STUDIU SOCIOLOGIC COMUN

PRIVIND IDENTIFICAREA NEVOILOR SI A CERINTELOR PIETEI MUNCII

DIN COMUNITATILE TRANSFRONTALIERE, RESPECTIV JUDETELE

GIURGIU SI TELEORMAN (ROMANIA) SI DISTRICTELE RUSE SI VELIKO

TURNOVO (BULGARIA)

Material realizat în cadrul proiectului „United for a Common Labor Market: an integrated approach for labor mobility

within th cross-border area between Romania and Bulgaria”

cod proiect 16.4.2.054

Iunie 2017

Cuprins

1. DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE - JUDEȚUL GIURGIU ......... 3

2. DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE - JUDETUL TELORMAN ... 17

3. CONCLUZII PARŢIALE ..................................................................................................................... 30

4. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE ................................................................................... 32

5. REPREZENTAREA GRAFICĂ ȘI INTERPRETAREA CHESTIONARELOR DIN JUDEȚELE GIURGIU ȘI

TELEORMAN .......................................................................................................................................... 34

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PRIVIND SITUATIA DIN JUDEȚELE GIURGIU ȘI TELEORMAN ....... 114

7. ANALIZA DE SINTEZĂ A PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ DIN REGIUNILE ADMINISTRATIVE RUSE ȘI

VELIKO TARNOVO ............................................................................................................................... 133

8. METODOLOGIA DE EȘANTIONARE ȘI CULEGERE A INFORMAȚIILOR PRIMARE .......................... 148

9. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI ȚINTĂ „AUTORITĂȚI PUBLICE LOCALE” ........ 151

10. REZULTATELE SONDAJULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI ȚINTĂ „ORGANIZAȚII

NONGUVERNAMENTALE” ................................................................................................................... 162

11. REZULTETELE STUDIULUI GRUPULUI ȚINTĂ „ANGAJATORI” .................................................. 172

12. REZULTETELE STUDIULUI GRUPULUI ȚINTĂ „FIRME DE RECRUTARE FORȚĂ DE MUNCĂ” ..... 178

13. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI ȚINTĂ „ȘCOLI PROFESIONALE” ................. 183

14. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI ȚINTĂ „PERSOANE FĂRĂ LOC DE MUNCĂ”

187

15. RECOMANDĂRI SPECIALE PE PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI

RUSE 195

16. REZUMATUL RECOMANDĂRILOR PENTRU PIAȚA MUNCII DIN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA

ROMANIA- BULGARIA ......................................................................................................................... 196

1. DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV

TERITORIALE - JUDEȚUL GIURGIU

1.1. Așezarea geografică

Giurgiu se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la

65 km sud de capitala București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, regiune a cărei reședință, orașul Ruse, se află

chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, și, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii

transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul se află atat în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării, solul fiind nisipos.

Are o suprafață de 3.526 km2 și se învecinează la Est cu județul Călărași, la Vest cu județul Teleorman, la Nord-

Est cu municipiul București, la Nord cu județul Dâmbovița, la Nord-Vest cu județul Argeș, iar la Sud, pe o lungime de 72

km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.( vezi fig 1.)

Figura 1. Așezarea geografică a județului Giurgiu

Sursa: https://ro.wikipedia.org

Județul se află în sud-estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65 km la sud de capitala București.

Este situat în lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea.

Județul Giurgiu este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română și

este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, județul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orașul Bolintin-Vale,

orașul Mihăilești și 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia.

Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunăre al Țării Românești, situat la 60 km de

capitala țării pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu.

Orașul Giurgiu este municipiul de reședință al județului cu același nume din Muntenia, România. Este un port

fluvial important și un punct de frontieră cu Bulgaria. Are o suprafață de 5.388 ha.

Orașul Giurgiu este capătul șoselei naționale DN5, care îl leagă de București și care se termină la punctul de

trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta europeană

de referință nord-sud E85 și se continuă în Bulgaria cu șoseaua națională 2. La Giurgiu, din DN5 se ramifică șoseaua

națională DN5C, care duce spre sud-vest la Zimnicea și șoseaua națională DN5B, care duce spre Ghimpați, de unde se

continuă spre Găești cu DN61. Rețeaua rutieră este completată cu trei șosele județene: DJ507 pornește din DN5 în

apropierea frontierei și duce spre nord-est la Oinacu și Gostinu; DJ503 duce spre nord-vest la Stănești, Toporu, Răsuceni

și mai departe în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle,

Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia,

Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1) și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu,

Gogoșari și mai departe în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F),

Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru,

Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A).

Giurgiu are două stații feroviare, Giurgiu-Nord (construită pentru trenurile ce vin direct de la București și circulă

spre Bulgaria) și Giurgiu. Calea ferată București-Giurgiu (1869, prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și

Țării Românești) nu mai este însă folosită de la distrugerea podului peste râul Argeș de la Grădiștea, pod ce în 2014 nu

fusese încă refăcut. Legătura cu Bucureștiul se realizează prin calea ferată Giurgiu-Videle.

1.2. Repere istorice

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr).

După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se

ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-

565) a construit aici orașul Theodorapolis.

Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru

controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (Bătălia de la Giurgiu), iar mai apoi în războaiele

ruso-turce.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Giurgiu avea statut de comună urbană, reședința județului Vlașca, având o

populație de 11.890 de locuitori, în proporție de trei sferturi români. În oraș funcționau un spital județean cu 20 de paturi,

un tribunal județean, o judecătorie de ocol cu jurisdicție asupra plășii Marginea și a câtorva comune din plasa Câlniștea

din județul Vlașca, două fabrici de bere, una de băuturi spirtoase, patru mori cu aburi, o instalație de fierăstraie mecanice

pentru fasonatul lemnelor de brad, poștă și telegraf. Existau patru școli de fete și opt de băieți, având în total 694 de elevi,

și un gimnaziu cu 168 de elevi; cultele religioase aveau șase biserici ortodoxe (întrucât în perioada otomană cultul creștin

nu putea construi edificii de cult, majoritatea datează de după 1830, una singură, biserica „Sfântul Nicolae”, fiind o geamie

musulmană transformată, iar biserica „Adormirea Maicii Domnului” fiind construită deasupra unei biserici subterane care a

funcționat în timpul dominației turcești), o capelă catolică și două temple mozaice. Anuarul Socec din 1925 consemnează

orașul cu 20.895 de locuitori.

În 1950, Giurgiu a primit statut de oraș regional în cadrul regiunii București, el devenind și reședința raionului

Giurgiu, subordonat acestei regiuni. Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse

(sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. În 1968, orașul a fost declarat

municipiu, el pierzând însă rolul de centru administrativ, fiind arondat județului Ilfov. El a redevenit reședință de județ

odată cu înființarea județului Giurgiu în 1981 în urma unei reorganizări administrative regionale.

1.3. Demografie

Unul dintre indicatorii standard ai dezvoltării umane este numărul de locuitori, care relevă totodată și situația

economică a unei comunități, dinamica populației indicând evoluția economică: zonele care înregistrează creștere

economică tind să atragă populație, în timp ce zonele care au o dinamică economică negativă au tendința de a pierde

populație sau de a stagna. Conform recensământului efectuat în 2011, populația Județului Giurgiu se ridică la 281422

de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 297859 de locuitori.(vezi figura 2)

Figura 2. Evoluția demografică a județului Giurgiu

Sursă date: INS

Populația municipiului Giurgiu a crescut pana la 93077 în anul 1992. Evoluţia a fost ascendentă până în anul 1992,

an după care a început să încet-încet să scădă, urmând tendinţa la nivel naţional. De exemplu, faţă de anul 1998 când s-

a înregistrat un număr de 72.763 locuitori, în anul 1999 au fost cu 131 locuitori mai puţin. Începand cu anul 1999,

municipiul Giurgiu, ca multe alte localităţi din Romania, s-a confruntat cu fenomenul migraţiei temporare sau definitive a

populaţiei, fapt ce s-a răsfâns în scăderea numărului de locuitori. Această evoluţie este prezentată în figura 3.

Figura 3. Evoluția demografică a Municipiului Giurgiu

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populația 313793 325045 320120 327494 313352 297859 281422

313793

325045320120

327494

313352

297859

281422

250000

260000

270000

280000

290000

300000

310000

320000

330000

340000

Evoluția demografică din județul Giurgiu conform recesămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992,

2002, 2011

Sursă date: INS

Populaţia stabilă în municipiul Giurgiu reprezintă 24,5% din totalul populaţiei judeţului. În judeţul Giurgiu

populaţia stabilă la 1 iulie 2007 a fost de 283408 persoane, în scădere cu 1093 persoane (-0,4%) faţă de 1 iulie 2006. Din

acest total, 68,8 % locuieşte în mediul rural în timp ce 31,2 % în mediul urban. (vezi figura 4)

Figura 4. Populația pe medii de rezidență în județul Giurgiu la 1 iulie 2007

Sursă date: INS

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populația 30197 32613 39199 51544 93077 88537 82205

3019732613

39199

51544

9307788537

82205

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Evoluția demografică din Municipiul Giurgiu conform recesămintelor din anii

1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011

68.8%

31.2%

Populația pe medii de rezidență în județul Giurgiu la 1 iulie 2007

Urban

Rural

La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Giurgiu a fost de 280125 locuitori, cu o densitate de 79,4 locuitori pe km2,

situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 6 al densităţii, în ierarhia judeţelor.

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia

judeţului să se diminueze în perioada 2002-2010 cu circa 11659 persoane.

La nivelul judeţului Giurgiu se constată un uşor trend deșcendent, de populaţie, care din punct de vedere

demografic este mai mare ca „performanţă” de media naţională.

În anul 2010, pe medii rezidenţiale, preponderentă este populaţia rurală cu 192.705 locuitori (68,79%), iar

populaţia urbana este de 87.420 locuitori (31,21%).

Pe medii de rezidenţă, la nivel regional, judeţul Giurgiu este judeţul cu cea mai ridicată pondere în populaţia

rurală de 68.79%. Aceste ponderi ridicate ale populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul

agricol.

Procentul de 3,1% cu care a scăzut populația în perioada 2010-2012, reprezintă un număr de 8.846 persoane. În

ceea ce privește mediul urban, cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat chiar în municipiul Giurgiu (-4,4%), în timp ce

orașul Bolintin Vale s-a remarcat printr-un trend așcendent, populația acestuia crescând cu 6,5%. În mediul rural, cea mai

drastică scădere a înregistrat-o comuna Hotarele, cu -14.6%, în timp ce în comuna Ulmi a avut loc o creștere de 1,8%.

La 1 ianuarie 2012, din punct de vedere procentual, nu s-au înregistrat diferențe majore față de situația din iulie

2011: populația concentrată în mediul urban era de 31% iar cea din mediul rural de 69%.( vezi figura 5)

Figura 5. Populația pe medii de rezidență în județul Giurgiu, la 1 ianuarie 2012

Sursă date: INS

În doar 9 ani populaţia judeţului Giurgiu a scăzut cu aproximativ 15 000 de locuitori. Dacă la recesământul din

anul 2002 Giurgiu avea un număr de 298.022 locuitori, în 2011, conform datelor finale ale recensământului din 2011

anunţate de către Institutul Naţional de Statistică, judeţul Giurgiu mai are doar 281.000 de persoane.

31%

69%

Populația pe medii de rezidență în județul Giurgiu la 1 ianuarie 2012

Urban

Rural

Și astăzi, judeţul se plasează pe unul dintre ultimele locuri din ţară în privinţa numărului de locuitori. Conform

INS, scăderea cea mai importantă se înregistrează în mediul rural, existând localităţi în care populaţia s-a redus chiar şi

cu 25% în ultimii ani.

Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării se constată într-o formă sau

alta şi în judeţul Giurgiu. Prin urmare judeţul Giurgiu este cel mai slab judeţ din perspectiva urbanizării la nivel de Regiune

Sud Muntenia. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Giurgiu se numără printre cele 17 judeţe a căror

reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni.

Conform datelor statistice publicate de INS în urma efectuării recesământului din anul 2011, majoritatea

locuitorilor din județul Giurgiu sunt români (83,9%), cu o minoritate de romi (4,5%). Pentru 11,6% din populație,

apartenența etnică nu este cunoscută.( vezi figura 6)

Figura 6 .Apartenența etnică a județului Giurgiu

Sursă date: INS

Din punct de vedere confesional, conform recensământului efectuat în 2011, în județul Giurgiu majoritatea

locuitorilor sunt ortodocși (86,6%). Pentru 13,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.( vezi fig. 7)

Figura 7. Componenta confesională a județului Giurgiu

Sursă date: INS

Datele publicate de Institutul Național de Statistică cu privire la mișcarea migratorie a populației, ne spun că

aceasta contribuie alături de natalitate și mortalitate la creșterea, respectiv descreșterea unei populații. Este determinată

83.9%

4.5%11.6%

Aparteneța etnică în județul Giurgiu

Români

Romi

Apartenență etnică necunoscută

86.6%

13.4%

Componenta confesională a județului Giurgiu

Ortodocși

Apartenență confesională necunoscută

de anumiți factori economici, sociali și politici, și poate fi internă sau externă. Giurgiu este unul dintre cele două județe ale

regiunii Sud-Muntenia în care migrația internă a fost pozitivă (591 persoane).

Județul Giurgiu urmează tendințele existente la nivel regional, facând parte din județele sudice, care sunt și cele

mai afectate de scăderea natalității și creșteriea fenomenului de migrație. Îmbătrânirea demografică este o altă problemă

cu care se confruntă regiunea și implicit județul Giurgiu, și poate fi pusă pe seama scăderii continue a numărului de copii

născuți vii, atât în mediul urban cât și în cel rural, dar și pe seama mortalității.

Conform analizelor publicate de INS, se apreciază că se vor produce modificări în evoluţia demografică: în

mişcarea migratorie care nu va mai fi de la sat către oraş ci invers; va apare fenomenul de reîntoarcere la origini, datorat

în special reducerii drastice a numărului locurilor de muncă. Principalul factor al unei posibile creşteri demografice va fi

sporul natural.

Mărimea contingentului feminin fertil, în raport cu structura pe grupe de vârstă din 1992 şi cu plecările din

localitate, în perioada 2004-2010 rămâne aproximativ aceleaşi, fapt ce va face ca premisele unei creşteri a numărului de

născuţi vii să se obţină prin acţiuni eficiente de stimulare a natalităţii, iar sporul natural să crească şi prin scăderea

mortalităţii generale.

1.4. Rata somajului

Șomajul apare ca urmare a neconcordanței dintre volumul mare de forță de muncă și cererea scăzută.

Fenomenul a fost puternic influențat de criza economică, atât la nivel regional cât și național. După anul 2008, șomajul a

urmat un trend așcendent, regiunea Sud-Muntenia clasându-se pe locul 2 la nivel național. Un fenonem tot mai întâlnit în

ultimii ani este cel al șomajului scăzut în rândul populației cu vârsta între 55 și 64 ani și ridicat în rândul tinerilor.(date

reinterpretate din baza INS)

Conform INS, în anul 2012, județul Giurgiu avea o rată a șomajului mai mare de 10%, valoare care se întâlnește

și în toate celelalte județe ale regiunii Sud-Muntenia, excepție făcând numai regiunea București-Ilfov.

Numărul șomerilor din județul Giurgiu a crescut semnificativ în perioada ianuarie 2008-ianuarie 2011, după care

a urmat o perioadă de scădere. Luna iulie a anului 2012 arată însă o nouă creștere, cu 927 de persoane mai mult față de

luna ianuarie 2013. În ceea ce privește numărul șomerilor indemnizați, luna iulie a acestui an înregistrează cea mai mare

valoare, cu 1.533 persoane mai mult față de ianuarie 2013.

Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, în luna aprilie 2014 , comparativ cu luna precedentă, rata șomajului

masculin a scăzut de la 7,61% în luna martie 2014 la 7,31%, rata șomajului feminin scăzând de la 5.74% în luna martie

2014 la 5,58%. Numărul șomerilor de sex feminin la data de 30 aprilie 2014 a fost de 2712 persoane.

Numărul şomerilor înregistraţi în luna iulie a anului 2016, de 5238, se află în uşoară scădere faţă de cel de la

sfârşitul anului 2015, când instituţia avea în evidenţă 5723 de şomeri. Ca şi în anul 2015, numărul de şomeri bărbaţi, a

fost mai ridicat, deşi s-a constatat diferenţa de 2884 în vara anului acesta faţă de aproximativ 3000 la sfârşitul anului

2015. În ceea ce priveşte indemnizaţia de şomaj, 679 de femei beneficiază de aceasta în timp ce 4559 de bărbaţi se

bucurau de acest drept.

Rata şomajului la finalul anului 2015 era de 6,2% iar cea de anul 2016 (înregistrată în luna iulie) a fost de

5,63%.

Ponderea şomerilor în mediul urban pe luna iulie a fost de 953, în timp ce în mediul rural -4285.

Conform celor mai recente date prelucrate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Giurgiu,

numărul total al persoanelor înregistrate în evidenţa instituţiei pana în luna martie a anului 2017 a fost de 5238, dintre

care 2354 sunt femei.

Figura 8. Tabel cu rata șomajului în județul Giurgiu pe sexe, în perioada 2007-2017

Rata șomajului în județul Giurgiu pe sexe

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Femei 4,7 4,3 6,3 9,6 6,8 6,4 6,2 5,7 6,8 5,3 5,1

Barbati 4,2 4,8 2,9 7,2 6 5,4 6,2 7,3 7,4 5,9 5,3

Total 4,5 4,5 4,6 8,4 6,4 5,9 6,2 6,5 7,1 5,6 5,2

Sursă date: AJOFM Giurgiu

Evoluţia numărului de şomeri din judeţul Giurgiu reflectă situaţia macroeconomică: în perioada premergătoare

crizei economice numărul şomerilor a scăzut, după care a crescut brusc în anul 2009. Începând cu anul 2010, perioadele

de scădere au alternat cu cele de creştere. Dinamica structurii pe sexe pune în evidenţă ponderea semnificativ ma i mare

a bărbaţilor în totalul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Giurgiu, comparativ cu cea a femeilor.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat în fiecare an (în perioada 2007-2017) date

îngrijoratoare despre rata de șomaj din județul Giurgiu și putem observa rata șomajului înregistrat în perioada 2007-2017

în figura 9.

Figura 9. Evoluția ratei șomajului în perioada 2007-2017

Sursă date: AJOFM Giurgiu

4.5%4.5%4.6%

8.4%6.4%

5.9%6.2%

6.5%7.1%

5.6%5.2%

0 2 4 6 8 10

2007

2009

2011

2013

2015

2017

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Rata șomajului 4,5 4,5 4,6 8,4 6,4 5,9 6,2 6,5 7,1 5,6 5,2

Evoluția ratei șomajului în perioada 2007-2017 în

județul Giurgiu

1.5. Economie

Activitatea economică a cunoscut, în această parte a ţării, o puternică dezvoltare în epoca modernă a Țării

Româneşti, aceasta fiind favorizată de existenţa Giurgiului la intersecția marilor drumuri europene, ca cel mai important

port la Dunărea fluvială românească din acele timpuri. Prin portul Giurgiu se exportau, în acea vreme, mari cantități de

cereale, vite şi petrol. Industria ca activitate economică a cunoscut o dezvoltare în perioada dintre cele două războaie

mondiale, constând în special în prelucrarea produselor agricole (morărit, fabricarea zahărului, uleiurilor vegetale,

tăbăcitul pieilor, decorticatul orezului), tricotaje, fabricarea țiglei și a cărămizii, prelucrarea lemnului, reparatul

ambarcațiunilor fluviale. În perioada interbelică, activitatea economică a constituit-o cu preponderență agricultura,

prelucrarea produselor agricole vegetale și animale, comerțul cu cereale, vite și petrol, reparațiile ambarcaţiunilor fluviale.

Procesul de restructurare început după decembrie 1989, a făcut ca economia județului să încerce să se așeze prin

intermediul acelor sectoare economice care mai prezentau încă activitate. Imaginea economiei actuale este oferită de

numărul și tipul agenților economici ce activează în prezent, la nivelul județului: 4 regii autonome, 5.132 societăți

comerciale cu capital privat, 139 societăţi comerciale cu capital mixt român-străin, 208 societăți comerciale cu capital

integral străin și 58 societăţi cu capital mixt de stat și privat.

Analizele recente la nivelul României, disting anumite zone tradiţionale, caracterizate printr-o dezvoltare

insuficientă, la nivelul mai multor paliere: rată înaltă a şomajului structural; pondere ridicată a populaţiei ocupate în

agricultură; o rată a mortalităţii infantile mai mare decât media pe ţară; tendinţă semnificativă a emigrării, determinată de

lipsa locurilor de muncă; infrastructură de bază necorespunzătoare; un nivel scăzut al investiţiilor directe pe locuitor în

raport cu media pe ţară. Astfel de zone pot fi identificate în judeţele Botoşani şi Vaslui (în cadrul regiunii de dezvoltare

Nord-Est), Giurgiu şi Teleorman (regiunea Sud-Muntenia), Dolj şi Olt ( regiunea Sud-Vest Oltenia), Maramureş şi Bistriţa-

Năsăud (regiunea Nord-Vest). Spre exemplu, cel mai mic procent al salariaţilor din industrie se înregistrează în judeţele

Giurgiu (0,4%), Ialomiţa (0,7%), Mehedinţi (0,8%), Călăraşi (0,9%). Pe de altă parte, dacă analizăm o perioadă mai lungă

de timp, putem observa că județul cu cea mai mare creștere în perioada 2002-2011 (peste 200%) este Sălaj, urmat apoi

de Maramureş, Harghita, Giurgiu și București-Ilfov (peste 100%).

Giurgiu este un județ cu potențial important, oferit mai ales de poziția sa nodală în infrastructura de transport dar

și un teritoriu cu deficiențe importante din punct de vedere al capacității și competitivității economice

În prezent, numărul agenților economici cu activitate industrială (inclusiv microîntreprinderi) se ridică la 1.335. În

judet exista 2 parcuri industriale : Parcul Tehnologic și Industrial Giurgiu Nord (10 acționari) - unde îsi desfașoară

activitatea 6 societăți comerciale cu cca. 1.500 salariați cu posibilități de extindere de pâna la 3.500 salariați. Investițiile

străine însumează 23 mil USD, iar în viitor se preconizează creșterea acestora la 50 mil. USD. Se colaborează cu Centrul

European Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE), Incubatorul de Afaceri Giurgiu și Centrul de Excelentă; și Parcul

Industrial Bolintin Deal (proprietar SC „UNIVERSAL PROPERTY” SRL) – în suprafata de 143 ha, unde urmeaza a fi

construite obiective economice.

Principalele ramuri industriale din județul Giurgiu sunt: industria prelucrătoare, industria extractivă,

producerea energiei electrice şi termice, gaze şi apă, industria textilă şi a confecţiilor textile.

În municipiul Giurgiu funcționează de asemenea S.C. Administrația Zonei Libere Giurgiu S.A, care

beneficiază de lucrări de infrastructură, de suprastructură, de conectare la putere electrică, legături telefonice prin fibră

optic, spații libere pentru producție și comerț. În prezent aici îsi desfasoara activitatea cca. 300 societăți comerciale cu

capital strain, mixt sau românesc, precum și firme străine.

Din punct de vedere al performanței macroeconomice a teritoriului, Giurgiu are deficiențe importante, dar

dinamica sa pozitivă din ultimii ani poate conduce la o creștere importantă de competitivitate în perioada următoare,

suprapusă perioadei de programare europene pentru intervalul 2014-2020. Analiza nu poate suprinde încă suficient

impactul pe care fondurile europene îl au asupra economiei județene, monitorizarea sa poate însă oferi aceste date, ce

pot permite modificări ale obiectivelor de dezvoltare.

Gradul de dezvoltare economică a teritoriului este direct condiționat de gradul de dezvoltare socială și culturală,

de existența unor tradiții economice și de existența unei comunități locale cu identitate proprie. Aceste elemente sunt în

prezent disputate de noi variabile economice, care nu mai țin atât de mult seama de tradiție și identitate, ci de modul în

care capitalurile circulă și cât de pregătite sunt instituțiile și actorii economici să le faciliteze mobilitatea.

1.6. Dinamica pieței forței de muncă și dezvoltarea economică din județul Giurgiu, în perioada 2007-2017

Conform studiilor de profil, există actualmente numeroase unghiuri de vedere a structurii forţei de muncă. Astfel,

structura forţei de muncă poate fi privită prin prisma participării la activitatea economică sau a ocupării, prin aceea a

grupelor de vârstă, a ramurilor şi sectoarelor economice, a mediilor de rezidenţă şi a sexelor, a ocupaţiilor etc. De multe

ori, criteriile după care forţa de muncă se structurează sunt combinate.

Forța de muncă joacă un rol principal în funcționarea unei economii. Din perspectiva întreprinderilor, aceasta

reprezintă un cost (costul forței de muncă) care cuprinde nu numai remunerațiile și salariile plătite angajaților, ci și

costurile nesalariale, în special contribuțiile sociale de plată de către angajator. Astfel, aceasta este un factor determinant

pentru competitivitatea întreprinderilor, cu toate că, la rândul său, este influențată de costul capitalului (de exemplu,

dobânzile la împrumuturi și dividendele pentru acțiuni) și de elemente netarifare precum inovarea și poziționarea pe piață

a mărcii/produselor. Conform PUG al Primăriei Municipiului Giurgiu, încă din anul 2007, Municipiul Giurgiu a fost afectat

masiv de fenomenul dezindustriălizării în ciuda măsurilor luate de autoritățile locale (Zona Liberă, Parcul Industrial),

neexistând încă investiţii majore la nivelul municipiului. Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării mediului de

afaceri în organizaţii şi asociaţii formale, nu se putea vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al

cuvântului. Dacă această situaţie nu era atât de importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei

coordonări şi a reprezentativităţii poate fi considerată o deficienţă majoră, întrucât a condus la o disoluţie a puterii de

negociere, care a împiedicat obţinerea de facilităţi. Investiţiile productive sunt si astazi, în anul 2017, destul de reduse,

majoritatea IMM-urilor activând în domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturilor.

Planul Local de Actiune pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic realizat în județul Giurgiu pentru

perioada 2013-2020, evidențiază ca cea mai mică valoare a ratei de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ

este de 54,2%, comparativ cu media pe ţară care este 72,9%. O valoare la fel de îngrijorătoare se înregistrează şi în

cazul indicatorului referitor la rata de alfabetizare al populaţiei adulte care în judeţul Giurgiu este cea mai scăzută din ţară

- 92,2% faţă de 97,5 cât se înregistrează la nivelul întregii ţări. ( vezi fig. 10).

Figura 10. Rata de cuprindere școlară și rata de alfabetizare

Sursă date: PLAI Giurgiu 2013-2020

Figura 10 evidențiază un aspect important în dinamica pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a

județului Giurgiu: valoarea raportului între rata de cuprindere școlara la toate nivelurile de învățământ şi cel al ratei de

alfabetizare a populației adulte este cu atât mai alarmantă cu cât tendinţa populaţiei active este în descreștere.

În ceea ce privește domeniile de angajabilitate, INS a publicat lucrări ce reliefează faptul că în timp ce populaţia

activă majoritară este angajată în special în desfăşurarea de activităţi cu caracter agricol, există totuşi o puternică tendinţă

de dezvoltare a altor sectoare ale economiei cum ar fi serviciile sau industria construcţiilor.

Conform datelor preluate de la INS, îmbatranirea demografică - indicele de vitalitate este în scădere și se

situează sub nivelul necesar înlocuirii generațiilor - aproape o treime din populația ocupată desfășoară activități din

categoria “bugetari” - o proporție foarte mare din șomeri sunt neindemnizați.

În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în raport cu numarul somerilor existenti în județ, s-au evidențiat o

serie de evoluţii de luat în calcul în vederea identificării nevoilor și cerințelor pieței muncii a judeţului.(date preluate

AJOFM Giurgiu-vezi figura 10)

Figura 11. Tabel cu situația șomajului în județul Giurgiu în perioada 2007-2017

An

Nr. Total Șomeri Din care femei Nr. Total Șomeri

indemnizați

Nr. Total Șomeri

neindemnizați

Rata șomajului (%) Rata șomajului

feminină (%)

Rata șomajului

masculină (%)

2017 4625 1987 787 3838 5,2 5,1 5,3

2016 4737 2168 711 4026 5,0 5,3 5,9

2015 6650 3137 1036 5614 7,1 6,8 7,4

2014 6378 2712 1488 4890 6,5 6,2 7,3

2013 5671 2412 1598 4073 6,2 6,2 6,2

2012 5043 2275 1345 3698 5,9 6,4 5,4

Rata de cuprindere școlară la toate nivelurile

de învățământ

Rata de alfabetizare a populației adulte

Județul Giurgiu 54,2 92,2

România 72,9 97,5

54,2

92,272,9

97,5

020406080

100120

Rata de cuprindere școlară și rata de alfabetizare

Județul Giurgiu România

2011 7442 3090 3192 4250 7,9 6,7 9,2

2010 7863 3130 4415 3448 8,4 7,2 9,6

2009 4661 2043 1594 3067 4,6 6,3 2,9

2008 4052 1819 857 3195 4,5 4,3 4,8

2007 4048 2011 1103 3122 4,5 4,7 4,2

Sursă date: AJOFM Giurgiu

Putem observa în figura 11, două puncte critice: între anii 2010-2011 și 2014-2015, rata șomajului atinge cote

alarmante.

Astfel, luând în calcul și concluziile studiilor realizate de INS în acest domeniu (în perioada 2007-2017),

deducem că un aspect important în dinamica pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a județului Giurgiu este

legat de evoluţia populaţiei active în judeţ. Valoarea raportului între numărul persoanelor ocupate şi cel al persoanelor

neocupate este cu atât mai alarmantă cu cât tendinţa populaţiei active este în descreștere.

Tendinţa descrescătoare a populaţiei civile ocupate, fenomenul migraţiei externe şi interne au luat amploare în

perioada 2007-2017. Evoluţie negativă a dinamicii forţei de muncă în judeţ poate fi dedusă și din analiza unor factori

relevanți în acest sens: cele mai multe locuri de muncă vacante se semnalează în domeniul construcţiilor; oferta de

specializări din programele de formare continuă trebuie compatibilizată conform şi cu opţiunile absolvenţilor de

învăţământ gimnazial şi liceal pentru învăţământul profesional dar mai ales cu cererea de pe piaţa forţei de muncă;

spiritual antreprenorial este scazut.

Un factor deosebit de important pentru structura populaţiei active este reprezentat de situaţia migraţiei externe şi

interne pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte migraţia internă, fluxul migratoriu este îndreptat preponderent înspre

municipiul Bucureşti în a cărui proximitate se află judeţul Giurgiu. Migraţia externă în acest judeţ cunoaşte aceeaşi

tendinţă de creştere înregistrată la nivelul întregii ţări.

În strânsă legătură cu aceste elemente, dar cu un impact direct şi imediat asupra nivelului de dezvoltare

economică a judeţului, este domeniul cercetării. Posibilitatea realizării de transferuri tehnologice ca urmare a dezvoltării în

centre de cercetare a unor tehnici inovatoare poate reprezenta unul din elementele esenţiale în stabilirea unor politici de

dezvoltare. Judeţul Giurgiu nu face excepţie de la aceste prerogative ale dezvoltării, influenţa educaţiei asupra gradului de

dezvoltare socioeconomică fiind resimţită şi în cazul populaţiei acestui judeţ.

Succesul implementării unor politici de dezvoltare depinde de nivelul de pregătire a populaţiei comunităţii în care

acestea sunt iniţiate. Din acest punct de vedere oportunităţile de dezvoltare în diverse domenii pot fi puse în valoare

numai atunci când nivelul de pregătire al membrilor comunităţii respective poate răspunde provocărilor pe care le oferă

respectivele oportunităţi. Nivelul de pregătire şi natura specializărilor influenţează pe termen lung disponibilitatea

resurselor umane de a se adapta cererilor formulate pe piaţa muncii conform gradului de dezvoltare a diferitelor ramuri ale

economiei.

1.7. Informații cu privire la proiectele implementate din fonduri publice în regiunea de graniță a județului Giurgiu, în

cadrul cărora au fost realizate baze de date și cercetări similare, în perioada 2007-2017

Regiunea Sud-Muntenia și mai ales județul Giurgiu, au beneficiat de foarte puține proiecte finanțate din fonduri

publice pentru dezvoltarea resurselor umane. Pe termen mediu proiectele implementate în Regiune, în perioada 2007-

2017, au devenit un reper de succes și o bună practică ce va putea fi replicată și în alte zone.

În perioada 2007-2017, în județul Giurgiu au fost implementate o serie de proiecte ce au vizat regiunea de

graniță a județului Giurgiu, proiecte implementate de beneficiari precum Autoritățile Publice Locale din județ dar și alte

entități, private. Domeniile de interes pentru care s-a aplicat sunt printre cele mai vaste, iar marea majoritate a proiectelor

ce s-au implementat în perioada 2007-2017 ( ce au avut impact direct asupra pieței muncii și a cetațeanului) în județ au

fost cofinanțate din Fondul Social European prin POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane) 2007-2013 dar și prin alte programe ca de exemplu Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria

2007-2013, POCA (Program Operațional Capacitate Administrativă), PNDR(Programul Național de Dezvoltare Rurală)

ș.a.

Scopurile definite ale proiectelor s-au realizat prin creşterea adaptabilităţii lucrătorilor și a întreprinderilor,

îmbunatățirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării persoanelor vulnerabile și facilitarea accesului

pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate (minorități, emigranţi, persoane cu dizabilități,etc.), îmbunatățirea accesului

la participare și ocupare pe piaţa muncii și promovarea parteneriatelor pentru reforma în domeniile incluziunii și ale

ocupării. Printre activitățile derulate putem enumera:

realizarea unor programe integrate de dezvoltare a resurselor umane și stimulare a ocupării din Regiunea Sud-Muntenia,

prin măsuri active integrate (consiliere, mediere, formare profesională etc.)

creșterea gradului de adaptare a grupurilor țintă la cerințele pieței muncii moderne prin: informarea adecvată în ceea ce

privește caracteristicile pieței forței de muncă, tendințele ocupaționale și de formare profesională, și metodele, tehnicile și

instrumentele de căutare și menținere a unui loc de muncă. Măsurile din cadrul proiectelor au fost integratoare și

acoperitoare, decurgând unele din altele.

Promovarea culturii antreprenoriale prin: activităţile de training, consiliere şi consultanţă, tutoriat, în vederea creşterii

abilităţilor persoanelor de a materialize ideile de afaceri.

Unul dintre exemplele în acest sens poate fi proiectul „Antreprenoriatul rural - dezvoltarea sustenabilă a comunității

din regiunea Sud Muntenia”, a fost cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Investește în oameni!, Axa Prioritară nr 5 „Promovarea măsurilor active de

ocupare”, Domeniul Major de Intervenție nr. 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale”. Valoarea

proiectului a fost de 1.754.584.00 RON din care 1.468.232 RON reprezintă finanțarea nerambursabilă. Proiectul s-a

desfășurat în perioada 27 martie 2014 – 27 septembrie 2015 în comunele și satele din Județul Giurgiu și și-a propus

îmbunătățirea calității resurselor umane din zone rurale a regiunii Sud Muntenia, în vederea creșterii accesului la ocupare

în domenii non agricole pentru 432 persoane din satele și comunele județului Giurgiu astfel:

Prin intermediul proiectului, s-a facilitat accesul la cursuri adaptate nevoilor de formare pe piața muncii, astfel încât,

persoanele cuprinse în programe să dețină atât abilități relevante pentru piața muncii sau pentru propria afacere, dar și să

investească în dezvoltarea comunității- 350 de persoane din mediul rural giurgiuvean au participat la câte doua cursuri de

formare profesională de scurtă durată precum Competențe informatice și Competențe civice sau Contabilitate și

Competențe antreprenoriale.

peste 40 de persoane șomere, inactive sau care se ocupau cu agricultura de subzistență au reusit să își găsească un loc

de muncă datorită programului integrat la care au participat. Acesta a presupus informarea beneficiarilor cu privire la piața

muncii din Județul Giurgiu, consilierea acestora privind găsirea și păstrarea locului de muncă, formare profesională

adaptată nevoilor fiecaruia și nu in ultimul rând medierea muncii.

10 beneficiari ai proiectului care au urmat cursurile de Competențe antreprenoriale au primit câte un premiu de 9000 de

lei pentru a-și deschide propria afacere. Astfel, au fost înființate 10 firme noi în Județul Giurgiu, care au creat 16 locuri noi

de muncă.

Autoritățile Publice Locale precum Consiliul Județean Giurgiu, Primăriile locale și Camera de Comerț, Industrie și

Agricultură Giurgiu, au implementat în calitate de beneficiari sau parteneri, în perioada 2007-2017, o serie de proiecte,

având caracter administrativ, vizând mai multe domenii și care au definit și construit cadrul de cooperare în vederea

valorificării capitalului teritorial pentru a facilita competitivitatea și inovare pentru întreaga zonă transfrontalieră.

Printre proiectele cu caracter administrativ implementate din fonduri publice putem enumera:

Proiectul SPATIAL-Strategie comună pentru dezvoltarea teritorială durabilă a regiunii transfrontalieră România Bulgaria

realizat în cadrul PNDR- submăsura 4.3 Investiții pentru Dezvoltarea, Monitorizarea sau Adaptarea Infrastructurii Agricole

și Silvice, avand ca beneficiar Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei publice din Romania.

Obiectivul proiectului l-a reprezentat armonizarea, la nivelul întregii arii transfrontaliere a politicilor economice,

sociale, culturale și de mediu, ajutând la creșterea coeziunii teritoriale, economice și sociale și a competitivității

economice.

“EOCES- Întărirea capacităţilor operaţionale pentru răspuns în situaţii de urgenţă în regiunea transfrontalieră Giurgiu -

Ruse”, avand ca beneficiar Direcția Districtuală din cadrul Ministerului de Interne – Ruse în parteneriat cu Consiliul

Județean Giurgiu.

Proiectul “EOCES - Întarirea capacităților operaționale pentru răspuns în situații de urgență în regiunea

transfrontalieră Giurgiu - Ruse”, cu o valoare totală eligibilă de 3,9 milioane euro, a consolidat capacitatea de prognoza și

management pentru un raspuns rapid în situații de risc epidemiologic precum și în alte situații generate de dezastre

naturale.

Proiect „Reabilitare și extindere Complex de Servicii Sociale Giurgiu”, cod SMIS 17944, având ca beneficiar Unitatea

Administrativ-Teritorială Judeţul Giurgiu.

În cadrul acestui proiect, s-a iniţiat combaterea activă a fenomenului de violenţă domestică, cunoscute fiind efectele

negative pe termen lung ale acesteia asupra societăţii noastre.

2. DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV

TERITORIALE - JUDETUL TELORMAN

2.1. Așezarea geografică

Teritoriul judeţului Teleorman este situat în partea sudică a ţării, în zona centrală a Câmpiei Romane, fiind

încadrat de judeţul Argeş și judeţul Dimbovita la nord, judeţul Giurgiu la est, judeţul Olt la vest şi Bulgaria la sud, în zona

de confluență a râurilor Olt și Vedea cu fluviul Dunărea. Judeţul este organizat administrativ în trei municipii – Alexandria,

Rosiori de Vede şi Turnu Măgurele, două oraşe – Zimnicea şi Videle – şi 92 de comune .

Judeţul Teleorman ocupă ca suprafaţă locul 19, deţinând un procent de 2,4 % din suprafata ţării, fiind situat la

intersectia paralelei de 45N cu meridianul de 25E desfasurindu-se pe 53’24” latitudine și pe 19’ longitudine, având ca

extremă nordică comuna Sirbeni - 4430’31” , ca extremă sudică orasul Zimnicea – 4337’07”, ca extremă estică comuna

Bujoreni – 2548’ şi ca extremă vestică comuna Plopii Slăvitești – 2439’.

Extemitatea sudică a judeţului coincide cu extremitatea sudică a țării, fiind judeţ de frontieră cu Bulgaria, pe o

lungime de cca. 88 km. (vezi figura 12)

Figura 12. Așezarea geografică a județuluiTeleorman

Sursă: https://ro.wikipedia.org

Reședința județului Teleorman este municipiul Alexandria.

Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura

între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele: DN6 leagă Bucureștiul,

prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara; DN52 leagă Alexandria de Turnu Măgurele, Corabia,

Calafat etc; DN51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung; D.J. 601 leagă

Alexandria, prin Găești, de Târgoviște; D.J. 506 face legătura între Alexandria și Giurgiu.

Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului

al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate

ajunge la toate magistralele feroviare din țară.

În județul Teleorman există 2 puncte de trecere a frontierei: în orașul Zimnicea și în municipiul Turnu Măgurele.

Zimnicea se situează în partea de sud a câmpiei Boian, la 40 km de municipiul Alexandria, la granița cu Bulgaria.

Dunărea trece la distanță de 2 km de centrul Zimnicei, pe partea stângă a unui vechi braț al fluviului. Orașul Zimnicea –

extrema sudică a României, este așezat pe malul stâng al fluviului Dunărea, la 43° 37' 07" latitudine nordică și 25° 23 ' 32"

latitudine estică. Punctul de trecere a frontierei catre Bulgaria prin Zimnicea, este Zimnicea – Svishtov – Vama Zimnicea

și este funcțional, trecerea se realizează cu unul din cele mai mari bacuri de pe fluviul Dunarea, cu o suprafață

desfășurată de 600 mp și o capacitate de 4 tiruri sau 20 autoturisme sau 7 camioane sau 8 autocare.

Turnu Măgurele este un municipiu în județul Teleorman. Se află în sudul țării și în sud-vestul județului, aproape

de confluența râului Olt cu Dunărea. Delimitări: nord, nord-vest - comuna Lița; est - comuna Ciuperceni; sud - fluviul

Dunărea, care constituie granița cu Bulgaria.

2.2 Repere istorice

Orașul Alexandria

Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase

planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat

numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc

depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu.

În 1837 așezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, așezarea a fost

declarată oraș în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al orașului. Hărnicia

întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales "Ekstruktia" - acea interesantă

constituție pe care și-au alcătuit-o și după care s-au condus timp de 30 de ani: - "o pildă de gândire profund omenească,

un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și

pașnică conlocuire a cetățenilor"-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze destul de energic ca așezare.

Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieții economice până

la 1948. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Alexandria aveau loc

vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului.

După reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia, Alexandria beneficiază de

importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu, în pofida faptului că orașul tocmai

suferise mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Alexăndrenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluția de la

1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala țărănească din 1907; Războiul

pentru reîntregirea patriei (1916-1919) și cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945). Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au

participat la Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei

de tranziție. Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel

național și european.

Orașul Zimnicea

La vest de așezarea actuală a existat cea mai veche cetate geto-dacică cunoscută până acum din Muntenia, ale

cărei începuturi sunt estimate în secolul IV î.Hr. și al cărui nume nu este menționat.

În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei așezări geto-dacice ființa un sat românesc.

Numele său este menționat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creștini,

Peter Sparanou și Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea de la Sviștov la „Dezimnikos” la întoarcerea lor de la Ierusalim

în 1385. Locul este menționat și în cronicile bizantine sub numele de „Demnitzikos”, „Dzimnikes” sau „Deziminkos” care

apar în cronici chiar mai vechi, din secolul XII. Fiind port la Dunăre, a înflorit ca oraș-târg aflat de-a lungul rutelor

comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală.

În 1457 Vlad Țepeș, a luptat cu Imperiul Otoman de-a lungul Dunării, trecând și pe la Zimnicea. În 1595 Mihai

Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a câștiga independența statului său de-a lungul Dunării și pe la Zimnicea.

În anul 1791 Zimnicea apărea pe hartă cu 116 case. În 1835 avea 531 de gospodării, fiind al doisprezecelea oraș-târg ca

mărime din Țara Românească, menționat și ca punct vamal și de schimburi comerciale. În anul 1835 Zimnicea număra

2650 locuitori, iar la finele secolului XIX-lea 4500.

La 1 iulie 1834 s-a înființat orașul liber Alexandria, iar o parte dintre orășenii din Zimnicea au plecat atunci în

aceată localitate nou înființată. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, Zimnicea a fost reședința județului

Teleorman. Însă datorită neînțelegerilor dintre boieri și negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele.

Din 1860 Zimnicea a devenit punct de vamă. În timpul războiului de independență (1877 - 1878), a fost sediul de

campanie al trupelor rusești și românești care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. Și tot în

timpul războiului de independență a fost din nou reședintă de județ pe o perioada de 3 luni. În anul 1901 a fost inaugurată

gara orașului.

În primul război mondial, trupele Imperiului German au trecut Dunărea pe la Zimnicea, contribuind la distrugerea

frontului românesc din Muntenia.

In anul 1930 sunt înregistrați 10.879 locuitori.

Orașul Turnu Măgurele

După războaiele daco-romane din anii 101–106 d.Hr., încheiate prin victoria armatelor romane conduse de

împăratul Traian și prin cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create. Împăratul

Traian a fortificat granița de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta Limes alutanus, format din castre și cetăți

de o parte si de alta a râului Olt, de la Dunăre (din zona Islazului de astăzi) până în munții Boița.

Turnu este amintit între anii 1393-1394 prin cetatea cu același nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la

confluența fluviului Dunărea cu Oltul (numită așa după forma cetății). La anul 1417 cetatea Turnu a intrat sub stăpânire

turcească și a fost transformată împreună cu o zonă de securitate (stabilită în adâncime cu o rază de 15 km de la cetate)

în raiaua Turnu. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829) s-a stabilit

ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci și restituită Țării Românești.

Înființarea oficială a orașului Turnu, actualul Turnu Măgurele (s-a numit astfel spre a se deosebi de Drobeta

Turnu Severin și Turnu Roșu) s-a hotărât la data de 27 februarie 1836 pe timpul domnitorului Alexandru Ghica.

2.3. Demografie

Unul dintre indicatorii standard ai dezvoltării umane este numărul de locuitori, care relevă totodată și situația

economică a unei comunități, dinamica populației indicând evoluția economică: zonele care înregistrează creștere

economică tind să atragă populație, în timp ce zonele care au o dinamică economică negativă au tendința de a pierde

populație sau de a stagna.Populația județului Teleoman s-a redus cu 24% din 1992, până în prezent. Potrivit datelor

recensământului din 1992, în Teleorman trăiau 483.840 de persoane. În 2011, județul mai număra doar 380.123 de

locuitori.( vezi figura 13)

Figura 13. Evoluția demografică a Județului Teleorman

Sursă date: INS

În Figura 14 putem observa o creștere treptată a populației în Alexandria până în anul 1992, apoi ca și în

celelalte zone din județ, dar și din țară, populația scade succesiv. Dacă în anul 1992 în Alexandria s-a înregistrat un

numar de 58478 locuitori, în 2002 au fost 50496, iar în 2011, la ultimul recensământ, au fost 45434 locuitori. Constatăm

astfel ca în orașul Alexandria în perioada 1992-2011 populația a scăzut cu 13044 persoane.

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populația 487394 510488 516222 518943 483840 436025 380123

487394510488 516222 518943

483840

436025

380123

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Evoluția demografică din județul Teleorman conform recensămintelor din anii 1948,

1956, 1966, 1977,1992, 2002, 2011

Figura 14. Evoluția demografică a orașelor Alexandria, Turnu Măgurele și Zimnicea

Sursă date: INS

Analizând evoluția demografică a orașului Turnu Măgurele, dar și cea a orașului Zimnicea, constatăm ca

începând cu anul 1992, ca multe alte localităţi din Romania, cele două orașe, s-au confruntat cu fenomenul migraţiei

temporare sau definitive a populaţiei, fapt ce s-a răsfâns în scăderea numărului de locuitori.

Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul județului Giurgiu se constată într-o

formă sau alta şi în judeţul Teleorman. Prin urmare judeţul Teleorman este si el slab din perspectiva urbanizării la nivel

de Regiune Sud Muntenia. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Teleorman se numără printre cele

17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni. Putem

observa în figura 15 ca 31,3% din populația județului Teleorman are reședința în mediul urban, în timp ce 68,7% în mediul

rural.

Figura 15. Populația pe medii de rezidență în județul teleorman la 1 ianuarie 2012

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Alexandria 17840 19294 21898 37446 58478 50496 45434

Turnu Magurele 11493 18055 26409 32316 36966 30089 24772

Zimnicea 11056 12445 13231 13964 17128 15672 14058

17840 1929421898

37446

58478

50496

45434

1149318055

26409

32316

36966

30089

24772

11056

12445 13231 1396417128 15672

14058

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Evoluția demografică a oraselor Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, conform recesămintelor din anii 1948 -

2011

Alexandria Turnu Magurele Zimnicea

Sursă date: INS

Conform datelor statistice publicate de INS în urma efectuării recesământului din anul 2011, majoritatea

locuitorilor din județul Teleorman sunt români (88,15%), cu o minoritate de romi (1,95%). Pentru 9,87% din populație,

apartenența etnică nu este cunoscută, iar 0,03% reprezintă alte apartenențe etnice.( vezi figura 16)

Figura 16. Aparteneța etnică în județul Teleorman la 1 ianuarie 2012

Sursă date: INS

Din punct de vedere confesional, conform recensământului efectuat în 2011, în județul Teleorman majoritatea

locuitorilor sunt ortodocși 88,99%. Pentru 9,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională, iar 1,08% din

populatie apartine mai multor tipuri de religie precum adventiști, musulmani, romano-catolici, greco-catolici, creștini după

evanghelie, unitarieni etc.( vezi fig. 17)

Figura 17. Componenta confesională a județului Teleorman

68,7%

31,3%

Populația pe medii de rezidență în județul Teleorman la 1 ianuarie 2012

Rural

Urban

88.15%

1.95%0.03%9.…

Apartenența etnică în județul Teleorman la 1 ianuarie 2012

Români

Romi

Alții

Indisponibili

Sursă date: INS

Județul Teleorman, conform studiilor publicate de catre Institutul Național de Statistică, urmează tendințele

existente la nivel regional, facând parte din județele sudice, care sunt și cele mai afectate de scăderea natalității și

creșteriea fenomenului de migrație. Îmbătrânirea demografică este o altă problemă cu care se confruntă regiunea și

implicit județul Teleorman, și poate fi pusă pe seama scăderii continue a numărului de copii născuți vii, atât în mediul

urban cât și în cel rural, dar și pe seama mortalității.

Conform analizelor publicate de INS, se apreciază că se vor produce modificări în evoluţia demografică: în

mişcarea migratorie nu va mai fi de la sat către oraş ci invers; va apare fenomenul de reîntoarcere la origini, datorat în

special reducerii drastice a numărului locurilor de muncă. Principalul factor al unei posibile creşteri demografice va fi

sporul natural.

2.4 Rata şomajului

Evoluţia sinuoasă, dar cu tendinţă generală de creştere, a valorilor ratei generale a şomajului şi a numărului

persoanelor şomere în perioada 2007-2017, dar și înainte de această perioadă, s-au resimţit în mod diferit la nivel

teritorial. Din primul an al existenţei oficiale a şomajului în România, au fost evidente deosebirile între zonele țării. Făcând

referire la județul Teleorman, fenomenul șomajului a fost puternic influențat de criza economică. După anul 2007, șomajul

a urmat un trend așcendent, regiunea Sud-Muntenia clasându-se pe locul 2 la nivel național. Un fenonem tot mai întâlnit

în ultimii ani este cel al șomajului scăzut în rândul populației cu vârsta între 55 și 64 ani și ridicat în rândul tinerilor.( date

reinterpretate din baza INS). Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, în luna martie a anului 2010 este recunoscută ca

fiind punctul de creștere maximă a ratei șomajului, 13,3% astfel și rata de șomaj înregistat pe sexe a ajuns la cote

alarmante în acea perioadă. Un alt punct critic de referință a fost între anii 2014-2015, când rata șomajului a depășit

pragul de 11%.(vezi figura 18). Potrivit Direcției Județene de Statistică Telorman, în luna martie 2017, rata şomajului în

judeţul Teleorman a fost în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna ianuarie 2017. Rata

şomajului la bărbaţi a fost cu aproximativ 4,2 puncte procentuale mai mare decât la femei.

88.99%

9.93%1.08%

Componenta confesională a județului Teleorman

Ortodocsi

Indisponibili

Alții

Figura 18. Tabel cu rata șomajului în județul Teleorman pe sexe, în perioada 2007-2017

Rata șomajului în județul Teleorman pe sexe

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Femei 7.2 7.0 7.4 9.9 6.8 6.6 7.4 8.2 8.8 8.3 7.7

Barbati 7.8 7.8 9.8 16.6 10.5 9.8 12.7 13.7 13.6 12.7 11.8

Total 7.5 8.0 8.6 13.3 8.6 8.3 10 11 11 10.6 9.8

Sursă date: AJOFM Teleorman

Numărul șomerilor din județul Teleorman a crescut semnificativ în perioada ianuarie 2007-ianuarie 2010, după

care a urmat o perioadă de scădere în anii 2011-2012, precedată începând cu anul 2013 de o creștere ce s-a menținut

constantă până în martie 2015. În luna martie a anului 2015 numărul total al șomerilor din județ era 19112, în timp ce în

aceeași lună a anului urmator se înregistrau 17951 șomeri. Scăderea numărului total de șomeri din județ s-a constatat și

în anul curent, în luna martie 2017 existând un număr de 15720 de someri în județ. În ceea ce privește numărul șomerilor

indemnizați, luna martie a anului 2010 înregistrează cea mai mare valoare, 9086 de șomeri indemnizați.

Referitor la nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional deţin

ponderea cea mai ridicată. Potrivit datelor publicate de INS, din punct de vedere al grupei de vârstă, cei mai mulţi şomeri,

au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani, iar cei mai puţin şomeri au vârste cuprinse între 25-30 de ani.

Conform datelor publicate de aceeași sursă, lipsa locurilor de muncă, populaţia tot mai îmbătrânită, lipsa

investitorilor, dar şi restrângerea activităţilor a tot mai multe societăţi comerciale, sunt doar unele din principalele cauze

care au contribuit la menţinerea judeţului printre cele mai sărace judeţe din ţară, cu o rată de șomaj îngrijorătoare.

Mediul de provenienţă a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Teleorman se prezintă astfel: în mediul

urban în luna martie a anului 2017, 3108 persoane; iar în mediul rural, 12612 persoane.

În profil teritorial, la agenţiile locale şi punctele de lucru, situaţia şomerilor înregistraţi se prezintă astfel: ALOFM

Alexandria- 3856 persoane; ALOFM Roşiorii de Vede-3235 persoane; ALOFM Turnu Măgurele-2977 persoane; PL

Videle- 2793 persoane; PL Zimnicea-2859 persoane.( vezi figura 19)

Figura 19. Situația șomerilor înregistrați în profil teritorial

Sursă date: AJOFM Teleorman

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului

de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului

2015, la 62.900, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni. În județul Teleorman, situația este îngrijorătoare, în ceea

ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în raport cu numarul somerilor existenti în județ, s-au evidențiat o serie de evoluţii

de luat în calcul în vederea identificării nevoilor și cerințelor pieței muncii a judeţului.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat în fiecare an (în perioada 2007-2017) date

îngrijoratoare despre rata de șomaj din județul Teleorman și putem observa rata șomajului înregistrat în perioada 2007-

2017 în figura 20.

Figura 20. Evoluția ratei șomajului în perioada 2007-2017

Sursă date: AJOFM Teleorman

AlexandriaRoșiorii de

VedeTurnu

MăgureleVidele Zimnicea

Persoane 3856 3235 2977 2793 2859

3856

32352977

2793 2859

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Situația șomerilor înregistrați în profil teritorial

7,5%8%

8,6%13,3%

8,6%8,3%

10%11%11%

10,6%9,8%

0 2 4 6 8 10 12 14

2007

2010

2013

2016

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Rata șomajului 7,5 8 8,6 13,3 8,6 8,3 10 11 11 10,6 9,8

Evoluția ratei șomajului în perioada 2007-2017 în

județul Teleorman

Principalul factor al creşterii ratei șomajului este direct proporțional cu variabile în scadere ( în perioada

analizată: 2007-2017) cum ar fi sporul natural, mărimea contingentului feminin fertil în raport cu structura pe grupe de

vârstă, plecările din localitate, scăderea natalităţii, creșterea mortalităţii generale, nivelul de alfabetizare, ocupabilitate etc.

Forţa de muncă ocupată în sectorul privat a resimţit mai acut efectele negative ale crizei decât cea ocupată în

sectorul public, aşa încât numărul şomerilor proveniţi din reducerea/reorganizarea activităţilor private a crescut în

intervalul analizat cu 50,6%, comparativ cu creşterea de numai 9,7% a şomerilor din sectorul public. Şomerii proveniţi din

sectorul privat au înregistrat scăderi mici, cuprinse între 11% şi 1%.

2.5. Economie

Gradul de dezvoltare economică a teritoriului este direct condiționat de gradul de dezvoltare socială și culturală,

de existența unor tradiții economice și de existența unei comunități locale cu identitate proprie. Aceste elemente sunt în

prezent disputate de noi variabile economice, care nu mai țin atât de mult seama de tradiție și identitate, ci de modul în

care capitalurile circulă și cât de pregătite sunt instituțiile și actorii economici să le faciliteze mobilitatea.

Industria județului are o structură diversificată, ramurile semnificative fiind: industria chimică, industria

construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor, industria electrotehnică, industria metalurgică, industria textilă, industria

extractivă și, cu ponderea cea mai importantă, industria alimentară și de prelucrare a produselor agricole.

Industria alimentară și de prelucrare a produselor agricole – a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani,

atât prin vechile unități care au fost privatizate aproape în totalitate care se afla în proces de retehnologizare cât și prin

unități de prelucrare nou create, unele dintre acestea utilizând echipamente și tehnologii de mare performanță.

Industria constructiilor de masini – înregistrează o evoluție mai putin dinamică, explicabilă prin faptul că vechile

unități industriale – deși au fost privatizate aproape integral – au trebuit sa își restructureze mult activitatea și personalul,

iar firmele de producție nou înființate sunt foarte puține cu o pondere economică foarte redusă.

Industria chimică și a maselor plastice – cunoaște un trecut așcendent, dupa regresul pe care l-a înregistrat în

deceniul trecut combinatul chimic de la Turnu Măgurele, care în momentul de față este privatizat.

Industria extractivă – este un sector cu o dinamică constantă bună.

Comerțul – este sector integral privatizat care reunește marea majoritate a firmelor active în momentul de față în

Teleorman, firme care dezvoltă atât comerțul cu ridicata cât și pe cel cu amănuntul.

Sunt in curs de dezvoltare firme cu capital privat autonom, precum si cu participare de capital strain in

agricultura, industrie si comert, multi operatori economici fiind un model pentru domeniul lor de activitate.

În ceea ce privește potențialul turistic al județului Teleorman acesta nu este unul impresionant, în principal fiind

practicat turismul de tranzit și agrement. Zone cu un pitoresc special sunt cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor,

precum și în apropierea pădurilor. Se poate practica, în condiții deosebite, pescuitul și vânătoarea.

În prezent, resursele de muncă sunt estimate la 234.900 persoane, din care 110.000 femei, iar populația activă

civilă se cifrează la 173.000 persoane, din care 82.400 sunt femei.

2.6. Dinamica pieței forței de muncă și dezvoltarea economică din județul Teleorman, în perioada 2007-2017

Structura forţei de muncă poate fi privită prin prisma participării la activitatea economică sau a ocupării, prin

aceea a grupelor de vârstă, a ramurilor şi sectoarelor economice, a mediilor de rezidenţă şi a sexelor, a ocupaţiilor etc. De

multe ori, criteriile după care forţa de muncă se structurează sunt combinate.

Conform studiilor publicate de INS, distribuţia forţei de muncă este caracterizată, în perioada 2007-2017, de o

creştere a forţei de muncă în sectorul serviciilor, gradual, cu o creștere totală de 7 procente în perioada mai sus

menționată, în timp ce procentul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut în această perioadă cu 11 procente. Rata

şomajului din regiune calculată în funcţie de populaţia activă s-a confruntat cu diferite fluctuații.

Potrivit datelor recensământului din 2011, în topul județelor cu cei mai mulți analfabeți, atât ca număr, dar și ca

procentaj raportat la populația totală se regăsește și județul Teleorman. (vezi figura 22)

Figura 22. Rata de cuprindere școlară și rata de alfabetizare

Sursă date: INS

Figura 22 reliefează, preluând datele din publicațiile INS, că cea mai mică valoare a ratei de cuprindere şcolară

la toate nivelurile de învăţământ este de 51,7%, comparativ cu media pe ţară care este 72,9%. O valoare la fel de

îngrijorătoare se înregistrează şi în cazul indicatorului referitor la rata de alfabetizare al populaţiei adulte care în judeţul

Teleorman este scăzută - 91,9% faţă de 97,5 cât se înregistrează la nivelul întregii ţări.

Cele mai mari probleme se înregistrează la nivelul învățământului liceal și profesional, la care, în 2012,

aproximativ 13% dintre elevi au renunțat. Cei mai mulți dintre copii abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei

Rata de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ

Rata de alfabetizare a populației adulte

Județul Teleorman 51,7 91,9

România 72,9 97,5

51,7

91,9

72,9

97,5

0

20

40

60

80

100

120

Rata de cuprindere școlară și rata de alfabetizare

Județul Teleorman România

de educație a părinților, care nu înțeleg importanța școlii, arată studiile de specialitate care nu par să aducă vești

îmbucurătoare nici pentru perioada 2012-2017, când ne evidențiază situații cu procente asemănătoare.

În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în raport cu numarul somerilor existenti în județ, există o serie de

evoluţii de luat în calcul în vederea identificării nevoilor și cerințelor pieței muncii a judeţului.(date preluate AJOFM

Teleorman-vezi figura 21)

Figura 21. Tabel cu situația șomajului în județul Teleorman în perioada 2007-2017

An

Nr. Total Șomeri Din care femei Nr. Total Șomeri

indemnizați

Nr. Total Șomeri

neindemnizați

Rata șomajului (%) Rata șomajului

feminină (%)

Rata șomajului

masculină (%)

2017 15720 5817 1895 13825 9.8 7.7 11.8

2016 17951 6765 1863 16088 10.0 8.3 12.7

2015 19112 7280 2237 16875 11.0 8.8 13.6

2014 19270 7117 4252 15018 11.0 8.2 13.7

2013 16906 6241 3340 13556 10.0 7.4 12.7

2012 14225 5524 2480 11745 8.3 6.6 9.8

2011 15018 5821 2977 12041 8.6 6.8 10.5

2010 22122 8106 9086 13036 13.3 9.95 16.6

2009 14819 6213 3242 11577 8.6 7.4 9.8

2008 13702 5871 2594 11108 8.0 7.0 9.0

2007 12700 5669 2594 10906 7.5 7.2 7.8

Sursă date: AJOFM Teleorman

Dinamica populaţiei judeţui Teleorman este în strânsă legătură cu dinamica producţiei industriale şi cu numărul

persoanele angajate în cadrul limitelor regionale şi naţionale.

Cu toate că deţine un potenţial natural ridicat, judeţul are o populaţie cu un potenţial scăzut de dezvoltare

caracterizată prin venituri mici, predominând ocupaţiile din agricultură, nivel de şcolarizare redus, populaţia cea mai în

vârstă din ţară, cu o mare proporţie a femeilor în agricultură. Toate acestea constituie premise nefavorabile schimbării, în

general şi dezvoltării în particular.

Două dintre oraşele judeţului Teleorman, Turnu Măgurele şi Zimnicea, sunt porturi la Dunăre. Cu toate acestea,

Dunărea nu susţine prea mult economia judeţului. Dezvoltarea slabă a facilităţilor necesare unei activităţi portuare şi

absenţa unor venituri importante obţinute din folosirea drumurilor sunt printre factorii cei mai importanţi care contribuie la

slaba activitate economică a acestor porturi.

Potrivit ultimei prognoze elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, organism aflat în subordinea Guvernului,

Produsul Intern Brut al României va creşte, în acest an, cu 5,2%. Comisia Naţională de Prognoză a realizat și un top al

județelor, în funcție de creșterea economică prognozată pentru 2017. Teleormanul se regăsește la coada clasamentului,

cu cea mai mică creștere economică în 2017. Potrivit prognozei realizate de Comisia Naţională de Prognoză,

Teleormanul va avea creştere de 5,9% Produsului Intern Brut, în termeni reali, faţă de anul precedent. Produsul Intern

Brut al judeţului Teleorman va fi, în acest an, de 7,55 miliarde de lei, adică 0,9% din totalul naţional.

Judeţul va avea un PIB pe cap de locuitor de doar 4.892 de euro, cu mult sub media regiunii Sud-Muntenia care

este de 7.708 euro. Salariul mediu net va creşte în acest an, în Teleorman cu doar cu 14,4%. Numărul de angajaţi va

crește cu doar cu 5,1%.

2.7. Informații cu privire la proiectele implementate din fonduri publice în regiunea de graniță a județului

Teleorman, în cadrul cărora au fost realizate baze de date și cercetări similare, în perioada 2007-2017

În perioada 2007-2017, în județul Teleorman au fost implementate o serie de proiecte ce au vizat regiunea de

graniță a județului Teleorman, proiecte implementate de beneficiari precum Autoritățile Publice Locale din județ dar și alte

entități, private. Domeniile de interes pentru care s-a aplicat sunt printre cele mai vaste, iar marea majoritate a proiectelor

ce s-au implementat în perioada 2007-2017 ( ce au avut impact direct asupra pieței muncii și a cetațeanului) în județ au

fost cofinanțate din Fondul Social European prin POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane) 2007-2013 dar și prin alte programe ca de exemplu Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria

2007-2013, POCA (Program Operațional Capacitate Administrativă), PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală)

ș.a.

Scopurile definite ale proiectelor s-au realizat prin creşterea adaptabilităţii lucrătorilor și a întreprinderilor,

îmbunatățirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării persoanelor vulnerabile și facilitarea accesului

pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate (minorități, emigranţi, persoane cu dizabilități,etc.), îmbunatățirea accesului

la participare și ocupare pe piaţa muncii și promovarea parteneriatelor pentru reforma în domeniile incluziunii și ale

ocupării. Printre activitățile derulate putem enumera:

realizarea unor programe integrate de dezvoltare a resurselor umane și stimulare a ocupării din Regiunea Sud-Muntenia,

prin măsuri active integrate (consiliere, mediere, formare profesională etc.)

creșterea gradului de adaptare a grupurilor țintă la cerințele pieței muncii moderne prin: informarea adecvată în ceea ce

privește caracteristicile pieței forței de muncă, tendințele ocupaționale și de formare profesională, și metodele, tehnicile și

instrumentele de căutare și menținere a unui loc de muncă. Măsurile din cadrul proiectelor au fost integratoare și

acoperitoare, decurgând unele din altele.

Promovarea culturii antreprenoriale prin: activităţile de training, consiliere şi consultanţă, tutoriat, în vederea creşterii

abilităţilor persoanelor de a materialize ideile de afaceri.

Etc.

Un bun exemplu de proiect implementat în județul Teleorman în perioada 2007-2017 este proiectul implementat de

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman denumit „ANTREPRENORIATUL-OPORTUNITATE PENTRU

COMPETITIVITATE” proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 3: „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major

de intervenţie 3.1: „Promovarea culturii antreprenoriale”. În cadrul proiectului menţionat, în vederea formării şi dezvoltării

abilităţilor manageriale s-au desfăşurat cursuri în următoarele specializări: manager de proiect; manager resurse umane;

manager al sistemului de calitate. Totodată au fost organizate sesiuni de training pentru promovarea culturii

antreprenoriale.

Un alt exemplu poate fi proiectul “Educaţia antreprenorială – cheia competitivităţii IMM-urilor”

POSDRU/92/3.1/S/62928, proiectul este selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013 şi co-finanţat din Fondul Social European; Axa prioritară 3 „ Creşterea adaptabilităţii lucratorilor şi a

întreprinderilor”, Domeniul major de 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. Proiectul a avut numerosi parteneri și

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Teleorman, partener principal. În cadrul proiectului s-au vizat : dezvoltarea

competenţelor manageriale şi antreprenoriale, promovararea culturii antreprenoriale, în rândul personalului de conducere

din întreprinderi, IMM-uri, a întreprinzătorilor şi a persoanelor care doresc să iniţieze o activitate independentă.

Autoritățile Publice Locale precum Consiliul Județean Teleorman, Primăriile locale și Camera de Comerț,

Industrie și Agricultură Teleorman, au implementat în calitate de beneficiari sau parteneri, în perioada 2007-2017, o serie

de proiecte, având caracter administrativ, vizând mai multe domenii și care au definit și construit cadrul de cooperare în

vederea valorificării capitalului teritorial pentru a facilita competitivitatea și inovare pentru întreaga zonă transfrontalieră.

Printre proiectele cu caracter administrativ implementate din fonduri publice putem enumera:

CENTRUL REGIONAL RO-BG PENTRU DEZVOLTARE AGRICOLĂ – CRDA" Proiect finanţat prin programul PHARE

CBC România-Bulgaria 2006 prin Contractul nr. RO2006/018-445.01.02.08. Perioada de implementare: 01 august 2008-

31 iulie 2009. Beneficiar: Camera de Comert, Industrie și Agricultură Teleorman, Parteneri: Camera de Comert, Industrie

și Agricultura Giurgiu (Romania); Centrul de Afaceri Svishtov (Bulgaria). Obiectivul specific al proiectului a fost crearea

unei platforme CRDA, în vederea dezvoltării economice sub forma unor centre/birouri regionale pentru dezvoltare

economică în domeniul agriculturii cu privire la consolidarea domeniului operațional de cooperare transfrontalieră.

Proiectul „Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă în regiunea transfrontalieră (IMES)” a fost finanţat prin

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 - Axa prioritară 2 - Utilizarea durabilă şi

protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră,

Domeniul major de intervenţie 2.2 - Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a crizelor naturale şi

tehnologice, inclusiv dezvoltarea de servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Partenerii din proiect sunt Primaria

Svishtov, Republica Bulgaria şi Fundaţia pentru Democraţie, Cultură şi Libertate. Principalele rezultate ale proiectului

sunt: realizarea unui sistem integrat de monitorizare, informare și alarmare în caz de dezastre naturale; achizitia de

echipamente specifice in situatii de urgenta, pentru cresterea capacitatii de interventie pentru salvarea populatiei.

3. CONCLUZII PARŢIALE

Cele două județe la care facem referire în această lucrare, Giurgiu și Teleorman se numără printre județele care dețin

un nivel nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de ocupare a forței de muncă în sectorul formal și nu numai, nivel

scăzut a ratei de cuprindere şcolară la toate nivelurile de învăţământ, nivel ridicat al şomajului, ceea ce împiedică o

dezvoltare economică oportună.

Zonele rurale și nu numai, din cele două județe, se confruntă cu un nivel ridicat al şomajului ascuns sau înregistrat,

cu o infrastructură slab dezvoltată şi cu necesităţi importante în ceea ce priveşte restructurarea exploataţiilor agricole.

Probleme referitoare la forţa de muncă sunt o consecinţă atât a structurii demografice precum şi a specificului

activităţilor economice. Datele cu privire la ocuparea forţei de muncă nu sunt suficient de relevante, practic orice persoană

în vârstă de muncă este activă.

Problemele demografice sunt îmbătrânirea populaţiei și migraţia tinerilor, care, semnalează problemele forţei de

muncă: îmbătrânirea forţei de muncă, gradul redus de instruire şi perfecţionare a forţei de muncă, fluctuaţii ale forţei de

muncă, inerţia faţă de schimbare.

Obţinerea resurselor reprezintă problema cheie pentru dezvoltarea tuturor activităţilor, în general, şi pentru acţiunile

de dezvoltare regională în particular. Este necesară, astfel, o pregătire specială a persoanelor care lucrează în

administraţie în vederea facilitării acestor obiective. De altfel, problema nu este numai cea a învăţării cum se obţin acest

resurse ci organizarea strategiilor de obţinere a resurselor în interacţiune cu statul, cu organizaţiile internaţionale,

investitorii străini etc. Dacă cererea de consum este mică şi nivelul mediu al veniturilor este mic, atragerea investitorilor

străini şi a cooperării internaţionale şi interregionale sunt de o importantă vitală pentru spargerea cercului vicios al

gravelor probleme regionale.

4. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

4.1 Aspecte generale

Prezenta metodologie a fost structurată în vederea realizării unui studiu sociologic privind identificarea nevoilor și a

cerințelor pieței muncii din judeţele Giurgiu și Teleorman, realizat cu implicarea autorităților locale, școlilor profesionale,

întreprinderilor ( atât angajatori cât și firme de recrutare a forței de muncă), societății civile (ONG-uri) și a persoanelor

care nu au loc de muncă.

Cercetarea sociologică se bazeaza pe doi piloni cheie,

√ analiza situației actuale, prezentată în prima parte a studiului și

√ investigare directă, prin metoda interviului bazat pe chestionare aplicate în mediul urban și rural, din județele Giurgiu și

Teleorman.

Chestionarele

Indiferent dacă este vorba de un sondaj de opinie publică, de o anchetă sociologică sau de o cercetare de teren,

chestionarul se dovedeşte a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate în studiile sociologice. Datele sunt cât se poate

de concludente şi o analiză mai amănunţită, distingând între chestionare cu întrebări deschise, închise şi ierarhizate, a

arătat că cele mai precise sunt chestionarele cu întrebări închise (precodificate). Necesităţile cercetării sociale au impus

perfecţionarea recoltării răspunsurilor prin chestionar deoarece multe probleme nici nu pot fi abordate altfel, fără riscul

distorsionării informaţiilor.

Dimensiunea eșantionului de respondenți este prestabilită și detaliată în Tabelul A și Tabelul B.

În cele două județe se vor aplica 6 tipuri de chestionare după cum urmează:

C1. Un număr total de 10 chestionare aplicate autorităților publice locale relevante în domeniul forței de muncă, din

cele două județe;

C2. Un număr total de 5 chestionare aplicate școlilor profesionale, din cele două județe;

C3. Un număr total de 10 chestionare aplicate companiilor (angajatori relevanți) din cele două județe, din cele două

județe;

C4. Un număr total de 5 chestionare aplicate ONG-urilor active cu interes în domeniul ocupării forței de muncă, din

cele două județe;

C5. Un număr total de 5 chestionare aplicate firmelor de recrutare, din cele două județe;

C6. Un număr total de 40 de chestionare aplicate persoanelor care nu au loc de muncă, din mediul rural și urban, din

cele două județe;

Metodele de culegere a datelor din teren au fost alese dupa cum urmează:

Pentru C1, C2, C3, C4, și C5 se va realiza selectarea aleatorie a entităților din listele existente, realizate ca

instrumente suport în prima parte a cercetării sociologice;

Pentru C6 se va aplica selecţia respondenţilor prin metoda itinerariilor (random route), cu pasul statistic de 5

realizat prin metoda door-to-door, chestionarul aplicandu-se prin metoda față-în-față în gospodăria respondentului.

În acest context, observația are un efect dorit, urmărindu-se:

1. Observaţia structurată (cantitativă) – presupune o grilă de categorii comportamentale prestabilite, prin observaţie

urmând a se clasa materialul empiric vizat în una dintre aceste categorii;

2. Observaţia nestructurată (calitativă) – presupune studierea fenomenelor fără a avea o schemă prestabilită de categorii

sau ipoteze specifice;

Sursa datelor de ponderare o constituie Institutul Național de Statistică.

Prin ponderare se compensează eventualele abateri ce au avut loc în structura eșantionului ca urmare a

realizarii interviurilor în teren.

Variabilele de ponderare sunt: sex, varstă, marimea localității, regiunea istorică, județul, naționalitatea, ziua

săptămânii în care a fost efectuat interviul, trimestrul în care a fost efectuat interviul, iar metoda utilizată pentru ponderare

este cea încrucișată.

Marja maximă de eroare este de +/- 3 %.

Prevenirea erorilor se face prin:

Verificarea și testarea tehnicilor și a formularelor de înregistrare;

Selectarea, pe principiul competenței și al pregătirii profesionale, a persoanelor care efectuează înregistrarea;

Controlul corectitudinii înregistrării datelor;

Chestionare în județul Giurgiu

Nr. Crt. Entitatea Număr chestionare efectuate

1. Autorități Publice Locale 5

2. Firme recrutare 3

3. Întreprinderi 5

4. ONG-uri 3

5. Școli Profesionale 2

6. Șomeri 20

NUMĂR TOTAL CHESTIONARE 38

Tabelul A

Chestionare în județul Teleorman

Nr. Crt. Entitatea Număr chestionare efectuate

1. Autorități Publice Locale 5

2. Firme recrutare 2

3. Întreprinderi 5

4. ONG-uri 2

5. Școli Profesionale 3

6. Șomeri 20

NUMĂR TOTAL CHESTIONARE 37

Tabelul B

Chestionarele au fost aplicate de operatori de interviu cu experiența în domeniu și instruiți asupra obiectivelor explicite

ale cercetării.

Analiza și interpretarea informatiilor culese prin metoda interviului bazat pe chestionar a fost efectuată de

sociologii Fundației Institutul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, rezultatele fiind interpretate atat cantitativ, cat și

calitativ. Analiza a generat o serie de concluzii și recomandări, acestea fiind prezentate la finalul studiului.

5. REPREZENTAREA GRAFICĂ ȘI INTERPRETAREA

CHESTIONARELOR DIN JUDEȚELE GIURGIU ȘI TELEORMAN

5.1. Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate APL-urilor din județele Giurgiu și Teleorman

Reprezentanții APL-urilor din județele Giurgiu și Teleorman care ocupă o funcție de conducere în instituția

chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selelcția făcându-se aleator în ceea ce

privește instituția în interiorul căreia activează aceștia.

Au fost selectate atât instituții din mediul urban, cât și instituții din mediul rural, astfel că în județul Giurgiu,

reprezentanții APL-urilor au răspuns întrebărilor formulate în chestionar în numele instutiiilor din orașul Giurgiu, comuna

Daia și comuna Malu. În județul Teleorman reprezentanții APL-urilor care ocupă o funcție de conducere în instituția

chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, aceștia având domiciliul și activând în

orașul Alexandria, orașul Videle, comuna Bragadiru, comuna Lisa și comuna Moșteni. La întrebarea: “Ocupați o funcție de

conducere în această instituție?“ toți respondenții au răspuns afirmativ, atât în județul Giurgiu cât și în județul Teleorman,

această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu au avut obligativitatea să îl aplice în vederea

selecției respondentului.

1. Sexul respondentului

Fig.23. Repartizarea pe sexe a reprezentanților APL-urilor în GR Fig.24. Repartizarea pe sexe a reprezentanților APL-urilor în TR

În figurile de mai sus

putem observa o inversare a populației din punct de vedere al sexelor, reprezentanții APL-urilor din județul Giurgiu, care ocupă o funcție de conducere în entitățile chestionate, sunt în proporție de 60% de sex feminin, pe când reprezentanții majoritari, 60%, din punct de vedere al r din județul Teleorman sunt de sex masculin.

60%

40%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților APL-urilor din județul Giurgiu , care ocupă

în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin

40%

60%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților APL -urilor din județul Teleorman, care ocupă în

proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin

5. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți

Fig.25. Repartizarea pe vârste a reprezentanților APL-urilor în GR Fig.26. Repartizarea pe vârste a reprezentanților APL-urilor în TR

În figura 25 se evidențiază două categorii de vârste predominante în APL-urile din județul Giurgiu. Persoanele care ocupă o funcție de conducere cu vârste cuprinse între 35-44 ani în județul Giurgiu reprezintă 40%, însă figura 26 reliefează o pondere crescută, 60 % din respondenți au vârste cuprinse între 35-44 ani în județul Teleorman.

60%

40%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților APL-urilor din județul Teleorman , care ocupă în proporție de

100% o funcție de conducere în entitatea chestionată

35-44 ani

45-54 ani60%

40%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților APL-urilor din județul Giurgiu, care ocupă în

proporție de 100% o funcție de conducere în entitatea chestionată

55-64 ani

35-44 ani

6. Care este ultima unitate de învățământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Fig.27. Repartizarea pe educație a reprezentanților APL-urilor în GR Fig.28. Repartizarea pe educație a reprezentanților APL-urilor în TR

Nivelul educațional al reprezentanților APL-urilor din județul Giurgiu, conform figurilor 27 și 28, este mai scăzut în comparație cu nivelul educational al reprezentanților APL-urilor din județul Teleorman. În județul Giurgiu 40% dintre respondenți au absolvit studii postuniversitare, pe când, în județul Teleorman 80% din respondenți au pregatire la acest nivel.

60%

40%

Nivelul educațional al reprezentanților APL -urilor din județul Giurgiu, care ocupă în

proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Facultate

Studii postuniversitare

20%

80%

Nivelul educațional al reprezentanților APL -urilor din județul Teleorman, care ocupă în

proporție de 100% o funcție de conducere în entitătile chestionate

Facultate

Studii postuniversitare

7. Cum evaluați conexiunea dintre instituția în care activați și mediul de afaceri (angajatorii)?

Fig.29.Percepția asupra conexiunii dintre APL-uri Fig.30.Percepția asupra conexiunii dintre APL-uri si mediul de afaceri în GR si mediul de afaceri în TR

Percepția asupra conexiunii dintre APL-uri și mediul de afaceri în județul Giurgiu, în proporție de 60% este foarte bună, în proporție de 20 % este bună, iar medie este în proporție de 20 %. În județul Teleorman, reprezentanții APL-urilor consideră că există conexiuni între instituțiile în care activează și mediul de afaceri la nivel foarte bun în proporție de 40% și la nivel bun în proporție de 60%.

60%20%

20%

Percepția asupra conexiunii dintre APL -uri și mediul de afaceri în județul Giurgiu

Foarte bună

Bună

Medie

40%

60%

Percepția asupra conexiunii dintre APL -uri și mediul de afaceri în județul Teleorman

Foarte bună

Bună

8. Cum ați evalua mediul de afaceri din regiune dvs.?

Fig.31.Percepția asupra mediului de afaceri din județul Giurgiu Fig.32.Percepția asupa mediului de afaceri din județul Teleorman

Mediul de afaceri din județul Giurgiu este perceput de către reprezentanții APL-urilor ca fiind în proporție de 80% la nivel mediu și în proporție de 20% la nivel bun. În județul Teleorman percepția asupra mediului de afaceri este distinctă, reprezentanții APL-urilor fiind de părere că mediul de afaceri se regăsește în județ la nivel bun în proporție de 40%, la nivel mediu în aceeași proporție și la nivel scăzut în proporție de 20 %.

20%

80%

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în APL-uri asupra mediului de afaceri în județul Giurgiu

La nivel bun

La nivelmediu

40%

20%

40

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în APL-uri asupra

mediului de afaceri în județul Teleorman

La nivel bun

La nivelmediu

La nivelscăzut

9. Cum evaluați conexiunea dintre instituția în care activați și persoanele care beneficiază de serviciile instituției?

Fig.33.Percepția asupra conexiunii dintre APL-uri Fig.34.Percepția asupra conexiunii dintre APL-uri si persoane care beneficiază de serviciile acestora în GR si persoane care beneficiază de serviciile acestora în TR

Conform figurilor 33 și 34, respondeții din județul Giurgiu consideră, în proporție de 40%, că APL-urile și beneficiarii serviciilor acestora sunt conectați la nivel foarte bun și bun, iar reprezentanții APL-urilor din județul Teleorman consideră că există o conexiune la nivel bun între APL-uri și beneficiarii serviciilor acestora, în proporție de 60%.

40%

40%

20%

Percepția asupra conexiunii dintre APL -uri și persoanele care beneficiază de servicii le

acestora în județul Giurgiu

Foarte bună

Bună

Medie

40%

60%

Percepția asupra conexiunii dintre APL -uri și persoanele care beneficiază de servicii le

acestora în județul Teleorman

Foarte bună

Bună

10. În ce masură considerați că serviciile oferite de instituția în care activați corespunde nevoilor din piață?

Fig.35.Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de APL-uri Fig.36. Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de APL-uri corespund nevoilor din piață în GR corespund nevoilor din piață în TR

Figurile 35 și 36 reliefează cu preponderență procente în sens pozitiv referitor la faptul că serviciile oferite de către APL-uri corespund nevoilor din piață, atât în județul Giurgiu cât și în județul Teleorman.

20%

60%

20%

Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de APL-uri corespund

nevoilor din piață în județul GiurgiuÎn foartemaremăsură

În maremăsură

În micămăsură

80%

20%

Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de APL-uri corespund nevoilor din piață în județul Teleorman

În maremăsură

În micămăsură

Întrebarea: “Cum evaluați perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor serviciilor oferite de către instituția în care

activați (scăderea numărului beneficiarilor de servicii oferite)?”, fiind o întrebare deschisă, a generat răspunsuri multiple.

În județul Giurgiu, respondenții sunt de parere că perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor serviciilor oferite

de către instituția în care activeză sunt bune și foarte bune, pentru unele servicii cum ar fi acordarea ajutorului de șoma j,

numărul beneficiarilor a scăzut, pentru altele, cum ar fi acordarea primelor de activare, numărul beneficiarilor a crescut, iar

pentru alte tipuri de servicii cum ar fi stimularea angajatorilor, numărul beneficiarilor rămâne constant.

Județul Teleorman, reprezentanții APL-urilor care ocupă o funcție de conducere în instituția chestionată au reliefat faptul

că perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor serviciilor oferite de către instituție se află la un nivel constant,

fiind percepute a fi bune, nivelul prezenței beneficiarilor în cadrul acestor servicii fiind destul de redus. Respondenții din

județul Teleorman concluzionează că numărul beneficiarilor este direct proporțional cu serviciile oferite.

Gradul de realizare a serviciilor oferite de către APL-urile din județ, conform răspunsurilor respondenților din județul

Giurgiu, este catalogat ca fiind bun în proporție de 20%, foarte bun în proporție de 20%, ridicat în proporție de 20%,

scăzut în proporție de 20%, iar 20% dintre respondenți nu au oferit răspunsuri clare în acest sens.

În județul Teleorman, reprezentanții APL-urilor care ocupă o funcție de conducere în instituția chestionată, consideră că

gradul de realizare a serviciilor oferite de către instituție este ridicat, aceștia oferind răspunsuri în acest sens precum: bun,

ridicat, mare.

11. Ați participat/implementat (instituția) proiecte europene în folosul beneficiarilor serviciilor oferite de către instituție?

Fig.37.Gradul de implementare a proiectelor europene în folosul Fig.38.Gradul de implementare a proiectelor europene în folosul beneficiarilor serviciilor oferite de către APL-uri în județul Giurgiu beneficiarilor serviciilor oferite de către APL-uri în județul Teleorman

La întrebarea: “ Ați participat/implementat (instituția) proiecte europene în folosul beneficiarilor serviciilor oferite de către instituție?”, respondenții din județul Giurgiu au răspuns în proporție de 80% da, pe când în județul Teleorman doar 60% din APL-uri au implementat proiecte europene în folosul comunității.

80%

20%

Gradul de implementare a proiectelor europene în folosul beneficiarilor

serviciilor oferite de către APL -uri în județul Giurgiu

Da

Nu 60%

40%

Gradul de implementare a proiectelor europene în folosul beneficiarilor

serviciilor oferite de către APL -uri în județul Teleorman

Da

Nu

APL-urile din județul Giurgiu au oferit exemple de proiecte implementate în acest sens precum: amanejarea de centre

pentru persoanele vârstnice prin reabilitarea și extinderea unei clădiri situate în satul Oncești, comuna Stănești; cursuri de

antreprenoriat și lucrător comercial; AJOFM Giurgiu a implementat 3 proiecte în calitate de beneficiar sau partener,

finanțate prin FSE prin POSDRU 2007-2013, axa 4 și APL-urile din județ au afirmat că au accesat fonduri de preaderare-

club RO-BG.Respondenții din județul Teleorman, similar celor din județul Giurgiu, au oferit exemple de realizări înfăptuite

în comunitate în urma implementării proiectelor europene: rebilitarea căminelor culturale și execuția unor sisteme de

alimentare cu apă potabilă și canalizare.

Printre motivele oferite drept răspuns la întrebarea: “Care este motivul pentru care instituția în care activați nu a

implementat proiecte europene în folosul comunității?” anumite entități din județul Giurgiu au enumerat lipsa expertizei

necesare implemenării unor astfel de proiecte și faptul că sunt foarte greu de absorbit astfel de fonduri din cauza

birocrației.

În județul Teleorman, motivul pentru care instituțiile nu au implementat proiecte europene are la bază explicații precum

lipsa unui consultant serios.

12. Ați participat/implementat (instituția) proiecte europene în domeniul educației profesionale?

Fig.39.Gradul de implementare a proiectelor europene în domeniul Fig.40.Gradul de implementare a proiectelor europene în domeniul educației profesionale de către APL-uri în județul Giurgiu educației profesionale de către APL-uri în județul Teleorman

Figura 39 arată faptul că în județul Giurgiu, APL-urile au implementat proiecte europene în domeniul educației profesionale în proporție de 40%, iar figura 40 ne dovedește lipsa de absorbție a fondurilor europene în județul Teleorman în acest sens.

40%

60%

Gradul de implementare al proiectelor europene în domeniul educației

profesionale de către APL -uri în județul Giurgiu

Da

Nu100%

Gradul de implementare al proiectelor europene în domeniul educației profesionale

de către APL-uri în județul Teleorman

Nu

13. În cadrul instituției există programe de formare profesională a adulților?

Fig.41.Prezența programelor de formare profesională a adulților Fig.42. Prezența programelor de formare profesională a adulților În APL-urile din județul Giurgiu În APL-urile din județul Teleorman

APL-urile din județul Giurgiu, conform figurii 41, dețin programe de formare profesională a adulților în proporție de 20%, iar APL-urile din județul Teleorman în aceeași proporție, conform figurii 42.

20%

60%

20%

Prezența programelor de formare profesională a adulților în APL -urile

din județul Giurgiu

Da

Nu

Nș/ Nr

20%

80%

Prezența programelor de formare profesională a adulților în APL -urile

din județul Teleorman

Da

Nu

14. Beneficiarii serviciilor oferite de către instituție au luat vreodată parte la cursuri de formare profesională în străinatate?

Fig.43.Gradul de participare a beneficiarilor serviciilor oferite de APL-uri Fig.44.Gradul de participare a beneficiarilor serviciilor oferite de APL-uri în județul Giurgiu la cursuri de formare profesională în străinătate în județul Teleorman la cursuri de formare profesională în străinătate

Conform figurilor 43 și 44, beneficiarii serviciilor oferite de către APL-uri în județele Giurgiu și Teleorman, nu au participat la cursuri de formare profesională în străinătate.

20%

80%

Gradul de participare a beneficiarilor serviciilor oferite de către APL -uri în județul Giurgiu la cursuri de formare

profesională în străinătate

Nș/ Nr

Nu

20%

80%

Gradul de participare a beneficiarilor serviciilor oferite de către APL -uri în

județul Teleorman la cursuri de formare profesională în străinătate

Nș/ Nr

Nu

La întrebarea : “Care sunt proiectele implementate de către instituție, proiecte europene în domeniul ocupării forței de

muncă?”, respondenții din județul Giurgiu au răspuns că au implementat proiecte astfel: 20 de proiecte finanțate prin

POSDRU 2007-2013, 5.1 și 5.2, axa 6, DMI 6.1 și 6.2; dotarea căminului cultural, canalizare și diverse achiziții.

În județul Teleorman, respondenții nu au afirmat că instituția în care activează având funcție de conducere, a implementat

proiecte europene în domeniul ocupării forţei de muncă.

Printre motivele oferite drept răspuns la întrebarea: “Care este motivul pentru care instituția în care activați nu a

implementat proiecte europene în domeniul ocupării forței de muncă?” anumite entități din județul Giurgiu au enumerat

lipsa expertizei necesare implemenării unor astfel de proiecte și faptul că sunt foarte greu de absorbit astfel de fonduri din

cauza birocrației.

În județul Teleorman, motivul pentru care instituțiile nu au implementat proiecte europene are la bază explicații precum

lipsa unui consultant serios.

Proiectele implementate de către instituțiile din județul Giurgiu, proiecte europene în domeniul educației profesionale sunt:

1 Proiect Erasmus și alte proiecte prin care beneficiarii au luat parte la cursuri ce generează specializări precum expert

accesare fonduri europene, achiziții publice și manager de proiect. Pentru instituțiile chestionate în cadrul cărora nu s-au

implementat astfel de proiecte, motivul reprezintă lipsa unui consultant serios.

În județul Teleorman, respondenții afirmă că nu s-au implementat astfel de proiecte în cadrul instituțiilor pe care le conduc

deoarece la nivel local, în instituții nu există expertiza necesara implementării unor astfel de proiecte sau, respondenții

mai consideră că aceste fonduri sunt foarte greu de absorbit datorită birocrației.

În ceea ceea ce privește programele de formare profesională a adulților implementate în județul Giurgiu, acestea s-au

finalizat prin cursuri de calificare și recalificare de nivel 1 și 2, cursuri de inițiere și cursuri de specializare, toate acestea

fiind destinate în principal șomerilor.

Motivele pentru care, în anumite localități din cele două județe, nu s-au implementat astfel de programe, sunt legate de

lipsa fondurilor sau lipsa expertizei necesare implementării unor astfel de programe.

Proiectele comune cu Bulgaria implementate de către APL-urile din județul Giurgiu sunt: Imbunătățirea accesibilității

euroregiunii GR-Ruse Coridor PanEuropean, dezvoltarea fluviului Dunărea pentru o mai bună conectivitate și

implementarea unui proiect Interreg România-Bulgaria în comuna Malu.

Respondenții din județul Teleorman afirmă că nu au implementat astfel de proiecte deoarece până în acest moment, nu

au identificat un partener bulgar sau nu pot da un răspuns clar în acest sens. Motivele pentru care în anumite localități din

județul Giurgiu nu s-au implementat încă astfel de proiecte nu sunt cunoscute în totalitate, respondenții au oferit în acest

sens răspunsuri precum: lipsa unui consultant în domeniu, urmează să se depună sau nu știu/ nu răspund.

15. Cum apreciați pregătirea angajaților din instituția dvs. pe subiecte profesionale?

Fig.45.Nivelul de pregătire al angajaților în APL-urile din județul GR Fig.46.Nivelul de pregătire al angajaților în APL-urile din județul TR

La întrebarea: “Cum apreciați pregătirea angajaților din instituția dvs. pe subiecte profesionale?”, angajații APL-urilor din județul Giurgiu au răspuns în proporție de 20% că nivelul de pregătire al angajaților din APL-uri este foarte bun, 60% au afirmat că este bun, iar 20% că este mediu. În comparație cu județul Giurgiu, în județul Teleorman, respondenții au o părere mai bună despre acest fapt, aceștia răspunzând că nivelul de pregătire al angajaților este bun în proporție de 80% și mediu în proporție de 20%.

