studiu statiune climatica moinesti 25 iulie luni final trimis · de factori de risc natural sunt...
TRANSCRIPT
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
1
Studiu de fundamentare pentru atestarea
unui areal al municipiului Moineşti ca STAłIUNE CLIMATICĂ
Bucureşti iulie, 2016
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
2
COORDONATOR STUDIU
Georgeta MAIORESCU
COLECTIV DE ELABORARE
Georgeta MAIORESCU cercetător ştiinŃific gr. II
Doru TUDORACHE cercetător ştiinŃific gr. III
Alina NICULESCU cercetător ştiinŃific gr. III
Adrian RĂDULESCU cercetător ştiinŃific
Colaborator extern:
INSTITUTUL NAłIONAL DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOCLIMATOLOGIE
(Capitolul II.1)
Manager: dr. HORIA LĂZĂRESCU
DIRECTOR GENERAL,
dr. arh. Victor TIMOTIN
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………..…………………….. 4
CAPITOLUL I CONSIDERAłII GENERALE …………………………………………..………….…….. 6 I.1. PoziŃie geografică, accesibilitate ….………………………………………….…..…. 6 I.2. Infrastructură generală …………………………………….…………..………….…. 8 I.3. Cadrul natural …………… …………….…………………….………………….……. 12 I.4. Date socio-economice …………………………….…….……………………...…..… 19 I.5. Probleme de mediu şi factori de risc natural ……..….…………………...….…..… 23
CAPITOLUL II ANALIZA FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI ..……….….….…….…..….… 27 II.1. Analiza elementelor climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei 27 II.2. Apele minerale şi calităŃile lor terapeutice …...….…..……………………………… 46 II.3. Perimetrul de protecŃie a staŃiunii şi a apelor minerale …………..…………….…. 51 II.4. Starea factorilor naturali terapeutici ……………..……….………………….…….… 52
CAPITOLUL III MODALITĂłI DE VALORIFICARE A FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI .. 53
CAPITOLUL IV ANALIZA RESURSELOR TURISTICE ………………………….….…………..….… 60 IV.1. Resurse turistice naturale …....…………...………………………….……. ….…. 60 IV.2. Resurse turistice antropice ………………………………………………….…..…. 64
CAPITOLUL V BAZA TEHNICO- MATERIALĂ A STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI ….………... 70 V.1. Structuri de primire turistice …………………………..……………….…….…...….. 72 V.1.1. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare ………………..….….. 72 V.1.2. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie publică ……….... 76 V.1.3. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament ……..………….…. 78 V.1.4. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement ………..……….…. 79 V.2. Formele de turism practicabile ……………………………………………..….....…. 81 V.3. Date privind circulaŃia turistică ..…………………………………………………….. 82
CAPITOLUL VI PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA FUNCłIEI CLIMATICE ŞI BALNEARE ÎN VIITOAREA STAłIUNE …………….….………. 86
VI.1. Premisele dezvoltării turismului de sănătate ………..……………….……..….... 87 VI.2. DirecŃii strategice de dezvoltare ……………. ……………………………….…… 88
FIŞA STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI – prezentarea sintetică a criteriilor de atestare 91
BIBLIOGRAFIE 100
ANEXE 101 1. Harta de încadrare în regiune a localităŃii Moineşti 2. SituaŃia juridică a surselor de ape minerale şi indicaŃiile terapeutice 3. Buletine de analiză a apelor minerale (fizico-chimice, microbiologice, farmacodinamice) 4. Monitorul Oficial nr. 146 din 28.06.1934 – „Decizia de recunoaştere ca localitate balneo-
climatică a comunei urbane Moineşti”
5. Lista structurilor de primire turistice din localitate 6. Traseele de cicloturism din Moineşti şi împrejurimi
HĂRłI, PLANŞE DESENATE, PLIANTE 102
Planşa nr. 1 – Hartă PUG Moineşti - delimitarea staŃiunii climatice
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
4
INTRODUCERE
Studiul de fundamentare pentru atestarea unui areal din municipiul Moineşti ca
staŃiune climatică, s-a realizat în baza Contractului de servicii cu nr. 87/29.07.2015 şi Act
adiŃional nr. 1 / 24.02.2016, încheiat între Primăria Municipiului Moineşti, în calitate de beneficiar şi
Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, în calitate de executant, având ca
subproiectant de specialitate, în domeniul climatologiei, Institutul NaŃional de Recuperare,
Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.
Conform OrdonanŃei nr. 109/2000 (privind staŃiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi
asistenŃa medicală balneară şi de recuperare), prin staŃiune climatică se înŃelege „localitatea sau/şi
arealul situat în zone cu factori climatici benefici, care are condiŃii pentru asigurarea menŃinerii şi
ameliorării sănătăŃii şi/sau a capacităŃii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării”. Aceste
condiŃii sunt întrunite într-un areal aferent municipiului Moineşti (zona Parc Băi), aşa cum va fi
demonstrat în continuare.
Prin prezentul studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti,
ca staŃiune climatică cu caracter permanent, conform HG 1.154/2004 (privind aprobarea
normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaŃiilor complexe de atestare a funcŃionării
staŃiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice), sunt analizate modul de îndeplinire a criteriilor
unitare conform actului normativ, pentru desemnarea unui areal din municipiul Moineşti ca
staŃiune climatică. Este vorba, pe lângă analiza factorilor naturali cu caracter terapeutic şi de
accesibilitate, infrastructură generală şi utilităŃi tehnico-edilitare, analiza cadrului natural şi socio-
economic al localităŃii, aspecte legate de factorii de risc natural, a potenŃialului turistic, care au
rolul de a susŃine un cadru natural adecvat pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii. În localitatea
Moineşti sunt cunoscute si au fost utilizate de peste o sută de ani ape minerale cu calităŃi
terapeutice. Baza de tratament, în care se utilizau apele minerale, în cură externă (băi cu apă
minerală încălzită, la cadă), a fost dezafectată după anul 1990, deoarece se afla în construcŃie un
complex balnear şi de wellness (hotel + baza de tratament şi de wellness), încă nefinalizat până în
prezent.
Studiul mai conŃine recomandări şi propuneri privind dezvoltarea şi modernizarea funcŃiei
climatice şi balneoclimatice în concordanŃă cu viitorul statut, diverse anexe care vin în sprijinul
fundamentării atestării şi Fişa staŃiunii climatice care prezintă sintetic modul în care sunt
îndeplinite criteriile de atestare. Statutul de staŃiune climatică trebuie să se coreleze cu
reglementările Planului Urbanistic General al localităŃii, iar delimitarea perimetrului de protecŃie a
staŃiunii pe planurile de urbanism a se va face conform HG 1.154/2004.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
5
Datorită potenŃialului turistic natural şi antropic de care dispune, o parte a municipiului
Moineşti este în curs de atestare ca staŃiune turistică de interes local (staŃiunea turistică Moineşti –
Băi) în conformitate cu cerinŃele hotărârii de guvern HG 852/2008.
