stru t'ruirii/pr0cest ri i/pro sulu i - cdn4.libris.ro instruirii procesului de... · ale...
TRANSCRIPT
coNCEprE FUNDAMENTALE iru pnoacocln
I N STRU I RI I/PRO C E SULU I
SORIN CRISTEA
CONTINUTURILEt
t'RUIRII/PR0CESt/\ v \., ,\
DE INVATAMANT
CUPRINS
AR'GUMENT..ll.l.ii,...........l.;!.,.'.'i.....]........'
Capitolul 1. Confinuturile instruirii/procesuluide invilimAnt la nivel de concept pedagogicfundamental...,.,..,....,... ,,.i,.,,...........,;i,,............,,............ 13
'1,1. Definirea conlinuturilor instruirii/procesuluide invdgdmAnt la nivel de concept pedagogicfundamentaI.......,.....,..... ..,..;...........13
7.2. Anal\4a qonfinuturilor instruirii/procesuluide invi
SORIN CRISTEA . CONCEPTE FUNDAMENTALE iN PEDAGOGII
3, 1.1. Organizarea conlinuturilorinstruirii/procesului de invifimAnt .............,, ...................64
3.1.2. Planificarea conlinuturilor instruirii/procesului de invifdmAnt
3.1.3. Realizarea.dezvoltryea conlinuturilorinstruirii/procesului de invilimAnt ...........,.. ..............7 4
3,2. Proiectarea curriculari a conlinuturilor I/Pila nivcl de pl an de tnvd,tdmdfft,........................,.....,..,..;........7 7
3.2.1. Construclia curriculard a disciplinelorde invilimAnt ....,.....,.....i.......r.,.,r.r....ir..:.......i...,..............,,.,..80
3.2.2. Construclia ariilor curriculare '-."..,..r....'.........,...,.;...903.2,3. Timpul de instruire necesar pentru realizarea
planului de invilimAnt ............... .."....,..,.;...95
3,3. Proiectarea pedagogici a conlinuturilor I/Pila nivel de programe gcolare.....
3.4. Proiectarea pedagogicd a conlinuturilor I/Pilanivel demanuale;co\are........ ...................110
3.5. Proiectarea pedagogici a conlinuturilor I/Pila nivel de materiale didactice auxiliare ..........."............ 116
BIBLIOGRAFIE.. ;,-r,,-r..t,-127
APLICATII [Prof, dr. Mirela Mihiescu)..........;.....;...............,725
I. Planul.cadru pentru invilimAntul primar....,;. .:....;....... 125II. Programele gcolarb pentru invdg[mAntul primar ......L27
III. Manualele gcolare gi auxiliarele didacticecurriculare ............. t32
135BIBLIOGRAFIE..
73
9B
138
ARGUMENT
Con{inuturile activitdlii de instruire,proiectate qi realizatein contextul procesului de invd,tdmdnl organizat formal, dar gi
nonformal, constituie un subsistem al conlinuturilor generale aleeducaliei (morale, intelectuale, tehnologice, estetice, psihofizice)angajate la scara intregului sistem de tnvd,tdmdnf, la nivel de valoripedagogice generale - binele moral, adevdrul;tiinfific, utilitateaadevdrului ;tiinfific aplica! frumosul, sdndtatea psihofizicd -,determinate, in mod obiectiv, de ceringele, individuale gi sociale,de dezvoltare a educatulul [pregcolarului, ;colarului, studentuluietc.) gi a societdlii in ansamblul siu (cultural, economic, politic,comunita4, naturalJ.
Confinuturile instruirii/procesului de tnvd.tdmdnt (/fi)sunt definite ;i analizate in cadrul teoriei generale a instruirii(didacticii g enerale).Sunt subord onate con[inuturilor generale aleeducafiei, care asigurd substanla valorici a activitilii de instruire(principal su bsistem al activ itdfii de e ducagie)in contextul pro cesuluide tnvdldmdnt fprincipal subsistem al sistemului de tnvdgdmdnt).Formula de conlinuturi ale instruirii este utilizati alternativcu cea de conlinuturi ale procesului de tnvdgdmdnt Abordareaglobali, impusd normativ de paradigma curriculumulul, conducela formula explicativi de conlinuturi ale activitdlii de instruire
flJ, realizatd in contextul deschis al procesului de tnvdldmdnt (Vi),in expresie sinteticd, putem avansa formula conlinuturile I/Pi,utilizati pe parcursul cirlii.