20%

60%

20%

Nivelul de pregătire a angajaților în APL-urile din județul Giurgiu

Foarte bun

Bun

Mediu

80%

20%

Nivelul de pregătire a angajaților în APL-urile din județul Teleorman

Bun

Mediu

16. Angajatii institutiei au posibilitatea sa se recalifice?

Fig.47. Nivelul posibilității de recalificare al angajaților Fig.48. Nivelul posibilității de recalificare al angajaților în APL-urile din județul Giurgiu în APL-urile din județul Teleorman

Figura 47 scoate în evidență faptul că 80% dintre angajații APL-urilor din județul Giurgiu au posibilitatea să se recalifice, iar figura 48 indică faptul că în județul Teleorman, toți angajații APL-urilor au posibilitatea să se recalifice.

100%

Nivelul posibilității de recalificare a angajaților APL-urilor în județul

Teleorman

Da

20%

80%

Nivelul posibilității de recalificare a angajaților APL-urilor în județul

Giurgiu

Nș/ Nr

Da

17. Aveti proiecte comune cu Bulgaria?

Fig.49. Gradul de implementare al proiectelor comune cu Bulgaria Fig.50. Gradul de implementare al proiectelor comune cu Bulgaria al APL-urilor din județul Giurgiu al APL-urilor din județul Teleorman

Figurile 49 și 50 reliefează lipsa implementării proiectelor comune cu Bulgaria. În județul Giurgiu, s-au implementat sau se implementează de către APL-uri proiecte cu Bulgaria în proporție de 40%, iar APL-urile din județul Teleorman nu implementează sau nu au implementat deloc proiecte comune cu Bulgaria.

60%

40%

Gradul de implementare al proiectelor comune cu Bulgaria al

APL-urilor din județul Giurgiu

Nu

Da

100%

Gradul de implementare al proiectelor comune cu Bulgaria al APL-urilor din județul Teleorman

Nu

18. Printre beneficiarii serviciilor oferite de instituție există persoane interesate/ potențial interesate de un job în Bulgaria?

Fig.51. Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către Fig.52. Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către APL-uri în județul Giurgiu beneficiarii serviciilor oferite de către APL-uri în județul Giurgiu

Conform figurilor 51 și 52, interesul față de un job în Bulgaria nu există. În județul Giurgiu, 40% dintre respondenți consideră că beneficiarii serviciilor oferite de către APL-uri nu sunt interesați de un job în Bulgaria, iar 60% nu știu sau nu răspund în acest sens. În județul Teleorman, 20% dintre respondenți consideră că beneficiarii serviciilor oferite de către APL-uri nu sunt interesați de un job în Bulgaria, iar 80% au oferit un non-răspuns la această întrebare.

40%

60%

Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către APL -uri în

județul Giurgiu

Nu

Nș/Nr 80%

20%

Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către APL -uri în

județul Teleorman

Nu

Nș/Nr

Recomandările oferite de către persoanele chestionate care dețin funcții de conducere în APL-urile din județele Giurgiu și

Teleorman, pentru creșterea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a județelor:

Apariția/Introducerea unor noi domenii de activitate pentru dezvoltarea resurselor de muncă, a factorului uman;

Crearea investițiilor în resursele de muncă, în formarea, perfecționarea și specializarea capitalului uman;

Adoptarea unor măsuri active de stimulare a inserției profesionale și crearea de noi locuri de muncă;

Facilitarea participării la cursurile de formare profesională;

Sistarea ajutoarelor sociale, mai ales pentru persoanele apte de muncă;

Creșterea investițiilor în infrastructură și stimularea înființării de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente.

5.2. Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate școlilor profesionale din județele Giurgiu și Teleorman

Reprezentanții școlilor profesionale și liceelor din județele Giurgiu și Teleorman care ocupă o funcție de

conducere în instituția chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selelcția făcându-

se aleator în ceea ce privește instituția în interiorul căreia activează aceștia.

S-a încercat selecția atât a instituțiilor din mediul urban, cât și a instituțiilor din mediul rural, însă instituțiile din

mediul rural atât din județul Giurgiu cât și din județul Teleorman, au refuzat completarea chestionarului în vederea

realizarii unui studiu sociologic privind identificarea nevoilor și a cerințelor pieței muncii din județele menționate mai sus.

În județul Giurgiu, reprezentanții școlilor profesionale și liceelor au răspuns întrebărilor formulate în chestionar în

numele instutiiilor din orașul Giurgiu.

În județul Teleorman, reprezentanții școlilor profesionale și liceelor, care ocupă o funcție de conducere în

instituția chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, aceștia având domiciliul și

activând în orașul Alexandria și orașul Roșiorii de Vede.

La întrebarea: “ Ocupați o funcție de conducere în această instituție?“ toți respondenții au răspuns afirmativ, atât

în județul Giurgiu cât și în județul Teleorman, această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu au

avut obligativitatea să îl aplice în vederea selecției respondentului.

19. Sexul respondentului

Fig.53. Repartizarea pe sexe a reprezentanților Fig.54. Repartizarea pe sexe a reprezentanților Școlilor profesionale în județul Giurgiu Școlilor profesionale în județul Teleorman

Figurile 53 și 54 arată o discrepanță între sexele reprezentanților școlilor profesionale și liceelor cuprinse în studiu. În județul Giurgiu 50% din resopndenți sunt de sex masculin, 50% sunt de sex feminin. În județul Teleorman, reprezentanții școlilor profesionale și ai liceelor sunt exclusive de sex feminin.

50%50%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților școli lor profesionale și a l iceelor din

județul Giurgiu , care ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în

entitățile chestionate

Feminin

Masculin

100%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților școli lor profesionale și a l iceelor din

județul Teleorman , care ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în

entitățile chestionate

Feminin

20. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți ?

Fig.55. Repartizarea pe vârste a reprezentanților Fig.56. Repartizarea pe vârste a reprezentanților școlilor profesionale din județul Giurgiu școlilor profesionale din județul Teleorman

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților școlilor profesionale și liceelor din județul Giurgiu îi împarte pe aceștia în două categorii: cu vârste cuprinse între 35-44 ani în proporție de

50% și 45-54 ani în proporție de 50%. Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților școlilor profesionale și liceelor din județul Teleorman îi împarte pe aceștia în două categorii: cu vârste

cuprinse între 45-54 ani în proporție de 67% și 55-64 ani în proporție de 33%.

50%50%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților școlilor profesionale și liceelor din județul Giurgiu, care ocupă

în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

45-54 ani

35-44 ani 67%

33%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților școlilor profesionale și liceelor din județul Teleorman, care ocupă în proporție de 100% o funcție

de conducere în entitățile chestionate45-54 ani

55-64 ani

21. Care este ultima unitate de învățământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Fig.57. Nivelul educational al reprezentanților școlilor profesionale din GR Fig.58. Nivelul educational al reprezentanților școlilor profesionale din TR

Figurile 57 și 58 evidențiază nivelul educational al reprezentanților școlilor profesionale și liceelor din județele Giurgiu și Teleorman. Conform figurii 57, respondenții din județul Giurgiu în proporție de 50% au absolvit o facultate, iar 50% au studii postuniversitare. În județul Teleorman toți respondenții au absolvit studii postuniversitare.

50%50%

Nivelul educațional al reprezentanților școlilor profesionale și al liceelor din

județul Giurgiu, care ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în

entitătile chestionateFacultate

Studiipostuniversitare

100%

Nivelul educațional al reprezentanților școlilor profesionale și al liceelor din

județul Teleorman, care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitătile chestionate

Studiipostuniversitare

La întrebarea: “Ce fel de profesioniști formați în această instituție “, respondenții din județul Giurgiu și Teleorman au

exemplificat că pregătesc în cadrul instituțiilor pe care le conduc tehnicieni- nivel de calificare 4, absolvenți de școală

profesională-nivel de calificare 3, pe diverse domenii de pregătire:

Electrician exploatare joasă tensiune;

Sudor;

Electronist rețele;

Tehnician transporturi;

Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații;

Mecanic auto

Tehnician operator tehnică de calcul;

Tehnician de telecomunicații;

Tehnician instalații electrice;

Tehnician electrotehnist;

Tehnician electromecanic;

Tehnician instalator pentru construcții;

Tehnician în industrie alimentară;

Tehnician analiză produse alimentare;

Brutar patiser;

Preparator produse făinoase;

Tehnician veterinar;

Tehnician ecolog;

Tehnician în comerț;

Tehnician în activități economice.

Întrebarea:” Cum evaluați perspectivele reale pentru un învățământ dual?” a evidențiat faptul că respondenții evaluează

perspectivele reale pentru un învățământ dual considerând că aceste perspective sunt foarte mici sau pot fi realizabile cu

ajutorul agenților economici “importanți” implicați în realizarea stagiilor de practică unde elevii pot învăța meserii și pot

deveni ulterior angajați competenți pe piața muncii. Învățământul dual este binevenit pe piața muncii deoarece piața duce

lipsă de calificări în anumite domenii, conform relatărilor persoanelor care dețin funcții de conducere în instituțiile

chestionate.

La întrebarea “Care considerați că este gradul de realizare al elevilor dvs?” respondenții din județul Giurgiu afirmă că

elevii care sunt înscriși la unitatea de învățământ pe care o conduc, au un grad de realizare mediu. Persoanele

chestionate care au o funcție de conducere în școlile profesionale și liceele din județul Teleorman afirmă că gradul de

realizare al elevilor este mediu, de 50%. De precizat este și faptul că respondenții consideră că într-o astfel de analiză

elevul și familia din care provine acesta sunt factori relevanți și definitorii. O altă opinie se referă la faptul că elevii

absolvenți găsesc locuri de muncă însă acestea nu sunt în județ.

În urma lansării întrebării: “In cadrul institutiei exista programe de formare profesionala a adultilor?”, am aflat că în nici una

dintre instituţiile cuprinse în studiu, nu există programe de formare profesională a adulților.

În județul Giurgiu, răspunsurile întrebării “Ati paticipat/ implementat (institutia) proiecte europene în domeniul educatiei

profesionale?” au fost negative în proporție de 100%, astfel, beneficiarii serviciilor școlilor profesionale și liceelor

participante la studiu nu au fost implicați în asemenea de proiecte. În comparație cu județul Giurgiu, în județul Teleorman

există și răspunsuri pozitive în acest sens, astflel 66,7% dintre instituțiile chestionate afirmă că au participat sau

implementat proiecte europene în domeniul educației profesionale.

Analiza întrebării: “Elevii au luat vreodata parte la cursuri de formare profesionala in strainatate?” reliefează faptul că în

județul Giurgiu elevii din instituţiile participante la studiu nu au participat la cursuri de formare profesională în străinătate,

cei din județul Teleorman au beneficiat de astfel de facilități în proporție de 33.3%.

22. Considerați că există o stransă legatură între instituția în care activați și angajatori?

Fig.59. Percepția asupra conexiunii dintre școlile profesionale din Fig.60. Percepția asupra conexiunii dintre școlile profesionale din Județul Giurgiu și mediul de afaceri Județul Teleorman și mediul de afaceri

Conform figurii 59, 50% dintre respondenți consideră că există o conexiune bună între școlile profesionale și liceele din județul Giurgiu și mediul de afaceri, în timp ce 50% dintre aceștia consider că această conexiune este medie. Figura 60 arată că 66.7% dintre respondenți consideră că există o conexiune bună între școlile profesionale și liceele din județul Giurgiu și mediul de afaceri, în timp ce 33.3% dintre aceștia consideră că această conexiune este medie.

66.7%

33,3%

Percepția asupra conexiunii dintre școlile profesionale și liceele din

județul Teleorman și mediul de afaceri

Bună

Medie

50%50%

Percepția asupra conexiunii dintre școlile profesionale și liceele din

județul Giurgiu și mediul de afaceri

Bună

Medie

23. Cum evaluați conexiunea dintre mediul de afaceri (angajatorii) și domeniul în care activați?

Fig. 61. Percepția asupra conexiunii dintre mediul de afaceri Fig.62. Percepția asupra conexiunii dintre mediul de afaceri și domeniul de activitate al școlilor profesionale în GR și domeniul de activitate al școlilor profesionale în TR

Percepția asupra conexiunii dintre mediul de afaceri și domeniul de activitate al școlilor profesionale și al liceelor din județele Giurgiu și Teleorman, este distincă din punct de vedere al comparării celor două județe. În județul Giurgiu 50% dintre respondenți consideră că acestă conexiune se află la nivel bun și 50% consideră că acestă consexiune se află la un nivel mediu. În județul Teleorman 33.3% consideră că acestă conexiune se află la un nivel bun, iar 66.7 % consideră că se află la un nivel mediu.

33.3%

66,7%

Percepția asupra conexiunii dintre mediul de afaceri și domeniul de

activitate al școlilor profesionale și al liceelor din județul Teleorman

Bună

Medie

50%50%

Percepția asupra conexiunii dintre mediul de afaceri și domeniul de

activitate al școlilor profesionale și al liceelor din județul Giurgiu

Bună

Medie

24. Profesorii au posibilitatea să se recalifice până la noile tendințe privind mediul de afaceri?

Fig.63.Percepția asupra posibilității de recalificare Fig.64.Percepția asupra posibilității de recalificare a profesorilor în GR a profesorilor în TR

Compararea figurii 63, în care 50% dintre respondenți afirmă că profesorii nu au posibilitatea să se recalifice până la noi tendințe privind mediul de afaceri și 50% dintre respondenți nu au oferit

un răspuns clar în această situație, cu figura 64, în care 66.7% dintre respondenți afirmă că profesorii au posibilitatea de recalificare și 33.3% consideră că nu există această posibilitate,

evidențiază diferențele dintre cele două județe.

66.7%

33,3%

Percepția asupra posibilității de recalificare a profesorilor până la noile

tendințe privind mediul de afaceri

Da

Nu

50%50%

Percepția asupra posibilității de recalificare a profesorilor până la noile

tendințe privind mediul de afaceri

Nu

Nș/Nr

25. În cadrul instituției există elevi interesați/ potențial interesați de un job în Bulgaria?

Fig.65. Percepția asupra interesului manifestat de către elevii Fig.66. Percepția asupra interesului manifestat de către elevii din județul Giurgiu pentru un job în Bulgaria din județul Teleorman pentru un job în Bulgaria

Respondenții din județul Giurgiu afirmă în proporție de 50% că interesul manifestat de elevi pentru un job în Bulgaria nu există, iar persoanele care ocupă o funcție de conducere în instituțiile

chestionate din județul Teleorman afirmă în proporție de 33.3% același lucru, restul respondenților, din ambele județe nu si-au putut exprima opinia în acest sens.

33.3%

66.7%

Percepția asupra interesului manifestat de către elevi pentru un

job în Bulgaria

Nu

Nș/Nr

50%50%

Percepția asupra interesului manifestat de către elevi pentru un

job în Bulgaria

Nu

Nș/Nr

Reprezentanții școlilor profesionale și ai liceelor din județele Giurgiu și Teleorman afirmă în proporție de 100% că

nu au proiecte comune cu Bulgaria. Printre motivele expuse de către respondenți, pentru care aceste proiecte nu există,

putem enumera: lipsa fondurilor, întâmpinarea unor probleme în accesarea fondurilor, limitarea accesului datorită lipsei

autorizațiilor PSI care făceau parte din documentația cerută, informare deficitară și lipsa personalului calificat în astfel de

domenii.

Recomandările oferite de către persoanele chestionate care dețin funcții de conducere în școlile profesionale și liceele din

județele Giurgiu și Teleorman, pentru creșterea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a județelor:

Implicarea agenților economici din toate punctele de vedere în dezvoltarea economică a județelor;

Facilitarea dotării atelierelor de lucru cu echipamente;

O mai bună implicare a agenților economici parteneri în activitatea de pregătire practică;

Încurajarea elevilor pentru aplicarea în direcția liceelor tehnologice;

Respectarea procentului de 60% conform legii învățământului;

Susținerea mediului de afaceri pentru dezvoltarea întreprinderilor;

Agenții economici să fie mai “deschiși”;

Dinamica pieței muncii este momentan mai mare decât dinamica formării profesionale, se recomandă egalarea acestora.

5.3. Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate ONG-urilor din județele Giurgiu și Teleorman

Reprezentanții ONG-urilor din județele Giurgiu și Teleorman, care ocupă o funcție de conducere în entitatea

chestionată, au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selelcția făcându-se aleator în ceea ce

privește instituția în interiorul căreia activează aceștia.

Au fost selectate atât entități din mediul urban, cât și entități din mediul rural. În județul Giurgiu, reprezentanții

ONG-urilor au răspuns întrebărilor formulate în chestionar în numele enităților din orașul Giurgiu, entitățile din mediul rural

refuzând invitația participării la studiu.

În județul Teleorman reprezentanții ONG-urilor care ocupă o funcție de conducere în entitatea chestionată au

fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, aceștia având domiciliul și activând în orașul Alexandria

și comuna Peretu.

La întrebarea: “Ocupați o funcție de conducere în această instituție?“ toți respondenții au răspuns afirmativ, atât

în județul Giurgiu cât și în județul Teleorman, această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu au

avut obligativitatea să îl aplice în vederea selecției respondentului.

Atât reprezentanții ONG-urilor din județul Giurgiu cât și reprezentanții ONG-urilor din județul Teleorman, la

întrebarea: “Considerați că instituția în care activați are un aport relevant în domeniul ocupării forței de muncă?”, au

răspuns afirmativ în proporție de 100%,

ONG-urile selectate în vederea intervievării, pe lângă faptul că desfășoară activități ce au un aport relevant în

domeniul ocupării forței de muncă, desfășoară și activități din alte domenii, precum:

Activități de asistență socială;

Organizare diferite evenimente, acțiuni caritabile;

Educație sexuală;

Cultură și sport;

Promovarea drepturilor omului;

Atragerea de fonduri europene;

Reprezintă și promovează eficient interesul mediului de afaceri pe plan local, regional, national și internaţional.

26. Sexul respondentului

Fig. 67. Repartizarea pe sexe a reprezentanților ONG-urilor din GR Fig. 68. Repartizarea pe sexe a reprezentanților ONG-urilor din TR

Figura 67 evidențiază că 67% dintre respondenți sunt de sex masculin, 33% de sex feminin, iar figura 68 arată că reprezentanț ii ONG-urilor din județul Teleorman care ocupă o funcție de conducere sunt în proporție de 50% de sex feminin și în proporție de 50% de sex masculin.

33%

67%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu , care ocupă

în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin

50%50%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților ONG-urilor din județul Teleorman , care

ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin

27. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți?

Fig. 69. Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților ONG-urilor Fig. 70. Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

Repartizarea pe grupe de vârstă a respondenților, arată conform figurii 69, că în județul Giurgiu, respondenții au vârste cuprinse între 25-34 în proporție de 67% și vârste cuprinse între 35-44 ani

în proporție de 33%.

În județul Teleorman, 50% dintre reprezentanții ONG-urilor care dețin o funcție de conducere au vârste cuprinse între 35-44 ani, iar 50% au vârste cuprinse între 45-54 ani.

67%

33%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților ONG-urilor din

județul Giurgiu, care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate25-34 ani

35-44 ani

50%50%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților ONG-urilor din

județul Teleorman, care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate35-44 ani

45-54 ani

28. Care este ultima unitate de învățământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Fig. 71. Nivelul educational al reprezentanților ONG-urilor Fig. 72. Nivelul educational al reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

Figura 71 arată că reprezentanții ONG-urilor din județul Giurgiu, în proporție de 67% au absolvit o facultate, iar 33% au facultatea în curs. În judetul Teleorman toți respondenții au absolvit studii postuniversitare, conform figurii 72.

29. Cum evaluați conxeiunea dintre instituția în care activați și mediul de afaceri (angajatorii )?

33%

67%

Nivelul educațional al reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu, care

ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în entitătile chestionate

Facultate încurs

Facultate

100%

Nivelul educațional al reprezentanților ONG-urilor din județul Teleorman, care

ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în entitătile chestionate

Studiipostuniversitare

Fig. 73. Percepția asupra conexiunii dintre ONG-uri Fig. 74. Percepția asupra conexiunii dintre ONG-uri și mediul de afaceri din județul Giurgiu și mediul de afaceri din județul Teleorman

Conexiunea dintre ONG-uri și mediul de afaceri, conform răspunsurilor reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu, este foarte bună în proporție de 66.7% și bună în proporție de 33.3%. În județul Teleorman, 50% dintre respondenți sunt de părere că această conexiune este foarte bună, iar 50% sunt de părere că este bună.

66.7%50%

Percepția asupra conexiunii dintre ONG-uri și mediul de afaceri în

județul Teleorman

Foarte bună

Bună66.7%

33,3%

Percepția asupra conexiunii dintre ONG-uri și mediul de afaceri în județul

Giurgiu

Foarte bună

Bună

30. Cum ați evalua mediul de afaceri din regiune dvs.?

Fig. 75. Percepția reprezentanților ONG-urilor Fig. 76. Percepția reprezentanților ONG-urilor asupra mediului de afaceri din județul Giurgiu asupra mediului de afaceri din județul Teleorman

Figura 75 arată că mediul de afaceri este evaluat în județul Giurgiu în proporție de 33.3% ca fiind la nivel foarte bun, în proporție de 33.3% ca fiind la nivel bun și în proporție de 33.3% la nivel scăzut. În județul Teleorman, conform figurii 76, mediul de afaceri este perceput de către persoanele care dețin o funcție de conducere în ONG-uri ca fiind în proporție de 50% la nivel bun și în proporție de 50% ca fiind la nivel scăzut.

50%50%

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în ONG -uri

asupra mediului de afaceri în județul Teleorman

La nivel bun

La nivelscăzut

33.3%

33,3%

33.3%

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în ONG -uri

asupra mediului de afaceri în județul Giurgiu

La nivel foartebun

La nivel bun

La nivelscăzut

31. Cum evaluați conexiunea dintre instituția în care activați și persoanele care beneficiază de serviciile instituției?

Fig. 77. Percepția reprezentanților ONG-urilor din județul Giurgiu Fig. 78. Percepția reprezentanților ONG-urilor din județul Teleorman asupra conexiunii dintre instituție și beneficiari asupra conexiunii dintre instituție și beneficiari

Persoanele care au fost intervievate în județul Giurgiu sunt de părere că acestă conexiune este în proporție de 33.3% foarte bună, în proporție de 33.3% este bună, iar în proporție de 33.3%

este medie. Reprezentanții ONG-urilor din județul Teleorman, în proporție de 50% consideră că această conexiune este foarte bună, iar 50% consideră că este bună.

50%50%

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în ONG -uri

asupra conexiunii dintre instituție și beneficiarii serviciilor oferite de

către aceasta

Foarte bună

Bună

33.3%

33,3%

33.3%

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în ONG -uri

asupra conexiunii dintre instituție și beneficiarii serviciilor oferite de

către aceasta

Foarte bună

Bună

Medie

32. În ce masură considerați că serviciile oferite de instituția în care activați corespunde nevoilor din piață?

Fig. 79. Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite Fig. 80. Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de ONG-uri corespund nevoilor din piață în județul Giurgiu de ONG-uri corespund nevoilor din piață în județul Teleorman

Conform figurii 79, 66.7 dintre respondenții din județul Giurgiu afirmă că serviciile oferite de instituția în care activează corespunde nevoilor din piață în mare măsură, iar 33.3 % afirmă că

serviciile oferite de instituția în care activează corespunde nevoilor din piață în mica măsură. Figura 80, arată că 50% dintre respondenți consideră că în foarte mare măsură serviciile oferite

corespund nevoilor din piață și 50% consider că în mare măsură serviciile oferite corespund nevoilor din piață.

50%50%

Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de ONG-uri

corespund nevoilor din piață în județul Teleorman

În foarte maremăsură

În mare măsură

66.7%

33,3%

Percepția asupra măsurii în care serviciile oferite de ONG-uri

corespund nevoilor din piață în județul Giurgiu

În maremăsură

În micămăsură

Întrebarea: “Cum evaluați perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor serviciilor oferite de către

instituția în care activați (scăderea numărului beneficiarilor de servicii oferite)?”, fiind o întrebare deschisă, a generat

răspunsuri vaste, însă majoritatea raspunsurilor au fost pozitive.

În județul Giurgiu, respondenții sunt de parere că perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor

serviciilor oferite de către instituția în care activeză sunt bune și foarte bune, un procent de 33% dintre respondenți afirmă

că sunt slabe.

În județul Teleorman, reprezentanții ONG-urilor care ocupă o funcție de conducere în instituția chestionată au

reliefat faptul că perspectivele reale pentru întrajutorarea beneficiarilor serviciilor oferite de către instituție se află la un

nivel constant, fiind percepute a fi bune, în trend ascendant, prin creșterea calității serviciilor oferite.

Gradul de realizare a serviciilor oferite de către ONG-urile din județ, conform răspunsurilor respondenților din

județul Giurgiu, este catalogat ca fiind bun, la un nivel ridicat.

În județul Teleorman, reprezentanții ONG-urilor care ocupă o funcție de conducere în entitatea chestionată,

consideră că gradul de realizare a serviciilor oferite de către instituție este ridicat, aceștia oferind răspunsuri în acest sens

precum: mediu spre maxim sau un grad bun de realizare al serviciilor.

În ceea ce privește implementarea proiectelor europene în folosul comunității, ONG-urile din județul Giurgiu au

răspuns negativ în proporție de 100%, nu au implemantat proiecte europene în folosul comunității.

Respondenții din județul Teleorman, opus celor din județul Giurgiu, au implemantat proiecte europene în folosul

comunității: '' Balkanii de Vest" - Cooperare economica Renania Palatinat, Germania - Europa de Sud-Est" (parteneri -

organizatiile economice ZDH si IFAS, Renania Plalatinat si Biroul Balcanic al Clasei de Mijloc, Sofia, cu cele 38 de

organizatii din tarile Europei de Sud-Est), Grupuri de acțiune Locală care deservesc comunități mari.

La întrebarea: “Care sunt proiectele implementate de către instituție, proiecte europene în domeniul ocupării

forței de muncă?”, respondenții din județul Giurgiu au răspuns că nu au implementat astfel de proiecte, în proporție de

100%. Respondenții din județul Teleorman au implementat astfel de proiecte în proporție de 50%, care s-au evidențiat

prin cursuri de formare (agenți de securitate, lucrători comercianli, lucrători în alimentația publică, cursuri de

antreprenoriat etc.), în cadrul proiectelor POS DRU, diverse axe prioritare.

Pentru instituțiile chestionate în cadrul cărora nu s-au implementat astfel de proiecte, motivul reprezintă lipsa

informării in acest sens și faptul că aceste proiecte se identifică greu.

In ceea ce privește programele de formare profesională a adulților, în județul Giurgiu, acestea nu s-au

implemantat deloc in instituţiile persoanelor intrvievate, respondenții afirmă acest lucru în proporție de 100%. Motivele

pentru care nu s-au implementat astfel de programe sunt legate de lipsa participanților sau neidentificarea programelor.

33. În cadrul instituției există programe de formare profesională a adulților?

Fig. 81. Prezența programelor de formare profesională a adulților Fig. 82. Prezența programelor de formare profesională a adulților în ONG-urile din județul Giurgiu în ONG-urile din județul Teleorman

Programele de formare profesională a adulților în ONG-urile din județul Giurgiu sunt prezente în proporție de 33.3%, conform răspunsurilor oferite de către persoanele ce dețin funcții de conducere în aceste entități, iar în județul Teleorman, răspunsurile sunt negative în proporție de 100%, cum putem observa și în figura 82. Motivele pentru care, în județul Teleorman, nu s-au implementat astfel de programe, sunt detaliate de către respondenții chestionați astfel: lipsa proiectelor cu finanțare externă sau specificul activității nu permite, dar potențialii beneficiari acreditați pot depune proiecte de formare profesională în cadrul sesiunilor de depunere.

100%

Prezența programelor de formare profesională a adulților în ONG-urile

din județul Teleorman

Nu33.3%

66,7%

Prezența programelor de formare profesională a adulților în ONG-urile

din județul Giurgiu

Da

Nu

34. Cum apreciați pregătirea angajaților din instituția dvs. pe subiecte profesionale?

Fig. 83. Nivelul de pregătire al angajaților în ONG-urile Fig. 84. Nivelul de pregătire al angajaților în ONG-urile din județul Giurgiu din județul Teleorman

Nivelul de pregătire al angajaților în ONG-urile din județul Giurgiu este în proporție 66.7% bun și de 33.3% mediu, conform răspunsurilor oferite de către persoanele care dețin funcții de conducere în ONG-urile din județ. În județul Teleorman, 100% dintre respondenți au afirmat că nivelul de pregătire al angajaților este bun.

100%

Nivelul de pregătire al angajaților în ONG-urile din județul Teleorman

Bun66.7%

33,3%

Nivelul de pregătire al angajaților în ONG-urile din județul Giurgiu

Bun

Mediu

35. Printre beneficiarii serviciilor oferite de instituție există persoane interesate/ potențial interesate de un job în Bulgaria?

Fig.85. Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat Fig.86. Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către ONG-uri în județul GR de către beneficiarii serviciilor oferite de către ONG-uri în județul TR

Conform figurilor 85 și 86, 33% dintre beneficiarii serviciilor oferite de către ONG-uri în județul Giurgiu sunt interesați de un job în Bulgaria, relatând că îsi doresc un job în orice domeniu, 33.3% dintre respondenții din județul Giurgiu consideră că beneficiarii serviciilor nu sunt interesați de un job în Bulgaria, 33.3% nu au oferit răspunsuri clare referitoare la aces t aspect, iar 100% din respondenții din județul Teleorman nu au putut să își exprime clar opinia.

100%

Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către ONG-uri în

județul Teleorman

Nș/Nr

33.3%

33.3%

33,3%

Gradul de interes față de un job în Bulgaria, realizat de către beneficiarii serviciilor oferite de către ONG-uri în

județul Giurgiu

Da

Nu

Nș/ Nr

Recomandările oferite de către persoanele chestionate care dețin funcții de conducere în ONG-urile din județele

Giurgiu și Teleorman, pentru creșterea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a județelor:

Diversificarea temelor în cadrul cursurilor de formare;

Finanțarea investițiilor în infrastructură;

Programe pentru stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor;

Reducerea taxării forței de muncă;

Reducerea birocrației,

Locuri de muncă bine plătite;

O informare mai detaliată a populației;

Dezvoltarea producției prin nișe distincte;

Reevaluarea, găsirea și instruirea forței de muncă atât de necesară.

5.4. Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate angajatorilor din județele Giurgiu și Teleorman

Reprezentanții întreprinderilor din județele Giurgiu și Teleorman care ocupă o funcție de conducere în instituția

chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selelcția făcându-se aleator în ceea ce

privește instituția în interiorul căreia activează aceștia.

Au fost selectate doar instituții din mediul urban, instituțiile relevante din mediul rural existând într-un număr

foarte mic, astfel că în județul Giurgiu, reprezentanții întreprinderilor au răspuns întrebărilor formulate în chestionar în

numele instiuțiilor din orașul Giurgiu, iar în județul Teleorman, reprezentanții întreprinderilor care ocupă o funcție de

conducere în instituția chestionată au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, aceștia având

domiciliul și activând în orașul Alexandria.

La întrebarea: “ Dețineți o afacere?“ toți respondenții au răspuns afirmativ, atât în județul Giurgiu cât și în județul

Teleorman, această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu au avut obligativitatea să îl aplice în

vederea selecției respondentului.

36. Sexul respondentului

Fig.87. Repartizarea pe sexe a reprezentanților angajatorilor în GR Fig.88. Repartizarea pe sexe a reprezentanților angajatorilor în TR

În figurile

de mai sus putem observa o inversare a populației din punct de vedere al sexelor, reprezentanții angajatorilor din județul Giurgiu, care ocupă o funcție de conducere în entitățile chestionate sunt în proporție de 20% de sex feminin, pe când reprezentanții majoritari, 80%, din punct de vedere al sexului angajatorilor din județul Giurgiu sunt de sex masculin. În județul Teleorman, sexul feminin reprezintă 80% dintre respondenți, iar sexul masculin 20%.

37. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți? Fig.89. Repartizarea pe vârste a reprezentanților angajatorilor în GR Fig.90. Repartizarea pe vârste a reprezentanților angajatorilor în TR

20%

80%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților întreprinderilor din județul Giurgiu , care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin 80%

20%

Repartizarea pe sexe a reprezentanților întreprinderilor din județul Teleorman ,

care ocupă în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

Feminin

Masculin

În figurile 89 și 90 se evidențiază patru categorii de vârste predominante ale angajatorilor din județul Giurgiu. Persoanele care ocupă o funcție de conducere cu vârste cuprinse între 25-34 ani în județul Giurgiu reprezintă 40%, figura 90 reliefează o pondere scăzută, 20 % din respondenți au vârste cuprinse între 25-34 ani în județul Teleorman. Categoria de vârstă 35-44 ani apare în județul Giurgiu în proporție de 20%, similar județului Teleorman. Respondenții cu vârste cuprinse între 45-54 ani, în județul Giurgiu sunt în proporție de 20%, iar în județul Teleorman 40%. O ultimă categorie de respondenți este aceea a persoanelor care ocupă o funcție de conducere în întreprinderi și au vârste de peste 55 ani, în județul Giurgiu această categorie reprezintă 20%, la fel ca în județul Teleorman.

20%

20%

40%

20%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților întreprinderilor ce

dețin în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile

chestionate25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

Peste 55 ani

40%

20%

20%

20%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților întreprinderilor ce

dețin în proporție de 100% o funcție de conducere în entitățile chestionate

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

Peste 55 ani

38. Care este ultima unitate de învățământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Fig. 91. Nivelul educational al reprezentanților angajatorilor Fig. 92. Nivelul educational al reprezentanților angajatorilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

Nivelul educațional al reprezentanților întreprinderilor din județul Giurgiu, conform figurilor 91 și 92, este mai scăzut în comparație cu nivelul educational al reprezentanților întreprinderilor din județul Teleorman. În județul Giurgiu 20% dintre respondenți au absolvit studii postuniversitare, pe când, în județul Teleorman 40% din respondenți au pregatire la acest nivel. În județul Giurgiu 80% dintre respondenți au absolvit o facultate, iar în județul Teleorman 40% dintre respondenți au absolvit o facultate. În județul Teleorman 20% dintre respondenți sunt absolvenți de liceu.

80%

20%

Nivelul educațional al reprezentanților întreprinderilor din

județul Giurgiu, care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate

Facultate

Studiipostuniversitare

20%

40%

40%

Nivelul educațional al reprezentanților întreprinderilor din

județul Teleorman, care ocupă în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate

Liceu

Facultate

Studiipostuniversitare

39. De cât timp dețineți această afacere?

Fig. 93. Vechimea pe piața muncii a întreprinderilor în județul Giurgiu Fig. 94. Vechimea pe piața muncii a întreprinderilor în județul Teleorman

Vechimea pe piața muncii a întreprinderilor din județul Giurgiu este reprezentată în figura 93 cuprinzând 2 categorii de vechime a firmelor: 60% dintre firmele din județul Giurgiu au o vech ime de

peste 3 ani, iar 40% au o vechime între 2 și 3 ani. În județul Teleorman, conform figurii 94, 40% dintre întreprinderile chestionate au o vechime de peste 3 ani, 20 % au o vechime între 2 și 3 ani,

20% au o vechime mai mare de 12 luni, iar 20% dintre firmele intervievate in județ au o vechime pe piața muncii mai mica de 12 luni.

20%

20%20%

40%

Vechimea pe piața muncii a întreprinderilor

intervievate în județul Teleorman

Mai puțin de 12 luniMaimultde 12luni2-3 ani

La întrebarea: “Ce v-a motivat să intrați pe piața de afaceri?” respondenții au dat răspunsuri multiple și anume:

Dorința de a avea afacerea mea;

Independența;

Lipsa unui loc de muncă;

Nevoile financiare;

Salariile foarte mici din domeniul public;

Ambiția personală;

Experiența acumulată;

Nevoia de a obține mijloacele de subzistență, personal și a familiei;

Deschiderea pentru mediul privat;

Necesitatea unui loc de muncă.

40. Cum evaluați mediul de afaceri în domeniul în care activați?

Fig 95. Percepția asupra mediului de afaceri în județul Giurgiu Fig 96. Percepția asupra mediului de afaceri în județul Teleorman

Mediul de afaceri din județul Giurgiu este perceput de către reprezentanții întreprinderilor ca fiind în proporție de 20% la nivel foarte bun în proporție de 40% la nivel bun și în proporție de 40% la nivel mediu. În județul Teleorman percepția asupra mediului de afaceri este distinctă, reprezentanții întreprinderilor fiind de părere că mediul de afaceri se regăsește în județ la nivel bun în proporție de 60%, la nivel mediu în proporție de 20%, în aceeași proporție și la nivel foarte bun.

60%20%

20

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în întreprinderile

situate în județul Teleorman asupra mediului de afaceri

La nivel bun

La nivelmediu

La nivelfoarte bun

40%

20%

40

Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în întreprinderile

situate în județul Giurgiu asupra mediului de afaceri

La nivel bun

La nivelmediu

La nivelfoarte bun

41. Ați întâmpinat sau întâmpinați probleme cu găsirea de angajați pentru firma proprie?

Fig 97. Nivelul de dificultate al angajabilității în județul Giurgiu Fig 98. Nivelul de

dificult

ate al

angaja

bilității

în

județul

Teleor

man

Figura 97 arată că 80% din persoanele care dețin o funcție de conducere în întreprinderile chestionate în județul Giurgiu consideră că au întâmpinat sau întâmpină probleme cu găsirea de angajați, iar 20% dintre aceștia susțin că nu au întâmpinat sau nu întâmpină probleme în acest sens. În figura 98 putem observa că angajatorii susțin în proporție de 40% că au întâmpinat sau întămpină probleme în gasirea de angajați, 40% consideră că nu au existat și nu există astfel de probleme, iar 20% nu au putut oferii un răspuns clar în acest sens.

20%

80%

Nivelul de dificultate al angajabilității în întreprinderile din județul Giurgiu

Nu

Da

40%

40%

20%

Nivelul de dificultate al angajabilității în întreprinderile din județul

Teleorman

Nu

Da

Poate

Persoanele care dețin o afacere și au afirmat că au întâmpinat probleme cu găsirea de angajați pentru firma proprie, au

argumentat acest fapt când au răspuns întrebării “Care este/ sunt aceasta/ acestea? “, astfel:

Forța de muncă slab calificată;

Nepregătirea persoanelor din punct de vedere profesional în paralel cu cerințele pieței muncii;

Personalul necalificat are cerințe financiare mari.

La întrebarea: “Ce considerați că trebuie schimbat la mediul de afaceri pentru rezolvarea acestei probleme?”,

respondenții si-au expus punctul de vedere astfel:

Orientarea către forța de muncă calificată;

Calificările să fie făcute pe merit;

Mentalitatea trebuie schimbată la mediul de afaceri pentru rezolvarea acestei probleme;

O soluție care să reprezinte strict antreprenoriatul;

Cât mai multe cursuri de formare, perfecționare continuă;

Concurență neloială;

Calificarea personalului în diverse domenii de activitate productivă;

Regândirea strategiei de dezvoltare a zonei;

Regândirea sistemului educational și professional.

Respondenții au afirmat în urma întrebării: “Cum ati recruta/recrutat angajati profesionisti si muncitori?“ că au

angajat persoane cu ajutorul AJOFM, în urma unui test de lucru, prin recomandări și un procent de 10% dintre angajatori

a afirmat că nu găsesc angajați în piață care să corespundă necesităților din acest moment.

42. Considerați că educația răspunde la nevoile pieței?

Fig. 99. Percepția asupra educației ca răspuns la nevoile pieței muncii Fig.100. Percepția asupra educației ca răspuns la nevoile pieței muncii în județul Giurgiu în județul Teleorman

Figura 99 arată că 60% dintre persoanele care conduc o întreprindere din județul Giurgiu consideră că educația răspunde la nevoile pieței muncii, iar 40% dintre respondenți nu consideră că educația răspunde la nevoile pieței muncii. În județul Teleorman, conform figurii 100, doar 20% dintre angajatorii care au răspuns chestionarului consideră că educația răspunde nevoilor pieței muncii, în timp ce 80% dintre aceștia nu sunt de aceeași părere.

40%

60%

Perceția persoanelor care dețin funcție de conducere în întreprinderile din județul Giurgiu asupra educației ca

răspuns la nevoile pieței muncii

Nu

Da80%

20%

Perceția persoanelor care dețin funcție de conducere în

întreprinderile din județul Teleorman asupra educației ca răspuns la nevoile

pieței muncii

Nu

Da

43. Considerati ca majoritatea angajatilor prezentI in acest moment in piata muncii sunt...?

Fig. 101. Percepția asupra vârstei angajaților în județul Giurgiu Fig. 102. Percepția asupra vârstei angajaților în județul Teleorman

Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în întreprinderile din județul Giurgiu asupra angajaților în piața muncii este reprezentată în figura 101 astfel: 60% dintre angajați, în viziunea angajatorilor, sunt persoane tinere, 20% sunt persoane cu vârste medii, iar 20% sunt persoane în vârstă. Figura 102 arată că angajatorii din județul Teleorman consideră că 40% dintre angajați au vârste medii, 20% sunt tineri, 20% sunt în vârstă, iar 20% din răspunsurile angajatorilor nu au fost clare în acest sens.

20%

40%

20%

20%

Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în

întreprinderile din județul Teleorman asupra angajaților în

piața munciiTineri

Cu vârstemedii

În vârstă

Nș/Nr

60%20%

20%

Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în întreprinderile din județul Giurgiu asupra angajaților

în piața munciiTineri

Cu vârste medii

În vârstă

44. Sunteți dispus/ă să suplimentați instruirea angajaților dvs.?

Fig. 103. Disponibilitatea pentru suplimentarea instruirii angajaților Fig. 104. Disponibilitatea pentru suplimentarea instruirii angajaților în județul Giurgiu în județul Teleorman

Figura 103 arată că angajatorii din județul Giurgiu sunt dispuși în proporție de 40% să suplimenteze instruirea angajaților, iar figura 104 arată că în județul Teleorman, angajatorii sunt dispuși în proporție de 100% să suplimenteze instruirea angajaților. Suplimentarea instruirii angajaților, conform relatărilor angajatorilor s-a realizat prin suplimentarea fondurilor alocate pentru acestea, angajații beneficiind de cursuri de formare profesională. Procentul respondenților care afirmă că nu sunt dispuși să suplimenteze sau nu au suplimentat instruirea angajaților, detaliază acest fapt prin exemple precum lipsa implicării și a interesului angajaților și a formatorilor.

40%

60%

Disponibilitatea persoanelor care dețin funcție de conducere în întreprinderile

din județul Giurgiu pentru suplimentarea instruirii angajaților

Da

Nu 100%

Disponibilitatea persoanelor care dețin funcție de conducere în întreprinderile

din județul Teleorman pentru suplimentarea instruirii angajaților

Da

45. Aveti legături de afaceri cu Bulgaria sau oricare alte țări?

Fig. 105. Gradul de colaborare al Întreprinderilor din județul Giurgiu Fig. 106. Gradul de colaborare al Întreprinderilor din județul Teleorman cu mediul de afaceri bulgar cu mediul de afaceri bulgar

20%

80%

Gradul de colaborare al întreprinderilor din județul Giurgiu cu mediul de afaceri

bulgar

Da

Nu

40%

60%

Gradul de colaborare al întreprinderilor din județul Teleorman cu mediul de

afaceri bulgar

Da

Nu

Persoanele care dețin o funcție de conducere în județul Giurgiu afirmă în proporție de 20%, conform figurii 105,

că au legaturi de afaceri cu Bulgaria sau alte țări, aceștia comercializează diferite produse importate din Bulgaria. În

județul Teleorman, angajatorii afirmă în proporție de 40% că au legături de afaceri cu mediul bulgar, cu mediul de afaceri

spaniol și mediul de afaceri Italian. Firmele care nu au legaturi de afaceri cu mediul bulgar sau alte țări, motivează

aceasta prin faptul că activitatea desfășurată care nu are legătură cu alte țări și prin lipsa cunoașterii limbii bulgare/altor

limbi străine.

În ceea ce privește implementarea proiectelor europene în folosul comunității, firmele din județele Giurgiu și

Teleorman au răspuns negativ în proporție de 100%, nu au implementat proiecte europene în folosul comunității. Cauza

acestui fapt este relatată de către angajatori și definită prin prezența controalelor agresive și justificarea excesivă a

cheltuielilor. Recomandările oferite de către persoanele chestionate, care dețin funcții de conducere în întreprinderile din

județele Giurgiu și Teleorman, pentru creșterea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a județelor:

Corectitudine sporită;

Mai multe compromisuri între mediul public și cel privat;

Reducerea birocrației;

Sprijin din partea autorităților statului pentru întreprinzători;

Taxe mai mici care să permită întreprinzătorilor să supraviețuiască.

5.5 Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate șomerilor din județele Giurgiu și Teleorman

Șomerii din județele Giurgiu și Teleorman sunt persoane cu vârste de peste 18 ani, intervievate în funcție de luna

de naștere care au fost invitate să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selecţia respondenţilor a fost făcută

prin metoda itinerariilor (random route), cu pasul statistic de 5 realizat prin metoda door-to-door, chestionarul aplicându-se

prin metoda față-în-față în gospodăria respondentului.

Au fost selectate atât gospodării din mediul urban, cât și gospodării din mediul rural, astfel că în județul Giurgiu,

șomerii care au răspuns întrebărilor formulate în chestionar au domiciliul în zona urbană: Giurgiu, iar persoanele fără loc

de muncă care au fost intervievate în mediul rural au domiciliul în: Brasaniștea-Oinacu, Bulbucata-Teișor, Iepurești, Malu,

Oncești și Valea Plopilor.

În județul Teleorman, persoanele care nu au un loc de muncă și au fost intervievate, au domiciliul în mediul

urban în orașul Alexandria, în orașul Roșiorii de Vede, în orașul Videle, în orașul Turnu Măgurele și în Zimnicea.

Chestionarele aplicate șomerilor în mediul rural au fost efectuate persoanelor care nu dețin un loc de muncă și au

domiciliul în comuna Nanov, comuna, Orbeasca sat Lăceni, comuna Stejaru sat Bratcovu, comuna Trivalea-Moșteni sat

Brătășani și comuna Troianul.

La întrebarea: “ În prezent sunteți angajat/ă?“ toți respondenții au răspuns negativ, atât în județul Giurgiu cât și în

județul Teleorman, această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu au avut obligativitatea să îl aplice

în vederea selecției respondentului.

46. Sexul respondentului

Fig 107. Repartizarea pe sexe a șomerilor din județul Giurgiu Fig 108. Repartizarea pe sexe a șomerilor din județul Teleorman

În

județul Giurgiu ponderile în ceea ce privește sexul respondeților, sunt egale, 50%. În județul Teleorman, repartizarea pe sexe a șomerilor evidențiază sexul feminin, 60% din populația fără loc de

muncă a județului este de sex feminin.

50%50%

Repartizarea pe sexe a șomerilor din județul Giurgiu

Feminin

Masculin

60%

40%

Repartizarea pe sexe a șomerilor din județul Teleorman

Feminin

Masculin

47. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți?

