"n mod tradiional, securitatea intern a UE a fost marcat de o anumit fragmentare, concentrndu-se asupra unui singur domeniu ntr-un anumit moment

ACADEMIA DE POLITIE ,, Alexandru Ioan Cuza,,

FACULTATEA DE POLITIE

-STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT-

-Managementul activitatilor de ordine publica si siguranta nationala-

R E F E R A TSTRATEGIA DE SECURITATE INTERNA A UNIUNII EUROPENE DISCIPLINA

ORDINEA PUBLICA IN SPATIUL

COMUNITAR

Prof. univ. dr. ION DRAGHICI MASTERAND

VLADUT VARZARU

STRATEGIA DE SECURITATE INTERNA A UNIUNII EUROPENECUPRINS:

1. MODELUL EUROPEAN DE SECURITATE: CONLUCRAREA PENTRU

O EUROPA MAI SIGURA 4 - Introducere. 4 - Politici de securitate bazate pe valori commune 5 - Securitatea intern din perspectiv mondial 52. OBIECTIVE STRATEGICE PENTRU SECURITATEA INTERN 6BIBLIOGRAFIE91. MODELUL EUROPEAN DE SECURITATE: CONLUCRARE PENTRU O

EUROP MAI SIGUR

Introducere.

Tarile din cadrul Uniunii Europene se confrunt cu amenintari grave la adresa securitatii, care devin tot mai ample si mai complexe. n prezent, multe dintre provocrile la adresa securitatii au un caracter transfrontalier . Niciun stat membru nu este n msur s rspund acestor amenintri pe cont propriu. Tot mai multi europeni doresc intensificarea actiunilor la nivelul UE mpotriva criminalitatii organizate si a terorismului.Odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona si datorita orientrilor furnizate de Programul de la Stockholm si de planul de actiune al acestuia, UE are n prezent oportunitatea de a ntreprinde n continuare actiuni ferme . Strategia de securitate intern, adoptat la nceputul anului 2010 n timpul mandatului presedintiei spaniole, a identificat provocrile, principiile si orientrile n vederea abordrii acestor aspecte n interiorul UE, n acest document, Comisia a fost invitat s prezinte actiuni n

vederea punerii n aplicare a strategiei. Prin urmare, prezenta comunicare intitulat Strategia de securitate intern a UE n actiune se bazeaz pe ceea ce statele membre si institutiile UE au convenit deja si propune o linie comun de actiune pentru urmtorii patru ani, n scopul de a fi mai eficienti n combaterea si prevenirea infractiunilor grave si a criminalitatii organizate, a terorismului si a criminalitatii cibernetice, n consolidarea gestionrii frontierelor noastre externe.n ceea ce priveste securitatea noastr intern, rolul UE const n elaborarea de politici si de texte legislative comune si n colaborarea practic n domeniul cooperrii politienesti si judiciare, al gestionrii frontierelor si al gestionrii crizelor. n cadrul eforturilor pe care le depunem n vederea ndeplinirii obiectivelor noastre de securitate, att politicile interne, ct si cele externe au un rol esenial.

Prin urmare, Strategia de securitate intern a UE n actiune propune un program comun pentru statele membre, Parlamentul European, Comisie, Consiliu, agentii si alti actori inclusiv societatea civil si autoritatile locale. Acest program ar trebui s fie sustinut de o industrie de securitate solid a UE, n care productorii si prestatorii de servicii conlucreaz cu utilizatorii finali. De asemenea, eforturile noastre comune de a formula rspunsuri la provocrile n materie de securitate cu care ne confruntm n prezent vor contribui la consolidarea si dezvoltarea modelului european de economie social de piata, prezentat n strategia Europa 2020.

Politici de securitate bazate pe valori comune

Strategia de securitate intern a UE n actiune , precum si instrumentele si actiunile pentru punerea n aplicare a acesteia, trebuie s se bazeze pe valori comune, inclusiv pe statul de drept si pe respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum se prevede n Carta drepturilor fundamentale a UE. Modul n care abordm gestionarea crizelor trebuie s se caracterizeze prin solidaritate. Politicile noastre de combatere a terorismului ar trebui s fie proportionale cu amploarea provocrilor si s se concentreze asupra prevenirii unor eventuale atacuri.Atunci cnd aplicarea eficient a legii n UE este facilitat prin schimbul de informatii , trebuie s protejm, de asemenea, viata privat a persoanelor si dreptul fundamental al acestora la protecia datelor cu caracter personal.