Conlinuturile instruirii / procesului de tnvdldmdnt (confi-nuturile I/Pfi reflectd toqte valorile pedagogice generale (binelemoral, adevdrul gtiinfific, utilitatea adevdrului ;tiinfific aplica!frumosul, sdndtatea) care asigurd baza formativd superioard
I'
SORI N CRISTEA . i:llli l. lrl il: Ili i.l a']l11 lii,'lnr :, r i! lrl,i:r' ililill
necesard pentru construclia durabil5 a planului de invat;rriint,a programelor ;colare (formale) 9i extra;colare (nonformale), a
manualelor ;colare (gi universitare), a materialelor didactice auxi'
liare (subordonate pedagogic programelor ;i manualelor ;colare).Definirea con[inuturilor I/Pi la nivel de concept peda-
gogic fundamental solicitd raportarea la conlinuturile generale
ale educagiei gilaparadigmele afirmate in istoria pedagogiei.
Conlinuturile generale ale educa.tiel fmorale, intelectuale,
tehnologice, estetice, psihofiziceJ sunt situate gi activate pe dagogic
la baza construcliei formative durabile a planului de tnvdfdmdnt,
a programelor ;colare (gi extra;colare), a manualelor ;colare/universitare, a materialelor didactice auxiliare, conexe gi anexe.
Paradigmele afirmate tn istoria pedagogiei fixeazd pozifia
confinuturilor I/Pi ;i evidenliazd dinamica relaliilor acestora
cu toate celelalte componente ale I/Pi (obiectivele, metodologia;
formele de organizare; acfiunile de predare, invd.tare, evaluare)
angajate in proiectareal/Pi la toate nivelurile sistemului de invd-
lam dnt (primat s e cundat s up eri o r) ;i ale p r o c e sului d e i nv d,tdm dnt
[plan de invifimAnt, programe gcolare gi extragcolare, manuale
gcolare gi universitare, materiale didactice auxiliare; activitefi
planificate de profesor - anual, semestrial, sdptimAnal, zilnic):
1) Paradigma pedagogiei premoderne, magistrocentristd -vizeazd centrarea pe conlinuturile predate de profeso4
care dirijeazd in mod unilateral, unidirecfionaf, acliunea de
invd;are a elevului;
2 ) Paradi gm ele p e d a g o g i ei m o d ern e : a) p sih o c e ntri std - vizeazd.
centrarea pe cerin.tele psihologice ale educatulul gi ale
educafiei;b) sociocentristd - vizeazd centrarea pe cerinlele
sociale ale educatulur gi ale educafiei; c) tehnocentristd -vizeazA centrarea pe obiectivele concrete [operagionaleJ ale
educatului ;i ale educa,tiei/instruirfi, la nivel de lecfie etc.,
definite gi realizabile in termeni de performan.te concrete,
imediate, observabile;
leI
3J i'aradigma pedagagiei pastmoderne, afirmati in societatea
postmodernd, postindustriald, informa,tionald, bazatd pe
cunoa;tere - paradigma curriculumului -, vizeazd centra-rea educatulul 9i a educafiei pe finalitdgile educa.tiei (alesistemului de invSlSmAnt: idealul educa,tiei; scopurilegenerale, strategice ale educafiei; ale procesului de invigS-mdnt: o b i e ctiv e I e g en er al e, sp e c ifi c e, c o ncr ete / o p e rafi o n al e)
construite la nivelul interdependenlei dintre cerinfele psiho-
logice ale educatului gi ale educa,tiel, exprimate in termeni de
competenle, ;i cerinlele sociale ale educatului gi ale educafiei,
exprimate in termeni de cuno;tinge de bazd, validate de
societate, realizabile in context deschis.
Con[inuturile lfi definite Ia nivel de concept pedagogic
fundamental, in cadrul istoric postmodern, contemporan, anga-jeazd axioma paradigmei curriculumului care impune, in plan
normativ superio4, valorificarea, in orice activitate de instruire- realizati in contextul deschis al procesului de invdldmAnt -,a tuturor con,tinuturilor generale ale educa.tiel. Aceastd axiomdelimind tendinfa - menlinuti in cadrul celorlalte paradigme
afirmate in istoria pedagogiei - de raportare a conlinuturitor I/Pidoar la confinutul general al educaliei intelectuale,;tiinfifice.