Fig 109. Repartizarea pe vârste a șomerilor din județul Giurgiu Fig 110. Repartizarea pe vârste a șomerilor din județul Teleorman

Figurile 109 și 110 evidențiază repartizarea pe grupe de vârste a șomerilor din județele Giurgiu și Teleorman, astfel putem observa că în județul Giurgiu, persoanele care nu dețin un loc de

muncă și au vârste cuprinse între 18-24 ani sunt reprezentate printr-un procent de 15%, în comparație cu județul Teleorman, unde aceeași categorie de șomeri reprezintă 50%.

50%

15%

10%

20%

5%

Repartizarea pe grupe de vârstă a șomerilor din județul Teleorman

18-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

Peste 55 ani

15%

10%

20%

30%

25%

Repartizarea pe grupe de vârstă a șomerilor din județul Giurgiu

18-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

Peste 55 ani

48. Care este ultima unitate de învîțământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Fig 111. Nivelul educațional al șomerilor din județul Giurgiu Fig 112. Nivelul educațional al șomerilor din județul Teleorman

Figura 111 ne arată că în județul Giurgiu: 40% dintre șomeri au absolvit liceul, 25% au absolvit 10 clase, 10% au absolvit școli profesionale, 10% au absolvit 8 clase, 10 % nu au absolvit o școală, iar 5% au studii universitare. În județul Teleorman, conform figurii 112, 50% dintre șomerii chestionați au absolvit liceul, 20% au absolvit 10 clase, 20% au absolvit școli profesionale, iar 10% au absolvit o facultate.

20%

20%50%

10%

Nivelul educațional al șomerilor din județul Teleorman

Treapta Iliceu

Profesională

Liceu

Facultate

10%

10%

25%

10%

40%

5%

Nivelul educațional al șomerilor din județul Giurgiu

Nici o școală

Școală generală

Treapta I liceu

Profesională

Liceu

Studiipostuniversitare

49. De cât timp sunteți șomer/ă?

Fig. 113. Durata de absență de pe piața muncii a șomerilor Fig. 114. Durata de absență de pe piața muncii a șomerilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

Figurile 113 și 114 ne arată că în județul Teleorman persoanele care nu dețin un loc de muncă de mai mult de 6 luni reprezintă 85% din persoanele chestionate, iar în judetul Giurgiu acestă

categorie reprezintă doar 40%, diferențele fiind majore și regăsindu-se în proporțiile referitoare la categoria șomerilor care nu dețin un loc de muncă în ultimele cel mult 6 luni. Astfel, în județul

Teleorman, persoanele care în ultimele cel mult 6 luni nu au deținut un loc de muncă reprezintă 15% din persoanele chestionate, iar în județul Giurgiu această categorie reprezintă 60 %.

15%

85%

Durata de absență de pe piața muncii a șomerilor din județul

Teleorman

Mai puțin de 6 luni

Mai mult de 6luni60%

40%

Durata de absență de pe piața muncii a șomerilor din județul

Giurgiu

Mai puțin de 6 luni

Mai mult de 6luni

50. Sunteți șomer/ă indemnizat/ă?

Fig.115. Rata de indemnizare a șomerilor din județul Giurgiu Fig.116. Rata de indemnizare a șomerilor din județul Teleorman

Figurile 115 și 116 evidențiază faptul că în cele două județe rata de indemnizare a șomerilor este scăzută, astfel, în județul Giurgiu 40 % dintre respondenți au afirmat că sunt șomeri

indemnizați, în județul Teleorman doar 5% dintre respondenți beneficiază de ajutor de șomaj.

95%

5%

Rata de indemnizare a șomerilor din județul Teleorman

Nu

Da60%

40%

Rata de indemnizare a șomerilor din județul Giurgiu

Nu

Da

51. Sunteți în căutarea unui loc de muncă?

Fig.117. Rata de căutare a unui loc de muncă a șomerilor Fig.118. Rata de căutare a unui loc de muncă a șomerilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

În județul Giurgiu, 60% din persoanele chestionate caută un loc de muncă, iar în județul Teleorman 80% din respondenți se încadrează în această categorie. Figura 117 evidențiază faptul că în

județul Giurgiu 40% dintre persoanele chestionate nu au căutat un loc de muncă și nici nu îl caută, iar în județu l Teleorman, conform figurii 118, 15% din persoanele chestionate nu au căutat

sau caută un loc de muncă, iar 5% au afirmat că poate vor căuta.

Respondenții au afirmat că au transmis cv-uri și au mers direct la angatori pentru găsirea unui loc de muncă.

80%

15%5%

Rata de căutare a unui loc de muncă a șomerilor din județul

Teleorman

Da

Nu

Poate

60%

40%

Rata de căutare a unui loc de muncă a șomerilor din județul

Giurgiu

Da

Nu

52. Unde ați căutat un loc de muncă?

Fig.119. Zonele în care șomerii din județul Giurgiu Fig.120. Zonele în care șomerii din județul Teleorman au căutat un loc de muncă au căutat un loc de muncă

Conform figurilor 119 și 120, atât șomerii din județul Giurgiu, cât și cei din județul Teleorman, au căutat locuri de muncă cu preponderență în județele de reședintă. Astfel, în județul Giurgiu 60%

dintre respondenți au căutat un loc de muncă în județ, 30% în localitate, 5% în toată țara și 5% în străinătate. Figura 120 ne arată că 45% din respondenții din județul Teleorman au căutat un loc

de muncă în județ, 35% în localitate,10% în toată țara și 10% nu au oferit răspunsuri clare în acest sens.

Respondenții au exemplificat că motivele pentru care nu dețin un loc de muncă sunt: vârsta, lipsa experienței, salariile mici, distanța mare faţă de locuinţă, lipsa calificării în domeniile cerute de

piața muncii.

35%

45%

10%10%

Zonele în care șomerii din județul Teleorman au căutat un loc de

muncăÎn localitate

În județ

În toată țara

Nș/Nr

30%

60%

5%5%

Zonele în care șomerii din județul Giurgiu au căutat un loc de muncă

În localitate

În județ

În toată țara

În străinătate

53. Detineți o calificare/ profesie?

Fig.121. Rata de calificare a șomerilor din județul Giurgiu Fig.122. Rata de calificare a șomerilor din județul Teleorman

În proporție de 50%, șomerii din județul Giurgiu, conform figurii 121, dețin o calificare. In Județul Teleorman, 85% dintre șomerii chestionati dețin o calificare, 10% nu dețin o calificare, iar 5% dintre respondenți nu au oferit răspunsuri clare în acest sens.

Respondenții au exemplificat calificările/meseriile pe care le dețin: asistent farmacie, dulgher-tâmplar, lucrător în comerț, mecanic, mecanic agricol, strungar, technician veterinar, telefonist,

barman, manichiură-pedichiură, inginer control expertiză produse alimentare, panificator, technician dentar, technician horticol, textile, informatică, frizer, confectioner.

85%

10%5%

Rata de calificare a șomerilor din județul Teleorman

Da

Nu

Nș/Nr

50%50%

Rata de calificare a șomerilor din județul Giurgiu

Da

Nu

54. Ce credeți că trebuie să schimbați la dvs pentru a găsi un loc de munca?

Fig. 123. Percepția șomerilor din județul Giurgiu Fig. 124. Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra schimbărilor necesare pentru găsirea unui loc de munca asupra schimbărilor necesare pentru găsirea unui loc de munca

În județul Giurgiu, 50% dintre șomeri nu știu să răspundă sau nu răspund la întrebarea “Ce credeți că trebuie să schimbați la dvs pentru a găsi un loc de munca?”, 30% consideră că ar trebui să facă cursuri de calificare/ instruire,10% consideră că locul de munca la distanță mai îndepartată de casă este soluția, 5 % consideră că este nevoie de mai multă comunicare, iar 5% consideră că altceva trebuie făcut pentru a găsi un loc de munca. În județul Teleorman, 15% dintre șomeri nu știu să răspundă sau nu răspund la întrebarea “Ce credeți că trebuie să schimbați la dvs pentru a găsi un loc de munca?”, 55% consideră că ar trebui să facă cursuri de calificare/ instruire, 15% consideră că locul de munca la distanță mai îndepartată de casă este soluția,10 % consideră că este nevoie de mai multă comunicare, iar 5% consideră că altceva trebuie făcut pentru a găsi un loc de munca.

55%

10%

15%

5%

15%

Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra schimbărilor necesare pentru găsirea

unui job loc de munca

Cursuri de calificare/instruire

Mai multacomunicare

Job în zone maiîndepartate de casă

Altceva

Nș/ Nr

30%

5%10%

5%

50%

Percepția șomerilor din județul Giurgiu asupra schimbărilor necesare pentru găsirea

unui loc de munca

Cursuri de calificare/instruire

Mai multacomunicare

Job în zone maiîndepartate de casă

Altceva

Nș/ Nr

55. Sunteți familiarizat/ă cu cerințele pieței muncii? ( din domeniul pe care îl vizați)

Fig.125.Rata de familiarizare a șomerilor din județul Giurgiu Fig.126.Rata de familiarizare a șomerilor din județul Teleorman cu cerințele pieței muncii cu cerințele pieței muncii

Figura 125 evidențiază faptul că șomerii din județul Giurgiu în proporție de 80% sunt familiarizați cu cerințele pieței muncii, 15% nu sunt familiarizați cu cerințele pieței muncii, iar 5% nu pot da un răspuns clar în acest sens. Figura 126 reliefează faptul că șomerii din județul Teleorman în proporție de 80% sunt familiarizați cu cerințele pieței muncii și 20% nu sunt familiarizați cu cerințele pieței muncii.

80%

20%

Rata de familiarizare a șomerilor din județul Teleorman cu cerințele

pieței muncii

Da

Nu

80%

15%5%

Rata de familiarizare a șomerilor din județul Giurgiu cu cerințele

pieței muncii

Da

Nu

Nș/ Nr

56. Ați făcut vreo încercare de re/calificare pentru a îmbunătăți experiența dvs profesională, în scopul de a găsi un loc de muncă?

Fig.127.Rata de îmbunătățire a experienței profesionale a șomerilor Fig.128. Rata de îmbunătățire a experienței profesionale a șomerilor din județul Giurgiu din județul Teleorman

Figura 127 arată că 55% dintre șomerii chestionați în județul Giurgiu si-au îmbunătățit experiența profesională prin re/ calificare în scopul de a găsi un loc de muncă, iar figura 128 arată că 30%

dintre șomerii chestionați în județul Teleorman si-au îmbunătățit experiența profesională prin re/ calificare în scopul de a găsi un loc de muncă.

Respondenții din ambele județe care nu s-au re/calificat pun acest fapt pe seama lipsei posibilităților financiare.

30%

60%

10%

Rata de îmbunătățire a experienței profesionale prin re/calificare a șomerilor din județul Teleorman

Da

Nu

Nș/Nr

55%

45%

Rata de îmbunătățire a experienței profesionale prin re/calificare a

șomerilor din județul Giurgiu

Da

Nu

57. Cum apreciați activitatea oficiilor forței de muncă?

Fig. 129. Percepția șomerilor din județul Giurgiu Fig. 130. Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra activităților oficiilor forței de muncă asupra activităților oficiilor forței de muncă

Figura 129 arată că 70% dintre șomerii din județul Giurgiu au o părere foarte bună despre activitățile oficiilor forței de muncă, 25% au o părere bună, iar 5% consideră că activitățile oficiilor forței

de muncă sunt sub așteptări.

Conform figurii 130, 30% dintre șomerii din județul Teleorman consideră că activitățile oficiilor forței de muncă sunt la nivel mediu, 30% consideră că activitățile oficiilor forței de muncă sunt sub

așteptări, 20% au o părere bună, iar 20% nu au oferit răspunsuri clare în acest sens.

20%

30%30%

20%

Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra activității oficiilor

forței de muncă Bună

Medie

Sub așteptări

Nș/Nr

70%

25%

5%

Percepția șomerilor din județul Giurgiu asupra activității oficiilor

forței de muncă Foarte bună

Bună

Sub așteptări

58. Luați în considerare găsirea unui loc de muncă într-o țară vecina?

Fig. 131. Percepția șomerilor din județul Giurgiu Fig. 132. Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra găsirii unui loc de muncă într-o țară vecină asupra găsirii unui loc de muncă într-o țară vecină

Figura 131 reliefează faptul că șomerii din județul Giurgiu, în proporție de 80% consideră că își pot găsi un loc de muncă în străinătate, iar figura 132 arată că 70% din șomerii din județul

Teleorman consideră că îsi pot găsi un loc de muncă în străinătate.

70%

30%

Percepția șomerilor din județul Teleorman asupra găsirii unui loc

de muncă într-o țară vecină

Da

Nu80%

20%

Percepția șomerilor din județul Giurgiu asupra găsirii unui loc de

muncă într-o țară vecină

Da

Nu

59. Cunoașteți programele pe care guvernul le propune pentru recalificarea șomerilor?

Fig. 133. Nivelul de informare al șomerilor din județul Giurgiu Fig. 134. Nivelul de informare al șomerilor din județul Teleorman despre programele guvernamentale propuse pentru recalificare despre programele guvernamentale propuse pentru recalificare

În județul Giurgiu, șomerii chestionați consideră în proporție de 90% că sunt informați despre programele guvernamentale propuse pentru recalificare, conform figurii 133.

În județul Teleorman, respondenții consideră în proporție de 50% că sunt informați despre programele guvernamentale propuse pentru recalificare, conform figurii 134.

50%50%

Nivelul de informare al șomerilor din județul Teleorman despre programele guvernamentale propuse pentru recalificare

Da

Nu

90%

10%

Nivelul de informare al șomerilor din județul Giurgiu despre

programele guvernamentale propuse pentru recalificare

Da

Nu

60. Ați făcut parte până acum dintr-un program care vă oferea posibilitatea de a munci temporar?

Fig.135. Rata de prezență a șomerilor din județul Giurgiu Fig.136. Rata de prezență a șomerilor din județul Teleorman în programe ce oferă posibilitatea muncii temporare în programe ce oferă posibilitatea muncii temporare

Conform figurii 135, șomerii din județul Giurgiu afirmă în proporție de 90% că nu au făcut parte până acum dintr-un program care să le ofere posibilitatea de a munci temporar.

Figura 136 arată că în județul Teleorman, 95% dintre respondenți nu au făcut parte până acum dintr-un program care să le ofere posibilitatea de a munci temporar.

5%

95%

Rata de prezență a șomerilor din județul Teleorman în programe ce

oferă posibilitatea muncii temporare

Da

Nu

10%

90%

Rata de prezență a șomerilor din județul Giurgiu în programe ce

oferă posibilitatea muncii temporare

Da

Nu

61. Luați în calcul posibilitatea de a vă înființa propriul business?

Fig.137. Rata de înființare a propriului business în rândul Fig.138. Rata de înființare a propriului business în rândul șomerilor din județul Giurgiu șomerilor din județul Teleorman

Șomerii din județul Giurgiu, în proporție de 90%, consideră că nu își vor deschide un business, conform figurii 137.

Șomerii din județul Teleorman, în proporție de 45% consideră că își vor deschide un business, 35 % consideră că nu își vor deschide un business, iar 20% nu au răspuns clar în acest context,

conform figurii 138.

Respondenții care au afirmat că iau în calcul deschiderea afacerii proprii, au exemplificat acest lucru dând exemple de posibile domenii în care ar deschide aceste afaceri: firmă de avocatură,

frizerie, atelier mecanică auto, salon de cosmetică sau în domeniul tehnicii dentare.

45%

35%

20%

Rata de înființare a propriului business în rândul șomerilor din

județul Teleorman

Da

Nu

Nș/Nr

10%

90%

Rata de înființare a propriului business în rândul șomerilor din

județul Giurgiu

Da

Nu

5.6 Reprezentarea grafică și interpretarea chestionarelor aplicate firmelor de recrutare care activează în județele

Giurgiu și Teleorman

Reprezentanții firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman şi care ocupă o funcție de

conducere în instituția chestionată, au fost invitați să participe la interviu și au răspuns pozitiv invitației, selelcția făcându-

se aleator în ceea ce privește instituția în interiorul căreia activează aceștia.

Au fost selectate doar instituții din mediul urban care activează în județele Giurgiu și Teleorman, instituțiile

relevante din mediul rural neexistând în piață. Respondenţii au afirmat că au domiciliu stabil în orașele București,

Alexandria, Târgoviște.

La întrebarea: “În prezent sunteți angajat/ă (conduceți) o firmă de recrutare care activează în judeșele Giurgiu și

Teleorman?“ toți respondenții au răspuns afirmativ, această întrebare reprezentând un filtru pe care operatorii de interviu

au avut obligativitatea să îl aplice în vederea selecției respondentului.

La întrebarea: “Ce v-a motivat să intrați pe piața de afaceri?” respondenții au dat răspunsuri multiple și anume:

Ambiția personală;

Desfășurarea de activități conexe și solicitarea din partea colaboratorilor;

Necesitarea derulării unor astfel de activități în cadrul proiectelor POSDRU implementate;

Obținerea unor câștiguri financiare;

Răspunderea unor solicitări din ce în ce mai insistente din partea clienților și a colaboratorilor în sensul furnizării unor

astfel de servicii.

62. Sexul respondentului

Figura 139. Reprezentarea pe sexe a reprezentanților firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

Conform figurii 139, în proporție de 100% persoanele care dețin funcții de conducere în firmele de recrutare care

activează în județele Giurgiu și Teleorman, sunt de sex masculin.

63. Vă rugăm să ne spuneți care este vârsta dvs. în ani împliniți?

Figura 140. Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

17%

33%

50%

Repartizarea pe grupe de vârstă a reprezentanților firmelor de recrutare care

activează în județele Giurgiu și Teleorman, ce dețin în proporție de 100% o funcție de

conducere în entitățile chestionate

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

100%

0

Reprezentarea pe sexe a reprezentanților firmelor de recrutare care activează în județele

Giurgiu și Teleorman

Masculin

Reprezentanții firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman, conform figurii 140, sunt repartizați

pe grupe de vârstă astfel: 50% au vârste cuprinse între 45 ani și 54 ani, 33% au vârste cuprinse între 35 ani și 44 ani, iar

17% au vârste cuprinse între 25 și 34 ani.

64. Care este ultima unitate de învățământ pe care o frecventați sau ați absolvit-o?

Figura 141. Nivelul educațional al reprezentanților firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

Figura 141 scoate în evidență faptul că persoanele care dețin funcții de conducere în firmele de recrutare care activează

în județele Giurgiu și Teleorman, au în proporție de 17% studii postuniversitare, iar 83% dintre persoanele care conduc o

firmă de recrutare care activează în cele două județe menționate anterior, au absolvit o facultate.

65. Ce vechime pe piața muncii are aceasta firmă?

Figura 142. Vechimea pe piața muncii a firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

83%

17%

Nivelul educațional al reprezentanților firmelor de recrutare care activează în

județele Giurgiu și Teleorman

Facultate

Studiipostuniversitare

Figura 142 scoate în evidență faptul că 83% dintre firmele de recrutare care au fost intervievate au o vechime pe piața

muncii de peste 3 ani, iar 17% dintre acestea au o vechime pe piața muncii între 2 și 3 ani.

66. Cum evaluați mediul de afaceri în domeniul în care activați?

Figura 143. Percepția persoanelor care dețin funcții de conducere în firmele de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman, asupra mediului de afaceri

33%

67%

Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în firmele de recrutare care activează

în județele Giurgiu și Teleorman, asupra mediului de afaceri în domeniul în care activează

Foarte bine

Bine

17%

83%

Vechimea pe piața muncii a firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

2-3 ani

Peste 3 ani

Figura 143 evidențiază că 33% din persoanele care dețin funcții de conducere în firmele de recrutare care activează în

județele Giurgiu și Teleorman, evaluează mediul de afaceri în care activează ca fiind la un nivel foarte bun, iar 67%

consideră că mediul de afaceri în domeniul în care activează se află la un nivel bun.

67. Ați întâmpinat sau întampinați probleme cu găsirea de angajați pentru firma proprie?

Figura 144. Nivelul de dificultate al angajabilității în firmele de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

Conform figurii 144, în proporție de 50% se întâmpină probleme în găsirea de angajați pentru firmele de recrutare care

activează în județele Giurgiu și Teleorman, iar 50% dintre respondenți consideră că nu au întâmpinat sau nu întâmpină

probleme cu găsirea de angajați pentru firma proprie.

Respondenții care au afirmat că întâmpină sau au întâmpinat probleme cu găsirea de angajați pentru firma proprie, au

motivat acest fapt prin slaba calificare a resurselor umane existente în piață și consideră că la baza rezolvării acestei

probleme stă dezvoltarea competențelor în sistem formal și non-formal, în cadrul unor instituții specializate.

68. Ați întâmpinat sau întâmpinați probleme în domeniul în care activează firma?

Figura 145. Rata de probleme întâmpinate în domeniul în care activează firma, de către conducătorii de firme de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman

50%50%

Nivelul de dificultate al angajabilității în firmele de recrutare care activează în județele Giurgiu și

Teleorman

Da

Nu

Conducătorii firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman, afirmă în proporție de 67% că au întâmpinat sau întâmpină probleme în domeniul în care activează firma pe care o conduc. Reprezentanții firmelor de recrutare care activează în județele Giugiu și Teleorman, detaliază problemele întâmpinate în domeniul în care activează firma astfel: imposibilitatea întocmirrii unui contract de exclusivitate între angajatori și angajați pentru persoanele care ocupă un post prin serviciile de recrutare, imposibilitatea obligării persoanelor care au fost angajate să rămână la locul de muncă pentru care au fost recrutate, locurile de muncă remunerate modest pentru care cererea de piață nu este suficientă, slaba pregătire a resurselor umane disponibile pe piață și cerințele prea mari din partea angajatorilor.

69. Considerați că majoritatea persoanelor în căutarea unui loc de muncă prezente în acest moment în piața muncii sunt...?

Figura 146. Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în firmele de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman asupra angajaților în piața muncii

67%

33%

Rata de probleme întâmpinate în domeniul în care activează firma,de către firmele de recrutare

care activează în județele Giurgiu și Teleorman

Da

Nu

Conducătorii firmelor de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman, afirma, conform figurii 146, că 50% din

persoanele care sunt prezente în piață căutându-si un loc de muncă sunt persoane tinere, 33% sunt persoane cu vârste

medii, iar 17% sunt persoane în vârstă.

70. Considerați că există domenii pentru care se prezintă mai mult interes pe piața muncii?

Figura 147. Rata de interes pentru anumite domenii existente pe piața muncii

Persoanele care dețin o funcție de conducere în firmele de recrutare care activează în județele Giurgiu și Teleorman,

consideră în proporție de 83% că există domenii pentru care se prezintă mai mult interes pe piața muncii.

Argumentele provenite de la persoanele care conduc o firmă de recrutare și care au răspuns afirmativ la întrebarea:

“Considerați că există domenii pentru care se prezintă mai mult interes pe piața muncii? “sunt următoarele:

Există domenii mai atractive din punct de vedere financiar sau al perspectivelor de dezvoltare profesională;

Există regiuni în care anumite domenii sunt mai căutate datorită specificului zonei și posibilităților de angajare limitate,

precum sunt judetele Giurgiu și Teleorman;

Există domenii unde cererea este mai mare, în special datorită perspectivelor sporite de progres profesional;

Sunt proiecte pentru etnia romă cărora li se acordă importanță mai mare, dar care nu-și ating scopul final;

Variația între sectoare este generata de nivelurile diferite de salarizare și variații privind posibilitățile de dezvoltare.

Argumentele provenite de la persoanele care conduc o firmă de recrutare și care au răspuns negativ la întrebarea:

“Considerați că există domenii pentru care se prezintă mai mult interes pe piața muncii? “sunt rezumate la faptul că

interesul este doar unul generat de cererea mai mare de forță de mună într-un domeniu sau altul.

50%

33%

17%

Percepția persoanelor care dețin funcție de conducere în firmele de recrutare care activează

în județele Giurgiu și Teleorman asupra angajaților în piața muncii

Tineri

Cu vârste medii

În vârstă

Respondenții au fost rugați să întocmească un top al domeniilor/sectoarelor din piața muncii care consideră că s-au

dezvoltat în ultima perioada din punct de vedere al ocupării și un top al domeniilor/sectoarelor din piața muncii care

consideră că nu s-au dezvoltat în ultima perioada din punct de vedere al ocupării.

Topul domeniilor/sectoarelor din piața muncii care s-au dezvoltat în ultima perioada din punct de vedere al ocupării:

1. Confecții textile;

2. Comunicații și Telecomunicații;

3. Auto;

4. Software, it și gaming;

5. Panificație.

Topul domeniilor/sectoarelor din piața muncii care nu s-au dezvoltat în ultima perioada din punct de vedere al

ocupării:

1. Agriculura;

2. Construcțiile;

3. Alimentația publică;

4. Pișcicol, meșteșuguri;

5. Serviciile.

Persoanele intervievate au fost rugate să își exprime părerea cu privire la soluțiile care trebuie găsite în vederea

demontării acestui top, iar aceștia au argumentat că piața muncii necesită:

Aplicarea unui set de măsuri prin care să se sprijine angajarea în aceste sectoare: facilități fiscale și controale mai

drastice privind munca la negru;

Dezvoltarea reală și echilibrată a tuturor sectoarelor economice astfel încât să poată absorbi toată forța de muncă

disponibilă;

Orientarea angajaților către ocuparea legală a locurilor de muncă vacante prin întocmirea de forme legale de angajare și

identificarea doar de personal calificat;

Reducerea costurilor cu forța de muncă pentru a descuraja angajarea fără forme legale.

Recomandările oferite de către persoanele chestionate care dețin funcții de conducere în firmele de recrutare care

activează în județele Giurgiu și Teleorman, pentru creșterea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea economică a

județelor:

Acordarea de facilități fiscale pentru angajatori și angajați;

Realizarea de controale reale de către inspecția muncii;

Acordarea de subvenții pentru sectoarele economice defavorizate;

Creșterea gradului de conștientizare privind importanța muncii legale cu personal calificat;

Prezența modelelor de bună practică din alte țări europene;

Creșterea nivelului calificărilor și a gradului de conștientizare privind necesitatea formării profesionale inițiale și continue;

Pedepsirea mai drastică a muncii la negru;

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PRIVIND SITUATIA DIN

JUDEȚELE GIURGIU ȘI TELEORMAN

Din analiza răspunsurilor provenite din chestionare precum și din colaționarea acestora cu informațiile și

cunoștințele existente, pot fi stabilite concluzii care să conducă la la o poziționare adecvată a rezultatelor prin referință la

situația reală de pe teren. Prezentăm în continuare aceste concluzii, așa cum au rezultat ele din prezenta investigație

ASPECTE CARE ȚIN DE DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A REGIUNII

Atât Giurgiu cât și Teleorman au fost și sunt regiuni relativ sărace în comparație cu alte zone din România. Spre

deosebire de Vest- care s-a dezvoltat în special pe plan industrial, cele 2 județe au fost dezvoltate- în marea majoritate a

perioadei recente- către producția agricolă.Dacă înainte de 1989 au existat tendințe de industrializare- pentru a aduce

toate zonele din România la un ”numitor comun” în ceea ce privește dezvoltarea industrială- după 1989 aceste centre

industriale decad accentuat dacă nu și dispar.

Se poate aprecia că se vor produce modificări în evoluţia demografică din cele 2 județe investigate cât și în

aspectele care țin de dezvoltarea socio-economică. O scurtă delimitare a celor mai importante aspecte este prezentată în

continuare:

1.a. Profilul demografic al judeţului Giurgiu evidenţiază un trend descendent al populaţiei , tendinţă care s-a menţinut

inclusiv pe sexe, cu o scădere mai accentuată în cazul femeilor. Bărbaţii reprezentau 48,8% din totalul populaţiei judeţene

în anul 2000, iar în anul 2014 ponderea populaţiei de sex masculin în total populaţie de la nivelul judeţului a fost de

48,9%. Atât în mediul urban cât şi în mediul rural s-au înregistrat evoluţii ascendente în intervalul 2000–2014. Din punct

de vedere al trendului, sporul natural s-a redus în perioada 2000–2003, după care a crescut până în anul 2008. Următorii

cinci ani au fost marcaţi de perioade de creştere şi perioade de scădere a sporului natural. Pentru perioada analizată,

durata medie de viaţă a crescut cu 3,8 ani. Dinamica populaţiei pe grupe de vârste în judeţul Giurgiu, indică tendinţa de

îmbătrânire demografică, caracterizată prin reduceri ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani în total populaţie de la

nivelul judeţului (cu -3,9 pp), şi creşterii populaţiei cu vârste cuprinse între 15-64 de ani (cu 4,1 pp). Pentru populaţia de

65 ani şi peste, ponderea a înregistrat o scădere de 0,2 pp. În perioada analizată populaţia şcolară din judeţul Giurgiu

reprezenta 7,7% din populaţia şcolară a regiunii Sud-Muntenia, respectiv 37.613 elevi, comparativ cu 7,1% în anul 2000,

respectiv 44.018 elevi. În perioada 2000-2013, populaţia şcolară a judeţului a înregistrat un trend descendent.

Analiza pieţei muncii de la nivel judeţean pune în evidenţă o scădere a populaţiei active civile în perioada

recentă (reducere de 15,4%, respectiv 17,1 mii persoane). Populaţia activă civilă de sex masculin a depăşit numeric

populaţia activă civilă de sex feminin de-a lungul întregii perioade analizate. În anul 2013, resursele de muncă din judeţul

Giurgiu reprezentau 8,6% (177,1 mii de persoane) din resursele de muncă totale din regiunea Sud-Muntenia, comparativ

cu 8,1% (162,9 mii persoane) în anul 2000. Resursele de muncă de sex masculin le-au depăşit numeric pe cele de sex

feminin în perioada 2000-2013. Evoluţia ratei resurselor de muncă a fost fluctuantă:până în anul 2006 a fost în scădere,

după care a urmat o perioadă caracterizată prin alternarea perioadelor de creştere cu cele de scădere uşoară.

Evoluţia numărului de şomeri din judeţul Giurgiu reflectă situaţia macroeconomică: în perioada premergătoare

crizei economice numărul şomerilor a scăzut, după care a crescut brusc în anul 2009. Începând cu anul 2010, perioadele

de scădere au alternat cu cele de creştere. Dinamica structurii pe sexe pune în evidenţă ponderea semnificativ mai mare

a bărbaţilor în totalul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Giurgiu, comparativ cu cea a femeilor.

Astfel, la nivelul judeţului Giurgiu rata locurilor de muncă vacante se situează semnificativ uşor sub media

naţională, dar semnificativ peste cea regională. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt generate de sectorul servicii

(mai mult de jumătate dintre locurile de muncă vacante înregistrate la nivel judeţean – 65.4%), urmat de sectorul industrie

(22.7% dintre locurile de muncă vacante înregistrate în baza de date pentru judeţul Giurgiu). Un număr mare de locuri de

muncă vacante sunt generate pentru GO 8 (operatori la maşini şi instalaţii) – 35.1%, urmată de GO 9 (muncitori

necalificaţi) – 29.2% şi GO 7 (muncitori calificaţi) – 16.2 %. Trebuie menţionat că cererea pentru persoane cu nivel de

educaţie ridicat este semnificativă, mai ales în context local – 16.2 % dintre locurile de muncă vacante sunt specifice

grupelor ocupaţionale GO 2 (specialişti cu ocupaţii intelectuale) şi GO 3 (tehnicieni). La recrutare angajatorii acordă

importanţă cu precădere competenţelor practice specifice exercitării unei anumite ocupaţii şi trăsăturilor de

caracter/personalitate. Analizând structura ocupaţională a absolvenţilor angajaţi, constatăm că, la nivelul judeţului Giurgiu,

aceştia şi-au găsit locuri de muncă în special în ocupaţii de lucrători în domeniul serviciilor şi muncitori calificaţi şi

asimilaţi. Din punct de vedere al fluctuație de personal, sectorul industrial prezintă evoluţia cea mai puţin favorabilă la

nivel local, în vreme ce sectoarele de construcţii şi servicii par a fi cele mai dinamice şi cu potenţial de creştere. Judeţul

înregistrează o evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura,

este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent, judeţul Giurgiu a

pierdut din statutul de unul dintre cele mai prospere judeţe agricole ale României astfel că se impune găsirea de soluţii de

revigorare a principalului domeniu economic. „Moştenirea” educaţională din perioada dinainte de 1989 îl împiedică pe

micul fermier să accepte noi metode de practicare a agriculturii prin asociere sau, în cazuri extreme, vânzarea terenului

atunci când nu-l mai poate lucra. De aici apare nevoia de programe educaţionale şi de informare în mediul rural. Una

dintre cele mai importante pârghii de dezvoltare pe care poate miza judeţul Giurgiu este exploatarea avantajului de a se

intersecta pe teritoriul judeţului a unei reţele complexe de transport, constituită din drumuri naţionale şi internaţionale.

Investiţiile în infrastructura de transport, pe cale rutieră, navală, aeriană și feroviară constituie premise fundamentale

pentru fructificarea statutului de judeţ de tranzit în sudul României. Pe de altă parte, se consideră că proximitatea

barierelor naturale pentru comerţ (fluviul Dunărea) sau a pieţelor subdezvoltate din est (Ucraina şi Republica Moldova), de

regulă nu au împiedicat dezvoltarea. În judet au fost identificate prin metoda observației 2 parcuri industriale : Parcul

Tehnologic și Industrial Giurgiu Nord (10 acționari) - unde îsi desfașoară activitatea 6 societăți comerciale cu cca. 1.500

salariați cu posibilități de extindere de pâna la 3.500 salariați. Investițiile străine însumează 23 mil USD, iar în viitor se

preconizează creșterea acestora la 50 mil. USD. Se colaborează cu Centrul European Interuniversitar Româno Bulgar

(BRIE), Incubatorul de Afaceri Giurgiu și Centrul de Excelentă; și Parcul Industrial Bolintin Deal (proprietar SC

„UNIVERSAL PROPERTY” SRL) – în suprafata de 143 ha, unde urmeaza a fi construite obiective economice. Motorul

creşterii economice a regiunii este industria, care generează 29% din produsul intern brut regional şi urcă la 13% din

contribuţia zonei la PIB-regional.Vechea structură a economiei regiunii, care a cunoscut o dezvoltare industrială masivă în

anii `70 şi-a pus amprenta pe profilul regiunii, încă dominat de industrie şi agricultură şi cu servicii mai puţin dezvoltate.

Judeţul Giurgiu nu aduce contribuţii relevante la nivel regional din punct de vedere al investiţiilor, nivelul scăzut de

atragere a investiţiilor străine directe în judeţ constituind una dintre problemele majore ale judeţului. Mai mult, Giurgiu este

un judeţ cu un caracter profund agricol, dar aflat sub umbra realizării efective a unei agriculturi de subzistenţă în procent

de peste 50% şi cu activităţi industriale şi servicii cu o pondere relativ scăzută în PIB regional.

2.b.Județul Teleorman înregistrează o dinamică interesantă, similară cu cea prezentată pentru județul Giurgiu.

Specificul reliefului şi gradul scăzut de diversitate imprimă judeţului un nivel limitat în ceea ce priveşte resursele natura le.

Resursele subsolului sunt constituite în principal din zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în zona nordestică,în perimetrul

Videle – Olteni – Poieni - Siliştea Nouă. Structurile de zăcăminte cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul

localităţilor Videle, Blăjeşti, Siliştea, Moşteni, Baciu, Prejba, Sericu, Purani.

Un avantaj al reliefului este potenţialul solurilor, care prezintă un grad ridicat de fertilitate naturală, favorabil dezvoltării

de culturi agricole. Cele mai întâlnite soluri sunt cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi solurile brune de pădure, care se

succed de la sud spre nord în ordinea de mai sus. Aceste soluri creează condiţii favorabile pentru culturile cerealiere,

precum şi pentru legume şi plante tehnice (culturile de rapiţă fiind prezente în special în judeţ).

Fondul funciar, care reprezintă totalitatea terenurilor din judeţul Teleorman, are o suprafaţă totală de 578.978

hectare, iar suprafaţa agricolă măsura 499.175 hectare în anul 2008 , pe parcursul perioadei analizate 2002-2008

înregistrând fluctuaţii pozitive şi negative.

Judeţul Teleorman face parte din regiunea Sud-Muntenia, o regiune pentru care principalul motor al creşterii

economice rămâne industria, care în 2008 genera 29% din PIB-ul regional şi ajungea la 13% din contribuţia zonei la PIB-

ul naţional. Structura economică a regiunii este dominată de industrie în cele trei judeţe din nord (Prahova, Dămboviţa şi

Argeş) şi de agricultură în cele patru judeţe din sud (Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa).

După anul 1989 economia regiunii a avut în general o evoluţie descendentă, cauzată de dezechilibrele

moştenite, de neconcordanţa dintre componentele reformei economice şi de utilizarea neraţională a resurselor, cu impact

negativ asupra productivităţii, eficienţei şi ratei de angajare.

Fenomenul de declin economic, generator al unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a

forţei de muncă, persistenţa şomajului de lungă durată, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de

trai şi deteriorarea calităţii vieţii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă

dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social. Eşecul dezvoltării industriale, aşa cum a fost

proiectată în anii `70, a implicat restructurări şi a impus concedieri masive, ceea ce a făcut ca şomajul să rămână în 2008

peste media naţională (6,8% faţă de media naţională de 5,8%). A cincea parte din şomerii ţării sunt localizaţi în regiune,

cu o pondere de 17,3% din totalul şomerilor, fiind depăşită la acest capitol doar de Regiunea Nord-Est.

Populaţia regiunii totalizează 3,342 milioane de locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia ţării, având o

densitate de 97 de locuitori/km2 , dintre care 41,4% dintre locuitori trăiesc în mediul urban, iar 58,6% în mediu rural. În

comparaţie cu judeţele din sud, judeţele din nordul regiunii concentrează un număr mai mare atât de populaţie cât şi de

centre urbane. Evoluţia structurii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de îmbătrânire

demografică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării, generat de scaderea natalităţii.

În context regional, în ceea ce priveşte produsul intern brut, la nivelul anului 2007 judeţul Teleorman înregistra o

valoare de 4796,4 lei, reprezentând 9,04% din totalul PIB-ului regional. Acest indicator plasează judeţul Teleorman pe

locul 4 la nivelul regiunii Sud-Muntenia, depăşind judeţe precum Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, dar situându-se mult sub

cifrele înregistrate de Dâmboviţa, Argeş şi Prahova.

Cooperarea intra-judeţeană şi cea regională reprezintă motoare importante pentru dezvoltarea durabilă a unui

judeţ. În această privinţă, judeţul Teleorman a avut iniţiative sub forma participării la diverse asociaţii de cooperare şi

colaborare, printre care Asociaţia „EuroTeleorman”, Asociaţia Municipiilor din România şi Asociaţia „Euroregiunea

Dunărea de Sud”, fondator al „Uniunii Naţionale a Consiliiilor Judeţene din România”.

ASPECTE LEGATE DE EDUCAȚIE ȘI DE FORȚA DE MUNCĂ

Problematica legată de educație este o problematică fundamentală pentru acest studiu. Existența unei piețe a

muncii la nivelul secolului XXI (nu o simplă piață de angajament al forței de muncă pentru a nu rămâne șomeri),

dezvoltarea acestei piețe, existența unor cereri decente din partea angajatorilor, decență manifestată atât prin asigurarea

unui nivel de trai decent dar și a unor condiții de muncă decente, existența unor oferte decente din partea celor care-și

caută loc de muncă- presupun existența unor procese educaționale de calitate bună spre foarte bună.

Figura următoare sumarizează, pe baza cercetărilor făcute de Dien (Dien 2011) și alți autori- necesitățile

exprimate din partea actorilor principali în proces.

Figura 148. Cerințele esențiale ale Angajatului, Autorității și Angajatorului

Din figură se poate observa că:

Angajatul are cerințe principale referitoare la:

- nivelul de trai: dacă ar avea cu ce să-și asigure acest nivel de trai- angajatul nu și-ar mai căuta de lucru;

- condiții de muncă sigure și decente;

- posibilitatea avansării pe bază de merit/vechime;

- dezvoltarea competențelor într-un mod pe cât posibil continuu.

Angajatorul are cerințe principale referitoare la:

- găsirea unor angajați calificați și apți de muncă pentru activitățile pe care le desfășoară;

- obținerea de profit.

Autoritatea (publică locală) urmărește:

- dezvoltarea regiunii;

- reducerea numărului de șomeri.

Trebuie precizat faptul că aceste cerințe nu sunt divergente, cum ar părerea la o primă vedere, ci complementare.

Atât din experiența proprie a INIMM cât și din experiența națională și internațională se poate decela faptul că o firmă

(unitate economică), cu o anumită viziune poate obține profit asigurând 2 condiții esențiale, respectiv:

un nivel de trai decent pentru salariații săi;

o continuă instruire de specialitate- legând pe cât se poate nivelul de trai de aspectele (efortul depus de salariați) pentru

instruire.

Figura următoare arată legătura primară între pregătirea elevilor/studenților și forța de muncă

Figura 149. Legătura între educație și forța de muncă

Se poate observa că figura se oprește la educația pre-universitară, cei mai mulți dintre angajați situându-se în

acest interval. Se poate vedea că o educație primară- cum este cea de 4-6 clase nu asigură decât forță de muncă

necalificată- iar educația care continuă până la cele 12 clase de liceu asigură totuși o forță de muncă cu calificare redusă

dacă ea nu se continuă prin cursuri post-liceale.

În ceea ce privește ”motorul ” procesului educational, se poate considera că aici pe planuri egale stau Autoritatea

Publică (adică ministerul Educației) și Angajatorul- așa cum se poate observa în figura următoare.

Figura 150. Procesul educativ și dinamizatorii săi

În continuare vor fi prezentate câteva aspecte rezultate din analiza datelor statistice de interes colectate.

Persoane în curs de angajare (șomeri)

Pentru persoanele în curs de angajare- care au fost chestionate de către operatori- avem situația prezentată în

figura următoare- referitoare la educația primită.

Figura 151. Repartiția șomerilor după forma de educație terminată (Giurgiu)

În acest caz se poate vedea că majoritari sunt șomerii care n-au terminat liceul (55%) – ceea ce – coroborat cu

cele prezentate mai sus- arată necesitatea unei educații mai bune a forței de muncă, astfel încât aceasta să poată acoperi

cerințele pieței- așa cum s-a arătat în graficul de mai sus- cel mai bine printr-o combinație de liceu și școală post-liceală.

Unul din argumentele contra unei astfel de abordări îl reprezintă costurile ridicate legate de menținerea elevului în școală

timp de 12 clase- corelat cu relativ slaba calitate a procesului educațional – aici trebuie precizată necesitatea imperioasă

(pentru o țară dezvoltată și implicit pentru România) ca elevii să primească cea mai bună educație posibilă. Menținerea

elevilor în liceu până la 18 ani coroborată cu o educație tehnică corespunzătoare- cel puțin în ultimele 2 clase de liceu- s-

ar putea dovedi o soluție câștigătoare în această privință. Figura următoare sumarizează cele 2 variante ”preferate”

Figura 152. Prezentarea comparativă a celor 2 oferte educaționale;

Ținând seama de faptul că acesta este un studiu trans-local ne putem gândi aici la o soluție de educație mixtă în

care elevii din Giurgiu și Teleorman ar putea petrece 3-6 luni în ultimii 2 ani într-un schimb de experiență cu colegii lor din

Bulgaria- și elevii bulgari în mod similar în România. Un astfel de schimb de experiență ar diversifica nivelul de

cunoaștere al elevilor- lărgind totodată și plaja lor de cuprindere din punct de vedere educațional.

Pentru Teleorman- avem graficul din figura următoare.

Figura 153. Repartiția șomerilor după forma de educație terminată (Teleorman)

În cazul Teleormanului se poate observa că absolvenții de liceu și post-liceali (60%) sunt cei mai numeroși. Aici

se poate ridica întrebarea dacă absolvenții de liceu au o anumită calificare care să le asigure un acces sigur pe piața

muncii sau dacă nu cumva este nevoie la nivel județean de niște cursuri de calificare post-liceală de scurtă/medie durată.

Analiza șomerilor indemnizați comparativ cu cei neindemnizați pentru cele 2 județe este dată în continuare.

Figura 154. Șomeri indemnizați și șomeri neindemnizați

Se poate vedea din figură că marea majoritate a șomerilor au depășit perioada legală de ajutor de șomaj —

acest lucru fiind mai evident în județul Teleorman. În acest sens, este probabil necesară o revizuire a noțiunii de

”perioadă de șomaj” combinată cu măsuri de tipul ”angajare parțială” pe piața gestiunii forței de muncă, astfel încât o

persoană aflată în șomaj din motive obiective să beneficieze cât mai mult timp de niște drepturi normale (pentru un nivel

de trai decent), găsindu-se în același timp forme de angajare mai diversificate, chiar dacă parțiale, astfel încât șomajul să

poată acoperi, eventual, niște crize economice de o mai lungă durată- 3-5 ani, fiind combinat cu măsuri de angajare

parțială care să asigure totuși accesul la muncă al persoanelor.

O situație interesantă o prezintă analiza șomerilor care se declară în căutarea unui loc de muncă, situație

prezentată în figura următoare.

Figura 155. Șomeri în căutarea unui loc de muncă

Se poate observa faptul că în județul Giurgiu 40% din șomeri declară că nu caută un loc de muncă, în Teleorman

procentul fiind de 20%. Interpretările care se pot face sunt următoarele:

șomerii care declară că nu sunt în căutarea unui loc de muncă și-au rezolvat problema veniturilor prin mijloace de

subzistență locală; acest lucru nu este exact de dorit pentru că în general aceste mijloace de subzistență locală sunt la

minimul nivelului de trai, s-ar putea recomanda realizarea unor discuții cu persoanele care manifestă o astfel de

abordare pentru a se stabili dacă nu există totuși posibilitatea recalificării/reangajării acestora;

șomerii care declară că nu sunt în căutarea unui loc de muncă au fost descurajați de oferta foarte slabă sau care nu

corespunde cu pregătirea lor. În acest caz este necesară o diversificare a ofertei- eventual și printr-o abordare trans-

frontalieră a pieței locurilor de muncă.

Aspecte interesante oferă și analiza motivației lipsei locurilor de muncă. Evident că această motivație este în marea

majoritate de natură subiectivă- totuși e interesant de observat graficul următor.

Figura

156. Motivația lipsei unui loc de muncă

Relevante sunt- pentru județul Giurgiu considerarea lipsei locurilor de muncă iar pentru județul Teleorman-

vârsta. În acest caz- ca și pentru județul Giurgiu- trebuie căutate mijloace de compensare pentru a evita ”discriminarea”

pe motive de vârstă, ”discriminare” oarecum obiectivă din punct de vedere al angajatorului care se teme să folosească

oameni ”obosiți” sau persoane fără o anumită experiență. Măsurile active de compensare trebuie să funcționeze într-o

rețea bine organizată- astfel încât experiența unităților economice în acest sens să fie transmisă și diseminată în mod

continuu.

ANGAJATORI

Este interesant de observat cum evaluează întreprinzătorii chestionați ”mersul afacerii”. Se poate observa faptul

că cei din județul Giurgiu au evaluări mult mai optimiste decât cei din Teleorman, cauzele exacte ale acestor aprecieri

fiind relativ greu de decelat și neputând fi puse doar pe seama unor factori obiectivi.

