- 1 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing

Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Studiu de caz INNOSOC

sele tat pe tru Vale ia 7; versiu e exti să

Titlul studiului de caz:

Siste e de să ătate de î altă fia ilitate

Cuvinte-cheie: fia ilitate; siste de să ătate; siste e o ple e; i ertitudi e

Pro o are H adresată de a est studiu de az: Să ătate, s hi are de ografi ă și u ăstare

Introducere la studiul de caz

A aliza fia ilității joa ă u rol i porta t î dez oltarea siste elor de să ătate de î altă fia ilitate. Pri ele lu rări are tratează a eastă a aliză datează di a ii și . A estea au presupus ă doar e hipa e tul edi al și dispoziti ele su t i porta te di pu tul de edere al fia ilității.

Aceasta a presupus ă fia ilitatea siste elor de să ătate ar putea fi res ută doar pri reșterea fia ilității dispoziti elor edi ale.

Î zilele oastre, dispoziti ele edi ale fu țio ează u puți e defi ie țe, dar siste ele de să ătate u su t de î altă fia ilitate și, o for i for ației preze tate î [ ][ ], o eroare edi ală [ ] este u a di auzele pri ipale ale de eselor î SUA. Î azul UE, se esti ează ă -12% dintre

pa ie ți i ter ați î spital suferă de efe te ad erse î ti p e pri es asiste ță de să ătate [4]. Unul

di tre oti e este faptul ă siste ul de să ătate este o pus u doar di dispoziti e edi ale[ ], dar și di perso al edi al [ ][ ]. E hipa parte di siste ul de să ătate poate fi e a i ată folosi d

etoda a alizei fia ilității u a e. A eastă a ordare este folosită î a aliza siste elor de să ătate din anii 60, dar nu a rezultat într-u siste de să ătate de î altă î redere. U oti ar putea fi faptul ă erorile u a e î siste ul de să ătate au fost luate î o siderare i depe de t de dispozitive medicale. Cu toate acestea, acestea nu sunt probleme independente. De exemplu, o

eroare edi ală poate fi auzată de fu țio area i ore tă a dispoziti ului edi al are poate rezulta dintr-o eroare edi ală u a ă. Î sursa [ ], o ouă a ordare pe tru a aliza fia ilității siste elor de să ătate a fost luată î o siderare: a aliza de fia ilitate tre uie să fie azată pe e aluarea o u ă a tuturor părților pri ipale o po e te ale siste ului de să ătate, a u e dispoziti ele edi ale și perso alul edical.

Stude ții INNOSOC, supra egheată de profesorii INNOSOC, or ola ora referitor la u a eastă a ordare poate fi a ordată ai departe și folosită î tra sfor area siste elor de să ătate î

- 2 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing

Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

siste e de î altă fia ilitate a esi ilă pe tru toată lu ea. A este a ti ități or fi realizate a parte a u ei o ilități ERASMUS+ și or fi fi alizate î ti pul orkshop-ului INNOSOC Valencia 2017 care va

avea loc în Mai 2017.

Cu se leagă a est studiu de az de provo area H2020 sele tată?

Provocarea Horizon 2020 care are de-a fa e u să ătate și alte aspe te legate de u ăstare își propu e î u ătățirea alității să ătății și dez oltarea u ei să ătăți ai u e pe tru toți. U a di posi ilele soluții pe tru a este s opuri este dez oltarea a ordărilor are rezultă u reșterea fia ilității siste elor de să ătate î tr-u fel î are ele or de e i siste e de î altă fia ilitate.

U ul di pri ipalele e efi ii ale siste elor de să ătate de î altă fia ilitate este î u ătățirea o itorizării să ătății și tratarea și managementul bolii. Cu toate acestea, principala

pro le ă î spatele dez oltării a estor siste e este o ple itatea lor. Siste ele de să ătate su t o puse di ai ulte ele e te are diferă î atura lor. Di auza a estui lu ru, rearea u ui

model matemati e ia î al ul toți fa torii rele a ți u este o sar i ă si plă și ere ult efort și testare.

U odel ate ati u e per ite să i estigă fia ilitatea și propu e a ordări are pot fi folosite pe tru a rește fia ilitatea siste ului de să ătate ătre î altă î redere. Rezultatele u ei astfel a alize pot fi foarte utile pe tru dez oltare u or odele de siste e de să ătate ai fia ile. Testarea a estor oi odele poate î u ătăți î țelegerea oastră asupra auzelor și e a is elor care stau la baza să ătății și realizarea lor poate li ra ser i ii de să ătate perfe te tuturor.

Cu se leagă a est studiu de az de proie tul INNOSOC?

Î adrul a estui studiu de az, a ordarea pe tru i estigarea fia ilității siste elor o ple e propuse la [7] va fi testată folosi d e e plele de siste e de să ătate de la [ ] [ ]. A ordarea se

azează pe etode oder e de a aliză a fia ilității, u ar fi a aliza ate ati ă logi ă și difere țială, data i i g, u ar fi ar ori de de izie fuzz . U a di pri ipalele î tre ări este u să e ti de a eastă a ordare î tr-un mod care permite luarea în context a anumitor incertitudini care

pot apărea î siste ul i estigat [ ]. Testarea realizată î adrul a estui studiu ar tre ui să ajute la rezol area a estei pro le e și rezultatele o ți ute ar tre ui folosite pe tru î u ătățirea a esteia. Rezol area u su es a a esteia și ale altor prole e pot rezulta î tr-o a ordare o ple ă și i o atoare are per ite rearea u or siste e de să ătate de î altă fia ilitate are să li reze ser icii

de să ătate tuturor.

