strategia de dezvoltare durabilă a comunei răuseni...
TRANSCRIPT
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
2 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Cuprins
Capitolul I 3
Analiza situaţiei existente 3
I.1. Cadrul natural 4
I.2. Demografie 10
I.3. Dezvoltare economică 16
I.4. Terenuri şi locuinţe 29
I.6. Servicii publice 38
I.7. Mediu 44
I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Răuseni 47
I.9. Analiza SWOT 49
I.10. Analiza PESTEL 55
Capitolul II 59
Strategia de dezvoltare 59
II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice 60
II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune* 64
II.3. Portofoliu de proiecte* 84
II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare 114
II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei 117
II.6. Coerenţa cu politicile existente 120
II.7. Analiza factorilor interesaţi 125
Capitolul I Analiza situaţiei existente
4 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Scurt istoric
Cea mai veche asezare din componenţa comunei Răuseni este
atestată documentar din 14 decembrie 1433, conform datelor
menţionate în lucrarea “Documentele Moldoveneşti - înainte de
Ştefan Cel Mare”, volumul 1 pagina 373, anul 1931, unde autorul
Mircea Costăchescu vorbeşte de “Răusenii pe Jijia”, unde este
casa lui Micle, aşezare care îşi trage numele de la satul Huseni
sau Husoieni, situat pe malul drept al râului Jijia ce străbate
comuna pe o lungime de circa 12 km, pe direcţia Nord-Vest,
Sud-Est.
Comuna a purtat iniţial denumirea de Comăndăreşti, după
numele satului Comăndăreşti, mai dezvoltată şi mai populată
până în anul 1924, când va primi denumirea actuală de
Răuseni, după datele istorice menţionate mai sus.
I.1. Cadrul natural
Analiza situaţiei existente | 5
Localităţile componente sunt următoarele:
- Răuseni;
- Doina;
- Pogorăşti;
- Rediu;
- Stolniceni.
6 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Amplasare şi accesibilitate
Comuna Răuseni este situată în partea sud-estică a
judeţului Botoşani, şi în partea de N-E a ţării, în
Câmpia Jijiei Inferioare, fiind limita sudică a judeţului,
la 47º33’ latitudine nordică şi 27º11’ longitudine estică.
Comuna este situată la aproximativ 14 km de râul
Prut (limita estică a judeţului), 5 km faţă de limita
vestică, 80 km faţă de limita nordică.
Comuna Răuseni, judeţul Botoşani este situată în Sud-Estul judeţului Botoşani, având ca vecini:
- comuna Călărași la Nord-Est; - comuna Șipote, judetul Iasi la Sud-Vest; - comuna Hlipiceni la Nord-Est; - comuna Andrieșeni, judeţul Iași la Sud-Est.
Comuna are o poziţie relativ favorabilă, fiind situată la întretăierea unor vechi drumuri, însă este situată relativ la depărare de principalele centre urbane ale zonei, respectiv municipiile Botoșani sau Iași. Principalele căi de acces din localitate sunt
- calea ferata Iaşi – Dorohoi - Botoşani, construită în anul 1826, deservită pe teritoriul comunei de două staţii C.F.R. (singura comună din judeţ cu două staţii), Gara Rediu (pentru călători şi marfă) Halta Răuseni, împreună deservind pentru mărfuri şi călători comunele: Răuseni, Călăraşi, Santa-Mare, Todireni, Hlipiceni (aproximativ toate comunele din partea sudică a judeţului Botoşani), precum şi comunele Andrieşeni şi Şipote din judeţul Iaşi;
- drumul judeţean 282 (Suliţa - Răuseni cu legatură spre Iaşi prin Şipote – Vlădeni, judeţul Iaşi);
- drumul judeţean 282 A – o bifurcaţie din centrul satului Răuseni a drumului judeţean 282 spre Călăraşi, Santa –Mare, făcând legătura cu drumul naţional: Botoşani-Ştefăneşti şi Bivolari-Iaşi.
În ceea ce priveşte accesul prin intermediul căilor
aeriene, comuna Răuseni se află la o distanţa de
circa 77 km de Aeroportul Internaţional Iaşi.
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei nu
formează o unitate distinctă în cadrul Câmpiei
Moldovei deoarece condiţiile naturale, şi legat de
aceasta şi economia comunei, prezintă caracteristici
comune pentru întreaga vale a Jijiei.
Limitele comunei sunt date la N-E de Dealul
Ciornohal (247 m), cea mai mare altitudine din zonă,
iar la V de Dealul Ursu şi Dealul Rupturii.
Jumătatea estică a teritoriului comunei este
străbătută de râul Jijia, al cărui curs este orientat la
început NV-SE, apoi NS. Străbătând aproximativ prin
centru Câmpia Moldovei, Jijia şi-a format o vale, care
pe teritoriul comunei este aproape închisă, în partea
de NV de Podişul Ceargău, fapt ce influenţează
climatul zonei studiate.
Analiza situaţiei existente | 7
Suprafaţă
Comuna Răuseni deţine o suprafaţă administrativă
de 5099 ha, din care, peste jumătate, reprezintă
teren arabil (3104 ha).
Raportat la suprafaţa judeţului Botoşani, suprafaţa
comunei Răuseni reprezintă 1,02%.
Teritoriul comunei Răuseni este alcătuit din
localitatea Răuseni (1573 ha), localitatea Doina (594
ha), localitatea Pogorăşti (242 ha), localitatea Rediu
(692) și localitatea Stolniceni (405 ha).
Relief
Comuna Răuseni este situată în Câmpia Jijiei
Inferioare, parte componentă a Câmpiei Moldovei şi
include în aria sa forme de relief specifice câmpiei, cu
forme domoale, favorabile agriculturii.
Înclinările pantei variază în funcţie de tipul solului,
influenţele reţelei hidrografice, structurile litologice
(tipurile de roci), lungimea versantului şi activităţilor
antropice.
Peisajele de câmpie sunt influenţate de climatul
continental (parţial pontic subdunărean), cu terenuri
agricole, rare pajişti stepice puternic modificate, şi
pajişti cu plante halofile şi pâlcuri de stejar
pedunculat cu arţar tătăresc.
Câmpia Jijiei Inferioare, este forma de relief alcătuită
din formaţiuni marno-argiloase uşor monoclinale
care asigură condiţii pentru numeroase degradări.
Relieful este aplatizat, văi largi (lunci, terase) care
au, în mod frecvent, versantul drept cu caracter
structural; climatul este puternic continentalizat, ce
asigură trecerea de la silvostepă la stepă.
Hidrografie
Comuna Răuseni face parte din bazinul hidrografic
al râului Prut, având o reţea de ape sărăcăcioasă.
Râul Jijia și Mihăeasa sunt înregistrate în apropierea
comunei Răuseni. Teritoriul comunei nu prezintă
lacuri naturale sau artificiale.
Conform Institutului Naţional de Statistică, doar circa
1,5% din teritoriul administrativ al comunei Răuseni
este ocupată de ape şi bălţi (80 ha).
Climă
Clima este temperat continentală de tranziţie,
specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri
distincte şi cu temperatură medie anuală de 9º C.
Vara se caracterizează prin valori termice ridicate
care ajung până la 38-40ºC, cu ploi puţine şi sub
formă de aversă.
Precipitaţiile medii anuale au valori cuprinse între
420-550 mm şi se situează cu mult sub nivelul
8 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
evapotranspiraţiei potenţiale. Deficitul de umiditate
în acest caz urcă până în jur de 160-170 mm.
Masele de aer care se deplasează dinspre nord
determină apariţia vânturilor puternice (crivăţul pe
timpul iernii), care, asociate regiunilor depresionare,
influenţează temperaturile foarte scăzute şi
precipitaţiile slabe din luna ianuarie. Astfel, iarna se
înregistreză temperaturi care ating şi maxim -27 ºC.
Alte fenomene meteorologice întâlnite frecvent în
această zonă sunt: secetele, brumele târzii şi
furtunile.
Temperaturile extreme absolute au valori mari.
Temperatura maximă absolută înregistrată la staţia
Răuseni a fost de 38,1º C la 13 iulie 1889, iar
temperatura minimă absolută a fost de -29,9º C
înregistrată la 18 ianuarie 1899. Amplitudinea
maximă absolută la Răuseni este de 68º C şi aceasta
ne arată încă o dată caracterul continental cu nuanţă
excesivă a climei din această zonă.
Soluri
Pe raza comunei întâlnim practic toate categoriile de
sol favorabile agriculturii, culturii viţei-de-vie, pomilor
fructiferi, păşunatului. Solurile comunei sunt în
prezent molisolurile (75%), între care un rol
preponderent îl au cernoziomurile. Lor li se adaugă
soluri hidromorfe (lăcovişti) şi o serie de soluri
neevoluate (regosolurile).
Râurile din zona comunei Răuseni şi-au creat văi largi
şi asimetrice şi o serie de terase bine dezvoltate cum
se observă în largul văii Jijiei.
Floră şi faună
Condiţiile edafice şi climatice au impus o vegetaţie
mult schimbată datorită influenţei omului. De altfel,
putem spune că teritoriul comunei Răuseni se
suprapune în cea mai mare parte arealelor
terenurilor agricole şi pajiştilor stepice. Vegetaţia s-a
dezvoltat sub influenţa climatului stepic al
silvostepei caracterizat prin amplitudini termice mari
și precipitaţiile reduse.
Vegetaţia şi fauna sunt specifice zonei de silvostepă.
Se găsesc câteva păduri în satele Doina şi Rediu, cu
stejar, gorun, carpen, ulm, frasin, arţar, salcâm şi tei.
În luminişul pădurilor apar frecvent arbuşti de felul
cornului, păducelului, porumbarului, trandafirului
sălbatic. Primăvara înfloresc ghioceii, vioreaua,
brebenelul şi laleaua de pădure.
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră reprezintă 2,84% din totalul comunei
Răuseni (145 ha), din care 50 ha sunt ocupate cu
păduri aflate în proprietate privată, iar 95 ha sunt în
proprietatea ocolului silvic.
Ca şi specii de plante şi animale, pe teritoriul
comunei Răuseni se pot identifica cu preponderenţă
plantele agricole, livezile, păşunile, fâneţele,
Analiza situaţiei existente | 9
animalele fiind porcii mistreşi, căprioarele, dihori,
vulpi, jderi, iepuri, prepeliţe.
Mare parte din suprafaţa comunei este acoperită de
pajişti folosite ca păşuni pentru animale.
Resurse naturale
Nu au fost identificate materii prime de interes
economic, însă pânza freatică prezintă în
componenţa sa cantităţi şi tipologii diverse de săruri
minerale, unele izvoare din zonă fiind recunoscute
pentru calitatea apei.
Din punct de vedere economic, vegetaţia comunei
Răuseni, pe lângă resursele sale forestiere şi furajere,
conţine un bogat sortiment de plante tehnice şi
medicinale.
10 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Evoluţia populaţiei stabile
I.2. Demografie
Conform Primăriei Răuseni, numărul locuitorilor,
respectiv distribuţia locuitorilor din comuna Răuseni
este diferită faţă de datele statistice oferite de Institutul
Naţional de Statistică şi faţă de cele oferite de
Recensământul din anul 2011. Numărul total de locuitori
în anul 2013 este de 2787 persoane conform
informaţiilor furnizate de către Primăria Răuseni. Datele
oferite de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor sunt
uşor diferite, 2817 persoane locuiesc în comuna Răuseni.
Astfel localitatea Răuseni are o populaţie stabilă de 1193
persoane, localitatea Doina 563 persoane, localitatea
Pogorăşti are 151 persoane, localitatea Rediu are 610
persoane, iar localitatea Stolniceni 270 persoane.
Analiza situaţiei existente | 11
Analizată de-a lungul unei perioade mai lungi,
distribuţia populaţiei sexe este una echilibrată, puţin
peste 50% din locuitori fiind de sex feminin (1415
persoane) şi 49,2% de sex masculin (1372 persoane).
În anul 2012, densitatea populaţiei era de 58,6
locuitori pe km2, această valoare fiind inferioară celei
de la nivel naţional (84,4 locuitori/km2). Pe de altă
parte, densitatea populaţiei din judeţul Botoşani este
de 82,76 locuitori/km2, această valoare fiind puternic
influenţată de densitatea populaţiei din localităţile
urbane.
Conform datelor Primăriei Comunei Răuseni, cele
mai populate sate sunt: Răuseni, Rediu şi Doina, în
anul 2013 aproximativ jumătate din locuitorii
comunei având domiciliul în aceste sate. Pe de altă
parte, cele mai puţin populate sate sunt Pogorăşti şi
Stolniceni.
În comuna Răuseni, 97,2% din locuitori sunt de etnie
română, 0,50% de etnie romă, iar în cazul a 2,3% din
populaţie informaţiile cu privire la etnie au fost
nedisponibile.
Din cei 2787 locuitori din Răuseni, 97,4% sunt de
religie ortodoxă, 0,1% sunt de religie penticostală,
0,2% de religie adventistă, iar pentru 2,3% din
populaţie informaţia este nedisponibilă.
12 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
În ceea ce priveşte încadrarea populaţiei în funcţie
de nivelul de studii absolvite, 51 de persoane au
studii superioare, din care 49 au şi diploma de
licenţă. În categoria de studii postliceale sunt 31 de
persoane, iar 527 absolvenţi de studii secundare. 212
persoane din populaţia stabilă de 10 ani şi peste sunt
absolvenţi de şcoală primară si ciclu de învăţământ
inferior.
Piramida vârstelor demonstrează apariţia
fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivelul
comunei Răuseni. Numărul persoanelor tinere este
aproximativ egal cu cel am persoanelor vârstnice.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă relevă, de
asemenea, o pondere de 20,34% a populaţiei tinere
(0-14 ani), din totalul populaţiei stabile a comunei.
Acest procent este superior celui de la nivel naţional,
unde tinerii reprezintă doar 15,9% din totalul
populaţiei.
Analiza situaţiei existente | 13
Populaţia adultă este formată din 1776 persoane cu
vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, reprezentând
59,44% din totalul populaţiei comunei. De asemenea,
persoanele cu vârsta peste 65 de ani deţin o pondere
destul de mare de 20,21%, acest procent fiind
aproximativ egal cu cel al tinerilor din comuna
Răuseni.
Indicatori statistici demografici Faptul că în cazul comunei Răuseni ponderea
persoanelor cu vârsta între 0-14 ani este aproximativ
egală cu cea de peste 65 de ani conduce la concluzia
ca fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este
evident. Acest lucru este demonstrat şi de anumiţi
indicatori statistico-demografici. Spre exemplu,
gradul de îmbătrânire al populaţiei în anul 2012 este
de 993,4‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere
cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 993
persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani şi peste.
Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la
nivelul judeţului Botoşani, valoarea înregistrată în
comuna Răuseni este mai crescută (993,4‰, faţă de
912,7‰). Mai mult decât atât, gradul de îmbătrânire a
populaţiei din Răuseni este apropiat faţă de nivelul
înregistrat la nivel naţional (1018,2‰).
Rata de dependenţă demografică din comuna
Răuseni în anul 2012 este de 682,3‰. Acest indicator
măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă
(tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active
(populaţia adultă). Aşadar, în comuna Răuseni, la
1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de
ani revin aproximativ 682 persoane tinere (0-14 ani)
şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Rata de
dependenţă demografică din comună este
superioară celei din judeţul Botoşani (517,5) ca
urmare a numărului mare de tineri, superioară şi celei
din regiune (536,7‰), sau celei de la nivel naţional
(470,4‰).
Raportul de dependenţă al tinerilor reprezintă
raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi
persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani
şi are o valoare de 342,3‰. Conform calculelor
statistice, în anul 2012, în comuna Răuseni la 1.000 de
persoane adulte revin aproximativ 342 persoane
Indicatori statistico-demografici, în anul 2012
Gradul de
îmbătrânire demografică
Rata de dependenţă demografică
Raportul de dependenţă al
tinerilor
Rata de înlocuire a forţei de
muncă
Răuseni 993,4 682,4 342,3 1027,0
Judeţul Botoşani 912,7 517,5 270,5 811,6
Regiunea Nord-Est 876,1 536,7 286,1 858,3
România 1018,2 470,4 233,1 699,3
Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, anul 2011, calcule proprii
14 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
tinere. Această valoare este superioară raportului de
dependenţă al tinerilor din judeţul Botoşani
(270,5‰), din Regiunea Nord-Est (286,1‰), dar şi celei
la nivel naţional (233,1‰).
Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul
comunei Răuseni este de 1027‰. Această valoare
înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor
fi înlocuite peste 15 ani de 1027 persoane.
Mişcarea naturală a populaţiei
Tendinţa generală de la nivel naţional este de
scădere a numărului de nou născuţi şi creştere a
numărului de decese – fapt ce determină existenţa
unui spor natural negativ. În comuna Răuseni, în anul
2011, s-a înregistrat un spor natural de -1,4‰ (rata
natalităţii este 11‰, rata mortalităţii este 12,4‰). De
altfel, în perioada 1990-2011 rata sporului natural la
nivel local a fost aproape în permanenţă negativ,
excepţie făcând anii 1994 şi 1996, când rata sporului
natural a fost de 0‰, iar în anul 2003 rata sporului
natural a fost pozitivă, resectiv 5,6‰.
În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă în comuna
Răuseni, în perioada post-comunistă s-a înregistrat
un număr destul de redus de cazuri de decese în
vârstă de sub 1 an. Din anul 2009 nu s-a mai
înregistrat niciun caz de mortalitate infantilă. Din
2007 până în 2009 au fost înregistraţi 3 decedaţi în
vârstă sub 1 an, rata mortalităţii infantile fiind de
aproape 1‰.
Potrivit INS, în anul 2012 au fost înregistrate 4
căsătorii la nivel local, rata nupţialităţii fiind de
1,34‰. Această valoare este inferioară celei din
judeţul Botoşani (4,52‰), Regiunea Nord-Est (5‰)
sau de la nivel naţional (4,9‰). Pe de altă parte, în
Răuseni s-au înregistrat 2 divorţuri în anul 2012, ceea
ce înseamnă că rata divorţialităţii este de 0,66. La
nivelul judeţului Botoşani rata divorţialităţii a fost de
1,13‰, iar la nivelul Regiunii Nord-Est de 1,65‰.
Analiza situaţiei existente | 15
Mişcarea migratorie a populaţiei
Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reşedinţă şi
soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuţie
semnificativă, la determinarea trendului populaţiei
stabile a comunei Răuseni. Astfel, în anul 2013 s-au
stabilit cu domiciliul în Răuseni 5 persoane şi au
plecat cu domiciliul 43 persoane. Astfel, soldul
schimbărilor de domiciliu este de -38 persoane.
Comuna Răuseni este astfel o localitate afectată de
plecarea cu domiciliul a persoanelor care au
resedinţă stabilă.
Soldul schimbărilor de reşedinţă sau soldul
migraţiei flotante (indicator care reprezintă
diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite
şi plecate într-o unitate administrativ-teritorială
pentru care viza de stabilire a reşedinţei este valabilă
la data de 1 I sau 1 VII) este de -10 persoane în anul
2009. 34 de persoane s-au stabilit cu reşedinţa în
comună şi 44 de persoane au plecat cu reşedinţa în
alte localităţi.
În ceea ce priveşte migraţia externă, conform
datelor oficiale, fluxul înregistrat în ultimii ani este
destul de scăzut. Astfel, în anul 2005 o singură
persoană din această comună a emigrat în
străinătate .
16 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Statistica întreprinderilor
NOTĂ: Analiza demografiei întreprinderilor din
comuna Răuseni cuprinde întreprinderile care au
sediul social în comuna Răuseni, nu şi cele care au
un punct de lucru în această localitate.
Numărul întreprinderilor
Conform Primăriei Răuseni, în anul 2013 în comuna
Răuseni aveau sediul social 43 firme. Din acestea, 9
firme funcţionează ca şi Societăţi cu Răspundere
Limitată, Societăţi Comerciale, iar restul sunt
Intreprinderi individuale. Aproximativ 88,9% erau
active din punct de vedere economic, înregistrând
cifră de afaceri.
În ceea ce priveşte distribuţia firmelor din Răuseni
pe sate componente, cele mai multe întreprinderi
sunt în Răuseni (7 firme), Rediu (1 firmă) şi Doina (1
firmă).