Conlinuturile I/Pi, abordate din perspectiva paradigmei
curriculumului, sunt definite ;i prin formula concentratd de ,,con-
linut curriculal'. Aceasta evidentiaz5, in plan social, gi fixeazS, Ia
nivel epistem ologic,funclia gi structura de bazd a confinuturilor/Pi.Func,tia de bazd, de maximd generalitate, a conlinuturilor
I/Pi vizeazd reflectarea valorilor pedagogice generale (binele
moral; adevdrul ;tiinfific, utilitatea adevirului gtiinlific aplicat;
frumosul - din art5, naturd, societate; sdndtatea psihofizicd), care
suslin construclia obiectivelor generale gi specifice, ale planuluide invdgamdnf ;i ale programelor ;colare, exprimate in termenipsihologici de competenle generale gi specifice.
Structura de bazd a confinuturilor I/Pi (determinatipedagogic defunclia de bazd a continuturilor I/Pfi include relaliile
t/I
SORIN CRISTEA. CONCEPl'g IUI,.II)AMENTAI,E iN PTDACOC1N
necesare, in cadrul oricirei discipline de tnvd.tdmdnt - construitimono dis ciplinar, intradis ciplinar, interdisciplinar, pluri disciplinar/multidisciplinar, transdisciplinar -, intre cuno;tinfe, deprinderi,
priceperi/strategii cognitive (elaborate pentru rezolvarea de
probleme ;i de situafii-problemd), atitudini [fa!i de cunoagtere).
Cele trei componente, definite in termeni de cuno;tinfe - deprin-
deri gi priceperi/strategii cognitive - atitudini (fagi de cuno$tinfe,
deprinderi ;i priceperi/strategii cognitive), pot fi interpretate, din
perspectivi cognitivist5/constructivist5, la nivel de :
a) cun o ;tin,te d e cl a rativ e (concepte, le gi, principii, formule, date
esen!,iale, validate social gi psihologic/cu efecte formative
pozitive, durabile);b) cuno;tinfe procedurale (deprinderi - strategii cognitivefcare
integreaze in structura lor de funclionare pedagogicl un
ansamblu de cuno;tinfe ;l deprinderi, suslinute atitudinal,
necesare pentru sesizarea ;i rezolvarea de probleme ;i de
situalii-problemd);c) cuno;tin,te condigionale (atitudini afective, motivafionale,
volitive, caracteriale care direclio neazd, cunoa;terea, instru-
irea, tnvd,tarea).
Analiza activitilii de instruire (I), proiectatl gi realizatd incontextul pro cesului de invdldmdnt (Pi), activitate psihosociald
definiti la nivel de concept pedagogic fandamental solicitiraportarea speciali la axiomatica paradigmei curriculumului, care
impune in plan normativ:I) Valorificarea tuturor continuturilor gi formelor generale
ale educaliei in perspecliva educa.tiei permanente gi aauto e du c aliei (v ezi S o rin Cristea, 20 L 6, p. 2 0 ;
II) Asigurarea corelayiei optime dintre dimensiunea psiho-logici a obiectivelor, exprimatl in termeni de competen,tegenerale (angajate formativla nivel de plan de tnvd,tdmdnt)
;i specifice (angajate formativla nivel de programe ;colare ;iextr a ; c o lar e), ;i dimensiun e a s o ciald a acesto ra, exprimatd
prin con-tinuturi de bazd, validate de societafe, la nivel de
lBI
CoNTINUTURILE INSTRUIRII/PROCESULUI OE iNVATAUANT . volumul 9
discipline ;colare/universitare de bazd, integrate in cadrul
planului de tnvd,tdmdnt, ;i de cuno;tin[e de bazd (declarative,
pro cedurale ;i condilionale), integrate in cadrul p rogramelor
;colare gi extra;colare (veziSorin Cristea ,2017,p.24);
III) Repozilionarea conlinuturilor de bazd ale I/Pi prin ,,rdstur-
narea triadei" cuno;tin,te - deprinderi ;i priceperifstra-
tegii cognitive - atitudinl (fa15 de cunoa;tere, de instruiref
tnvd,tare - suslinute afectiv motivafional, volitiv caracterial)
si capacitdli intelectuale,deveniti in condilii de reconstrucg'ie
curciculard ,,noua triadi a obiectivelor": 1J Atitudini $i
capacit5li spirituale - 2) Deprinderi 9i priceperi/strategii
cognitive - 3J Cunogtinle lconcepte 9i metodologii) [George
Vdideanu, 1988, PP. B2-84)'
intr-o rescriere actualizati, ,,noua triadil' fixeazi ordinea
curriculard a confinuturilor de bazd, proiectate conform oblec-
tivelorf competenlelor generale gi specifice ale planului de tnvd.td'
mdnt gi ale programelor ;colaret L) Cuno;tinle condigionale (atitudini
superioare fap de cunoagtere, instruire, invifareJ; 2) Cuno;tinfe
procedurale (deprinderi ;i strategii cognitive pentru rezolvarea
de probleme gi de situa.titproblemd); 3) Cuno;tinfe declarative
[concepte, legi, principii, formule, date esenfiale).
