stratum energy romania llc wilmington punct de … · stratum energy romania llc wilmington punct...

BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.

STR. CALEA SLANICULUI, NR. 55A, ONESTI, JUD. BACAU TELEFON/FAX: 0234322293; 0744179174; E-mail:[email protected] CERTIFICAT DE ÎNMATRICULARE: J4/331/1996; COD FISCAL: R 8289495;

CONT BANCAR: R015BUCU2482235332911RON, ALPHA BANK

RAPORT DE SECURITATE

STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON

PUNCT DE LUCRU – STATIE DE USCARE SI

PROCESARE GAZE

Persoana de contact: Simion Alexandru

BENEFICIAR : STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON – SUCURSALA BUCURESTI

ELABORAT: BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.

DATA: Iunie 2017

Acest document este proprietatea S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L. şi poate fi folosit în exclusivitate pentru scopul în care este în mod specific furnizat, conform prevederilor contractuale şi nu poate fi reprodus, copiat, împrumutat sau întrebuinţat parţial, direct sau indirect în alt scop, fără permisiunea prealabila a proprietarului, acordată legal în scris, conform legislatiei în vigoare privind drepturile de autor.

STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON Punct de lucru – Statie de uscare si procesare gaze


EDITIA 1 REV. 0 Data: 06.2017

2

APROBAT

RAPORT

DE

SECURITATE

Elaborat

Numele si prenumele Societatea Data Semnatura

BILIBOC STEFAN BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L.

Verificat

Numele si prenumele Serviciul (sectia, compartimentul, etc.)

Data Semnatura

EDITIA 1/2017




3

TABELUL ACTUALIZARILOR SI REVIZUIRILOR

NR. CRT.

EDITIA NR.

DATA ACTUALIZARII

CAPITOLUL/PAGINI ACTUALIZATE

PERSOANA CARE A FACUT ACTUALIZAREA

SEMNATURA




4

CUPRINS

INTRODUCERE 6

1. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI ÎN VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

7

1.1 POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE 8

1.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂTII 10

1.2.1 Organizare si personal 12

1.2.2 Identificarea si evaluarea pericolelor majore 17

1.2.3. Controlul operational 18

1.2.4. Managementul schimbarilor/modificarilor 20

1.2.5. Planificarile pentru situatii de urgenta 21

1.2.6. Monitorizarea performantei 22

1.2.7. Audit si revizuire 23

2. PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL 25

2.1 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SI A MEDIULUI ACESTUIA 25

2.2 IDENTIFICAREA INSTALATIILOR SI A ALTOR ACTIVITATI ALE OBIECTIVULUI CARE AR PUTEA PREZENTA UN PERICOL DE ACCIDENT MAJOR

32

2.3 DESCRIEREA ZONELOR SI POPULATIEI DIN VECINĂTATEA OBIECTIVULUI UNDE POATE AVEA IMPACT UN EVENTUAL ACCIDENT MAJOR

34

3. DESCRIEREA INSTALATIILOR 38

3.1 DESCRIEREA ACTIVITATILOR PRINCIPALE SI A PRODUSELOR APARTINAND ACELOR PARTI ALE OBIECTIVULUI CARE AU IMPORTANTA DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITATII, SURSELOR DE RISCURI DE ACCIDENTE MAJORE SI A CONDITIILOR IN CARE UN ASTFEL DE ACCIDENT MAJOR SE POATE PRODUCE PRECUM SI DESCRIEREA MASURILOR PREVENTIVE PROPUSE

38

3.2 DESCRIEREA PROCESELOR, IN SPECIAL A METODELOR DE OPERARE 49

3.3 DESCRIEREA SUBSTANTELOR PERICULOASE 57

3.3.1. Inventarul substantelor periculoase 57

3.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si indicarea pericolelor atat imediate cat si pe termen lung pentru om si mediu

59

3.3.3. Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare sau/si in conditii previzibile de accident

63

4. IDENTIFICAREA SII ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE SI METODELE DE PREVENIRE

69

4.1 DESCRIEREA SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE SI PROBABILITATEA PRODUCERII ACESTORA

69

4.2 EVALUAREA MARIMII SI GRAVITATII CONSECINTELOR ACCIDENTELOR MAJORE 76

4.2.1. Evaluarea calitativa a marimii si gravitatii consecintelor accidentelor majore

76

4.2.2. Analiza sistematica a pericolelor 79

4.2.3. Evaluarea cantitativa a marimii si gravitatii consecintelor accidentelor majore

85

4.2.4. Analiza efectelor si a consecintelor prin simularea accidentelor tehnologice

85

4.3 DESCRIEREA PARAMETRILOR TEHNICI SI AECHIPAMENTELOR UTILIZATE PENTRU SECURITATEA INSTALATIILOR

100




5

5. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

107

5.1 DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI INSTALAT PE AMPLASAMENT PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR ACCIDENTELOR MAJORE

107

5.2 ORGANIZAREA ALERTEI SI A INTERVENTIEI 109

5.2.1. Alarmarea in cazul producerii unui accident major 109

5.2.2. Schema de alarmare 109

5.2.3. Organizarea şi efectuarea intervenţiei 112

5.2.4. Comunicatiile 121

5.2.5. Evacuarea 121

5.2.6. Acţiuni întreprinse după încetarea stării de urgenţă 124

5.3 DESCRIEREA RESURSELOR CE POT FI MOBILIZATE INTERN SI EXTERN 124

5.4 REZUMATUL ELEMENTELOR DESCRISE LA PUNCTELE 5.1 ;5.2 ;5.3 126

ANEXE

Certificat de inregistrare

Certificat constatator

Organigrama

Autorizatie de securitate la incendiu

Decizie numire cadru tehnic cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiului

Decizie pentru actualizarea documentului privind protectia la explozie

Certificat de calitate pentru condensat

Fisa cu date de securitate gaze naturale

Fisa cu date de securitate condensat/titei usor

Plan amplasare echipamente

Registru de evidenta a avizarii documentatiei tehnice, supape de siguranta

Plansa – Camin cu inchidere hidraulica

Plan retele de canalizare

Plan amplasare echipamente PSI

Plan retele apa PSI si spumogen

Plan trasee cabluri electrice si automatizare, amplasare detectoare flacara, detectoare fum,

detectoare gaze, buton incendiu, sirena incendiu, centrala F&G

Plan zonare atmosfera exploziva




6

INTRODUCERE

Raportul de Securitate pentru STRATUM ENERGY ROMANIA - Punct de lucru Statie de colectare, uscare si tratare gaze Poduri, a fost întocmit în vederea identificării posibilelor surse de producere a accidentelor majore pe amplasament precum si în zona acestuia. Lucrarea a fost intocmită conform :

- Legea 59 din 11.04.2016 privind controlul asupra pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, care abroga H.G. nr. 804/ 25.07.2007 (SEVESO II)

- Ordinul nr. 647/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase

- Ordinul nr. 1084 din 22.12.2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv a accidentelor majore produse;

- Legea nr. 92 din 18 martie 2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industrial, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992

- H.G. nr 1218 din 6.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

- Legea nr. 307 /2006 privind apărarea impotriva incendiilor - Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, actualizată in 2008 - Ordin nr. 158 / 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea,

încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă - HG 1408/2008, privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase - Regulament (EC) 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor

si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

- OUG 21/2004 aprobată de Legea 15/2005, privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta cu modificarile ulterioare

- Ordin MAI 712/2005 modificată şi completată cu OMAI 786/2005 - Dispozitiile generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

- Ordin MAI 1184/2006 a Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă

- Ordin MAI 163/2007 - Norme generale de aparare impotriva incendiilor - Ordin MAI 1259/2006 a Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de

instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila Legislatia mai sus amintită stabileste măsurile pentru controlul activitătilor care

prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de accidente si al limitării consecintelor lor asupra securitătii si sănătătii populatiei, precum si asupra calitătii mediului.




7

1. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI

ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN VEDEREA PREVENIRII

ACCIDENTELOR MAJORE

STRATUM ENERGY ROMANIA se identifică ca fiind o societate permanent preocupată în a dezvolta, implementa şi îmbunătăţi sisteme de management certificabile privind calitatea, mediul, sănătatea şi siguranţa, responsabilitatea socială, care susţin strategia proprie a societăţii, corespunzând totodată legislaţiei româneşti şi Directivelor Europene, precum şi standardelor internaţionale.

În acest sens, societatea promovează cu responsabilitate toate acţiunile necesare în scopul prevenirii sau minimalizării riscurile pentru societate, mediu şi cele de natură economică.

Siguranţa în operare reprezintă pentru STRATUM ENERGY ROMANIA un obiectiv strategic, societatea căutând să asigure reducerea incidentelor legate de producţie, instalaţiile deţinute, activităţile de pe amplasament şi activităţile conexe ce se desfăşoară înspre / dinspre propriul amplasament.

Pentru a se conforma acestui obiectiv strategic, STRATUM ENERGY ROMANIA întocmeşte şi menţine un sistem propriu de management al siguranţei, pe care îl va impune şi partenerilor săi de afaceri.

Conducerea societatii a stabilit criteriile pentru evitarea producerii de accidente tehnice si limitarea urmarilor negative prin asigurarea:

A. In faza de proiectare si executie: - Proiectarea statiei s-a realizat la nivelul standardelor internationale cu respectarea

stricta a prevederilor actelor normative specifice privind tehnologia, siguranta si securitatea ; - Alegerea echipamentelor si utilajelor s-a asigurat pe baza specificatiilor tehnice

furnizate de proiectant avand drept criterii calitatea, fiabilitatea si siguranta in exploatare, achizitile fiind asigurate de la producatori cu traditie si recunoscuti in domeniu , insotite de declaratii de conformitate si omologate de ISCIR, BRML si INSEMEX ;

- Executia instalatiilor s-a realizat cu societati de constructii montaj acreditate, autorizate de ISCIR, BRML, INSEMEX ;

- Amenajarea incintei a fost conceputa astfel incat activitatile sa fie delimitate si amplasate in zone distincte, cu respectarea distantelor de siguranta, astfel incat un eventual accident in care sa fie implicate substante periculoase sa aiba consecinte minime pentru salariati , mediu si bunurile materiale.

In acest sens prin proiect au fost delimitate zonele cu pericol de explozie ( Zonele Ex 1 si 2 ) conform Directivei ATEX prevazuta in HG 1058/2006, s-au achizitionat echipamente electrice si s-au echipat constructiile cu instalatii electrice de iluminat si forta adecvate mediului cu pericol potential de explozie (protectie antideflagranta si intrinseca);

- Dotarea cu utilaje si echipamente de ultima generatie care sa permita conducerea fluxurilor tehnologice prin DCS, ceea ce a condus la marirea gradului de siguranta in exploatare a instalatiilor ;

Stația de uscare si procesare a gazelor naturale Poduri este modernă și dotată cu tehnologie avansată, ceea ce va minimiza impactul asupra mediului. Aceasta a fost proiectată și integrează soluții inginerești și tehnologice adecvate, presupunând utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile pentru reducerea emisiilor în apă și aer, nivelurilor de zgomot și contaminării solului. Acest lucru facilitează îmbunătățirea condițiilor de mediu și sănătate din întreaga regiune.




8

B. Din punct de vedere al managementului s-a asigurat: - Punerea la dispozitia personalului a fiselor cu date de securitate a produselor

rezultate insistandu-se pe cunoasterea factorilor de pericol , caracteristicilor fizico – chimice, frazelor de risc si de securitate specifice ;

- Stabilirea de masuri organizatorice, de protectie a personalului si a mediului, de prevenire si stingere a incendiilor care sa reduca la minim riscul producerii de accidente majore pe timpul exploatarii sondelor si statiei;

- Angajarea de personal calificat si cu experienta in activitati specifice industriei petrochimice ;

- Pregatirea, autorizarea si instruirea personalului implicat in activitatile de foraj; tratare gaze naturale, depozitare condensat, livrare gaze si condensat

- Stabilirea de relatii cu comunitatea locala si cu alti factori implicati, pe baza dialogului deschis, transparent, prin dezvoltarea increderii si intelegerii reciproce, implementarea si respectarea standardelor riguroase de performanta .

Prin asumarea unei politici de prevenire a accidentelor majore sunt stabilite obiectivele

generale ale sistemului de management al securitatii.

1.1 POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE

Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante aflate sub incidenta Directivei SEVESO constitue pentru STRATUM ENERGY ROMANIA un angajament de asigurare continuă a siguranţei în operarea instalaţiilor şi a echipamentelor din cadrul punctului de lucru, in scopul reducerii riscurilor de incidente şi accidente generate de depozitarea şi manipularea substanţelor periculoase aflate pe amplasamentul acestuia.

Politica generală pentru prevenirea, pregătirea şi responsabilitatea în cazul accidentelor industriale este bazată pe următoarele principii:

- prevenirea care presupune operarea în aşa fel încât să se prevină dezvoltarea necontrolată a operaţiilor anormale, consecinţele eventualelor accidente să fie minime şi în acord cu cele mai bune tehnici de securitate disponibile;

- identificarea şi evaluarea pericolelor majore prin studii sistematice de periculozitate şi de operabilitate şi analize de securitate detaliate pentru fiecare din cazurile individuale identificate;

- evaluarea necesităţilor de securitate ierarhizate funcţie de “tipul şi anvergura pericolului aşteptat” în baza cantităţilor de substanţe periculoase şi a activităţilor industriale susceptibile şi relevante pentru accidente.

În cadrul punctului de lucru se vor aplica măsuri specifice de menţinere a siguranţei în operare, care să ajute la îndeplinirea următoarelor obiective:

- reducerea la minim a potenţialelor riscuri de mediu prin evaluarea precisă a necesităţilor de securitate ierarhizate funcţie de “tipul şi anvergura pericolului aşteptat”;

- asigurarea conformării cu normele şi reglementările legale; - pregătirea întregului personal în vederea cunoaşterii riscurilor şi problemelor de

mediu pe care activitatea lor o implică; - evaluarea riscurilor asociate activitatilor ori de cate ori au loc modificari ale

proceselor, practicilor sau resurselor; - asigurarea instruirii personalului, necesara in practicile de operare si de utilizare a

echipamentelor si dispozitivelor in conditii de securitate; - realizarea planificarii pentru situatii de urgenta, monitorizarea performantei si

revizuirea;




9

- imbunatatirea continuu a conditiilor de sanatate si siguranta la locul de munca prin intocmirea de planuri pentru a preintampina riscurile potentiale si de a minimize urmarile posibilelor accidente;

- comunicarea permanentă cu toate părţile interesate pentru asigurarea transparenţei în ce priveşte posibilele consecinţe negative ale activităţii proprii în mediul extern;

- elaborarea de proceduri pentru fiecare loc de munca si a Manualului de Calitate, Mediu si SSM in cadrul Sistemului de Management Integrat (ISO 9001, ISO 14001si OHSAS 18001), dintre care :

▪ Controlul documentelor - Cod PS-01; ▪ Controlul înregistrărilor – Cod PS-02; ▪ Audit intern – Cod PS-03; ▪ Controlul neconformitatilor – Cod PS -04; ▪ Actiuni corective – Cod PS-05; ▪ Actiuni preventive – Cod PS-06; ▪ Competenta , constientizare, instruire – Cod PL-03; ▪ Analiza efectuata de management – Cod PL – 02; ▪ Aspecte de mediu– Cod PS-07; ▪ Monitorizarea si măsurarea performantei de mediu si SSM – Cod PS-08; ▪ Comunicare, participare si consultare – Cod PS – 09; ▪ Pregatire pentru situatii de urgentă si capacitate de raspuns - Cod PS-10; ▪ Cerinte legale– Cod PS-11; ▪ Identificare pericol, evaluare risc si stabilire controale– Cod PS-12; ▪ Monitorizarea si măsurarea performantelor de SSO – Cod PS-13; ▪ Investigarea incidentelor – Cod PS-14;

Managementul de varf asigura resursele necesare adoptării măsurilor de siguranţă şi pentru investiţii în echipamente, monitorizând prin audituri de mediu periodice, performanţele obţinute.

Obiectivul managementului este obţinerea de performanţe economico-finanaciare, în condiţii de protecţie a mediului înconjurător şi de securitate şi sănătate optime pentru salariaţi, care să asigure prevenirea şi reducerea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În domeniul securităţii, managementul se angajează în următoarele direcţii de acţiune:

- Conformarea la legislaţia actuală de securitate şi sănătate în muncă şi a oricărei evoluţii a acesteia, referitoare la activităţile desfăşurate;

- Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

- Pregătirea şi conştientizarea întregului personal privind respectarea măsurilor tehnice şi organizatorice precum şi a legislaţiei în vigoare, ce reglementează activitatea la fiecare loc de muncă;

- Reducerea sau înlăturarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la toate locurile de muncă, prin stabilirea de măsuri preventive de lucru, asigurându-se o îmbunătăţire permanentă a nivelului de securitate a angajaţilor, la toate nivelurile ierarhice;

- Analiza periodică a activităţii de securitate şi sănătate în muncă.




10

1.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII

STRATUM ENERGY ROMANIA urmareste sa implementeze un sistem de management

al securitatii pentru Punctul de lucru - Statie de uscare si procesare gaze, care sa cuprinda structuri adecvate, responsabilitati, practici, proceduri, precum si resursele necesare implementarii acestui tip de management; implementarea si functionarea sistemului de management este legata indisolubil si de punerea in aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore.

Prin natura activităţilor specifice desfăşurate, ce implică extractia, tratarea si uscarea gazelor de sonda, manipulare si depozitare condensat din gaze, manipulare si depozitare titei, substanţe inflamabile, amplasamentul punctului de lucru poate constitui sursa unui accident major cu efecte negative pentru angajaţi, public, mediul natural şi antropic.

Sistemul de management al securitatii are rolul de a implementa in practica conceptul de siguranta a amplasamentului, pentru preintampinarea producerii evenimentelor nedorite si accidentelor, inclusiv a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

Din punct de vedere al managementului s-a asigurat : Realizarea incintei punctului de lucru cu respectarea prevederilor actelor normative

specifice privind tehnologia, siguranta si securitatea; Achizitionarea de echipamente si utilaje avand drept criterii calitatea, fiabilitatea si

siguranta in exploatare, acestea fiind insotite de declaratii de conformitate si omologari de la ISCIR si INSEMEX;

Echiparea rezervorului de depozitare cu aparatura de indicare si controlul a parametrilor (nivel, temperatura);

Elaborarea instructiunilor de lucru conform domeniile de responsabilitate, operarea in conditii normale, manipularea substantelor si preparatelor periculoase, identificarea accidentelor tehnice, tehnicile pentru identificarea cauzelor acestora, precum si domeniile de responsabilitate pentru eliminarea efectelor, conditii de operare speciale, limitate in timp, operare in timpul lucrarilor de intretinere, masuri in conditii de nefunctionare a instalatiei, comportamentul in cazul producerii de defectiuni si accidente, oprirea in caz de urgenta, masuri de prim ajutor si eliminarea corespunzatoare a deseurilor;

Elaborarea de instructiuni specifice pentru situatii de urgenta, de sanatate si securitatea muncii in conformitate cu legislatia in vigoare;

Asigurarea echipamentului de lucru si de protectie a personalului; Echiparea si dotarea locurilor de munca cu instalatii de prevenire si stingere a

incendiilor; Stabilirea mecanismelor operative de raportare a incidentelor, monitorizarea

performantelor unui mediu de lucru in concordanta cu legislatia de linia sanatatii si securitatii in munca, situatilor de urgenta, protectiei mediului, destinate sa previna accidentele si sa reduca riscul de ranire si imbolnavire a angajatilor;

Stabilirea de relatii cu comunitatea locala si cu alti factori implicati, pe baza dialogului deschis, transparent, prin dezvoltarea increderii si intelegerii reciproce, implementarea si respectarea standardelor riguroase de performanta; Conducerea societatii îşi asumă responsabilitatea adoptării tuturor măsurilor

preventive pentru controlul acestui pericol si va asigura resursele necesare adoptării măsurilor de siguranţă şi pentru investiţii în echipamente, monitorizând prin audituri de mediu periodice, performanţele obţinute.




11

Documentele specifice necesare sistemului de management al securitatii sunt: Manual operare separator orizontal trifazic SOT 1 Manual operare separator orizontal trifazic SOT2 Manual operare unitate de uscare gaz cu TEG Manual operare Low temperatura separation skid Manual operare instalatie de stabilizare a condensatului Procedura pornire sistem integrat al unitatilor de proces – Statie procesare gaze Poduri Proceduri si instructiuni de lucru specifice in curs de editare; Plan de interventie la incendiu; Plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale Scenariu de evacuare afisat la fiecare loc de munca; Planul de urgenta interna; Registru unic de control Registrul de poluari accidentale Programul de mentenanta si revizii; Raport serviciu Registrul accidentelor, avariilor, incidentelor; Registre acces pe amplasament; Fisele posturilor cu responsabilitatile specifice sistemului de management al

securitatii. Pentru implementarea Sistemului de management al securitatii se urmareste: Angajarea de personal calificat si cu experienta in activitati specifice in exploatarea

sondelor si procesarea gazelor de sonda; Pregatirea, autorizarea si instruirea personalului Stabilirea de masuri organizatorice privind accesul si comportamentul persoanelor,

accesul, circulatiile, stationarea si parcarea autovehiculelor de transport condensta in incinta;

Punerea la dispozitia personalului a fiselor cu date de securitate a condensatului si titeiului insistandu-se pe cunoasterea factorilor de pericol, caracteristicilor fizico – chimice, frazelor de risc si de securitate specifice;

Misiunea STRATUM ENERGY ROMANIA exprimata prin managementul societatii este:

Urmarirea imbunatatirii continue a performantelor in domeniul protectiei mediului, securitatii si sanatatii in munca si a situatiilor de urgenta;

Reducerea la minim a potentialelor riscuri prin evaluarea precisa a necesitatilor de securitate in munca, de protectia mediului si de securitate la incendiu , ierarhizate functie de „ posibilul” accident;

Eliminarea riscului poluarii accidentale; Asigurarea interventiilor in domeniul situatiilor de urgenta cu forte proprii si prin

incheierea de contracte de prestari servicii cu un serviciu extern pentru situatii de urgenta din zona ;

Prevenirea accidentelor si imbolnavirilor profesionale prin asigurarea echipamentului de lucru, conditiilor de microclimat sanatos la locurile de munca si controlul sectoarelor de activitate;

Imbunatatirea continua a conditiilor pe linia securitatii si sanatatii in munca prin intocmirea de planuri pentru a preintampina riscurile potentiale si a minimaliza urmarile posibilelor accidente;

Stabilirea standardelor proprii de securitate si sanatate in munca si de mediu care sa se alinieze la legislatia in vigoare si cerintelor clientului in scopul atingerii acestei politici;




12

Reducea la minim a consumului de materiale auxiliare in scopul minimalizarii deseurilor indeosebi de materiale plastice;

Evaluarea periodica a riscurilor asociate activitatilor de manipulare si depozitare ori de cate ori au loc modificari de fluxuri, echipamente, practici si resurse umane;

Realizarea planificarii pentru situatii de urgenta, monitorizarea perfomantei si revizuirea periodica a documentatilor. In cadrul Sistemului de management al securităţii sunt abordate urmatoarele aspecte: organizare şi personal; a) identificarea şi evaluarea pericolelor de accidente majore; b) controlul operational c) managementul pentru modernizare d) planificare pentru situaţii de urgenţă; e) monitorizarea performanţei; f) audit si revizuire

1.2.1 Organizare şi personal

Responsabilitate, autoritate si comunicare

STRATUM ENERGY ROMANIA este conştientă de importanţa folosirii de resurse suficiente şi adecvate şi de directa implicare a conducerii la toate nivelele organizaţiei în scopul îndeplinirii cu succes a obiectivelor de siguranţă.

Conducerea societăţii se va asigura că fiecare membru din conducere este conştient de responsabilitatea sa privind siguranţa in exploatare.

Societatea are aprobata o organigrama (anexa), actualizata, pe structura careia se va integra organigrama de interventie in situatii de urgenta, avandu-se in vedere sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului implicat in evitarea producerii accidentelor tehnice si in limitarea urmarilor negative ale acestora la toate nivelurile organizatorice.

Responsabilităţile personalului cu atribuţii în situaţii de urgenţă, se adaugă responsabilităţilor operaţionale ale acestei categorii de personal.

Toate aceste responsabilitati vor fi cuprinse in Fisa post pentru fiecare post din organigrama.

Avandu-se in vedere faptul ca pe amplasament sunt depozitate si manipulate produse petroliere condensat si titei, care pot genera evenimente precum: incendii, explozii, poluari accidentale s-a numit un responsabil cu managementul securitatii prin deciziile:

- Decizie numire cadru tehnic cu atributiuni in domeniul apararii impotriva incendiilor nr. 248/27.05.2016(anexa);

- Decizia de numire a responsabilului cu protectia la explozie, nr. 637/17.11.2016 (anexa)

- Decizia de numire reprezentant al managementului pentru calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala, nr. 100/22.07.2015(anexa)

Pentru buna funcţionare a instalaţiilor şi prevenire a avariilor şi accidentelor majore, personalul angajat are sarcini precise privind exploatarea şi supravegherea utilajelor.

Numar de personal pe amplasament: 40 persoane, din care: - 7 persoane lucreaza 8 ore/zi, cu sambata, duminica si sarbatorile legale liber - 28 persoane lucreaza in 4 ture, fiecare tura lucreaza 12 ore/zi timp de 2

saptamani(prima saptamana de zi, a doua saptamana de noapte) iar urmatoarele doua saptamani libere. In cadrul unei ture, sunt:

▪ Sef de tura 1 ▪ Operatori 3 ▪ Mecanic 1




13

▪ Electrician 1 ▪ AMC-ist 1

Pentru ca personalul sa poata interveni eficient intr-o situatie de urgenta, trebuie sa

cunoasca foarte bine sistemele de siguranta cu care este dotata unitatea. Pentru sistemele de siguranta sunt intocmite instructiuni de exploatare, intretinere,

reparatie, verificare si testare de functionare normala. Toate evenimentele care vor apare vor fi consemnate în Raportul de serviciu, care

vor fi avizate de seful ierarhic. Coordonarea şi organizarea activităţilor de alarmare, evacuare/ autoevacuare,

limitare, interventie, remediere şi punere în funcţiune a obiectivului unde s-a produs situaţia de urgenţă se face de către Celula de urgenţă si echipa de interventie constituită la nivelul punctului de lucru.

Supravegherea punctului de lucru se face si cu camere video de supraveghere.

Personalul ce detine atributii in situatii de urgenta se adauga responsabilitatilor operationaleale acestei categorii de personal.

Exploatarea instalatiei se face in baza manualelor de aoperare si a instructiunilor de lucru pentru fiecare parte componenta a instalatiei.

Organizarea pentru situatii de urgenta

Schema de organizare in caz de urgenta cuprinde Celula de urgenta si echipele de interventie organizate la nivelul punctului de lucru .

Celula de urgenta reprezinta un colectiv constituit din factori de decizie din conducerea punctului de lucru cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta.

Celula de urgenta din cadrul STRATUM ENERGY ROMANIA – Punct de lucru Statie uscare si procesare gaze are urmatoarea componenta:

CELULA DE URGENTA

Nr. crt. Numele si prenumele

Functia in CSU

Functia in cadrul societatii

Telefon

1. Simion Alexandru

Presedinte Sef serviciu intern prevenire si protectie

0722660427

2. Coanda Bebe Gheorghe Vicepresedinte Supervizor electric si instrumentatie

0725964594

3. Petrescu Ion Membru Sef tura 0727698093

4. Tudose Adrian Membru Sef tura 0760834724

5. Gabriel Filipoiu Membru Sef tura 0726762425

6. Talpau Ciprian Membru Sef tura 0729441182

a. Atributiunile Celulei de urgenta inainte de apariţia situaţiei de urgenţă

Membrii celulei de urgenta asigura : - identifică şi monitorizează sursele potenţiale ce pot genera situaţii de urgenţă; - analizează şi avizează propunerile pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;




14

- informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (Centrul Operaţional), privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

- informează salariaţii asupra surselor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă; - coordonează pregătirea salariaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în

situaţii de urgenţă; - solicită fondurile băneşti pentru realizarea dotărilor şi desfăşurarea activităţilor de

management al situaţiilor de urgenţă; - se întruneşte anual şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui,

pentru analizarea modului de îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;

- elaborează anual Planurile de protecţie şi de intervenţie în situaţii de urgenţă; - elaborează Planul de analiză şi acoperire a riscurilor; - îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă.

b. Atributiunile Celulei de urgenta in timpul situaţiei de urgenţă

Membrii celulei de urgenta asigura : - informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin ISU Bacau (Centrul

Operaţional), privind apariţia situaţiilor de urgenţă; - analizează informaţiile primare despre situaţia de urgenţă ivită şi evoluţia probabilă a

acesteia; - declară starea de alertă la nivelul unităţii.; - pune în aplicare măsurile prevăzute în Planurile de protecţie şi intervenţie în situaţii

de urgenţă (pe tipuri de riscuri identificate), funcţie de situaţia concretă din zonă; - evaluează situaţiile de urgenţă produse, impactul acestora în unităţile administrativ-

teritoriale, - stabileşte măsurile şi acţiunile specifice pentru gestionarea situatiei de urgenta şi

urmăreşte îndeplinirea lor; - dispune constituirea unui grup operativ format din membrii celulei de urgenţă sau alţi

specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea nemijlocită a acţiunilor de intervenţie;

- dispune înştiinţarea autorităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi populaţiei din zonele ce pot fi afectate;

- dispune alarmarea salariaţilor din zonele ce pot fi afectate; - informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă asupra activităţii

desfăşurate; - stabileşte măsurile de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale; - asigură evacuarea salariaţilor şi bunurilor din zonele afectate; - îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau Comitetul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă. c. Atributiunile Celulei de urgenta după combaterea situaţiei de urgenţă:

Membrii celulei de urgenta : - desemnează colectivul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a

obiectivelor (zonelor) afectate; - organizează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea

efectelor şi pagubelor produse, în vederea comunicării acestora la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

- analizează cauzele producerii situaţiei de urgenţă şi stabileşte măsuri de prevenire şi limitare a efectelor;




15

- asigură informarea populaţiei, prin mass-media, despre evoluţia şi efectele situaţiei, acţiunile întreprinse pentru limitarea acestora şi măsurile ce se impun în continuare;

- stabileşte şi urmăreşte repartizarea şi utilizarea ajutoarelor materiale şi băneşti acordate de guvern, de organizaţii non-guvernamentale naţionale/internaţionale, persoane fizice sau juridice;

Instruire Personalul angajat la punctual de lucru va fi instruit astfel:

- instruire in domeniul situatiilor de urgenta

- instruire pe linie de securitate si sanatate in munca

- instruirea speciala pentru lucrari periculoase (cu foc, la inaltime, lucru cu chimicale,etc.)

- instruire pentru aplicarea planului de urgenta interna

Instruirea in domeniul situatiilor de urgenta Pregatirea si instruirea in domeniul situatiilor de urgenta este parte componenta a

pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta sau ale dezastrelor la locul de munca si in incinta punctului de lucru.

Prin sintagma “instruirea in domeniul situatiilor de urgenta” se intelege “instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si instruirea in domeniul protectiei civile”.

Instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta se face in conformitate cu OMAI 712/2005 modificată şi completată cu OMAI 786/2005 - Dispozitiile generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta- la angajare si periodic si se realizeaza prin urmatoarele categorii de instructaje:

a ) instructajul introductiv general; b ) instructajul specific locului de munca; c ) instructajul periodic; d ) instructajul special pentru lucrari periculoase; e ) instructajul la recalificarea profesionala; f ) instructajul pentru personalul din afara societatii.

Instruirea introductiv generala se face :

- noilor incadrati in munca, angajaţi cu contracte de munca indiferent de forma acestora; - celor transferaţi de la o unitate la alta; - celor veniţi in unitate ca detasati, sau pentru executare de lucrări pe baza de contracte; - persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajării; - persoanelor delegate in interesul serviciului.

Instruirea introductiv generala vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la: - continutul actelor normative care reglementeaza managementul situatiilor de urgenta si

activitatea de aparare impotriva incendiilor, precum si actele normative specifice activitatilor din societate;

- managementul situatiilor de urgenta si modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul societatii;

- mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu care sunt echipate constructiile, instalatiile, amenajarile si modul de utilizare a acestora, precum si mijloacele tehnice existente si planificarea resurselor pentru realizarea masurilor de protectie civila;

- formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor; - modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta si in cazul observarii si anuntarii

unui incendiu;




16

- actiunile ce trebuie intreprinse pentru limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de urgenta. Instruirea specifica locului de munca, se face după instruirea introductiv generala de

către conducătorul direct al locului de munca respectiv. La efectuarea instruirii specifice locului de munca se urmareste sa se asigure salariatilor cunostinte referitoare la: - caracteristicile fizico – chimice ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la

locul de munca; - conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor tehnologice

si cauzele potentiale de incendiu si / sau de explozie specifice locului de munca, masurile de prevenire a acestora;

- descrierea, functionarea, monitorizarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;

- descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie impotriva incendiilor;

- conceptia de interventie in cazul producerii unei situatii de urgenta si continutul documentelor operative de raspuns;

- sarcini specifice pentru prevenirea situatiilor de urgenta, cauzele potentiale de incendiu si realizarea masurilor specifice de protectie civila.

Instruirea la locul de munca se efectueaza si in urmatoarele cazuri: - cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca; - cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii; - la reluarea activitatii dupa producerea unui incendiu, explozii sau situatii de urgenta.

Instruirea speciala pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea unor lucrari in timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu din cauza manifestarii unor surse specifice de aprindere sau a crearii unor atmosfere potential explozive ori se poate favoriza producerea unor situatii de urgenta.

Lucrarile care fac obiectul unui astfel de instruiri se refera in principal la : - executarea unor operatiuni de manevra ori de comanda a unor instalatii sau utilaje

tehnologice de importanta ori interventia asupra acestora, a caror operare gresita poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamitati naturale ori a altor situatii de urgenta;

- lucrari de reparatii sau de intretinere, - prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase; - lucrari de sudura; - lucrari de taiere sau lipire cu flacara; - lucrari care pot provoca scantei mecanice; - lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite; - lucrari la care se utilizeaza foc deschis - punerea ori repunerea in functiune a utilajelor tehnologice care prezinta risc foarte mare

de incendiu sau oprirea acestora; - aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze

inflamabile si/sau explozive ( vopsitorie); - curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare in care

au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile, etc.; - depozitarea, manipularea si transportul de substante/ materiale periculoase .

Efectuarea instruirii speciale pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa caz, in : permisul de lucru cu foc, registrul de tura, sau in fisele individuale de instruire.




17

Instruirea personalului pentru aplicarea planului de urgenta interna Inspectorul de protectie civila va distribui fiecarui angajat un extras din planul de urgenţă internă, diferenţiat pe funcţii, poziţii şi sarcini pe timpul urgenţelor, împreună cu aspecte de coordonare rezultate din activarea planului de urgenţă internă.

Conţinuturile şedinţelor de instruire/formare vor fi legate de activităţile şi responsabilităţile lucrătorilor ce le revin in cadrul; planului de urgenta interna.

Planul de urgenţă internă va fi testat şi evaluat prin exerciţii organizate de către inspectorul de protectie civila, cel puţin odată pe an sau mai des, dacă există o solicitare din partea autorităţilor de protecţie civilă şi/sau mediu, precum şi de fiecare dată când se implementează schimbări semnificative in proces sau utilaje.

Evaluarea Planului de urgenţă internă se realizează după executarea exerciţiilor, pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personalul special angrenat în acest scop, câte un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autorităţilor teritoriale de protecţie civilă şi celor de protecţie a mediului.

1.2.2 Identificarea şi evaluarea pericolelor majore

În procesul de identificare şi evaluare a pericolelor majore au fost şi vor fi utilizate atât studii de risc şi de impact asupra mediului, monitorizarea tehnologică şi de mediu cât şi rezultatele investigaţiilor ce vor fi efectuate urmare a eventualelor incidente şi accidente produse.

