitle Sdu..." (6rri 6i toO i6o0 cripacoq)' Singur acest

rli(: poate cu adevbrat 9i in mod eficace sd curele 9i sE

lRtrrre pdcatele.Cu aceastl inlelegere a afirmaliilor categorice din 10,4

lt ( ()ntextul cap- 9, este datd deja trecerea de la sublinierea

lirrtivd a cultului 9i a jertfelor vechi, avAnd ca bazd a

rrctcrului lor negativ, Legea, spre prezentarea celuilalt

filrrrct cle vedere in argumentarea necesitafii indepertlrii Legii

Vr,lri Ei jertfelor ei, 9i anume fundamentul hristologic al

tlcslci idei din 10,5-10.

b). Fundamentul hristologic al abrogdrii

iertfelor mozaice

Continudnd ideea de inceput al capitolului 10,

;rrczentatd pAnd acum, doud aspecte ale jertfelor sunt in

ulrccial imPortante Pentru autor:

l). Propria revocore din partea lui Dumnezeu a

"n' Co-p. C. Spicq, op cit,ll'p. 303, dupa care cuvintele v

,,,rrrtunnation la plus radicale de I'ancienne Loi et de son culte"10,4 sunt "la

Page 220: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA

tuturor telurilor de jertfe ale cultului vechi, aduse pot

Legii (10,8).

2). Propria voinld lui Dumnezeu exprimatl ld

aceasta ( 10,9).e41

Legdtura dintre ideile celor doui paragrafe care tlconcentreazd intr-una singurd - necesitatea abrog[rii Legll

vechi - necesitate rezultatddin insigi fiinla Legii, argumentatl

de autor din dou6 puncte de vedere diferite, este rezolvatl dl

acest 5ub - concluzional, ce introduce paragraful 10'5-10e41 llcdrui conlinut se catacterrzeazf, printr-o evidentd nuanll

teologic5 de abordare a problemei'

Privitor la propria revocare ajertfelor vechi din partc3

luiDumnezeu,insuqiVechiulTestamentm[rturiseqteaceBtlucru. (Comp. Is. l,l1; Ier. 6,20; 7,22; Osea 6'6; Amol

5,22.25; Ps. 39(40),7-9; 50,13-15, etc')' Autorului nu'l

rdmdne astfel decit sd aleagd dintre aceste citate pe cel mal

recunoagte o profelie, care 9i-a gasit implinirea in existenfa

umand a lui Hristos: "Drept aceea, intrdnd tn lume' zice:

Jertfi Si prinos n-ai voit' dar mi'ai intocmit un trup' Arderl

PARTEA A PATM 437

rlt tol ,yi jertfe pentru pdcat rut fi_au pldcut, atunci am zis;Irttrt v,in! (tn sulul cdrlii - ev rce QaA(6r BrB,l.fou _ scri.s estelt(utt'u mine) ca sq fac voia Ta, Dumnezeule,' (Evr. 10,5_/ l's l9(40),7-9).00,

Cu aceste cuvinte autorul ne introduce intr_un orizont;rropriu, hristologic al ideii sale: este vorba de propriaIrrlrtturare a Legii de cdtre Dumnezeu pe care El insugi at,hl)nrrat-o, gi anume prin gura Aceluia, Care $i_a adus;rrrrP'iul Sdu trup ca jertfE. Este vorba de Iisus Hristos in aI ilrrri venire in iume - eiodpleo0al ei6 t6v rc6opov autorulv.rlc deja unul din scopurile acestei veniri - inldturarea Legiifl ir tuturor jertfelor ei, ineficace in a deslvdrgi pe cel ceIt'tllcgte sau pe cei pentru care se jertfe,ste, prin propria jertfEn lrLrpului Sdu.ea6 prin expresia "intrdnd in lume,,1r irrrlp1e o0sr tbv x<5opov) referirea este ciard la intrupareaIu lisus Hristos in sensul hristologiei epistolei, adicdItrlr rrparea Celui Preexistent.eaT Semnificatia acestei ,,veniri inltrrrrc", a intrupdrii este concentratd intr-un singur punct a.l

*t H.Fr. WeiB, ap cit ,P- 507.

forma unui MidraS la Ps'

meMa o aEa-zis6 exegez!

ser des Hebr., P. 116; S.

e Hebrews.P.88.

'''"'Cf. H.Fr. Wei0, opcit,p. 5ot3

"" ('uvdntul oopa din textul ps. 39.7 se referd l}rd indoialh ra tmpur phmantesc'r

lrrr I l'istos f uat din Fecioare prin intruparea Sa istorica (comp. H.Fr. w eil, op cit ,l,1l)8)

Page 221: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA PARTEA A PATRA

existenlei plmAntegti a lui Iisus Hristos: proprla tl un llrrrs Hristos, prin care Cel intrupat a implinit voia lui949

439

jertfd a Celui intrupat. in acest punct concepe deci aut'

fundamentul hristologic al abrogdrii jertfelor vechi' inle

astfel cuvintele psalrnului, se deschide prin Evrei necesit

principiutui hristologic al interpretarii 9i inlelegerii corecto

Vechiului Testament. Dar jertfa lui Hristos este

corespondenld perfectd cu perspectivele exprimate

psalmist. Ea nu este un simplu rit exterior, ci Ei un act

asculterii personale de voinla lui Dumnezeu exprimatl

aceasti jertfi: "Iatd vin.' sd fac voia Ta, Dumne

(10,7).Spre deosebire de jertfele vechi pentru care Dum

"nu-gi gdsea plicere", jertfa lui Iisus Hristos nu putea sd nu fll

acceptatd, intrucat in ea se "implinea voia lui Dumnezeu'l

Rezultatul sdu a fost rea$ezarea lui Iisus Hristos de-a drea

lui Dumnezeu ". aducdnd o singurd jerffi pentru pdcate'

Sezut in vecii vecilor, de-a dreapta lui Dumnezeu" (10'12

Astfel, jertfa Sa este conceputd in epistold ca fiind

intruchipare a voinfei lui Dumnezeu, implinit[ in ascul

lui Iisus Hristos.Privitd din acest punct de vedere jertfa lui Ii

Hristos, suntem conduqi spre concluzia urmdritd" " "' Jer

(0uof flq) si prinoase (npoo$opde ) ,si arderi de

(6l"oxouttirpato) si jertfb pentru pdcat (nepi ripaprio6)

n-ai voit, nici nu li-au placul" (care se aduc dupi Lege 'oitrve6 rat& v6pov npooQdpovtar). Adaugd dupd aceeal

"... iatd vin sd fac voia Ta. Dumnezeule"' Desfiin{eazI decl

"pe cel dintiri, ca sd statorniceascd pe al doilea" (10'8-9)'

Acest "al doilea" nu e nimic altceva decat propria jertfa a lul

l)rtrnnezeu'o8 Ei-anume voia lui Dumnezeu mdntuitoare''"'

ATntlar, in acest mod se argumenteazd hristologic inlocuirea

1o,rt.to. vechi, prin jertfa cea unic6 9i definitivE a lui Iisus

ll,ir,o* adusd pe Golgota, dar nu numai a 1or' ci qi a Legii'

riei in criticareajertfelor, autorul inglobeaz[ 9i Legea'

in acest sens, implinirea voii lui Dumnezeu nu

gornportd in sine numai un aspect hristologic' ci 9i unul

rult:riologic.AruncAnd acum o privire de ansamblu asupra jertfei

lrri Iisus Hristos gi asupra jertfelor levitice' pe care autorul

Irrr: rnai le-a confruntat, putem afirma ch epistola relevf, trei

gcrruri de relafii intre jertfa unicd a lui Hristos 9i celelalte

irrrrt mozaice: de asem6nare, de diferenliere 9i de

rr r 1lc ri oritate: eso

1. asemlnare: Jertfa lui Hristos se aseamdnd celor din

Vr.chiul Testament: ceva este de adus (8,3), necesitatea rno4ii

vre timei (9,15-16), rolul isp5gitor al sdngelui vSrsat

11,.7.14.18.22),intrareaintr-oSfdntdaSfintelor(9'7'12)'2. diferen(ierea este esen{ialI: arhiereul Vechiului

'* Cf. tr.F.. WeiB, op.cit., p' 509 pi A' Vanhoye' op'cit-' p' 239; A'F'

llf rrrnoury, op.cit.,p- t+S: 'Zicana afa: Iat[ Eu vin si fac' o Doamne' voia Ta"'

illltir. ^

l"#rn1ai prima jertf[, pentru a statornici pe cea de-a doua" '

Gottes",

rlt r stimmt -

Wrl rn zuglei

llr Willen"'

lttl, t tl.. P. 510)'

"'" Vezi W. Harringto o, Nouvelle Introduction i la Bible' trad din englezi de

I WinandY, Paris 1971, P 897-898'

Page 222: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

440 STELLAN TOFANA

Testament aducea "daruri qi jertfe" (9,9), pe c6nd I

Hristos "S-a adus lui Dumnezeu jertfd pe Sine" (9,1

primul aducea singele victimelor, iar al doilea propriul

sdnge (9,12.19.25); primul intra in Sf6nta Sfintelor inan (9,7 .25), Iisus Hristos intri o singur6 datl (7,27;9,12prima SfAntd a Sfintelor era numai "inchipuireaadevdrate" (9,24).

3. superioritate: Jertfa lui Iisus Hristos

superioard intru toate: El a adus "j"rtf, mai bune" (9,23)i

trecut prin cortul cel mai mare Si mai desdvdr$ir" (9,I I

eficienla jertfei sale nu se limiteazd numai la o purifiritual6, ci ea curdfeSte "cugetul" (9,13-la) qi dobAndegte

v e Snic d r ds c ump dr ar e" (9, I 2).tt'Aceastd jertfd comportd un raport profund cu i

congtiinja uman6, cu propria natur[ a omului. Ea co

intr-un act uman, congtient gi liber, fiind oferitd pen

iertarea pdcatelor oamenilor, conform6ndu-se voii I

Dumnezeu. De aici rezult6 eficacitatea ei pentru sfinfinoastri: "$i intru aceastd voinld suntem sfinli[i, prin jertrupului lui lisus Hristos, odatd pentru totdeauna" ( 1 0, I 0)'

Ajung6nd in acest punct, exprimarea din versetul l0,lconstituie gi concluzia intregului context. Importanffconcluziei reiese gi din faptul cd, prin aceste cuvinte, se mul

centrul de greutate din cAmpul hristologic al argumentdrii, [n

cel soteriologic, ardtAnd efectul jertfei lui Hristos - sfinlireanoastr6, sfin!ire ce n-a fost atinsd intr-o asemenea profunzim€,

es'Vezi 9i Pr.Asist. V. Mihoc, art cir ,p. 195

PARTEA A PATM

f rn (:um va fi prezentatd in continuare (10,11-25), prin

llclt: Legii vechi.Comparati cu riyla(Spevot (cei ce se sfinlesc - 2,11;

lll,l,l). expresia "rlyrcopivor iopdv (suntem sfin1i1i -

Iil,trt;. igi primegte in acest context sensul deplin: "Noillrrrlerrr sfin1i1i..,1", adicd "noi - acum", "noi" cei din prezent

nF liisim sub efectul soteriologic, istoric, ptezent 9ihntologic in acelagi timp, al actului jertfei celei unice de

Srlttr roard.in acest sens, acest 6Stina( asezat chiar la sfirqitul

frrupoz-iIiei, gi care pdnl acum a apArut accentuat pe parcursul

F;rr'itrrlei din perspectivd hristologici (7,27; 9,12.26-28),prrrrlrrrcazd qi o perspectivl soteriologicS, de aceeagi

tltrrrt'rrsiune gi profunzime cu prima gi care se deschide in fala

u r'ltirrilor prin jertfa unic[ petrecutd odinioar[, o datd pentru

Iutrlc;runa, ei devenind sfin1i1i pentru totdeauna.es2

Tocmai perspectiva acestui aspect hristologic ai

tlte r iologic in acelagi timp, a lui 6$tina( va fi pus din nou,

ftr ( ('ntuat in mod expres, in fala ochilor crePtinilor destinatari,

ltr rrlrnltorul paragraf 10,11-18, care va qi incheia expozeulrlor lrirtar al epistolei.

2. Eficacitatea vegnici a jertfei celei unice a luiIisus Hristos gi consecinfele ei prezente ;i vii-toare (10,11-25; 13,7 -17)

Paragratul 10,1 1-18 constituie sinteza intregii analizelrr r,,tologico-soteriologice,'s3 atdt a paragrafelor 7,1-28, cAt 9i

"'tlf. P.H.E. Hughes, The Bloodof Jesus and His [leavenly Priesthood in

tt, I't, n,.s, p 399; C. Spicq, op cil, II, p. 306

'' '('f. H.Fr. Weitl, op cit,p.5ll.

441

Page 223: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

STELIAN TOFANA442

8,1-10,10, prin st6ruinla expres6.asupra jertfei lui lisul

Hristos, petrecute "o Juta pentiu totdeauna"(60ritaE) precunl

qi a efectului ei corespunz6tor' ve$fllc',

Pentru a evidenlia din nou' qi pentru ultima

superioritatea sacerdoliului lui Hristos qi a jertfei Sale

autorul schileaz6, prin metoda comparativS' in aceste v

dense,ceconlinconcluziadogmaticigiapologeticaalisus Hristos -Mare Preot,esa caracteristicile slujirii nu nu

ale Arhiereului, ci chiar ale preotului Legii vechi' Astfel

aduc, in comparalie cu jertfa lui Hristos' toate jertfele Lc

vechiess qi caracteristicile lor de exprimare:

l. pozilia slujirii jertfitorului (in picioare);

2. timPul stujirii (in fiecare zi);

3. valoarea stujirii (nu in mdsurS de a inl

pdcatul).Antiteza intre slujirea 9i jertfa preotului levit 9i ccr

lui Iisus Hristos Arhiereu este realizat[ de autor in verseto

10,11a: plv - l0,LZa:6d - accentul cizdnd pe contrasl

dintre aspectul repetativ al jetfelor preolilor leviii 9i aspect

de unicitate al jertfei lui Hristos' Acestui contrast i se adau

un "suplirnent" in 10,13 qi o "explicalie" in 10'14' Autot

realizeazdintenlia sa in pericopa l0'1i-14 dupd urmato

structurd antiteti cd:es6

A. Orice preot (nuq Pdv ie Pe6q)

1. sld,rl sluieSte in fiecare zi

eto Cf. C. Spicq, oP cil , II, P 308'

ett Ibrd",net6 \ezi A. Vanhoyc, La slruclure littdraire

v. llv. l1a

oa

uni

PARTEA A PATRA 443

.) aducind aeeleagi jertfc de tflaimulte ori

rttluos a). pe cele ce niciodatEnu pot inldtura pdcatele

It llristos (oicoq 6i)' ;rducind o singurE jertf6

pcntru pf,cate

I tt ,yezut in vecii vecilorrlc-a dreapta lui Dumnezeu

rrrlrtrrs b) $i asleaptd pdnd ce vrdjmasiilui vor fi puSi asternutpicioarelor Lui v. 13

t r1tl11's71r'. C[ci printr-o singur6.iertffiadusd, a adus laveSnicddeslvirgire, pe cei ce se sfintesces? v. l4

L.a o privire atentd asupra desflagurarii ideilor dintr r';r,ilil pericop[, se poate constata cd ele stau intr-o str6nsIlrli,ilrrrl cu cele din pericopa anterioard (10,1-10) explic6ndu-le rrrtr-un fel, de unde gi aspectul concluzional al lor lalrrr lrt'icrea par!ii doctrinare.'s8 Ideea centrald, permanent

''" ,\rrirlizatd in amAnunt pericopa, se poate obsewa c[ ea consti din urmdtoarele| 1,,;rtr tt cc definesc caracteristicilejertfblor vechi in raport cu cea a lui Iisusllrt t,,,

v. llb

v. llcv.12-14

v. 72a

v. 12b

dotqrev - dxriOroev (6v 6e(r& ro0 0povou)ro0'r]pipav - ei6 rd 6r1vexi6taq a,ricriq no.tr.i"rirr6- picv une p apapr<ovnpooQdpov0uofaq rpooevdyxagOuofsv

('orrp A. Vanhoye, op cit ,p 167 u

'n I ,,rr) spr-Lr exemplu: 10,4-l0,llc, l0.l-10,14, in acest din urmiexemplu se1r, t,,l( ;r ( a argumentarea trece de la dovada negativf, a lipsei de eficacitate al. l,r1 11-1 l1i. Iaargumentul pozitivaleficacitdtii deplinealertf-ei cclei unicealui

l) modal)1 temporal -ll numeric -

, p. 167-172 :rr llrr,ro., Arhiereu. (Vezi gi K. Nissilfr, olt.cit .p.222-22j)

Page 224: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

444 STEL|AN TOTANA

urmeritA $i argumentatd, apare gi-n aceastb din urmd

a expozeului doctrinar ca o concluzie finald: Jertfelevechi, aceleagi aduse in fiecare zi (ale preo!ilor levi!i).aceeagi in fiecare an (a arhiereului dtn Ziua Ispdgirii)putut sd inldture plcatele (10,1 1), pe cdnd jertfa cea un

adusl de Iisus Hristos Arhiereu, o datd pentru totd(10,12) a deslvArgit vegnic pe cei ce se sfintesc (i0,14),insistenta gi accentuarea din nou, in final, a acestei

central e a hristo Io giei sale arhieregti-superioritatea j ertfb I

Iisus Hristos-autorul vine sd sublinieze at6t conseci

prezente, c6t gi cele viitoare ale jertfei celei unice:

a). biruinla asapta vrdjmasilor

Ca punct de plecare in tratarea gi inlelegeproblematicii ridicate de biruinfa vrdjmagilor lui Hristos,constituie abordarea acesteia in strAnsd legitur6 cu dcalitate a Lui: cea de Arhiereu gi cea de Fiu al

Dumnezeu.ese Vrdjmagii Arhiereului Hristos sunt, potri

concepliei autorului epistolei,moartea si plcrt(comp.2, 1 4.1 7 -I Cor.7 5,26).

Ca Arhiereu desdvarSit, in toate ispitirile rd

neatins de pdcat (4,15), Hristos a invins gi dep6git person

puterea pdcatului, nimicind apoi moartea inteleasa ca gconsecinfa a pacatului, prin moartea Sa. Dovada acestol

misiuni arhieregti implinite, a biruinlei pdcatului gi morlil,

ete A ,. vedea o dezvoltare a acestei ide i la K. Nissilii, op cit.. p 232-211

PARTEA A PATM

lulolrl o vede in apezarea Arhiereului Hristos la sf6r;itul

n;rrci Sale mintuitoare, de-a dreapta tronului ceresc' ca Fiu

rl lrri l)umnezeu. Biruinfa lui Iisus Hristos ca Arhiereu prin

lerllir rii moartea Sa asupra pdcatului 9i a morfii, este, deci,

rlllrrritiv6, intrucAt in Hristos starea de jertft nu mai este

lr,;luth cu moartea. El a murit o singuri datd pentru a birui

[r]iulca, prin puterea dumnezeiasc6 9i prin libertatea Sa de

;rnlirni, o dat6 pentru totdeauna. Sf. Chiril din Alexandria

rlunc, in acest sens: "Cdci Unicul Ndscut, fiind Dumnezeu

tlttlti .fi7-s, a fdcut trupul Sdu nestricdcios Si imbrdcdndu-L

Itt viula de sus L-a ridicat deasupra stdpdnirii mor;ii".e6o

Toate cele trei direcfii ale jertfei lui Iisus Hristos -

rprc Tat[], spre firea Sa umand gi spre lume - 9i prin aceasta

r,lrt'ienfa ei ca sfinlire qi eliberare a firii noastre de picat 9i

rro;rrte, ni le infl{iqeazd Sf. Chiril al Alexandriei cdnd spune:

" l)r,ci cdnd S-a f,dcut Hristos Arhiereu Si prin El am fost,t,ltt,si tn chip spiritual tntru miros de bund mireasmd lui

ltttmnezeu Si Tatdl, atunci rue-am invrednicit tn chip bogat

,1,' hundvoin1a Lui qi am dobdndit si fdgdduinla sigurd cd

tttttttrlea nu mai are putere qsupra noastrd- S-au destrdmat

tt t'(le qle mdniei Si au Jbst desfiinlate urmdrile blestemului

vr't'lti Cdci am fost binecuvdntali tn Hristos".e6r

Ca Fiu al lui Dumnezeu, dulmanul Sdu este inleles de

''*' Sf. Ciril al Atexandriei , Adoratio in spiritu et veritate,libr XI, P G , 68,

,,1 744 In trad. rom. Inchinarea Si slujirea.. Col. PSB, vol.38, cartea XI-,r ltrrr; 1991, p.373u.

'*' ldem, Claphyrorum in Genesim,libr Il, P'G , 69, col 73A; in trad rom''t ,h1lira", Col. PSB, vol 39, P.314,

I

445

Page 225: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

446 STELLAN TOFANA

autor ca fiind diavolul (2,14), a cdrui invingere definitivA

avea loc la Parusie, cflnd diavolul, cu toate puterile sale, v8

pus a$ternut picioarelor Fiului. "$i a$teapfi pAnd

vrdjmasii Lui vor fi puSi asternut piciourelor Lui" (l0,l3lr

Aceastd biruinfd a Fiului lui Dumnezeu asupra diavolulul;

inleleasd ca fiind deplind, are un aspect viitor-eshatologic'

Prin jertfa Sa ca Arhiereu, puterea diavolului a

considerabil redusa, el ne mai avind putere asupra c

sfinlili pi m6ntuili obiectiv prin Patima Sa, dar biruirea

finalh va avea- loc abia la Parusie. Acest aspect vl

eshatologic al invingerii diavolului este evidenliat de autor

cuvintele - "agteptAnd de acum inainte pdnd ce "'" (10,1 3e

Acest adverb de timp (Iorru6v), pe lAng[ particip

medio-pasiv d16e 16pevoq aratd "timpul de aqteptare"

la Parusie, in sensul cI timpul prezent e incI un "timp

agteptare" a "timpului Parusiei", venit "deja" prin Hristos

jertfa Sa, gi totuqi "nu inci".e63

$i in aceastA imagine a biruinlei vrijmagilol

imprumutatl din Ps- i 10,1, se vede o superioritate totalI Ieficacitaliijertfei lur Hristos Arhiereu, in comparatie cu cela

vechi. De la un argument negativ conceput intr-un plan

concret-imanent, referitor la ineficacitatea jertfei preolilol

levili (10,1 l), ajungem intr-un registru prototipi0

transcenden t, la zugrdv irea vrdj mapilor Arhiereulu i Hristos cl

*' Cf. H.F.. WeiB, op cit ,P- 514.

e61 Yezi E. GriiRer. op-cit-' p.230., G. Thei8en' Untersuchungen zunl

Hebrtierbrie.f, p.91.94 u.; H.Fr. Weit!, op'ut'' p 5I3; B' Klappert' Dtr

Eschatologie des Hebrtierbriefes, (TEH 156)' Miinchen 1969' p' 34 u'

PARTEA A PATM 447

Irr rrl lui Dumnezeu, indlfat 9i alezat de-a dreapta Tronului

vci. Ca antitezd a preolilor levitici, care stau zilnic 9i

Itrlcsc, aducAnd jertfe, a$ezarea 9i inillarea de-a dreapta

rtfllrri a M6ntuitorului Hristos cuprinde in sine o agteptare a

rrrrcrii vrdjmagilor lui Hristos ca un eveniment viitor-

lologic, dorit a se realiza.e6o

Jertfa cea unicd a Arhiereului Hristos are ca 9i

urrrr:cinfd o biruinli totald: nu numai jertfele zilnice sau

tlrr anuald a Arhiereului mozaic au fost anulate de jertfa lui

lrrrs llristos, ci chiar pi vrdjmagii S[i, ca pdcatul, moartea $i

svolul care au fost nimicili 9i biruili. In aceasti putere

tologici se implinesc promisiunile mesianice ale Ps' 8,7

I 10. Le65 Astfel, e interesant cd, in insugi actul agezdrii lui

llqIr llristos Arhiereu de-a dreapta slavei, autorul vede un

ttgunrcnt al jertfei celei des6vArgite, in comparafie cu

ltrrrrtiirrca slujirii zilnice a preolilor levitici aducand jertfe, care

hlr rotlirtd nu pot sd inl6ture plcatele (10,11)'

Aqadar, biruinla vrdjmaqilor lui Tisus Hristos este

trrl(cputd de autor ca o consecinld atdt prezenld', cdt 9i

Frlrrrtologic-viitoare a jertfei desSvargite a lui Hristos-

Ar lrrcrcu.

b). desdvdrSirea "celor ce se sfinlesc" (10'14)

Pentru a exprima agadar, opera mAntuitoare

rlrrrliloare a lui Iisus Hristos 9i eficacitatea ei deplin6,

"'''( 1. K, Nissilfl, op.cit.,P 156.

""' Ihirle*, Comp qi Maurer, op-cit,p 156

$r

1n

Page 226: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

448 STELIAN TOFANA

contrast cu ineficienla Legii vechi, autorul utilizeaz[ tlltlgi nu int6mpl6tor, in 10,14, verbul te l.e 16or : a tlenl

pentru a sublinia urmdrile acestei opere rdscumplrlll[n timp ce Legea nu putea "sd facd dcsllv

niciodatd pe "cei ce se apropie" (10,1), Hristot

desdvArgit'' pentru totdeauna pe "cei ce se sfin1esc" ( I

Aceastd ultimd intrebuintare a verbului rel.er6or mttrc

o etapd importantf, in expozeul doctrinar al epistoloi

preo1ia. e66

PAnd in acest punct, autorul folosegte acest vorb

ori in raport cu Legea veche gi cu cultul ei, gi de fiecura

in expresii negative (7 ,19; 9,9; l0,l ). Cele trci

referitoare la Iisus Hristos au adus precizdri progresivc,

prezentdndu-L intr-un rol receptiv, ca supus unui

transformare a firii Sale omenegtt.

