structura jocului de handbal

7/23/2019 Structura Jocului de Handbal

1/31

COLEGIUL ENERGETIC

Proiect pentru sustinerea examenului de

atestare a competentelor profesionale

STRUCTURA JOCULUI DE HANDBALSTRUCTURA JOCULUI DE HANDBAL

Profesor indrumator: Elev:Has Laura Popa Lucia Gabriela

2013

1


2/31

CUPRINS

ARGUMENT . 3

OBIECTIV . 4

CAPITOLUL 1Scurt istoric al jocului 4

CAPITOLUL 2Notiuni introductive 6

CAPITOLUL 3Tehnica jocului de handbal 7

CAPITOLUL 4Pregatirea tactica. Rolul si importanta pregatirii tactice ... 19

CAPITOLUL 5

Invatarea continutului tehnic 24CAPITOLUL 6Principalele reguli ale jocului .. 30

BIBLIOGRAFIE .. 32

2


3/31

ARGUMENT

In opinia mea, sportul este un element indispensabil din rutina omului, este unfactor benefic pentru sanatate si pentru divertisment, iar handbalul imbina aceste doualucruri in cel mai frumos mod posibil.

Pentru a cunoaste si practica un sport avem nevoie de obtinerea mai multorinformatii despre acesta : istoria sportului respectiv, regulile dupa care se desfasoara,informatii tehnico-tactice, cat si date despre structura sa.

Am ales aceasta ramura a sportului deoarece in el regasesc imbinarea perfectaintre miscare, relaxare, competite, antrenament, satisfactie, dar si munca asidua. Il

concep ca un sport in care jocul de echipa este poate cel mai pronuntat si important dinrestul sporturilor. Este un sport ce poate fi jucat atat de persoane de sex masculin, catsi feminin, acesta fiind un alt factor ce a contat in alegerea acestui frumos, dar si dificildrum, handbalul.

Din punctul meu de vedere, nu exista dezavantaje in acest sport. Ambitia estefactorul care primeaza in reusita lumii handbalului. O persoana cu obiective si teluri deatins, care lupta pentru ele, depune efort pentru a se ridica la standarde inalte, va reusisi va deveni o persoana implinita cu ajutorul acestui sport. Prin prisma handbaluluisportivul isi mentine organismul sanatos, devine mai responsabil, fiind un sport ce

necesita organizare, este un mijloc de relaxare si cunoastere prin care sportivulcunoaste oameni noi si in acelasi timp locuri noi. Turneele si cantonamentele oferadin plin acest prilej, imbinandu-se intr-un mod placut cu antrenamentul necesar

pregatirii sportivilor.

Structura jocului de handbal nu este una complicata, ci este compusa dinelemente tehnico-tactice, reguli si trebuie cunoscuta de practicantii acestui sport pentrua-si desfasura activitatea intr-un mod corect si corespunzator.

In paginile ce urmeaza sunt cuprinse date despre istoria jocului, caracterul

evolutiv al tehnicii, explicatii si exemple in conformitate cu: pasarea mingii, tehnici deaparare, tehnici de atac.

OBIECTIV

Handbalul este o disciplina sportiva care a figurat permanent n Planurile

nvatamntului preuniversitar si universitar. Structuri motrice ale jocului sportiv,

3


4/31

practicat cu mingea manevrata cu mna, apar si n programele prescolarilor, ceea ce afacut ca selectia timpurie sa coboare pna catre vrsta de 6-7 ani.

Accesibilitatea sa, ct si aria larga de practicare pe toate continentele au facut cahandbalul sa fie introdus n curricula scolara la majoritatea tarilor lumii.Prin prevederea acestei discipline n Planul de nvatamnt al facultatilor de sport, ncade la nivelul anului I, s-a urmarit familiarizarea tuturor studentilor cu caracteristiciletehnico-tactice si structurale ale handbalului si mai ales nsusirea practica, att n atac,

ct si n aparare.Un alt obiectiv al procesului de predare-nvatare si evaluare la aceasta

disciplina l constituie cultivarea algoritmului metodic aferent nsusirii tuturorelementelor si procedeelor n concordanta cu aplicarea practica a prevederilorRegulamentului de joc.

Se au n vedere logicul, rationalul si unitatile de nvatare, astfel ca viitorulabsolvent sa poata preda, nvata si evalua n scoala acest joc n concordanta cunormele si principiile psiho-pedagogice ale fiecarei vrste.

Capitolul 1

SCURT ISTORIC AL JOCULUI

Nu cunoastem satisfacator o ramura sportiva atta vreme ct nu i stim istoria.Nimic nu se poate ntelege sau explica fara istorie. Toate schimbarile petrecute

n evolutia regulilor si a jocului nsusi nseamna timp si spatiu istoric. n evolutiaistorica si traditionala a handbalului ca joc si fenomen social sunt de consemnat nu att

bogatia sau varietatea structurilor de joc, deci a bagajului motric n ansamblu, ctaparitia si evolutia unor situatii de nvatare si perfectionare: antrenamentul, lectia dehandbal (exersarea, inclusiv a partii nendemnatice) si competitia, ntrecerea ca mijlocde evaluare si verificare periodica a celor antrenate.

Configuratia actuala a jocului de handbal dateaza din Epoca Moderna, maiprecis din a doua jumatate a secolului XIX.

Pare a fi un joc sportiv fara....poveste, adica fara o istorie precisa, cum seexprimau ntr-o carte, bine scrisa, marii gazetari Calin Antonescu si Hristache Naum(1975, p. 6-7), carte din care mai retinem ca handbalul a fost descoperit ca sa zicemasa n laborator. Adica a fost inventat n anii Primului Razboi Mondial, de un

profesor de educatie fizica din Germania, pe nume Karl Schelenz, care inspirat defotbalul englez s-a gndit ca mingea poate fi jucata si cu mna. Pe la 1917, se jucaudeja Torbal, Raffbal si Fusbalspiel variante ale handbalului.

Dintr-o alta sursa, acest nceput este plasat ceva mai devreme, dar pe altemeleaguri, respectiv n anul 1898, cnd profesorul danez Holger Nielsen a introdus nlectiile sale jocul denumit Handbold. Aproximativ n aceeasi perioada aparea nCehoslovacia Hzen, jocul ce avea sa se numeasca Handbal n 7 sau pe teren redus(M. Cojocaru, N. Nedef,1989, p. 27).

ntr-adevar, handbalul are n structura sa cam tot ce-i trebuie pentru un joccomplet, caruia nimic nu i se mai poate lua sau adauga; un joc creat n laboratorulcivilizatiei europene.