La baza realizării studiului au stat prelucrarea informaŃiilor preluate de pe teren, măsurători
ai parametrilor climatici, topoclimatici, bioclimatici şi de fizica atmosferei, în localitate şi
interpretarea acestora, date statistice preluate de la Institutul NaŃional de Meteorologie, Planul
Urbanistic General al localităŃii, baza de date statistice a Institutului NaŃional de Statistică,
informaŃii preluate de la Primăria Municipiului Moineşti, de la societăŃile de turism care îşi
desfăşoară activitatea în localitate, literatura de specialitate şi pagini INTERNET .
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
6
CAPITOLUL I
CONSIDERAłII GENERALE
I.1. PoziŃie geografică, accesibilitate
PoziŃie geografică
UAT Municipiul Moineşti este situat în partea vestică a judeŃului Bacău, de-a lungul unui
culoar depresionar care separă MunŃii Tarcău, spre NV de MunŃii BerzunŃi, spre SE, o zonă
submontană cu altitudini cuprinse între 400 – 1.100 m (altitudinea maximă este atinsă în partea de
NV a UAT). Intravilanul localităŃii se dezvoltă în cea mai mare parte de-a lungul arterei rutiere DN
2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), la altitudini medii situate între 400 – 600 m.
Drumul naŃional DN 2G (Bacău – Moineşti – Comăneşti) face legătura între două artere rutiere
importante pentru circulaŃia turistică: drumul european E 85 (punct frontieră UA/RO - Siret -
Suceava - Bacău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu – punct frontieră RO/BG), care uneşte două
puncte de frontieră şi drumul naŃional transcarpatic DN 12A (E 574/Oneşti – Comăneşti –
Miercurea Ciuc/E 578), fiind un drum pitoresc. PoziŃia geografică, faŃă de importante drumuri de
circulaŃie rutieră, favorizează accesul facil al turiştilor sau a celor interesaŃi de o cură de ape
minerale şi climatoterapie, dinspre diverse localităŃi/zone (a se vedea Anexa nr. 1).
MOINEŞTI
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
7
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se desfăşoară
peste formaŃiuni de molasă argilo-nisipoasă cu conglomerate (partea de est) şi formaŃiuni de fliş
greso-marnos (partea de vest), formaŃiuni aferente structural CarpaŃilor Orientali. Structura
geologică a fundamentului a determinat prezenŃa unor substanŃe minerale utile, regiunea Moineşti
fiind cunoscută pentru acumulări importante de petrol; totodată, structura petrografică a zonei
influenŃează şi chimismul apelor subterane, în partea centrală a localităŃii fiind cunoscute mai
multe izvoare minerale, rezultate prin dizolvarea unor săruri în drumul lor ascendent către
suprafaŃă (ape bicarbonatate, sodice, sulfuroase, sulfatate, calcice-magneziene, dar şi sărate).
FaŃă de reşedinŃa de judeŃ, municipiul Bacău, localitatea Moineşti se află la 47 km (pe DN
2G), iar faŃă de principalele localităŃi din judeŃ se află la 8 km (pe DN 2G) de oraşul Comăneşti, la
31 km (pe DN 2G şi 12A) de municipiul Tg. Ocna şi la 44 km (pe DN 2G şi 12A) faŃă de municipiul
Oneşti.
Pentru îndeplinirea statutului de staŃiune climatică, conform actului normativ HG
1.154/2004, aşezarea localităŃii într-o zonă geografică benefică refacerii stării de sănătate şi lipsită
de factori de risc natural sunt condiŃii esenŃiale. Arealul geografic al localităŃii Moineşti, cunoscut
de peste un secol pentru apele sale minerale, curative, dar şi ca un loc de odihnă şi relaxare, cu
factori de mediu favorabili întăririi sănătăŃii organismului şi a capacităŃii de muncă, îndeplineşte
cerinŃele prevăzute de actul normativ; zona subcarpatică (şi implicit arealul depresiunilor
submontane), cu altitudini de sub 800 m, conform literaturii de specialitate1, este recunoscută
pentru climatul terapeutic şi bioclimatul sedativ de cruŃare.
Accesibilitate
Accesul în municipiul Moineşti şi implicit în staŃiunea turistică şi climatică se poate face
astfel (a se vedea Anexa nr. 1):
� rutier, dinspre centre urbane reprezentative, prin intermediul unor drumuri de
importanŃă naŃională sau judeŃeană:
� DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A) – este drumul naŃional
traversează localitatea pe direcŃia NE – SV, fiind principala cale de acces rutier
în staŃiune dinspre reşedinŃa de judeŃ şi drumul european E 85, pe care se află
aceasta;
� DJ 117 (DN 11/ Livezi – BerzunŃi – Poduri – Moineşti), un drum judeŃean cu
traseu pitoresc, ramificat în comuna Livezi, din drumul european E 574 (Bacău
Livezi – Oneşti – Pasul Oituz – Tg. Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova).
1 Sursa: Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda, Voiculescu Camelia, Enache L. – Bioclima staŃiunilor balneoclimatice din
România. Ed. Sport-Turism, 1984; pg. 110 -127
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
8
DistanŃa faŃă de reşedinŃa de judeŃ, municipiul Bacău, este de 47 km, iar faŃă de
Bucureşti, capitala Ńării, este de 264 km, pe E 85, DN 12A şi DN 2G. Operatori privaŃi
de transport auto asigură legături cu importante centre urbane: Bucureşti, Iaşi, Braşov,
Piatra NeamŃ, punând la dispoziŃia celor interesaŃi curse regulate, după un orar fix;
� feroviar, prin staŃia de cale ferată Comăneşti, situată la 8 km de municipiul Moineşti,
pe linia secundară Adjud – Comăneşti – Ciceu (501) care face legătura între magistralele 500
(Bucureşti – Focşani – Adjud – Bacău – Suceava – Siret/punct de frontieră RO/UA) şi 400 (Braşov
– Ciceu – Miercurea Ciuc – TopliŃa – Deda – Satu Mare), ambele fiind parte a magistralelor
internaŃionale A3 şi respectiv B, care duc spre importante capitale (Roma, Viena, Paris, Kiev,
Moscova) sau oraşe europene; din staŃia CFR Comăneşti se poate ajunge spre Moineşti cu
mijloace auto, 9 km pe DN 2G. Oraşul Moineşti dispune de staŃie de cale ferată (linia secundară
508), dar este funcŃională doar pentru CFR Marfă, transportul pentru călători fiind desfiinŃat din
anul 1997.
DistanŃa pe calea ferată faŃă de Bucureşti, până la staŃia Comăneşti este de 319 km (pe
magistrala 500 şi linia secundară 501);
� aerian: cel mai apropiat aeroport care poate deservi viitoarea staŃiune climatică
Moineşti-Băi este Aeroportul internaŃional „George Enescu” Bacău, situat la 47 km pe DN 2G, care
operează pe curse interne şi internaŃionale.
I.2. Infrastructură generală2
I.2.1. Infrastructură rutieră
ReŃeaua rutieră a localităŃii este reprezentată de drumuri naŃionale, judeŃene, comunale,
industriale/forestiere şi reŃeaua stradală. ReŃeaua de drumuri totalizează 63 km, din care reŃeaua
stradală reprezintă circa 20 km. SituaŃia infrastructurii rutiere din UAT municipiul Moineşti se
prezintă astfel:
� drumuri naŃionale: DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), traversează
localitatea aproximativ pe direcŃia NE – SV, pe circa 9 km lungime, urmând traseul străzilor M.
