DOrNA CHERECHE$

sTRilxuL9

DIN OGLINDA

U

S",r.a.. otoSr, si **, fhtrebandu-se dac6 dorrnise cAt de

cAt sau doar i se pirus'e.

el**" telefonului mobil, programati si sune la ora gase 9i

treizncide minute, intrase in funcfiune de mai multe ori dmp de un

sfert de ori, ajutAndu-l si se trezeasci de-a binelea 9i si se punipe picioare, chiar daci nu dintr-odati, ci numai dupi ce zibovise

minute bune la marginea patului. In momentul de fap, i$i cuno$tea

bine betegugurile qi se obignuise si 9i le oblojeasci cu griji, aga ciprimul lucru pe care il ftcea in fiecare dimineali era si-gi maseze

indelung genunchii, cu miqciri circulare, in sensul acelor de cea-

sornic, dupi ce mai intii igi ungea palmele cu o alifie preparatl in

farmacie, cleiodsi qi care se absorbea cu greu tn piele- '

De la atAta fricfionat, genunchii i se inrogiseri 9i simfea cI prin

piele ii ies fliciri, dar altfel nu se mai putea, pentru c[ in ultima

vreme toate articulaliile gi, cu precidere, genunchii ii dideau semne

grave de uzuri mecanici sau, altfel spus, refuzau si-i mai susfinl

greufatea corpului pe verticall. Pentru a evitaincidentele de orice

naturl, la primii paqi ficufi de dirnineali, se tinea mai intAi de

obiectele din jur sau se sp'rijinea d.'pe,"It 9i abia apoi, incet-incet,

igi relua mersul ca lumea. De cdteva ori i se tnti'mplaie s5-qi piardi

echilibrul, pentru ci genunchii i se retezaseri deodati 9i se trezise

pe neagteptate cfuzltla podea. Din acest motiv, devenise mult mai

pudent, obignuindu-se si se ia cu biniqorul, ca si fie convins ciL se

afla ln afara oricirui pericol. Cipitase repede deprinderea unui soi

de gimnastici medicall, Pe care o practica aproape zilnic, Ei nu pu-

ca-sn spunl ci-i fusese greu si gi-o insuqeascl, deoarece era obignuit

cu tehnicile de acest fel, fiind medic de profesie.

rt

8 DOINA CHERECHE$

Masarea genunchilor se dovedise eficientd, ficanduJ si se simtiiariqi ca nou. E drept ci gi el executase opera{ia cu meticulozitategi chiar gi cu o anumitd pllcere, oprindu-se doar cind sim]ise citoli mugchii coapselor incepuseri si se contracte in mod spontan.simfea ritmicitatea contracfiilor gi vedea conturul acestora, relie-fdndu-se pe sub piele ca niqte resorturi in tensiune, ceea ce dovedeaci organismul igi recipitase complet vigoarea.

Se umpluse de bucurie gi de un fel de efervescenfi tinereasci,dispozifie care il ajutase s6-Ei piriseasci patul cet ai clipi. Se con-vinsese repede ci picioarele nu-i mai ridicau nicio problemi qi fI-cuse de drag citeva migciri acrobatice, pline de forli gi elasticitate.La scurt timp insi, constatase ci se intrecuse cu gluma, pentru ci omigcare oarecare, chiar banali, o simpli smucituri a capului, ii infe-penise gAtul intr-o anumiti pozi{ie, amintindu-i de problemele pecare i le ridica toati coloana vertebrald. Se trezise,cu mii de ace,toate deodati ciupindu-i fin pielea regiunii in cauzi.

$i cand te gindegti ci prin migcarea aceea obignuiti nu voise decitsi vadi cum era wemea, ca si qtie cum si se imbrace adecvat.

Timpul era prefios, minutele treceau mai repede decit ai puteacrede, dar el fusese nevoit si se opreasci din nou gi si se ia tot cuincetinitorul. Pentru gdtul inlepenit, recursese la nigte exercifii maidocumentate, pe care i le recomandase kinetoterapeutul. La in-ceputul acestei suferinfe, mersese in mod regulat la o sali, unde fi-cea gimnasticl medicali, dar apoi igi ddduse seama ci acelagi lucruputea si-l faci bine mersi qi acasi, de unul singur, economisind atitbani, cit 9i timp.

in'treacit fie spus, cu banii nu stitea nici bine, nici prost, deci nuputea nici sd se laude, nici si se plAngi, in schimb cu timpul nu maigtia ce si se faci gi cum si-l imparti, nemaiajungindu-i deloc.