Numai ca astazi stim mai multe despre jocurile cu mingea, si ceea ce stim sigureste ca ele nu au avut un epicentru; sunt de o vrsta cu omul, homo ludens neputnd satraiasca fara aceasta componenta a culturii si civilizatiei. Pna n prezent, nici o

4


5/31

civilizatie nu a putut afirma despre sine ca este mostenitoarea legitima a acestui joc saua practicilor care l-au precedat sau i sunt contemporane.

Structuri ale handbalului, cum ar fi pasarea, prinderea, aruncarea mingii la zid,la colt, n triunghi, n cerc, patrat si n alte formatii, apar nca n antichitatea greco-romana.

Numeroase detalii sigure se gasesc si n tratatul medicului roman Galenus (sec.II d. Hr.), Despre exercitiul cu mingea mica, iar pentru detalii suplimentare

recomandam Greck Athletics (London, 1925, p.108-122). Handbalul este un jocsolidar cu oina noastra, care, ca orice joc de echipa, nu a figurat nici el n programulJocurilor Olimpice antice. Lucru foarte curios si nelamurit satisfacator.

Trecutul ndepartat al handbalului nu-i mai sarac n evenimente reprezentativedect fotbalul, rugbyul sau baseball-ul. Prin urmare, sa nu-i pretindem mai multeantecedente istorice, caci nu ni le poate oferi. Pretinsa continuitate n istorie a uneiramuri/probe sportive pentru a umple golurile risca sa apeleze la trasee frauduloase.

Un impuls n alcatuirea structurii actuale a acestui joc l-a provocat descoperireamingii din cauciuc natural, la rascrucea dintre mileniile I si II, de catre azteci, stramosiimexicanilor de astazi. Calitatile noilor mingi si n primul rnd aceea de a sari au

produs o adevarata revolutie n sfera ludicului: au aparut jocuri cu mingea ce sedesfasurau la naltime, deci deasupra solului. n al doilea rnd, tarile cu o clima aspra,tarile nordice, primele care si-au amenajat Sali de sport pentru timpul nefavorabil, suntsi cele dinti care au dat reguli pentru desfasurarea jocurilor n spatii acoperite sirestrnse. O vreme, handbalul s-a mai desfasurat afara, n aer liber (cel n 11 jucatori),

pna cnd si alte tari (europene, n primul rnd) si-au amenajat sali spatioase, care sagazduiasca si acest joc n 7 jucatori.

Iata de ce nu ne putem pronunta cu privire la nceputurile acestui joc ntr-o zonasau alta, deoarece nu am cercetat ndeajuns traditiile altor tari, cum ar fi: Ungaria,Romnia, Cehoslovacia, ale caror echipe s-au aflat de la nceput ntre primele cinci din

lume, alaturi de cele nordice sau ale neamurilor germanice. Desi am participat lafaurirea istoriei handbalului, poate nu vom mai avea un titlu de campioni mondiali, asacum nu vom mai avea un Eminescu. Dar, deocamdata, aceste valori fac parte dintezaurul vesnic al Romniei si trebuie pastrate cu sfintenie. Acestuia ar trebui sa i seadauge si cele sase titluri de campioni mondiali universitari (1973, 1975, 1977, 1981,1985, 1987), precum si performanta unica de a fi urcat pe podiumul olimpic la editiiledin 1972 (Mnchen),1976 (Montreal),1980 (Moscova) si 1984 (Los Angeles).

Capitolul 2

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Definirea conceptuluiAcest concept exprima totalitatea procedeelor si deprinderilor cu care este

nzestrata fiinta umana pentru practicarea unei ramuri (probe) sportive, nconcordantacu prevederile regulamentelor n vigoare. Alti autori (L. Vasilescu, Enciclopedia. IV; I.

Kunst,1963) nuanteaza putin continutul notiunilor, care n handbal se refera lamanevrarea mingii (prinderea, pasarea, aruncarea, driblingul, respingerea si blocarea

5


6/31

ei), miscarea sau deplasarea n teren a jucatorilor pe scurt, structuri si actiuni motriceprestabilite, accesibile, concretizate n elemente si procedee tehnice folosite cueficienta maxima n joc.

Tehnica pura nu exista dect n demonstratiile si chinogramele cu caractermetodic, caci n realitate acest ansamblu de structuri se afla n relatie directa cu

procesul de joc si n interdependenta cu tactica si calitatile psihofizice ale jucatorului.Cu alte cuvinte, tehnica se supune legitatilor biomecanicii, biofizicii, anatomiei,

fiziologiei etc., astfel ca fiecarui procedeu tehnic i corespunde un anumit mecanism debaza.

Caracteristici ale tehniciiTehnica n jocul de handbal se caracterizeaza prin miscari aciclice. De aici si

natura efortului: anaerob, n care pulsul cunoaste o variatie specifica acesteicategorii. n al doilea rnd, tehnica acestui joc contine miscari rationale aflate ntr-odesfasurare logica, n care nimic nu este n plus sau n minus. Folosirea sivalorificarea tuturor datelor oferite de gndirea stiintifica si tehnica, n general,confera tehnicii acestui joc caracteristicile unui proces instructiv- educativ

constient.Prin nsusirea si perfectionarea tehnicii se contribuie la mbogatirea bagajului

motric al individului, la dezvoltarea calitatiilor sale psiho-fizice, pericolul deaccidentare fiind redus. n sfrsit, tehnica are un caracter evolutiv. Dinamica evolutieisale spre desavrsire fiind determinata nu numai de legitatile activitatii nervoasesuperioare descoperite de-a lungul anilor, ci si de alti factori, ca cei enumerati mai jos.

Caracterul evolutiv al tehniciiDe-a lungul vremii, att elementele tehnice ca forme fundamentale de miscare,

caracteristice atacului sau apararii, ct si procedeele tehnice (actiunile concrete din joc,

stilul, nota personala imprimata executiilor de fiecare jucator) au evoluat si sauperfectionat n raport cu: dezvoltarea tacticii jocului; aparitia unor noi materiale: suprafete si mingi, adezivi, echipament,nregistrari video etc.; cresterea ariei geografice de practicare a handbalului de mare performanta; modificarile aduse regulamentului; aparitia jucatorilor cu talie nalta la majoritatea posturilor; adncirea specializarii pe posturi.