Eminescu, Atelierelor, Lunca, Livezilor; drumul se prezintă într-o stare tehnică bună. Este
principala cale de acces a fluxurilor de turişti către staŃiune, care face legătura cu drumul
european E 85;
� drumuri judeŃene:
2 Sursa datelor: HG 540 din 2000 - Anexa Drumuri judeŃene de pe teritoriul României
PUG Măneciu 2006, Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Măneciu 2014 - 2020
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
9
- DJ 117 (Livezi /DN 11/E 547 - BerzunŃi - Poduri - Moineşti /Zemeş), în lungime
totală de 37,15 km, din care circa 5,5 km sunt pe teritoriul administrativ al
oraşului; pe teritoriul urban al localităŃii se suprapune peste mai multe străzi:
Căpitan Zăgănescu, Lucăceşti, Stadionului; partea de drum care traversează
UAT Moineşti a fost modernizată cu fonduri europene; până în anul 2012, drumul
judeŃean DJ 117 se continua până la limita cu jud. NeamŃ (DJ 117/Zemeş –
Bolătău / limita jud. NeamŃ), dar cei 23 km au fost declasaŃi de administraŃia
publică judeŃeană ca drum comunal – Dc 180A;
���� drumuri comunale:
- Dc 180 (Găzărie/DN 2G km 45+000 - Valea Arinilor - Moineşti/DJ 117), în
lungime totală de 4 km, din care doar 1,05 km se află pe teritoriul administrativ al
UAT Moineşti;
- Dc 180A (Moineşti - Zemeş - Bolătău/limita Jud. NeamŃ) – are o lungime de 23,23
km şi stare tehnică precară (drumul a fost asfaltat, dar îmbrăcămintea asfaltică s-
a deteriorat din cauza lipsei lucrărilor de întreŃinere); pe UAT Moineşti sunt incluşi
5 km, drum de curând modernizat;
- Dc 181 (Găzărie/DN 2G - Prăjeşti), în lungime totală de 3,50 km, din care doar o
mică parte se află pe teritoriul administrativ al UAT Moineşti (0,5 km), face
legătura cu satul Prăjeşti din comuna Mărgireşti; este un drum de importanŃă
locală, nemodernizat;
� reŃeaua stradală - însumează 81,838 km, în care sunt incluse şi drumurile naŃionale,
judeŃene şi comunale, clasate ca străzi în cadrul municipiului. Circa 35,6 km din
reŃeaua stradală a municipiului (44 %) sunt modernizaŃi, cu îmbrăcăminte asfaltică şi
beneficiază de utilităŃile aferente; 45,4 km sunt drumuri neasfaltate (55 %), iar 0,78 km
sunt drumuri de pământ; pe teritoriul propus al staŃiunii turistice şi climatice, întreaga
infrastructură rutieră este modernizată, dotată cu trotuare pietonale şi utilităŃile tehnico-
edilitare necesare;
� parcări auto – în zona centrală a municipiului şi implicit a viitoarei staŃiuni turistice şi
climatice există mai multe parcări amenajate, care totalizează circa 350 de locuri,
relativ insuficiente pentru o dezvoltare de perspectivă;
� drumuri forestiere / de exploatare – sunt amenajate pentru exploatările forestiere, în
principal de-a lungul unor pâraie; unele dintre acestea pot fi utilizate ca trasee turistice montane
(de ex., cele două trasee turistice montane incluse în „MunŃii Tarcău”, din colecŃia „MunŃii noştri”
ce pornesc din Moineşti pe valea pârâului Tazlăul Sărat).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
10
I.2.2. Echipare tehnico – edilitară3
���� Alimentarea cu apă în sistem centralizat (captare, aducŃiune, tratare,
distribuŃie) se realizează astfel:
� alimentarea cu apă este asigurată din Sistemul principal de alimentare cu
apă al Companiei Regionale de Apă Bacău, sistem alimentat cu apă din Lacul
Poiana Uzului, trecută apoi prin StaŃia de tratare Dărmăneşti. Sistemul alimentează
toate oraşele din Valea Trotuşului şi municipiul Bacău. Municipiul Moineşti dispune
de mai multe rezervoare de înmagazinare a apei, cu o capacitate totală de 8.540 mc;
���� reŃeaua de distribuŃie:
- lungimea totală a reŃelei de distribuŃie: 44,5 km; raportat la lungimea
totală a străzilor din municipiu, de circa 70 km, gradul de acoperire este de
aproximativ 64%, populaŃia care beneficiază de acest serviciu este în
proporŃie de 84%; reŃeaua este din conducte din fontă de presiune, oŃel,
azbociment şi polietilenă (PEHD), de diferite dimensiuni.
Deoarece există zone periferice neacoperite de sistemul de alimentare, iar o parte
din reŃele prezintă o uzură tehnică avansată, este necesară reabilitarea şi extinderea
sistemului de alimentare şi distribuŃie cu apă potabilă. Arealul delimitat ca „staŃiune
climatică”, împreună cu toată zona centrală a municipiului, beneficiază în totalitate de
alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat.
� Canalizarea – municipiul dispune de o reŃea în sistem divizor, cu colectarea
separată pentru apele uzate menajere şi cele pluviale; apele reziduale sunt preluate
de un colector principal şi de colectoare secundare stradale şi dirijate spre staŃia de
epurare. Apele pluviale colectate sunt dirijate către cel mai apropiat emisar, pârâul
Urmeniş, prin trei guri de vărsare. Tuburile colectoare sunt din beton, iar cele mai noi,
din PVC. Lungimea totală a conductelor de canalizare pentru ape menajere este de
33,38 km (circa 40,79 % din lungimea totală a reŃelei stradale) şi de 7,92 km pentru
ape pluviale (9,69 % din total lungime străzi). Conform datelor preluate de la
Primărie, 14.280 locuitori sunt racordaŃi la sistemul centralizat de canalizare.
Arealul viitoarei staŃiuni turistice este racordat la sistemul centralizat de canalizare.
Municipiul Moineşti beneficiază de două staŃii de epurare: una amplasată în partea
de nord a municipiului, Moineşti-Nord, reabilitată şi extinsă de curând, proiectată cu
două trepte de tratare a apelor menajere (mecanică şi biologică), are un debit
prognozat de epurare de 6.174 mc/zi şi poate deservi 26.000 locuitori; a doua staŃie,
3 Conform datelor preluate din PUG municipiul Moineşti, 2012, Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de
dezvoltare durabilă a municipiului Moineşti şi de la Primăria Municipiului Moineşti
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
11
Moineşti-Sud, de curând amenajată (finalizată în luna iunie, 2016), are un debit de
epurare prognozat de 1.296 mc/zi; poate deservi 7.000 de locutori. Emisarul spre
care sunt dirijate apele epurate rezultate este pârâul Tazlăul Sărat.
���� Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a municipiului Moineşti este asigurată din
Sistemul Energetic NaŃional (SEN) şi reŃeaua electrică a SocietăŃii PETROM;
sistemul de alimentare este compus din reŃele de distribuŃie (de joasă, medie – 20 kV
şi înaltă tensiune – 110 kV), o centrală de transformare proprie, puncte de alimentare
şi posturi de transformare (în total 49, din care 23 sunt pentru iluminatul public).