Calitatea conlinuturtlor I/Pi este determinatl de un
ansamblu de factori, obiectivi gi subiectivi, care intervin la nivel
de fitozofie a educayiei, politicd a educafiei, sociologie a educafiei,
psihologie a educa.tiei,in contextul afirmirii istorice a paradigmei
curriculumului, din cea de-a doua iumitate a secolului XX pAnd in
prezent [vezi Sorin Cristea, 2015, pp, 630-634).
La nivel de filozofie a educa.tiei, este conturatl, concepfia
generald despre educa,tie, care fixeazd o anumiti ierarhie a func,ti-
ilor principale ale educaliei care condi,tioneazi modalitatea de
construc,tie a finalitdlilor educafiei, indeosebi a obie ctiv elor g enerale
;i specifice ale instruirii, aflate la baza proiectdrii curriculare a
continuturilor instruirii \ncontextul procesului de tnvd,tdmAnt'
l'
SORIN CRISTEA. CONC]]P'I'E FUI\I]AMEi,.ITAL]] iN P'}ACCCIT
La nivel de politicd a educafiei, este fixatl structura d.e
organizare a sistemului de fnvd,tdmdnt [pe trepte, cicluri, arii curri-culare) gi durata fnvd,tdmdntului general, obligatoriu, care deter-mind fizionomia curriculumului comun (core curriculum), aflatla baza construcfiei planului de invdtiman! dezvoltat conformobiectivelor generale gi specifice (ale curciculumului formal,na[ional) gi resurselor pedagogice (informafionale, umane, didac-tico-materiale, financiare) existente sau disponibile ra scard sociald.
La nivel de sociologie a educafiei, este angajatd concepliadespre culturd ca resursd principald a conlinuturilor instruirii/p r o c e s u I u i d e tnv d,td m d nf, val orificatr p rin : a) pr eluar ea p r o du s el o rcunoa;terii umqne, confirmate social-istoric (artd, religie, filozofie,;tiinfe/logico-matematice gi informatice; ale naturii, socio-umane, tehnologie/gtiin!5 aplicatiJ, prelucrate gi transformatepedagogic in discipline de tnvdfdmdnf; bJ promovarea speciall aculturii generalela scara curriculumului comun (core curriculum)gi a fiecdrei discipline de invd,tdmdnt care asiguri selectareagi centrarea asupra cuno;tinlelor de bazd, cu efecte formativesuperioare, durabile.
La nivel depsihologie a educafiei, estevalorificatd pedagogicconceptia despre tnvd,tare, propusi de teoriile psihotogiceale tnvdfdrir, cu caracter descriptiv, care trebuie abordate capotenliale modele de instruire, cu caracter normativ gi prescriptiv[vezi f ,S. Brune4, 7967, trad., Ig70). La acest nivel, conlinuturileinstruirii/procesului de invildmant trebuie proiectate in funcfiede resursele de tnvdtare ale elevilo4, valorificate prin condi,tionare
[prin conexiune - ierarhicS, operanti, programatd), dar mai alesprin construclia structurilor cognitive [determinat e genetic gi/saustimulate so ciocultural),cu deschider i spre,,intelig en,tele multiple"gi spre,,intelig enla emo[ionald".