Se ntelege ca nu au evoluat toate elementele tehnicii: pozitia fundamentala,miscarea n teren, tinerea, prinderea si pasarea mingii, driblingul, interceptarea siscoaterea mingii de la adversar, fentele sau miscarile nselatoare, blocarea aruncarilorla poarta, elementele tehnicii specifice jocului portarului. Alergarea, prinderea,aruncarea, de pilda, sunt la fel ca ale omului primitiv. Au evoluat, de asemenea,

procedeele tehnice; att cele simple (aruncarile la poarta, de pilda), ct si celecomplexe, cum ar fi aruncarea la poarta, precedata de pas adaugat, urmata de finalizaredin saritura.

Astazi, s-a perfectionat pe scara larga tehnica individuala necesara efectuariimarcajului, a blocarii aruncarilor la poarta si a scoaterii mingii din tinerea ei

echilibrata sau din timpul driblingului. Nu acelasi proces s-a petrecut cu tehnicaspecifica jocului de atac si tehnica aparatorului.

6


7/31

Specializarea temeinica a jucatorilor pe mai multe posturi att n atac, ct si naparare este o tendinta generalizata, ale carei efecte se vad n crestereaeficientei competitionale si a spectaculozitatii jocului.

Toti marii nostri jucatori, ca Ioan Kunst Ghermanescu, Virgil Hnaterau totodata excelenti specialisti pe diferite posturi si dispuneau de o pregatirecompleta. Specializarea pe posturi a aparut din necesitatea obtinerii unei eficientemaxime din partea fiecarui jucator, n functie de dezvoltarea sa fizica, de calitatile

motrice si psihice, de maiestria lui tehnico-tactica si, nu n cele dinurma, de inteligenta sa n joc marturisea n una din putinele sale carti V. Hnat,creatorul procedeului de aruncare la poarta prin evitare la naltime medie, valoaremondiala a handbalului.

Capitolul 3

TEHNICA JOCULUI DE HANDBAL

Sistematizarea elementelor si procedeelor n atac si aparare

Toate jocurile sportive urmaresc crearea unor situatii ct mai favorabile, darregulamentare, pentru a ajunge n fata portii, a panoului, a fileului etc., respectiv nzona fierbinte, unde se hotaraste evolutia scorului. ntreg arsenalul tehnico-tactic alechipei este pus n evidenta cu acest prilej, fie n atac, fie n aparare.

Descompunerea elementelor structurale si recompunerea lor din considerentede ordin didactic s-au facut de specialisti la mai toate jocurile si ele se regasesc nliteratura cu profil metodic nca din a doua jumatate a secolului XIX. Nici jocul dehandbal nu a ramas mai prejos, sistematizari de acest fel ntocmind pna acum PaulCercel (1983), Ioan Bota (1984) si altii. Cea mai completa, apartine nsa fostilor

profesori de la Facultatea Spiru Haret, I. Kunst Ghermanescu si Virgil Hnat (2000).

n atacElementele tehnicii jocului n atac:

a) Pozitia fundamentala de atac;b) Miscarea n teren;c) Tinerea mingii;d) Prinderea mingii;e) Pasarea mingii;f) Driblingul;g) Aruncarea la poarta;

h) Fenta.

Elementele tehnicii jocului n aparare:a) Pozitia fundamentala de aparare;

b) Miscarea n teren specifica apararii;c) Atacarea adversarului cu corpul;d)Scoaterea mingii de la adversar;e) Blocarea aruncarilor la poarta.

Tehnica jocului portarului:

a) Pozitia fundamentala de aparare;b)Deplasarea n poarta;

7


8/31

c) Prinderea mingii;d) Respingerea mingii;e) Plonjonul;f) Miscarile nselatoare (fentele);g) Degajarea mingii.

Asa cum am afirmat, elementele tehnicii jocului de handbal cuprind mai multe

procedee tehnice, dupa cum urmeaza:

a) Pozitia fundamentala de atac: nalta; medie.b) Miscarea n teren: alergarea tropotita; alergarea lansata; alergareaserpuita printre aparatori; deplasarea cu pasi adaugati; patrunderea n adncime;retragerea cu spatele; schimbarea simpla de directie; schimbarea dubla de directie;saritura de pe loc cu bataie pe 1 sau 2 picioare; saritura cu elan; oprirea din deplasare.c) Tinerea mingii: cu doua mini; cu o mna; prin apucare; echilibrata.d) Prinderea mingii:

Fig. 1. n atac Fig. 2. n aparare

Fig. 3

a. b. c. d.

8


9/31

e. f. g.

Tinerea mingii si prinderea ei:a) Tinerea mingii cu o mna;

b) Tinerea mingii cu doua mini;c) Prinderea mingii cu doua mini;d) Prinderea mingii la piept;e) Prinderea mingii care vine din lateral;f) Prinderea mingii joase;g) Culegerea mingiilor rostogolite

Cu o mana - din alergarePrinderea mingii - din saritura

Cu doua maini - de pe loc

Prinderea mingi cu doua mini: n dreptul pieptului; la piept; din lateral; lanaltimea capului; deasupra capului; n dreptul soldului; n dreptul genunchilor;care atinge sau ricoseaza din pamnt.Ridicarea mingilor: care stau pe sol; care se rostogolesc pe sol.

Stoparea mingilorPrinderea mingii cu o mna: deasupra umarului; din lateral; la piept.

e) Pasarea mingii

Fig.4a. b. c. d.

9


10/31

e. f. g. h.

i. j. k. l.

Pasarea mingii:a) Cu o mna de la umar;

b) Lateral din dreptul umarului;c) Lateral pe lnga sold;d) Pe la spate;e) Prin mpingere cu o mna;f) Cu doua mini;g) Pasa lansata cu o mna;

h) Pasa din saritura;i) Pasa din pronatie;

j) Pasa pe la spate;k) Pasa pe sub picior;l) Pasa napoi pe deasupra umarului.