Posturile de transformare ce alimentează consumatorii din oraş şi din localităŃile
componente sunt racordate la reŃeaua de medie tensiune, de 20 kV.
ReŃeaua de distribuŃie acoperă toată localitatea şi are o lungime de 120 km (112 km
aeriană - LEA şi 8 km linii subterane - LES); distribuŃia este asigurată de un operator
privat, compania E-ON Moldova DistribuŃie SA.
ReŃeaua de medie tensiune este realizată pe stâlpi de beton armat, cu
conductori din aluminiu, cupru şi oŃel; reŃeaua este amplasată atât pe marginea
drumurilor/străzilor din oraş, dar traversează şi terenuri agricole sau grădini,
dezvoltată în raport cu vechea infrastructură industrială a oraşului.
ReŃelele de distribuŃie de joasă tensiune sunt amplasate pe marginea
drumurilor/străzilor, pozate aerian sau îngropat. Sistemul alimentează integral atât
consumatorii casnici, cât şi societăŃile comerciale, obiectivele industriale sau
instituŃiile publice. Zona viitoarei staŃiuni climatice este acoperită de reŃeaua
sistemului public de alimentare cu energie electrică.
Iluminatul public stradal a fost reabilitat în zona centrală a municipiului şi este
asigurat de administraŃia publică locală, prin Biroul Iluminat Public al Primăriei
Moineşti. Se realizează printr-o reŃea de joasă tensiune, prin stâlpi metalici şi de
beton, conform Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Moineşti.
Întregul areal al viitoarei staŃiuni climatice beneficiază de reŃea de alimentare cu
energie electrică şi iluminat public.
���� TelecomunicaŃii
Municipiul este racordat la infrastructura naŃională de telecomunicaŃii prin
magistrala de fibră optică (aeriană şi îngropată) care traversează localitatea.
Sistemul de telefonie fixă este asigurat de o centrală telefonică digitală, serviciile de
telefonie fiind asigurate de operatorii Telekom România, UPC, RCS&RDS.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
12
Localitatea are acoperire 3G/4G de la principalii operatori de telefonie mobilă
care activează în România (Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS). Sunt
disponibile, de asemenea, servicii de televiziune şi internet prin cablu (operatori:
UPC, Telekom, RCS&RDS etc.). Municipiul dispune şi de unitate poştală.
���� ReŃele de gaze naturale
Municipiul Moineşti beneficiază de alimentare cu gaze naturale, fiind racordat la
Sistemul NaŃional de Transport. ReŃeaua de distribuŃie (de presiune redusă) este în
montaj îngropat sau în montaj aerian şi are o lungime cumulată de 74,9 km, ceea ce
arată un grad de acoperire de peste 95% din zona locuită, alimentând consumatori
casnici, agenŃi economici şi instituŃii. DistribuŃia de gaze naturale este asigurată de
compania privată E-ON GAZ România.
���� Alimentarea cu energie termică
În municipiul Moineşti, deşi este alimentat cu gaze naturale, doar circa 54% din
locuinŃe dispun de instalaŃii de încălzire centrală bazate pe gaze naturale, celelalte
dispun de sisteme individuale de încălzire, centrale proprii sau sobe, alimentate cu:
� combustibil solid – lemn de foc şi cărbune
� gaze naturale.
���� Gestionare deşeuri
Serviciul de colectare a deşeurilor menajere a fost atribuit prin licitaŃie publică
operatorului SC Compania ROMPREST SA. Deşeurile medicale sunt colectate
separat, în cadrul spitalului din oraş, care dispune de un incinerator propriu. În
localitatea Moineşti a fost amenajată o staŃie de transfer cu instalaŃii de sortare a
deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere („Sistem de colectare selectivă, centru
de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul municipiului
Moineşti şi a comunelor învecinate”), construită prin fonduri Phare CES 2004, dată
în funcŃiune în anul 2010, gestionată şi operată în prezent de DirecŃia UtilităŃi
Publice din cadrul Primăriei Moineşti, dar va fi transferată operatorului regional
ROMPREST. Prin acest proiect, municipalitatea a fost dotată cu trei autogunoiere
compactoare de colectare a deşeurilor, 450 de containere şi 2000 pubele ecologice
şi au fost amenajate 62 platforme betonate şi împrejmuite, la care se mai adaugă
31 de platforme amenajate de Primărie.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
13
I.3. Cadrul natural al localităŃii
I.3.1. Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, în suprafaŃă de 4.597 ha, se desfăşoară în
cea mai mare parte pe aria depresionară intramontană a Tazlăului (parte a Depresiunii Tazlău –
Caşin), dezvoltată de-a lungul pârâului Tazlăul Sărat, înconjurat de MunŃii Tarcăului spre nord şi
de MunŃii BerzunŃi, spre sud. Cele mai mari altitudini din cadrul UAT Moineşti se află pe limita de
NV şi de S a teritoriului administrativ, respectiv Muntele Taşbuga – 1.151,1 m, spre nord şi
Culmea Măgura – 700 m, spre sud. Din punct de vedere geologic, UAT Moineşti se află în zona
de contact a orogenului CarpaŃilor Orientali, reprezentat prin Flişul extern şi zona subcarpatică,
reprezentată prin zona de molasă, neogenă, peste care s-au aşezat sedimente de vârstă
Cuaternar. Structura geologică influenŃează în mod direct structura reliefului, dar şi prezenŃa şi
calitatea apelor minerale din municipiu.
MunŃii Tarcăului sunt încadraŃi în zona centrală a CarpaŃilor Orientali, având orientarea
generală a acestei grupe montane (N-NV – S-SE). Sunt parte a unităŃii tectono-structurale a flişului
extern (mai precis, Pânza de Tarcău), alcătuiŃi predominat din formaŃiuni greso-şistoase
bituminoase, structură geologică reflectată în aspectul geomorfologic al formelor de relief. Sunt
munŃi de altitudine medie, a căror înălŃime se situează predominant între 1.100 – 1.400 m,
depăşind 1.600 m doar în Vf. Grinduşu (1.664 m). Au creste rotunjite, cu pante domoale, mai rar
Sursa imaginii: www.moinesti.ro/
cu versanŃi abrupŃi; sunt munŃi bine împăduriŃi (circa 90% din suprafaŃă aparŃine domeniului
forestier), preponderent cu păduri de conifere (molid, brad), subordonat cu fag, ceea ce le
îmbogăŃeşte aspectul peisagistic în toate anotimpurile anului. Din punct de vedere morfologic sunt
alcătuiŃi din trei culmi principale (Grinduşu, Goşmanu, Muntele Lung), vălurite, lungi, orientate
paralel cu axul principal al Tarcăului, din care se desprind culmi secundare scurte, delimitate de
versanŃi abrupŃi. Pe teritoriul UAT Moineşti sunt incluse doar terminaŃiile sud-estice ale MunŃilor
Tarcău, unde înălŃimile se situează între 650 – 1.150 m, altitudinea maximă fiind atinsă în Vf.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
14
Muntele Taşbuga, situat pe graniŃa cu comuna Asău, de 1.154,1 m. Dealul Osoiu, cu 659 m alt.,
ce străjuieşte municipiul Moineşti spre nord, este avanpostul MunŃilor Tarcău spre sud-est.