Din nou anchilozat gi fintuit locului ca un crucificat, incepusesd-qi comande gi, totodati, si execute tot ceea ce refinuse de la sali:,Xasilzicd,, atitudine corectl, capul sus, umerii dafi in spate, umeriiadugi in fafi, inspir adAnc, expir prelungit, relaxare completi, gdndire

pozitivi gi, dupi aceasti scurtd incilzfue, tcervicale, agadar capul in piept, capul pcrlateral, deci capul spre umirul stang carfiri si forpm lucrurile, tatonind cu ffi Igi rotim capul, in ambele sensuri, pana cfujeni sau, altfel spus, nicio redoare articdgime migcirile cuprinse ln programul dtafe4iunilor degenerativ-osoase.'

,Prin urmare, aici am ajuns, la afeqiuncru c:tre spune cAte ceva despre virsta pe ctde identitate', igi spusese mohorit gi irylucnr, dar prea pufin dispus si-l gi accepte

,Nu mi intereseazi cum figurez in RcSi

la;iei, important este ci in inima mea eu

cilitor, strebetand aleea unei primiveri Gintelndu-gi ritmul de executare a migcirilSdind ce, odati cu incilzirea articulafiihlfortul pe care il resimfea gi va putea si-Fu

Nu mai era chiar el cel de ahedata" &bdtut, intrelin6ndu-se cu gindul ci. incicrtatea funcfiilor sale.

Zimbise, oarecum satisfhcut. ln pofi& rtoare privind starea de sin[tate, cu ochii ruunei maturitili coapte, rotunde, implinitcperceapi gi cei din jur.

Cam acestea fuseseri g6ndurile ce i seinzile scurte gi clare ale instructorului care eiatenfia fiindu-i concentrati mai ales agr

exercifiilor fi zice medicale.

Obosise vorbind tare de la prima ori rredusese din volumul vocii baritonalq d

ritmul migcirilor: ,,Pantza s-a terminal Ntiv, gindindu-ne ci nu mai avem nicio

l(x:i:

flor :; ' :-. e ::se ericientd, fhcAndu-l si se simt6lt ca :- e; e-re;utase operalia cu meticulozitatemiG piacere. oprindu-se doar cdnd sim{ise cior incepuserd sd se contracte in mod spontan.contracliilor gi vedea conturul acestora, relie_: ca niste resorturi in tensiune, ceea ce dovedeaigita-ie complet vigoarea.rcurje si de un fel de efervescenfe tinereasci,tase ;i-;i pirdseasci patul cAt ai clipi. Se con_doareie nu-i mai ridicau nicio probleml qi fb_ni\s.an acrobatice, pline de forfi qi elasticitate.mstatase ca se intrecuse cu gluma, pentru ci oer banala, o simpli smucituri a capului, ii infe-trumita pozilie, amintindu-i de problemele pecoloana vertebrali. Se trezise cu mii de ace,

du-i hn pielea regiunii in cauzi.ici prin migcarea aceea obignuiti nu voise decitEa, ca si gtie cum si se imbrace adecvat.r, minutele treceau mai repede decdt ai puteaEr-oit sa se opreasci din nou gi sI se ia tot cugiml inlepenit, recursese la nigte exercifii maie i le recomandase kinetoterapeutul. La in-ote, mersese in mod regulat la o sali, unde fh-ali, dar apoi igi diduse seama ci acelagi lucrutersi si acasi, de unul singur, economisind atit

cu L'anii nu stltea nici bine, nici prost, deci nu, nici si se plAngi, in schimb cu timpul nu maim si-l imparti, nemaiajungdndu-i deloc.if fi ilntuit locului ca un crucificat, incepusedata. sa execute tot ceea ce refinuse de la sali:orecti, capul sus, umerii da{i in spate, umeriilnc expir prelungit, relaxare completi, gAndire

Strdinul din oglindi 9

pozitivi gi, dupi aceasti scurti incblzire, flexie, extensie a regiuniicervicale, agadar capul in piept, capul pe spate, migciri ugoare inlateral, deci capul spre umirul stAng, capul spre umirul drept gi,

fhri si forlim lucrurile, tatonind cu griji fiecare migcare, incepem

gi rotim capul, in ambele sensuri, pani cand nuvom mai simti niciojeni sau, altfel spus, nicio redoare articulari, executind in intre-gime migcirile cuprinse in programul de recuperare medicali a

afecfiunilor degenerativ- osoase.'