Transmiterea mingii sau pasarea ei se pot face (din punct de vedere al actiuniibratului) prin: aruncarea zvrlita, aruncarea prin mpingere, aruncarea pe la spate,ca si prin combinari si variatiuni ale acestor forme de aruncare.

Pasarea mingii cu o mna:Pasa zvrlita: pe deasupra umarului; lateral pe lnga umar; lateral pe lngasold.Pasa lansata: pe lnga sold; lateral pe lnga umar.Pasa prin mpingere: din dreptul umarului; prin fata pieptului.

Pasarea mingii cu doua mini: pe deasupra capului; pe deasupra umarului; dela piept; de la sold.

Pase speciale: (cu precadere pentru angajarea pivotului): pase din pronatie;pasa napoi pe deasupra umarului; pasa pe la spate; pasa pe sub picior; pasa cupamntul; pasa pe sub axila.

10


11/31

Driblingul simplu multiplu: n linie dreapta; serpuit; cu schimbari de directie.

Fig. 5 Driblingul

Aruncarea la poartaAruncarile la poarta se pot executa: de pe loc, din alergare cu sprijin pe

piciorul din partea bratului de aruncare, din saritura, din plonjon, cu pas ncrucisat, cupas saltat, cu pas adaugat, pe la spate, cu evitare.

Aruncarea azvrlita: pe deasupra umarului cu cotul ndoit; pe deasupraumarului cu bratul ntins; lateral pe lnga umar; pe lnga sold; pe lnga genunchi; pedeasupra capului prin evitare.

Aruncarea din saritura: zvrlita pe deasupra umarului, cu cadere (aterizare) pepiciorul de bataie; zvrlita pe deasupra umarului, cu cadere (aterizare) pe piciorul opuscelui de bataie; cu bataie pe piciorul din partea bratului de aruncare; zvrlita lateral pelnga umar; precedata de pas ncrucisat; precedata de pas saltat; cu ntoarcere n aer nactiunea de nvaluire.

Aruncarea din plonjon: cu cadere n fata; cu cadere laterala; cu elan pregatitorpe piciorul drept; cu saritura (plonjon sarit).

Aruncarea cu pas ncrucisat: zvrlita pe deasupra umarului; zvrlita lateral pe

lnga umar; zvrlita pe lnga sold; zvrlita pe lnga genunchi;

Aruncarea cu pasi adaugati: zvrlita pe deasupra umarului; zvrlita lateral pelnga umar.

Aruncarea cu pas saltat: zvrlita pe deasupra umarului; zvrlita lateral pelnga umar; zvrlita lateral pe lnga sold; zvrlita pe lnga genunchi.

Aruncarea pe la spate: napoi pe lnga sold; napoi prin lateral; cadere nplonjon pe spate.

11


12/31

Aruncarea cu evitare: cu pas ncrucisat; cu saritura precedata de pas saltat; cuplonjon lateral n partea opusa bratului de aruncare; cu plonjn lateral pe partea bratuluide aruncare.

Alte procedee de aruncare la poarta: cu prinderea mingii din saritura deasuprasemicercului, sau din plonjon sarit; cu bolta peste portar.

Fig. 6

a. b.

c.

d. e. f.

g. h.

12


13/31

Aruncarea la poarta:a) de pe loc;

b) din saritura;c) din alergare;d) din saritura;e) din plonjon cu cadere n fata;f) din plonjon cu cadere laterala;

g) pe lnga sold;h)prin evitare.

Fenta sau miscarea nselatoare

Fenta de corp: fenta simpla de pornire; fenta dubla de pornire; schimbarea simpla de directie; fenta cu pivotare.

Fenta de pasare : zvrlita, urmata de pasarea mingii cu un alt procedeu; zvrlita, urmata de aruncarea la poarta; zvrlita, urmata de deplasare n dribling.

Fenta de aruncare la poarta

Urmata de pasarea mingii: zvrlita de deasupra umarului; zvrlita lateral pe lnga umar; din pronatie; napoi pe deasupra umarului; napoi pe deasupra umarului, mna executnd miscarea de aruncare nainte;pe la spate;pe sub picior; cu pamntul.

Urmata de dribling si patrundere: din saritura urmata de patrundere n dribling;urmata de aruncare la poarta cu un alt procedeu de aruncare: fenta de aruncare pedeasupra umarului urmata de aruncare pe lnga sold; fenta de aruncare pe lngasold urmata de aruncare la poarta prin evitare; fenta de aruncare la poarta cu pasincrucisati; fenta de aruncare la poarta cu pas saltat urmata de aruncare din saritura.

n aparare

Pozitia fundamentala: nalta; medie.13


14/31

Miscarea n teren: alergarea cu spatele; deplasarea laterala cu pasi adaugati; deplasarea n fata (nainte) cu pasi adaugati; retragerea cu spatele pe semicerc;

oprirea; ntoarcerea; saritura:

cu bataie pe un picior; cu bataie pe doua picioare: de pe loc ; cu elan (ca la volei).

Fig. 7. Scoaterea mingiidin tinere echilibrata

Atacarea adversarului cu corpul:La nchiderea patrunderilor spre poarta; la circulatia pe semicerc.

Scoaterea mingii de la adversar: din dribling: prin atac din fata; prin atac dinlateral; prin atac din spate; din tinere echilibrata.

Blocarea aruncarilor la poarta:

cu bratele ntinse n sus: de pe loc; din saritura; cu bratele ntinse lateral; blocarea mingilor joase: cu doua mini; cu o mna.

14


15/31

a. b. c. d.

Fig. 8.

Blocarea aruncarilor la poarta:a) a mingilor nalte;b) a mingilor laterale;

c)a mingilor joase;d) a mingilor joase cu o mna si un picior.

Tehnica jocului portarului

Pozitia fundamentala: n mijlocul portii; n colturile portii.Deplasarea n poarta: cu pasi adaugati; cu pasi ncrucisati.Prinderea mingiiRespingerea mingii: cu bratul (bratele); cu piciorul.Plonjonul: de pe loc; cu elan.Miscarile nselatoare: la aruncarile de 7 m; n timpul actiunilor de joc.Degajarea mingii: de pe loc; cu pasi ncrucisati; cu pasi adaugati.

Fig. 9

Tehnica portaruluia. b.

