studiu privind calcularea nivelului plăților compensatorii ......de cea convenţională, deoarece...
TRANSCRIPT
1
”Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020”
Versiune finală
Studiu privind calcularea nivelului plăților
compensatorii ce urmează a se acorda în
România în perioada 2014-2020, conform art. 29
din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013
(revizuită conform ultimelor observații
ale AM-PNDR)
2
INFORMAȚII PRIVIND STUDIUL PREDAT:
Titlul studiului Versiune finală a Studiului privind calcularea nivelului plăților
compensatorii ce urmează a se acorda în România în perioada 2014-2020,
conform art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, revizuită conform
ultimelor observații ale AM-PNDR, 1.07.2014
Contractul în cadrul căruia
s-a realizat studiul
“Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul
dezvoltării rurale 2014-2020”
Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din 05.08.2014
Consultant GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG
(Lider de Asociere)
Autorii studiului Studiul a fost realizat de următorii experți din echipa Consultantului: - Dl. Karl M. Ortner - Dl. Hubert Janetschek - Dl. Sorin Liviu Ștefănescu - Dl. Mark Redman
Pe parcursul studiului s-a beneficiat de sprijin de specialitate și din partea:
- Dlui. Ion Toncea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare
Agricolă Fundulea)
- Dnei. Aurora Ranca (Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru
Viticultură și Vinificație Murfatlar)
Detalii privind caracterul
adecvat al metodologiei și
precizia calculelor
Declarația ICPA (nr. 1519/01.07.2014) privind caracterul adecvat al metodologiei și precizia calculelor este atașată, de asemenea, pe hârtie și în versiune electronică, la acest studiu.
3
1. CUPRINS
1. CUPRINS ................................................................................................................................................. 3
2. Abrevieri .................................................................................................................................................... 4
3 Glosar ......................................................................................................................................................... 5
4 Introducere ................................................................................................................................................. 6 4.1 Obiectiv și cadru de reglementare ....................................................................................................................... 6 4.2 Diferenţele existente între agricultura ecologică și agricultura convenţională ................................................... 8
5. Metodologie .............................................................................................................................................. 9
6 Date .......................................................................................................................................................... 14 6.1 Randamentul în agricultura ecologică și în agricultura convenţională .............................................................. 14 6.2 Preţurile produselor de bază ............................................................................................................................. 14 6.3 Costurile input-urilor ......................................................................................................................................... 16 6.4 Costurile cu forţa de muncă .............................................................................................................................. 22 6.5 Categorii de culturi și ponderi............................................................................................................................ 22
7. Rezultate .................................................................................................................................................. 23 7.1 Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)..................................................... 23 7.2 Pachetul 2 - Legume .......................................................................................................................................... 25 7.3 Pachetul 3 - Livezi .............................................................................................................................................. 28 7.4 Pachetul 4 – Vii .................................................................................................................................................. 30 7.5 Pachetul 5 - Plante medicinale și aromatice ...................................................................................................... 32 7.6 Costurile de certificare....................................................................................................................................... 34 7.7 Sumarul rezultatelor .......................................................................................................................................... 36
8. Aspecte disputate .................................................................................................................................... 37
9 Referinţe ................................................................................................................................................... 38
10. Anexa 1: Input-uri utilizate în producţia de mere ................................................................................. 40
11. Anexa 2: Randamente pentru culturi arabile, legume, mere și struguri în România .......................... 41
12. Anexa 3: Preţurile de producător pentru culturile reprezentative din România .................................. 41
13. Anexa 4: RICA - Date privind fermele ecologice cu culturi arabile din RO ............................................ 43
14. Anexa 5: Marjele brute și plățile compensatorii pentru culturi individuale ......................................... 45
15. Anexa 6: Prețurile la nutrienți ............................................................................................................... 46
16. Anexa 7: Costurile inputurilor pentru vii ............................................................................................... 47
17. Anexa 8: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania ...................................................... 49
18. Anexa 9: Componentele marjelor brute pentru culturi arabile, legume și coriandru .......................... 50
19. Anexa 10: Calcularea PC pentru mentă și cimbru ................................................................................. 62 19.1 Mentă .............................................................................................................................................................. 62 19.2 Cimbru ............................................................................................................................................................. 63
4
2. Abrevieri
EUR Euro AMI Agrarmarktinformation; http://www.ami-informiert.de/ ASAS Academia de Știinţe Agricole și Silvice, București; http://www.asas.ro/ AT Austria AWI Bundesanstalt für Agrarwirtschaft; www.awi.bmlfuw.gv.at BMLFUW Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Wien; www.bmlfuw.gv.at C Costuri variabile
PC Plată compensatorie dt Deciton; 1 dt = 0.1 t = 100 kg
FEARD Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală UE Uniunea Europeană EUR Euro RICA Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole; http://ec.europa.eu/agriculture/rica/
PIB Produs intern brut GE Germania MB Marja brută (= valoarea producţiei minus costurile variabile) h volum de muncă, în ore ha hectar IDB Internetdeckungsbeitrag; marjă brută Internet
INS Institutul Național de Statistică; www.insse.ro
KTBL Kuratorium für Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft. https://www.ktbl.de/inhalte/das-ktbl/ktbl-mitarbeiter/
LfL Landesanstalt für Landwirtschaft, Bayern; http://www.lfl.bayern.de/ M214 Măsura 214 Dezvoltare rurală (Măsuri de agro-mediu) MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România; http://www.madr.ro/en/
SM Stat membru al Uniunii Europene INCDA Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea; http://www.incda-
fundulea.ro/index_en.html NRW Agrarmarkt Nordrhein-Westphalen; http://www.agrarmarkt-nrw.de/ PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PDR Program de dezvoltare rurală
SCPV Staţiunea de Cercetare și Producţie pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar RO România RON Lei APPTE Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice din Satu-Mare SAU Suprafața Agricolă Utilizată V Valoarea producției TVA Taxa pe valoarea adăugată
5
3 Glosar
În acest raport tehnic, anumiți termeni vor fi folosiți in mod interschimbabil, în funcție de context. Este vorba despre următoarele sinonime și definiții, în special:
Randament = producția pe hectar
Output = producție
Input = factor de producție
Valoarea inputurilor = cost total
Costuri variabile = valoarea inputurilor achiziționate
Forța de muncă angajată = forța de muncă sezonieră
6
4 Introducere
4.1 Obiectiv și cadru de reglementare
Obiectivul acestui raport este acela de a evalua, pe baza articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013
(UE c), costurile suplimentare și pierderile de venit suportate de fermierii care se angajează, în mod
voluntar, să adopte sau să menţină practicile și metodele specifice agriculturii ecologice, în comparaţie cu
fermierii care aplică practicile specifice agriculturii convenţionale, în scopul de a calcula compensaţia anuală
pe unitate de suprafaţă, necesară pentru ca aceste două tipuri de agricultură să fie la fel de profitabile.
În perioada de finanţare 2007-2013, sprijinul pentru producţia ecologică a fost asigurat în contextul
măsurilor de agromediu, fără ca acest tip de producţie să se menţioneze în mod explicit, ca o măsură
distinctă, în regulamentele corespunzătoare. Pentru perioada 2007-2013, statele membre (SM) au
implementat diverse politici de agricultură ecologică, în conformitate cu cadrul legislativ privind
dezvoltarea rurală, care a asigurat un sprijin suplimentar în cadrul obiectivelor de agromediu. De-a lungul
timpului, numărul de ferme ecologice și dimensiunile zonelor de producţie ecologică au crescut, iar astăzi
acest sector este destul de important în unele state membre.
În PNDR curent, România a implementat începând cu anul 2010 o schemă specifică de agricultură ecologică
ca sub-activitate a Axei 2, Măsura 214 - Plăți de agromediu, pentru a acoperi costurile suplimentare și
pierderile de venit din realizarea practicilor de agricultură ecologică. Sub-activitatea respectivă privește
menținerea metodelor de agriculturăecologică și plățileaferente în euro pe ha,care se ridică la 162 pentru
culturi agricole peterenuri arabile (inclusiv culturile furajere), 335 pentru legume (inclusiv ciuperci și
cartofi), 270 pentru plante medicinale și aromatice, și 393 pentru plante perene (livezi și vii). Sprijinul
pentru ferme în conversie la metodele de agricultură ecologică a fost acordat pentru îmbunătățirea calității
produselor agricole, conform Art. 68 din Regulamentului Consiliului (CE) 73/2009 (UE e).
În perioada 2014-2020, următoarele categorii de producţii ecologice vor beneficia de diferite plăți
compensatorii pentru perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică și după această perioadă,
respectiv pentru menținerea acestor metode:
- Culturi agricolepe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
- Legume
- Livezi
- Vii
- Plante medicinale și aromatice
Începând cu 2014, cea mai importantă schimbare legată de agricultura ecologică la nivelul UE constă în
abordarea acesteia în cadrul unui articol separat (articolul 29) din regulament, această măsură dobândind,
prin urmare, caracterul unei măsuri distincte. Conform regulamentului, "Politica de dezvoltare rurală
păstrează obiectivele strategice pe termen lung de a contribui la competitivitatea agriculturii, la
managementul durabil al resurselor naturale și la politicile climatice, precum și la dezvoltarea teritorială
echilibrată a economiilor și comunităților rurale”. Aceste obiective generale de sprijin pentru dezvoltarea
rurală pentru perioada 2014 - 2020 sunt ilustrate mai detaliat prin intermediul următoarelor șase priorităţi
la nivelul UE:
– încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele rurale;
7
– creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și
promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;
– promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a
bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;
– refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură şi silvicultură;
– promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de
carbon şi rezilientă la schimbările climatice în sectorul agricol, alimentar şi silvic;
– promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.
Conform Regulamentului nr. 1305/2013, "statele membre ... ar trebui să fie obligate să cheltuiască cel puţin
30% din contribuţia totală a FEADR pentru fiecare program de dezvoltare rurală pentru atenuarea
schimbărilor climatice și adaptarea la acestea,precum și chestiuni de mediu.Această cheltuire ar trebui
realizată prin plăți pentru agromediu și climatice și pentru agricultura ecologică și plăți către
zoneledefavorizate natural sau care se confruntă cu alte constrângeri specifice, prin plățile pentru
silvicultură, plăți pentru zonele Natura 2000 și prin sprijinirea investițiilor legate de climă și mediu."
Regulamentul prevede că promovarea agriculturii ecologice reprezintă un răspuns la cererea în continuă
creștere a societăţii ”în ceea ce privește utilizarea practicilor agricole prietenoase cu mediul și a
standardelor ridicate de bunăstare a animalelor”. Includerea agriculturii ecologice ca măsură de sine
stătătoare are și considerente pragmatice, care justifică statutul special al agriculturii ecologice din punctul
de vedere al conformităţii cu cerinţele de “greening”.
Agricultura ecologică este conformă cu regulile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 - JO L 189,
20.7.2007. Compensaţiile se pot acorda pentru respectarea angajamentelor care depășesc standardele
obligatorii (UE c) și alte cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională. Aceasta se referă la
menţinerea Bunelor Condiţii Agricole și de Mediu, în special menţinerea unui nivel minim de acoperire a
solurilor, intervenții agrotehnice minime ale terenului pentru limitarea eroziunii și menţinerea nivelului de
materie organică din sol prin metode corespunzătoare (UE c).
Articolul 29 din Regulamentul UE 1305/2013 prevede că sprijinul pentru agricultura ecologică se va acorda,
pe hectar suprafață agricolă, fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează, în mod voluntar, să
facă conversia la practici și metode de agricultură ecologică sau să mențină aceste practici și metode, așa
cum sunt acestea definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pentru angajamentele care depășesc
standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul Capitolului I din Titlul VI din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013 (eco-condiționalitate, UE c), cerinţele minime relevante pentru utilizarea de îngrășăminte și de
produse de protecţie a plantelor, precum și alte cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia
naţională. Plăţile se acordă anual și compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile
suplimentare și pierderile de venit înregistrate ca urmare a angajamentelor luate.
Pentru a evita revenirea în masă a fermierilor la metodele de agricultură convenţională, trebuie să se
sprijine atât măsurile de conversie, cât și cele de menţinere a metodelor de agricultură ecologică. Plăţile
trebuie să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare suportate și a pierderilor de venit generate de
angajamente și să acopere doar angajamentele care depășesc standardele și cerinţele obligatorii relevante.
8
4.2 Diferenţele existente între agricultura ecologică și agricultura convenţională
Agricultura ecologică este caracterizată de anumite limitări și restricţii în comparație cu practicile care sunt
permise în agricultura convenţională. Prin urmare, structura costurilor aferente agriculturii ecologice diferă
de cea convenţională, deoarece fermierii trebuie să recurgă la alte mijloace pentru a-și maximiza profitul. În
producţia agricolă, fertilitatea solului și activitatea biologică pot fi menţinute prin utilizarea unui sistem de
rotaţie a diferitelor culturi, a plantelor leguminoase și a îngrășămintelor verzi sau a altor tipuri de
îngrășăminte organice. În cazul livezilor și viilor, se folosesc metode de control biologic pentru protejarea
acestor culturi împotriva bolilor și dăunătorilor.
Mai mult, agricultura ecologică necesită un volum mai mare de muncă, de ex. pentru arat, semănat,
supraveghere, plivit, etc. și presupune costuri mai ridicate pentru input-uri alternative, care să înlocuiască
input-urile limitate și/sau interzise.
Din perspectiva veniturilor, preţurile produselor ecologice, și, eventual, primele și subvenţiile, sunt factori
importanţi din punctul de vedere al valorii compensaţiei necesare pentru a contracara randamentul mai
scăzut, care poate genera valori mai scăzute ale producţiei. Randamentul mai scăzut al agriculturii
ecologice se datorează în principal conţinutului mai scăzut de azot în perioada de primăvară, pe de o parte,
dar și buruienilor, bolilor și dăunătorilor care nu trebuie să fie combătute prin mijloace sintetice, pe de altă
parte.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 1307/2013 al Uniunii Europene, care stabilește regulile pentru plățile
directe, unul dintre obiectivele noii PAC vizează creșterea performanţei de mediu prin intermediul unei
componente de "greening" a plăţilor directe (Art. 43), care va sprijini practicile agricole benefice pentru
climă și mediu aplicabile în întreaga Uniune. În acest scop, statele membre vor acorda, pe lângă plata
directă de bază, o plată anuală pentru practicile obligatorii care trebuie să fie respectate de către fermieri,
care vizează atât obiectivele climatice, cât și pe cele ale politicii de mediu. Aceste practici trebuie să
depășească cerinţele de eco-condiţionalitate și să includă, de exemplu, diversificarea culturilor (Art. 44),
menţinerea pășunilor permanente, inclusiv a livezilor tradiţionale în care pomii fructiferi sunt cultivaţi pe
pășuni, în condiţii de densitate scăzută (Art.45), stabilirea zonelor de interes ecologic (Art.46), și practicile
echivalente. (UE c, (37-45), pp. 6-8).
Pentru a exclude dubla finanțare a practicilor agricole benefice pentru climă și mediu (la care practicile de
agricultură ecologică au dreptul conform art. 43, paragraful 11, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, UE d), metodologia de calcul va asigura că valoarea plăților compensatorii pentru conversie și
menținerea agriculturii ecologice exclude costurile asociate cu practicile menționate în Regulamentul (UE)
nr. 1307/2013, art. 43, paragrafele 2 și 3, cu referire la diversificarea culturilor, menţinerea pășunilor
permanente, domeniile de intervenție ecologice, stabilirea zonelor de interes ecologic și practicile
echivalente.
9
5. Metodologie
Metodologia pentru calcularea plăților compensatorii (PC) este similară pentru toate culturile și se bazează
pe calculul costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de angajamentele asumate pentru
conformitatea cu practicile specifice agriculturii ecologice. PC sunt calculate pentru următoarele culturi,
categorii de culturi sau producție, la nivel naţional:
Pachet Unitatea de
măsură Categoria eligibilă de
folosință a terenului (INS)
Categoria eligibilă de folosință a terenului
(APIA1)
1. Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
ha de SAU Arabil Teren arabil
2. Legume ha de SAU Arabil Teren arabil
3. Livezi ha de SAU Livezi și pepiniere pomicole Culturi permanente
4. Vii ha de SAU Vii șipepiniere viticole Vii
5. Plante medicinale și aromatice ha de SAU Arabil Teren arabil
Plățile compensatorii (PC) se calculează în primul rând pentru culturi individuale reprezentative, cu ajutorul formulei generale:
PC = (pierderea de venituri)+ costuri suplimentare (nete)
= (Vc – Vo) + (Co – Cc) = Vc – Cc - Vo + Co = (Vc – Cc) - (Vo – Co) = MBc – MBo
V = preț * producție = valoarea producției C = costuri variabile MB = marjă brută Indici c = producție convențională (de referință)
o = {producție organică, conversie la producția organică}
Ultima linie din formulă reiese din definiția marjei brute (MB) care este diferența dintre valoarea producției
(V) și costurile variabile (C):
MB = V – C
Costurile variabile sunt suma dintre
+ costurile directe (semințe, îngrășăminte, protecția culturilor)
+ costuri variabile cu utilajele (combustibil,reparații utilaje)
+ costuri legate de forța de muncă sezonieră
MB este suma disponibilă pentru acoperirea costurilor fixe (forța de muncă permanentă și
capital); este echivalentă cu valoarea adăugată brută și PIB în contabilitatea economică. MB
1APIA, subvenții, definiții, http://subventiiapia.finantare.ro/definitii/
10
pe ha este un indicator al profitabilității producerii unei anumite culture sau producerii într-un
anumit mod pe un hectar de pământ.