,,Prin urmare, aici am ajuns, la afecliuni degenerativ-osoase, lu-cru care spune cite ceva despre vdrsta pe care o am trecuti in cartea

de identitate'i igi spusese mohorit qi impunAndu-gi si creadi acest

lucru, dar prea pu(in dispus si-l gi accepte.

,,Nu mi intereseazi cum figurez in Registrul de eviden{i a popu-

lafiei, important este ci in inima mea eu mi simt mereu tAnir gi

cilitor, strlbetand aleea unei primiveri nesfArgite', se burzuluise tot,

intelindu-gi ritmul de executare a migcirilor gi sporindu-gi energia,

gtiind c6, odati cu incilzirea articulafiilor, va dispirea tot discon-

fortul pe care il resimfea gi va putea si-gi vadi de treabi.Nu mai era chiar el cel de altidati, dar nu voia nici si se dea

bitut, intrelinAndu-se cu gindul cd incd era in formi gi in deplini-tatea func{iilor sale.

ZAmbise, oarecum satisfrcut. in pofida unor mici nepliceri treci-toare privind starea de sinltate, cu ochii sufletului se vedea la virstaunei maturitili coapte, rotunde, implinite gi tot astfel igi dorea sl-lperceapi qi cei din jur.

Cam acestea fuseseri gdndurile ce i se insinuaseri printre comen-

zile scurte gi clare ale instructorului care ajunsese si-gi fie lui insugi,

atentia fiindu-i concentrati mai ales asupra executerii corecte a

erercifiilor fizice medicale.

Obosise vorbind tare de la prima o16 a diminefii, aga ci-qi mai

redusese din volumul vocii baritonale, dar nu qi din concizia qi

:itmul migcirilor: ,,ParJza s-a terminat. Ne-am relaxat in mod ac-

::r, gdndindu-ne c[ nu mai avem nicio problemi, deci ne vom

\t*

l0 DoINA CHERECHES

relua exerci{iile, cu atenfie gi dexteritate sporite, pentru ca sI leputem executa intr-un ritm mai rapid decit inainte. Astfel, efi-cienfa lor va fi mult mai mare gi starea noastri de bine se va imbu-nitifi in mod considerabil. Deci, pregitifi: unu, doi, trei, gi... unu,doi, trei, gi..."

in acest mod fhcea el pe instructorul de gimnastici medicaliori de cite ori riminea cu gitul infepenit de la spondiloza cervicalicu care se pomenise de pe urma statului prea mult cu birbia inpiept $i cu ochii in hirfoage, dar nu avusese de ales. De fapt, alesese...

Profesia, adici...

,,Iar alegerea o dati fbcuti te inhami la tot ceea ce derivi dinea...", consemnase flri niciun fel de resentiment, ci doar aga, ca sifie, pentru cd nu dorea nici si se plangi gi nici sd ingiruie toate con-secinfele ce decurseseri din alegerea pe care o ftcuse cu mai bine dedouizeci de ani in urm6.

Nu-Ei pusese prea des problema daci fusese o alegere fericiti sau

nefericiti, gtiind ci totul depindea de unghiul din care erau privitelucrurile. Mai gtia, de asemenea, ci intotdeauna, pentru a avea ceva,

trebuie si renun{i la altceva, iar el f[cuse acest lucru.Acum insi era mult prea departe de mendrele acestei filosofii

complicate gi tot ce iqi dorea era si-gi indepirteze cit mai repedesuferinfa proprie, ca si se poati ocupa de suferinlele semenilor sii.

Cu aceasti dorinfi arziltoare in suflet, exersase minute bune inEir tot ce gtia ci s-ar putea si-i fie de folos, doar ci din exersareaaceea activi de la inceput, cu: ,,concentrafi-vi, fi1i atenli!" g.a.m.d.,asemenea unei adevirate mantre, gAndul fi zburase la tot ceea ce avea

de ficut in ziua respectivi. O, gi cdte nu avea! Chiar ludndu-le-n mareerau mai mult de-o groazdgi i-ar fi trebuit cel pu{in doul zile ca sile rezolve pe toate, dar la dispozifie nu avea decit ziua carc ii stiteain fafi. Nu-l speriase insi gindul, pentru ci vedea el cum avea si ledescurce pe toate, proceddnd ca de obicei, organizat gi in ordineaimportanfei, pentru ca rezultatul si fie pozitiv qi func(ionarea cabi-netului si nu aibl deloc de suferit.