15


16/31

c. d. e.

f. g.

h. i.

a) pozitia fundamentala;b) deplasarea n poarta;c) prinderea mingii;d) degajarea mingii;e) respingerea mingii cu ajutorul bratelor;f) respingerea mingii cu ajutorul bratelor;g) respingerea mingii cu piciorul;h) apararea mingii;i) respingerea mingii.

Logic si rational n structura jocului

16


17/31

Atacul si apararea ca suma a jocului

n atac:Pozitia fundamentala: nalta, medieMiscarea n teren:

alergare (cu fata) deplasari, patrunderi,retrageri schimbari de directie sarituri opriri

n aparare: nalta, medie,joasa- alergare cu fata- deplasare cu spatele- deplasare cu rasuciri de trunchi- ntoarceri, porniri- sarituri laterale, pe verticala- opriri- blocarea aruncarilor- atacarea adversarului cu corpul- scoaterea mingii de la adversar:din dribling; din tinere nechilibru; din pasare

17


18/31

Tinerea mingii: cu o mna sau cu doua.

Prinderea mingii: cu doua mini; ridicarea mingii; stoparea mingii.

Pasarea mingii: cu o mna; cu doua; de pe loc; din alergare; pase speciale.

Driblingul: simplu, multiplu.

Aruncarea la poarta: cu pas adaugat; cu pas ncrucisat; din alergare; din saritura; dinplonjon.

Fente: cu minge; fara minge (de corp).

Jocul portarului: pozitie fundamentala, deplasare, prinderea sau respingerea mingii,lansarea contraatacului, plonjonul.

Cteva principii de ordin tehnic si tactic

18


19/31

Jocul de handbal si nu numai el are n structura sa nu numai faze dinamice,izvorte din deplasarea generala (n atac sau aparare) a jucatorilor si a mingii, ci sicteva faze statice. Acestea din urma apar: la nceperea jocului; la renceperea dupamarcarea golului si consumarea primei reprize; la aruncarile libere; la aruncarile de lamargine.

Durata fazelor statice a scazut foarte mult n jocul modern, crescnd n schimbviteza de deplasare (a jucatorilor si a mingii).

De mare importanta este respectarea schemelor logice fundamentale n atac(naintarea rapida spre poarta adversa, sustinerea coechipierului cu mingea,

pastrarea posesiei, punerea n valoare a celui care poate marca golul) si n aparare(recuperarea mingii, contraatacul, presingul, marcajul).

Capitolul 4PREGATIREA TACTICA. ROLUL SI IMPORTANTA

PREGATIRII TACTICE

Dupa parerea mea, tactica s-ar defini prin capacitatea de ordonare a procedeelorsi actiunilor la conditii adecvate momentului. Ioan Kunst Ghermanescu, scria acestconcept se rezuma la organizarea si coordonarea actiunilor jucatorilor n vederearealizarii succesului, prin folosirea constienta n limitele regulamentului si moraleisportive a celor mai corespunzatoare complexe de procedee, valorificnd calitatile si

particularitatile jucatorilor proprii, precum si lipsurile n pregatire ale adversarilor.ntr-adevar, la valori egale, tactica decide echipa victorioasa.

Variatia sistemelor de joc, respectiv alternanta lor rapida n atac si aparare adevenit o masura tactica foarte importanta. Echipa care nu are suficiente alternative

pentru a le opune sistemului advers sau care consuma prea mult timp pentru a schimbasistemele sale de joc va fi dezavantajata.

Cum am mai afirmat, nu exista tehnica pura, ci tehnica legata strns de nivelulpregatirii tactice, de capacitatea de a alege momentul aplicarii procedeului,elementului tehnic, att n atac ct si n aparare. Factorul eficienta este hotartor. Ori,

stapnirea unui fond motric ct mai bogat si a capacitatii de a selecta acele procedeetehnice care se potrivesc cel mai bine situatiei, momentului de joc, conduc la sporireaeficientei tactice si, n cele din urma, a randamentului competitional.

Continutul tacticii

Principiile tacticii individuale n atac: asigurarea mingii; schimbarea ritmurilor de deplasare; alternarea actiunilor individuale.

Posturile jucatorilor n atac: interii; centrii; pivotii; extremele.19


20/31

Mijloacele: folosirea tactica a procedeelor tehnice; demarcajul: direct; indirect.

Principiile tacticii colective n atac: crearea raportului supranumeric; acordarea ajutorului reciproc;pastrarea posturilor; asigurarea unui front larg de atac; schimbarea jocului de pe o aripa pe alta; declansarea actiunilor tactice n timp util; alternanta n actiuni; respectarea disciplinei tactice.

Mijloacele de baza ale tacticii colective: pasele ntre doi si trei jucatori; pasareamingii n patrundere succesiva; angajarea pivotului si a extremei; circulatia n opt;circulatia n sarja rapida si nvaluire; circulatia jucatorilor pe semicerc; ncrucisarea:

simpla; dubla; blocajul: fara minge; cu minge; exterior; pentru favorizareapatrunderilor; pentru favorizarea aruncarilor la poarta; cu doi jucatori; dublublocaj; plecarea din blocaj; paravanul: la aruncarile de la 9 m; n timpul actiunilorde joc.

Combinatii tactice de baza n atac: ntre inter, pivot si extrema; angajarea pivotuluide catre extrema; angajarea jucatorilor prin pase deasupra semicercului.

Combinatii tactice n momente fixe: la aruncarea de la 9 m; la aruncarea de la

margine; la mingea de arbitru.

Actiuni n momente fixe: la aruncarea de la 7 m; la repunerea mingii n joc de catreportar.

Forme de joc n atac: atacul pozitional; atacul n circulatie.

Fazele jocului de atac: faza I contraatacul; faza a II-a contraatacul sustinut; faza a III-a organizarea; faza a IV-a atacul n sistem si finalizarea.

Sisteme de joc n atac: cu un pivot; cu doi pivoti.

Atacul diferitelor sisteme de joc n aparare: atacul apararii 6: 0; atacul apararii 5 +1; atacul apararii 3 + 2 + 1; atacul apararii 4 + 2; atacul apararii om la om; ataculapararii combinate 5 + 1 (om la om).

20


21/31

Atacul n situatii speciale: atacul n superioritate numerica; atacul ninferioritate numerica.