Figura 157. Evaluarea comparativă a mersului afacerii pentru cele 2 județe

Un aspect deosebit de interesant, și discutabil, îl reprezintă aprecierea făcută de întreprinzători referitoare la

existența problemelor în găsirea de angajați. Așa cum se arăta mai sus, educația precară conduce la oferte la nivel de

muncitori necalificați sau cu calificare minimă/redusă. În acest sens, considerăm că ar trebui aprofundate aceste aspecte,

urmărindu-se pentru a asigura un maximum de obiectiviate:

ofertele făcute de întreprinzători/comparativ cu salariul minim pe economie și cu coșul zilnic așa cum era el stabilit de

INS;

pretențiile angajatului/comparativ cu calificarea și experiența acestuia.

Figura următoare prezintă rezultatul acestor evaluări primare.

Figura 158. Probleme în găsirea angajaților.

O altă chestiune interesantă este aprecierea făcută de către întreprinzători cu privire la corespondența educației

cu nevoile pieței. Vedem astfel că majoritatea celor chestionați în Teleorman nu consideră această corespondență

ncesară, ceea ce e un semnal de alarmă relativ la calificările oferite de către instituțiile educaționale din acest județ- și de

ce nu- de cursurile de re-calificare asigurate de firmele de recrutare, autorități, furnizori de formare.

Figura 159. Corespondența între educație și nevoile pieței

La fel de interesantă este și disponibilitatea suplimentării educației angajaților. Figura următoare prezintă

rezultatele. Se observă că în Teleorman acest lucru este valabil în proporție de 100% în timp ce în Giurgiu doar 40% din

angajatori sunt dispuși la un astfel de efort. Motivațiile sunt probabil legate de suportul autorităților locale dar și de op iniile

proprii.

Figura 160. Suplimentarea pregătirii angajaților

AUTORITĂȚI PUBLICE LOCALE

Calitatea legăturii între autoritățile publice locale și întreprinzători este văzută ca bună și foarte bună- așa cum

arată și acest grafic.

Figura 161. Calitatea legăturii între APL și întreprinzători

ANALIZA DETALIATĂ A INFORMAȚIILOR LEGATE DE EDUCAȚIE

Rata de cuprindere școlară pentru cele 2 județe și la nivelul României este prezentată în figura următoare.

Figura 162. Rata de cuprindere școlară comparativă

Rata de cuprindere școlară definește numărul total al elevilor cuprinşi în învăţămîntul general obligatoriu (primar

şi gimnazial), indiferent de vîrstă, ca raport procentual faţă de total populaţie din grupa oficială de vîrsta corespunzătoare

nivelului dat de educaţie (7-15 ani).

Se poate constata faptul că există totuși diferențe notabile, aproape 20% între cele 2 județe și totalul la nivelul

României, diferențe care trebuie surmontate printr-un efort educațional susținut.

La nivel generic, ratele specifice de cuprindere în învăţământ au valori mai mici şi o tendinţă descrescătoare din

cauza:

numărului mic de copii din grupa de 0-2 ani înscrişi în creşe;

populaţiei şcolare de 0-23 ani care a scăzut mai mult (2,7%), comparativ cu populaţia rezidentă de 0-23 ani (0,5%).

Factorii individuali de abandon școlar înregistrați de cele 2 inspectorate de învățământ sunt definiți de:

Stare materială precară;

Stare de sănătate precară;

Comunicare redusă cu colegii/profesorii;

Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară (inclusiv conflicte cu colegi, cadre didactice);

Dizabilitate și/sau CES (cu sau fără dosar);

Dezinteres, motivaţie/implicare redusă în activităţile şcolare;

Comportament deviant/violent/Implicarea în activităţi la limita legii;

Depășirea vârstei teoretice a clasei;

Nivel redus de educație al părinților;

Familie dezorganizată prin divorţ/deces sau monoparentală;

Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori;

Părinți plecați din localitate;

Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor/şcoală;

Situaţii de abandon şcolar înregistrate în cazul fraţilor;

Nefrecventarea grădiniţei;

Frecvență școlară redusă/perioade mari de absență de la școală;

Rezultate şcolare slabe;

Situaţie de repetenţie repetată;

Număr redus de activități remediale/de sprijin;

Fluctuaţie mare a cadrelor didactice la clasa elevului/elevei, pregătire insuficientă în realizarea de adaptări curriculare;

Management școlar centrat pe intervenție și nu pe activități de prevenire.

Rata de alfabetizare pe cele 2 județe și pe total în România este prezentată în următoarea figură.

Figura 163. Rata de alfabetizare comparativă.

Ratele de abandon școlar cumulat în cele 2 județe pe tipuri de învățământ pre-universitar și pe tip de rezidență

sunt date în continuare.

Figura 164. Rata de abandon școlar pe tipuri de învățământ preuniversitar

Figura 165. Rata de abandon școlar pe tipuri de rezidență

Deși poate părea un pic excesivă această concentrare pe statisticile școlare- trebuie precizat faptul că există o

legătură directă cauzală între datele referitoare la cuprinderea școlară, abandonul școlar și performarea pe piața muncii la

un nivel competitiv. În acest sens se pot decela următoarele aspecte:

cu cât cuprinderea școlară este mai redusă- comparativ nu numai cu restul României dar și cu alte state din Estul Europei

și în principal cu statul riveran- Bulgaria- cu atât șansele pe piața muncii ale persoanelor din respectivul areal sunt mai

mici;

cu cât cuprinderea școlară este mai redusă – cu atât oferta de forță de muncă este mai săracă- fiind concentrată în mod

principal pe personalul necalificat cât și pe personalul cu calificare redusă;

cu cât cuprinderea școlară este mai redusă- cu atât speranțele de calificare în profesii performante, căutate pe piața

muncii sunt mai slabe.

cu cât abandonul școlar este mai mare- cu atât speranțele de găsire a unui loc de muncă decent sunt mai mici, fiind

influențate evident și de caracteristicile socio-economice ale zonei;

cu cât abandonul școlar este mai mare- cu atât speranțele de dezvoltare a zonei sunt mai mici.

Unul dintre motivele esenţiale pentru care oamenii urmeaza școala, cu precădere după încheierea învăţământului

obligatoriu, este reuşita socială: școala permite reușita în viață, pentru a promova în societate, pentru a câstiga un statut

social superior. De aceea, coordonatele valorice (implicite sau explicite) ale modelului dominat de reușita socială

reprezintă elemente fundamentale ale motivaţiei învăţării, influenţând totodată dinamica pieţei forţei de muncă, învăţarea

pe durata întregii vieţi şi din toate activităţile şi situaţiile de viaţă (lifelong learning / lifewide learning ) şi, în ultima instanţă,

calitatea capitalului uman şi tipul de societate spre care ne îndreptăm.

Dintr-o analiză făcută la nivelul celor 2 județe în anul 2011 se constată că ”modelele de succes„ ale tinerilor viitori

angajați sunt destul de nesustenabile în planul existenței reale.

Figura 166. Analiza modelelor de succes pentru cele 2 județe

Din analiza întreprinsă rezultă faptul că există extrem de mult potențial care, pus în mișcare ar putea conduce la

niște rezultate deosebite- cum ar fi alinierea României la state cu nivel mediu de dezvoltare din Europa precum Spania

sau Portugalia. În acest sens, interacțiunea între principalii actori- prezentată și în figura următoare- poate oferi

fructificarea acestui potențial.

Angajatorul

Ar trebui să prezinte oferte decente de salarizare, raportate la salariul minim;

Ar trebui să asigure condiții optime de muncă ;

Ar trebui să accepte selecția personalului doar pe bază de calificări/performanțe;

Ar trebui să urmărească educația continuă a angajaților.

Viitorii angajați

Ar trebui să-și asigure maximul de calificare obtenibil- formulând niște obiective concrete, în funcție de capacitățile

personale- din anii de școlarizare de liceu;

Ar trebui să înțeleagă funcționarea pieței forţei de muncă și să-și orienteze cererile către obiective fezabile.

Autoritățile publice locale

Ar trebui să urmărească și să asigure logistica necesară pentru măsuri de angajare activă care să țină cont atât de

specificul local cât și de condițiile economice;

Ar trebui să asigure cursuri de formare/perfecționare cât și planuri educaționale adecvate cerințelor pe termen mediu ale

pieței;

Ar trebui să asigure protecția necesară angajaților.

Firmele de recrutare a resurselor umane

Ar trebui să asigure cursuri de calificare/recalificare la cele mai bune standarde;

Ar trebui să realizeze selecția/validarea clienților/cursanților doar pe baza performanței.

Figura 167. Conexiunea dintre principalii actori

7. ANALIZA DE SINTEZĂ A PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ DIN

REGIUNILE ADMINISTRATIVE RUSE ȘI VELIKO TARNOVO

Piața forței de muncă din regiunile administrative Ruse și Veliko Tarnovo este caracterizată de o ușoară tendință

durabilă de stabilizare după efectul inițial al crizei globale din intervalul 2008-2009. În general, regiunea a rămas

într-o anumită stagnare în perioada de refacere de după criză (2012-2015), după pierderea a aproximativ 12.000

locuri de muncă - numărul de angajați cu contract de muncă și de servicii a scăzut de la nivelul de 80 de mii

(2008) până la aproximativ 68 de mii, stabilizându-se la acest nivel (fig. 1.1).

Figura 1.1. Numărul mediu de angajați cu contract de muncă și de servicii în regiunile Veliko Tarnovo și Ruse

(sursa: Institutul Național de Statistică)

Diferită este dinamica numărului persoanelor fără loc de muncă de la oficiile forței de muncă, unde se observă o

tendință specifică (Fig.1.2). Impactul acut al crizei se măsoară în termenii persoanelor fără loc de muncă din anul

2009 cu aproximativ 4 mii persoane în regiunea Ruse (ajungând până la 11 mii) și cu 3,5 mii persoane în

regiunea Veliko Tarnovo (ajungând până la 13 mii), după care a urmat o perioadă cu o anumită stabilizare.

Figura 1.2. Persoane înregistrate la oficiile forței de muncă la 31 decembrie în regiunile Veliko Tarnovo și Ruse

(sursa: Institutul Național de Statistică)

Tendințe ușoare de îmbunătățire se observă în regiunea Veliko Tarnovo după anul 2012, când în perioada 2013-

2015 numărul a scăzut constant, în total cu 2 mii, ajungând la nivelul de 10,5 mii la sfârșitul anului 2015. Diferită

este dinamica forței de muncă în regiunea Ruse, unde din anul 2011 până în 2014 se observă o creștere

constantă a numărului de persoane înregistrate de la 10 mii la 11,3 mii, după care s-a înregistrat o scădere de

2,6 mii persoane în anul 2015. Aceasta scădere este puțin probabil să se datoreze numai creării de noi locuri de

muncă - cel mai probabil cauza este complexă (migrația internă și externă din Ruse și realocarea locurilor de

muncă disponibile din regiune). În același timp, datele privind rata șomajului în regiunea Veliko Tarnovo indică o

tendință de scădere pozitivă de la nivelul 16% până la 7% pentru perioada 2013-2015, în timp ce această

scădere pentru regiunea Ruse este doar de la 12,5% până la nivelul de 9% (fig. 1.3).

Figura 1.3. Rata șomajului în regiunile Veliko Tarnovo și Ruse (sursa: Institutul Național de Statistică)

Dinamica ratei șomajului pentru această perioadă arată clar că din anii 2012-2013 a început o tendință ușoară de

ieșire din criză în cele două regiuni, valabilă și pentru întreaga țară în general, deoarece coeficientul scade de la

nivelul de 12% (anul 2012) până la nivelul de 9% (anul 2015).

Două tendințe principale domină piața forței de muncă în ambele regiuni analizate:

1) gradul mare de liberalizare a relațiilor de muncă și de angajare, care pune angajatorii într-o poziție

mai favorabilă;

2) instituții de piață fragile, care permit existența unor relații de muncă nereglementate.

Ca rezultat, salariul mediu raportat în ambele regiuni din Regiunea Nord-Centru este mai mică decât media

națională (fig.1.4) - pentru regiunea Veliko Tarnovo cu aproximativ 22% pentru această perioadă, iar pentru

regiunea Ruse în medie cu aproximativ 18% mai puțin decât nivelul mediei salariilor din întreaga țară.

Figura 1.4. Salariul lunar mediu în regiunile Veliko Tarnovo și Ruse (sursa: Institutul Național de Statistică)

Cu toate acestea, creșterea salariului mediu al persoanelor angajate cu contract de muncă și de servicii este de

necontestat - salariul mediu anual în regiunea Veliko Tarnovo a crescut cu 6,9% în medie în fiecare an (de la

nivelul de 429 leva până la 684 leva) pentru perioada 2008-2015, respectiv în regiunea Ruse cu 6,6% în medie

anual (de la 455 leva până la 714 leva). Acest lucru însă nu este suficient pentru a se restabili nivelul de ocupare

de la începutul crizei - regiunea Veliko Tarnovo a pierdut 11,6 mii (14,7%), iar regiunea Ruse 13,6 mii locuri de

muncă (16,5%) pentru perioada 2008-2015. Cu toate că datele privind stabilizarea de după criză sunt

neîndoielnic pozitive pentru economie ca întreg, informațiile despre piața forței de muncă la nivel regional arată

că în Regiunea Nord-Centru piața a rămas în stagnare.

Posibilități de analiză complexă privind diferențele regionale sunt puse la dispoziție de platforma „Profile

regionale”, care asigură informații detaliate despre regiunile administrative din Republica Bulgaria pe baza unui

set de caracteristici economice, demografice și sociale.

Figura 1.5. Comparație între regiunile Veliko Tarnovo și Ruse după componente de dezvoltare economică și

socială (Sursa: Instituul pentru economia de piață, Profile regionale)

În figura 1.5 sunt prezentate în plan comparativ rezultatele celor mai actuale măsurători (anul 2016) pentru mai

mulți indicatori, grupați în categorii și evaluați pe scală de la nivelul „slab” până la „foarte bine”.

Conform acestor rezultate, regiunea Veliko Tarnovo primește calificativul complex „bine” la indicatorii de la

componenta „Piața muncii” (în timp ce regiunea Ruse are calificativul ”mediu”), precum și calificativul „mediu”

pentru mediul înconjurător (față de „nesatisfăcător” pentru regiunea Ruse). În același timp, regiunea Ruse are un

calificativ mult mai mare la indicatorii pentru venituri și condiții de viață, față de cei ai regiunii Veliko Tarnovo

(„bine” față de „satisfăcător”). Este demn de remarcat evaluarea superioară pentru indicatorul „Impozitare locală”

în regiunea Ruse, datorită nivelului mai ridicat al taxelor locale dinaceasta regiune. Regiunea Ruse se

poziționează mai bine și la indicatorii despre eficiența administrativă (calificativul „foarte bine” față de „bine”

pentru Veliko Tarnovo) și infrastructură („bine” față de „mediu”). Problemele în legătură cu sănătatea sunt clar

asemănătoare, rezultatele de aici neavând diferențe semnificative între ambele regiuni („slab” pentru Veliko

Tarnovo și „nesatisfăcător” pentru Ruse).

Figura 1.6. Productivitatea muncii - producția (mii leva) pentru 1 angajat

Calificativele mai mari pentru regiunea Ruse la unii indicatori au propria lor explicație la baza căreia se află

dinamica economică (fig. 1.6). Dovada acestui fapt este modificarea indicatorului general al volumului anual al

producției totale în regiuni, calculat la media pentru 1 angajat cu contract de muncă sau de servicii.

Pentru perioada 2008-2015, eficiența industriei în regiunea Ruse a crescut în mod semnificativ - de la 41 mii leva

până la 63 mii leva (sau creștere medie anuală în valoare de 6,2%). Regiunea Veliko Tarnovo indică un tempo

ceva mai mic privind creșterea productivității muncii (5%), indicatorul respectiv arătând un nivel de 32 mii leva

până la 45 mii leva la sfârșitul perioadei. Cu toate că pentru anul 2015 indicatorul este cu 39% mai mare pentru

regiunea Ruse față de regiunea Veliko Tarnovo, ambele regiuni sunt rămase în urmă față de nivelul mediu al

indicatorului pentru întreaga țară (care crește de la 54 mii leva până la 68 mii leva pentru perioada 2008-2015).

Figura 1.7. Investiții - cheltuieli pentru dobândirea de active materiale pe termen lung (mi leva) pentru 1 angajat

La fel se întâmplă și cu dinamica investițiilor din cele doua regiuni, măsurată pe baza cheltuielilor pentru

dobândirea de active materiale pe termen lung (media pentru 1 angajat cu contract de muncă sau de servicii din

regiuni). La începutul perioadei se observă o anumită diferență pentru nivelul indicatorului între cele două regiuni,

în favoarea regiunii Ruse (9 mii leva față de 6 mii leva pentru regiunea Veliko Tarnovo). Ritmul accelerat de

creștere a investițiilor în regiunea Veliko Tarnovo duce însă la nivelarea indicatorului dintre cele două regiuni la

sfârșitul perioadei, până la nivelul de aproximativ 6-7 mii leva. Cu toate acestea, nivelul investițiilor din cele două

regiuni rămâne semnificativ mai mic față de nivelul din întreaga țară (9,4 mii leva media țării pentru 1 persoană

angajată în anul 2015).

Tabelul 1.1. Modificări trimestriale durabile privind ocuparea forței de muncă

(Persoane ocupate cu vârsta 15-64 ani; Sursa: Institutul Național de Statistică)

Anul 2013 2014 2015 2016

Trimestr

u 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

TOTAL

Total pe

țară

Veliko

Tarnovo

Ruse

BĂRBAȚI

Total pe

țară

Veliko

Tarnovo

Ruse

FEMEI

Total pe

țară

Veliko

Tarnovo

Ruse

Legenda Trimestrială pentru reducerea secundară (secvențială) a numărului de angajați

Trimestrială pentru creșterea secundară (secvențială) a numărului de angajați

Dinamica pieței muncii reflectă schimbările condițiilor economice din cele doua regiuni, inclusiv

creșterea/micșorarea investițiilor și a productivității, având ca rezultat variația cererii de forță de muncă.

Tabelul 1.1 ilustrează modificarea locurilor de muncă ocupate de persoane aflate la vârsta activă (15-64 ani),

după datele trimestriale disponibile la Institutul Național de Statistică. Pentru o modificare durabilă într-o direcție

sau alta, aici este acceptată o creștere constantă (sau micșorare) referitor la persoanele ocupate, pe două

trimestre consecutive în perioada 2013-2016. S-a stabilit o legătură pentru cazurile mai dese de scădere

durabilă pentru ocuparea forței de muncă în regiunea Ruse în comparație cu datele din întreaga țară. În același

timp, în regiunea Veliko Tarnovo prevalează cazurile de creștere durabilă (chiar și în număr mic) pentru

persoanele ocupate la o frecvență mai mare decât pentru țară în ansamblu. Mai mult, în această regiune nu

există niciun trimestru cu scădere durabilă pentru ocuparea forței de muncă (total pentru bărbați și femei) pentru

această perioadă de patru ani - pentru comparație, în regiunea Ruse aceasta se stabilește în patru trimestre, iar

pentru țară ca întreg - în trei trimestre dintr-un total de 16. Situația este mai serioasă în ceea ce privește

ocuparea femeilor, unde scăderea durabilă pentru ocuparea forței de muncă se observă în cinci trimestre, în timp

ce în regiunea Veliko Tarnovo doar într-un trimestru (și în trei pentru țară ca întreg).

Figura 1.8. Coeficientul pentru activitatea economică a populației în vârstă de 15-64 ani împliniți (Sursa: Institutul

Național de Statistică)

În legătură cu tendințele pozitive indicate în regiunea Veliko Tarnovo se stabilește un trend durabil de creștere a

coeficientului pentru activitatea economică a populației de vârstă activă chiar și în perioada de refacere de după

criză, din 2010 - de la 60 până la 70% (fig. 1.8). Cu toate acestea, o ușoară tendința inversă s-a constatat în

regiunea Ruse, unde coeficientul a scăzut cu câteva puncte procentuale, de la nivelul de 68% până la 65%. În

această situație, regiunea Veliko Tarnovo indică într-un grad semnificativ tendința de apropiere către nivelurile

coeficientului mediu pentru țară la sfârșitul perioadei, și tendință inversă a coeficientului pentru ocuparea forței de

muncă pentru regiunea Ruse.

În general, nivelul coeficientului - care măsoară ponderea populației economic active (forța de muncă: ocupată

plus persoane în căutarea unui loc de muncă) pentru populația totală la vârsta activă - indică dinamica la valori

acceptate pentru țări din Uniunea Europeana.

Figura 1.8 Raportul de creștere a populației / la 1000 persoane din populație / (Sursa: Institutul Național de

Statistică)

Modificările coeficientului pentru activitatea economică sunt legate de modificările în totalul populației în anii

perioadei de referință. Reducerea sistematică a populației la o creștere ușoară a ocupării forței de muncă

conduce la o creștere a ratei activității economice. Micșorarea numărului populației în ambele regiuni se face într-

un grad mai mare decât modificările pe țară ca întreg (fig. 1.8). Sporul natural negativ (născuți față de decedați)

s-a ridicat la -5 la mie pentru țară în ansamblu, deteriorându-se pe parcursul perioadei (de la -4 până la -6 în anul

2015). În regiunile Veliko Tarnovo și Ruse acest indicator este de -7,6 la mie media anuală pentru perioada de

referință, într-o tendință clară de scădere în regiunea Ruse, pentru aceeași perioadă. Menținerea acestor

schimbări demografice negative în ambele regiuni provoacă riscuri de efecte negative asupra pieței forței de

muncă, în special pe termen mediu și lung.

În același timp, există o tendință de refacere uniformă a pieței forței de muncă în ambele regiunii. Se observă și o

depășire a forței de muncă, care este cauza principală de îmbunătățire a unor indicatori relativi pentru piața forței

de muncă (coeficienții pentru activitate și ocupare). În analiza procesului de refacere a pieței forței de muncă ar

trebui să fie luate în considerate atât ratele de ocupare, stabilite pentru regiune, cât și numărul nominal al

locurilor de muncă. Tocmai tendința constantă a ultimilor - pe fondul scăderii populației și respectiv a forței de

muncă - poate fi văzută ca un semn clar de îmbunătățire a situației pieței forței de muncă.

În ultimii cinci ani, s-au consolidat bunele tendințe pentru dezvoltarea pieței forței de muncă din regiunea Veliko

Tarnovo. Numărul persoanelor ocupate a crescut față de anul precedent, menținându-se constant la peste 100

mii persoane după anul 2011. În acest mod, după indicatorul „număr de angajați” în Regiunea Nord-Centru,

Veliko Tarnovo depășește Ruse. Această tendință se păstrează și în următorii ani.

Regiunea Ruse își pierde treptat poziția sa de lider în relație cu numărul persoanelor ocupate în Regiunea Nord-

Centru. Acest lucru este legat și de modificarea numărului populației în ambele regiuni - la sfârșitul anului 2016,

în regiunea Veliko Tarnovo trăiau aproximativ 242 mii persoane, iar în regiunea Ruse aproximativ 223 de mii.

Dacă se are în vedere și scăderea coeficientului activității economice în regiunea Ruse, valoarea în scădere a

forței de muncă în această regiune își are explicația sa.

Indicativ pentru severitatea crizei pieței forței de muncă în regiunea Ruse este dinamica numărului persoanelor

ocupate - de exemplu, în al doilea trimestru al anului 2010, în această regiune erau angajate 106 mii de

persoane față de 95 de mii în regiunea Veliko Tarnovo. Patru ani mai târziu (2014) numărul persoanelor ocupate

în regiunea Ruse scade până la 86 mii persoane, iar în același timp acest număr în regiunea Veliko Tarnovo

depășește 100 mii persoane. Se poate trage concluzia că tendințele negative ale pieței forței de muncă în

regiunea Ruse cu greu pot fi depășite într-o perioadă scurtă de timp, până la restabilirea situației nivelurilor de

dinaintea crizei.

Pe fondul creșterii ocupării forței de muncă din regiunea Veliko Tarnovo, se observă și creșterea șomajului, care

poate fi privită ca un semnal pozitiv de creștere a activității economice în regiune. Acest lucru se poate datora

revenirii pe piața forței de muncă a persoanelor inactive pe termen lung (descurajate). De asemenea, așteptările

pentru inițierea și accelerarea unor proiecte de infrastructură (de exemplu, autostrada „Hemus”) poate avea un

impact pozitiv asupra pieței forței de muncă în Regiunea Centru Nord în anii următori.

În general, din cauza lipsei forței de muncă grave cu care se confruntă companiile înregistrate în Republica

Bulgaria, ne putem aștepta la o refacere mai lentă a pieței forței de muncă în anul 2017. Dacă însă tempoul de

creșterea a numărului persoanelor ocupate se păstrează, atunci ne putem aștepta la ceva mai mult, și anume la

expansiunea pieței forței de muncă și încercarea de atingere a nivelului de ocupare de dinaintea crizei financiare

globale. Acesta însă este mai degrabă un scenariu optimist pentru dezvoltarea pieței forței de muncă în

Regiunea Centru Nord, pentru care avem nevoie de argumente suplimentare.

O importanță deosebită pentru piața forței de muncă are și perspectiva de creșterea a salariului minim și a

pragurilor minime de asigurări. Este de așteptat ca aceasta să afecteze în mod negativ crearea de noi locuri de

muncă prin blocarea cererii de forță de muncă pentru segmentul cel mai de jos (muncitori necalificați). Aceasta

este o provocare nu numai pentru piața forței de muncă, ci și pentru dezvoltarea economico-socială a regiunilor

în general. Cu toate acestea, datele preliminare pentru anul 2017 cu privire la numărul angajaților cu contract de

muncă și perspectivele de ocupare sunt pozitive.

1. ASPECTE ACTUALE ALE PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ ÎN REGIUNEA VELIKO TARNOVO

Piața forței de muncă din regiunea Veliko Tarnovo se poate caracteriza de o anumită stabilitate, caracteristică

pentru sfârșitul anului 2016. Această tendință continuă să fie evidentă și în prima parte a anului 2017, dacă avem

în vedere informațiile de la Oficiul forțelor de muncă din localitatea Veliko Tarnovo - pentru un loc de muncă

concurează în medie 3-4 persoane fără loc de muncă.

Numărul persoanelor înregistrate fără loc de muncă în regiunea Veliko Tarnovo este în jur de 2,5 mii persoane,

cei mai mulți dintre ei fiind în orașul capitală de regiune. Stabilizarea observată a pieței muncii este însă însoțită

de o cerere pentru un anumit tip de lucrători, cum ar fi lucrătorii în confecții, lucrătorii pentru industria alimentară

și lucratori in industria hotelieră. Acest lucru stimulează angajatorii să caute oportunități de a organiza instruiri

pentru a-și asigura angajați cu calificări specifice. Aceasta, la rândul său, duce la o cifră de afaceri redusă a

companiilor din Veliko Tarnovo.

Crește numărul anunțurilor de posturi vacante pe piața forței de muncă primară din regiunea Veliko Tarnovo,

această creștere fiind neglijabilă pentru sectorul public. Noile locuri de muncă sunt aproape în întregime în

detrimentul cererii sectorului privat. Crește proporția de locuri de muncă anunțate pentru posturi subvenționate,

ceea ce este o dovadă suplimentară că angajatorii utilizează activ programele specializate care îi stimulează să

creeze locuri de muncă. Astfel de programe sunt „Start în carieră”, Programul național „Melpomena”, Schema

„Educație și ocupare pentru persoanele tinere” a Programului operațional „Dezvoltarea resurselor umane 2014-

2020” (PO „DRU”), Schema „Educație și ocupare” a PO „DRU” și Schema „Ocupația tinerilor” a PO „DRU”.

Aproape în fiecare lună, în Oficiul forțelor de muncă rămân neocupate câteva sute de posturi vacante.

Nevoia de formare impune atât mediului de afaceri, cât și autorităților publice locale și instituțiilor de învățământ

să inițieze studii de specialitate privind nevoile pieței muncii. Rezultatele acestor studii ar trebui să fie utilizate în

dezvoltarea și introducerea de noi programe de instruire, noi profiluri de calificări și specialități. Instruirea

personalului trebuie să fie legată de cerințele noului mediu de afaceri și de crearea de noi oportunități economice

în regiune.

Informațile primite de la companii locale indică o lipsă de cadre specializate, cu studii profesionale finalizate.

Acest deficit este cel mai mare în domeniul industriei ușoare și grele și în turism. În mod tradițional, Liceul

profesional de turism din Veliko Tarnovo colaborează cu succes cu mediul de afaceri local, și ca urmare, în jur de

35% dintre absolvenții săi rămân să lucreze în oraș și în regiune. Ca bună practică se pot remarca și contactele

Liceului de electronică cu firmele locale din domeniul Tehnologiei informațiilor și comunicațiilor. Drept rezultat, se

instruiesc bine direcționat specialiști care după finalizarea studiilor încep să lucreze în aceste firme.

Este important să se sublinieze că o treime din întreprinderile din regiunea Veliko Tarnovo au înființat noi locuri

de muncă în ultimul an. Acest lucru se datorează în principal întreprinderilor mici și mijlocii din regiune. În același

timp, multe firme au nevoie de sprijin cu informații și asistență nu numai pentru dezvoltarea afacerii lor, ci și

pentru selectarea și angajarea personalului. Este semnificativ faptul că în regiunea Veliko Tarnovo nu

funcționează firme specializate în recrutarea de personal. Peste o treime dintre firme caută tineri, cadre

specializate, dar în acest stadiu cu greu reușesc să găsească și să angajeze personal. Printre cele mai căutate

profesii pe piata fortei de munca sunt specialiștii din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, ingineri,

tehnologi, precum și specialiști în domeniul comerțului.

În regiunea Veliko Tarnovo, ca o amenințare majoră la stabilizarea și dezvoltarea pieței forței de muncă, se

identifică un ritm relativ lent al activității economice. O altă problemă importantă este stagnarea durabilă și lipsa

de îmbunătățire a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă de până la 29 de ani,

precum și creșterea numărului de persoane fără ocupație pe termen lung. Principalele cauze ale șomajului în

rândul tinerilor își au originea în dezechilibrul dintre cererea și oferta de pe piața forței de muncă (cea mai mare

discrepanță este între cererea și oferta profilul profesional al absolvenților fără loc de muncă).

Vârsta, educația și formarea profesională sunt factorii cheie care afectează persoanele în căutarea unui loc de

muncă, deoarece reprezintă principalele criterii în selectarea personalului de catre angajatori. După datele

Direcției „Oficiul forțelor de muncă” Veliko Tarnovo, femeile reprezintă grupa dominantă în structura de vârstă a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă (de exemplu, la 31.12.2015, femeile fără loc de muncă reprezentau

54%, ceea ce înseamnă o creștere față de 2013, când raportul era de 43%). Cu un nivel deosebit de ridicat al

șomajului în regiunea Veliko Tarnovo este grupul de persoane de peste 55 de ani, care reprezintă aproximativ un

sfert din persoanele fără loc de muncă din regiune. Aproape o treime dintre persoanele fără loc de muncă

înregistrate cu vârsta de peste 55 de ani la Direcția „Oficiul forțelor de muncă” Veliko Tarnovo sunt persoane fără

calificare, având studii primare sau inferioare. Trebuie remarcate disparitățile semnificative de pe piața muncii ale

persoanelor cu astfel de caracteristici, care determină și limitele lor în ceea ce privește oportunitățile de angajare.

Informațiile privind piața muncii din Veliko Tarnovo ne oferă motive pentru a extrage următoarele particularități:

există categorii distincte de persoane fără loc de muncă cu mai puține oportunități pe piața forței de

muncă: persoane fără loc de muncă sub 29 de ani și peste 55 de ani, persoane fără loc de muncă cu

studii foarte limitate, fără specializări și profesii, persoane fără loc de muncă „cronice” (pe termen lung),

persoane fără loc de muncă cu capacități limitate de muncă;

se observă o tendință de scădere a numărului de persoane fără loc de muncă , fără sau cu mai puține

studii primare, precum și creșterea ponderii persoanelor cu studii medii și superioare;

se stabilizează o pondere durabilă a categoriei „persoane fără loc de muncă pe termen lung”;

se observă o tendință dominantă a șomajului in randul populatiei feminine.

În legătură cu aceasta, politica activă a pieței forței de muncă din regiunea Veliko Tarnovo este orientată

către următoarele grupuri țintă:

tineri fără loc de muncă din grupa de vârstă până la 29 ani;

persoane fără loc de muncă din grupa de vârstă peste 50 ani;

persoane fără loc de muncă cu calificări profesionale fără căutare pe piața muncii (inclusiv persoane

fără loc de muncă cu lipsă de competențe cheie);

Persoane fără loc de muncă cu nivel scăzut de educație;

persoanele cu dizabilități de vârstă activă;

persoane inactive care doresc să muncească (respectiv persoane descurajate).

Cu sprijinul resurselor financiare din PO „Dezvoltarea resurselor umane”, în regiunea Veliko Tarnovo sunt

asigurate posibilități de instruire, stagii de practică, locuri de muncă subvenționate, stimulare a mobilității, inițierea

de activități comerciale pentru persoane fără loc de muncă (inclusiv pentru persoane cu dizabilități), informare și

consultanță pentru dezvoltarea carierei și instruire pentru persoane ocupate, instruire și practică pentru persoane

inactive și descurajate, sprijin social pentru angajați și altele.

2. ASPECTE ACTUALE ALE PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ ÎN REGIUNEA RUSE

Dezvoltarea pieței muncii în regiunea Ruse a fost afectată semnificativ de schimbările economice care au avut

loc la scară regională, națională și globală. Ca urmare a deteriorării situației economice din țară, după criza din

2008-2009, în regiune se observă tendințe negative asociate cu diminuarea volumului de producție și concedieri

de angajați până în prezent. Ca urmare, în perioada 2012-2013, s-au înregistrat cele mai mari rate ale șomajului

din regiunea Ruse (12-13%). După anul 2013 se observă o scădere a ratei șomajului până la 9% în anul 2016,

apropiindu-se de valorile dinaintea crizei (8% în anul 2008).

Conform datelor oficiale ale Agenției pentru ocuparea forței de muncă, rata șomajului înregistrat în regiunea

Ruse pe parcursul perioadei 2008-2015 se caracterizează prin următoarele:

existența unei proporții mai mari a șomajului înregistrat în rândul populatiei de sex feminin;

în ciuda creșterii inițiale semnificative a ponderii șomajului înregistrat în rândul bărbaților, la sfârșitul

perioadei se observă o scădere semnificativă (în parte, acest lucru poate fi explicat prin faptul că apar

sau se extind capacități de producție industrială, precum și prin creșterea investițiilor străine);

se observă schimbări în structura de vârstă a persoanelor fără loc de muncă în regiunea Ruse,

influențată de schimbările demografice nefavorabile în curs de desfășurare.

În regiunea Ruse se desfășoară o politică activă pentru reducerea șomajului în ultimii ani de către municipalitatea

Ruse și Direcția „Serviciul regional de ocupare a forței de muncă”. Principalele măsuri de stimulare a ocupării

forței de muncă cuprind implementarea de programe și proiecte, finanțate atât din bugetul central cât și din

programele europene.

Principalele măsuri de stimulare a ocupării forței de munca s-au realizat prin aplicarea instrumentele specifice în

această direcție: formare pe bază de vouchere pentru profesii și specialități indicate de angajatori; crearea de

locuri de muncă în rândul tinerilor prin oferirea de oportunități pentru practică profesională; formarea pentru

competențe cheie la locul de muncă și altele. Șomajul în rândul tinerilor a fost identificat ca fiind o problemă

extrem de serioasă în Regiunea Ruse. Această problemă, însă, este evidentă și la nivel național, dar și

european.

Până în anul 2012 a existat o creștere a nivelului șomajului în rândul tinerilor, care se explică prin criza de pe

piața muncii din regiunea Ruse și tranziției dificile de la educație la angajare. Din anul 2013 se observă o anumită

scădere a șomajului în rândul tinerilor din regiune. Se aplică politici europene care vizează combaterea șomajului

în rândul tinerilor, cum ar fi Inițiativa națională „Locuri de munca pentru tinerii din Bulgaria 2012-2013” și Planul

Național de Implementare a Garanției europeane pentru tineret (2014-2020). Există, de asemenea, și activități de

stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și punerea în aplicare a programelor de practică, ceea ce

duce la o scădere a ratei șomajului pentru grupa de vârstă de până la 29 de ani în regiunea Ruse, încă din anul

2014.

Ponderea persoanelor fără loc de muncă cu vârsta de peste 50 de ani rămâne mai mare decât valorile pentru

întreaga țară în perioada 2011-2015. Ponderea mare a persoanelor fără loc de muncă din această categorie de

vârstă (aproape 40%) poate fi atribuită înregistrarilor anuale a unui număr mare de persoane după angajările

sezoniere și subvenționate. În același timp, se observă o pondere mai mică de locuri de muncă subvenționate,

înființate în urma unor programe și proiecte dedicate acestei grupe de vârstă țintă.

Situația pieței forței de muncă în regiunea Ruse a fost influențată în mod semnificativ și de alți factori, cum ar fi

formarea profesională și structura educațională a forței de muncă. Distribuția persoanelor fără loc de muncă

înregistrațe din categoriile „cu specializare”, „fără calificare” și „lucrător cu profesie” pentru perioada 2011-2015

este, în general, uniformă. Ponderea persoanelor fără loc de muncă cu specializare, cu toate acestea, este puțin

mai mare decât a celorlalți. Potrivit Direcției „Serviciul regional de ocupare a forței de muncă”, în regiunea Ruse,

în rândul persoanelor fără loc de muncă „cu specializare”, prevalează cei din domeniul tehnologiilor, economiei,

dreptului, serviciilor, transportului și de securitate. În același timp, angajatorii caută lucrători în primul rând pentru

posturi care nu necesită o astfel de calificare. Cele mai frecvent solicitate pot fi indicate profesiile: operator mașini

pentru producție de accesorii sanitare, lucrător în confecții, călcător, muncitor în construcții, bucătar, ajutor

bucătar, cameristă, ospătar, mecanic utilaje, conductor vagonete de cuptoare, frezor, strungar, turnător, lucrător

în sere, montor mașini și echipamente, muncitor necalificat și altele.

Așteptări optimiste pentru piața muncii din regiunea Ruse sunt în legătură cu marii angajatori, de unde se

anticipează o creștere mai mare de 20% în ocuparea forței de muncă. Pentru angajatorii din cadrul IMM-urilor, se

așteaptă tempouri mai mici de creștere a ocupării forței de muncă (7-8%), iar în cazul micro-întreprinderilor (cu

până la 10 angajați) se așteaptă tempouri de aproximativ 6%. Dinamica numărului de angajați în ultimele

trimestre ale anului 2016 și disponibilitatea mediului de afaceri de a oferi noi locuri de muncă sunt conform

așteptărilor, și anume, în anul 2017 vom avea o piață puternică a muncii în regiunea Ruse. S-ar putea spune că

redresarea pieței forței de muncă se datorează parțial unor politici active de stimulare a politicilor de ocupare la

nivel național și local, și parțial activității economice a întreprinderilor din Regiunea Centru Nord.

8. METODOLOGIA DE EȘANTIONARE ȘI CULEGERE A

INFORMAȚIILOR PRIMARE

Metodologia de colectare a informațiilor primare a fost aplicată pentru a furniza datele necesare pentru analiză,

cuprinzând:

teritoriile regiunilor administrative Veliko Tarnovo și Ruse;

șase grupuri țintă identificate pentru observație și chestionare.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Autorități publice locale”

Pentru fiecare regiune, s-a întcmit o listă exhaustivă a municipalităților și primăriilor, folosind Registrul Național al

localităților. Eșantionul întocmit pentru fiecare regiune cuprinde două părți:

1) Municipalități - câte 5 din fiecare regiune, alese aleatoriu (3 principale plus 2 rezerve);

2) Primării - câte 10 din fiecare regiune, alese aleatoriu (5 principale plus 5 rezerve).

Eșantionul obținut astfel este reprezentativ pentru autoritățile locale din această regiune. Pentru fiecare unitate

din eșantion a fost identificată câte o persoană pentru a fi intervievată prin metoda interviului semistructurat. În

caz de refuz pentru a participa la studiu, unitatea care a refuzat a fost înlocuită cu o rezervă.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Organizații nonguvernamentale”

A fost întocmită o listă exhaustivă cu Oragnizații neguvernamentale active de pe teritoriul fiecărei regiuni, pe

baza informațiilor din registrul public al Oragnizațiilor neguvernamentale. Formarea eșantionului de studiu într-o

anumită regiune s-a făcut în două faze:

1) În prima fază - au fost selectate câte 10 Oragnizații neguvernamentale din lista regională, pe baza

metodei de selecție aleatorie;

2) În faza a două - a fost aplicată metodologia selecției orientate - după un contact preliminar cu fiecare

dintre ele au fost selectate câte 5 organizații (plus 2 rezerve), care să răspundă solicitărilor - Oragnizații

neguvernamentale cu activități în proiecte legate de piața muncii în regiunile administrative Ruse și Veliko

Tarnovo, cu experiență în proiecte anterioare pentru motivarea si consilierea persoanelor fără loc de muncă.

Eșantionul obținut astfel pentru o anumită regiune este reprezentativ pentru Oragnizații neguvernamentale cu

activități în proiecte anteriorare pe tema pieței muncii în regiunea respectivă.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Școli profesionale”

Pentru fiecare regiune s-a întocmit câte o listă exhaustivă a școlilor profesionale, folosind Registrul național al

instituțiilor din sistemul de învățământ preșcolar și școlar. S-a obținut un eșantion pentru fiecare regiune care

cuprinde câte 5 școli profesionale (plus 2 rezerve), alese aleatoriu din lista fiecărei regiuni. Eșantionul astfel

obținut pentru o anumită regiune este reprezentativ pentru școlile profesionale localizate pe teritoriul regiunii

respective.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Firme de recrutare a forței de muncă”

Pntru regiunea Ruse a fost întocmită o listă cu intermediarii activi de recrutare și cu firmele de recrutare a forței

de muncă, înregistrați pe teritoriul său. A fost folosit Registrul național al firmelor care desfășoară activități de

intermediere în Republica Bulgaria. A fost întocmit un eșantion pentru regiunea Ruse care cuprinde câte 5 firme

intermediare (plus 2 rezerve), alese în mod aleatoriu din lista regiunii. Eșantionul astfel obținut este reprezentativ

pentru intermediarii activi pentru forța de muncă și firmele de recrutare, situate pe teritoriul regiunii Ruse. În urma

studiului preliminar, s-a constatat că în regiunea Veliko Tarnovo nu există intermediari activi pentru recrutare și

angajare forță de muncă.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Angajatori”

Pentru fiecare regiune s-a întocmit o listă cu firmele-angajatori, care angajează forță de muncă conform

informațiilor de la unitatea regională a Agenției pentru ocuparea forței de muncă (în Ruse și Veliko Tarnovo).

Eșantionul întocmit pentru fiecare regiune cuprinde câte 10 firme (plus 10 rezerve), alese după schema „loteriei”

conform metodologiei selecției sistematice (prin selecție etapizată) din lista fiecărei regiuni. Eșantionul astfel

obținut pentru o anumită regiune este reprezentativ pentru angajatorii care angajază forță de muncă de la oficiile

de forță de muncă de pe teritoriul regiunii respective. Fiecărui respondent (reprezentant al conducerii) din cadrul

firmei căzute în eșantion i s-a adresat câte o întrebare de control: „Ați angajat persoane fără loc de muncă în

ultimii 6 ani în firma dumneavoastră?”. Dacă răspunsul a fost „Da”, atunci respondentului i s-a solicitat să

participe la interviu. Dacă răspunsul a fost „Nu”, s-a continuat cu următoarea firmă din eșantion.

Metodologia pentru eșantionarea grupului țintă „Persoane fără loc de muncă”

Mărimea eșantionului planificat pentru persoane fără loc de muncă a fost în total de 40 persoane, distribuite în

regiuni în funcție de proporția celor fără loc de muncă înregistrați la sfârșitul anului 2015 în ambele regiuni

45%:55% - respectiv 18 în regiunea Ruse (8601 persoane fără loc de muncă) și 22 în regiunea Veliko Tarnovo

(10413 persoane fără loc de muncă).

Tabelul 4.1. Cote de anchetă.

Semn de cotă Ruse Veliko Tarnovo

Cota Număr Cota Număr

Femei 56% 10 55% 12

Bărbați 44% 8 45% 10

Persoane până la vârsta de 29 ani 13% 2 14% 3

8 43% 8 43% 9

Studii superioare 12% 2 13% 3

Primare și mai puțin 41% 7 40% 9

Fără specializare și calificare 47% 9 48% 11

Persoane cu dizabilități 7% 1 7% 1

În fiecare dintre cele două regiuni a fost aplicată metoda de eșantionare a cotelor, care reprezintă structurarea

după criteriile „sex”, „grupă de vârstă”, „nivel de studii” și „caracteristici specifice”. În tabelul 4.1. Sunt prezentate

cotele de anchetă.

Metodologia de observare

Pentru a realiza interviuri aprofundate semi-structurate cu respondenții din reprezentanții grupurilor-țintă

(autorități publice locale, școli profesionale, angajatori, agenții de recrutare de personal, Oragnizații

neguvernamentale și persoane fără loc de muncă) au fost realizate instrumente specifice - șase chestionare

distincte. Cu ajutorul acestora, au fost realizate interviuri cu reprezentanții desemnați din fiecare dintre grupurile

țintă menționate mai sus, care au format eșantionul respectiv. Fiecare chestionar a fost testat în prealabil printr-

un studiu pilot, cu ajutorul căruia au fost identificate și eliminate incertitudinile, ambiguitățile și alte aspecte

problematice legate de adaptarea instrumentelor pentru interviurile aprofundate.

Alegerea metodei de interviuri aprofundate semi-structurate oferă următoarele avantaje pentru studiu:

corespunde direct scopurilor și obiectivelor cercetării;

permite explorarea pe deplin a caracteristicile grupurilor-țintă studiate;

permite colectarea de informații detaliate fiabile pentru domeniile problemelor studiate.

Pentru sprijinirea activității intervievatorilor au fost formulate instrucțiuni pentru munca de teren: (1) Instrucțiuni de

formare a eșantioanelor (selecția unităților - persoane fizice, organizații, autorități publice locale – pentru a

participa la interviurile aprofundate); (2) Instrucțiuni pentru munca de teren (instruirea intervievatorilor).

Instrumentarul pentru studiu asigură respectarea pe deplin a cerințelor metodologice și obținerea unui echilibru

între gradul caracterului direct și determinarea problemei, și probabilitatea de a obține răspunsuri obiective și

oneste de la respondenți.

O atenție specială este acordată întrebărilor libere, care creează condiții pentru exprimarea liberă a opiniilor,

atitudinilor și evaluărilor, fără ca intervievatul să se simtă inconfortabil. Evaluarea finală a întrebărilor și scalelor

cu răspunsuri ține cont de tendința naturală a oamenilor de a recurge la clișee și modele, abătându-se astfel de a

da răspunsuri obiective și credibile.

9. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI ȚINTĂ

„AUTORITĂȚI PUBLICE LOCALE”

Rezultatele studiului în regiunea Veliko Tarnovo

Regiunea Veliko Tarnovo are 10 municipalități. În procesul cercetării empirice, intervievatorii au stabilit contacte

cu fiecare, majoritatea dintre ei preferând să la fie trimise întrebările înainte. Echipa de cercetare a trimis

întrebările cu două săptămâni înainte de întâlnirile planificate.