Doar ci, pentru a indeplini tot cecal

bun sfArgit in ziua respectivi, mai intii{iar el se afla tot la siciitoarele exercifiiltrei, gi..."

Se plictisise gi participarea afectiriqcind la o comandi mecanici gi la o qdeoarece grijile zilei il luaseri cu totul htinuase citeva minute cu aceleagi coEdoi, trei, gi...", dar mult mai lente, abia;slabe, anemice, oprindu-se abia atumilputeri gi i se taie respirafia. Era ud leqgiroaie-qiroaie, dar rezultatul fusese zeqsenzafie neplicuti de la inceput, gi aErote$te insistent qi apisat prin ceafI" pc1

toati gira spinirii gi pe picioare, intr-rmlgreu de suportat, pini cind toate accGr

culit ln vArful degetelor, ca intr-o perilSe cutremurase de durere qi iar il tr1

incercarea de a depiqi momentul, s,scaun gi strAnsese tare din dinti, incednu apucase si spuni,,au!' sau si-gi tr:1

ci nesuferita de senzafie o luase inapdfrcuse traseul complet sau, pur gi sinrdinci gi mai coplegitoare, senzatia neslfidin care plecase gi se infhqurase, fhcindapoi sl se imprigtie in nenumirate aq,,6r cu fir.

,,Asta, da, durere! Suficienti pentru

n-am ce zice... $i cit[ pierdere de rteuparci n-ag qti ci, daci te-ai gubrezit, {du-gi pirul ce i se adunase vilvoi in vtbeam, sd vezi acum dandana pi.rri cind

ilexteritate sporite, pentru ca si lemi rapid decit inainte. Astfel, efi-i silarea noastri de bine se va imbu-cL pregitifi: unu, doi, trei, gi... unu,

rtructorul de gimnastici medicali@epenit de la spondiloza cervicalima stah:lui prea mult cu birbia innu a\r.lsese de ales. De fapt, alesese...

E inhami la tot ceea ce derivi dinil de resentiment, ci doar aga, ca sd.

: plange gi nici si ingiruie toate con-

Frea pe care o fbcuse cu mai bine de

ma daci fusese o alegere fericiti saulca de unghiul din care erau privite, ci intotdeauna, pentru a avea ceva,d ficuse acest lucru.lpefie de mendrele acestei filosofiin si-gi indepirteze cit mai repedeocupa de suferinfele semenilor sii.I tn suflet, exersase minute bune infie de folos, doar ci din exersarea

mcentrali-vi, fifi atenfi!" g.a.m.d.,

lFndul ii zburase la tot ceea ce avea&e nu avea! Chiar luindu-le-n maren fi trebuit cel pufin doui zile ca siilie nu avea decit ziuacare ii stiteaI pentru ci vedea el cum avea si ler de obicei, organizat Ei in ordineai si fie pozitiv gi funcfionarea cabi-rit.

Striinul din oglindi 11

Doar c6, pentru a indeplini tot ceea ce-gi propusese si duci labun sfirEit in ziua respectivi, mai intii trebuia si ajungi la cabinet,

iar el se afla tot la sdciitoarele exercifii de: ,,un', doi, trei, gi... un', doi,

trei, gi..."

Se plictisise qi participarea afectivi nu mai fusese aceeagi, tre-

cAnd la o comandi mecanici qi la o execufie la fel de mecanici,

deoarece grijile zileiil luaserl cu totul in stipinire. Totugi, mai con-

tinuase citeva minute cu aceleagi comenzi de ,,un', doi, trei, gi... un]

doi, trei, gi...", dar mult mai lente, abia gAfiite gi urmate de migcirislabe, anemice, oprindu-se abia atunci cind simlise ci: nu mai are

puteri qi i se taie respirafia. Era ud leoarci qi transpirafia ii curgea

Eiroaie-qiroaie, dar rezultatul fusese zero, deoarece resimfise aceeagi

senzafie neplicuti de la inceput, gi anume ci o miciulie de ace i se

rote$te insistent gi apisat prin ceafh, pentru ca apoi s-o ia in jos, pe

toati gira spinirii gi pe picioare, intr-un torent de nestivilit, rapid qi

greu de suportat, pani cAnd toate acele i se infipseserl adinc qi as-

culit in vArful degetelor, ca intr-o pernull de cusut.