Dupd 2,10, cel ce urma a produce translbt'

exprimatii prin verbul la conjunctiv relerriroo,ldesdvdrgeascd), era Dumnezeu, gi anume prin intcrln

"p5timirii", in schimb in 5,9 verbul este folosit in pasivl

des[v6rgindu-Se"-rccri te i,e rc,r0ei6 Eyive to, accentu

astfel implicarea Sa personald in actul deslvdrgiriiContextul pune aceastd transformare in raport dircol

suferin(ele, cu patimile lui Iisus Hristos, ca gi in 2,1(1,

textul din 5,9 exprimd mai mult relaliile lui Hrisltu

suferinfa- cu cei ce-L "ascultd", ardtdnd pe de altlraportul evenimentului cu instituirea preoliei Sale (5,10): rl

eft Amanunte in legiturA cu contribu[ia hristologicd a intrebuinldrirr:eJ"e 16o de citre autor in epistola. vez-i A. Vanhoye, Prdres anciens ,1t 1

PARTEA A PATM 449

ltttmnezeu a fost numit: Arhiereu dupd rdnduiala luiItt.scdec" . S-ar putea inlelege din context cd experienla

r,rrrsi a patimilor, cdreia Hristos a fost supus, a constituit

rtrrr lrl insuqi o jertft a instituirii preo[egti, jertfh nu ritual6,

eristcnliald, o transformare profundd a umanitElii Sale.e67

Ir orte astfel, in prim plan, unul din aspectele esenliale ale

llri tLri Hristos Arhiereu, cel ontologic, de intlrire, sfinlire

Irrtlunrnezeire a firii umane proprii a lui Iisus, gi prin ea a

r'1iri naturi umane.'ut Astfel, infelegerea cea mai

nzltoare a jertfei lui Hristos este aceea, care vede

I rlirec{ia ei indreptat[ spre Dumnezeu, cit 9i direclialnrlreptatd spre firea omeneasci asumatd de Hristos 9i

Ir ur spre to{i ceilalfi oameni. Apostolul Pavel exprimd

rrt lrrcru atdt de clar ?n Efes. 2,6: "...5i tmpreund cu El ne-a

tlttl .yi tmpreund ne-q a$ezat intru cele cereSti, intrultto:; [isus" . Prin urmare, natura umand a lui Hristos devine

irr rnoarte qi inviere un bun vas comuRicant al energiilor

Irrrrrczeiegti spre noi, deschiz6nd larg fluviile de har,

vnrsrindu-le spre noi.

in 7,28, verbul retrer6<o e intrebuinlat din nou la

iar contextul il pune intr-o rela[ie 9i mai evidentd cu

'r" Ihtdem.,p.243.i'n

I ;rplul acesta reiese a$a de ctar gi din viala liturgicd a Bisericii. mai precis din

trrpl{ r r rclr de la impdrtaSirea credinciogilor, cAnd se spune: "se imp5rt(segte robul

hrt I trr r ruzell spre iertarea pdcatelor" (adicd spre impZcarea sa cu Dumnezeu n.n-)

Er ,l,rr vraladeveci"(adicdspreocontinuiridicareincomuniuneacuDumnezeu).I I rrt , r r',lr;rlirc, in c6ntarea bisericeasci sub formi de rugEciune exprima:"intireqte-ne

1,, r,,r rrtnr sfinlenia'I'a, toata ziua s5 ne invaldm dleptatea I-a"

Page 227: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

450 STELIAN TOFANA

preolia, fraza vorbind de "punerea" Fiului "desdvdrsll

veacul veacului" (xaO(ot1orv... uidv eiq tdv a

tere.l.er<opdvov). Patimile gi suferinfele lui Hristos nu

sunt menfionate in acest pasaj, fiind evocate totuqi in

mod indirect, pulin mai inainte, gralie unei ex

sacrificiale'. "... aducdndu-Se iertfd pe Sine InsuSi" (7,21

Aceast6 expresie nu se mai g[seqte in pasiv ca gi in 7

("desdvdrgit"), ci in activ, sau, mai exact, la ref'l

reflectAnd contribufia personald a lui Hristos la desdvdrgi

Sa proprie sacrificial6 gi compieteazd, de asem

coordonate le evenimentului. e5e

Exprimarea din 10,14 merge pulin mai departe:

atribuie lui Iisus Hristos insugi, acliunea "de a desdvArgl

autoruf dAnd acestui rol un nou cdmp de aplicare: "celor ce

sfinlesc". in timp ce pdnd in acest punct Hristos a f,

prezentat de autor ca primind desdvArgirea (5,9; 7,29), ac

se afirm[ cd El o gi comunicd, sau, mai bine zis, cd

"acum",din momentul jertfei, El a 5i comunicat-o prl

intermediul naturii Sale omenegti ( l0,l 4). Aspectul

pasivitalii ac!iunii i se atageazd acum aspectul unui dinamis

in acelagi eveniment al desdvArgirii pentru totdeauna a celor

primesc sfin[enia prin jertfa cea unicd. Astfel, in viziu

autorului, patimile preamdrite ale lui Iisus Hristos au produl

un dublu e.fect. prin ele umanitatea lui Hristos a folldesdvArgita, permilAndu-I astfel, in acelagi timp, sA'l

transtbrme, la fel, pe fralii Sdi, desav0rgindu-i.e70

969,,.,lDtAem

e7o lbidem. p 244

PARTEA A PATRA

lndumnezeirea umanitelii lui Iisus Hristos este o

lflrrlirc sacerdotalf,, un tetreicJotr6, transformarea operati

prtrr lisus Hristos in fralii SAi fiind de asemenea un

irl, Iuror6, o sfinlire, dar una prin participare la propria Lui

lftrrlirc,eTr gi care se rf,sfr6nge apoi asupra intregii fdpturi'

f rr.itrrl ontologic al mantuirii in Hristos este, a$adar, sfingirea

ltrrrr:rtri gi care se datoreazd faptului cd "S-a sfinlit cu noi cel

sF rstc mai presus dec6t toati zidirea 9i Cel ce se sfinlette ca

lhrrrrrrczeu cAnd S-a frcut om 9i S-a sElaqluit intre noi, S-a

fir rrl lrate al nostru dupd umanitate, sfinfindu-Se impreunl cu

Irur 'l'rebuinla de a sluji ca preot qi de a se sfin1i impreun[ cu

Irrrr, line, astfel, de iconomia intrupIrii.eT'Dar nu numai omul,

r I ti ltrptura intreag[ se impirt[ge;te de sfinlirea adus[ de

llr rstos: "toald firea vdzutd Si nevdzutd se impdrtdseSte de

llt tltos. ingerii Si Arhanghelii Si cei mai presus de ei Si

llt'rrrvimii, nu sunt sfinlili decdt numai prin Hristos Cel

1tr tlit ca Arhiereu,' .sr. Prin urmare, consecinlele sfinlirii lui

llrrstos ca Orn se r[sfrAng asupra intregii crea]ii, avdnd efect

rrnivcrsal. Cdnd se vorbegte de desdv6rgire in 10,14 este

lrrlosit cu precddere trecutul: "a desivirgit", dar nu lipseqte

lt( r exprimarea in prezent: "pe cei ce se sfinfesc"' Iisus

llristos "a desavdrgit", pentru c5 cei pe care i-a desdvdrgit "Se

ilrrtcsc", sau au in ei virtual de pe acum desdvArgirea, care

rrrrrinteazS prin imp5rtagire continua de jertfa lui Hristos, in

., lrrrlire. Prin urmare, efectul jertfei lui Hristos Arhiereu n-a

'"'Ihidem.

'"r Sf. Chiril al Alexandriei, lnchinare in Duh si Adevdr, P G 60'l115

"'r Pr.Prof. D. Stiniloae, Legdtura dintre Euharistie ' p 20'

45t

Page 228: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

452 STELIAN TOFAIIA

fost numai trecut, referindu-se la Hristos numai, ca Ccl

ci gi prezent, inglobdnd pe toli cregtinii. In accnt

demonstreazd autorul creqtinilor adresanfi, cd participarol

la Hristos qi la efectul jertfei Lui este un fapt al prcu efecte veqnice, printr-o participare vegnicd lajertlu llllui Dumnezeu, devenit Om.

Se poate observa aici diferenla capitalI"desdvdrgirea" Legii vechi gi a celei noi, idee majord, c

urmf,ritd de autor in epistola sa. in Vechiul Testam

sfinfirea sacerdotald, aSa cum s-a vdzut, nu era eficace,

pentru cel ce o primea. Dupd jertfa consacrdrii

sacerdotale, arhiereul avea el singur numai permisiuneu dlintra in Sf6nta Sfintelor. Nici o altd persoand nu-l putea

(cf. Lev. 16,17). Dimpotrivd, in cazul jertfei lui Iisus Hri

un unic sacrificiu are valabilitate atAt pentru preot, citpentru popor. Intr-un singur gi acelagi act al jertfei, t-lri

obfine desdv6rgirea naturii Sale omenegti, asociind

desivdrgiri in mod foarte strdns, pe to!i cregtinii.eTa As

dacl noi ne mAntuim gi ne sfinlim intrucdt ne insugim

dejertft gi vialinoud la care a ajuns prin eatrupul lui Hatunci acest trup jertfit gi inviat capdtd o im

permanentd in m6ntuirea noastrS, in!eleasd ca fiind curifiroieqire din plcate gi participare la viala dumnezeiascd. In acoll

fel, trupul indumnezeit a lui Hristos mort gi inviat devinlinelul incandeseente7s prin care ni se transmite tuturor focul

dumnezeiesc care a tnlSturat in El moartea pi din El se intindo

e'o lbid"*-e'5 (lf. Pr.Prot D. Stlniloae. Teologia Dogmaticd, vot II, p 133

PARI'EA A PATRA

Irr rroi pentru a ne indumnezei 9i topi puterea morlii din

I r7tl

Importan{a centralS permanentd a trupului sau naturii

Irrl llristos indumnezeite prin patimi, moarte 9i inviere, intr-un

1.rrviint prin jertfr gi inviere, depinde de identificarea Lui ca

Arhicreu cu calitatea Sa de jertf[' Se poate spune, ciArlricreul este una cu Jertfa, sau Jertfa este una cu Arhiereul'

lrrirrrind sE se faci om, Fiul lui Dumnezeu a primit sE se facd

pl Arhieteul supreln al nostru 9i Jertfa suprem[ pentru noi,

hrlrcir a prirnit sd ofere trupuI Sdu intru totul lui Dumnezeu 9i

;rrrrr aceasta s6-L invie pentru a-L dlrui ca un aluat al invierii

lurri'r oameuilor prin unirea noastrd cu El.

Efectul invierii lui Iisus Hristos asupra naturii sale

rrrrrcnegti s-a extins, agadar, la to!i. Cauza acestei extinderi stilrr lrrptul cd "Hristos ca ipostas dumnezeiesc al naturii Sale

unrilne, este in rela{ie nemijlocitd cu noi, cd El, oferindu-ne

nrrtura Sa uman[ spre imp6rtf,gire, intri El Insuqi in relalia cea

rrrrri intimd cu noi, ca ipostasul fundamental al nostru"."7 Prin

lrtrpul inviat al lui Hristos iradiazd, neimpiedicatd, puterea

('clui ce a frcut acest trup nestricdcios, conducdnd astfel, pe

to(i cei ce se vor impdrtfti de El, la inviere 9i nestricdciune, ba

r orrclucAnd intreaga crea!iune spre incoruptibilitate, la maximl

triursfigurare, la o totalS personalizare a cosmosului in Hristos,,;i in oameni, pentru ci existd o continuitate ontologicd intre

rrrirteria trupului gi materia cosmosului . " Cdci dupd na;terea

,lrn trup, este frate acestara provenind din Adam; dar odatd

"'6 lhid"*.

"' Ibidu*,p 147-148

153

Page 229: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

454 STEL|AN TOFANA

ce, prin inviere, trupul Sdu mort $i l-a fdcut duhovniceld

ni-l oferd noud spre mdncare, sddeSte Si in noi prla

puterea vivificdrii spre invierea dupd moarte .. devttn

cauza stdrii noastre nemuritoare $i incorultllh

viitoare. . ." -e78

Explica!ia acestei nout5!i nea$teptate se gdscAta

natura foarte diferitd a jertfei sfinlirii preoleqti. Pentru p

Legii vechi, era vorba de un act al sfinfirii prin sep

rituald. Pentru MAntuitorul tisus Hristos, este vorba despro

act, care L-a unit in acelagi timp atdt cu Dumnezeu, cdt gl

"fralii Sdi"; patimile Sale sunt in acelaPi timp at6t ascul

fa!6 de Dumnezeu, cdt gi solidaritate extremd cu oamenii (

2,14-18;4,15; 5,7-9\. Din acest motiv, deslvirgirea ob[i

de El in patimi qi Inviere nu are efect numai asupra Sa I

ci are in acelagi timp efect asupra intregii omeniri partici

la des6vdrqirea gi sfinfenia Sa.e?e Dar, desdvdrgirea lui Hri

gi deci, gi desdvdrqirea care ne-o comunicd noud treptat

vegnic, constd nu numai in faptul cd EI nu mai moare 9i clafl5 in locul cel mai inalt gi cel mai apropiat de Tatdl, ci 9i

faptul c5, in calitate de jertfa atotcuratd este Sfint 9i

sfinfegte gi pe noi, ajutdndu-ne sa participdm la starea Lui

jertfa. Sfinfenia este deci gi ea o componenta a desavdrgirll

spiritualit[1i i cregtine. e8o

AEadar, in 10,14, se afirm[ clar participarea tuturof

q8 Cf. Leontiu de Bizan!, Adv. Nest , libr V, P.G 86,1, col. 1774D-174111,

citat dupd Pr.Prof. D. Stiniloae, op cit , p 180-181e'e YeziB. Klappert. op cil.. p 55 u.

e80 Cf. Pr.Prof. D. Sthniloae, Jertfu tui Hristos si sptritualizarea ,p lll

PARTEA A PATRA

eTlirrilor la preoJia lui Hristos, ca o consecin(d a propriei

nlr icrtfe arhieregti, participare cate a schimbat radical

rirlia raportului omenirii cu Dumnezeu.

in asocierea cre$tinilor la preolia lui Hristos,se poate

lerlc:r implinirea profeliei lui Ieremia referitoare la noul

f 5czrlnrdnt: "Cdci printr-o singurd iertfd adusd, a adus la

Vesnicd desdvdrSire (ei6 tb 0rqvexd6) pe cei ce se sfinlesc;

Nt si Duhul Sfdnt ne mdrturiseSte aceasta, cdci dupd ce a

llr ,4cesta este ASezdmdntul pe care tl voi tntocmi cu ei,

tltt1,,i ,tc'ele zile - zice Domnul: Da-voi legile Mele in inimile

ltrt si le voi scrie tn cugetele lor apoi adaugd: Iar de

lttlr'ttlale lor Si de fdrddelegile lor nu-rni voi mai aduce

ttntittttt" (10,l4-17 - Ierem. 31,33-34).e9r

Prin expresia oi &yr.cr(6pevor (cei ce se sfinfesc -

ll),14), autorul desemneazd noua staturd a poporului lui

l)rrrrrnczeu oblinutd prin jertfa lui Iisus l{ristos'e82 Ceea ce

lirrrs Hristos a realizat prin jertfa Sa o datl pentru totdeauna,

ltrrBcrea definitivl a pdcatelor gi imp[carea cu Dumnezeu,

srlrcil mAntuirea obiectivd, in viziunea autorului epistolei -

lrrdvdr$iiea are ca gi corespondent a fazei iniliale a acestui

lur)cos pentru cregtini, sfinlirea. in a""st sens mulli exegeli

vflrl irr re .l.e to0v o nofiune ce exprimd o stare eshatologicd,

rlrrti se inlelege desdvArgirea in starea sa plenard ca o realitate

'8r I'entru a se vedea cu cata profunzime a infeles autorul implinirea

lrrlrrrrsiunilor divine, este suficient6 o privire retrospectivh a ceea ce el a exprimat

1,r.r't'rlcnt despre jertfa arhiereascd a lui Iisus Hristos (comp. 10,9 u. cu 9, l4; 5,7-9),

n82 Vezi K. Nissilh, op.cit., p. 235 P'16 consentneazd in acest loc

ri \,rrrr1;(9;1fv6uc in loc de rilra(opdvoug- Aceasta e doar o simpla variarta de

rr rr lira consecin(e exegetice semnificative (vezi H.l-r, V,/ei0. op cit ,p.514\

455

Page 230: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

456 STELTAN TOFANA

eshatologicd, iar in &1td(elv o expresie a unei rcol

prezente in rdndul cre$tinilor, ca o fazd incipicn

desdvdrgirii cAqtigatl de M6ntuitorul Iisus Hristos prin

Sa unic6, gi anume sfintirea.e8r Prin jertfa cea unicd a lui I

Hristos desdvArgirea eshatologicl devine o realitate dc

pentru toli cregtinii, pentru cd iertarea pdcatelor s-a reall

datd pentru totdeauna pentru toli. in acest sens expresil

td 6rrlvexiq nu inseamnd numai cI jertfa lui Iisus lladusd pe Golgota este atdt de valoroasa cd pentru ea vol

iertali toli cei ce vor pdcdtui, sau vor fi sfin1i1i to$i cei co

crede in valoarea ei, ci gi cd din ea iavor5ste o puterc

poate sfinfi pi deci ierta pentru totdeauna, vegnic, pe cei

primesc. Expresia e iq td 5r11ve rcd6 arati astfel o eon

de efieieri[6, de putere iradiantd, nu de simpl6 echival

juridica cu toate pdcatele viitoare. Altfel n-avea ro$t

Hristos sI mai rdm6n[ "Arhiereu in veac", sau si ni se mal

curaj de a ne apropia de Dumnezeu, cu incredinlarea cd "

Preot mare" (Evr. 10,21), adica pe Cineva care mijlpentru noi in veac. EI este Arhiereu in veac, pe "tronul sl

in ceruri (8,1), dar nu fdrd noi, ci prin mijlocirea Sa pentru

la Tatal, pururea lucrdtor, agadar, asupra noastrd, vegnic

noi. Autorul incheie expozeul siu doctrinar subliniind incldatd unicitatea jertfei lui Iisus Hristos: "unde este

iertarea acestora (a pacatelor) nu mai este iertfd ('

"'D,E. Peterson, Hebrews and Perfection An Lxamination of the ('of Perfecrion in the Epistle to the Hebrews. (SNTS MS 47). Ciambridgc l()t12,

I 49 u., special 1-5 I - I 53

PARTEA A PATM

l\lt',\ nu trebuie sd se mai iertfeascd) pentru pdcate"

l(,,ltt).Aqadar, jertfa cea unicS a Arhiereului [isus Hristos are

r,lcct durabil gipermanent in viala creqtinilor dintotdeauna.

[,luirlca Mdntuitorului, urmatd de inviere, "este totodatA o

{elirriiivare in aceastf, stare de renunlare la Sine, de sfinlire 9i

{e r ornuniune cu Tatdl"."n in aceast6 comuniune veqnicd cu

'lntnl Ill rdmAne gi Arhiereu vegnic qi in aceastd calitate El

Frtr incep[torut (&p11y69 - 2,10; cf . 12,2),ets dar 9i autorul, rrItroq, 5,9 - mdntuirii creqtini-lor, intrucdt intrdnd o

llrr;irrrf, dat6 in Sfdnta Sfintelor din ceruri, cu insuqi sdngele

lirr, lrl a dob6ndit o ve;nicd rdscump[rare (9,12). in acest

ltrrrrl cre;tinii se impirtdgesc permanent de roadele multiple ale

Irrtlt:i Sale, dintre care autorul epistolei enumerd:

tf,rcumpdrarea gregelilor de sub intAiul testament (9,12.15);

lerlrrrea (10,18); curd{irea cugetului de faptele cele moarte

lr),14); curE{irea inimilor (70,22); sfinfirea (10,10.14;

I t, I 2); veqniea desivffrgire (10, 14; 2,25)-e86

Prin urmare, poporul Noului Legdm6nt este prin

lrrr ticipare la preofia iui Hristos, un popor sfinlit, un popor

lrr('otesc, consacrat (comp. I Pt. 2,9; Apoc. 5,10 - Exod

lt).')u.; Deut. 7,6; ls. 62,12). Dar intre sfinfirea preoleascd a

"80 Pr.Prof.I)r, D. St[niloae, op cit .p- 145

''8' in legdtura cu sensul hristologic al termenului irpXqyde vezi qi P' Miiller,

I I' I (, rdq,i p Xn f .5S D e r reli gio ns ge s c hi c ht li c he untl t he ol o gis c h e H int e r grand d e rr ltt t:tusprcdikarion, Bem-Frankfurt 1973, p- 279 u

'''" O dcscriere a efectului aclului mAntuitor ai jertlei lui Iisus Hristos' vezi la M'llrssi. Die Theologie des Hebrcierbriefes,p 93-114.

457

Page 231: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

458 STELIAN TOFANA

lui Iisus Hristos gi participarea cregtinilor la aceastd sll

qi preofie, existd o diferen!6, 9i inc[ una nu lipsitlimportan![. in timp ce Iisus Hristos a oblinut aceast[ sfi

direct, frrd intervenlia vreunui mediator, sfin!irea cregti

ca seminfie preoleascd, este total dependentd de jertfa lui

Hristos. in ce priveqte preolia despre care se vorbegte, t

sd se disting[ doud aspecte: acela al cultului oferit

Dumnezeu, al aducerii de jertfd, 9i acela al mijloo

(medierii). Primul aspect al preoliei este caracteristio

cregtinilor; acegtia, gralie MAntuitoruliu Iisus Hristos fljertfei Sale rnAntuitoare gi sfinlitoare, au posibilitatea de Iprezenta pe ei ingigi gi de a prezenta, in acelagi timp,

Dumnezeu, jertfele lor (cf. i0,19; 9,14;12,28; 13,15

Autojertfirea noastri e plind astfel de autojertfirea

Hristos.esT Jertfa noastr[ constd dintr-o vieluire curatl,

rugdciune gi in alte daruri pentru semenii noPtri lipsiIlpentru intre{inerea slujirii Bisericii in vederea mAntuirii.

noastrd constd, in esen[6, in renunlarea la noi, pentru a i

?n relatie iubitoare cu Dumnezeu Cel infinit.e88

Pdtrungi de Hristos ca ipostas fundamental al n

ne umplern de dispozilia Lui de jertfitor 9i suntem atragi 9i

in actul Sau de autojertfire. Sau "dacd nu murea Hristos

noi, n-am fi fost primili gi noi spre miros de bund mireas

"' "Du, gi noi ingine suntem uniti cu Tatdl, c6nd se ridica din noi bunl

mireasmi a mirelui Hristos" (Sf. Chiril din Alexandria- inchinare in Duh 1l

Adevir, cartea a X-a P.G 68, 664; in trad- rom. Col PSB, vol-38.cartea a- X-a, p,

32-5 u

e88 Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae- op.cit., p 234

PARTEA A PATRA

l)rrrrrrrczeu gi Tat[|. Dar odatd ce S-a desdvdrgit El (ca om)

lr piilimiri, venim dupa El indatd ca dar sfinlit a luirrrrr'/cLr Tatdl gi ne oferim pe noi ingine jertfE cu adevdrat

ltrrvtriccascS".es9(lel6lalt aspect insd, a/ mijlocirii, este rezervat cu

s=r nrlcrc lui Hristos (cf, 8,6; 9,15; I Tim. 2,5). Nimeni nu

fllnlt' :r jlrnge la Dumnezeu gi sd fie in comuniune cu El, frri sd

rrrrliii lrrin Hristos gi prin comuniunea cu El (cf.7,25;10,19-?t tt.15.21; In. 14,6). Mijlocirea, f,rind deci trasdtura cea

ftirr ,;pr:cificd preoliei, se inlelege de ce autorul epistolei n-a

llrilrrrrt cregtinilor titlul de "preot". Unicul Preot, in sensul

lle;rlrrr al cuvdntului, este pentru autor, Iisus Hristos. Acest

Itrr rrr I a demonstrat autorul, cu sucses, in epistold.Apadar, plenitudinea preoliei lui Hristos se manifestd

ltlrt lrimbarea radical6 a condifiei umane, in raportarea ei larllv rrr i tate.

c). noua existenld cregtind qi sttuclura eitnrrumentald

Termindnd expozeul siu doctrinar, autorul pune in

Irrrrrrrrd, in continuare, schimbarea intervenitd in situa{ia

rrlrliioasd a cre$tinilor destinatari, schimbare conceputd de

rurtor oa un efect al jertfei lui Iisus Hristos Arhiereu,

rrr ( c:r)tuend in acelagi timp gi indemnul dat creqtinilor de a se

459

'""'sf. Chiril din Alexandria, op cit, cartea XVI[, coil" ;l l, vol.38, cartea a-XVII-a,p.573u

1089: in trad. rom Col

Page 232: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

460 STELIAN TOFANA

face vrednici acestei noi existenle. Fdrd a analiza in amE

acest subiect, vom aminti doar cateva din elementclc lrtl

importante, reunite in paragraful 10,19-25 9i care ex1

conexiune puternicd intre opera sacerdotald a lui Iisus Il

gi noua existenld cre$tine- Primele trei versete cx

situalia religioasI creatd de Hristos, ultimele patru invitl

manifestare a unei atitudini corcspunzltoare acestei st

1. Tonul cu care incepe autorul e triumfal,

existenld cre;tind apdrAnd ca o stare privilegiatE' Ctrv

care o caracterizeazl' este napploia 9i care exprirrtl

numai un sentiment de siguranlS, de indrdzneald,

sinceritate, de trecere in fala lui Dumnezeu, ci mai degruhl

drept recunoscut, un mod de a fi al cregtinilor-eet Dre ptUl

care se bucurd de acum creqtinii, este acela de a se apropll

toatS siguranfa, indrhzneala, de Dumnezeu Insuqi' de tacces la El: "Drept aceea, fralilor, avdnd intru sangall

Iisus indrdzneala (dreptul) sd intrdm tn 'sfdnta Sfinlalol'

(10,19). in conlinut, "nc'pplofd" ca 9i caracteristicd tt

existenle este libertate in a ne apropia de Dumneze u, pu

de a intra in SfAnta Sfintelor cereasc[ 9i cuget deschh

calea cea vie qi nou5, pe care, pentru noi, Iisus a in

(lo,1g).ee2

w Yezi in acest sens A. Vanhoyc, op ci! . p.247 1i K' Nissilii, op L:il ' lt256.

er in legiturd cu sensurile multiple alc cuvAntului napprlof a vezi H' I

art TTappno(d,tn ThWNT, vol -5. p 869-884, special pentru Evrei' p li

Vezi gi b.'P"t"rror, Zum Betieutungsgeschichte von I'arresia.in IS I

1929.p 283-291

"' H. S"hli".. art cit , p. 882

PARTEA A PATM:

Aceastd ruppqoia ne-a fost oferitd de sdngelertrritorului Iisus Hristos, vd.rsat pentru noi (10,18)

Arrrlrr-gi intregul fundament in slujirea Sa arhiereas cd,(4,14)-Noutatea menlionatd este ftrd precedent: barierele

Irt' oameni gi Dumnezeu sunt ridicate, drumul spre Ella Sfintelor din ceruri) este liber. Prin aceasta. autorul

rrrr;1. implicit, un contrast complet intre situalia cregtinilorrlr Alianle gi cea a celor de sub vechea AlianlI, aga cum a

rlcscrisS, c6nd domnea sistemul separirilor rituale a cdrorrrl'icicn!6, autorul a demonstrat-o. Sfintirea sperati rimAneaalrrla realiz6rii. intre Dumnezeu gi popor n-a existat nici orlrcrc eficace. Singurul rezultat efectiv a fost domniarrrrirrilor.ee3 Poporul rdm6nea separat de preoli, neavAndIrrrrsiunea niciodatd sd intre in edificiul templului" preolii,lrl, r.ru aveau permisiunea sd-l inso[easci pe arhiereu in

lrrrr lspdgirii, c6nd acesra intra singur in Sf6nta Sfintelor.l)rnirtia se impunea 9i intre preot gi victim6: preotul nullrr si se jertfeascd pe sine insugi, iar victima nu era inrrrll s5-1 elibereze pe preot de p6cate, ea insf,gi neintr6ndr o111sni9619 reald cu Dumnezeu.

Cu Hristos, separarile sunt inldturate; o cale noud gi" ,;lrrc Dumnezeu este deja inauguratl: ". ..calea cea noudt,tt' le care pentru noi a tnnOit-o, prin catapeteasmdeea,

" " A. Vanhoye, op.cit., p. 248.*r

A rt:i prepozilia "prin" nu are conotafia instrumentald, mediatoare. din versehrl

461

r rl rrl. ci pe cea circumstantiala, Qum ar fi "a deschide un tunel prin stdnc6".rrl ,* cstui text devine gi mai limpede, daci-i asociem taptul cA, in clipa morfii

hr lr ,,r , "catapereasma templului s-a slfuiat in dou5, de sus pan[ jos" (Mt 27,5 l).tr.r \,,irl fL,stament - comentat, Edit. ln:titutului Biblic, Bucure;ti 1993, p. 399.F,r,r l)

Page 233: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

462 STELIAN TOFANA

adicd prin trupul Sdu" (10,20)- ?ntregul sistem al s

a fost abolit, astfel, in lisus Hristos:- intre victimd qi preot - El fiind in acelagi

victimi gijertfitor.- intre preot Ei popor - c[ci in patima Sa, in jert

Hristos a asimilat complet gi pe "fralii Sdi", act ce a l:

noud solidaritate intre El gi popor. Hristos e prcot

asociazd preoliei Sale 9i poporul (10,14), prin tsl

avind acces gi drept la Sanctuarul ceresc, Sfdnta Sfin

ceruri, unde El a intrat mai int6i cu propriul SIu sdngc,

care in Vechiul Testament revenea o singuri datl

arhiereului, gi acestuia numai o datd pe an, intrdnd

Sf6nth a Sfintelor fhcutd de mAnd omeneascd, din

aceasta (9,1 I ).ees

2. Un alt privilegiu oferit creqtinilor de

arhiereascd a lui Iisus Hristos, este posibilitatea

a aduce, de acum, iui Dumnezeu ei inEigi jertfe. Intru

sancluar gi darul cle jertfr sunt doud activitdti strdns I

intreolaltd, adic5, altfel spus, doud maniere diferito

exprima aceasti realitate existenliala, 9i anume actul

care il introduce pe om in comuniune cu Dumnezeu, s

giumanizindu-I, in acelagi timp, c[ci ate sfinfi insem

a te umaniza gi orice fel de adevdratd umanizare este

fel pi sfinfire.ee6Jertfele cregtinilor, evident, nu pot fi cele din vcc

Cultul cregtin, radical diferit de cel al Vechiului Tes

ry5 A. Vanhoye, op cit . P.248-249.% yezi Fr.Prof. D. StEniloae. Dumrwzeu este lumind.in rev

t. 1974, p 92.

PARTEA A PATRA

rc sI se modeleze, potrivit jertfei lui Hristos; el trebuie

rr, r:onstituie intr-o transformare a existenfei insdpi prin

rrrcdiul milei gi dragostei divine , adevlrat o'foc din cer".

Astfel, jertfa lui Iisus Hristos prezintd doud aspecte

rrabile, care se realizeazd unul prin celilalt- Unul

vrptc relafia cu Dumnezeu: este aspectul ascultdrii, al

[rii personale la vointa divin5 (5,8; 10,7-10), iar celllaltvr')tu raportul cu oamenii: este aspectul solidarit[(iir,7li dusi p6nd la o ddruire totald (2,14-18; 4,15)' Ambele

r.nsiuni, cea verticald (raportul cu Dumnezeu), 9i cea

,rrrrtald (raportul cu oamenii) se intAlnesc in Intruparea

rr. fbrmdnd crucea. Unirea acestor dou6 dimensiuni

*ttrizeazd cultul creptin, care realizeazd deslvAr-girea

rlr rril a existenlei.eeT

Aceeagi expresie "a face voia lui Dumnezeu", care a

rr l rnai int6i j ertfa lui Hristos, caracterizeazd in continuare

rrf iir cregtini (10,36; 13,21): ea se aplicd atAt atitudiniiglinc in incercare - "oveti nevoie de rdbdare ca, dupd ce

lit'rtt voia lui Dumnezeu, sd puteli dobdndi ce v'a fosti,lttit" (10,36), c6t gi activitdfii cregtine pozitive "sd vd

rlrtttSCd tn orice lucru bun, ca sd faceli voia Lui--'"

1,,, | ).