MunŃii BerzunŃi se situează pe extremitatea estică a Grupei Centrale a CarpaŃilor Orientali,
ocupă o suprafaŃă restrânsă şi au altitudini ce nu depăşesc 1.000 m. În literatura de specialitate
mai apar şi sub denumirea de „Culmea BerzunŃi”, reflectând astfel caracteristicile geomorfologice,
dar mai ales altitudinea mai redusă. Au aceeaşi orientare, N-NV – S-SE ca a MunŃilor Tarcău şi
sunt alcătuiŃi dintr-o culme principală, învălurată, pe care se individualizează principalele vârfuri,
de la nord la sud, cităm: Runcu (821,4 m), TarniŃa (891,6 m), Bulimandru (977,8 m), Măgura -
vârful cel mai înalt (984 m) şi Osoiu (781 m).
Pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se întâlneşte doar o zonă restrânsă de
dealuri mărginaşe ale masivului, cu înălŃimi care abia depăşesc 700 m (715 m, Dealul Măgurii).
Culoarul depresionar Moineşti – Tazlăul Sărat este parte a Depresiunii Tazlău, o
depresiune subcarpatică formată în bazinul râului Tazlău, prin eroziune. Culoarul depresionar,
dezvoltat în bună parte de-a lungul Tazlăului Sărat, separă MunŃii Tarcău de BerzunŃi şi are
altitudini cuprinse între 380 m - 500 m. Are o orientare aproximativ V – E şi se întinde pe o
lungime de circa 15 km. Având o umplutură de roci sedimentare, uşor de modelat, se dezvoltă ca
o vale largă, cu versanŃi uşor înclinaŃi, oferind condiŃii prielnice pentru dezvoltarea aşezărilor
umane. În aria culoarului depresionar, în centrul oraşului, apar la zi izvoare minerale.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
15
I.3.2. ReŃeaua hidrografică
Este reprezentată prin cursuri de apă şi izvoare de ape minerale.
ReŃeaua de ape curgătoare este reprezentată în principal de pârâul Tazlăul Sărat şi
afluenŃii săi; pârâul Tazlăul Sărat are o lungime de 42 km, izvorăşte din MunŃii Tarcău, de sub Vf.
Cracu Geamăna (1.442 m alt.) şi se varsă în râul Tazlău, pe teritoriul satului Tescani (comuna
Bereşti-Tazlău), la circa 15 km aval de Moineşti. Este principalul afluent al Tazlăului, cu un curs
dezvoltat predominant în aria montană, are un traseu montan pitoresc, însoŃit de drumul comunal
Dc 180A, ce constituie cale de acces pentru două trasee montane spre zonele înalte ale MunŃilor
Tarcău. Are un bazin asimetric, cu numeroşi afluenŃi primiŃi de pe versantul drept, dinspre Culmea
Goşmanu – Geamăna.
În partea centrală a oraşului, din vecinătatea staŃiei CFR Moineşti, izvorăşte pârâul Gâzu,
afluent al Tazlăul Sărat, ce se varsă în acesta spre extremitatea estică a municipiului. În versanŃii
pârâului Gâzu au fost puse în evidenŃă, de peste 150 ani, numeroase surse de ape minerale,
utilizate de circa tot atâŃia ani, în cura balneară.
Apele minerale4 au fost descoperite cu ocazia săpării unui puŃ pentru petrol, în apropierea
zonei de obârşie a pârâului Gâzu. Sunt ape sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, calcice,
ale căror proprietăŃi terapeutice, ştiinŃific dovedite, au recomandat utilizarea lor în tratamentul
afecŃiunilor reumatismale, încă de la început de secol XX, în cadrul spitalului din localitate. Ulterior
a fost amenajată o bază de tratament rudimentară, cu instalaŃii specifice pentru băi, iar în anul
1934, printr-o decizie ministerială, oraşul Moineşti a primit statutul de „staŃiune balneo-climatică” (a
se vedea Anexa nr. 4).
Studiile geologice efectuate de-a lungul timpului au stabilit că zăcământul hidromineral
este localizat în depozitele aluvionare ale pârâului Gâzu, având o dublă alimentare: cea principală,
provenită din apele de suprafaŃă, prin drenarea orizontului nemineralizat, localizat în terasa medie
4 Sursa datelor: PotenŃialul balnear al R.S. România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional –
colectiv IECIT (actual INCDT), 1987 – 1988, arhiva INCDT
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
16
a râului Tazlăul Sărat, care se descarcă în depozitele deluvial-cuaternare din valea pârâului Gâzu
şi o a doua cale, din acumulările de ape subterane, arteziene, localizate în depozitele flişului
cretacic - paleogen. În zona de emergenŃă a izvoarelor a fost amenajat un parc balnear – Parcul
Băi, cu alei de acces spre izvoarele captate.
Studii complexe asupra apelor minerale au fost realizate la nivelul anului 1979; pe baza
analizelor întocmite de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală
(în prezent Institutul NaŃional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - INRMFB), se
recomanda utilizarea apelor minerale din zăcământul Moineşti pentru cură internă şi cură externă.
Erau amenajate la acea dată trei izvoare şi patru puŃuri, care debitau în total 191 mc/zi. Rezervele
exploatabile de apă minerală erau evaluate, pentru data de 01.01.1980, la 94 m3, rezerve de bilanŃ.
Tabelul nr. 1.1
SituaŃia surselor de apă minerală din Moineşti, în anul 19804
Nr. crt.
Denumire sursă Localizare Tipul hidrochimic al apei Debit
m3/zi Tip de cură ObservaŃii
1 PuŃul nr. 1
în malul drept al pârâului Gâzu
Apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică,
calcică, mineralizare totală 3,07 g/l)
173 (cumulat puŃurile
nr. 1, 2, 3, 4) cură externă
2 PuŃul nr. 2 la 10 m aval de puŃul nr. 1 idem idem cură externă
3 PuŃul nr. 3 la 10 m aval de puŃul nr. 2 idem idem cură externă
4 PuŃul nr. 4 în malul stâng al p. Gâzu, la cca. 10 m
aval de P 3 idem idem cură externă
puŃurile 1, 2, 3 şi 4 sunt colectate într-un rezervor comun, betonat,
cu h=17 m, Ø=2,5 m
5
Izvorul 1 „23 August”
sau „de stomac”
în malul drept al p. Gâzu, aproape de
firul văii, în dreptul lui P 4
apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică,
calcică, mineralizare totală 2,23 g/l
5,1 cură internă captat în buvetă
6 Izvorul 2 („de ochi”)
în malul stâng al p. Gâzu, în aval de P 4 idem 0,8 cură externă captat în buvetă
7 Izvorul 3 (feruginos)
în malul drept al p. Gâzu, în dreptul
bazinului colector
Apă bicarbonatată, feruginoasă, sodică 12 cură internă
reuneşte două emergenŃe într-o singură captare,
în buvetă
TOTAL debite 191 m3
(173 m3 - cură ext. 18 m3 - cură int.)