Se cutremurase de durere gi iar il trecuseri toate nidugelile. inincercarea de a depigi momentul, se apucase de speteaza unui

scaun gi strAnsese tare din dinfi, incercAnd si se stipAneasci. insinu apucase si spuni ,,au!" sau si-gi tragl sufletul ca lumea, pentru

ci nesuferita de senzalie o luase inapoi, de parci prima dati nu-gi

tlcuse traseul complet sau, pur gi simplu, sfida legea gravitafiei. Ba

inci gi mai coplegitoare, senzalia nesuferiti urcase mai sus de locul

din care plecase gi se infiEurase, ftcindu-se iarigi ghem, pentru ca

apoi si se imprigtie in nenumirate ace, electrizdndu-i pirul pe caP

trr cu fir.

,,Asta, da, durere! Suficienti pentru toatd zita. Dozi completi,n-am ce zice... $i cdti pierdere de weme cu exerciliile lui pegte. De

parci n-ag gti ci, dac[ te-ai gubrezit, ila eqti!" bombinise, piplin-du-gi pirul ce i se adunase vdlvoi in vdrful capului. ,,Unde m[ gr5-

beam, si vezi acum dandana pini cAnd descAlcesc claia asta de pir.

t2 DOINA CHERECHE$

Nici nu vreau sI gtiu cum arit. Un al doilea Screechl", adiugase,evitind sI se priveasci in oglindi.

$tia cum arlta in asemenea ocazii, deoarece mai triise aceastiexperien(i neplicuti gi-n alte defl. $tia 9i ce era de frcut, fiind dotatcu fel de fel de ustensile, astfel ci avea o policioari incircati cuperii, piepteni gi produse cosmetice care puteau si concureze masa

de lucru a oricirei coafeze.

Nu era de glumit gi se pusese serios pe treabi. Astfel, din claia de

pir sirmos tot desprindea cdte o quvifi, pe care mai apoi o trecea

printre dinfii degi ai unui pieptln special.

Piepteni din plastic cumpirase mai mult de o duzini, dar nu-ifuseseri de prea mare folos, fiecare indoindu-se gi rupAndu-se nu-mai dupi una-doui utiliziri de acest fel. In cele din urmi, recursese

Ia un pieptin din corn de viti, pe care il cumpirase de la nigte figanimeseriagi, qi cu ista o scosese mai bine la capit, dovedindu-se mairezistent decAt tot ceea ce gisise in comerful de stat.

in fala oglinzii mari din baie, evitind si se priveasci drept inochi, igi trecuse ribdltor pirul quvifi cu guvifi printre dinfii degi gi

tari ai pieptinelui din corn de viti, incercdnd si-l faci si riminineted. Operafia era insi dificili gi aspectul teapin gi sirmos al pi-rului revenea imediat ce scipa dintre dinfii ascufifi ai pieptlnului,astfel incit peste fiecare guvifn fusese nevoit si pulverizeze gel fixa-tiv din abundenfi gi si o [in[ apisat, ca siL i se incleie sub degete gi

tot aga, o tevaturi intreagi, reugind cu greu si-i dea o formi cdt de

cdt acceptabili.

,,intr-o buni zi, fie nu voi mai avea ribdarea asta de Sisif, fie numi voi mai descurca de niciun fel cu nebunia asta de par, iar in ziuaaceea mi voi rade in cap sau il voi smulge fir cu fir gi voi arita pre-cum Kojak2'i igi spusese cu destul umor. I se strinsese insi pufin gi

inima, pentru ci nu-qi amintea si fi vizut weo sceni amoroasi cu

I Personaj din serialul Salvali de clopoSel.2 Koiak, serial TV american, cu Telly Savalas in rolul principal.