În regiunea Veliko Tarnovo au fost efectuate 7 interviuri cu reprezentanți ai administrației publice locale și

centrale din Veliko Tarnovo (municipalitate și administrația regională), Zlataritza, Polski Trambesh, Svishtov,

Pavlikeni și Gorna Oryahovitza. Printre respondenți au fost patru femei și trei bărbați. Municipalitățile Svishtov și

Polski Trambesh au preferat să trimită răspunsurile în scris, din cauza lipsei specialiștilor responsabili pentru

ocuparea forței de muncă în timpul realizarii studiului. Patru dintre respondenți se încadrează în grupa de vârstă

între 40 la 50 de ani și trei sub 40 de ani.

Toți respondenții au studii superioare, la nivel de diplomă de master. La întrebarea „Are instituția pe care o

reprezentați un rol important pe piață pentru persoanele fără loc de muncă?”, trei dintre respondenți au

răspuns „nu”, argumentând după cum urmează:

Municipalitățile pot ajuta doar cu alocarea de locuri de muncă în administrație;

Oficiile forțelor de muncă sunt cele care au un rol activ pe piață pentru persoanele fără loc de muncă;

Municipalitățile nu au un rol activ, dar oferă posibilitatea pentru stagii de lucru, în scopul păstrării

locurilor de muncă.

Patru dintre respondenți au răspuns „da” la întrebare, făcând următoarele clarificări:

Municipalitatea are un rol activ deoarece angajează persoane direct de la Biroul forțelor de muncă;

Municipalitatea participă la realizarea Planul Național de Acțiune pentru ocuparea forței de muncă;

Municipalitățile participă ca parteneri într-o serie de programe operaționale, permițând astfel să se

găsească locuri de muncă pentru persoane fără loc de muncă .

La întrebarea „Cum apreciați relația dintre instituția dumneavoastră și angajatorii din mediul de afaceri?”

doi dintre respondenți au răspuns că o astfel de legătură nu există, pe motiv că angajatorii nu au posibilitatea să

se adreseze direct municipalităților, ci trebuie să ia legătura doar cu Oficiul forțelor de muncă. Patru respondenți

au indicat că există o astfel de conexiune, oferind următoarele exemple:

Municipalitățile oferă activ expertize, care sprijină angajatorii în alegerea personalului;

Există contacte regulate între comisiile de specialitate din structura Administrației regionale și angajatorii

din mediul de afaceri;

Municipalitățile participă regulat la întâlniri cu angajatorii, unde periodic se analizează beneficiile,

riscurile și amenințările la adresa mediului de afaceri.

Cel din urmă respondent consideră că o astfel de relație nu există, pur și simplu pentru că în regiunea sa

afacerile în realitate abia supraviețuiesc: „Înainte, să vă spun ce afaceri există aici. Sunt două ateliere de

prelucrare metale, în rest sunt mici magazine locale. Pe de altă parte, tradiționale sunt exploatarea lemnului,

agricultura și creșterea animalelor”.

Unul dintre respondenți a refuzat să răspundă la întrebare, susținând că nu are date despre starea mediului de

afaceri și nu își permite să facă o evaluare personală.

Evaluarea mediului de afaceri nu este unitară. O parte îl caracterizează ca fiind „slab”. Doi intervievați au făcut o

evaluare pozitivă din următoarele considerente:

Mediul de afaceri se află la un nivel bun, din cauza șomajului scăzut;

Mediul de afaceri este foarte activ din cauza moștenirii cultural-istorice din regiune, ceea ce permite

dezvoltarea turismului;

Mediul de afaceri este foarte activ deoarece pe acest teritoriu se dezvoltă industria ușoară, construcțiile

și altele.

În ceea ce privește legătura dintre organele autorităților locale și centrale cu principalii actori ai pieței

muncii, unul dintre respondenți a definit-o ca fiind „slabă”, iar celălalt - ca „fructuoasă”. Ceilalți respondenți au

spus că există o relație stabilă între municipalități și piața muncii, dând următoarele dovezi:

Aceștia sunt actori care asistă municipalitatea în domeniul turismului;

Aceștia sunt actori care interacționează cu comisiile din cadrul administrației regionale din localitatea

Veliko Tarnovo.

În regiunea Veliko Tarnovo, cu ajutorul administrației regionale, s-a format Comisia pentru ocuparea

forței de muncă din cadrul Consiliului regional. Astfel, de exemplu, la reuniunea din martie 2017 ședința

a fost prezidată de administratorul regional adjunct Todor Todorov. În fața membrilor Comisiei, expertul

Tsanko Stefanov (care a fost intervievat în cadrul acestui studiu) a prezentat spre aprobare un proiect în

legătură cu Metodologia de evaluare și selecție propuneri de proiecte pentru a fi incluse în Programul

Regional pentru ocuparea forței de muncă și de formare a personalului din domeniu). Programul a fost

aprobat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă de la Consiliul regional pentru dezvoltarea regiunii

Veliko Tarnovo și a fost depus la Ministerul Muncii și Politicilor Sociale la 31.03.2017. Pentru regiunea

Veliko Tarnovo, suma din fondurile existente la Ministerul Muncii și Politicilor Sociale pentru politici

active în regiuni din cadrul Planului național de acțiune pentru ocupare este de 132.252 leva. Și în anul

2017 politica activă de pe piața forței de muncă se va concentra asupra următoarelor grupuri țintă: tineri

fără loc de muncă până la 29 ani cu subgrupa de până la 25 ani, tineri care nici nu studiază nici nu sunt

angajați; persoane fără loc de muncă cu vârsta peste 50 de ani; persoane fără loc de muncă de lungă

durată; persoane fără loc de muncă cu calificări slabe sau care nu se caută pe piața forței de muncă și

cu competențe insuficiente, respectiv persoane fără loc de muncă cu studii reduse (inclusiv țigani de

etnie); persoane cu dizabilități și persoane fără forță de muncă, dar care doresc să lucreze, respectiv

persoane descurajate.

La întrebarea „În ce măsură serviciile oferite de instituția dumneavoastră satisfac nevoile pieței muncii?”,

trei dintre respondenți au răspuns că instituțiile pe care le reprezintă nu oferă servicii legate de piața muncii -

„municipalitățile desfășoară în primul rând servicii legate de deservirea administrativă a persoanelor fizice și

juridice”. Cu toate acestea, patru dintre respondenți, au răspuns că instituțiile pe care le reprezintă oferă servicii

legate de piața muncii, dând următoarele exemple:

Sprijinirea populației locale;

Satisfacerea nevoilor locuitorilor din regiune;

Realizarea unor activități sociale;

Ajută la realizarea construcțiilor;

Asistă piața forței de muncă;

Participarea în programe pentru oferirea de locuri de muncă permanente.

La întrebarea „Cum apreciați cooperarea instituției dumneavoastră cu principalii actori de pe piața

muncii?”, s-au primit următoarele răspunsuri. Toți respondenții au evaluat implicarea autorităților centrale și

locale ca fiind „pozitivă” și foarte bună oferind următoarele argumente:

Suport activ pentru oficiile forței de muncă;

Sprijinirea administratorilor afacerilor;

Dezvoltarea de proiecte în cadrul programelor operaționale;

Participarea la programe de amenajare a teritoriului.

La întrebarea legată de modul în care beneficiarii se adresează acestor servicii, trei dintre respondenți nu au

răspuns, spunând ca ori nu au existat astfel de studii, ori nu există informații. Ceilalți indică faptul că beneficiarii

se dezvoltă foarte bine, unii dintre ei lucrând deja în primării cu contract de muncă permanent, sau lucrează pe

perioadă limitată în sectorul privat. În același timp, a fost subliniat faptul că vina nu ar trebui să fie întotdeauna

aruncată pe persoanele fără loc de muncă. Este posibil ca salariile oferite acestora să fie neatractive și, prin

urmare, nu doresc să ocupe aceste posturi vacante. Președintele Consiliului local Zlataritza, de exemplu, spune

că, în ciuda faptului că au o școală profesională, nu sunt tractoriști dispuși să se angajeze, pentru că tinerii nu vor

să ocupe astfel de locuri de muncă cu salarii limitate, așa cum sunt dispuși să plătească fermierii locali.

La întrebarea „Instituția dumneavoastră participă la dezvoltarea unor proiecte europene? Dacă da, vă

rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” Aproape toți au răspuns afirmativ. Au fost date următoarele

exemple:

Cooperarea transnațională pe piața muncii;

Programe operaționale și alte surse de finanțare;

Proiecte de infrastructură;

Proiectul Multicultural „Abordări educaționale inovatoare în ceea ce privește bilingvismul și mediul

multicultural în municipalitatea Polski Trambesh”, finanțat de municipalitatea Polski Trambesh și

cofinanțat de Centrul pentru Integrarea educațională a copiilor și elevilor aparținând minorităților etnice

din cadrul Ministerului Educației, implementat în perioada 01.01.2009 - 30.06.2010;

Proiectul „Suport pentru o viață decentă” în cadrul PO „Dezvoltarea resurselor umane” linia bugetară

„Alternative”, pentru perioada cuprinsă între 08.01.2010 până la 31.01.2015;

Proiectul „Avem grijă de voi” din cadrul PO „Dezvoltarea resurselor umane”, schema „Ajutor la domiciliu”

pentru o perioada 02.01.2013 până la 05.31.2014;

Proiectul „Viață independentă” PO „Dezvoltarea resurselor umane”, de la 11.03.2015 până la

31.07.2017;

Proiectul „Activ” PO „Dezvoltarea resurselor umane” de la 05.03.2016 până la 30.11.2017;

Proiecte PO „Dezvoltarea resurselor umane”: „O nouă alegere - dezvoltare și realizare”, „Ocuparea

forței de muncă”, „Educația și ocuparea forței de muncă a tinerilor”, „Activi” PO „Dezvoltarea resurselor

umane” de la 03.05.2016 până la 30.11.2017;

Proiect: „Reconstrucția și reabilitarea drumurilor municipale de pe teritoriul municipalității Polski

Trambesh”, în baza contractului nr. 04/321/01424/06.12.13, între Fondul național „Agricultură” și

municipalitatea Polski Trambesh;

Proiectul: „Managementul riscului și de protecție împotriva inundațiilor în regiunile transfrontaliere

Călărași și Polski Trambesh”, finanțat prin Programul INTERREG V-A România - Bulgaria 2014-2020.

Doi dintre respondenți au declarat că instituțiile lor nu au fost implicate în astfel de proiecte - unul pentru că:

„Instituția noastră ca ordonator de credite secundar are probleme cu participarea în proiecte europene deoarece

are o sancțiune impusă de Consiliul de Miniștri”, iar celălalt a oferit următoarea explicație: „Până acum nu am

participat la proiecte europene”. O dorință deosebit de puternică de a participa în astfel de proiecte o au cele

două școli de pe teritoriul municipalității, însă și acestea au lucrat doar pe programele naționale „La ora ta”.

La întrebarea „Ați participat / Ați implementat proiecte europene legate de piața forței de muncă? Dacă da,

vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - un respondent din nou a răspuns negativ pentru că

„Administratorul regional are doar funcții de coordonare și nu are competențe pentru a aplica pentru proiecte”.

Altul a declarat că instituția sa pur și simplu nu are nicio legătură cu partenerii potriviți. Alți respondenți dau

următoarele exemple:

Proiecte pentru dezvoltarea serviciilor sociale;

Start în carieră;

„Reconstrucția și dezvoltarea rețelei de drumuri, trotuare, terenuri de joacă în loc. Pavel, Maslarevo,

Strahilovo, Obedinenoe” în baza contractului nr. 04/322/00832/14.12.12, între Fondul național

„Agricultură” și municipalitatea Polski Trambesh.

Instruire și educare pentru tineri;

Klio;

Activarea persoanelor inactive;

Activi;

Proiecte în cadrul PO „Dezvoltarea resurselor umane”: „O nouă alegere - dezvoltare și realizare”,

„Sprijin pentru angajare”, „Educația și ocuparea forței de muncă a tinerilor”, proiectele sunt legate de

angajarea persoanelor fără loc de muncă din grupuri prioritare diferite, înregistrate la Direcția „Oficiul

forțelor de muncă”.

La întrebarea „Ați participat / implementat proiecte europene legate de educație? Dacă da, vă rugăm să

explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - Unul dintre respondenți a dat un răspuns negativ din nou, referindu-se la

natura specifică a instituției pe care o reprezintă. Altul arată că nu a participat, dar este esențial datorită existenței

instituțiilor de învățământ de specialitate din regiune. Restul respondenților au dat următoarele exemple:

Programul operațional „Capacitate administrativă”;

Proiectul „Să reușim toți împreună” pentru integrarea activă a copiilor minorităților;

Proiectul - „Împreună pentru - un viitor mai bun în Municipalitatea Polski Trambesh”, PO „Știință și

educație pentru o creștere inteligentă”;

Proiect furnizarea de orientări metodologice pentru școli.

La întrebarea „Instituția dumneavoastră oferă în anumite momente programe de învățare pe tot parcursul

vieții? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, de ce?” - Doi dintre respondenți au răspuns negativ. Ceilalți

au dat răspunsuri pozitive, citând următoarele exemple: participarea la cursurile organizate de Institutul de

Administrație Publică; instruire individuală și altele.

La întrebarea „Beneficiarii dumneavoastră au participat vreodată la programe de instruire pe tot parcursul

vieții organizate în străinătate?” - Toți respondenții au răspuns negativ.

La întrebarea „Cum apreciați educația colegilor/echipei dumneavoastră în ceea ce privește programele de

instruire pe tot parcursul vieții?” - Patru dintre respondenți au arătat că nivelul angajaților cu care lucrează

este „foarte ridicat”, „excelent”, „foarte bun”. Ei nu au arătat însă dacă acest lucru se referă și la programele de

învățare continuă. Unul dintre respondenți a răspuns că nivelul colegilor săi este „de departe puțin ridicat”.

La întrebarea „Colegii/echipa dumneavoastră s-au gândit la posibilitatea de a participa la programe de

instruire pe tot parcursul vieții și să se recalifice?” - Unul dintre respondenți a refuzat să răspundă, în timp ce

altul a spus că colegii săi pur și simplu nu au avut această posibilitate. Alții au dat următoarele exemple:

Angajații se străduiesc în mod constant să își îmbunătățească propriile calificări prin dobândirea unor

grade mai mari de studii;

Unii angajați participă la cursuri de recalificare;

Angajații participă la instruiri oficiale.

Cu toate acestea, toți respondenții sunt de acord că această problemă ține de alegerea personală a fiecărui

angajat.

La întrebarea „Ați implementat până în prezent proiecte în colaborare cu parteneri români? Dacă da, vă

rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - Aproape toți au oferit un răspuns pozitiv, indicând următoarele

exemple:

Colaborare transfrontalieră;

INTERREG V-A România - Bulgaria;

Participarea comună a administrațiilor regionale în Comitetele de Monitorizare din Bulgaria și România.

Doar unul dintre respondenți a dat un răspuns negativ.

La întrebarea „Sunt cetățeni care sunt interesați să lucreze în România? Dacă da, în ce domeniu? ” -

nimeni nu prezintă informații cu privire la astfel de persoane, numai una a presupus că astfel de persoane există,

dar a subliniat că aceste informații sunt neoficiale și nu poate sa ofere mai multe detalii despre acest aspect.

În ceea ce privește recomandările pentru îmbunătățirea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltarea

economică, au fost formulate următoarele:

Punerea permanent în aplicare de măsuri preventive și active pentru piața forței de muncă;

Suport asigurat pentru grupurile vulnerabile - tineri, persoane fără loc de muncă, persoane cu handicap;

Corelarea învățământului cu practica;

Recrutarea de forță de muncă pentru profesiile cerute;

Promovarea si incurajaarea antreprenoriatului;

Creșterea salariilor din sectorul privat;

Măsuri pentru ca tinerii să fie încurajați să rămână în localitățile mici;

Îmbunătățirea structurii demografice a populației;

Stimularea dezvoltării locale.

Rezultate în regiunea Ruse

În regiunea Ruse sunt opt municipalități. În cadrul acestui studiu au fost realizate interviuri cu reprezentanți a

cinci dintre ele, deoarece ceilalți au fost împiedicați să vorbească cu operatorii de interviu și cu reprezentanți ai

administrației regionale. Astfel, numărul de interviuri este de șase. Patru dintre respondenți au fost bărbați și

două femei. La întrebări, au răspuns reprezentanți ai autorităților locale din Ruse, Brashlyan, Slivo Pole, Tsenovo

și Ivanovo, precum și de la administrația regională din Ruse. Respondenții au vârste cuprinse între 30 - 50 de

ani. Toți respondenții au studii superioare de lunga durata.

La întrebarea „Instituția pe care o reprezentați are un rol activ pe piața muncii?” - Patru dintre respondenți

au declarat că instituțiile lor au un rol pe piața muncii, precizând că motivul principal este acela că municipalitățile

sunt principalii angajatori din regiune. Un singur respondent a răspuns „Nu aș spune exact așa”, menționând că

municipalitatea nu mai este un angajator important în regiune, pentru că oferă puține locuri de muncă.

La rândul său, administrația regională cooperează în mod activ cu Comisiile sectoriale privind educația și piața

forței de muncă, a cărei primă reuniune din acest an a avut loc la administrația regională, sub președinția lui

Stanimir Stanchev, administrator regional adjunct în regiunea Ruse. Principalul obiectiv al întâlnirii a fost de

aprobare a raportului pentru anul școlar 2016-2017.

Între comisie și administrația regională s-a discutat problema provocărilor demografice față de învățământ,

menționându-se că admiterea elevilor după finalizarea clasei a șaptea în școlile profesionale și de specializare

este cu un deficit de 174 de copii după finalizarea clasei a șaptea și de 156 de copii după finalizarea clasei a

opta, de pe teritoriul regiunii. Pentru prima data în ultimii cinci ani, există admitere cu un deficit așa de mare de

elevi.

În anul 2017/2018 au fost introduse 10 noi profesii pentru care există educație în 8 și 9 școli de nivel regional -

modelier-tehnolog de îmbrăcăminte, operator de chimist, organizator activități ale agențiilor de turism, după clasa

a 7-a, organizator activități ale agențiilor de turism, după clasa a 8-a, brutar-patiser, tehnician utilaje agricole,

programatori, expeditor logistică, merchandiser și expeditor-logistic (după propunerile făcute de mediul de

afaceri). În cinci școli din regiunea Ruse, pentru nouă specializări este oferită instruire duală.

Calitatea mediului de afaceri este evaluată în mod diferit.

Activă, cu menținerea contactelor permanente între angajatori și comunitate, în scopul atragerii

persoanelor fără loc de muncă.

Bună, dar fără accente importante;

Medie, din cauza numărului limitat de angajatori (cooperative agricole, magazine mici, etc.);

Slabă, deoarece nu există o cooperare activă și proiecte comune.

Doi dintre respondenți au dat scor scăzut din următoarele motive: instituțiile pe care le reprezintă sunt

municipalități rurale; nu pot participa la proiecte europene; lipsa concurenței loiale. Două evaluează pozitiv

argumentând cu reducerea șomajului în rândul tinerilor, dezvoltarea infrastructurii și afacerilor agricole. Aproape

toți identifică situația demografică nefavorabilă ca fiind principala problemă a mediului de afaceri, caracterizată

printr-o îmbătrânire accentuata, diminuare a populației și cu procesele active de emigrare, în principal în alte țări

europene.

La întrebarea „Cum apreciați relația cu actorii-cheie pe piața muncii?” - Niciunul dintre respondenți nu a făcut

o evaluare exactă, o parte dintre ei refuzând să răspundă la întrebare, iar cealaltă parte afirmând pur și simplu că

„interacționează activ cine cum poate”. Unul dintre respondenți clarifică faptul că principalii actori sunt potențialii

investitori. Avem tendința de a explica aceasta prin slaba dezvoltare a afacerilor în unele așezări mici, în special

în zonele rurale, cu o populație semnificativă de altă etnie.

La întrebarea „În ce măsură serviciile oferite de instituția dumneavoastră satisfac nevoile pieței muncii?” -

doar un respondent crede că nu sunt satisfăcute nevoile pieței muncii. Alții indică următoarele exemple într-o

direcție pozitivă:

Municipalitatea distribuie în mod regulat informații cu privire la posturile vacante si oportunitatile de

angajare;

Activități sociale;

Municipalitatea este un intermediar între stat și persoanele fără loc de muncă.

Tocmai la punctul „Activități sociale” apar și noi locuri de muncă. De exemplu, prin proiectul „Crearea unui centru

comunitar pentru furnizarea de servicii sociale în fiecare oră”, „Asistent personal”, „Asistent social” și „Centrul de

reabilitare și integrare socială” în primăria Ruse vor fi angrenați peste 100 de utilizatori și lucrători sociali, ultimii

dintre ei îndeplinind funcția de „asistenți personali”, „asistenți sociali” și asistenți care lucrează cu copiii cu nevoi

educaționale speciale.

A fost subliniat și faptul că deoarece toate municipalitățile întocmesc planuri de activități sociale, în

aceste planuri se implică și un anumit număr de specialiști.

La întrebarea „Cum ați aprecia colaborarea instituției dumneavoastră cu principalii actori de pe piața

muncii?” - un respondent a spus că nu poate să spună categoric, în timp ce altul a răspuns laconic că „facem tot

ce putem”. Doi respondenți indică următoarele forme de mecanisme de colaborare:

Primarul și specialistul în ocupare organizează întâlniri între angajatori, persoane aflate în căutarea unui

loc de muncă și șomeri;

Firmele care sprjină primăria primesc forță de muncă de la aceasta.

Nu ar trebui să fie ignorate problemele cu care municipalitățile se confruntă în legătură cu unul dintre grupurile

cele mai vulnerabile pe piața forței de muncă, și anume persoanele fără loc de muncă din rândul minoritățile

etnice. Integrarea lor pe piața muncii se face prin acțiuni care vizează reducerea șomajului în rândul acestora.

Potrivit respondenților, municipalitățile se implică pe piața muncii și prin strategiile de dezvoltare ale diferitelor

sectoare ale economiei. Astfel, de exemplu, reprezentantul municipalității Ivanovo face referire la PLANUL DE

DEZVOLTARE AL MUNICIPALITĂȚII IVANOVO 2014-2020, care prevede că înființarea de noi locuri de muncă

se poate face prin următoarele direcții: dezvoltarea turismului, care poate fi văzută ca o oportunitate de a

diversifica caracterul agricol al municipalității. Potențial de dezvoltare au formele alternative de turism, cum ar fi

cele rurale, culturale, de agrement, pescuit și altele. Pe de altă parte, arată că liniile directoare de dezvoltare

economică a municipalității Ivanovo ar trebui să se concentreze în primul rând pe utilizarea resurselor locale și

prelucrarea materiilor prime locale în producție. Există o foarte bună disponibilitate de materii prime locale în

industria prelucrătoare a culturilor de cereale, legume, fructe și struguri. Și, în sfârșit, este necesar să se ia

măsuri suplimentare pentru a sprijini activitățile fermierilor și arendașilor din municipalitate, odată cu asigurarea la

timp a subvențiilor și tranziția treptată către sectorul agro-ecologic.

Etape practice de dezvoltare a turismului au fost preluate și de alte municipalități, dar, cu toate că acestea dispun

de baze turistice construite prin proiecte europene, din cauza comercializării slabe a produselor turistice, fluxurile

de turiști ocolesc municipalitatea și aceasta nu se poate baza nici pe turiștii care să își petreacă o parte din zi

pentru a admira minunățiile naturale, nici pe nopți de cazare care să le aducă anumite venituri. Primarul din

Brashlen, de exemplu, a subliniat că, deși după reparație, Cabana se află într-o stare excelenta, aceasta practic,

nu este vizitată de nimeni.

La întrebarea „Care credeți că este nivelul punerii în aplicare a angajamentelor din partea beneficiarilor

față de instituțiile dumneavoastră?” - răspunsurile au variat de la „normal” la „strict individual”. Un singur

respondent definește nivelul ca fiind scăzut din cauza ratei ridicate a șomajului în regiune și pragului de vârstă

ridicat în municipalitate.

Ca răspuns la întrebarea „Instituția dumneavoastră a participat la implementarea unor proiecte europene?

Dacă da, vă rugăm explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - împreună cu răspunsurile pozitive au fost date și

următoarele exemple:

Proiecte ale Agenției de Asistență Socială;

Proiecte ale Agenției de ocupare;

Proiecte din Programul operațional de resurse umane pentru instruirea grădinarilor;

Proiect de reabilitare a grădiniței;

Proiect pentru grupurile de pescari.

Poziția activă pe această temă implică și reprezentantul administrației regionale și municipalitatea Ruse, care au

confirmat faptul că eforturile lor au fost îndreptate în primul rând către programul operațional „Regiuni în

dezvoltare 2014 - 2020”, unde municipalitatea Ruse a dispus de un program de investiții de peste 56 mln.leva

sprijin financiar nerambursabil pentru politici sectoriale importante, cum ar fi îmbunătățirea mediului urban,

îmbunătățirea conectivității de transport al centrului cu suburbiile, îmbunătățirea educației și a infrastructurii

sociale.

Municipalitatea Ruse așteaptă semnarea unui grant în valoare de peste 20 de milioane leva, a doua parte a

proiectului „Transport urban integrat”, care include conectarea cartierelor „Rodina” și „Charodeyka” cu centrul

orașului, reparații străzi și trotuare, extinderea rețelei de piste pentru biciclete, modernizarea sistemului de

transport. În curs de aprobare sunt și proiectele de modernizare a infrastructurii de învățământ din Ruse, unde

clădirile emblematice - monumente de cultură, Liceul de matematică și școala „Hristo Botev” au primit finanțare

europeană. Aici sunt incluse și trei grădinițe. Prin programul „Regiuni în dezvoltare”, Ruse a fost primul oraș din

Bulgaria care a întocmit documentația și a publicat anunțurile pentru achiziții publice.

La întrebarea „Ați participat/implementat proiecte europene legate de piața forței de muncă? Dacă da, vă

rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - doar un singur respondent a mărturisit că instituția sa a

participat la astfel de proiecte, de exemplu, la un proiect privind construirea unei unități de servicii la domiciliu.

La întrebarea „Ați participat / implementat proiecte europene legate de educație?” Dacă da, vă rugăm să

explicați. Dacă nu, din ce cauze? ” - Un respondent a declarat că instituția sa a lucrat în astfel de proiecte,

dând ca exemplu proiectul de lucru cu copii cu dizabilități (sectorul logopedie). Ceilalți au răspuns negativ,

spunând că le lipsește capacitatea și că nu se compară cu municipalități mai mari care sunt mai bine pregătite.

Municipalitățile mai mari, cum ar fi Ruse, de exemplu, prezintă o activitate foarte ridicată în dezvoltarea de

proiecte europene și absorbția fondurilor alocate de catre Uniunea Europeana pentru perioada de programare

2014-2020. Acest lucru se reflectă chiar și în structura municipalității, care are un viceprimar responsabil cu

dezvoltarea europeană și, evident, consideră că aceasta este o responsabilitate extrem de importantă în

activitățile sale.

La întrebarea „Instituția dumneavoastră oferă în anumite momente programele de instruire pe tot

parcursul vieții? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - doi dintre respondenți au

răspuns pozitiv, subliniind în mod explicit că este vorba despre instruirile anuale cu sprijinul statului. Alții spun că

nu au această posibilitate.

La întrebarea „Beneficiarii dumneavoastră au participat vreodată la programe de instruire pe tot parcursul

vieții?”, au răspuns că beneficiarii lor au fost instruiți în străinătate, dar cu bani de la stat, nu prin proiecte

europene sau pe cheltuială proprie. Ceilalți au răspuns negativ.

La întrebarea „Cum apreciați educația colegilor/echipei dumneavoastră în ceea ce privește programele de

învățare pe tot parcursul vieții?” - Patru dintre respondenți susțin că lucrează într-o echipă foarte bună, cu

mari calități profesionale. Doi dintre respondenți au dat o evaluare mai modestă a colegilor lor și anume „nu

foarte ridicată, dar fac ce vor”.

La întrebarea „Colegii/echipa dumneavoastră s-au gândit la posibilitatea de a participa la programe de

învățare pe tot parcursul vieții și la recalificare?” - toți respondenții au răspuns că acest lucru reprezintă o

alegere individuală, este avută în vedere, dar nu și pusă în aplicare. Astfel de training-uri au avut loc numai în

Ruse, dar nu și în municipalitățile mai mici. În același timp, motivația funcționarilor din municipalități de a participa

la astfel de instruiri este foarte mare, mai ales în orașele mici.

La întrebarea „Ați implementat proiecte până în prezent cu parteneri români? Dacă da, vă rugăm să

explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - Toți respondenții cu excepția unuia, au răspuns că sunt astfel de proiecte.

Au fost furnizate următoarele exemple:

Proiectul de cooperare transfrontalieră cu România;

Proiectul de vizite comune și schimbul de bune practici;

Proiectul de dezvoltare a turismului pe teritoriul mai multor municipalități.

La întrebarea „Sunt cetățeni care sunt interesați să lucreze în România? Dacă da, în ce domeniu?” -

Respondenții au recunoscut că nu au informații despre astfel de cetățeni, unul dintre ei însă a declarat că știe

oameni care sunt dispusi sa lucreze în România.

Recomandări pentru îmbunătățirea dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltare economică au fost

formulate din partea respondenților după cum urmează:

Să se stabilească o legătură mai clară între educație și mediul de afaceri;

Să se îmbunătățească infrastructura;

Să existe o concurență loială între municipalități în competițiile pentru proiecte;

Să se îmbunătățească mecanismele de cooperare transfrontalieră cu România;

Să se angajeze persoane pe perioade mai lungi, pe termen nelimitat, nu numai pentru câteva luni.

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR DIN PARTEA REPREZENTANȚILOR AUTORITĂȚILOR

LOCALE ȘI REGIONALE DIN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

Similarități în punctele de vedere și recomandările autorităților locale din Veliko Tarnovo și Ruse a fost constatate

în ceea ce privește interacțiunea mai strânsă între educație și mediul de afaceri, cu accent pe formarea orientată

spre practică, care să asigure calificări profesionale adecvate. Liniile directoare de dezvoltare prezentate de către

reprezentanții autorităților locale din regiunea Veliko Tarnovo sunt axate pe adoptarea de măsuri pentru

încurajarea tinerilor de a se realiza în localitățile mai mici, precum și pe stimularea antreprenoriatului și pe

dezvoltarea locală. Pentru autoritățile locale din regiunea Ruse, un pas important este îmbunătățirea

mecanismelor de cooperare transfrontalieră cu România, precum și garantarea unei concurențe loiale între

municipalități în competițiile pentru proiecte.

10. REZULTATELE SONDAJULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI

ȚINTĂ „ORGANIZAȚII NONGUVERNAMENTALE”

Rezultatele studiului în regiunea Veliko Tarnovo

Veliko Tarnovo este deosebit de activă în sectorul non-guvernamental, datorită circumstanțelor diferite. Au fost

intervievate cinci organizații non-guvernamentale (Oragnizații neguvernamentale). Patru dintre respondenți au

fost de sex feminin, și unul de sex masculin. Respondenții au avut vârste cuprinse între 28 și 40 de ani, numai

unul - mai mult de 50 de ani. Toți cei intervievați au studii superioare. Trei dintre cei intervievați au fost cetățeni

din Veliko Tarnovo, iar doi din municipalitatea Gorna Oryahovitsa. Toți respondenții au domiciliul permanent pe

teritoriul regiunii Veliko Tarnovo.

La întrebarea „Are instituția dumneavoastră un rol semnificativ pe piața muncii?” - trei dintre respondenți

indică faptul că Oragnizațiile neguvernamentale pe care le reprezintă au un astfel de rol. Unul dintre ei afirmă că

acesta este reprezentat de sprijinul pe care Oragnizațiile neguvernamentale îl oferă persoanelor fără loc de

muncă pentru a-și găsi un loc de muncă pe teritoriul Uniunii Europene. Celelalte două au spus că Oragnizații

neguvernamentale pe care le reprezintă au un rol important pe piața muncii, deoarece acestea se ocupă tocmai

cu găsirea de locuri de muncă.

La întrebarea „Instituția dumneavoastră are un rol semnificativ în dinamica pieței muncii?” - toți

respondenții au răspuns că Oragnizațiile neguvernamentale pe care le reprezintă nu au un astfel de rol. Acest

lucru este confirmat de imaginea de ansamblu a Oragnizațiilor neguvernamentale din regiunea Veliko Tarnovo -

dacă vizitați portalul regiunii în secția Oragnizații neguvernamentale se poate observa că reprezentanții sectorului

civil se orientează spre alte teme - cooperare etnică, egalitatea de gen, probleme culturale și probleme de

identitate, caritate, asistență pentru dezavantajați și excluși social, lucrul cu copiii cu nevoi speciale și foarte

puține dintre ele se angajează în mod specific în tematici legate de o piață a forței de muncă activă.

La întrebarea „Care sunt principalele activități desfășurate de instituția dumneavoastră”, s-au primit

următoarele răspunsuri:

Instruirea persoanelor fără loc de muncă în scopul formării și reconversiei profesionale;

Lucrul împreună cu instituțiile Uniunii Europene în dezvoltarea programelor de prevenire a șomajului;

Apărarea drepturilor lucrătorilor;

Oferirea de consiliere juridică și pentru angajare;

Protejarea statutului de drept al angajaților față de angajatori;

Desfășurarea de cursuri de formare pentru persoanele fără loc de muncă în scopul pregătirii pentru

interviuri în fața angajatorilor;

Voluntariat.

La întrebarea „Cum apreciați contactele dintre instituția dumneavoastră și mediul de afaceri (angajatori)?”

- aproape toți cei intervievați atestă relații stabile și pozitive. Unul dintre ei a descris aceste contacte ca fiind

excelente, argumentand că Oragnizația sa neguvernamentală beneficiază de fiecare dată de cooperare din

partea angajatorilor ori de câte ori este necesar. Trei dintre respondenți au spus că este vorba de contacte bune

și foarte bune, bazate pe dezvoltarea de programe comune pentru prevenirea șomajului și identificarea de locuri

de muncă permanente pentru persoanele fără loc de muncă. Doar un singur reprezentant a ales să răspundă

„Nu pot răspunde”.

La întrebarea „Cum apreciați mediul de afaceri din regiunea dumneavoastră?” - doi dintre respondenți,

cetățeni ai municipalității Veliko Tarnovo, au definit situația mediului de afaceri ca fiind „în evoluție”, cu

următoarele argumente:

Creșterea întreprinderilor care caută lucrători;

Nivelul scăzut al șomajului în rândul tinerilor din Veliko Tarnovo - sub 8%;

Dezvoltarea crescândă a regiunii în ansamblul său.

Reprezentanți ai Oragnizațiilor neguvernamentale din Gorna Oryahovitsa o definesc ca fiind slabă și în scădere.

Acestă opinie este tipică pentru Oragnizațiile neguvernamentale din orașele mici, din Bulgaria centrală și de

nord-est, care s-au dovedit a fi cele mai afectate de criza economică și au îndurat cele mai dificile consecințe ale

stagnării economice. Doar unul dintre respondenți a dat un răspuns negativ cu cuvintele: „Nu pot să răspund”.

Toți respondenții indică faptul că există un contact foarte bun și stabil între Oragnizații neguvernamentale pe care

le reprezintă și beneficiarii acestora. În susținerea concluziilor, formulează următoarele argumente:

Dorința beneficiarilor de a participa la instruirile periodice organizate de Oragnizațiile neguvernamentale

;

Prezența unui număr mare de beneficiari care doresc să utilizeze serviciile acestor Oragnizații

neguvernamentale ;

Contactele permanente care există între beneficiarii fără loc de muncă și Oragnizațiile

neguvernamentale .

Acesta este un indicator încurajator, care arată că Oragnizațiile neguvernamentale sunt în curs de dezvoltare ca

unul dintre actorii importanți de pe piața forței de muncă pentru furnizarea de servicii educaționale și de formare,

orientate către acele segmente ale populației care sunt cele mai vulnerabile, care nu își pot permite să aloce

fonduri pentru reconversie profesională sau pentru care pur și simplu nu există alte alternative educaționale în

locul în care trăiesc.

La întrebarea „În ce măsură serviciile oferite de instituția dumneavoastră satisfac nevoile pieței muncii?” -

doi dintre respondenți au dat un răspuns pozitiv, precizând că acestea se străduiesc să își actualizeze în mod

constant programul și să se adapteze la nevoile tuturor beneficiarilor. Un exemplu în acest sens este crearea

așa-numitului „Sindicat electronic” care are o funcție la distanță: „Oamenii pot găsi de acasă ceea ce au nevoie în

cazul în care nu pot veni până aici”.

Alte exemple sunt lucrul în comun și menținerea unor relații bune cu alte Oragnizații neguvernamentale și

actualizarea constantă a listei de activități. Alți doi respondenți au răspuns negativ la întrebare, precizând că

serviciile oferite de Oragnizația lor neguvernamental satisfac „minimal” sau „mediu” nevoile pieței muncii. Un

singur respondent a răspuns din nou: „Nu pot aprecia”.

La întrebarea „Cum apreciați perspectiva reală de asistență a beneficiarilor prin utilizarea serviciilor

oferite de instituția dumneavoastră (se reduce numărul de beneficiarilor și serviciilor)?” – răspunsurile

variază din nou. Doi dintre respondenți au declarat că numărul beneficiarilor a scăzut, dacă se au în vedere

datele statisticile și faptul că tinerii emigrează sau se mută în orașele mai mari. Alți doi au raportat că beneficiarii

lor sunt de un nivel mediu, nici nu cresc ca număr, nici nu scad. Un singur respondent a răspuns că beneficiarii

Oragnizației sale neguvernamentale sunt în creștere, dând ca exemplu programul „Șansă pentru loc de muncă”,

implementat de instituția sa, care oferă șanse de recalificare persoanelor. Exemplul se referă la o persoană care

a lucrat o lungă perioadă de timp ca vânzător la Lidl. După un curs de recalificare profesională în cadrul

programului, persoana a avut ocazia de a lucra într-o perioadă de probă la o grădiniță, ca asistent - pedagog.

După perioada de probă, directorul grădiniței l-a angajat cu contract de muncă permanent. În prezent, persoana

este pe cale de a dobândi o diplomă universitară în specialitatea „Pedagogie”.

La întrebarea „Care credeți că este nivelul de dezvoltare al beneficiarilor care au beneficiat de serviciile

instituției dumneavoastră?” - aproape toți respondenții au răspuns că nivelul beneficiarilor este în creștere,

doar unul dintre intervievați a estimat că acesta rămâne la un nivel „minim”.

La întrebarea „Dumneavoastră/organizația dumneavoastră ați fost implicați în proiecte europene de care

se pot folosi beneficiarii dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - toți

reprezentanții Oragnizațiilor neguvernamentale au spus că instituțiile lor lucrează sau au lucrat în programe și

proiecte europene. Au dat următoarele exemple:

Proiect de informare și structurare - proiectul are ca scop furnizarea de sfaturi și informații structurate,

care se realizează de angajații care protejează interesele colegilor lor în fața angajatorilor;

Înființarea Institutului de Cercetări Sociale - sarcina lui este de a monitoriza starea pieței muncii;

Programul de cooperare transfrontalieră din Călărași;

Proiectul „Sprijin pentru o muncă decentă”;

Programul Erasmus +;

Programul Național pentru tineri;

Programul european pentru tineret;

Acest rezultat nu este surprinzător, având în vedere faptul că majoritatea Oragnizațiilor neguvernamentale

bulgare nu au alte surse de venit și se bazează numai pe proiecte europene și internaționale. În acest sens,

Veliko Tarnovo nu face excepție.

La întrebarea „Dumneavoastră/organizația dumneavoastră ați participat sau ați implementat proiecte

europene pe piața muncii? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - trei dintre respondenți

au răspuns afirmativ la această întrebare, dând următoarele exemple:

Proiectul „Șansă pentru loc de muncă”, care se implementează în comunități cu niveluri ridicate ale

șomajului (peste 20%), cum a fost dat exemplul referitor la municipalitatea Zlataritsa, regiunea Veliko

Tarnovo, unde a fost organizat un curs pentru grădinari și unde toți absolvenții au primit certificate de

calificare și posibilitatea de a practica această profesie;

Proiectul de colaborare transfrontalieră cu Călărași;

Programul „Start în cariera” pentru tinerii absolvenți cu studii superioare fără loc de muncă;

Ceilalți doi respondenți au declarat că instituțiile lor nu au fost implicate în proiecte privind piața forței de muncă.

La întrebarea „Dumneavoastră/organizația dumneavoastră ați fost/sunteți implicați în proiecte europene

legate de programele de formare profesională? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” -

Trei dintre respondenți au răspuns pozitiv la întrebare, dând următoarele exemple:

Proiectul „Șansă pentru loc de muncă”, prin care se desfășoară cursuri de recalificare pentru persoane

fără loc de muncă;

Centrul de Formare Profesională - unde sunt instruite persoane fără loc de muncă pentru a dobândi

competențe pentru noi locuri de muncă;

Programul Erasmus +.

Doi dintre respondenți au răspuns negativ la întrebare.

La întrebarea „Există programe de formare profesională dezvoltate de instituția dumneavoastră? Dacă

da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - Un singur respondent a răspuns că instituția pe care o

reprezintă dezvoltă programe de formare profesională. Exemplele sale sunt următoarele:

Efectuarea de cursuri în cadrul Colegiului de formare profesională din cadrul organizației;

Efectuarea de cursuri în cadrul Centrului de formare profesională din cadrul organizației;

Formare la nivel local în administrațiile regionale și municipale.

Ceilalți patru respondenți au răspuns negativ la întrebare. Acest lucru ne conduce la concluzia că dezvoltarea

propriilor programe educaționale nu este cea mai puternică parte a Oragnizațiilor neguvernamentale din Veliko

Tarnovo. Motivul poate fi atât lipsa bazei materiale, adesea solicitată de organizațiile care oferă formare

profesională și educație, cât și lipsa de certificări de la Agenția Națională, care sunt destul de scumpe pentru

posibilitățile Oragnizațiilor neguvernamentale.

La întrebarea „Beneficiarii instituției dumneavoastră au participat la programe de instruire pe tot

parcursul vieții/s-au recalificat?”- s-au primit următoarele răspunsuri: toți respondenții au declaray că instituțiile

lor au participat la astfel de programe.

La întrebarea „Cum apreciați pregătirea profesională a angajaților din instituția dumneavoastră în

domeniul muncii cu privire la programele de formare profesională?” Trei dintre respondenți au evaluat cu

„foarte bine”, argumentând că este vorba de echipe de specialiști bine pregătiți, care se perfecționează constant

în procesul muncii. Un respondent evaluează „bună”, iar ultimul – „medie”. Acest lucru, în opinia noastră, este un

indicator al unei tendințe care are loc în întreaga țară, și anume profesionalizarea Oragnizațiilor

neguvernamentale și a serviciilor pe care le oferă.

La întrebarea „Angajații instituției dumneavoastră au posibilitatea să se intruiască pe tot parcursul vieții?”

- toți respondenții au răspuns pozitiv și au dat următoarele exemple:

Posibilitatea asocierii doctoranzilor în activitatea Oragnizațiilor neguvernamentale;

Desfășurarea de cursuri de formare pentru calificare;

Desfășurarea de cursuri de formare pentru angajații Oragnizațiilor neguvernamentale;

La întrebarea „Implementați proiecte în parteneriat cu România? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu,

din ce cauză?” - trei dintre respondenți au declarat că instituțiile lor nu au participat la astfel de proiecte, unul

dintre ei a mărturisit că s-au făcut încercări, dar acestea nu au avut succes. Ceilalți doi au dat următoarele

exemple:

Proiectul de cooperare transfrontalieră cu Călărași;

Programul Erasmus +.

La întrebarea „Există printre beneficiarii instituției dumneavoastră persoane interesate în găsirea unui loc

de muncă în România? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - toți respondenții au

răspuns negativ, confirmând faptul că niciunul dintre beneficiarii instituțiilor lor nu a avut interes în găsirea unui

loc de muncă în România.

Următoarele recomandări au fost făcute de Oragnizațiile neguvernamentale pentru îmbunătățirea

dinamicii pieței forței de muncă și dezvoltării economice:

Tinerii să se orienteze către specializări pentru care lipsesc specialiști și nu către acelea despre care se

poate spune că „este ceva care se învață pentru că și ceilalți au învățat”. Exemple de specializări care

se caută sunt cele de medic, strungar și sudor, iar de profesii pentru care există personal suficient -

avocați, experți bancari și manageri;

Existența mai multor proiecte transfrontaliere pentru a atrage investiții străine;

Introducerea de cursuri de educație civică în școală, unde tinerii să învețe concepte, cum ar fi

contractele de muncă și carte de muncă, piața forței de muncă, în general;

Îmbunătățirea standardului de viață;

Recrutarea de mai multă forță de muncă din Veliko Tarnovo, unde „rata șomajului este de doar 4%”;

Crearea de noi locuri de muncă;

Stimularea spiritului antreprenorial și inițiativei private în rândul tinerilor în detrimentul „înregistrării la

Biroul forțelor de muncă”.

Rezultatele studiului în regiunea Ruse

În regiunea Ruse, au fost intervievați cinci reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale (Oragnizații

neguvernamentale). Patru dintre respondenți au fost femei, iar unul bărbat. Trei dintre ei au avut vârsta de până

în 40 de ani și doi între 40 și 60. Toți respondenții au fost absolvenți de studii superioare.

La întrebarea „Are instituția dumneavoastră un rol semnificativ pe piața muncii?” - patru Oragnizații

neguvernamentale au declarat că nu au un rol semnificativ pe piața muncii. Doar unul apreciază rolul său ca fiind

„foarte serios”. Reprezentanta acestuia subliniază că acest lucru este așa din mai multe motive:

Instituția comunică periodic cu Oficiul forțelor de muncă;

Instituția inițiază în mod regulat programe pentru persoane fără loc de muncă în legătură cu formarea și

calificarea acestora;

Instituția oferă posibilități persoanelor instruite să desfășoare stagii de practică plătite și apoi să rămână

în câmpul muncii dacă primesc aprobare.

Cu toate acestea, faptul că doar unul dintre cele cinci Oragnizații neguvernamentale lucrează pentru

îmbunătățirea pieței muncii din regiune arată că potențialul sectorului neguvernamental de combatere a

șomajului este scăzut și dependent de stat.

Acest lucru este confirmat de răspunsurile la întrebarea „Are instituția dumneavoastră un rol semnificativ în

dinamica pieței forței de muncă?” - trei Oragnizații neguvernamentale au reiterat faptul că nu au niciun rol

semnificativ în dinamica pieței muncii. Respondentul celei de-a patra Oragnizații neguvernamentale a ezitat în

răspunsul său: „Mai degrabă da, atâta timp cât multe companii iau legătura cu noi pentru a-și deschide birouri în

alte țări, în regiune sau pentru a găsi personal”. Aceasta însă nu a furnizat dovezi clare pentru afirmațiile sale. O

singură Oragnizație neguvernamentală a demonstrat un rol activ în dinamica pieței forței de muncă din

următoarele motive:

Instituția participă la comisiile de la oficiile forțelor de muncă;

Instituția participă la comisiile de la oficiile administrației regionale;

Instituția raportează în mod regulat în care dintre sectoare se caută lucrători;

Instituția organizează în mod regulat instruiri și stagii de practică plătite pentru sectoarele în care există

un deficit de forță de muncă.