Indentificarea si evaluarea pericolelor majore presupune depistarea posibilelor pericole care provin atat din activitatea desfasurata cat si din proprietatile substantelor existente in amplasament.

Se va asigura o legătură cât mai clară între riscul identificat şi măsurile luate, printr-o abordare ierarhică, cu scopul evitării accidentelor majore sau în ultimă instanţă a reducerii la minim a efectelor prin aplicarea de practici de siguranţă la fiecare loc de muncă .

Substantele periculoase ce se vehiculeaza pe amplasament, conform Legii 59/2016, sunt gazele de sonda si condensat de sonda. Proprietatile acestor substante sunt prezentate in cadrul fiselor cu date de securitate anexata.

Obiectivele din cadrul punctului de lucru care pot prezenta risc de accident major datorita vehicularii gazelor de sonda si depozitarii condensatului sunt : - Zona perimetrului de exploatare gaze de sonda prin sondele P1, P2, P3, P4, P6 si titei

prin sonda P5; - Incalzitoare gaze cu focar protejat, H01, H02 - Separator trifazic orizontal de total SOT 1-PN 63 bar, - Separator trifazic orizontal de etalonare SOT 2-PN 63 bar, - Statia de uscare gaze cu TEG - Instalație pentru recuperare fracții de hidrocarburi C3

+ cu sistem de racire cu propan - Instalatie de stabilizare a condensatului, compus din:

schimbător de căldură în plăci H03 pentru încălzirea condensatului; rezervor cilindric orizontal V01, PN6, V=20 m3, pentru stabilizare condensat;

- Rezervor depozitare condensat V02, V= 800 m3, cilindric vertical - Pompe livrare condensat (2 buc.) pompe centrifuge, Q = 20 mc/h, p = 3 bar, fiecare - Rampa auto de incarcare condensat in autocisterne

Evaluarea pericolelor majore pe amplasament se va face prin identificarea factorilor de risc, astfel:

- avarii tehnologice ▪ întreruperea alimentării cu aer instrumental, ▪ întreruperea alimentării cu energie electrică,




18

- avarii mecanice ▪ neetanşeităţi ca urmare a contractărilor sau a dilatărilor neuniforme ce se produc în

timpul scăderilor bruşte de temperatură;

▪ spargerea sau apariţia de neetanşeităţi la trasee tehnologice, obiectivele statie de procesare gaze in care se vehiculeaza gazele de sonda si condensat

▪ fisura la invelisul rezervorului de depozitare condensat de sonda,

- incendiu ▪ aparut pe suprafete de lichid volatil si inflamabil ▪ datorat aprinderii unui nor de gaz inflamabil in amestec cu aerul

- explozie ▪ amestecuri de gaze cu aerul in limitele de explozie si prezenta unei surse de foc

de initiere a exploziei

calamitati naturale:activitate seismica, fenomene meteorologice grave(cutremur, inundatie)

atacuri teroriste

erori umane grave

Obiectivele de pe amplasament sunt prevazute cu sisteme de siguranta pentru reducerea acestor riscuri.

1.2.3 Controlul operaţional

Controlul operational in cadrul punctului de lucru se realizeaza prin monitorizarea tehnologica si monitorizarea factorilor de mediu.

Monitorizarea tehnologică consta în măsurarea parametrilor tehnici ai procesului pentru realizarea performantelor tehnice impuse precum si pentru asigurarea sigurantei in functionare.

Supravegherea si conducerea procesului tehnologic se realizeaza de la PLC-ul central al Statiei de uscare si procesare gaze, procesul fiind urmarit de la camera de comanda, unde acesta se afla montat. Supravegherea si conducerea procesului tehnologic de catre Sistemul de Supraveghere si Conducere Automata (SSCA) al Statiei de uscare si procesare gaze se poate face in mod automat, manual sau o combinatie a acestora pentru fiecare unitate, instalatie in parte. Valorile parametrilor monitorizati sunt inregistrate si pot fi consultate ca istoric ai modului de operare. In situatia depasirii valorilor admise, acestea sunt semnalizate optic si acustic.

Controlul operational este instantaneu si permanent atata timp cat instalatia nu este golita in vederea operatiunilor de mentenanta.

Parametri mentionati sunt indicati si local, prin aparatura AMC. Rezultatele monitorizării tehnologice permit depistarea operativă a unor eventuale

abateri de la parametrii prescrişi şi evitarea producerii unor avarii sau funcţionări anormale ale instalaţiilor şi echipamentelor, constituind baza unor decizii privind aplicarea de măsuri de operare corective, de oprire parţială sau totală a activităţii sau chiar de declanşare a procedurilor de alarmare şi intervenţie. Buna functionare a instalatiilor este determinata in principal de:

exploatarea rationala conform manualelor de operare, procedurilor de lucru; efectuarea inspectiilor si controalelor tehnice la timp si de buna calitate; supravegherea permanenta si remedierea imediata a anomaliilor si defectiunilor; evitarea efectuarii de improvizatii, provizorate sau modificari fata de proiecte.




19

In manualele de operare pentru fiecare unitate de productie(UP) sunt precizate operarea in conditii normale de functionare, pornire/oprire normala, opriri accidentale de scurta durata, opriri accidentale de lunga durata . Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale avarii sau funcţionări anormale ale instalaţiilor şi echipamentelor de pe amplasament, constituind baza unor decizii privind aplicarea de măsuri corective, de oprire parţială sau totală a activităţii sau chiar la declanşarea procedurilor de alarmare şi intervenţie.

Operaţiile de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor sunt efectuate în baza unor grafice de întreţinere şi reparaţii. Utilajele care lucrează sub presiune sunt supuse controlului ISCIR. Cărţile tehnice şi procesele verbale de verificare ISCIR sunt disponibile la sediul punctului de lucru.

Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice si de siguranta, supravegherea permanenta si remedierea imediata a anomaliilor si defectiunilor se realizeaza prin urmatoarele tipuri de verificari :

Verificare zilnica - Procedura de verificari zilnice:

▪ controlul sondelor si instalatiilor din amplasament; ▪ functionarea sistemelor de siguranta si de indicare si control;

- Procedura de supraveghere aspecte de siguranta de catre seful de tura. Verificare periodica Echipamentele, periodicitatea, evidenta si rezultatul verificarilor, precum si exercitiile

pentru situatii de urgenta vor fi consemnate in Registrul de controale periodice Verificare la scadenta Modul de executare al controalelor tehnice ale echipamentelor si instalatiilor,

amploarea si periodicitatea acestora, modul de certificare si evidentierea efectuarii lor, sunt stabilite prin Prescriptii Tehnice si Normative si prin manualele furnizorilor acestora.

Conductele si recipientele sub presiune, intra sub juridictia ,,Prescriptiilor tehnice,, ISCIR; controlul la scadenta este stabilit de reprezentantul ISCIR care asista la efectuarea probelor, certifica executarea lor printr-un proces verbal pe care il ataseaza la cartea tehnica, stabilind totodata data urmatoarei scadente.

Controalele ,,la scadenta” sunt executate de societati autorizate care emit buletine de verificari, cu rezultatele incercarilor, prin care se certifica functionarea echipamentelor in conditii de siguranta.

Recipientii si instalatiile aflate sub incidenta reglementarilor ISCIR, vor avea cartile tehnice completate. Verificarile corespunzatoare trebuie efectuate la scadentele planificate.

In afara de cele mentionate mai sus trebuie sa existe si Registru al accidentelor, avariilor, incidentelor.

Activitatea de intretinere consta in: Reparatiile curente-reviziile tehnice Se fac la sfarsit de saptamana, activitatile si personalul de lucru sunt stabilite de seful

de tura care are atributii cu mentenanta, in urma constatarilor facute de personalul de intretinere, de pe fiecare schimb si a programului din planul de intretinere pe luna respectiva. Lucrarile se fac cu personalul calificat cu respectarea prevederilor din manulaul de operare al modulului respectiv.

Reparatiile capitale Exploatarea, controalele, verificarile si intretinerea echipamentelor (compresoare,

pompe si celelalte echipamente) se realizeaza in conformitate cu manualele de operare. Cand si daca este cazul, reparatiile capitale se fac de unitati specializate pe baza de

contract / comanda. Monitorizarea factorilor de mediu se asigura periodic şi ori de cate ori este necesar. In cazul producerii unor avarii soldate cu accidente majore, monitorizarea factorilor de

mediu se va efectua prin observatii directe si prin determinari efectuate de laboratoare autorizate.




20

Functie de factorul de mediu afectat (apa, aer, sol, panza freatica)se va monitoriza calitatea acestuia pe baza unui program de monitorizare stabilit de comun acord cu autoritatile.

Monitorizarea panzei freatice pe amplasament este realizata prin trei puturi de observatie, amplasate aval de statia de uscare si procesare gaze, pe directia de curgere a panzei freatice.

1.2.4 Managementul schimbarilor/modificarilor

In cadrul societatii, managementul pentru modernizare va avea în vedere planificarea şi controlul tuturor schimbărilor la nivelul organigramei, proceselor tehnologice, parametrilor de operare, echipamentelor si utilajelor, a echipamentelor tehnice de măsură şi control şi a celor de protecţie, a Manualului de operare sau a softwar-ului.

Principiile aplicate pentru implementare sistemului de management pentru modernizare adoptat constau în:

- identificarea şi definirea schimbărilor propuse;

- alocarea responsabilităţilor pentru iniţierea schimbărilor şi autorizare; - evaluarea şi prioritizarea implicaţiilor pentru mediu şi siguranţă ale schimbărilor

propuse; - definirea şi documentarea măsurilor de control a impactului modificărilor propuse

asupra mediului şi siguranţei; - aprobarea, alocarea resurselor necesare şi apoi implementarea cu efectuarea

verificărilor post implementare. Orice schimbare/modificare în cadrul activităţilor punctului de lucru, va fi atent evaluată şi

implementarea acesteia se va face abia după ce au fost stabilite şi cuantificate toate implicaţiile pe care aceasta le va avea asupra proceselor în derulare.

Modificarea in structura echipamentelor de productie se va realiza pe baza unui proiect aprobat, iar realizarea modificarii va fi executata de catre o firma specializata .

O listă a schimbărilor ce pot interveni şi modifica procesele din cadrul amplasamentului sunt si de natură:

- legislativă; - contractuală cu contractorii şi subcontractorii; - schimbări fizice la nivelul instalaţiilor, a proceselor, a fluxului tehnologic; - manifestarea pericolelor naturale şi/sau antropice; Problemele de siguranţă în exploatare vor fi luate în considerare din primele stagii ale

proiectării, pentru a garanta că modificările sunt proiectate, instalate şi testate corespunzător pentru a evita riscul unui accident major şi pentru a limita consecinţele în cazul producerii unui astfel de accident, pe baza unei analize serioase a riscului

Avand in vedere modificarile survenite se va face revizuirea si completarea Manualului de operare, cu instructiuni de lucru necesare exploatarii in siguranta a utilajelor si instalatiilor modificate.

Tot personalul de exploatare a utilajelor modificate va fi instruit pentru exploatarea si intretinerea in siguranta.

In situatia in care modificarile operate schimba caracteristicile surselor de risc, se va face revizuirea Planului de urgenta interna.

Aprobarea si alocarea resurselor pentru modificarile propuse este atribuţiunea conducerii executive de la nivel central, iar implementarea, informarea, instruirea personalului de exploatare, monitorizarea revine sefului punctului de lucru.




21

1.2.5 Planificarile pentru situaţii de urgenţă Toate planurile sectoriale de urgenţă vor fi integrate într-un sistem unitar şi coerent de

abordare a managementul de control al riscului unor accidente majore după cum se stipulează şi în legislaţia în vigoare - Ordinul MAI nr. 647/16.05.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.

Planificarea pentru situatii de urgenta presupune : - adoptarea şi punerea în aplicare a procedurilor vizând identificarea urgenţelor

previzibile prin analiză sistematică; - pregătirea, testarea şi revizuirea planurilor de urgenţă; -asigurarea instruirii specifice pentru întregul personal care lucrează în cadrul

amplasamentului (inclusiv personalului subcontractat relevant); Se realizează de asemenea inspecţia periodică a resurselor, echipamentelor şi

sistemelor de intervenţie în caz de urgenţă astfel încât să fie în bună stare de funcţionare la momentul necesar.

Planul de urgenţă interna pentru STRATUM ENERGY ROMANIA – Punct de lucru Statie de uscare si procesare gaze a fost elaborat avandu-se in vedere identificarea sistematică a consecinţelor oricărui accident major ce poate apare, ele sunt formulate în scris şi conţin:

• descrierea modului cum este organizată intervenţia la o situaţie de urgenţă ; • modul de furnizare a evidenţelor privind luarea măsurilor necesare la momentul

oportun; • posibilele urgenţe ce pot apărea, în toate scenariile de producerea a unor accidente; • modul de coordonare şi comunicare în timpul unei intervenţii la o situaţie de urgenţă; • aranjamentele făcute cu alte societăţi sau instituţii pentru asigurarea resurselor

necesare intervenţiei în caz de urgenţă dacă sistemele de intervenţie proprii nu sunt suficiente;

• descrierea resurselor interne şi externe care pot fi mobilizate pentru a limita consecinţele unui accident major pentru oameni şi mediu;

• modul de asigurare cu suficient personal, într-o perioadă de timp rezonabilă, pentru a conduce şi acţiona în cadrul planului de urgenţă internă;

• asigurarea echipamentului necesar pentru intervenţie, corespunzător scopului, disponibil în orice moment şi în perfectă stare de funcţionare;

• asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare şi prelevare de probe în momentul producerii unui accident major;

• modul de mobilizare a serviciilor de urgenţă necesare în cazul răspunsului la o situaţie de urgenţă. Responsabilitatea actualizării planului de urgenţă internă revine sefului serviciului intern prevenire si protectie, această activitate realizându-se anual sau ori de câte ori apar modificări, astfel:

- schimbarea unor persoane cu responsabilităţi în schema generală de răspuns la urgenţe; - schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.; - modificări în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale, cu acordul

titularului de activitate; - modificări în programul de instruire-pregătire.

Revizuirea planului de urgenţă internă se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autorităţilor teritoriale de protecţie civilă, pe baza modificărilor produse în:

- caracteristicile surselor de risc; - structura economică a obiectivului; - realizarea cooperării; - concepţia aplicării planului.




22

După fiecare actualizare şi revizuire, modificările sunt transmise prin grija sefului serviciului intern prevenire si protectie tuturor celor cărora li s-a distribuit planul sau extrasul de pe acesta. Planul de urgenţă internă va fi testat şi evaluat prin exerciţii organizate de către titularul activităţii. Înainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planului de urgenţă internă, precum şi antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie. Pregătirea exerciţiilor şi antrenamentelor se vor executa pe baza unui grafic întocmit de seful serviciului intern prevenire si protectie, aprobat de administratorul societatii şi avizat de autoritatea teritorială de protecţie civilă . Anual se va executa cel puţin câte un exerciţiu pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate substanţe periculoase, precum incendiu, explozie, avarie, accident chimic, emisie de substanţe periculoase. Exerciţiile şi antrenamentele cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi desfăşura cel puţin o dată la 3 ani. In cadrul Punctului de lucru – Statie de uscare si procesare gaze de sondasunt implementate urmatoarele procedure pentru identificarea situatiilor de urgenta previzibile:

▪ Audit intern – Cod PS-03; ▪ Controlul neconformitatilor – Cod PS -04; ▪ Actiuni corective – Cod PS-05; ▪ Actiuni preventive – Cod PS-06; ▪ Competenta , constientizare, instruire – Cod PL-03; ▪ Aspecte de mediu– Cod PS-07; ▪ Monitorizarea si măsurarea performantei de mediu si SSM – Cod PS-08; ▪ Comunicare, participare si consultare – Cod PS – 09; ▪ Pregatire pentru situatii de urgentă si capacitate de raspuns - Cod PS-10; ▪ Identificare pericol, evaluare risc si stabilire controale– Cod PS-12; ▪ Monitorizarea si măsurarea performantelor de SSO – Cod PS-13; ▪ Investigarea incidentelor – Cod PS-14;

1.2.6 Monitorizarea performanţei

Pentru monitorizarea performanţei se vor institui proceduri de identificare, inspecţie şi testare a instalaţiilor, proceselor, utilajelor, construcţiilor şi instrumentelor de măsură critice precum şi pentru evaluarea conformării cu instruirea, procedurile şi practicile de lucru importante pentru prevenirea accidentelor majore.

Deciziile privind orice aspect al instalaţiei, echipamentului, etc. şi ce procedură sau activitate trebuie monitorizată, cu ce frecvenţă şi în ce profunzime, sunt bazate şi pe consideraţii de risc şi sunt luate de conducerea punctului de lucru.

Se va realiza o monitorizare activă în relaţie cu activitatea de control a riscurilor majore , incluzând:

- inspecţia sistematică a instalaţiilor, echipamentelor, instrumentelor şi sistemelor de control care sunt importante pentru controlul operaţional continuu şi efectiv, în relaţie cu prevenirea accidentelor majore;

- observarea sistematică şi directă a muncii şi comportamentului angajaţilor pentru evaluarea conformării cu acele proceduri şi reguli de siguranţă care sunt importante pentru controlul accidentelor majore;

- examinarea periodică a documentelor de înregistrare a rezultatelor monitorizării operaţionale şi de mediu pentru a verifica dacă standardele de siguranţă sunt respectate;

- verificarea de către conducatorul amplasamentului si responsabili cu atributii in domeniul situatiilor de urgenta a calităţii activităţii de monitorizare derulată de personal ;




23

Se va realiza şi o monitorizare reactivă a performanţei care oferă oportunitatea de a învăţa din greşeli şi astfel va conduce la îmbunătăţiri în siguranţă. Pentru aceasta vor fi înregistrate, cunoscute, raportate şi utilizate în procesul de îmbunătăţire a siguranţei următoarele aspecte:

- accidentele majore ce vor avea eventual loc; - orice incidente relevante şi cazuri de îmbolnăviri; - orice evenimente semnificative care conduc la o agresare a mediului; - alte incidente (inclusiv comportamente individuale cu potenţial pentru agresarea

mediului şi în special cele cu potenţial de accident major); - slăbiciuni şi omisiuni în sistemul de control al riscului care sunt importante pentru

prevenirea accidentelor majore. În evaluarea şi valorificarea rezultatelor monitorizării reactive se va ţine cont de locul

de apariţie, natura şi cauza evenimentului, potenţiale consecinţe, gravitatea acestora şi costurile induse, iar concluziile vor avea în vedere evoluţia performanţelor şi stabilirea măsurilor corective necesare a fi eventual luate .

Investigarea eşecurilor identificate prin monitorizarea activă şi reactivă a performanţei de siguranţă va consta în:

- evaluarea preliminară pentru identificarea riscurilor imediate şi acţiunea promptă în aceste cazuri, (se realizează de către conducătorii locurilor de muncă cu raportarea ulterioară pe linie ierarhică);

- determinarea cauzelor directe şi a aspectelor de management legate de acestea (se realizează de către conducătorii compartimentelor executive şi se raportează conducerii );

- decizia conducerii societăţii privind aprofundarea investigaţiilor, nivelul de detaliere şi natura acestora (bazate mai ales pe consideraţii potenţiale decât pe actualul rezultat) precum şi a responsabilităţilor de realizare.

La investigarea eşecurilor vor fi luate în considerare toate aspectele relevante inclusiv factorul uman iar rezultatele se vor concretiza sub forma unui raport scris care se prezintă conducerii executive care dispune acţiunea corectivă necesară îmbunătăţirii performanţei de siguranţă. 1.2.7 Audit şi revizuire

Un management al securităţii eficient presupune şi o evaluare periodică, sistematică a politicii de prevenire a accidentelor majore. Această evaluare se realizează prin audituri interne, prin controlul operaţional şi monitorizarea factorilor de mediu dar şi prin evaluări periodice realizate de auditori independenţi si prin inspecţiile instituţiilor de stat teritoriale: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Maior Constantin Ene” al jud. Bacau (ISU Bacau), Agentia de pentru Protectia Mediului Bacau (APM Bacau), Garda de Mediu Bacau, Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau (SGA Bacau), etc.

STRATUM ENERGY ROMANIA – Punct de lucru Statie de uscare si procesare gaze are implementat Sistemul de management integrat ISO 9001, ISO 14001 si OHSAS 18001.

In cadrul procedurilor aprobate exista procedura „Auditul intern” – Cod PS – 03.

Auditurile interne sunt realizate de către echipa de auditori interni specializati, instruiţi şi atestaţi, nominalizaţi prin decizie de conducerea societăţii care verifica modul de respectare a procedurilor, instruirea si aplicatiile practice efectuate.

Auditurile interne se realizeaza conform procedurii de sistem “Audit intern – Cod PS-03” Responsabilitatea pentru programul de audit şi pentru implementarea măsurilor rezultate

din acesta revine conducerii executive care va elabora un program cu măsuri concrete, termene şi responsabilităţi precise.

Auditurile externe vor fi realizate de auditori independenţi, autorizaţi legal şi care au făcut dovada experienţei şi competenţei iar pentru realizarea auditului, societatea va aloca toate




24

resursele materiale şi personalul necesar, ţinând cont de necesităţile de expertiză, independenţa operaţională şi suport tehnic.

Raportarea rezultatelor auditului se va face în scris şi va conţine procedurile, standardele şi referinţele utilizate, metodologia de lucru, investigaţiile şi măsurătorile efectuate , concluziile şi recomandările.

Orice audit extern va fi supus analizei de către personalul tehnic al societăţii care va formula consideraţii asupra justeţii concluziilor rezultate din audit iar apoi unei verificări independente ( de către instituţiile abilitate ) pentru a confirma încrederea auditului efectuat.

În final, rezultatele auditului sunt folosite în procesul de revizuire a politicii de prevenire a accidentelor majore si al sistemului de management al securitatii.




25

2. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL 2.1 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SI A MEDIULUI IN CARE ACESTA ESTE SITUAT 2.1.1 Informaţii despre obiectiv Numele obiectivului : Punct de lucru–Statie de uscare si procesare gaze

Adresa: sat Cernu, tarlaua 80, parcelele 2298/4 și 2298/5, număr cadastral 61142,

comuna Poduri, jud. Bacau,

Telefon: 0334820086; 0334820087

Numele titularului activitatii: STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON-SUCURSALA BUCURESTI

Adresa: Bucuresti, str. Tipografilor, nr. 11-15, S Park, clădirea B3, et. 2, sector 1

Telefon/ Fax: 0215392525 / 025397979

Cod unic de inregistrare: RO 25275929

Certificat de înmatriculare ORC: J40/6191/22.05.2015

Forma de proprietate: Compania STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON, SUCURSALA

BUCURESTI, are in concesiune exploatarea unui zacamant de gaze naturale, amplasat in zona

comunei Poduri, judetul Bacau, conform contractului de inchiriere nr. 26/20.07 2009, incheiat

cu S.C. BRENT MANAGEMENT S.R.L. si contractului de inchiriere nr.2/07.12.2012 incheiat

cu S.C. STRATUM CONSTRUCT RO S.R.L. precum si a conventiilor de constituire

superficie autentificate cu nr.2159 si 2160/05.09.2013, eliberate de Societatea Profesionala

Notariala Alexandru Marius Birgaoanu si Adina Beatrice Birgaoanu, cu sediul in municipiul

Bacau, str. Energiei, nr. 8/A/1, jud. Bacau.

Terenul cu suprafata totala de 27 894,50 m2 este proprietatea S.C. Brent Management S.R.L.

precum si a S.C. Stratum Construct Ro S.R.L., conform extraselor de carte funciara nr.

3217/02.04.2013, 3214/02.04.2013, 3219/02.04.2013, 3218/02.04.2013, 3216/02.04.2013,

3215/02.04.2013.

Profilul de activitate: Conform Certificatului Constatator (anexa) activitatile ce se desfasoara la punctul de lucru, sunt:

cod CAEN 0610 – extractia petrolului brut;

cod CAEN 0620 – extractia gazelor naturale;

cod CAEN 0910 – activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale.

2.1.2 Localizarea geografică

Punctul de lucru – Statie de uscare si procesare gaze in suprafata totala de

27894,50 m2, este amplasat in extravilanul comunei Poduri, sat Cernu, judetul Bacau, la circa

1,6 km est de centrul satului Cernu, 9 km est fata de orasul Moinesti si la 27 km sud-vest fata

de municipiul Bacau.




26

Accesul la punctul de lucru este facilitat de drumul balastat, amenajat prin vadul pârâului Cernu și racordat la drumul comunal DC 177. Prin intermediul acestui drum comunal se realizează conexiunea cu drumurile județene DJ 117 și DJ 118A.

Coordonatele topografice ale amplasamentului sunt:

Latitudine nordica 46°47’29” Longitudine estica 26°60’79”

Coordonatele STEREO "70 ale obiectivului sunt:

X: 623863,823; Y: 553115,627

Localizarea geografică a punctului de lucru este după cum urmează: - la cca. 1,1 km SE de cea mai apropiată locuință situată în satul Cernu; - la cca. 1,1 km NV de cea mai apropiată locuință situată în satul Turluianu; - la cca. 875 m S de pârâul Cernu și la cca. 50 m V de pârâul necadastrat Valea Teiului; - la cca 300 m N de cel mai apropriat corp de pădure; - la cca. 1,1 km S de drumul comunal DC 117, la cca. 1,7 km E de drumul județean DJ 117 Livezi (DN 11) – Moinești (care este cel mai apropiat drum asfaltat) și la cca. 6 km SE de drumul județean DJ 2G Bacău – Comănești.

Terenul de amplasament a fost amenajat, după cum urmează: - pe latura Estică a amplasamentului:

▪ zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă (lungime de 124 m), consolidat cu piloți metalici pentru protecție și pentru a permite scurgerea apelor pluviale;

▪ foraj de monitorizare având adâncimea de 100 m, care a interceptat stratele acvifere pe două intervale de adâncime 10 – 15 m și 55 – 75 m; nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 21 m;

- pe latura Nord-Estică a amplasamentului: ▪ zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă, având o lungime de 72 m; ▪ poartă de acces cu pază la intrarea pe amplasament;




27

▪ drum de acces din balast de la trecerea peste pârâul Cernu până în incintă, continuat cu drum de dale din beton în incintă.

- pe latura Sudică a amplasamentului: ▪ zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă, având o lungime de 72 m;

- pe latura Vestică a amplasamentului: ▪ zid de sprijin din beton cu lungimea de 305 m, prevăzut scurgeri (barbacane) și rigolă

betonată în lungul zidului pentru drenarea apei pluviale, ▪ drum de incintă (dale de beton) până la Stația de uscare si procesare a gazelor

naturale; ▪ gard din plasă de sârmă pe stâlpi metalici

2.1.3 Topografie

Satul Cernu este o comunitate mică, aparținând administrativ de comuna Poduri, fiind situat în partea estică a comunei.

Ca unitate de relief este cotată ca zona deluroasă, cu pante inclinate, ce au altitudine intre 350–550m deasupra nivelului mării. Așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău.

Satul are locuințele, constituite din gospodării individuale înconjurate de grădini și acareturi, situate pe terasele apelor care o străbat, respectiv Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în aval se unesc și formează pârâul Cernu, de unde vine și denumirea localității.

Zona de amplasare a punctului de lucru este situată la aproximativ 1,1 km E de satul Cernu, pe un teren cu folosință agricolă – pășune și fâneață.

Se consemnează posibilitatea apariției de viituri pe pantele accentuate din zona în perioadele de ploi abundente. Defrișările necontrolate au crescut acest risc, fiind semnalate șiroiri pe pantele descoperite, folosite pentru pășunat și fânețe, urmate de ravinări ale suprafeței.

Amenajările efectuate, zid de sprijin din beton cu barbacane pentru scurgerea apelor, ziduri de gabioane din piatră în plasă de sârmă, șanțurile perimetrale de preluare a apelor pluviale, diminuează acest risc pentru zona de amplasament.

Studiile geotehnice efectuate în perioada 2014-2016 pentru amplasamentul studiat au evidențiat zone de alunecare de teren manifestate atât la scara mică (în interiorul zonei cercetate), cât și la scara mare (întreaga zonă cercetată). La momentul actual aceste alunecări sunt semi stabilizate, însă pot fi declanșate de factori externi atât antropici, cât și naturali. Conform hărții de zonare din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor de teren amplasamentul se situează în zona de risc mare.

În vederea combaterii fenomenelor de degradare a terenului aferent amplasamentului Stației de colectare, uscare si tratare gaze Poduri au fost amenajate următoarele sisteme de protecție: - pe latura estică a amplasamentului: zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă (lungime de 124 m), consolidat cu piloți metalici pentru protecție și pentru a permite scurgerea apelor pluviale; - pe latura nord-estică a amplasamentului: zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă, având o lungime de 72 m; - pe latura sudică a amplasamentului: zid de protecție din gabioane de piatră în plasă de sârmă, având o lungime de 72 m; - pe latura vestică a amplasamentului: zid de sprijin din beton, în lungime de 305 m, prevăzut scurgeri (barbacane) și rigolă betonată în lungul zidului pentru drenarea apei pluviale.

În prezent, STRATUM ENERGY LCC WILLMINGTON continuă investigațiile cu privire la identificarea modalităților de stabilizare a terenului din amplasamentul Stației de tratare a gazelor naturale Poduri.




28

2.1.4 Geologie Geologia se suprapune în general părții centrale a Depresiunii Tazlău, într-o zonă de

versant slab înclinat. Depresiunea Tazlău are o alcătuire geologică mai complexă, dar cea mai mare răspândire o are miocenul salifer cutat. Pe marginea vestică apare o fâșie îngustă de acvitanian, alcătuită din brecii argiloase care conțin gips, sare gemă și săruri de potasiu, iar în nord-vest și în axul unor anticlinale din partea centrală se întâlnesc alternanțe de gresii calcaroase, marne cenușii și brun-roșietice burdigaliene.

Extinderea cea mai mare o au marnele și gresiile helvețiene cu intercalații de ghips, însoțite de fâșii înguste de gresii și tufuri vulcanice badeniene. Specifică este prezența sarmațianului inferior transgresiv, reprezentat prin gresii sau chiar conglomerate, cu intercalații argiloase, păstrat în lungul unui sinclinal din marginea sud-vestică a depresiunii (D. Preda, 1917).

Conform „Studiului geotehnic privind natura terenului de fundare – Platformă foraj Poduri, comuna Poduri, județul Bacău” (iunie 2014), elaborat de Geologic Don S.R.L. Ploiești, depozitele care apar în zona perimetrului analizat aparțin Langhian – Serravalianului.

În cadrul zonei miocene, aceste depozite au răspândirea cea mai mare (orizontul cenușiu - Preda), iar grosimea orizontului variază de la 1500 m la 2000 m, deosebindu-se două entități:

- Orizontul inferior constituit dintr-o alternanță ritmică de gresii și marne cenușii, cu intercalații de gipsuri, mai ales la partea inferioară (gipsurile de Perchiu). Gresiile sunt calcaroase, cenușii șiformează strate de 5 – 60 cm și bancuri de 1 – 4 m, și prezintă stratificație gradată, laminație oblică de curent și mecamoglife. Marnele cenușii constituie pachete de cu grosimi considerabile și conțin, superior, lamine gălbui-roșietice. Această descriere litologică este caracteristică sectorului intern al zonei subcarpatice.

- Orizontul superior prezintă un facies destul de monoton în întreaga zonă și este alcătuit dintr-o alternanță de nisipuri, gresii friabile, marne cenușii și roșietice, cu intercalații, mai ales în partea superioară, de gipsuri, șisturi calcaroase și tufuri dacitice (2-3 strate). În general, în partea inferioară predomină un complex marno – grezos care apare bine dezvoltat în sectorul Bălmășeni-est Solont.

Peste complexul marno – grezos urmează un complex nisipos răspândit în sectorul Poduri-vest Berzunți și în sectorul Ardeoani-Tărâța-Pârjol-Câmpeni. Acest complex corespunde, local, cu stratele de Câmpeni și stratele de Poduri.

La nivelul zonei subcarpatice, procesele de degradare a terenurilor și intensitatea acestora cunosc diferențieri date, îndeosebi, de rocă, de modul de folosință a terenurilor și de pantă. Lipsa pădurii și predominarea formațiunilor grezoase, argiloase, nisipoase facilitează producerea unor eroziuni întinse care au pricinuit degradarea unor mari suprafețe de teren. Aici se întâlnesc peste 85% din suprafețele cu eroziuni excesive din județul Bacău, date, îndeosebi, de ravenări, torenţialitate și alunecări.

Aceste fenomene au fost observate și investigate și în zona amplasamentului Stației de tratare a gazelor naturale Poduri. Astfel, în urma cartării geologo-tehnice a versantului vestic al văii în care este situat amplasamentul, care a fost realizată pentru elaborarea „Raportului tehnic pentru amplasarea unor noi facilități tehnologic, localitatea Poduri, județul Bacău” (F&R Worldwide S.R.L., august 2016), au fost evidențiate următoarele aspecte: - fenomene de solifluxiune (de curgere/alunecare superficială a solului) – care au fost observate, în general, pe toată suprafața cercetată, adâncimea de manifestare a acestor fenomene fiind de cca. 20-40 cm, iar suprafețele pe care se manifestă de ordinul a câtorva metri pătrați; aceste fenomene au fost observate și pe versantul estic al văii; - fenomene de ravenare – datorate curgerii turbulente a apei provenite din precipitații, saturarea stratului superficial de sol și antrenarea acestuia către baza pantei, au adâncimi de cca. 1,0-3,0 m (în zona cercetată) și de cca. 4,0 m în afara acesteia;




29

- fenomene de băltire a apei – datorate stagnării pe suprafața terenului a apei provenite din precipitații, care au fost observate pe aproape toată suprafața cercetată; - crăpături – datorate deplasării masei de rocă către partea inferioară a pantei (către stația de tratare), având lungimi variabile, de ordinul zecilor de metri, și lățimi de ordinul zecilor de centimetri (cca. 5- 15 cm); - alunecări de teren de tip progresiv – datorate prezenței apei în masivul de rocă, care alunecă pe un substrat mai dur, în general impermeabil, sub efectul gravitației. Pentru studiile geotehnice efectuate în martie 2014 și iunie 2014 au fost realizate următoarele investigații: - 2 (două) foraje geotehnice, cu adâncimea 5,50 m fiecare pentru documentația realizată în martie 2014; - 10 (zece) foraje geotehnice (cu adâncimi cuprinse între 6,0 ÷ 15,0 m) și 2 (două) penetrări dinamice grele – PDG (cu adâncimi de 10,0 m și 15,0 m) pentru documentația realizată în iunie 2014.

În documentația realizată în martie 2014 (când platforma de foraj era executată) a fost pusă în evidență următoarea succesiune geologică generală:

0,00 – 0,30 ÷ 0,50 m umplutură antropică de balast, slab compactat (grosime variabilă); 0.,30 ÷ 0,50 – 0,60 ÷ 0,80 m blocaj din bolovani de râu (grosime variabilă); 0,60 ÷ 0,80 – 3,50 m argilă prăfoasă, cafenie, vârtoasă (grosime variabilă); 3,50 – 5,50 m praf argilos, galben-cafeniu, moale-consistent, umed (saturat). Investigațiile realizate pentru elaborarea documentației geotehnice efectuate în iunie

2014 au pus în evidență următoarea succesiune geologică generală: - un prim strat de umplutură alcătuit din pietriș și bolovăniș, slab compactat, cu grosimea de 0,30 m, interceptat în toate forajele; - urmat de un strat de umplutură rezultat din nivelarea platformei, necompactat; grosimea stratului variază între 3,20 m și 0,20 m; - în șase foraje, sub stratul de umplutură necompactată descris mai sus, urmează un strat de sol vegetal, cu grosimi între 0,40 m și 0,50 m; - în continuare, până la adâncimea finală a forajelor, a fost interceptata o succesiune litologică coezivă, alcătuită din soluri argiloase.

2.1.5 Activitatea Seismologica

Din punct de vedere seismic, regiunea de interes se încadrează în gradul 7 de intensitate macroseismică (STAS 11100/93), iar conform Codului de proiectare antiseismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru construcții, indicativ P100 – 1/2006, valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, ag = 0,35 g, pentru o perioada medie de revenire de 225 ani, și perioada de control (colț) Tc = 0,7 s.