,rfl[

$

vestitul comisar de polilie, degi nu-i scePascr

cAnd se difuzase serialul respectiv, iar el @.Ei, asta-i acum, cu sau fhrn pnr, nu d

toate trec Ai, privind in urmi, plicerile de edun moment dat nu [i se mai par decit serrlpe nedrept", adiugase in sinea sa, incen#cmrile qi si se impace cu gindul ci intr-ohtunde chilug. i

Agadar, eventualitatea o luase el in calci

dar cu resemnarea era ceva mai greu, demlera una dintre pufinele frumusefi pe care Inemiloasi a timpului, lucru care nu-i era b(

De fapt, trebuie si fii foarte ipocrit peffilnu-1i pasi deloc de felul in care ari1i, indidficea parte din aceasti categorie' fiind un d

Daci igi reamintea gi de toate cuceririlci

ficuse de.a lungul timpului, cuceriri peffij

efort deosebit, ci mai degrabi fusese ajutatd

avea toate motivele si devini nostalgic t'pierdere a podoabei capilare, care ii intrqcine acum refuzacu obstina{ie si gi-l priwe

Mama-naturi ii diruise cu generozitats

care el- fericitul Posesor = nu mai trebubc

rafia unui comPortament inteligent $i a{rinf6, in wemurile de odinioari', statutul dq

putut spune ci nu-i convenise de minuneradmirat gi iubit, e adevirat ci de cele mri rcial, tacit qi discret, dar alteori gi la vedc*

investituri a multora dintre femeile pe carc,

convenise, pentru c[ era ceva ce-l solicitlsi-gi canalizeze energiile in direcfia pregli

1 Marele Gatsby, roman al lui Francis Scott E

I doilea Screechl", adiugase,

, deoarece mai triise aceasti, gi ce era de flcut, fiind dotatea o policioari incircati cure puteau si concureze masa

pe treabd. Astfel, din claia de

[, pe care mai apoi o treceahti mult de o duzini, dar nu-iloindu-se Ei rupAndu-se nu-L In cele din urmi, recursese

lctmpirase de la nigte {igani: h capit, dovedindu-se maisful de stat.

bd si se priveasci drept inu gnifi printre dinfii deEi qi

lcrcind sd-l faci si riminirt 'l leapin gi sdrmos al pi-Iin$i ascufifi ai pieptinului,r*oit si pulverizeze gel fixa-r si i se incleie sub degete gi

greu sa-i dea o formi cit de

r&darea asta de Sisif, fie nuhnia asta de pir, iar in ziua

$ frr cu fir gi voi arita pre-r I se strAnsese insi pufin qi

ant \Teo sceni amoroasi cu

nh rolul principal.

Striinul din oglindi 13

vestitul comisar de polilie, degi nu-i sciLpase niciun episod la vremea

cind se difuzase serialul respectiv, iar el parci n-ar fi vrut si fie aga.

,,Ei, asta-i acum, cu sau far| pir, nu mai conteaze, pentru citoate trec Ai, privind in urmi, plicerile de a ciror povari ai scipat la

un moment dat nu [i se mai par decAt servitufi care te-au subjugat

pe nedrept", adiugase in sinea sa, incercind s[ cumpineasci lu-

crurile gi sd se impace cu gAndul ci intr-o buni zi va fi nevoit si se

tundi chilug.

Agadar, eventualitatea o luase el in calcul acum ca 9i altidatl,

dar cu resemnarea era ceYa mai greu, deoarece podoaba sa capilar[

era una dintre pufinele frumusefi pe care i le mai lisase trecerea

nemiloasi a timpului, lucru care nu-i era tocmai indiferent.

De fapt, trebuie si fii foarte ipocrit pentru a afirma sus 9i tare cinu-[i pasi deloc de felul in care ari1i, indiferent de vdrsti, iar el nu

f[cea parte din aceasti categorie, fiind un om onest.

Dac[ igi reamintea Ei de toate cuceririle sentimentale pe care le

ficuse de,a lungul timpului, cuceriri pentru care nu depusese un

efort deosebit, ci mai degrabi fusese ajutat de o fizionomie pllcuti,avea toate motivele si devinl nostalgic ai si-9i regrete eventuala

pierdere a podoabei capilare, care ii intregea armonios chipul, pe

care acum refuzacu obstinafie si Ei-l priveasci in oglindi.

Mama-naturi ii diruise cu generozitate multe calitili frzice,la

care el - fericitul Posesor - nu mai trebuise si adauge decit mode-

rafia unui comportament inteligent gi astfel i9i asigurase cu u$u-

rinfi, in wemurile de odinioari, statutul de mare Gatsbyl. $i n-ar fiputut spune ci nu-i convenise de minune aceasti ipostazidebirbat

admirat gi iubit, e adeviLrat cI de cele mai multe ori in mod neofi-

cial, tacit gi discret, dar alteori gi la vedere, zgomotos 9i pasional,

investituri a multora dintre femeile pe care le cunoscuse. Sigur ci iiconvenise, pentru ci era ceva ce-l solicita la minimum, lisindu-lsi-gi canalizeze energiile in direcfia preg[tirii sale profesionale, de

i Marele Gatsby, roman al lui Francis Scott Fitzgerald.