I.3.3. Date climatice5
Zona UAT Moineşti are, datorită poziŃiei geografice, un climat tipic regiunilor deluroase, cu
nuanŃe submontane, cu veri răcoroase şi ierni blânde.
5Sursa: - Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. Bioclima staŃiunilor balneoclimatice
din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984, PUG Oraşul Borsec, 2011 - Brânduş C., Grasu C. - MunŃii Tarcău, colecŃia MunŃii noştri, Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1987 - Atlasul RSR, Ed. Academiei
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
17
Temperatura medie multianuală este de +8,5 °C, iar radiaŃia solară globală este de 115 –
117,5 Kcal/cm2. În perioada cea mai rece, ianuarie - februarie, temperatura medie scade la −−−−3,5
°C, iar în perioada cea mai caldă, iulie - august, temperatura medie se situează în intervalul +18 –
+19°C. Primele zile cu temperaturi de îngheŃ apar de obicei începând cu a prima jumătate a lunii
octombrie, iar ultimele se înregistrează statistic în ultima decadă a lunii aprilie.
PrecipitaŃiile atmosferice au o medie multianuală anuală de 650 mm, numărul mediu anual
de zile cu precipitaŃii este de 125, iar cel de zile cu ninsoare de 30 - 40. Prima zi cu ninsoare poate
să apară în a treia decadă a lunii noiembrie, iar ultima, în prima decadă a lunii martie. Numărul
mediu anual de zile cu strat de zăpadă este în medie de 60 – 80. Perioada cu cea mai mare
cantitate de precipitaŃii este mai – iunie. Sezonul cald este prielnic practicării drumeŃiei montane,
mai ales în perioada august – septembrie, când cantitatea de precipitaŃii este redusă, vizibilitatea
este mare, iar nebulozitatea are valori mai mici.
Vânturile predominante sunt cele dinspre vest, urmate de nord-vest şi nord (pondere
cumulată de circa 50 %), mai rar dinspre nord-est (în anotimpul rece). Dat fiind aspectul
geomorfologic al zonei, de culoar depresionar, circulaŃia vânturilor se canalizează şi de-a lungul
acestuia, unde periodic acŃionează şi brizele de munte şi de vale.
Nebulozitatea medie multianuală are valoarea de 6,7 zecimi, numărul mediu anual de zile
cu cer senin este de 90, iar numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este 150.
I.3.4. Flora şi fauna
Datorită geomorfologiei, altitudinii şi condiŃiilor climatice, flora şi fauna zonei este variată.
Există o etajare a vegetaŃiei pe trepte de altitudine, asociate cu fauna specifică.
VegetaŃia forestieră reprezintă, la nivel de UAT Moineşti, 1.056 ha dintr-un total de 4.597
ha, adică 22,97%, valoare situată sub media pe Ńară (26,7%). Pădurile sunt de foioase, stejar şi
fag în amestec cu carpen, tei, ulm, la altitudini situate sub 700 m, iar peste această înălŃime, pe
culmile MunŃilor Tarcău sau BerzunŃi, fagul apare în amestec cu coniferele – molid, pin, brad.
Conform datelor preluate de la Ocolul Silvic Moineşti, compoziŃia speciilor forestiere este 49% -
fag, 38% brad, molid, pin şi 13% - diverse specii. În partea de nord a zonei urbane, pe versantul
sudic al Dealului Osoiu, se află o pădure de pin, apărută ca urmare a împăduririlor făcute pentru
stabilizarea alunecărilor de teren ce afectau zona. Pe lângă funcŃia ecologică, pădurea de pin are
şi o importanŃă turistică, prin peisajele create şi prin rolul recreativ pe care îl poate dezvolta.
Poienile de la marginea pădurilor, acoperite cu fâneŃe şi păşuni naturale sunt de un
pitoresc aparte, prin speciile floristice care se înfloresc cu precădere primăvara şi vara.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
18
Sursa imaginilor: http://imagini.moinesti.biz/
Pe teritoriul intravilanului se găsesc pâlcuri de păduri, plantate sau naturale, în suprafaŃă
totală de 15 ha, care îmbogăŃesc peisagistic zona urbană, în toate anotimpurile.
Păşunile şi fâneŃele ocupă, conform BilanŃului teritorial din PUG Municipiul Moineşti (2012),
o suprafaŃă de 1.589 ha, acestea fiind uneori afectate de eroziuni torenŃiale. Livezile de pomi
fructiferi se întâlnesc pe o suprafaŃă restrânsă, care cumulează doar 7 ha, regiunea nefiind una
pomicolă din cauza condiŃiilor de mediu.
În zona viitoarei staŃiuni turistice există spaŃii verzi extinse, unde pâlcurile de pădure sunt
bine reprezentate - de ex. Parcul balnear „Parc Băi”, o zonă predominant forestieră, ce oferă
turiştilor posibilităŃi de plimbare în aer liber, odihnă şi relaxare. SuprafaŃa spaŃiilor verzi, de
agrement şi protecŃie, conform PUG Municipiul Moineşti, acoperă 74 ha din total suprafaŃă
intravilan (954,6 ha).
Fauna cinegetică reprezintă una din bogăŃiile naturale ale zonei. Este necesar a se
extinde suprafaŃa pădurilor pe teritoriul UAT, spaŃiul forestier constituind mediul prielnic pentru
dezvoltarea unei faune variate şi bogate, importantă atât din punct de vedere cinegetic, cât şi al
biodiversităŃii. Zestrea faunistică a ariei montane împădurite, aferentă părŃii sud-estice a MunŃilor
Tarcău, este reprezentată de: cerb carpatin, căprior, mistreŃ, lup, jder, vulpe, iepure. BogăŃia şi
diversitatea faunei forestiere din regiune a determinat administratorul pădurii - ROMSILVA prin
DirecŃia Silvică Bacău, să organizeze opt fonduri de vânătoare, ce conŃin specii de vânat de mare
valoare cinegetică, de la dimensiuni mici (iepure) şi până la cerb carpatin şi urs brun. În zona de
interes a studiului este delimitat Fondul cinegetic Zemeş (nr. 8), în cadrul căruia se pot organiza
partide de vânătoare, conform cotelor aprobate pe fiecare sezon; compoziŃie faunistică este
diversă, reprezentată prin: cerb comun, căprior, mistreŃ, iepure, râs, lup, vulpe, jder, pisică
sălbatică, cocoş de munte, ieruncă. SuprafaŃa totală a Fondului cinegetic Zemeş este de 13.117
ha – din care 12.818 ha este suprafaŃă productiv cinegetică.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
19
I.3.5. Natura protejată
Prin Legea nr. 5/2000, de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naŃional –
SecŃiunea a III-a zone protejate, pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti a fost declarată
ca arie naturală protejată de interes naŃional, Pădurea de pini.