Efectele unui cutremur sunt în special legate de posibilitatea apariţiei unor fisuri cu scurgerea conţinutului la: traseele de conducte, rezervoare sau alte echipamente din cadrul amplasamentului, acestea pot fi urmate în cazuri grave de incendii şi explozii. Incendiile şi exploziile pot fi provocate prin contactul lichidelor sau vaporilor cu o sursă de foc sau scânteie. Sursele de aprindere în cazul unui cutremur sunt în special scurt circuitele la instalaţia electrică şi scânteile produse în activitatea de înlăturare a efectelor cutremurului.

Ca urmare a celor prezentate şi ţinând cont şi de experienţa acumulată cu ocazia cutremurelor care au avut loc şi care în zonă au avut efecte reduse, se presupune că un cutremur de o intensitate nu mai mare decât a celor deja produse, va provoca efecte minore pe amplasament în condiţiile în care la proiectarea instalaţiilor şi echipamentelor au fost luate




30

în considerare aspectele de seismicitate a zonei şi intervenţia de înlăturare a efectelor cutremurului se va efectua cu respectarea strictă a procedurilor specifice. 2.1.6 Hidrologie

2.1.6.1 Apa de suprafaţă

Din punct de vedere hidrologic, zona studiată aparține spațiului hidrografic Siret. Suprafața bazinului hidrografic Siret este de 42.890 km2 și lungimea de 559 km de la

intrarea în țară în orașul Siret până la confluența cu Dunărea. Lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Siret este de 15836 km.

Având în vedere cadrul geografic și condițiile climatice ale arealului analizat, rețeaua hidrografică este deosebit de densă, reprezentată prin izvoare, torenți, pâraie și râul Tazlăul Sărat, care după confluența cu râul Tazlăul Mare, în dreptul satului Tescani, poartă denumirea de râul Tazlău.

Cel mai apropiat curs cadastrat de apă față de amplasamentul punctului de lucru este pârâul Cernu (aflat la o distanță de cca. 0,9 km pe direcție NNE).

Pârâul Cernu izvorăște din Munții Berzunți și este afluent dreapta al râului Tazlăul Sărat, în aval de localitatea Românești.

În pârâul Cernu, cod cadastral: XII-1.069.33.11.00.0, se varsă pârâul Teiul (necadastrat), afluent cu un curs temporar, alimentat din precipitații și un izvor de coastă.

Pârâul Teiul se află la o distanță de cca. 100 m NE față de amplasamentul statiei.

2.1.6.2 Apele subterane Atât cercetările geologice cât și cele hidrogeologice efectuate de-a lungul timpului în

arealul investigat atestă prezența unor straturi acvifere sărace și la adâncimi considerabile, specific Depresiunii Tazlău.

Alimentarea acviferului se realizează, în principal, din precipitații și mai puțin din apele de suprafață, dar precipitațiile nu asigură formarea unor rezerve prea mari de apă subterană.

Conform „Planului de management al spațiului hidrografic Siret” întocmit de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), cel mai apropiat corp de apă subterană de amplasamentul proiectului este ROSI03 – Lunca Siretului și a afluenților săi. Direcția de curgere a fluxului subteran este, în general, dinspre zonele mai înalte spre zonele mai joase.

Sub aspect hidrochimic, apele freatice sunt bicarbonatato-sulfato-cloro-sodice. Pe baza rezultatelor monitorizărilor efectuate pe acest corp de apă subterană se consideră că starea calitativă a acestuia este bună. 2.1.7 Condiţii meteorologice

Clima zonei se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală, cu particularităţile specifice părţii de est a ţării, ierni reci şi veri călduroase, cu predominare a circulatiei atmosferice dinspre nord şi nord-vest. Valorile principalilor factori meteorologici, preluați din “Monografia Geografică a României”, Vol. I, Geografie Fizică, Editura Academiei, București) sunt:

- temperatura medie anuală: +9,2 0C; - temperatura minimă absolută: -29.6 0C; - temperatura maximă absolută: +40.8 0C; - precipitații medii anuale: 653,80 mm, repartizate pe sezoane astfel:

▪ iarna: 81,80 mm; ▪ primăvara: 162,30 mm; ▪ vara: 271,30 mm; ▪ toamna: 137,40 mm;




31

Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai, iunie și iulie.

Direcția predominantă a vânturilor este cea vestică (33,9%) și sud-vestică (17,1%). Calmul înregistrează valoarea procentuala de 5,7%,iar intensitatea medie a vanturilor

la scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 3,6 m/s Caracteristic comunei Poduri sunt brumele timpurii de toamnă târzie și de primăvară. Limita adâncimii de îngheț în zona Poduri (Moinești), este situată între 90 și 100 cm

adâncime. Frecvența medie a zilelor de îngheț cu T ≤ 0°C este de 142 zile/an. 2.1.8 Zone protejate, habitate sensibile

Conform legislației în vigoare, respectiv: - OUG nr. 57/2007 (completată și modificată de OUG nr. 154/2008), privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011;

- HG nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii protejate; - Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor

de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, modificată prin Ordinul nr. 2387/2011;

- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială acvifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, modificată și completată prin HG nr. 971/2011;

- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea III – Arii protejate, în imediata vecinătate a amplasamentului analizat nu se regăsesc arii naturale protejate de interes național sau comunitar.

Amplasamentul este situat la 10 km Sud față de aria de protecție specială ROSPA0138 „Piatra Șoimului – Scorțeni – Gârleni”, inclusa in reteaua Natura 2000.

2.1.9 Istoricul obiectivului Folosinta initiala a terenul de amplasament al punctului de lucru a fost pasune

neproductiva. Prin aprobarea HCL Poduri nr. 24/17.08.2010, amplasamentul a fost declarat zona

exploatari petroliera – sondele P1, P2, P3, P4 Poduri. In anul 2014, s- a pornit Statia de uscare si procesare gaze.




32

2.2 IDENTIFICAREA INSTALATIILOR SI A ALTOR ACTIVITATI ALE OBIECTIVULUI CARE AR PUTEA PREZENTA UN PERICOL DE ACCIDENT MAJOR

1. Identificarea instaltiilor care ar pute prezenta un pericol de accident major Conform prevederilor din Legea 59/2016, prin instalaţie se înţelege: o “unitate

tehnică din cadrul unui amplasament, aflat la nivelul sau sub nivelul solului, in care sunt produse, utilizate, manipulate ori depozitate substanţe periculoase; acesta a cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor, sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor, căilor ferate proprii de garare, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, pontoanelor, depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei respective” Obiectivul analizat Punctul de lucru – Statie de uscare si procesare gaze este un ansamblu de constructii, utilaje şi echipamente utilizate in vederea:

- extractiei de gaze naturale cu continut de condensat, din sondele de productie P1, P2, P3, P4 si P6

- extractiei de titei si gaze din sonda P5 - colectarii productiei de gaze si tratarii acestora pentru aducerea la parametrii de livrare

catre sistemul de transport national gaze naturale; - depozitarii condensatului si titeiului - livrarea condensatului prin rampa auto in cisterna auto la diferiti beneficiari

Prin separarea si tratarea gazelor de sonda rezulta un condensat ce este depozitat in rezervorul V02, cu capacitatea de 800 mc. Titeiul extras si separat este depozitat in amestec cu condensatul in rezervorul V02, V= 800 mc. Amestecul rezultat se numeste condensat/titei usor si luând în considerare densitatea de 786.4 kg/m3 la 20°C (conform Certificat calitate anexat), rezulta o cantitate maxima de depozitare de 629,12 tone.

Conform Fisei cu date de securtitate (anexa), condensat/titei usor are urmatoarea clasificare:

Nr. crt.

Component

Nr. CAS

Clasificare

(67/548/CEE/99/45/EC)

Clasificare

(1272/2008/CE)

Capacit.

depozitare (t)

Cantitati relevante (tone) cf. Legii 59/2016

pt. incadrarea amplasamentelor de

Nivel inferior

Nivel superior

Sectiunea E – PERICOLE PENTRU MEDIU E2 – Periculoase pentru mediul acvatic in categoria cronic 2

1.

Condensat/

Titei usor

(densitate 786,4 kg/m3 la 20°C)

8002-5-9

R11 - Foarte inflamabil R45 - Poate cauza cancer R48/21/22 - Nociv: pericol cu efecte grave asupra sănătății la expunere prelungită în contact cu pielea și prin înghițire R65 - Nociv: poate provoca afecțiuni pulmonare în caz de înghițire R51/53 - Toxic pentru organismele acvatice,

Lichide inflamabile cat. 2; H225 - Lichid și vapori f. inflamabili Cancerigen cat.1B H350– Poate provoca canceri Pericol prin aspirare, cat. 1 H304 - Poate fi mortal în caz de înghițire si patrundere in caile respiratorii. Iritarea ochilor, cat.2

629,12

200

500




33

poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic R66 – Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii R67 - Inhalarea vaporilor poate provoca somnolență sau amețeală

H319 - Provoacă iritarea gravă a ochilor, Toxicitate STOT - o singură expunere - cat. 3 H336 - Poate provoca somnolență sau amețeală Toxicitate STOT – expunere repetata -cat. 2 H373 –Poate provoca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau repetata in contact cu pielea si prin inghitire Periculos pentru mediu acvatic- pericol cronic, cat 2 H411 - Toxic pt. mediul acvatic cu efecte pe termen lung EUH 066 – Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii

Conform Anexa 1, Partea I, Secțiunea E - Pericole pentru mediu, secțiunea E2 - Periculoase pentru mediul acvatic în categoria cronic 2, cantitatea de condensat depășeste limitele cantităților relevante de încadrare a amplasamentelor la nivel superior (500 t)

Conform Legii 59/2016, art. 3, pct. 3 amplasamentul este amplasament de nivel superior pentru cantitatile de condensat/titei usor depozitat in rezervor . Obiectivele din cadrul punctului de lucru care pot prezenta risc de accident major datorita vehicularii gazelor de sonda si depozitarii condensatului/titeiului usor sunt : - Zona perimetrului de exploatare gaze de sonda prin sondele P1, P2, P3, P4, P6 si titei

prin sonda P5; - Incalzitoare gaze cu focar protejat, H01, H02 - Separator trifazic orizontal de total SOT 1-PN 63 bar, - Separator trifazic orizontal de etalonare SOT 2-PN 63 bar, - Statia de uscare gaze cu TEG - Instalație pentru recuperare fracții de hidrocarburi C3

+ cu sistem de racire cu propan - Instalatie de stabilizare a condensatului, compus din:

schimbător de căldură în plăci H03, pentru încălzirea condensatului; rezervor cilindric orizontal V01, PN6, V=20 m3, pentru stabilizare condensat;

- Rezervor depozitare condensat V02, V= 800 m3, cilindric vertical - Pompe livrare condensat ( 2 buc.), pompe centrifuge, Q = 20 mc/h, p = 3 bar, fiecare - Rampa auto de incarcare condensat in autocisterne




34

2.3 DESCRIEREA ZONELOR SI POPULATIEI DIN VECINĂTATEA OBIECTIVULUI UNDE POATE AVEA IMPACT UN EVENTUAL ACCIDENT MAJOR SI ALE UNOR EFECTE DOMINO

Punctul de lucru – Statie de uscare si procesare gaze este amplasat in extravilanul

comunei Poduri, teren cu folosința exclusiv agricolă, aflată la cca. 1,7 km de limita estică a intravilanului localității. De jur imprejurul perimetrului punctului de lucru pe o raza de 1,1 km nu sunt zone de locuit si nici nu-si desfasoara activitatea alte societati comerciale, astfel:

- SE , la cca. 1,1 km se afla cea mai apropiată locuință situată în satul Cernu și la cca. 6 km SE de drumul județean DJ 2G Bacău – Comănești; - NV , la cca. 1,1 km se afla cea mai apropiată locuință situată în satul Turluianu; - Sud, la cca. 875 m se afla pârâul Cernu si la cca. 1,1 km se afla drumul comunal DC 117 - Est, la cca. 1,7 km se afla drumul județean DJ 117 Livezi (DN 11) – Moinești - Vest, la cca. 50 m se afla pârâul necadastrat Valea Teiului, urmat de terenuri agricole (pasune); - Nord, la cca 300 m se afla cel mai apropriat corp de pădure; In imediata vecinatate a punctului de lucru sunt dealuri cu folosinta de pasune. In zona amplasamentului Punct de lucru – Statie de uscare si procesare gaze nu sunt

identificate amplasamente de nivel superior sau inferior cu pericol de accident major cu substante periculoase, care sa amplifice consecintele unui potential accident major in cadrul punctului de lucru. Activitatea la punctul de lucru se desfăşoară în regim de 12/24 h/zi, 7 zile/ saptamana, 365 zile/an.

La punctul de lucru sunt angajati 40 salariati, din care: - 8 persoane lucreaza 8 ore/zi - 28 persoane lucreaza in 4 ture, fiecare tura lucreaza 12 ore/zi timp de 2

saptamani(prima saptamana de zi, a doua saptamana de noapte) Paza este asigurată în permanenţă de o societatea autorizata cu care este incheiat

Contract prestari servicii nr. 197 PU/01.10.2014. Tot prin contract este asigurata si supravegherea amplasamentului cu camere video (4 buc.)

Incinta este iluminată pe timpul nopţii cu lămpi montate pe stâlpi cu metalici cu inaltimea de 10 m şi este îngrădită cu gard, pe trei laturi.

Conform organigramei (anexa), la un moment dat, pe amplasament la sch. I pot fi maxim 18 persoane, iar la sch. II pot fi maxim 7 persoane.

În afara personalului propriu, pe amplasament, la schimbul I, in zilele lucratoare, mai pot fi prezente si maxim 5 persone ce apartin altor firme (paza, soferii care sosesc pentru a incarca condensate/titei in autocisterne, femeia de service) .

In cazul unui accident major, personalul din interiorul obiectivului este cel mai susceptibil de a fi afectat. 2.4 DESCRIEREA ZONELOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI IN CARE POATE AVEA LOC UN ACCIDENT MAJOR

Organizarea incintei punctului de lucru a urmarit dispunerea distinctiva a obiectivelor, asigurand deplina functionalitate a acestora. Zonele cu pericol de incendiu/explozie si extinderile acestora s-au stabilit pentru conditii normale de functionare a elementelor componente ale instalatiei. La stabilirea acestor zone nu au fost luate in considerare avariile imprevizibile datorate nerespectarii conditiilor




35

tehnologice si functionale, a modificarilor la instalatii fara respectarea prevederilor legale, precum si a situatiilor exceptionale (calamitati, catastrofe etc.). Siguranţa exploatării şi operării se bazează, în principal, pe lipsa oricarei atmosfere explozive în procesul tehnologic şi acolo unde aceasta nu este posibilă, pe necesitatea prevenirii prezenţei surselor de foc, în atmosfera probabil inflamabilă. De aceea, toate sursele de foc, inclusiv scântei produse de autovehicule, de circulaţia publică nesupravegheată, sau de orice fel de suprafaţă caldă sau echipament electric, trebuie excluse din zona cu atmosfera inflamabilă, sau în cazul echipamentului electric, el trebuie protejat special. Zonarea mediilor cu explozie este necesară şi utilă în vederea stabilirii zonelor periculoase şi aceasta în funcţie de posibilitatea prezenţei unui anumit amestec exploziv în circumstanţele de funcţionare normală a instalaţiilor tehnologice. Zona cu pericol de explozie este spaţiul, locul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula permanent sau accidental, gaze şi vapori de lichide inflamabile în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive. Clasificarea zonelor de pericol conform SR EN 60079-10/2004, Normativ NP 037/1999, este:

- Zona „ 0 ” – corespunde unei arii in care atmosfera exploziva gazoasa este prezenta permanent sau in perioade lungi de timp in conditii normale de functionare a sistemului (peste 1000 ore/an)

- Zona „ 1 ” – corespunde unei arii in care este probabila aparitia atmosferei explozive gazoasa zona in conditii normale de functionare a sistemului (intre 10 - 1000 ore/an)

- Zona „ 2 ” - corespunde unei arii in care nu este posibila aparitia unei atmosfere explozive gazoasa zona in conditii normale de functionare a sistemului, iar daca totusi apare, este posibil ca aceasta sa se intample doar pentru o perioada scurta de timp (mai putin de 10 ore/an)

Pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor, in cadrul punctului de lucru s-a realizat zonarea mediilor cu pericol de explozie, prezentata si in plansa “Plan zonare atmosfera exploziva” (anexa), astfel:

- zona ‘’ 0 ‘’ cuprinde interiorul rezervorului de depozitare condensat, V02;

- zona „ 1 ” corespunde unei sfere cu raza de 1,5 m in jurul tuturor sondelor, utilajelor care vehiculeaza gaze, condensat/titei

- zona „ 2 ” corespunde unei sfere cu raza de 3,0 m in jurul tuturor sondelor, utilajelor care vehiculeaza gaze, condensat/titei

In continuare sunt prezentate vecinatatile si distantele dintre obiectivele punctului de lucru, care pot prezenta risc de accident major datorita vehicularii gazelor de sonda si condensatului cat si depozitarii condensatului.

Zona perimetrului de exploatare gaze de sonda si titei Perimetrul de exploatare gaze de sonda si titei are o suprafata de cca. 5000 mp, in care sunt amplasate 6 sonde de exploatare. Perimetrul este situat in centrul incintei punctului de lucru si este delimitat de:

- in partea de sud la distanta de 3 m se afla drumul de acces betonat, urmat de limita

proprietatii, materializata prin gard,

- in partea de est la cca. 20 m se afla modulul de incalzire M101, 102 si 108

- in partea de vest in imediata vecinatate se afla drum acces si la cca. 30 m se afla

rezervorul de depozitare condensat, V02




36

- in partea de nord, la cca. 3 m se afla platforma betonata, containere echipa foraj si

magazie scule foraj drumul de acces betonat, urmata de limita proprietatii ;

Zona incalzitoarelor de gaze cu focar protejat, H01, H02 Incalzitoarele de gaze cu focar protejat, H01, H02 sunt amplasate pe platforma betonata in partea de est a incintei si sunt delimitate de :

- in partea de sud la distanta de 12 m se afla drumul de acces betonat, urmat de limita


- in partea de est la cca. 3 m se afla drum de acces, urmat de separatorele trifazice

- in partea de vest la cca. 30 m se afla zona de exploatare gaze naturale/titei (sonde

exploatare)

- in partea de nord, la cca. 6 m se afla se afla drumul de acces betonat, urmata de

camera de comanda la cca. 10 m

Zona separatoarelor trifazice SOT1 si SOT2

Separatoarele trifazice orizontale SOT 1 si SOT 2 sunt amplasate pe platforma betonata in partea de est a incintei si sunt delimitate de :

- in partea de sud la distanta de 4,66 m se afla vas stabilizare condens V01, urmat de

drumul de acces betonat, urmat de limita proprietatii, materializata prin gard,

- in partea de est la cca. 6 m se afla statia de uscare gaze cu TEG

- in partea de vest la cca. 6 m se afla drumul de acces betonat, urmata de zona de

exploatare gaze naturale/titei (sonde exploatare)

- in partea de nord, la cca. 4 m se afla se afla drumul de acces betonat, urmata de

limita proprietatii, materializata prin gard,

Zona separatoarelor gaz/titei si titei Separatoarele sunt amplasate pe platforma betonata, in partea de nord vest a incintei si sunt delimitate de :

- in partea de sud la cca. 10 m se afla cuva rezervorului de depozitare condensate/titei

- in partea de est la cca. 20 m se afla platforma betonata, urmata de zona de


- in partea de vest teren liber

- in partea de nord, la cca. 8 m se afla skid facla, urmat de facla si limita proprietatii,

materializata prin gard,

Zona statie de uscare gaze Statia de uscare gaze este amplasata pe platforma betonata, in partea de est a incintei si este delimitata de :

- in partea de sud la distanta de 10 m se afla instalatiei de recuperare hidrocarburi C3+

- in partea de est la cca. 10 m se afla drum de acces betonat

- in partea de vest la cca. 10 m se afla separatoarele trifazice, urmat de drumul de

acces betonat,

- in partea de nord, la cca. 6 m se afla drumul de acces betonat,

Zona instalatiei de recuperare hidrocarburi C3

+ Instalatia este amplasata pe platforma betonata, in partea de est a incintei si este delimitata de :




37

- in partea de sud la distanta de 4,5 m se afla drumul de acces betonat, urmat de limita


- in partea de est la cca. 12 m se afla drum de acces

- in partea de vest la cca. 6 m se afla vasul stabilizare condens V01

- in partea de nord, la cca. 4 m se afla separatoarele trifazice, urmat de drumul de

acces betonat,

Zona vasului de stabilizare condensat, V01 Vasul de stabilizare condensat este cilindric orizonatal, amplasat pe platforma betonata in partea estica a incintei, este delimitat de:

- in partea de sud la distanta de 3,0 m se afla containere aer instrumental, urmat de

drumul de acces betonat la cca. 10 m si limita proprietatii, materializata prin gard,

- in partea de est la cca. 6 m se afla statia de uscare gaze cu TEG

- in partea de vest la cca. 6 m se afla drumul de acces betonat, urmata de zona de


- in partea de nord, la cca. 4,6 m se afla se afla separatoarele de gaze trifazice,

urmat de drumul de acces betonat si de limita proprietatii, materializata prin gard,

Zona rezervorului de depozitare condensat/titei usor, V02

Rezervorul de depozitare condensat/titei usor, V02 cu capacitatea de 800 mc, este amplasat in partea vestica a incintei, intr-o cuva betonata.

Zona rezervorului depozitare condensat/titei este delimitata de : - in partea de sud la cca. 12 m se afla drumul de acces betonat, urmat de limita


- in partea de est la cca. 20 m se afla platforma betonata, urmata de zona de


- in partea de vest la cca. 15 m se afla drumul de acces betonat, urmat de gospodaria

de apa PSI

- in partea de nord, la cca. 18 m se afla camera de comanda, separator gaz, separator

titei, facla urmata de limita proprietatii, materializata prin gard,

Zona rampei auto de incarcare condensat/titei in autocisterna Rampa auto realizata pe o suprafata betonata de 45 mp, este situata in partea

de nord vest a incintei, langa gospodaria de apa PSI. Rampa auto serveste la stationarea temporara a cistenei auto in vederea operatiilor de incarcare condensat/titei.

Zona rampei auto de incarcare este delimitata de : - in partea de est, este drumul de acces urmat de zona rezervorului de depozitare

condensat V02, la cca. 30 m

- in partea de vest, la cca. 15 m, se afla se afla limita proprietatii, materializata prin

gard

- in partea de sud in imediata vecinatate se afla gospodaria de apa PSI si pompe

vehiculare condensat/titei

- in partea de nord, la cca. 3 m se afla limita proprietatii, materializata prin gard




38

3. DESCRIEREA INSTALATIILOR 3.1 DESCRIEREA ACTIVITATILOR PRINCIPALE SI A PRODUSELOR APARTINAND ACELOR PARTI ALE OBIECTIVULUI CARE SUNT IMPORTANTE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SECURITATII, AL SURSELOR DE RISC DE ACCIDENT MAJOR SI AL CONDITIILOR IN CARE UN ASTFEL DE ACCIDENT MAJOR POATE SURVENI, PRECUM SI DESCRIEREA MASURILOR PREVENTIVE PROPUSE

3.1.1 Descrierea instalatiilor

Pentru desfasurarea activitatilor in cadrul punctului de lucru se afla: - 5 sonde de productie P1, P2, P3, P4 si P6 pentru extracta gazelor de sonda - 1 sonda pentru extractia titeiului, P5 - Incalzitoare gaze cu focar protejat, H01, H02 - Separator trifazic de total SOT 1, - Separator trifazic de etalonare SOT 2 - Stație de uscare cu trietilenglicol (TEG) a gazului - Instalație pentru recuperare fracții de hidrocarburi C3+ - Instalatie de stabilizare a condensatului - Rezervor depozitare condensat V02 - Pompe livrare condensat - Modul stocare apă de zăcământ - Modul colectare scurgeri accidentale - Cofret preparare gaz combustibil FG01 - Container camera de comanda - Facla - Stație pompe PSI

Sonde de productie gaze de sonda P1, P2, P3 , P4 si P6 si sonda extractie titei, P5

Pe amplasament sunt urmatoarele sonde:

Nr. Crt

Denumire

sonda

Tip sonda Adancime tubing

Tip cap erupţie (bar)

Conductă aductie

(")

Lungime conductă

aductie (m)

Coloană exploatare

(")

Sonde extractie gaze de sonda

1. P1 F200-2DH 3976 700 3 ½” 145 5 ½”

2. P2 F200-2DH 3241 700 3 ½” 90 5 ½”

3. P3 F200-2DH 2800 700 3 ½” 60 5 ½”

4. P4 F200-2DH 3128 700 3 ½” 45 5 ½”

5. P6 BEMTEC-E250 3579 700 3 ½” 68 5 ½”

Sonda extractie titei

6. P5 BEMTEC-E250 3708 700 3 ½” 60 5 ½”




39

Sisteme de protectie si siguranta la sondele extractie gaze si titei:

Denumire sonda

Sisteme de protectie si de siguranta

P1 cap de eruptie RSP; packer si valva de sigurantă (TRSV)

P2 cap de eruptie.RSP; packer si valva de sigurantă (TRSV)



P6 cap de eruptie RSP packer si valva de sigurantă (TRSV)

P5 cap de eruptie RSP; packere si valve de sigurantă (TRSV)

Packerul de coloană –are rolul de a izola spatiului inelar dintre tevile de extractie si coloana sondei, împiedicând trecerea fluidelor in interiorul tevilor de extractie ( tubing) si sa izoleze partea inferioară a găurii de sondă, neprmitand transmiterea presiunilor mari ale zăcământului asupra coloanei.

TRSV – valvă de securitate cu miscare unidirectională în jos, care se deschide sub

presiunea gazelor. TRSV nu permite gazelor sa treca in sens invers, situatii in care valva este împinsa si inchide.

Capul de eruptie , este un sistem de etansare prevazut cu un robinet manual care asigura in caz de necesitate izolarea sondei in inchiderea fluxului de gaze

Fiecare cap de eruptie este prevazut cu duza reglabila pentru laminarea gazelor si reducerea presiuni la 32-55 bar.

De la fiecare sonda, pe conducta de aductie gaze la modulele de incalzire M101, M102 si M108 sunt amplasate :

- robinet de reglare a debitului de gaz, actionat pneumatic; - robinet de interblocare in caz de avarie in instalatia de procesare gaze, actionat

pneumatic. Se inchide automat in cazul actionarii butonului shut-down, astfel se opreste alimentarea cu gaz a instalatiei.

Pentru separarea gazelor si a apei sarate din titei, sunt doua separatoare:

▪ separator orizontal gaz

▪ separator vertical titei

Titeiul separat este transferat in rezervorul de depozitare condensat, V02.

Gazele separate sunt transferate la statia de uscare, iar apa sarata este

depozitata in rezervorul V04 .

Incalzitoare gaze cu focar protejat, H01, H02 Fiecare incalzitor are in componenta cate un calorifer cu incalzire indirecta a

gazelor, cu P= 500 kW și consum gaze combustibile de 50 Nmc/h fiecare. Gazele arse

sunt evacuate din focarul incalzitorului printr-un cos de gaze cu diametrul Ø200 mm si

inaltimea de 6 m

In incalzitoare, gazele de sonda se incalzesc de la temperatura de +300C la

minim +50oC. Gazele de sonda sunt dirijate catre serpentina caloriferului Dn100,

Pn350, unde este incalzit de catre fluidul din baia caloriferului (MEG).

Dotari si masuri preventive de protectia mediului si sigurantei in functionare:

modulele incalzitoare (caloriferele) sunt montate pe o platforma betonata cu

rebord si basa pentru colectare scurgeri accidentale;

sistemul de canalizare este prevazut cu camine cu inchidere hidraulica pentru

prevenirea propagarii unui eventual incendiu;




40

sistemul de canalizare industriala este legat la un vas colectare scurgeri

accidentale V03, V= 30 mc;

incalzitoarele sunt dotate cu 5 supape de siguranta, Pr=63 bar, pentru protectia

la suprapresiune

incalzitoarele sunt prevazute cu:

▪ sistem de automatizare pentru masurare si reglare temperatura si

presiune

▪ sistem de interblocare de intrare/iesire gaze si de descarcare a gazelor in facla

pentru stingerea unui eventual incendiu sunt prevazute:

▪ stingator portabil cu spuma 1 buc.

▪ stingator portabil cu pulbere 1 buc.

▪ hidrant de suprafata 1 buc.

Separator trifazic de total SOT 1

Gazele incalzite sunt dirijata spre separatorul trifazic orizontal de total SOT1-PN

63 bar, ce are capacitatea de separare:

gaze 1.000.000 Nm3/zi, condensat 300 m3/zi apă 5 m3/zi.

Separatorul este un vas cilindric orizontal, realizat din OL, tricompartimentat,

prevazut cu demister la iesirea gazelor din separator. Dimensiunile separatorului sunt:

- diametrul 1300 mm

- lungime 5530 mm


- separatorul SOT1 este asezat pe un skid metalic dotat cu toate accesoriile

necesare pentru functionare independenta si amplasat pe o platforma

betonata prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale, legata

la sistemul de canalizare industriala.

- sistemul de canalizare este prevazut cu camine cu inchidere hidraulica pentru


- sistemul de canalizare industriala este legat la un vas colectare scurgeri


- separatorul trifazic SOT1 este prevazut cu:

▪ supapa de siguranta 200 PSV – 001, reglata la Pr=61,4 bar, pentru protectia la

suprapresiune; Supapa de siguranta si racordul pentru depresurizarea

separatorului sunt legate prin conducte la sistemul de colectare gaze, care sunt

dirijate catre facla in vederea arderii.

▪ sistem de automatizare pentru masurare si reglare temperatura, presiune,

nivel si debit cu transmitere de date la PLC-ul din tabloul de comanda


▪ sistem de protectie anti-inghet cu fir electric insotitor si izolatie din vata minerala cu h=60 mm protejata cu tabla zincata cu grosimea de 4mm.

- pentru stingerea unui eventual incendiu sunt prevazute:





41



- pentru semnalizarea unui inceput de incendiu sunt prevazute:

▪ detector de flacara 2 buc.

▪ buton de incendiu 1 buc.

- pentru semnalizarea prezentei de gaze explozibile sunt prevazute:

▪ detector gaze explozibile 1 buc.

Separator trifazic de etalonare SOT 2 Etalonarea productiei de gaze si condensat a sondelor exploatate in cadrul

punctului de lucru se realizeaza separatorul trifazic orizontal de etalonare SOT2-PN 63 bar, ce are capacitatea de separare: gaze 500.000 Nm3/zi, condensat 150 m3/zi apă 2 m3/zi.

Separatorul este un vas cilindric orizontal, realizat din OL, tricompartimentat,

prevazut cu demister la iesirea gazelor din separator. Dimensiunile separatorului sunt:

- diametrul 1000 mm

- lungime 4000 mm


- separatorul SOT2 este asezat pe un skid metalic dotat cu toate accesoriile

necesare pentru functionare independenta si amplasat pe o platforma

betonata prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale, legata

la sistemul de canalizare industriala.





- Separatorul trifazic SOT2 este prevazut cu:

▪ supapa de siguranta 200 PSV – 001, reglata la Pr=63 bar, pentru protectia la

suprapresiune;Supapa de siguranta si racordul pentru depresurizarea

separatorului sunt legate prin conducte la sistemul de colectare gaze, care sunt





▪ sistem de protectie anti-inghet cu fir electric insotitor si izolatie din vata minerala cu h=60 mm protejata cu tabla zincata cu grosimea de 4mm.












42

Stație de uscare gaze cu TEG Pentru conditionarea gazelor in vederea livrarii spre conducta de transport acestea

sunt supuse unui proces de uscare in vederea obtinerii unui punct de roua de minim

-15°C in conditii standard (temperatura de 15° C şi presiunea de 1,01325 bar).

Statia de uscare are o capacitatea de 1.500.000 Nmc/zi si lucreaza la o presiune de 63 bar. Este compusă din:

▪ coloana contactoare cu TEG;

▪ condensator glicol presiune inalta;

▪ schimbator de caldura TEG sarac / TEG bogat (etapa I);

▪ nava degazare Separator;

▪ filtru de particule TEG;

▪ filtru cu carbon activ TEG;

▪ coloana de fractionare;

▪ reboiler (prevazut cu arzator cu gaz );

▪ coloana de stripare TEG;

▪ acumulator TEG;

▪ pompe de circulatie TEG;

▪ racitor TEG (racitor cu aer);

▪ separator de gaz combustibil;

▪ schimbator de caldura TEG sarac / TEG bogat (etapa II);

▪ filtre de carbon pentru a apelor uzate;

▪ stripare sistem de recuperare a gazelor;

▪ panou de control local cu conexiune externa pentru a trimite date catre

PLC extern.

Dotari si masuri preventive de protectia mediului si sigurantei in functionare: - obiectivele statiei de uscare sunt amplasate pe platforma betonata prevazuta

cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de

canalizare industriala;





- coloana contactoare cu TEG a statiei de uscare este montata pe fundatie

separata iar sistemul de scurgere este in sistem inchis si se dirijeaza catre

sistemul de canalizare industriala prin conducte.



pentru protectia la suprapresiune, statia de uscare este prevazuta cu supape

de siguranta, amplasate astfel:

▪ coloana de uscare , Pr = 59,5 bar

▪ vasul separare glicol, Pr = 5 bar

▪ filtrul de glicol, Pr = 5 bar

▪ filtrul de carbune activ, Pr = 5 bar

▪ conducta refulare pompe, Pr = 59,5 bar




43

▪ reboiler, Pr = 5 bar

▪ conducta de glicoli, Pr = 59,5 bar

▪ scruber, Pr = 5 bar

supapele de siguranta sunt legate prin conducte la sistemul de colectare si

dirijate catre facla in vederea arderii

- Statia de uscare este prevazuta cu:




pentru stingerea unui eventual incendiu in zona statie de uscare sunt prevazute:



▪ stingator carosabil cu spuma 1 buc.

▪ stingator carosabil cu pulbere 1 buc.







Instalație pentru recuperare fracții de hidrocarburi C3+ Datorita continutului de fractii de hidrocarburi C3+ (circa 78.937 grams/Nm3)

pentru realizarea unui punct de roua al hidrocarburilor de 0°C in conditii standard,

gazele se trateaza intr-o instalatie de recuperare a hidrocarburilor cu condensare la

temperaturi scazute, compusa din doua skiduri (doua instalatii).

Instalatia este proiectata sa lucreze la o presiunea de PN63 si o capacitate de

gaze de 1.500.000 Nm3/zi.

Instalatia este o unitate compacta care are in componenta:

- filtru coalescer 2 buc;

- schimbator cu placi 2 buc;

- separator la temperatura scazuta, LTS 1 buc.

Pentru condensarea hidrocarburilor C3+ gazele sunt racite la temperatura de

-14°C, cu propan recirculat in sistem inchis.

Propanul se recircula pe circuitul: vas propan (V001) – compresor melcat

comprimare propan – condensator cu aer – separator racire(LTS) – vas propan

Instalatia este amplasata pe skid metalic, este modulata si functioneaza

independent.

Condensatul recuperat din gaze se dirijeaza printr-o conducta Dn50 catre

modulul de stabilizare condensat.


- instalatia este amplasata pe skid metalic, pe platforma betonata;

- platforma betonata este prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri

accidentale legata la sistemul de canalizare industriala.




44




accidentale V03, V= 30 mc

pentru protectia la suprapresiune, instalatia de recuperare hidrocarburi C3+ ,

este prevazuta cu 5 supape de siguranta, amplasate astfel:

▪ filtru coalescer, Pr= 61,4 bar;

▪ filtru coalescer, Pr= 61,4 bar;

▪ conducta, Pr= 61,4 bar;

▪ conducta, Pr= 61,4 bar;

▪ separator la temperatura scazuta, Pr= 61,4 bar;

supapele de siguranta sunt legate prin conducte la sistemul de colectare si


- Instalatia de recuperare fractii C3+ este prevazuta cu:




pentru stingerea unui eventual incendiu sunt prevazute:



▪ stingator portabil cu CO2 1 buc.