I.3. Dezvoltare economică
Analiza situaţiei existente | 17
În ceea ce priveşte distribuţia firmelor pe sectoare
economice, 4 firme din acestea îşi desfăşoară
activitatea în sectorul „Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul” (44,4% din total firme), 1 în Activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11,1% din total
firme), 2 în sectorul Hoteluri şi restaurante şi 2 în
Agricultură, silvicultură şi pescuit (22,2% din total
firme).
Cifra de afaceri
În ceea ce priveşte cifra de afaceri a firmelor care au
sediul social în comuna Răuseni, aceasta era de
2.568.566 mii lei în anul 2012. Sectorul economic în
cadrul căruia s-a înregistrat cea mai mare cifră de
afaceri este Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
veniturile totale fiind de 1.333.683 lei în anul 2012. O
mare parte din această valoare se datorează
companiei SC Genion SRL, care a avut o cifră de
afaceri de 1.013.774 lei. Alt sector cu cifra de afaceri
mare este Agricultură, silvicultură şi pescuit cu
1.117.351 lei.
Distribuţia firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012
Sector Număr firme
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 4
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1
Hoteluri şi restaurante 2
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2
Sursa: Primăria Răuseni
Distribuţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012 UM:lei
Sector Cifra de afaceri
Total 2568566
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 1333683
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 36462
Hoteluri şi restaurante 81070
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1117351
Sursa: Primăria Răuseni
18 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Numărul de salariaţi
Conform Primăriei Răuseni, numărul total de salariaţi
din firmele care au sediul social în comuna Răuseni în
anul 2012 este de 24 persoane. Din acestea, jumătate
îşi desfăşoară activitatea în Comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul, în cadrul căreia cel mai mare agent
economic este SC Genion SRL .
În alte sectoare economice, numărul mediu de
salariaţi pe firmă este cu mult mai scăzut, oscilând
între 1 şi 9 persoane.
Productivitatea muncii – calculată prin raportarea
cifrei totale de afaceri la numărul de salariaţi – este
de 107.023,6 lei/salariat/an.
Profitul net
În ceea ce priveşte profitul net al firmelor care au
sediul social în comuna Răuseni, în anul 2012 acesta
era de 293.542 lei. Cel mai profitabil sector economic
este, de departe, Agricultura, silvicultura şi pescuitul,
aceasta deţinând circa 88% din profitul net total al
firmelor de la nivel local (293.542 lei).
Poziţia secundă este ocupată de Comerţ cu ridicata şi
cu amănuntul (30.006 lei), iar pe poziţia a treia se
situează Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice
(19.255 lei).
Distribuţia profitului net al firmelor cu sediul social în comuna Răuseni pe sectoare, în anul 2012 UM:lei
Sector Profitul net
Total 293.542
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 30.006
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.255
Hoteluri şi restaurante -15.255
Agricultură, silvicultură şi pescuit 259.726
Sursa: Primăria Răuseni
Analiza situaţiei existente | 19
Prezentarea firmelor cu sediul social din comuna
Răuseni
SC GENION SRL este cea mai mare companie care
are sediul social în comuna Răuseni. Potrivit datelor
Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere
a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de
1.013.774 lei. Totodată profitul net al exerciţiului a
fost de 27.456, SC GENION SRL deţinând 9 angajaţi.
CEREAL AGROMAS SRL este o altă companie cu
sediu social în comuna Răuseni. În anul 2012, cifra de
afaceri înregistrată de această companie este de
875.610 lei, profitul net de 236.132 lei. Conform
Ministerului Finanţelor Publice, 1 persoană lucrează,
ca angajat, în această firmă.
SSL AGROMAR SRL are, de asemenea, sediul social
în comuna Răuseni. Cifra de afaceri din anul 2012 este
de 241.741 lei, iar profitul net 23.594 lei. Firma are un
număr de 9 salariaţi.
COSTI & CELLA SRL are sediul în comuna Răuseni şi 1
persoană lucrează în această companie; a înregistrat
în anul 2012 o cifră de afaceri de 172.505 lei şi un
profit net de 3.675 lei.
SOCIETATEA AGRICOLĂ PRODAC, cu domeniu de
activitate în morărit, presă de ulei. Conform Primăriei
comunei Răuseni, această firmă are un salariat.
MIA BISNISS SRL este o altă companie de la nivel
local, cu sediul social în localitatea Doina, domeniul
de activitate Bar, servire băuturi. Cifra de afaceri a
companiei înregisrat în 2012a fost de 59.730 lei iar
profitul net de 645 lei.
ROSU VET SERVICII VETERINARE are ca domeniu de
activitate medicina veterinară. Potrivit datelor
Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere
a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 36.462
lei. Totodată în cadrul acestei firme îşi desfăşoară
activitatea 2 salariaţi, iar profitul net a fost de 19.255
lei.
BALAN SRL a avut o cifră de afaceri de 21.340 lei în
anul 2012. Având ca domeniu de activitate servirea
de băuturi, barul deţine un număr de 1 salariat, iar în
anul 2012 a înregistrat o pierdere de 16.090 lei. Barul
îşi desfăşoara activitatea în localitatea Rediu.
Notă: Analiza de mai sus a fost realizată luând în calcul
unităţile economice organizate ca societăţi
comerciale. La nivelul comunei există însă și alte
unităţi economice active organizate ca Întreprinderi
individuale, persoane fizice autorizate etc.
20 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Forţa de muncă
În anul 2012 numărul mediu al salariaţilor (numărul
de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de
muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată
medie normală a timpului de lucru) din comuna
Răuseni era de 72 de persoane, cu 13 persoane mai
puţine decât în anul precedent (18%)
Un salt important s-a înregistrat în anul 2008, an în
care numărul mediu al salariaţilor din comună a
crescut cu 28 de persoane, faţă de anul anterior: 107
salariaţi în anul 2008, faţă de 79 salariaţi în anul 2007.
În ceea ce priveşte numărul de şomeri, în luna
august a anului 2013 erau înregistraţi 17 şomeri la
nivel local, din care 11 persoane erau de sex masculin
(64,71%) şi 6 persoane de sex feminin (35,29%). Per
ansamblu, în perioada ianuarie 2011 - august 2013
trendul înregistrat de numărul de şomeri din comună
este unul descendent, cu o mică creştere a
numărului de şomeri în lunile iulie şi august 2013
Astfel, de la 55 de şomeri înregistraţi în februarie
2011 s-a ajuns la doar 17 şomeri în august 2013.
97
7974 78 75 75 74
79
107 110
9585
72
0
20
40
60
80
100
120
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numărul mediu al salariaţilor în comuna Răuseni în perioada 2000-2012
Analiza situaţiei existente | 21
Agricultură
Condiţiile naturale menţionate la cadrul natural al
comunei oferă posibilitatea utilizării diverse a
teritoriului.
Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele
economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare
în comuna Răuseni, fiind principalul actor în
realizarea de venituri. În anul 2012, terenurile
agricole din comună reprezentau peste trei sferturi
din suprafaţa totală a acesteia (86%). De altfel, se
poate observa o scădere a suprafeţei terenurilor
agricole în anul 2012, în comparaţie cu anul 1990
(6152 ha în anul 1990, faţă de 4389 ha în anul 2012).
Din totalul suprafeţei agricole, 70,7% reprezintă teren
arabil (3104 ha), 26,2% păşuni (1150 ha), 2,6% fâneţe
(112 ha), 0,1% livezi şi pepiniere pomicole (6 ha) şi
0,4% vii şi pepiniere pomicole (17 ha).
Analizând evoluţia suprafeţei terenurilor agricole din
ultimii ani, observăm că cele mai mari schimbări au
avut loc în ceea ce priveşte livezile şi pepinierele
pomicole şi viile şi pepinierele viticole.
În ceea ce privește suprafaţa cultivată pe principalele
culturi în ultimii ani, conform Primăriei Comunei
Răuseni, o pondere ridicată din terenul agricol este
utilizată pentru cultivarea porumbului boabe: 1280
ha în anul 2012 și 1270 ha în anul 2013. Practic,
aproape 29% din suprafaţa agricolă este utilizată
pentru cultivarea porumbului.
Din suprafaţa agricolă totală a comunei, 0,8% este
suprafaţă utilizată pentru cultivarea de floarea
soarelui (35 ha), 0,7% pentru cultivarea grâului și
secarei (30 ha), 0,5% pentru cultivarea cartofului (20
ha) şi 0,5% este utilizată pentru cultivarea legumelor
(20 ha).
Evoluţia anuală arată o scădere semnificativă a
suprafeţei cultivate la toate tipurile de culturi de la
1740 ha în anul 2012 la 1375 ha în anul 2012.
Suprafaţa cultivată pe principalele culturi UM: ha
Culturi Anul 2012 Anul 2013
Grâu și secară 18 30
Porumb boabe 1280 1270
Floarea soarelui 360 35
Cartofi 30 20
Legume 52 20
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
22 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
În ceea ce privește producţia agricolă vegetală pe
principalele culturi la nivelul comunei Răuseni, cele
mai mari producţii s-au înregistrat la porumb boabe
(3810 tone), legume (320 tone) și cartofi (280 tone).
De asemenea, producţia de grâu și secară a fost de
105 tone, iar cea de floarea soarelui de 52,5 tone.
Producţia agricolă vegetală la principalele culturi
UM: tone
Culturi Anul 2012 Anul 2013
Grâu și secară 27 105
Porumb boabe 950 3810
Floarea soarelui 22 52,5
Cartofi 210 280
Legume 825 320
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
În ceea ce privește suprafaţa cultivată cu pomi
fructiferi, cea mai mare parte din terenul agricol este
alocată cultivării de mere (2 ha), cireșe și vișine (1 ha)
și prune (1 ha). De asemenea, 1 ha este ocupat cu
caise și zarzăre, 1 ha cu nuci și 1 ha cu alte fructe.
Suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi UM: ha
Pomi Anul 2011 Anul 2012
Prune 1 1
Mere 2 5
Cireșe şi vișine 1 1
Caise şi zarzăre 1 1
Nuci 1 25
Alte fructe 1 1
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
Conform Primăriei Răuseni, în anul 2013 s-au produs
10 tone de prune, 10 tone de mere, 8 tone de cireșe
și vișine, 7 tone de caise și zarzăre, 10 tone de nuci și
6 tone de alte fructe. În anul 2012 producţia de fructe
a fost identică cu cea din anul 2013.
Producţia de fructe UM: tone
Pomi Anul 2011 Anul 2012
Prune 10 10
Mere 15 15
Cireșe şi vișine 8 8
Caise şi zarzăre 7 7
Nuci 10 10
Alte fructe 6 6
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
Producţia medie de fructe la hectar este mai scăzută
în comuna Răuseni decât la nivel judeţean, regional
sau naţional, în cazul tuturor pomilor fructiferi.
Suprafaţa totală a viilor altoite pe rod din comuna
Răuseni este de 17 ha în anul 2013. În afara acestora
există un număr însemnat de suprafeţe mici sau
foarte micic cu vii hibride, care însă deservesc
nevoile individuale ale gospodăriilor.
Suprafaţa viilor pe rod UM: ha
Suprafaţa viilor pe rod Anul 2012 Anul 2013
Total - vii pe rod 17 17
Vii hibride pe rod 17 17
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
Analiza situaţiei existente | 23
Producţia totală de struguri UM: tone
Producţia totală de struguri Anul 2012 Anul 2013
Total - vii pe rod 68 102
Vii hibride pe rod 68 102
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
Producţia totală de struguri pe rod a fost de 102 tone
în anul 2013, cu 34 tone mai mult decât în anul
precedent.
În ceea ce privește efectivele de animale, în anul 2013
erau 13.600 păsări, 3652 ovine, 1120 bovine, 820
porcine, 390 cabaline şi 180 familii de albine. În
comparaţie cu anul 2012, toate efectivele de animale
au prezentat o creştere a numărului de capete.
În anul 2012, greutatea în viu a animalelor destinate
sacrificării pentru consum a fost de 180 tone
greutate vie. De asemenea, s-au înregistrat 1810
hectolitri de lapte de vacă, 5.000 kilograme de lână și
38.000 ouă.
Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale
Animale Anul 2011
Anul 2012
Bovine 1070 1120
Porcine 762 820
Ovine 3219 3652
Păsări 12577 13600
Cabaline 386 390
Familii de albine 180 180
Sursa: Primăria Comunei Răuseni
Turism
Potenţialul natural şi antropic deţinut de comuna
Răuseni este relativ limitat. În condiţiile în care
investiţiile în turism şi agrement au fost practic
inexistente, sunt disponibile pentru vizitare câteva
situri arheologice de importanţă istorică.
Puncte de interes turistic:
- 15 movile - descoperiri arheologice din
antichitate;
- 14 situri arheologice .
Descoperirile arheologice sunt localizate în toate
localităţile din comuna Răuseni, cu vechime diferită,
din epoca bronzului, neolitic, paleolitic, epoca
medievală.
- Movila lui Rădulescu de la Doina. Movila
este situată în extravilan, la 1850 m S-SV de
biserica satului Doina, pe culmea dealului
Pârlita, aflat între văile Broaştei la E şi Doina
la V.
- Movila Vatra Răuseni de la Răuseni. Movila
este situată în extravilan, la 1400 m est de
Movila Imaşul Răuseni şi la 1000 m sud de
albia râului Jijia.
- Movila Pogorăşti Vest de la Pogorăşti.
Movila este situată extravilan, la 420 m vest
de şcoala din sat şi la 450 m nord-est de
cursul Jijiei.
- Movila Ursu de la Rediu. Movila este situată
extravilan, la 1330 m S-Se de biserica satului
24 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Rediu şi la 1040 m SV de calea ferată
Dorohoi-Iaşi.
- Movila Imaşul Răuseni de la Răuseni. Movila
este situată în extravilan, la 1550 m NE de
Movila Armeanului şi la 1200 m SV de albia
râului Jijia.
- Movila Armeanului de la Răuseni. Movila
este situată în extravilan, la 1550 m SV de
Movila Imaşul Răuseni şi la 3000 m V-NV de
Movila Hârlăului.
- Movila Turda II de la Răuseni. Movila este
situată extravilan, la 1300 m E-SE de Biserica
satului şi la 200 m SV de Movila Turda I.
- Movilă Turda I de la Răuseni. Movila este
situată în extravilan, la 350 m E de sat, pe
partea stângă a drumului Răuseni-Rediu.
- Necropola din epoca bronzului de la Răuseni
- Gârla Morii. Necropola este situată
extravilan, la 250 m NV de halta Răuseni, în
partea dreaptă a drumului care duce la Gârla
Morii.
- Movila din Podişul Curcanului II de la
Pogorăşti. Movila este situată la 2200 m V-
NV de şcoala din sat şi la 1200 m V-SV de
Movila din Dealul Mihăiasa.
- Movila din Podişul Curcanului I de la
Pogorăşti. Movila este situată la 2200 m V-
NV de şcoala din sat şi la 1200 m V-SV de
Movila din Dealul Mihăiasa.
- Movila din Dealul Mihăiasa de la Pogorăşti.
Movila este situată în extravilan, la 1450 m
NV de Movila Pogorăştii Noi şi la 1050 m V-
SV de Movila Pogorăşti Nord.
- Movila Pogorăşti Nord de la Pogorăşti.
Movila este situată în extravilan, la 1700 m N
de şcoala din sat, pe culmea dealului aflat
între văile Ciornohal la E şi Vulturului la V.
- Movila Pogorăştii Noi de la Pogorăşti. Movila
este situată în extravilan, la 550 m N-NE de
şcoala din sat, pe pantele sudice ale unui
deal aflat între văile Ciornohal la E şi
Vulturului la V.
- Movila Doina de la Doina. Movila este
situată în extravilan, la 1560 m E-SE de
biserica satului şi la marginea de V a pădurii
Hidrei.
- Movila Hârlăului de la Doina. Movila este
situată în extravilan, la 1050 m N de biserica
satului, la 400 m NE de cimitirul satului.
- Situl arheologic de la Stolniceni - Scruntarul
de la Vest de Sat. Situl se află extravilan, la
1500 m V de şcoala din sat, pe un scruntar
aflat în albia majoră de pe partea stângă a
Jijiei.
- Situl arheologic de la Pogorăşti - Malu
Galben. Situl se află în extravilan, la 550 m V-
SV de sat, pe un martor de eroziune de
formă prelung-ovală orientat spre S, pe
terasa din stânga Jijiei.
- Situl arheologic de la Doina - Valea Doinei.
Situl se află în extravilan, la 1000 m SV de
satul Doina, pe partea dreaptă a Văii Doina.
- Situl arheologic de la Rediu - La Cimitir. Situl
se află extravilan, la 300 m NV de cartierul
Comândăreşti, la 1300 m V de râul Jijia.
- Situl arheologic de la Rediu - La Ponoare.
Situl se află în extravilan, la 700 m SE se
Analiza situaţiei existente | 25
staţia CFR Rediu şi la 1000 m N-NE de Movila
Ursu.
- Situl arheologic de la Rediu - La Movilă. Situl
se află în extravilan, la SE de sat şi la N de
Movila Ursului.
- Situl arheologic de la Răuseni - Pe Podiş.
Situl se află în extravilan, la 1800 m NV de
sat, de o parte şi alta a şoselei Hlipiceni-
Răuseni, pe terasa din partea dreaptă a
Jijiei.
- Situl arheologic de la Răuseni - La Ruptură.
Situl se află extravilan, la 800 m SV de sat, la
1000 m V-NV de Movila Hârlău.
- Situl arheologic de la Răuseni - La Odaie.
Situl se află în extravilan, în marginea de NV
a satului, pe terasa din dreapta Jijiei, pe
stânga liniei ferate Dorohoi-Iaşi.
- Situl arheologic de la Răuseni - Vatra satului.
Situl se află atât în extravilan cât şi în
intravilan, în marginea de N a satului, pe un
martor din terasa inferioară a Jijiei.
- Situl arheologic de la Pogorăşti - Cotu Nou.
Situl se află atât în extravilan cât şi
intravilan, în sectorul nord-estic al satului, pe
ambele părţi ale văii Vulturului şi şoselei
Răuseni-Călăraşi.
- Situl arheologic de la Pogorăşti - La Lutărie.
Situl se află în extravilan, la NV de sat, pe
pantele line din sud-estul dealului Mihăiasa,
în dreptul unei lutării.
- Situl arheologic de la Pogorăşti - La Gârlă.
Situl se află extravilan, la 1000 m V de sat. Pe
terasa din partea stângă a Jijiei.
- Situl arheologic de la Pogorăşti - Ciargău.
Situl se află extravilan, la 2500 m V de satul
Pogorăşti, pe pantele line ale dealului
flancat la S şi V de apele Jijiei.
- Situl arheolgic de la Doina - Dealul Pârlita.
Situl se află în extravilan, la 1800 m S de
satul Doina, pe un deal cuprins între valea
Broaştei la E şi valea Doina la V.
În ceea ce priveşte structurile de cazare turistică din
comuna Răuseni, conform Primăriei Răuseni nu
există înregistrate unităţi de cazare pe teritoriul
comunei.
Structuri de sprijin a afacerilor
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. ADR
Nord-Est este o organizaţie neguvernamentală, non-
profit, de utilitate publică, care oferă, la nivel
regional, servicii gratuite în următoarele domenii:
Managementul Programului Operaţional Regional
2007-2013, Managementul Programului Operaţional
Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice - Axa
1 (Operaţiunile 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.3.2 ), Planificare şi
Programare Regională, Cooperare Externă şi
Promovare Regională.
ADR Nord-Est sprijină autorităţile publice locale din
Regiunea Nord-Est în vederea dezvoltării unor
proiecte relevante, mature şi cu impact şi furnizarea
suportului tehnic pentru identificarea, definirea,
dezvoltarea de propuneri de proiecte (elaborarea de
fise şi documentaţii specifice, documentare,
26 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
parteneriate în proiectele de infrastructură etc.)
pentru portofoliul regional. De asemenea, agenţia îşi
propune stimularea dezvoltării mediului
antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel local şi
regional, furnizarea de informaţii privind
oportunităţile de finanţare prin site-ul propriu,
dezvoltarea reţelelor de sprijin pentru investitori şi a
turismului
Camera de Comerţ şi Industrie Botoşani este o
organizaţie autonomă, neguvernamentală, de
utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial,
non-profit, cu personalitate juridică, creată pentru a
reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi
şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile
publice şi cu organismele din tară şi din străinătate.