„Pădurea de pini” - în suprafaŃă de 15 ha, este o arie naturală protejată localizată la
nord de zona urbană, pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu (658,85 m alt.); corespunde
categoriei a IV-a IUCN - rezervaŃie naturală de tip mixt (o arie protejată pentru habitat şi
specii) şi cuprinde o plantaŃie făcută în anul 1930 de către Societatea petrolieră "Steaua
Română", în vederea stabilizării alunecărilor locale de teren de pe versant. În prezent, pe
lângă valoarea ecologică a speciei forestiere Pinul negru, a rolului în eliminarea riscului de
alunecare a terenului, pădurea reprezintă o zonă de agrement, un loc de atracŃie pentru
localnici şi turişti. Pe versanŃii sudic şi sud-vestic al dealului au fost făcute, după anul 1950,
plantaŃii mai tinere de pin negru. RezervaŃia naturală „Pădurea de Pini” a fost declarată ca
arie protejată prin Legea nr. 5/2000 (PATN – SecŃiunea a III-a Zone protejate).
ExistenŃa unei arii naturale cu regim de protecŃie în zonă impune obligativitatea respectării
regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în
conformitate cu O.U.G. nr. 236/2000, aprobată şi modificată de Legea 462/2001 - cu toate
modificările ulterioare (OM 1198/2005, Legea 345/2006 şi O.U.G. 57/2007). Pentru viitoarea
staŃiune turistică, prezenŃa unei rezervaŃii naturale este un punct forte, un loc de atracŃie, dar
constituie şi garanŃia respectării principiilor dezvoltării durabile, un lucru benefic pentru calitatea
turismului din zonă.
I.4. Date socio-economice
Datele furnizate de Institutul NaŃional de Statistică au evidenŃiat faptul că, la nivelul anului
2015, populaŃia municipiului Moineşti însumează 24.806 locuitori, din care 12.146 sunt de sex
masculin şi 12.660 de sex feminin.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
20
EvoluŃia populaŃiei din municipiul Moineşti în perioada 2011 – 2015
25.448
25.24425.088
24.92724.806
22.400
22.900
23.400
23.900
24.400
24.900
25.400
25.900
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică
Graficul nr. 1
În ceea ce priveşte evoluŃia demografică a locuitorilor din Moineşti, din graficul de mai sus
se observă că s-a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2011, tendinŃă care a
continuat de la un an la altul.
Scăderea sistematică a numărului de locuitori din municipiului Moineşti îşi are explicaŃia în
fenomenul migraŃiei.
De altfel, acest declin demografic, pentru aceeaşi perioadă analizată (2011-2015), se
aliniază cu cel înregistrat la nivelul întregului judeŃ Bacău.
Tabelul nr. 1.2
PopulaŃia municipiului Moineşti, pe sexe şi grupe de vârstă, între anii 2011- 2015
Anii Grupa de vârstă Sexul
2011 2012 2013 2014 2015 Total, din care: 25.448 25.244 25.088 24.927 24.806
masculin 12.464 12.357 12.262 12.196 12.146 Total
general feminin 12.984 12.887 12.826 12.731 12.660
Total, din care: 5.492 5.320 5.171 5.049 4.879 masculin 2.835 2.736 2.667 2.608 2.543 0 – 19 ani feminin 2.657 2.584 2.504 2.441 2.336
Total, din care: 16.806 16.762 16.736 16.657 16.606 masculin 8.287 8.293 8.271 8.252 8.235 20 – 64 ani feminin 8.519 8.469 8.465 8.405 8.371
Total, din care: 3.150 3.162 3.181 3.221 3.321 masculin 1.342 1.328 1.324 1.336 1.368
peste 64 ani
feminin 1.808 1.834 1.857 1.885 1.953
Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
21
Pentru anul 2015, dacă ne referim la structurarea populaŃiei pe categorii de vârstă, se
remarcă faptul că 67% din total populaŃie este reprezentată de grupa 20-64 ani, secondată de
categoria de vârstă 0-19 ani, care a întrunit un procent de 19,7%. PopulaŃia vârstnică, de peste 64
de ani, se situează pe ultimul loc în această ierarhie (13,3%).
De asemenea, în perioada luată în analiză (2011-2015), ponderea persoanelor tinere a
scăzut uşor de la un an la altul, în timp ce numărul persoanelor în vârstă a crescut, ceea ce indică
o tendinŃă de îmbătrânire a populaŃiei, dar şi o creştere uşoară a speranŃei de viaŃă.
Din perspectiva distribuŃiei locuitorilor pe sexe, se remarcă predominarea persoanelor de
sex feminin, asupra celor de sex masculin.
Diviziunea etnică a populaŃiei din Moineşti, potrivit ultimului recensământ din anul 2011, a
arătat faptul că 94,3% dintre locuitori sunt români, urmaŃi în ordine descrescătoare de romi - 5,4%,
maghiari - 0,1%, iar 0,2% sunt de altă etnie.
La nivelul anului 2011, cu privire la apartenenŃa religioasă, 92,3% dintre locuitorii
municipiului s-au declarat ortodocşi, 1,6% penticostali, 5,2% romano-catolici, 0,3% creştini de rit
vechi, 0,6 % sunt atei sau de altă religie.
I.4.2. ForŃa de muncă
După cum s-a prezentat în analiza de mai sus, 67% din populaŃia municipiului Moineşti
este reprezentată de grupa de vârstă 20-64 ani, ceea ce evidenŃiază existenŃa unei resurse
semnificative de forŃă de muncă.
Tabelul nr. 1.3 EvoluŃia numărului de salariaŃi din municipiul Moineşti în perioada 2009 – 2014
Anii 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. salariaŃi 4.862 4.270 4.344 4.360 4.137 3.736
Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică, iunie, 2016
Dacă analizăm datele publicate de Institutul NaŃional de Statistică pentru perioada 2009 –
2014 (pentru care există informaŃii statistice oficiale), observăm că numărul persoanelor salariate
a cunoscut o evoluŃie oscilantă, cu un maxim înregistrat la începutul perioadei, în anul 2009 (4.862
de salariaŃi), o uşoară creştere în perioada 2011 - 2012 şi un minim la sfârşitul perioadei analizate,
în anul 2014 (3.736 salariaŃi).
Conform datelor preluate de la Primăria Moineşti, la nivelul anului 2005, Societatea
Comercială Petrom, cel mai mare agent economic din zonă, avea circa 2.100 persoane angajate,
iar după privatizare (2005) numărul acestora a scăzut permanent, în prezent, mai fiind angajaŃi
doar aproximativ 1.400 de salariaŃi. Pe lângă restructurarea celui mai mare operator economic din
localitate (SC Petrom SA), alte explicaŃii privind reducerea numărului de salariaŃi ar fi diminuarea
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
22
numărului populaŃiei din municipiu şi migrarea unei părŃi a forŃei de muncă spre Ńări mai dezvoltate
din Uniunea Europeană, în căutarea unui loc de muncă, de cele mai multe ori mai bine plătit.
Referitor la numărul persoanelor fără loc de muncă din municipiul Moineşti, din informaŃiile
primite de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău, se observă pentru ultimii cinci ani o reducere
aproape constantă a numărului de şomeri, cu o uşoară creştere în anii 2012 şi 2013.