Securitatea intern din perspectiv mondial

Securitatea intern nu se poate realiza fr a lua n considerare restul lumii si , prin urmare,este important s se asigure coerenta si complementaritatea ntre aspectele interne si externe ale securitatii UE. Valorile si prioritatile strategiei de securitate intern, inclusiv angajamentul nostru de a promova drepturile omului, democratia , pacea si stabilitatea n vecintatea noastra si dincolo de aceasta, fac parte integrant din abordarea prevzut n strategia european de securitate. Astfel cum se recunoste n strategia n cauz, relatiile cu partenerii nostri, n special cu Statele Unite ale Americii, au o important fundamental n combaterea infractiunilor grave si a criminalitatii organizate, precum si a terorismului.

Securitatea ar trebui integrat n parteneriatele strategice relevante si aceasta ar trebui luat n considerare n dialogul cu partenerii nostri atunci cnd se programeaz finantarile acordate de UE n cadrul acordurilor de parteneriat. n special prioritatile legate de securitatea intern ar trebui s fie abordate n cadrul dialogurilor politice cu tari terte si organizatii regionale, dac este cazul si al dialogurilor relevante pentru combaterea amenintarilor multiple, cum ar fi traficul de persoane, traficul de droguri si terorismul. De asemenea, UE va acorda o atentie speciala tarilor si regiunilor terte care ar putea avea nevoie de sprijin si de expertiz din partea UE i a statelor membre, att n interesul securitatii externe, ct si al celei interne. Serviciul European de Actiune Extern va permite integrarea n mai mare msur a actiunii si a expertizei, utiliznd competentele si cunostintele statelor membre, ale Consiliului si ale Comisiei. Experti n materie de securitate ar trebui s fie detasati pe lng delegatiile UE, n special n tarile prioritare, inclusiv ofiteri de legtur Europol si magistrati de legtur.

Responsabilitatile si funciile corespunztoare ale acestor experti vor fi definite de Comisie si de Serviciul European de Aciune Extern.

2. OBIECTIVE STRATEGICE PENTRU SECURITATEA INTERN

Se propun mai multe obiective strategice si actiuni specifice pentru perioada 2011-2014, care, mpreun cu eforturile si initiativele n curs, vor contribui la o UE mai sigur.

Infractiunile grave si criminalitatea organizat au diferite forme: trafic de persoane, trafic de droguri si de arme de foc, splare de bani, transport ilicit si descrcare de deseuri n interiorul si n afara Europei. Chiar si infractiunile aparent minore, cum ar fi tlhria si furtul de masini, vnzarea de mrfuri contrafcute si periculoase si delictele comise de bande itinerante, sunt adesea manifestri la nivel local ale retelelor infractionale internationale.

Aceste infractiuni necesit o actiune european concertat. La fel trebuie s se procedeze si n cazul terorismului: societatile noastre rmn vulnerabile n fata atacurilor de tipul atentatelor cu bomb care au afectat transportul public din Madrid, n 2004, i din Londra, n 2005.

Trebuie s ne intensificm eforturile si s conlucrm mai ndeaproape pentru a preveni comiterea de noi atentate.

O alt amenintare tot mai important este criminalitatea cibernetic. Europa este o tinta cheie pentru criminalitatea cibernetic din cauza infrastructurii sale avansate de internet, a numrului mare de utilizatori, precum si a economiilor si a sistemelor sale de plat prin intermediul internetului. Cetatenii, ntreprinderile, guvernele si infrastructura critic trebuie s fie mai bine protejate mpotriva infractorilor care profit de tehnologiile moderne.

De asemenea, securitatea frontierelor necesit o actiune mai coerent. Avnd frontiere externe comune, contrabanda si alte activitati transfrontaliere ilegale trebuie s fie combtute la nivel european. Prin urmare, controlul eficient al frontierelor externe ale UE este esential pentru spatiul de liber circulatie.

n plus, n ultimii ani, am observat o crestere a frecventei si a intensitatii dezastrelor naturale si a celor provocate de om n Europa si n vecintatea sa imediat. Aceasta a demonstrat necesitatea de a avea o capacitate european de rspuns n caz de crize si de dezastre mai solid, mai coerent si mai bine integrat, precum si necesitatea de a pune n aplicare politicile existente de prevenire a dezastrelor si legislatia n materie.Strategia de securitate intern a UE identific cinci obiective majore i propune o serie de aciuni, precum i anul de realizare a acestora, astfel:

Un prim obiectiv l constituie destructurarea reelelor infracionale internaionale care amenin statele membre. n vederea realizrii lui au fost propuse o serie de msuri viznd punerea sub sechestru i confiscarea profiturilor i activelor provenite din svrirea de infraciuni (2011), utilizarea registrelor cu numele pasagerilor n UE (2011), monitorizarea i acordarea de asisten statelor membre n ceea ce privete combaterea corupiei (2011).Al doilea obiectiv l constituie prevenirea terorismului i combaterea radicalizrii i a recrutrii de militani islamiti. Acesta ar urma s fie realizat prin elaborarea unei politici pentru extragerea i analizarea datelor de mesagerie financiar n cadrul UE, programul de urmrire a finanrilor n scopuri teroriste (TFTP UE) (2011), nfiinarea unei reele europene comune pentru creterea gradului de informare a publicului cu privire la radicalizare i adoptarea unor msuri pentru a combate propaganda extremist violent (2011), consolidarea politicii UE de securitate a transporturilor (2011).Al treilea obiectiv l reprezint creterea nivelului de securitate pentru ceteni i ntreprinderi n spaiul cibernetic, prin nfiinarea unui centru al UE de combatere a criminalitii cibernetice (2013), crearea unei reele de echipe de intervenie n caz urgen informatic (2012), nfiinarea unui sistem european de alert i schimb de informaii - EISAS, (2013).Consolidarea securitii frontierelor este cel de-al patrulea obiectiv cuprins n strategia de securitate intern a UE. El se va concretiza prin nfiinarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor - EUROSUR, (2011), identificarea "punctelor sensibile" la frontierele externe (2011), elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, filierele de imigraie clandestin i traficul de mrfuri ilegale (2011).Ultimul obiectiv prevzut n strategia adoptat luni de CE este creterea capacitii Europei de gestionare a situaiilor de crize i dezastre, prin naintarea unei propuneri privind punerea n aplicare a clauzei de solidaritate (2011), naintarea unei propuneri privind dezvoltarea unei capaciti europene de rspuns n situaii de urgen (2011), definirea unei politici de gestionare a riscului (2014).Anual, Comisia European va prezenta Parlamentului European i Consiliului de Minitri un raport privind progresele nregistrate. Un rol-cheie n punerea n aplicare a strategiei comune l va avea Comitetul permanent pentru cooperarea operaional n domeniul securitii interne (COSI), care va avea sprijinul Comisiei.Lumea noastr este n schimbare, la fel ca si amenintarile si provocrile din jurul nostru

insa rspunsul Uniunii Europene ar trebui s evolueze n consecinta. Conlucrnd pentru punerea

n aplicare a actiunilor evidentiate n prezenta strategie, suntem pe calea cea bun. n acelasi timp, este inevitabil ca, orict de puternici si de bine pregtiti suntem, amenintarile s nu poat fi niciodat eliminate n ntregime, din acest motiv, este cu att mai important s ne intensificm eforturile.

Odat cu noul cadru juridic instituit de Tratatul de la Lisabona, Strategia de securitate intern a UE n actiune ar trebui s devin programul comun al UE pentru urmtorii patru ani.

Succesul acestuia depinde de eforturile reunite ale tuturor actorilor UE, dar si de cooperarea

cu restul lumii. Numai prin unirea fortelor si prin conlucrare n vederea punerii n aplicare a acestei strategii, statele membre, institutiile, organismele si agentiile UE pot oferi un rspuns european cu adevrat coordonat la amenintarile actuale la adresa securitatii.

BIBLIOGRAFIE:

1. Iordan Gheorghe Barbulescu, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Ed.Polirom,Bucuresti 2008

2. Tudorel Stefan si Beatrice Andresan Grigoriu, Drept Comunitar, Ed. C.H. Beck , Bucuresti , 2007

3. Dacian Cosmin Drago, Uniunea European. Instituii. Mecanisme, Editia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2007

4. Augustin Fuerea, Drept Comunitar European.Partea General, Editura All Beck, Bucureti, 2004

5. Sorina Folea, Fenomenul infractional in Europa, Editura Beladi, Bucureti, 2009 6. Iordan Gheorghe Barbulescu, Uniunea Europeana de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti-2005 7. Costica Voicu, Strategia de securitate interna a Uniunii Europene ,Editura Sitech,Bucuresti 2010.- 1 -