Pe de altd parte, grija de-a se face ceea ce este pldcut

r | )rrrrrnezeu, ii pune pe cre$tini in situalia asemdndtoare lui

Iri,,l,rs, de-a se ddrui unii altora jertfelnic: "iar facerea de

463

rr,. r,;i ddrnicia nu le dali uiterii, cici cu jertfe ca acestea se

Page 234: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

464 STELIAN TOFANA

multume$te Dumnezeu" (13,16). in aceast[ frazd.,

folosegte termenul tehnic al jertfei (0uof a)ee8 pe care ilvielii caritative frf,fegti, ceea ce inseamnd cE, cultultrebuie sd preia intreaga viald ca dar sacrificial li l[transforme in jertft generoasd a ascultarii de Dumneza[dlruirii fr6!egti.eee

3. Un punct esenlial insd nu trebuie trecut cu

o asemenea desf,vArgire a existenlei cregtine nu e poidecAt grafie mijlocirii arhierelui Hristos, care.comcreqtinilor forfa purificatoare gi reinnoitoare a Duhului $De aceea, viala creptin5. se situeaz6 continuu in atmoiinrduritoare a acliunii harului.to00 in sfera acestei inllcre;tinii sunt invitali sd aduci printr-insul pururc0Dumnezeu "jertfd dc laudd (Ouo(,a aivdoe oq), adicdbuzelor, care preasldyesc nttmele lui" (13,1-5). Acesta esl6alt aspect esen{iai al "jertfei" creqtine ql care se realizeazlnumai prin Hristos, paragraful 10,19-25 ardtilnd clarfapt. Autorul e preocupat sd demonstreze in acest paragraf,la inceput, cd pentru a se apropia de Dumnezeu, omului iinecesarl o tripld condilie gi care, se gdsegte realizatd in liHristos.rool

Pentru a fi admigi in prezenfa lui Dumnezeu,

ry8 Amf,nunte in leglturd cu semnificafiile cuvdntului 0uofo in texf vczi ll,IfiW ei0, op.c it., p. 7 42-7 44

eee lbiclem, p.25(t.

't* D"spr. rapornrl dintre har 5i fapta bund. carezultatal actiunii harului. vsdM. Rissi. Die'fheologie, . p. 95-96

rm' Vczi pe lalg A. Vanhoye, op,cit , p.250-252

PARTEA A PATRA

ltr rrt'voie inainte de toate, de un aga-zis "drept de trecere",

ftHrr'lc permite sd inainteze ftrd teami; apoi de o cale, cate

lF i conducd spre Sfenta Sfintelor cereasce, gi nu in cele din

llrrrrir, de un preot, care s[-i introduc5 ia Dumnezeu: " Drept

ttt'r'r'u,.fralilor, avdnd tntru sdngele lui lisus, tndrdzneala sd

ittlr itrn in Sfdnta SJintelar, pe calea cea noud Si vie pe care

lwttru noi a innoit-o, prin catapeteasmd, adicd prin trupul,lrll, pi avdnd marc prcot peste casa lui Dumnezeu, sd ne

illtropiem cu inimd curatd, intru deplindtatea credinlei..."

lto.t9-22).Aga cum reiese din text, cel care oferd acest drept de

ltct'cre este [isus, care, intrdnd in Sf6nta Sfintelor "prin

lrrrrpriul Sdu sdnge", a dobdndit o veqnicd rdscumpirare

l',,12). Prin urmare, "dreptul de trecere" este dat in "sdngele

lrrr IIristos", inc6rcat prin moartea sa de putere gi de

elie ;rcitate.roo' Caleo spre sanctuarul ceresc este datl tot inIlirrs, care a inaugurat-o pentru noi, trecdnd prin"t ,rtapeteasml".

Precizdnd cd aceastd cale e "noui gi vie" gi cd are

lr'liriturd cu trupul lui Iisus,1003 autorul vrea sd-i ajute pe

t'o' Vezi M. Rissi, op.cit.,p.98-99.

'(Dr Funclia gramaticali precisf, a cuvintelor "adic[, prin trupul Sdu" (to0t'il L Lv T {q ocpr6q orirorl - 10,20) este dificil de determinat. Am putea vedea aici,, i rplicafie a cuv6ntului "catapeteasm6", care precede cuvintele amintite: ". .prin, rrt:rpcteasmS, adic6 prin trupul Sau". Trupul lui Hristos este, deci, comparat cu

r ,rrrrpcteasrno Templului prin carc se trece pentru a intra in Sfanta Sfintelor. Tot ap.a

rh lrrrre am putea atatagenitivul "trupului Sdu", termenului principal al propoziliei, ;rlc" pr sf,infelegem: "calea fupului SEu". ajungindin acest sens la ideeade lnvierer r lrsiivdrqire atrupului Shu prin Patimi gi Inviere, cxplicAndu-ne astfel mai clar ceea

, , \ ir spus in analiza lui 9,1 I Alte ipoteze vezi: J. Jeremias, Brachyologie und

46s

Page 235: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

cititorii sdi sd infeleagd cI aici, ca gi in 9,11, vorbegtomisterul invierii lui Hristos,rm4 care a frcut din umanitatolo noua umanitate. Si dac5 trupul celui ce se aflI in comuncompatimitoare cu allii, este transparent acelora, cu atAtmult trupul lui Iisus llristos, mai ales dupd ?nviere. inplind de compdtimire comunicatd noud, sdngele SducurAllt de orice preocupare egoisti care ar putea impiaceastd comunicare- prin Trupul S6u gi prin viafa Sa sela Tatdl insugi. Sf. Chiril din Alexandria, comentdnd cuvirdin Evr. l0,lg-22 spuner ,,Noi spunem cd C,uvdntulDumnezeu s-a ascuns, pentru cd Et a luat asupra Lulacoperdmdnt pentru iconamie Si a asezat timpul prolpenrru a se ardta. $i acest timp in care s_a ardtat turur.fost invierea Sar .loos "Calea cea noud gi vie,, nu este, deci,dec6t umanitatea preamlriti a lui Hristos, devenitltofi oamenii unica cale de acces la Dumnezeu. in 9, I l,umanltate preamdriti a fost prezentatd ca gi ,,cortul

celpi mai desdv6rgit", care conduce spre Sfdnta Sfintelor,9,8, autorul pregategte aceastd idee fdcrind sd se inleleaglrolul cortului consta in a fi o cale de acces. Marele Arhiclnu trecea din Sfdnta in Sfdnta Sfintelor dec6t printr_o perdcare despdrtea cele dou5 ?ncdperi ale cortului. Tot agtHristos a trecut de pe pdmdnt la ceruri, prin pe

lnkonzinnitat im prtipozitionsgebrauch, in ZNW 62, lg7l,p. 13l; O. Hofiut,Vorhang vor dem Thron Gortes. p S t _A:

'* Cf. A. Vanhoye. op.cit ,p.251

PARTEAA PATM 467

lrupului SIu, Care a fost sfdqiat pe cruce; prin aceeaqi perdea

rrrptd ne face El qi pe noi sd intrim in Sanctuarul ceresc; clci

l)rccum perdeaua ascundea tronul lui Dumnezeu, tot aga 9i

prrrdeaua cdrnii tui Iisus Hristos ascundea ochilor lumii

rlivinitatea Sa.1006

Expresiile "cale" Si "indrdzneala sd intrdm" nu sunt

tlccAt expresii impersonale 9i care de fapt nu pun tn luminl

nspectul cel mai important al mijlocirii: intervenlia personald

ltcntru noi, a Mdntuitorului Hristos' De aceea autorul este

l)rcocupat sd afirme cd avem deja "un mare preot peste casa lui

l)urnnezeu" (10,20), deci mijlocitor adevarat pentru noi

irraintea lui Dumnezeu, garant al unui mai bun testament

(1,22)- PrecizAnd cE acest "preot" este pus "peste casa lui

l)umnezeu", autorul face referire la tema dezvoltat6 in alt

(:xpozeu mai de la ineeput (3,1-6) 9i aproape cu aceleaqi

txpresii: preotul este omul sanctuarului 9i el este vrednic de

ttcz.are; el are autoritate Si putere in a mijloci pentru noi la

l)umnezeu, care formdm "casa sa" (oiroq a0to0)'1007

Toate aceste aspecte qi dimensiuni ale noii existenle

t rc;tine sunt o consecinld directb ajertfei celei unice adusd de

lisus Hristos, o dath pentru totdeauna prin slujirea Sa

rrr hiereasc6.

Cu acestea, se introduce a doua parte a paragrafului

rrrrrintit (10,19-25), in care autorul indeamnh pe creqtini in a

lrrir atitudini corespunz;dtoare noii lor situalii create prin

,,lrr,j irea arhiereascd a lui Hristos: "'Sd ne apropiem cu inimd

'tsCf- Sf. Ioan Hrisostom, op.cit,p' 2l l; A'F' Maunoury, op cit' p 149

t(n'' Ibidem,p.252.

STELIAN TOFANi

'm5sf. Chiril de Alexandria , op ctt ,cartea X. col 6gl;in tracl ronr (a-X-a, p.32-5u.

Page 236: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

468 STELIAN TOFANA

curatd, tntru deplindtatea credin[ei, curdgindu-ne

stropire inimile de orice cuget rdu, qi spdldndu-ne trupulapd curatd, sd linem mdrturisirea nddejdii cu neclinlpentru cd credincios este cel ce afdgdduit, Si sd ludm

unul altuia, ca sd ne indemndm la dragoste Si la faptefdrd sd pdrdsim Biserica noastrd, precum le este ob

unora, ci indemndtori fdcdndu-ne, cu atat mai mult, cu

vedeli ca sd se apropie ziua aceea" (14,22-25).

Atitudinea fundamentald const6, deci, in ata

prin credin(i la Iisus Hristos, Mare Preot. Agezat

dreapta lui Dumnezeu, Hristos este pentru cregtini "ArhiMare, demn de ctezate". Prima condilie de a inainta

Dumnezeu nu e deci implinirea unei legi, ci recurgerea

credinld la mijlocirea preoleascd a lui Hristos.1008 Gisimdoctrina paulind ce respinge cuvintele Legii gi pune la

tuturor credinla, doctrind ldmuritd de o "noud zi" ce-;iraliunea de a fi gralie reflecfiei asupra sacerdofiului lui lllHristos. Ceea ce motiveazl respingerea Legii, in viziautorului, este neputinla ei de a stabili o preolie valabilA,

mijlocire et'ectivd intre Dumnezeu 9i oameni, pe cdnd, ceea

fondeazd recurgerea la credinla, este eficacitatea unicljertfei gi preoliei lui Iisus Hristos care introduce realmentc

oameni in comuniune cu Dumnezeu. Credinta ineficacitate sacerdotald, este singura cale ce deschi

posibilitatea autentic[ a desdvdrgirii existenlei umane,

cur6!irii cugetului de faptele cele moarte (9,14), prin mila

rm8,,.,I DtAem

PARTEA A PATM

rlrirgostea divind in care igi afl5 ratiunea existentei preolia $i

lcrtla lui Iisus Hristos Arhiereu.rooe Credinla este gi rdmdne,

lruriru totdeauna, prima atitudine cregtind.

A doua atitudine, in viziunea autorului, este nidejdea,r nrc r-ru este decdt o specificare gi exemplificare a credinfei, o

urnirre fireascd a acesteia, din care gi prin care fiinleazd.toto

Mesajul primit nu e revelarea unui adevdr abstract, cittrirrrif-estarea unei persoane care este "cale", "promisiune" gi

"r inrzd a mdntuirii" . " Sd linem deci rndrturisirea nddeidii cu

ttr'r lintire, pentru cd credincios este cel ce a fdgdduit"( 10,23). Ceea ce dd n6dejdii cregtine intreaga sa fermitate,e,rlc certitudinea cd scopul vizat a fost deja efectiv atins de

Irrt:cpdtorul gi Plinitorul credinlei noastre (12,2) Iisus Hristos,l'rrrc, "prin cortul cel mai mare gi mai desdvdrgit... a intrat o

rlrrlil pentru totdeauna in Sf6nta Sfintelor din ceruri" (9,11-l.l)

Potrivit exemplului lui Hristos, care in patimile Sale",r invdtat ascultarea" Ei "a indeplinit voinla lui Dumnezeu",r rcltinii incercafi prin suferinle, se supun gi ei acliunii divineItrrnstbrmatoare, implinind astfel voia lui Dumnezeu (10,36;l,',.f -13; IPt.2,21). in acest fel, prin credinld gi sperantd,Irrt t:rcdrile oferd cregtinilor ocazia unei uniri mult mai reale cu

llrrsLos gi imp[rtigirii de jertfa Sa.lorr

A treia atitudine prin care cregtinii igi exprimirrlrrlirmefltul lor fa!6 de Hristos Arhiereu, ca o expresie a noii

"'''' lbidem, p.253

""{' Vezi M. Rissi, op cit., p. 113

"tt !trrlem.

469

Page 237: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

470 STELLAN TOFANA

existente cregtine, care i$i are rddacina in jertfa Sa, crtC

intensd dragoste jertfelnic[. Aceasta se manitestA

intrajutorarea frdleasc6 9i toate felurile de "fapte bunc" e

literal exprimi textul grec (ayrinq6 rui rcal'<iv dploul10,24). Aleasta manifestare diaconicd e o consecin![ fi

a actului unirii lor prin credinld cu "Arhiereul compdti

care a ariltat solidaritatea cea mai completd fralilor s[i (

2,71-18; 4,15), formdnd astfel, tofi impreund, casa.l

Dumnezeu (3,6). Dorind sI corespunda voca!iei lor ceregtl,

sunt indemnafi s5 se ajute reciproc, evitAnd pericol

descurajante, sus!indndu-se reciproc in constanfa dl

mismului inaintdrii spre Dumnezeu cu incredere (cf ' 3,12 41

1O,25.33 ; 1,2,1 5 -17 ; 13,1 -3).Credinla, nddejdea qi dragostea jertfelnicd sunt

trei virtuli, trei atitudini spirituale caracteristice cregtinilol

care permit acestora a trdi unifi cu Hristos, Marele Arh

ti de a transforma astfei permanent existenla lor' Dacl

afirmat mai sus cd nldejdea igi are izvorul 5r suportul

credin(I, nu acelagi lucru putem spune despre cea de-a I

virtute - dragostea) care nu-;i are cauza in nici una

celelalte, ci mai degrabd acestea se constituie ca o finalitatlei. Dragostea, ca rittr.t. cregtind, i;i trage seva din izvorul 0

vegnic u-t luUi.ii eterne, de aceea ea "nu cade niciodat6"' i9i r

sieqi suficienta 9i poate constitui suport pentru alte virtuli'Dar autorul nu se mulfume$te sd vorbeascd numai

virtulile gi atitudinile spirituale caracteristice urcugului s

Dumnezeu, ci evocd de asemenea 9i mijloacele concrete

unirii depiine cu Hristos, fructificAnd acliunea

mij loc itoare. rol2

Logica expozeului sdu pretinde existenla a astfel

mijloace, intrucdt o mijlocire care nu se exprimd concret

'0r2 Vezi pe larg: A. Vanhoye. rtp cil -p 254-25'7

PARTEA A PATRA

rrrili cste mijlocire. DacS posibilitatea pentru cre$tini de a oferi

rrrr cult lui Dumnezeu rdmdne in acest timp continuu legatd de

rrrrilocirea lui Hristos Arhiereu, este recesar ca aceasti

rrrrilocire sd se manifeste pentru ei in mod tangibil. E ceea ce

rrrlclege autorul. El nu vorbegte numai de credin!6, ci, de

rr,i0menea, de ceea ce noi numim tainele credin{ei.torr Acestea

rrrr sunt altceva dec6t expresia tangibilI a acliunii mijlocitoare

ne luale prezente a lui Hristos ;i o definire a structurii

lrcramentale a noii existenle cregtine.r0ra

Astfel it 10,22: "Sd ne apropiem cu inimd curatd,

rrttr u deplindtatea credinlei, curdlindu-ne prin stropire

ttttmile de orice cuget rdu, Si spdldndu'ne trupul in apd

r'ttratd", se poate recunoaqte usor o aluzie la botez: cre$tinii

1i au spilat trupul intr-o apd curat61o" (rd o<ipc iiDarr

rn0apr,r) gi gi-au curdlit inimile de orice cuget rdu intr-o

rlcplindtate a credinlei 6v n.l.qpoQop(u nioretoq (intr-o

rrrilrturisire deplini a credinlei n.n)'tn'u

Botezul apare ca o condilie prealabild, permildnd

pirrticiparea la o liturghie comunitari, in care mijlocirea

'ot3 lbidem., p.254.toto lbidem.

'0'5 Menliunea "apei curate" face aluzie lalez.36,25, unde aceasta insoleqte

1'romisiunea unei ',inimi noi" ca o continuare din Ier. 3l'31-34, citat putin mai

rr;rintc in Evr- 10.16-17,0,6 Autorul facn aici aluie la spllirile gi stropirile cultului iudaic, care erau o

t, dPlica ta Noul niile

,' aPoi 5i natura 5 ului'

I ca sutlutul sa fi Fara

,f,,ir,prelucr de G.ciauganu.p I50) idesanctuar.( ury'

471

Page 238: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

472 STELIAN TOFANA

trupului gi s6ngelui lui Hristos, sursd a transformdrii crc

a existenfei, se realizeazd, actualmente pentru a O

cregtinilor reunili accesul la Dumnezeu intr-un elltlcredin!ei, speranlei gi dragostei.l017

In versetele precedente ( I 0, I 9-20) se poate recu

o aluzie la Euharistie, nu numai pentru simplul fapt clautorul face amintire de "trupul" (otip[) gi "sAngeloHristos" (a[parr 'Iqoou), ci pentru cd fraza in

corespunde, cum nu se poate mai bine, realit[1ii uneietiharistice.lors Vorbind astfel, autorul se situeazd deja intcadru sacramental, dat fiind faptul c[, de la inceputul frainsistenla cade pe accentuarea rolului mijlocirii lui I

Hristos. $i mai ales, cAnd men{ioneazd trupul qi sAngelo

Hristos, el se referd la posibilitatea unei practici act

acum creStinii au dreptul de a intra in sanctuar gralie sd

lui Hristos Si acum ei au la dispozilie calea vie qi noudeste trupul Lui indumnezeit gi preamdrit.r0le

O ultiml trdsSturd meritd a fi subliniatd in continpentru a completa imaginea comunit5lii cregtine in relaf iacu Hristos Mijlocitorul, aga cum o prezintd autorul epistolIn cadrul comunitdlii, mijlocirea preoleasc5 a lui Iisus Hri

r0t7 Yezi P. Andriessen , L'Eucharistie dans l'Epitre aux Hdbreux,NRl'(19721, p. 269-277 .

1018 Pasajul respectiv lasd impresia clar6 cd autorul are in vedere o rcucomportflnd in sine celebrarea Euharistiei. A. Vanhoye este, de altfel, de ptrrcre {excel;fie flcdnd cdteva versete adaugate la sfdrpit (13,18 22-25) epistola cdtre l-,vGlnu se prczintd ca o scrisoare. ci ca o ''predica tematica" dezvoltatd, destinati Ipronunfa voci vii in cursul unei reuniuni creStine (cl. op,cit. p 254-255).

'ore Vezi A. Vanhoye, op cit . p.255.

PARTEA A PATM 413

Irrr rc manifestd numai prin intermediul actelor sacramentale,

r,l yi prin persoane. Inainte de a concluziona epistola sa,

lulorul aratd intr-un pasaj, unde evocd intr-un fel Euharistia

;t crrltul sacrificial cregtin,r02'deslvArgirea insdgi a existenlei

uruurc, cregtinii neformind o grupare amorfE, ci o comunitate

tlrrrcturati ierarhic, care ili are "mai marii ei" (oit';loupdvor - 13,7). Doud menliuni a acestor "mai mari" ai

lrrrrrunitdlii servesc ca gi cadru al unitAlii paragrafului:

" ,4tlttceli-vd aminte de mai marii voStri.. " (13,7) qi

" tt\(' ultati pe conducdtorii vctstri" (rlyoup6vol) ( I 3,17).

Luat in sensul strict al cuv6ntului, titlul oitlyoupivot nu exprim[ nimic in sine sacerdotal, ci doar o

qrnrl)ld pozilie de autoritate.'0" Titlul nu e folosit decit numai

nrr.'i in Noul Testament, pentrll a desemna pe responsabilii

"''u }tste vorba de 13.9-22 unde mulfi exege[i vdd o aluzie la Euharistie ca fiindr r'rrtr rrl cultului sacrificial cregtin. Vezi in acest sens P. Andriessen, op.cit., p- 269'

'//. R. Williamson,The Eucharist and the Epistle to the Hebrews, NTS 2llltt t4175), p. 30G3 t2; J. Swetnam. Chistologt and the Eucharist in the Epistler,, thc Hebrews, Bib. 70, 1989, p 74-95. O interprelare antieuharistic6 a

lr,rrrrglafului 13,9-ll vezi la F-J" Schierse, Verheissung und Heilsvollendung,lrltlrrchen 1955; G. TheiBes, Untersuchungen zum Hebrrierbrief,F- Schriiger,ltrr (iottesdienst der Hebrtierbriefgemeinde, Mif.TZ 19 (1968), p 16l-181.l'rurt:tul nostru de vedere referitor la acest paragraf, hrf, a intra in analiza lui,

l,l, r lt'azd pentru o interpretare euharisticS. In acest sens vezi gi d.F. Maunoury,,t1,,rt.p209.

'o2r in legdturd cu rolul acestor "mai mari" ai comunitalii, vezi Ch. Perrot,l'lltitrt aux Hdbrew, in "Le Ministdrc et les ministdres selon le N.1'. (ed. J.

l)r lrrrme), Seuil 1974, p 118-138.: F. Laub. l'erkundigung und Geme indeaml-

ttt, lulorttatdesrlyoupdvor Hebr 13,7.17 24, SNTU 6/7, 1981 182, p. 169-190

Page 239: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

474 STELIAN TOFANA

unei comuniteli cre$tine'lo" Ceea ce este important

contextului celor tratate pdnd acum nu este titlul ca ataro'

atribuliite care le sunt conferite 9i care ii fac pen

comunitate reprezentanlii lui Hristos Arhiereu N{ijlocitor'

calitate de ,,Arhiereu credincios" (3,1-6) Hristos este, a$8 0

s-a vdzut, mijlocitor al cuv6ntului lui DumnezeLr' lar ac

mijlocire se realizeazii concret in cadrul comunit[1ii po

textulri din 13,7 prin "mai marii" ei' aceqtia fiind cei

adreseaz6, adicd fac cunoscut cuvflntul lui

creqtinilor.Iisus Hristos este apoi Preot peste "casa

Dumnezeu" (3,6; 10,21), iar autoritatea in aceastd calitatc'

$i-o exercitd prin lucrarea "mai marilor" comunitl1ii'

sunt indemnali cregtinii s5 le fie supuqi 9i ascul

"ascultali pe conducitorii vogtri qi v6 supuneli lu1

nef 0eo0e toiq rlyoupdvorq up6v rai unefrete - fiind

ei privegheazd pentru sufletele voastre' av6nd sa dea seam6

ele..." (13,17)-

Ori. autoritatea sacerdotald a lui Iisus Hristos nu

alt scop decit de a impdrt[9i "mAntuirea tuturor celor

ascult6", El fiind Arhiereu credincios 9i compattmttor

acelagi timp (Evr. 2,77 ; 4,15; 5,9)' Acest aspect al preoliei

Hristos este actualizat in sanul comunitdlii, prin slujirea "

marilor,, ei, adicd a slujitoriior ei sfin1i1i ti inStituili

Hristos Insugi, care i;i au baza chemdrii 9i slujirii lor

to" Titlrrl sc mai gdseite cu aceastd insemnare 9i in Epistola I a lui L'le

Romanul cdtre corinteni (I Clern 1'3;21'6 Comp' F' Laub' SNTU 617' l9ll

p 186 u)

PARTEA A PATM 475

A r lr isria lui Hristos Insugi, de aici decurgflnd qi

n,llronsibilitatea lor fala de sufletele cregtinilor pentru care

lrrlcazd a da seama ( 13,1 7).1023 Astfel, Iisus Hristos Arhiereu

ly t:xe rciti lucrarea Sa prezentd preoleascd, mijlocitoare, prin

rrrrrragii Sf,i, ierarhia sacramentald a Bisericii, ca o continuare

rr rrlrcrei Sale mdntuitoare arhieregti 9i care se actualizeazd

llinf ial in Sf. Euharistie. Aspectul permanent al lucrlrii Sale

nrlricregti, autorul il exprimd clar in cuvintele: " Iisus Hristos -

trri ;i azi Si tn veci - este Acelagi " (1 3,8).

Este adevdrat cd autorul nu spune explicit cd aceqti

'youpdvor au un rol precis in celebrarea Euharistiei, dar

rlrrlrla menlionare a "mai marilor" comunitSlii (13,7-77),

trre adr6nd un paragraf care definegte cultul cregtin 9i care

lvocd in mod evident celebrarea Euharistiei sub triplul sdu

rrspect de cintr sacrificiall 1a care doar creigtinii au dreptul sd

rrr parte (13,10 - deci nu cei ce slujesc cortului), de jertfl de

lrrudl adusd lui Dumnezeu prin Iisus Hristos (13,15) 9i de

,,c azie privile giatd pentru ma nifesta rea dragostei comunitare

( ll,l6), constituie un argument al rolului 9i implicarii "mai

rrrarilor" cregtinilor (r'1youprdvor) in celebrarea 9i slvdrqirea

ci.'024 Celdlalt pasaj al epistolei unde, la fel; s-a delimitat o

rrlr-rzie euharisticl a textului (10,19-25) conduce, de fapt, la o

, r,ucluzie a unei actualiz6ri a slujirii arhiere;ti prezente a lui

rmr A. Vanhoye, op cit., p. 257; A.F-Maunoury, op.cit'. p 207 Si 212'

tui Evr. 13,10, J' Thur6n i;i,it) Si har(13,9), dintreEuharistie,,, jcrtfa de laudi ( 13,15), toate

ir( iat (oP'cit , P' 204)'

Page 240: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

476 PARTEA A PATRA

Iisus Hristos prin intermediul lucririlor sacramentall

slujitorilor Bisericii insdrcinali direct de El a-L reprczo

r6ndul cre$tinilor, a exersa deplin autoritatea Sa, a exprl

impnrt[gi pentru totdeauna efectele jertfei gi lucrdrll

arhieregti, mflntuitoare.ro25

Agadar, structura sacramentall a noii exi

cregtine se prezinti ca o consecinlS directd ajertfei celci

a lui Hristos gi-a actualizdrii ei prezenre 5i viitoaro

preolia sacramentald a Risericii, a "mai marilor" cre

II. Relafia dintre arhieria vegnici a lui lisus H

9i Preo!ia tsisericii

Iisus Hristos r6mdne, aga cum s-a vdzut, Ar

mare gi vepnic - "ieri Si azi Si tn veci este 'AcelaSi" (l

izvorul nesecat din care "ai Sdi" igi trag seva ddtEtoaro

via!5 qi mflntuitoare in acelagi timp, ce a izvorAt 9i izvo

mereu din jertfa Sa unicd qi din energiile divine ale Duhu

Sfdnt. El n-a jertfit lui Dumnezeu cerr'a in afar[ de Sine,

cum cereau vechile sacrificii, ci S-a jertfit pe Sine I

atrig6ndu-ne in Sine, cu voia noastr5, pe tofi,1026 oferi

o vegnicl rdscump6rate (9,12), plinind astfel ceea ce se s

despre E7 "cd Fiul Omului n-a venit ca sd I se sluieascd,

t025 Vezi Sf, Ioan Hrisostomul, op cil.. p 383 u.

'm6 P.. C. Galeriu- Slujirea preoleascd dupd Sf Scripturd si Sf' Tradilia,

l0

PARTEA A PATM 4'77

I sd slujeascd Si sd-Si dea viala rdscumpdrare pentrur" (Mt. 20,2t).

tliserica asem6ndndu-se cortului celui sf6nt este loculrril al actualizdrii dumnezeiegtiijertfe: ,,in loc sfdnt se va

Ittr tt in curtea cortului mdrturiei', (Lev.6,26).De jertfa vegnicd a lui Iisus Hristos ne impdrtdgim

trrrri in BisericS, unde are loc actualizareaei, prin mijlocireae.liei sacramentale a Bisericii. Deci, intre jertfa Arhiereuluirs l{ristos gi preofia sacramentalI a Bisericii, ca prelungire

prcoIiei lui Hristos, pe de o parte, gi ?ntre jertfa Arhiereuluillrrrs llristos gi Biserica Sa pe de altd parte, existd un raport{e rrrlerdependentS, de complementaritate. Aceastd idee va]orrstitui subiectul de analizl al capitolelor urmdtoare.

l. Arhieria lui Iisus Hristos - izvorul preolieiBisericii: sacramentald gi subiectiv-generaltra cregtinilor

M6ntuitorul Iisus Hristos este Arhiereul nostru celIrrrrt:gi veqnic laTatdl, intr-o continu6 stare de jertfE gi dlruirelrlnlru noi gi cu noi Tatilui (Evr. 4, 14; 5,5 t.; 7,16.17 .21.24_) I , t\,6; 9,1 I )-1027 Pentru ca jertfa MAntuitorului sd se poatdnr lrrrrliza qi cregtinii sd poatl participa la ea, impropriindu_gicltctcle ei, Hristos, comunicdndu-se noul ca jertfd, "esterrrvtrie de niqte organe vd.zute, sau de nigte slujitori ai Lui,

"'r' Pr.Prof.Dr. D. Radu" Taina preo;iei. in ',Indrumf,rj misionare,'Irltrtrrttrlui Biblic, 1986, p 577.