Conginuturile instruirii/procesului de tnvd[dmdnt, fixatepedagogic la nivel de documente curriculare f,ptan de invdldmdnt,programe gi manuale ;colare, materiale didactice auxiliare),sunt proiectate in funcfie de obiectivele generale ;i specifice ale
10 1.1
CoNTINUTURILE INSTRUIRII/PROCESULUI OT IUVATAUAi\I . VOIUMUI 9
procesului de invd,tdmLinf, subordonate valoric 9i prospectiv
scopurilor generale, strategice, ale sistemului de tnvdpdmdnt'
1biectivele generale ale I/Pi, definite in termeni psihologici
de competen[e generale, suslin proiectarea curriculard a planului
de tnvdfdmdnt, construit global, pe arii cufficulare (concepute
interdisciplinar/pluridisciplinar/multidisciplinar sau pe fondul
unortipuri de activitdfi) g ipe discipline de invd.tdmdnt, distribuite pe
tot parcursul gcolarit5lii . sunt specificqte pe trepte de tnvdfdmdnt,
dar gi pe arii curriculare.La acest nivel sunt definite in termeni
de competenle specifice determinante pedagogic in procesul de
proiectare curriculard a programelor gcolare concepute pentru
fiecare disciplini de inv5limAnt pe trepte de invdl5mAnt'
Obiectivele specifice ale I/Pi definite in termeni psihologici de
competenfe sp ecifice,susfin proiectarea curriculard a programelor
;colare (;i extra;colare) anuale, centrate asupra unor conlinuturi
de bazd (declarative, procedurale ;i condi.tionale), selectate 9i
ordonate pedag ogic inraport de vdrsta psihologicd a elevilor ;i de
stadiul atins in invdfare'
Volumul 9 - Confinuturile instruirii/procesului de
invilimAnt - vafi dezvoltat curricular in funclie de urmitoarele
treiobiective=1) D efinire a conlinuturilor instruirii / pro cesului de tnv d.tdmdnt
la nivel de concept pedagogic fundamental, construite 9i
validate din perspectiva paradigm ei curciculumului'
2) Analiza factorilor care determind calitatea conlinuturilor
instruirii/procesului de tnvd,tdmdnt angaia,ti Ia nivel de
filo zofie a e du c a|i ei, p oliti C d a e du cayi ei, s o ci ol o g ie a e du c a'ti ei,
p siholo g ie a edu ca,tiei.
3)Proiectareapedagogicdaconyinuturilorinstruirii/proce-sului de tnvdgdmdnt la nivel de documente curriculare: plan
de inv5limAnt, programe gcolare [9i extragcolare), manuale
gcolare/universitare, materiale didactice auxiliare'
SORIN CRISTEA. CONCTPTI TUNDAMENIALT iN PENAIOOIE
Partea final5 - APLICATII - va exemplifica modul in care con-{inuturile instruirii / procesului de tnvdgdmdnt sunt pro iectatecurricularintnvdgdmdntul primar,la nivel de plan de invdfdmdnt,de programe ;colare gi manuale ;colare[pe ani de invlfimAnt) ;i demateriale didactice auxiliare subordonate pedagog ic programelor;i manualelor ;colare.
Autorul,Bucuregti,
19 decembrie2017 - 5 februarie 2018
12
l"
Capitolul 1
C onlinuturile instruiriifprocesuluide invdfdmAnt la nivel de concept
pedagogic fundamental
in cadrul acestui prin capitol ne propunem doui obiective:
1) si definim conlinuturile instruiriif procesului de tnvd,tdmdnt
la nivel de concept pedagogic fundamental;2) si analizim con,tt
nuturile instruirii/procesului de tnvd,tdmdnt din perspectiva
paradigmei curriculumului.
1.L. Deftnirea conlinuturilor instruirii/procesuluide tnvdldmdntla nivel de conceptpedagogic
fundamental
Conlinuturile instruirii/procesului de invdpdmdnt sunt
abordate in cadrul teoriei generale a instruirii/didacticii generale.
Definirea lor Ia nivel de concept pedagogic fundamental solicitd
raportarea Ia:
A) Conginuturile generale ale educafiel, definite in cadrul celei
mai importante gtiinle pedagogice fundamentale, teoria
generald a instruirii / fundamentele pedagogiei;
B) Paradigmele afirmate istoric, care fixeazd pozifia confinu-
turilor instruirii in cadrul proiectelor pedagogice necesare
in contextul procesului de tnvd.tdmdnr pentru elaborarea
planului de tnvdldmdnt, a programelor ;i a manualelor
;colare;
SORIN CRISTEA . CONC]1P]'T IUN OAMI]\'IA]"]: ii{ PSDA{iOOIti
C) Funcfta ;i structura de bazd, care evidenfiazi dimensiuneade maximigeneralitate, cu caracter obiectiv, a conlinuturilorinstruirii (l) /procesului de tnvdfdmdnt (Pi), care conce ntreazd.gi exprimi esenfa acestora valabild in orice context flecfie,capitol, manual ;cola4, programi gcol ard, plande invlglmAnt)
[vezi Sorin Cristea, 2015, pp. 630-634).Aceste trei repere constituie criterii epistemologice necesare
pentru definirea conlinuturilor instruirii/procesului de tnvdgdmdntla nivel de concept pedagogic fundamental.