Siste ul de să ătate de î altă de fia ilitate reprezi tă u ul di pri ipalele aspe te ale u ăstării. Cu toate a estea, „ u ăstare este u ter e su ie ti i flue țat de ultură și ediu.

Stude ții are parti ipă la a est studiu de caz vor prezenta propriile puncte de vedere cu privire la

u ăstare. Ideile și atitudi ile lor or fi foarte folositoare pe tru dez oltarea u ei a ordări ge erale

- 3 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing

Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

are per ite î u ătățirea fia ilității siste elor de să ătate, luâ d î o siderare fu damentele

so iale și ulturale.

Siste ele de să ătate reprezi tă siste e o ple e o puse di ulte ele e te eo oge e, al ăror o porta e t o ți e i ertitudi e. Î od or al, u siste de să ătate

este compus din 4 tipuri de componente care pot fi identificate ca fiind: hardware, software, factor

u a și ele e t orga izațio al [ ]. Di auza a estui fapt, odelele de siste e de să ătate su t foarte o pli ate și a aliza lor poate fi realizată doar folosi d algorit i rapizi pe al ulator. A est lucru presupu e ă resursele TIC joa ă u rol heie î a aliza siste elor de să ătate.

Î tre ări la are tre uie să răspu de î ti pul dezvoltării studiului de az:

Î tre ări are au e oie de răspu d i lud, dar u su t li itate la ur ătoarele: Ce este un siste di pu tul de edere al fia ilității? Ce este u siste o ple ?

Care este impactul erorilor medicale?

Cu se defi ește o orga izație de î altă fia ilitate?

Ce etode su t folosite î a aliza fia ilității u a e? Care su t spe ifi itățile lor?

Care sunt spe ifi itățile a alizei fia ilității u a e î edi i ă?

Cu poate o stru tură a u ui siste de să ătate poate fi defi it di pu tul de edere al fia ilității?

Care su t spe ifi itățile datelor di siste ele de să ătate?

Cum se poate colecta date pentru a aliza fia ilității siste elor de să ătate?

Ce etode pot fi folosite pe tru a aliza fia ilității siste ului de să ătate?

Cu se poate î u ătăți fia ilitatea siste ului de să ătate?

Referi țe

[1] B. S. Dhillon, Human Reliability and Error in Medicine [Fia ilitatea u a ă și erorile î edi i ă]. Si gapore, SG: World Scientific, 2003.

[2] M. A. Makary and M. Daniel, Medical error—the third leadi g ause of death i the US [Eroarea edi ală - a treia

are auză a de eselor î SUA] BMJ, vol. 353, p. i2139, May 2016.

[3] M. Garrouste-Orgeas, F. Philippart, C. Bruel, A. Max, N. Lau, and B. Misset, Overview of medical errors and adverse

events [A aliza erorilor edi ale și a efe telor ad erse] Annals of Intensive Care, vol. 2, p. 2, Feb. 2012.

[4] https://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy_en

[5] B. S. Dhillon, Medical Device Reliability and Associated Areas [Fia ilitatea dispoziti elor edi ale și a domeniilor asociate] Boca Raton, FL: CRC Press, 2000.

[6] P. Barach, Designing high-reliability healthcare teams, [Cu să reezi e hipe de ser i ii de să ătate de î altă fiabilitate] in 2016 International Conference on Information and Digital Technologies (IDT), 2016, pp. 17–22.

[7] E. Zaitseva, V. Levashenko, J. Kostolny, and M. Kvassay, New Methods for the Reliability Analysis of Healthcare

System Based on Application of Multi-State System, [Noi etode de a aliză a fia ilității siste ului de să ătate bazate pe aplicarea unui sistem multi-stare] in Applications of Computational Intelligence in Biomedical Technology,

R. Bris, J. Majernik, K. Pancerz, and E. Zaitseva, Eds. Cham: Springer International Publishing, 2016, pp. 229–251.

[8] V. Levashenko, E. Zaitseva, M. Kvassay, and T. M. Deserno, Reliability estimation of healthcare systems using Fuzzy

Decision Trees, [Esti area fia ilității siste elor de să ătate folosi d ar ori de izio ali fuzz ] i 2016 Federated

Conference on Computer Science and Information Systems (FedCSIS), 2016, pp. 331–340.

- 4 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing

Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

[9] I. Patel and R. Balkrishnan, Medication error management around the globe: An overview, [Managementul erorilor

edi ale î jurul lu ii: o a aliză] Indian Journal of Pharmaceutical Sciences, vol. 72, No. 5, pp. 539–545, Sep. 2010.

[10] R. Amalberti, Y. Auroy, D. Berwick, and P. Barach, Five system barriers to achieving ultrasafe health care, [5 bariere

de siste î alea realizării ser i iilor de să ătate ultra-sigure] Annals of Internal Medicine, vol. 142, No. 9, p. 756,

Mai 2005.

Cu oști țe și a ilități e esare pe tru dezvoltarea studiului de az

(N: necesar; D: de dorit, dar nu e necesar)

Teoria pro a ilității N

Bazele a alizei fia ilității D

Bazele logicii fuzzy (D)

Data mining (în special arbori decizionali) (N)

Să fie interesat de cercetare pe Internet (D)

Să fie i teresat de î u ătățirea siste ului de să ătate D

Figuri ce descriu studiul de caz

Figura . Erori edi ale fii d a treia are auză a de eselor î SUA o for [ ]

- 5 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing

Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Figura 2. Sisteme medicale ca sisteme nesigure (conform [10])

Figura . Chirurgia a u siste o plex și odelul său pe tru a aliza fia ilității

This document has been prepared for the European Commission

however it reflects the views only of the authors, and the

Commission cannot be held responsible for any use which may

be made of the information contained therein.