Page 241: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

418 STELIAN TOFANi

rdnduili in chip vdzut, din imputernicirea Lui. Acegtitpreofii Bisericii. El trebuie s6 ne arate prin acestevlzute, deosebite de noi, cd e deosebit de noi ca ArhladucEtor de jertft, ca sd nu se volatilizeze totul intr_o imsubiectivd.I02E

M6ntuitorul Iisus Hristos plinegte, deci, in peLui, preofia cea adeviratd gi jertfa cea adevdratd, fEcplrtagi gi pe noi acestei jertfe prin preolia bisericeascE,care ne putem aduce gi noi, jertfele noastre pejertfelnicul Dumnezeului Celui viu. ln acest senssacramentald a Bisericii se prezintd ca o prelungire aIui Iisus Hristos gi ca o permanentizare in acelagi timpdar gi ca o prelungire a jertfei lui Iisus Hristos pestefEcAndu-i astfel pdrtagi acestei jertfe pe toli cregtinii, sau,alte cuvinte, pe tofi cei din preofia generali a Bisericii,cre$tinii. Preolia Bisericii igi are izvorul in Arhieria gi

lui Iisus Hristos.Sf. Chiril al Alexandriei redl dogmatic

prelungire prin cuvintele. " El ne-q dat drept merinde depe Sine InsuSi, impodobindu-ne cu darul demnitdlii de,llllui Dumnezeu. hdrdzindu-ne Si noud tn dar tmpdrnoastrd de binecuvdntarea cea de viatd fdcdtoare,Sfdntul Sau Trup Si Sange".ro2e

Continuarea acestei preof ii in preofia sacramentaBisericii, nu se rezumd numai la aducerea jertfei Lui, ci

f 028 Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae. /rsus Hristos, Arhiereu in veac,"Ortodoxia", An XXXI, nr 211979, p 223.

to'e Sf. Chiril al Alexandriei, inchinare in Duh si Adevdr. p.G, 6g, 50ll

PARTEA A PATRA

prirrde gi toate aspectele intreitei slujiri a lui Hristos, cur' inrplicaliile lor intru cregterea mddularelor Bisericii.r030

l'l rru e capul Bisericii numai intrucdt e ipostasul divinvr:nit ipostasul umanitdlii gi intrucdt se menfine in ea cu

rrlrrrl jertfit, inviat gi inalJat, ci gi intrucdt continud sd

liert:ite gi si suslini in ea cele trei slujiri ale lui. intrrcitarea slujirii Lui de inv6tdtor, ne pune in relief continuuI t'nlitatea ei profeticS, cdci ea ne duce prin propovdduirea

filrt'ricii, la o treaptd tot mai apropiat6 de omul model care ellrtslr,rs. El e impdrat, dar gi noi suntem chemali s6 ne

ftrrgrrirtdgim de puterea Lui impdrdteasc6, biruind orice piedicd

flntrtru a putea ajunge sE imparalim impreund cu Elt'.10rr

in virtutea acestui dinamism al preoliei Mflntuitorului,h;rrco[ia Bisericii nu este nici ea un simplu act de comemoraretorr rlc imitare a preofiei lui lisus Hristos. Preotul nu imitdfcrtla lui Hristos, ci, prin puterea Duhului Sfdnt, actualizeazd,

Fleclele preoliei lui Hristos".1032

Numai datoritd acestei permanente actualitlfi a

ferll-ci Sale este Iisus Hristos ,Arhiereu in veci, gi preoliatrr( riunentala a Bisericii o participare la sacerdotiul unic alItrr llristos, iar cdnd "preofia consacrd gi oferd Iui DumnezeuItrr;rul qi s6ngele lui Hristos, ea este gi prelungireavizlbild a

"'t0 Pr. Lect. Ioan MihIl[an, Preotia Mdntuitorului Hristos Si preotiahrrr u toscd, tezd de doctorat, in rev "Milropolia Ardealului", An XXIX, nr. I l-l."l'/1i4. p. 152 u.

""' (lf. Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae, op cit , p.2J2-

""' Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Preotie Si Bisericd,in rev "Ortodoxia',, An XXIX,tu ltlt)72.p853.

479

Page 242: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

480 STELIAN TOFANA

lui Hristos peste veacurirr.1033 in prelungirea acestei preo[l

chiar dacd se evidenliaza- mai mult acliunea Fiului, ea

umbreqte lucrarea celorlalte Persoane ale Sfintei Treiml,

Aceastd lucrare treimicd in prelungirea preoliei lui Hri

este subliniatd de Sf. Vasile cel Mare, care vede o nede

legiturd intre Hristos gi Duhul Sfdnt: "El trebuia sd se ica Duhul sd coboare, deoarece creatura nu posedd nicl

dar care .sd nu vind de la Duhul Sfdnt. El este sfinlilcare ne uneSte cu Dumnezeu", iar Sf. Atanasie cel Mare

"Noi bem pe Hristos imbibat cu Duhul Sfdnt".1o3a

Referitor la efectul asupra noastrd a acestei actuali

gi prelungiri a preoliei Sale, Nicolae Cabasila zice cd "noi

deyenit prin prelungirea preotiei Sale moi apropiali

Hristos decdt de frayi, decdt de pdrinli sau chiar de

noastrd cea dupd trup" .ro3s Rostul 9i efectul acestei prelun

actualizate a preoliei lui Hristos in preofia Bisericii

reliefat gi oglindit Ei in viala liturgicd a Bisericii prin i

ei'. "Cruce. ce-ai purtat pe tine pe Cel preatnalt, cu

strugure plin de viald se tnalld astdzi de pe pdmdnt,

care Dumnezeu ne-o tras Si moartea de tot s-a nimicil",

'033 Cf. Luis l,eroir, valeurt du sacerdoce ldttitique, in "Sacerdoce et ccl

Louvain 197 l- p. 43.

'030 Cf. Paul Evdochimov, La priEre de l'Eglise d'Orient, Paris 1966, p.

'o Cf. D"tpr" viala in Hristos, trad. Teodor Bodogae. Sibiu 1946' p. ll,t0l6 V"zi Mineiul pe septembrie, stihira a 2-a, laudele Vecerniei mici din

septcmbrie

STEL|AN TOFANi l{

strtrgurele plin de viald se referd la actualizarea jertfei Sale ?rr

\llirrta Taina de via![ dlldtoare a Sf. Euharistii.ro3T

Aspectul pozitiv ar starii de jertfd a rui Iisus Hristos,

",'/ Opusful Rullrr,,tos MintuitorulI lrrlrrrlrrr Sflint:,,Ce

t,t 1t rhqtdl,tr'tl ;i St

tt l't uttt lnsul i-a indumnezeit pe ei Si pltttt,rr11 ..1'111 q6stru ..,, (yezi peniicostar. otpustul vecerniei dc la Rusatii).

""' vezi pr'prof'Dr. D. Stiniroae, Legdtura intre Euharistie si iubireat,rtrtrt.in rev "Studii teologice,', An XVII nr 1_211965,p 25.

I

I

l

Page 243: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

482 STELIAN TOFANA

adicd viala curat[, plind de iubire, din viala inviatl a lUl

Hristos, ne-o insugim in modul cel mai evident prin $f,Euharistie, prin primirea cdreia gi pe noi ne jertflm, lepedAnd

pe omul cel vechi din noi: "De aceea il primim qi noi, in nol

ingine prin Sfdntul Lui trup gi sAnge, ca preschimbAndu-nt

prin El pi in El, sd lepddim pe omul cel vechi care se strloldupi poftele amlgitoare, potrivit cu ceea ce s-a scris: Rom,

6,4; Efes. 4,22".1o3e

Prin preot, in Euharistie se face vizibild f l

comunicabila jertfa lui Hristos, oferita pentru noi to;i lncontinuare, de Hristos inst"lgi qi se oferS in acelagi timp tljertfa noastrl in Hristos, adicdjertfele noastre personale aduttde noi ca preo!i particulari. Sunt jertfe cerute de Hristos gl

oferite Lui prin acelagi preot slujitor gi care se unesc cujertfhlui Hristos, de a cdrei bunf, mireasm[ ne umplem to1i, cdci 1l

pe noi ne aducem gi ne aduce Hristos prin preotul

slujitor.loa0.Preotul e simbolul vizibil gi viu al lui Hristos, car€

"ridicd pdcatele noastre gi prin care suntem primili ctnd

aducem darurile noastre in duh lui Dumnezeu gi TatS[".r0rl

"Cdci Emanuel s-a numit. . Mijlocitorul tntre Dumnezeu Sl

noi, Apostolul Si Arhiereul mdrturisirii noastre" (Evr,

3,1)too'

Vorbind de succesiunea celor doud aspecte ale jertfirii

PARTEA A PATRA

rrurrstre ca efect al perpetu[rii lui Hristos jertfit in via[a

rrnirstrd: moartea fald de picat (ertfa noastri n-n') 9i sfinlirea

lrrrrr l)uhul lui Hristos, Sf. Chiril al Alexandriei spune: "Cdci

\tt.'()lesc cd cei ce vor primi tn ei pe Hristos prin Duhul

tr rhuie sd fie spdlali mai intdi de pete $i curd[ili de pdcate,

t'rr .rd-qi lffiliSeze suJletul lor sftdlucitor Si nepdtat' cum a

r/,rr.r .)i dumnezeiescul cantdrel care a ajuns la bundtatea

ttt't'slei virtuli" (Ps" 56,8).1043 La o treptat[ inaintare spre

lrrtill e aplicatl gi imaginea intr6rii lui lisus Hristos ca

irr;rintemergator pentru a ne pregdti 9i nou6 intrarea: la inceput

rroi suntem duqi pdnd la uqa Sfintei Sfintelor, apoi intrlm in

rrrteriorul ei. Incd prin jertfa adusd pentru noi, Hristos nu a

rrrtrat EI insugi in Sf- Sflntelor, ci a u$urat 9i urcarea noastre

pini la uga acesteia. Cdci noi ne silim, sub puterea invil6turii

l,rri, si dobdndirn o dreptate 5i o curdfie pregdtitoare' Dar

irrluntru ne introduce Hristos.l0aa

Dacd noi nu ne putem transpune 9i rdmdne la fel, in

slare de jertfr, decit asimildndu-ne, ajutali de Hristos, de buni

voie stdrii Sale de jertfE, sau asimiiandu-ne El cu consimlirea

rroastrd, stdrii Sale de jertfr, El trebuie sd rdmdnE atunci

pcrmanent in stare de jertfh qi de Arhiereu al propriei Sale

icrtfe "ca sd ne imprime impulsul Sdu de autojertfire spre a fi

5i noi jertfe si preoli ai jertfelor noostre- $i daci jertfa Lui

c in acelagi timp jertfa comuna cu care trebuie s[ se asimileze

iortfele noastre particulare, El trebuie sE rimdnd ca Arhiereul

tBt Sf. Chi.il al Alexandriei , op cit.. cartea XVI. col l0-56D; trad

iL-XVI-a, p.542u.tM4 ,, t

IDtAem

483

'ot'Sf. Chiril al Alexandriei, op cit.. cartea XII, col. 795C; trad

a-XII-a, p 410u, citat dupa Prof. D Stdniloae, art- cit.p.20.

'*o Cf. P..P.of.Dr. D. Stlniloae, art.cit., p.22

'oa' lbidem

'oo' rbidn,.

rom. cancE

rom cartea

Page 244: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

484 STELIAN TOFANA

comun, pentru a ne ridica gi pe noi ca jertfe

comun".loo5

in pln

Noi devenim preo{i, care aducem ca jertfd

noastre personald, intruc6t suntem ajutali si devenim,

puterea ce emand din jertfa qi Arhieria Lui gi intruc6t adluglfijertfa noastrd la jertfa Lui, prin impulsul ce emand din ca, flgustAm preo{ia noastrd prin preolia [ui. "E/ rdmdne pripreot, preotul de cdpetenie, preotul izvor al preoliei, pretiljertfei comune prin excelerld".'oou Astfel noi devenim prG0tl

prin participare gi prin insugirea jertfei Lui, prelungita p0nl

la noi in BisericS, prin preolia sacramental5 gi, in acelagi timpl

prin oferirea jertfei noastre particulare jertfei Lui. El rirn8nlPrimul pentru toti, mereu izvorul comun, centrul de influx flde atraclie polarizatoare spre jertfa. in acest sens, preofllnoastrd, preofia bisericeascd gi Arhieria lui Hristos nu llexclud, ci se gdsesc intr-un raport de strdnsb comuniune.l(l

Dar p6nd suntem in trup, cele spirituale ni se flO

accesibile prin simboale materiale. Mdntuitorul Iisus Hristot,

Arhiereu, deosebit de noi, care stimuleazd gi primegte jcrtfe

noastrd ca s-o ala$eze jertfei Lui, trebuie sd ni se inthligezo

printr-o persoand v1,zutd, deosebiti de noi, prin care oferl

rMs Pr.Prof.Dr- D. Stlniloae, art cit ,p.21.to46 ,, . ,

I Dtdem.

1e7 Desigur desiv6r;irea impreunei noa:tre slujiri ca preofi impreund cu llristrtiva fi in viala viitoare, aici ea fiind numai o arvun6 Noi incd nu suntem total lAngh

El, in sanctuarul ceresc, ci suntem incain parte aici. in trupul pamantesc Accastfl

inseamni cd atunci ne vom ata5a nemijlocit jertfa noastra. jertfei Lui. prcoliu

noastr4 preoliei Lui. c6nd "slujitorii Lui Ii vor sluji (latpeJoouorv arjto)) 5i vot

vedea f'aga Lui" (Apoc 22.3) (vez.i Pr.Prof.Dr. D. Stiniloae. art cit . p.2l)

PARTEA A PA".RA

1r'rtlir l,ui in continuare in faja noastrd, jertfE care de asemenea

'rrrrlrricatd in simbol. Iar noi vedem prin aceste simboale ceearr' ,;c pctrece invizibil ;i comunicdm cu invizibilul prin acestectnrl)oalc vizibile. roas

De aceea Hristos, ,'manifest6nd in planul invizibiltrr'rcitarea preofiei Lui cornune, ne face vizibild, gir,rrrrrnicabil6 actiunea acesteia prin lucrdrile sfinte ale;rrt'rf ilor slujitori, precum latura subiectivd a preoliei Sale orrrrrtinr in preolia noastrd subiectivd".r04, prin urmare, inrrr lrrrrea sacramentald a preotului slujitor ni se face sesizabiidar'lirrnea invizibil5 prin care Hristos iqi oferi in continuare inrrrorl real jertfa Sa noud.roso

Prin preot nu numai c6 se aduce Hristos jertft gi nerrluccm gi noi jertli Lui, ci ne pi impirtlginr de jertfa luillristos. intdi ne irnpdrtdqim de I-tristos ca lertfd 9i apoi\unlcm in stare sd ne aducem gi noi ingine ca jertfe prinIrc,Ira noastrd particularl (generald), chiar dacl intre acesterrrlc nu e o distanld temporald, ci numai o diferenl5 ca de lalrrrz-d la efect. $i amAndoud ni se fac posibile prin Hristos, in

485

t{EB .,lDnem.

to,lg ,, . .lDtdem.

r')50 vorbind de preo(ia lui llristos care e shans regati de jertfa Sa- arhim Alexrslr r, dcr Menschbrugghe) zice: " preotia rui Hristos nu e un evenlment miracuros,,\,'nrcnlqn;i izolat, unfulger intr-o noapte care il precede Si il urmeazd .. Ea estetrtt 'tr't indelung pregdtit la inceputul lumii, prefigurat de parriarhi, prevestit de1'tt,rtroci, realizat in stagii in timpul zilelor in trup, explicat clupd viaya sa"ttttitoare de Apostoli, completat incd si azi in urtimtil sdi stagiu ishator'ogic'],t\('rr lucrarea Du sacerdoce du christ. res,\tages et de ta part dis satnts dais ce\ttt (rdoce, in "Mesager de l'Exarchat du patriarche Russe en Europe Occidentale ,l'.rr rs 1960. nr 33-34)

I

Page 245: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

mod invizibil 9i prin preotut slujitor in mod vizibil "cdci

darurile deosebite le dobdndim in EI 9i prin El"'r0s1 Partit

deci la preolia lui Hristos, aqa cum am v[zut' qi prin prc

noastrdparticul ara. subiectivd, general 6, Hristos prelun gi nd

astfel, intr-un fel, qi prin aceasta, preolia Sa'

Pentru a preciza insd, mai bine, rela{ia proof

generale de caracter subiectiv cu preo!ia slujitoaro'

i*po.,un, de subliniat, cE cel ce aduce jertfa Sa particult

prin preotul comunit[1ii, degi aduce in mod principal per

.u, udu"" qi lucrurile pe care le posedd ceea ce se simboli

de obicei prin diferite daruri' Pe db alt[ parte' dat fiind t'aptt

cd prin ele se manifest6 e[ insuqi, c[ ele sunt o exteriorizar'

lui, prin ele se aduce pe sine insuqi (spre exemplu'

prescuri). Se mai poate spune, in acest sens' cd prin cele

PARTEA A PATRA

irnpreunh cu ea, pe sine insugi.'os'in aceastl viziune poate fi

vilzut temeiul rnai adAnc al preoliei universale a cregtinilor 9i

rl;rtoria preotiei sacramentale de a nu se distanla de aceasta, ci

rlt: a se apropia in unire, inaint6nd astfel impreund spre

l)rrmnezeu,r0so cu incredinlarea c6 avem Preot mare (10,27),

nriilocind veEnic pentru noi.

Mai mult, preolia universald a creqtinilot, a clreirrr:tivitate ajut[ preofiei sacramentale sf, se exercite, se aratA

rrliit in faptul ci omul credincios devine preot in Biserica

l'iin!ei lui proprii,'0" cAt 9i in faptul cd descoperd raliunile

rrcvlzute ale lucrurilor 9i prin aceasta contribuie la

rlL'scoperirea gi promovarea caracterului de Biserici a

lrcatiunii cosmice qi a fiinlei proprii-10s6 Fiinla umand e

1053 Vezi Epis. Athenagora, Priesterhood as a Sacrament, in "The Greek

rrrllxrtlox vol III, nr. 211957, p. 168' Hans Urs von

llrrlllrazar : "Ornul e veritabil preot al naturii, el oferi lui

Itrrlurczeu rile spirituale ca pe un altar.-.". Yezi Liturgie

ttt\nique, Paris I947. p.250.

'050 Alex. Schmemann vorbilrd despre datoria de iubire a preofilor t'a[d de

1rrr.01ia general[ a cregtinilor spune: "Preolia arald smerenia qi nu mandria

llltt icii, cdci in ea se vddeSte deplina hlArnare a Bisericii de iubirea lui Hristos,

,t,ltr.ir de preolia lui unicd si desdvdrsitd. . Iubirea aficil in Hristos preotul unic

yt r'rt tld slujirii celor trimiSi poporului Sdu, acea preolie unicd "" (cf' Aus der

I t,'tt,le Leben, Freiburg im Breisgau, 1974' p. I l5 u).

't"t Cf. Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae. Spiritualitate si comuniune in Liturghia

t, tt)(lor(i, Craiova 1986, p 17.

't'tu Sf. Maxim Mirturisitorul numc$te chiar cosmosul ca fiind o bisericf,:' ltttr r',t: cosmosul, fiind in chip inlelegdtor o bisericd neJdcutd de mdnd, indicd

t'tnt u(edsto bisericaficutd de mdnd Existd in ea un loc sfunt al preotimii'

ittttttil are lumea de sus, care s-a dal puterilor de sus -" (Sf' Maximl\lrrrlurisitorul, Mystagogia, P.G.9l, 65'1-117, cap Il-lV; col 669-672)'

STELIAN TOFANA481

486

nuSesimbolizeazdnumaioferireapersoaneiSalelllucrurilor ce le posed6, ci "renunld chiar la relalia sa egol

Cu toate lucrurile, manifestand voinla de a le socoti ale

Dumnezeu $i ca atare bunuri spre folosirea in iubiro

credinte de cdtre intreaga comunitate umane"'ro'z

Fiecare cre$tin este in acest sens' un preot al crea

avAnd misiunea sd o aducd lui Dumnezeu 9i' prin ea'

'ott Sf. Chi.il al Alexandriei , op cit , cartea XI' col' 761A; trad' rom'

a-XI-a, p. 373u.

r0s' Vezi amanunte acest sens la P' Trembela s' Comuniunea Sfintitctr'll'td'

Olimp Ciciul6. Cernica 1940, p' l6 u'

IN

Page 246: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

488 STELIAN TOFAN,4

considerata deci "o bisericd proprie", la fel crea[icosmicd o Bisericd in devenirea posibilS., iar persoana u

preot in aceaste Biseric5.t0s7 in acest sens Sf. Ioan Gu16

Aur vorbegte de un "altar al omului" 1a care, se cade ajertfe duhovnicegti. "Omul este un altsr - zice el - la curetrebuie sd slujea,scd cu aceeasi datorie Si responsabilica Si la jertfelnic" .tos8 Dar inlelesul cel mai evident al prcofimpdrdtegti, ni-l prezintd tot Sf. loan Gurd de Aurcuvintele: "in botez eSti fdcut rege, preot Si profet.cdnd ai aruncat la pdmdnt toate acliunile urdte Si ai omtpdcatele. Preot cdnd te-ai oferit pe tine insuli lui Dumniar profet cdnd inveli drept cuvdntul adevdruluiu.tose

Astfel, cregtinul trebuie sE dea glas qi implinlaspiraliei creafiei de a face manifestatd apartenen(a eiDumnezeu, de a fi sfingiti, cura{itd qi infeleasi duplinalta ratiune a ei, de a fi pusd in slujba lui Dumnezeu. Eljertfegte gi jertfegte prin sine gi crea!ia Iui Dumnezeu prldarurile sale apartindtoare acestei creafii. in acest sens llpreolia subiectivd generald a cregtinilor este complementurllui Hristos qi aceasta, gi pentru c6 ea oferd, din rdndul ol1

slujitori preoliei sacramentale, prin care se prelungegte pcsllveacuri, preofia lui Hristos.

Totuqi, jertfa comund o oferd lui Dumnezeu numtl

'0s7 VeziCalist Catafogiotul, Capete de rugdciune,Fitocalia romdneasctl, volYIII, p.292t.

to'* Citut dupa Asist. G. Popescu, Ls izyoarele aposktlatului socicrl,ir-t rav"Biserica Ortodoxa Romdnd", an XCI, nr. l-2, 1973. p 110

'0" Sf. Ioan Guri de Aur, Omilio ltl la ll Corinteni.p G. (tl.1l'l

PARTEA A PATRA 489

;rr r.rrtrrl comun gi de aceea numai el ataqeazl,la aceastd jertfhrlrrr111115, jertfele $i rugdciunile celorlalli credinciogi.l'rrrlirrciosul singular nu poate sd atragd de la Dumnezeutf ul)r a sa gi asupra celor ce el le jertfegte, decAt numai atdt cdt;rrrltc atrage o persoand singulard ?n subiectivitatea sa, pe

'Arrtl, prin preotul comunitatii, prin preotul Bisericii, se

rlrrlriindesc de la Dumnezeu toate darurile pe care le poate,lrlirrc rug6ciunea intregii comunitdfi pi jertfa comund a luillrus Ilristos gi a tuturor adusd de preot.r060 in acest sens,prt'oIia generald subiectiv[ a cregtinilor este in raport deItrlcrdependenld cu preolia sacramentala a Bisericii, dar, intr_oItttrrdependenyd subordonatoare. Chiar in urcugul de la o;rr..!ie la alta, se dovedegte aceasth interdependenli a lor:Nulroli sa ajungi la preofia sacramentali, speciald, dec6t trec6ndpr rrr preotia generald.

Credinciosul particular reflectd aspectul subiectiv al;rrt:of iei lui Hristos, aducdnd persoana sa, dar, intrucdt aceastattrr c .iertft cornund, aspectul acesta al preoliei comune a luillristos il reflectd preotul slujitor al Bisericii. Aceste doua;rrcofii se intregesc, implinind impreund pe plan bisericesc,lrrlcg,ritatea preofiei lui Hristos. Dar nici una nu e intreagd 1lrdr,'irlaltd.106r Aceastd perihorezl a preotiilor este biner rrrrluratd in cadrul Sf. Liturghii unde "tot credinciosul este,oliturghisitor cu episcopul, poporul participdnd in mod activ

'"* CL Pr.Prof.Dr. D. Stiiniloae, art cit-, p.24

'rl Pr.Prof.Dr. D. StEniroae, Din aspectur sacrantentar ar Bisericii: raporrur\l\'t till al Tainei Hirotoniei cu Bi,serica, in ,,studiiteologice,,,

An XVIII. nr. 9_lrr/l()66. p.546.

Page 247: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

490 STELIAN TOFANA

la anaforaua euharisticd a epiclezei...",'ou' astfel prezentllume a fiecdrui credincios este o epiclezi perpetutr. "ln-aveau acces la sdvdrqirea mijlocirii harului, dar sfera lor

viald este viala harului, penetrarea lui in lume. Aceastlliturghia cosmicd in lume, operdnd prin simpla prezcnflcregtini lor,.. tt. lo6]

Credinciogii nu pot l[sa numai in seama preotul

slujitor grija rug6ciunilor lor gi a jertfelor pentru ei, nicitrebuie sd considere c[ se pot dispensa de preotul sluj(1A,25), ci credinciogii trebuie sd se roage impreund cu

care se roagd pentru ei, sI se aducdjertfr prin preotul carlatageazd,la jertfa lui Hristos gi sa-gi alimenteze puterea

jertfd din jertfa lui Hristos adusd de preot (.13,17).

,dspectul de interdependenfd, de complementaridintre cele douE preolii este scos foarte frumos in relief de

Ioan Gur[ de Aur c6nd spune'. "Preo{ia s-a schimbat diseminlie in altd seminlie, din preolie ier(sacrificiald), in preolie impdrdteascd, pentru ca astl'al

aceeasi sd.fie Si impdrdteascd gi sacerdotald $i iatd marletaind: fulAi este cea impdrdteascd Si numai dupd aceca

devenit sacerdotald (ierarhicd), dupd cum s-q petrecut Si clHristos. Cdci El e impdrat de-a pururea, pe cdnd Arhierola devenit cdnd a luat trup; Si a exercitat preolia Sa cdnd S.C

adus jerl.fd Ai vdzut schimbarea P.reoyiei?"r06a

Vorbind de amdndoud preoliile, Sf. Chiril

'fr' Cf. P. Evdochimov, Les Ages de la vie spirituelle, Paris, 1960. p 2 I 9,

'06r P. Evdochimov, Sacrament de l'amour. Paris, 1962, p I l9

'* Sf. Ioan GurI de Aur, Comentariile sau explicarea . p I87

PARTEA A PATRA

Alrxandriei spune gi el: "Ardtdndu-se tn lumea aceastatttttrtl sfant Si adevdrat, adicd Biserica, Hristos strdlucindltt trt in multe feluri, se aduce de noi (preolia generald) Si

fvntru noi (preolia slujitoare) ca ofrandd sfdntd luilttttnnezeu Si Tatdl, pre{ de rdscumpdrare gi schimb pentrut'tttltt tuturar ca unul ce este de un prel egal cu toli. Cdcirlttltri ce Unul-Ndscut S-afdcut ca unul dintre noi, S-a adus

l,r' ,\ine insu,ti lui Dumnezew Si Tatdl, ca frunte Si pdrgd a

li,'ii ttoastre, care tmprdstie buna mireasmd tntru sfinleniattn( e in el tn chipfiresc Sifiinlial, dar care e Si primitd din

1tt it'ina ,firii asumate. Fiind unul Si acelasi, a fost tnchipuitItt rnulte feluri, prin aducerea de daruri ale cdpeteniilor, darlt tt(um Hristos e adus jerffi prin cdpeteniile ce se succed,

Ittnrl in{eles tn multe feluri Si cinstit prin diferite numiri. Iartttlttcereq de daruri tn fiecare zi inchipuieSte sdvdrSirearrr,intreruptd Si fdrd de sfdrSit a jertfei lui llristos tn toatdtttttt Si aducerea de daruri de cdtre cei tndreptali prinrrrtlinld. Cdci nu vor lipsi inchindtorii Si nu va incetarttl rtc:ereo de daruri" .ro6s

in Noul Testament, aceastd legdtura dintre preofiarl)ccial6 gi cea generald gi adevdrata inlelegere a textelor I pt..',() gi Apoc.5,l0, ne-o ddtextul din Efes. 4,16:,,Din el tottt rtltul bine alcdtuit Si unit prinfelurite legdturi intdritoare1t ltrin lucrarea ce indeplineste fiecare membru in mdsura, r' ii este datd, capdtd cre$terea pentru intdrirea sa tnsdsi tn

"'n5 Sf. Chiril al Alexandriei , op.cit . cartea X, col 707BC; trad rom cartea,r \-ir. p. 32-5u , citat dupi Prof. D Stdniloae, Legdtura intre Euhoristie p27

491

I

Page 248: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

492 STEL|AN TOFANA

iubire", care poate fi considerat text sintezl, in ceea clprivegte legdtura ambelor preolii cu preolia lui Hristos' [)lIpreolia lui Hristos izvor[gte tot harul ce ajutd la cregtorel,

fiec[rui mddular. Dar harul acesta se dd prin leg6turile

mijlocesc venirea lui in mddularele Bisericii, adicd prlQ

preolia speciald.