A) Conlinuturile instruirii, elaborate in orice context alprocesulai de invdldmdnt, reflectd valorile pedagogice
generale (binele moral, adevdrul gtiinfific, utilitatea adevd-rului gtiinlific aplicat, frumosul, sdndtatea psihofizicd),aflate la baza conlinuturilor generale ale educagiei (morale,intelectuale, aplicate, estetice, psihofizice). Aceste yalon
pedagogice generale, in misura in care sunt determinatede cerinfele obiective de dezvoltare permanente a omului
;i a societd[il, trebuie fixate Ia baza construc,tiei durabilea planului de tnva,tdmdnt, a programelor gi a manualelor
; colare f univ ersitare etc.
B) Conlinuturile instruirii, elaborate in orice contextal procesului de invilimAnt (nivel, treaptd gi an detnvd.tdmdnt, disciplind de fnvdydmdnt, capitol, leclie etc.),
evolueazl in raport de paradigma afirmati istoric carefixeazi pozilia acestora in dinamica specifici fiecirui modelde proiectare promovat, Din aceastd perspectivd, in istoriapedagogiei putem evidenfia mai multe modele de abordare a
conlinuturilor instruirii/procesului de tnvd.tdmdnt (l / Pi)l1) Paradigma magistrocentristd, a pedagogiei premoderne.
Con{inuturile instruirii/procesului de tnvd,tdmdnt suntselectate gi predate de profesorin mod dirijist, unilateral;acliunea de invlfare a elevului este subordonati totalpreddrii realizate de profesor. Are ca rezultat tendinlade aglomerare a programelor;i a manualelor scolare, a
14
coNTINUTURILE INSTRUIRII/pRocEsuLUI oe iuvAlAuAttr . volumul 9
Iecliilor etc. cu numeroase date gi informalii neprelucrate
gi neprocesate pedagogic, netransformate in cunogtinle
cu valoare /o rmativd pozitivd.
2) Paradigm ele pedagogiei moderne:
a) P ara dig ma p si ho cen tri stdConlinuturile instruirii /pro cesului de tnvdgdmAn r suntcentrate predominant pe cerinlele psihologice, indivi-duale, ale educatului gi ale educa.tiei. Are ca rezultattendinla de psihologizare a programelor 9i a manuale-Ior gcolare, a lecliilor etc., care poate duce la neglijarea,eludarea, marginalizarea, (chiar) ignorarea cerinlelorsociale ale acestora.
b) P ara dig ma s o cio centristdConlinuturile instruirii /pro cesului de tnv dqdmdn t suntcentrate predominant pe cerin,tele sociale [civice,profesionale, religioase, culturale, nalionale etc.) aleeducatului ;i ale educafiei. Are ca rezultat tendinlade sociologizare a programelor gi a manualelorqcolare, a lecliilor etc., care poate duce Ia politizarea,ideologizarea, tehnicizarea etc. a acestora.c) P aradig mq tehno cenffistdConfinuturile instruirii/procesului de tnvdgdmdnf suntcentrate predominant pe obiectivele concrete aleeducatului gi ale educafier, definite in termeni d,e per-
forman[e observabile, imediate, evaluabile. Are ca
rezultat tendinla de atomizare a conlinuturilor lecgiiloretc., de centrare a acestora doar asupra indepliniriisarcinilor concrete, punctuale, imediate.
3) Paradigma curriculumului, a pedagogiei postmoderne,
contemp orane. Conlinuturile instruirii sunt centrate pre-
do minant p e ob ie ctiv ele g en er ale gi sp e cifi c e ale p r o c e sului
de tnvd,tdmdnt, deftnite in termeni psihologici, de
competenle, gi sociali, de cuno;tinfe de bazd,legitimate
de societate, corespunzitoare acestora, probate prinperformanle durabile. Are ca rezultat proiectarea
curriculard a planului de tnvdpdmAnt, a programelor ;ia manualelor ;colare Ia nivelul interdependenfei dintre
l"