▪ stingator carosabil cu spuma 1 buc.

▪ stingator carosabil cu pulbere 1 buc.


▪ lada cu nisip 1 buc.

▪ panou PSI 1 buc.






Instalatie de stabilizare condensat Dupa separarea condensatului in separatoarele trifazice, acesta este dirijat catre

instalatia de stabilizare compusa din: ▪ incalzitor electric H03, pentru încălzirea condensatului, montat pe skidul

instalatiei de recuperare hidrocarburi C3+.

▪ rezervor cilindric orizontal V01, PN6, cu capacitate de 20 m3, pentru stabilizare condensat;

▪ racitor condensator

Rezervorul V01 are dimensiunile :

-diametrul 1200 mm

- lungime parte cilndrica 4080 mm

- lungime totala 4835 mm




45

Rezervorul lucreaza sub presiune la 1.5÷2.5 bar si este dotat cu descarcare

automata a condensatului.

Amestecul rece de condensat de la obiectivele SOT 1, SOT 2, statia de uscare

gaze cu TEG, instalatia recuperare hidrocarburi C3+ este incalzit in incalzitorul electric

la o temperatura de 45-75°C, dupa care este trecut printr-un ventil regulator de

reducere a presiunii de la 35-52 bar la 3-5 bar si introdus in vasul separator V01.

Prin scaderea presiunii in ventilul regulator, condensatul se raceste ducand la

condensarea hidrocarburilor. In vas se separa: gaze, condensat stabilizat si apa.

Gazele sunt evacuate la cofretul de preparare gaze combustibile.

Condensatul stabilizat este dirijat prin racitorul condensator si descarcate printr-o

conducta Dn100 la rezervorul de stocare V02.

Apa separata este evacuata la rezervorul de stocare apă de zăcământ, V04


- instalatia de stabilizare condensat este amplasata pe o platforma betonata

prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la

sistemul de canalizare industriala.





- instalatia de stabilizare condensat are prevazuta patru supape montate astfel:

▪ o supapa de siguranta montata pe vasul stabilizare condens V01, reglata

la Pr= 5 bar;

▪ o supapa de siguranta montata la iesirea condensatului din incalzitorul

electric, reglata la Pr = 59,5 bar

▪ o supapa de siguranta montata pe racitorul condensator, reglata la

Pr = 61,4 bar

▪ o supapa de siguranta montata pe conducta de iesire a condensatului din

racitorul condensator, reglata la Pr = 5 bar.

Supapele de siguranta sunt legate prin conducte la sistemul de colectare

si dirijate catre facla in vederea arderii.

- instalatia de stabilizare condensat are este prevazuta cu:


nivel cu transmitere de date la PLC-ul din tabloul de comanda


▪ protectie anti-inghet izolatie termica cu saltele din vata minerala cu H=60

mm protejate cu tabla zincata cu grosimea de 4 mm.











46

Rezervor depozitare condensat, V02

Rezervorul V02 cu capacitate de 800 m3, este cilindric vertical, cu stocarea

condensatului/titeiului la presiunea atmosferica.


- rezervorul este amplasat pe o fundatie inelara din beton si este dotat cu:

▪ mira indicatoare nivel,

▪ supapa hidraulica de siguranta,

▪ supapa mecanica de respiratie,

▪ opritoare de flacari,

▪ semnalizatoare de nivel maxim si nivel minim.

- rezervorul V02 este prevazut cu cuva de retentie betonata, izolata cu o

geomembrana cu grosimea de 1,5 mm pentru preveni infiltrarea in sol a

eventualelor scurgeri accidentale. Cuva de retentie are capacitatea de a

prelua intraga cantitate de condensat stocata in rezervor, avand dimensiunile

L x l x H = 30 x 30 x 1,0 m..

- cuva rezervorului este legata la reteaua de canalizare prin camin cu inchidere

hidraulica, pentru prevenirea propagarii unui eventual incendiu;

- rezervorul V02 este prevazut cu izolatie termica cu saltele din vata minerala cu

H=60 mm protejate cu tabla zincata cu grosimea de 4 mm.



▪ instalatie de stingere mobila cu spuma aeromecanica la cuva rezervorului

▪ instalatie de stingere semifixa cu spuma aeromecanica la rezervor




Pompe livrare condensat

Pentru livrarea condensatului/titei usor pe amplasament sunt 2 buc. pompe

centrifuge P01 (electrice) cu capacitate nominală de 20 m3/h fiecare și presiune de

refulare de maxim 3 bar, care pot functiona independent sau in paralel .

Pe refularea pompelor spre cuplajul rapid de legare la cisterna este montat un

contor volumetric fiscal cu precizie de 0.5%.


▪ pompele sunt amplasate pe fundatii din beton si sunt prevazute cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala;



▪ pentru stingerea unui eventual incendiu sunt prevazute:



▪ stingator portabil cu CO2 1 buc.

pentru semnalizarea unui inceput de incendiu sunt prevazute:




47



Rampa auto incarcare

Pentru stationarea autocisternelor pe durata incarcarii cu condensat/titei este

construita o platforma betonata cu dimensiunile in plan L x l = 15x3 m. Platforma este

prevazuta cu subsistem de colectare scurgeri.

pentru stingerea unui inceput de incendiu


▪ se utilizeaza stingatoarele portabile de la modulul pompe livrare condensat



Modul stocare apă de zăcământ,

Modulul este compus din: ▪ un rezervor cilindric orizontal V04, metalic, cu capacitate de 50 m3 ▪ 2 (doua) pompe centrifuge (electrice) pentru încărcare apă de zăcământ din

rezervor în autocisterne;

Rezervorul de stocare apa de zacamant este dotat cu:

▪ mira indicatoare nivel,

▪ supapa de siguranta,

▪ supapa de respiratie,

▪ opritor de flacari,

▪ semnalizator de nivel maxim si nivel minim.

Rezervorul este amplasat pe platforma betonata prevazuta cu rebord si basa de

colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala.

Transportul apei sarate stocata se face cu autocisternele.

Apa stocata in rezervorul V04 este incarcata in autocisterna cu ajutorul a doua

pompe centrifuge P03 A si B care pot functiona independent sau in paralel. Pompele au

debitele nominale 20 m3/h fiecare la o presiune de refulare de max 3 bar.


contor volumetric cu precizie de 1%.

Pentru stationarea autocisternelor pe durata incarcarii se utiliza aceasi rampa

pentru incarcarea condensatului.

Pompele de vehiculare apa sarata sunt montate pe fundatie din beton prevazuta

cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare

industriala.

Modul colectare scurgeri accidentale Este constituit din:

▪ rezervor cilindric orizontal V03, metalic, îngropat, prevăzut cu pereți dubli, cu capacitate de 30 m3;

▪ pompă verticală, cu cavități – P02;

Scurgerilor accidentale rezultate de la incalzitoarele de gaze H01 si H02, separatoarele trifazice SOT1, SOT 2, stația de uscare gaze, instalația pentru




48

recuperare fracții de hidrocarburi C3+ și instalatia de stabilizare condensat sunt colectate prin reteaua de canalizare prevazuta cu camine cu inchidere hidraulica si descarcate in rezervorul V03.

Rezervorul este dotat cu o pompa verticala cu cavitati progresive P02, amplasata

pe o placa metalica decupata care este monta pe gura de vizitare a rezervorului.

Pentru a evita functionarea in gol a pompei, pe rezervor este montat un

semnalizator de nivel minim pentru comanda de oprire pompa. Acelasi semnalizator (cu

trei pozitii) va semnaliza nivelul maxim si nivelul minim in rezervor.


- Rezervorul de colectare scurgeri accidentale este prevazut cu:

▪ pereti dubli

▪ mira indicatoare de nivel,

▪ supapa de respiratie

▪ conducte interioare pentru curatarea rezervorului prin barbotare.

pentru stingerea unui inceput de incendiu

▪ se utilizeaza hidrantul de suprafata de la rampa auto

▪ se utilizeaza stingatoarele portabile de la modulul pompe livrare condensat



Scurgerile colectate in rezervor sunt incarcate in autocisterna si introduse in

sistemul de injectie apa reziduala, din parcurile de productie al OMV PETROM.

Cofret preparare gaz combustibil FG01 Pentru alimentarea consumatorilor de gaze naturale combustibile din cadrul

punctului de lucru s-a prevazut un cofret de preparare gaz combustibil. Alimentarea cu gaze se face din modulul de stabilizare a condensatului si din

conducta de livrare gaze spre conducta de transport dupa uscarea gazelor. Pe circuitul de alimentare gaze de la instalatia de stabilizare condensat este

montat un retroregulator de presiune care sa asigure in V01 presiunea de 1.5 bar iar pe circuitul de alimentare din conducta de transport sunt montate doua regulatoare inseriate care sa mentina o presiune finala de 0.5 bar.

Cofretul mentine o presiune de maxim 0.5 bar in circuitul de gaze combustibile si contorizeaza cantitatea de gaze consumata.

Debitul necesar pentru consum intern este de 20 – 100 m3/h in functie de sezon. Cofretul preparare gaz combustibil este amplasat pe platforma betonata

prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala.

Container camera de comanda; Containerul este format din:

- modul pentru instalații electrice și de automatizare; - modul pentru personalul operator;

Modulul pentru instalatiile electrice si de automatizare (PLC – Process logical control) este realizat din panouri izolate cu vata minerala si are dimensiunile: L x l x h = 6,00 x 2,45 x 3,00 m . Instalatiile electrice sunt alimentate din postul de transformare existent.

Sistemul de automatizare este interconentat cu toate modulele in vederea unei functionarii in siguranta.




49

In acest modul se afla centrala Fire&Gas, de prelucrare a semnalelor transmise de detectoarele de gaz, fum, flacara si sistemul de monitorizare, control process si siguranta PCS1 si PCS/ESD-2.

Modulul pentru instalatiile electrice si de automatizare este prevazut cu un detector de fum. Modulul pentru personalul operator este realizat din panouri izolate cu vata

minerala si are dimensiunile: L x l x h = 6,00 x 2,45 x 3,00 m si este compartimentat in vestiar barbati, vestiar femei si grup sanitar.

Incalzirea modulului se va face cu radiatoare electrice. Colectarea apelor uzate

menajere se face intr-un bazin vidanjabil

Sistemul facla Pentru evacuarea gazelor in caz de avarie sau la depresurizarea sistemului s-a prevazut un sistem de conducte pentru colectarea acestora si o facla care asigura arderea in atmosfera a gazelor evacuate. Sistemul Facla este format din:

- separator gaz pentru facla SOB 04 - compresor recuperare gaze din facla - facla - pompe centrifuge Facla este automatizata, asigurand aprinderea automata a gazelor, diametrul

faclei fiind de Dn 200 mm si H=15 m. Facla este amplasata in exteriorul incintei instalatiei de procesare gaze, la distanta de cca. 35 m, pe directia est.

Pentru evitarea aparitiei de lichid la facla, pe circuitul acesteia s-a prevazut un separator pentru colectarea lichidelor. Separatorul este montat pe platforma betonata prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala. Compresorul preia gazele din vasul de facla, le comprima si le evacueaza la cofret preparare gaze combustibile, numai surplusul de gaze ce nu poate fi preluat de compresor se arde la facla.

Evacuarea lichidelor din separator se face cu ajutorul a doua pompe centrifuge, stocarea lor realizandu-se in rezervorul V02 de depozitare condensat, V = 800 m3.

Stație pompe PSI Componenta statiei este urmatoarea:

▪ electropompa apa incendiu, Q = 200 m3/h;

▪ motopompa apa incendiu, Q = 200 m3/h;

▪ electropompa solutie spumogen, Q = 48 m3/h;

▪ motopompa solutie spumogen , Q = 48 m3/h;

▪ generator de solutie spuma aeromecanica tip GSM400;

▪ rezervor solutie spuma aeromecanica, V=1000 l;

▪ cladire pentru protectie, modulara.

Apa necesara pentru sistemul de PSI este stocata intr-un rezervor cilindric vertical, V = 300 m3, amplasat pe platforma betonata, langa rezervorul de depozitare condensat V02. Rampa de chimicale Este amplasata in partea de nord vest a incintei si este o platforma betonata prevazuta cu rebord si basa de colectare scurgeri accidentale legata la un bazin vidanjabil, V = 5 mc. Rampa are dimensiunile in plan L x l = 12 x 4,0 m, este prevazuta cu acoperis tip sopron, inchisa perimetral cu plasa de sarma .




50

Pe rampa sunt amplasate chimicalele utilizate in activitatea de extractie gaze si la statia de uscare si procesare gaze, astfel:

Nr. Crt.

Denumire Utilizare Mod de ambalare Cantitate (tone)

1. Trietilenglicol (TEG) in procesul de uscare gaze

Cub plastic 1000 l 3,0

2. Monoetilenglicol (MEG)

fluid de incalzire calorifere Cub plastic 1000 l 2,0

3. PAO 82237 inhibitor parafina Butoi tabla 1,0

4. PI 7430 inhibitor parafina Butoi tabla 1,5

5. Emulsotron CCW6603 dezemulsionant

Butoi tabla 1,0

6. Cortron CK 337 inhibitor coroziune Butoi tabla 1,0

7. Novobriz M pentru scaderea temperaturii de cristalizare

Skid metalic prevazut cu o cuva colectoare metalica

0.8

8. Antispumant AFF 400 pentru separarea fractiilor lichide

Butoi plastic 1,0

9. Apa demineralizata se foloseste in combinatie cu MEG, pentru incalzire calorifere


10. Acid acetic la neutralizarea carbonatilor


Toate chimicalele aflate in rampa detin Fise cu date de securitate. Laga rampa chimicale, se afla container injectie chimicale si monitorizare

temperaturi.

Generatoare de curent electric Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica in situatii de opriri accidentale a curentului electric din sistemul E-On, pe amplasament sunt doua generatoare de curent electric, astfel :

- generatorul de curent electric tip Zennesis, P = 110 kva - generatorul de curent electric tip Aksa, P = 30 kva Pentru stingerea unui eventual incendiu langa generatorul Zenessis sunt prevazute :

- panouri incendiu 2 buc. - stingator portabil cu spuma 1 buc.

- stingator portabil cu pulbere 2 buc.

- stingator portabil cu CO2 1 buc.

3.2 DESCRIEREA PROCESELOR SI A METODELOR DE OPERARE

In cadrul Punctului de lucru – Statie de uscare si procesare gaze, activitatea

desfasurata este : - extractia productiei de gaze prin sondele de productie P1, P2, P3, P4 si P6, - colectarea si tratarea gazelor de sonda pentru aducerea la parametrii de livrare catre

sistemul de transport national gaze naturale; - extractia de titei din sonda P5, tratarea si depozitarea acestuia in amestec cu

condensatul in rezervorul V02, V=800 mc




51

- depozitarea condensatului rezultat din procesarea gazelor de sonda, in rezervorul V02, V = 800 mc

- livrarea condensatului prin rampa auto in cisterne auto la beneficiari

In cadrul punctului de lucru, controlul operational se realizeaza prin monitorizarea tehnologica, care consta în măsurarea parametrilor tehnici ai procesului pentru realizarea performantelor tehnice impuse precum si pentru asigurarea sigurantei in functionare.

Supravegherea si conducerea procesului tehnologic se realizeaza de la PLC-ul central al Statiei de uscare si procesare gaze, procesul fiind urmarit de la camera de comanda, unde acesta se afla montat, de catre operatori. Supravegherea si conducerea procesului tehnologic de catre Sistemul de Supraveghere si Conducere Automata (SSCA) al Statiei de uscare si procesare gaze se poate face in mod automat, manual sau o combinatie a acestora pentru fiecare unitate, instalatie in parte. Valorile parametrilor monitorizati sunt inregistrate si pot fi consultate ca istoric ai modului de operare. In situatia depasirii valorilor admise, acestea sunt semnalizate optic si acustic.

Controlul operational este instantaneu si permanent atata timp cat instalatia nu este golita in vederea operatiunilor de mentenanta.

Parametri mentionati sunt indicati si local, prin aparatura AMC. Rezultatele monitorizării tehnologice permit depistarea operativă a unor eventuale

abateri de la parametrii prescrişi şi evitarea producerii unor avarii sau funcţionări anormale ale instalaţiilor şi echipamentelor, constituind baza unor decizii privind aplicarea de măsuri de operare corective, de oprire parţială sau totală a activităţii sau chiar de declanşare a procedurilor de alarmare şi intervenţie. Buna functionare a instalatiilor este determinata in principal de:

exploatarea rationala conform manualelor de operare, procedurilor de lucru; efectuarea inspectiilor si controalelor tehnice la timp si de buna calitate; supravegherea permanenta si remedierea imediata a anomaliilor si

defectiunilor; evitarea efectuarii de improvizatii, provizorate sau modificari fata de proiecte.

In manualele de operare pentru fiecare unitate de productie(UP) sunt precizate operarea in conditii normale de functionare, pornire/oprire normala, opriri accidentale de scurta durata, opriri accidentale de lunga durata .

Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale avarii sau funcţionări anormale ale instalaţiilor şi echipamentelor de pe amplasament, constituind baza unor decizii privind aplicarea de măsuri corective, de oprire parţială sau totală a activităţii sau chiar la declanşarea procedurilor de alarmare şi intervenţie. Schema de principiu a activitatii desfasurate este prezentata in continuare :




52




53

Titeiul extras prin sonda P5 este dirijat de la capul de eruptie prin conducta la

separatorul de gaze, unde are loc separarea acestuia de gaze.

Gazele rezultate sunt dirijate prin conducta la statia de uscare gaze cu TEG iar

titeiul cu continut de apa sarata este dirijat spre separatorul de titei, unde are loc

separarea titeiului de apa sarata.

Titeiul este transportat prin conducta amplasata subteran la rezervorul V02, de

depozitare condensat/titei.

Apa sarata este evacuata la rezervorul V04.

Gazele extrase de sondele P1, P2, P3, P4 si P6 sunt dirijate de la capetele de

eruptie prin duzele reglabila pentru laminarea gazelor si reducerea presiuni la 32-55

bar, dupa care sunt trimise prin conductele de aductie la incalzitoarele H01 si H02, unde

are loc incalzirea gazelor.

Incalzitoarele sunt compuse fiecare dintr-un calorifer cu incalzire indirecta a

gazelor. Puterea unui incalzitor este de 500 kW, iar consumul de gaze este de

50 Nmc/h.Gazul de la sonda este dirijat catre serpentina caloriferului DN100, PN350

unde este incalzit de catre fluidul din baia caloriferului (MEG). Cantitatea necesara de

caldura este de circa 470500 Kcal/h la un debit de circa 12500 Nm3/h.

Gazele de sonda incalzite sunt dirijate catre o claviatura si mai departe catre

separatorul trifazic SOT 1, cu o capacitate de separare de:

▪ gaze 1.000.000 Nm3/zi,

▪ condensat 300 m3/zi

▪ apa 5 m3/zi

Etalonarea productiei de gaze si de condensat se realizeaza prin separatorul

trifazic SOT 2 cu o capacitate de separare de:

▪ gaze 500.000 Nm3/zi,

▪ condensat 150 m3/zi

▪ apa 2 m3/zi

Produsele obtinute din cele doua separatoare sunt dirijate astfel:

▪ gazele sunt dirijate prin conducte catre statia de uscare cu TEG.

▪ condensatul este dirijat prin conducte catre instalatia de stabilizare condensat

▪ apa este dirijata in sistem inchis prin conducte la rezervoarul pentru stocare apa V04

Pentru conditionarea gazelor in vederea livrarii spre conducta de transport,

acestea sunt supuse unui proces de uscare pentru obtinerea unui punct de roua de

minim -15°C in conditii standard (temperatura de 15° C şi presiunea de 1,01325 bar).

Uscarea gazelor se face in circuit inchis in statia de uscare cu TEG.

Procesul de uscare a gazelor se realizează prin absorția vaporilor de apă de

către trietilenglicol (TEG) la temperaturi scăzute.




54

Schema statie de uscare gaze cu TEG

Gazele umede trec prin separatorul cu demister si separatorul cu filtru cu

coalescer, după care ajung în coloana de uscare pe la baza coloanei. În coloana de

uscare, gazele circulă în contracurent cu trielenglicolul regenerat, introdus pe la partea

superioară a coloanei.

Gazele deshidratate, uscate, sunt evacuate prin vârful coloanei de absorție, după

care sunt tdirijate in instalatia de recuperare hidrocarburi C3+.

Trietilenglicolul (TEG) îmbogățit cu apă este regenerat în unitatea de regenerare

si apoi reintrodus în circuit, prin sistemul de pompare.

Regenerarea trielenglicolului se realizează prin încălzirea acestuia într-o cameră de

ardere, la o temperatura de 160 ºC, vaporii de apa rezultati fiind evacuati in atmosfera pe

la partea superioara a skidului de regenerare TEG, la circa 6 m fata de sol.

Consumul de gaze combustibile necesare pentru regenerarea TEG este de max.

3500 Nm3/zi.




55

Procesul tehnologic al statiei de uscare este automatizat, condus de un procesor care asigură și secvențele de punere în siguranță.

Dupa uscare, datorita continutului ridicat de hidrocarburi C3+ (circa 78 937

grams/Nm3) si pentru realizarea unui punct de roua al hidrocarburilor de 0°C in conditi

standard, gazele sunt racite in instalatia de recuperare a hidrocarburilor prin condensare la

temperaturi scazute, circa - 7oC. Racirea se face cu propan recirculat cu un compresor, in

circuit inchis. Propanul este depozitat in vasul V001, capacitate 2700 l.

Capacitatea instalatiei de recuperare hidrocarburi C3+ este de 750.000 Nm3/zi.

Dupa tratare, gazele de sonda sunt dirijate catre conducta de transport gaze spre

sistemul national operat de TRANSGAZ.

Hidrocarburile C3+ condensate impreuna cu condensatul de la separatoarele

trifazice, sunt dirijate prin conducte catre instalatia l de stabilizare condensat.

Aici condensatul este incalzit in incalzitorul electric la o temperatura de 45-75°C,

dupa care este trecut printr-un ventil regulator de reducere a presiunii de la 35-52 bar la

3-5 bar si introdus in vasul separator V01.

Prin scaderea presiunii in ventilul regulator, condensatul se raceste ducand la

condensarea hidrocarburilor. In vas se separa: gaze, condensat stabilizat si apa.

Gazele sunt evacuate la cofretul de preparare gaze combustibile, fiind utilizate in

circuitul tehnologic pentru incalzitoare si instalatia de uscare cu TEG..

Condensatul stabilizat este dirijat prin racitorul condensator si descarcate printr-o

conducta Dn100 la rezervorul de stocare V02, V = 800 mc, stocarea realizandu-se la

presiune atmosferica.

Apa separata este evacuata la rezervorul de stocare apă de zăcământ, V04 . Condensatul stocat in rezervorul V02 este incarcat in autocisterna la rampa de

incarcare, cu ajutorul a doua pompe centrifuge P01 A/ B care pot functiona independent

sau in paralel. Pompele au debitele nominale 20 m3/h fiecare, la o presiune de refulare

de max 3 bar.


contor volumetric fiscal cu precizie de 0,5%.

Stationarea autocisternelor in vederea incarcarii se face pe rampa auto,

platforma betonata cu dimensiunile L x l = 15 x 3 m, prevazuta cu rigola pentru captarea

scurgerilor accidentale. Scurgerile sunt preluate de canalizarea industriala si dirijate la

rezervorul de colectare V03 cu capacitatea de 30 m3, montat ingropat.

Sistemul de incarcare al cisternelor este de tip inchis, incarcarea cisternei

realizandu-se pe la partea inferioara.

Apa sarata separata la cele doua separatoare este stocata pana la livrarea catre

statiile de injectie apa sarata ale OMV PETROM, in rezervorul V04, cu capacitatea de

50 mc. Livrarea apei sarate catre cisternele auto de transport se face cu cele doua

pompe centrifugale P03 A/B cu capacitate de 20m3/h fiecare.

Pentru stationarea autocisternelor pe durata incarcarii, se utilizeaza aceeasi

rampa pentru incarcarea condensatului.

Colectarea scurgerilor din instalatii se realizeaza intr-un rezervor cilindric

orizontal V03 cu pereti dubli, cu capacitate de stocare de 30 m3, montat ingropat.




56

Rezervorul este dotat cu o pompa verticala cu cavitati P02 amplasata pe o placa

metalica decupata care este montata pe gura de vizitare a rezervorului.

Rezervorul este prevazut cu mira indicatoare de nivel, supapa de respiratie si

conducte interioare pentru curatare a rezervorului prin barbotare.

Impuritatile lichide colectate se vor dirija cu ajutorul pompei P02 catre

autocisternele ce preiau apa sarata si mai departe acestea sunt introduse in sistemul

de injectie apa sarata al OMV PETROM.

Pentru alimentarea consumatorilor de gaze naturale combustibile din cadrul

punctului de lucru, s-a prevazut un cofret de preparare gaz combustibil care are rolul

de a separa gazele de impuritatile lichide si de a reduce presiune la 0.55 bar.

Alimentarea cu gaze se face din instalatia de stabilizare a condensatului si din

conducta de livrare gaze spre conducta de transport, dupa uscarea gazelor.

Pe circuitul de alimentare gaze de la instalatia de stabilizare condensat este

montat un retroregulator de presiune care sa asigure in V01 presiunea de 1,5 bar iar pe

circuitul de alimentare din conducta de transport sunt montate doua regulatoare

inseriate care sa mentina o presiune finala de 0,5 bar.

Cofretul mentine o presiune de maxim 0,5 bar in circuitul de gaze combustibile si

contorizeaza cantitatea de gaze consumata.

Debitul necesar pentru consumul intern este de 300–5000 m3/h in functie de sezon.

Activitatea de mentenanta, revizii si reparatii Lucrarile de mentenanta, revizii si reparatii se executa pe baza unui program

intocmit de conducerea punctului de lucru, in care sunt stabilite masurile suplimentare

care se iau cat si personalul care raspunde de conducerea lucrarilor, astfel incat totul sa

se desfasoare in deplina siguranta.

Lucrarile de pregatire a utilajelor pentru revizie, reparatii se vor face respectand

instructiunile din manualul de operare a utilajelor.

Interventiile pentru reparatii, revizie se vor executa pe baza de permis de lucru si

permis de lucru cu foc daca este cazul, in care vor fi mentionate toate masurile

necesare executarii lucrarilor in conditii de securitate.

Orice intervenţie pentru întreţinere, reparaţii făcută la o conductă sau utilaj prin

care se vehiculează gaze de sonda sau condensat, trebuie să fie precedată de

degazare ( depresurizare ) după care trebuie efectuată inertizarea.

Degazarea si aerisirea utilajelor din instalatie la oprire se face in linia de facla.

Inertizarea se face cu gaz inert, azot, ce este aprovizionat cu autocisterne.

Inertizarea se face după degazarea instalatiei, precum după terminarea

eventualei intervenţii şi închiderea legăturilor cu atmosfera, cu excepţia celor de intrare

şi ieşire gaz inert din sistem.

Inertizarea se va face până cand analiza conţinutului de oxigen în gazul inert scade sub 1%.




57

Modul de asigurare a utilitatilor Pentru desfasurarea activitatilor pe amplasament, sunt necesare urmatoarele

utilitati: gaze naturale, energie electrica, apa.

Asigurarea necesarului de gaze naturale pentru procesul tehnologic se face din productia proprie (cofret preparare gaze combustibile).

Alimentarea cu energie electrica se face din: ▪ LEA 20 kV, existenta la cca. 1 km de amplasament, prin intermediul unei

LEA 20 kV si un post trafo; ▪ surse proprii, prin intermediul unei generator de current Zennesis, P =

110 kva si a unui generatorul de curent electric tip Aksa, P = 30 kva. Incalzirea spatiilor se realizeaza electric.

Alimenatrea cu apa, necesara sistemului PSI se face cu ajutorul autocisternelor si este stocata intr-un rezervor amplasat suprateran, cu capacitatea de 300 mc.

Alimentarea cu azot necesar in operatiile de inertizare a utilajelor in timpul reparatiilor, reviziilor se realizeaza cu autocisterna .

Evacuarea scurgerilor accidentale de condensat Pentru preluarea eventualelor scurgeri de condensat, punctul de lucru este

prevazut cu canalizarea industriala, realizata din tuburi OL, Dn 150 - 200 mm. Canalizarea industriala este prevazut cu camine cu inchidere hidraulica pentru


Scurgerile accidentale colectate prin sistemul de canalizare sunt descarcate in

vasul de colectare scurgeri accidentale V03, V= 30 mc.

Scurgerile accidentale de pe rampa de chimicale sunt preluate de o gura de

scurgere ce este legata la un bazin vidanjabil, V = 5 mc.

Reteau de canalizare a punctului de lucru este prezentata in plansa “ Retele de canalizare “ (anexa).

3.3 DESCRIEREA PRINCIPALELOR SUBSTANTE PERICULOASE 3.3.1 Inventarul substantelor periculoase a) Identificarea substantelor periculoase ; denumire chimica, nr. inregistrare CAS,

nr. EINECS

Pe amplasamentul punctului de lucru se vehiculeaza: - gaze de sonda cu continut de CH4 minim 91% - condensat - titei usor - amestec condensat/titei usor

Conform Fiselor cu date de securitate (anexa) clasificarea substantelor periculoase este:




58

Nr. crt

Component Nr. CAS Nr. EC Clasificare

cf. 67/548/CEE/ 99 /45/EC cf. 1272/ 2008/CE

1.

Gaz natural

8006-14-2

232-343-9

F+ Foarte inflamabil R12 - Extrem de inflamabil R8-Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendii R20–Nociv prin inhalare R26- F. toxic prin inhalare R38-Iritant pt. piele R50- F. toxic pt. organismele acvatice R65-Poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire R66 – Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolență sau amețeală R50/53 – F. toxic pt. organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic

Gaze inflamabile-cat.1 H220- gaze inflamabile H270-gaze oxidante, cat1 de pericol H280-Gaze sub presiune. Contine un gaz sub presiune;pericol de explozie in caz de incalzire H304 - Poate fi mortal în caz de înghițire,cat.1 H315-Provoaca iritarea pielii H330-Mortal in caz de inhalare H332-Nociv in caz de inhalare H336 - Poate provoca somnolență sau amețeală H400 – F. toxic pt. mediul acvatic H410 – F. toxic pt. mediul acvatic cu efecte pe termen lung H411 - Toxic pt. mediul acvatic cu efecte pe termen lung

2.

Condensat/

Titei usor

(densitate 786,4 kg/m3 la 20°C)

8002-5-9

232-298-5

R11- F. inflamabil R45 - Poate cauza cancer R48/21/22 - Nociv: pericol cu efecte grave asupra sănătății la expunere prelungită în contact cu pielea și prin înghițire R65 - Nociv: poate provoca afecțiuni pulmonare în caz de înghițire R51/53 - Toxic pt. organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic R66 – Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii R67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolență sau amețeală

Lichide inflamabile cat. 2; H225 - Lichid și vapori foarte inflamabili Cancerigen cat.1B H350– Poate provoca cancer Pericol prin aspirare, cat. 1 H304 - Poate fi mortal în caz de înghițire si patrundere in caile respiratorii Iritarea ochilor, cat.2 H319-Provoacă iritarea gravă a ochilor, Toxicitate STOT-o singură expunere- cat. 3 H336 - Poate provoca somnolență sau amețeală Toxicitate STOT –expunere repetata -cat. 2 H373–Poate provoca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau repetata in contact cu pielea si prin inghitire Periculos pentru mediu acvatic- pericol cronic, cat 2 H411 - Toxic pt. mediul acvatic cu efecte pe termen lung EUH 066 – Expunerea repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii

b) Cantitatea maxima de substante periculoase prezente pe amplasament la un moment dat este:

Gazele de sonde tratate nu sunt depozitate in cadrul punctului de lucru, sunt dirijate catre conducta de transport gaze spre sistemul national operat de TRANSGAZ.

Pe amplasamentul punctului de lucru se depoziteaza condensate si titei usor in rezervorul V02, V = 800 mc. Avand in vedere densitatea amestecului condensat/titei usor (d= 786,4 kg/m3), cantitatea maxima de substante periculoase detinuta pe amplasament poate fi de 629,12 tone.




59

3.3.2 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu

3.3.2.1 Caracteristicile fizico- chimice Gaze naturale Gazele naturale au urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

Gaze Naturale – Metan Formula chimica : CH4 Masa moleculara = 16 Este un gaz inodor, incolor , fara gust Densitatea la presiune si temperatura normala 0,716 kg/m3. Densitatea relativa în raport cu aerul 0,554 mai usor decât aerul de 1,8 ori. Temperatura de auto aprindere 635°C - 670°C ( depinde de puritate) Limita aproximativa de explozie a gazului în amestec cu aerul :

- limita inferioara 4,3 % volume; - limita superioarâ 15,1 % volume

Temperatura de fierbere < -161°C Punct de topire -182° C Temperatura critica – 82°C Inflamabilitate Extrem de inflamabil Puterea calorifica 8,2–11,1 kWh/m³N: 30–40 MJ/m³N functie de tipul de gaz; 10.400 – 10.800 kcal/kg Solubilitate in apa : 33,8 – 85,6 mg/l Vascozitatea (gaz la 1.013 bar si 0°C) 0.0001027 Poise Presiunea de stocare, maxim 42 bar Energia minima de aprindere a gazului de la o sursa potentiale = 0,29 mJ Temperatura flacarii 2210°C Reactivitatea: Gazele naturale sunt stabile chimic in toate conditiile de depozitare. Poate reactiona violent cu substante oxidante. Poate forma cu aerul amestecuri explosive, Are tendinta de aprindere spontana la presiuni si temperaturi mari.

Condensat/titei usor Conform Certificat de calitate nr. CI02-99-234345-17.05.29(anexa), amestecul de

condensat gaze de sonda si titei usor depozitat in rezervorul V02, are urmatoarele caracteristici fizico – chimice:

Caracteristici Condensat

Aspect Lichid omogen

Culoare Brun

Miros Puternic, de produs petrolier

Densitatea la 15°C, kg/m3 786,4

Punct de curgere, °C - 6

Vascozitate cinematica la 40°C, mm2/s 1,2539

Continut de apa, % vol lipsa




60

Continut in cloruri, mg/kg 74,69

Continut in sulf, % greutate 0,071

Compozitia de hidrocarburi

Hidrocarburi aromatice, % mol 15,20

Hidrocarburi alifatice nesaturate, % mol 3,68

Hidrocarburi alifatice saturate, % mol 81,12

Continut in benzene, % mol 1,693

Continut in toluene, % mol 1,636

Continut in xileni, % mol 1,223

Cunoasterea caracteristicilor fizico chimice a produsului petrolier depozitat

(condensate/titei usor), poate duce la intelegerea comportarii in timp a acestuia, in caz de deversari accidentale. Greutatea specifica (densitatea), are ca unitate de masura kg/dm3 sau conform American Petroleum, Institute, unitati °API.

Majoritatea hidrocarburilor au densitatea mai mica decat a apei. De regula titeiurile cu densitate mica au vascozitate redusa si contin un procent ridicat de fractii volatile, avand tendinta sa se volatilizeze. Vascozitatea cinematica, unitate de masura cSt, reprezinta rezistenta la curgere. Vascozitatea este in stransa relatie cu temperatura mediului, fiind invers proportionala cu aceasta. Caracteristicile de distilare se refera la capacitatea compusilor din titei de a se volatiliza odata cu cresterea temperaturii (evaporarea incepe cu compusii care au punctul de fierbere cel mai scazut.

Unele titeiuri au in componenta asfaltene sau parafine, compusi care nu distila nici la temperaturi destul de inalte. Aceste tipuri de titeiuri sunt foarte persistente, degradarea naturala desfasurandu-se pe o perioada lunga de timp (ani).

Punctul de curgere (Pc), reprezinta temperatura sub care poluantul nu mai curge, avand valori cuprinse intre -35° ÷ +45°C.