În atribuţiile generale ale Camerei de Comerţ şi
Industrie Botoşani menţionăm:
- reprezintă şi apără interesele comunităţii de
afaceri în raport cu autorităţile române şi cu
organizaţii similare din străinătate;
- sprijină membrii săi în relaţia economică cu
reprezentantele oficiale ale altor state,
consulatele şi organismele din străinătate,
similare Camerei;
- elaborează studii privind evoluţia economică a
regiunii / judeţului, prin mijloace proprii, în
colaborare, după caz, cu alţi parteneri din
domeniul public şi/sau privat;
- realizează şi administrează infrastructura de
afaceri de interes judeţean: parcuri industriale
știinţifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri
şi tehnologice, centre de transfer şi informare
tehnologică, centre de afaceri, centre
comerciale, complexe expoziţionale, pieţe
virtuale, burse de mărfuri şi valori, case de
licitaţii;
- sprijină şi desfășoară activităţi de cercetare-
dezvoltare, în interesul comunităţii de afaceri;
- desfășoară activităţi de informare şi
documentare în interesul membrilor săi şi al
economiei judeţene;
- organizează, singure sau în colaborare cu alte
instituţii, în condiţiile legii, instituţii de
învăţământ preuniversitar, ca: şcoli comerciale,
şcoli industriale şi de meserii;
- organizează cursuri de formare profesională
(iniţiere, calificare, specializare, perfecţionare).
Direcţia pentru Agricultură Botoşani DADR Botoşani
este subordonată MADR - Direcţia Generală
Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de
Autoritate de Management pentru Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) şi
asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor
comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete
de acţiune.
Camera Agricolă Judeţeană Botoşani. Camera
Agricolă Judeţeană Botoşani are următoarele
atribuţii principale:
- elaborează planul judeţean de servicii de
consultanţă agricolă, cu aprobarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv
Consiliului Judeţean Botoşani, asigurând
aplicarea acestuia;
- întocmește planul judeţean de formare
profesională, pe baza solicitărilor şi a
Analiza situaţiei existente | 27
prognozelor, cu Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, respectiv Consiliului Judeţean
Botoşani;
- furnizează formare profesională de specialitate,
în colaborare cu instituţiile specializate, publice
sau private;
- asigură informare şi consultanţă agricolă pentru
lucrătorii din domeniile agriculturii şi conexe;
- sprijină organizarea şi consolidarea formelor
asociative şi a filierelor pe produs;
- asigură asistenţă tehnică de specialitate tuturor
persoanelor care desfăşoară activităţi în
domeniile agricole şi conexe în aplicarea
tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor
noi de conducere a fermelor;
- susţine şi asigură activitatea de inovare în
domeniul asistenţei tehnice acordate
agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare;
- asigură asistenţă tehnică la întocmirea
documentaţiei privind accesarea fondurilor
europene, acordarea de sprijin financiar din
fonduri naţionale sau europene;
- organizează seminarii, simpozioane, târguri,
expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil;
- se implică în promovarea produselor şi serviciilor
din domeniile agriculturii şi conexe, inclusiv a
produselor locale şi a celor ecologice;
- colaborează cu instituţiile din domeniul
cercetării agricole în scopul creşterii
competitivităţii agriculturii şi cercetării
aplicative;
- implementează standardele minime de calitate
şi standardele minime de cost pentru serviciile
publice descentralizate;
- contribuie la elaborarea actelor normative
sectoriale, a strategiilor şi planurilor specifice
domeniilor de competenţă, cu consultarea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
APIA Botoşani. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA
derulează fondurile europene pentru implementarea
măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European
pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile
se acordă sub formă de plăţi directe la hectar
gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi
Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru
implementarea mecanismelor comerciale conform
Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agenţia de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează
sistemul de certificate de export-import şi garanţii
pentru importul şi exportul produselor agricole,
elaborează şi implementează procedurile privind
aplicarea sistemului de intervenţie pentru produsele
agricole.
OJPDRP Botoşani Oficiul Judeţean de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) reprezintă o
structură organizatorică la nivel judeţean a APDRP
(la nivel naţional există 42 Oficii judeţene) şi asigură
implementarea tehnică şi financiară a Fondului
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
De asemenea, asistă beneficiarii pentru realizarea și
depunerea de proiecte sau cereri de plată după
semnarea contractului de finanţare.
28 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Opiniile comunităţii
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o
scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar
10 prioritate maximă), dezvoltarea economică a
comunei Răuseni a fost evaluată cu 7,7 (echivalentă cu
prioritate peste medie).
Lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă
problemă a populaţiei la nivel local, pe o scală de la -3
(necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă),
necesitatea îmbunătăţirii situaţiei locurilor de muncă
din Răuseni fiind evaluată cu +2,36.
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale, cele mai
mari probleme întâmpinate de mediul de afaceri fac
referire atât la cadrul general economic de la nivel
naţional cât și la problemele de la nivel local. Astfel,
cele mai mari probleme ale mediului de afaceri din
comuna Răuseni sunt: lipsa fondurilor/investiţiilor,
legislaţia stufoasă/birocraţia, lipsa de informare, lipsa
pieţelor de desfacere.
Principala direcţie de dezvoltare economică propusă
de reprezentanţii administraţiei publice locale este
agricultura, respondenţii considerând că atât
creșterea animalelor, cât și cultivatul pământului ar
trebui încurajate la nivel local.
În ceea ce privește activităţile economice cu cel mai
ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul comunei
Răuseni, Construcţiile, Industria și Comerţul ar avea cel
mai mare potenţial de dezvoltare. La polul opus se află
turismul, industria de maşini şi serviciile, respondenţii
considerând că aceste sectoare au un potenţial mai
redus de dezvoltare în comună.
90% din reprezentanţii mediului de afaceri chestionaţi
au afirmat că terenurile agricole reprezintă principala
resursă pe care se poate baza dezvoltarea socio-
economică a comunei Răuseni, următoarea fiind forţa
de muncă.
Analiza situaţiei existente | 29
I.4. Terenuri şi locuinţe
Terenuri
Suprafaţa totală a comunei Răuseni este de 5099 ha,
din care 14% reprezintă terenuri neagricole. Dintre
acestea, 20% este ocupată de păduri şi altă vegetaţie
forestieră, în anul 2012 suprafaţa pădurilor din
comună fiind de 145 ha.
Din suprafaţa totală a comunei, 426 ha (8,36%)
reprezintă terenul intravilan şi 4672 ha (91,63%) teren
extravilan.
Din totalul fondului funciar, 38% reprezintă terenuri
degradate şi neproductive (266 ha), 18% sunt
terenuri ocupate de construcţii (125 ha), 11% terenuri
ocupate cu ape, bălţi (80 ha) şi 13% terenuri ocupate
de căi de comunicaţii şi căi ferate (94 ha).
30 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Locuinţe
În comuna Răuseni există, în prezent, 1148 locuinţe.
Fondul de locuinţe din comuna Răuseni cuprindea în
anul 2012 un număr de 1629 locuinţe, însemnând că
în anul 2013 s-a înregistrat o scădere semnificativă de
481 locuinţe faţă de anul precedent.
Suprafaţa locuibilă existentă din Răuseni se cifrează
la 37.079 mp în anul 2012, cu aproximativ 277 mp mai
mult decât în anul precedent. Datele statistice
relevă, astfel, faptul că nu au fost construite multe
locuinţe în ultima perioadă, în anul 2012 fiind doar 5
locuinţe finalizate. În aceste condiţii şi suprafaţa
locuibilă medie per locuinţă a crescut nesemnificativ
de la un an la altul. Dacă în anul 2010 suprafaţa
locuibilă medie per locuinţă era de 31,9 mp, în anul
2012 valoarea înregistrată era de 32,5 mp. De altfel,
comuna Răuseni are cea mai mică suprafaţa locuibilă
medie per locuinţă în comparaţie cu judeţul Botoşani
şi Regiunea Nord-Est.
Suprafaţa medie locuibilă per persoană în anul 2011
este de 12,1 mp, cu 0,5 mp mai puţin decât în anul
2012.
Situaţia fondului de locuinţe din comuna Răuseni
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Fondul de locuinţe 1156 1157 1157 1156 1161 1148
Suprafaţa locuibilă existentă (mp) 36804 36920 36868 36802 37709 37709
Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă (mp)
31,8 31,9 31,9 31,8 32,5 32,8
Suprafaţa medie locuibilă per persoană (mp)
11,9 11,9 12,0 12,1 12,6 13,5
Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe
2,7 2,7 2,7 2,6 2,6 2,4
Numărul locuinţelor terminate 8 3 2 1 5 5
Sursa: INS, calcule proprii
Analiza situaţiei existente | 31
În medie, la o locuinţă revin 2,4 persoane. Numărul
mediu de persoane ce revin unei locuinţe a scăzut
uşor începând cu anul 2010. În comuna Răuseni
numărul mediu de persoane pe locuinţă este
aproape egal cu numărul mediu de persoane ce revin
la o locuinţă din judeţul Botoşani şi ușor mai ridicat
decât cel de la nivel naţional (2,4 persoane/locuinţă
faţă de 2,36 persoane/locuinţă). Trendul numărului
de locuinţe terminate în comuna Răuseni în ultimii
ani este unul descendent. Astfel, din anul 2008 până
în anul 2011 a scăzut numărul considerabil la 1 (una)
locuinţă terminată, ceea ce sugerează tendinţele
demografice existente la nivel local.
Condiţii de locuire
Confortul locuinţelor. În anul 2012, 33,6% din
locuinţele din comuna Răuseni dispun de bucătărie în
locuinţă, acest procent fiind jumătate din cel de la
nivel judeţean (70,5%).
Pe de altă parte, doar 4,4% din locuinţele din
comună dispun de baie interioară, acest procent
fiind inferior atât celui din judeţ (36,1%), cât şi celui
de la nivel naţional (61,9%).
Spaţii de joacă pentru copii. Conform Primăriei
Comunei Răuseni, la nivel local sunt amenajate 4
spaţii de joacă pentru copii, în incinta şcolilor. În
comuna Răuseni nu există un parc amenajat pentru
recreere.
Reţea comercială. Locuitorii comunei Răuseni pot
cumpăra din magazinele comunei atât produse
alimentare cât şi nealimentare, dar îşi pot face
cumpărăturile şi din pieţele organizate în satele
componente.
Reţea bancară. În comuna Răuseni există o unitate
bancară, Cooperativa de Credit „Răscoala”.
32 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
De asemenea, locuitorii se pot adresa oficiului poştal
din comună, unde pot accesa cele 2 ghişee de
furnizare pensii și pentru transmitere
corespondenţă, tranzacţii monetare, difuzare presă.
Telecomunicaţii. În comuna Răuseni este asigurată
reţeaua de telefonie, televiziune şi internet.
Activitatea de telefonie cuprinde atât telefonia fixă,
cât şi mobilă, iar accesul la televiziune este asigurat
de firme care fac distribuţie prin cablu sau prin
intermediul antenelor.
Accesul la internet este asigurat de firme de
specialitate, gradul de acoperire şi calitatea
serviciilor fiind sub nivelul nevoilor şi cerinţelor.
Analiza situaţiei existente | 33
Opiniile comunităţii
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o
scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar
10 prioritate maximă), Dezvoltarea capacităţii
administrative a comunei Răuseni a fost evaluată cu
8,5. Aceasta este una dintre cele mai importante
priorităţi ale comunei, alături de Asistenţa socială și
Serviciile publice (transport, iluminat, salubrizare,
siguranţă şi ordine publică, utilităţi).
De asemenea, potrivit aceluiași Sondaj, la nivel local,
este nevoie în primul rând de îmbunătăţirea situaţiei
locurilor de muncă, pe o scală de la -3 (necesitate
minimă), la +3 (necesitate maximă) acest aspect fiind
evaluat cu 2,36. Totodată, reprezentanţii
administraţiei publice locale susţin necesitatea
îmbunătăţirii situaţiei spaţiilor de joacă pentru copii
(scor 2,09), echiparea edilitară (scor 2,08) și
reducerea poluării (scor 2,08).
34 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Infrastructura rutieră
Principalele căi rutiere din localitate sunt:
- DJ 282
- DJ 282 A
Lungimea drumurilor publice din comuna Răuseni
este de 151,03 km. Cea mai mare pondere o
reprezintă drumurile de pământ - 103 km (68,2%),
urmată de drumurile pietruite - 38,68 km (25,6%) şi
asfaltate - 9,35 km (6,2%).
Calea ferată din comuna Răuseni are o lungime de
9,4 km. În localitatea Rediu se află staţia de tren, iar
în localitatea Răuseni este localizată halta.
Distanţa faţă de aeroportul internaţional Iaşi este de
77 de km, iar faţă de municipiul Botoşani este de 67
km.
I.5. Infrastructura şi echiparea teritoriului
Analiza situaţiei existente | 35
Alimentarea cu apă potabilă
În anul 2013, 4,3% din locuinţele din comuna Răuseni
erau racordate la reţeaua de furnizare a apei
potabile. Astfel, din 1148 locuinţe existente, 70 erau
conectate la reţeaua de apă potabilă. Lungimea
reţelei de distribuire a apei potabile este de 12 km.
Conform Primăriei Răuseni, în perioada 2014-2020 se
dorește extinderea reţelei de apă potabilă pe raza
localităţilor Rediu şi Stolniceni, în vederea deservirii
gospodăriilor cu apă curentă.
Canalizarea şi epurarea apelor uzate
În comuna Răuseni, 4,3% din locuinţele erau
racordate la reţeaua de canalizare. Astfel, din 1148
locuinţe existente, 50 erau conectate la reţeaua de
canalizare.
Conform Primăriei Răuseni, în perioada 2014-2020 se
dorește extinderea sistemului de canalizare și
construirea de staţii de epurare
36 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Alimentarea cu gaze naturale
Comuna Răuseni nu beneficiază de reţea de
distribuire a gazelor naturale.
Locuitorii din comuna Răuseni beneficiază de
încălzire centrală într-un procent de 0,6% din totalul
locuinţelor (7 locuinţe), funcţionarea acestora fiind
pe lemne.
Reţeaua electrică
Un procent de 76,7% din locuinţele din comuna
Răuseni erau conectate la reţeaua de electricitate.
Astfel, din totalul de 1148 gospodării, 881 erau
conectate la reţeaua de electricitate, conform
datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi
Locuinţelor.
Analiza situaţiei existente | 37
Opiniile comunităţii
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale
Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una
dintre priorităţile actuale ale comunei Răuseni. Pe o
scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar
10 prioritate maximă), Infrastructura și echiparea
edilitară a fost evaluată cu 7,8. Extinderea și
reabilitarea infrastructurii și echipării edilitare este
importantă atât pentru bunăstarea populaţiei, cât și
pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Starea tehnică a reţelei de apă reprezintă aspectul de
care respondenţii sunt cel mai mulţumiţi, pe o scală de
la -3 (situaţie negativă), la +3 (situaţie pozitivă) starea
reţelei de apă fiind evaluată cu 0,4, procentul fiind
totuşi extrem de scăzut. Pe aceeaşi scală, Gradul de
acoperire cu reţeaua de apă are un scor de 0,15.
O situaţie relativ favorabilă este întâlnită și în ceea ce
privește starea drumurilor (scor -0,15), un scor negativ
totuşi.
La polul opus, o situaţie negativă prezintă Gradul de
acoperire cu reţeaua de gaz (scor -2,92), Gradul de
acoperire cu reţeaua de termoficare (scor -2,92) și
Starea tehnică a reţelei de termoficare (scor -2,84).
38 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
I.6. Servicii publice
Educaţie
Infrastructura şcolară. În comuna Răuseni
funcţionează 3 şcoli care gestionează activitatea
desfăşurată în ciclul primar şi gimnazial. De
asemenea, există şi 3 grădiniţe.
Şcoala gimnazială Răuseni are înscrişi 354 de elevi,
din care 192 în învăţământ primar şi 163 în
învăţământ gimnazial, iar în grădiniţe sunt inscrişi 138
copii.
Infrastructura şcolară din comuna Răuseni cuprinde
22 săli de clasă şi cabinete şcolare, 1 laborator şcolar,
1 atelier şcolar şi 35 PC-uri. Numărul sălilor de clasă şi
cabinetelor şcolare a fost constant în ultimii 3 ani.
Analiza situaţiei existente | 39
Suficienţa infrastructurii educaţionale nu este însă
reflectată de numărul brut al sălilor de clasă,
laboratoarelor sau altor astfel de categorii, ci de
raportarea populaţiei şcolare la aceste elemente de
infrastructură şcolară. Astfel, la nivel local la o sală
de clasă revin 17 elevi, această valoare fiind inferioară
celei de la nivel judeţean (24 elevi/sală), regional (31
elevi/sală) sau naţional (22 elevi/sală).
Comparativ cu situaţia de la nivel judeţean sau
regional, în cazul laboratoarelor se poate observa o
lipsă a acestora, media fiind de 177,5 elevi/laborator.
Această valoare este cu peste 20% mai scăzută decât
media de elevi/laborator şcolar de la nivel judeţean.
În anul 2013 la un atelier şcolar din comuna Răuseni
reveneau 354 elevi, iar la un PC reveneau 10 elevi.
Ambele valori sunt mai scăzute decât mediile de la
nivel judeţean, regional sau naţional ceea ce
înseamnă că solicitarea infrastructurii educaţionale
este mai redusă în Răuseni
Personalul didactic
În ceea ce priveşte personalul didactic din comuna
Răuseni, în anul 2013 activau în unităţile şcolare de la
nivel local 25 cadre didactice. În comparaţie cu anul
precedent, numărul de cadre didactice din 2011 a
înregistrat o creştere cu o persoană.
Din cele 25 de cadre didactice, 5 (20%) deservesc
nivelul preşcolar, 8 (32%) nivelul primar şi 12 (48%)
nivelul gimnazial.
În anul 2013, la un cadru didactic din comuna Răuseni
revin 14 elevi.
Sănătate
Prezentarea gradului de asigurare a populaţiei cu
asistenţă medicală reprezintă un aspect extrem de
important în analiza nivelului de trai. În comuna
Răuseni funcţionează un cabinet medical
(proprietate privată) în care activează un medic de
familie şi un asistent medical.
Există de asemenea şi un medic veterinar, a cărui
activitate se desfăşoara în cadrul Primăriei Răuseni,
din cauza lipsei unui cabinet propriu.
40 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
O situaţie nesatisfăcătoare se înregistrează și în ceea
ce priveşte numărul locuitorilor care revin la un
medic în comuna Răuseni. În cazul de faţă, un singur
medic asigură nevoile medicale ale locuitorilor.
Servicii sociale
Asistenţa socială presupune un ansamblu complex
de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în
vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de
dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru
prevenirea marginalizării şi excluderii sociale, în
vederea promovării incluziunii sociale având ca scop
creşterea calităţii vieţii.
Pe plan local, rezultatele activităţii în domeniul
asistenţei sociale sunt satisfăcătoare, urmărindu-se
ca toate cazurile apărute să fie rezolvate la nivelul
Primăriei Răuseni. În cadrul Primăriei îşi desfăşoară
activitatea 1 funcţionar public cu studii medii.
Potrivit Primăriei Comunei Răuseni în anul 2012 la
nivel local 3 copii au beneficiat de măsura de
protecţie specială prin plasament familial. De altfel,
în intervalul 2008-2012 numărul copiilor din
plasament familial a rămas constant.
Evoluţia beneficiarilor de servicii sociale, în perioada 2008-2012
2008 2009 2010 2011 2012
Copii care beneficiază de măsura de protecţie specială plasament familial 3 3 3 3 3
Persoane cu handicap grav 23 23 23 21 21
Persoane cu handicap accentuat şi mediu 21 21 21 25 25
Familii beneficiare de ajutor social 77 51 34 9 9
Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne 628- 590 604 615 145
Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu gaz - - - - -
Copii aflaţi la asistenţi maternali în plasament 1 1 1 1 1
Minori care au săvârșit fapte antisociale - - - - -
Familii care au copii în centre de plasament 4 4 4 4 4
Familii care au copii în scoli speciale 4 4 3 3 3
Sursa: Primăria Municipiului Răuseni
Analiza situaţiei existente | 41
În ceea ce privește numărul persoanelor cu handicap
din comună, în anul 2012 erau 25 persoane cu
handicap accentuat și mediu și 21 de persoane cu
handicap grav.
În rândul familiilor care beneficiază de diverse servicii
sociale intră 9 familii care primesc ajutor social şi 145
familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne. În
ultimii ani, numărul acestora a scăzut simţitor. Spre
exemplu, dacă în anul 2010 604 familii beneficiaseră
de ajutor de încălzire cu lemne, în anul 2012 numărul
acestora era de aproape 4 ori mai mic. De asemenea,
numărul familiilor beneficiare de ajutor social a
scăzut de aproape 4 ori.