La întrebarea „Care sunt principalele activități desfășurate de instituția dumneavoastră?”, respondenții

indică mai multe direcții:

Stabilirea de contacte cu persoanele fără loc de muncă;

Inițierea de proiecte pentru persoane fără loc de muncă;

Furnizarea de servicii sociale și activități de consultanță pentru persoanele cu tulburări psihice,

persoane dependente și persoanele care au avizul Comisiei teritoriale a medicilor;

Activități de mediere, cu accent pe justiția reparatorie;

Integrarea copiilor din comunitățile minoritare, cu accent pe comunitățile de romi;

Lucrul cu așa-numitele grupuri nevoiașe - tineri care nu lucrează, nu doresc să lucreze și nu știu de ce

au nevoie de muncă;

Protecția drepturilor angajaților;

Inițierea de programe de formare profesională și programe de ocupare a forței de muncă temporară;

Participarea la programele și proiectele europene în domeniul șomajului.

La întrebarea „Cum apreciați contactele dintre instituția dumneavoastră și mediul de afaceri (angajatori)?”

- două Oragnizații neguvernamentale indică faptul că mențin contacte permanente cu mediul de afaceri și

angajatori. Celelalte trei sunt în contact permanent cu angajatorii în mai multe direcții. Un respondent a răspuns

că Oragnizația neguvernamentală pe care o reprezintă organizează întâlniri periodice comune și evenimente în

diferite regiuni din țară pentru a oferi locuri de muncă pentru toți cei interesați. Un alt respondent spune că există

legături exclusiv cu „structuri private” dar refuză comentarii mai detaliate. Al treilea respondent arată că există o

tensiune constantă între Oragnizația neguvernamentală pe care o reprezintă și angajatori - în ceea ce privește

contractele de muncă colective și baza normativă. Toate acestea arată că, cu puține excepții, contactele dintre

Oragnizațiile neguvernamentale din regiunea Ruse și angajatorii din regiune nu sunt stabile sau lipsesc, iar

relația dintre ele contribuie puțin la reducerea șomajului.

Respondenții evaluează mediul de afaceri din regiunea Ruse ca fiind complicat și neclar. Unul dintre

reprezentanții Oragnizațiilor neguvernamentale a refuzat să facă o evaluare sub pretextul că nu are competența

necesară pentru a face acest lucru. Trei dintre respondenți au dat o evaluare negativă, argumentele lor fiind după

cum urmează: există o stagnare în cererea și oferta de muncă; regiunea Ruse este o regiune subdezvoltată;

ratele șomajului sunt ridicate, iar procentul redus este pur și simplu rezultatul cifrei de afaceri din regiune.

Negativă este și evaluarea și ultimului respondent, cu excepția faptului că argumentul său se bazează pe

atitudinea negativă pe care o au firmele private față de angajații lor.

Beneficiarii organizațiilor, menționați de aceștia, sunt grupurile următoarele: persoane fără loc de muncă;

persoane cu dizabilități, persoane cu aviz de la Comisia regională a medicilor și cu probleme psihice; sindicaliști.

Trei dintre respondenți nu au făcut o evaluare a contactelor lor cu beneficiarii. Primul - deoarece Oragnizația sa

neguvernamentală lucrează la primul său proiect; al doilea susține că activitatea Oragnizației sale

neguvernamentale – respectiv medierea, este ceva cu totul necunoscut în Bulgaria iar beneficiarii săi nu pot fi

ușor definiți; al treilea refuză evaluarea din cauza naturii specifice a beneficiarilor săi - persoane cu handicap. Al

patrulea respondent a mărturisit că există o relație bilaterală între Organizația sa neguvernamentală pe care o

reprezintă și beneficiarii săi. Al cincilea a dat note mari contactelor cu beneficiarii, datorită posibilităților pe care

Oragnizația sa neguvernamentală le are pentru a influența piața muncii atât la nivel local, cât și național. Trei

dintre respondenți consideră că serviciile oferite de instituția lor nu satisfac nevoile pieței muncii. Unul dintre

aceste Oragnizații neguvernamentale furnizează servicii de consultanță în dreptul muncii. Serviciile pe care le

furnizează celelalte două sunt strict specializate și nu au nicio importanță pentru piața muncii. Ceilalți doi

respondenți au răspuns că serviciile oferite de instituțiile lor satisfac pe deplin nevoile pieței muncii.

La întrebarea „Cum apreciați perspectiva reală a asistenței beneficiarilor care utilizează serviciile oferite

de instituția dumneavoastră (se reduce numărul de beneficiari și servicii)?”, răspunsurile au fost după cum

urmează. Trei dintre respondenți au raportat o creștere a beneficiarilor serviciilor oferite de instituțiile lor. Unul

chiar prevede suspendarea în curând a activităților Oragnizației neguvernamentale pe care o reprezintă. Este

interesant faptul că acesta din urmă vede ca motiv al eșecului instituției sale „PO Resurse Umane, care poate fi

extrem de util, nu cunoaște problemele, nu le abordează în mod corespunzător, nu cunoaște legislația europeană

și orientarea îi împiedică pe cei care ar dori să lucreze în acest domeniu, prin aplicarea eronată a regulii de

minimis”. Ceilalți doi raportează o creștere semnificativă a beneficiarilor nu numai în Bulgaria, ci și în străinătate.

La întrebarea „Care credeți că este nivelul de dezvoltare al beneficiarilor care utilizează serviciile oferite

de instituția dumneavoastră?”, răspunsurile au fost după cum urmează. Trei dintre respondenți au raportat o

schimbare pozitivă la beneficiari, care se manifestă în mai multe moduri:

Ridicarea nivelului lor de calificare;

Mărirea motivației;

Creșterea gradului de informare;

Creșterea asumării responsabilităților și a angajamentelor profesionale.

Ceilalți doi respondenți nu raportează o creștere a nivelului beneficiarilor. Unul dintre ei evidențiază următoarele

motive pentru aceasta:

Lipsa de cultură generală pentru muncă;

Tinerii fără loc de muncă și refuzul lor de a munci și de a se dezvolta;

Politica guvernamentală deliberată care vizează împiedicarea activităților Oragnizațiilor

neguvernamentale care lucrează pentru prevenirea șomajului în rândul tinerilor.

La întrebarea „Dumneavoastră/Organizația dumneavoastră ați fost implicați în proiecte europene de care

pot beneficia clienții dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?”, aproape

toți respondenții au răspuns că instituția lor a participat la elaborarea unor proiecte europene. Au fost date

următoarele exemple:

Proiectul privind prevenirea șomajului în rândul tinerilor din Ruse;

Realizarea Agenției pentru parteneriat transfrontalier între Bulgaria și România;

Proiecte care desfășoară programe de formare profesională pentru persoane fără loc de muncă;

Proiectele naționale și regionale privind prevenirea șomajului în Bulgaria.

Doar unul dintre respondenți a răspuns negativ la întrebare.

La întrebarea „Dumneavoastră/Organizația dumneavoastră ați participat sau implementat proiecte

europene pentru piața muncii? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?”, trei dintre

respondenți au răspuns negativ. Ceilalți doi dau următoarele exemple:

Realizarea Agenției pentru parteneriat transfrontalier între Bulgaria și România;

Proiectele naționale și regionale privind prevenirea șomajului în Bulgaria.

La întrebarea „Dumneavoastră/Organizația dumneavoastră ați participat sau implementat proiecte

europene de formare profesională? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?”, un

respondent a răspuns cu cuvintele: „Categoric nu, nu suntem o organizație de instruire”. Ceilalți patru au răspuns

că au implementat astfel de proiecte sau au fost parte a celor existente. Au fost date următoarele exemple:

Executarea contractelor legate de formarea profesională în administrație;

Implicare in programe cum ar fi „Start în carieră” și „Manager pentru o zi”;

Implicarea în programele obișnuite de formare specializată în sectorul medical;

Dezvoltarea de programe de formare profesională internațională.

La întrebarea „Există programe de formare profesională dezvoltate de instituția dumneavoastră? Dacă

da, vă rugăm să explicați. Dacă nu, din ce cauză?” - doar unul dintre respondenți a răspuns pozitiv, dând

exemplu cu formarea regulată, la care participă activiștii Oragnizației sale neguvernamentale. Scopul instruirii

este de a spori calificarea profesională. Celelalte Oragnizații neguvernamentale dezvoltă programe de formare

profesională. De fapt, singurele cursuri organizate sunt orientate către angajații Oragnizațiilor neguvernamentale

care le organizează.

La întrebarea dacă „Beneficiarii instituției dumneavoastră au fost implicați în programe de învățare pe tot

parcursul vieții/programe de recalificare?” - trei au răspuns pozitiv, precizând că aceste programe includ

cursuri de inițiere în informatică, învățarea limbilor străine și de formare suplimentară. Doi respondenți au

răspuns negativ la întrebare.

La întrebarea „Cum apreciați pregătirea profesională a angajaților din instituția dumneavoastră în

domeniul muncii cu privire la programele de formare profesională?” - aproape toți respondenții au dat cel

mai mare punctaj personalului cu care lucrează. Argumentele sunt după cum urmează:

Complementaritatea echipei;

Grad ridicat de profesionalism;

Nivel ridicat de competență.

Doar un singur respondent a fost critic în evaluarea colegilor săi: „Cunoștințele pe care le au să garanteze

calitatea. Dar abilitățile practice - sunt îndoielnice”. Ca dovadă a celor argumentate, a declarat că toți colegii săi

au fost până de curând fără loc de muncă și nu au experiență practică.

La întrebarea „Salariații din instituția dumneavoastră au posibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții?”,

toți respondenții au răspuns „da”, indicând faptul că este vorba de pregătire de specialitate în ceea ce privește

activitățile lor.

La întrebarea „Ați implementat proiecte în parteneriat cu România? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă

nu, din ce cauză?” - aproape toți respondenții au răspuns că astfel de proiecte există. Sunt furnizate

următoarele exemple:

Realizarea Agenției de parteneriat transfrontalier între Bulgaria și România;

Proiecte comune în managementul riscului;

Proiecte comune de luptă împotriva șomajului;

Memorandum comun cu Agenția pentru Romi din România;

Programe pentru schimbul de experiență și bune practici în domeniul sindicatelor;

Agenția și proiectul privind programul transnațional pentru navigația pe Dunăre.

Un singur respondent a răspuns că proiectele planificate cu România au eșuat „nu din vina noastră”.

Niciunul dintre respondenți nu a subliniat că beneficiarii instituției pe care o reprezintă sunt interesați să

lucreze în România. Un singur respondent a susținut că: „În România nu, deși a existat ideea unui centru

internațional în Ruse pentru serviciile de intermediere pentru români care caută de lucru în Bulgaria. Dar nu s-a

mai dezvoltat”.

Recomandările pe care respondenții le-au formulat pentru consolidarea dinamicii pieței forței de muncă

și dezvoltarea economică au fost în următoarele direcții:

Sisteme de motivare mai flexibile din partea angajatorilor;

Mai multe inițiative din partea Agenției pentru ocuparea forței de muncă;

Stimularea investițiilor în Ruse;

Transparența serviciilor și caracterului utilizatorilor;

Mai multă încredere și proiecte comune între întreprinderi și sindicate;

Atenuarea lipsei de educație în rândul comunităților minoritare;

Măsurile de ocupare pentru grupul de tineri „NEETs”;

Creșterea motivației în rândul persoanelor fără loc de muncă.

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR DIN PARTEA REPREZENTANȚILOR ORGANIZAȚIILOR

NEGUVERNAMENTALE DIN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

Similarități în opiniile și recomandările Oragnizațiilor neguvernamentale din regiunile Veliko Tarnovo și Ruse au

fost constatate în ceea ce privește nevoia de extindere a ocupării forței de muncă, care poate fi realizată prin

stimularea activităților de investiții, precum și printr-o mai mare flexibilitate a sistemelor de motivare a

angajatorilor. Reprezentanți ai Oragnizațiilor neguvernamentale din regiunea Veliko Tarnovo indică necesitatea

mai multor proiecte transfrontaliere, care, la rândul lor, vor atrage mai mulți investitori străini. Există și un aspect

important în ceea ce privește procesul educațional - în cadrul învățământului secundar să se înceapă predarea

unor cunoștințe și competențe specifice nevoilor existente pe piața muncii. Un aspect important este propunerea

de stimulare activă a întreprinderilor aflate la început de drum, respectiv a tinerilor întreprinzători. Reprezentanții

Oragnizațiilor neguvernamentale din regiunea Ruse s-au concentrat pe motivarea grupurilor vulnerabile de pe

piața muncii și pe combaterea analfabetismului în rândul comunităților minoritare.

11. REZULTETELE STUDIULUI GRUPULUI ȚINTĂ

„ANGAJATORI”

Rezultatele studiului în regiunea Veliko Tarnovo

O condiție prealabilă pentru studiul firmelor din regiunile Veliko Tarnovo și Ruse a fost ca acestea să fi angajat

forță de muncă în ultimele șase luni. Eșantionul a permis ca, în cazul unui răspuns negativ, să se treacă la

următoarea persoană juridică specificată în acesta. Intervievatorii au fost instruiți înainte de a proceda la punerea

în aplicare a interviului pentru a pune această întrebare și să continue numai în cazul în care există un răspuns

pozitiv.

În cadrul acestui studiu au fost intervievați cinci reprezentanți a cinci firme - angajatori, 4 femei și 1 bărbat. Patru

dintre respondenți se încadrează în intervalul de vârstă de 50-60 de ani și numai unul sub 30 de ani. Trei dintre

angajatorii intervievați sunt absolvenți de studii superioare, unul este un absolvent de studii medii și are educație

specială secundară. Toți angajatorii sunt din localitatea Veliko Tarnovo. Toți angajatorii locuiesc permanent în

regiunea Veliko Tarnovo.

La întrebarea „De cât timp sunteți în afaceri?”, majoritatea a răspuns că sunt în mediul de afaceri de o

perioadă destul de lungă de timp, respectiv de aproximativ 17-25 ani. Un singur respondent a mărturisit că firma

sa este pe piață de numai trei ani. Acest factor este încurajator, deoarece arată că, în ciuda mediului economic

nefavorabil, mai ales în timpul ultimei crize, acești oameni au rămas „la suprafață” și nu și-au închis afacerile.

La întrebarea „Ce vă motiveaza pentru a începe să vă ocupați de afaceri?”, au dat următoarele răspunsuri:

Oportunitatea de a lucra pentru ei înșiși. Aceasta creează posibilitatea „să fii singur pentru

tine”, să nu ai „nici un șef deasupra capului”, să nu te supui ordinelui altuia care poate fi mai

puțin pregătit decât tine etc.

Posibilitățile de autoperfecționare - posibilitatea de a face o afacere a ta este identificată nu

numai ca o posibilitate de a-ți câștiga pâinea, ci și de a depune eforturi pentru a atinge calitatea

pe care o dorești, să înveți lucruri noi despre lumea afacerilor, să îți realizezi ideile așa cum le

vezi tu.

Dorința de auto-exprimare este asociată nu numai cu dorința de a-ți oferi un stil de viață decent

pentru tine si familia ta, pentru a-ți asigura condițiile materiale și economice, pentru a te salva

de constrângerile sărăciei și mizeriei, dar, de asemenea, ca o oportunitate de a te afirma față

de apropiați și comunitate.

Șomajul. Parte a acestor angajatori, în una sau altă perioadă a vieții lor, au fost persoane fără

loc de muncă și au suferit din acestă cauză, pentru că a trebuit „să se bazeze pe stat pentru

pâine”.

Dragostea pentru profesie - este vorba de un optician profesionist, care a lucrat anterior într-o

întreprindere optică de stat, iar acum are propria sa întreprindere de optică privată. Dragostea

față de profesie și domeniul selectat au ajutat această persoană să depășească obstacolele și

să păstreze relația cu specialitatea care acum pentru el a devenit o afacere și o sursă de

siguranță financiară.

Evaluarea respondenților despre mediul de afaceri din regiune, în general, este negativă. Motivele indicate de

aceștia sunt următoarele:

Situația grea a pieței;

Scăderea vânzărilor (în cazul concret - de mobilier);

Concurența ridicată și neloială.

O astfel de atitudine este ușor de înțeles având în vedere că toți respondenții sunt reprezentanți ai unor afaceri

mici, medii sau de familie, care încă trec cu greu peste criza economică, ce se manifestă și în prezent. Și dacă

primele două motive indicate ne orientează către factori obiectivi, care se manifestă în afara controlului uman, al

treilea motiv - concurența neloială - arată nemulțumirea angajatorilor față de nerespectarea legii și incapacitatea

statului de a oferi un mediu de piață în care „să participe toți și să câștige cel mai bun”. Această deteriorare a

încrederii față de stat este o tendință destul de îngrijorătoare, care trebuie avută în vedere.

La întrebarea „Aveți probleme în a găsi un loc de muncă?”, doar unul dintre angajatori nu a menționat așa

ceva. Ceilalți au identificat următoarele probleme:

Specialiștii în regiune (domeniul cosmetică) sunt puțini;

Este nevoie de un tip specific de vânzători - consultanți (competenți în vânzare de mobilă);

Lipsa forței de muncă calificate: exemplul este acela că profesioniștii opticieni sunt puțini - după

părerea angajatorului intervievat, o astfel de calificare poate fi dobândită numai în Sofia și pe o

perioadă de 2 ani în Varna. De aceea, uneori, se impune ca în optică să lucreze persoane fără o

educație adecvată.

La întrebarea „Cum recrutează mediul de afaceri funcționari, specialiști și muncitori?”, doi dintre angajatori

au răspuns că preferă să recruteze lucrători prin intermediul site-urilor existente pe internet, care publică anunțuri

pentru solicitanții de locuri de muncă. Al treilea intervievat a refuzat să răspundă. Ceilalți doi spun că preferă să

recruteze angajați în mod specific de la o vârstă fragedă, observând elevii încă din timpul studiilor. În acest caz,

este vorba de tineri profesioniști - opticieni și cosmeticieni. Acest lucru dovedește două lucruri: că site-urile pentru

căutarea de locuri de muncă câștigă în popularitate în rândul angajatorilor și, în al doilea rând, că își dau seama

de necesitatea de a lega parteneriate cu școlile profesionale care produc absolvenți pentru piața forței de muncă.

La întrebarea „Credeți că educația satisface nevoile mediului de afaceri?”, doi dintre angajatori au răspuns

negativ, iar al treilea a refuzat să răspundă. Ceilalți doi consideră că educația satisface nevoile afacerilor lor,

deoarece afacerile optice și cosmetice sunt strâns profilate. Această distribuție - aproape jumătate la jumătate -

ne face să credem că mediul de afaceri și educația profesională, cel puțin în regiunea Tarnovo, sunt într-o

perioadă de clarificare reciprocă a nevoilor și adaptare la programe.

La întrebarea „ce știu și ce nu știu tinerii nou intrați în câmpul muncii?”, patru respondenți au declarat că

tinerii nu știu prea multe despre ce îi așteaptă la locul de muncă. Unii angajatori susțin că noii angajați se

așteaptă la salarii foarte mari, ceea ce nu este în conformitate cu calitățile și aptitudinilor lor. Numai unul dintre

angajatori a spus că tinerii nou angajați în domeniul său (optică) sunt bine pregătiți teoretic, dar nu și practic. Se

confirmă părerea generală privind divergența între așteptările mediului de afaceri și persoanele angajate - un

decalaj înțeles în sensul cel mai larg al cuvântului, discrepanță care include nu numai condițiile economice, dar și

perspectivele de dezvoltare, natura mediului de lucru și așa mai departe.

La întrebarea „Sunteți dispus să angajați străini?”, aproape toți angajatorii au răspuns negativ, cu excepția

unuia, care a spus că oricine dorește să lucreze în firma poate face acest lucru. O explicație posibilă a

răspunsului aproape total negativ este legată de problemele nerezolvate cu privire la angajarea străinilor, care

încurcă angajatorii și îi determină pe aceștia să ignore această oportunitate, chiar dacă există (este cunoscut

faptul că Bulgaria nu se numără printre țările preferate pentru imigrația economică sau refugiați).

La întrebarea „Oferă mediul de afaceri din Veliko Tarnovo instruire suplimentară pentru perfecționarea

profesională a personalului propriu?”, toți angajatorii au răspuns în unanimitate că există o ofertă de instruire

prin practică în condiții reale, seminarii și cursuri de formare. Acesta este un indicator încurajator, care sugerează

că mediul de afaceri din regiunea Veliko Tarnovo este conștient de importanța educației continue și, de

asemenea, consideră că pregătirea și calitatea forței de muncă reprezintă un factor critic pentru succesul afacerii.

La întrebarea „Aveți relații de afaceri cu România sau cu o altă țară vecină?”, trei dintre respondenți au

declarat că au relații de afaceri cu România, iar doi au dat un răspuns negativ. Acesta este un accent interesant,

având în vedere că zona este relativ îndepărtată geografic de România în comparație cu regiunea Ruse și

municipalitățile sale.

La întrebarea „Ați lucrat în proiecte europene/ați beneficiat de fonduri europene? Dacă da, cum apreciați

această posibilitate? Dacă răspunsul este negativ, ați putea indica motivele?” - Aproape toți angajatorii au

răspuns negativ, susținând că fie nu îndeplinesc cerințele stabilite ori nu au acces la informații. Unii dintre ei nu

sunt interesați de astfel de proiecte, deoarece le consideră o pierdere de timp și bani. Alții sunt frustrați pentru că,

din experiența lor, selecția este dubioasă și coruptă. Numai unul dintre angajatori spune că are încredere în

munca pe proiecte europene pentru a stimula economia. El și-a exprimat satisfacția relativă, dar, de asemenea,

scoate în evidență o serie de deficiențe în ceea ce privește programele. Desigur, se poate argumenta că

programele europene nu sunt populare în rândul angajatorilor intervievați, deși motivele pentru aceasta, așa cum

am văzut, sunt diferite.

Recomandările oferite de angajatori pentru a îmbunătăți mediul de afaceri din regiune sunt după cum

urmează:

Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii;

Stimularea afacerilor mici și a celor de familie;

Îmbunătățirea situației politice în țară;

Eliminarea concurenței neloiale, de exemplu marketingul on-line;

Întărirea aplicării legii;

Îmbunătățirea calității educației profesionale, care ar trebui să creeze motivație în rândul tinerilor, dorință

și aspirații de realizare profesională;

Promovarea spiritului antreprenorial încă de pe băncile școlii.

Rezultatele studiului în regiunea Ruse

În regiunea Ruse, au fost intervievați în total reprezentanții a 8 angajatori, 5 de sex feminin și 3 de sex masculin.

Șapte dintre respondenți se încadrează în intervalul de vârstă de 40-60 de ani, iar unul este de 25 ani. Patru

dintre respondenți sunt cu studii superioare, iar patru cu studii medii. Toți intervievații sunt din localitatea Ruse.

Conform răspunsurilor la întrebarea „De cânt timp vă ocupați cu afacerile?”, respondenții pot fi împărțiți în

două grupe: trei au experiență mai mică de 20 de ani, trei dintre ei sunt în afaceri de aproximativ 20 de ani;

ceilalți cinci sunt în afaceri de peste 20 de ani.

La întrebarea „Ce vă motivează pentru a începe să faceți afaceri?”, respondenții au dat răspunsuri diferite,

indicând următoarele motive:

„Afacerile sunt un mod de viață”;

„Afacerile sunt un hobby”;

Motive legate de statutul personal și familial al respondenților;

Motive definite „doar ca un concurs de împrejurări”;

Afaceri de familie;

Încredere în sectorul privat, mai profitabil decât la stat.

La evaluarea mediului de afaceri, patru îl evaluează negativ, de la „teribil, mai ales în ultimele luni”, până la „nu

pot să apreciez”. Ceilalți patru fac o evaluare pozitivă cu următoarele argumente:

Mediul este dinamic, complex, dar profitabil;

Mediul este dinamic, dar inovator;

Mediul este dinamic, dar favorabil din cauza calității slabe, oferite de cele mai multe firme - acest

lucru favorizează anumiți angajatori, printre care și pe unul dintre cei intervievați.

Tot responenții au răspuns că angajatorii au probleme mari cu recrutarea. Au fost exprimate cauzele acesteia:

„Cei care doresc să lucreze nu doresc să gândească”;

„Se găsesc greu oameni de calitate”;

Se găsesc greu specialiști datorită caracterului specific al anumitor activități (în acest caz pentru hoteluri

și restaurante).

„Cum selectează mediul de afaceri funcționari, specialiști și muncitori?” - aici angajatorii au sugerat

următoarele metode de recrutare:

Prin Biroul forțelor de muncă;

Prin studii;

Prin siturile de internet;

Prin anunțuri și recomandări;

Prin cunoștințe.

Unii respondenți au spus că se bazează foarte mult pe recomandări, deoarece pe piață sunt multe persoane de

slabă calitate.

„Credeți că educația satisface nevoile mediului de afaceri?” este o întrebare la care toți respondenții și-au

împărtășit opiniile. Toată lumea este de acord că educația nu satisface nevoile mediului de afaceri, toți susținând

în unanimitate că învățământul are o puternică orientare teoretică, iar pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă

este nevoie de mai multă practică.

La întrebarea „Ce știu și ce nu știu tinerii nou angajați?”, toți respondenții au răspuns că tinerii „nu știu nimic

despre locul de muncă și ceea ce ar trebui să facă”. Principalele argumente ale angajatorilor sunt în mai multe

direcții:

Tinerii sunt bine pregătți teoretic, dar nu practic;

Unitățile de învățământ din care ies sunt la un nivel foarte scăzut;

Nu există competențe profesionale de bază;

Nu au nicio idee despre ceea ce implică procesul de muncă.

La întrebarea „Sunteți dispus să angajați străini?”, răspunsurile sunt distribuite după cum urmează. Trei dintre

respondenți răspund categoric negativ argumentând cu caracterul specific al muncii. Alții răspund pozitiv, unul

dintre ei spunând că are un angajat străin de 9 ani care se descurcă excelent. După acesta, străinii se descurcă

mult mai bine decât bulgarii. Mulți dintre acești respondenți spun însă că mulți străini nu pot lucra, deoarece nu

sunt cetățeni UE - moldoveni, ucraineni etc.

Aproape toți respondenții au răspuns pozitiv la întrebarea „Oferiți formare suplimentară pentru personalul

dumneavoastră?” și au exemplificat cursurile de instruire furnizate; doar un angajator a răspuns „nu”.

La întrebarea „Aveți relații de afaceri cu România sau cu o altă țară vecină?”, trei dintre respondenți au

răspuns „nu”. Ceilalți cinci au răspuns pozitiv, unul dintre ei spunând că în firma sa lucrează un român.

La întrebarea „Lucrați în proiecte europene/Ați utilizat fonduri europene? Dacă răspunsul este da, cum

apreciați această posibilitate? Dacă răspunsul este negativ, ați putea indica motivele?”, patru dintre

respondenți spun că lucrează în astfel de proiecte, fiind vorba despre proiecte europene în domeniul ocupării

forței de muncă. Unii angajatori au afirmat că au deja mai mult de trei proiecte aprobate. Ceilalți patru au răspuns

negativ, argumentând că nu există suficiente conexiuni pentru a câștiga proiecte și că scrierea de proiecte este o

afacere în sine.

Recomandările oferite de angajatori pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și dezvoltarea economică sunt

în următoarele domenii:

Tinerii trebuie să învețe mai mult limbi străine;

Tinerii trebuie să-și însușească abilități precum - comunicare, disciplină, organizare;

Este necesar să existe contacte stabile între școlile medii și superioare și mediul de afaceri;

Sunt necesare modificări în legislație;

O colaborare mai active între actorii mediului de afaceri;

Crearea unui mediu de afaceri efectiv;

Trebuie să se schimbe nivelul învățământului;

Statul trebuie să investească mai mult în turism.

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR ANGAJATORILOR ÎN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

Similarități în opiniile și recomandările angajatorilor din regiunile Veliko Tarnovo și Ruse s-au constatat în relație

cu simplificarea și îmbunătățirea calității învățământului profesional - accentul este pus în primul rând pe

motivație, dorința și efortul de realizare în rândul tinerilor. Angajatorii din ambele regiuni consideră întreprinderile

mici și mijlocii coloana vertebrală a economiei și prezintă o serie de cerințe pentru dezvoltarea și promovarea

unui mediu de afaceri adecvat. Printre cei mai importanți factori se regăsesc politica de stabilitate și legislația.

Nu au existat diferențe semnificative între angajatorii din unul sau alt domeniu.

12. REZULTETELE STUDIULUI GRUPULUI ȚINTĂ „FIRME

DE RECRUTARE FORȚĂ DE MUNCĂ”

Rezultatele studiului în regiunea Ruse

Punctele de vedere ale reprezentanților firmelor de recrutare reprezentate din regiunea Ruse au un rol important

pentru a clarifica caracteristicile și dinamica proceselor de asigurare de locuri de muncă în regiune. Informațiile

respondenților sunt obținute prin efectuarea de interviuri în profunzime cu reprezentanți ai cinci firme de recrutare

personal din Ruse - patru dintre ei femei și un bărbat. Toți respondenții sunt cu studii superioare, cei mai mulți de

vârstă medie (între 40 și 50 de ani), doi dintre ei sub 40 de ani.

Companiile ai căror reprezentanți au fost intervievați au experiențe diferite pe piața muncii în regiunea Ruse - anii

de înregistrare a acestor companii sunt 2007, 2014, 2011, 2003, 1996. S-ar putea spune că, în ceea ce privește

experiența, acestea se încadrează în categorii diferite: una dintre ele are o vastă experiență (peste 20 de ani),

alta lucrează pe piața forței de muncă între 10 și 20 de ani, iar celelalte au experiență semnificativ mai puțină, de

10 ani. Faptul că până în prezent aceste companii sunt active pe piața forței de muncă indică faptul că acestea

au o capacitate suficientă și competență și au condiții suficient de bune pentru a exercita această activitate

specifică.

Rezumatul informațiilor obținute de la reprezentanții firmelor de intermediere de pe piața muncii din regiunea

Ruse, referitoare la experiența și cunoștințele lor despre obiectul de studiu, este prezentat mai jos pentru fiecare

dintre problemele-cheie discutate în timpul interviurilor.

La întrebarea „Care a fost principalul motiv pentru a alege această activitate?”, au fost primite răspunsuri

diferite.

- Unii pun accentul pe educația patronilor și experiența lor anterioară. O femeie de treizeci și doi de ani

spune: „Backgroundul pe care îl am și experiența în domeniul serviciilor de mediere din ultimii ani, în

două companii internaționale, precum și educația relevantă, sunt esențiale pentru munca mea”.

- Un bărbat de 45 de ani, a spus că aceasta a fost alegerea patronului, care este cetățean străin, și care

a decis să intre pe piața muncii din Bulgaria cu o firmă de recrutare personal.

- Alții au văzut o piață specifică de nișă care până în prezent nu a fost ocupată. O femeie de 45 a

subliniat: „Motivul este că am început să caut de lucru și am ajuns la concluzia că în Ruse nu există

intermediari de forță de muncă, de aceea am hotărât să fiu prima”.

- La rândul său, un bărbat de 40 de ani evidențiază un complex de motive, care sunt legate de

nemulțumirea față de profesia anterioară, dorința pentru un nou început, satisfacția pentru cariera nou

descoperită: „Există mai multe motive complexe. Am semnat un contract de mediere cu unele dintre

cele mai puternice companii de croazieră și am fost invitat la un interviu. Am devenit chelner șef pe o

navă, dar am avut și alte așteptări în viață. Am avut o experiență în resurse umane pentru două - trei

luni pentru personal maritim. Am finalizat munca cu plăcere, așa că am continuat”. Acest motiv este

împărtășit și de o femeie de 33 ani: „Am decis să practic în specialitatea mea și am ales profesia care

pentru mine este interesantă”.

La întrebarea „Cum apreciați mediul de afaceri din zona dumneavoastră?”, s-au primit următoarele

răspunsuri. Cei mai mulți dintre respondenți au apreciat că mediul este extrem de competitiv: o femeie de 32 ani

îl caracterizează ca fiind „destul de competitiv, dinamic, cerere mare de servicii în ultimi doi-trei ani, dezechilibru

între cererea și oferta de forță de muncă”. Respondenta de 45 de ani îl definește într-un mod mai moderat,

acordând atenție faptul că menținerea caracterul industrial al orașului este principalul motiv pentru mediul bun de

afaceri: „Ruse, ca oraș industrial, are poziții tradiționale în afaceri. Odată ce continuă să se găsească locuri de

muncă, înseamnă că și mediul de afaceri este adecvat”.

Alții cred că succesul afacerii lor se datorează faptului că în această zonă nu există concurență puternică:

„Problema cu cadrele este serioasă. Concurența în medierea muncii nu este mare - în regiunea Ruse sunt doar

doi intermediari de forță de muncă”. (deși cercetarea noastră arată că în practică sunt 5). Proprietarul unei

companii cu 15 ani de experiență face o evaluare bună, dar nu excelentă, iar principalul motiv pentru aceasta

este emigrarea tinerilor profesioniști: „Pot să o apreciez ca fiind bună, dar nu excelentă, având în vedere

condițiile economice complexe și grele din țară. În Bulgaria, nu există suficient personal marin care să lucreze pe

nave ca barmani, chelneri etc. Tinerii părăsesc constant Bulgaria. Înainte cu 17-18 ani, când am început, nu am

avut nicio concurență și găseam buni specialiști. Apoi, interesul a scăzut oarecum după ce după 2010 personal

tânăr s-a orientat către Statele Unite ale Americii. Acolo condițiile sunt mult mai bune și salariile - mult mai mari”.

Reacții active au fost manifestate la întrebarea „Credeți că este dificil să se recruteze personal? Care este

cauza? Ce ați modifica în mediul de afaceri pentru a rezolva această problemă?”. Răspunsurile au relevat o

imagine interesantă. Respondenții au fost unanimi într-un singur lucru: că dificultățile sunt serioase și mari, dar

accentuează pe diferite surse ale acestor greutăți. Unul dintre respondenți ne-a spus despre natura complexă a

dificultăților generate, în principal din cauza faptului că mediatorul ar trebui să protejeze în același timp și

interesele angajatorilor și ale solicitanților de locuri de muncă, aceștia din urmă fiind considerați o resursă de

perspectivă și pe termen lung: „Este extrem de dificil. Eu am o teorie - este foarte dificil să vinzi, dar atunci când

produsul vândut vorbește, este și mai dificil, deoarece noi trebuie să protejăm interesele angajatorului care ne

angajează în calitate de mediatori. Pe de altă parte, trebuie să protejăm interesele solicitanților de locuri de

muncă, ale persoanelor fără loc de muncă sau persoanelor angajate, dar care doresc să-și schimbe profesia și,

respectiv, să răspundă intereselor ambelor părți. In al treilea rând, trebuie sa privim solicitanții de locuri de muncă

ca resursa noastră pe care o vindem și cu care lucrăm pe termen lung pentru a menține o bază de date pe care

să o prezentăm și altor angajatori, și ale căror interese le protejăm, și nu să îi privim doar ca pe o marfă pe care

trebuie să o vindem la o licitație”. Un alt respondent a acordat atenție datelor demografice ale problemei: „Este

foarte dificil la toate nivelurile - de la muncă, în general, la muncă super specializată. Factorii sunt diferiți -

regionali, demografici, nu pot fi clasificați. Cel mai important, cu toate acestea, este factorul demografic. Deși

Ruse este al cincilea mare oraș, populația continuă să scadă. Avem nevoie de o modificare a salariilor, cel mai

bine ar fi să existe o nouă legislație a muncii”. Un respondent a arătat cauze de altă natură – este vorba despre

cheltuieli mari, care necesită includerea unor anumite profesii, și așteptările prea mari pentru salarii, pe care le au

câțiva candidați pentru locuri de muncă: „Da, cred că este dificil, mai ales pentru cei care nu sunt specialiști. Am

ajuns la o rutina de-a lungul anilor, domeniul nostru este foarte specific. Este pur și simplu o muncă de hotel.

Activitatea pe care noi o mediem este legată de călătoriile pe ocean - Florida, Miami, Tampa. Călătoria până

acolo este foarte scumpă, doar prima îmbarcare este de 500-700 de dolari, există și viză. Costurile cu pașaportul

de marinar sunt serioase. Este greu să se facă intermediere de personal în Bulgaria și datorită specificului pur

național. Bulgarul de vârstă tânără se așteaptă la o mulțime de bani din prima zi, dar aproape nimeni nu spune

ce știe și ce oferă. Toată lumea se așteaptă la o mulțime de bani, dar acest lucru se poate întâmpla numai în

cazul în care există calificări și experiență. Nu avem nicio concurență cu alte agenții de intermediere - cel care a

decis să lucreze pe o navă caută de lucru la noi. Acum câțiva ani s-au adoptat criterii mai stricte și mai dure

pentru companii ca a noastră. În acest sens, suntem sub presiune. Ne angajăm în ceea ce privește numărul de

ore de lucru, asigurarea de uniforme, care este în beneficiul marinarilor. Nu știu ce aș putea schimba - cred că

totul este în regulă în această etapă și piața funcționează în mod normal”. Și, în cele din urmă, se indică motive

legate de natura învățământului profesional în țara noastră: „o mulțime de cadre nu sunt pregătite pentru

provocări. Oamenii au cunoștințe de bază pe care nu le dezvoltă și nu devin profesioniști. Este nevoie de

schimbări în procesul de învățare în universități - să fie mai bine profilate și pregătite. Este nevoie de mai multe

abilități practice și nu de lucruri care nu au aplicabilitate”.

La întrebarea „Ați întâlnit dificultăți în afacerea dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să explicați. Ce ați

schimba în mediul de afaceri pentru a rezolva aceste probleme?”,

- unii au identificat ca principale greutăți informarea și lipsa unei comunicări bilaterale bune. Iată ce

exemplu dă un respondent: „De exemplu, în cazul în care prezentăm unui angajator un candidat, acesta

trebuie să ia o decizie în termen de o săptămână, iar noi trebuie să ne apărăm pozițiile și să nu-l lăsăm

să întârzie o lună, timp în care, așa cum se întâmplă adesea, clientul nostru ar putea să-și găsească

deja un alt loc de muncă. Și dacă vom întârzia, trebuie să informăm candidatul nostru, că da,

candidatura sa în acel moment este în proces de evaluare și urmează să-i dăm un răspuns într-un

anumit interval”.

- Alții cred că principalele dificultăți sunt legate de cererea mare de locuri de muncă ale lucrătorilor și

reticența solicitanților de locuri de muncă în a le ocupa: „Ne confruntăm cu dificultăți, există o cerere

mare pentru lucrători și o reticență a celor care caută locuri de muncă pentru a ocupa aceste posturi,

deoarece acestea sunt prost plătite”.

- Dorința angajatorilor de a angaja pe termen lung și solicitanți care nu doresc acest lucru: „Ne

confruntăm cu diverse dificultăți în ceea ce privește angajatorii - aceștia doresc să găsească persoane

pe care să se bazeze pe termen lung. Persoanele care caută de lucru sunt conduse de propriile lor

motive - doresc salarii mai mari și venituri ridicate, dar sunt și motivate de libera circulație a persoanelor

în cadrul UE”.

- Lipsa de informare, gradul scăzut de informare și deficitul unui anumit tip de personal tehnic, precum și

motivația insuficientă pentru muncă: „Am avut mai multe întâlniri cu primarul, municipalitatea și

angajatorii. Problema principală este deficitul de personal, iar studenții nu sunt suficient de calificați.

Lipsesc inginerii, de exemplu - pentru prelucrarea metalelor etc. Există deosebit de multe locuri de

muncă în aceste profile - lucrez cu mulți angajatori, există cerere din partea lor, dar nu sunt specialiști.

Este necesar ca motivația oamenilor să crească, noi facem întâlniri regulate pentru motivarea

personalului și organizăm cursuri. Am invitat angajatori, activitatea de bază fiind modul de a le motiva

personalul”.

- Concurență pentru personal - „literalmente există o lipsă de cadre”, spune unul dintre proprietarii unei

firme cu cincisprezece ani experiență. El și-a exprimat satisfacția deplină despre mediului de afaceri în

stadiul actual.

Unanimitate am avut de asemenea la întrebarea „Credeți că sistemul de învățământ satisface nevoile pieței

forței de muncă?” - deși sunt indicate diferite motive pentru incompatibilitatea sistemului de învățământ cu piața

forței de muncă.

- Un respondent atrage atenția asupra programelor universitare inadecvate: „Categoric nu, pentru că eu,

ca reprezentant al unui intermediar de forță de muncă și profesor la Universitatea din Ruse, văd că

programele educaționale după care se instruiesc studenții noștri nu sunt suficient de actualizate, nu sunt

suficient de practice și există o ruptură între universități și angajatori. Am participat personal la

numeroase negocieri între investitori din regiunea Ruse, de exemplu, pentru industria de automobile,

unde universitățile la aceste întâlniri au spus „dați-ne bani să investim în baza materială și vom pregăti

studenți”. Cei din afaceri au spus - vom trimite bani, trimiteți studenții să facă practică la noi și așa s-a

rupt legătura dintre noi”.

- Alții se concentrează asupra structurii educaționale inadecvate, care nu corespunde structurii industriei

locale: „Dacă face o comparație între școlile profesionale din regiunea Ruse și locurile de muncă oferite,

corespondența va fi foarte mică”.

- Nu a fost trecută cu vederea nici lipsa de coerență a învățământului bulgar cu cerințele afacerilor

străine: „În Ruse, absolvenții care ies din universități nu sunt suficient pregătiți pentru piață - în special

pentru întreprinderile de producție și firmele străine”.

- Nu rămâne neremarcată nici lipsa orientărilor practice ale programelor școlilor profesionale, conform

cerințelor mediului de afaceri: „Sunt multe de dorit. Disciplinele trebuie să fie mai bine orientate. Multe

disciplinine deja nu mai sunt de actualitate”.

La întrebarea „La ce vârstă sunt majoritatea oamenilor care caută un loc de muncă?” - după părerea tuturor

respondenților, este vorba de persoane în pragul pensionării. Aici se menționează și o discrepanță - cele mai

multe programe sunt destinate tinerilor și lipsesc cele pentru grupurile mai vulnerabile - persoane de peste 50 de

ani: „Programele care există în prezent sunt destinate tinerilor (sub 29 de ani), deoarece așteptările statului sunt

de a reduce șomajul în rândul tinerilor. Dar acest lucru nu se întâmplă, deoarece tinerii ori nu caută în mod activ

locuri de muncă, ori așteptările lor nu se potrivesc cu ceea ce oferă Agenția de ocupare la nivel național. Lipsesc

măsurile pentru persoanele care sunt la vârsta activă, precum și pentru grupurile cele mai vulnerabile care au

peste 50 de ani. În general, cei care caută locuri de muncă sunt oameni în prag de pensionare”.

La întrebarea „Credeți că pe piața muncii există zone unde interesul este mai mare? Dacă da, vă rugăm să

explicați. Dacă nu, din ce cauză?”, au fost primite următoarele răspunsuri. Cei mai căutați experți sunt, în

principal, din următoarele domenii, aceasta fiind o tendință durabilă, care se menține de mai mulți ani: sectorul IT,

sectorul construcțiilor de mașini, ingineri, sectorul automatizări. „Nu este adevărat că nu se caută economiști. Se

caută mai ales în sfera financiar - contabilă, însă trebuie să aibă competențele și calificările necesare și să

cunoască limbi străine”. De asemenea, se caută experți în domeniul comercial, dar apare aici o altă problemă:

„Nu toți sunt pregătiți suficient pentru aceasta. De exemplu, nu toți sunt gata să lucreze în hoteluri și restaurante.

Acestea sunt profesii care necesită timp și experiență”. Nu există personal și pentru următoarele profesii:

strungari, frezori, sudori.

La întrebarea dacă este recomandabil ca firma de recrutare personal să colaboreze cu firme din alte țări,

toți respondenții consideră acest lucru necesar, unii susținând că există deja o astfel de cooperare. Există

colaborări cu firme din UE, Macedonia. În același timp, se arată că importul de forță de muncă în Bulgaria este

aproape imposibil din cauza legislației muncii neadecvate și nenumăratelor obstacole.

La întrebarea „Aveți relații de afaceri cu România sau orice altă țară? Dacă da, vă rugăm să explicați. Dacă

nu, din ce cauze?”, au fost primite următoarele răspunsuri. Una dintre firme a formulat un răspuns pozitiv,

exprimându-și satisfacția față de calitatea forței de muncă din România: „În România, în București, avem o

agenție parteneră cu personal român. Românii sunt foarte disciplinați, motivați, este o forță de muncă bună,

cunosc limbi străine”. Altă firmă spune că are legături și mai puternice: „Avem birouri în România, care au fost

precedate de o fuziune a agenției noastre cu una din România”.

Sfaturile pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea ocupării forței de muncă pe piața muncii

din regiune au fost formulate după cum urmează:

- Creșterea salariilor: „Mă voi alătura apelului majorității instituțiilor administrative, conform căruia climatul

de afaceri din Bulgaria nu este atât de rău, există o schimbare pozitivă, și trebuie să se caute un

echilibru între remunerarea muncii și ocuparea forței de muncă. Nu se pot mai oferi salarii care erau

normale acum cinci ani, să nu se schimbe nimic, și astfel să dorim să găsim persoana potrivită care să

fie calificată pentru a-și îndeplini sarcinile”.

- O relație mai umană față de cei care caută loc de muncă: „Să nu fie priviți angajații și solicitanții de

locuri de muncă ca numere într-un tabel Excel”.

- Mai multe șanse pentru tineri: „Principalul lucru este de a oferi o șansă tinerilor fără experiență, să aibă

șansa să înceapă, pentru că se află pentru prima oară pe piață și sunt absolvenți de universități. Trebuie

să se realizeze”.

- Să se evite importul de forță de muncă de slabă calitate (recomandările acestui respondent sunt în

primul rând pentru sectorul turistic în care operează): „Noi nu trebuie să importăm forță de muncă - cu

accent, fără maniere, fără limbi străine, nu se poate întâmpla așa ceva”.

- Crearea de programe de angajare pe tot parcursul anului: „Există factori obiectivi de creștere, mai ales

în timpul sezonului. Dar, după mine, trebuie să se facă planuri alternative pentru ocuparea forței de

muncă pe tot parcursul anului pentru a se îmbunătăți mediul de afaceri”.

În regiunea Veliko Tarnovo nu au fost identificate firme de recrutare personal.

13. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI

ȚINTĂ „ȘCOLI PROFESIONALE”

Rezultatele studiului în regiunea Veliko Tarnovo

În regiu\nea Veliko Tarnovo au fost efectuate cinci interviuri cu cinci directori și un director-adjunct de școli

profesionale, un bărbat și patru femei. Persoanele au avut vârsta cuprinsă între 46-48 ani. Toți respondenții au

fost absolvenți de studii superioare, printre ei existând și un doctorand. Instituțiile de învățământ se află în

localitatea Veliko Tarnovo. S-a făcut 1 interviu cu un director de Colegiu, 1 interviu cu un director-adjunct al unui

liceu de profil și 3 interviuri cu directori adjuncți de școli profesionale. Toate școlile figurează în eșantion.

Școlile pregătesc specialiști în următoarele domenii:

Profesii din domeniul construcțiilor;

Contabili operativi;

Birouri - manager;

Finansist;

Economist - informatician;

Activități bancare.

La întrebarea „Cum apreciați relațiile dumneavoastră cu angajatorii?”, o parte dintre respondenți nu au oferit

un răspuns concret, unul însă a răspuns categoric că școala pe care o reprezintă nu are o bună legătură cu

angajatorii. Trei dintre respondenți, cu toate acestea, spun că au contacte stabile și foarte bune între școlile lor și

angajatori. Ca dovadă a acestui aspect, un respondent a subliniat că „angajatorii au posibilitatea de a vizita direct

școala și de a recruta direct elevi talentați care să lucreze”.