Scopul compensării este de a completa diferența dintre dintre MBc șiMBo pentru a face cele
două moduri de producție la fel de profitabile. Acest lucru este demonstrat în Figura 1 care
arată relația dintre componentele PC în conformitate cu formula de mai sus: diferențele dintre
valoarea output din producția convențională vs. producția organică (Vc – Vo) sunt echivalente
cu pierderile de venit; diferențele de costuri (Cc – Co) sunt echivalente cu costurile
suplimentare.
Formula de calculare a PC se poate aplica pentru fiecare cultură în parte atât pentru producția
în perioada de conversie la producția organică cât și pentrumenținerea producției organice.
Atât pierderea de venituri cât și costul suplimentar pot fi negative. Pierderile de venit negative se obțin
dacă un produs organic obține un preț care supracompensează reducerea randamentului său datorită
agriculturii ecologice Costurile suplimentare negative ale unei culturi pot reieși din folosirea unor
îngrășăminte sintetice și produse de protecția plantelor în cantități mai mici sau din neutilizarea acestora (și
din nerecoltarea unei culturi deoarece este folosită pentru fertilizare).
PC actuale pe ha nu trebuie să fie negative și nu trebuie să depășească sumele din Anexa 2 din
Regulamentul 1305/2013 (UE b) (i.e. 600 EUR/hapentru culturile anuale și 900 de euro pentru plantele
multianuale).
Pentru culturi agricole, legume și plante medicinale și aromatice, calcularea PC se bazează pe PC aferente
culturilor individuale reprezentative care sunt agregate pentru a obține PC aferente categoriilor de culturi
respective, folosindu-se suprafețele culturilor reprezentative din suprafața categoriei de cultură (grupului),
ca ponderi. Formula de calcul a mediei ponderate a variabilelor xicu ponderi pi , i =1,…,n, (unde n est
numărul de culturi în cadrul grupului) este:
xw =∑ 𝑤𝑖𝑖 𝑥𝑖/∑ 𝑤𝑖𝑖
xw = media ponderată a variabilei x (x = V, C, MB, PC, …)
wi = ponderea culturii i în cadrul grupului
xi = valoarea variabilei x în cadrul culturii i
∑ 𝑤𝑖𝑖 = 1
Pentru culturile arabile și legume, se aplică ponderi diferite pentru categoriile convenţionale și ecologice,
pentru a reflecta utilizarea efectivă a suprafețelor pentru cele două tipuri de producţie.
Respectivele PC stabilesc un nivel de profitabilitate egal între suprafețele utilizate în prezent pentru
practicarea agriculturii ecologice (sau în perioada de conversie) și cele utilizate în prezent pentru
practicarea agriculturii convenţionale. Folosirea acelorași ponderi pentru agregare are drept rezultat PC
care stabilesc o profitabilitate egală pentru o anumită parcelă sau fermă, cu condiţia ca ponderile culturilor
să fie fezabile în producţia ecologică.
11
Elementele luate în considerare la calcularea plăților compensatorii pe culturp pe hectar sunt după cum
urmează:
1) randamentele;
2) prețurile de producător:
3) costurile cu semințele (sau plantele);
4) costurile cu îngrășămintele;
5) costurile cu protecția plantelor;
6) costurile cu combustibilul;
7) costurile cu reparațiile utilajelor;
8) costurile cu forța de muncă sezonieră;
Costurile cu forţa de muncă sezonierăsunt evaluate luând în calcul costul mediu al forței de muncă pe
salariat în sectorul de agricultură, de silvicultură și pescuit.
Calcularea plăţilor compensatorii are la bază randamentul mediu la nivel național, preţurile de producător
și costurile variabile, care depind de randamente. Cuantumurile plăţilor compensatorii depind foarte mult
de pierderile de venituri, respectiv de diferenţele la nivelul valorii producţiei. Aceste diferenţe provin din
diferenţele de producțiela hectar (randament/ha) și din preţurile de producător pentru produsele
convenţionale și cele ecologice. Întrucât în România nu există date cu privire la randament și la preţurile de
producător pentru producţia ecologică, iar la nivelul altor state membre există foarte puține date în această
privință, aceste date trebuie estimate pe baza informaţiilor de specialitate, respectiv pe baza ipotezelor. Cu
toate acestea, calculele se bazează, pe cât posibil, pe date și surse de informații din România. Costurile
tranzacționale nu sunt incluse în calcul.
Calcularea plăţilor compensatorii pentru adoptarea și practicarea agriculturii ecologice în cadrul PNDR
2014-2020 pentru culturi arabile și legume în România, se bazează pe următoarele ipoteze:
Producţia convenţională și ecologică pentru principalele culturi arabile, precum și pentru legume se
realizează în cadrul fermelor comerciale cu teren arabil, care folosesc metode de administrare
moderne.
Fermaconvențională de referință este cea care utilizează o cotă-parte din terenul său arabil (producție
vegetală), egală cu cota medie folosită la nivel național.
Ferma ecologică comparativă folosește cotă-parte din terenul său arabil egală cu cota medie de teren în
regim ecologic folosită la nivel național; nu deține efective de animale și folosește compost ecologic
certificat achiziționat pentru fertilizare (vezi Tabelul 6).
În timpul perioadei de conversie de la producţia convenţională la cea ecologică, sunt îndeplinite
angajamentele care depășesc standardele obligatorii relevante, cum ar fi trecerea la rotaţia culturilor
ecologice, eliminarea utilizării îngrășămintelor chimice și a pesticidelor de sinteză; costurile variabile și
costurile cu forţa de muncă permanentă sunt deja la nivelul specific fermelor ecologice.
La jumătatea perioadei de conversie, randamentul scade ca urmare a utilizării mai puţin eficiente a
nutrienților (în special a azotului) în îngrășămintele ecologice.
În perioada de conversie, produsele ecologice pot fi vândute la un preț mai mare faţă de produsele
convenţionale.
12
În UE există o piaţă competitivă care are drept rezultat stabilirea unor preţuri relativ similare pentru
produse și input-uri; cu toate acestea, valoarea absolută a preţurilor poate să difere de la o regiune la
alta, în funcţie de cerere și de distanţa faţă de furnizori.
Dubla compensare a pierderilor de venit și costurilor suplimentare ale agriculturii ecologice prin plăți
pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr
1307/2013, art. 43, alineatele 2 și 3) este exclusă, deoarece costurile de punerea în aplicare a acestor
practici nu sunt luate în considerare la calcularea plăților compensatorii pentru agricultura ecologică. Atâta
timp cât veniturile și cheltuielile atât pentru agricultura convențională cât și ecologică sunt calculate luând
în considerare același tip de costuri, respectiv costurile de producție la hectar și a veniturilor per hectar în
funcție de ponderile medii ale culturilor în România, plata compensatorie nu include o compensare pentru
respectarea condițiilor care, în practică, la nivelul fermei, poate sau nu poate fi pusă în aplicare, în funcție
de decizia fermierului cu privire la alegerea celei mai potrivite opțiuni sau opțiuni profitabile de
management. De fapt, numai veniturile și costurile de producție sunt luate în considerare la calcularea PC,
așa cum se arată în Figura 1.
Figura 1: Valoarea producției, marje brute și plăți compensatorii pe hectar
Convențional Ecologic
Vc(valoarea producției)
GMc
Marja brută
Pierderea de venit
GMo Marjă brută
Vo
Valoarea producției
Costuri suplimentare Co Costuri variabile
Cc Costuri variabile
Plata compensatorie este marcată în galben
Plățile compensatorii pentru agricultura ecologică la culturile arabile și legume nu includ costurile pentru
următoarele opțiuni în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43, 44 și 46:
- Diversificarea culturilor (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43 și
44):
Deși mare parte din fermierii care din agricultura ecologică respectă în practică cerințele pentru
diversificarea culturilor, costurile pentru diversificarea culturilor nu sunt acoperite de PC pentru agricultura
ecologică, deoarece aceste PC sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor agricole din
România, și nu ponderile pentru care un anumit fermier (fie în regim organic, fie în regim convențional) va
opta în scopul de a-și maximiza profitul in timp ce aderă sau nu la practicile agricole ecologice și de a
respecta (sau nu) cerințele de diversificare a culturilor.
- Culturi verzi (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013, articolele 43 și 46):
13
Costurile de plantare a unei culturi verzi nu sunt incluse în PC pentru agricultura ecologică, deoarece PC
sunt calculate fără culturi verzi atât pentru producție în regim convențional, cât și organic. În practică, la
nivel de fermă, fermierii care practică agricultura ecologică pot sau nu, să planteze o cultură verde, în
funcție de necesitățile locale și în conformitate cu planul de management al fermei. Din punct de vedere al
aprovizionării solului cu azot, fermierii care practică agricultura ecologică au mai multe opțiuni, pe lângă
plantarea culturilor verzi, îngrășămintele verzi sau culturile de leguminoase: azotul poate fi furnizat de
compost organic, gunoi de grajd, deșeuri de origine animală, precum și din alte surse. PC propuse au fost
calculate având în vedere fertilizarea cu compost organic, care conduce la costuri suplimentare. Mai mult
decât atât, o cultură verde folosită pe lângă compostul organic conduce la costuri suplimentare, care nu
sunt incluse în PC calculate.
- Plantarea culturilor leguminoase (în conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1307/2013,
articolele 43 și 46):
Deși utilizarea plantelor leguminoase face parte din "esența" managementului agriculturii ecologice, PC
propuse pentru agricultura ecologică nu acoperă costurile de plantare a plantelor leguminoase deoarece PC
sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor în România. Plantarea unei culturi leguminoase
poate reduce profitul unui agricultor, care ar putea opta pentru o cultură mai profitabilă. Cu toate acestea,
în practică, fermierii care practică agricultura ecologică, de obicei, plantează o pondere mai mare de culturi
leguminoase decât fermierii care practică agricultura convențională. Având în vedere că metodologia ia în
calcul ponderile efective la nivel național de culturi pentru producția ecologică și convențională a culturilor
arabile și legumelor, PC calculate pentru agricultura ecologică sunt mai mici decât ar fi fost altfel, deoarece
plantele leguminoase necesită mai puțin compensare decât alte culturi.
Ca o concluzie generală, nu există nici o suprapunere între practicile de agricultură ecologică care fac
obiectul PC calculate în cadrul metodologiei folosite în acest studiu și obligațiile de "greening".
În capitolul următor al studiului sunt prezentate datele disponibile și care pot fi folosite pentru calcularea
diferitelor plăți compensatorii, precum și ipotezele care vor fi utilizate în cazul în care nu sunt disponibile
aceste date.
14
6 Date
6.1 Randamentul în agricultura ecologică și în agricultura convenţională
Au fost utilizate, ca referinţă, datele privind randamentele mediila nivel naţional pentru perioada 2010-
2012, publicate de Eurostat (a se vedea Anexa 2, Tabelul 26). Aceste randamente reprezintă mediile
naţionale; randamentele la nivel de întreprindere individualădiferăfață de media naţională, în ambele
direcții, dar diferenţele dintre randamentele în sistemul de producție convenţional și cele în sistemecologic
sunt similare, atât ca medie naţională, cât și la nivelul fermelor individuale. La fel se întâmplă și în cazul
diferenţelor regionale. Nivelul randamentelor în România este cu mult sub nivelul mediu al randamentelor
din alte state membre. Randamentele medii la nivel naţional includ și culturile ecologice, care au avut o
pondere de doar 1,3% în 2010 și de 1,6% în 2011.
În general, se presupune că randamentele specifice agriculturii ecologice sunt cu 25% mai mici față de cele
aferente agriculturii convenţionale. În realitate, randamentele specifice agriculturii ecologice sunt mai mici
cu 15% - 40%, în medie, în funcţie de cultură, de amplasament și de condiţiile meteorologice din anul
respectiv2. În ceea ce privește viile, Murfatlar a estimat o scădere de 25% a randamentului, datorată
agriculturii ecologice. Pentru livezi, se pleacă de la ipoteza că decalajul dintre randamente este de 33,33%,
după conversie; aceasta corespunde unui raport al randamentului (ecologic / convențional) de 67%.
În medie, în cursul perioadei de conversie, se pleacă de la ipoteza că, în general, randamentele sunt cu 15%
mai mici decât în cazul producţiei convenţionale. Acest procent reprezintă aproape jumătate din
randamentul aferent perioadei de aplicare a metodelor de agricultură ecologică, deoarece în perioada de
conversieparte din nutrienții din îngrășămintele aplicate în cadrul producţiei convenţionale anterioare
continuă să fie accesibile în sol. Pentru vii, se pleacă de la ipoteza unei reduceri de 10%, în medie, pentru
perioada de conversie.
6.2 Preţurile produselor de bază
Pentru produsele obținute în sistem convenţional, s-au utilizat, în general, preţurile medii de producător ale
produselor agricole pentru perioada 2010-2012, publicate de EUROSTAT. Aceste preţuri de producător sunt
definite ca prețuri la vânzare înregistrate în prima etapă de plasare pe piață (“prețuri de la producător la
comerciant”) care nu includ TVA, subvenţii, adaosuri și reduceri pentru diferite calităţi. Preţurile la
producător pentru grâu, porumb, soia și oleaginoase din România sunt incluse în intervalul de variaţie a
preţurilor din statele membre ale UE.
Preţurile la mazărea furajeră, cartofii de toamnă și coriandru au fost estimate în colaborare cu INCDA.
Deoarece EUROSTAT nu raportează preţuri pentru mazărea furajeră, s-a folosit preţul la fasole furajeră,
obţinut din statisticile naţionale. Mazărea furajeră este un element important pentru rotaţia culturilor, atât
în agricultura convenţională, cât și în cea ecologică. Fasolea furajeră nu este cultivată frecvent în zonele
2 În Austria, randamentele culturilor ecologice sunt cu până la 50% mai mici față de media națională; a se vedea:
http://www.awi.bmlfuw.gv.at/fileadmin/tabellen/gb2013.zip, Tabel 2.1.3
15
uscate, din cauza fluctuaţiilor puternice de randament înregistrate în aceste regiuni. Eurostat furnizeză
pentru cartofi prețuri destul de mari, fiind posibil ca aceste prețuri să se refere la cartofii noi, de primăvară;
mult mai reprezentativi pentru categoria cartofi, în general, sunt cartofii de toamnă. S-au folosit astfel
prețurile pentru cartofi de toamnă obținute din statisticile naționale.
Preţurile la cimbru și mentă au fost preluate de la KTBL g (2002) și actualizate cu un factor de 1,16 pentru a
ține cont de inflație, în conformitate cu Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum din Germania (Anexa 8).
Preţurile medii de producător la nivel naţional sunt prezentate in tabelele centralizatoare pentru diferite
categorii de culturi. Datele privind preţurile și mediile pentru principalele culturi arabile și legume sunt
prezentate în Anexa 3 (Tabelul 27).
În prezent nu sunt publicate în România preţuri de producător sau preţuri en gros pentru produse
ecologice. Cu toate acestea, începând cu anul 2009, exportul de produse ecologice a crescut în mod
semnificativ, în special exportul la grâu, porumb, oleaginoase și, în ultimii ani, la soia. ÎnUE există cotaţii de
preţ periodice pentru calitatea ecologică a acestor produse, acestea fiind folosite de KTBL e) (2010) pentru
procesul de planificare la nivelul fermelor. Întrucât porumbul ecologic nu se regăsește în KTBL e), pentru
acesta s-a utilizat - ca preţ de referinţă - preţul mediu al porumbului ecologic pentru perioada 2010-2012,
furnizat de “AMI Marktbilanz ÖKO-Landbau“, care reprezintă sursa utilizată cel mai frecvent de KTBL pentru
prețurile produselor ecologice. Piața din Germania reprezintă o destinație majoră pentru produse ecologice
cu originea în România. În anii 2009 și 2010, 94 % din importurile de porumb ecologic și 22% din importurile
de grâu ecologic au fost reprezentate de produse din România. De asemenea, România a exportat către
Germania 69% din producția de soia ecologică și 10% din producția de floarea soarelui ecologică (Schaack
and Rampold, 2011). De aceea, prețurile pieței din Germania reprezintă un element important care
determină prețurile produselor ecologice din România. Se pleacă de la ipoteza că preţurile de producător
pentru grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui și soia ecologice sunt cu 15% mai mici, în România, faţă de
preţurile de referinţă de pe principalele pieţe din UE. În Germania, această diferenţă acoperă transportul și
alte costuri de marketing.