În anul 2012, 16 copii se aflau în plasament la asistenţi
maternali, numărul acestora fiind în scădere în ultima
perioadă. La nivel local 28 familii au copii în centre de
plasament, iar 6 familii au copii în școli speciale.
Cultură
În comuna Răuseni funcţionează 4 biblioteci, din
care 3 în cadrul şcolilor, iar una este cea comunală.
În localitatea Rediu există un Mausoleu ridicat în
cinstea soldaţilor germani căzuţi în luptă în primul
Război Mondial.
Salubrizare
Poluarea teritoriului comunei Răuseni este
determinată de zonele cu riscuri naturale de
inundabilitate şi alunecări de teren, precum şi de
depozitarea la întâmplare a gunoiului menajer,
situaţie ce ar putea fi controlată prin înfiinţarea de
puncte de colectare a gunoaielor şi a platformelor
ecologice.
Dezvoltarea economico - industrială din ultimii ani nu
a ţinut seama de raţiunile specifice protecţiei
mediului. Din acest motiv comuna Răuseni nu
beneficiază de infrastructura corespunzătoare
pentru protecţia mediului şi nici de o educaţie civică
la nivelul cerinţelor standardelor europene.
Comuna Răuseni a fost inclusă în proiectul
desfăşurat în perioada 2009-2010 în colaborare cu
alte 8 comune din judeţul Botoşani, unde au fost
achiziţionate maşini de colectare şi selectare deşeuri
menajere.
Amplasamentele necorelate cu distanţele optime
fată de vecinătăţi şi faţă de direcţia vânturilor
dominante şi dimensionarea necorespunzătoare a
dotărilor de salubritate, cât şi inexistenţa sistemului
de colectare şi tratare a apelor uzate, constituie
factori generatori de inconvenienţe pentru protecţia
şi conservarea mediului.
42 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Opiniile comunităţii
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale,
serviciile publice ar trebui să reprezinte o prioritate la
nivel local. Transportul public (introducerea
transportului public), iluminatul public, salubrizarea,
siguranţa și ordinea publică sunt serviciile publice la
care ar trebui aduse îmbunătăţiri cu prioritate (scor
7,92).
Asistenţa socială are un scor peste medie de 8,07 pe
scala priorităţilor.
Investigarea aspectelor legate de serviciile publice ce
ar trebui dezvoltate în vederea îmbunătăţirii situaţiei
din comuna Răuseni, a relevat faptul că diferenţele de
prioritizare între serviciile publice sunt mici.
Astfel, sunt necesare îmbunătăţiri pe toate
segmentele: Infrastructura de învăţământ şi dotarea
specifică (scor 2), Calitatea actului medical (scor 2),
Managementul deşeurilor (scor 1,9), Calitatea actului
de învăţământ (scor 1,6), Infrastructura şi serviciile
medico-sanitare (scor 1,54), Servicii de salubritate
(scor 1,53) și Infrastructura şi activităţile culturale
(case de cultură, biblioteci, muzee, săli de spectacole)
(scor 1). În ceea ce privește cele mai importante
fenomene sociale negative ale comunei Răuseni, 50%
dinrespondenţi menţionează consumul de alcool al
cetăţenilor, 25% menţionează neimplicarea locuitorilor
în comunitate, 12,5% menţionează comunicarea
defectuoasă între autorităţile locale şi cetăţeni şi lipsa
locurilor de muncă.
Analiza situaţiei existente | 43
Alte fenomene sociale negative amintite sunt:
abandonul şcolar, slaba pregătire a locuitorilor şi
lipsa interesului pentru ocuparea unui loc de
muncă.
În ceea ce privește elementele reprezentative
pentru comuna Răuseni, respondenţii au enumerat
Şcoala Răuseni, Primăria Răuseni şi Monumentul
eroilor germani.
44 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
I.7. Mediu
Calitatea aerului
Sub aspectul poluării atmosferei, comuna Răuseni nu
se confruntă cu probleme deosebite, datele
rezultate din determinările asupra emisiilor în
principalele localităţi confirmând acest fapt.
Valorile înregistrate ca urmare a monitorizării
principalilor poluanţi atmosferici: dioxid de sulf, oxizi
de azot şi pulberi în suspensie/sedimentabile
(SO2,NO2,NH3, H2S), s-au situat sub limitele maxime
admisibile stabilite de legislaţia în vigoare.
Calitatea apei
Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de
Sectorul de Gospodărire a Apelor din Judeţul
Botoşani, în cadrul campaniilor lunare şi trimestriale.
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşiri ale
indicatorilor analizaţi, cele mai grave situaţii
înregistrându-se pe râul Jijia.
Calitatea râului este afectată de deversările de ape
uzate insuficient epurate provenite de la staţiile de
epurare orăşeneşti, precum şi de deversările de ape
uzate neepurate, provenite din localităţile rurale
(depozitări necontrolate de deşeuri menajere pe
malurile cursurilor de apă).
În comuna Răuseni, nu există pericole deosebite
privind contaminarea apelor ce străbat teritoriul
comunei.
Analiza situaţiei existente | 45
Calitatea solului
Calitatea solurilor din comuna Răuseni este afectată
atât de factori naturali (climă, caracteristici edafice
etc.), cât şi de acţiuni antropice agricole.
Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole
sunt: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate,
compactare, deficit de elemente nutritive,
sărăturate, gleizare, depozitarea neadecvată a
deşeurilor menajere în extravilanul localităţilor.
Riscuri naturale
Teritoriul comunei Răuseni este afectat de
următoarele tipuri de riscuri:
- Incendii, în mod deosebit cele produse în
gospodăriile individuale ale populaţiei în mediul
rural, la obiective şi instituţii cu aglomerări de
persoane şi bunuri;
- Inundaţii: datorate căderilor pluviometrice
abundente, în mod deosebit în bazinele
hidrografice ale râurilor: Jijia, Miletin şi Băşeu,
precum şi ca urmare a unor avarii la amenajările
hidrotehnice şi piscicole;
- Accidente grave pe căile de comunităţii rutiere
şi feroviare, inclusiv în cazul transporturilor de
substanţe periculoase;
- Alunecări sau prăbuşiri de teren.
46 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Opiniile comunităţii
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale, mediul
natural nu reprezintă un domeniu de maximă
prioritate pentru dezvoltarea comunei Răuseni, cel
mai probabil, ca urmare a lipsei unei probleme majore
de mediu. Astfel, pe o scală de la 1 (prioritate minimă)
la 10 (prioritate maximă), mediul natural a fost
evaluat cu 2,23. Cu toate acestea, respondenţii
consideră că sunt necesare adoptarea unor măsuri de
reducere a poluării sau îmbunătăţirea situaţiei
spaţiilor verzi, parcurilor și grădinilor de la nivel local.
Respondenţii au considerat ca un element
reprezentativ pentru comuna Răuseni poate fi chiar
agricultura sau aşezarea geografică a comunei.
Ele pot fi considerate puncte forte în vederea
dezvoltarii economice şi ca o primă direcţie pentru
îmbunătăţirea situaţiei din comuna Răuseni.
Analiza situaţiei existente | 47
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
reprezentanţilor administraţiei publice locale,
principala problemă a comunei Răuseni este slaba
dezvoltare a reţelei de apă-canalizare, 53,8% din
respondenţi afirmând că aceasta este una din
deficienţele majore de la nivel local.
Proiectele viitoare au în vedere extinderea reţelei de
apă potabilă, atât în satele în care există deja reţea
de apă, dar insuficient dezvoltată, cât şi în satele în
care nu există în prezent apă curentă în gospodăriile
localnicilor.
De asemenea, lipsa reţelei de gaz este o problemă
reală a locuitorilor din comuna Răuseni, fiind unul din
proiectele vizate în viitorul apropiat. Racordarea
locuitorilor la reţeaua de furnizare a gazelor naturale
ar permite instalarea unor centrale termice în
gospodăriile acestora.
O altă problemă majoră este cea a lipsei locurilor de
muncă, persoanele chestionate susţinând că situaţia
locurilor de muncă trebuie rezolvată cu prioritate.
Tinerii agricultori trebuie susţinuţi şi motivaţi pentru
a dezvolta afacerile proprii, asociaţiile de producători
trebuie încurajate pentru a promova produsele
agricole şi pentru a fi comercializate pe pieţele de
desfacere de la nivel local şi naţional.
Starea precară a infrastructurii rutiere este
considerată o problemă de către 30,8% din
participanţii la sondajul de opinie realizat.
I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Răuseni
48 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Alte probleme menţionate au fost: lipsa fondurilor la
nivelul autorităţilor publice, neimplicarea
autorităţilor în acţiunile comunităţii, lipsa de
informare privind oportunităţile de dezvoltare, slaba
pregătire a populaţiei. Astfel, 30,8% dintre
persoanele chestionate consideră ca una dintre
problemele cele mai grave ale comunei o reprezintă
slaba finanţare din partea autorităţilor centrale.
Atragerea de fonduri europene reprezintă cea mai
importantă modalitate de rezolvare a problemelor
de la nivel local, în opinia participanţilor la acest
studiu. De asemenea, încurajarea investitorilor străini
şi implicarea autorităţilor publice ar putea susţine
diminuarea problemelor existente în comuna
Răuseni.
În ceea ce privește principalele proiecte/acţiuni pe
care respondenţii le-ar întreprinde în sensul
îmbunătăţirii contextului socio-economic al comunei
Răuseni, majoritatea au susţinut extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea
infrastructurii rutiere, accesul la formare
profesională continuă a populaţiei.
Analiza situaţiei existente | 49
I.9. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Populaţie
- Distribuţia echilibrată a populaţiei pe sexe: 49,5% de
sex feminin şi 50,5% de sex masculin;
- Valoarea ridicată a ratei de înlocuire a forţei de
muncă (1027‰), ceea ce înseamnă că deficitul de
forţă de muncă ce va apărea peste 10-15 ani va fi
foarte scăzut.
Economie
- Diversitatea economică cu potenţial de dezvoltare
a comunei Răuseni;
- Trendul descendent al numărului de şomeri
înregistraţi în perioada ianuarie 2011 – iulie 2013;
- Potenţialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile,
productivitate ridicată, forţă de muncă;
- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul
fondului funciar;
Populaţie
- Valoarea mare a ratei de dependenţă demografică
(682,4‰), cauzată în principal de numărul ridicat
de tineri;
- Evoluţia negativă a populaţiei stabile a comunei în
perioada 1990-2012;
- Nivelul crescut de îmbătrânire demografică a
populaţiei (grad de îmbătrânire de 993‰);
- Rata negativă a sporului natural al populaţiei din
perioada 1997-2011;
- Soldul negativ al schimbărilor de domiciliu şi al
schimbărilor de reşedinţă;
- Numărul mic de locuri de muncă în rândul
microintreprinderilor sau administraţiei locale.
50 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Terenuri şi locuinţe
- Ponderea ridicată a pădurilor în totalul fondului
funciar;
- Creşterea semnificativă a fondului de locuinţe de la
nivel local în perioada 2007-2011;
- Creşterea numărului de locuinţe terminate în ultimii
ani;
- Creşterea suprafeţei locuibile medii per locuinţă şi a
suprafeţei medii locuibile pe persoană în anul 2011,
faţă de anul precedent;
Infrastructură şi echiparea teritoriului
- Existenţa reţelei de distribuţie a apelor potabile în
locuinţe;
- Existenţa instalaţiei de canalizare în locuinţe;
Servicii publice
- Existenţa şcolilor în majoritatea satelor pentru a
uşura deplasare elevilor;
- Reabilitarea și extinderea unităţilor educaţionale în
ultimii ani;
- Numărul mai redus de elevi ce revine la un
laborator şcolar, atelier şcolar, sală de clasă, etc.,
comparativ cu situaţia de la nivel naţional;
- Existenţa unor obiective culturale de importanţă
deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente
istorice etc.);
- Existenţa a 4 biblioteci pe teritoriul comunei dintre
care 3 se afla în cadrul şcolilor.
Economie
- Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice (unităţi
de cazare, unităţi de alimentaţie publică,
infrastructură de petrecere a timpului liber);
- Existenţa unui număr relativ mic de firme cu sediul
social în comuna Răuseni;
- Scăderea numărului mediu al salariaţilor în
perioada 2000 – 2012;
- Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a
susţine investiţii pentru dezvoltare;
- Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial;
- Producţia medie la hectar a principalelor culturi
agricole este mai redusă decât cea de la nivel
judeţean, regional sau naţional;
- Producţia medie de fructe la hectar este mai
redusă decât cea de la nivel judeţean, regional sau
naţional;
Terenuri şi locuinţe
- Ponderea scăzută a locuinţelor care dispun de baie
interioară;
Infrastructură şi echiparea teritoriului
- Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua
de apă potabilă;
- Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua
de canalizare;
Servicii publice
- Scăderea numărului de cadre didactice începând cu
anul 2007;
- Numărul mare al cadrelor didactice navetiste;
- Trendul descendent al populaţiei şcolare în ultimii
ani;
- Costurile ridicate ale transportului elevilor navetiști;
Analiza situaţiei existente | 51
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Numărul ridicat de elevi ce revine la un cadru
didactic din nivelul preşcolar;
- Numărul insuficient de cadre medicale (medici de
familie, stomatologi, farmacişti, etc.), raportat la
populaţia stabilă;
- Infrastructura sanitară slab dezvoltată în
comparaţie cu necesităţile populaţiei;
- Slaba promovare a patrimoniului cultural local;
- Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de
colectarea selectivă a deşeurilor;
- Recuperarea materială şi energetică redusă a
deşeurilor, principala modalitate de eliminare a
acestora fiind depozitarea;
Mediu
- Poluarea cauzată de gradul scăzut de conectare a
populaţiei la reţeaua de canalizare;
- Se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi
agricole;
- Existenţa unor suprafeţe de teren afectate de
alunecări;
52 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Populaţie
- Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin
stimulente guvernamentale (ajutoare pentru copii,
alocaţii, etc.);
- Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate
determina reîntoarcerea populaţiei plecată la
muncă în străinătate;
- Existenţa unor obiective cultural-istorice care pot fi
valorificate din punct de vedere turistic;
Economie
- Amplasarea comunei Răuseni în apropierea
drumurilor către cele 2 judeţe apropiate, Iaşi şi
Botoşani;
- Fondurile europene care sprijină dezvoltarea
mediului antreprenorial şi dezvoltarea
infrastructurii;
- Potenţialul de dezvoltare logistică a comunei, ca
urmare a poziţionării în vecinătatea graniţei
României cu Republica Moldova;
- Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce
la înfiinţarea de noi antreprize;
- Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip
public-privat;
- Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice
locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi
centrele de cercetare şi dezvoltare;
- Existenţa programelor guvernamentale de
susţinere a sectorului IMM;
Populaţie
- Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei
economice mondiale;
- Reducerea cuantumului indemnizaţiei de
maternitate poate determina reducerea ratei
natalităţii;
- Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii
numărului de nou născuţi;
Economie
- Apariţia fenomenelor meteorologice extreme,
precum secete, ploi abundente, ce pot periclita
producţia agricolă;
- Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;
- Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea
unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi
chiar a celor medii;
- Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura
de înfiinţare a unei afaceri;
- Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului
vor conduce implicit la scăderea puterii de
cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul
populaţiei;
- Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea
şi co-finanţarea proiectelor europene;
- Instabilitate legislativă;
- Migraţia forţei de muncă calificată în afara
judeţului şi în afara graniţelor ţării;
Analiza situaţiei existente | 53
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Terenuri şi locuinţe
- Programele de reabilitare termică a clădirilor care
pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al
comunei, pe lângă considerentele de mediu care
impun astfel de acţiuni;
- Programele guvernamentale de îmbunătăţire a
fondului locativ, precum Programul naţional de
sprijinire a construirii de locuinţe proprietate
personală;
- Dezvoltarea de locuinţe sociale;
- Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar
care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor
investiţii;
Infrastructură şi echiparea teritoriului
- Apartenenţa la Asociaţia Grupul de Acţiune Locală
„ Colinele Moldovei”;
- Existenţa programelor guvernamentale de
susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi
extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a
apelor uzate;
- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere
prin intermediul finanţărilor europene
nerambursabile;
Servicii publice
- Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau
fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării
unităţilor de învăţământ;
- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între
instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi
din ţară şi străinătate;
Terenuri şi locuinţe
- Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta
potenţialul natural al comunei;
- Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii,
alunecări de teren) poate duce la afectarea
fondului locativ.
Infrastructură şi echiparea teritoriului
- Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca
urmare a crizei economico-financiare;
- Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale
în implementarea proiectelor de dezvoltare a
- Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea
plăţii serviciilor de utilităţi publice;
Servicii publice
- Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la
plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem;
- Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul
insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de
criza economică;
- Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot
duce la scăderea performanţelor şcolare;
- Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de
dezvoltare a infrastructurii educaţionale;
- Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe
fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în
ultimii ani;
- Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea
tradiţiilor şi obiceiurilor din comună;
- Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice
locale de susţinere financiară a investiţiilor din
54 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de
bună practică din ţările Uniunii Europene cu
privire la activităţile didactice;
- Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de
muzee, cămine culturale, etc.);
- Îmbunătăţirea promovării evenimentelor şi
patrimoniului cultural din comună;
- Posibilitatea accesării fondurilor europene
nerambursabile pentru activităţi culturale;
- Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a
practica în mediul rural, precum Programul
Renaşterea Satului Românesc;
- Accesarea fondurilor europene pentru înfiinţarea,
reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a
structurilor sanitare;
- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic;
- Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi
pentru mediul economic ce angajează persoane
din grupurile vulnerabile în vederea integrării
acestora în societate;
- Implementarea de campanii de conştientizare a
populaţiei privind beneficiile colectării selective a
deşeurilor;
Mediu
- Existenţa unui cadru naţional privind protecţia
mediului: legislaţie, instituţii, strategii şi planuri de
implentare a Directivelor UE;
- Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie
ecologică;
- Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei
mediului.
domeniul sanitar;
- Creşterea numărului de persoane asistate social
ca urmare a crizei economice mondiale;
- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile
vulnerabile;
- Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a
cofinanţa proiecte sociale;
- Incapacitatea financiară a agenţilor economici de
a implementa reţele proprii de valorificare
energetică şi materială a deşeurilor (co-procesare,
reciclare, reutilizare);
Mediu
- Reducerea suportabilităţii de plată a populaţiei
pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă
şi canalizare;
- Creşterea presiunilor asupra mediului prin
deversarea necontrolată a apelor uzate menajere
în condiţiile dezvoltării reţelelor de canalizare şi
facilităţilor de epurare într-un ritm inferior celui de
dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă
potabilă;
- Incapacitatea susţinerii cofinanţării proiectelor în
acest domeniu.
Analiza situaţiei existente | 55
I.10. Analiza PESTEL
PESTEL este acronimul englezesc de la Political,
Economic, Social, Technical, Environment şi
Legislative. Acest tip de analiză are în vedere
influenţele externe generate de factorii politici şi
legislativi, de mediul socio-economic, de modificările
tehnologice şi de mediu de la nivel regional, naţional
şi chiar internaţional asupra dezvoltării comunei
Răuseni.
Factorul politic
Există mai mulţi factori politici care pot influenţa
dezvoltarea comunei Răuseni. Unul dintre cei mai
importanţi este reprezentat de formaţiunile politice
aflate la guvernare si de programul de guvernare a
acestora. Priorităţile stabilite de aceştia pot
direcţiona dezvoltarea comunei Răuseni spre un
sector sau altul sau pot favoriza dezvoltarea altor
localităţi în detrimentul Răuseniului.
Actualul program de guvernare 2013-2016 prevede o
serie de obiective şi direcţii de acţiune în toate
sectoarele importante precum: agricultură, apărare,
apă şi păduri, buget, comunicaţii, cultură, dezvoltare
şi administraţie, educaţie, energie, externe, finanţe,
fonduri europene, industrie, comerţ şi
competitivitate, interne, justiţie, infrastructură,
mediu, muncă, sănătate, tineret şi sport,
transporturi, turism, IMM şi mediu de afaceri sau
minorităţi. Implementarea direcţiilor de acţiune din
sectoarele anterior enunţate poate influenţa
semnificativ dezvoltarea comunei Răuseni. Spre
exemplu în domeniul agriculturii se propune inclusiv
stabilirea filierelor pe produse – altfel, multe produse
de calitate nu vor ajunge la piaţă sau se vor vinde la
preţuri derizorii, încurajarea agriculturii de nişă (de
ex. agricultura ecologică şi produse tradiţionale),
Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor,
Crearea platformelor de preluare, sortare,
56 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a
legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea
corectă a pieţelor acestora, etc.
Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea
comunei Răuseni este reprezentat de criza politică
care caracterizează România în ultimii ani. Corelaţiile
acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori
demonstrate, cunoscându-se faptul că momentele
de maximă tensiune de pe scena politică au dus, spre
exemplu, la deprecierea cursului valutar. Alte
probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă,
diminuarea investiţiilor străine, favorizarea
intereselor directe ale partidelor în detrimentul
interesului public, blocarea programelor şi
obiectivelor guvernamentale, etc.
Factorul economic
Criza economică mondială reprezintă unul dintre cei
mai importanţi factori economici care pot interveni
în dezvoltarea comunei Răuseni. Resimţită în
România începând cu trimestrul III al anului 2008,
criza a produs o serie de efecte nefaste la nivelul
economiei locale: creşterea ratei inflaţiei, creşterea
numărului de şomeri, scăderea numărului
întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc.
Prelungirea crizei în perioada următoare va afecta
din punct de vedere socio-economic şi comuna
Răuseni.
Guvernul României prin politica macroeconomică
adoptată joacă un rol foarte important în
dezvoltarea comunei Răuseni. Intervenţia guvernului
poate influenţa atât mediul public, cât şi mediul
privat. Politica monetară a României reprezintă un
factor major de influenţă prin acţiunile pe care
autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă:
stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în
circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei,
stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pe de altă
parte, politica fiscală are implicaţii directe asupra
dezvoltării companiilor de la nivel local. Nivelul
fiscalităţii impus de administraţia centrală este
determinantă pentru comuna Răuseni.
Nu trebuie omise din lista factorilor economici nici
alte reglementări care constrâng mediul de afaceri,
precum salariul minim brut pe economie. În prezent,
conform Hotărârii nr.23 din 22 ianuarie 2013 pentru
stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară
garantat în plată, nivelul acestuia este de 800 RON,
ceea ce înseamnă că orice angajator este obligat să
plătească un salariat cu cel puţin 800 RON pentru un
program complet de lucru de 170 ore pe lună.
Pentru administraţia publică locală modificarea
principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul
anului bugetar poate determina rectificări ale
bugetului iniţial aprobat pentru anul în curs.
Pentru dezvoltarea comunei Răuseni este important
de luat în considerare şi sistemul bancar, în special
politica de creditare adoptată. Accesul la creditare a
reprezentat una dintre principalele bariere ale
antreprenorilor din România în ultimii ani.
Analiza situaţiei existente | 57
Factorul socio-cultural
Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali
este politica demografică adoptată de România, deşi
sintagma de „politică demografică” este impropriu
utilizată în prezent existând doar măsuri izolate de
susţinere a natalităţii. Odată cu reducerea bugetară
cauzată de criza economică o serie de măsuri de
susţinere au fost eliminate. Spre exemplu, s-a
renunţat la subvenţionarea tinerelor familii
(eliminarea ajutorului financiar de 200 Euro la
constituirea familiei, acordat conform Legii
396/2006) ori la subvenţionarea tinerelor mame la
naşterea copiilor (eliminarea ajutorului de 230 RON
acordat la naştere).
Sistemul de protecţie socială reprezintă un alt factor
extern care poate influenţa dezvoltarea comunei
Răuseni. În prezent, gama de servicii şi prestaţii
sociale este foarte vastă, existând destul de multe
persoane la nivel local care beneficiază de acestea.
Reglementările pornite de la nivel central pot avea
influenţe la nivel local. Un exemplu în acest sens este
scăderea numărului beneficiarilor de ajutoare pentru
încălzirea locuinţei ca urmare a înăspririi condiţiilor
de acordare.
Factorul tehnologic
Există mai mulţi factori tehnologici care pot influenţa
dezvoltarea sustenabilă a comunei Răuseni:
finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică,
rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia
informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele
electronice de comunicare rapide, etc.
Un alt factor extern este tehnologia societăţii
informaţionale. Creşterea accesibilităţii populaţiei la
internet poate duce la o dezvoltare a vânzărilor on-
line inclusiv pentru firmele din Răuseni.
Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi
posibilitatea achiziţionării acestora este un factor
important cu influenţă directă asupra administraţiei
publice locale, aplicarea celor mai bune tehnologii
(hardware şi software) putând reduce costurile de
funcţionare şi stimulând creşterea calităţii serviciilor
publice furnizate.
Factorul mediu
Hazardele naturale reprezintă unul dintre factorii de
mediu cel mai greu de controlat. În cadrul factorilor
de mediu ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a
comunei Răuseni, trebuie luate în considerare
seismele, fenomenele meteorologice extreme, dar şi
alte tipuri de catastrofe naturale precum inundaţiile
sau alunecările de teren.
Normele europene privind protecţia mediului sunt
un alt factor extern. Spre exemplu, de la 1
septembrie 2010 a fost interzisă comercializarea
becurilor incandescente de 75 waţi, după ce în urmă
cu un an s-a dispus aceeaşi măsură în ceea ce
priveşte becurile de 100 waţi. Astfel, magazinele din
întreaga Uniune Europeana nu au mai putut
comercializa becurilor incandescente, populaţia
58 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
fiind nevoită să cumpere becuri ecologice,
fluorescente.
Şi politicile publice de la nivel naţional pot afecta
dezvoltarea comunei.
Unul dintre cele mai importante programe
implementate în ultimele luni este Programul de
stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional (Rabla)
care vizează şi diminuarea poluării cauzate de
autoturisme prin înnoirea Parcului auto naţional.
Factorul legislativ
Un prim factor este legislaţia europeană în vigoare,
cele mai importante documente care trebuie avute
în vedere în acest sens fiind: Constituţia Europeană,
Tratatul de Aderare a României la Uniunea
Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de
la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la
Amsterdam, etc.).
Un alt factor juridic este legislaţia naţională, cu
modificările şi completările ce pot apărea. Conform
Constituţiei României, parlamentul adoptă legi
constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
Strategia de dezvoltare | 59
Capitolul II Strategia de dezvoltare
60 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice
Scenarii de dezvoltare
Scenariile de dezvoltare sunt o etapă importantă în
elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni,
reprezentând calea care se doreşte a fi urmată, care
pune cel mai bine în valoare resursele locale şi care
poate aduce cele mai mari beneficii comunităţii locale.
În cadrul Strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni s-
au conturat următoarele scenarii:
A. Scenariul dezvoltării inerţiale
B. Scenariul dezvoltării preponderente a sectorului
agricol
C. Scenariul dezvoltării preponderente a industriei
prelucrătoare.
În cazul scenariului dezvoltării inerţiale sau a
menţinerii status-quo-ului, comuna Răuseni va continua
să se dezvolte din punct de vedere economic ca până în
prezent. Administraţia publică locală nu va realiza o
prioritizare a sectoarelor economice în sensul susţinerii
dezvoltării unui anumit cluster. Acest scenariu este mai
puţin favorabil, întrucât nu se va ţine cont de
potenţialul de dezvoltare al comunei, de resursele şi
oportunităţile existente la nivel local. Deşi se aşteaptă
ca menţinerea demersurilor curente şi în perioada
următoare să ducă la dezvoltarea comunei, ritmul
mediu anual de creştere al indicatorilor socio-
economici va fi mai puţin alert.
În cadrul celui de-al doilea scenariu – cel al dezvoltării
preponderente a sectorului agricol – comuna Răuseni
se va axa în perioada următoare pe agricultură, punând
celelalte ramuri economice (precum industria) pe o
poziţie secundară. Astfel, autorităţile publice locale vor
susţine în principal atragerea de investitori în domeniul
Strategia de dezvoltare | 61
agricol. Între principalele motive care ar susţine acest
scenariu amintim:
- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din
comună;
- Terenurile agricole sunt considerate, de cea mai
mare parte a reprezentanţilor administraţiei
publice locale care au fost chestionaţi, principala
resursă pe care se poate baza dezvoltarea
socioeconomică a comunei Răuseni;
- Existenţa tradiţiei în agricultură şi zootehnie;
- Existenţa forţei de muncă.
Pe de altă parte, scenariul dezvoltării preponderente a
sectorului agricol are şi anumite limitări. Un prim aspect
este faptul că agricultura nu reprezintă un sector
economic cu o plusvaloare ridicată, existând alte forme
mai profitabile de valorificare a produselor agricole
(industria prelucrătoare). Astfel, în locul susţinerii
agriculturii şi zootehniei, se poate recurge la susţinea
procesării produselor agricole şi zootehnice care poate
aduce mai multe beneficii socio-economice la nivel
local. Aceasta cu atât mai mult cu cât la nivelul judeţului
Botoşani există mai multe comune cu potenţial agricol
ridicat care pot furniza materia primă.
De asemenea, dezvoltarea la cele mai înalte standarde
ale sectorului agricol (agricultură ecologică) presupune
limitarea dezvoltării industriei uşoare, care în prezent
creează cele mai multe locuri de muncă la nivel local.
Astfel, cel de-al treilea scenariu este cel al dezvoltării
preponderente a industriei prelucrătoare, agricultura
având un rol secundar. Acest scenariu aduce cele mai
mari beneficii vis-a-vis de crearea de locuri de muncă,
întreprinderile industriale generând un număr mai mare
de locuri de muncă decât cele din comerţ sau
agricultură.
Din cele trei scenarii, considerăm că cel care aduce
cele mai mari avantaje pentru comuna Răuseni este
scenariul dezvoltării preponderente a agriculturii,
acesta presupunând valorificarea tuturor resurselor
locale: forţă de muncă, terenuri agricole, poziţionare
geografică, etc.
62 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Viziune 2020
Viziunea comunei Răuseni reprezintă dezideratul care
se doreşte să fie atins în anul 2020 prin implementarea
planului de măsuri şi proiecte.
La formularea viziunii s-a plecat de la premisa că baza
dezvoltării comunei în toate sectoarele ţine de
dezvoltarea economică, motiv pentru care creşterea
economică sustenabilă joacă un rol central.
Astfel, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei
(obiectiv general) comuna Răuseni trebuie să îşi
consolideze poziţia economică, socială şi culturală.
Atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă
bine remunerate are un rol central în îndeplinirea
obiectivului general şi a obiectivelor strategice şi
specifice. Aceştia nu doar că vor oferi locuri de muncă
populaţiei din comună, dar vor contribui semnificativ şi
la creșterea bugetului local, susţinând astfel finanţarea
investiţiilor din alte sectoare: infrastructură rutieră,
infrastructură tehnico-edilitară, educaţie, cultură,
sănătate, etc.
Până în anul 2020 se doreşte şi creşterea calităţii
serviciilor publice, astfel încât populaţia să beneficieze
de servicii publice – educaţie, cultură, sănătate, servicii
sociale, salubrizare, siguranţă şi ordine publice - la
standarde europene.
Pe de altă parte atât dezvoltarea economică cât şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei trebuie să se
realizeze sustenabil, ţinând cont de principiile
dezvoltării durabile. Atragerea unui număr mai mare de
investitori nu trebuie să compromită calitatea mediului
din comuna Răuseni. Din contră, până în anul 2020 se
vor aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte poluarea de
la nivel local, fie prin acţiuni de ecologizare, fie prin
împăduriri sau implementarea unui sistem viabil de
managementul deşeurilor.
Strategia de dezvoltare | 63
Obiective specifice: OS I.1. – Atragerea investitorilor români şi străini OS I.2. - Creşterea productivităţii sectorului agrozootehnic OS I.3. – Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii economici şi dintre aceştia şi autorităţile publice locale Obiective specifice: OS II.1. – Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi OS II.2. – Modernizarea reţelei de drumuri Obiective specifice: OS III.1. - Îmbunătăţirea serviciilor de învăţământ şi educaţie OS III.2. - Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate OS III.3. - Îmbunătăţirea serviciilor sociale OS III.4. – Sprijinirea activităţilor culturale
Obiective specifice: OS IV.1. - Îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi de implementare proiecte OS IV.2. - Implicarea cetăţenilor şi actorilor locali în dezvoltarea zonei Obiective specifice: OS V.1. - Realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare OS V.2. - Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
solide
OS V.3. - Protejarea solului, apei şi cadrului natural
OS V.4. - Utilizare resurse energetice regenerabile
Obiectiv strategic I - Dezvoltarea
economiei locale
Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin valorificarea sustenabilă a resurselor existente
Obiectiv strategic II - Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
Obiectiv strategic III – Creşterea calităţii serviciilor publice
Obiectiv strategic IV - Dezvoltarea capacităţii administrative şi implicarea comunităţii în luarea deciziilor
Obiectiv strategic V - Protecţia mediului
64 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune*
Priorităţi de dezvoltare
Prioritizarea investiţiilor este un demers important
pentru administraţia publică locală, deşi implementarea
proiectelor este deseori condiţionată de
disponibilitatea fondurilor de finanţare (tipuri de
fonduri, perioade de accesare, condiţii de eligibilitate,
etc.). Astfel, condiţionată de deschiderea liniilor de
finanţare într-un anumit domeniu, administraţia publică
va implementa un proiect a cărui prioritate este mai
scăzută decât a altui proiect pentru care nu există încă
linii de finanţare deschise. Cu toate acestea, Primăria
Răuseni şi-a stabilit un set de priorităţi pe care le are în
vedere în perioada 2014-2020:
Prioritate 1 - Dezvoltarea infrastructurii;
Prioritate 2 - Dezvoltarea economică;
Prioritate 3 - Dezvoltarea serviciilor publice;
Prioritate 4 - Protecţia mediului.
Dezvoltarea infrastructurii este considerată prioritatea
1 a comunei Răuseni întrucât completează profilul
locaţiei ideale pentru atragerea investiţiilor. Comuna
Răuseni dispune de poziţionare geografică favorabilă,
fiind amplasată la distanţă relativ mică faţă de
municipiul Iaşi şi în apropiere de graniţa cu Republica
Moldova şi de resurse importante (forţă de muncă,
terenuri), însă este nevoie şi de îmbunătăţirea situaţiei
infrastructurii (drumuri, apă, canalizare, gaz metan,
electricitate).
* Acest capitol va fi reactualizat în conformitate cu noile surse de finanţare disponibile pentru perioada 2014-2020
Strategia de dezvoltare | 65
Pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii este impusă
nu doar pentru atragerea investitorilor şi susţinerea
mediului de afaceri local, ci şi pentru îmbunătăţirea
calităţii vieţii populaţiei. Se urmăreşte creşterea
gradului de conectare a populaţiei la utilităţi şi
reducerea pierderilor cauzate de reţelele învechite.
Cele mai importante modernizări sunt la reţeaua de apă
şi canalizare, măsurile luate în acest sens având un
impact semnificativ şi asupra stării mediului.
Prioritatea nr.2 la nivelul comunei Răuseni este
Dezvoltarea economică, administraţia publică locală
urmând a lua măsuri pentru atragerea de noi
investitori. Se vizează diversificarea economiei locale şi
crearea de locuri de muncă bine remunerate pentru
populaţia din comună. În acest fel, vor putea fi
susţinute şi investiţiile publice din Răuseni, mediul
economic contribuind la formarea unui buget local
suficient de generos pentru a susţine îmbunătăţirea
serviciilor publice.
Dezvoltarea serviciilor publice este considerată
prioritatea 3 a comunei Răuseni, aici fiind incluse
educaţia, sănătatea, serviciile sociale (asistenţă şi
protecţie socială), salubrizarea, siguranţa şi ordinea
publică. Principalele investiţii ce trebuie realizate
pentru dezvoltarea serviciilor publice ţin atât de
modernizarea cât şi de dezvoltarea infrastructurii
existente (unităţi educaţionale, dispensare, instituţii
culturale). În cadrul serviciilor publice un rol aparte îl
are salubrizarea, rezolvarea problemelor întâmpinate
din acest punct de vedere fiind stringentă.
Prioritatea 4 la nivelul comunei Răuseni este protecţia
mediului. Pe de o parte, anumite probleme de mediu
vor fi rezolvate odată cu implementarea proiectelor de
investiţii în infrastructură tehnico-edilitară, însă trebuie
preîntâmpinate şi problemele ce vor apărea odată cu
dezvoltarea economică, creşterea populaţiei stabile,
creşterea traficului rutier prin comună.
66 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Planuri sectoriale de acţiune
Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri
Plan de măsuri
Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local
Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în domeniul agricol
Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol
Măsura 1.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale
Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local
Proiecte - Oferirea de facilităţi fiscale pentru investiţii noi, în condiţiile legislative în vigoare - Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor
- Promovarea oportunităţilor de investiţii prin intermediul mijloacelor online (Pagina web) şi offline (Ghid al investitorului, broşuri, pliante, etc.)
Obiective: - Creşterea numărului de investitori (străini)
din comună - Creşterea numărului de IMM-uri
- Creşterea numărului de locuri de muncă
Ţinte cheie: - Atragerea a cel puţin unei societăţi cu participare străină la
capital - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 25% - Reducerea numărului de şomeri cu minim 25%
- Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia locală - Minim 1 campanie de promovare a oportunităţilor de investiţii - Elaborarea unui 1 plan de atragere a investiţiilor
Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 1.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Consiliul Judeţean Botoşani
- Camera de Comerţ şi Industrie și Agricultură Botoșani
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Strategia de dezvoltare | 67
Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în domeniul agricol
Proiecte - Organizarea de campanii de informare pentru accesare de fonduri europene - Implementarea de programe de formare antreprenorială şi perfecţionare profesională - Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional - Promovarea activităţilor de servicii/mică producţie/meşteşuguri la nivel local
Obiective: - Creşterea numărului de IMM-uri - Diversificarea activităţilor economice de la
nivel local
- Creşterea numărului de locuri de muncă
Ţinte cheie: - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 25% - Reducerea numărului de şomeri cu minim 25% - Creşterea numărului de investiţii realizate prin accesarea
fondurilor europene de către mediul de afaceri
Perioada de implementare: 2015-2020 Valoare estimată: 200.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Consiliul Judeţean Botoşani
- Camera de Comerţ şi Industrie și Agricultură Botoșani
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Bugetul local.
Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol
Proiecte - Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole - Înfiinţarea unui siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole - Organizarea de pieţe/târguri agroalimentare pentru producători, de tip en-gros - Organizarea periodică de târguri de produse agroalimentare ecologice
Obiective:
- Valorificarea superioară a potenţialului agricol existent
Ţinte cheie: - Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale cu 15% - Creşterea suprafeţei terenurilor agricole valorificate cu minim
10% - Creşterea cifrei de afaceri a producătorilor agricoli locali cu
minim 30% - 1 siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole
68 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Înfiinţarea/reabilitarea a minim 5 km de drumuri de exploatare agricolă;
Perioada de implementare: 2014-2018 Valoare estimată: 2.500.000 € Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Direcţia pentru Agricultură a Judeţului
Botoşani - Camera Agricolă Judeţeană - Consiliul Judeţean Botoşani
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 1.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale
Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice între autorităţile locale şi mediul de afaceri - Promovarea parteneriatelor de tip public-privat
Obiective:
- Creşterea numărului de parteneriate de tip public-privat
Ţinte cheie: - Minim 2 consultări publice ale mediului de afaceri local anuale; - Creşterea cu minim 10% a numărului de parteneriate de tip
public-privat dintre Primăria Răuseni şi mediul de afaceri;
Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 10.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri local
- Camera de Comerţ şi Industrie și Agricultură Botoșani
Posibile surse de finanţare:
- Bugetul local
Strategia de dezvoltare | 69
Sector 2 – Infrastructură Plan de măsuri Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere
Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare
Măsura 2.3 Modernizarea drumurilor de exploatare
Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere
Proiecte - Reabilitarea şi extinderea drumurilor comunale - Reabilitarea şi extinderea reţelei de drumuri colectoare - Reabilitarea trotuarelor existente şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există - Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare pluvială - Modernizarea şi extinderea sistemelor de protecţie şi siguranţă rutieră - Îmbunătăţirea sistemelor de marcaje rutiere
Obiective: - Creşterea lungimii drumurilor comunale
modernizate
- Creşterea siguranţei rutiere
Ţinte cheie:
- Asfaltarea sau pietruirea tuturor drumurilor din comună; - Extinderea sau înlocuirea marcajelor rutiere.
Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 5.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Poliţia Rutieră
- CNADNR
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare
Proiecte - Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile - Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate
- Extindere reţelei de energie electrică la terenurile nou intrate în intravilan - Susţinerea extinderii reţelei de gaz
Obiective:
- Creşterea gradului de conectare al populaţiei la reţelele tehnico-edilitare
Ţinte cheie:
- Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de apă potabilă;
- Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de canalizare;
- Creşterea cu minim 5% a numărului de gospodării conectate la
70 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
reţeaua de electricitate. Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 10.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
- Consiliul Judeţean Botoşani - Furnizorii de utilităţi publice
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local. Măsura 2.3. Modernizarea drumurilor de exploatare
Proiecte - Reabilitarea şi extinderea drumurilor de exploatare
Obiective: - Creşterea lungimii drumurilor de exploatare
modernizate
- Creşterea siguranţei rutiere
Ţinte cheie:
- Recondiţionarea sau pietruirea tuturor drumurilor de exploatare din comună;
- Extinderea sau înlocuirea marcajelor rutiere. Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 5.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Poliţia Rutieră
- CNADNR
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Strategia de dezvoltare | 71
Sector 3 – Educaţie şi cultură Plan de măsuri
Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale
Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii culturale
Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale
Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală
Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale
Proiecte - Reabilitarea şi modernizarea unităţilor educaţionale din comună - Dotarea unităţilor educaţionale din comună - Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare şcolare - Modernizarea şi îmbunătăţirea dotărilor laboratoarelor şcolare existente - Modernizarea şi dotarea sălilor de gimnastică existente - Amenajarea de terenuri de sport
Obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a
activităţilor educaţionale - Creşterea performanţelor şcolare
Ţinte cheie: - Creşterea numărului de săli de clasă cu minim 10 săli; - Reabilitarea unui număr de minim 2 unităţi educaţionale; - Înfiinţarea şi dotarea unui număr de minim 2 laboratoare
şcolare; - Amenajarea a minim 1 sală de sport.
Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 2.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Ministerul Educaţiei Naţionale - Mediul de afaceri
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
72 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii culturale
Proiecte - Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Bibliotecii
- Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Căminului Cultural
Obiective: - Asigurarea unor condiţii optime pentru
desfăşurarea activităţilor culturale
- Îmbunătăţirea condiţiile de depozitare a fondului de carte din Biblioteca Publică
- Diversificarea activităţilor culturale
Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 15% a fondului de carte din Biblioteca
Publică; - Creşterea cu minim 15% a numărului de abonaţi ai Bibliotecii
Publice; - Creşterea cu minim 25% a numărului de evenimente culturale
anuale organizate la nivel local; - Reabilitarea a minim 1 Cămin Cultural.
Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 1.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Instituţiile culturale
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale
Proiecte - Organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului larg - Susţinerea înfiinţării de trupe, ansambluri, cenacluri, formaţii, etc.
Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local - Creşterea notorietăţii comunei Răuseni la
nivel regional și naţional
Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 25% a numărului de evenimente culturale
anuale organizate la nivel local; - Creşterea numărului de trupe, ansambluri, formaţii etc. cu
minim 10%.
Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 75.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Instituţiile culturale
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
Strategia de dezvoltare | 73
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală
Proiecte - Reabilitarea obiectivelor cultural-religioase - Reabilitarea/modernizarea obiectivelor cu valoare istorică - Amenajarea de locuri de parcare în vecinătatea obiectivelor culturale
Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local - Creşterea notorietăţii comunei Răuseni la
nivel naţional
Ţinte cheie: - Minim 1 obiectiv cultural-religios reabilitat - Minim 1 obiectiv cu valoare istorică reabilitat
Perioada de implementare: 2018-2020 Valoare estimată: 1.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Instituţiile culturale
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
74 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Plan de măsuri
Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate
Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale
Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale
Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental
Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate
Proiecte - Reabilitarea unităţilor medicale de la nivel local
- Înfiinţarea de noi dispensare în satele din comună Obiective: - Îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei
- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor medicale
Ţinte cheie: - Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente - Reabilitarea a minim 1 unitate medicală
- Înfiinţarea a minim 1 dispensar medical
Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 500.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri - Direcţia de Sănătate Publică Botoşani
- Ministerul Sănătăţii
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale
Proiecte - Înfiinţarea unui centru integrat de servicii sociale pentru sprijinirea persoanelor aflate în situaţii de risc
- Construirea de locuinţe sociale
Obiective: - Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a
serviciilor sociale - Reducerea numărului de persoane asistate
social
Ţinte cheie: - Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar - Reducerea cu 20% a cazurilor de violenţă domestică - Reducerea cu 20% a cazurilor de abandon familial - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru copii
proveniţi din medii defavorizat cu minim cu 20%
Strategia de dezvoltare | 75
- Construirea a minim 10 locuinţe sociale
Perioada de implementare: 2014-2018 Valoare estimată: 1.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - DGASPC Botoșani
- ONG-urile care activează în domeniul serviciilor sociale
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale
Proiecte - Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi sociale
Obiective: - Creşterea gradului de integrare /
reintegrare profesională a persoanelor defavorizate
- Crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate
Ţinte cheie: - Scăderea ratei şomajului în rândul persoanelor defavorizate
cu minim 15% - Înfiinţarea unui număr de minim 2 întreprinderi sociale
Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată (a confinanţării): 50.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
- AJOFM Botoșani - ONG-urile care activează în domeniul
serviciilor sociale
Posibile surse de finanţare
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental
Proiecte - Identificarea posibilităţilor de stabilire a parteneriatelor locale pentru furnizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale
- Promovarea parteneriatelor locale de tip public-privat în domeniul social
Obiective: Ţinte cheie:
76 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale
- Minim 2 parteneriate de tip public-privat încheiate
Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 5.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - DGASPC Botoșani - Instituţiile de cult
- ONG-urile care activează în domeniul serviciilor sociale
Posibile surse de finanţare
- Bugetul local
Strategia de dezvoltare | 77
Sector 5 – Servicii publice Plan de măsuri
Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public școlar
Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale
Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal
Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică
Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber
Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public
Proiecte - Contractarea unei companii private pentru servicii de transport public
- Amenajarea staţiilor de transport în comun Obiective:
- Facilitarea transportului elevilor din satele fără şcoli către unităţile de învăţământ.
Ţinte cheie: - Minim 4 trasee de transport public - Minim 4 staţii de transport în comun amenajate
Perioada de implementare: 2014-2016 Valoare estimată: 20.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
- Mediul de afaceri
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale
Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor - Studiu de evaluare a oportunităţii externalizării unor servicii publice - Perfecţionarea personalului administrativ - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul
adoptării modelelor de bună practică
Obiective:
- Creşterea eficienţei serviciilor publice locale Ţinte cheie: - Organizarea unui număr de minim 2 consultări publice cu
populaţia pe an;
- 1 studiu de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor publice;
78 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Perfecţionarea a minim 20% din aparatul de specialitate Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 150.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal
Proiecte - Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminare stradală - Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public
Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
furnizate
- Creşterea siguranţei populaţiei
Ţinte cheie: - Creşterea numărului de stâlpi de iluminare stradală cu minim
5%;
- Reducerea consumului de energie electrică necesară pentru iluminarea stradală cu minim 15%;
Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 1.000.000 €
Responsabili:
- Consiliul Local Răuseni - Mediul de afaceri
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul sectorial de mediu; - Bugetul local
Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică
Proiecte - Dotarea cu sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată - Îmbunătăţirea dotării serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică - Organizarea de campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului - Conectarea Poliţiei Locale la Sistemul Naţional de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal
Obiective:
- Creşterea siguranţei populaţiei din comună Ţinte cheie: - Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu
infracţionalitate ridicată; - Reducerea ratei infracţionalităţii cu minim 25%;
- Creşterea gradului de informare a populaţiei privind siguranţa
Strategia de dezvoltare | 79
publică. Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 100.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
- Poliţia Locală
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local;
Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber
Proiecte - Extinderea şi modernizarea spaţiilor verzi - Crearea spaţiilor de joacă pentru copii - Construirea unei baze sportive multifuncţionale
Obiective: - Îmbunătăţirea aspectului general al
comunei Răuseni
- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber
Ţinte cheie: - Asigurarea unei suprafeţe de 26 mp spaţiu verde pe cap de
locuitor; - Creşterea suprafeţei spaţiilor de joacă pentru copii cu minim
30%; - Minim 1 spaţiu de joacă pentru copii modern amenajat - 1 bază sportivă multifuncţională
Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 2.500.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni
- Mediul de afaceri local
Posibile surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
80 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Sector 6 – Mediu Plan de măsuri
Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu
Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor
Proiecte - Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a soluţiilor optime privind managementul deşeurilor
- Extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor - Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor - Desfăşurarea de campanii de educaţie şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa şi
colectării selectivă a deşeurilor - Amenajarea spaţiilor publice cu pubele de gunoi - Conştientizarea agenţilor economici cu privire la importanţa şi procedurile de colectare selectivă a
deşeurilor - Promovarea colectării selective a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
Obiective:
- Reducerea efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului
Ţinte cheie: - Creşterea cu 20% a gradului de acoperire a serviciilor de
salubrizare;
- Minim 1 campanie de educaţie şi conştientizare a populaţiei; - Creşterea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi
electronice colectată selectiv pe locuitor;
- Creşterea cu minim 20% a numărului de pubele de gunoi din spaţiile publice.
Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 1.000.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Operatorul de salubrizare - Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani - Garda de mediu
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Strategia de dezvoltare | 81
Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu
Proiecte - Organizarea de campanii de ecologizare a cadrului natural - Realizarea de acţiuni de împădurire
Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii mediului
- Creşterea gradului de conştientizare al populaţiei vis-à-vis de problemele de mediu
Ţinte cheie: - Organizarea a minim 4 acţiuni de ecologizare;
- Creşterea suprafeţei împădurite din comuna Răuseni cu cel puţin 10 ha.
Perioada de implementare: 2015-2020 Valoare estimată: 100.000 €
Responsabili: - Consiliul Local Răuseni - Unităţile educaţionale - Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani - Societatea civilă - Ministerul Mediului şi Pădurilor
- Direcţia Silvică a Judeţului Botoşani
Posibile surse de finanţare:
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
82 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Legături cros-sectoriale
Legăturile care se creează între sectoarele planului de acţiuni prin interferenţa măsurilor este prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate măsurile care, prin
implementarea lor, contribuie la atingerea atât a obiectivelor sectorului din care fac parte, dar şi a obiectivelor altui sector din planul de acţiune.
S.1. S.2. S.3. S.4. S.5. S.6.
S.1. Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri M 2.1. M 2.2.
M 3.1. M 3.2. M 3.3. M 3.4.
M 4.1. M 4.2. M 4.3.
M 5.1. M 5.2. M 5.3. M 5.4. M 5.5.
M 6.1. M 6.2.
S.2. Infrastructură M 3.1. M 3.2.
M 4.1. M 4.2. M 4.3.
M 5.1. M 5.3. M 5.5.
M 6.2.
S.3. Educaţie şi cultură M 4.2. M 4.4.
M 5.2. M 5.4. M 5.5.
M 6.2.
S.4. Sănătate şi servicii sociale
M 5.2.
S.5. Servicii publice
M 6.1.
S.6. Mediu
Strategia de dezvoltare | 83
Lista măsurilor sectoriale
Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local
Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării de microintreprinderi în demoniul agricol
Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol
Măsura 1.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale
Sector 2 – Infrastructură Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere
Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare
Sector 3 – Educaţie şi cultură Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale
Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii culturale
Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale
Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală
Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate
Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale
Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale
Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul
nonguvernamental
Sector 5 – Servicii publice Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public
Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale
Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal
Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine public
Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber
Sector 6 – Mediu Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor
Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu
84 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
II.3. Portofoliu de proiecte* În urma procesului de consultare publică au fost selectate proiectele prioritare pentru dezvoltarea comunei Răuseni. Astfel, portofoliul de proiecte ce se vor desfăşura în comuna Răuseni este următoarul:
1. Alimentare cu apă în satele Rediu şi Stolniceni
2. Asfaltarea tuturor drumurilor comunale și uliţelor din comună
3. Alimentarea cu gaz în toate satele
4. Extinderea reţelei de canalizare în toate satele
5. Dezvoltarea domeniului sanitar
6. Construirea de baze sportive
7. Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi non-agricole
8. Înfiinţarea unor ferme zootehnice
9. Înfiinţare spaţii de joacă şi recreere pentru copii
10. Înfiinţare parc auto (maşini agricole)
11. Reabilitare şi îmbunătăţire logistică şcoli, grădiniţe, cămin cultural
12. Formaţii artistice, muzee, cluburi, cultură
13. Înfiinţării unui centru de prelucrare resturi vegetale
14. Achiziţionarea de utilaje şi autospeciale de gospodărie comunală
15. Achiziţionarea autospecială pentru Pompieri
* Acest capitol va fi reactualizat în conformitate cu noile surse de finanţare disponibile pentru perioada 2014-2020
Strategia de dezvoltare | 85
1. ALIMENTARE CU APĂ ÎN SATELE REDIU ŞI STOLNICENI
Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la
infrastructură tehnico-edilitară modernă
Obiective specifice
- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea
activităţilor economice;
- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de apă potabilă;
- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de canalizare;
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Accesibilitatea ridicată la infrastructura de apă și canalizare este importantă nu doar
pentru populaţia din comună, ci și pentru mediul de afaceri existent sau potenţial.
În prezent, aproximativ jumătate din gospodării sunt racordate la reţeaua de apă și
canalizare, din cauza acestui procent scăzut apărând și o serie de probleme de
mediu (spre exemplu, starea necorespunzătoare a foselor septice, poluarea cauzate
de latrine, etc.).
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei
publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile
actuale ale comunei Răuseni. Gradul de acoperire cu reţeaua de apă și reţeaua de
canalizare sunt câteva aspecte de care populaţia este cel mai nemulţumită.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Proiectul de faţă propune extinderea reţelelor de apă şi canalizare în noile zone
rezidenţiale sau în satele care nu beneficiază în prezent de aceste reţele tehnic0-
edilitare.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
- Instituţiile publice din comună;
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Fonduri guvernamentale;
- Bugetul local;
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoșani
86 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Furnizorii de utilităţi publice
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori,
însemnând şi o creştere a veniturilor furnizorilor.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectiv specific:
Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor
urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apă/apă uzată.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 3 – Protecţia și îmbunătăţirea
calităţii mediului.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1 - Infrastructura şi
mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi
educaţionale acţiuni.
Documente necesare
- Studii de fezabilitate
- Studiu al impactului asupra mediului
- Proiect tehnic
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 87
2. ASFALTAREA TUTUROR DRUMURILOR COMUNALE ȘI ULIŢELOR DIN COMUNĂ
Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Răuseni prin reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe
Obiective specifice
- Creşterea gradului de modernizare a drumurilor comunale;
- Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Răuseni;
- Creşterea atractivităţii comunei Răuseni pentru desfăşurarea activităţilor
economice;
- Reducerea poluării rutiere din comuna Răuseni.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Starea proastă a infrastructurii rutiere este una din problemele stringente ale comunei
Răuseni, având consecinţe majore atât de ordin economic, cât şi de ordin social sau
chiar estetic.
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice
locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile actuale ale
comunei Răuseni.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Proiectul propune lucrări ample de reabilitare şi extindere a infrastructurii de drumuri,
odată cu reabilitarea şi extinderea reţelelor edilitare din corpul drumului. Având în
vedere că necesitatea extinderii reţelei rutiere este periodică, într-o primă etapă este
vizată asfaltarea drumurilor existente.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Potenţialii investitori;
- Instituţiile publice din comună.
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Fonduri guvernamentale;
- Bugetul local;
Posibili parteneri
- Consiliul Judeţean Botoșani
- Ministerul Transporturilor;
- CNADNR.
Perioada de implementare 2014-2020
88 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Sustenabilitate
După ce vor fi modernizate, drumurile nu vor necesita fonduri suplimentare pentru
întreţinere faţă de situaţia dinainte de modernizare. Ele vor constitui însă premise
pentru dezvoltarea economică a comunei.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Orizont 2020. Obiectiv naţional:
Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale și de
mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea
infrastructurii de transport.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 2 – Dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de transport.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1 - Infrastructura şi
mediul. Măsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu”
Documente necesare
- Studii de fezabilitate
- Studiu al impactului asupra mediului
- Studiu de trafic
- Proiect tehnic
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 89
3. ALIMENTAREA CU GAZ ÎN TOATE SATELE
Scopul proiectului Dezvoltarea economico-socială a comunei Răuseni prin racordarea populaţiei la
reţeaua de gaze naturale
Obiective specifice
- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea
activităţilor economice;
- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de gaze naturale.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Potrivit cetăţenilor din comuna Răuseni, existenţa unei conducte de gaz ar facilita
munca acestora, ar crea posibilitatea montării unor centrale pe gaze naturale, s-ar
îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii acestora. Prin dezvoltarea acestui proiect s-ar
facilita , de asemenea şi încălzirea instituţiilor publice, în special şcolile şi grădiniţele.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Proiectul de faţă propune racordarea comunei Răuseni la conducta de gaz.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
- Instituţiile publice din comună
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Fonduri guvernamentale;
- Bugetul local.
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;
- Furnizorii de utilităţi publice.
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori,
însemnând şi o creştere a veniturilor furnizorilor.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 3 – Protecţia și îmbunătăţirea
calităţii mediului.
90 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1 - Infrastructura şi
mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale, cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu”
Documente necesare
- Studii de fezabilitate
- Studiu al impactului asupra mediului
- Proiect tehnic
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 91
4. EXTINDEREA REŢELEI DE CANALIZARE ÎN TOATE SATELE
Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la
infrastructură tehnico-edilitară modernă
Obiective specifice
- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea
activităţilor economice;
- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de apă potabilă;
- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de canalizare;
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Accesibilitatea ridicată la infrastructura de apă și canalizare este importantă nu doar
pentru populaţia din comună, ci și pentru mediul de afaceri existent sau potenţial.
În prezent un procent foarte mic dintre gospodării este racordat la reţeaua de apă și
canalizare, din cauza acestui procent scăzut apărând și o serie de probleme de
mediu (spre exemplu, starea necorespunzătoare a foselor septice, poluarea cauzate
de latrine, etc.).
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei
publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile
actuale ale comunei Răuseni. Gradul de acoperire cu reţeaua de apă și reţeaua de
canalizare sunt câteva aspecte de care populaţia este cel mai nemulţumită.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Proiectul de faţă propune extinderea reţelelor de apă şi canalizare în toate satele din
comună.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
- Instituţiile publice din comună;
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Fonduri guvernamentale;
- Bugetul local;
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoșani;
92 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Furnizorii de utilităţi publice.
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori,
însemnând şi o creştere a veniturilor furnizorilor.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectiv specific:
Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor
urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apă/apă uzată.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritate 3 – Protecţia și îmbunătăţirea
calităţii mediului.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1 - Infrastructura şi
mediul. Măsura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale,
cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu.
Documente necesare
- Studii de fezabilitate
- Studiu al impactului asupra mediului
- Proiect tehnic
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 93
5. DEZVOLTAREA SISTEMULUI SANITAR
Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii medicale din comuna Răuseni
Obiective specifice - Creșterea capacităţii unităţilor medicale de la nivel local;
- Creșterea numărului de de unităţi medicale.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
În comuna Răuseni funcţionează un cabinet medical, în cadrul căruia activează un
medic şi o asistentă medicală, resurse insuficiente pentru populaţia întregii comune.
Pentru acoperirea tuturor nevoilor medicale din comuna Răuseni se consideră
necesar modernizarea sau construirea unui nou cabinet medical, pentru a atrage
personalul medical.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Ținând cont de situaţia existentă și de posibilitatea ca numărul bolnavilor să crească
în perioada următoare, se impune construirea unui nou dispensar și dotarea
corespunzătoare a acesteia.
Grupuri ţintă - Populaţia comunei Răuseni;
- Cadrele medicale din comuna Răuseni;
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Bugetul local
Posibili parteneri
- Ministerul Sănătăţii;
- Mediul de afaceri;
- Unităţile medicale.
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate Proiectul nu va presupune creşterea cheltuielilor cu serviciile medicale ci dimpotrivă,
va contribui la reducerea cheltuielilor.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României.
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Iași
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale,
94 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu.