Atunci cand temperatura scade, parafinele din componenta titeiurilor cristalizeaza, vascozitatea creste astfel incat atunci cand se atinge temperatura Pc, se ajunge la o stare semisolida, poluantul devenind persistent.

Compozitia pe clase de hidrocarburi a titeiurilor Parafine: hidrocarburi saturate cu punct de fierbere ridicat si volatilizare diminuata. Naftene: hidrocarburi saturate, atomii de hidrogen putand fi inlocuiti de alte elemente cum ar fi azotul, oxigenul sau sulful Benzene: hidrocarburi aromatice cu punct de fierbere scazut, volatilizare foarte pronuntata, toxicitate ridicata/cancerigene Asfaltenele: gudroane cu punct de fierbere foarte ridicat, continand:sulf, azot, oxigen si metale cum ar fi nichelul si vanadiu Rasinile: compusi pe baza de molecule cu un continut bogat de atomi de oxigen, azot sau sulf.

Asfaltenele si rasinile sunt responsabile de fenomenul de emulsionarea a titeiului. Toxicitatea claselor de hidrocarburi este:




61

parafine < naftene < asfaltene < benzene

Se observa ca cu cat titeiul are un continut mai ridicat de hidrocarburi aromatice cu atat este mai toxic.

Astfel, pe baza caracteristicilor cunoscute se pot face distinctie intre: - titeiuri nepersistente (gazolina/condensat, benzina, kerosen) care datorita

volatilizarii rapide si a unei vascozitati reduse dispar rapid de pe suprafata apei - titeiuri persistente (titei neprelucrat, cu continut ridicat in asfaltene, parafine)

care au vascozitate si punct de fierbere ridicat, se degradeaza greu, fapt care-i confera posibilitatea de a se deplasa compact pe distante mari, punand in pericol zone indepartate de cea a accidentului, necesitand masuri de interventie laborioase si costisitoare.

Principalele caracteristici fizice care influenteaza gradul de persistenta sunt: densitatea, caracteristici de distilare, vascozitatea si punctul de curgere, toate acestea fiind dependente de compozitia chimica (benzene, asflatene, naftene, parafine).

Ca o regula generala cu cat greutatea specifica este mai mare cu ata titeiul este mai persistent.

Exista conceptul de „perioada de injumatatire” (PI) care specifica timpul in care 50% din poluantul aflat pe suprafata apei se degradeaza natural, iar dupa o perioada de 6 PI, circa 1% din poluant ramane pe suprfata apei.

Functie de aceasta s-a realizat o clasificare pe 4 grupe care se refera la persistenta petrolurilor deversate pe suprafata apei:

- Grupa I , gazolina/condensatul, kerosenul, benzina, motorina, la care Densitatea < 0,8 kg/dm3 Vascozitatea la 15°C = 0,5 – 2 cst Distila la t<200°C = 50 - 100 %

t>370°C = 0%

- Grupa II, titei neprelucrat, pacura usoara, la care Densitatea = 0,8 – 0,850 kg/dm3 Punct de curgere >5°C Vascozitatea la 15°C = 4 cst Distila la t<200°C = 33 %

t>370°C = 31%

- Grupa III, titei greu neprelucrat, pacura grea, la care Densitatea = 0,85 – 0,95 kg/dm3 Punct de curgere >5°C Vascozitatea la 15°C = 8 cst Distila la t<200°C = 22 %

t>370°C = 46%

- Grupa IV, titei greu neprelucrat, uleiuri de motor/transmisie, la care Densitatea > 0,95 kg/dm3 Punct de curgere >30°C Vascozitatea la 15°C = 1500 cst Distila la t<200°C = 10 %

t>370°C = 65% Avand in vedere caracteristicile condensatului depozitat in rezervor, acesta face parte din grupa I, produse nepersistente.




62

3.3.2.2 Caracteristicile toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu

Identificarea pericolelor Conform Fiselor cu date de securitate (anexa) identificarea pericolelor este:

Gaze naturale ▪ gaze inflamabile, categoria 1, H 220 ▪ Pericol de xplozie in caz de incalzire, H280

Condensat/Titei usor ▪ periculos pentru mediu acvatic E2, cronic H411 ▪ lichide inflamabile P5a, categoria 2, H 225

prezentand risc de poluare a solului, apelor de suprafata si subterane in caz de deversari accidentale cat si risc de aprindere sau de explozie cand compusii volatili se acumuleaza in aer si intalnesc o sursa de foc.

Efecte adverse asupra mediului Conform Fiselor cu date de securitate (anexa) efectele adverse asupra mediului sunt:

Gaze naturale Gazele naturale difuzeaza in atmosfera. Potential de propagare pe distante lungi si medii – exista la emisii de lunga

durata dar fiind mai usor decat aerul are tendinta de urcare ascendenta in aer si de disipare in timp

Condensat/Titei usor Are un potential semnificativ de bioacumulare si nu este rapid biodegradabile,

provocand efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. Constituientii condensatului/titei usor prezinta valori pentru coeficientul de partitie

log kow cuprinse intre 3 si 6, fapt pentru care este considerat potential bioacumulative. Amestecul condensate/titei usor nu intruneste criteriile pentru o biodegradare

rapida, dar este inerent biodegradabile. Efecte adverse asupra sanatatii umane Conform Fiselor cu date de securitate (anexa) efectele adverse asupra sanatatii

umane sunt: Gaze naturale Metanul nu cauzează efecte fiziologice importante, dar poate dislocui cantitatea

minimă de oxigen atmosferic necesar vietii, care are ca rezultat o atmosferă deficitară în oxigen si aparitia asfixierii în special în spatii închise, slab ventilate avand ca simptome initiale respirație sacadată si o nevoie acută de aer, diminuarea mentală, stare de alertă si pierderea coordonării musculare. Continua lipsă de oxigen determină tulburări mentale, depresia tuturor senzațiilor, oboseală rapidă, instabilitate emoțională, greată, vomă, extenuare, pierderea cunstintei si în final convulsie, vomă si moarte.

Condensat/Titei usor Are o toxicitate scazuta, actionand ca iritant pentru piele si ochi in caz de

expuneri repetate. Expunerea prelungita la vapori conduc la instalarea unor fenomene iritative

cornice, conjunctivite, faringite, trahheite si bronsite. Mutagenitate – titeiurile nu sunt considerate mutagene pentru celulele de




63

reproducere Cancerigenitate - titeiurile sunt considerate a fi mutagene Toxicitate la reproducere – nu este previzibil ca titeiurile sa produca o toxicitate

reproductive semnificativa deoarece la expuneri repetate sau pe termen lung nu s-au produs efecte adverse in sperma sau in organelle de reproducere a sobolanilor.

3.3.3 Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare sau/si in conditii previzibile de accident 3.3.3.1 Gazele naturale

Gazele naturale sunt substante care la temperatura ambianta si presiune atmosferica se afla in stare gazoasa.

Gazele naturale sunt considerate substante extrem de inflamabile, prezentand pericol de explozie in amestec cu aerul la atingerea limitei inferioare de explozie.

Gazele naturale iesite sub presiune din sisteme inchise (instalatii sau conducte) de regula se aprind, flacara arde violent cu emisie puternica de lumina, la oarecare distanta de fisura , spartura sau conducta rupta , lungimea si intensitatea flacarii fiind functie de presiunea gazelor. Temperatura degajata in imediata apropiere a flacarilor este de peste 2000°C, temperatura radianta pentru oameni si obiectele din zona scade pe masura ce se mareste distanta fata de sursa de iesire a gazelor.

În cazul sondelor in exploatare, sursele potenţiale de emisie de produse inflamabile (in speta gaze naturale) sunt reprezentate de garniturile de etanşare a îmbinărilor prin flanşe care se pot deteriora permiţând emisia gazelor naturale în atmosfera ceea ce ar putea conduce la formare a unui amestec exploziv cu aerul daca zona nu este ventilata corespunzator ( daca curenţi de aer sunt mai mari de 0,3 m/s se asigură o dispersie suficienta care reduce concentraţiei amestecurilor inflamabile sub LIE).

Activitatile care pot sta la baza producerii unor evenimente care se pot transforma in accidente majore daca nu sunt executate corect conform procedurilor pot fi :

- la schimbarea ciclurilor de producție cand se echipeaza sondelor cu duze, ring-uri, ajutaje;

- pe timpul reviziilor si reparatiilor la capetelor de eruptie; - la interventii pentru remedierea unor defectiuni cum ar fi înlocuirea unor

armături, nipluri, teuri, ringuri sau subansamble la capetele de eruptie si a inelelor de etanșare;

- pe timpul introducerii de substante spumogene solide în sondele ce antrenează apă;

- manevre gresite indeosebi de fortare a manevrării robinetelor capetelor de eruptie;

-neluarea de masuri la aparitia de scurgeri permanente dintre coloane si a emanațiilor din beciul sondei;

- efectuarea măsurătorilor de fund;

3.3.3.2 Condensat/Titei usor Amestecul de condensat/titei usor, in conditii normale de utilizare/depozitare,

presiune atmosferica si temperatura ambianta este lichid, stabil in timp si nu prezinta risc de poluare sau incendiu.

In caz de deversari accidentale de condensat/titei usor in mediu acvatic sau pe sol se produc transformari si deplasari la nivelul poluantului.




64

Deversari accidentale in mediu acvatic La deversarile accidentale de produs petrolier in mediu acvatic, au loc urmatorele fenomene : dispersia hidrocarburilor in masa apei, evaporarea compusilor volatili, emulsionarea, fotooxidarea, biodegradarea, sedimentarea

Dispersia hidrocarburilor in masa apei este un fenomen amplificat de starea de agitatie a acesteia. Procesul de dispersie este influentat de energia valurilor, volumul de titei deversat/unitatea de volum de apa si de valoarea vascozitatii produsului petrolier. Viteza de dispersie este direct proportional cu viteza de curgere a apei, cu volumul de hidrocarburi deversate si invers proportional cu vascozitatea acestora. Consecinta majora a dispersiei este reducerea cantitatii de produs petrolier ramas pe suprafata apei si cresterea densitatii si vascozitatii acestuia in timp. Evaporarea survine in primele ore ale deversarii produsului petrolier. Viteza de evaporare a fractiilor volatile este direct proportional cu viteza vantului, temperature aerului, temperature apei, suprafata poluanta si este dependent de tipul hidrocarburii deversate (% de fractii volatile).

De regula produsele petroliere pierd prin evaporare 30 – 40 % din cantitatea totala deversata in functie de conditiile hidro – meteo. Prin evaporarea fractiilor volatile, produsul ramas pe suprafata apei se poate reduce cantitativ la circa 60% in timp ce densitatea si vascozitatea acestuia cresc, atingand valori de cc. 990 – 1000 kg/m3.

Aceasta transformare se produce rapid in circa 24-36 ore de la producerea accidentului.

In cazul produselor petroliere usoare (densitate <0,8 g/cm3), procesul de evaporare se produce mult mai repede, in cca. 12-24 ore. In aceste cazuri exista pericolul de explozie datorita acumularilor de gaze inflamabile.

Totodata trebuie tinut cont de faptul ca procesul de evaporare creeaza in atmosfera o faza toxica care are efecte cancerigene.

Emulsionarea. Starea continua de agitatie a apei creeaza mici picaturi de apa care in prezenta hidrocarburilor se amesteca cu acestea sis i formeaza o emulsie de apa in petrol. La acest process concur fractiile grele din petrol si anume asfaltenele si rasinile (la un continut >0,5 % asfaltene, produsul petrolier tinde sa emulsioneze).

Daca la inceput, cand petrolul este deversat in mediul acvatic nu are loc procesul de emulsionare, pe masura ce fractiile volatile se evapora, pe suprafata apei ramane un produs ce va contine fractii grele. In aceste conditii, dupa o perioada de cca. 24 ore procesul de emulsionare devine stabil.

Cantitatea de apa absorbita de petrol prin emulsionare poate atinge valori de cca. 80% (din volumul final al produsului), astfel in cazul emulsionarii in proportie de 80% a unui volum de cca. 400 t de petrol, produsul emulsionat (apa in petrol) va ocupa un volum de cca. 2000 tone metrice.

Initial pata de petrol are o culoare negra, emulsia care se produce ulterior dandu-i o culoare maronie spre oranj.

Procesul de emulsionare mareste densitatea, vascozitatea si volumul produsului petrolier ramas pe suprafata apei, schimbandu-i culoarea.

Biodegradarea petrolului consta in descompunerea acestuia sub actiunea bacteriilor si a ciupercilor si transformarea in produse oxidate.

Coeficientul de degradare este dependent de temperature, de disponibilitateaoxigenului, a nutrientilor si de tipul hidrocarburii.

Componentele mai usoare se degradeaza mai rapid, temperaturile cele mai favorabile dezvoltarii microorganismelor se situeaza deasupra valorii de + 25°C.




65

In fapt o parte din carbonul existent in hidrocarbura este utilizat de microorganism in procesul de reproducere si formare de biomasa, necesitand de asemenea de azot si fosfor.

1 kg HC + 2,6 kgO2 + 70 g N → 1,6 kg CO2 + 1 kg H2O + 1 kg biomasa In concluzi biodegradarea este un fenomen natural de degradare care poate fi

foarte lent (de la cateva saptamani la catva ani) si care deseori este incomplet. In conditii optime, in unele zone ale Marii Mediterane, bacteriile pot oxide pana la

1 g de petrol/1 m2 /zi. Sedimentarea, este definite ca fiind un process de aderare a particolelor de

petrol la particulele solide din masa apei. Cu cat turbulenta apei este mai ridicata cu atat fenomenul de sedimentare este mai acut.

Sedimentare este un process care reduce volumul de produs de la suprafata apei, dar nu in aceeasi masura ca dispersia sau evaporarea.

Deversari accidentale pe sol Deversarile accidentale de produse petroliere pe sol conduc la poluare solului,

in principal la partea superioara. Poluarea solului este functie de timp si de tipul de produs petrolier deversat.

Solul prin proprietatile sale de corp dispers, eterogen actioneaza ca o coloana cu distributie stratificata a componentelor petrolului, care sunt retinute in primul rand in orizonturile superioare ale solului. La deversari accidentale de produs petrolier pe sol au loc urmatorele fenomene : evaporarea, raspandirea pe suprafata solului, patrunderea in adancime, biodegrdarea.

Evaporarea. In primele ore de la deversarea hidrocarburilor pe sol, are loc evaporarea celor mai volatili compusi. Evaporarea poluantului este direct proportionala cu : suprafata peliculei, temperatura aerului, temperatura solului, viteza vantului si de tipul poluantului (%compusi volatili).

Capacitatea de evaporare a doua produse petroliere diferite la temperatura de 15°C si o viteza a vantului de 1 m/s este reprezentata in figura urmatoare :




66

Unii componenti, in special asfaltenele si parafinele raman la suprafata solului formand o pelicula compacta care impiedica schimbul gazos intre sol si atmosfera, defavorizand circulatia normal a apei, creandu-se astfel conditii nefavorabile biodegradarii.

Fenomenul de evaporare duce la reducerea volumului de poluant pe sol, dar crescand pericolul de explozie datorita acumularilor de gaze inflamabile si crearea in zona a unui mediu toxic.

Raspandirea pe suprafata solului. Raspandirea produselor petroliere pe suprafata solului este datorita fortelor gravitationale si a gradului de inclinare (pantei) a terenului si este dependent de cantitatea de poluant si vascozitatea acestuia.

Raspandirea pe suprafata solului se produce in faza initial cand poluantul este destul de fluid. Pentru a limita raspandirea este necesara limitarea/izolarea rapida a zonei poluate.

Patrunderea in adancime. Patrunderea produselor petroliere la o anumita adancime in sol este influentata de umiditate, granulatie si densitatea acestuia, intensitatea poluarii, vascozitatea si densitatea poluantului.

Exista astfle soluri cu un grad diferit de permiabilitate (m/s) care depinde de granulatia acestuia.

In cazul unui sol constand in bolovanis grosier, permiabilitatea este de max. 10 m/s, pentru apa.

Pe masura ce granulatia scade astfel: pietris→nisip grosier→nisip fin, permiabilitatea solului scade vizibil la cca. 0,0001 m/s, pentru apa.

Pe parcursul migrarii are loc o distributie selective pe profil in functie de polaritatea componentilor, astfel: hidrocarburile saturate patrund la adancimi mai mari, urmate de hidrocarburile aromatice, iar asfaltenele raman la suprafata solului.

O alta caracteristica a solurilor este capacitatea lor de a retine fluide (l/m2). Capacitatea de retinere a poluantilor in sol este functie de tipul solului:

▪ pietrisuri grosiere 5 l/m2 ▪ pietrisuri si nisipuri grosiere 8 l/m2 ▪ nisipuri medii grosiere 15 l/m2 ▪ nisipuri fine si medii 25 l/m2 ▪ nisipuri fine 40 l/m2

Biodegradarea, fenomen descris la deversarea in apa.

Risc de aprindere sau de explozie cand compusii volatili se acumuleaza in

aer si intalnesc o sursa de foc

Amestecul condensate/titei usor este un lichid inflamabil si poate genera incendii / explozii, cu victime umane si pagube materiale. Se aprinde usor in contact cu suprafetele incalzite, cu scantei sau flacara deschisa, formeaza amestecuri explozibile cu aerul, avand limitele de explozie cuprinse intre :

- limita inferioara de explozie 1,3 % vol. - limita superioara de explozie 7,8 % vol.

Explozia unui amestec, în limitele de explozie, gaz-aer poate fi : - de tip CVCE “Confined vapor cloud explosion” (explozie în nor de vapori într-

un spaţiu închis ) - de tip UVCE “Unconfined vapor cloud explosion” (explozie în nor de vapori




67

într-un spaţiu deschis ) Posibilitatea formarii amestecurilor explozive în rezervoarele de produse

petroliere este determinata de existenta în interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori

de produs si aer la suprafata lichidului. Concentratia vaporilor în spatiu de deasupra

lichidului este în functie de temperatura initiala de fierbere a produsului si de conditiile

climatice.

La cresterea temperaturii în rezervor se produce o crestere a presiunii în spatiul

de vapori, ca urmare a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs. În conditii egale

de temperatura, presiunea în spatiul de vapori si deci concentratia vaporilor este mai

mare în cazul depozitarii unor produse cu punct de fierbere scazut.

Variatiile de temperatura ale aerului înconjurator în cursul unei zile produc variatii

ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatiul gazos al

rezervorului. Ziua, datorita încalzirii rezervorului si a produsului, cantitatea de vapori si

deci presiunea în spatiul gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza în

atmosfera. În timpul noptii se observa fenomenul invers, temperatura aerului exterior si

a produsului scade, o parte din vapori se condenseaza, presiunea în rezervor

descreste, iar aerul din exterior intra în rezervor. Acest proces de schimb material între

spatiul gazos din interiorul rezervorului si atmosfera, datorita variatiilor de temperatura

din timpul unei zile se numeste "respiratia mica'' a rezervorului.

În timpul încarcarii unui rezervor, aerul din interior saturat cu vapori de produs

petrolier este evacuat în atmosfera. La golirea rezervorului patrunde aer din exterior. si

în acest caz are loc o respiratie, care, fiind de volum mai mare decât prima, poarta

numele de "respiratia mare" a rezervorului.

În timpul "respiratiei" rezervoarelor se pot forma amestecuri inflamabile în

interiorul rezervoarelor si în exteriorul lor, ca urmare a evacuarii vaporilor de produs în

aer.

Desi presiunea din rezervor ar trebui sa fie egala cu presiunea de vapori a

produsului la temperatura respectiva, s-a constatat ca vaporii de hidrocarburi din

rezervoare nu sunt saturati decât la suprafata lichidului si ca, în practica, presiunea în

rezervor nu este decât aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului. Acest

fenomen se explica prin faptul ca vaporii saturati de la suprafata lichidului, datorita

densitatii mari, difuzeaza foarte încet în masa de vapori împiedicând evaporarea.

Încalzirea datorita razelor solare, în special lânga mantaua rezervorului, creeaza curenti

de convectie, care antreneaza vaporii saturati de la suprafata lichidului favorizând

evaporarea.

Încetinirea vitezei de evaporare în rezervoare mareste pericolul de aprindere

întrucât favorizeaza formarea amestecurilor inflamabile de vapori si aer. Într-un

rezervor cu benzina, daca spatiul de deasupra lichidului este saturat cu vapori,

aprinderea de la o scânteie de origine electrostatica este neprobabila vara. Întrucât

aceasta scânteie s-ar produce într-o zona în care concentratia vaporilor de benzina este

mai mare decât limita superioara de inflamabilitate a amestecului vapori-aer. Pericolul

nu apare decât iarna, la temperaturi sub -15°C, când concentratia vaporilor de benzina

se afla în limitele de explozie. Ori, datorita faptului ca spatiul de vapori într-un rezervor




68

de benzina nu este saturat în partea superioara, aprinderea se poate produce chiar si

vara, amestecul situându-se în limitele de inflamabilitate.

Un pericol important la depozitarea produselor petroliere îl constituie debordarea

lichidului prin fierbere. În cazul în care produsul este format din componenti cu diferenta

mare între punctele de fierbere, în timpul incendiului fractiunile usoare se evapora, în

timp ce fractiunile grele încalzite coboara la fundul rezervorului. Rezulta asa numita

"unda de caldura" care poate atinge temperaturi de 150-260°C. Viteza ei este diferita

dupa natura produsului. Daca exista un strat de apa la fundul rezervorului, unda de

caldura provoaca vaporizarea lui. Vaporii formati ocupând un volum mare (1 l apa

formeaza 1700 l vapori) are loc de cele mai multe ori debordarea produsului prin

fierbere, ceea ce conduce la intensificarea focului si raspândirea lui.

În timpul unui incendiu pot avea loc mai multe debordari succesive. Debordarea

este semnalata prin cresterea lungimii flacarilor care devin în acelasi timp mai

luminoase.

Sursele potentiale de aprindere a amestecurilor de vapori-aer din rezervoare sunt: - surse de aprindere cu flacara ( chibrit, lumanare, bricheta)

- surse de aprindere de natura electrica (arcuri si scanteie electrica, scurtcircuite,

electricitate statica)

- surse de aprindere de natura termica ( tigari, becuri si proiectoare electrice,

particule incandescente de la sudura

- surse de aprindere de natura mecanica(scantei mecanice, frecare)

- surse de aprindere naturale(caldura solara, trasnet)

- surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare

- surse de aprindere indirecte (radiatia unui focar de incendiu, flacara unui

amestec exploziv)




69

4. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE SI METODELE DE PREVENIRE 4.1 DESCRIEREA SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE SI PROBABILITATE PRODUCERII ACESTORA

Pentru a analiza riscurile asociate unor accidente potenţiale în interiorul amplasamentului s-au imaginat o serie de scenarii în care sunt implicate activitatile de manipulare gaze de sonda, condensate si depozitare condensat, cu o evaluare a cauzelor, efectelor şi o evaluare calitativă a probabilităţii de producere precum şi a gravităţii consecinţelor, pentru fiecare din aceste scenarii.

În tabelul de mai jos se prezintă posibilele evenimente care pot avea loc in activitatea desfasurata, cu consecinţe asupra factorilor de mediu, sănătăţii şi securităţii personalului cat şi asupra populaţiei din zonă :

Nr

crt Factori de risc

Probabilitate de a se produce

Elemente vulnerabile

1.

Ava

rii t

ehn

olo

gic

e

întreruperea alimentării cu energie electrică,

Posibil

Sonde exploatare Obiectivele Statiei de uscare, procesare gaze Rezervor depozitare condensat Rampa auto cu autocisterna la incarcare condensat Pompe vehiculare/compresoare

întreruperea alimentării cu aer instrumental

Posibil

Sonde exploatare Obiectivele Statiei de uscare, procesare gaze Rezervor depozitare condensat Rampa cu autocisterna la incarcare condensat Pompe vehiculare/compresoare

2.

Ava

rii m

eca

nic

e - neetanşeităţi ca urmare a

contractărilor sau a dilatărilor neuniforme ce se produc în timpul scăderilor bruşte de temperatură;

- spargerea sau apariţia de neetanşeităţi la trasee tehnologice, furtune flexibile incarcare condensat,

Posibil

Sonde exploatare Obiectivele Statiei de uscare, procesare gaze Rezervor depozitare condensat Rampa auto cu autocisterna la incarcare condensat Pompe vehiculare/compresoare

Incen

d

iu Incendiu aparut pe suprafete de lichid

volatil si inflamabil Putin

probabil Rezervor depozitare condensat




70

3.

Incendiu datorat aprinderii unui nor de gaz inflamabil in amestec cu aerul

Sonde exploatare Obiectivele Statiei de uscare, procesare gaze Rezervor depozitare condensat Rampa auto cu autocisterna la incarcare condensat

4.

Exp

lozie

Nori de vapori in amestec cu aerul (infunctie de limita superioara si cea inferioara de explozie %/vol.in aer la 760 mm Hg si 20°C).

Putin

probabil

Rampa auto cu autocisterna la incarcare condensat Rezervor depozitare condensat

6. Cutremur

Rar

(improbabil)

Sondele de exploatare Obiectivele Statiei de uscare, procesare gaze Rezervor depozitare condensat Rampa auto cu autocisterna la incarcare condensat Pompe vehiculare/compresoare

7.

Atac terorist

Rar

(improbabil)


8. Atac din aer

(pe timpul conflictelor armate)

Rar

(improbabil)


9. Caderi de obiecte cosmice

Rar

(improbabil)


Pentru a analiza riscurile asociate unor accidente potenţiale în interiorul

amplasamentului s-au imaginat o serie de scenarii în care sunt implicate substanţe periculoase, cu o evaluare a cauzelor, efectelor şi o evaluare calitativă a probabilităţii de producere precum şi a gravităţii consecinţelor, pentru fiecare din aceste scenarii.




71

Zona perimetrului de exploatare gaze de sonda si titei

Principalele tipuri de incidente/accidente care pot să apară pe amplasament datorate vehicularii gazului natural la presiuni mari si anume:

- scapari de gaze naturale in atmosfera fara aprindere; - incendiu; - deflagratia gazelor naturale in atmosfera; De regula cele mai frecvente incidente care s-ar putea transforma in accidente

majore sunt incendiile datorate aprinderii gazelor iesite sub presiune din sistem, de la o sursa potentiala din zona.

Explozia gazelor in aer se pot produce numai daca gazele naturale sunt in concentratie in aer care se incadreaza in intervalul de de explozie specific gazului metan 5 – 14 % si in zona de emisie exista o sursa potentiala de aprindere .

In cazul cedării unei garnituri la capul de eruptie, orificiul prin care se produce iesirea gazelor in atmosfera este redus la 50 x 0,05 mm adică la 2,5 mm2 .

In cazul amplasamentului punctului de lucru ventilarea zonei din jurul unei sonde se realizează pe cale naturală si este suficienta în condiţiile în care în calea curenţilor de aer nu există obstacole majore.

În aceste condiţii se poate aprecia că aria analizată dispune de o ventilare naturală suficientă pentru a asigura dispersia amestecurilor gaze naturale in aer fara a se acumula si forma concentratii in intervalul de explozie

a). Cedarea garniturii la capul de eruptie

Degajarea de gaze naturale în funcţionare normală la o sonda in cazul cedari garniturilor este posibil sa se produca, avand insa o frecvenţă redusa şi pentru perioade scurte de timp , pana se intervine pentru remedierea defectiunii.

Tinind cont ca sursele de degajare la un cap de eruptie sunt de regula garniturile (ca si surse de degajare de gradul ll) în conformitate cu prevederile standardului SR EN 60079-10-1:2009 se poate aprecia ca arie periculoasă, un cerc cu rază de 1,5 m in jurul sondei de extracţie.

Acumularea gazelor naturale la nivelul solului nu este posibila intrucat gazele naturale în raport cu aerul au densitatea relativă mai mică (0,70-0,75), scăpările accidentale de gaze în atmosfera avand o traiectorie ascendentă.

In concluzie , scaparile de gaze naturale pe la gariturile de etansare nu pot fi cauza unor accidente majore.

a) Ruperea capului de eruptie

Se presupune un cutremur de intensitate mare, peste 8 pe scara Richter, sau caderea din atmosfera a unui corp de mari dimensiuni care sa faca un crater cu adancime de peste 20 m ( adancimea la care este valva hidraulica de inchidere) si sa rupa tubingul.

Cel mai grav eveniment este cel cu scapari masive de gaze naturale combustibile, situatie care poate aparea daca se intrunesc simultan urmatoarele situatii: - se rupe capul de eruptie; - valva de siguranta SRTV ramane blocata pe deschis; - ies in atmosfera cantitatii foarte mari de gaze ( debitul mediu fiind de 300.000 mc/zi; 208 mc / min; 3,47 mc /sec); - gazele nu se aprind instantaneu la iesirea in atmosfera la o presiune de peste 42 bar;

In aceasta situatie singura solutie este aprinderea scaparilor de gaze, lasand sa




72

arda jetul de gaze iesit prin capul de eruptie, asigurand cu autospeciale de la ISU Bacau supravegherea si racirea intregii zone in care radiatia de la incendiu este mare.

Prin aceasta solutie se elimina efectele radiatiei termice care poate aprinde vegetatia din zona si eventual a posibilitatii formarii de amestecuri potential exlozive departe de zona de defect chiar daca gazele naturale sunt mai usoare decat aerul si au tendinta sa se duca in sus, fara a cobori la nivelul solului si a se acumula pentru a forma amestecuri potential explozive.

În cazul aparitiei de scapari de gaze naturale se va actiona în functie de specificul si gravitatea situatiei apărute, echiparii si dotarii cu sisteme de siguranta: inchidere TRSV, parcker, ventil coltar la capul de eruptie, ventile sectionare rampă, racord grup dupa caz.

Aceste masuri sunt mentinute pana ce echipa de interventie de specialitate este pregatita sa intervina pentru omorarea sondei.

Se poate concluziona ca numai in caz de fatalitate poate sa apara un accident de amploare deosebita la care sa nu se poata interveni pentru izolarea scaparilor de gaze si transformarea in accident major a caror consecinte pot avea urmari grave pentru populatia din zona si pentru mediu

Zona obiectivelor statiei de uscare si procesare gaze a) Scapari de gaze la unul din obiectivele statiei de uscare si procesare gaze

Scaparile de gaze de sonda(natural) sunt periculoase în special datorită posibilităţii de evolutie a accidentului, dupa cum urmeaza:

- scapari de gaze care nu se aprind, dar pot duce la intoxicarea personalului de intervenţie sau operare;

- scapari de gaze care se aprind instantaneu; - scapari de gaze care se aprind dupa un interval de timp producandu-se

exploazia norului de gaz format in aer liber; În caz de scapari massive se creeaza o zona de gaze ce ar putea atinge limita

de explozie.

Apariţia unor scapari de gaze este favorizată de presiunile ridicate cu care se lucrează. Scaparile de gaze pot avea loc datorita:

- fisurilor şi neetanşeităţilor: îmbinări de flanşe sau alte tipuri de racord, robineţi sau alte armături defecte;

- nerespectarii parametrilor de operare; - neurmaririi de catre operatori a semnalelor de detectie si a aparitiei

neetanseitatilor; - nedeschiderii supapelor de siguranta la presiunea de setare maxim admisa - erori umane grave (manevre greşite de robineţi)

- acţiunea unor persoane neautorizate; Fisuri la conducte pot avea loc datorită coroziunii, solicitări mecanice ridicate prin

loviri sau contracţii puternice la temperaturi foarte scăzute. Posibilitatea de apariţie a unor fisuri sau defecte la echipamente sunt reduse, acestea fiind verificate periodic si supuse autorizarii ISCIR.

Posibilităţile de acţiune a unor persoane neautorizate sunt reduse prin limitarea accesului şi securizarea zonei.




73

Manevrarea greşită a robineţilor are probabilitate redusă deoarece personalul de operare este instruit şi testat periodic.

Intoxicarea personalului surprins de scurgerea de gaz este posibilă în special în cazul unor intervenţii făcute fără a se lua măsurile de protecţie necesare. Datorită plasării obiectivelor statiei de uscare si procesare gaze în aer liber, a instruiri şi supravegherii personalului în timpul intervenţiilor, riscul de intoxicare a personalului este redus.

In camera de control este prevazută o centrală de detectie gaze/incendiu de, producator CROWCON UK, care primeşte semnalele de la detectoarele de gaze si de la detectoarele de flacara de pe amplasamentul statiei. Centrala avertizeaza automat acustic si visual depasirea a 20% din LEL pentru gaz metan. b) Incendiu la un utilaj aferent Statie de uscare, procesare gaze

Gazele naturale sunt extrem de inflamabile. Incendierea acestora este posibilă în cazul producerii de scăpări şi contactul acestora cu o sursă de foc. Scaparile de gaze pot fi datorate:


- nerespectarii parametrilor de operare; - neurmaririi de catre operatori a semnalelor de detectie si a aparitiei

neetanseitatilor; - nedeschiderii supapelor de siguranta la presiunea de setare maxim admisa - erori umane grave (manevre greşite de robineţi)

- acţiunea unor persoane neautorizate; Sursele de aprindere pot fi:

- focul deschis neautorizat, - scântei la echipamentele de comutaţie, - descărcări electrostatice, - scântei produse prin lovire cu obiecte dure.

O particularitate a posibilităţii de aprindere a scaparilor de gaze este faptul că acestea se pot aprinde din surse de foc aflate la distanţă, chiar în afara obiectivului, în zona de dispersie a gazului aflat la concentraţii peste limitele de inflamabilitate.

În cazul incendierii unei scapari sub presiune, incendiul va fi sub forma unui jet de foc: “jet fire”. Direcţia jetului de foc va fi în plan vertical (deoarece gazele naturale sunt mai usoare dacat aerul), puterea jetului fiind în funcţie de presiunea sursei de alimentare şi secţiunea de evacuare.

Probabilitatea de incendiere este foarte redusă ţinând cont de faptul că posibilitatea de apariţie a unor scapari de gaze este foarte mica aceasta fiind detectata imediat, se utilizează echipament de intervenţie şi protecţie antiex, instalaţiile electrice sunt în construcţie antiex, fumatul şi focul deschis în zona sunt strict interzise.

In zona staiei de uscare procesare gaze sunt amplasate detectoare de gaze care sesizeaza orice scurgere de gaz, cu semnalizare acustica si optica la central detective gaz/incendiu din camera de control si luarea masurilor pentru prevenirea dezvoltarii evenimentului, folosindu-se dotarile existente




74

Zona rezervorului de depozitare condensate/titei usor

a) Distrugerea rezervorului de depozitare condensat prin atac terorist sau atac din aer

Se presupune că un atac terorist sau un atac din aer ar avea loc cu mijloace explozive: încărcături explozive plasate pe rezervor, aruncătoare de mijloace explozive de la distanţă, atac din aer cu bombă etc. Un astfel de eveniment ar produce efecte puternice în special dacă ar avea loc la rezervorul de depozitare condensat.

Un atac asupra rezervorului de depozitare condensate/titei usor ar duce la avarierea acestuia prin ruperea corpului rezervorului, o parte din condensat deversandu-se pe sol, creandu-se o atmosfera exploziva si totodata toxica datorita evaporarii fractiei volatile .

Condensatul deversat va polua solul si va ajunge si in apa paraului Valea Teiului (prin care curge temporar apa) datorita pantei terenului si de acolo in apa paraului Cernu in perioada ploaioasa a anului. In perioada secetoasa a anului, paraul Vale Teiului este secat, astfel nu va fi afectat raul Cernu.

În caz de explozie se produce incendierea materialelor combustibile şi inflamabile din zona , ruperea şi incendierea traseelor de gaz de sonde.

Traseele de gaze de sonde rupte ar fi la rândul lor incendiate producând jeturi puternice de foc.

Energia degajată, undele seismice şi sonore ar produce panică în rândul populaţiei din zonele locuite.

Probabilitatea de producere este foarte redusă pentru atacul din aer, deoarece, amplasamentul nu are o importanţă strategică deosebită, declanşarea unui asemenea atac presupune de obicei existenţa unui conflict anterior (stare de război) şi deci anticiparea unui asemenea eveniment, ceea ce asigură timpul necesar opririi activităţii, cu golirea rezervorului şi transportul produselor periculoase în locuri sigure sau o eventuală evacuare a populaţiei din zonă.