Tactica individuala n aparare: oprirea contraatacului; observarea adversarului; acoperirea bratului de aruncare; atacarea adversarului cu mingea; folosirea corpului n atacarea adversarului; atacarea hotarta a celui mai periculos adversar fata de poarta; folosirea oportuna a scoaterii mingii de la adversar si blocarii aruncarilor la poarta

Calitatile si sarcinile aparatorilor: laterali; intermediari; centrali; zburatori.

Mijloacele tacticii individuale n aparare: folosirea tactica a procedeelortehnice; marcajul adversarului: de supraveghere; strns; la interceptie.

Tactica colectiva n aparare:

anticiparea actiunilor adversarilor; crearea raportului supranumeric; acordarea ajutorului reciproc;pastrarea posturilor; initierea si efectuarea actiunilor n timp util; respectarea disciplinei tactice.

Probleme de tactica colectiva: asigurarea echilibrului defensiv; oprirea sauntrzierea contraatacului; replierea n aparare.

Mijloacele tacticii colective n aparare: preluarea adversarului; predareaadversarului; schimbul de oameni n aparare; alunecarea; dublarea coechipierului;colaborarea coechipierilor; colaborarea aparatorilor cu portarul; actiuni de aparare nraporturi numerice egale cu adversarii; actiuni de aparare n raporturi numerice deinferioritate cu adversarii; actiuni tactice de aparare n momente fixe ale jocului:* la aruncarea de la 9 m (zidul); * asezarea aparatorilor la aruncarea de la 7 m; * laaruncarea de la margine; * la mingea de arbitru;

Forme de aparare: apararea pe zona; apararea om la om; aparareacombinata (zona + om la om).

21


22/31

Sisteme de joc n aparare: pe zona 6: 0; pe zona 5 + 1; pe zona 4 + 2; pe zona 3 + 2 +1; om la om pressing pe tot terenul; om la om pressing in propria jumatate deteren; combinata 5 + 1 (5 n zona si om la om).

Apararea n situatii speciale: n inferioritate numerica; n superioritatenumerica.

Tactica jocului portaruluiplasamentul portarului; apararea aruncarilor de la distanta; apararea aruncarilor de la semicerc; *din zona centrala a semicercului; *de

pe extreme. la aruncarile din actiuni de joc: *la aruncarile libere de la 9 m. apararea aruncarilor de la 7 m la aruncarea de la margine: *cnd echipa proprie e n atac; *la aruncarea de

la margine; *ca executant al aruncarii de la margine; *n sprijinul executantuluiaruncarii de la margine. interceptarea pasei de lansare a contraatacului advers

Gndirea tactica

Operatiile generale specifice acestui proces psihic de reflectare a realitatii dinantrenament si mai ales din competitie sunt: observatia, analiza, concretizarea,

comparatia, abstractizarea, generalizarea etc. Ele sunt, de fapt, continutul gndiriitactice, sfera de cuprindere a problemelor jocului de catre fiecare jucator si capacitateasa de a le rezolva.

Cum bine sesiza un specialist romn (L. Vasilescu) fenomenul trebuie vazutatt n relatiile de adversitate atac-aparare, ct si n relatiile de colaborare dintre

jucatori. El atragea atentia ca rezolvarea problemelor ivite pe teren n timpul joculuisolicita gndirea intuitiva si operationala a fiecarui jucator.

Momentele comportamentului tactic: informarea; analiza si prelucrarea informatiei;elaborarea deciziei; actionarea (probarea ei); autoreglarea (modificarea ei).

Particularitatiile gndirii tactice: rapiditatea; supletea; independenta (autonomia,originalitatea); caracterul obiectiv.

O atitudine tactica optima presupune rezolvarea gndirii creatoare prinbagajul motric si tehnic de care dispune jucatorul.

a. b. c.

22


23/31

d. e. f.

g. h. i.

j. k. l.

m. n. o.

p. r.

Fig. 10.

Atacul n jocul de handbal:a) Contraatacul direct cu un vrf;

b) Contraatacul direct cu doua vrfuri;c) Contraatacul cu intermediar si cu un vrf;d) Circulatia mingii n sistemul cu un pivot;e) Circulatia mingii n sistemul cu doi pivoti;f) Pasarea mingii n patrundere succesiva;g) Angajarea pivotului de catre inter;h)Angajarea surprinzatoare a pivotului de catre extrema;i) Combinatii ntre inter si extrema;

j) Combinatii ntre pivot si extrema;k) ncrucisare simpla;

l) Paravanul;m) Blocajul cu mingea;

23


24/31

n) Blocajul fara minge;o) Blocajul efectuat de pivot unuia dintre jucatorii aflati la 9 m;

p) Asezarea pe teren n sistemul de atac cu un pivot;

Cerintele pregatirii tactice initiativa, capacitate de decizie si de a se impune; capacitate de orientare, reglare si diferentiere; capacitatea de a gndi si strategie; capacitatea de a anticipa situatiile sau reactiile proxime; cunostiinte complete de regulament si de interpretare a celor ce nu prevedeRegulamentul; capacitati ideale de orientare n spatiu si timp; indici crescuti de pregatire teoretica si ai intelectului; rezistenta psihica la stres.

Capitolul 5NVATAREA CONTINUTULUI TEHNIC

Pentru a nvata mai rapid si eficient acest continut este recomandabil sa formamct mai multe deprinderi motrice, sa largim permanent repertoriul motric, ncepnd dela vrsta de 7-8 ani si chiar mai mica. Structuri ale jocului de handbal sunt prevazute

nca n programa prescolarilor: prinderea aruncarea (la tinta si distanta), miscarea nteren etc.

Tehnica de baza, dar si dezvoltarea calitatilor motrice necesare (ndemnarea,viteza) se realizeaza cel mai bine n perioada copilariei, la vrsta de 8-15 ani. Dupaaceasta vrsta de furtuna neurovegetativa se petrec o serie de procese fiziologicecare micsoreaza capacitatea de coordonare si influenteaza simtitor nvatarea.