74 DOINA CHERECHE$

care fusese preocupat pdni la obsesie toati via{a. cu toate acestea,nu se putea spune ci nu le iubise pe femeile cu care i se intersectaselinia destinului gi deci ci in toate rela{iile sale sentimentale nu fu-sese doar parte beneficiar-pasivi. Nu, nu fusese aga, dar nici n-ar fiputut si vorbeasci precum alte persoane despre ceea ce inseamnifierberea, patima, clocotul gi mistuirea unei iubiri care te scoate dinminfi. Dar de ce nu cunoscuse el o astfel de stare, pe care, pdni laurm[, ar trebui gi, totodati, ar fi dator s-o experim entezeorice mu_ritor? Nu i se diduse oare ocazia sau, dimpotrivi, fusese un om preacerebral gi dedicat in exclusivitate profesiei de medic? intrebat,poate ci i-ar fi fost greu si dea un rispuns in aceasti privinfi, deoa-rece, degi analizase aspectul, nu zibovise niciodati asupra lui at6tincat sil gi elucideze. ceea ce insi putea si spuni cu certitudine qifiri nici cea mai mici ezitare era faptul ci tot timpul fbcuse absoluttot ceea ce-i stituse in putin{6 pentru ca nimeni gi nimic si nu-ldistragi prea mult de la cirfile sale.

Agadar, vorbim despre un birbat a clrui frumusele fizici maiera incl la vedere, chiar daci nu voia sI Ei-o ia in seami, gi aceastlatitudine o avusese dintotdeauna, considerAnd, in primul rAnd, cinu i-ar fi stat bine gi, in al doilea rind, c6 nu avea niciun merit inceea ce primise de la naturi. in acest sens, igi spunea cI aqa qi tre_buia si se intimple, pentru ca el si se poati dirui scopului cer maiinalt pentru care venise pe lume. Iar drept mirturie a acestui scopstrteau teancuri intregi de cir{i, ingirate pe tofi perefii casei pe raf-turi curbate din caszagreutilii susfinute, iar aceste cirfi nu erau dedecor, ci fuseseri studiate din doasci-n doascl.

To{i cei care au trecut printr-o qcoali serioasi, absolvind cursu-rile unei facdteli, mai ales pe cele ale unei universitifi de stat Ei cutradilie, gtiu ci insugirea temeinici a unor no{iuni grele gi com_plicate necesiti timp, nu glumi, fiind nevoie de aplecare, repetifiegi ascezi.

Astfel stdnd lucrurile, Dinu Simionescu - interectual de inalticlasi - se bucurase dintotdeauna ci nu fusese nevoit si se preocupe

Sriilprea mult de aspectul siu fizic Ai si petreaci ti{$tia cum arita gi cum ii stitea pirul frre sa-Si pd

.hip.rl. Aflat pe picior de plecare, era suficient s*ri$chirate prin pIr gi acesta i se aranja de la sinclbucle mari gi mitisoase. Mereu gribit gi relativivestimentari', se declara totugi mulfumit cind gf"Ia in sticla vreunui geam sau a vreunei vitridcaptivati de pirul bogat gi strilucitot care ii incdlul perfect al fefei, subliniindu-i mina mereu dmai 2t1[g[16are gi mai tentanti Pentru reprez€dmos. Situalia se mai schimbase dupi ce-i apirulcumplite de coloani cervicali, cdnd pirul i se ftsarme, de parci ii fusese increfit cu drohrl. i

-o adeviratl pacoste! Il rad cu prima ocazic.(

pir? Doar ca si am ce descilci de fiecare dati? n

ajunge durerea... Ceva de genul dupi rdie... ToEdise, terminind complicata operafie. i

lgi netezise gi ultimele flre care ii mai stitemrple, pufhind dezor tot ce mai era pe fundul unoil

incirunlise destul de mult, contrastul dintrelrea naturali a pirului siu devenind astfel

"viderlniciodati prin cap si se vopseasci, neavind o 1flspre birbafii care f[ceau acest lucru.

in sfirgit, diduse o formi acceptabili gi ultimlefe, gindindu-se recunoscitor la producitoriimetice, precum fixativ sau spumi modelatoarc