Este cunoscut faptul că, pentru alte produse ecologice,se aplică un adaos faţă de preţurile de producător
ale produselor convenţionale. În general, se presupune că acest adaos este de 25% pentru mentă, 20%
pentru coriandru, 33% pentru legume și 48% pentru viiși livezi. Adaosul pentru vii a fost calculat din
prețurile a trei tipuri de vin de calitate produs în regim convențional (vin de masă, IDC, DO) și prețurile
pentru vinurile ecologice corespunzătoare produse de Murfatlar; prețurile medii pentru vinurile ecologice și
adaosul mediu au fost folosite pentru a calcula prețul strugurilor ecologici pentru vin.
Tabelul de mai jos prezintă o imagine de ansamblu asupra randamentului și preţurilor utilizate pentru
producţia ecologică și în timpul perioadei de conversie.
16
Tabelul 1: Randamentul și raporturile de preţ pentru producţia ecologică și convenţională, pe tipuri de culturi
Factori pentru agricultura ecologică culturi arabile
legume livezi vii coriandru mentă cimbru
Factorde reducere a randamentului (ecologic/convenţional)
75% 75% 66,67% 75% 75% 75% 75%
Raportul de preţ (ecologic/convenţional) 125%1) 133% 148% 148% 120% 125% 125%
Factori pentru perioada de conversie
Factorde reducere a randamentului (ecologic/convenţional)
85% 85% 85% 90% 85% 85% 85%
Raportul de preţ (ecologic/convenţional) 120%2) 115% 115% 120% 105% 105% 105%
1) utilizat numai pentru mazărea furajeră; prețurile pentru alte culturi agricole produse în regim ecologic sunt prețuri de piață
2) adaos maxim la preţ: 20% în timpul perioadei de conversie
Nivelul randamentelor și al preţurilor de producător este extrem de important pentru veniturile fermelor și
pentru marjele brute pe hectar. Preţurile produselor de bază determină nu numai beneficiile economice
imediate și costurile de oportunitate, ci influenţează și așteptările fermierilor sub aspectul veniturilor
viitoare și al dorinţei de a lua parte la acorduri și angajamente care au, de obicei, o durată de câţiva ani.
Ipotezele afectează semnificativ nivelul PC, deoarece o creștere a randamentului culturilor ecologice sau a
preţurilor cu 1% poate reduce PC cu până la 1% din valoarea producţiei. De obicei, aceasta nu are drept
rezultat o modificare atât de semnificativă a marjei brute pe hectar deoarece, în general, costurile variabile
cresc în paralel cu randamentele.
6.3 Costurile input-urilor
Costurile input-urilor depind de cantitățile și de prețurile input-urilor. Preţurile input-urilor afectează direct
marjele brute, prin impactul lor asupra costurilor input-urilor, dar și indirect, prin intermediul practicilor
adoptate de fermieri și prin ponderea culturilor pe care aceștia le produc. Preţurile combustibilului, ale
îngrășămintelor anorganice și ale altor câtorva input-uri au crescut în ultimii ani, ceea ce a avut drept efect
o presiune în direcţia creșterii preţurilor de producător. Preţurile mai mari ale input-urilor se compensează
cu câștigurile asociate cu preţurile mai mari de producător și, prin urmare, trebuie să fie luate în
considerare alături de alţi factori care influenţează profitabilitatea. În principiu, prețurile mai mari ale
inputurilor îi vor motiva pe fermieri să identifice oportunităţi de a reduce utilizarea input-urilor. Aceasta ar
putea avea drept consecinţă reducerea anumitor presiuni asupra mediului, cum ar fi reducerea utilizării de
îngrășăminte anorganice în agricultura convenţională, dar ar conduce și la o reducere a nivelului de
stimulente necesare pentru a reduce consumul de input-uri, de exemplu prin conversia la agricultura
ecologică.Nu au fost luate în considerare efectele indirecte ale modificărilor marjelor brute, deoarece s-a
plecat de la ipoteza unor ponderi constante în cadrul culturilor, pe diferitele categorii analizate.
În general, tehnologiile de producţie și cantitățile aferente de input-uri au fost preluate din acele tabele
KTBL, pentru diferite categorii de culturi, pentru producţia convenţională și pentru cea ecologică, care au
fost considerate a fi cele mai potrivite pentru situația din România. Pentru câteva culturi, cantitățile de
input și de output ale producţiei aferente întreprinderilor agricole ecologice au fost definite în colaborare
17
cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA). Acolo unde aceste surse nu
furnizau date despre nivelurile input-urilor, s-au consultat alte surse internaționale legate de cantitățile de
input, respectiv: Landesanstalt für Landwirtschaft (LfL) și Bundesanstalt für Agrarwirtschaft (AWI). Pentru
culturile arabile sunt disponibile date cu privire la trei ferme ecologice, furnizate de RICA România pentru
2012 (Anexa 4).
Prețurile la combustibil sunt prețurile medii ale motorinei auto (Diesel) care includ taxe3, așa cum sunt
raportate de UE f) pentru perioada de trei ani 2010-2012 (Tabelul 2).
Tabelul 2:Prețurile la combustibil în România
Prețul la motorina auto (Diesel) în EUR/1000 l Curs de schimb
valutar
Anul Cu taxe Fără taxe EUR/RON
2010 1.032 552 0,2377
2011 1.236 693 0,2360
2012 1.320 760 0,2242
2010-2012 1.249 687 0,2295
Preț în RON/l
2010-2012 5,44 2,99
Sursa: UE f)
Prețurile a trei tipuri de (macro)nutrienți pentru plante nu au fost raportate în statistici; acestea au fost
deduse din prețurile pe piață a trei tipuri de îngrășăminte din luna decembrie 2013 din România și din alte
baze de date (AMI, Agrarmarkt NRW). Sursele pentru alte prețuri și costuri de input sunt menționate în
următoarele capitole.
Costuri cu seminţele
Tabelul 3 de mai jos prezintă inputurile fizice de seminţe și costurile culturilor agricole, aferente producţiei
convenţionale și celei ecologice. Sursele de date corespund tabelelor relevante din KTBL b) (2012), KTBL a)
(2013) și INCDA. Atât cantităţile, cât și costurile, au fost adaptate, cu sprijinul INCDA, la situaţia existentă
din România. Pentru producţia ecologică s-au respectat orientările existente și nu s-au utilizat seminţe
modificate genetic pentru nicio cultură. Pentru costul seminţelor pentru îngrășământ verde s-au utilizat
cantităţile și preţurile Phacelia. Semănatul se efectuează cu echipamente moderne.
3 Nu s-a efectuat nicio rambursare a taxei de combustibil pentru agricultură în România în 2013
18
Tabelul 3: Costurile cu seminţele pentru culturile arabile ecologice și convenţionale
Cantitate/ha Preț EUR/unitate Cost EUR/ha Cost lei/ha
Unitate# conv. ecol. conv. ecol. conv. ecol. conv. ecol.
grâu kg 240,00 240,00 0,46 0,60 110,40 144,00 481 627
porumb U 1,00 1,00 92,00 120,00 92,00 120,00 209 523
rapiţă U 0,33 0,33 101,00 131,00 33,33 43,23 145 188
floarea-soarelui U 0,40 0,40 94,00 94,00 37,60 37.60 164 164
soia kg 120,00 120,00 1,23 1,60 147,60 192,00 643 837
mazăre furajeră kg 200,00 200,00 0,69 0,90 138,00 180,00 601 784
îngrășământ verde (subînsămânțare)
kg
9,00
7,08
63,72
278
cartofi kg 2.500 2.500 0,69 0,90 1.725 2.250 7.516 9.803
coriandru kg 18,00 18,00 3,72 4,13 66,96 74,34 292 324
fasole
436,73 500,00 1.903 2.179
ceapă U 800,00 3,50 0,86 140,90 688,00 493,15 2.998 2.149
varză U 60,00 20.000 10,10 0,04 606,00 800,00 2.640 3.486
morcovi U 1.000 8,00 0,46 78,25 460,00 626,00 2.004 2.727
Surse: KTBL b) (2012), p. 240; KTBL a) (2013) (legume ecologice); INCDA (prețul semințelor de grâu ecologic)
# U = unitate seminţe (porumb:U = 50.000 boabe; rapiţă:U = 2.000.000 boabe; floarea-soarelui: U =75.000 boabe)
Costuri cu îngrășămintele
În agricultura convenţională, nutrienții care sunt îndepărtați din sol odată cu recolta trebuie să fie înlocuiți
cu îngrășăminte minerale. În acest context, se presupune că recolta se va obţine din soluri de bună calitate,
care oferă cantităţi suficiente de nutrienți în orizonturile superioare. Paiele pot fi utilizate parţial ca
substanţă nutritivă, sau pot fi vândute. Din moment ce aceste opţiuni există independent de tipul de
agricultură, nu sunt luate în considerare diferenţele dintre agricultura convenţională și cea ecologică la
nivelul costurilor substanţelor nutritive care se datorează utilizării paielor de cereale, deoarece acestea ar
avea un impact redus asupra cuantumului compensaţiei. Necesarul de nutrienți pentru diferite culturi este
prezentat în Tabelul 4.
Tabelul 4: Necesarul de nutrienți pentru culturi arabile și legume, pe q de producție N P2O5 K2O
Grâu (12% proteine) 2,12 0,8 0,96
Porumb 1,38 0,8 0,50
Rapiţă 3,35 1,8 1,00
Floarea-soarelui 2,91 1,6 2,40
Soia 0 1,5 1,70
Mazăre furajeră 0 1,1 1,40
Cartofi 0,55 0,24 0,96
Fasole2) 0,25 0,09 0,30
Ceapă 0,22 0,08 0,24
Varză 0,26 0,07 0,31
Morcovi 0,17 0,08 0,53
1) q = 100 kg; surse: KTBL b) (2012), p. 227; LfL IDB (legume); 2) KTBL b) (2012), p. 193
19
Tabelul 5: Necesarul de nutrienți pentru plantele medicinale și aromatice, pe hectar
N P2O5 K2O
Necesarul de nutrienți kg/ha kg/ha kg/ha
coriandru 50 50 70
alte plante medicinale și aromatice 80 80 100
Sursa: KTBL g)
Pentru furnizarea substanţelor nutritive necesare pentru agricultura ecologică, se va presupune că sunt
utilizate, în general, următoarele cantităţi de input-uri:
Tabelul 6: Date privind input-urile de îngrășăminte ecologice
îngrășământ ecologic Preţ RON/t Input t/ha Cost RON/ha Cost EUR/ha
compost 20 8 160 37
var industrial 292 1 292 67
îngrășământ foliar 11,5 22 253 58
total 162
Sursă: INCDA
Datele utilizate pentru fertilizare au fost extrase din informaţiile și studiile INCDA. Aceste date sunt
conforme cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 889/2008 privind regulile de aplicare a Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 834/2007 privind agricultura ecologică și cu practicile actuale din agricultura ecologică în
ferme arabile, fără efective de animale. În plus faţă de utilizarea compostului, calitatea solului trebuie să
fie, de asemenea, menţinută printr-o rotaţie adecvată a culturilor, în funcţie de amplasament, precum și
prin aplicarea de îngrășăminte verzi, cum ar fi Phacelia și/sau substanţe nutritive provenind din
leguminoase, dacă alte alternative nu sunt disponibile. Pentru unele legume, vii și livezi, s-au utilizat
îngrășăminte și produse de protecţie a plantelor mai specifice (mai multe detalii sunt furnizate în capitolele
următoare).
Nu s-a prevăzut producţia de îngrășăminte verzi în producţia ecologică, deoarece impactul acesteia asupra
costurilor poate fi identificat prin asumarea achiziţionării de compost ecologic.
Preţul substanţelor nutritive (N, P, K) este obţinut plecând de la preţurile îngrășămintelor neambalate
(vrac), valabile în noiembrie 2013, fără TVA. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 7; o comparație cu
prețuri din alte surse se află la Tabelul 34.
Tabelul 7: Preţurile îngrășămintelor, noiembrie 2013
RON/t EUR/100 kg
q EUR pe kg de substanţe nutritive
NAC (27% N) 1.040,00 23,87 0,88
Superfosfat (45% P) 1.590,00 36,50 0,81
Potasiu (40%) 1.155,00 26,50 0,66
Surse: 1)www.atayurt.ro ; ofertă transmisă pe Internet la data de 04.11.2013; Agrarmarkt NRW. Cursul valutar: 1 EUR = 4,357 LEI
20
Preţurile îngrășămintelor minerale din România depind în mare măsură de preţurile de pe piaţa mondială
și, în special, de preţul energiei obţinute din surse de energie fosilă. Acestea nu diferă cu mult de preţurile
din alte state membre. Există oportunităţi pentru reduceri de preţ pentru cumpărătorii de cantităţi mari
(cum ar fi fermele comerciale), precum și rute de transport scurte de la portul de intrare în ţară până la
punctul de livrare. Până la sfârșitul anului 2013, preţurile principalelor elemente nutritive pure (N, P, K) au
fost la limita inferioară a intervalului probabil de variaţie.
Costurile cu protecţia plantelor
În agricultura convenţională cu culturi destinate comercializării, există trei trepte de infestare a culturilor, în
funcţie de intensitate (scăzută, medie, ridicată). Se pleacă de la ipoteza că, pentru zonele uscate din
România, utilizarea erbicidelor are un nivel care variază între normal și ridicat, utilizarea fungicidelor are un
nivel scăzut sau inexistent, că nu sunt necesare insecticidele și că nu sunt folosiţi regulatori de creștere.
Tabelul 8: Costurile cu protecţia plantelor în agricultura convențională cu culturi pentru comercializare, în EUR/ha
Erbicide Fungicide Insecticide Altele
Intensitate scăzu
tă medie
ridicată
scăzută
medie ridic
ată scăzu
tă medie
ridi cată
scăzută
medie ridi
cată
Cultura Cost EUR/ha
Grâu 31 45 56 53 74 100 13 13 2 2 3
Porumb 53 69 95
Rapiţă 53 69 95 19 35 13 16 23 28 28
Floarea-soarelui
43 60 74 12 12
Mazăre 55 64 78 3 8 3 9 26 58 76 111
Soia 84
Ceapă 38 87 108 149 261 383 8 28 78
Varză 46 83 138 0 96 177 165 221 352
Morcovi 89 114 118 48 77 146 15 47 57
Sursă: KTBL b) (2012), p. 242
În agricultura ecologică a culturilor arabile, pentru protecţia plantelor, se utilizează insecticidul ecologic
OLEOMER, în cantităţi de 6 l/ha, la preţul de 22,5 EUR/l, la costuri de 135 EUR/ha.
Utilizarea erbicidelor este interzisă în agricultura ecologică. Pentru combaterea proliferării buruienilor nu
este suficient să se efectueze o rotaţie a culturilor în care ponderea cerealelor să nu depășească 50%. Este
necesar, suplimentar, plivitul manual al buruienilor, respectiv 30 de ore de forță de muncă pe hectar.
Costuri variabile cu mașinile și utilajele
Costurile variabile cu utilajele sunt indicate în KTBL pentru diverse culturi, tehnologii de producţie și
randamente. Acestea sunt împărţite în necesar de combustibil și costuri de reparaţie. Se va utiliza preţul
combustibilului valabil pentru luna decembrie 2013, care a fost de 5,4 RON/l, la un curs de schimb valutar
de 4,357 RON/EUR. În România, serviciile de reparaţii pentru mașini agricole sunt mai ieftine decât în
statele membre mai vechi; prin urmare, s-a consideratcă aceste costuri cu reparaţiile reprezintă 30% din
nivelul celor publicate în tabelele KTBL corespunzătoare. Costurile variabile cu utilajele includ și utilizarea
cultivatorului chisel pentru păioase.