P. Evdokimov aduce o precizare in ceea ce privcli!reciprocitatea legdturii dintre preofia lui Hristos, preofh

speciali gi preofia general6 zicdnd "MAntuitorul Iisus t{ristoteste singurul Preot, dar toli suntem preoli prin participartt

unii suntem episcopi 9i presbiteri, acestea fiind doud modufl

de participare 1a acelaqi sacerdofiu al lui Hristos, 9i ele sunl

interdependente. Tainele nu au loc dec6t in Bisericd, nu llsdv6rgegc decAt prin puterea Bisericii gi prin mijlociepiscopilor care singuri sunt organe ale acestor puteri. Ier

ca mijlocitoare a darului sacerdotal se repercurteazd

sacerdoliul creqtinilor. Fdrd nici o rupturl, confuzie

separalie, Biserica se realizeazd in reciprocitatea tuturor,

Cuv6ntul Ap. Pavel "lte-amfdcut pdrtagi lui Hristos" (Evr,

3,14) a fdcut pe P[rinfi sd afirme prin deducfie cd fiecara

creptin e imbrdcat in intreita slujire: invSldtoreasc6, prof'eticl

gi impdrdteascS. Chipul lui Dumnezeu in om reflectd imp[rdlirTatdlui, preofia Fiului ;i profetismul SfAntului Duh".1066

intelegerea, agadar, a originii sensului gi necesit6lll

lffi O rugaciune foarte veche a-supra cununilor mirilor zice: "Copiii care vtrr

veni, Ib-i Doamne preofi. imparati gi profegi" (Vezi P. Evdokimov, Lafemma ct ht

salutdumonde,Parislg58,p 101) Citatul nrgS,ciunii vechialostdatdcattlttl'dupa H. Lenzinger, Ritus Orienlalum.\,/irzburg 1863, p 392.

PARTEA A PATRA

prcofiei sacramentale qi a celei subiective generale precum girr r aportului dintre ele gi a eclezialit5lii acestora ne-o dd numainrlicularea lor la preolia lui Hristos gi, in special, a celeirircramentale, Ia Arhieria Lui vegnicd, a$a cum e prezentatd ?nl,pistola c5tre Evrei, ca stare de jertfE continud a Omului_l)trrrrnezeu in fala Tat6lui (9,24), "pentru tofi cei cupringi inSirre prin firea umand asumate la intrupare gi cu care st5 pe',tuunul slavei, de-a dreapta Tatdlui, fiind unul dintre noi inI r cime" (8,1)."u'

2. Actualizarea preotiei qi jertfei lui Iisus Hristosin gi prin Biserici

Dacd preolia sacramentala este ancoratd. ad6nc inlrrcofia vegnicE a lui Iisus Hristos (7,16-17), constituind oprclungire a preo{iei "dupd rdnduiala lui Melchisedec,, inIrrrnc,ea este in acelagi timp tot aga de fundamentatd gi ?nllrscricd, fhc6nd parte din inslqi fiinfa Bisericii, deoarecellrscrica nu poate exista frrd sacerdofiul special, fapt ce nuIrrrc de r:n simplu ralionament natural,de ordin sociologic, cirlt' llrptul c[ ea este o comunitate, o comuniune de membri careIrrrnteazd Trupul lui Hristos, or, extinderea preofiei lui Iisusllristos in preofia sacramentald a Bisericii, nu e altceva dec6t

""" Pr.Prof.Dr. D. Radu, Taina preotiei, in rev ,,Urtodoxia,,, nr 3-4/1979,l, i'l I

493

Page 249: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

494 STELIAN T'OFANA

perpetuarea jertfei Sale arhieregti in insIgi Trupul SAu'lH

At6t sacramentalitatea Bisericii, c6t 9i preolia ltl I

izvorul in puterea dumnezeiascd a preoliei veqnice a lui ll

Hristos cu toate slujirile Sale, actualizatd in BisericS. ln at

sens teologul ortodox J-Karmiris, citflndu-l pe Fer' Augttl

spune: " Dacd biserica este plinirea sau intregjrt'u

Hristos, numai Iisus Hrislos extins tn toatd Biseri<:u

Hristos intreg, deci numai in plenitudinea Bisericii 'T't

C hr istus in plenitudine Eclesiaet .to6e

Plenitudinea constl in actualizarea energiilor di

necreate, care se imp[rtlqesc Bisericii prin preolia 9i jert[u

Iisus Hristos, prin preofia sacramentald 9i prin ea

celelalte Taine, continuAndu-se astfel peste veacuri

Bisericii.l0'to ng" ar fi Biserica fdrd aceste energii'l

intreabd V. Lossky - conferitd prin Dumnezeu Omul

reinnoitd Apostolilor (ln. 20,22) Si transmisd pand lu

prin succesorii ei? Ar fi o infilisare - raspunde el "

Bisericii cereSti, dar fdrd via\d, fdrd putere Si abstractd" '1

Deci, aspectul sacrificial 9i sacerdolial al Bisericii

de preolia qi jertfa lui Hristos Arhiereu 9i de efectelo

eclesiologice (Evr. 10,10.14), actualizate mereu in s6nul

prin jertfa nes6ngeroasd a Sf. Euharistii, adusi de pr

sacramentalS, continuarea preoliei lui Hristos' !

Sf. Chiril din Alexandria subliniazd de multe

rffi Vezi pe larg G.Rambaldl, Sacerdoce du Chrisl et sacerdoce

dans l'Eglise,in "sacerdoce et celibat", Louvain l97l, p 288'

'o6e Fer, Augustin. De doctrina christiana, PI'',74,4 Vezi gi Pr'Lect' L

Mih5lfan, op cit., P.85'7-858

'0r0 Vezi Pr.Prof. I. Bria. Preopie st Biserica, p' 5)2

'o'' CL V. Lossky. A l'image et i la rdssemblance 'p 169

PARTEA A PATM 495

ict'llir nu se poate aduce decdt in Bisericd, fie cd e vorba de

Jcrtla lui Hristos, fie de a noastrd. Sensul acestei idei, constd

trrni intAi in faptul cd jertfa lui Hristos, fiind jertfa comund gi

lrrtcrrf ionind atragerea tuturor credinciogilor in starea lor de

;rrtlI, produce gi susline prin insugi acest fapt Biserica. in al

rloilca rAnd, jertfele trebuind sd se incadreze in jertfa comund

n lui Hristos, insemn6nd o sdltare din viala de egoism,rrrrrtribuie gi ele la realizarea gi menlinerea Bisericii, care nur rlccdt comunitatea sfinliti prin, gi in, jertfa lui Hristos,r orrrunitatea insuflelitd de iubirea jertfelnic6.t0?2

Dacd Hristos e jertfa plind, fundamentali, la care se

nrlrrugi jertfele noastre, atunci El e, pe de-o parte, jertfE, iar pe

rlc rrlta, altar de jertfa pentru jertfele noastre. Ne zidim pe El

5t irr.f urul Lui ca Biseric6, devenim impreund cu El un singurrrllirr, sau o singuri Bisericd, din care se inalld buna mireasm[n crc:dintei gi a vieluirii noastre curate gi iubitoare de HristosIrurrcate de jertfld.

Aducindu-Se Hristos, ca Arhiereu gi aducdndu-L prinrroi. prin preotul slujitor, ca jertft, pi in acelagi timpirrlrrcAndu-Se El gi aduc6ndu-ne gi noi, tot prin preot, jertfr, ne

rrrlirn ca Biseric[, pe piatra fundamentald a jertfei Lui. Denri(:rnenea, ne zidim in preofie sfAntS, cdci nu suntem jertfep;r:iive, ci ca gi Hristos, jertfe active, vii, zidindu-ne intr-oI t i scricl obiectiv[, comunitard. I073

llr:icrica este Hristos ca jertfi gi ca Arhiereu (ca subiect al

1r'r tl'ei), impreund cu noi ca jertfe gi ca preofi (ca subiecte ale

"''? Pr,Prof. D. StEniloae, Legdtura dintre Euhartstrct"" Ibidem, p.25.

l

p.28

Page 250: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

496 STELIAN TOFAN,i

jertfei),ridica!i in aceastd stare de E1, realizdnd gi Et, pl

comunitatea prin preotul vizibil, care departe de a

subiectivitatea gi jertfa noastrd, "o potenlez[ gi o duceimplinirea ai. ttroTa

DacI jertfa trebuie sd-gi ia puterea din jertfaHristos gi trebuie sd se uneascd cu ea, iar Hristos este algi Arhiereul pentru celelalte jertfe, adicd al Biseririilcontinud devenire, atunci ea nu se poate aduce deoAt

Bisericd, contribuind la edificiul ei.r07s

Sf. Chiril, preluAnd imaginea din Vechiul Testaal nedespdrlirii jertfelor de cort, spune: "Io seama deci sdpdrdseSti pe levit tot timpul cAt ftdiesti pe pdmdnt. Cdclte poli apropia de Dumnezeu decdt prin levit, pentru cdmijlocesc tntre Duntnezeu Si noi, imitdnd pe MdnluiHristos... deci nu podte pldcea lui Dumnezeu jertfa ce nusdvdrSeSte in Bisericd" .to76

Prin urmare, prin jertfa gi arhieria lui Flristotprin jertfa gi preo(ia sacramentald 9i cea generall 1tuturor credinciogilor se constituie Biserica, urmeazl clBiserica e o comunitate de jertfd, adicl de iublrlneintrerupti in Hristos.'o'7

1014.,.,I Dtdent.

''t Sf. Chi.il al Alexandriei , op cit., P.G., cartea X. col. 606CD; trad. rom,cartea a-X-a, p-325u.

'o'u lbidr^. cartea XIII, col 880DI07'Justegea veclerilor Sf. Chiril al Alexandriei, depi nu sebazeaz6,dec6t po

textele Noului Testament. e confirmati 9i de studiul . " Ministde du Christ aconpllpar son Eglise toute entise et ses ministres", in revista "Verbum Caro", vol. XVIII,nr69 redaclati de Communaute de Taiz6. France), Neuchatel 1904. p 26 IatA

PARTEA A PATRA

Aspectul acesta sacrificial qi sacerdotal al Bisericii nuF r rv,r [)artial gi accesoriu in Bisericd, ci general, esenfial giltFrrlrcrupt. F5.rd slarea dinamica de jertI} neintreruptd,lrtrrprii' comunitdlii ca atare gi suslindtoare a ei, in acelagillrrrp, nu cste Bisericd. Aga cum se vorbegte de o',Ecclesialrrut,i " aIa se poate vorbi qi de o "Ecclesia sacrificans".1078Arlrrsti'i stare de jertfE, care e ull act continuu, e relatia delrrtrlrritu[e a flpturii cu Dumnezeu, e rnodul de continudrlr';rrliiirc a fapturii spre cele inalte, spre cele de dincolo de eagi ',1rrt: viafa de curdlie gi de comuniune iubitoare.

AvAnd in vedere porunca din Legea veche (Ieg. 30,7)fr ('\l)licAnd-o, de a se tdmAia in cortul sf6nt dimineala 9ilr,rul, in yreme ce se aprind candelele, Sf. Chiril spune:",\r'ttt'u ql dimineala inseatnnd neintreruperea ,sittt'ut(t, l(trea, iar tdmdierea sub candele arata cd numaittttttrL r cdnd suntem scdlda!i in lumina dumnezeiascd a luillttslos ne umplem tmbel;ugat de buna mireasmd a luillt rttrs ,ri inaintdm la simlirea bundldlilor rlinainteat tn tului, adicd a bogd{iei darurilor dumnezeieSli pe carellr trto.y o impdrtdse;te celor vrednici... Si vorbeSte dettu,t(iierea neincetdrii. Cdci nu existd nici un timp in carelltttttt.r nu impdrtdseSte buna mireasmd tn cortul ,sfant,, tt I t t' i t'n B isericd" .1o7e

| ,tt('vir cxtrase din acest studil'. "Jertfa vie iald descrierea cea mai adancd a,ilut\t(tului Bisericii si a membrilor ei Defapt, gralie ddruirii cle sine a luillt t\t!).\, (.are se oferd pentru noi, toyi cei ce intrd in acest sacrificiu pal acum sdIr,' tttttniti "tli"ti", "fird patd", "/drd prihand,,, ,,primitr,,, pldtugi,, (toti oceStitt | iltt'ilt servesc p ca este deci un ,,sacriJlciu,, (Rom.I ' I 15,6, Filip. in Hristos, capul intregului rrup,llt:r,t ttn este acu ciald...,'.

"'8 Cf. Prof.Dr. D, Sttrniloae, art cit., p.3l-""'Sf. Chiril al Alexandriei , op cir . p C . cartea iX . cot 621-624:trad rom

, ,rrlt':r a-lX-4 p.28-5u.

497

Page 251: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

498 STELIAN TOFANA

Ideea aceasta indic[ in primul r6nd starea de j

neincetatd a lui Hristos. Accesibilitatea comunitalii la

stare de jertfd, are loc la cel mai inalt grad, in timpul

Liturghii, in care Hristos este euharistic prezent in mod real

altar. Jertfa de pe altar inf[ligeazd sr-rb chipurile accesi

nou6, ale pdinii gi vinului, pe Mielul care sti "la mijloc

cele 4 fiinle qi betrani, ca injunghiat" (Apoc. 5,6); pe M

care mijlocegte intre tronul suprem 9i zidire prin starea Sa

jertfh, iar cei ce cred in El sunt la fel jertfe 9i preoli,

"preolie impdrSteascS" (I P. 2,9)'

Aceastd bog[lie intimE intre Mielul injunghiat,

intre Hristos in starea permanentd de jertfd 9i intreg

prezent in Biserica, intreaga frpturd existentd, se

constata fbarte clar in rAnduiala Sf. Proscomidii.

Pe Sf. Disc, Sf. Agne! reprezinti pe Mielul lui

injunghiat pentru noi, Iisus Hristos, din ale cdrui energii,

hrdnesc cei din jurul Lui 9i anume N5sc[toarea de

cetele ingereqti, sfinlii prooroci, Sf. Apostoli' marii dasctrli

lumii qi ierarhi, sfinfii cei fdrd de argint, cei cu darurlll

preofegti speciale, harismaticii, mddularele preofiei generalal

vii gi adormili, intr-un cuvdnt, intregul trup al Mdntuitorulul,

intreaga BisericS, in ordine ierarhizatd, dar totddata 9i l[comuniune sacramentald, casd zidita din pietre vii, bine legatl

prin legdturi de har cu Piatra cea din capul unghiului, tofl

afl6ndu-se in actul de jertfire continud intr-un urcUt

neincetat.IoEo

'030 Sf. Muxim Mlrlurisitorul a pus in evidenla acest

"Ambigua" (P G XCI, col 13648)-

PARTEA A PATM

Biserica este in intregine jertft gi in intregime preofie,prin puterea jertfei gi arhieriei lui Hristos, care e jertfa-izvorr tcrati jertfa qi arhiereul-izvor atoatd. preolia. Biserica fiindloatd pline de Hristos "e plind de El tn starea lui de jertfi Sitlt iubire gi in calitatea lui de Arhiereu, devenind Si ea toatd

ltrlfd Si toatd preo;ie" .toEl

Ne imp[rtdgim de roadele jertfei lui Hristos numai inllisericd,pentru cI numai aici este preolia sacramentald care-girrre fundamentul in Arhieria lui Hristos gi in jertfa Sa, alipindrrcestor jertfe, jertfele noastre duhovnicegti ( I 3, 1 5) in calitaterlc preoli subiectivi, apar!inAnd preo!iei generale a tuturorcregtinilor, care igi are, la fel, izvorul in preofia lui Hristos gi

in sacramentalitatea Bisericii, ca Trup al lui Hristos, intreloate acestea existAnd, agadar, un raport de complemen-taritate, de interdependenfd. De aceea, nu putem sd vorbimrlc preolie frrd si accentudm pi aspectul ei eclezial in fiilareaci, dupd cum nu putem sd vorbim nici de Biseric[, fhrd sd nu';rrbliniem caracterul ei sacerdotal gi sacrificial, care o

rlcfinegte ca locul in care ne facem pdrtagijertfei lui Hristos,inrpropriindu-ne roadele ei, prin propria noastrl jertfire,intr6nd la Dumnezeu in stare de jertfr curatd.

Putem spune, in concluzie, ci posibilitatea implrtdqiriidc roadele jertfei unice gi vegnice ale Iui Hristos, ne e datd inlaptul cd El rdmdne in Sfdnta Sfintelor din ceruri,continuAndu-Si lucrarea Sa arhiereascd prin preo!iasacramentald a Bisericii, nu fErd participarea preofiei generale

499

tapt in scrierca l|t08r Prof. D. Sttrniloae, art.cit , p.32

Page 252: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

500 STLLIAN TOFANA

a crestinilor, pururea (e iq td ncvte.l,dq - '7,25), nlArhiereu "in veac" (e iq tdv oiriva - 6,20), pentru totdon

(eiS rd 6rr1ve rcfq - 1,3), deoarece este "pururea vl(ndvtote (<i,v - 7,25), avdnd o "preolie netrecltoeti(anupd,$acoq - 7 ,24). Aceasta inseamnd cd impdralia ac

a lui Hristos este considerati gi ea o lucrare sacerdotalll,lfr

3. Biserica lui Dumnezeu pe pfunflnt, participrRIa Liturghia cereasci gi la starea de jertftrpermanenti a lui Iisus Hristos Arhiereu

De o participare a Bisericii lui Dumnezeu dc

pam6nt la Liturghia cereascd a lui Hristos (8,2) nu sc po6l€

vorbi decAt dacd Hristos se gisegte ?n calitatea de ArhicrrUvegnic, gi pentru ca Lilurghia presupune o jertfd ce se aduca,

Autorul epistolei vorbegte de acest lucru arEtAndu-l pe Hristolca "slujitor la Aitarul cortului celui adevErat" (8,2), deci clArhiereu vegnic, liturg care jertfegte mereu, gdsindu-se ve$nlO

in stare de jertft intr-o liturghie vegnic cereasc6.r0E3 I)o;lHristos nu mai repetd moartea Sa pe cruce, calitatea Sa clE

Arhiereu, deci nrijlocirea Sa, nu inceteazd, ci rdm6ng

"nepieritoare" (7,24), El este "Arhiereu" in veci, "dincolo d0

catapeteasm5", unde "El a intrat ca inaintemergdtor" (6,20),

in acest sens putem uni paradoxal doud afirmalii: pe dc-o

'082 Vezi O. Cullmann. Christologie du. . p. 89.to" Cf. J. Bonsirven. Le sacerdoce et le sacrifrce de.lisus-Christ cl'a1n*

l'Epitre ata Hdbreux, p.77{)

PARTEA A PATR4

;rrrr tc El nu repete jertfa Sa, pentru cd jertfa Lui e desdvArgitd,

;rr tlc altd parte, aceastE jert{i are o eficienfd, sau chiar ont'lrralitate permanentd, cdci calitatea Lui de Arhiereu n-ar;rrrtca funcfiona IIrd jertft. Ori, aga cum s-a vdzut in capitolulnrrlcrior, Arhieria gi jertfa Sa este baza Si izvorul preolieirirt:r'amentale a Bisericii prin care preotia gi jertfa Sa, sen,, trralizeazd gi se permanenti zeazd vegnic. Deci, Biserica;rrrrticipd la Liturghia cereasci a lui Hristos, la starea Sa

It'r rrranentd de jertli in fala Tatdlui, in fafa cdruia ofer6 mereurrrrrrrnitatea Sar08a intruc6.t are extinsd aceastd jertfr in jertfaI itrrghiei Sale plrnAntegti, unde tot Hristos e jertfr gi jertfitorprirr preofia ei sacramental6.

in aceastd strdnsd legdturi dintre Hristos gi Biserica5rr rlin punct de vedere sacrificial std deci, participarea noastrdlrr jcrtfa permanenttr a lui Hristos Arhiereu vegnic.roEs

Noi nu putem sd ne aducem jertfh Tatllui tn afara luillristos, Arhiereul gi jertfa-izvor, dar nici Hristos nu se oferdIrr continuare jertft separat de noi gi nu s-a aSezat in stare de

;t'r ttE, dec6t pentru noi.r08'

Dar jertfa lui Hristos in fafa TatElui gi in care constdlrtrrrghia cereascd, nu are in vedere numai lauda oferitd ratdlui';r rrrijlocirea Lui pentru noi, precum nici numai comuniunea',rrrr unirea perfectd a Sa ca om cu Tatdl gi care e tot o jertfE.r\t:crst fapt ni-l mdrturisegte clar epistola:',. .printr-insul sd

to&a lbidem,p 780r085 Vezi Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae, Legdtura dinlre Euharistie Si iubirea

r, ytttd, in "Studii Telogice", p 3.r086,, ,

I lr1d".m

501

Page 253: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

502 STELIAN TOEANA

aducem pururea lui Dumnezeu jertfd de laudd, adicd

buzelor, care preasldvesc numele Lui" (13,15)' Iisus Il

vrea, deci, sd atragdin aceastd stare de jertfr de laudd, rt

Tatatui gi de unire prin El cu Tatdl in iubire, in cursul istol

cel mai mare numdr posibil din fratii Sei.r0E7 Aceastl al

a noastrd spre Tatf,l nu o poate s[virqi llristos numai i

El este Arhicreu vegnic, in stare de jertft perm

mijlocind pururea pentru noi (9,24) in cadrul unei vo1

liturghii ceregti. Vorbind de mijlocirea lui Hristos pentru

Sf. Chiril din Alexandria spune: "Cdci miilocind Hrittttl

aducdndu-ne lui Dumnezeu TatdL, vam fi primili Sl

aducdnd rugdciunile noastre pentru pdcatele noaslrc

cerdnd iertarea vinilor din trecut" .ro88

Aducerea ruglciunilor noastre Tat6lui culmineazl

Sf. Liturghie a Bisericii in care ne aducem 9i pe noi jertllrugdcirtne, impdrtSgindu-ne in acelaqi timp de Hristos

vegnic in stare de jertfa. Deci, ne oferim prin Liturghil

suntem oferili, in acelaqi timp, prin Hristos, ca jertfe Tutl

in cadrul Liturghiei lui ceregti. Liturghia piminteasci de

astfel o permanentd participare la Liturghia cereascd n I

Hristos, slujitor la altarul cel ceresc (8,2;9,12.14.24)'

Rugdciunile gi jertfele noastre sunt primite agadar,

cltre Tatdl, datoritd mijlocirii lui Hristos pentru ele, ifel de unire cu rugdciunile Lui. Dar suprema sa intervctl

tot' Cf. P..Prof.Dr. D, Stlniloae, Jertfa lui lisus si spiritualizarea

prin impdrtdsirea de ea in Sf. I'iturghie, p 107

's8 Sf. Chi.il din Alexandria , Adoratio in spiritu et veritate,

68, cot 1056; trad. rotn cartea a-XVl-4 p 542u, citat dupa Prof D

cir.p 108

libr. XVl. ll

PARTEA A PATRA 503

lrcrrtru noi este prezentarea jertfei Lui, pentru noi, Tatdlui.Arrl<rrul epistolei spune: "El a intrat o singurd datd in Sfdnta,\ilinlelor... cu insuSi sdngele Sdu . chiar in cer, ca sd seln.lili{eze penttu noi tnaintea lui Dumnezeu', (9,12.24)." It:rtfa Lui - spune plrintele Stdniloae - este cea rnai puternicarrrl;iciune intrupatd".r0Ee "Rugeciunea noastrl, hrenitE din1t'r lla Lui, este gi ea un fel de jertfr, care poate s6 meargd mairlcparte, pdnd la jertfa ca rugdciune ?ntrupatd".r0e0

tn acest sens, mijlocirea lui Hristos nu ne estecxterioard noud, deci nu rdmdnem in afara Lui, ci ne uneste culrl, ridicAndu-ne la starea Sa de jertfd. $i intrucdt rugiciunearroastrd, hraniti din jertfa lui Hristos gi amestecati currrgdciunea Lui este gi ea o jertlE (Ps. 140,2), se poater orrsidera toatd Liturghia o jertfd a lui Hristos qi a noastriirr acelagi timp, din puterea jertfei Lui, o jertfE caret rrlmineaz[ in Sf. Euharistie a Bisericii in care Hristos ni seolurd deplin. in acest sens, Liturghia Bisericii nu e dec6t;rclungirea, extinderea liturghiei ceregti a lui Hristos Arhiereu( L'rcsc pe pdmSnt gi-o permanentd impIrt[qire a noastri de la;rccst altar. " El este tn acelaqi timp Si altarul supreml,r opriu-zis (8,2;9,11). Cdci altarul este locul spiritual celttttti indl[at de cdtre Dumnezeu Si de s/inyenia Lui. Dar ce

I'ttule fi mai tndllat spre Dumnezeu decdt Fiul lui Dumnezeu,lt'venit Om pentru a se oferi ca jertfd supremd Tatdlui tnttttmele tuturor fralilor Sdi tntru umanitote? El este cel maittttlt altar Si cect mai desdvdrSitd jertfd".r0el

Aqadar, prin Sf. Liturghie cregtinii pot fi pugi ca jertfe

'08e Pr.Prof.Dr. D. Stlniloae, art.cit ,p IOB

'o* Ibidr*.toe' Ibidem, p.lo9.

Staniloae, d*

Page 254: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

504 STELIAN TOFANA

vii impreun[ cu jertfa Sa pe acest altar suprem in fala imedl

a Tatalui, unde Hristos sdvdrgeqte o liturghie neincetati,

des5v6rqirea lor se realizeazl qi dureazd in veci, prittl

participare vegnicl la jertfa Fiului lui Dumnezeu devenit (

actrtalizatd mereu in Liturghia Bisericii ca actualizttro

Liturghiei celei ceregti. " Lucru de cdpetenie in ceea ce u

spus - spune autorul epistolei - este cd noi avem un astfel

Arhiereu care s-o asezat de-a dreaptq tronului slavel,

ceruri. sdvarSind Liturghia tn Sfdnta Sfintelor Si in

adevdrat, care n-a fost tnfipt de om, ci de Dttnlnezeu" (8,1

Dar, in Sfdnta Sfinteior, EI celebreazllaaltatul care e cel

inalt loc in ea, qi altarul fiind El insugi. Astfelaltarul Bi

este chipul vdntl al lui Hristos pe care, sau in care E[ ins

ofer[ jertfa Sa, prin preot, Tatllui Sdu, ddruindu-ne 9i no

pentru a ne ridica impreuni cu El ca jertfd la Tatdl'

Liturghia cereasc5, deci, nu poate fi desparlitd de Litu

vdzutd din bisericile plm6ntesti. Aceastd realitate se

observa foarte clar din cartea Apocalipsei (cap- 5-8) d

rM Identitatea dintre Arfueria veEnici gi starea permaflenti de jertfh a lui I

in fa.ta Tatalui 5i faptul cd aceastii stare El o are de la sine insuEi ne este aritatl 9l {Apocalipsa, prin Mielul vdzut ca injunghiat Lillgd cel care cste a$ezat pe tron m{up.onp"'a" bi decdt cele 4 fiinfe pi 24 dJ"prezbiteri" (Apoc 7'9-17; 15,2-a) Miclul

"rt" riarit de aceste 4 fiinle, de cei24 de ;prezbiteri", de o mare mullime de ingprll

de toatd crea(iunea- pentru injunghierea care a suferit-o qi o poartd in sine pcntrg

m6ntuirea multora. Mielul n[i. rlauit numai ca cel ce a fost injunghiat, ci 5i cu Cll

ce prin injunghierea vazuta in El mentuie$te pe altii. $i El este nu numai jertla cuteste folositd de un altul ca arhiereu ci Cel ce mdntuiegte El insugi pe allii prin.ierlf,

Sa; EI este deci qi Arhicreu gi caj.e poarta injunghierea in conlinuare in Sine (Vcll

amanunte la Pierre Prigent. Apocalypse et Liturgie, Neuchatel, Suisse, 1964, p,

48).