Durata predarii-nvatarii-evaluarii handbalului n nvatamntuldin Romnia (2005)

24


25/31

Metodica predarii-nvatarii tehnicii handbalului n scoala

n scoala, nvatarea unui joc sportiv se programeaza ntr-un interval de timp(numar de lectii, ani dintr-un ciclu de nvatamnt) n care se urmareste initierea,nsusirea, orientarea spre performanta a celor cu aptitudini si antrenarea lor ncolective sportive specifice.

ncepnd din clasa a V-a, handbalului i se rezerva un loc important n planurile

noastre de nvatamnt pe fluxul ntregului ciclu gimnazial. Apoi, nvatarea jocului sereia n ciclul liceal, n vederea consolidarii celor nsusite, potrivit profilului liceului.nvatarea depinde de predare si de conditiile n care se realizeaza aceasta.

Orict de pregatit ar fi, orict handbal a practicat, profesorului de educatie fizicai sunt necesare cunostiinte temeinice de metodica predarii nvatarii acestui jocsportiv, fara de care nu poate face fata cu succes solicitarilor profesiunii.

Mestesugul predarii (transmiterii) si nsusirii handbalului de catre elevi trebuiesa mbine armonios stiinta cu arta pedagogica, cu maiestria si harul didactic. Arta de a-i nvata pe altii totul despre handbal constituie principalul element al procesului

de instruire. Ea tine att de educatie ct si de nvatamnt si este strns legata depedagogie, mai precis de didactica- disciplina care urmareste optimizarea

25


26/31

procesului de predare-nvatare, eficientizarea lui.nvatarea handbalului, asimilarea cunostintelor ce le presupune acest joc sunt

posibile numai prin parcurgerea anumitor trepte la care ne vom referi ct de curnd.

n orice caz, metodologia de azi este rezultatul unei ndelungate evolutii, carenu poate fi cuprinsa n spatiul ce ni l-am propus. Regasim pe acest traseu si

preocuparile specialistilor romni privitoare la predarea-nvatarea-evaluarea

handbalului n nvatamntul de toate gradele, preocupari inaugurate la mijloculsecolului trecut. Sunt referiri si apoi lucrari integrale care evidentiaza calitatile

psihomotrice necesare a fi cultivate de la cea mai frageda vrsta, pentru initierea ntainele acestui joc si pna la atingerea maiestriei sportive. Aceste acumulari de ordinmetodologic au condus apoi la elaborarea unor metodici, modele de joc si de pregatire,

publicate mai nti n revista Educatie Fizica si Sport, apoi si n lucrari monograficeaparute la diverse edituri. Ele apar n cartea noastra Bibliografia educatiei fizice sisportului, Editura Sport-Turism, 1983, ncepnd de la p. 73.

Asadar, foarte multe metode, principii, mijloace etc. s-au dezvoltat n ideipsihopedagogice care au fost concepute alta data. Multitudinea principiilor, de pilda(al accesibilitatii, continuitatii, participarii constiente si active, nsusirii temeinice etc.),tratate exhaustiv de alti autori (Todea S., Nicu A., Crstea Gh., Dragnea A. s.a.), oferacunoasterii noi si noi fatete ale subiectelor cercetate. Daca as vrea sa reduc toata

psihopedagogia la un singur principiu, declara R. Ausubel, acum un sfert de veac, euspun: ceea ce influenteaza cel mai mult nvatarea sunt cunostintele pe care elevul le

poseda la plecare. Asigurati-va de ceea ce stie el si instruiti-l n consecinta. Acestlucru nu-i tocmai simplu. Ca si n alte situatii, el presupune cunoastereamecanismului fiziologic de formare, perfectionare si conso-lidare a deprinderilor

motrice, respectarea principiilor didactice, aplicarea corecta a metodelor denvatamnt, precum si generalizarea experientei profesorilor si antrenorilor; pe scurt,factorii care stau la baza formei unitare, generale n cadrul careia are loc procesul

pedagogic de transmitere si nsusire a tehnicii.

n metodica noastra elevul nu mai este privit si tratat ca un simplu receptor deinformatii. El este un subiect activ al cunoasterii si actiunii practice, activarea n modcorelat a imaginatiei proprii si a operatiilor gndirii constituind elemente de baza ale

progresului tehnico-tactic.

Asa cum se va putea urmari, finalizarea nvatarii presupune dobndirea unordeprinderi si abilitati care permit cunoasterea si stapnirea jocului de handbal prinanaliza si descoperirea informatiilor, a instrumentelor de munca teoretica etc.

Algoritmul metodic aferent initierii

Nu se poate trasa o linie ntre nvatare si perfectionare, metodele fiind

aproximativ aceleasi. Doar aplicarea lor este variabila.Algoritmul reprezinta ansamblul principiilor, criteriilor si normelor privind

26


27/31

realizarea unui set precis si unitar de operatii necesare. Structura sa vizeaza: cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic;precizarea scopurilor instructiv educative si a obiectivelor; organizarea si pregatirea continutului procesului instructiv-educativ,respectiv sistematizarea lui pe unitati informationale (pasii nvatarii); identificarea obiectivelor pedagogice concrete, a tipurilor de comportamentece urmeaza a fi realizate prin nvatare ; stabilirea activitatilor de predare-nvatare susceptibile sa asigure realizareaobiectivelor; modalitatile de evaluare a rezultatelor.

Dupa parerea noastra continutul algoritmului n discutie ar arata astfel:I. Predare-nsusirea informatiilor tehnico-tactice necesare formarii imaginiimotrice corecte a unui element sau procedeu.

II. Demonstrarea lui nsotita de continuarea prezentarii/ explicatiei.

III. ncercarea executiei globale a celor demonstrate/ aratate.

IV. Exersarea/repetarea corecta ntr-un cadru restrns pentru realizareastereotipului dinamic, motric.

V. Exersarea/repetarea n conditii mai complexe (variind viteza de executie,amplitudinea, distantele etc.), din ce n ce mai apropiate/ asemanatoare ca forma sistructura cu secventele jocului, pentru formarea deprinderilor tehnico-tactice

corecte si eficiente.

VI. Exersarea n conditii de joc pentru consolidarea, perfectionarea si evaluareadeprinderii (lor) motrice formate.

Cele sase etape ale algoritmului propus de noi nu pot fi delimitate net nprocesul predarii-nvatarii. Ele ofera doar cadrul care ordoneaza succesiuneamaterialului de nsusit pe baza principiilor didactice. Acest demers este un proces

dinamic, nentrerupt, fiecare element ce urmeaza a fi nsusit decurgnd din precedentulsau, fiind legat organic cu el. El tine loc de carte de nvatatura.