Documente necesare
- Studii de fezabilitate
- Studiu al impactului asupra mediului
- Proiect tehnic
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 95
6. SPRIJINIREA ÎNFIINŢĂRII DE ÎNTREPRINDERI NON-AGRICOLE
Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut
Obiective specifice
- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni
- Creșterea numărului de întreprinderi active la nivel local
- Crearea de noi locuri de muncă
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Potenţialul de dezvoltare economică al comunei Răuseni este destul de ridicat,
nivelul actual nereușind să acopere necesităţile populaţiei. Apropierea de municipiul
Iași, poziţionarea în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova reprezintă
avantaje care trebuie fructificate în vederea creșterii numărului de întreprinderi
active, creșterii numărului de locuri de muncă, reducerii șomajului, creșterii
veniturilor bugetului local, etc.
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice
locale, lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă problemă a populaţiei
la nivel local.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
În prezent, comuna Răuseni nu poate fi recunoscută ca o zona activă din punct de
vedere economic, însă înfiinţarea unor întreprinderi poate reprezenta primul pas
spre dezvoltarea comunei.
Grupuri ţintă
- Potenţialii investitori;
- Mediul de afaceri local;
- Populaţia din comuna Răuseni;
- Administraţia publică locală.
Activităţi principale - Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 50%
Surse de finanţare
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Parteneriat Public - Privat;
- Bugetul local
Posibili parteneri - Mediul de afaceri local;
96 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Consiliul Judeţean Botoşani;
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate
Implementarea acestui proiect nu presupune creșterea cheltuielilor anuale ale
bugetului local. Din contra, înfiinţarea întreprinderilor va genera creşterea bugetului
local prin achitarea taxelor şi impozitelor locale obligatorii.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii. Priorităţi:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-
2030. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale
echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi
resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul general al Priorităţii 1 - creşterea
productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale,
cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu.
Documente necesare
- Studiu de fezabilitate;
- Studiu al impactului asupra mediului;
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 97
7. CONSTRUIREA DE BAZE SPORTIVE
Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime
pentru practicarea sporturilor.
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;
- Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul comunei
Răuseni;
- Crearea de noi locuri de muncă.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Între deficienţele importante ale comunei Răuseni se numără și lipsa diversităţii
posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţi
sportive. Construirea unei baze sportive pentru elevii și tinerii din comuna Răuseni
are un impact pozitiv asupra întregii comunităţi, inclusiv asupra cadrelor didactice,
cărora le va facilita accesul pentru orele de sport.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Pentru diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber o soluţie este
înfiinţarea unei baze sportive multifuncţionale. Această facilitate este importantă
atât pentru elevi cât şi pentru locuitorii comunei.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
Activităţi principale
- Pregătirea terenului pentru construcţie;
- Construirea sălii de sport;
- Amenajarea şi dotarea sălii cu mobilier şi aparatură specifice
Rezultate aşteptate
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Bugetul local.
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani
- Mediul de afaceri
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a bazei sportive poate fi asigurată prin resurse proprii,
98 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
proiectul fiind unul generator de venit. În aceste condiţii, locurile de muncă create
se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării nerambursabile. Prin generarea de
profit, baza sportivă poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din
comună.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Creșterea speranței de viața si a speranței de viața sănătoasa prin dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a programelor naționale de promovare a activităților sportive si a alimentației
echilibrate.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi educaţionale acţiuni
Documente necesare
- Cerere finanţare
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Documentaţia tehnico-economice
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
Strategia de dezvoltare | 99
8. ÎNFIINŢAREA UNOR FERME ZOOTEHNICE
Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului agricol
Obiective specifice
- Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor;
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni;
- Creșterea numărului de întreprinderi active de la nivel local;
- Crearea de noi locuri de muncă.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Potenţialul agricol al comunei Răuseni este destul de ridicat, nivelul actual nereușind
să acopere necesităţile populaţiei. Necesitatea înfiinţarii unei ferme zootehnice
porneşte de la faptul că în comuna Răuseni sunt mulţi locuitori care cresc animale
sau sunt implicaţi în activităţi agricole, de aceea, crearea unui mediu propice
creşterii sau comercializării produselor finite ar facilita dezvoltarea comunei.
Ar fi create, de asemenea, şi un număr semnificativ de locuri de muncă.
În urma consultării opiniei publice din comuna Răuseni, prioritate ar avea înfiinţarea
unor puncte de colectare a laptelui în tancuri de răcire şi înfiinţarea unui centru de
prelucrare a laptelui.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
În prezent, comuna Răuseni nu poate fi recunoscută ca o zona activă din punct de
vedere economic, însă înfiinţarea unor ferme poate reprezenta primul pas spre
dezvoltarea comunei.
Grupuri ţintă
- Potenţialii investitori;
- Mediul de afaceri local;
- Populaţia din comuna Răuseni;
- Administraţia publică locală.
Activităţi principale
- Delimitarea şi împrejmuire terenului necesar;
- Lotizarea terenului;
- Extinderea reţelelor de utilităţi;
- Amenajarea infrastructurii de acces;
- Amenajarea căilor interne de circulaţie;
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 50%
Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
100 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Parteneriat Public - Privat;
- Bugetul local
Posibili parteneri - Mediul de afaceri local;
- Consiliul Judeţean Botoşani;
Perioada de implementare 2014 - 2020
Sustenabilitate
Implementarea acestui proiect nu presupune creșterea cheltuielilor anuale ale
bugetului local. Din contra, înfiinţarea fermei va genera creşterea bugetului local
prin achitarea taxelor şi impozitelor locale aferente activităţii economice prestate.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii. Priorităţi:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-
2030. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale
echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi
resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul general al Priorităţii 1 - creşterea
productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. Prioritatea 3 „Dezvoltarea mediului de afaceri”
Documente necesare
- Studiu de fezabilitate;
- Studiu al impactului asupra mediului;
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 101
9. ÎNFIINŢAREA UNOR PARCURI ŞI ZONE DE RECREERE PENTRU COPII
Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi recreative pentru locuitorii comunei Răuseni
Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive;
- Diversificarea posibilităţilor de recreere a copiilor din comuna Răuseni.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Între deficienţele importante ale comunei Răuseni se numără și lipsa diversităţii
posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţi
sportive.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Pentru diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber o soluţie este
înfiinţarea unui parc şi a unui loc de joacă pentru copii. Această facilitate este
importantă pentru locuitorii comunei. Un astfel de centru ar dezvolta mai multe
categorii de servicii complementare activităţii.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
Activităţi principale - Pregătirea terenului pentru înfiinţarea parcului;
- Dotarea parcului cu mobilier și echipamente specifice;
Rezultate aşteptate
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Bugetul local
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;
- Mediul de afaceri.
Perioada de implementare
Sustenabilitate
Prin investirea în parcuri şi zone de recreere pentru copii se susţine desfăşurarea de
activităţi sportive pentru toţi locuitorii comunei şi pentru diversificarea posibilităţilor
de petrecere a timpului liber.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-
2030. Creșterea speranţei de viaţă și a speranţei de viaţă sănătoasă prin dezvoltarea
serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a
102 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
programelor naţionale de promovare a activităţilor sportive și a alimentaţiei
echilibrate.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban
Documente necesare
- Cerere finanţare
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Documentaţia tehnico-economice
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
Strategia de dezvoltare | 103
10. ÎNFIINŢAREA UNUI PARC AUTO (UTILAJE AGRICOLE)
Scopul proiectului Creşterea numărului de utilaje şi maşini agricole din comuna Răuseni
Obiective specifice
- Dezvoltarea parcului auto al comunei Răuseni;
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni;
- Creșterea productivităţii agricole din comuna Răuseni;
- Crearea de noi locuri de muncă.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
În prezent, în comuna Răuseni, nu există un parc auto funcţional. De aceea,
agricultorii şi asociaţiile de producători sunt nevoiţi să apeleze la utilaje închiriate.
Existenţa unor utilaje la dispoziţia localnicilor ar spori productivitatea şi ar micşora
costurile.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Achiziţionarea de utilaje performante şi numeroase pentru a acoperi necesarul
comunei Răuseni reprezintă un plus pentru locuitori sau persoanele ocupate în
agricultură.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori.
Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;L
- Buget local.
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;
- Mediul de afaceri.
Perioada de implementare 2014 - 2020
Sustenabilitate
Sustenabilitatea financiară a parcului auto poate fi asigurată prin resurse proprii,
proiectul fiind unul generator de venit. În aceste condiţii, locurile de muncă create
se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării nerambursabile. Prin generarea de
profit, parcul auto poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din comună.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban
Documente necesare - Cerere finanţare
104 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Documentaţia tehnico-economice
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
Strategia de dezvoltare | 105
11. REABILITARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE LOGISTICĂ ŞCOLI, GRĂDINIŢE, CĂMIN CULTURAL
Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din comuna
Răuseni
Obiective specifice
- Creșterea capacităţii unităţilor educaţionale de la nivel local;
- Creșterea numărului de săli de clasă;
- Creșterea numărului de laboratoare școlare;
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
În comuna Răuseni funcţionează 3 şcoli, dar sunt sate în care nu sunt prezente şcoli
sau grădiniţe, datorită populaţiei școlare reduse. Este însă necesară reabilitarea şi
dotarea școlilor existente pentru o desfăşurare în condiţii normale a activităţilor
didactice.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Reabilitarea şi dotarea școlilor existente.
Grupuri ţintă - Populaţia şcolară a comunei Răuseni;
- Cadrele didactice din comuna Răuseni;
Activităţi principale
- Reabilitarea şi dotarea școlilor existente;
- Dotarea cu mobilier a instituţiei;
- Dotarea cu aparatură şi echipamente didactice necesare.
Rezultate aşteptate
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Bugetul local
Posibili parteneri
- Ministerul Educaţiei Naţionale
- Mediul de afaceri
- Unităţile educaţionale
Perioada de implementare
Sustenabilitate
Ulterior finalizării investiţiei, costurile întreţinerii vor fi suportate de Consiliul Local
Răuseni. Proiectul nu va presupune creşterea cheltuielilor cu serviciile de învăţământ
ci, dimpotrivă, va contribui la reducerea cheltuielilor cu încălzirea faţă de situaţia
106 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
actuală, prin îmbunătăţirea sistemelor de izolaţie şi încălzire.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Orizont 2020. Obiectiv
naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ si instituţional, a
normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și
sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei
Naţionale pe termen lung privind populaţia și fenomenele migratorii.
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane,
promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada 2008-2013. 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale, culturale şi educaţionale acţiuni
Documente necesare
- Cerere Finanţare
- Documente statutare
- Plan Urbanistic de Detaliu (PUD)
- Studiu Fezabilitate
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).
Strategia de dezvoltare | 107
12. FORMAŢII ARTISTICE, MUZEE, CLUBURI, CULTURĂ
Scopul proiectului Susţinerea mediului cultural şi artistic din comuna Răuseni
Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor artistice şi culturale;
- Diversificarea posibilităţilor de creaţie a locuitorilor din comuna Răuseni.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Între deficienţele importante ale comunei Răuseni se numără și lipsa diversităţii
posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţile
de creaţie. Dat fiind faptul că în unele zone ale comunei mai există tradiţii şi obiceiuri
străvechi, activităţile întreprinse de locuitori pot fi susţinute prin diverse acţiuni ale
consiliului local.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Pentru diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber o soluţie este
susţinerea acţiunilor artistice şi culturale. Această facilitate este importantă pentru
locuitorii comunei. Înfiinţarea de formaţii artistice sau deschiderea unui muzeu pot
crea o dezvoltare culturală a comunei Răuseni.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori;
Activităţi principale - Pregătirea locaţiilor pentru înfiinţarea muzeului;
- Pregătirea de ansambluri folclorice.
Rezultate aşteptate
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Surse de finanţare
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020
- Bugetul local
Posibili parteneri
- Consiliul Judeţean Botoşani;
- Consiliul Local Răuseni;
- Mediul de afaceri.
Perioada de implementare
Sustenabilitate
Cultura şi tradiţiile străvechi pot reprezenta o modalitate de dezvoltare a economiei
unei localităţi prin atragerea de turişti sau prin oportunitatea recunoaşterii unor
produse tradiţionale la nivel naţional sau internaţional.
108 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Creșterea speranței de viață și a speranței de viață sănătoasă prin dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a programelor naționale de promovare a activităților sportive și a alimentației
echilibrate. Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban
Documente necesare
- Cerere finanţare
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Documentaţia tehnico-economice
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
Strategia de dezvoltare | 109
13. ÎNFIINŢĂRII UNUI CENTRU DE PRELUCRARE A RESTURILOR VEGETALE
Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut
Obiective specifice
- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni
- Creșterea numărului de întreprinderi active la nivel local
- Crearea de noi locuri de muncă
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
Potenţialul de dezvoltare economică al comunei Răuseni este destul de ridicat,
nivelul actual nereușind să acopere necesităţile populaţiei. Apropierea de municipiul
Iași, poziţionarea în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova reprezintă
avantaje care trebuie fructificate în vederea creșterii numărului de întreprinderi
active, creșterii numărului de locuri de muncă, reducerii șomajului, creșterii
veniturilor bugetului local, etc.
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice
locale, în comuna Răuseni este utilă înfiinţarea unui centru de prelucrare a resturilor
vegetale şi obtinerea unor produse finite cum ar fi peleţi sau brichete care se
utilizează ca şi combustibil.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
În prezent, comuna Răuseni nu poate fi recunoscută ca o zona activă din punct de
vedere economic, însă înfiinţarea unor întreprinderi poate reprezenta primul pas
spre dezvoltarea comunei. Achiziţionarea de utilaje şi instalaţii de brichetare
reprezintă o posibilitate de reciclare a resturilor vegetale.
Grupuri ţintă
- Potenţialii investitori;
- Mediul de afaceri local;
- Populaţia din comuna Răuseni;
- Administraţia publică locală.
Activităţi principale
- Promovarea oportunităţilor de afaceri în comună;
- Pregătirea terenului aferent întreprinderii;
- Construcţia propriu-zisă a centrului;
- Achiziţia de utilaje şi instalaţii.
Buget estimat Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 50%
110 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Surse de finanţare
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;
- Parteneriat Public - Privat;
- Bugetul local
Posibili parteneri - Mediul de afaceri local;
- Consiliul Judeţean Botoşani;
Perioada de implementare 2014-2020
Sustenabilitate
Implementarea acestui proiect nu presupune creșterea cheltuielilor anuale ale
bugetului local. Din contra, înfiinţarea întreprinderilor va genera creşterea bugetului
local prin achitarea taxelor şi impozitelor locale obligatorii.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii. Priorităţi:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-
2030. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale
echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi
resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul general al Priorităţii 1 - creşterea
productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013. Prioritatea 1 „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale,
cu respectarea şi prezervarea condiţiilor de mediu.
Documente necesare
- Studiu de fezabilitate;
- Studiu al impactului asupra mediului;
- Cerere de finanţare
Strategia de dezvoltare | 111
14. ACHIZIŢIONAREA DE UTILAJE ŞI AUTOSPECIALE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Scopul proiectului Creşterea numărului de utilaje şi autospeciale pentru UAT Răuseni
Obiective specifice
- Dezvoltarea parcului auto al Primăriei comunei Răuseni;
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni;
- Crearea de noi locuri de muncă.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
În prezent, în comuna Răuseni, nu există un parc auto funcţional în gestiunea
Primăriei. De aceea, utilarea cu autospeciale este o prioritate în vederea dezvoltării
teritorial administrative.
Existenţa acestor utilaje permite ecologizarea zonelor afectate şi intervenţia promta
a autorităţilor.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Achiziţionarea de utilaje performante şi numeroase pentru a acoperi necesarul
comunei Răuseni reprezintă un plus pentru locuitori.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori.
Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;L
- Buget local.
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;
- Mediul de afaceri.
Perioada de implementare 2014 - 2020
Sustenabilitate
Sustenabilitatea financiară a parcului auto poate fi asigurată prin resurse proprii,
proiectul fiind unul generator de venit. În aceste condiţii, locurile de muncă create
se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării nerambursabile. Prin generarea de
profit, parcul auto poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din comună.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban
Documente necesare - Cerere finanţare
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
112 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Autorizaţie construcţie
- Documentaţia tehnico-economice
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
Strategia de dezvoltare | 113
15. ACHIZIŢIONAREA AUTOSPECIALĂ PENTRU POMPIERI
Scopul proiectului Eficientizarea serviciilor publice din comuna Răuseni
Obiective specifice
- Creşterea eficienţei în cazul situaţiilor de urgenţă;
- Creşterea atractivităţii economice a comunei Răuseni;
- Crearea de noi locuri de muncă.
Problema identificată şi necesitatea intervenţiei
În comuna Răuseni este necesară dotarea cu maşini de intervenţie în cazul situaţiilor
de urgenţă. De aceea, se propune achiziţionarea unor autospeciale de Pompieri cu
multiple facilităţi, destinată primei intervenţii pentru stingerea incendiilor în mediul
rural, salvarea persoanelor, acordarea primului ajutor medical şi transportul
acestora, punându-se accentul pe deplasarea rapidă în diferite medii de teren.
Modalitatea de rezolvare a problemelor
Achiziţionarea de autospeciale performante.
Grupuri ţintă
- Populaţia comunei Răuseni;
- Mediul de afaceri din comună;
- Potenţialii investitori.
Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, sau echivalent 2014-2020;L
- Buget local.
Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Botoşani;
- Mediul de afaceri.
Perioada de implementare 2014 - 2020
Sustenabilitate
Sustenabilitatea financiară va fi susţinută de Primăria comunei Răuseni. În aceste
condiţii, locurile de muncă create se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării
nerambursabile..
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale
Strategia Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030.
Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Botoşani
Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a judeţului Botoşani pentru perioada
2008-2013.Prioritatea 1- 1.4 Modernizarea şi dezvoltarea mediului urban
Documente necesare
- Cerere finanţare
- Proceduri de achiziţie
- Documentaţia tehnico-economice
114 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Finanţarea proiectelor care pot contribui la
dezvoltarea economică a comunei Răuseni poate
avea drept sursă bugetul propriu, fondurile
nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau
fondurile rambursabile (de genul creditelor). La
aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea
dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care
s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea
anumitor probleme comunitare în multe dintre
statele europene dezvoltate.
Surse de finanţare nerambursabilă
Fondurile structurale şi de coeziune sunt
instrumente financiare prin care Uniunea Europeană
acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de
Coeziune prin implementarea Programelor
Operaţionale, Instrumentele structurale ale Uniunii
Europene au rolul de a stimula creşterea economică
a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la
reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu
acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei
contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele
sunt co-finanţate în principal din resursele publice
ale statului membru, însă în multe domenii este
necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta
fiind încurajată în cele mai multe cazuri.
Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri
Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi
Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul
European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca
acţiuni complementare. Aceste instrumente sunt
aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi
sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de
programare. Perioada de programare curentă este
2007-2013.
II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare
Strategia de dezvoltare | 115
Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul
costurilor (financiare şi temporale) aferente
documentaţiilor pentru cererea de finanţare şi
raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este
necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi
finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile
(printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia
publică poate reprezenta o problemă, mai ales în
cazul programelor de finanţare care prevăd cote
mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al
surselor de finanţare nerambursabilă prin programe
ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile
publice locale, procentul de cofinanţare este de doar
2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile
investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la
nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de
cofinanţare.
Parteneriatele de tip public-privat
Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie
general recomandată şi promovată pentru
rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor
publice. Apariţia Legii nr. 178/2010 (cu modificările și
completările ulterioare) care reglementează
parteneriatul public-privat este privită drept o
oportunitate reală de a implementa proiectele
propuse.
La nivelul administraţiilor publice există posibilitatea
dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în
diverse domenii. În urma adoptării legii
parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o
serie de servicii şi activităţi publice, partenerii locali
putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-
profit.
Creditarea
Din punct de vedere procedural, creditarea este o
modalitate relativ simplă, de obţinere a finanţării
pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente
creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de
risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a
datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine
cum este cea generată de criza financiară. În plus, un
grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o
blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt
şi mediu, cu atât mai mult cu cât o organizaţie cu
datorii mari devine neeligibilă atât pentru accesarea
altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri
nerambursabile.