21
Tabelul 9: Necesar de combustibil și costuri cu reparaţiile, în conformitate cu KTBL
Agricultura ecologică Agricultura convenţională Sursa
Cultura Motorină
l/ha Cost reparaţii
EUR/ha Motorină
l/ha Cost reparaţii
EUR/ha KTBL b) (2012)#
grâu 82 81 78 90 p. 267
porumb 91 136 75 107 p. 322
rapiţă 85 103 72 102 p. 304
floarea-soarelui 67 85 67 85 p. 371
soia 83 82 75 82 p. 389
phacelia 14 19,4 - - p. 405
mazăre furajeră 80 169 72 97
cartofi 140 468 126 342 p. 423
coriandru 82 81 78 90
fasole 128 201 115,2 85,8
ceapă 194 578 174,6 403,4
varză 136 301 122,4 178,6 KTBL a) (2013), p. 219
morcovi 252 706 226,8 479,2 p.238 # pentru parcele de 5 ha, aflate la o distanţă de 5 km de gospodărie *exclude uscarea
Consumul de combustibil depinde de activitatea desfășurată și de caracteristicile structurale ale fermei
(dimensiunea parcelei, forma parcelei, lungimea acesteia, distanţa dintre fermă și parcelă și distanţa dintre
parcele). Calcularea necesarului de combustibil și a costurilor cu reparaţiile, aferente culturilor arabile, se
face pe baza următoarelor echipamente:
102 KW; 67kW; parcelă cu suprafaţa de 5 ha; arat; distanţa medie de la fermă până la parcelă: 5 km
Preţ motorină: 5,4 RON/l (fără taxe și subvenţii)
Plug rotativ cu 6 trupițe, 102 KW
Distribuitor de îngrășăminte 6m³, 67 KW
Cultivator 6 m, 102 KW
Grapă cu discuri 3 m, 102 KW
Prășitoarecu dinţi reglabili 9 m, 67 KW
Semănătoare pneumatică 4,5 m, 67 KW
Dispozitiv pentru protecţia plantelor, cu pulverizator, 24m 1500 l, 67 kW
Combină agricolă 6 m, 200 KW
22
6.4 Costurile cu forţa de muncă
Necesarul de forţă de muncă, exprimat în ore de unităţi de muncă agricolă pe hectar (h UMA/ha) a fost
preluat din tabelele corespunzătoare puse la dispoziţie de KTBL pentru culturilece fac obiectul acestui
studiu. Necesarul de forţă de muncă include intervalul de timp pentru funcţionare, intervalul de timp
pentru organizare și intervalul de timp pentru transport. Funcţionarea include intervalul de timp principal
(timpul necesar pentru activitatea efectivă), intervalul de timp necesar pentru întoarcere, întârzierile
(defecţiuni, pauze) și intervalul de timp necesar pentru deplasarea la și de la locul desfășurării operaţiunii.
Intervalul de timp pentru organizare include timpul petrecut la fermă pentru pregătirea pentru muncă și
pentru a finaliza munca, precum și timpul petrecut în câmp pentru organizarea muncii și pentru terminarea
acesteia pe câmp. Timpul necesar pentru transport include timpul de deplasare la și de la câmp și între
parcele, procesele de lucru legate de transport, cum ar fi timpul de alimentare (încărcare, descărcare, și,
eventual, timpul necesar pentru schimbarea vehiculelor sau a căruțelor) și durata deplasării.
Lucrările necesare pentru utilizarea mașinilor și echipamentelor în cadrul producţiei vegetale nu diferă mult
între producţia convenţională și cea ecologică de cereale, porumb și plante oleaginoase, chiar mai puţin
pentru cartofi și legume de câmp. Una dintre diferenţe este reprezentată de munca sezonieră
suplimentară, de 30 de ore pe ha și pe an, pentru agricultura ecologică a culturilor arabile, această
diferență fiind luată în calcul.
Costul mediu orar al forței de muncă pe salariat pentru sectorul agricultură, utilizat în acest studiu, este de
10,91 lei/oră. Aceasta este valoare medie pentru perioada 2010-2012 a costului mediu orar al forței de
muncă pe salariat pentru sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit raportată de Institutul Național de
Statistică (INS), respectiv 10,57 RON în 2010, 10,82 RON în 2011 și 11,35 RON în 2012.
6.5 Categorii de culturi și ponderi
Pentru calcularea compensaţiei pe grupuri de culturi, s-au utilizat ponderile culturilor individuale
reprezentative din categoriile de culturi corespunzătoare (Tabelul 10). Utilizarea diferitelor ponderi de
culturi arabile pentru producția convențională și ecologică afectează MB și PC pentru grup (cu o valoare de
8 EUR/ha).
23
Tabelul 10: Suprafețe de culturi în producţia convenţională și ecologică și ponderile culturilor reprezentative în cadrul grupurilor din care fac parte
total ecologic total ecologic ecologic
2010-2012 2010-2012
pondere în cadrul
grupului
pondere în cadrul
grupului Pondereîn producţie
Grupuri de culturi ha ha % % %
Culturi arabile
Cereale excl. porumb* 2.749.147 83.315 40,0 44,3 3,0
Porumb 2.467.833 26.005 35,9 19,3 1,1
Rapiţă 338.100 16.100 4,9 12,0 4,8
Floarea-soarelui 948.067 21.827 13,8 16,2 2,3
Soia 71.067 6.340 1,0 4,7 8,9
Mazăre și fasole furajeră 51.633 4.354 0,8 3,2 8,4
Cartofi 241.467 420 3,5 0,3 0,2
Plante medicinale și aromatice 10.500 1.432 13,6
din care:
Coriandru 80 80
Cimbru 15 15
Mentă 5 5
Legume 165.700 848 0,5
din care:
Ceapă 20.900 127 30,6 25 0,6
Fasole 5.967 13,6 25
Varză 28.900 42,3 25
Morcovi 9.233 13,5 25
Livezi 147.100 3.609 2,5
din care mere 54.833 1.630 100 100 3,0
Vii 184.100 100 100
*cultura reprezentativă pentru cereale, în afară de porumb, este grâul, cu o pondere de 73,8% Sursa datelor: Eurostat
7. Rezultate
7.1 Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
Marjele brute pentru producția convențională și ecologică, pentru culturi individuale, se regăsesc în Anexa
9. MB pentru întregul grup se obţine prin ponderarea MB individuale cu cota acestora în categoriile de
culturi din care fac parte. Aceasta reprezintă baza comparaţiei între producţia ecologică și cea
convenţională și pentru calculul cuantumului compensaţiei necesare, obţinut din diferenţa între MB și
costurile cu forţa de muncă permanentă.
MB pentru culturile individuale care aparţin culturilor arabile se încadrează într-un interval cuprins între -96
EUR/ha și 755 EUR/ha pentru producţia convenţională, cu o medie ponderată de 272 EUR/ha. Media
ponderată aferentă producţiei ecologice este de 65 EUR/ha, plata compensatorie care rezultă
este207EUR/ha. Detaliile calculelor și datele utilizate pentru acestea sunt prezentate în Tabelul 11. Calculul
aferent perioadei de conversie este prezentat în Tabelul 12.
24
Tabelul 11: Date și calcularea plății compensatorii aferentă culturilor arabile, pentru agricultura ecologică
producţie convenţională Cotă
cultură (%) Producție
dt/ha Preţ de producă-
tor(EUR/dt)
Valoarea
producției (EUR/ha)
Costuri variabile(EUR/h
a)
MB(EUR/h
a)
grâu 40,0 30,3 18,0 545 458 87
porumb 35,9 36,8 20,7 761 324 437
rapiţă 4,9 17,7 36,0 637 325 312
floarea-soarelui 13,8 15,7 35,3 556 292 264
soia 1,0 19,0 32,3 613 394 219
mazăre furajeră 0,8 17,5 16,0 281 377 96
cartofi (de toamnă) 3,5 134,9 23,1 3.117 2.361 755
Culturi arabile producţie convenţională 100,0 718 446 272
producţie ecologică Cotă cultură (%)
Producție dt/ha
Preţ de producător(EUR/d
t)
Valoarea producției
(EUR/ha)
Costuri variabile(EUR/h
a)
MB(EUR/ha)
grâu 44,3 22,7 31,0 705 643 62
porumb 19,3 27,6 27,9 770 646 124
rapiţă 12,0 13,3 49,3 654 553 101
floarea-soarelui 16,2 11,8 46,8 552 519 33
soia 4,7 14,2 63,8 907 679 228
mazăre furajeră 3,2 13,2 20,0 263 692 -429
cartofi de toamnă 0,3 101,2 28,9 2.922 3.069 -147
Culturi arabile producție ecologică
100,0 689 624 65
PC (EUR/ha) Costuri suplimentare Pierderi de venit
29
178
207
Ipoteze: Randamentele pentru producția ecologică sunt cu 25% mai mici; preţurile la producător reprezintă 85% din preţurile de pe pieţele de export (a se vedea cap. 6.2); preţurile la producător pentru mazăre furajeră și cartofi sunt cu 25% mai mari decât preţul la producător aferent produsului convenţional Surse: Tabelul 11 (ponderi), tabelul 26 (randamente), tabelul 27 (prețuri la producător), anexa 9 (costuri variabile) PC ale culturilor individuale sunt prezentate în tabelul 31(Anexa 5)
Menținerea metodelor de agricultură ecologică și după perioada de conversie este caracterizată de costuri
suplimentare care, după scăderea venitului suplimentar de 29EUR/ha, reprezintă o pierdere de 207 EUR/ha
pe an, faţă de agricultura convenţională. În perioada de conversie de la agricultura convenţională la cea
ecologică, costurile suplimentare medii și pierderile de venit ating 282 EUR/ha pe an (a se vedea Tabelul
12).
Aceste sume sunt necesare pentru acordarea de compensaţii fermelor ecologice care produc culturi arabile
pentru adoptarea și menţinerea acestor practici în cazul în care zonele în care sunt localizate fermele
ecologice au caracteristici similare zonelor în care se exploatează fermele convenţionale, cu condiţia ca
ipotezele să se materializeze.
PC pentru perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică se bazează pe ipoteza că
randamentele vor scădea cu 15%, iar preţurile de producător plătite pentru produse în această perioadă
vor fi cu 20% mai mari faţă de cele aferente producţiei convenţionale. În perioada de conversie, nivelul
azotului este încă suficient, deoarece solul este de calitate foarte bună (de exemplu, soluri de tip
cernoziom). În primii doi ani, rezervele de substanţe nutritive din perioada anterioară vor fi încă accesibile,
iar începând cu cel de-al treilea an tranziția de la îngrășămintele minerale la cele organice va avea un efect
25
pozitiv asupra asigurării de substanţe nutritive. Marjele brute pentru culturile individuale se regăsesc în
Anexa 9.
Tabelul 12: Date și calculul plății compensatorii aferente culturilor arabile cultivate prin metode de agricultură ecologică, în cursul perioadei de conversie
Cotă
cultură %
Producție(dt/ha) Preţ de
producător(EUR/dt)
Valoarea producției
(EUR/ha)
Costuri variabile (EUR/ha)
MB EUR/ha
grâu 44,3 25,8 21,6 556 643 -86
porumb 19,3 31,3 24,8 776 646 129
rapiţă 12,0 15,0 43,2 650 553 97
floarea-soarelui 16,2 13,4 42,4 567 519 48
soia 4,7 16,1 38,8 626 679 -53
mazăre furajeră 3,2 14,9 19,2 286 692 -406
cartofi de toamnă 0,3 114,7 27,7 3.179 3.069 110
Culturi arabile Culturi arabile în convențional
100,0 100,0
614 718
624 446
10 272
PC (EUR/ha) Costuri suplimentare Pierderi de venit
104 178 282
Ipoteze: Randamentul scade, în medie, cu 15% în timpul perioadei de conversie; preţurile deproducător sunt cu 20% mai mari decât preţurile la producător ale produselor obținute în regim convenţional. A se compara cu producţia convenţională de la Tabelul 11;costurile variabile și marjele brute sunt prezentate în Anexa 9 și Anexa5.
Cu toate acestea, în perioada de conversie, trebuie să se utilizeze pesticide biologice, care sunt mai puţin
eficiente și care conduc la presiuni semnificative asupra plantelor din cauza bolilor, deși în zonele uscate
(precum fi regiunile arabile din România) infecţiile cu ciuperci sunt rare. Plivitul necesită forţă de muncă
manuală suplimentară, deoarece utilizarea erbicidelor nu este permisă în agricultura ecologică. În perioada
de conversie se introduc modificări legate de seminţe, de îngrășăminte și de protecţia culturilor, ceea ce
duce la costuri variabile mai mari; este posibil ca aceste costuri să nu fie acoperite de venituri suficient de
mari obţinute în urma aplicării de preţuri mai ridicate la produse.
Preţurile de producător în perioada de conversie depind foarte mult de condiţiile stabilite în contractele de
furnizare încheiate cu cumpărătorii en gros. Pentru calcularea plăților compensatorii s-au estimat preţuri
mai mari deoarece, în cazul în care acestea nu se materializează, plata compensatorie maximă eligibilă nu
va fi suficientă pentru a reduce decalajul de rentabilitate existent între producţia ecologică și cea
convenţională.
7.2 Pachetul 2 - Legume
Ponderea culturilor de legume de câmp, în totalul terenului arabil, este de 1,45%. Din cele 165.700 ha de
suprafaţă cultivată cu legume în aer liber în România, în medie, în perioada 2010-2012, 848 ha au fost
certificate ca reprezentând producţie ecologică sau în conversie.
Suprafaţa cultivată cu ceapă a rămas relativ constantă în ultimii ani, cu o medie de 21.000 ha. Aceasta
reprezintă aproximativ 13% din suprafaţa cultivată cu legume de câmp în România.
Datele privind producţia de ceapă sunt disponibile în toate Statele Membre, datorită ponderii relativ
ridicate a zonelor cultivate cu această cultură. Un alt avantaj este reprezentat de faptul că ceapa poate fi
26
transportată pe distanţe lungi, putând astfel să fie comercializată în toată lumea.Preţul de producător în RO
(furnizat de Eurostat) este foarte ridicat în comparaţie cu preţurile din alte state membre, însă nu este
caracterizat de fluctuaţia obișnuită; acesta este mai mare de aproximativ 2,5 ori decât preţurile de
producător din Germania și din Austria. Prin urmare, este probabil ca exportul către pieţele centrale din UE
să fie dificil la acest nivel al prețului. Pe de altă parte, datele arată că randamentele din România, de 11
t/ha, sunt mult mai scăzute decât în cazul Austriei și al Germaniei, undenorma este la nivelul a 50 - 60 t/ha
(20-30 t/ha pentru producţia ecologică). În Germania și Austria, irigarea zonelor cultivate cu legume de
câmp este economică și răspândită pe scară largă.
Datele cu privire la randament se regăsesc în Tabelul 26(Anexa 2), iar datele cu privire la prețuri se regăsesc
în Tabelul 27(Anexa 3); sursa datelor din aceste tabele este EUROSTAT. Raportul dintre randamentul
obținut prin metode de agricultură convențională și ecologică este prezentat în Tabelul 1. Ponderile
legumelor reprezentantive în cadrul categoriei, pentru producția convențională, au fost calculate în Tabelul
11; din cauza inexistenței datelor, legumele cultivate prin metode de agricultură ecologică au ponderi
egale. Componentele marjei brute, atât pentru producția convențională, cât și pentru producția ecologică
(inclusiv în timpul și după perioada de conversie), inclusiv orele cu forța de muncă sezonieră angajată, se
regăsesc în Anexa 9. Detaliile cu privire la diferitele inputuri sunt prezentate la capitolul 6.3.
În conformitate cu ipotezele date și cu limita superioară a plăților compensatorii eligibile pentru culturile
individuale, plata compensatorie pentru legume este de 414 EUR/ha pentru menținerea metodelor de
producție ecologică pentru producția de legume (Tabelul 13)și de 483 EUR/ha pentru perioada de
conversie (Tabelul 14).
Tabelul 13: Date și calcularea plății compensatorii pentru legume cultivate în regim ecologic
Producție convenţională
Cotă cultură (%)
Producție (dt/ha)
Preţ de producător(EUR/dt)
Valoarea producției
(V, EUR/ha)
Costuri
variabile (C, EUR/ha)
MB (V-C, EUR/ha)
fasole 13,6 47,9 86,0 4.119 970 3.149
ceapă 30,6 111,6 47,7 5.321 1.504 3.817
varză 42,3 207,4 29,7 6.154 1.286 4.868
morcovi 13,5 133,7 53,3 7.131 1.232 5.899
Legume în convențional
100,0 -5.754 1.302 4.452
Producție ecologică
PC (EUR/ha)*
fasole 25 35,9 114,4 4.109 1.104 3.006 144
ceapă 25 83,7 63,4 5.308 2.020 3.287 529
varză 25 155,6 39,5 6.138 1.654 4.484 384
morcovi 25 100,3 70,9 7.113 1.955 5.158 600
Legume în regim ecologic 100
5.667 1.683 3.984
PC în regim ecologic
414
# PC ale culturilor individuale în limitele Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 (UE b) Ipoteze: Randamentul scade cu 25%; preţurile de producător sunt cu 1/3 mai mari faţă de preţurile produselor convenţionale. Surse: Tabelul 10 (ponderi), Tabelul 26(randamente), Tabelul 27(prețuri de producător), Anexa 9 (costuri variabile și marje brute) A se vedea și tabelul 31 din Anexa 5.
27
Deși s-a plecat de la ipoteza unei creșteri a preţului de producător pentru ceapă de la 47,7 EUR/t la 63,4
EUR/t, scăderea randamentului cu 25% are drept efect o pierdere (moderată) de venituri pentru ceapăde
13 EUR/ha (tabelul 31). Preţul de producător pentru ceapa ecologică în Germania (pentru distribuţie către
comercianţii en gros din Germania) a fost de 95 EUR/dt(preţ mediu pe trei ani).Date fiind cotele diferite de
culture în producția convențională și ecologică, pierderile de venit pentru legume se ridică, per total, la 87
EUR/ha.