Un exemplu de proiectare a nvatarii unor deprinderi de baza, preluat dinexperienta unor profesori de la Scoala Normala Elena Cuza din Capitala (P.Dragomir si A. Barta), l oferim ca model pentru clasele a II-a.

Proiectarea unitatii de nvatare

Deprinderea de aruncare si prindere Clasa a II-a

27


28/31

Numar de lectii alocat: 4.Ciclul tematic: 1.Perioada de aplicare:15-30 octombrieDurata de exersare: 20Continuturi supuse instruirii:

aruncarea lansata cu doua mini, de jos, cu rostogolire pe sol aruncarea mpinsa cu doua mini, de la piept

prinderea mingii cu doua mini la piept

28


29/31

Cu totul altfel arata continutul lectiei de antrenament. Durata mai mare aacesteia (2-4 ore), repetarea unor deprinderi pna la automatizarea lor, indici crescutide solicitare, utilitate si complexitate a mijloacelor invita la prevederea obligatorie nantrenament a ncalzirii (generale si specifice), revenirii dupa eforturile mari simaxime, a refacerii (si tratamentului, daca este cazul). Ori, despre acest tip de lectie

vom scrie cu alt prilej.

Capitolul 6PRINCIPALELE REGULI ALE JOCULUI

Regulamentul jocului de handbal cuprinde putine reguli. Ele sunt simple si usorde nteles si aplicat, chiar dupa primele lectii de initiere. Esential este ca aceste reguli

sa fie respectate pentru a preveni eventualele accidente cauzate de contactul corporal,de viteza de executie, ndemnare, simtul chinestezic etc. Scopul jocului este de anscrie mai mult dect adversarul.

Principalele reguli ale jocului: Se joaca ntre doua echipe formate din 7 jucatori fiecare (1 portar si 6 jucatori decmp); nceperea si renceperea jocului se realizeaza din faze statice; Se paseaza si se arunca la poarta cu mna; Punctele se nscriu din aruncare la poarta fie din actiune, fie din aruncarelibera (de la 7 m); Se joaca doua reprize a 30 minute (de joc efectiv), cu o pauza ntre ele de10 minute.

Terenul are lungimea de 38-44 m si latimea de 18-22 m, pe el fiind trasateurmatoarele linii: liniile laterale, liniile de poarta, care mpreuna, delimiteaza suprafataterenului, linia de centru, perpendiculara pe liniile laterale, care mparte terenul n doua

jumatati egale: e un semicerc cu raza de 6m trasat cu linie continua si cte un semicerccu raza de 9 m trasat cu linie ntrerupta, n fata fiecarei porti; cte o linie cu lungimeade 1m trasata la distanta de 7m fata de centrul liniei de poarta. n centrul liniilor defund sunt amplasate si bine fixate doua porti cu dimensiunile de 3m lungime si 2mnaltime, prevazute cu plase.

Mingea de handbal are urmatoarele caracteristici: este confectionata din pielesau nlocuitori, avnd greutatea de 425 475 gr. la barbati, 325 400 gr. la femei;circumferinta de 58 60 cm la barbati si 54 56 cm la femei.

29


30/31

a) jucatorul care poseda mingea poate efectua maximum 3 pasi, dupa care este obligatsa se opreasca sau sa paseze, sa arunce la poarta sau sa se deplaseze cu mingea, prindribling. Deplasarea cu mingea mai mult de 3 pasi se sanctioneaza cu pierderea

posesiei mingii, iar abaterea se numeste pasi;

b) driblingul (impulsuri succesive cu o singura mna) nu poate fi reluat dupa retinereamingii cu una sau doua mini. Abaterea se numeste dublu dribling si se sanctioneazacu pierderea posesiei mingii;

c) jucatorul care arunca la poarta nu are voie sa atinga linia semicercului de 6 m,naintea aruncarii. Abaterea se numeste semicerc si se sanctioneaza cu pierderea

posesiei mingii (daca n aceasta situatie s-a marcat gol, el este anulat);

d) n relatia dintre doi adversari se interzice: tinerea, mpingerea violenta, lovirea,punerea de piedici, imobilizarea, tragerea de tricou. Aceasta abatere se numeste faultsi se sanctioneaza dupa gravitate cu avertisment, eliminare pe doua sau cinci minuteori eliminare definitiva. n toate situatiile, echipa adversa beneficiaza de o aruncarelibera, pe care o executa de la locul infractiunii, de la semicercul de 9 m (cndinfractiunea a fost comisa ntre semicercurile de 6 si 9 metri) sau de la 7 metri (fara

prezenta adversarilor n fata), atunci cnd prin fault s-a impiedicat marcarea unui gol;

e) cnd mingea iese n afara terenului, n lateral, se comite aut, iar ca autor esteconsiderat jucatorul care a atins ultima oara mingea. Mingea se repune n joc de la

locul de unde a iesit, de catre echipa adversa. Cnd mingea iese din terenul de joc,peste linia de poarta (de fund), atinsa sau aruncata de un jucator aflat n atac, senumeste aut de poarta si mingea se repune n joc de catre portarul advers. Cnd mingeaiese din teren peste linia de fund, si este atinsa de un jucator aflat n aparare, senumeste corner. Mingea se repune n joc de echipa aflata n atac, de la coltulterenului. Cnd mingea iese n afara terenului peste linia de fund, fiind atinsa de

portarul echipei aflata n aparare, nu se considera abatere si mingea este repusa n jocde catre portar.

n scoala, initierea elevilor n practicarea jocului de handbal se adapteaza, attca numar de procedee tehnice si actiuni tactice, ct si ca reguli si dimensiuni aleterenului de joc.

30


31/31

BIBLIOGRAFIE (SELECTIVA)1.Cercel, Paul, Handbal. Antrenamentul echipelor masculine, Editura Sport-Turism, 1983.2.Colectiv, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului, Editura Aramis,Bucuresti, 2002.3.Dragomir, Petrica, Eugeniu Scarlat, Educatie Fizica Scolara, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1004.4.Kunst Ghermanescu Ioan, Curs de handbal, E.D.P., Bucuresti, 1963.5.Kunst Ghermanescu Ioan si Hnat Virgil, Handbal I, ed 2-a, Editura FundatieiRomnia de Mine, Bucuresti, 2000; (si editia 1-a, din 1996).

structura jocului de handbal

Documents