1

scutiseri de clasicul gi scArbosul albuq de ou Argel, spumi qi fixativ nu-i mai lipseau din case, fiiEcesare ca gi apa de biut.

in mare grabi, igi rinduise pe etajeri toate rluntar, ochii ii alunecaseri in luciul oglinzii dtfiindu-i atrasi de aceasti dati numai de chipol rpase de corvoada unui pir incilcit gi adunat di

lobsesie toati viafa. Cu toate acestea,

:arc pe femeile cu care i se intersectaseEe relafiile sale sentimentale nu fu-ftiL Nrl nu fusese a$a, dar nici n-ar fib persoane despre ceea ce inseamniBtuirea unei iubiri care te scoate din:d o astfel de stare, pe care, pdni larf dator s-o experimenteze orice mu-

F*u, dimpotrivi, fusese un ompreairitate profesiei de medic? intrebat,pu rispuns in aceastd privinfd, deoa-n zibovise niciodati asupra lui atitphsi putea si spuni cu certitudine giire faptul ci tot timpul flcuse absolut

F p"nt- ca nimeni gi nimic si nu-lRt I€.

lbtt", a cirui frumusele fizicd maiiu voia si gi-o ia in seami, gi aceastiloq considerdnd, in primul rind, cilca rand, ci nu avea niciun merit inh acest sens, igi spunea ci aga gi tre-td si se poati dirui scopului cel maix- Iar drept mdrturie a acestui scop

[, inSirate pe tofi perefii casei pe raf-lrnstinute, iar aceste cirfi nu erau de!hur.a-.r doascl.ii-o gcoaln serioasi, absolvind cursu-bde ale unei universitifi de stat gi cu:inici a unor noliuni grele gi com-f, fiind nevoie de aplecare, repetifie

t Simionescu - intelectual de inaltlpci nu fusese nevoit si se preocupe

Strlinul din oglindl 15

prea mult de aspectul siu fizic qi si petreaci timp in fafa oglinzii.

$tia cum arita gi cum ii stitea pirul fbri si-gi priveasci toatd ziua

chipul. Aflat pe picior de plecare, era suficient si-gi treaci degetele

riEchirate prin plr gi acesta i se aranja de la sine,luind forma unor

bucle mari qi mitisoase. Mereu gribit gi relativ indiferent la finutavestimentari, se declara totuqi mul{umit cdnd, pe stradi, igi zirea

fafa in sticla weunui geam sau a weunei vitrine, aten]ia fiindu-icaptivati de pirul bogat qi strilucitor, care ii incadra armonios ova-

lul perfect al felei, subliniindu-i mina mereu obositl, dar cu atitmai atrigitoare qi mai tentantl pentru reprezentantele sexului fru-mos. Situafia se mai schimbase dupi ce-i apiruseri durerile acelea

cumplite de coloani cervicall, cind pirul i se ficea de fiecare datisirmi, de parci ii fusese increfit cu drotul.

,O adeviratl pacoste! Il rad cu prima ocazie. Ce-mi mai trebuie

pir? Doar ca si am ce descilci de fiecare dati? De parci nu mi-ar

ajunge durerea... Ceva de genul dupi riie... Totugi, nu!" se ringin'dise, terminind complicata operafie.

igi netezise qi ultimele fire care ii mai stiteau zbdrlite pe la tim-ple, puflind de zor tot ce mai era Pe fundul unui flacon de fixativ.

lnclrunfise destul de mult, contrastul dintre firele albe gi culoa-

rea naturali a pirului siu devenind astfel evidenti, dar nu-i trecuse

niciodati prin cap si se vopseasci, neavind o pirere prea buni de-

spre birba[ii care flceau acest lucru.

In sfdrqit, diduse o formi acceptabill gi ultimelor fite de pfu rin-le[e, gindindu-se recunoscitor la producitorii de produse cos-

metice, precum fixativ sau spumi modelatoare pentru pir, care ilscutiseri de clasicul gi scirbosul albug de ou. Acum, flacoanele de

gel, spuml qi fixativ nu-i mai lipseau din casi, fiindu-i tot atit de ne-

cesare ca gi apa de biut.ln mare grabi, igi rinduise pe etajeri toate ustensilele Ei, invo-

luntar, ochii ii alunecaseri in luciul oglinzii de deasupra, atenfia

frindu-i atrasi de aceasti dati numai de chipul sdu, pentru ci sci-pase de corvoada unui pir incilcit gi adunat claie ln vdrful capului.