Atacul terorist rămâne un eveniment cu probabilitate foarte redusă (chiar dacă mai mare ca a atacului din aer) dar neputând fi anticipat va produce cu siguranţă efecte deosebite, mai ales dacă constă într-o explozie simultană în mai multe puncte ale obiectivului.

Amplasamentul punctului de lucru este imprejmuit pe trei laturi cu gard din beton si are paza asigurata, ceea ce previne patrunderea persoanelor straine in incinta. Pe timp de noapte are asigurat iluminatul perimetral.

Paza obiectivului este asigurata de personalul angajat si obiectivul este prevazut cu sistem video de supraveghere a amplasamentului.

b) Distrugerea rezervorului de depozitare condensate/titei usor datorat unui cutremur de 8,0 pe scara Richter

Se presupune ca ar avea loc un cutremur de 8,0 pe scara Richter. Un astfel de eveniment ar produce efecte puternice în special la rezervorul de depozitare condensat.

Undele seismice produse de un cutremur de magnitudine mare determina miscarea solului, alunecarea terenului avand in vedere gradul de eroziune a solului in zona, ceea ce poate duce la distrugerea fundatiei rezervorului de depozitare condensat si la avarierea cuvei de retentie a rezervorului.




75

Acest fapt ar duce la deversarea condensatului pe sol, creandu-se o atmosfera exploziva si totodata toxica datorita evaporarii fractiei volatile, daucand si la poluarea solului si a panzei freatice.

Condensatul deversat va polua solul si poate sa ajunga si in apa paraului Teiului (prin care curge temporar apa) datorita pantei terenului si de acolo in apa paraului Cernu in perioada ploaioasa a anului. In perioada secetoasa a anului paraul Teiului este secat, astfel nu va fi afectat paraul Cernu.

În caz de explozie se produce incendierea materialelor combustibile şi inflamabile din zona , ruperea şi incendierea traseelor de gaz de sonde.

Traseele de gaze de sonde rupte ar fi la rândul lor incendiate producând jeturi puternice de foc.

Energia degajată, undele seismice şi sonore ar produce panică în rândul populaţiei din zonele locuite.

Probabilitatea de producere a unui cutremur mai mare de 8,0 pe scara Richter este redusă avand in vedere istoricul cutremurelor din zona.

Amenajările efectuate, zid de sprijin din beton cu barbacane pentru scurgerea apelor, ziduri de gabioane din piatră în plasă de sârmă, șanțurile perimetrale de preluare a apelor pluviale, diminuează riscul de alunecare a terenului pentru zona de amplasament.

c) Scurgere de condensate/titei usor de la rezervorul de depozitare

Scurgerile de condensate/titei usor în zona rezervorului de depozitare este periculoasă în special datorită posibilităţii de a provoca incendii si explozii datorita faptului ca acesta se acumuleaza in cuva de retentie, crreidu-se o suprafata marita de vaporizare, ce ar putea atinge limita de explozie. Scurgeri de condensate/titei usor pot avea loc prin:


- acţiunea unor persoane neautorizate; - manevre greşite de robineţi; Fisuri la conducte pot avea loc datorită coroziunii, solicitări mecanice ridicate prin

loviri sau contracţii puternice la temperaturi foarte scăzute. Posibilitatea de apariţie a unor fisuri sau defecte la echipamente sunt reduse, acestea fiind verificate periodic.

Scaparile de condensat pot fi detectate vizual, condensatul fiind colectat in cuva betonata a rezervorului. In cazul aprinderii condensatului scurs acesta va fi detectat prin detectoarele de flacara cu semnalizare la centrala de detectie gaze/incendiu din camera de comanda, ceea ce ofera posibilitatea unei interventii rapide pentru depistarea sursei de scurgere si luarea masurilor pentru prevenirea dezvoltarii evenimentului, folosindu-se dotarile existente.

Posibilităţile de acţiune a unor persoane neautorizate sunt reduse prin limitarea accesului şi securizarea zonei.

Manevrarea greşită a robineţilor are probabilitate redusă deoarece personalul de operare este instruit şi testat periodic.

Intoxicarea personalului este posibilă în special în cazul unor intervenţii făcute fără a se lua măsurile de protecţie necesare. Datorită plasării rezervorului de depozitare în aer liber, a instruiri şi supravegherii personalului în timpul intervenţiilor, riscul de intoxicare a personalului este redus.




76

d) Incendiu la rezervorul de depozitare condensate/titei usor Amestecul condensate/titei usor este un lichid inflamabile. Incendierea acestuia

este posibilă în cazul producerii de scurgeri (scăpări) şi contactul acestora cu o sursă de foc. Scurgerile de condensate/titei usor pot fi datorate:

- fisurlor şi neetanşeităţilor: îmbinări de flanşe sau alte tipuri de racord, robineţi sau alte armături defecte;

- acţiunea unor persoane neautorizate; - manevre greşite de robineţi; Sursele de aprindere pot fi:

- focul deschis neautorizat, - scântei la echipamentele de comutaţie, - descărcări electrostatice, - scântei produse prin lovire cu obiecte dure.

În cazul incendierii condensatului/titeiului usor ce se scurge printr-o fisura, incendiul va fii sub forma unui jet de foc: “jet fire”. Direcţia jetului de foc va fi funcţie de locul fisurii: în plan orizontal, vertical sau oblic, puterea jetului fiind în funcţie de inaltimea la care se afla fisura şi secţiunea de evacuare. Cele mai periculoase sunt cele cu jet orizontal şi oblic, ele pot fii oprite şi “întoarse” de obstacole.

Probabilitatea de incendiere este foarte redusă ţinând cont de faptul că rezervorul de depozitare este verificat periodic, posibilitatea de apariţie a unor scurgeri fiind foarte mica.

La interventii se utilizează echipament de intervenţie şi protecţie antiex, instalaţiile electrice sunt în construcţie Ex, fumatul şi focul deschis în zona rezervorului fiind strict interzise. Rezervorul de depozitare condensate/titei usor este prevazut cu supape de aspiratie/respiratie, cu opritoare de flacari

In zona rezervorului de depozitare sunt amplasate detectoare de flacara, cu semnalizare acustica si optica la centrala de detectie gaze/incendiu din camera de comanda, ceea ce ofera posibilitatea unei interventii rapide pentru depistarea sursei de scurgere si luarea masurilor pentru prevenirea dezvoltarii evenimentului, folosindu-se dotarile existente.

4.2 EVALUAREA AMPLITUDINII SI A GRAVITATII CONSECINTELOR ACCIDENTELOR MAJORE IDENTIFICATE 4.2.1. Evaluarea calitativa a marimii si gravitatii consecintelor accidentelor majore

Pentru identificarea accidentelor potenţial majore, specifice amplasamentului, s-a procedat la o evaluare calitativă a riscului asociat scenariilor de accidente posibile prezentate anterior

Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în metodologia de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativă a riscului se realizează prin calculul nivelului de risc ca produs între nivelul de gravitate şi cel de probabilitate al evenimentului analizat.

a. Măsura calitativă a consecinţelor este realizată prin încadrarea în cinci nivele de gravitate, care au următoarea semnificaţie:




77

1. Nesemnificativ • Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative • Emisii: fără emisii; • Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale

ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile • Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare.

2. Minor

• Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor; • Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat; • Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau

parţi ale ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit, plantele sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale , calitatea aerului creează un disconfort local, poluarea apei depăşeşte limita fondului pentru o scurtă perioadă;

• Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate. 3. Moderat

• Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale; • Economice: reducerea capacităţii de producţie; • Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern; • Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi

migraţia populaţiilor de animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectată de compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viaţa acvatică, contaminări limitate ale solului şi care pot fi remediate rapid;

• Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate. 4. Major

• Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite; • Economice : întreruperea activităţii de producţie; • Emisii: emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare; • Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra

speciilor locale şi distrugerea de habitate extinse , calitatea aerului impune “refugiere în siguranţă” sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;

• Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate 5. Catastrofal

• Pentru oameni (populaţie): moarte; • Economice : oprirea activităţii de producţie; • Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare; • Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră,

calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse a solului; • Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.

b. Măsura probabilităţii de producere este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele, care au următoarea semnificaţie: 1. Rar (improbabil) - se poate produce doar în condiţii excepţionale. Frecventa de

aparitie mai mica de 10-12 (o probabilitate de aparitie anuala in peste 1012 ani) ;




78

2. Puţin probabil - s-ar putea întâmpla cândva. Frecventa de aparitie intre 10-8 si 10-12 ;

3. Posibil - se poate întâmpla cândva. Frecventa de aparitie intre 10-6 si 10-8;

4. Probabil - se poate întâmpla în multe situaţii. Frecventa de aparitie intre 10-4 si 10-6;

5. Aproape sigur - se întâmplă în cele mai multe situaţii. Frecventa de aparitie peste 10-4 ;

c. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin calculul nivelului de risc ca produs intre nivelul de gravitate (consecinta ) si cel de probabilitate al evenimentului analizat.

Utilizând informaţiile obţinute din analiză, riscul este plasat într-o matrice de forma următoare:

PROBABILITATE CONSECINTE

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofale

1 2 3 4 5

Improbabil <10-12 1 1 2 3 4 5

Putin probabil

10-8 la 10-12 2 2 4 6 8 10

Posibil 10-6 la 10-8 3 3 6 9 12 15

Probabil 10-4 la 10-6 4 4 8 12 16 20

Aproape sigur

>10-4 5 5 10 15 20 25

NIVELE DE RISC DEFINIŢIE ACŢIUNI CE TREBUIE ÎNTREPRINSE

1 – 4 Risc foarte scăzut Conducerea acţiunilor prin proceduri obişnuite de rutină

5 – 9 Risc scăzut

10 – 14 Risc moderat Se acţionează prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de muncă

15 – 19 Risc ridicat

Acţiuni prompte , luate cât de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vârf

20 – 25 Risc extrem Fiind o situaţie de urgenţă, sunt necesare acţiuni imediate şi se vor utiliza prioritar toate resursele

Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul

amplasamentului, s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor şi de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de impactul potenţial şi de măsurile de prevenire prevăzute.

Pentru o mai sugestivă prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor accidentale specifice activităţii din cadrul punctului de lucru se prezintă în continuare matricea de cuantificare a riscurilor, întocmită pe baza scenariilor de posibile accidente descrise anterior.




79

Nr. crt. Scenariu accidental Probalitate Gravitate Risc

a) Zona perimetrului sondelor de exploatare gaze si titei

1 Cedarea ganiturii 3 2 6

2 Ruperea capului de eruptie 2 5 10

b) Zona obiectivelor staiei de uscare si procesare gaze

1 Scapari de gaze la un utilaj al statiei de uscare si procesare gaze

3 3 9

2 Incendiu la un utilaj aferent statie de uscare si procesare gaze

2 5 10

c) Zona rezervorului depozitare condensat

1 Distrugerea rezervorului prin atac terorist sau atac din aer

1 5 5

2 Distrugerea rezervorului datorita unui cutremur cu magnitudinea de 8,0

2 4 8

3 Scurgeri de condensat la rezervor 2 3 6

4 Incendiu la rezervor 2 5 10

În matricea următoare se prezintă centralizat rezultatele analizei calitative de

risc. În zonele delimitate de grilă sunt menţionate indicele zonei de securitate şi numărul corespunzător al scenariului :

PR

OB

AB

ILIT

AT

EA

Aproape sigur

5

Probabil 4

Posibil 3 a1; b1

Puţin probabil

2 c3 c2 b2; c4 ; a2

Improbabil 1 c1

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

EFECTE (GRAVITATEA)

Rezultatele analizei calitative de risc arată că: - toate scenariile de accident luate în considerare prezintă un risc scăzut sau moderat - scenariile de accidente cu consecinţe majore sunt cele cu ruperea capului de eruptie la o sonda de exploatare gaze, incendiu la rezervorul de depozitare condensate si incendiu la un utilaj al statiei de uscare, procesare gaze. Aceste scenarii au un risc moderat datorită cantităţii de condensat care poate fi implicat si cantitatii de gaze vehiculate.

Ca urmare s-a considerat utilă şi necesară o analiză mai detailată, bazată pe evaluarea cantitativă a riscurilor, pentru scenariile relevante la care consecinţele pot fi majore, considerate accidente potenţial majore. 4.2.2 Analiza sistematica a pericolelor

O alta evaluare calitativa este analiza sistematica a pericolelor. Scopul unei analize sistematice a pericolelor este descoperirea surselor de

pericol şi a cauzelor, evaluarea acestora şi stabilirea măsurilor necesare evitării accidentelor.




80

Metode calitative de identificare a hazardelor si estimare a riscului:

Analiza proprietatilor substantelor periculoase;

Metoda listelor de verificare (check list);

Metoda de analiza "Dar Daca ?";

Metoda ‘’Analiza Preliminar de Hazarduri’’ (PHA);

Metoda ‘’Analiza Modurilor de Defectare si a Efectelor’ (FMEA);

Metoda “Studiul Hazardurilor si al Operabilitatii” HAZOP;

Metoda de evaluare a riscului prin indicele DOW;

In cazul de faţă a fost ales procedeul HAZOP / PAAG - metoda sistematică cea

mai cunoscută şi recunoscută în toată lumea. Metoda HAZOP / PAAG Scopul metodei este acela de a analiza siguranta unei instalatii/amplasament si

mai ales de a descoperi punctele vulnerabile(tehnice, organizatorice, operationale), de

ale enunta si de a elabora un plan in vederea rectificarii/imbunatatirii acestora.

Modul de lucru este în echipă, cu completarea rezultatelor într-un tabel. Metoda

este inductivă / deterministică.

Etapele de lucru sunt următoarele:

- Stabilirea funcţiei nominale a utilajului;

- Identificarea parametrilor care pot conduce la accidente;

- Aplicarea cuvintelor decisive;

- Identificarea cauzelor;

- Estimarea efectelor;

- Stabilirea acţiunilor.




81

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Rezervor V02

Funcţie: Stocare condensat Parametri: Nivel; Neetanseitati

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂTOR CAUZE POSIBILE CONSECINŢE ACŢIUNI

Nivel Mai mare

- defect aparatul de masura al nivelului - defecta semnalizare acustica si optică la camera de control.

- deversare peste

rezervor

- se opreşte pomparea în

rezervor;

- se transvaseaza produsul in

autocisterna

- se remediaza defectiunea

- se repune rezervorul in

functiune

Neetanşeităţi Avarii mecanice

- spargerea garniturilor

la capacele de

vizitare sau la

flanşele conductelor şi

racordurilor,

- spargerea ventilelor

de scurgere sau a altor

armături,

- scurgeri de condensat

- pericol incendiu;

- pericol de explozie

- intoxicare personal;

- poluare aer

- se apasa butonul de shut –

down daca este cazul. La

apasarea butonului, instalatia

este oprita automat prin

sistemul ESD, prin inchiderea

ventilelor de interblocare,

inclusiv la sonde, cu golirea

instalatiei la facla prin

dechiderea ventilelor de

golire si oprirea automata a

oricarui agregat electric aflat

in functiune;

- se izoleaza rezervorul prin

ventile mecanice

- luarea masurilor de

transvazare a continutului

rezervorului

- oprirea persoanelor în zona

- daca este cazul se va

înştiinţa ISU

- se remediaza defectiunea

- se repune rezervorul in

functiune




82

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Incalzitoarele H01, H02

Funcţie: incalzire gaze sonda Parametri analizati: Presiune, Debit, Sistem etanşare

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂ TOR

CAUZE POSIBILE CONSECINŢE ACŢIUNI

Presiune

Mare

Defectiune la duza de

laminare a presiunii

de la sonda

-presiunea maxima

este semnalizata optic

si acustic la PLC-ul din

camera de comanda.

-declansare supapa de

siguranta

- La presiune mai mare de 58 bari

instalatia este oprita automat prin

sistemul ESD, prin inchiderea

ventilelor de interblocare, inclusiv

la sonde, cu golirea instalatiei la

facla prin dechiderea ventilelor de

golire

- Se remediaza defectiunea

- Se reporneste statia de uscare si

procesare gaze sonda

Mica

Defectiune la duza de

laminare a presiunii

de la sonda

--presiunea minima



camera de comanda

La presiune mai mica de 28 bari in

calorifere instalatia este oprita

automat prin sistemul PSD, prin

inchiderea ventilelor de

interblocare, fara golirea

instalatiilor


- Se reporneste statia de uscare si

procesare gaze sonda

Temperatura

Mica

Defectiune la sistemul

de reglare a

temperaturii

- Temperatura minima



camera de comanda.

- Se trece pe control manual


- Se trece pe control automat

Mare

Defectiune la sistemul

de reglare a

temperaturii

- Temperatura maxima



camera de comanda.

- Se trece pe control manual


- Se trece pe control automat




83

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Separatoare trifazice SOT 1; SOT 2

Funcţie: separare gaz, condensat si apa Parametri analizati: Presiune, Debit,

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂ TOR


Presiune

Mai mică

Defectiune la duza de laminare a presiunii de la sonda Defectiune la ventilul de interblocare la intrarea gazelor in separator

--presiunea minima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda

La presiune mai mica de 28 bari in separator instalatia este oprita automat prin sistemul PSD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, fara golirea instalatiiei la facla - Se remediaza defectiunea - Se reporneste statia de uscare si procesare gaze sonda

Mai mare

Defectiune la duza de laminare a presiunii de la sonda

Presiunea maxima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda

La presiune mai mare de 58 bari, instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire - Se remediaza defectiunea - Se reporneste statia de uscare si procesare gaze sonda

Nivel condensat

Mai mic Defectiune la sistemul de reglare a nivelului

Nivelul mic de condensat este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.

- Se trece pe control manual - Se remediaza defectiunea - Se trece pe control automat

Mai mare Defectiune la sistemul de reglare a nivelului

Nivelul mare de condensat este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.


Nivel apa

Mai mic Defectiune la sistemul de reglare a nivelului

Nivelul mic de apa este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.


Mai mare Defectiune la sistemul de reglare a nivelului

Nivelul mare de apa este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.





84

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Coloana contactoare cu TEG

Funcţie: uscare gaze Parametri analizati: Nivel, Presiune

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂ TOR


Nivel TEG

Mai mic Defectiune la sistemul de reglare a nivelului de TEG

Nivelul mic de TEG este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.


Mai mare Defectiune la sistemul de reglare a nivelului de TEG

Nivelul mare de TEG este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.


Presiune gaze

Mai mare Inchidere ventil interblocare iesire gaze

Presiunea maxima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda

- Se opreste intrarea gazelor in coloana

- Se depresurizeaza modulul la facla

- Se repara ventilul de interblocare - Se repune coloana in functiune

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Pompe

Funcţie: vehiculare condensat Parametri analizati: Presiune, Debit, Sistem etanşare

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂ TOR


Presiune Mai mică - rotori uzaţi

- debit insuficient. - oprit pompa defectă şi pornit rezerva;

Debit Mai mic

- ventile mecanice blocate pe traseu; - trasee înfundate; - pompă uzată

- gripare pompă; - pericol incendiu.

- oprit pompa defectă şi pornit rezerva; - se opreşte activitatea, dacă este cazul; - se intervine cu mijloacele din dotare pentru evitarea incendiului.

Sistem etanşare

Neetanş - îmbătrânire material; - coroziune; - eroare umană.

- scăpări de condensat; - pericol de incendiu;

- oprit pompa defectă şi pornit rezerva; - se opreşte activitatea, dacă este cazul; - se intervine cu mijloacele din dotare pentru evitarea incendiului; - se intervine pentru diminuarea contaminării mediului.




85

MAŞINĂ SAU ELEMENT: Compresor Funcţie: recuperare gaze de facla Parametri: Presiune, Debit, Sistem etansare

PARAMETRI CUVÂNT

ÎNDRUMĂTOR CAUZE

POSIBILE CONSECINŢE ACŢIUNI

Presiune

Mai mică - incidente pe traseul de aspiratie

- se opreşte compresorul;

- se remediază defecţiunea.

Mai mare - defectare reglare presiune sistem.

- se opreşte compresorul.


Debit Mai mic - incidente pe traseul de aspiratie

- se opreşte compresorul.


Sistem etansare Distrugere etanşare

- îmbătrânire material; - coroziune; - eroare umană.

- scăpări de gaze ; - pericol de incendiu; - intoxicare personal - poluare aer

- se opreşte compresorul. - se intervine cu mijloacele din dotare pentru evitarea incendiului; - se remediază defecţiunea.

4.2.3 Evaluarea cantitativa a marimii si gravitatii consecintelor accidentelor majore

Evaluarea riscurilor prin metoda bazata pe consecinte Pentru evaluarea riscului asociat accidentelor potenţial majore identificate prin

analiza calitativă de risc, a fost utilizată metodologia "bazată pe consecinţe", numită şi "abordare deterministă" care se bazează pe evaluarea consecinţelor unor posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând astfel analiza incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de producere a accidentelor potenţiale.

Această metodă are o bază raţională similară cu "cel mai grav scenariu imaginat". Se consideră că dacă, pentru cel mai grav scenariu de accident imaginat sunt luate suficiente măsuri pentru protejarea personalului/populaţiei atunci, pentru fiecare accident posibil, mai puţin grav decât cel mai grav vor fi, de asemenea, suficiente măsurile pentru protejarea personalului/populaţiei.

Pentru identificarea scenariului cel mai grav posibil, sunt definite mai multe „scenarii (ipoteze) de referinţă", se evaluează consecinţele ce derivă din producerea acestora, se identifică "scenariul cel mai grav" care se ia în calcul în scopul analizei zonei de amplasare a unităţii generatoare de risc.

Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în care mărimea fizică ce descrie consecinţele (de ex. concentraţia toxică) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării efectelor nedorite.

Pe lângă distanţa corespunzătoare valorii prag letale a mărimii fizice care descrie consecinţele, se mai estimează şi o altă distanţă, corespunzătoare începutului "efectelor ireversibile". Această distanţă este utilizată pentru separarea zonelor cu populaţie sensibilă (şcoli, spitale) sau a zonelor dens populate de sursele de pericol.

Pragurile de referinţă ce pot fi luate în considerare sunt prezentate în tabelul următor:




86

TIP SCENARIU INDICATOR PRAG I

(MORTALITATE RIDICATA) PRAG II

(LEZIUNI IREVERSIBILE)

Dispersie în aer Dispersie Toxică LC50

IDLH

Incendiu Fire ball Raza fire ball 200 kJ/m2

Jet-fire 12,5 kW/m2 5 kW/m

2

Pool fire 12,5 kW/m2 5 kW/m

2

Flash fire LFL 0,5 LFL

Explozie UVCE 0,3 bar 0,07 bar

CVCE 0,3 bar 0,07 bar

LC50 – concentratie letala de intoxicare

IDLH – concentratie de intoxicare

Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care

defineşte accidental analizat şi valoarea indicatorului specific determinat . În continuare sunt prezentate câteva din efectele generate de fiecare din tipurile

de scenarii ce se au în vedere pentru analiza consecinţelor.

Incendiu. Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice sunt prezentate sumar în tabelul următor:

Intensitatea radiaţiei

termice (KW/m2

)

Tipul daunei

37.5 Distrugerea echipamentelor de proces, 100 % decese la expunere de 1 min , 1% decese pentru expunere de 10 secunde

25.0 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la expunere de 1 min , leziuni (răniri) serioase pentru expunere de 10 secunde

12.5 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min , arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde

4.5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20 sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile

1.6 Cauzează discomfort de scurtă durată pentru expuneri de lungă durată

4.2.4 Analiza efectelor si a consecintelor prin simularea accidentelor tehnologice.

Scenariile de accidente cu consecinţe majore sunt: - ruperea capului de eruptie la o sonda de exploatare gaze, - fisura la un utilaj al statiei de uscare, procesare gaze. - fisura la rezervorul de depozitare condensat




87

4.2.4.1 Scenarii de accident posibil la ruperea capului de eruptie la o sonda de exploatare gaze Scenariile de accidente posibile la ruperea capului de eruptie la sonda de exploatare gaze P4 sunt:

- scapari de gaze care pot duce la formarea unui nor de vapori toxici si a unei zone inflamabile,

- incendiu “JET FIRE” a sondei

SCENARIUL A – Scapari de gaze care pot duce la formarea unui nor toxic, SITE DATA: Location: PODURI, BACAU, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.75 (unsheltered single storied) Time: June 1, 2017 2023 hours ST (using computer's clock)

CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 200000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -161.7° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%

ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3.6 meters/second from w at 3 meters Ground Roughness: open country Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 50%

SOURCE STRENGTH: Flammable gas escaping from pipe (not burning) Pipe Diameter: 3.5 inches Pipe Length: 3128 meters Unbroken end of the pipe is connected to an infinite source Pipe Roughness: smooth Hole Area: 9.62 sq in Pipe Press: 140 atmospheres Pipe Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 722 kilograms/min (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 30,570 kilograms

Zone cu pericol de toxicitate

THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 41 meters --- (200000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 284 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Yellow: 375 meters --- (3000 ppm = TEEL-1)




88

Zone cu pericol de inflamabilitate

THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 117 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Yellow: 291 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL)




89

Interpretare rezultate

In cazul ruperii capului de eruptie la o sonda de exploatare gaze , intr-o perioada de 60 minute, se va scurge o cantitate de 30.570 kg gaze, cu o rata de scurgere de 722 kg/min, formandu-se un nor toxic ce se va dispersa in atmosfera pe masura ce se va departa de sursa .

Zone cu pericol de toxicitate In urma modelarii scenariului, aria de toxicitate se va resimti :

- zona rosie, zona letala, care se va intinde pe o distanta de 41 m, pe directia vantului (V), in care concentratia gazului in aer este de 200.000 ppm (20%)

- zona porocalie, zona cu efecte potentiale, care se intinde de la distanta de 41 m pana la distanta de 284 m, pe directia vantului (V), in care concentratia gazului in aer este de 5.000 ppm (0,5%)

- zona galbena care se intinde de la distanta de 284 m pana la distanta de 375 metri, pe directia vantului (V), in care concentratia gazului in aer este de 3000 ppm (0,3%)

Gazele naturale au o toxicitate scazuta, putand actiona ca asfixiant prin

inlocuirea oxigenului din aer. Efectele posibile sunt:

- Expunerea la concentratii foarte ridicate, peste 20% poate duce la pierderea cunostintei, convulsii chiar moarte prin asfixiere, ca o consecinta a deficitului de oxigen – zona rosie. Va fi afectat personalul neadapostit din zona perimetrului sondelor de exploatare.

- Expunerea la concentratii peste 0,5% produce efect narcotic cu simptome de slabiciune, greata, cefalee, confuzie, vedere neclara, somnolenta – zona portocalie

Pe directia de propagare a norului toxic (V) pana la distanta de 284 m pot fi afectati personalul neadapostit din incinta punctului de lucru .

- Expunerea la concentratii de pana la 0,3% poate cauza discomfort prin miros si prin expunere indelungata, somnolenta dupa cateva minute,

Din punct de vedere al efectelor posibile, poate fi afectat doar personalul neadapostit al punctului de lucru.

Zone cu pericol de inflamabilitate In urma modelarii, norul de gaze poate forma doua zone de inflamabilitate: - zona rosie, se va intinde pe o distanta de 117 metri, pe directia vantului (V). In

aceasta zona exista pericolul de incendiu sau de explozie, numai in situatia in care gazele intalnesc o sursa de aprindere (foc deschis, scanteie, etc.).

- zona galbena, se va intinde de la distanta de 117 m pana la distanta de 291

metri, pe directia vantului (V). In aceasta zona exista pericolul de incendiu sau de explozie in situatia in care gazele depasesc limita inferioara de explozie cu 10% si intalnesc o sursa de aprindere.




90

SCENARIUL B - incendiu “JET FIRE” a sondei P4

SITE DATA: Location: PODURI, BACAU, ROMANIA Building Air Exchanges Per Hour: 0.75 (unsheltered single storied) Time: June 1, 2017 2023 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 200000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -161.7° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3.6 meters/second from w at 3 meters Ground Roughness: open country Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 50% SOURCE STRENGTH: Flammable gas is burning as it escapes from pipe Pipe Diameter: 3.5 inches Pipe Length: 3128 meters Unbroken end of the pipe is connected to an infinite source Pipe Roughness: smooth Hole Area: 9.62 sq in Pipe Press: 140 atmospheres Pipe Temperature: 20° C Max Flame Length: 9 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 8,900 kilograms/min Total Amount Burned: 30,570 kilograms

THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : 27 meters --- --(10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 38 meters --- ( 5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow : 59 meters --- ( 2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




91


La iesirea gazelor din sonda prin ruperea capului de sonda se poate produce un incendiu “JET FIRE” ce va forma o limba de foc cu lungimea de 9 m, ce va arde timp 60 minute. Zonele in care energia radiatiei termale degajata de “limba de foc” poate provoca daune, sunt:

- zona rosie, se intinde pe toate directiile la distanta de 27 m. In aceasta zona, energie radianta este de 10 kW/m2 care este letala la o expunere de pana la 60 sec;

Se observa ca zona cu potential letal nu depaseste limitele amplasamentului. Energia radianta a limbii de foc poate afecta sonda P3, skidul de metanol si

persoanele neadapostite din zona. - zona portocalie, se intinde pe toate directiile de la distanta de 27 m pana la

distanta de 38 m. In aceasta zona energia radianta este de 5 kW/m2 care poate produce arsuri de gradul II la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta caloriferile de incalzire si persoanele neadapostite ale punctului de lucru .

- zona galbena, se intinde pe toate directiile de la distanta de 38 m pana la distanta de 59 m. In aceasta zona energia radianta este de 2 kW/m2 care poate produce dureri la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta containerul camera de comanda, magazie electrica, magazii, post Trafo si persoanele neadapostite ale punctului de lucru .

SCENARIU la sonda P4

AMENINTAREA MODELATA

ZONA DE PERICOL (m)

ROSIE PORTOCALIE GALBENA

Ruperea capului de eruptie la o sonda, cu scapari de gaze, fara aprindere

Formarea unui nor de gaz toxic

Sursa - 41 41 - 284 284 - 375

Formarea unui nor de gaz cu pericol de inflamabilitate

Sursa - 117 117-291

Ruperea capului de eruptie la o sonda, cu scapari de gaze cu aprindere JET FIRE , cu formarea unei limbi de foc cu lungimea de 9 m, durata de ardere 1 ora

Radiatie termala a limbii de foc

27 27- 38 38 - 59

Probabilitatea ruperii capului de eruptie la o sonda, este estimata la o frecventa

de 10-12 si 10-8 ani, fiind ‘’puţin probabilă’’ Efecte reciproce între obiectivele învecinate (Efectul DOMINO) Scenariile de accident major pentru sonda P4 sunt similare pentru oricare dintre

sondele aflate pe amplasament. La ruperea capului de eruptie la o sonda cu scapari de gaze cu aprindere JET

FIRE, efectul Domino va fi reciproc pentru sondele P3 cu P4 si sondele P5 cu P6 .




92

4.2.4.2 Fisura la un utilaj al statiei de uscare, procesare gaze.

Scenariile de accidente posibile la fisurarea unui utilaj al statiei de uscare, procesare gaze sunt:

- scapari de gaze care pot duce la formarea unui nor toxic si a unei zone de inflamabilitate,

- incendiu “JET FIRE” a gazului iesit din obiectiv

Ca utilaj relevant s-a luat separatorul trifazic SOT 1 care are dimensiunile: - diametrul 1300 mm - lungime 5530 mm

SCENARIUL A – Fisura la conducta de iesire din separatorul trifazic SOT 1 cu scapari

de gaze

SITE DATA: Location: PODURI, BACAU, ROMANIA Time: June 2, 2017 0842 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 200000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -161.9° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3.6 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: open country Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 50% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical escaping from tank (not burning) Tank Diameter: 1.300 meters Tank Length: 5.53 meters Tank Volume: 7.34 cubic meters Tank contains gas only Internal Temperature: 50° C Chemical Mass in Tank: 2.9 tons Internal Press: 55 atmospheres Circular Opening Diameter: 10 centimeters Release Duration: 1 minute Max Average Sustained Release Rate: 4.22 kilograms/sec (averaged over a minute or more) Total Amount Released: 253 kilograms

Zone cu pericole de toxicitate THREAT ZONE: Model Run: Gaussian Red : 18 meters --- (200000 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Orange: 114 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Yellow : 147 meters --- (3000 ppm = TEEL-1)




93

Zone cu pericol de inflamabilitate THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian Red : 69 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Yellow: 171 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL)




94


In cazul fisurarii conductei de iesire din separatorul trifazic SOT 1 , intr-o perioada de 60 secunde, se va scurge o cantitate de 253 kg gaze, cu o rata de scurgere de 4,22 kg/s, formandu-se un nor toxic ce se va dispersa in atmosfera pe masura ce se va departa de sursa .

Zone cu pericol de toxicitate

In urma modelarii scenariului, aria de toxicitate se va resimti :

- zona rosie, zona letala, care se va intinde pe o distanta de 18 m, pe directia

vantului (V), in care concentratia gazului in aer este de 200.000 ppm (20%)

- zona porocalie, zona cu efecte potentiale, care se intinde de la distanta de 18 m

pana la distanta de 114 m, pe directia vantului (V), in care concentratia gazului in

aer este de 5.000 ppm (0,5%)

- zona galbena care se intinde de la distanta de 114 m pana la distanta de 147

metri, pe directia vantului (V), in care concentratia gazului in aer este de 3000

ppm (0,3%)

Gazele naturale au o toxicitate scazuta, putand actiona ca asfixiant prin

inlocuirea oxigenului din aer. Efectele posibile sunt:

- Expunerea la concentratii foarte ridicate, peste 20% poate duce la pierderea cunostintei, convulsii chiar moarte prin asfixiere, ca o consecinta a deficitului de oxigen – zona rosie.

Pe directia de propagare a norului toxic (V) pana la distanta de 18 m va fi afectat personalul neadapostit al punctului de lucru.

- Expunerea la concentratii mari, peste 0,5% produce efect narcotic cu simptome de slabiciune, greata, cefalee, confuzie, vedere neclara, somnolenta – zona portocalie

Pe directia de propagare a norului toxic (V) pana la distanta de 114 m poate fi afectat doar personalul neadapostit al punctului de lucru.

- Expunerea la concentratii de pana la 0,3% poate cauza discomfort prin miros si prin expunere indelungata, somnolenta dupa cateva minute,

Din punct de vedere al efectelor posibile, poate fi afectat doar personalul neadapostit al punctului de lucru.

Zone cu pericol de inflamabilitate

In urma modelarii, norul de gaze poate forma doua zone de inflamabilitate: - zona rosie, se va intinde pe o distanta de 69 metri, pe directia vantului (V). In

aceasta zona exista pericolul de incendiu sau de explozie, in situatia in care gazele intalnesc o sursa de aprindere (foc deschis, scanteie, etc.) si pot fi afectate caloriferele de incalzire, sondele P3 si P4.

- zona galbena, se va intinde de la distanta de 69 m pana la distanta de 171 metri, pe directia vantului (V). In aceasta zona exista pericolul de incendiu sau de explozie in situatia in care gazele depasesc limita inferioara de explozie cu 10% si intalnesc o sursa de aprindere. Pe directia V, pana la distanta de 171 m se afla perimetrului sondelor de exploatare si rezervorul de depozitare condensat.




95

SCENARIUL B – Fisura la conducta de iesire din separatorul trifazic SOT 1 cu

incendiu “JET FIRE”

SITE DATA: Location: PODURI, BACAU, ROMANIA Time: June 1, 2017 2023 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol TEEL-1: 3000 ppm TEEL-2: 5000 ppm TEEL-3: 200000 ppm LEL: 44000 ppm UEL: 165000 ppm Ambient Boiling Point: -161.7° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3.6 meters/second from w at 3 meters Ground Roughness: open country Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: D No Inversion Height Relative Humidity: 50% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Flammable chemical is burning as it escapes from tank Tank Diameter: 1.3 meters Tank Length: 5.53 meters Tank Volume: 7.34 cubic meters Tank contains gas only Internal Temperature: 50° C Chemical Mass in Tank: 269 kilograms Internal Press: 55 atmospheres Circular Opening Diameter: 10 centimeters Flame Length: 14 meters Burn Duration: 27 seconds Burn Rate: 43.4 kilograms/sec Total Amount Burned: 260 kilograms THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Red : 23 meters ----- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 32 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow : 50 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




96

Interpretare rezultate La fisurarea separatorului trifazic SOT01 se poate produce un incendiu “JET FIRE” ce va forma o limba de foc cu lungimea de 14 m, ce va arde timp 27 secunde. Zonele in care energia radiatiei termale degajata de “limba de foc” poate provoca daune, sunt:

- zona rosie, se intinde pe toate directiile la distanta de 23 m. In aceasta zona, energie radianta este de 10 kW/m2 care este letala la o expunere de pana la 60 sec;

Se observa ca zona cu potential letal nu depaseste limitele amplasamentului. Incendiul poate afecta caloriferele de incalzire, vasul de stabilizare condensta V01, skid LTS, container camera de comanda si persoanele neadapostite din zona.