Guvernul României stabileşte anual limitele pentru
finanţările rambursabile care pot fi contractate de
administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul
deficitului bugetului general consolidat. Conform
Hotărârii nr. 1182/2012 privind aprobarea limitelor
anuale, aferente anilor 2013, 2014 şi 2015, pentru
finanţările rambursabile care pot fi contractate şi
pentru tragerile din finanţările rambursabile
contractate sau care urmează a fi contractate de
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale,
pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului
bugetului general consolidat, limitele anuale privind
finanţările rambursabile care pot fi contractate de
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale,
reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de
116 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
800 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2013, 2014
şi 2015. De asemenea, pentru încadrarea în nivelul
anual al deficitului bugetului general consolidat,
limitele anuale privind tragerile din finanţările
rambursabile contractate sau care urmează a fi
contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-
teritoriale sunt în sumă de 1.200 milioane lei pentru
fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015.
Legislaţia naţională care plafonează tragerile din
fonduri rambursabile contractate sau noi, precum şi
gradul maxim de îndatorare de 30%, nu este
aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanţarea
proiectelor europene.
Strategia de dezvoltare | 117
II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei
Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei
pentru dezvoltare durabilă a comunei Răuseni are
drept scop atât aprecierea gradului de realizare al
proiectelor propuse de document, per ansamblu, cât
şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări
ale obiectivelor, ţintelor, planurilor de măsuri şi
acţiuni.
Monitorizarea reprezintă un procesul continuu de
culegere a informaţiilor relevante despre modul de
implementare a Strategiei pentru dezvoltarea
durabilă a comunei Răuseni , în timp ce evaluarea
este un proces care foloseşte informaţiile obţinute
pe parcursul monitorizării pentru a stabili dacă
strategia şi-a atins ţinta şi a avut eficienţa scontată:
şi-a îndeplinit viziunea şi obiectivele strategice şi
specifice menţionate.
Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată
în permanenţă de către un departament al Primăriei
Comunei Răuseni, desemnat prin decizie a Primarului
Comunei Răuseni. Monitorizarea va consta în
verificarea implementării în perioada programată a
activităţilor, colectarea datelor necesare pentru
popularea bazei de date a indicatorilor de evaluare
etc. Această activitate contribuie şi la o îmbunătăţire
a coordonării proiectelor realizate la nivel local cu
cele realizate la nivel judeţean şi regional.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe
compararea gradului de atingere a ţintelor propuse
iniţial cu situaţia dezvoltării comunei la diferite
momente. Pentru aceasta trebuie avută în vedere
evoluţia indicatorilor de evaluare şi a stadiului la care
aceştia se află în funcţie de ţintele aferente stabilite
în cadrul obiectivelor specifice.
118 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
Evaluarea va fi efectuată de către departamentul
care va realiza şi activitatea de monitorizare. La o
perioadă stabilită de Primarul Comunei Răuseni (se
recomandă perioade nu mai mici de 1 an), acest
departament va prezenta în plenul Consiliului Local
un raport de evaluare a implementării strategiei care
va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În baza
acestei situaţii, departamentul va propune eventuale
modificări sau actualizări ale prevederilor strategiei.
Se recomandă ca în cazul unor schimbări socio-
economice sau administrative majore să se
efectueze o revizuire a documentului strategic.
Pentru perioada de implementare a Strategiei pentru
dezvoltarea durabilă a comunei Răuseni (2014-2020)
se recomandă ca o primă revizuire a documentului
să fie realizată în anul 2014, mai exact în momentul
în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire
la disponibilitatea fondurilor europene pentru
următoarea perioadă de programare.
Se estimează că programele de finanţare din cadrul
Perioadei de programare 2014-2020 vor fi publicate
la mijlocul anului 2014, astfel încât se recomandă o
primă revizuire a strategiei ulterior publicării
acestora. Această revizuire nu va fi, însă, una majoră
care să aducă modificări majore de conţinut (viziune,
obiective strategice, obiective specifice) şi va consta
în modificarea/completarea Planului de măsuri şi
acţiune pentru a identifica exact programele de
finanţare care pot susţine fiecare proiect din cadrul
strategiei.
Indicatori de evaluare a implementării strategiei
comunei Răuseni
Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului
de afaceri
Numărul întreprinderilor
Numărul societăţilor cu participare străină la
capital
Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000
de locuitori)
Cifra de afaceri totală
Numărul şomerilor înregistraţi
Numărul mediu al salariaţilor
Producţia agricolă vegetală şi animală
Suprafaţa terenurilor agricole valorificate
Număr silozuri agricole
Km de drumuri de exploatare agricolă
înfiinţate/reabilitate
Numărul de parteneriate de tip public-privat dintre Primăria Răuseni şi mediul de afaceri
Infrastructură
Lungimea drumurilor comunale modernizate
Lungime trotuare modernizate
Lungime reţea de apă potabilă
Lungime reţea de canalizare
Grad de conectare la reţeaua de apă potabilă
Grad de conectare la reţeaua de canalizare
Grad de conectare la reţeaua de electricitate
Strategia de dezvoltare | 119
Educaţie şi cultură
Numărul sălilor de clasă
Unităţi de învăţământ reabilitate
Numărul laboratoarelor şcolare
Numărul sălilor de sport
Numărul volumelor din Biblioteca Publică
Numărul de abonaţi ai Bibliotecii Publice
Numărul așezămintelor culturale reabilitate/
construite
Evenimente culturale organizate
Numărul obiectivelor cultural-religioase
reabilitate
Numărul obiectivelor cu valoare istorică
reabilitate
Numărul de locuri de parcare în vecinătatea
obiectivelor culturale
Sănătate şi servicii sociale
Unităţi medico-sanitare reabilitate
Incidenţa bolilor frecvente
Numărul de parteneriate în domeniul furnizării
serviciilor sociale
Numărul cazurilor de abandon şcolar
Numărul cazurilor de violenţă domestică
Numărul cazurilor de abandon familial
Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru
copii proveniţi din medii defavorizat
Rata şomajului în rândul persoanelor
defavorizate
Numărul întreprinderilor sociale
Servicii publice
Numărul traseelor de transport public școlar
Numărul staţiilor de transport în comun
amenajate pentru transportul public școlar
Funcţionari publici beneficiari ai sesiunilor de
specializare şi perfecţionare în domenii de
interes (achiziţii publice, management de
proiect, furnizarea serviciilor publice, ECDL etc);
Numărul studiilor de evaluare a oportunităţii
externalizării serviciilor publice
Numărul stâlpilor de iluminare stradală
Zone publice supravegheate video
Rata infracţionalităţii (număr infracţiuni la
10.000 de locuitori)
Numărul echipamentelor în parcurile de joacă
pentru copii
Numărul băncilor instalate în spaţiile publice
Numărul de coşuri de gunoi montate în spaţiile
publice
Numărul bazelor sportive
Numărul zonelor de agrement
Mediu
Cantitatea de deşeuri menajere generate
Gradul de acoperire a serviciilor de salubrizare
Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice
şi electronice colectată selectiv pe locuitor
Numărul de acţiuni de ecologizare
Suprafaţa împădurită
120 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
II.6. Coerenţa cu politicile existente
Obiective strategice Obiective specifice Politici existente
OS.1. Dezvoltarea
economiei locale
- Atragerea investitorilor
români şi străini
- Creşterea productivităţii
sectorului agrozootehnic
- Îmbunătăţirea colaborării
dintre agenţii economici şi
dintre aceştia şi
autorităţile publice
EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii propune
trei priorităţi:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaștere și inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei
economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de
muncă, care să asigure coeziunea socială și
teritorială.
* Acest capitol va fi reactualizat în conformitate cu noile surse de finanţare disponibile pentru perioada 2014-2020
Strategia de dezvoltare | 121
-
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2013.
Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi
sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
României corespunzător nevoilor şi resurselor lor
specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de
creştere.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Obiectiv 2013:
Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi
valorificarea maximală a acestora prin promovarea
unui model de consum şi producţie care să permită o
creştere economică sustenabilă pe termen lung şi
apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al
ţărilor UE.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul
general al Priorităţii 1 - creşterea productivităţii
întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor
faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii.
OS.2. Dezvoltarea
infrastructurii tehnico-
edilitare
- Dezvoltarea infrastructurii
de utilităţi
- Modernizarea reţelei de drumuri
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2013.
Obiectiv naţional: îmbunătăţirea condiţiilor
infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face
din regiunile României, în special cele rămase în urmă,
locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi
şi a munci.
Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013
şi 2020, 2030. Obiectiv general - dezvoltarea echilibrată
a sistemului naţional de transport care să asigure o
122 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
infrastructură şi servicii de transport moderne şi
durabile, dezvoltarea sustenabilă a economiei şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul
general al Priorităţii 2 - asigurarea unei infrastructuri de
transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a
tuturor celorlalte condiţii privind dezvoltarea
sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii,
astfel încât volumul activităţii de transport în PIB să
crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum
7,0 miliarde euro până în 2015.
OS.3. Creşterea calităţii
serviciilor publice
- Îmbunătăţirea serviciilor
de învăţământ şi educaţie
- Îmbunătăţirea serviciilor
de sănătate
- Îmbunătăţirea serviciilor
sociale
- Sprijinirea activităţilor culturale
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020.
Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul
cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi
standardelor UE cu privire la incluziunea socială,
egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor
defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei
Naţionale pe termen lung privind populaţia şi
fenomenele migratorii.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020.
Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi
de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei
şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state
membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi
demografice în toate politicile publice ale României.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020.
Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de
Strategia de dezvoltare | 123
performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării
profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi
pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele
ale UE pentru 2010.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2013:
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe
tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea
oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o
piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul
general al Priorităţii 3 - dezvoltarea capitalului uman şi
creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin
asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot
parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii
moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în
2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000
persoane.
OS.4 Dezvoltarea
capacităţii
administrative şi
implicarea comunităţii în
luarea deciziilor
- Îmbunătăţirea capacităţii
de dezvoltare şi de
implementare proiecte
- Implicarea cetăţenilor şi actorilor locali în dezvoltarea zonei
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Sub-prioritate
din cadrul priorităţii 4 - Dezvoltarea unei administraţii
locale descentralizate capabile să furnizeze servicii
publice de calitate şi eficiente va urmări ducerea la bun
sfârşit a unei transformări fundamentale în furnizarea
serviciilor publice, în conformitate cu obiectivele UE
pentru dezvoltare socio-economică locală, o dezvoltare
regională echilibrată şi îmbunătăţirea condiţiilor
generale de viaţă pentru cetăţeni.
124 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
OS.5. Protecţia mediului
- Realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare
- Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide
- Protejarea solului, apei şi cadrului natural
- Utilizare resurse energetice regenerabile
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene -
Obiectiv principal: Protejarea capacităţii Pământului de
a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea
limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea
unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii
mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi
promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a
determina distrugerea legăturii dintre creşterea
economică şi degradarea mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020.
Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în
condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional,
atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa
intensităţii şi eficienţei energetice; promovarea şi
aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice şi respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - Obiectivul
general al Priorităţii 3 - protejarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice
şi sociale ale României, conducând astfel la
îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin
încurajarea dezvoltării durabile.
Strategia de dezvoltare | 125
II.7. Analiza factorilor interesaţi
Stakeholderii (factori interesaţi) sunt indivizii sau
grupurile care pot influenţa o anumită politică, ori
care pot fi afectaţi de aceasta. Un factor interesat
poate fi o persoană (un cetăţean), o instituţie (aici
incluzând diferitele departamente ale
administraţiei), grupuri specifice sau categorii de
persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, bogaţi,
săraci), un sat sau chiar întreaga comunitate.
Populaţia este unul dintre principalii stakeholderi ai
Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni,
perioada 2014-2020, atât datorită numeroaselor
domenii în care vor avea beneficii în urma acestei
strategii, cât şi datorită capacităţii de a influenţa
anumite resurse pentru implementarea ei.
Per ansamblu, interesul populaţiei în urma strategiei
este de a avea condiţii mai bune de viaţă, locuri de
muncă diversificate şi bine remunerate şi servicii
publice de calitate. Şi, într-adevăr, principalii
beneficiari ai tuturor planurilor sectoriale de acţiune
sunt locuitorii comunei Răuseni, aceştia urmând a se
bucura de parcuri şi spaţii de joacă pentru copii bine
amenajate, zone noi de agrement, drumuri
modernizate, infrastructură tehnico-edilitară
reabilitată, servicii de transport public moderne,
siguranţă şi ordine publică, servicii educaţionale şi de
sănătate mai eficiente, mediu mai curat, activităţi
culturale mai frecvente, etc.
Pe de altă parte, populaţia poate avea un impact
fundamental asupra bunei implementări a strategiei,
gradul de acceptabilitate al populaţiei vis-à-vis de
măsurile şi acţiunile propuse fiind determinant. Mai
mult decât atât, implicarea populaţiei este necesară
pentru crearea unei societăţi civile puternice, un pion
126 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
esenţial în deciziile luate la de autorităţile publice
nivel local.
Un alt stakeholder cheie este mediul de afaceri.
Interesul principal al antreprenorilor locali este de a
fi rezolvate obstacolele/dificultăţile întâmpinate de
aceştia în prezent: infrastructura rutieră şi tehnico-
edilitară, colaborarea dintre mediul de afaceri şi
autorităţile publice, birocraţia, etc. De asemenea,
mediul de afaceri va beneficia de infrastructură de
afaceri mai dezvoltată în urma implementării
strategiei.
Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de
dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-
2020 şi datorită capacităţii de a mobiliza anumite
resurse financiare pentru implementarea planurilor
de acţiune propuse în acest document.
Autorităţile publice locale (Consiliul Local şi
Primăria Răuseni) reprezintă unul dintre cei mai
importanţi stakeholderi în implementarea Strategiei
de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada
2014-2020. Strategia de dezvoltare presupune
realizarea unor investiţii majore care pot fi demarate
doar de autorităţile publice locale. De altfel, pentru
realizarea investiţiilor din fonduri europene este
necesară implicarea autorităţilor publice ca principal
beneficiar şi contribuitor financiar (pentru co-
finanţare).
Mai mult decât atât, autorităţile publice locale deţin
nu doar resursele financiare, ci şi cele de legitimitate
pentru implementarea strategiei de dezvoltare, între
atribuţiile Consiliului Local fiind următoarele
elemente:
avizează sau aprobă studii, prognoze şi
programe de dezvoltare economico-socială, de
organizare şi amenajare a teritoriului,
documentaţii de amenajare a teritoriului şi
urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de
cooperare transfrontalieră;
aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de
credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aproba contul de încheiere a
exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe
locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile
legii;
stabileşte măsurile necesare pentru
construirea, întreţinerea şi modernizarea
drumurilor, podurilor, precum şi a întregii
infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii
de interes local;
aproba documentaţiile tehnico-economice
pentru lucrările de investiţii de interes local şi
asigură condiţiile necesare în vederea realizării
acestora;
asigură condiţiile materiale şi financiare
necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor
şi serviciilor publice de educaţie, sănătate,
cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii
publice, apărarea împotriva incendiilor şi
protecţia civilă, de sub autoritatea sa;
urmăreşte şi controlează activitatea acestora;
acţionează pentru protecţia şi refacerea
mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii
Strategia de dezvoltare | 127
vieţii; contribuie la protecţia, conservarea,
restaurarea şi punerea în valoare a
monumentelor istorice şi de arhitectură, a
parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile
legii;
contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi
asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor
copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă
criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale;
înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii
de binefacere de interes local;
înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare,
locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi
asigură buna funcţionare a acestora.
Şi Primarul are competenţe ce pot influenţa
implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a
comunei Răuseni, perioada 2014-2020, având rolul de a
întocmi proiectul bugetului local şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar şi de a le supune spre
aprobare consiliului local. Astfel, prin atribuţiile
deţinute, atât Consiliul Local Răuseni cât şi Primarul
Comunei Răuseni joacă un rol cheie în
implementarea acţiunilor propuse în cadrul
strategiei.
Pe de altă parte, autorităţile publice locale vor avea
şi o serie de beneficii directe ca urmare a
implementării strategiei, precum dezvoltarea
resurselor umane.
Un alt stakeholder în implementarea Strategiei de
dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-
2020 este Consiliul Judeţean Botoşani. Una dintre
modalităţile prin care această instituţie poate
influenţa dezvoltarea comunei Răuseni este prin
includerea în strategia judeţeană a unor investiţii în
comuna Răuseni. De asemenea, una dintre atribuţiile
Consiliului Judeţean Botoşani este de a aproba
bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările
de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare,
de a stabili impozite şi taxe, precum şi taxe speciale,
în condiţiile legii şi de a hotărî repartizarea pe
comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau
din alte surse, în condiţiile legii. Astfel, asemenea
autorităţilor publice locale, Consiliul Judeţean
Botoşani dispune atât de resurse financiare, cât şi de
legitimitate pentru a influenţa implementarea
Strategiei de dezvoltare a comunei Răuseni.
Prefectura este un alt stakeholder al Strategiei de de
dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-
2020, Prefectul fiind reprezentantul Guvernului pe
plan local care asigură legătura operativă dintre
fiecare ministru, respectiv conducător al organului
administraţiei publice centrale din subordinea
Guvernului şi conducătorul serviciului public
deconcentrat din subordinea acestuia. O primă
modalitate prin care Prefectul poate influenţa
implementarea strategiei este prin efectuarea de
lobby la nivel central pentru realizarea de investiţii în
comuna Răuseni şi rezolvarea problemelor
întâmpinate de locuitori şi mediul de afaceri. De
altfel, una dintre atribuţiile Prefecturii este
acţionarea pentru realizarea în judeţ a obiectivelor
cuprinse în Programul de guvernare şi dispunerea
măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în
128 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-2020
conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi
revin, potrivit legii.
O altă atribuţie a Prefecturii este aceea de a colabora
cu autorităţile administraţiei publice locale pentru
determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială.
În acest fel, Prefectura Botoşani poate reprezenta şi
comuna Răuseni şi necesităţile de dezvoltare din
localitate.
În judeţul Botoşani există mai multe servicii publice
deconcentrate: AJOFM Botoşani, ITM Botoşani, Casa
de Pensii Botoşani, Administraţia Finanţelor Publice,
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, etc. Toate serviciile deconcentrate
reprezintă un alt stakeholder al Strategiei de
dezvoltare durabilă a comunei Răuseni, perioada 2014-
2020, principala modalitate prin care pot influenţa
dezvoltarea comunei fiind prin parteneriate cu
autorităţile publice locale. De asemenea, serviciile
publice deconcentrate pot contribui prin furnizarea
de informaţii privind situaţia din comuna Răuseni şi a
necesităţilor de dezvoltare identificate pe fiecare
domeniu în parte.
Instituţiile publice de cultură reprezintă un alt factor
interesat în Strategia de dezvoltare durabilă a
comunei Răuseni, perioada 2014-2020. Prin
implementarea strategiei, se va dezvolta şi
moderniza infrastructura în care îşi desfăşoară
activitatea în prezent instituţiile culturale şi se va
recurge la sprijinirea activităţilor culturale. Pe de altă
parte, instituţiile publice culturale pot contribui la
dezvoltarea comunei Răuseni prin co-participare la
proiectele de finanţare şi prin furnizarea de
informaţii privind situaţia din teren.
Şi instituţiile publice de sănătate vor avea o serie de
beneficii în urma implementării strategiei, aceasta
presupunând dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de sănătate în scopul îmbunătăţirii
serviciilor de sănătate. De îmbunătăţiri la capitolul
infrastructură vor avea parte şi instituţiile publice de
învăţământ. Atât acestea, cât şi instituţiile din
domeniul sănătăţii pot participa ca parteneri în
cadrul investiţiilor ce se vor realiza la nivelul comunei
Răuseni.
Organizaţiile non-guvernamentale pot contribui la
dezvoltarea serviciilor sociale din comuna Răuseni
prin efectuarea de parteneriate cu autorităţile
publice locale ori prin dezvoltarea unor proiecte
finanţate prin fonduri nerambursabile. Prin natura
activităţilor desfăşurate, însă, ONG-urile pot
contribui şi la dezvoltarea altor sectoare.
Mass-media este un alt stakeholder important în
dezvoltarea comunei Răuseni. Principalul rol al său
este de a comuna atât pentru a atrage investitori, cât
şi pentru a creşte numărul turiştilor din localitate. Ca
mediator – informator între autorităţile publice
locale şi populaţie, mass-media are un rol esenţial în
influenţarea opiniei publice şi a acceptabilităţii
acesteia privind investiţiile din comună. În acest fel,
mass-media poate determina apariţia unor presiuni
la nivelul administraţiei publice locale şi introducerea
unor probleme pe agenda publică.