La întrebarea „În ce măsură educația oferită tinerilor satisface nevoile mediului de afaceri? Vă rugăm să

fundamentați”, toți respondenții au răspuns că educația oferită tinerilor le oferă posibilitatea de a se realiza fără

probleme pe piața muncii. Pentru cei mai mulți dintre ei însă, această posibilitate este exprimată prin continuarea

studiilor la universitate. Un singur respondent a mărturisit că programul și cursurile opționale din școli sunt

realizate astfel încât să se țină seama de nevoile întreprinderilor locale. Un alt respondent admite că, practic, toți

absolvenții pleacă să lucreze în străinătate.

Toți respondenții au evaluat pozitiv educația duală, argumentând că aceasta oferă mai multe oportunități

absolvenților de a se realiza pe piața forței de muncă. Un singur respondent a spus că a fost introdus acest

model în școala lui.

La întrebarea „Care este gradul de realizare al persoanelor pregătite de dumneavoastră? Vă rugăm să

furnizați informații”, s-a creat impresia că, prin „realizare”, intervievații înțeleg admiterea la universități. Unii

indică o rată de succes de 100% pentru viitorii candidați potențial studenți. Numai unul dintre cei intervievați a

spus că, după finalizarea studiilor, elevii au posibilitatea de a lucra în specializarea lor. Ceilalți nu au furnizat

astfel de informații.

La întrebarea „Aveți programe de formare profesională pentru adulți?” s-au primit următoarele răspunsuri:

doar doi respondenți au indicat că școlile pe care le reprezintă au astfel de programe. Ceilalți au răspuns negativ.

În ceea ce privește participarea la proiecte europene în domeniul educației profesionale, trei dintre

respondenți au indicat că au participat la astfel de proiecte, toți dintre ei vizând în principal programul Erasmus +.

Ca parteneri-cheie, au fost indicate școli în principal din Republica Cehă și Portugalia.

La întrebarea „Elevii dumneavoastră au fost implicați în practică profesională în afara țării?”, patru dintre

respondenți au declarat că elevii de la școala pe care o reprezintă au fost implicați în astfel de practici. De

exemplu, au fost indicate practici și școli de vară organizate în Germania, Austria, Portugalia și alte țări

europene.

La întrebarea „Cum apreciați pregătirea cadrelor didactice în disciplinele de specialitate?”, trei dintre

respondenți au declarat că profesorii din școlile respective se recalifică în mod constant și, prin urmare,

pregătirea tuturor cadrelor didactice este foarte bună. Ceilalți doi spun că nu pot aprecia.

La întrebarea „Au profesorii din disciplinele de specialitate posibilitatea de a se instrui permanent și de a

ține pasul cu noutățile profesiei?”, respondenții au răspuns pozitiv, dând următoarele exemple:

Efectuarea de cursuri de formare în Bulgaria și în străinătate;

Învățare limbi străine;

Seminarii;

Împărtășire experiențe cu alții;

Participarea la programul Erasmus+;

Desfășurarea de cursuri împreună cu instituții de studii superioare.

Evaluările mediului de afaceri din regiune sunt după cum urmează. Doi respondenți îl definesc ca fiind

haotic și dezordonat, determinându-i pe elevi să părăsească țara. Alți doi au spus că este în stare bună, dar se

poate cere mai mult - de exemplu, în sectorul bancar. Al treilea respondent a mărturisit că mediul de afaceri

„aferent școlii noastre este calm în comparație cu altele”.

La întrebarea „Ați avut proiecte comune cu România?”, doi dintre respondenți indică faptul că astfel de

proiecte au fost implementate, iar trei au dat un răspuns negativ. Doi au indicat faptul că școlile pe care le

reprezintă au elevi care și-au găsit locuri de muncă în România. Al treilea respondent a prezentat un caz similar,

dar a precizat că eleva era de origine română.

Au fost formulate următoarele propuneri pentru structurarea educației profesionale, astfel încât să

corespundă într-un grad mai mare nevoilor mediului de afaceri:

O poziție clară a mediului de afaceri cu privire la specialiștii de care are nevoie;

Contact direct între mediul de afaceri și școli;

Mai multe instruiri comune cu mediul de afaceri;

Mai multe posibilități pentru practică;

Modificări în școli;

Mai multe posibilități de stagii de practică pentru tineri în mediile de afaceri.

Rezultatele studiului în regiunea Ruse

În eșantion au căzut cinci licee profesionale: Liceul profesional de prelucrare a lemnului și arhitectură de interior

„Yosif Vondrak”, Liceul profesional de tehnică mecanică „Yuriy Gagarin”, Liceul profesional de economie și

administrație „Elas Kaneti”, Liceul profesional de turism „Ivan P. Pavlov”, Liceul profesional de tehnologii

industriale „Atanas Tsonev Burov”.

În mod tradițional, școlile profesionale răspund cu dorința de a participa la astfel de studii, deoarece sunt unii

dintre principalii jucători de pe piața forței de muncă, atâta timp cât pregătesc cadre pentru aceasta. Așa a fost și

în acest caz.

Toate școlile profesionale din eșantion au fost reprezentate de directorii lor, femei și un bărbat între 55 și 60 de

ani, toți cu studii superioare și diplome de master.

Școlile pregătesc specialiști într-o gamă largă de specializări, directorii spunând că în ultimii ani au actualizat

lista cu profesii pentru a fi în măsură să țină pasul cu cererile vremii și să satisfacă mai bine nevoile pieței locale.

Potrivit reprezentanților școlilor profesionale, legăturile lor cu angajatorii sunt bune, deși ar putea fi și mai

bune. În acest sens, un director a declarat: „Școala întreține bune practici cu firme din domeniul alimentărilor cu

gaze și termoficării. După introducerea formei duale de învățământ, s-au încheiat contracte cu firme mari din

localitatea Ruse în domeniul mecatronicii: Dunarit SA, EMC Distribution SRL, VITTE Automotiv Bulgaria SRL.

Companiile își exprimă angajamentul pentru viitoarea formare a personalului și oferă experții pentru a participa la

comisiile pentru desfășurarea examenelor de stat pentru obținerea gradului de calificare profesională”. Aceeași

opinie este confirmată și de un alt respondent: „Avem legături bune cu ES TRANS, MOTO-PFOE, DUNAV

KLIMA, DUNAV AUTO,RUBIKON SHIPINH, HOBI KAR și contracte semnate pentru asigurarea de locuri de

muncă pentru elevi, în vederea desfășurării practicii de studiu și de producție. Companiile sponsorizează activități

ale școlii și ajută elevii care doresc să lucreze și să studieze în universități”. În general, respondenții sunt uniți de

un singur lucru: acestea sunt „legături valoroase foarte bune”.

La întrebarea „În ce măsură educația oferită tinerilor satisface nevoile mediului de afaceri? Vă rugăm să

fundamentați”, s-a primit, de asemenea, un răspuns pozitiv unanim. Un respondent remarcă faptul că

specialitățile sunt în concordanță cu economia regiunii: „Toate specialitățile pentru care se desfășoară instruire în

școli sunt în concordanță cu obiectele de activitate ale unui număr mare de întreprinderi din localitatea Ruse.

Formarea oferă cadrele necesare pentru economia regiunii”. Un alt respondent spune că absolvenții s-au realizat

mult timp în regiune, dar în ultimul timp pleacă să lucreze în afară: „Toți absolvenții se realizează cu succes în

profesia lor, dar, în ultimul timp, mulți dintre ei pleacă să lucreze în străinătate”.

Instruirea duală, despre care se vorbește atât de mult în ultimul timp, este evaluată ca fiind pozitivă de către

directori: „Formarea duală este o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea calității educației și formării

profesionale în diferite profesii și specialități. Aceasta permite elevilor încă din procesul de învățare să facă

practică și să dobândească cunoștințele și aptitudinile necesare pentru realizarea lor viitoare. Facilitează tranziția

de la mediul școlar la condițiile de producție ale companiei. Elevii câștigă încredere și fac eforturi pentru a-și

îmbunătăți formarea profesională”. Aspectul lui cel mai important este legătura cu practica: „Perspectivele sunt

bune, deoarece educația duală permite elevilor să aplice cunoștințele însușite și să învețe despre mediul real de

lucru. În practică, elevilor de clasa a XI-a și a XII-a le oferim posibilitatea de a efectua practică în producție, în

firmele care corespund domeniului lor de formare”. Recomandarea generală este ca „educația duală să se

transforme în principala formă de învățământ profesional”. Dar respondenții au unele comentarii pentru punerea

în aplicare a acesteia: „Este nevoie de mai multă muncă de convingere în rândul angajatorilor pentru a-și

schimba atitudinea pentru o implicare extinsă în pregătirea elevilor”.

Gradul de dezvoltare profesională ca întreg este mare. Unii subliniază în mod special că 90% dintre elevii lor

merg la universități. Alții atrag atenția asupra faptului că, în afara bunei pregătiri profesionale, la acest lucru

contribuie și adaptabilitatea socială și adaptarea la piață. Este demn de remarcat faptul că școlile urmăresc

traseul elevilor până la înscrierea lor la universitate. Cu toate acestea, răspunsurile lasă impresia că datele

furnizate sunt mai degrabă date „la ochi”, fără statistici exacte cu privire la ceea ce se întâmplă de fapt.

La întrebarea „Aveți programe de formare profesională pentru adulți?”, s-au primit răspunsuri diferite. Una

dintre școlile profesionale a declarat că „desfășoară instruire și formare profesională pentru profesii și specialități

importante în regiune. O mare parte dintre absolvenți lucrează în aceste specialități. Procentul scăzut al

persoanelor fără loc de muncă se regăsește în rândul elevilor cu formă de instruire parțială. Acesta este un cadru

util pentru elevii și tinerii care au abandonat sistemul de învățământ iar acum își finalizează studiile medii”. Două

licee nu oferă un astfel de tip de formare.

Toate școlile profesionale participă la proiecte euroepene, patru dintre ele având permanent proiecte de mai

mult de 10 ani. În același timp, unii susțin că în acest an au câștigat deja proiecte și pentru mobilitatea elevilor.

Într-o școală, de exemplu, peste 300 de elevi au efectuat practică în cadrul programului „Mobilitate” în Germania,

Italia, Anglia. Alții adaugă Spania și Portugalia.

S-a apreciat pozitiv pregătirea profesorilor de discipline profesionale. Un respondent susține că „Profesorii

de discipline de specialitate din liceu au ani mulți de experiență și cunoștințe”, dar, în același timp, subliniază

faptul că „dinamica în dezvoltarea materiilor privind predarea necesită urmărirea evoluțiilor și predarea către elevi

într-o formă adecvată”. Acest lucru este confirmat și de răspunsul la întrebarea 17. Una dintre directoare

subliniază că valorifică toate oportunitățile de a-și îmbunătăți în mod continuu calificările: „Este necesară

îmbunătățirea formării cadrelor didactice în obiectele de specialitate la fiecare cinci ani, în legătură cu evoluția

științei moderne, noile tehnologii și inovații. Zece profesori de formare profesională au participat la cursuri de

instruire în specialitatea Tehnica gazelor la Universitatea „Angel Kanchev” din Ruse”. Respondenții au subliniat și

rolul bugetelor delegate pentru calificările în curs ale profesorilor de discipline de specialitate: „...prin mijloacele

de calificare prin buget delegat se asigură posibilități de formare continuă”.

Mediul de afaceri este evaluat din punctul de vedere al utilizării cadrelor pregătite. Și dacă mediul de afaceri

are observații față de învățământul profesional, și învățământul profesional are, de asemenea, observații față de

mediul de afaceri. Iată cum explică unul dintre directori: „Din partea mediului de afaceri există interes față de

specialiștii propuși de licee, dar nu sunt suficiente clarificările din partea firmelor, cum ar fi oportunitățile care să

le asigure locuri de muncă elevilor după finalizarea învățământului secundar. Învățământul dual rezolvă această

problemă”. Alții acordă atenție tendințelor viitoare: „În ultimii patru sau cinci ani, în regiune s-au dezvoltat mai

multe firme din domeniul construcțiilor de mașini, iar în anii următori va exista o cerere pentru lucrătorii din acest

domeniu”. Interesant este că nicio unitate profesională de formare din această regiune nu are proiecte sau alte

tipuri de contacte cu România. Evident, se crede că schimbul de experiență cu țările mai dezvoltate din UE este

mai favorabil pentru școli, sau nu văd perspective reale de integrare. Un alt motiv pentru care o astfel de

cooperare este limitată este determinat de necunoașterea limbii.

Directorii de licee profesionale dau următoarele recomandări pentru îmbunătățirea mediului de afaceri:

O mai bună colaborare cu firmele mari;

Introducerea educației duale în toate disciplinele;

Construirea încrederii între întreprinderi și școlile profesionale;

Asigurarea consilierii profesionale a elevilor de la clasa a 5-a la a 7-a;

Creșterea planului de stat pentru admiterea în școlile profesionale;

Introducerea de locuri de muncă protejate pentru regiune;

Mărirea burselor pentru elevii care aleg să studieze în școli profesionale;

Facilități fiscale pentru întreprinderi, parteneri de formare duală pentru cei care echipează laboratoare

didactice în școlile profesionale;

O dinamică mai mare din partea întreprinderilor - asumarea de angajamente concrete, cum ar fi burse,

transport, cazare și altele pentru elevi;

Planurile de învățământ să se facă împreună cu mediul de afaceri;

Să se reducă numărul de elevi din clasele opționale;

Învățământul profesional să treacă treptat, în totalitate, către învățământul dual.

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR REPREZENTANȚILOR LICEELOR PROFESIONALE DIN

REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

Cooperarea între școlile profesionale și mediul de afaceri este plasată la baza punctelor de vedere și

recomandărilor reprezentanților acestui grup țintă în ambele regiuni. Un aspect important este subliniat de

nevoile de cercetare ale profesioniștilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Reprezentanții școlilor

profesionale își dau seama că instruirile profilate împreună cu mediul de afaceri le va permite să fie mai

competitivi în mediul educațional de astăzi. Se evidențiază o serie de probleme legate de introducerea de

specializări protejate, beneficii și riscuri legate de introducerea așa-numitului sistem „dual” de învățământ.

S-a constatat, de exemplu, că în regiunea Ruse, instruirea profesională pentru adulți este mai dezvoltată decât

cea din regiunea Veliko Tarnovo.

14. REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL GRUPULUI

ȚINTĂ „PERSOANE FĂRĂ LOC DE MUNCĂ”

Rezultatele studiului în regiunea Veliko Tarnovo

În regiunea Veliko Tarnovo, au fost intervievați în total 24 de respondenți. 12 dintre ei au fost femei, iar ceilalți 7

bărbați. Intervalul de vârstă pentru majoritatea respondenților este cuprins între 30-50 de ani. Pe locul doi sunt

tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani. Cei mai puțini sunt persoanele fără loc de muncă intervievate din

grupa de vârstă de peste 50 de ani. Cel mai mare număr dintre respondenți sunt cu studii superioare - 12; 11 au

studii medii; 1 are studii primare; 23 dintre respondenți locuiesc în orașul Veliko Tarnovo, doar unul locuiește în

Pleven. De fapt, în eșantion, absolvenții fără loc de muncă cu studii superioare au cel mai mic procent, dar la

realizarea interviurilor multe persoane cu statut educațional inferior au refuzat contactul.

Conform întrebărilor la întrebarea „De cât timp nu aveți loc de muncă?”, persoanele fără loc de muncă pot fi

împărțite în câteva grupe:

Persoane fără loc de muncă ce și-au pierdut locul de muncă cu până la o lună în urmă - 5

respondenți;

Persoane fără loc de muncă ce și-au pierdut locul de muncă cu până la un an în urmă - 8

respondenți;

Persoane fără loc de muncă ce nu au loc de muncă de mai mult de un an - 11 respondenți.

Cea mai lungă durată de șomaj o are o femeie cu un copil bolnav pe care îl îngrijește de 20 de ani și se întreține

numai din ajutoare.

La întrebarea „Căutați un loc de muncă?”, 22 dintre respondenți au spus în unanimitate „da”, unul a răspuns

„nu”, iar unul a refuzat să răspundă. În plan geografic, această căutare este localizată după cum urmează: 19

dintre respondenți declară că își caută locuri de muncă în orașul Veliko Tarnovo, iar unul a refuzat să răspundă.

Ceilalți patru afirmă că își caută loc de muncă în toată Bulgaria, chiar și în străinătate.

La întrebarea „Aveți o profesie?”, respondenții au indicat următoarele profesii:

Domeniul turismului;

Vânzător - consultant;

Electrotehnician;

Psiholog;

Inginer;

Croitor;

Grădinar;

Contabil;

Paznic;

Tehnician radio-TV;

Profesor de limba franceză;

Finansist;

Lucrător social;

Bucătar;

Economist.

Ceilalți trei intervievați nu au profesii. Acest lucru conduce la concluzia că o proporție semnificativă de persoane

fără loc de muncă nu sunt fără profesie, dar, după cum arată experiența, această profesie ori nu este căutată, ori

condițiile în care acesta poate fi exercitată pare neprofitabilă pentru persoanele fără loc de muncă.

La întrebarea „Ce credeți că vă împiedică în obținerea unui loc de muncă?”, 6 respondenți au indicat

obstacole în găsirea unui loc de muncă. Ceilalți au indicat următoarele:

Salarii mici;

Criteriile ridicate ale angajatorilor;

Oferta mică pentru funcționari;

Lipsa de contacte și „relații”;

Șomajul tinerilor;

Lipsa îndelungată din țară;

Lipsa experienței;

Vârsta;

Educația specifică - în acest caz, militară.

Cei șase care au răspuns că nimic nu îi împiedică să găsească un loc de muncă ar părea că fac parte din acel

grup de cetățeni bulgari care preferă șomajul în schimbul unui loc de muncă aflat sub calificarea lor, sau pur și

simplu nu au obiceiul sau motivația de a lucra.

La întrebarea „Ce credeți că trebuie să schimbați la dumneavoastră pentru a găsi un loc de muncă?”, 12

respondenți au răspuns că nu consideră că este necesar să se schimbe în vreun fel pentru a găsi de lucru.

Ceilalți au dat următoarele exemple de schimbare:

Învățarea de limbi străine;

Novoia de recalificare;

Creșterea motivației;

Îmbunătățirea nivelului de educație.

Este de remarcat faptul că jumătate dintre persoanele fără loc de muncă nu consideră că trebuie să se schimbe

în vreun fel, ceea ce ar putea însemna că fie nu caută cauzele situației în care se află în ceea ce privește

pregătirea sau adaptabilitatea lor, fie nu sunt pregătiți pentru a face față provocărilor unui mediu de afaceri ce se

schimbă rapid, sau, pur și simplu, nu au dorința și motivația de a se adapta la cerințele pieței muncii locale. Acest

lucru este demonstrat de răspunsurile la următoarea întrebare, unde propunerile respondenților sunt numeroase

și atitudinea lor activă. Aceasta este dovada indirectă, că, după părerea lor, tocmai mediul de afaceri sau factorii

externi sunt în general responsabili pentru situația lor nefavorabilă.

La întrebarea „Ce trebuie să se schimbe în mediul de afaceri, pentru a permite persoanelor fără loc de

muncă șă-și găsească un loc de muncă?”, 4 dintre respondenți au răspuns că nu văd nevoia de schimbări în

mediul de afaceri. Ceilalți au subliniat că trebuie să fie operate modificări în următoarele direcții:

Mai multă corectitudine din partea angajatorilor;

Mai multă responsabilitate politică din partea guvernului;

Să nu existe discriminare de vârstă;

Mai multe șanse pentru tinerii fără practică;

Scutirea angajatorilor din sectorul privat;

Înființarea de noi locuri de muncă;

Atragerea de investiții;

Introducerea plății cu ora;

Din răspunsuri se poate concluziona că modificările sunt căutate în două direcții, economic și politic, primul

referindu-se la angajatori, iar al doilea la responsabilitățile autorităților locale și centrale. Credem că acest lucru

este un indicator al culturii civice, în care sprijinul guvernamental pentru persoane fără loc de muncă este văzut

ca o componentă puternică. În același timp, nu au fost remarcate caracteristici speciale ale luptei pentru unele

activități economice individuale.

La întrebarea „Sunteți familiarizați cu nevoile pieței muncii din regiunea dumneavoastră?”, 13 persoane

fără loc de muncă au răspuns că sunt familiarizați cu necesitățile pieței forței de muncă, restul de 11 au răspuns

negativ. Această tendință este îngrijorătoare, având în vedere că tocmai cunoașterea nevoilor pieței forței de

muncă locale este primul pas spre a soluționa problema șomajului.

La întrebarea „Ați făcut încercări de a vă recalifica și a obține o nouă profesie căutată în regiunea

dumneavoastră?”, 7 persoane fără loc de muncă au spus că au făcut astfel de încercări, iar unul dintre ei chiar

s-a recalificat profesional terminând un curs de programator. Restul de 17 au răspuns negativ la întrebare, ultimul

declarând: „Nu, nu pot accepta ca după ce am învățat 4 ani să încep să lucrez ca vânzătoare”.

Acest lucru confirmă adaptabilitatea redusă a respondenților, care a fost înregistrată și la alte întrebări.

Adaptabilitatea slabă îi face să privească cu nostalgie și ură la finalizarea educației, dar nu să ia măsuri care să-i

asigure la reconversia profesională și, eventual, să aibă un nou început în carieră.

Iată care este evaluarea cu privire la asistența oferită de birourile se șomaj celor care caută locuri de

muncă: 16 dintre persoanele fără loc de muncă fac evaluări pozitive; unii dintre ei declară chiar că până în

prezent le-au găsit locuri de muncă, dar „nu le-au primit”. 8 dintre persoanele fără loc de muncă pe termen lung

spun că nu sunt mulțumiți de birourile de muncă din cauza lipsei de coordonare între persoanele fără loc de

muncă și instituții. Ca și în regiunea Ruse, și aici există nemulțumireă că oficiile forței de muncă se ocupă mai

mult cu rapoarte și documente decât cu medierea reală între angajatori și cei care caută locuri de muncă.

La întrebarea „V-ați gândit vreodată la obținerea unui loc de muncă în România sau în alte țări vecine?”,

19 respondenți au declarat că nu s-au gândit să lucreze în străinătate, unul dintre ei spunând că a lucrat deja în

străinătate, iar acum vrea să-și găsească un loc de muncă în Bulgaria. Restul de 5 au spus că ar lucra în

străinătate, dar nu și în statul vecin al țării noastre. Acest lucru sugerează mai degrabă că țările noastre vecine

nu sunt considerate ca o alternativă economică viabilă la starea lor actuală. Cea mai probabilă explicație este că

în țările vecine Bulgariei salariile sunt aproape la fel de mari ca la noi (cu excepția Greciei, dar din motive

evidente legate de criză, și acolo găsirea unui loc de muncă nu este atât de ușoară.) Țările bogate ale UE rămân

cele mai atractive din cauza standardului ridicat, salariilor mai mari și beneficiilor sociale, pe care emigranții

bulgari din UE se pot baza.

La întrebarea „Cum apreciați posibilitățile de reconversie profesională pe care le oferă în prezent statul?”,

8 persoane fără loc de muncă fac o evaluare pozitivă a acestor oportunități, iar ceilalți 16 negativă, definindu-le

slabe și nesatisfăcătoare. Unii dintre ei declară că deși aceste programe sunt utile, nimeni nu stie nimic despre

ele aici. Acest lucru are două explicații: fie munca de informare și conștientizare a publicului cu privire la aceste

programe este foarte slabă, fie acest grup de respondenți nu a căutat mai agresiv informații care l-ar putea ajuta

în ocuparea unui loc de muncă sigur.

În legătură cu participarea la programe pentru locuri de muncă temporare, numai 3 respondenți au răspuns

pozitiv. Restul fie nu au participat, fie nu știu despre ce este vorba. O explicație probabilă este că o parte

semnificativă a programelor care vizează sectoare specifice în rândul persoanelor fără loc de muncă nu sunt

accesibile tuturor. O explicație alternativă este că aceste programe nu se bucură de popularitate și nu sunt

considerate un subiect de interes în rândul persoanelor fără loc de muncă.

Intenționează cetățenii fără loc de muncă să înceapă propria afacere? - 14 persoane fără loc de muncă spun

că ar începe propria afacere, doi dintre ei chiar au încercat, însă fără succes. Restul de 10 au răspuns negativ la

întrebare sau pur și simplu au refuzat să răspundă. Aceste rezultate dau motive să se creadă că în rândul

persoanelor fără loc de muncă există unele inițiative de afaceri care trebuie să fie încurajate și promovate. În

toate economiile, începuturile unei afaceri mici, medii sau de familie au fost testate ca remedii pentru șomaj.

Domeniile preferate sunt după cum urmează:

Turism;

Culinar și restaurante;

Comerț;

Domeniul servicilor și tehnologiilor informaționale.

Este demn de remarcat că toate persoanele fără loc de muncă se orientează către servicii și comerț, dar nu și

spre producție. Aceasta este o problemă comună pentru țara noastră, care se poate observa și în regiunea

Tarnovo.

Rezultatele studiului în regiunea Ruse

În regiunea Ruse a fost intervievat un număr total de 20 de persoane fără loc de muncă; 11 dintre ei sunt femei și

9 de sex masculin; 8 dintre respondenți au vârste cuprinse între 30 și 40 de ani; 11 dintre respondenți au vârsta

peste 40 de ani, doar unul dintre respondenți are varsta sub 30 de ani; 12 dintre respondenți au studii superioare,

7 studii medii și unul studii primare. Aproape toți respondenții locuiesc permanent în municipiul Ruse, doar unul

dintre ei este din satul Hotanitsa, regiunea Ruse. Toți respondenții locuiesc permanent în regiunea Ruse.

Conform răspunsurilor la întrebarea „De cât timp nu aveți loc de muncă?”, persoanele fără loc de muncă sunt

împărțite în următoarele grupe:

Persoane fără loc de muncă de la 1 lună la 1 an - 11 respondenți;

Persoane fără loc de muncă de la 1 lună la 1 an - 4 respondenți;

Persoane fără loc de muncă de peste 1 an - 5 respondenți;

În primul grup domină persoanelor fără loc de muncă ce și-au pierdut locul de muncă înainte cu 2 până la 6 luni.

În al doilea grup domină cei care și-au pierdut locurile de muncă cu cel mult o săptămână înainte. În al treilea

grup cazurile sunt diferite, dar cel mai impresionant este respondentul care și-a pierdut locul de muncă în urmă

cu 17 ani. Acesta afirmă că de atunci nu a mai lucrat.

La întrebarea „Căutați un loc de muncă?”, aproape toți cei 20 de respondenți au răspuns „da”. Numai una

dintre cei intervievați, o mamă șomeră a răspuns: „În lunile următoare, nu, deoarece fiica mea începe grădinița”.

Potrivit întrebărilor la întrebarea „Unde căutați loc de muncă?”, respondenții pot fi împărțiți în următoarele

grupe:

Cei care caută loc de muncă doar în localitatea Ruse - 9 respondenți;

Cei care caută loc de muncă în regiunea Ruse - 3 respondenți;

Cei care caută loc de muncă în toată Bulgaria - 6 respondenți;

Cei care caută loc de muncă în Bulgaria și străinătate - 2 respondenți;

După cum se poate observa, majoritatea respondenților au tendința de a căuta locuri de muncă în regiunea

Ruse, presupunând că li se oferă alternative acceptabile. Ca și în regiunea Veliko Tarnovo, relativ puțini oameni

sunt dispuși să caute locuri de muncă în străinătate. Acest lucru s-ar putea explica cel puțin în două moduri.

Primul sugerează ca ei consideră că au alternative profesionale bune și viabile în Bulgaria și, în al doilea rând,

înțeleg că au calificări inadecvate ce nu le pot oferi în străinătate viitorul dorit.

La întrebarea „Aveți o profesie?”, aproape toți intervievații au răspuns afirmativ. Trei dintre ei au și menționat-

o: inginer, electrotehnician, șofer. Doar un respondent a spus că nu are o profesie. Și aici se confirmă tendința că

persoanele nu-și pot găsi locuri de muncă nu din cauza lipsei profesiei, ci din cauza faptului că această profesie

nu este căutată sau nu este suficient de bine plătită. Este de remarcat că printre persoanele aflate în șomaj sunt

unele cu specialități tehnice, ceea ce este surprinzător, având în vedere cererea de astfel de persoane existentă

pe piața locală.

La întrebarea „Ce credeți că vă împiedică să găsiți un loc de muncă?”, 7 dintre respondenți au declarat că nu

văd niciun motiv pentru care nu pot găsi de lucru, iar unul dintre respondenți a refuzat să răspundă la această

întrebare. Restul de 12 au evidențiat următoarele motive:

Salariile mici;

Comportamentul necorespunzător al angajatorilor față de angajați;

Lipsa transportului între localitatea Ruse și orașele mai mari din regiune;

Studiile;

Lipsa „cunoștințelor și a relațiilor”;

Lipsa locurilor de muncă pentru anumite specialități - aici respondentul nu a arătat la ce anume

se referă;

Netransparența procedurilor de la concursuri;

Impunerea sancțiunilor disciplinare de concediere;

Vârsta;

Hotărârea Comisiei medicale regionale;

Motive personale.

De interes sunt răspunsurile a șapte respondenți cărora li s-a adresat o întrebare legată motivul pentru care au

ajuns în situația de a fi persoane fără loc de muncă (Datorită motivației scăzute sau lipsei obiceiului de a munci?

Sau motivul este legat de salariile pe care ei le consideră prea mici?) și care au afirmat că nu există niciun motiv

să nu își găsească un loc de muncă. Astfel, nu am primit un răspuns clar la această întrebare suplimentară.

La întrebarea „Ce credeți că trebuie să schimbați în dumneavoastră pentru a găsi un loc de muncă?”, 12

respondenți au arătat că nu consideră că este necesar să schimbe ceva la ei pentru a găsi de lucru. Doar doi

dintre ei au indicat dovezi depre aceasta - unul a invocat vârsta înaintată (56 de ani), iar celălalt nu are ambiție să

se schimbe. 1 respondent a refuzat să răspundă. Celelalte șapte persoane fără loc de muncă au sugerat

următoarele lucruri care i-ar schimba pentru a găsi locuri de muncă permanente:

Să reducă pretențiile privind orele de lucru și de salariu;

Obținerea unor calificări superioare;

Obținerea unor grade de studii superioare;

O căutare mai activă a unui loc de muncă;

După cum se poate observa, jumătate din persoanele fără loc de muncă refuză să se schimbe, ceea ce poate fi o

dovadă ori a lipsei de motivație, ori a lipsei de oportunități și abilități de a face acest lucru. Se poate vedea că, în

Ruse, persoanele fără loc de muncă nu sunt foarte adaptabile la modificările condițiilor de pe piața muncii.

O frenezie deosebită a fost observată la răspunsurile la întrebarea „Ce trebuie să se schimbe în mediul de

afaceri, pentru a permite persoanelor șomere să-și asigure un loc de muncă?”:

Îmbunătățirea salariilor și a regimului de lucru;

Creșterea concurenței și a veniturilor;

Un tratament mai bun al angajatorilor față de salariați;

Crearea de noi locuri de muncă;

O mai mare flexibilitate a angajatorilor;

Asigurarea transportului pentru lucrătorii care provin din sate îndepărtate din regiune;

Tratamentul echitabil al angajatorilor în relație cu asigurarea și starea mediului de lucru;

Modificări în economie, în general;

Verificarea periodică a tuturor lucrătorilor și păstrarea celor mai buni;

Mai multe posibilități pentru tineri;

O mai bună selecție a cadrelor raportat la calificările lor;

Angajarea fără presiuni politice;

Mai multă înțelegere din partea angajatorilor pentru părinții tineri.

Din comparația răspunsurilor la ultimele două întrebări se constată că persoanele fără loc de muncă sunt mai

înclinate să caute cauza lipsei locurilor de muncă nu la ei, ci în mediul înconjurător. Prin urmare, cele mai multe

recomandări vizează transformarea acestuia.

La întrebarea „Sunteți familiarizat cu nevoile pieței muncii din regiunea dumnevoastră?”, 17 respondenți au

răspuns afirmativ, declarând că ei au cunoștință de buletinele periodice și listele de la oficiile forței de muncă.

Doar trei dintre intervievați au răspun „nu”. Acest lucru arată, pe de o parte, activitatea bună a acestei instituții de

stat și, pe de alta, despre obiceiurile dobândite pentru căutarea de informații despre oportunitățile de angajare.

La întrebarea „Ați făcut încercări de a vă recalifica și dobândi o profesie care este căutată în regiunea

dumneavoastră?”, cinci dintre respondenți declară că au încercat să se recalifice, în timp ce doi recunosc că

deja s-au recalificat - unul la vechiul său loc de muncă, iar al doilea după ce a terminat cursul de tractorist.

Ceilalți 13 respondenți rămași au răspuns că nu au încercat să se recalifice profesional. Răspunsurile la această

întrebare confirmă concluziile de mai sus cu privire la adaptabilitatea relativ slabă a respondenților față de

schimbările de pe piața forței de muncă.

Răspunsurile la întrebarea „Cum apreciați asistența pe care o acordă birourile pentru forțele de muncă

atunci când căutați un loc de muncă?”, sunt distribuite după cum urmează:

Niciuna; 1

Nesatisfăcătoare; 5

Normală; 2

Bună; 6

Foarte bună; 2

Perfectă. 1

Trei dintre respondenți recunosc că au folosit serviciile biroului de muncă. După cum se poate observa,

răspunsurile mai degrabă pozitive și mai degrabă negative sunt distribuite în mod egal, iar numărul celor care nu

au făcut uz de aceste servicii este relativ mic.

La întrebarea „V-ați gândit vreodată la posibilitatea obținerii unui loc de muncă în România sau altă țară

vecină?”, 9 dintre respondenți au recunoscut că ar începe să lucreze în România sau într-o altă țară. Motivul pe

care cei mai mulți dintre ei îl indică este faptul că au o economie mai dezvoltată decât a noastră. Restul de 11 au

mărturisit că nu s-au gândit la posibilitatea de a începe să lucreze în afara Bulgariei. Așa cum era de așteptat, din

cauza apropierii geografică cu vecinul nostru de nord, atitudinea de a lucra acolo este mai pronunțată.

La întrebarea „Cum apreciați posibilitățile de reconversie profesională pe care statul le oferă în

prezent?”, s-au obținut cele mai variate răspunsuri. 9 dintre respondenți spun că nu s-au interesat deloc de

aceste oportunități; 6 au dat o evaluare negativă, notându-le ca slabe și nesatisfăcătoare, unul dintre respondenți

cu argumentul că aceste oportunități „Nu sunt în concordanță cu cei în vârsta care se află pe piața muncii. Pentru

persoanele între 29 și 55 de ani programele sunt puține”. În final, dar nu în ultimul rând, 5 dintre respondenți au

evaluat posibilitățile de recalificare pozitiv, ca fiind „bune”. Unii dintre ei au declarat că „este mai bine să ai o

gamă mai largă de oportunități de a lucra”.

Aproape în unanimitate, toți respondenții declară că până în prezent nu au participat la niciun program

pentru asigurarea de locuri de muncă temporare. Doar 1 singur șomer a răspuns pozitiv, dar nu a explicat

care a fost programul. Acest fapt poate indica fie o popularitate slabă, interes scăzut, sau că există puține

informații despre aceste programe.

Doar 5 dintre respondenți confirmă că au luat în considerare posibilitatea de a începe propria afacere. Ceilalți 15

au răspuns negativ. Acest lucru ne conduce la concluzia că respondenții nu consideră propria afacere ca o

modalitate de a lupta împotriva șomajului, ci mai degrabă preferă să fie angajați.

Domeniile preferate sunt următoarele:

Sfera serviciilor;

Sfera de producție;

Domeniul designului de interior.

Recomandările pentru îmbunătățirea situației sunt, după cum urmează:

O politică mai activă pentru crearea de locuri de muncă din partea statului;

Mai multe programe de angajare persoanele fără loc de muncă;

Salarii mai bune;

Îmbunătățirea mecanismelor de contact între întreprinderi și persoanele fără loc de muncă.

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR REPREZENTANȚILOR PERSOANELOR FĂRĂ LOC DE MUNCĂ

DIN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

Reprezentanții persoanelor fără loc de muncă din ambele regiuni evidențiază în primul rând domeniile preferate

care, în opinia lor, au potențial, ar putea oferi locuri de muncă și venituri decente. Acestea sunt din domeniul

serviciilor (respectiv turism, gastronomie și restaurante, comerț), precum și al tehnologiilor informaționale. O

recomandare importantă este necesitatea de a îmbunătăți mecanismele de contact între persoanele în căutare

de locuri de muncă și întreprinderi. Este de remarcat faptul că reprezentanții acestui grup țintă se bazează în

primul rând pe o politică activă din partea statului pentru stimularea și dezvoltarea pieței forței de muncă.

Aproape că nu apar păreri legate de inițiativa individuală și antreprenoriat. Interesul principal este axat pe salarii

și aproape nu se acordă nicio atenție lipsei de cunoștințe, abilități și competențe, care îi împiedică în realizarea

cu succes pe piața forței de muncă.

15. RECOMANDĂRI SPECIALE PE PIAȚA FORȚEI DE

MUNCĂ ÎN REGIUNILE VELIKO TARNOVO ȘI RUSE

11.1. Recomandări pentru piața forței de muncă din Veliko Tarnovo

Pe baza rezultatelor studiului și interpretării opiniilor și evaluării atitudinilor reprezentanților grupurilor țintă, pot fi

formulate următoarele recomandări pentru piața muncii din Veliko Tarnovo:

Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de lucru specifice, inclusiv măsuri preventive și active

pe pieța forței de muncă - promovarea spiritului antreprenorial (respectiv micro-întreprinderi și întreprinderi

familiale); stimularea fimelor start-up; încurajarea întreprinderilor de a oferi noi locuri de muncă;

Sprijin special pentru grupurile vulnerabile de pe piața forței de muncă – persoane tinere fără loc de

muncă tineri, persoane fără loc de muncă de lungă durată, persoane descurajate, persoane cu dizabilități;

Stimularea dezvoltării economice - atragerea investitorilor străini, parteneriate pentru proiecte

transfrontaliere;

Măsuri specifice pentru a încuraja tinerii să rămână în localitățile mai mici. Proiecte descentralizate care

vizează comunitățile mici, care angrenează mai ales persoanele tinere;

Studii orientate pentru identificarea nevoilor specialiștilor (profesii căutate) - pe termen scurt și lung.

Programe de formare specializate pentru profesiile cerute pe piața muncii. Formarea în competențe cheie

(educație civică, competențe digitale, limbi străine);

O legătură mai strânsă între învățământ și practică. Intensificarea contactelor directe între angajatori

(întreprinderi) și școlile profesionale. Organizarea de instruiri în firme (în comun), stagii de practică organizate,

bine orientate etc.

11.2. Recomandări pentru piața forței de muncă din regiunea Ruse

Pe baza rezultatelor studiului efectuat și a evaluării atitudinilor și părerilor reprezentanților grupurilor țintă, pot fi

formulate următoarele recomandări pentru piața muncii din regiunea Ruse:

Îmbunătățirea cadrului juridic și criterii care să asigure o concurență loială în finanțarea proiectelor

pentru diverși beneficiari - municipalități, companii etc.;

Încurajarea mai multor investiții în proiecte de infrastructură. Accent deosebit pe îmbunătățirea

mecanismelor de cooperare transfrontalieră cu România;

Modificarea calitativă a programelor de ocupare subvenționată. O mai mare inițiativă din partea Agenției

de ocupare. Încurajarea angajatorilor pentru a instrui și angaja persoane inactive de mult timp (a se evita

angajamentele paliative și formale pentru o perioadă de câteva luni);

Eforturi pentru sporirea încrederii și cooperării între partenerii sociali pentru acțiuni comune și pentru

abordarea problemelor de pe piața forței de muncă (întreprinderi, autorități locale, sindicatele, Oragnizații

neguvernamentale);

Concentrarea eforturilor pentru combaterea analfabetismului în rândul anumitor comunități

marginalizate;

Căutarea de soluții viabile pentru șomajul în rândul tinerilor - accent pe așa-numitele abilități soft -

comunicare, disciplină, organizare, munca în echipă, angajament și altele. Creșterea competențelor lingvistice;

Intensificarea contactelor dintre întreprinderi, licee și universități. Să se asigure locuri de muncă de

pornire - șanse pentru tinerii, fără experiență de lucru;

Să se reglementeze angajarea forței de muncă străine (în special în sectorul turismului). Să se

introducă cerințe de calificare și competențe lingvistice pentru candidații din străinătate;

Un curs clar pentru introducerea învățământului dual în toate specialitățile cheie. Introducerea de

profesii protejate în regiune. Construirea încrederii între întreprinderi și școlile profesionale. Planurile de

învățământ să fie elaborate cu participarea reprezentanților din mediul de afaceri. Facilități fiscale pentru firme,

parteneri în instruirea duală (inclusiv pentru cei care dotează laboratoare în școlile profesionale);

Asigurarea de consiliere profesională pentru elevi încă din clasele gimnaziale (clasa a 5-a până la a 7-

a). Creșterea planului de stat de admitere în școlile profesionale prin reducerea numărului de elevi dintr-o clasă.

Mărirea burselor pentru elevii care au ales să studieze în școli profesionale.

16. REZUMATUL RECOMANDĂRILOR PENTRU PIAȚA

MUNCII DIN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA ROMANIA-

BULGARIA

Pe baza acestui studiu s-a identificat o serie de probleme-cheie pe piața muncii din judetele Giurgiu, Teleorman si

regiuniele Veliko Tarnovo și Ruse. O parte semnificativă a acestora ar putea fi rezolvată prin intermediul unor politici active

pe piața forței de muncă. Aceste probleme principale pot fi grupate după cum urmează.

Posturi vacante insuficiente, corespunzătoare educației și calificărilor profesionale ale șomerilor;

Înființarea limitată de noi locuri de muncă, care, din păcate, valorifică doar cererea de specialiști cu înaltă

calificare pentru anumite sectoare ale economiei;

Cerere limitată de personal slab calificat, mai ales cu caracter sezonier;

Un număr mare și durabil de persoane fără loc de muncă, inclusiv șomaj cronic, persoane descurajate și inactive;

Competitivitate redusă pe piața muncii pentru persoanele tinere fără loc de muncă, șomeri de lungă durată,

persoane fără loc de muncă cu vârsta peste 50 de ani, persoane fără loc de muncă de etnie romă, persoane fără

loc de muncă cu dizabilități;

Risc ridicat de izolare socială și sărăcie pentru persoanele fără loc de muncă din grupuri dezavantajate;

Segmentarea pieței forței de muncă, la o mobilitate relativ scăzută și influența semnificativă a factorului sezonier

pentru munca temporară;

Relații problematice cu angajatorii, inclusiv nerespectarea legislației muncii, angajarea fără contracte de muncă,

neplata salariilor, neplata contribuțiilor etc.

La studiul situației din învățământul profesional au fost identificate următoarele puncte slabe principalele:

Bază materială veche;

Lipsa profesorilor înalt calificați (maiștri, tehnicieni, profesori de specialități);

Flexibilitate și orientare practică insuficientă a procesului de învățământ;

Probleme cu introducerea învățământului dual, interacțiune ineficientă între școlile profesionale și angajatori.

Sintetizând punctele de vedere și recomandările respondenților din regiunile din Veliko Tarnovo și Ruse, pot fi formulate

orientări importante pentru îmbunătățirea educației și formării profesionale:

Aplicarea mai largă a învățării prin practică;

Implementarea unui sistem de asigurare și evaluare a calității prin analiza aprofundată a nevoilor și identificarea

riscurilor;

Implementarea unui sistem eficient de înnoire și creștere a calificării cadrelor didactice din școlile profesionale;

Dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem eficient de orientare în carieră în școli, utilizând punctele forte

ale sistemului dual de învățare;

Implicarea efectivă a reprezentanților părinților și angajatorilor în consiliile școlare.

În recomandările din partea grupurilor țintă s-au identificat orientări importante legate de realizarea unei economii active,

creșterea investițiilor și punerea în aplicare a proiectelor majore de infrastructură. Aceste recomandări pot fi rezumate

prioritar după cum urmează:

Creșterea ocupării forței de muncă prin programe și acțiuni eficiente pentru plasarea persoanelor în cătare de

locuri de muncă în posturi de muncă adecvate (inclusiv prin programele și măsurile Legii pentru stimularea

ocupației);

Concentrarea politicilor pe măsuri soft de îmbunătățire a calității forței de muncă, prin dobândirea de noi

calificări, căutate pe piața muncii;

O atenție specială pe categoriile de persoane inactive și descurajate prin introducerea unor mecanisme eficiente

de includere a acestora;

Depunerea de eforturi pentru îmbunătățirea semnificativă a coordonării între autoritățile publice și partenerii

sociali, care să ducă la succes în lupta împotriva încălcărilor legislației muncii, ocupării nereglementate,

economiei gri etc.

Pe scurt, pot fi formulate următoarele linii directoare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii și a unor mecanisme

eficiente pentru a corecta dezechilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă cu anumite calificări.

1) Crearea motivației în rândul persoanelor fără loc de muncă prin programe și măsuri care să asigure o

remunerație echitabilă și atractivă;

2) Programele de reconversie profesională ar trebui să ofere cunoștințe actuale, abilități și competențe pentru

persoanele în căutare de locuri de muncă în conformitate cu nevoile actuale în continuă schimbare ale pieței muncii, și care

să le ofere capacitatea de a se adapta la dinamica acestei piețe;

3) Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru micro-întreprinderi, întreprinderi familiale și IMM-uri,

stimularea acestora de a angaja muncitori pe perioadă nedeterminată din rândul celor care au absolvit programe de

recalificare;

4) Asigurarea interacțiunii între autoritățile locale, angajatori, Oragnizații neguvernamentale și autoritățile

guvernamentale, menite să sporească eficiența programelor desfășurate pentru stimularea ocupării forței de muncă.

Eforturile pentru o politică activă pe piața forței de muncă ar putea avea un efect pozitiv asupra accelerării proceselor de

afaceri, influențând pozitiv asigurarea forței de muncă cu competențele necesare. Este un proces continuu care necesită

utilizarea resurselor în programe de formare adecvate, care să ducă la acțiuni reale și soluții pentru integrarea profesională

și socială a grupurilor vulnerabile pe piața muncii. Asigurarea de calificări actualizate sau noi pentru forța de muncă,

combinată cu un mediu de afaceri motivant sunt premisele esențiale pentru obținerea unor rezultate pozitive durabile la

nivel regional, așa cum este piața forței de muncă din regiunile Veliko Tarnovo și Ruse. Toate acestea, în mod inevitabil, ar

contribui la sporirea competitivității întreprinderilor în aceste regiuni, prin promovarea creării de noi locuri de muncă,

ocupare durabilă și menținerea unui nivel acceptabil social de șomaj. La baza unei astfel de politici sunt stimulente pentru

dezvoltarea calificărilor prin investiții semnificative în capitalul uman.

Prezentul studiu sumarizeaza în exclusivitate răspunsurile şi opiniile persoanelor intervievate. Scopul său principal este

calitativ, răspunsurile oferind informaţii importante despre piaţa forţei de muncă din Judeţul Giurgiu , Judeţul Teleorman,

regiunea Veliko Tarnovo și regiunea Ruse

Prezentul studiu a fost realizat în cadrul proiectului

„ United for a Common Labor Market: an integrated approach for labor mobility within the crossborder area between

Romania and Bulgaria”, cod proiect 16.4.2.054.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.