- zona portocalie, se intinde pe toate directiile de la distanta de 23 m pana la distanta de 32 m. In aceasta zona, energia radianta este de 5 kW/m2 care poate produce arsuri de gradul II la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta persoanele neadapostite ale punctului de lucru . - zona galbena, se intinde pe toate directiile de la distanta de 32 m pana la

distanta de 50 m. In aceasta zona energia radianta este de 2 kW/m2 care poate produce dureri la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta persoanele neadapostite al punctului de lucru .

SCENARIU la un obiectiv al statiei de uscare,

procesare gaze


ZONA DE PERICOL (m)


Ruperea conductei de iesire gaze din separatorul trifazic SOT1, cu scapari de gaze, fara aprindere

Formarea unui nor de gaz toxic

Sursa - 18 18 - 114 114 - 147

Formarea unui nor de gaz cu pericol de inflamabilitate

Sursa - 69 69 - 171

Ruperea conductei de iesire gaze din separatorul trifazic SOT1, cu scapari de gaze, cu aprindere JET FIRE , cu formarea unei limbi de foc cu lungimea de 14 m, durata de ardere 27 secunde


0-23 23- 32 32 - 50

In urma scenariilor rulate la ruperea conductei separatorului trifazic SOT 01se

observa ca efectele amenintarilor pot afecta persoanele neadapostite din cadrul punctului de lucru .

Probabilitatea ruperii unei conducte, este estimata la o frecventa de 10-6 si 10-8 ani, fiind ‘’puţin probabilă’’, obiectivele statiei fiind verificate ISCIR si orice neetanseitate va fi sesizata de detectoarele de gaze.

Efecte reciproce între obiectivele învecinate (Efectul DOMINO) Scenariile de accident major pentru separatorul trifazic SOT 1 sunt similare

pentru oricare din obiectivele statiei de uscare si procesare gaze. Orice incendiu la unul din obiectivele statiei va afecta celelalte obiective din

vecinatate.




97

4.2.4.3 Fisura la rezervorul de stocare condensate/titei usor cu scurgere de produs urmat de incendiu La fisurarea rezervorului de stocare condensat, produsul se scurge in cuva rezervorului, produsul scurs se pot aprinde in contact cu o flacara deschisa. Location: PODURI, BACAU, ROMANIA Time: June 2, 2017 0954 hours ST (using computer's clock) CHEMICAL DATA: Chemical Name: N-HEPTANE Molecular Weight: 100.20 g/mol TEEL-1: 440 ppm TEEL-2: 440 ppm TEEL-3: 750 ppm IDLH: 750 ppm LEL: 10000 ppm UEL: 70000 ppm Ambient Boiling Point: 97.2° C Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.046 atm Ambient Saturation Concentration: 48,104 ppm or 4.81% ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3.6 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: open country Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 20° C Stability Class: C No Inversion Height Relative Humidity: 50% SOURCE STRENGTH: Leak from short pipe or valve in vertical cylindrical tank Flammable chemical is burning as it escapes from tank Tank Diameter: 11.3 meters Tank Length: 8.0 meters Tank Volume: 802 cubic meters Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C Chemical Mass in Tank: 400 tons Tank is 66% full Circular Opening Diameter: 20 centimeters Opening is 1.5 meters from tank bottom Max Flame Length: 9 meters Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Burn Rate: 54.5 kilograms/min Total Amount Burned: 3,273 kilograms Note: The chemical escaped as a liquid and formed a burning puddle. The puddle spread to a diameter of 6 meters. THREAT ZONE: Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Red : 13 meters ---- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Orange: 16 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Yellow : 23 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)




98


Prin fisura creeata se scurge condensat in cuva rezervorului, cu o rata de scurgere de 54,5 kg/min, formandu-se o balta de produs. Fractiile usoare din produs se vaporizeaza si in contact cu o flacara deschisa iau foc cu formarea unei “limbi de foc” cu lungimea de 9 m, ce va arde timp de o ora. Zonele in care energia radiatiei termale degajata de “limba de foc” poate provoca daune, sunt:

- zona rosie, se intinde pe toate directiile la o distanta de 13 m. In aceasta zona, energie radianta este de 10 kW/m2 care este letala la o expunere de pana la 60 sec;

Incendiul se va produce numai in cuva rezervorului si afecteaza direct rezervorul de depozitare. Energia radianta poate afecta persoanele neadapostite din zona.

- zona portocalie, se intinde pe toate directiile de la distanta de 13 m pana la distanta de 16 m. In aceasta zona energia radianta este de 5 kW/m2 care poate produce arsuri de gradul II la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta persoanele neadapostite din zona.

- zona galbena, se intinde pe toate directiile de la distanta de 16 m pana la distanta de 23 m. In aceasta zona energia radianta este de 2 kW/m2 care poate produce dureri la o expunere de pana la 60 sec;

Energia radianta poate afecta persoanele neadapostite din zona.




99

SCENARIU la rezervorul de depozitare condensate/titei usor, V02


ZONA DE PERICOL (m)


Scurgeri de produs printr-o fisura, cu aprinderea baltii de produs si formarea unei limbi de foc cu lungimea de 9 m cu durata de ardere de 1 ora.


Sursa - 13 13 - 16 16 - 23

Probabilitatea unei fisuri la rezervor, este estimata la o frecventa de 10-6 si 10-8

ani, fiind ‘’puţin probabilă’’, rezervorul fiind verificat in timpul reviziilor si vizual in fiecare zi. Orice inceput de incendiu vor fi sesizata de detectoarele de flacara amplasate la limita cuvei de retentie.

Efecte reciproce între obiectivele învecinate (Efectul DOMINO) Incendiu manifestat la rezervor nu va produce efect Domino la obiectivele din jur. CONCLUZIE Avand iin vedere scenariile rulate si locul de amplasare al Punctului de lucru –

Statie de uscare si procesare gaze, intre dealuri si la distanta de 1,1 km de localitatea Cernu, locuitorii acestuia nu vor fi afectati in caz de accident major. Poate fi afectata doar populatia aflata vremelnic in zona limitrofa punctului de lucru si personalul punctului de lucru.

Efecte pentru mediu In caz de incendiu la sonde sa la unul din obiectivele statiei de uscare si

procesare gaze sau la rezervorul de depozitare condensate, vor fi emisii de fum cu afectarea aerului.

Apa utilizata la stingerea incendiului prin reteaua de canalizare va ajunge in vasul de stocare scurgeri accidentale V03, putand duce la deversarea peste vas si poluand solul cu condensat ce va fi antrenat odata cu apa deversata.

După ridicarea stării de urgenţă, se va actiona pentru refacerea ecologică şi curăţarea zonei afectate în urma poluarii cu condensat.

Pentru situatii de poluari accidentale cu hidrocarburi a solului sau apei, in cadrul punctului de lucru se afla:

- 10 metri liniari de barje absorbante

- 50 kg absorbant SPILL-SORB, depoluant biodegradabil




100

4.3. DESCRIEREA PARAMETRILOR TEHNICI SI A ECHIPAMENTULUI UTILIZAT PENTRU SECURITATEA INSTALATIEI

Pentru securitatea instalatiilor aferente punctului de lucru, sistemele, utilajele, dispozitivele, echipamentele, aparatele si armaturile prevazute de proiectant pentru functionarea in siguranta, atat in conditii normale cat si de avarie sunt:

4.3.1 Distanţe de siguranţă

În cadrul amplasamentului, obiectivele unde se poate produce un accident major sunt amplasate cu respectarea distanţelor de siguranţă atât între elementele componente cât şi între părţile de producţie şi cele administrative ale amplasamentului . 4.3.2 Masuri constructive adaptate la utilizarea instalatiei

Sondele si instalaţiile aferente sunt realizate special pentru scopul în care sunt utilizate din materiale adecvate pentru vehicularea de gaze naturale sub presiune,

Executia şi montajul s-au realizat pe baza unor proiecte de specialitate;

Sondele sunt prevăzute să funcţioneze în sistem închis perfect etanş (îmbinările prin flanşe şi armăturile sondei precum şi garniturile de etanşare ale acestora sunt în concordanţă cu presiunea maximă de lucru);

Sondele au fost echipate cu packere si supape de închidere automată a sondei TRSV Packerele împiedică comunicatia dintre tevile de extractie si coloana de tubaj a

sondei sau peretii găurii de sondă, în care acestea se fixează. TRSV, limiteaza în timp si ca amploare consecintele, evenimentul avand loc

până la consumarea gazului natural existent pe tubing si mai precis între TRSV și capul de eruptie, deoarece încercarea fluxului de gaz natural de a împinge mecanismul înseamnă închiderea traseului, TRSV va fi in pozitia inchis si va izola zăcământul de capul de erutiie. Orice scurgerea voită sau accidentală a presiunii provoacă închiderea TRSV si implicit, a sondei pe tevile de extractie.

Rezervorul de stocare condensate V02, este prevazut cu cuva de retentie care sa poata prelua intreaga cantitate de lichid. Rezervorul a fost dotat cu mira indicatoare nivel, supapa hidraulica de siguranta, supapa mecanica de respiratie, opritoare de flacari si semnalizatoar de nivel maxim si minim;

Supapa de siguranta si racordul pentru depresurizarea separatorului SOT1 sunt legate prin conducte la sistemul de colectare si dirijare catre facla, in vederea arderii;

Supapa de siguranta si racordul pentru depresurizarea separatorului SOT2 sunt legate prin conducte la sistemul de colectare si dirijare catre facla, in vederea arderii;

Supapa de siguranta a rezervorului V01 este legate prin conducta la sistemul de colectare si dirijare catre facla, in vederea arderii;

Schidul statiei de uscare este prevazut cu rebord si basa colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala;

Coloana contactoare cu TEG a statiei de uscare este montata pe fundatie separate iar sistemul de scurgeri este in sistem inchis si dirijata prin conducta la sistemul de canalizare industriala;

Instalatia de recuperare fractii C3+ este amplasata pe platforma betonata




101

prevazuta cu rebord si basa colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala;

Pompele vehiculare condens/titei sunt amplasate pe fundatii din beton, prevazute cu rebord si basa colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala;

Cofretul preparare gaz combustibil este amplasat pe platforma betonata prevazuta cu rebord si basa colectare scurgeri accidentale legata la sistemul de canalizare industriala;

Pentru evacuarea gazelor in caz de avarie sau la depresurizarea sistemului s-a prevazut un sistem de conducte pentru colectarea acestora si o facla care asigura arderea in atmosfera a gazelor evacuate. Facla este automatizata, asigurand aprinderea automata a gazelor si are dimensiunile constructive: H = 15 m, Dn 200 mm.

Pentru evitarea aparitiei de lichid la facla, pe circuitul acesteia s-a prevazut un separator pentru colectarea lichidelor. Separatorul este montat pe platform betonata prevazuta cu rebord si basa de colectare a scurgerilor accidentale legata la sistemul de canalizare industriala.

Caminele de colectare sunt racordate la reteaua de canalizare prin inchideri hidraulice. In caminele cu inchidere hidraulica sunt prevazute dispositive special de aerisire cu opritor de foc, din teava de OL, Dn 50 mm si cu o inaltime de min. 3 m deasupra caminului

4.3.3 Parametri tehnici

UTILAJ PARAMETRI TEHNICI OBSERVATII Nivel

Temperatura

(°C) Presiune

(bar)

min max min max min max Calorifere de incalzire H01 ; H02 ; H03

- - 22 23 32 55 Temperatura si presiunea maxima/minima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda. La presiuine mai mica de 28 bari in calorifere instalatia este oprita automat prin sistemul PSD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, fara golirea instalatiilor La presiune mai mare de 58 bari instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire

Separator trifazic total SOT 1

Condensat

- - 32 51 Nivelul de condensat/ apa si presiunea maxima/minima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda. La presiuine mai mica de 28 bari in separator instalatia este oprita automat prin sistemul PSD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, fara golirea instalatiiei la facla

35% 75%

Apa




102

20% 70% La presiune mai mare de 58 bari, instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire

Separator trifazic etalonareSOT 2

Condensat

- - 32 51 Nivelul de condensat/ apa si presiunea maxima/minima este semnalizata optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda. La presiuine mai mica de 28 bari in separator instalatia este oprita automat prin sistemul PSD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, fara golirea instalatiilor La presiune mai mare de 58 bari, instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire

35% 75%

Apa

20% 70%

Statie uscare gaze - preincalzitor gaz/glicol

- coloana uscare - refierbator - skid LTS

-

35% 14% 35%

-

75% 75% 75%

- - 195 -

120 50

203 -

- - -

14

51 50 -

60

Presiunea, nivelul si temperatura maxima/ minima sunt semnalizate optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.

Rezervor depozitare

- - Nivelul maxim si minim este semnalizat optic si acustic la PLC-ul din camera de comanda.

4.3.4 Echipamente utilizate pentru securitatea instalatiei Echipamentele de siguranta utilizate pentru securitatea instalatiei sunt:

supape de siguranta sistem de automatizare sistem de inchidere rapida sistem de protectie foc si gaze (F&G) protectie contra electricitatii electrostatice si descarcarilor atmosferice echipamente electrice cuva de retentie

4.3.4.1 Supape de siguranta Lista supapelor de siguranta montate pe echipamente, tipul supapei, presiunea

de reglare, model supapa, pozitia de montaj sunt prezentate in anexa – Registru de evidenta avizari documentatii tehnice , Supape de siguranta.

Supapele de siguranta sunt verificate anual cu eliberare de Buletin de verificare/reglare si Declaratie de conformitate care se regasesc si in Registru de evidenta avizari documentatii tehnice. 4.3.4.2 Sistemul de automatizare

Supravegherea si conducerea procesului tehnologic se realizeaza de la PLC-ul central al statie de uscare si procesare gaze, procesul fiind urmarit de la camera de comanda, unde acesta se afla montat.

Supravegherea si conducerea procesului tehnologic de catre Sistemul de Supraveghere si Conducere Automata (SSCA) se poate face in mod automat, manual




103

sau combinatie a acestora pentru fiecare modul in parte. Pentru functionarea instalatiei in siguranta, sistemul de automatizare consta in:

- semnalizarea la PLC-ul din camera de comanda a nivelului, presiunii si temperaturii maxim/minim la obiectivele statiei de uscare si procesare gaze;

- echiparea rezervorului de depozitare condensat cu aparate pentru masurarea nivelului si temperaturii;

- semnalizarea la PLC-ul din camera de comanda nivelului maxim/ minim in rezervorul de depozitare condensat

- inchiderea automata a incarcarii cu condensat a cisternelor auto la atingerea cantitatii setate pe calculator;

- La presiuine mai mica de 28 bari in separatorul de total SOT 1 si separatorul de etalonare SOT 2, instalatia este oprita automat prin sistemul PSD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, fara golirea instalatiei la facla ;

- La presiune mai mare de 58 bari in separatorul de total SOT 1 si separatorul de etalonare SOT 2, instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire

- indicarea optica la camera de comanda a functionarii pompelor, compresoarelor si a pompelor de incendiu;

- semnalizarea presiunii minime de aer instrumental - in caz ca detectoarele de gaz si flacara semnalizeaza prezenta gazelor sau flacarii

intr-o anumita zona se ia masura de interblocare a modului prin ventilele de interblocare si degazarea modului prin ventilele de interblocare/degazare in facla

4.3.4.3 Sistem de inchidere rapida

Buton de oprire rapida a intregii instalatii Daca in timpul exploatarii apar evenimente ce pot duce la avarii majore se

actioneaza butonul de shut down. Butonul de shut down este montat pe peretele exterior al containerului camera de

comanda. Prin apasarea acestui buton se realizeaza : - oprirea tuturor utilajelor dinamice; - inchiderea tuturor ventilelor de interblocare de la sonde si intre modulele statiei

de uscare si procesare gaze; - deschiderea ventilelor de interblocare pentru degazarea modulelor in facla Alimentarea cu energie electrica a sistemului de automatizare din instalatie si a

camerei de comanda raman in functiune, acestea fiind alimentate de sursa proprie (acumulatori electrici).

Buton de stop tensiune In caz de avarii majore ce impune oprirea utilajelor dinamice actionate electric se actioneaza butonul de stop tensiune. Butonul este amplasat in camera de comanda. Prin apasarea acestui buton se scoate de sub tensiune intreaga instalatie. 4.3.4.4 Sistem de detectie foc si gaze (F&G)

Sistemul de detectie foc si gaze asigura alarmarea in caz de incendiu sau scurgeri de gaze in zonele monitorizate din cadrul punctului de lucru.

Sistemul de detectie si semnalizare indeplineste urmatoarele functii: - detectarea rapida a scurgerilor de gaze inainte de creearea unei atmosfere




104

explosive in instalatie; - detectarea incipienta a incendiului prin identificarea unor fenomene specific

focului(flacara, fum) - detectarea actionarii butoanelor manual de incendiu; - alarmarea operatorilor cu privire la aparitia unei scurgeri de gaze/incendiu cu

indicarea zonei unde s-a produs - semnalizarea aparitiei unei scurgeri de gaze/incendiu prin dispozitivele de alarmare

(sirene) - transmiterea catre sistemul de monitorizare, control process si siguranta (PCS1 si

PCS/ESD-2 ) a semnalelor de alarma la incendiu Sistemul este format dintr-o retea de detectoare de gaze, flacara, fum, butoane

manual de alarmare, sirene de avertizare. Informatiile preluate de la aceasta retea sunt analizate de central de detective gaze/incendiu, care va lua decizii functie de informatiile primate: scurgeri gaze, incendiu, alarma tehnica(cablu interrupt, detectoare lipsa, etc.).Sistemul este structurat din punct de vedere hardware pe doua nivele: - nivel local, ce cuprinde senzori de flacara, senzori de gaz, senzori de fum, butoane

manuale de alarma, sirene. Aceste echipamente sunt repartizate pe suprafata intregii instalatii, astfel:

▪ detectoare de flacara 14 buc Detectoarele sunt de tipul 3 IR, care raspund radiatiilor in infrarosu emise de flacarile produse de hidrocarburi. Detectoarele sunt produse de Spectrex USA, model Sharp Eye 40/40 l pentru mediu Ex

▪ detectoare de gaz 4 buc. Detectoarele de gaz sunt de tipul CH4 IR sesizeaza amestecuri de gaze naturale asociate, in concentratii 0 – 100% din limita inferioara de explozie, adica inainte de crearea unei atmosfere explosive.

Detectoarele sunt produse de CROWCON UK, model IR max, pentru mediu Ex

▪ detectoare de fum 2 buc. Detectoarele de fum sunt de tipul optic, cu baza, ele depisteaza un eventual inceput de incediu in instalatie. Detectoarele de fum functioneaza pe principiul emisiei si receptioei unei raze de lumina in infrarosu( IR). Detectoarele sunt produse de APOLLO FIRE UK, model Orbis, constructie normal

▪ butoane manuale de incendiu 8 buc. Butoanele manual sunt produse de E2S UK, model BExCP3B-BG, pentru mediu Ex

▪ sirena de alarma 2 buc. - Sirena cu alarma duala, acustica si optica, amplasata in zona de proces.

Producator E2S UK, model BExCS110-05D24DC, pentru mediu Ex - Sirena cu alarma duala, acustica si optica, amplasata pe peretele exterior al campului operatori. Producator E2S UK, model H110TL030G/A, pentru mediu normal

- nivel central, ce cuprinde centrala de detectie gaze/incendiu, amplasata in containerul camera de comanda a operatorilor de process. Centrala este de tip CROWCON UK, model Vortex Rack si cuprinde 3 unitati de detectie.

Alocarea detectoarelor de fum, flacara, gaze si butoanelor de incendiu pe unitatile de detectie sunt prezentate in tabelul urmator:




105

Unitate Vortex Detector Loc amplasare detector

1

zona depozitare condensat

Detector de fum KSD – 115 Camera operatori deposit

Detector flacara KFD – 101 Zona pompe condensat (P01-A/B) si zona pompe apa(P03-A/B)

Detector flacara KFD – 102 Zona rezervor colectare scurgeri V03

Detector flacara KFD – 103 Zona rezervor depozitare condensat V02

Detector flacara KFD – 104 Zona rezervor depozitare condensat V02

Detector flacara KFD – 105 Zona rezervor depozitare condensate V02

Buton incendiu KPB-121 KPB-122

Zona pompe condensat/ apa Zona rezervor depozitare condensate V02

2 zona proces

Detector de fum KSD – 116 Camera operator proces

Detector flacara KFD – 113 Zona calorifere gaze

Detector flacara KFD – 114 Zona calorifere gaze

Detector flacara KFD – 106 Zona separator total SOT 1- 200 V001


Zona skid stabilizare condensate Zona skid LTS

Detector flacara KFD – 110 Zona separator etalonare SOT 2- 210 V001

Detector flacara KFD – 111 Zona racitor + zona compresor LTS

Detector flacara KFD – 112 Zona skid stabilizare condensat


Zona skid separator total SOT1-200-V001 Zona coloana

Detector flacara KFD – 107 Zona skid separator total SOT1-200-V001

Detector flacara KFD – 108 Zona coloana

Detector flacara KFD – 109 Zona skid reboiler +zona flash drum

3 zona proces

Buton incendiu KPB-128 Zona racitor + zona compresor LTS

Detector gaze KGD - 117 Zona skid separator total SOT1-200-V001

Detector gaze KGD - 118 Zona skid separator etalonare SOT 2- 210-V001+zona skid stabilizare condensat

Detector gaze KGD - 120 Zona skid LTS

Buton incendiu KPB-127

Zona skid stabilizare condensat + zona skid LTS

Detector gaze KFD-119 Zona coloana TEG

Locul de amplasare a detectoarelor de gaz, fum, flacara si butoanelor de incendiu, este prezentat in plansa Plan trasee cabluri electrice si automatizare (anexa).

4.3.4.5 Protectie contra electricitatii electrostatice

Pentru prevenirea tensiunilor accidentale de contact direct sau indirect contra electricitatii electrostatice ce ar putea provoca un inceput de incendiu s-au luat urmatoarele masuri: - echipamentele electrice, carcasele tablourilor electrice, utilajele, scarile, platformele si conductele s-au legat la pamant cu platbanda OLZn 25 x 4mm. Centurile interioare s-au legat, prin intermediul pieselor de separatie, la prizele de pamant exterioare ale cladirilor; - s-a realizat o priza generala de legare la pamant, la care s-au legat cel putin doua puncte toate obiectivele depozitului. Toate partile metalice ale rezervoarelor si conductele de incarcare si golire au fost legate la pamant. Priza de pamant este realizata din electrozi de teava zincata, Dn 2”




106

- rampa auto este prevazuta cu bare de potential “zero”, accesibile (2 buc.). La aceste bare sunt legate cisternele auto in timpul operatiei de incarcare, cu cleme tip cleste;

4.3.4.6 Echipamente electrice Instalatiile electrice au fost realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a

unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate degajate in caz de defectiuni sau a arcurilor electrice;

Toate materialele si echipamentele electrice sunt in constructie Ex (antiexplozie) ; Alegerea gradului de protectie al aparatelor, echipamentelor si receptoarelor

electrice inclusiv a racordurilor acestora s-a facut in functie de influentele externe in care se incadreaza mediul respectiv ;

In distribuitoarele electrice de 0,4kV s-a prevazut posibilitatea controlului izolatiei si semnalizarea defectelor la un cofret de semnalizare precum si decuplarea alimentarii cu energie electrica a distribuitoarelor 0,4 kV(in caz de forta majora, incendii, avarii, etc.)

Butonul de stop tensiune este montat in camera de comanda; Butonul de stop tensiune opreste tensiunea in toata instalatia.

Transportul energiei electrice la consumatori se face prin cabluri cu izolatie si manta PVC;

Intreaga incinta este iluminata perimetral, inclusiv drumurile interioare cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu, amplasate pe stalpi metalici la inaltimea de 10 m. Conexiunile dintre corpurile de iluminat sunt realizate in doze in constructie Ex.

Pozarea cablului pentru iluminatul perimetral si drumuri s-a realizat ingropat, alaturi de platbanda de legare la pamant.

Utilajele si echipamentele electrice sunt prevazute cu sigurante si relee de suprasarcina, instalatia electrica aferenta este in asa fel dimensionata incat sa evite supraincarcarea.

Verificarea si intretinerea echipamentelor si instalatiilor electrice se efectueaza numai de personal experimentat si autorizat, cu instruire asupra diferitelor moduri de protectie si practica instalarii, asupra tuturor regulilor si reglementarilor respective, precum si a principiilor generale de clasificare a zonelor periculoase.

Pentru functionarea in siguranta din punct de vedere a alimentarii cu energie electrica, punctul de lucru este dotat cu doua grupuri electrogene, ce intra in functiune in mod automat, la intreruperea alimentarii cu energie electrica de la retea.

4.3.4.7 Cuva de retentie

Rezervorul de depozitare condensat este amplasat intr-o cuva de retentie, realizata din beton, izolata cu o geomembrana cu grosimea de 1,5 mm pentru a preveni infiltrarea in sol a eventualelor scurgeri accidentale.

Cuva de retentie are capacitatea de a prelua intraga cantitate de condensat stocata in rezervor, avand dimensiunile: L x l x H = 30 x 30 x 1,0 m.

In caz de scurgere accidentala, cuva previne imprastierea condensatului pe sol, reducandu-se suprafata de aprindere si totodata suprafata de volatilizare.

Cuva de retentie este prevazuta cu canalizare de scurgere ape pluviale legata la sistemul de canalizare industriala printr-un camin de vane. In functionare normala, vana se mentine inchisa pentru a preveni imprastierea condensatului in exteriorul cuvei, in caz de avarie.

Acest ventil se deschide temporar pentru scurgerea apelor pluviale dupa care se inchide.




107

5. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT

5.1 DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI INSTALAT PE AMPLASAMENT PENTRU LIMITAREA

CONSECINTELOR ACCIDENTELOR MAJORE

Pentru limitarea consecintelor unui accident si avand în vedere factorii de risc ce predomina în activitatile desfasurate, din punct de vedere P.S.I. punctul de lucru are in dotare:

- gospodarie de apa PSI

- sistem de limitare si stingere a incendiilor

- mijloace de prima interventie

5.1.1 Gosopodaria de apa de incendiu

Gospodaria de apa PSI este formata din :

- stație pompe PSI

- rezervor de depozitare apa PSI

Statia pompe PSI

Componenta statiei este urmatoarea:

▪ electropompa apa incendiu, Q = 200 m3/h;

▪ motopompa apa incendiu, Q = 200 m3/h;

▪ electropompa solutie spumogen, Q = 48 m3/h;

▪ motopompa solutie spumogen , Q = 48 m3/h;

▪ generator de solutie spuma aeromecanica tip GSM400;

▪ rezervor solutie spuma aeromecanica, V=2000 l;

Rezervor depozitare apa PSI

Apa necesara pentru sistemul PSI este stocata intr-un rezervor metalic, cilindric

vertical, V = 300 m3, amplasat pe platforma betonata.

Alimenatrea cu apa, necesara sistemului PSI se face cu ajutorul autocisternelor.

5.1.2 Sistem de limitare si stingere a incendiilor

Sistemul de limitare si stingere a incendiilor cuprinde :

- instalatie de stingere cu hidranti exteriori la parcul industrial ;

- instalatie de stingere mobila cu spuma aeromecanica la parcul industrial ;

- instalatie de stingere mobila cu spuma aeromecanica la cuva rezervorului V02 ;

- instalatie de stingere semifixa cu spuma aeromecanica la rezervorul V02 ;

- instalatie mobila de racire cu apa a rezervorului V02




108

Instalatie de stingere cu hidranti exteriori la parcul industrial este realizata in sistem inelar cu conducte din teava PEHD, PE 100, pe care sunt montati 8 hidranti PN16, Dn 150 (H1-H8).

Instalatie de stingere cu spuma aeromecanica la parcul industrial este realizata din teava OL, pe care sunt prevazute trei racorduri (RS1, RS4, RS5 ), Dn 80.

Instalatie de stingere cu spuma aeromecanica la cuva rezervorului V02 este realizata din teava OL, pe care sunt prevazute doua racorduri (RS2 si RS3 ), Dn 80.

Instalatie de stingere semifixa cu spuma aeromecanica la rezervorul V02 este formata dintr-o retea de conducte si doua generatoare de spuma aeromecanica amplasate la partea superioara a rezervorului V02.

Instalatie mobila de recire cu apa a rezervorului V02 este formata din trei hidranti PN16, Dn 150, amplasti circular si racordati la inelul de apa PSI (H2 ; H3 si H6).

Debitul, consumul total, rezerva de apa de incendiu si rezerva de spumogen este : - debitul de calcul al instalatiei de incendiu 56 l/s - debitul de calcul al instalatiei de stingere cu spuma 34 l/s - consumul de apa pentru incendiu 291 mc - rezerva de apa de incendiu 291 mc (rezervor 300 mc) - consumul total de spumogen 1512 l - rezerva de spumogen pentru incendiu 1814 l (rezervor 2000 l)

5.1.3 Mijloace de prima interventie Pentru stingerea unui inceput de incendiu, in cadrul punctului de lucru sunt dispuase urmatoarele mijloace de prima interventie:

Stingatoare portabile - stingatoare SM6 23 buc. - stingatoare P6 18 buc. - stingatoare G5 16 buc. - stingatoare G2 2 buc. - stingatoare cu pulbere BC100 2 buc.

Stingatoare carosabile stingatoare cu spuma aeromecanica 100 kg 2 buc. stingatoare cu spuma aeromecanica 50 kg 1 buc. stingator cu pulbere 1 buc.

Panouri PSI 3 buc.

Lăzi metalice cu nisip 1 buc.




109

5.2 ORGANIZAREA ALERTEI SI A INTERVENTIEI 5.2.1 Alarmarea în cazul producerii unui accident major

Organizarea alertei şi a intervenţiei se realizează în conformitate cu Planul de urgenţă internă.

Declansarea sistemului de alarmare se va face numai din dispozitia presedintelui celulei de urgenta, in urmatoarele situatii:

- cand exista iminenta producerii unor fenomene naturale sau accidente ce pot genera pericole grave care pun in pericol viata salariatilor si distrugeri de proportii

- la producerea unor evenimente cu consecinte grave, situatie in care sunt afectate zone intinse ale societatii sau zone invecinate Declansarea mijloacelor de alarmare, sirene electrice, se executa cu scopul avertizarii personalului despre iminenta producerii sau producerea efectiva a unui eveniment ce poate avea urmari grave, in vederea aplicarii masurilor ce se impun in astfel de situatii.

Dispozitia pentru declansarea sistemului de alarmare va fi transmisa prin telefon, sefului de tura care va actiona pornirea alarmei.

Semnalele de alarmare utilizate in scopul avertizarii salariatilor sunt transmise cu ajutorul sirenelor de alarmare.

Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.

b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.

d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.

5.2.2 Schema de alarmare

Schema de alarmare este realizată în concordanţă cu tipul de urgenţă:

Urgenţă Clasa A (urgenţă locala) - este acea urgenţă care implică o singura zonă de pe amplasament. Nu se utilizează semnale sonore pentru alarmare în afara amplasamentului;

Urgenţele în care sunt implicate zone limitate din interior, care nu au efecte în exteriorul amplasamentului şi pot fi rezolvate în timp scurt prin forţe proprii: urgenţe clasa A, necesită doar alarmarea echipei de intervenţie şi raportarea incidentului.

Personalul de la locul de muncă anunţă şeful de tura şi ia primele măsuri tehnice specifice fiecărui loc de muncă în caz de avarie;

Membri echipei de intervenţie se deplasează la locul producerii evenimentului




110

generator a urgenţei (incendiu, scapari de gaze), înlătură cauzele şi efectele evenimentului utilizând mijloacele de primă intervenţie. În acelaşi timp este alertat sef serviciu intern prevenire si protectii .

Funcţie de evoluţia evenimentelor seful serviciului intern prevenire si protectii sau şeful de tura se deplasează la locul de producere a urgenţei pentru coordonarea acţiunilor de intervenţie, comunicare de date suplimentare şi eventual solicitarea de forţe suplimentare pentru efectuarea intervenţiei.

Se raportează Şefului Celulei de Urgenţă evenimentele produse şi măsurile luate. Urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament) - este acea în care persistă sau se agravează condiţiile de la urgenţa locala şi în consecinţa afectează /pot afecta şi alte zone. Se utilizează semnale sonore de alarmare: 3 semnale scurte de 5 secunde fiecare cu pauze de 5 secunde între ele;

Urgenţe care au efecte pe zone mari în interiorul amplasamentului şi nu pot fi lichidate imediat cu forţe proprii: urgenţe clasa B, se mobilizează Celula de Urgenţă şi se alarmează serviciile publice de urgenţă la telefon 112.

Sef serviciu intern prevenire si protectii sau seful de tura se deplasează la locul accidentului, clasifică urgenţa şi solicită, funcţie de situaţie, mobilizarea echipelor de intervenţie şi de prim ajutor. În caz de necesitate solicită intervenţia serviciilor de urgenţă externe (tel. 112). În cazuri evident grave, când şeful sef serviciu intern prevenire si protectii nu este prezent, pentru a nu pierde timp, aceste acţiuni pot să fie întreprinse de către şeful de tura urmând să fie confirmate de către şeful serviciului intern prevenire si protectii după ajungerea la faţa locului.

Echipele de intervenţie se deplasează la locul evenimentului şi încep acţiunea de înlăturare a urgenţei;

Personalul care nu participă la managementul urgenţei se evacuează. Deplasarea personalului se face în ordine pe căile de evacuare stabilite; Se mobilizează Celula de Urgenţă. Sub coordonarea sefului de tura echipele

prezente lichidează cauzele şi efectele accidentului, la sosirea sef serviciu intern prevenire si protectii acesta preia conducerea intervenţiei.

Funcţie de natura urgenţei se dispune introducerea semnalului de alarmă clasa B, se alarmează populaţia aflata vremelnic in zona, se înştiinţează şi se notifică autorităţile cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform schemei de alarmare.

Urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului) - este un incident sever care implică sau poate implica o mare parte din amplasament şi afectează / poate afecta populaţia şi mediul din exteriorul amplasamentului. Se utilizează semnale sonore, 16 secunde sunet continuu cu pauze de 5 secunde între semnale, timp de 2 minute;

Urgenţele care se agravează, pot cuprinde zone întinse, afectând inclusiv din exteriorul amplasamentului sau/şi au evoluţii periculoase: urgenţe clasa C, presupun alarmarea autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, a Inspectoratului Teritorial de Muncă (dacă există victime), a populaţiei aflata vremelnic in zona, a autorităţilor publice locale.

Sub conducerea sefului serviciu intern prevenire si protectii se iau măsuri de evacuare a personalului şi bunurilor din zona afectată de urgenţă. Funcţie de posibilităţi se iau primele măsuri urgente de oprire, punere în siguranţă a instalaţiilor şi limitare a efectelor accidentului. Se alarmează serviciile de urgenţă externe tel. 112.

Se mobilizează Celula de Urgenţă care se deplasează în cel mai scurt timp la locul accidentului. Se mobilizează echipele de intervenţie pe întreg amplasamentul.




111

Membrii echipelor de intervenţie iau măsuri specifice de acţiune în caz de incendiu sau avarie pe întreg amplasamentul;

După stabilirea parametrilor avariei şi clasificarea urgenţei se alarmează populaţia, telefonic .