Pentru perioada de conversie se estimează o scăderea randamentului cu 15% și o creștere a prețului la
producător de 15% față de convențional. Plata compensatorie aferentă pentru legume este de 483EUR/ha
(Tabelul 14).
Tabelul 14: Date și calcularea plății compensatorii pentru conversie la agricultura ecologică pentru legume
Conversie Cotă din cultură
(%) Producție (dt/ha)
Preț de producător
(EUR/dt)
Valoarea producției (V,
EUR/ha)
EUR Costuri
variabile (C,
EUR/ha)
EUR MB (V-C,
EUR/ha)
PC (EUR/ha)
mazăre 25 40,7 98,9 4.027 1.104 2.923 226
ceapă 25 94,9 54,8 5.201 2.020 3.181 600
varză 25 176,3 34,1 6.015 1.654 4.361 507
morcovi 25 113,6 61,3 6.970 1.955 5.015 600
Legume conversie
100 - - 5.553
1.683
3.870 483
Legume convențional
- - - 5.754 1.302 4.452 -
PC conversie - - 483
*PC în cadrul limitelor din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (UE b)
Ipoteze: Randamentele scad cu 15%; preţurile de producător sunt cu 15%mai mari decât prețurile produselor în regim
convențional
Surse: Tabelul 11 (ponderi), tabelul 26 (randamente), tabelul 27 (prețuri la producător), anexa 9 (costuri variabile și marje brute)
A se vedea și tabelul 32din Anexa 5.
Datele cu privire la inputurile în producția convențională au fost preluate din
https://www.stmelf.bayern.de/idb/speisezwiebel.html, iar datele pentru inputurile din producția ecologică
au fost preluate din KTBL a) (2013).
Ceapa cultivată prin metode de agricultura ecologică este produsă folosind 3,5 unităţi de seminţe; o
unitate conține 250.000 de seminţe și costă 141 EUR. Pentru producția convenţională se utilizează unităţi
de seminţe cu 800 de seminţe, la preţul de 0,86 EUR fiecare. În România, preţurile pentru seminţe de ceapă
variază între 127-309 EUR per unitate de 250.000 de seminţe.
Pentru furnizarea de substanţe nutritive pentru producţia ecologică de ceapă sunt utilizate următoarele
input-uri (conform datelor pentru planificarea fermei):
Pelete făină animală 151 kg la un preţ de 0,64 EUR/kg, respectiv un cost de 97 EUR/ha
Kalimagnesia81 kg la un preţ de 0,34 EUR/kg, respectiv un cost de 28 EUR/ha
28
Costurile aferente protecţiei plantelor de ceapă, la un nivel mediu de intensitate, pentru producţia
convenţională, sunt de 376 EUR/ha; această sumă o reprezintă erbicidele (87), fungicidele (261) și
insecticidele (28)4. În producţia ecologică aceste costuri sunt eliminate.
S-a presupus că nivelul costurilor variabile cu utilajele este același pentru ambele tipuri de producţie de
legume, respectiv convențională și ecologică.
Legumele necesită un număr foarte mare de ore de forţă de muncă sezonieră, de aproximativ două
ori/perioadă de cultivare,din cauza interdicţiei de a utiliza erbicide în producţia ecologică pentru
combaterea buruienilor.
7.3 Pachetul 3 - Livezi
În România, fructele provenind din agricultura ecologică au fost produse pe o suprafaţă de 3.609 ha, în
medie, în perioada 2010-2012, din care 2.909 ha erau în perioada de conversie. Suprafaţa totală a livezilor
în această perioadă de trei ani a fost, în medie, de 147.100 ha, din care aproximativ 55.000 ha au fost
plantate cu meri.
Datele statistice privind livezile nu fac distincţie între producţia intensivă și cea extensivă. Prin urmare,
România a raportat randamente foarte scăzute, de cca. 9 t/ha (vezi Anexa 2). Cu un astfel de randament,
cultivarea nu este rentabilă din punct de vedere economic. Randamentele din Germania și Slovenia ating 30
și 40 t/ha, iar produsele ajung la un preţ de piaţă de aproximativ 450 EUR/t. Preţul din România este
raportat de EUROSTAT și, pentru perioada 2010-2012, înregistrează un nivel mediu de 2.487 RON/t (Anexa
3). Acest preț este utilizat pentru calculul aferent fermei de referință.Cu toate acestea, preţul furnizat de
experții români pentru mere provenind din agricultura ecologică (900 EUR/t) este cu mult sub preţul mediu
din Germania, pentru o perioadă de trei ani, de 1.760 EUR/t. Raportul dintre randamentul aferent
producției ecologice și producției convenționale, în timpul și după perioada de conversie, este prezentat în
Tabelul 1.
S-au utilizat date privind “merele de masă, categoria I, provenind din livezi cu 800 pomi/ha”. Costurile de
protecţie a plantelor sunt prezentate detaliat în Anexa 1.
Plata compensatorie pentru pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică în ceea ce privește
livezile este de 425 EUR/ha și de 603 EUR/ha în perioada de conversie, la preţurile, randamentele și
costurile de producție prezentate în Tabelul 15 și Tabelul 17. În aceste tabele, se calculează pierderile de
venit și costurile suplimentare; dacă se calculează marjele brute (valoarea producției minus costurile
variabile) pentru producția convențională și pentru producția ecologică și se compară rezultatele,
rezultatele sunt aceleași.
4https://www.stmelf.bayern.de/idb/speisezwiebel.html
29
Tabelul15: Valoarea producției și pierderile de venit pentru livezi
Valoarea producției livezilor (V) Producție Preț de producător 3) Valoarea producției
Metoda de producție dt/ha EUR/dt EUR/ha
Agricultură convențională 1) 300 57,07 17.122
Agricultură ecologică 2) 200 84,57 16.915
Agricultură ecologică în perioada de conversie 2) 255 65,63 16.737
pierderi de venit agriculturăecologică 207
pierderi de venit în perioada de conversie 385
Cultura reprezentativă: mere de masa, categoria I - 800 pomi/ha Surse: 1) randament: estimare expert APPTE 2) ipoteză: raport de preț producție ecologică/convențională: agricultura ecologică 148%, în perioada de conversie 115% factorul de reducere a randamentului: agricultura ecologică 67%, în perioada de conversie 85% (Tabelul 1) 3) EUROSTAT, media perioadei 2010-2012 (Anexa 3)
Tabelul 16: Costuri variabile și plățile compensatorii pentru livezi
conventional
Ecologic Conversie
(EUR/ha) (EUR/ha) (EUR/ha)
fertilizare 2) 3) -82 104 104
protecția plantelor 1)
210 143 143
îngrijirea solului 4) -263 263
Total costurivariabile -292 510 510
costuri suplimentare
218 207
2072072
218
pierderi de venit 5)
207 385
Marje brute (MB) -16.830
-16.405
16.227
Plăți compensatorii(PC) -425
603
Surse:
1) KTBL d); KTBL f)
2) KTBL d) (2010); prețuri: tabelul 7
Necesarul de nutrienți
kg/ha EUR/ha
30 N 26,4 12 P2O5 9,7 70 K2O 46,2
3) Fertilizare organică RON/t Input t RON/ha EUR /ha
compost 20 8 160 37 var 292 1 292 67
total 452 104
4) KTBL e) (2010), ajustat: 186 EUR costuri variabile cu utilajele + 45 EUR costuri cu semințe pentru covor vegetal + 14 h de muncă pentru îngriirea solului: 33 EUR (Tabelul 35)
5) Tabelul 15
30
Conversia livezilor la producţia ecologică va conduce probabil la creșterea volumului de muncă necesar
pentru gestionarea solului, tăieri de creștere și rodire și protecţia plantelor. Este posibil ca nivelul costurilor
aferente protecţiei culturilor și fertilizării să fie mai ridicate, deoarece produsele autorizate pentru protecţia
plantelor sunt mai puţin eficace și, prin urmare, trebuie să fie utilizate în cantităţi mai mari. Selectarea unor
soiuri rezistente la boli este, de asemenea, foarte importantă.
Îngrijirea solului este foarte importantă pentru culturile permanente. Înverzirea, și anume acoperirea
solului cu un covor vegetal, contribuie în mod semnificativ la îngrijirea solului, atât în pomicultura dar și în
viticultura ecologică. Pe lângă controlul eroziunii și asigurarea accesibilităţii traficului, sunt urmărite și alte
obiective, și anume: evitarea monoculturii din livezi, îmbunătăţirea structurii solului, fertilizarea pomilor și
viţei-de-vie cu ajutorul leguminoaselor, creșterea conţinutului de humus și îngrijirea habitatului prin
cultivarea unor plante multiflorale.
Operaţiunile de îngrijire a solului sunt efectuate în perioada martie-septembrie și necesită un input de forță
de muncă și de utilaje de 14 h/ha, cu utilizarea unui tractor de 67 kW și a unui utilaj de dezmiriștire de 2,2
m. Costurile variabile cu utilajele se ridică la 185 EUR/ha iar costurile suplimentare cu forța de muncă la 33
EUR/ha. Amestecul de seminţe pentru menținerea covorului vegetal în livezile ecologice se realizează cu
seminţe de la 10 - 20 plante, utilizate timp de trei ani, cu un cost de aproximativ 45 EUR/ha/an. Semănarea
covorului vegetal și gestionarea solului impun costuri suplimentare de aproximativ 263 EUR/ha, în cazul
livezilor ecologice.
7.4 Pachetul 4 – Vii
Conform bazei de date a MADR, vinul și strugurii sunt produse conform metodelor de agricultură ecologică
pe o suprafaţă de aproximativ 1.649 ha, din care 887 ha sunt deja certificate, iar 762 ha sunt în curs de
conversie. Suprafaţa totală a viilor în perioada 2010-2012 a fost, în medie, de 184.100 ha, din care 8.767 ha
au fost plantate cu viţă-de-vie pentru struguri de masă.
Conversia viilor la producţia ecologică va conduce probabil la creșterea volumului de muncă necesar pentru
gestionarea solului, tăieri și protecţia plantelor. În producţia ecologică trebuie să se utilizeze soiuri
rezistente la boli.
Plata compensatorie a fost calculată pentru “strugurii pentru vin” (sursa EUROSTAT, Anexa 2 și 3).Având în
vedere că nu sunt disponibile date privind prețurile de producător și randamentele pentru “strugurii pentru
vin” ecologici, se vor utiliza raporturi preț-randament. Nu se cunoaște mărimea adaosurilor de preț pentru
strugurii ecologici și randamentele aferente acestora în comparație cu strugurii cultivați în sistem
convențional, însă se pot utiliza cele pentru vin, pentru care Institutul de Cercetare Viticolă Murfatlar a
furnizat date referitoare la vinul obținut în sistem convențional și ecologic și prețurile aferente acestor
vinuri (vin de masă, IGP, DOC) (Tabelul 17). În timp ce pentru prețurile de producătorpentru struguri
ecologici s-a folosit un adaos mediu de 48% (după cum reiese din datele despre vin), pentru diferența de
randament s-a plecat de la ipoteza că aceasta este – ca în cazul majorității altor produse –de 25%.
31
Tabelul 17: Randamentul și preţurilorla vin și strugurii pentru vin
Producție (în t/ha)
Preţ producție convenț. RON/t
Preţurile folosite (RON/t) Raport
randament* Raport preţ*
Clasa de calitate conv. ecologic de la până la conv. ecologic
Vin de masă 14 11 600 800 700 1.054 79% 151% Vinuri de calitate cu IGP
12 9 800 1.000 900 1.290 75% 143%
Vinuri de calitate cu DOC
8 7 1.000 1.200 1.100 1.657 88% 151%
Medie 900 1.334 80% 148%
Procente utilizate pentru struguri
75% 148%
*ecologic/convențional Sursa: Murtfatlar
Plata compensatorie pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică în ceea ce priveștestrugurii, s-a
calculat la 462de EUR/ha; calculul se bazează pe prețuri, randamente și costuri de producție, fiind prezentat
în Tabele 19 și 20. În aceste tabele calculele vizează pierderile de venit și costurile suplimentare; dacă se
calculează marjele brute (valoarea producției minus costurile variabile) pentru producția convențională și
pentru producția ecologică și se compară rezultatele, rezultatele sunt aceleași.Tehnologia de producție și
elementele costurilor inputurilor pentru producția de struguri pentru vin sunt prezentate în Anexa 7,
tabelele34și 35.
Tabelul 18: Valoarea producției și pierderile de venit pentru vii
Struguri pentru vin Producție Preț de
producător Valoarea producției
(V) (EUR /ha)
(t/ha) (EUR /t)
convențională 1) 4.397 374 1.643
1.826
1.775
agricultură ecologică 2) 3.298 554
conversie 3) 3.957 449
Pierdere de venit în agricultură ecologică
-183
-132
Pierdere de venit în perioada de conversie
Surse: 1) EUROSTAT; medii naționale 2010-2012 (Anexa 2 și 3) 2) randament ecologic/convențional = 75%; preț ecologic/convențional = 148% 3)randament ecologic/convențional = 90%; preț ecologic/convențional = 120%
32
Tabelul 19: Costuri variabile și plăți compensatorii pentru vii
Costuri variabile pentru struguri pentru vin
convențional ecologic (EUR/ha)
Conversie (EUR/ha)
(EUR /ha)
Fertilizare
76 700 700
Protecția plantelor
802 559 559
Îngrijirea solului 1) -263 263
Total costuri variabile (C) -878 1.523 1.523
Costuri suplimentare
645 645
Pierderi de venit 2)
-183 -132
765 Marja brută 3) (V-C)
303
252
Plata compensatorie (PC) 462 513
Surse: Anexa 7 1) KTBL e) (2010), ajustat: 186 EUR costuri variabile cu utilajele + 45 EUR cost cu semințe pentru covorul vegetal + 33 EUR
pentru 14 h de muncă pentru îngrijirea solului (Tabelul 35)
2) Tabelul 18 3) V-C
În perioada de conversie, se estimează o scădere medie a randamentului cu 10%, iar strugurii pot fi vânduți
cu un adaos de 20%. PC corespunzătoarepentru vii în perioada de conversie este de 513de EUR/ha (Tabelul
19).
7.5 Pachetul 5 - Plante medicinale și aromatice
Plantele medicinale și aromatice au fost cultivate pe o suprafaţă de 10.500 ha, în medie,în perioada 2010-
2012; dintre acestea, 1.432 ha au fost fie certificate pentru producţia ecologică fie în conversie la metode
de producție ecologică (sursa: Eurostat). Această categorie cuprinde un număr foarte mare de plante
eligibile pentru uz comercial. Însă,în mod normal, pentru a minimiza riscul economic al producătorilor,ar
trebui să existe contracte de livrare.
Deoarece, în România, există foarte puține date cu privire la plantele medicinale și aromatice, s-au
selectat trei culturi pe baza listei celor mai importante plante medicinale și aromatice în percepția
consumatorilor din România5,și pe baza informațiilor cuprinse în cel mai recent ghid disponibil privind
cultivarea plantelor medicinale și aromatice în sistem ecologic în România6. Ponderile acestora au fost
determinate în conformitate cu cele mai recente informații disponibile în baza de date a MADR cu privire la
distribuția culturilor ecologice din România, respectiv coriandru (80%), mentă (15 %) și cimbru (5%).
Anchetele și informaţiile obţinute de la INCDA Fundulea arată că, din toate culturile posibile din cadrul
grupului, fermele cu terenuri arabile preferă cultivarea coriandrului. Motivul este că tehnologia este
5Roman V.R., Valentina Toader, Ioana Andri (2009): Ghid practic de cultivare a plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic,
Ed. Rentron&Straton, Bucuresti, ISBN: (10) 973-722-410-1, http://www.afacerilacheie.net/magazin/carte/afaceri-la-cheie_ghid-practic_cultivarea-plantelor-medicinale-si-aromatice-in-sistem-ecologic-1000.xhtml
6Plante aromatice (2014), Hornbach: Romanii, tot mai interesati de cultivarea plantelor aromatice si medicinale, 09 mai 2014 (autor: Cristina Enescu), http://agroromania.manager.ro/articole/plante-aromatice/hornbach-romanii-tot-mai-interesati-de-cultivarea-plantelor-aromatice-si-medicinale-16601.html
33
asemănătoare celei utilizate pentru producţia de cereale și nu necesită investiţii suplimentare pentru
uscare sau curăţare. Pentru a se atinge un grad de reprezentativitate mai ridicat, la acest grup au mai fost
adăugate și alte plante (menta și cimbrul). Cu toate acestea, datele privind coriandrul sunt mai ușor de
accesat, fiind posibil să fie mai fiabile.
În conformitate cu datele furnizate de INCDA Fundulea,randamentele coriandrului ca și condiment variază
între 800 și 1600 kg. Tehnologia actuală și experienţa acumulată până în prezent indică limita superioară a
intervalului de mai sus, astfel încât la calcul a fost utilizată această valoare. Deoarece culturile rare nu atrag
investiţii semnificative în cercetare, există încă un număr foarte mare de soiuri disponibile la nivel mondial.