PARTEA A PATM

Itrrrrginile in care Hristos nu e contemplat de autorul cdrlii caf lrnd singur, in acel plan invizibil in fala Tatdlui, ci inconjuratrlr o rnare mullime ce-i slujegte. Astfel in jurul Sdu, prezent infnlrr 'l-atdlui gi lucrdtor ca "injunghiat" asupra celor ce sunt pe

1rflrrrfrnt, se afld cele 4 fiinle (care par a fi ca 4 Evangheligti, car ei rnai apropiaf i de Dumnezeu gi cei mai cunoscdtori ailrrlrtclor Sale) gi 24 de"prezbiteri,' gi care reprezintd pe primii1i principalii participanli la Liturghia cereascd. Ultimii sunthrrhrdcati in vegminte albe ;i poartd pe capetele lor cununi, carrrrrrr al martirajului lor, dupd ei afldndu-se milioane de ingeri.l'ti 24 cad in fafa Mielului avdnd fiecare o alautd qi cupe deurrr pline cu t5mflie, care sunt rugiciunile sfinlilor (Apoc. cap./ l{). Se vede de aici, foarte clar, caracterul Liturghiei care sertlvirqegte in cer gi legdtura ei cu cea de pe pdm6nt.llrrgaciuniie celor ce sunt pe pdmdnt sunt preluate de"1rrt:zbiterii" din cer, ca impreund cu jertfa Mielului si oblindlrrlarea pEcatelor. Dar prezentarea acestei rug6ciuni esteitr,iof itd de cdntarea de slavd inchinatd Mielului, care prinlrrllrr Lui mAntuiegte pe toli cei ce se roagd. Lui gi Tatilui, nurrrrrrrai de "prezbiteri", ci gi de milioane de ingeri gi de toatdr rcrrtiunea care se afl6 in cer 5i pe pdmint. Cdntarea din cer se

lntlilrregte cu imnul "Pe tine te l5udIm', din Biserica de pe

lrtlnrint, Toati creatiunea este prinsd intr-o Liturghie unicdr.r('itscd gi pdmdnteasc5, av6nd in centru pe Mielul care gadelr uriunghiat in fala Tatdlui. in.ea mai intimd apropiere deIrllt'lrrl ?njunghiat, sub altar, se af-ld sufletele celor ce au fost1t ,'r injunghiafi pentru cuvAntul lui Dumnezeu Ele se roagilrrr I)rrr.rrnezeu, cu nerdbdare, sd judece gi sd ceard socoteald;r'rrtru sAngele celor ce sunt pe pamdnt qi Mielul le rdspunde

;

ll

505

Page 255: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

506 STELIAN TOFANA

cerendu-le sb a$tepte un timp pAnd ce vor venl $l cel ce

mai fi t[iali ca ei (Apoc- 5,10-ll)' Lor li se adauga apol

"mare mullime" pe care nimenea nu o poate numdra' d

fiecare neam, din toate seminfiile, din toate popoarele 9i

toate limbile, luflnd loc in fala Mielului, imbrdcali in vegml

albe gi avAnd in mdini ramuri de finic, ca semn al nemurl

Acegtia sunt, dupd cuvdntul unui "prezbiter", "aceia car!

din marea strdmtoctre Si 5i-au spdlat veSmintele lor

sdngele Mielului" (Apoc. 7,9-16)' Aceasta inseamnd c[ d

Mielulcareseafl6infalaTatSlui,cainjunghiat,continulse verse sAngele curat de care se impdrtEgesc cel c0

mirturisesc ai care le d[ puterea s6-gi reverse intr-un elan

dragoste, care-i arati curali de orice egoism, propriul

s6nge amestecat cu sdngele Mielului, pentru cAstigarea a

frafi pentru Hristos, viala Mielului extinzAndu-se astfel in

Toli cei ce vin din viala pdmdnteascd s-au imp[rtdgit

Mielul gi se impdrtigesc 9i acum deja din El intr-un mocl

presus de inlelegere. Dat fiind cd atdt cei ce sunt pe pe

cit gi cei ce au ajuns la irnp6rt[;irea de El, mai presu$

chipuri, se impdrtdqesc de acela;i Miel, ei sunt participan[l

aceeagi liturghie, care pentru cei dint6i este vdzutd' pc

ultimii nevdzutd. To{i sunt adugi Ia Tatdl prin acelagi Ml

injunghiat (Efes. 2, 1 8).1oel

Agadar, se poate vorbi de o Liturghie cereascl cc

chip vizibil in liturghiilc Bisericii de pe pamant in sensul ul

uniri a tuturor cu acelapi Hristos Arhiereu veqnic, in s

permanentd de jertf,l, ridicafi cu addncimea fiintelor noas

'0" Cf P..Pruf.Dr. D- Stlniloae. art cit . p.ll7-118

PARTEA A PATRA

tlincolo de spaliu gi de timp.tBa Iar vegnicia gi nespalialitateairr care ne ridicdm nu e pdlitd de urmlrile vielii noastre in timppi spaliu, ci le ducem pe acestea imprimate in fiinJele noastre,ir$a cum gi Hristos, ca Om, ridicd in veqnicie gi nespalialitate"irr.n intirea" trlitd a j ertfei Sale. ro,s

Mai precis spus, prin Liturghie Hristos leagh cerul cuprlmAntul. Prin ea Fiul lui Dumnezeu, fEcut Om, jertfit inviat1i indlfat, ne duce de-a lungul istoriei, pe toli cei ce vrem, spre'lntdl, unde s-a inlllat El. Legdtura aceasta ce o face [isusllristos ca Arhiereu gi jertfd a bun5tdlilor viitoare, intre noiIo[i cu Tatdl,autorul epistolei cdtre Evrei o vede s[vdrgindu-se;rlintr-o Liturghie care se prelungegte din cer pdni inlriscricile noastre: "El a intrat o singurd datd in Sfinta,\/intelor, nu cu sdnge de lapi Si de vi(ei, ci cu insuSi sdngele,Tr)rz.;i a dabdndit o veSnicd rdscumpdrare...,,. ,,Drept aceea,It ttlilor avdnd indrdzneald, sd intrdnn (Si noi) tn ,gfdnta,\ilintelor, prin sdngele lui lisus". (9,1 1-lZ; 10,19).

Prin urmare, Iisus Hristos, pe de-o parte, aducdnd o

r(e AceastA idee a afirmat-o Teodor de Mopsuestia, ca.re spune ca "impfu{fa

r'rrlrrrristicd este impdrtagirea sacrarnentalE (prin chipuri) de jetfa cereasczt". (yezj" I ry I lomdies catahetiques de Teodor de fulopsuestia,,. Cite du Vatican 1949,|al,'irrr [)ani6loq Bible et Liturgie, Ed. Cerf, 1951, p.2l). in vechea liturghie asiro-r lrirlrlecand se spune: "Ridicali privirile voastre spre eele ceresti si priviti tainelet | \t' sdvdr$esc acum sera,fimii stau cu fricd infasa tronului slavei lui |lristos,' 'ttttind laude trupului jertfit Si paharului amestecat. $i aici, jos, poporul se roagd1t ltrcotul cere mila pentru lumea inlreagd" (Rugaciunea de dup[ sfinfirea,l,rr rrrilor). "Astfel Lifurghia are prototipul ei in jertfa cereasci a Mielului descris in'\gxx;af ipsi" (Cf. Jean Hav| La divine Liturgie, 1981, p.41, dupl pr.prof.Dr. D.\lflniloae, Biserica tn sensul de locas Si de largd comuniune in Hristos, in rev.'( )r ltrrloxia". an. XXXIV, nr.3, 1982, p 344)

r0e5 Sf. Maxim Mirturisitorul spune in acest sens cE eternitatea noastrar rrl.:rrc va fi o etemitate "eonicd", in care se vor pastra urmele viefii noastre in timp,rrr rr t:lcrrritate ca a lui Dumnezeu. (Ambigua, p. 91, l l-i3, I 164)

507

Page 256: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

508 STELIAN TOFANA

singura jertfE, "S-a asezat in vecii vecilor de-a dreaptu lttlDumnezeu", pe de alta, noi to\i "suntem sfinlili prin,ierlfttrupului lui lisus Hristos" (12,10). Aceastd sfinlire n6.!'actualizdm gi permanentizdm prin participarea la jertfa lulIisus Hristos din Sfdnta Sfintelor in care, jertfa Lui ni se lhglproprie gi noud, in special in momentul impdrt5girii de El, Celjertfit gi inviat, in Sf. Euharistie.roeu "Prin jertfa euharislicd tzice Nicolae Cabasila - noi avem tn miilocul rutslllactualizatd jertfa lui Iisus Hristos cel iniunghiat o singuledatd; o actualizare a faptului crucii istoriceSte unicu ,10)

Astfel Biserica e in lume nu o simpld proclamalie a jertfilcelei unice, ci deja o realizare a impariliei cereqti actualizatlin aceastd j ertti. toes

Prin urmare, jertfa lui Iisus Hristos, nedesphrlitd dlarhieria universald vegnicd a Lui, are puterea de a susline pltoJi in drumul lor spre Tatdl, putere care se actualizeazd 9i rlimpartageqte in Sf. Liturghie a Bisericii pam6ntegti, carl"intrupeazd Si aduce ldngd noi Si in noi, cele nevdzute gl

necreote; Transformd Si sfinleSte cele vdzute trdind tn a4

tntrepdtrunderea necreatului Si a creatului, a vielii Si aruorlii. a miScdrii Si a slabilitdlii, a tainicului ,Si tlralionalului,... a libertdlii Si a naturii.,.'r.roee

Lucrarea lui Hristos prin Sfdnta Euharistie esto,

toe6 J. Bonsirv en, op cit , p 781tDl yezt Diac. Ene Branigte, Ikplicarea Sf. Liturghii, Bucure;ti, 1973,p 94

lBE Amanunte in acest sens vezi Boris Bobrinskoy, Ascension et sacerdocidu Christ. Contacts, nr 27, 1959. p. 177.

'oee Arhimandritul Vasilc Kondikakis, Eisodikon, Elemente ale trllirlllihrgice a misterului unitalii in Biserica ortodoxd. Smnm Man5stire Stavronicltittt

din Sf. Munte, 1974, p 103. citat dupdL Pr Prof Dr- D-tru St6niloae, SpirilualitaltSi comuniune in Ltturghia ortodoxo,p.35, nota 10.

PARTEA A PATRA 509

rr;adar, dubld: pe de o parte, El se prelungeqte in lume, dar perlr: altA parte,El asumi lumea. Hristos se extinde asumdndlrrrnea, in Trupul Sdu, ca sd o transfi gureze. Biserica nu este. r'calitate static5. Ea reprezintd o dinamica transfiguratorie,t,ir nuntd neincetatf, in spaliu gi timp a Creatorului gi ar:r'r:aturii. [n acest amestec fhrd contopire a naturii create cu( ('ir necreat5., creatia se tope$te in Trupul Domnului prinslrinta Euharistie, fiindcd Euharistia face "din Hristos binelerr.stru inaintea chiar a darurilor noastre naturale" fiindca"llristos s-a contopit cu Trupul", adicd pentru faptul cdI rrlraristia este Hristosrroo.

Prin jertfa euharisticl, aqadar, Biserica participd lal,rturghia cereascd a lui Iisus Hristos Arhiereu vegnic, aflat in1rr:rrrranentd stare de jertfa in fala 'ratdlui pentru noi, intruc6tir( c.Std jerlfE a Bisericii nu e dec6t prelungirea, extinderea girt'irotual izarea jertfei celei mAntuitoare, adusd o datr pentruloltleauna de Iisus Hristos Arhiereu prin slujirea Sa,rr lriereascf, in " zilele lrupului Sdu', (5,7).

Acesta este de aitfel Fi mesajul hristologiei epistoleir rrlre Evrei, care prin accentul pus exclusiv pe slu.jireairrhiereascl a lui Iisus Hristos, Arhiereu in veac, gi pe operalrri definitivd qi unici in fiinla gi efectul ei mAntuitorrrrriversal - jertfa - completeazd esenfial intreaga invaldturi aNrrrlui Testament despre persoana divino-umand a lui IisusI lr istos Ei a lucrdrii Sale mdntuitoare, prezentAndu-se astfer ca() tr)coronare a gi.

Dumitru Popescu, Ortodox ie $i conte mporaneitale,,, I)tcuregti I 996,

Page 257: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

510 STELIAN TOFANA

Fird hristologia acestei epistole cu trisAturn llcaracteristic6, prezentAndu-1 pe Iisus Hristos Arhiereu in vc$

qi consecinla soteriologicd a slujirii Sale arhiere9ti' flrtr ogtl

in iconomia m6ntuirii, hristologia Noului Testament l!rf,mAnea incompletd. De aceea, epistola cf,tre Evrei se prezintl

ca "piatra din capul unghiului" a intregii hristologll

neotestamentare.

COil[CLU'N,{{

Prin tema noua tratatd - cea a Arhieriei vegnice a luilisus Hristos, prin structura dispunerii materialului, prinrlispozifia concentricd a temelor: eshatologie, eclesiologie,

lcrtIE - jertft, eclesiologie, eshatologie, epistola cdtre Evrei se

;'rrezintd agadar ca o carte unici in Noul Testament, cu un fond

lcologic total deosebit de teoiogia celorlaite cdrli canonice

ilcotestamentare.

Privitd, cornparat6 gi tratata astfel, ea n-a putut filtribuit5 nici unuia din aghiografii Noului Testament, niciclriar Ap. Pavel, cu toate cd el a intrat cel mai mult incombinatia autorului scrierii. O oarecare corespondenla de

irlci a teologiei epistolei, cu altele, de acelagi gen, din teologiapaulinS, a$a cum s-a vezut in capitolul de inceput, dedicat

Iocmai pentru acest motiv controversatei probleme a autoruluicpistolei, fac totugi posibild o transparentd presupunere cd

lcologia ei nu ar fi chiar cu totul strdind de dimensiunea

Ir:oleg1"5 paulind. Dar importanla gi unicitatea epistolei nu

rczidd insa in enigma autorului sau in paulinitatea orirrcpaulinitatea ei, ci, in primul rAnd, in substanla densd

lrristologicS a confinutului ei doctrinar.Dacd dintre toate titlurile hristologice, titluI de

"Arhiereu" expriml cel mai potrivit chipul neotestamentar al

Page 258: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

5tz STEL]AN TOFANA

MAntuitorului Iisus Hristos, a$a cum se afirmd tot mai

atunci epistola cdtre Evrei este singura carte a NuUl

Testament, care oferd o hristologie cornpletl, centrnt6

titlul de Arhiereu, inglob6nd cele trei aspecte fundamentalo

slujirii arhieregti a lui Iisus Hristos:

a). opera mAntuitoare unicd (60rina() sivArgitl

"zilele trupului SIu" (5,7);

b). lucrarea prezentl a lui Hristos Arhipreamdrit gi aqezat de-a dreapta tronului slavei in ceruri (frd 6rr;vercdq);

c), cea de-a doua venire a lui Iisus Hristos la

(6x 6eurdpou - 9,28).La aceastd schemd s-ar putea adduga ;i lucrarea

Hristos Cel Preexistent, clar exprinlatd de autor la inccptt

epistolei (l,l-4), unde apare drept Creator a toate in calitlde Dumnezeu adevdrat, posturd implicatd in titlurlhristologice analizate: "Fiul Omului", "Fiul lui Dumnezcur

"Dumnezeu".Astfel in aprofundarea, inlelegerea gi dezvol

hristologiei Noului Testament, epistola cdtre Evrei ocupf, ufl

loc central, aduc6ndu-gi in acest sens o contribufie originalllgrupAnd ca nici o alti scriere a Noului Testament, in jurul

noliunii de "Arhiereu", ca temd predilectd a doctrinei salo,

afirmaliile referitoare la credinla in Iisus Hristos gi la rostul

soteriologic al intruparii Sale, baz6ndu-se atAt pe refcririlcdirecte sau indirecte ale MAntuitorului Iisus Hristos cu privir€

la slujirea Sa arhiereasc[, cit gi pe credin]a primilor creglinl

care mdrturiseau caracterul sacerdotal al lucrlri i mdntuitoaro

a Frului lui Dumnezeu ?ntrupat.

CONCLUZI] 513

Dar noutatea cu care vine epistola cdtre Evrei incimpul hristologiei neotestamentare nu const5 numai in aceeacI dezvolta o temi cu totul noul - Iisusllristos, Arhiereu - ci in faptul cdprezintd, slujirea arhiereascdl lui Iisus Hristos nu numai sub aspectul temporar al siujirii,irscmdndtor arhiereilor Vechiului Testament, ci sub aspectultlLrrabilitdlii gi eficacitSlii ei vegnice, concretizatd in jertfa Sa

rrnicd, contemplat ca Arhiereu vegnic viu mijlocind ptrrurea

l)cntru noi: "Cdci n-a intrat tntr-o ,\fdnta Sfintelor fdcutd demdini - inchipuirea celei adevdrate -ci chiar in cer, ca sd seinfdliseze pentru noi tnaintea lui Dumnezeu', (9,24), ca,

lrrintr-o singuri jertfL adusi "sd desdvdrSeascd pentruIrttdeauna pe cei ce se sfinyesc" (10, l4). Din aceastdpcrspectivd soteriologic-eshatologica, ftrd epistola cdtrelivrei, hristologia Noului Testament, ar rdm6nea incompletd.

Toatd greutatea doctrinard a confinutulLri hristologicrrl cpistolei, cade pe accentuarea aspectului netreciitor,vcqnic al arhieriei lui Iisus flristos gi al unicitdiii jertfei Sale,

l)rccum gi pe efectul ei permanent gi universal.Epistola cdtre Evrei prezintd. deci, concentrarea in

lisus Hristos a calitdlii de Arhiereu permanent (7,24-25), ceir rrdus o,iertfi unicd, vesnicd (7,27;9,26) precum gi de altar.\'ul,rem Si nepieritor, situat in spa{iul cel mai sf6nt gi mairrrlcrior, a! Cortului ceresc, adevd.rat, (8,2) nefEcut de m6ndrrrrreneasci (9,24),la care gi in care se celebreazd o vegnic6I iturghie ntijlocitoare, ?n care El se oferh vegnic ca jertfl"

a',il1)rema de itrne lnsu$1.

Dar llsus Hristos este Arhiereu vegnic gijertfa Lui areprrle re in veaC, in primul r6nd, pentru cd este jertfa Fiului lui

Page 259: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

5r4 STELIAN TOFANA

Dumnezeu intrupat, care a inviat 9i care r6mdnc ve

trupul SEu, prin care comunici lumii intregi ef'ectul rtlr

mAntuitor a[ lucrdrii Sale arhiereqti' Autorul epistolol

astfel baza arhieriei Sale ve9nice in doul calitSli:

t). cea de Fiu al lui Dumnezeu' deci de Dum

adevdrat (1,2-3,5;3,6; 5,8; 7,26-28; 8,1 etc);

2'). cea de Om adevirat (2,16-17'' 4'15; 5'7-lli

etc).Astfel dacd n-ar fi Arhiereu in veac, Iisus Flrislttr

rhm6ne nici Om in eternitate intrupat, jertfit 9i inviat' 1l

nici dac6 n-ar rimAne Orn in veac, n-ar putea fi nici

vegnic, intrucAt Arhieria vegnicd presupune' o lucrnr€

jertfire continud 9i care constE in jertfa permancntl

umanitdlii Sale, in care noi tofi suntem prinqi qi recapitttl

in acest sens, atdt El ca Arhiereu jertfitor' cdt 9i nol

subiecte de jertfr prezente in umanitatea Sa rdmdnem v

inaintea Tatdlui intr-o permanentd stare de jertfE' De

intruparea, slujirea Sa arhiereasci, culminAnd in jertln dc

crllce, nu sunt acte ce aparfin numai trecutului' ci qi stilrl

permanente influen!6 mAntuitoare pentru noi' de introd

a noastre tn intimitatea lui Dumnezeu'

Tocmai in acest aspect netrecdtor qi in carac

profund personai 9i de unicitate desd-v6rqitd a jgrtfei Sl

concentratl de autor in doud adverbe de timp ana(

iQaru{,de o rard profunzime de exprimare a unei realitlll

care constituie, de fapt, 9i specificul epistoldi in redut

unicitdlii jertfei supreme' mdntuitoare a Fiului lui Dumn

intrupat, std superioritatea deptind a Iui Iisus Hristos

Arhiereu, in comparalle' cu preotii 9i arhiereii Legii vechi: "

CONCLUZT]

iltt ttttti are nevoie in fiecare zi, ca acei arhierei sd aducd

lrt tlc, intdi pentru pdcatele Sale, apoi pentru ale poporului,t,lr'i a fdcut aceasta o datd GQd.nuU pentru totdeauna,

mlrttindu-Se jertfd pe Sine tnsusi" (7,27).

in ceea ce privegte eficacitatea deplinl gi universald,

vrrloarea mAntuitoare, infinit[ a jertfei Mdntuitorului Iisus

llristos, se poate spune, cd nimic nu exprimd mai bine acest

lrrpt, decdt caracterul unic Ai nerepetabil al ei. Jertfa lui Iisus

llr istos este in mod necesan unicd nu numai pentru cd moartea

vrctimei unice nu poate sA aiba loc decdt o singurd datd, ci gi

lrcntru cd perfecliunea acestei jertfe nu admite repetarea.

Sublinierea de cdtre autor a acestor trisdturi ale jertfeir r'lei unice a Arhiereului vegnic Iisus Hristos, avea sd arate

lurrrii iudaice vechi, cd tr5irea timpului "mai bunelorlflgiduinle" (8,6) a venit deja gi cd trdirea anticipatd acshatologiei depline viitoare este deja o realitate. Astfel,( orlsacrarea gi definirea lui Iisus Hristos ca Mare Arhiereu,rrrirrcheazd restaurarea valorii sacerdotale din punct de vedere

t'shatologic in persoana Sa sacrificiald.in acest sens epistola cdtre Evrei s-a prezentat ca un

;rrlevdrat seism pentru cugetarea gi conptiinla religioasdirrclaicd veche- Acesta a fost gi motivul pentru care situafia

r cligioasd a adresanlilor epistolei a constituit gi ea un punct de

;rnalizd a pdrlii introductive a lucrdrii.Slujirea arhiereascl a Mdntuitorului Iisus Hristos a

rcalizat insd gi restaurarea naturii urnane cdzute, dar nu numai

rr ci, ci totodatd a intregii crealii. f6cAndu-se astfel preotul

prin excelenld pentru readucerea ei la Dumnezeu. Mai mult,t;hiar, prin preolia qijertfa unicd a lui Iisus Hristos Arhiereu,

515

Page 260: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

516 STELIAN TOFANA

insSgi istoriei i se oferi o leg[turI mai strinsS cu csl

Rezultatul jertfei celei unice - "desdv6rqirea colof

se sfinfesc prin ea" (10,14) - semnifich in mod clar rlt

dintre istoria prezentd, ca formd de a trii anticipat eli

jertfei definitive pi cea eshatologic-viitoare, ca formA

a gustdrii efectului ei universal 9i deplin. (Cf. II Cor. l,

Efes. I ,14).Jertfa lui Iisus Hristos Arhiereu, ate, fdt-a i

caracterul trnei jertfe personale, dar este in acelaqi tirnp

singura j"rtfd universald, infinita 9i desdvdrqit[ ca va

mdntuitoare, cel pulin din doui motive:

a). Firea omeneascl a lui Iisus Hristos pe carc Iimpropriat-o gi indurnnezeit-o prin patima, rnoartea gi inv

Sa, revdrsAnd prin ea energiile dumnezeiegti tuturor' nu

firea unei persoane umane obignuite, ci a unui ipostas tli

deschis spre intreaga umanitate.

b). Iisus Hristos a luat umanitatea noastrtr,

simplu, pentru a pune flrea Sa uman[, personald ?n starc

jertfd, ci pentru a ne pune pe noi to{i in stare de jcrtflpermanentl in fa(a TatIIui.

Astfel intenlia verticald manifestatd prin jertlb flcombind cu intenlia orizontald, facAnd proprii efectele acestcl

jertfe tuturor.Fdc6ndu-Se prin intrupare Preotul intregii crealiunl,

al readucerii ei la Dumnezeu, al readunirii tuturor prin jerth

Sa, in Dumnezeu, ceea ce n-au reugit jertfele vechl,

MAntuitorul Iisus Hristos i9i prelungegte astfel preoIia 9l

jertfa Sa p6n[ la noi, permanentizAnd-o in Biserica Sa prin

preofia sacramentald a Bisericii, de instituire divina, pentru

CONCLUZII

t rrrc, preolia Sa, se face izvorul permanent gi seva datitoarerlt' putere gi har a actualizdrii ei vegnice, fapt exprimatrrrugistral de autor prin cuvintele: "Iisus Hristos, ieri qi azi gi

rrr veci este acelagi" (13,8).Ferpetuarea preoliei MAntuitorului Iisus Hristos in

lliscricd qi prelungirea ei prin preotia sacramentald este inrree lagi tirnp pi expresia perpetudrii lui Hristos in Bisericd int'ltrre de jertfd, dar nu intr-o formi abstractE, izolat de noi. ciirrlr-o formd comunicabild, de unire deplind cu noi in Taina Sf.

l',uharistii, prin care suntem gi noi adugi jertlE Tatdlui.in acest sens, Sf. Liturghie a Bisericii, in care ne

irlpirtSgirn deplin de Hristos, centrul vegnic de influx gi de

rrlrac{ie polarizatoare spre jert{h, nu este dec6t prelungirea,t'x tincierea liturghiei ceregti a lui Iisus Hristos, veqnicliturghisitor, ca A.rhiereu, cAt qi prelungirea "altarului gi

cortului celui adevdrat", din ceruri, in fa$a cdruia lisus Hristos'it:l puruiea mijlocind pentru noi, ca Mare Arhiereu-

Privitd din unghiul acestei perspective soteriologice

;rr.czente gi viitoare, hristologia epistolei cdtre Evrei poate firrrrnriti o hristologie arhiereascd, nof iune nevehiculatE pdnl;rcum in teologia romdneascS, in sensui cd, in calitatea de

Arhiereu a lui Iisus Hristos, a$a cum e inltfigat de epistold,'iunt concentrate toate elementele unei hristologii complete Si

l)c care nu o mai oferd, sintetizatd in acest mod, nici o altit rrrte a Noului Testament:

a). Fiinla gi lucrarea lui Iisus Hristos preexistent (1,2-r u);

b). intruparea gi slujirea Sa arhiereasclptminteascl ca lucrare m6ntuitoare, culminAnd cu propria Sa

5tl

Page 261: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

518 STELIAN TOIANA

jertld adusd o dati pentru totdeauna (2,16-18; 4,14-16l' 5'7'

lO;'7,27;9,14 u. etc);

c). Lucrarea qi stujirea prezenti, rnijlooitoare' cl

Arhiereu vegnic ceresc (7,25-76; 8,1-2; 9,24 u);

d). Activitatea viitoare eshatologic5, la Parusi€'

c6nd "a doua oard, ftri de pdcat, se va ardta celor ce cu

st[ruin![ il aqteaptd spre mAntuire" (9,28)'

Agadar, "hristologia arhiereascd" a epistolei c[trl

Evrei, concentreazd in sine toate elementele inv6[6tUrll

neotestamentare despre persoana divino-umana a lui Iisul

Hristos gi lucrarea Lui mAntuitoare trecut6, prezenttr 1l

viitoare (1 3,8), put6nd fi considerata sinteza qi esen{a intrcgll

hristologii a Noului Testament'

BIBLIOGRAFIE

l. Edifii ale Sf. Scripturi Ei Noului Testanrent

tliblia sau Sf. Scripturd, tipdrita sub indrumarea qi cupurtarea de grija a p.F. pdrinte Justin, patriarhulBisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sf, Sinod, Bucuregti,Editura Institutului Biblic gi de Misiune al ts.O.R..1 968, 1 975.

Bihlia Hebraica Stuttgartensia. ed. de K. Ellinger ;i W.Rudolptr, Sruttgart, i 977.

l)as Neue T'estamenl - Griechisch uncl Deulsch,Herausgegeben im Institut ftr Neutestament_licheTextforschung M{inster-Westfalen von K. Aland undBarbara AIand, Stuttgart, I 986.

l)ie Bibel mit konkotdanz, I{erausgegeben vom Bund derEvanghelischen Kirche in der DDR und von der EKD.Berlin, 1991.

l.ti Bible, traduction oecumdnique (TOB), ddition integraie,Les Edition du Cerf et Societd Biblique Frangaise,Paris, 1988.

Nrul Testament - comentat -, tipdrit cu binecuv6ntarea preaFericitului pdrinte Teoctist, patriarhul B.O.R.,verslune revizuitd, redactatd $l comentatd deBartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutr-rluiBiblic;i de misiure al B.O.R. _ Bucuregri, 1933.

Page 262: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

520 STELIAN TOFANA

Novum Testamentum Graece, ed' de E' Nestle 9i K' Alandt

ed. a25-a, Stuttggart, 1963'

Septuaginta, ed- de Alfred Rohlfs, 2 vol, Stuttgart' 1935'

The Greek New Testqmel?r, edited by Kurt Aland' Matthcw

Black, Carlo M. Martini, Bruce M' Metzger and Allott

Wikgren in cooperation with the Institute for New

TestamentTextualResearch,MiinsterWestphalia.ThirdEdition,UnitedBiLrleSocieties,stuttgartl933.

II. Dic{ionare, enciclopedii, concordan{e' gramaticl

Alland, K., Vollstdndige Konkordanz zum Griechi'schen

Neuen Testament,2 vol'. Berlin, New-York' 1978'

Bailly, A., Dictionnaire grec'franqais, neuvidme 6dition

revue, Paris, f.a.

Balz, H., G. Schneider, Exegetisches Worterbuch zum

Neuen \'estoment /-1l1, Stuttgart' Berlin-Kdin-Mainz'

I 980- I 983.

Bauer, Walter, Worterbuch zum Neuen Testament'

Griechiesch-Deutsch, zu den Schriften des Neuen

Testaments und der tibrigen urchristlichen Literatur'

Berlin l97l , Ed. a 5-a'

Diclionar Biblic, Oradea, 1995'

Dictiannaire de la Bible, Paris, 1926'

Dictionnaire de Thdologie Catholique, Paris' 1924'

Encyclopedio .Iudaica,vol l-XVI, Jerusalem' I 971'

Gingrich, F.W-, F.Wibur. Shorter Lexicon o'f the Greek

New 7'estament, ed.a2-a, Chicago, London' 1969'

BIBLIOGMFTE 521

Krit isch exegeti.sches Handbuch riber den Hebraerbrie.f(KEK 13), Cottingen, 1878.