Se înştiinţează şi se notifică autorităţile cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă şi autorităţile publice locale conform schemei de alarmare-înştiinţare.

Personalul care nu participă la managementul situaţiei de urgenţă părăseşte imediat amplasamentul conform planurilor de evacuare.

SCHEMA DE ALARMARE

112

ISU Bacau

Prefectura judetului Bacau

APM Bacau

ISU Bacau

APM Bacau

ABA”SIRET” SGA Bacau

Primaria comunei Poduri

UR

GE

NT

A C

LA

SA

C

UR

GE

NT

A C

LA

SA

B

Garda de Mediu

Bacau

ABA”SIRET” SGA Bacau

URGENTA CLASA A

Celula de

Urgenta

Directia de Sanatate Publica Bacau

Echipa de interventie

Populatia vremelnica

aflata in zona

Garda de mediu Bacau

ITM Bacau

Detașamentul de pompieri al municipiului

Moineşti

Detașamentul de pompieri al municipiului

Moineşti




112

5.2.3 Organizarea şi efectuarea intervenţiei

5.2.3.1 Organigrama de urgenta

Nota : Membrii echipei de interventie si echipei de prim ajutor vor fi din cadrul salariatilor Punctului de lucru, care pe langa atributiunile de serviciu vor avea si sarcini de interventie in caz de urgenta, fiind instruiti si in acest scop.

5.2.3.2 Atributiunile Celulei de Urgenta Coordonează întreg ansamblul de măsuri necesare pentru însuşirea modului de

prevenire a accidentelor şi de acţiune în caz de urgenţă de către tot personalul din cadrul Punctului de lucru-Statie de uscare si procesare gaze . Celula de Urgenţă se mobilizează şi intră în acţiune după raportarea accidentului, astfel:

- dispune in functie de natura şi parametrii accidentului, mobilizarea echipei de interventie;

- stabileşte caracteristicile accidentului şi gravitatea situaţiei apărute, respectiv: localizarea exactă a locului de producere a avariei; cantitatea de substanţă periculoasă implicată; mărimea zonelor afectate; evoluţia previzibilă a accidentului

- analizează situaţia creată şi dispune declanşarea alarmei; - in caz de necesitate dispune suplimentarea echipei de intervenţie pentru

lichidarea urmărilor situaţiei apărute.; -asigură transmiterea informaţiilor despre pericolele asociate amplasamentului

către autorităţi şi daca este cazul catre public; - funcţie de gravitatea urgenţei dispune anuntarea, conform schemei de alarmare, a:

Celula de urgenta

Echipa de interventie: - Operatori - Electrician - AMC-ist

Presedinte CU : Sef serviciu intern prevenire si protectii Vicepresedinte CU: Supervizor electric si instrumentatie Membri: Sef tura A Sef tura B Sef tura C Sef tura D

Echipa de prim ajutor




113

Nr. crt.

NUMELE INSTITUȚIEI / PERSOANA DE CONTACT NUMĂR TELEFON

1. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. Constantin Ene” al Judeţului Bacău

+40-234-550 000

2. Detașamentul de pompieri al municipiului Moineşti +40-234-361 212

3. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău +40-234-202.000

4. Poliția municipiului Moinești +40-234-202.000

5. Poliția comunală din Poduri +40-234-369 004

6. Poliția comunală Bereşti-Tazlau +40-234-353 001

7. Primăria comunei Poduri +40-234-369 004

8. Primăria comunei Bereşti-Tazlau +40-234-353 000

9. Spitalul Municipal de Urgență Moineşti +40-234-362 520

10. Stația de Salvare a municipiului Moineşti +40-234-361 818

11. Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău (SGA Bacau) +40-234-510 043

12. Agenția pentru Protecția Mediului Bacău (APM Bacau)

+40-234-512 708

13. Garda Națională de Mediu – Comisariatul județean Bacău +40-234-581 281

14. Instituția Prefectului – județul Bacău +40-234-541 021

15. Consiliul județean Bacău +40-234-534 481

16. Ing. Constantin Enea, Inspector situații de urgență Bacău +40-741-507 933

17. Mircea Dima, Furnizori de servicii pentru situații de urgență pe bază de contract

+40-743-628 248

18. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bacău

+40-234-513 194

19. Direcția pentru Agricultură din Bacău +40-234-576 419

20. Inspectoratul Teritorial de Muncă din Bacău (ITM Bacau) +40-234-581800 +40-234-512 746

21. Vasile Botoşaru, Inspector ANRM (Agenția Naționala de Resurse Minerale), Inspectoratul teritorial Bacău

+40-728-886 153

22. Larisa Moldovan - ANRE (Autoritatea Națonală de Reglementare în domeniul Energiei)

+40-725-105 605

- verifică periodic şi aprobă planul de alarmare şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă, efectuează completările sau revizuirile necesare la schimbarea personalului sau/şi la orice modificări din cadrul amplasamentului care ar putea avea consecinţe semnificative în cazul producerii unui accident major.

- analizează periodic dotarea existentă şi asigură completarea acesteia cu necesarul de mijloace de intervenţie şi alarmare.

- coordonează activitatea de instruire a personalului din amplasament. Verifică modul de instruire a personalului.

- asigură şi coordonează efectuarea exerciţiilor de alarmare conform graficului




114

care se aprobă anual. - analizează şi urmăreşte realizarea măsurilor de ordin tehnic şi organizatoric

necesare pentru evitarea avariilor, sau altor cauze care pot produce accidente. - asigură verificarea periodică a mijloacelor şi stocurilor de intervenţie existente. - coordonează, prin membrii Celulei de Urgenţă acţiunea echipei de intervenţie

care intervine pentru lichidarea sau/şi limitarea efectelor acestuia. - asigură prin colaborare cu firme specializate utilaje şi echipamente

suplimentare necesare intervenţiei; - stabileşte direcţiile de evacuare şi dispune funcţie de necesitate evacuarea

personalului din zonele afectate; - asigură cu mijloacele de transport disponibile din cadrul societatii, evacuarea

personalului şi transportarea accidentaţilor la unitatea sanitară cea mai apropiată; - dispune oprirea parţială sau totală a activitatilor în cazurile deosebit de grave,

când se preconizează întârzieri în lichidarea urmărilor accidentului; - coordonează activitatea echipei proprii proprii de interventie cu cele externe în

cadrul urgenţei; - dispune, după înlăturarea situaţiei de avarie, reîntoarcerea personalului la

locurile de muncă, reintrarea în programul normal de lucru şi aducerea instalaţiilor la parametrii normali de funcţionare; stabileşte măsurile necesare evitării în viitor a unor evenimente similare şi urmăreşte realizarea acestora;

- asigurară refacerea ecologică şi curăţarea zonei afectate în urma unui accident.

- notifică producerea accidentului major autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile: protecţiei civile, protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii, în conformitate cu Ordinul 1084/2003.

Atribuţiile echipei de intervenţie Echipa va acţiona conform instrucţiunilor date de către Şeful Celulei de Urgenţă,

în situaţii care implică incendii şi/sau explozii, situaţii de accidente cu substanţe chimice periculoase. deversări sau scurgeri de substanţe chimice, materiale periculoase sau deşeuri. Aceştia vor fi instruiţi şi în ceea ce priveşte manipularea şi caracteristicile substanţelor periculoase şi a compuşilor acestora ce se pot forma în diferite reacţii în interiorul amplasamentului.

Echipa de intervenţie poate acţiona împreună cu celelalte formaţii de intervenţie sau independent în toate tipurile de situaţii de urgenţă care pot apărea pe amplasament;

În caz de alarmă, echipa de intervenţie acţionează pentru izolarea, limitarea şi lichidarea avariei. În caz de alarmă membrii echipei de intervenţie se vor prezenta în cel mai scurt timp, la dispoziţia Celulei de Urgenţă echipaţi cu mijloacele de protecţie individuală şi cu materialele de intervenţie din dotare, la locul de producerea a urgenţei. Pe toată durata intervenţiei se va ţine permanent legătura cu Celula de Urgenţă, raportând modul de desfăşurare a intervenţiei, durata aproximativă a intervenţiei, greutăţile întâmpinate şi se vor solicita, după caz, forţe şi mijloace suplimentare.

Membrii componenţi ai echipei sunt obligaţi să anunţe prin toate mijloacele posibile dacă au depistat persoane accidentate sau intoxicate pe drumul parcurs spre focar sau în zona focarului incidentului. Intervenţiile pentru lichidarea avariilor se execută prin cooperarea cu celelalte echipe de intervenţie şi personalul de deservire din sectorul de producere a urgenţei.

Înaintea intervenţiei propriu-zise se cercetează zona afectată pentru a stabili




115

limitele de acţiune ale avariei; - cercetează zona avariei şi scot eventualii accidentaţi; - cercetează zona limitrofă perimetrului afectat (vecinătăţi) pentru a stabilii

eventualele efecte în aceste zone. La efectuarea determinărilor în zone limitrofe perimetrului afectat, se utilizează de regulă maşina de intervenţie.;

- ajută la evacuarea personalului prezent la locul avariei şi care nu este implicat în acţiunea de intervenţie;

Funcţie de mărimea avariei şi modul de cooperare cu echipele de intervenţie se iau următoarele măsuri:

- izolarea sursei periculoase prin măsuri specifice sau chiar oprirea instalaţiei producătoare a incidentului;

- decuplarea angrenajelor care prin funcţionarea lor pot crea o situaţie periculoasă;

- asigurare materiale, scule sau dispozitive ajutătoare pentru intervenţie operativă;

- oprirea mijloacelor de transport din zonă în cazul scăpărilor de produse inflamabile sau explozive;

- întreruperea curentului electric (prin acţionarea întrerupătoarelor, scoaterea de siguranţe, inter-blocări etc. );

- stingerea surselor de foc în zonă; - îndepărtarea materialele combustibile din zonele afectate; - pentru surse amplasate în spaţii închise se asigură ventilaţia naturală (prin

deschideri de uşi sau de ferestre ) sau mecanică numai dacă există siguranţă că aceasta este corespunzătoare şi nu se generează un pericol mai mare;

- intervenţia cu substanţe neutralizante sau apă dacă acestea sunt aproape de focar şi pot fi aduse cu uşurinţă la locul avariei.

La intervenţia efectuată în focar se vor respecta cu stricteţe normele de tehnica securităţii muncii prin:

- utilizarea de scule corespunzătoare (antiex, bine împănate, păstrate în truse uşor de transportat etc.);

- la înălţime se vor folosi scări rezistente şi centuri de siguranţă bine ancorate; - în timpul lucrului este obligatorie purtarea şi utilizarea corectă a echipamentului

individual de protecţie va fi bine strâns pe corp; - evitarea blocării căilor de acces. Încheierea intervenţiei se va raporta Celulei de Urgenţă şi din dispoziţia acestuia

se va interveni şi în alte sectoare de activitate. Părăsirea locului în care se efectuează intervenţia este permisă numai atunci

când avaria a fost lichidată şi echipa nu a primit alte dispoziţii sau securitatea personală este direct ameninţată şi nu există altă soluţie de salvare.

După terminarea lucrărilor şi încetarea stării de alarmă, se vor depune mijloacele utilizate în dulapul de intervenţie şi se va întocmi raportul de intervenţie.

Atribuţiile echipei de prim ajutor Membrii echipei de prim ajutor vor fi disponibili pe amplasament pentru a

răspunde situaţiilor de urgenţă ce implică răniri sau moartea angajaţilor, vizitatorilor sau colaboratorilor aflaţi la amplasament.

În caz de alarmă membrii echipei se mobilizează şi la dispoziţia Celulei de Urgenţă organizează punctul de acordare a primului ajutor în afara zonei afectate de avarie. Ei vor acţiona conform instrucţiunilor.




116

- se echipează cu echipament de protecţie şi se deplasează având la ei mijloace de salvare şi prim ajutor (targă, truse sanitare) spre locul avariei pentru a prelua eventualii accidentaţi ;

- transportă accidentaţi la punctul de acordare a primului ajutor, în caz de necesitate acordă pe loc primul ajutor victimelor;

- transportă accidentaţi până la punctul de întâlnire cu echipajul salvării; - acordă primului ajutor celor accidentaţi până la sosirea medicului; - la dispoziţia Celulei de Urgenţă se deplasează în afara amplasamentului pentru

a acorda primul ajutor persoanelor eventual accidentate; - la încetarea alarmei şeful echipei verifică echipamentul şi întocmeşte un raport

al intervenţiei Funcţie de situaţie si de ordinele primite, pot îndeplini si alte misiuni sau alte

activităţi în zona afectată de distrugeri : - participarea la asigurarea nevoilor de apa, hrana si medicamente; - participarea la înlăturarea urmărilor dezastrelor si reabilitarea zonei; - asigura recoltarea probelor din sectorul infectat; - participă la acţiunile de limitare si lichidare a focarului creat, executând la ordin

decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport si a mijloacelor de protecţie si stabilirea regimului de întrebuinţare a produselor din zona contaminată;

Atribuţiile persoanelor necuprinse în sistemul de management al urgenţei Persoanele surprinse de incident în cadrul amplasamentului şi care nu

desfăşoară activităţi specifice de intervenţie în astfel de situaţii au următoarele atribuţiuni:

- Se orientează pe teren către cel mai apropiat loc de adunare (departe de zonele afectate sau periculoase) unde se strâng deja oameni;

- Ascultă şi respectă indicaţiile şi ordinele Comandantului Celulei de urgenta şi a membrilor Celulei de Urgenţă;

- Personalul altor societăţi care desfăşoară lucrări pe teritoriul amplasamentului pe bază de contracte de prestări servicii şi alte categorii de persoane aflate temporar pe teritoriul punctului de lucru ( delegaţi, vizitatori etc.), se grupează şi respectă indicaţiile reprezentanţilor Celulei de Urgenţă din sectorul în care se găsesc;

- În caz de emisii toxice se încercă să se stabilească direcţia predominantă a vântului şi direcţia din care vine pericolul toxic (după orientarea mânecilor de vânt, direcţia vaporilor, a fumului etc.) ;

- Se aplică masca contra gazelor pe figură şi se merge perpendicular pe direcţia vântului spre cel mai apropiat loc de adunare;

- Personalul surprins de norul contaminat fără mască, va căuta să iasă din zona afectată, mergând la pas, cu respiraţia rărită, folosind un simplu cartuş filtrant sau o batistă umezită.

5.2.3.3 Mod de acţiune în caz de accident major

Situaţiile excepţionale care ar putea fi definite ca şi cazuri de accident major sunt. - Incendii; - Detonatii/deflagratii; - Eliberarea necontrolată de gaze; - Eliberare de substante in aer, apa si sol - Situaţii extreme meteorologice;

Orice notificare a unei urgenţe va fi transmisa imediat şefului de tura, sefului de serviciu situatii de urgenta. Acesta din urmă va pleca imediat la locul accidentului




117

pentru a clasifica urgenţa si declansarea alarmei. Daca accidentul este major se notifică starea de fapt către:

- conducerea STRATUM ENERGY ROMANIA - Inspectoratul pentru Situarii de Urgenta Bacau - Detasamentul de pompieri a municipiului Moinesti. Se convoca Celula de urgenta. Membrii celulei de urgentă se prezintă în cel mai

scurt timp la sediul punctului de lucru, lucrarile celulei de urgenţă se vor desfăşura la cladirea birouri de langa poarta de acces.

Membrii echipei de interventie se deplasează la locul evenimentului şi încep acţiunea de înlăturare a urgenţei, pana la sosirea pompierilor.

Când pe amplasament alarmă este declansata, atenţia trebuie să se îndrepte spre următoarele:

Măsuri de siguranţă: - toţi angajaţii se deplasează la locurile de adunare pentru a-şi îndeplini rolul în

organizarea intervenţiei, lăsând liniile de telefon libere pentru comunicările pe timpul urgenţei;

- toti muncitorii şi angajaţii încetează munca, opresc aparatura şi echipamentele (în cazul intervenţiilor) şi le lasă în condiţii de siguranţă;

- personalul execută evacuarea (din incinta grupurilor sau din zona de lucru) în conformitate cu instrucţiunile primite;

- operaţiile de încărcare sunt oprite imediat şi echipamentul este lăsat în condiţii de siguranţă;

- autocisternele şi alte vehicule neimplicate în operaţiile de intervenţie părăsesc imediat amplasamentul, parchează în afara acestuia și lasă drumurile de acces libere pentru circulaţie;

- orice acces al persoanelor şi mijloacelor fără autorizaţie este strict interzis; - se opresc circulaţia şi accesul în zonă; atenţie mare se acordă intervenţiei pe

direcţia vântului, se evită circulaţia prin locurile joase şi se ventilează spaţiile închise; - în caz de incendiu nu se stinge gazul arzând. Se acţionează numai pentru

oprirea scurgerii gazului, dacă este posibil. Pentru stingere se utilizează pulberi chimice, dioxid de carbon, spumă.

Reguli de siguranţă: - când auziţi semnalul sirenei contactaţi un membru al conducerii din zona în

care vă aflaţi şi urmaţi indicaţiile acestuia - in caz de evacuare, îndreptaţivă cu calm către ieşirile de urgenţă, păstrând

vântul în spate - se urmează numai ruta care este indicată la intrarea pe amplasament; - în eventualitatea unei urgenţe se scoate vehiculul pe marginea drumului şi se

opreşte motorul; - nu se fumează, nu se utilizează flacăra deschisă; - nu se parchează pe drumuri; - nu se execută nici o operaţie care nu a fost autorizată; - nu se utilizează drumuri care nu sunt trecute pe hartă, fără permisiune explicită

scrisă; - nu se păstrează telefoanele mobile deschise în zonele de muncă; - se îmbracă de urgenţă echipamentul de protecţie care a fost înmânat la intrarea

pe amplasament, atunci când se primesc instrucţiuni de la personalul de intervenţie; - se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea

dezordonată, în panică şi pe alte direcţii decât cele stabilite;




118

Încetarea alarmei va fi anunţată prin semnalul continuu timp de 2 minute al sirenei electrice

În cazul producerii unui accident major, STRATUM ENERGY ROMANIA informează în termen de maximum două ore autorităţile publice competente la nivel judeţean cu privire la:

a) circumstanţele accidentului, substanţele periculoase implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului şi măsurile de urgenţă luate;

b) acţiuni pe care intenţionează să le întreprindă pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel de accident;

c) actualizări ale informaţiilor furnizate, dacă investigaţiile ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile formulate anterior.

Mod de actiune in caz de incendiu În cazul declanşării unui incendiu la unul din obiective, echipa de interventie va

actiona astfel :

- se apasa butonul shut-down de la camera de comanda. La apasarea butonului, instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire si oprirea automata a oricarui agregat electric aflat in functiune;

- alarmarea tuturor salariatilor prin semnale sonore (sirene)

- se va opri orice activitate in zona

- izolarea zonei si evacuarea personalului. Evacuarea din zona se va face perpendicular pe directia vantului, ce va fi indicata de conul de vant, astfel incat sa se produca indepartarea rapida din zona de risc;

- evacuarea ranitilor surprinsi de incendiu

- se va actiona pentru singerea incendiului cu respectarea Planului de interventie PSI

- se va interzice accesul persoanelor străine, care nu participă la managementul urgenţei în zona afectată.

- daca este cazul se va înştiinţa ISU Bacau si Detașamentul de pompieri al municipiului Moineşti care va amplasa mijloacele de intervenţie în afara zonei de răspândire a vaporilor de substanţe periculoase fiind pregătită de acţiune. Mod de actiune in caz de cutremur

Efectele unui cutremur sunt în special legate de posibilitatea apariţiei unor fisuri la traseele de conducte, rezervoare de depozitare, acestea putand fi urmate în cazuri grave, de incendii, poluari ale solului si apei.

Acţiunile specific ale echipei de interventie în caz de cutremur constau în:

- se apasa butonul shut-down de la camera de comanda. La apasarea butonului,




119

instalatia este oprita automat prin sistemul ESD, prin inchiderea ventilelor de interblocare, inclusiv la sonde, cu golirea instalatiei la facla prin dechiderea ventilelor de golire si oprirea automata a oricarui agregat electric aflat in functiune ;

- cercetarea întregului amplasament pentru salvarea răniţilor şi evaluarea pagubelor;

- acordarea primului ajutor; - izolarea traseelor si luarea tuturor masurilor de oprire a scurgerilor de condensate

sau gaze - verificarea instalaţiilor de stingere şi asigurarea cu apă de incendiu în cazul

când acestea nu au fost avariate; - deblocarea căilor de acces; - combaterea fenomenului de panică prin apeluri la calm şi comunicarea cu

personalul; - evacuarea personalului care nu participă la managementul urgenţei; - inlăturarea efectelor cutremurului asupra echipamentelor şi utilajelor tehnologice:

scurgeri de substanţe, incendii şi explozii, conform intervenţiilor specifice pentru astfel de scenarii.

Mod de actiune in caz de deversare a condensatului pe sol sau in apa paraului Valea Teiului

Daca in urma unei avarii majore s-a produs deversare de condensat cu poluarea solului si a apei, se va pune in aplicare Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale, echipa de interventie va lua urmatoarele masuri:

- oprirea scurgerii condensatului

- limitarea si reducerea ariei de raspandire a condensatului prin amplasarea barajelor absorbante din dotarea punctului de lucru sau efectuarea de baraje cu pamant, nisip, etc.

- colectarea condensatului retinut de baraje, daca este posibil

- imprastierea de absorbant SPILL – SORB pe suprafata contaminate pentru retinerea produsului petrolier

- colectarea materialului absorbant intr-o haba metalica in vederea neutralizarii de catre o firma specializata

- decopertarea suprafetei de sol poluata, cu transportarea acestuia la o societate autorizata in vederea neutralizarii

- aport de material pamantos fertile pe suprafetele decopertata

Daca la deversare a ajuns accidental condensat si in paraul ValeaTeiului, se vor lua urmatoarele masuri:

- se va construi pe cursul de apa, in aval de locul deversarii, baraje plutitoare si se vor imprastia materiale absorbante, baloti de paie, etc. pentru a impiedica transportul poluantului in raul Cernu;

- se va recupera produsul de pe suprafata apei;

- materialul absorbant folosit se va colecta si transporta la o societate autorizata in vederea neutralizarii




120

Mod de actiune in caz de inundatie

Pe drumul de intrare/ieșire la punctul de lucru, la o distanță de aproximativ 500 de metri, pe directia vest, curge râul Cernu. În perioadele de ploi torențiale, debitul de apă al râului crește și face imposibilă traversarea sa în condiții de siguranță, avand in vedere ca actualmente accesul se face prin albia minora a raului, in care s-au amplasat dale din beton.

Într-o astfel de situație, toată lumea va rămâne în locație; nimănui nu i se permite să părăsească locația până când debitul râului nu scade.

În cazul în care inundația persistă mai mult de 24 de ore, se va pune la dispoziția întregului personal alimente și apă potabilă, prin utilizarea podețului amplasat în partea stângă a punctului de lucru.

In caz de accident major la unul din obiectivele punctului de lucru, fortele de interventie ISU Bacau si ambulantele spitalului orasenesc Moinesti nu pot interveni datorita debitului mare al raului Cernu.

Este necesar realizarea unui pod peste raul Cernu, pentru a asigura cale de acces de interventie in caz de accident major.

Pentru realizarea podului este necesar elaborarea unui studiu hidrologic pe baza caruia sa se intocmeasca proiect de executie pentru pod, astfel incat sa se asigure o libera trecere a apei raului Cernu, conform legislatiei in vigoare.

In lipsa acestui pod, in caz de inundatie, exploatarea obiectivelor punctului de lucru nu se poate face in siguranta, aceasta constituind un factor de vulnerabilitate.

Mod de actiune in caz de situații de urgență medicală Toate cazurile medicale vor fi tratate la Spitalul Municipal de Urgență din

Moinești, cu adresa în Strada Zorilor nr. 1, Moinești. Numărul de telefon la care se poate contacta spitalul este: 0234 362 520. În cazul unei situații de urgență medicală, se va urma următorul Plan de Acțiune: 1. Solicitați primei persoane de lângă dumneavoastră să sune imediat la

numărul de urgență 112; 2. Furnizați operatorului 112 informații, urmarind algoritmul:

Cine? - Identitatea celui care raportează Nume Companie

Ce? - Identificarea evenimentului Detonatie/deflagratie Incendiu Eliberare de gaz inflamabil Scurgeri de lichid inflamabil

Unde? - Localizarea evenimentului Unitatea Zona Instalaţia Echipamentul

Cand? – Momentul evenimentului Ora producerii evenimentului

Câţi? - Personal afectat Răniţi/intoxicaţi/arşi/morţi

3. Asigurați-vă că atât dumneavoastră cât și pacientul nu mai sunteți supuși

vreunui pericol: 4. Evaluați starea pacientului și îngrijiți-l, astfel:

▪ Verificați dacă pacientul este conștient sau inconștient, întrebându-l "Sunteți în regulă, sunteți în regulă?”

▪ Dacă nu primiți răspuns, sau dacă pacientul nu respiră, începeți să




121

aplicați tehnica de resuscitare cardiopulmonară - CPR (certificare/instruire CPR); inițiați CPR în funcție de necesități.

▪ Dacă este cazul, aplicați gulerul cervical ... atunci când este posibilă o fractură a coloanei vertebrale.

▪ În cazul în care fractura este generată de o căzătură, nu mișcați pacientul decât dacă fractura a fost stabilizată sau daca există posibilitatea ca pacientul să sufere vătămări suplimentare în situația în care ar rămâne în acea locație.

▪ Țineți pacientul la căldură. ▪ Râmâneți alături de pacient până la sosirea personalului de urgență

solicitat prin 112 și preluarea pacientului în grija acestuia.

5.2.4 Comunicaţiile In cadrul punctului de lucru, pot fi realizate următoarele tipuri de comunicaţii:

- comunicaţii telefonie mobilă in interior/exterior; - comunicatii telefonice fixe in exterior; - statie radio, intre personalul punctului de lucru;

Mijloace de alarmare: sirene electrice (2 buc.)

Directia vantului va fi stabilita prin conul de vant Coordonarea activităţilor desfăşurate în zona afectată se realizează prin Celula de urgenta care face legătura permanente cu toţi factorii cu atribuţii în conducerea acţiunilor de intervenţie. Menţinerea legăturilor între Celula de urgenţă, structurile de intervenţie se realizează prin intermediul telefoniei fixe si mobile. În cazul producerii unui accident major cu implicaţii în exteriorul amplasamentului, administratorul va furniza autorităţilor cu atribuţii în domeniu, instituţiilor publice şi operatorilor economici din vecinătate care pot fi afectate/afectaţi, informaţii care trebuie comunicate publicului în cazul pericolelor de accidente majore, conform Legii 59/2016.

5.2.5. Evacuarea

Evacuarea în cadrul amplasamentului este organizată în concordanţă cu Ordin MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. În cazul producerii unui accident major atunci când siguranţa personalului este pusă în pericol este necesară evacuarea persoanelor care nu participă la acţiunile de intervenţie.

Evacuarea personalului, mijloacelor auto din obiectiv se face prin poarta de acces, aflata pe directia vest.

Evacuarea se execută în cazul unor accidente în funcţie de zona de pericol, alegând astfel traseul de evacuare încât să se evite trecerea prin zona cu pericol.

Personalul necuprins în structurile de intervenţie va trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte spre locul de adunare, aceasta fiind platoul din faţa porţi de acces şi evacuare.

La locul de adunare, personalul evacuat va primi indicaţii asupra modului de acţiune în continuare: dacă să rămână în aşteptare sau să părăsească definitiv zona. În interiorul amplasamentului personalul evacuat va fii îndrumat prin voce asupra direcţiei în care să se îndrepte.

În funcţie de evoluţia situaţiei, comandantul intervenţiei poate decide o evacuare




122

parţială din zonă (vizitatorii şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul subcontractorilor şi personalul propriu), pe amplasament rămânând doar echipele de intervenţie.

Modul de evacuare de pe amplasament funcţie de clasa de urgenţă a) Urgenţă Clasa A (urgenţă locala) – nu se execută evacuarea, personalul din

cadrul amplasamentului este informat asupra desfăşurării evenimentelor pentru a se menţine în stare de atenţie;

- nu este nevoie să se întrerupă activitatea (procesul de producţie) în întreaga instalaţie (obiectiv), dar anumite părţi din acesta pot fi oprite;

- nu este necesară evacuarea, dar în zona de intervenţie accesul poate să fie limitat; b) Urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament) – toţi angajaţii trebuie să ajungă

cât mai repede la locurile de muncă. Vizitatorii, personalul subcontractorilor vor trebui să părăsească locurile în care

se află şi să se îndrepte spre locul de adunare, acesta este platoul din faţa portii principale de acces .

În funcţie de evoluţia situaţiei conducătorul intervenţiei poate decide o evacuare parţială din zonă (vizitatorii şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul subcontractorilor şi personalul propriu), pe amplasament rămânând doar echipa de intervenţie.

c) Urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului) – toţi angajaţii care fac

parte din structurile de urgenţă trebuie să ajungă cât mai repede la locurile de muncă. Vizitatorii, personalul subcontractorilor şi personalul propriu fără sarcini vor

trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte spre ieşirea din amplasament unde vor primi informaţiilor necesare.

În funcţie de evoluţia situaţiei conducătorul intervenţiei poate decide o evacuare parţială din zonă (vizitatorii şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul subcontractorilor şi personalul propriu), pe amplasament rămânând doar echipa de intervenţie.

Zona de mobilizare a personalului este prezentata mai jos:




123




124

Reguli privind evacuarea

- evacuarea se face pe căile de acces care nu sunt în zona de acţiune a avariei, cei evacuaţi vor fii îndrumaţi pe căile cele mai favorabile, respectaţi indicaţiile primite;

- evitaţi panica, evacuarea se realizează în ordine;

- nu blocaţi maşinile ISU, acordaţi-le prioritate absolută;

- în cazul urgenţelor cu dispersii toxice(fum şi gaze) nu vă deplasaţi pe direcţia vântului, căutaţi ieşirile laterale sau dacă este posibil mergeţi cu vântul în faţă fără a vă apropia însă de zona avariei.

5.2.6. Acţiuni întreprinse după încetarea stării de urgenţă

Starea de urgenţă încetează odată cu înlăturarea cauzelor şi efectelor imediate ale accidentului pe toată suprafaţa amplasamentului şi a zonelor învecinate. După încetarea stării de alarmă Celula de Urgenţă va dispune prin toate mijloacele de informare posibile revenirea personalului la locurile de muncă.

Întrucât în timpul stării de urgenţă echipele de intervenţie vor efectua numai lucrări operative de primă urgenţă, după ridicarea stării de urgenţă se vor efectua lucrări de remediere definitivă de către echipe specializate.

La predarea utilajelor, traseelor avariate pentru reparaţie sau intervenţii se vor lua măsuri tehnologice suplimentare de securitate pentru pregătirea lucrării(izolare, golire, spălare, degazare, inertizare, control analitic de noxe cu explozimetrul portabil, dupa caz), precum şi toate măsurile necesare realizării în condiţii de siguranţă a lucrărilor respective.

Se va actiona pentru refacerea ecologică şi curăţarea zonei afectate în urma unui accident . După încetarea stării de urgenţă Celula de Urgenţă va întocmi un raport care va fi înaintat autorităţilor locale.

5.3 DESCRIEREA RESURSELOR CE POT FI MOBILIZATE INTERN SI EXTERN

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, suportul logistic constituit asigura prevenirea şi protecţia salariatilor, ca şi organizarea, pregătirea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie. Infrastructura consta în construcţii şi instalaţii permanente, dar şi mobile, executate din timp sau improvizate.

Contractarea si aprovizionarea cu tehnica si materiale necesare actiunilor întreprinse pentru înlaturarea urmarilor generate de producerea unui accident major se asigura de catre STRATUM ENERGY ROMANIA LLC WILMINGTON Fondurile banesti pentru realizarea si desfasurarea activitatilor de management al situatiilor de urgenta se asigura din bugetul propriu de venituri si cheltuieli a societatii.

Pentru prevenirea şi înlăturarea cauzelor apariţiei unor urgenţe, Punctul de lucru – Statie de uscare si procesare gaze deţine o serie de facilităţi şi dotări astfel:

- sistem video de supraveghere a amplasamentului (4 buc.) - echipe de intervenţie dotata cu mijloace de stingere de primă intervenţie: - reţea apa PSI pe care sunt amplasati 8 hidranti supraterani, Dn 150 - instalatie de stingere mobila cu spuma aeromecanica la parcul industrial ;

- instalatie de stingere mobila cu spuma aeromecanica la cuva rezervorului V02 ;




125

- instalatie de stingere semifixa cu spuma aeromecanica la rezervorul V02 ;

- instalatie mobila de racire cu apa a rezervorului V02

- butoane de incendiu amplasate in zone de risc 8 buc.

- detectoare fixe de alarmare pentru gaze explosive 4 buc.

- detectoare de flacara 14 buc.

- detectoare de fum 2 buc.

- Mijloace de prima interventie:

Stingatoare portabile - stingatoare SM6 23 buc. - stingatoare P6 18 buc. - stingatoare G5 16 buc. - stingatoare G2 2 buc. - stingatoare cu pulbere BC100 2 buc.

Stingatoare carosabile stingatoare cu spuma aeromecanica 100 kg 2 buc. stingatoare cu spuma aeromecanica 50 kg 1 buc. stingator cu pulbere 1 buc.

Panouri metalice cu unelte PSI;

Lăzi metalice cu nisip;

Furtune şi ţevi de apă cu pulverizator;

- Con de vant, ce arata directia vantului;

- Sirene de alarmare 2 buc.

În cazul producerii unui accident major pot fi alarmate şi mobilizate pentru acţiuni de sprijin, autoritatile:

Nr.crt. Autoritatea Telefon

1. Primăria comunei Poduri 0234 369 004

2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. Constantin Ene” al Judeţului Bacău

0234 550 000

3. Detașamentul de pompieri al municipiului Moineşti 0234 361 212

4. Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău (SGA Bacau) 0234 510 043

5. Agenția pentru Protecția Mediului Bacău (APM Bacau)

0234 512 708

6. Garda Națională de Mediu – Comisariatul județean Bacău 0234 581 281

Pentru înlaturarea urmarilor generate de producerea unui accident major, dupa incetarea starii de urgenta, vor fi contactati principalii furnizori de servicii:




126

COMPANIA PERSOANA DE CONTACT NR. TELEFON

WILD WELL CONTROL Număr de urgență +1-281-784-4700

ECOMED EASTERN EUROPE Ciprian Condrea (Responsabil Proiect) +40-756-043704

RAG ENERGY Georg Leipold (Coordonator al Echipei de Operațiuni RAG) +40-751-039902

ROMPETROL WELL SERVICES llie Munteanu (Șef Serviciu Tehnic) +40-745-349970

APREX AUTO Florin Cimbru (Director Parc Auto) +40-749-031800

AVA Mihai Tudose (Coordonator Senior Operațiuni) +40-751-039902

HALLIBURTON Vasile Cosmeanu (Coordonator Foraj Dirijat) +40-725-354676

SCHLUMBERGER Radu Glodan (Enginer Rețele Electrice) +40-722107275

CAMERON Laurentiu Chivu (Coordonator Reparații și Modernizare) +40-728-221688

MACARALE TARGU MURES Dana Baraian (Director) +40-743-030140

FELBERMAYR Daniel Stan (Director Departament Macarale) +40-722-492523

5.4 REZUMATUL ELEMENTELOR DESCRISE LA PUNCTELE 5.1 ; 5.2 ; 5.3

Planul de urgenţă internă va fi elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 647 din 16 mai 2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase.

În cadrul Planului de urgenţă internă se vor prelua datele rezultate din evaluările de risc realizate în cadrul Raportului de Securitate.

Se vor detaila informaţiile privind mijloacele şi procedurile specifice de intervenţie pentru limitarea consecinţelor accidentelor identificate în cadrul prezentului Raport de Securitate.

Elementele descrise la punctele 5.1; 5.2 si 5.3 vor fi incluse in planul de urgenta interna.




127

ANEXE

stratum energy romania llc wilmington punct de … · stratum energy romania llc wilmington punct...

Documents