Coriandrul este o cultură relativ rară, pentru care nu există statistici oficiale cu privire la preţuri. Cultivarea
acestuia depinde în mare măsură de cererea internă și externă pentru acest condiment. Prin urmare,
preţurile de producător sunt mult mai volatile decât cele ale cerealelor. KTBL g), de exemplu, prezintă o
gamă de preţuri de producător care variază între 0,5 și 2,0 EUR/kg. Într-un interviu telefonic desfășurat în
decembrie 2013, un cumpărător român a indicat un preţ de 1.000 USD/t de coriandru provenind din
agricultura convenţională, ceea ce înseamnă echivalentul a 318 RON/q sau 72,99 EUR /q. Pentru coriandrul
ecologic vândut pe piaţa internă, a fost luat în considerare un adaos de 20% faţă de preţurile de producător
pentru produsele convenţionale. Adaosul pentru perioada de conversie este de 5%.
Prețurile pentru cimbru și mentă au fost preluate din KTBL g (2002) și au fost actualizate cu un factor de
1,16 pentru a ține cont de inflație, conform Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum din Germania
(Anexa 8). S-a ajuns astfel la un preț de 13,09 EUR /q pentru cimbru și 31,42 EUR /q pentru mentă. Pentru
producția ecologică, s-a plecat de la ipoteza unui adaos de 25% după perioada de conversie și 5% în timpul
perioadei de conversie. Datele privind input-urile pentru producția convențională și ecologică de coriandru
au fost agreate cu INCDA (Tabelele 3, 5, Anexa 10). Datele utilizate pentru fertilizare au fost extrase din
informaţiile și studiile INCDA Fundulea. Schema de aplicare corespunde controlului dăunătorilor aferent
cerealelor cultivate în zonele uscate, cu un nivel al costurilor care variază între 100 - 150 EUR/ha. Suma
forfetară prevăzută pentru protecţia plantelor în producţia convenţională, de 100 EUR/ha, conform
recomandărilor din KTBL g) (2003) este actualizată cu un factor de 1,16(vezi Anexa 8) pentru 2012 (= 116
EUR/ha).
Pentru protecţia plantelor în agricultura ecologică se folosește insecticidul ecologic OLEOMER, cu un cost
de 135 EUR/ha (= 6 l/ha x 22,5), ca și pentru culturile arabile. Utilizarea erbicidelor este interzisă în
agricultura ecologică. Alternativele sunt dispozitivele de cultivat, grapele și aplicarea proceselor termice. În
cazul în care culturile sunt puternic afectate de buruieni, se impune realizarea unei rotaţii adecvate a
culturilor, unde cerealele să nu depășească 50% și să se folosească îngrășământ verde.
S-a plecat de la ipoteza că nivelul costurilor variabile cu utilajele, pentru coriandru, este similar cu cel
pentru grâu. Costurile pentru tratarea ulterioară a culturii (curăţare, uscare, etc.) nu au fost luate în
considerare în cadrul calculelor. În agricultura ecologică este necesar un volum de forță de muncă angajată
de 30 de ore/an pentru combaterea buruienilor.
Pe baza informațiilor menționate mai sus și evidențiate în tabelul de mai jos, a rezultat o plată
compensatorie de 276 EUR/hapentru menținerea producției ecologice și de 285 EUR/ha în perioada de
conversie la agricultura ecologică (tabelul 20).Datele privind elementele marjei brute sunt prezentate în
Anexa 9.
34
Tabelul 20: Plata compensatorie pentru coriandru
coriandru convențional agricultură ecologică conversie
Producție îndt/ha 16,00 12,00 13,60
Preț de producătorEUR /dt 73,00 87,60 76,64
Valoarea producțieiEUR/ha 1.168 1.051 1.042
Pierderi de venitEUR/ha
117 126
Marja brutăEUR/ha * 729 453 444
Plata compensatorie EUR/ha 276 285
Sursa: informații de specialitate INCDA; tabelul 1; * Anexa 9
Datele și calculele pentru cimbru și mentă sunt prezentate în Anexa 10. Pentru aceste culturi, valorile
plăților compensatorii sunt limitate la sumele maxime prevăzute în UE b) (2013, p. 539).
Calculul compensației necesare pentru plante medicinale și aromatice evidențiază o sumă de
333EUR/ha/an (tabelul 21). În perioada de conversie de la producția convențională la producția ecologică,
compensația necesară este în valoare de 348EUR/ha. Rezultatele obținute și ipotezele pe care s-au bazat
sunt prezentate succinct în Anexa 9 și 10.
Tabelul 21: Plăți compensatorii pentru plante medicinale și aromatice
coriandru mentă cimbru plante aromatice#
PC agricultură ecologică 276 574 514 333
PC conversie 285 600 600 348
Proporție producție ecologică/convențională 75% 75% 75% Proporție producţie ecologică/convențională 85% 85% 85%
Proporție preţ agricultură ecologică/convețională 120% 125% 125% Proporțiepreţ în perioada de conversie/convențional 105% 105% 105%
Pondere 0,80 0,15 0,05 # medie ponderată, ponderile fiind prezentate în ultima linie Surse: Anexa 9; Anexa 10
7.6 Costurile de certificare
Tarifele pentru certificarea fermelor ecologicesunt structuratediferit în funcție de diferitele firme care oferă
servicii de certificare. Se aplică tarife pentru transport, pentru dimensiunea activității, pentru
documentație,pentru efectuarea primei vizite, etc. Structura aplicată de firma“Austria Bio Garantie”7este
ușor de înțeles și de urmărit, fiind în consecință utilizată pentru prezentarea acestorcosturi, care depindîn
foarte mare măsură de mărimea fermei, așa cum se poate vedea în Tabelul 22.
Costul de certificare pentru o fermă ecologică de mărime medie dinRomânia se ridică la 50 RON/ha (11
EUR/ha) pentru terenurile arabile și la 74 RON/ha (17 EUR/ha) pentru celelalte tipuri de ferme. Aceste
costuri reprezintăcosturi suplimentare pentru fermieriicare aplică metode de producție agricolă ecologică,
7 ABG0260r-Sistem tarifar C- Versiunea 2.0 02.06.2014; versiunea curentă: http://www.abg.at/files/ABGAGRO0057e-1.pdf
35
iar aceste costuri, dacă nu sunt compensate, duc la scăderea nivelului de rentabilitateal acestui tip de
fermă.
Tabelul 22:Calcularea costurilorde certificare pe ha,pentru terenuri arabile și ferme ecologice specializate, în RON
Ferme cu teren arabil
ha
cost înRON/h
a
cost pe ha/
fermă cost fix/
fermă transport/
fermă* documentați
e primainspecți
e# total/ fermă
RON/ ha
25 18,0 450 0 19 675 99 1.243 50
75 10,8 810 900 19 675 99 2.503 33
250 7,2 1.800 1.440 19 675 99 4.033 16
750 3,6 2.700 4.320 19 675 99 7.813 10
1.000 2,7 2.700 6.120 19 675 99 9.613 10
Fermă specializată (viță de vie, pomi fructiferi, legume, etc.)
ha cost
RON/ha cost/ha/ferm
ă
cost fix/
fermă transport/
fermă* documentați
e primainspecție
# total/ fermă RON/ha
25 40,5 1.013 0 19 675 99 1.846 74
75 24,3 1.823 2.025 19 675 99 4.665 62
250 16,5 4.125 3.240 19 675 99 8.174 33
750 8,1 6.075 9.720 19 675 99 16.596 22
1.000 6,07 6.070 13.770 19 675 99 20.639 21
* transport: 1,89 RON/km (combustibil inclus), 10 km # costul primeiinspecții: 990 RON, distribuit pe 10 ani Sursa:www.abg.at/romania
36
7.7 Sumarul rezultatelor
Tabelul23:Plățilecompensatorii calculate, EUR/ha
2014-2020, fără costuri de certificare
Pachete 2007-2013
Menținerea certificării în agricultura ecologică
Conversie la metodele de agricultură ecologică
1.Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
162 207 282
2.Legume 335 414 483
3.Livezi 393 425 603
4.Vii 393 462 513
5.Plante medicinale și aromatice
270 333 348
Tabelul 24: Plățile compensatorii pentru 2014-2020, inclusiv costurile de certificare (EUR/ha)
Plată integrală
Pachetul Menținerea certificării
în agricultura ecologică
Conversie la metodele de
agricultură ecologică
1. Culturi arabile pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
218 293
2. Legume 431 500
3. Livezi 442 620
4. Vii 479 530
5. Plante medicinale și aromatice
350 365
37
8. Aspecte disputate
Plățile compensatorii (PC) depind în mare măsură de preţurile și de randamentele aferente
producţieiîn sistem convenţional și ecologic; având în vedere inexistența datelor cu privire la
diferenţele de randament și de preţuri, din această cauză, modificarea ipotezelor conduce la
schimbări semnificative ale PC.
PC pentru categoriile de culturi depind de ponderile culturilor individuale în cadrul categoriei din
care fac parte; utilizarea de ponderi diferite pentru culturile ecologice și pentru cele convenţionale,
în cadrul unei categorii, va influenţa rezultatele obținute. PC astfel calculate stabilesc un nivel egal
de profitabilitate pentru suprafețele existente cultivate în sistem ecologicși pentru suprafețele
existente cultivate în sistem convenţional, dar nu șipentru una și aceeași suprafață utilizată în
oricare dintre modurile de mai sus.
Deoarece PC sunt calculate respectând ponderile medii ale culturilor în România, iar costurile de
conformitate cu condițiile de "greening" sunt considerate a fi aceleași pentru ambele tipuri de
ferme (ecologică și convențională), condițiile de "greening" nu au niciun efect asupra PC calculate.
Conformitatea cu condițiilor de "greening" atât pentru ferma convențională de referință cât și
ferma ecologică comparată în acest studiu, conduce la ponderi diferite ale culturilor care nu se
reflectă în PC calculate (ce se bazează pe ponderile fixe ale culturilor). Ținând cont de afirmațiile
menționate mai sus, este evident că plățile compensatorii pentru agricultura ecologică nu includ
plățile necesare pentru a respecta condițiile de "greening". Metodologia studiului scoate în
evidență faptul că plățile compensatorii pentru agricultura ecologică nu conduc la
supracompensare sau dublă finanțare.
Comparativ cu rezultatele obținute în alte state membre, MB sunt mai mici, în principal din cauza
randamentelor relativ scăzute și a preţurilor de producător la nivel naţional. Aceste marje brute nu
ar trebui să fie utilizate pentru estimarea profiturilor/pierderilor unor ferme individuale, pentru
care pot exista abateri semnificative, din punctul de vedere al preţurilor și al randamentelor, față
de media naţională.
PC calculate corespund unei compensări de 100% din pierderea de venituri și costuri suplimentare,
pentru majoritatea culturilor. Trei dintre plăți acoperă doar o parte din pierderea de venituri și
costuri suplimentare: (i) plata compensatorie pentru menținerea practicilor de agricultura ecologică
pentru legume acoperă 89%, în timp ce (ii) la conversia la agricultura ecologică pentru legume
procentul este de 83% și (iii) plata compensatorie pentru conversie pentru plante aromatice
acoperă 79% din pierderile de venituri calculate și costuri suplimentare. Acoperirea parțială rezultă
din aplicarea limitelor privind plățile compensatorii per ha (așa cum este prevăzut în Anexa II a
Regulamentului (UE) 1305/2013) pentru culturile individuale din pachetul corespunzător (categoria
de cultură).
38
9 Referinţe
Agrarmarkt NRW. Rheinischer Landwirtschafts-Verlag GmbH, Bonn. http://www.agrarmarkt-nrw.de/duengermarkt.shtm
AMI (2013): AMI-Marktinformationen Öko-Landbau. http://www.ami-informiert.de/ami-shop/ami-shop-startseite/produkte/markt-bilanz.html
ATA YURT Ltd: Lista de prețuri la îngrășăminte. http://www.atayurt.ro/
Austria Bio Garantie: C. Sistem tarifar standard. Prețuri internaționale: http://www.abg.at/en/international/fees_int
BMLFUW (2008): Deckungsbeiträge und Daten für die Betriebsplanung 2008. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (BMLFUW), Referat II 2b, Wien. http://www.agraroekonomik.at/fileadmin/download/Deckungsbeitraege_und_Daten_2008.pdf
BMLFUW (2013): Grüner Bericht. Tabellen. http://www.awi.bmlfuw.gv.at/fileadmin/tabellen/gb2013.zip
Bundesanstalt für Agrarwirtschaft (actual): IDB Deckungsbeiträge und Kalkulationsdaten. http://www.awi.bmlfuw.gv.at/idb/default.html;jsessionid=B799373721FA7520B3697C9DCD201D64
Comisia Europeană (2011): Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). COM(2011) 627 final/2. 2011/0282 (COD). {SEC(2011) 1153}. {SEC(2011) 1154}. Bruxelles, 19.10.2011. http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/com627/627_en.pdf
Uniunea Europeană:
a) Regulamentul (CE) Nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică și etichetarea produselor ecologice. Bruxelles.
b) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0487:0548:en:PDF
c) Regulamentul (UE) Nr. 1306/2013 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0549:0607:en:PDF
d) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:347:0608:0670:en:PDF
e) Regulamentul Consiliului (CE) nr.73/2009 din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor
direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:32009R0073
f) Observatorul pieței&Statistici, Buletin pentru prețul petrolului. http://ec.europa.eu/energy/observatory/oil/bulletin_en.htm
EUROSTAT: Baza de date statistice pentru agricultură. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database
INDCA Fundulea
KTBL
39
a) KTBL (2013): Ökologischer Feldgemüsebau. Betriebswirtschaftliche und produktionstechnische Kalkulationen. ISBN 978-3-941583-79-5.
b) Kloepfer, Florian; Pikart-Müller, Monika; Sauer, Norbert; Schroers, Jan Ole (2012): Betriebsplanung Landwirtschaft 2012/13. Daten für die Betriebsplanung in der Landwirtschaft - mit Online-Anwendung. 23. Auflage. KTBL, Darmstadt. ISBN 978-3-941583-64-1.8
c) Achilles, Albrecht; Fröba, Norbert; Molnar, Claudia; Pikart-Müller, Monika; Reinhold, Christian (2010): Weinbau und Kellerwirtschaft. 14. überarb. Aufl. KTBL Darmstadt. ISBN 978-3-941583-35-1.
d) Burmann, Rembert; Kunde, Suzanne; Belau, Till; Fröba, Norbert; Klöble, Ulrike [Red.] (2010): Obstbau. Betriebswirtschaftliche und produktionstechnische Kalkulationen. 4. überarb. Aufl. KTBL-Datensammlung. Darmstadt. ISBN 978-3-941583-37-5
e) Weidenweber, Christine; Achilles, Werner; Klöble, Ulrike (2010): Ökologischer Landbau. Daten für die Betriebsplanung - mit Online-Anwendung. KTBL, Darmstadt. ISBN 978-3-941583-33-7.9http://www.ktbl.de/index.php?id=792
f) Achilles, A.; Zimmer, E.; Burmann, Rembert; Kunde, Suzanne (2005): ÖkologischerObstbau. Daten für den Ökologischen Obstbau in der Landwirtschaft. KTBL-Datensammlung, Münster : Landwirtschaftsverlag. ISBN 3-7843-2179-8.
g) Bomme, Ulrich; Brenndörfer, Michael; Heindl, Albert (2002): Heil und Gewürzpflanzen. Daten für die Kalkulation von Deckungsbeiträgen und einzelkostenfreien Leistungen. KTBL-Datensammlung, Darmstadt.
h) Hölscher, Thomas [Red.] ; Weiershäuser, Ludwig [Red.] ; Ziegler, Joachim ; Engl, Gerhard ; Schlaghecken, Josef (2002): Datensammlung Freilandgemüsebau. Daten zur Kalkulation der Arbeitswirtschaft und der Deckungsbeitrags- und Gewinnermittlung. 6. Aufl. KTBL-Datensammlung, Münster : Landwirtschaftsverlag. ISBN 3-7843-2146-1
Landesanstalt für Landwirtschaft (actual): LfL Deckungsbeiträge und Kalkulationsdaten konventionelle und ökologische Verfahren. https://www.stmelf.bayern.de/idb/default.html
MADR (2013): Baza de date privind suprafețele sub producție ecologică în România.