Maunice, Carrez. Grarnmaire grecque du NouveauTestament, Neuchatel, i 966.

Mircea, Pr. dr. loan, Dicyionur al Noului Testament,ElB,Bucuregti, 1984.

Proktisches Bibellexikol,r, unter Mitarbeit Katholischer und

evangelische fheologen, Freiburg, Base[, Wien, 1985.

Spicq, Ceslas, Notes de lexicographie n|o-testamentaire,suppldment, Fribourg-Gottingen, I 982.

'l-heologisches Worterbuch zum Neuen Testament, vol. I-X,ed. de C. Kittel si G. Friedrich, SttLrtgart-Berlin-Koln,I 990.

Xavier, Leon D., Dictionnaire du Nouveau Testamenl,deuxidme 6dition rev'ue,Paris, 197 5-

I [I. Comentarii ale epistolei cltre Evrei si opere patristice

a)" Comentarii si opere patristiceSl. Atanasie al Alexandriei. Despre intruparea Cuvdntului,

trad.de G. Popescu-Pietrile, Bucuresti, I 905.

Sf. Atanasie cel Mare, C'uvdnl despre intruparea Logosului,

44,P.c. XXV 176 A.flabasila, N., Despre viata lui I{ristos, traducere de

pr.Teodor Bodogae, Sibiu, 1946.('alist Catafygiotul., Copete cle Rugdciure, Filoc. rom.,

vol.III, Bucuregti, I 979.

Page 263: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

522 STELIAN TOFANA

Sf. Chiril al Alexand riei, inchinare in Duh si Adevdr' cartll

X-XI, P.G. 68, col.515-880, in traducere romAncalel

"inchinarea Si slujirea tn Duh Si adevdr"' in Colccfh

"Pirin!i gi scriitori Bisericeqti" (PSB), vol' 3t,

Bucuregti, 1991.

Idem, GlaJire, Col.PSB, vol-39, Bucureqti, 1992'

Eutimie Zigabenul, Explicarea celor 14 epistole ul'Apostolului Pavel si ale celor 7 catolice, editat d0

Nichifor Kalogera, tom'Il, Atena, 1887'

Sf. Grigore de Nazians, Despre Preolie, trad' de D' Feciolul

in Rev. "B,O'R.", nr.1-2, 1968'

Sf. Grigore Teologul , Cuvdntarea a-XXIX-a Teologicd' lls

P.G.26,100.

Sf. Ioan GurI de Aur, Comentariile sau explicuraC

epistolei cdtre Evrei, traducere de Theodosl'

Atanasiu, episcopul Romanului, Bucuregti, 7923'

Idem, Omilia VIII-a la Evrei, P'G' LXII,68'

Sf. Maxim Mirturisitorul, Ambigua, trad' de Pr'Pro{'' D'

Staniloaie, Bucureqti, I 983.

Idem, Rdspunsuri cdtre Talasie, Filocalia rom', vol lll,

Ed.Itr-a , Bucuregti, 1993

Idem, Mystag6gia, P.G. 91,657-7|'t, col' 669-672' (cap' 2-4)'

Olariu, dr. I., Explicarea epistolei cdtre Evrei, Caranseboil'

1913.

Sf. Grigore Palama, Cuvdntarea 21 la indllare, P'G'col'

276.

TheodoretdeCir,Interpretareaepis'toleicdtreEvrei,l,(j.66, col. 952-968.

BIBL]OGMFIE

'fheofilact, Arhiepiescopul Bulgariei, Tdlcuirea Epistolei

cdtre Evrei, traducere in lirnba romAni de Mitropo-

litul Veniamin Costache, Bucureqti, 1904.

Sf. Vasile cel Mare, Despre Sf. Duh (partea a III-a) 12,

colecfia "Plrinli gi scriitori bisericegti", traducere,

introducere, note gi indici de Prof- Dr. Constantin

Cornilescu 5i Pr.Prof.dr. Teodor Bodogae, Bucureqti

1 988.

b)" Comentarii moderne

Attridge, H.W., The Epistle to the Hebrews, Commentary on

the Epistle to the Hebrews, Philadelphia, 1989'

Bonsierven, F.J., Saint Paul, Epttre Qux Hebreux

(Introduction, traduction, commentaire), Paris, 1942"

Braun, H., An die Hebrcier, Ttibingen, 1984 (HNT l4).llruce, F., Comrnentary on lhe Epistle ta lhe Hebrews (New

London Commen-tarY), London, 1965.

Buchanan, G.W., To the Hebrews. Tradition, Comment and

C onclusions (AncB, 36), New-Y otk, 7972.

(JrflfJer, Erich, An die Hebrtier, EKK zum Neuen Testament,

Znrich,1990.(]uthtie, D., The Letter to the Hebrews An Introduction and

Commentary (TNTC 15), Grand Rapids, 1983.

llegermantr, H., Der Brief an die Hebrcier, Berlin, 1988.

Ilering, J,, L'Epttre aux Hebreux, (CNTIN12), Neuchdtel/

Paris, I 954.

lluged6, N., Ie sacerdoce du Fils. Commentaire de I'epitre

aux Hebreux, Paris, I 983.

Kurtz, J.H., Der Brief an die Hebrcier, Leipzig, 1912-

523

Page 264: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

524 STEI,IAAI T'Of'ANA

Kuss, O., Der Brief an die Hebraer, RNT 8,1, Regenshurfl

I 966.

Laub, F., Ile[trcterbrief, Stuttgard, 1989.

Lenski, R.Ch.H., The Interpretution of the Epistle to lhiHebrews, Columbus (Ohio), 1946'

Lightfoot, N"R., Jesstzs Christ Totlay A Commentary on lhiBook of Hebrew, Grand RaPids, 1976-

Maunoury, A.F., L-omentariul asupra epistolei Sf-Ap. I'avel

cdlre iEvrei, prelucrare de Pr. G.F. Ciauqanu, Craiovll

f,.an.

Michel, O.,I)er Brie.f an die llebrcier. Gottingen, 1978,

Moffatt, J., ,4 Critical and Exegetical Commentary on lhlEpistle to the Hebrews, (ICC), Edinburgh, 1924'

Idem, A criti'cal and Exegetical Commentary on the Epiilltto the Hebrews. 7951.

Montefiore, A., A Commentary on the Epistle

Hebre'ws (BNTC), London, 1964'

Riggenbach,E., Der Brief an die Hehraer,Leipzig,

Robinson, F., The Epistle to the Hebrews,I-ondon,

Schierse, F. J., Der Brief an die Hebrrier (CSL

Dfisseldori 1986.

Scott, 8.F., T'he Epistle to the Hebrews, Edinbourg, 1922'

Spicq, C., L'lipitre aux Ilebreu.x, vol. I-II, Paris, 1952-1953'

Strabel, A., Der Rrief an die Hebrcier (NTD 9), Gottingon,

197 5.

Strack, H.L., P. Billerbeek, Kommentar zum Neutn

Testqment aus Talmud und Midrasch, Mtinclrcn,

1922-1928.Strathmann,H., Der Brief an die Hebrcier' NTD9, Gdttingen,

1963.

to th;

1922,

1944,

18).

BIBLIOGRAFIE

WeiR, H.Fr., Der Brief an die Hebraer, Gcittingen, 1991.

Westcott, 8.F., The Epistle to the Hebrews, London, 1903.

Williamson,R., The Epistle to the Hebrews, London, I964.Wilson, R.Mc.L., Hebrews (NCBtl), Grand Rapids, 1987.

Windisch, H., Der Hebraerbrief, Tibingen, 1931.

lV. Lucriri gi studii asupra Epistolei citre Evrei

And riessen , P., Angoisse de la zorl, NRTh 96, 197 4.

Idern, Das grdssere und vollkornmenere Zelt (Hebr. 9,l l),BZ 15, 1971.

ldem, De Betekenis van Hebr. 1,6, STC 35 (1960).lrlem, I' Eucharistie dons l'Epftre aux Htibreu, NRT 94, 1972.

Andriessen, P", A. Lenglet, Quelques pass{lge dfficiles de

l'Epitre aux Hebreux 5,7-l t; 10,20; 12,2,in Biblica51,1970.

Ilardy, G., Melchisedec da,ns lq tradition patristique, in"Revue biblique", 1926-1 927 .

llarrett, S.C.K., The Eschatology of the Epistle to the

Hebrews: The Background of the |{ew Testament ondits Eschatology in Honor of C D Dodd, Cambridge,

r 956.

llartlet, Y., The Epistle to the Herbrews once more, in "TheExpository Times", 1 922.

lllack, M., The Christolpgical Use of the Old Testament inthe New Testament, NTS I 8, 1972.

llogdaproste, Gh., Hristologia dupd Epistola ccitre Evrei,in Re v. "GlasuI Bise ricii", an XXX, nr. i I - 12, 19]1.

525

Page 265: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

526 STELIAN TOFANA

Boman, T., Der Gebetskampf Jesu, in "New Testamctll

Studies", 10, 1963-1 964.

Bonsierven , J., La sacerdoce et la sacrifice de Jesus-("ihrlll

d'aprds l'dpitre aux Hebreux, in "Nouvelle RcvU!

Theologique,6, 1939.

Bornkamm, G., Das Bekenntnis im Hebrderbrief, in L)ctl'

Studien zu Antike und Urchristenturn, Gesammelto

Aufsiitze II, Miinchen, 1959'

Branderburger, E., Text und Vorlagen von Hebr' 5,7-10:

Ein Beitrag zur Christologie des Hebr', in NT, I l,1969.

Braurnann, G., Hebr. 5,7'10, in ZNW, 51, 1960.

Braun, t\.., Die Gewinnung der GewiJ\heit im Hebrtierbriet,

inThI'Z 96, (197t)-

Biichsel, F., Die Christologie des Hebrrierbriefes, Itl

Coleclia "Beitrdge zur Forderung christlichot

T,treologie", nr. 27, 1922'

Chialda, Mircea, Melchisedec preot-rege din Saletn, Caran'

sebeq I 946.

CIarkson, 8., The Antecedents of the High-Priest Theme in

Hebrews, in "Anglican 'Iheological Rewierv", 1947 '

Cody, A., Heavenly Sanctuary and Liturgy in the Epistle lo

the Hebrews. The Achievement of Salvalion on the

Epistle's Perspectives, St. Meinrad, 1960'

Coppens, J., Le Messianisme sacerdotal dans les |crits du

Nout,eau 7-estament, in: La venue du Messie'

Messianisme st Eschatologie, Rech Bib 6, 1962'

Dahms, J.W., the First Readers of Hebrews' JETS 2A,1977'

Davies, J.H., The Hea''tenly work of C'hrist in llebrews, in

STEV 4 (T'U 102), Berlin, 1968.

BIBLIOGRAFIE 527

Dibelius, M., Der himmlische Kultus im Hebrcierbrief,inThBl, 21,1942.

Dussant, L., Synopse structurelle de l'dpitre aux Hebreux.

Approche d'analyse structurelle, Paris, 1981.

Le D6aut, R., Le titre de Summus Sacerdos donni iMelchisedec est-il d'origine iuive?, 54, 7962.

Ilckstein, H.J., Der Begrff Syneidesis bei Paulus. Eine

neutesta-mentlich-exegetische Untersuchung zum

"Gew is s ensb e gr iJf', WWNT 2 I 10, 1983 .

Fiorenza, 8., Der Aufilhrer und Vollender unseres

Glaubens. Zum theologischen l/erstrindnis des

Hebraerbriefes,in J. Schreiner, G. Dantzenberg (Hg),

Gestalt und Anspruch des Neuen Testaments,

Wrirzburg, 1969.

Fitzmyer, J.A., Further Light on Melchizedek from QumranCave 11, in "Journa! of Biblical Literature", 86,1967.

Ford Josephine M., The Mother of Je,sus and the Autorship

of the Epistle to the Helsrew.s. The Univ. of Dayton,

Rev. I 1,1975.G. Friedrich, Beobachtungen zur messianischen Hohepri-

esterwartung in den Synoptikern, ?n ZThK 53, 1956.

Idem, Das Lied von Hohepriester im Zusamrnenhoug von

Hebr. 4, I 4-5, I 0, in ThZ 18, 1962.

Fritsch, C.T,, to ANTITYTION, in Studia biblica et semitica

Theodoro Christiano Vriezen dedicata (F.S.Th.Ch.

Vriezen), Wageningen, 1966.

Giles, P., The Son of Man in the Epistle to the Hebrews,in

"Expository Times", 86. 197 4-197 5.

Page 266: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

528 STELIAN TOFANA

Glasson, F., "Plurality of Divine Persons't ttiliQuotations in Hebrews 1,6, in "New '['esltt

Studies" 12, 1965-1966.

Gorgues, M., A lu droite de Dieu Resurrection de ,lilu,lat'luali,satictn du Psaume 110,1 dans le N. Testumefll

(EtB), Paris, 1978.

Mc. Grath, J.J., "Trough the Eternal Spirit". A HisttStudy of the Exegesis of Hebrews 9,13-14, Romlll96l .

Grogan, G.W., Chrisl in His People. An Exegelical ond

theological Study of Hebrews 2,1-5-18, in "V0tEvangelica", S, 1969.

GrflRer, W.., Der Altebund in Neuen. Exegetische Studien zttl

trsraelfrage im Neuen Testament (WUNT 35),

T{ibingen, 1985.

Idem, Der Glauhe in Hebrcierbrief,Marburg 1965.

Idem, Der lf ebraerbrief, 1938-1963, in ThR 30, 1964.

fdem, Die Heilsbedeutung des Todes Jesu irn Herbrr)er, 2,

14-18. in Andriessen C., Klein G. (Hg), "TheologirCrucis - signium crucis", FS E. Dinkler, Tiibingcn,

r979.Idem, Die Verfassenschaft, THR 30, 1967.

Idem, Hebrcier 1, 1-4. Ein exegetischen Versuch in CKK,

Vorarbeiten Heft 3, Zirich, Kdln-Neukirclren, 1971.

Idem, Neue kornmentGre zurn Hebrcierbrief, in ThR 56, 1991,

Gyllenberg, R., Die C'hristologie des Hebraerbr iefes, ZST'h

i l. I 934.

Hanson, W.. The Epistle to the Hebrews A Historical and

Thettlogical Recons ideration, London, 1 966.

BIBLIOGRAFIE s29

llarnaclr, A., Probabiblia ilber die Adresse u. den Verfasser

des Hebrcierbriefes, in ZNW, 1900.

Idem, Zwei alte dogmatische Korrekturen im Hebrcierbrief,

in "studien zur Geschichte des Neuen Testaments und

der Alten Kirche I: zur neuen-testamentlichen

Textkritik, Berlin 1 932.

Hilsberg, P., Das Gewissen im Neuen Testament, ThV 9,

1977.

Hoekema, A.A., The Perfektion of Christ im Hebrews, in

"Calvin Theological Journal" (Grand Rapids),

Michigan 9,1974.llofius, O., Das "erste" und das "zweite" Zelt. Ein Beitrag

zur Auslegungvon Hebraer 9,1-10, in "Zeitschrift ftir

die neutestamentliche Wissenschaft", 61, 1970.

Idem, Der Vorgangvor dem Thron Gotfes, Tiibingen, 1972'

Idem, Katapausis. Die Vorstellung vom endzeitlichen

Ruheort im Hebrr)erbrief, WUNT I l, Ttibingen,

r970.Hoskyns, E., N. Davey, Das Ratsel des Neuen Testament,

1977.

Hughes, E-P., The Blood of Jesus and His Heavenly

Priesthood in Hebrews, BS 130,1973-

Idem, The Meaning of the "True Tent" and the "Greater and

More Perfect Tent", BS 130, 1973.

Jeremias, J., Hebr. 5,7-10, in ZNW 44,1952153'

Jerome, F.J., Das'geschichtliche Melchisedek-Bild und

seine Bedeutung im Hebraerbrief, 1920'

Jontin, P., Divers sens de 7rflppT1ots dans le Nouveau

Testament, RSR 30, 1940.

Page 267: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

530 STELIAN TOFANi

Kilpatrick,' G.D., AraO(xq in Hebrews,

Kistemakei;5., The Psalm Citations in

Hebrews, Amsterdam, l96l '

I(lappert, 8., Die Eschatologie des HebraerbrieJbs,'l'l

Existenz Heute 156, Miinchen, 1959'

Kuss, O", Der theologische Grundgedanke

Hebraerbriefes, zut Deutung des Todes Jcstt

Neuen Testament, ?n MTHZ, 7, 1955'

Kdsemann ,8., Das wandernde Gottesvolk, FRL 5-5' 1957'

Kiigel, J-, Der Sohn und die Sohne' Eine exegetische studlt

zu Ilebrrier 2,5-lB, Giitersloh, 1904'

Lach, 5., Les ordonances du culte isradlite dans la lellf}

aux Hebreux, in "Studia Patristica', II, 1959'

Laub, B-., "Ein filr allemal hineingegangen tn

Atlerheiligsle", (Evr. 9,72)' Zum VerstZindnis

Krenzestodes im Hebr2ierbrief, BZ 65, 1991'

Idem, Bekenntnis und Auslegung' Die Paranelisc:hQ

..,, Funktion der Chri.gtologie im Hebraerbriel (BLJ l5)l

Regensburg, 1980-

Idem, Verkilndigung ttnd Gemeindeamt' Die Autoritat del

r'lyoupdvor Hebr 13,7 l7 24, in SNTU 617,1981182'

Lescow, Th., Jesus in Gethsemane bei Lukas und in

Hebrcierbrief, ZNW 58,1967 '

Loader, R.G., Sohn und Hoherpriester' Eina

traditionsgeschichtliche Untersuchung zut

Christologie des Hebraerbriefes, (WANT 53)'

Neukirchen, I 981 .

Mangenot, E., Epitre aux Hebreux,in "Dictionaire de

Thelogie cathttlique", VI, B, 2092' Manson' T'W"

zNw 68, 1977,

the Epistla ltt

BIBL]OGRAFIE

The Problem of the Epistle to the Hebrews, in

Bulletin of the John Rylands library' 1949'

!rlcm, The Epistle to the Hebrews' A Historical and

Theological Reconsideralion, London, I 966'

Maurer, Gh., Erhdrt wegen der Gottesfurcht, Hebr' 5,7, in

Neues Testament und Geschichte, Festsch' O'

C ullmann, Ziirich-Tiib ingen, 197 2 "

Mealand, D.L., The Christology oJ the Epistle to the

Hebrews, MCM 22,1979-

Michael, A., La Sacerdoce du Christ, in "Dictionnaire de

Th6ologie Catholique, Paris, 1924'

Michaelis, W., art. orcr1vri, in ThWNT, vol' 7, 1990'

Michel, O", Art.'Me )"1roe6dK", in ThWNT, IV, 1990'

Irlem. Die Lehre von der christlichen vollkommenleit n(tch

der Anschauung des Hebr., tn ThStKr,105, i934-35'

Mihoc, Pr. Asist. V., lisus Hristos Arhiereu, dupd epistola

cdtre Evrei, in Rev. "Ortodoxia", XXXV' nr' 211983'

Mtie, 0., Das Priestertum Christi in N'Testament

ausserhalb des Hebrcierbriefes, in "Theologische

L.iteraturzeilung, 19 47

Miiller, P.G., XPIETO, APXH|OE' Der

religionsgeschichtliche und theologische Hintergrund

eine Christuspriidikation, Bern-Frankfurt, I 973'

Nakagawa,H., Christology in the Epistle to the Hebrews'

Yale University, 1955.

Nash, R.H., The Notion of Mediator in Alexandrian Judaism

and the Epistle to the Hebrews, in WThJ 40'

1977 -1 97 8.

531

dutcler

Page 268: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

532 STELIAN TOFANA

Nissil5, K., Das Hohepreistermrttiv im Hebrtierbrie'l

ex e get is che (Jnt er suchung, Helsinki, | 97 9'

Nomoto, 5., Die Hohepriester - Typologie im Hehrtlethr

Ihre tratlitions - geschichtliche Herkunft unil

religionsgeschrichtlicher Hintergrund, Theol' I

Hamburg, 1965.

Omark, R.8., The Saving of the Saviour' Exege'si:t

Christology in Hebrews 5,7-10, in Interg' l2' l9'Peterson, D.8., Hebrews and Perfection' An Examinulloll

the Concept of Perfection in the Epistle lo

Hebr ew s, (SNTS.NS47), Cambridge' 1 982'

Idem, Die Bedeutungsgeschichte von napprlo(a' in

Theorie des Christentums" Festschr' R' Sec

Leipzig, 7929.

Petuchowski, J.J., The Controversial Figure

Melchizedek, in "Hebrew Union College Anual"'

1957.

Powell, D.8., Christ as High priest in the Epistle to

Hebrews, in StEv 7, Berlin, 1982-

Reindl, J., Das Angesicht Gottes im Sprachgebrauch

Alten Testament,s, EThST 25,1910'

Rissi, M., Die Menschlichkeit Jesu nach Hebr' 5'7'B' in'

1 1, 1 955.

Idem, Die Theologie des Hebrcierbriefes' Ihre

in der Situation des Verfassers und

Ttibingen, 1987-

Robinson, M.W., The Hebrews Conceptions

Personality, BZAW 66, 1936'

Veranker

seiner Lc

of Cor

BIBLIOGMFIE 533

Roloff, J., Der Mitleidende Hohepriester; Zur Frage nochder Bedeutung des irdischen Jesus -fii, clieChristologie des Hebrc)erbriejbs, in FS.H.Conzelmann, Ttibingen, 197 5.

Itoventa, H., Cine a scris epistola cdtre Evrei?, Bucuregti,1923.

R.owley, H. H., Melchizedek and Zadok, in Festschr. A.Bartholet, 1950.

sabourin, L., Liturgie du santuaire et la tente vdritabte, inHTS I 8, 1971_1972.

Salom, H.F., tti Ayto in the Epist!e to the Hebrews, AUSS5, 1967.

Schierse, F.J., Verhei/iung und Heilsvollendung. Zurtheologischen Grundfi,age des Hebrtierbriefes(MuThSt tr,9), Mrinchen, 1955.

Schille, C., Erwdguilgen zur Hohepriesterlehre des Hebr., inzNw, t955.

Schlosser, J., La mddiatian du Christ d,aprd.s l,Epitre auxHebreux, in Rev. SR 63, 1999.

Schrtiger, F., Der Gottesdiensr der HebrcjerbriefgemeincJe.Ntnu 19, 1968.

ldem, Der Hebrderbrief-paulinisch?. in FS.F. MuBner,Freiburg, 1 981 .

ldem, Der lt'erfasser des Hebrcierbriefes als Schriftausleger,Regensburg, 1968.

Schweizer,8., Erniedrigung und Ehdhung bei Jesus undseinen Nachfolgern, (AThANT 2g), ZUrich, 1955.

Scott, J.J., ,Archegos in the Salvation History of the Epistleto the Hebrews, JETS 29. 19g6.

Page 269: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

534 STELIAN TOFANA

Sehenk, W., Die Paranese Hebr.13,16 im Kontexl elel

Hebrrierbriefes, in STL 3 9, 1 98 5 '

Selby, G.. The Meaning and Funktion of ouvei6notC /'Hebrews 9 and 10, Rest Q 28, 1985/86'

Spicq, C., L'authenticitd du chapttre XIil de l'Epitre uul

Hebt'eux, in "Coniectanea Neotestatnentica", Xl,

1947.

Idem, L'origine iohannique de la conception dU

Christ-Pritre dans l'Epttre aux Herbrezx, in vol'

"Aux sources de la tradition chrdtienne", Melangcs N'

Goguel, Paris 1950.

Idem, La thdotogie des deux alliances dans l'6pilre uui

Hebreux, RSPhTh 33, 1949'

Stamatoiu, Pr. Dionisie, liszs Hristos, Marele Arhiar(il'

dupd epistola cdtre Evrei, in Rev' "Glasul Bisericii'r,

an XXXVIII, nr. I-2, 1979 -

Stott, W., The Conception of "Olfering" in the Epistle lo tht

Hebrews, NTS 9, 1962-

Strobel, L., Die Psalmgrundlage der

Hebr. 5,7 u.,inThZ II, 1955'

Stylianopoulos, T.G., Shadow and

Hebre*-s l0.l-18, in "Greek

Review", 17. 1972.

Suparski, H.. Superioritatea preoliei Noului Testament.fald

cle preolia Vechiului Testament, dupd epistola cdlrQ

Evrei, in Rev. "studii Ieologice", an' VIII, nr'5-6,

1956.

Swetnam, J., Christology and the Eucharisl in the Epistle to

the Hebrews, in Bib. 10,7989'

B]BLIOGMFIE

Idem, Form and Content in Hebrews l-6,Bib- 53,1972-

Idem, Form and Content in Hebrews l-13, Bib" 55, 1974.

ldem, Sacrifice and Revelation in the Epistle to the

Hebrews; Observation and Surmises on Hebrews

9,26, CBQ,30, 1968.

ldem, The greater and the More Perfect Tent. A contribution

af Hebrews 9,1 I , Bib. 47, 1966-

TheiBen, G., (Jntersuchungen zum Hebrrierbrief (StNT 2),

Gttersloch,1969.'fhomas, K.J., The Old Testament Citation in Hebrews, in

"New Testament Studies", nr. 11,1964-1965.'fhompson, J.W., The Beginings of Christian Philosophy

The Epistle to the Hebrews, (CBQ 513), Washington.

1982.

Thuren, J., Das Lobopfer der Hebraer- Studien zum Au/ban

und Anliegenvon Hebr. 13, Aba- 1973-

Idem, Gebet und Gehorssm des Erniedrigten (Hebr. 5,7-10),

NT 13, 1971.'[rummer, P., Ein barrnherziger Hohepriester- Das

Christusbild des Hebrt)erbriefer, Gtaz 7987 -

Ungeheuer, J., Der Gro[Je Priester iiber dem Hause Gottes'

Die Christologie des Hebrcierbriefes, Wtirzbung,

I 939.

Ubelacker, W.G., Das Ratsel des Hebr. und die Bedeutung

von Hebr I ,I -4 als Exordium, Lund. I 986.

Vaganay, L., Le plan de l'Epitre aux Hebreux, in "Memorial

Lagrange", Paris, 1 940.

Vanhoye, A,, "Per la tente plus grande el plus parfait" "(Hebr. 9,1l) in Bib.46, 1965.

535

Gethsemane-P uralle le

Reality: Reflexions ttn

Orthodox Theologicrl

Page 270: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

536 STEI,IAN TOFANA

Idem, De instauratione novae Dispositionis (Evr. 9,15-23),in "Verbum Domini", 44,1966.

Idem, Expiation ancienne et sacrifice du Chrisl, ln"Assembl6es du Seigneur", I964.

Idem, Esprit dternel et feu clu sacrifice en Hebr 9,14, in Bib,64, I 983.

Idem, Hebraerbrief, TRE 14, Berlin-New-York, 1985.

Idem, L'intervention ddcisive du Chri,st, Hebr. 9, 24-28, A

Seign 63,1911.Idem, Z'oiroupdvl dans l'Epitre aux Hebrearx, Bibl.45

(1e64).

Idem, La structure centrale de l'Epitre aux Hebreux, in RSR

47,1959.Idem, La structure litterarire de de l'Epitre qux Hdbreux,

Paris, 1977 .

Idem, Le Chri.st rdcreation de l'homme et rdstaurateur dc

ses droits selon l'Eptffe aux Hibreux, Roma, 1984.

Idem, Le Dieu de la nouvelle aliance dans l'Epttre aux

Hebreux, BEThL 61, 1976.

Idem, Le mesage de l'epttre aux Hebreux, in Cahiers evan-

gile, Paris 1977.

Idem, Le parfait Grand-Pr6tre (Hebr.7,23-28), in "Asse-

bl6es du Seignur", 1970.

Idem, Le Saint Esprit dans l'Epttre aux Hebreux, DBS, I I(Fascicule 61),1987.

Idem, Our Priest is Christ The Doctrine of the Epistle to

the Hebrews, Rorna, 1977.

Idem, Situation du ('hri.st Hdbreux I -2, Lectio Divina 58,

Paris, 1969.

BIBLTOGMFIE 537

Idem, Situation et signification de Hdbreux,5, l-10, in NTS,23, 7977.

Vitti, A., Et eum iterum introducit primogenitum in orbenterrae, (Hebr. 1,6), VD 14,1934; VD 15, 1935.

Vorster, W.S., The Meaning o/ nupprloia in the Epistl. tothe Hebrews, in Neotestamentica 5, 1971.

Waf ter, N., Christologie und irdischer Jestts imHebraerbrief,in FS. G. Voigt, Berlin, 1982.

Wilckens, U., "2gdpcrrrrlp", in ThWNT, IX, 1990.

Williamsotr, R., The Eucharist ond the Epistle to theHebrews, NTS 21, 1974175.

Windisch, H.. Der Engelglaube im Hebrcierbrief, capitol inlucrarea "Der Hebrderbrief ', I 93 I .