Sanders J., Stolze M., Padel S. (2011): Folosirea și eficiența măsurilor de sprijin public care adreseazăagriculturii ecologice. Raport de studiu, Braunschweig, Nov. 2011, Institutul de economie agrară, Institutul Johann Heinrich von Thunen, InstitutulFederal de Cercetare pentru Zonele Rurale, Silvicultură și Pescuit din Germania, Forschungsinstitut für biologischen Landbau (FiBL), Elveția, Centrul de cercetare ecologică (ORC), Marea Britanie Schaack D., Rampold C. (2011): Analyse der Entwicklung des ausländischen Angebots bei Bioprodukten mit Relevanz für den deutschen Biomarkt. AMI-Marktinformationen. Schlussbericht Projektnummer 09OE065. Bonn. www.ami-informiert.de/fileadmin/redaktion/bio_daten/importdaten/Schlussbericht_Bioimporte.pdf
8https://www.ktbl.de/shop/produktkatalog/?tx_xmktblproducts_p%255Bproduct%255D=46&tx_xmktblproducts_p%255Bcategory%255D=&tx_xmktblproducts_p%255Baction%255D=show&tx_xmktblproducts_p%255Bcontroller%255D=Product 9https://www.ktbl.de/shop/produktkatalog/?tx_xmktblproducts_p%255Bproduct%255D=39&tx_xmktblproducts_p%255Bcategory
%255D=&tx_xmktblproducts_p%255Baction%255D=show&tx_xmktblproducts_p%255Bcontroller%255D=Product
40
10. Anexa 1:Input-uri utilizate în producţia de mere
Tabelul 25: Inputuri și costurile inputurilor aferente producţiei de mere
cost/ ha cost/ ha
cost/ ha cost/ ha
Agricultura convențională
unități/ha RON EUR Agricultura ecologică
unități/ha RON EUR
Erbicide
Glifosat 5 115 25
Fungicide
Dithane 2 97 21 Sulfat de cupru 5 100 22
ChampWG 3 182 40 Funguran 3 179 39
Funguran 3 179 39 Kumulus 1 17 4
Topsin 1 86 19 Tiovit 1 17 4
Fungicide
120
69
Insecticide
Confidor 1,5 l. 54 12 Agrol 3 l. 54 12
Calipso 100 ml. 100 22 Lasser 125 ml. 186 41
Mospilan 100 ml. 72 16 Carpostop 250 ml. 97 21
Decis mega 100 ml. 66 14
Insecticide
64
74
Surse: KTBL d) (2010); KTBL f) (2005)
41
11.Anexa 2:Randamente pentru culturi arabile,legume,mere și struguri în România
Tabelul26:Randamente pentru principalele culturi arabile, legume, mere și struguridin România, 2010-2012, în kg/ha
Cultura 2010 2011 2012 Media
grâu 2.800 3.630 2.660 3.030
grâu comun 2.700 3.670 2.660 3.010
orz de toamnă 2.930 3.700 2.490 3.040
porumb boabe, mix știulete de porumb 4.320 4.530 2.190 3.680
mazăre furajeră 1.760 1.920 1.580 1.753
cartofi 13.300 16.420 10.760 13.493
sfeclă de zahăr 38.740 35.140 26.590 33.490
principalele culturi oleaginoase 1.710 1.840 1.340 1.630
rapiță 1.790 1.950 1.640 1.793
rapiță de iarnă 1.800 1.910 1.640 1.783
seminţe de floarea soarelui 1.610 1.800 1.310 1.573
soia boabe 2.360 1.990 1.340 1.897
fasole 4.700 5.450 4.220 4.790
ceapă 10.950 11.830 10.710 11.163
varză 19.200 22.410 20.620 20.743
morcovi 13.060 14.530 12.520 13.370
mere 9.650 11.590 8.200 9.813
struguri de vin 4.150 4.920 4.120 4.397
Sursa: EUROSTAT
12. Anexa 3:Preţurile de producător pentru culturile reprezentative dinRomânia
Tabelul27: Preţurile de producător pentru culturi arabile, legume, mere și struguri în România, 2010-2012, EUR/dt*
2010 2011 2012 Media
Grâu 14,0 20,0 20,0 18,0
Porumb boabe, mix știulete de porumb 16,0 23,0 23,0 20,7
Rapiță 29,0 38,0 41,0 36,0
Semințe de floarea soarelui 28,0 37,0 41,0 35,3
Soia boabe 29,0 30,0 38,0 32,3
Mazăre furajeră *
16,0
Cartofi (de toamnă) * 23,1
Fasole 75,0 73,0 110,0 86,0
Ceapă 48,0 51,0 44,0 47,7
Varză 33,0 23,0 33,0 29,7
Morcovi 53,0 54,0 53,0 53,3
Mere # 49,6 60,1 61,5 57,1
Struguri pentru producția de vin 36,6 32,1 43,5 37,4
42
Surse: EUROSTAT; *Statistici naționale http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tag00006&plugin=1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=apri_ap_crpouta&lang=en http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tag00032&plugin=1 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=ef_oluaareg; TEMPO ONLINE, INSSE
# Prețuri calculate pe baza prețurilor exprimate în RON; 1 Euro = 4.357 RON
43
13. Anexa 4: RICA - Date privind fermele ecologice cu culturi arabile din RO
MADR, prin intermediul RICA, a furnizat date cu privire la 65 de ferme cu producţie ecologică, pentru
anul 2012. Trei dintre aceste ferme sunt compatibile cu datele utilizate pentru calculul plăților
compensatorii pentru culturi arabile, respectiv ferme de dimensiuni relativ mari, fără producție
zootehnică.
RICA raportează în special valori monetare. Randamentele fizice sunt publicate doar pentru grâu și
porumb. Însă nu se cunoaște perioada de când aceste ferme funcţionează ca ferme ecologice, dacă s-a
realizat conversia sau dacă acestea sunt în perioada de conversie, sau dacă operaţiunile sunt deja
certificate.
Randamentele (în t/ha) pentru 2012 în cadrul acestor ferme, pentru grâu și porumb, sunt apropiate de
randamentele din statisticile naţionale și ale UE, deși variaţiile dintre ferme sunt semnificative.
Tabelul28:DateRICA România, pentru anul 2012
(SE025) (SE080) (SE110) (SE115)
exploatația suprafaţa agricolă utilizată unităţi vită mare randament grâu randament porumb
nr. ha UVM t/ha t/ha
24 103 0 0 3,79
25 371 0 3,39 6,35
30 1.782 0
0
Costurile cuprind,în principal, costurile cu seminţele, costurile pentru îngrășăminte și pesticide fiind
inexistente. Acest aspect nu este surprinzător, dat fiind că este vorba de ferme ecologice.
Tabelul29:Date RICA cu privire la input-uri în fermele ecologice, pentru anul 2012
(SE281) (SE284) (SE285) (SE295) (SE300) (SE305)
exploatația costuri
specificetotale costuri
specifice seminţe,
plante îngrășământ
protecţia culturilor
Alte culturi
nr EUR EUR/ha EUR EUR EUR EUR
24 12.047 117 11.649 0 0 399
25 26.204 71 24.907 0 0 1.296
30 177.768 100 177.768 0 0 0
Cifrele privind producţia nu furnizează niciun fel de detaliu cu privire la preţurile de producător pentru
grâu și porumb, etc. care au fost obţinute în 2012.
44
Tabelul30: Date RICA cu privire la producţia fermelor ecologice, anul 2012
producţia culturilor
cereale proteaginoase cartofi oleaginoas
e culturi furajere
nr.exploataţia
(SE135)
(SE140) (SE145) (SE150) (SE160) (SE195)
EUR EUR/ha EUR EUR EUR EUR EUR
24 105.724 1.025 6.130 0 60.686 35.102 3.806
25 256.200 691 17.001 0 0 239.199
30 782.222 439 782.222 0 0 0 0
Putem calcula cvasi-marje, prin scăderea costurilor directe de producţie din valorile de producţie
corespunzătoare. În 2012, cvasi-marjele au fost pozitive și s-au ridicat la 908 EUR/ha, 620 EUR/ha și 339
EUR/ha. Analiza seturilor de date indică (însă acest fapt nu este semnificativ din punct de vedere
statistic) faptul că, în cazul fermelor ecologice, randamentele pot fi mai ridicate decâtnivelul mediu
alrandamentelorîn fermele convenţionale, la nivel naţional. De asemenea, se indică faptul că în categoria
costuri directe se pot include doar costurile cu seminţele.
45
14. Anexa 5: Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale Tabelul31:Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale, culturi arabile și legume –agricultură ecologică
Producție în
(dt/ha)
preţ de producător
EUR/dt
Valoarea producției (EUR/ha)
Pierderi de venit (EUR/ha)
Costuri variabile (EUR/ha)
Costuri
suplimentare (EUR/ha)
Marjă brută (EUR/ha)
Plata compensatorie
(limitată)
Cultură convenț. ecol. convenț. ecol. convenț. ecol. convenț. ecol. convenț convenț. ecol. (EUR/ha)
grâu 30,3 22,7 18,0 31,0 545 705 -160 458 643 185 87 62 25 porumb 36,8 27,6 20,7 27,9 761 770 -10 324 646 323 437 124 313
rapiţă 17,7 13,3 36,0 49,3 637 654 -17 325 553 228 312 101 210 floarea-soarelui 15,7 11,8 35,3 46,8 556 552 4 292 519 226 264 33 231 soia 19,0 14,2 32,3 63,8 613 907 -294 394 679 285 219 228 0 mazăre furajeră 17,5 13,2 16,0 20,0 281 263 18 377 692 316 -96 -429 333 cartofi 134,9 101,2 23,1 28,9 3,117 2,922 195 2.361 3.069 708 755 -147 600
coriandru 16,0 12,0 73,0 87,6 1,168 1,051 117 438 598 160 729 453 276
fasole 47,9 35,9 86,0 114,4 4,119 4,109 10 970 1.104 133 3.149 3.006 144
ceapă 111,6 83,7 47,7 63,4 5,321 5,308 13 1.504 2.020 516 3.817 3.287 529
varză 207,4 155,6 29,7 39,5 6,154 6,138 15 1.286 1.654 369 4.868 4.484 384 morcovi 133,7 100,3 53,3 70,9 7,131 7,113 18 1.232 1.955 723 5.899 5.158 600
Surse: Capitolul6și Anexa 9
Tabelul32:Marjele brute și plățile compensatoriipentru culturi individuale, culturi arabile și culturi de legume, în perioada de conversie la metodele de agricultură ecologică
Producție(dt/ha) preţ de producător(EUR/dt)
Valoarea producției (EUR/ha)
Pierderi de venit (EUR/ha)
costuri variabile (EUR/ha)
Costuri suplimentare
(EUR/ha)
marjă brută (EUR/ha)
Plata compensatorie (limitată) (EUR/ha)
Cultură convenț. conver. convenț. Conver. convenț. Conver. convenț. Conver. convenț. conver.
grâu 30,3 25,8 18,0 21,6 545 556 -11 458 643 185 87 -86 173
porumb 36,8 31,3 20,7 24,8 761 776 -15 324 646 323 437 129 308 rapiţă 17,7 15,0 36,0 43,2 637 650 -13 325 553 228 312 97 215 floarea-soarelui 15,7 13,4 35,3 42,4 556 567 -11 292 519 226 264 48 216 soia 19,0 16,1 32,3 38,8 613 626 -12 394 679 285 219 -53 272 mazăre furajeră 17,5 14,9 16,0 19,2 281 286 -6 377 692 316 -96 -406 310 cartofi 134,9 114,7 23,1 27,7 3,117 3.179 -62 2.361 3.069 708 755 110 600
coriandru 16,0 13,6 73,0 76,6 1,168 1.042 126 438 598 160 729 444 285
fasole 47,9 40,7 86,0 98,9 4,119 4.027 93 970 1.104 133 3.149 2.923 226 ceapă 111,6 94,9 47,7 54,8 5,321 5.201 120 1.504 2.020 516 3.817 3.181 600 varză 207,4 176,3 29,7 34,1 6,154 6.015 138 1.286 1.654 369 4.868 4.361 507 morcovi 133,7 113,6 53,3 61,3 7,131 6.970 160 1.232 1.955 723 5.899 5.015 600
Surse: Capitolul 5 și Anexa 9
46
15. Anexa 6: Prețurile la nutrienți
Tabelul33:Prețurile îngrășămintelor și nutrienților
ATA YURT Ltd Agrarmarkt NRW KTBL Conținut nutrient Preț nutrient
RON/t EUR/dt EUR/dt EUR/dt % EUR/kg
CAN -nitrocalcar (27% N)
1.040,00 23,87 23,0 - 27,0 33,9 27 0,88 Azot
Superfosfat 45% 1.590,31 36,50 36,5 - 38,0 21,2 45 0,81 Fosfor
Kali 40% 1.154,61 26,50 26,5 - 29,0
40 0,66 Potasiu
Surse: http://www.atayurt.ro/; KTBL (b), p. 241; http://www.agrarmarkt-nrw.de/duengermarkt.shtm (18.11.2013)
47
16. Anexa 7: Costurileinputurilor pentru vii Tabelul34:Costurile pentru protecția plantelor și îngrășăminte pentru viileconvenționale și ecologic
Protecția plantelor
total costRON/ha EUR/ha total protecția plantelor cost RON/ha EUR/ha
Agricultura convențională 3.493 802 Agricultura ecologică 2.437 559
Erbicide
Nume x nr. de tratamente Cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha
CHIKARA x 1 0,2 911 209
CLINIC 360 SL x 2 8 278 64
ROUNDUP x 1 4 154 35
Total erbicide 1.343 308
Fungicide FUNGICIDE ECOLOGICE
Nume x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha Nume x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha
Mikal Flash x 2 6 kg 498 114 2) KOCIDE 2000 (hidroxid de cupru 53,8%) x 6 9 kg 469 108
Dithane M45 x 1 2 kg 75 17 2) KUMULUS DF (sulf 80%) x 6 18 kg 186 43
Blue Shield 50 WG x 1 2 kg 97 22 2) Zeama bordeleza (sulfat de cupru neutralizat 20%) x 4 20 kg 738 169
MILDICUT x 1 4 kg 352 81 2) SULPHUR 80 WG (sulf 80%)X 5 15 kg 177 41
TELDOR 500 SC x 2 1 730 168 2) Biomac C x 2 10 l 156 36
2) Biomac A x 2 10 l 156 36
Total fungicide 1752 402 Fungicideconvențional 1.881 432
2) Regulament UE
Insecticide INSECTICIDE ECOLOGICE
Denumire x nr. de tratamente cantitate/ha cost RON/ha EUR/ha Nume x nr de tratamente cantitate/ha cost RON / ha EUR /ha
DECIS MEGA 50 EW x 2 0,3 64 15 2) Dipel DF x 1 1 kg 270 62
FASTER 10 CE x 1 0,2 18 4 2) Biomac împotriva insectelor x 3 6 l 201 46
CORAGEN x 1 0,175 315 72 2) Capcane cu feromoni 1 set 85 20
Total insecticide 397 91 Insecticideconvențional 556 128
Îngrășăminte
Îngrășăminte sintetice Îngrăminte folosite în agricultura ecologică
Numele * nr. de tratamente
kg/ha RON/ha cost RON/ha
EUR/ha Nume Cantitate/ha Preț RON cost RON/ha
EUR/ha
MICROFERT Zn NPK 9.3.2 + Mg, S, B, Cu, Fe, Mn, Zn x 2
10 105 210 48,2 Gunoi de grajd (tonă) 80 20 1.600 367
FoliMAX ACTIVE îngrășământ foliar lichid x 1(3+27+18) + TE
3 120 120 28 Super Fyfty (L) 4 63 252 58
Dolomita amorfa (kg) 1.500 0,8 1.200 275
Total îngrășăminte 330 75,8 Îngrășăminte convențional 3052 700
Sursa: MurtfatlarSursa: KTBL c)
48
Tabelul35: Îngrijirea solului, inclusivcosturi cu semințele pentru întreținerea viilorși livezilor ecologice
Costuri cu
reparațiile EUR /h
Diesel l/h Preț Diesel în
EUR/l
Cost combustibilEUR/
h
67 KW tractor 2,89 7,8 1,25 9,74
Kreiselmulcher 1,65
Total 14,28
Costuri diverse cu utilajele h/ha EUR/ha Sursa
1) Îngrijirea solului: III-IX Reparații Diesel
Forța de muncă
13
59 127
33
p. 54-55
2) Amestec de semințe ecologiceutilizare pe 3 ani
45 p. 43
Total îngrijirea solului și semințe 263
Sursa: KTBL c)
49
17. Anexa 8: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania
Tabelul 36: Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum în Germania
Anul Rata anuală de
modificare* Indice în % (calculat)
Indice perioada 2010-2012
2002 1,35 100
2003 1,03 101,03
2004 1,79 102,84
2005 1,92 104,81
2006 1,78 106,68
2007 2,28 109,11
2008 2,75 112,11
2009 0,23 112,37
2010 1,15 113,66
2011 2,48 116,48 1,1637
2012 2,14 118,97
2013 1,59 120,86
* Sursa: Banca Central Europeană http://sdw.ecb.europa.eu/browseTable.do?node=2120778&REF_AREA=262&FREQ=A&ICP_ITEM=000000&sfl2=4&sfl1=3&sfl4=4&DATASET=0&sfl3=4&SERIES_KEY=122.ICP.A.DE.N.000000.4.AVR
50
18. Anexa 9: Componentele marjelor brute pentru culturi arabile, legume și
coriandru
GRÂU
RON/ha EURO/ha
Randament dt/ha 30,30 30,30 Preț de producător pe dt 78,43 18,00
Total venituri 2.376 545
semințe 481 110 îngrășăminte 498 114 protecția plantelor 475 109 combustibil 424 97 reparații 117 27
Total costuri variabile 1.996 458
Marja brută 381 87
GRÂU –conversie la producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 25,76 25,76 Preț de producător pe dt 94,11 21,60
Total venituri 2.424 556
certificare semințe 627 144 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
446 102
reparații
106 24 forță muncă angajată h/ha 30 327 75
Total costuri variabile 2.800 643
Marja brută -377 -86
GRÂU - producție ecologică
RON/ha EURO/
ha Randament producție ecologicădt/ha 22,73 22,73 Preț de producător pe dt 135,18 31,03
Total venituri
3.072 705
certificare semințe 627 144 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
446 102
reparații
106 24
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 2.800 643
Marja brută 272 62
51
PORUMB
RON/ha EURO/ha
Randament dt/ha 36,80 36,80 Preț de producător pe dt 90,04 21
Total venituri 3.314 761
certificare semințe 209 48 îngrășăminte 352 81 protecția plantelor 301 69 combustibil 408 94 reparații 140 32
Total costuri variabile 1.410 324
Marja brută 1.904 437
PORUMB - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 31,28 31,28 Preț de producător pe dt 108,05 24,80
Total venituri 3.380 776
certificare semințe 523 120 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
495 114
reparații
178 41
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 2.817 646
Marja brută 563 129
PORUMB - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
27,60 27,60
Preț de producător pe dt 121,60 27,91
Total venituri 3.356 770
certificare semințe 523 120 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
495 114
reparații
178 41
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 2.817 646
Marja brută 539 124
52
RAPIȚĂ de iarnă
RON/ha EURO/ha
Randament dt/ha 17,70 17,70 Preț de producător pe dt 157 36,00
Total venituri 2.776 637
certificare semințe 145 33 îngrășăminte 391 90 protecția plantelor 357 82 combustibil 414 95 reparații 111 25
Total costuri variabile 1.417 325
Marja brută 1.359 312
RAPIȚĂde iarnă - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 15,05 15,05 Preț de producător pe dt 188,22 43,20
Total venituri 2.832 650
certificare semințe 188 43 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 588 135 combustibil 463 106 reparații 138 32 forță muncă
angajată h/ha 30 327 75
Total costuri variabile 2.410 553
Marja brută 422 97
RAPIȚĂde iarnă - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
13,28 13,28
Preț de producător pe dt 214,80 49,30
Total venituri 2.851 654
certificare semințe 188 43 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 588 135 combustibil 463 106 reparații 138 32 forță muncă
angajată h/ha 30 327 75
Total costuri variabile 2.410 553
Marja brută 442 101
53
FLOAREA SOARELUI
RON/ha EURO/ha
Randament dt/ha 15,73 15,73 Preț de producător pe dt 154 35,33
Total venituri 2.422 556
certificare semințe 164 38 îngrășăminte 373 86 protecția plantelor 261 60 combustibil 365 84 reparații 111 25
Total costuri variabile 1.274 292
Marja brută 1.149 264
FLOAREA SOARELUI - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 13,37 13,37 Preț de producător pe dt 184,74 42,40
Total venituri 2.471 567
certificare semințe 164 38 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
365 84
reparații 111 25
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 2.260 519
Marja brută 211 48
FLOAREA SOARELUI - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
11,80 11,80
Preț de producător pe dt 203,69 46,75
Total venituri 2.404 552
certificare semințe 164 38 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
365 84
reparații 111 25
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 2.260 519
Marja brută 144 33
54
SOIA
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha 18,97 18,97 Preț de producător pe dt 141 32,33
Total venituri 2.672 613
semințe 643 148 îngrășăminte 193 44 protecția plantelor 366 84 combustibil 408 94 reparații 107 24
Total costuri variabile 1.717 394
Marja brută 955 219
SOIA - conversie
RON/ha EUR/ha
Randament conversie dt/ha 16,12 16,12 Preț de producător pe dt 169,05 38,80
Total venituri 2.725 626
certificare semințe 837 192 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
452 104
reparații 108 25 forță muncă angajată h/ha 30
269 62
Total costuri variabile 2.957 679
Marja brută -232 -53
SOIA - producție ecologică
RON/ha EUR/ha
Randament producție ecologică 14,23 14,23 Preț de producător pe q 277,76 63,75
Total venituri 3.951 907
certificare semințe 837 192 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
452 104
reparații 108 25
forță muncă angajată h/ha
30 269 62
Total costuri variabile 2.957 679
Marja brută 994 228
55
MAZĂRE FURAJERĂ
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha 17,53 17,53 Preț de producător pe dt 69,71 16,00
Total venituri 1.222 281
certificare semințe 601 138 îngrășăminte 139 29 protecția plantelor 353 81 combustibil 435 100 reparații 127 29
Total costuri variabile 1.655 377
Marja brută -433 -96
MAZĂRE FURAJERĂ - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha
14,90 14,90 Preț de producător pe dt
83,65 19,20
Total venituri
1.247 286
certificare semințe
784 180
îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135
combustibil
473 109
reparații
138 32
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 3.016 692
Marja brută -1.770 -406
MAZĂRE FURAJERĂ - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
13,15 13,15
Preț de producător pe dt
87,14 20,00
Total venituri
1.146 263
certificare semințe
784 180
îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135
combustibil
473 109
reparații
138 32
forță muncă angajată h/ha
30 327 75
Total costuri variabile 3.016 692
Marja brută -1.871 -429
56
CARTOFI DE TOAMNĂ
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha
134,93 134,93 Preț de producător pe dt 100,65 23,10
Total venituri 13.581 3.117
certificare semințe 7.516 1.725 îngrășăminte 771 177 protecția plantelor 793 182 combustibil 762 175 reparații 447 103
Total costuri variabile 10.289 2.361
Marja brută 3.292 755
CARTOFI DE TOAMNĂ - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha
114,69 114,69
Preț de producător pe dt 120,78 27,72
Total venituri 13.852 3.179
semințe 9.803 2.250 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 993 228 combustibil 838 192 reparații 487 112
forță muncă angajată h/ha 50
546 125
Total costuri variabile 13.372 3.069
Marja brută 480 110
CARTOFI DE TOAMNĂ – ecologic
RON/ha EURO/ha
Randament ecologic dt/ha
101,20 101,20
Preț de producător pe dt 125,81 28,88
Total venituri 12.732 2.922
semințe 9.803 2.250 îngrășăminte 705 162 protecția plantelor 993 228 combustibil 838 192 reparații 487 112
forță muncă angajată h/ha 50
546 125
Total costuri variabile 13.372 3.069
Marja brută -640 -147
57
FASOLE (pentru procesare industrială)
RON/ha EURO/ha
Randament dt/ha
47,90 47,90 Preț de producător pe dt 374,70 86,00
Total venituri 17.948 4.119
semințe 1.903 437 îngrășăminte 102 24 protecția plantelor 999 229 combustibil 697 160 reparații 112 26
forță de muncă angajată h 38
415 95
Total costuri variabile 4.228 970
Marja brută 13.721 3.149
FASOLE (pentru procesare industrială) - conversie
RON/ha EURO/
ha
Randament conversie dt/ha
40,72 40,72 Preț de producător pe dt 430,91 98,90
Total venituri 17.544 4.027
semințe 2.179 500 îngrășăminte
452 104
protecția plantelor
340 78 combustibil 697 160 reparații 261 60
forță muncă ngajată h/ha
81 880 202
Total costuri variabile 4.808 1.104
Marja brută 12.736 2.923
FASOLE (pentru procesare industrială) - producție ecologică
RON/ha EURO/
ha
Randament producție ecologicădt/ha
35,93 35,93
Preț de producător pe dt 498,35 114,38
Total venituri 17.903 4.109
semințe 2.179 500 îngrășăminte
452 104
protecția plantelor
340 78 combustibil 697 160 reparații 261 60
forță muncă angajată h/ha
81 880 202
Total costuri variabile 4.808 1.104
Marja brută
13.095 3.006
58
CEAPĂ
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha
111,63 111,63 Preț de producător pe dt 207,68 47,67
Total venituri 23.184 5.321
certificare semințe 2.998 688 îngrășăminte 203 47 protecția plantelor 1.640 376 combustibil 1.056 242 reparații 527 121 muncă angajată h 12 131 30
Total costuri variabile 6.554 1.504
Marja brută 16.630 3.817
CEAPĂ - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 94,89 94,89 Preț de producător pe dt 238,84 54,82
Total venituri 22.663 5.201
semințe 2.149 493 îngrășăminte
2.006 460
protecția plantelor
588 135
combustibil
1.056 242 reparații
527 121
forță muncă angajată h/ha
227 2.477 569
Total costuri variabile 8.803 2.020
Marja brută 13.860 3.181
CEAPĂ - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologicădt/ha
83,73 83,73 Preț de producător pe dt 276,22 63,40
Total venituri 23.126 5.308
semințe 2.149 493 îngrășăminte
2.006 460
protecția plantelor
588 135 combustibil
1.056 242
reparații
527 121
forță muncă angajată h/ha
227 2.477 569
Total costuri variabile 8.803 2.020
Marja brută 14.323 3.287
59
VARZĂ (pentru procesare industrială)
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha
207,43 207,43 Preț de producător pe dt 129,26 29,67
Total venituri 26.812 6.154
semințe 2.640 606 îngrășăminte 443 102 protecția plantelor 999 229 combustibil 740 170 reparații 233 54 Muncă angajată h 50 545 125
Total costuri variabile 5.601 1.286
Marja brută 21.211 4.868
VARZĂ (pentru procesare industrială) - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversie dt/ha 176,32 176,32 Preț de producător pe dt 148,65 34,12
Total venituri 26.209 6.015
plante 3.486 800 îngrășăminte
1.089 250
protecția plantelor
0 0
combustibil 740 170 reparații 233 54
forță muncă angajată h/ha
152 1.659 381
Total costuri variabile 7.207 1.654
Marja brută 19.002 4.361
VARZĂ (pentru procesare industrială) - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
155,58 155,58
Preț de producător pe dt 171,91 39,46
Total venituri 26.745 6.138
plante 3.486 800 îngrășăminte
1.089 250
protecția plantelor
0 0
combustibil 740 170 reparații 233 54
forță muncă angajată h/ha
152 1.659 381
Total costuri variabile 7.207 1.654
Marja brută
19.538 4.484
60
MORCOVI (pentru procesare industrială)
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha
133,70 133,70 Preț de producător pe dt 232,37 53,33
Total venituri 31.068 7.131
semințe 2.004 460 îngrășăminte 329 75 protecția plantelor 1.036 238 combustibil 1.371 315 reparații 626 144 Muncă angajată h 0,00 0 0
Total costuri variabile 5.366 1.232
Marja brută 25.702 5.899
MORCOVI (pentru procesare industrială) - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversiedt/ha 113,65 113,65 Preț de producător pe dt 267,23 61,33
Total venituri 30.369 6.970
semințe 2.727 626 îngrășăminte
1.400 321
protecția plantelor
340 78 combustibil
1.371 315
reparații
626 144
forță muncă angajată h/ha
188 2.052 471
Total costuri variabile 8.517 1.955
Marja brută 21.852 5.015
MORCOVI (pentru procesare industrială) - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologică dt/ha
100,28 100,28
Preț de producător pe dt 309,06 70,93
Total venituri 30.991 7.113
semințe 2.727 626 îngrășăminte
1.400 321
protecția plantelor
340 78 combustibil
1.371 315
reparații
626 144
forță muncă angajată h/ha
188 2.052 471
Total costuri variabile 8.517 1.955
Marja brută 22.474 5.158
61
CORIANDRU
RON/ha EURO/ha
Randamentdt/ha
16,00 16,00 Preț de producător pe dt 318,03 72,99
Total venituri 5.088 1.168
certificare semințe 292 67 îngrășăminte 569 131 protecția plantelor 507 116 combustibil 424 97 reparații 117 27
Total costuri variabile 1.910 438
Marja brută 3.178 729
CORIANDRU - conversie
RON/ha EURO/ha
Randament conversiedt/ha 13,60 13,60 Preț de producător pe dt 333,93 76,64
Total venituri 4.541 1.042
certificare semințe 324 74 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
446 102
reparații
106 24
forță muncă angajată h/ha
40 437 100
Total costuri variabile 2.606 598
Marja brută 1.935 444
CORIANDRU - producție ecologică
RON/ha EURO/ha
Randament producție ecologicădt/ha
12,00 12,00
Preț de producător pe dt 381,64 87,59
Total venituri 4.580 1.051
certificare semințe 324 74 îngrășăminte
705 162
protecția plantelor
588 135 combustibil
446 102
reparații
106 24
forță muncă angajată h/ha
40 437 100
Total costuri variabile 2.606 598
Marja brută 1.974 453
62
Surse: Eurostat; KTBL; vezi capitolul “Date”
19.Anexa 10: Calcularea PC pentru mentă și cimbru 19.1 Mentă Producție ecologicăConversie la metode de producție ecologică
Mentă Rentabi-
litate preț valoare q/ha EUR/q EUR/ha
Producție convențională 1) 350 31,42 10.997 Producție ecologică 1) 263 39,28 10.310
pierderi de venituri 687
economii de costuri 1.713 plante
1.396
fertilizare minerală 2)
142
protecția chimică a plantelor 1) 175
costuri suplimentare 1.600
plante
1.396 fertilizare organică
104
protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă 40 2.50 100
Costuri suplimentare -113
Plata compensatorie agricultură ecologică 574
Plata compensatorie în perioada de conversie 600
Surse
1) Estimări de specialitate
Indice de preț ecologic/ convențional: 125%
Factorul de reducere a randamentului = 0.75 0.75 Indice preț 2002 - 2011
116%
Mentă rentabilitate preț valoare q/ha EUR/q EUR/ha
Producție convențională
350,0 31,42 10.997
Producție ecologică 1) 297,5 32,99 9.815
pierderi de venituri 1.182
economii de costuri 1.713 plante
1.396 fertilizare minerală 2)
142 protecția chimică a plantelor 1) 175
costuri suplimentare 1.600 plante
1.396 fertilizare organică
104
protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă
100
Costuri suplimentare -113
Plata compensatorie conversie 600
Indice de preț
105% factorul de randament 85%
2) KTBL (2002): Heil u.Gewürzpflanzen
Costuri cu îngrășămintele – mentă cultivată cu metode convenționale
Necesar de nutrienți
Scăzut Ridicat Mediu preț cost in
EUR/ha
N 70 120 83,6 kg / ha 0,88 74
P2O5 20 30 20,3 kg / ha 0,81 16
K2O 90 150 79,2 kg / ha 0,66 52
Total
142
Costuri cu îngrășămintele–mentă și cimbru cultivate cu metode ecologice
preț RON/t Input t/ha costuri RON/ha Costuri EUR /ha
compost RON/ t 20,00 8,00 160 37
var RON/t 292,00 1,00 292 67
total 104
Costuri pentru protecția plantelor– mentă cultivată cu metode convenționale: 150 EUR/ha în 2001, actualizat cu HCPI (Anexa 8)
63
19.2 Cimbru
Producție ecologică Conversie la metode de producție ecologică
Cimbru Rentabi-
litate preț valoare dt/ha EUR/dt EUR/ha
Producție convențională 1) 980 13,09 12.830 Producție ecologică 1) 735 16,36 12.028
pierderi de venituri 802
economii de costuri 1.172 semințe
698 fertilizare minerală
357 protecția chimică a plantelor
116
costuri suplimentare 884 plante
698 fertilizare organică
104
protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă 40 2.05 82
Costuri suplimentare -288
Plata compensatorie 514
Plata compensatorie în perioada de conversie 600
Surse 1) Estimări de specialitate Indice de preț ecologic/convențional: 1,25
Factorul de reducere a randamentului 75
Indice preț 2001– 2003 până în prezent 116%
Cimbru rentabilitate preț valoare dt/ha EUR/dt EUR/ha
Producție convențională 980 13,09 12.830 Producție ecologică 1) 833 13,75 11.451
pierderi de venituri 1.379
economii de costuri 1.172 semințe
698 fertilizare minerală
357 protecția chimică a plantelor 116
costuri suplimentare 884 plante
698 fertilizare organică
104
protecția plantelor cu substanțe organice 0 ore de muncă
82
Costuri suplimentare -288
Plata compensatorie 600
Indice de preț
1,05
factorul de randament 85%
2) KTBL (2002): Heil u.Gewürzpflanzen
Costuri cu îngrășămintele – cimbru cultivat cu metode convenționale
Necesar de nutrienți
Scăzut Ridicat Mediu Preț cost în
EUR/ha
N 170 240 180 kg / ha 0,88 159
P2O5 50 70 49 kg / ha 0,81 39
K2O 310 420 241 kg / ha 0,66 159
Total
357
Costurile pentru protecția plantelor– cimbru cultivat cu metode tradiționale: 100 EUR/ha în 2001, actualizat cu HCPI (Anexa 8)