Winter, A., Ana( i$&"na( im Hebrrierbrief. Eineexegetisch-bibeltheo-logische Studie zur Theologieder Einmaligkeit, Roma 1969.

Wohlrab, R ., Christo I agie im Hebrrierbrief, Magisterarbeitim Fach Neuen Testament, Marburg, 1990.

von der Wunde, A.S., Melchisedek als himmlischeErlAsergestalt in den neugefundeneneschatologischen Midrqschim aus Qumran H6hle XI,in "Oldtestamentliche Studien", 14, 1956.

Woschitz, K.M., Das Priestertum Jesu Christi noch dem

Hebrcierbrief, BILI 54, 1984.Zimmermann, H., Das Bekenntnis der HoJfnung. Tradition

und Redaktion im HebrcierbrieJ, Koln 1977.Idem, Die Hoheprie,ster - Christologie des Hebrcierbriefes,

Paderbon, 1964.

Page 271: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

538 STELIAN TOFANA

V. Alte lucrlri gi studii

Alexis, Arhim, Du Sacercloce tJu Christ, in "Mdsager dc

I'Exarchat du Patriarche russe en Europe Occidentale",

Faris, 1960.

Andrutsos, Hristu, Dogmatica, trad. de Dr' D' Staniloact

Sibiu, 1930.

Epis. Athenagora, Priesterhood as a Sacrament, in "Tho

Greek Orthodox Theological Review", vol' III, nr' 2,

1957.

Balthasar, Hans Urs von, Le Mystere Pascal, Ed' du Cerf,

1972.

Idem, Liturgie cosmique, Paris, 1947'

Barrett, C.K., The Gospel According to St' John,1955'

Bengel, J.A., Gnomon. Auslegung des Neuen Testamefis in

fnrtlaufenclen Anmerkungen (deutsch V'C' F' Werner)

II Briefe und Offenbarung, Stuttgart, 1970'

Betram, G., Die Himmelfahrt Jesu vom Kreuz aus und der

Glcrube an seine Auferstehung, tn l-estgabe filr A'

Deif3mann, Tiibingen, 1 927.

Beyer, H.W., art. Etepoq in ThWNT, vol' II, 1990'

Billerbeck, P., H- Strack, Kommentar zum Neuen Testament

aus Talmud und Midrasch' 7-4, Mlinchen, 1969'

Bobrinskoy,B., Ascension et sacerdoce du Christ, Contacts,

nr.27, 1959.

Bornkamm, G., Wandlungen im alt - und

neutestamentlichen Gesetzverstcjndnis ' Ders',

"Geschichte und Glaube", 2 Teil, Ges' Aufs' Bd' IV,

(BEvTh 53), Miinchen' 1971

BIBLIOGMFIE

Boyer, L., La notion christologique de Fils de l'Hommea-t-elle dispard dans la patristique greque?, in"Melanges Biblique, Paris, 1957.

Braniqte, Diac. Ene, Explicarea Sf. Liturghii, Bucuregti,r973.

Bria, Pr.Prof.dr. I., Preolie Si Bisericd, in rev. "Ortodoxia",

an. XXIX, u.4,1972.Idem, Iisus Hristos - Dumnezeu adevdrat Si om adevdrat,in

"Ortodoxia", nr- 2, 1973. Brown, H., Qumram und

das Neue Testament,II, Tiibingen, 1966.

Campbell, J.Y ., Son of Man, in "A Theological Word Bookof the Bible", London, 1965. Campenhausen, H.V.,Das Bekenntnis im Urchristentum, in ZNTW 63,

1972"

Cerfaux, 1,., Le Christ dans la theologie de Saint Paul,Paris, 1954.

Idem, " Le nom divin "ritpt,og" dans la Bible greque" Si

"Adonai ei Kyrios ", in "Recueil L. Cerfaux", vol. I,1954.

Idem, Christus in der paulinischen Christologie, Diisseldorf,1964.

fdem, Le Christ dans la th|ologie de Saint Paul,Ed. a II-a,Paris, 1954.

Chialda, M., Sacrfficiile Vechiului Testament, CatansebeS,

1941.Chifescu, N., intrupare ,si rdscumpdrare, in rev.

"Ortodoxia", an. VIII, nr. 4, 1956.

Chi{escu, Prof.N., Pr.Prof. Isidor Teodoran, Pr.Prof. I.Petrehu{5, Teologia Dogruaticd ,ri simbolicd,Bucuregti, 1958.

539

Page 272: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

540 STELIAN TOFANA

Sf. Ciril al Jerusalimului, Cateheze, X, 4, P G, 33,6611

traducere de Pr. D. Fecioru, vol. I, Bucuregti, 194I,

Cornilescu, Drd. Emll, Profelii Vechiului Testament despllpreo{ie, in rev. "Studii Telogice", nr.7-8,1961.

Cornilescu, Pr.Prof.dr" Constantin, invierea Domnulul 1l

insemndtatea ei pentru viala cregtind, in IGY,

"Ortodoxia", nr.2, 1 983.

Cullmann, O., Christologie du Noveau Testament, Ed, IIII-a, Neuchatel, I 968.

Idem, Die Christologie des Neuen Testqments, Tiibingon,

1966.Idem, Les premieres confessiorus de foi chrdtiennes, 1943,

McCullorrgh, J.C., Some Recent Developments in Reseurch

on the Epistle to the Hebrews,lrBSt 2. 1980.

Deissmann, J.H., Bibelstudien Beitrcige, zummeinst aus dcn

Papyri und Inschriften zur Geschichte der Spracha,

des Schriftums und der Religion des hellenistischon

Judentums und des Urchristentums, Marburg, 1982,

Delling, G.,,l.apptiv<o, tivul"cpprivo, avdl.qpr[t6..., irl

ThWNT, vol. IV, 1990.

Delorr.ne, J., Sacrifice, sacerdoce, consecration,in RSR 63,

197 5.

Dupont, J., "Filius meus es tu", Inlerpretation du Ps. 2,7

dans le N. Testament, in RSR.

Diilger, J., Sonne und Sonnenstrahl als Gleichnis in der

Logoslheorie des christlichen Altertums, in "Antike

und Cristeutums", MUnster, 1929.

Evdochimov, Paul, Lafemme et la salut de monde, Paris,

I 958.

BIBLIOGMFIE

ldem, La priere de l'Eglise d'Orient, Paris, 1966.ldem, Les oges de la vie spirituelle, Paris, 1960.ldem, Sctcrament de l'amour, Paris, 1962.l,'euillet, 4., Christologie paulinienne et tradition biblique,

Paris, 1972.ldem, Le Christ, sagesse de Dieu, Paris, 1966.Idem, Le sacerdoce du Christ et de ses ministeres, paris,

1972.F riedrich, G-, Die Verkr;ndigung des Todes Jesu im Neuen

Testament, (Biblisch-Theol-Studien) 6, Neukirchen.t982.

ldern, Beobachtungen zur wessianischenI{ohepriesterwartung in den Synoptikern, in"Zeitschrift ftir Theologie und Kirche", 53, 1956.

l'tierster, W.,'Iloouq, in ThWNT, vol. III, Stuttgart-Berlin-Koln, 1990.

ldern, art. riptoq, in ThWNT, vol. III, 1990.()aleriu, Pr. C-tin, Jerffi Si Rd,scumpdrare,tezE de doctorat,

Bucuregti, 1973.

ldem, Slujirea preo[eascd dupd ,9f Scripturd Si Sf. Tradiyie,in rev. "Studii Teologice", an. XXIX, nr. l-2,1977.

()ayford, S. C., A new Commentary on Holy Scripture,New-York, 1945.

Gheorghiu,Y., Introducere in Sf. Carli ale TestamentuluiNou, Cernduli, 1929.

(Joguel, M., Le Nouveau Testament, Paris, 1929.(iolpe, dr. Casstan, 6 urd6 ro0 ovOp<,inou, in ThWNT, 1990.(Jrtrndijs, H., L'Iconographie b1t761ny1ne du Crucifid mort

sur la croix, Bruxelle 1952.

541

Page 273: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

542 STELIAN TOFANi

Goppelt, L.. Theologie des Neuen Testaments, vol. Il'Vieifalt und Einheit des apostolichotl

Christuszeugnisses, herausgegeben von J. Roloff,

Gottingen, 1976.

Idem, Theologie des Neuen Testaments, Gcittingen,l9l5.Groppelt, 5., Die apostolische und die nachapostolischl

zeit, Goltingery 1962.

Grundmann, W., art. rcut<6q, circrrcoq, rcrrcfc..., in ThWNT,

v,cl. III, 1990.

Idem, art. uyul6q, in ThWNT, vol. I, 1990.

Gutbrod, W., art. v6po6, in ThWNT, vol. IV, 1990.

Hagen, K., A Theology of Testament in the Young Luther,

Tthe Lectures on Hebrews, 1974 (SMRT l2).Hank, Fr., art.6oroq, 6ofo6, ov6otoq... in ThWNT, vol. V,

I 990.

Harrington,W., Nouvelle Introduction d la Bible, trad. ditl

englezd de J. Winandy, Paris, 1971.

Harrisville, R. A., The Concept o.f Newness in the Neyt

Testament, 1960.

Harson, ,L.T., Jesus Christ in the Old Testamenf, London,

r 965.

Hengel, M., Probleme des Markusevangeliums, in P,

Stuhlmacher (Hg), Das Evangelium und dic

E,vangelien Vortriige vom Tiibingen Symphosiurn,'

1e82-1983 (WUNT 28)

Hermisson, H.J., Sprache und Ritus im altisraelitiscKult, zur "spiritual-isierung" der Kultbegriffe im

Allten Testament, (WMANT I 9), 1965.

BIBLIOGMFIE

Herrmann, J., Fr. Biichsel, [,l.eco6, ii"rioxopar, il"aop6q...,vol. III, 1990.

Hofius, O., Der Christushymmes Philipper, 2,6-ll,Ttibingen, 1976.

Hoppin, Ruth, Priscilla, Author of' the Epistle to theHebrews and other Essays, New-York, 1969.

IcI drd. l.,"Synodiconul Ortodaxiei" (traducere gi prefa!d),in rev. "Mitropolia Ardealului", nr.7-8,1985.

Jaubert, A., La notion d'alliance dans le judaisme auxabords de l'ire chrdtienne, Seuil, 1963.

Jeremias, J., Die Abendmahlsworte Jesrz, Grittingen, 1963.Johnson, H., The Humanity of the Saviour, 1962.Johnstov, G., OIKOYMENH and KOXMOE in the New

Testament, NTS 1A, 1963164.Kleinknecht, H., G. Quell, E. Staufer, K"G. Kuhn, arl.

0eriq, in ThWlrIT, vol. III, Stuttgart-Berlin-Kriln,l 980.

Kuhn, K.G., Die beiden Messians Aarons und Israels, in"New Testament Studies". I, 1965.

Kiister, H., rin6oraorq, in ThWNT, vol. VIII, (1990).Kiimmel, F. 8., Einleitung in das Neue Testament,

Heidelberg, 1964.Lagrange, H.J., Evangile selon saint Jean, Paris, 1927.Lang, F., Abendmahl und Bundesgedanke im Neuen

Testament, in EvTh 35,1975.Laub, F-, Bekenntnis und Awslegung, Regensburg, 1980.Lansberg, H., Elemente der literarischen Rhetoric - Eine

Einfilhrung fa, Sludier-ende der clsssischen,romanischen, englischen und deut.sche n Philologie.Mtinchen, l97l .

543

Page 274: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

544 STELIAN TOFAN,{

Lebreton, J., Origine du dogme de la Trinite,Paris,1928.Legg, J.D., On Brother Timothy, EVQ 40, 1968.

Lemonnyer, L., L. Cerfaux, Theologie du Nouveau Testa-ment, Paris, 1963.

Leroir Ltuis, Valeurs de sacerdoce levitique,in "sacerdoceet celibat", Louvain, 1971.

Lesdtre, H., Fils de l'Homme, in Dictionnaire de la Bible,vol. II, Paris, 1926.

Lewis, G.ff., Study notes on the New Testament, London,t949.

Lohmeyer,8., Kyrios Jesus. Eine (Jntersuchung zu Phil.2, 5-l l, Darmstadt, 1961.

Lohse, 8., Der Brief an die Kolosser und aru Philemon, Gdt-tingen, 1968.

Idern, Mcirtyrer und Gottesknecht (FRLANT 64), Gcittingen,1963.

Loichifd, Y., Perihoreza Si enipostasia tn Dogmaticd, inrev. "Ortodoxia", nr. 1, 1958.

Liivestam, 8., Son and Saviour. A Study of Acts 13,32-37,(CNT l8), Lund-Gopenhaga, 1961.

Manolache, Anca, iruvierea si indlparea - tncununareaoperei de rdscumpdrare, in "Ortodoxia",2, 1960.

Marids, L., Le Messie issu de Ldvi chez Hippolyte de Rome,in "Melanges J. Lebreton", vol- I, RSR, 1951.

Nletzger,8.M., Explicit Refereces in the works of Origen toVariemt Reading in N.T. Manuscripts, in "Biblicaland Patristic Studies in Memory of R,p. Casey",Fribourg, I 963.

BIBI,IOGMFIE 545

Michaelis, W., art. rpritoq, rpc,td<o, rpura,l6to, inThWNT, vol. III, 1990.

MihIl{an, Pr.Lect. Ioan, preolia Mdntuitorului lisusHristos Si preo{ia bisericeascd, tezd. de doctorat, inrev. "Mitropolia Ardealului,,, an. XXIX, nr. ll_ll,I 984.

Mihoc, Pr. V., Fiul Omului dupd Noul Testament,in"studiiTeologice", XXV, nr. l-2, 1973.

Idem, Biserica, pdstrdtoarea descoperirii dumnezeieSti Siorganul de mdntuire Si sfinlire a credincioSilor, in"Mitropolia Ardealului',, nr. 7 -g, I 9g2.

Idem, Mdntuirea in Hristos (prin intreita Sa slu.iire, caProfet, Arhiereu,ri impdrat), in,'MitropoliaArdealului", nr. l0-12, l99l.

Idem, Preolia dupd N Testament, in ,'Mitropolia Ardealului",nr.4-6,1974.

Mircea, Pr. I., Apocaiipsa, Bucuregti, lgg5.fdem, Crucea Domnului, Taina Si slava Lui,in,'Ortodoxia,,,

nr.2, 1982.Idem, Rdscumpdrarea tn N. Testament clupd tnvdldtura Sf.

Pdrinli, in "Studii Teologice,', nr. I _2,1972.Moultin, J.H., G. Nlilligan, The Vocabulary of the Greek

Testament illustrated from the papyri and other newliterary Sources, London, 1952.

Niceta de Remesiana, Diferite numiri date Domnului lisus,in "Mitropolia Olteniei ', , nr. 7 -9, 797 3 .

Nicolaescu, Diac.Dr. N.I., pr. Gr. Marcu, pr. S. VIad giPr. L.G. Munteanu, Studiul Noului Testament,Manual pentru Institutele Teologice ed. a II_a,

Page 275: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

546 STELIAN TOFANA

Bucuregti, Editura Institutului Biblic 9i de Misiunl

ortodoxd, 1977.

Oepke, A., art. nc,iq, ncrSfov, nalDtiprov, T€KvKv"'' volr

v, (1990).

Plimldeatd, L., Ebed-Iahve in lumina Noului Testamenl,lft

rev. "Mitropolia Banatului", rr. 4-6,1970-

Popescu Dumitru, Ortodoxie Si contemporaneitate, Bucu'

rePti 1996.

Popescu, Asist. G., La izvoarele apostolatului social, in roV,

"B.O.R", an. XCI, nr. l-2,1913.Prat, F., [,a Thiologie de Saint Paul, I-ere partie, Paril,

1924.

Preisker, H., art.6yyuoq, in ThWNT, vol. II, 1990'

Idem, Apollos und die Johannesjilnger in Act. 18,24-19,6,|n

ZNTW, 1931.

Prigeut Pierre, Apocalipse et Liturgie, Neuchfltel, Suisse,

1964.Procksch, O., G. Kuhn, &ylo6, uyfi.(a, riyr'uop65,

riyt6tr16..., in ThWNT, vol. I, (1990).

Radu, Prof.dr. D., intreita slujire a Mantuitorului, 1n

indrum[ri misionare, Editura Institutului Biblic'

Bucuregti, 1986.

Idem, Taina Preoliei, in indrum[ri misionare, Bucuregti,

I 986.

Idem, Taina Preoliei, in rev. "Ortodoxia", nr.3-4, 1979'

Rambaldi, G-, Sacerdoce du Christ et sacerdctce ministeriel

dans l' Eglise, in "Sacerdoce et celibat", Louvain,

197 l.

BIBLlOGR4FIE 547

Richard, M., L'Introduction du mot in6oraorq dans lathdalogie de l'Incarnation, in Mdlanges ScR6l 2,

1945.

Rlisdnen, Heikki, Das Messiasgeheimnis im Markusevan-ge lium, Helsinki, I 976.

Idem, Paul and the Lav,, (WNffT) 29, Ttibingen, 1983.

Schlier, H., art. nappqoia, in ThWNT, V, 1990.

Schneemelcher, 'W., Zur Geschichte des neuentestament-

lichen Kanons, in: Neutestamentliche Apokryphen indeutscher Ubersetzung I, Ttibingen, 1987.

Scroggs, R., The Lost Adam, Oxford, 1966.

Smith, J., A Priest for Ever, London, 1969.

Spicq, C., L'origine johanique de la conception de Christ -

prEtre dans l'Epttre aux Hdbreux, in Festschr., F.M.,Goguel, Paris, 1950.

Staufer, G., Die Theolagie des Neuen Teslaments, 194).Stuhlmacher, P., Probleme des Rdmerbriefprdskripls, EvTh

27, 1967.

Stlniloae, Pr.Prof.dr. Dumitru, Crucea in teologia Si cultulBisericii ortodoxe, in rev. "Ortodoxia" , nt. 3, 797 5.

Idcm, Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Sibiu, 1991.

Idem, Din aspectul sacramental al Bisericii' raportulspecial al Tainei Hiroloniei cu Bi.serica, in "StudiiTeologice", an. XVIII, m. 9-1011966.

ldem, Fiul Si cuvdntul lui Dumnezeu prin care toate s-au

fdcut Si se refac, in rev. "Ortodoxia". an. XXXV, nr.2,1983.

Page 276: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

548 STELIAN TOFANA

Idem, Iisus Hristos, Arhiereu tn veac, in rev' "Ortodoxia",

an. XXXI, nr.2,1979.Idem, Iisus Hristos prototip al icoanei Sale,in "Mitropolia

Moldovei gi Sucevei", nr' 3-4, 1958-

Idem, Iisus Hristos sau restourarea omului, Sibiu, 1943'

ldem, invdPdtura ortodoxd de.spre mdntuire si concluziile ce

rezultd din ea pentru slujirea creStind tn lume, ln

"Ortodoxia", nr - 2, 197 2.

Idem, Jertfu lui Hristos Si spiritualizarea noastrd prin

impdrtdSirea de ea in Sf Liturghie, in rev.

"Ortodoxia", an. XXXV, nr. 1, 1983'

Idem, Legdtura interioard dintre moartea Domnului Sl

invierea Domnului, in "studii Teologice", nr. 5-6,

1 956.

ldem, Legdtura intre Euharislie Si iubirea creStind, in rev'

"studii Teologice", XVII, nt- l-2,1965.Idem, Liturghia comunitdlii, in rev' "Ortodoxia", an' XXX,

nr.2,1978.Idem, Sewtnificayia intrupdrii Domnului, in "Glasul

Bisericii", nr. 11 -12, 1968.

Idem, Spiritualitate Si comuniune in Liturghia ortodoxd,

Craiova, 1986.

Idem, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol. I-III, Bucureqti,

1978.

Taylor, Y., The Names of Jesus,1953.

Thurian lf.ax, Sacerdoce et minist ire, Taizd, 7970'

Tofani, Pr.drd. Stelian, invierea Mdntuitorului Iisus

IJristos, chezdsia tnvierii noastre, in rev'

"Ortodoxia", nr. 3, .1986-

BIBLIOGRAFIE

Idem, Sensurile jertfei Mielului pascal, in rev. "Studia",1993.

Trembelas, P., Comunicarea Sfinlilor, trad. de Olimp.CiciulS, Cernica, i 940.

Vanhoye, A., "Filius est splendor gloriae Dei,,, in VerbumDomini,43, 1965.

Idem, Jesus "fidelis ei qui fecit eum,, (Hebr. 3,2), in"Verbum Domini", 45, 1967.

Idem, Pr€tres anciens, Prdtre nouyeau, selon le NouveauTestament, Paris, I 980.

Vis, A., An Inquiry into the Rise of Christianity out o/Judaism, Amsterdam, 1936.

Viigtle, A., Das Neue Testoment und rtie Zukunft des Kos_rzos, Dtisseldorf, 1970. Wainwringt, A.W., TheTrinity in the New Testament,1962.

Wei[3, H.F., Unter.suchungen zur Kosmologie deshellenistische.n und palc)stinischen Judentums, TIJ97,1966.

Idem, Qdpr, rivaSdp<,r".", in ThWNT, vol. IX, (1990).Werner, NL, Die Entstehung des christlichen Dogmas,

Tribingen, 1953.

Wetter, D.P., Der Scthn Golts. Eine [Jntersuchung ilber denCharakter und die Tendenz des Johannesevangeli_ums,1916.

Wikenhauser, A., J. Schmid, Einleitung in das NeueTestament, Freiburg, I 973.

549

Page 277: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

SUMMARY

The theme of the work "Jesus Christ, the cternal

Highpriest according the Epistle to the Hebrews" is of great

importance and of topical interest taking into consideration

the almost complete lack of Romanian specific literature, ofreference, dedicated to such a crucial theme as that ofJesus

Christ's work as a Highpriest as meant and treated in the

Epistle to the Hebrews and in the interpretation of the Holy

Fathers of the Church.The work has been the result of an interdiciplinary

research in the country and abroad (Germany), beeing

elaborated according to a plan minutely prepared and the best

bibliography beeing explored upon the given subject'

As far as the structure of the work is concerned, it isproper to scientific works, the problems beeing exposed in an

original and unitary vision, in a sober and concise style.

Referring lo the content of the work, the theme

exposed is developed rnethodically and organically in four

parts well-balanced, each of it having 2 or 3 chapters and in

wich all the essential aspects and sides of the problem

approached are successively analysed. The work has more

then 300 pages, of wich l5 pages include only the

bibliography.

Page 278: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

552 STEI,IAN TOFANA

Thus, after an Introduction in wich the workirrpimethod is exposed, a chapter of Preliminaries follows (p. 6

40) in wich two particular problems are insisted upon, atrorrl

the introductory word of the Epistle to the Holy Scripture wiclr

define and frame the theme treated here, the disputed problcnr

of the author of the Epistle to the Hebrews and the specialsituation af "the destinator.s'communit1t", seized with dorrht

regarding the mesianity anci the godhead of Jesus Christ, thcreality of."the neyy time" brought in by His coming and alstr

the problern of the possibility of self-salvation. Regarding llrcproblem of the original belonging of the Epistle, having irr

view the most authorised opinions in this respect, beginningwith the l{oly Fathers of the Church and ending with thc:

modern interpreters and after a laborious analysis of thcreiatjonship degree but also of difference too, between tlrcvocabulary of the Epistle and Apostle Paul's epistlcsparticularly, as well as of great representatil,e ideas for thcthinking and for the theology of the ever-existinge Apostle ol'the peoples, which can be found in the major ways(coordinates) of the theoiogy of the Epistle. We conciude thar

even if ure cannot identify the author of the Epistle to thc

Hebrervs ln the person of Apostie Paul. this seems to be quitcfamiliar with the specificity of Apostle Paul's thinking.

Having approached with sufficient precaution and

critical sensitivity the problems of the Preliminaries thegodhead of Jesus Christ is made obvious in the first part

entitled "The Embodied Son of God, Emperor over Evrything" (p.41-91), theme that is taken as a premise of His eternalwork as a Highpriest hence tlis doubtless superiority against

all the seen or unseen creatures. This has been proved by threeargurnents:

a) 1'he Son is the,,image" arrcl the ,,brightness,,of the

Father's glory;b) The Son is superiour to the angels by this very

quality of the Son;

c) The Son also joins the creation.The meanings of the used terms are insisted upon in

this part, but justified, (*,rca6yao1ic) and (Xapurtlp) wichexpress in the most eloquent way the beeing One with theFather.

Then, Jesus Christ's work as a Highpriest as cleansacrifice for the reconciliation of man with God by wippingoff the sin is shown. The fact requires the Son,s kenosis bymeans of Ernbodiment, when the Son of God assumes in Hisdivine self the hurnan nature in order to save us fi-orn theslavery ofsin and death_

results from:a) Jesus Christ as a Creator (3,3);b) Jesus Christ as the Son and not a simple seryant ,,in

lhe house dGod" (3,5).As far as the calling to the work as a Highpriest is

SUMMARY 553

Page 279: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

554 STELIAN TOFANA

concerned and Jesus Christ's perfection as a Highpriort

themes upon which it was insisted in the work, the Son of God

shown to have received the calling to the work as a Highpriert

from God and as God. Jesus Christ's perfection means only

the fact that this work of salvation is directed also to Hir

assumed humman nature which brought as sacrifice is fillod

with His godhead, liberating it of the affects, sufferings and

death beeing present after the original sin'

Thus, the perfection of His human nature by this

sufferings, death, resurection and raising becomes tho

condition of His never-ending work as eternal Highpriest in

heavens (9,24).

In the third part - "Jesus Christ - the Heavenly

Highpriest" (p. 141-736), the most important part of the

work, three important christological ideas are developed into

a convincing analYsis of the text:

a) The superiority of Christ's new priesthood after the

rule of Melchise dec, superiority that emerges from the fact

that the priest after "ihe rule of Melchisedec" must be "priesl

for ever" (7,1-3).Indeed, this Melchisedec either we have in view the

etimilogy of the names or the title is the icon of christ about

wich the prophet Isaia says that he is a man of peace and ofjustice (Is.9,6). The scientific and accurate analysis of the

terms used by the author of the Epistle and the succesful

theological seltlement make that from this chapter to be seen

both rhe possibilities of interpretation and the maturity with

wich the author of the work analyses the problem of the

newtestamentary priesthood foreseen and anticipated by

Melchisedec's pri esthood.

ST]MMARY 555

b) The insufficiency of the old levitic priesthood to

mediate the inner purity of man imposed its changing and also

the changing of the religions cultic law on wich it was based.

It can be remarked the way in wich by means of scripturistic

texts belonging to Juda and not to Levi, is justified.

From the superiority of the newtestamentary

priesthood from Juda's people and according to "the rule ofMelchisedec" the superiority of the new cult devolves in alogical way. This is to be shown both as purifying efficiency

and as human-divine posibility of reconciliation. The

superiority of Jesus Christ's sacrifice is due to the person who

did it on one side, Jesus Christ beeing the embodied Son ofGod, and on the other side due to the fact that"it only has a

cyclic nature and no illusory result" but, on the contrary, ithas a thorough and a universal - summerizing efficiency.

c) As a perfect Highpriest, the Saviour Christ is even

today l.eltoup.yd e (8,2) in heavens in a permanent state ofsacrifice, thus ever presented to the Father in a continuous act

of giving this sacrificed humanity and through it, us too.

In the fourth part entitled "The Efficiency of the

IJnique and Thorough Sacrifice of Jesus Christ Highpriest

and Its Present and Future Consequences" (p. 237-285) allthe effects and the consequences are pointed out' This make

us understand by the eternal work as a Highpriest the

cancelling of all the sacrificea of the old Law, the institution

of a new law the achievment of an eternal redemption, acces

to the Father and so on.

The eternal Jesus Christ's work as a Highpriest isinsisted upon and it also becomes the very basis of the

Page 280: Stelian Tofana - Iisus Hristos Arhiereu Vesnic Dupa Epistola Catre Evrei

556 STELIAN TOFANA

Church's priesthood by means of wich is actualized in threucharistic sacrifice of the Holy Sermon till the end of thatimes the sacrifice of Jesus Christ Highpriest and outparticipation to this permanent state of sacrifice as well as tothe Sermon that is celebrated in heavens. In this respect, thoHoly Sermon of the Church is not only the prolongation on thcearth of Jesus Christ's Sermon but also a permanent sharingof ours from this altar,

By the power of Jesus Christ's sacrifice and work as E

Highpriest which is the very sacrifice of all the sacrifices and

the very Highpriest of all priesthood, the Church becomes thutin its whole the throroughly sacrifice and priesthood.

Thus, through the new theme approached - that of thoeternal Jesus Christ's work as a Highpriest by the way inwhich the material is structured, by the concentricarrangernent of the themes - eschatology, ecclesiology,sacrifice, ecclesiology, eschatology, the Epistle to theHebrews appears as a unique book of the New Testament,with a theological basis totally different from the theology ofthe other canonic newtestamentary books.

BANCACOMERCIAT,AROMANA

CECURILE DE CAIATOilE IN VALUTAvd oferd siguranfd in tlmpuldeplasdrilor in strdinHtate Inloculndvaluta cash.

Acceptate la platd sau traneforablloin valutd efectivi oriunde [n lume,cecurile de cdldtorie pot fi cump6rat6de la sucursalele BCR.

BANCA COMERCIALA ROMANABaam, de m.n a,ueti aeru*zl