Tabelul nr. 1.4 EvoluŃia numărului de şomeri din municipiul Moineşti în perioada 2010 – 2015
Anii 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr. persoane 910 705 754 775 611 582
Sursa: DJS Bacău, iunie, 2016
Pentru începutul anului 2015, se remarcă un număr mai ridicat de şomeri (peste 700 de
persoane) în lunile ianuarie şi februarie, pentru ca din martie până în luna mai a aceluiaşi an,
numărul lor să se reducă. În luna iunie, s-a înregistrat o nouă creştere, numărul şomerilor ajunge
la valoarea de 589, pentru ca în luna iulie, trendul descrescător să continue. Lunile următoare
(august şi septembrie) au adus valori mai ridicate ale numărului de şomeri, dar anul 2015 s-a
finalizat cu o scădere a acestora. Se mai observă că numărul şomerilor de sex masculin este mai
mare decât numărul de şomeri din rândul femeilor.
Tabelul nr. 1.5 EvoluŃia numărului şomerilor din municipiul Moineşti, în anul 2015
LUNA ŞOMERI
Ian. Febr. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Nov. Dec.
Total, din care: 707 727 641 612 548 589 562 565 593 591 592
masculin 424 430 396 380 341 358 342 345 237 351 359 feminin 283 297 245 232 207 231 220 220 356 240 233
Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică, iunie, 2016
I.4.3. Economia
Principalele sectoare economice din municipiul Moineşti sunt: industria (extractivă,
prelucrătoare), producŃia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, gaze naturale,
distribuŃia apei, salubritate, gestiunea deşeurilor, activităŃi de decontaminare, construcŃii, transport
şi depozitare, comerŃ, agricultura, silvicultura, hoteluri şi restaurante, IT şi comunicaŃii, diverse alte
servicii.
În prezent, pe teritoriul municipiului Moineşti funcŃionează 462 de firme.
În pofida reculului semnificativ înregistrat după anul 1990, industria de extracŃie a petrolului
rămâne principala activitate economică la nivelul municipiului Moineşti. De fapt, dezvoltarea
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
23
municipiului şi diversele sale etape de urbanizare sunt strâns legate de extracŃia şi prelucrarea
petrolului, acesta fiind supranumit pe la început de secol XX şi "oraşul petrolului".
Sectorul industriei prelucrătoare din localitate este slab dezvoltat, existând unităŃi mici de
producŃie a preparatelor din carne, a produselor de panificaŃie şi patiserie, a produselor lactate, a
mobilei şi produselor din lemn, a confecŃiilor metalice, echipamentelor petroliere, a încălŃămintei,
betoanelor, a confecŃiilor textile, a tâmplăriei pentru construcŃii, etc.
În sectorul construcŃiilor, deşi profilul firmelor existente este unul diversificat (construcŃii
rezidenŃiale, speciale, drumuri şi poduri, instalaŃii, reparaŃii etc.), majoritatea sunt micro-
întreprinderi, iar volumul lor de activitate este redus, în condiŃiile în care piaŃa imobiliară locală
este subdezvoltată, iar investiŃiile publice reduse.
Sectorul serviciilor (sectorul terŃiar) este relativ slab dezvoltat, în pofida unei dinamici
pozitive din ultimii ani. Acest sector asigură locuri de muncă, inclusiv în domeniile serviciilor
publice (administraŃie şi apărare publică, învăŃământ, sănătate, asistenŃă socială, cultură şi
activităŃi recreative etc.). Însă, cea mai dezvoltată ramură a serviciilor este cea a comerŃului şi
reparaŃiilor, în localitate funcŃionând numeroase unităŃi comerciale de mici dimensiuni, depozite de
materiale de construcŃii, farmacii, staŃii de carburanŃi, service-uri şi spălătorii auto etc., care
deservesc şi locuitorii din zona rurală adiacentă oraşului. Sectoarele cele mai dezvoltate ale
acestui domeniu sunt comerŃul şi transporturile.
În Moineşti îşi au sediul mai multe firme de dimensiuni mici din sectorul transportului rutier
de mărfuri şi de persoane.
Domeniul serviciilor de intermedieri financiare şi asigurări este foarte bine dezvoltat, dacă
se Ńine cont de numărului ridicat de unităŃi bancare existente în municipiu.
Restul activităŃilor economice (agricultura, alte servicii) au o pondere redusă în economia
locală, din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de angajaŃi.
În ceea ce priveşte sectorul TURISM, potrivit bazei de date a AutorităŃii NaŃionale pentru
Turism, în municipiul Moineşti activează (luna iunie, 2016) zece operatori economici, care deŃin
structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare clasificate. Operatorii economici din turism sunt
organizaŃi sub forma societăŃilor cu răspundere limitată.
Tabelul nr. 1.6 Operatorii economici care deŃin unităŃi de cazare clasificate – iunie, 2016
Nr. crt. Operatorul economic Denumirea unităŃii de
cazare deŃinute Tip
operator Numărul de ordine în Registrul ComerŃului
1. S.C. CIBAR S.R.L. Bungalow Excelsior SRL J04/153/1991 2. S.C. BREBOCOM S.R.L. Pensiunea Davis SRL J4/1511/1991 3. S.C. BREBOCOM S.R.L. Pensiunea Davis 2 SRL J4/1511/1991 4. S.C. BESTTEA SERV S.R.L. Pensiunea Ghizela SRL J04/169/2004 5. S.C. PARCUL CU PINI S.R.L. Pensiunea Parcul cu pini SRL J04/1319/1993 6. S.C. PARCUL CU PINI S.R.L. Hostel Parcul cu pini SRL J04/1319/1993 7. S.C. SILTUR S.R.L. Pensiunea Royal SRL J4/317/2003
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
24
8. S.C. DECAROX S.R.L. Pensiunea Monden SRL J4/436/2009 9. S.C. PARC PINI MOINEŞTI S.R.L. Popas Turistic Parc Pini SRL J4/715/2013
10. S.C. COMPLEX PARC PINI MOINEŞTI S.R.L.
Camere de închiriat Cristina
SRL J4/715/2013
Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism, iunie, 2016
I.5. Probleme de mediu şi factori de risc natural
Probleme de mediu. Conform datelor preluate din PUG Municipiul Moineşti, 2012 şi cele
furnizate de Primăria Municipiului Moineşti, rezultă că pe teritoriul administrativ al municipiului
funcŃionează obiective industriale şi un depozit de materiale explozibile care sunt susceptibile a
produce poluări accidentale în aer, sol sau apă (S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moineşti şi S.C.
Conpet S.A. - Sucursala Moineşti). Dar, activitatea de exploatare a ŃiŃeiului a cunoscut o
restructurare şi retehnologizare continuă, începând din anul 2005, anul preluării de către
societatea austriacă OMV. Prin urmare, factorii de risc în ce priveşte poluare s-au diminuat odată
cu modernizarea procesului de extracŃie şi transport.
Industria de prelucrare a lemnului, o ramură tradiŃională în economia locală, prezintă riscuri
reduse de poluare accidentală, iar amplasarea societăŃilor de prelucrare departe de zona centrală
şi implicit de teritoriul viitoarei staŃiuni turistice, face nesemnificativ impactul asupra zonei de
interes climatic a municipiului. Deşeurile de la societăŃile de prelucrare a lemnului sunt
transformate în peleŃi şi utilizate în centralele termice din localitate.
Problema deşeurilor a fost rezolvată prin realizarea, pe fonduri europene, a unui sistem de
colectare selectivă a deşeurilor şi a unui centru de valorificare şi optimizare a transportului
acestora. Deşeurile selectate şi compactate sunt preluate din staŃia de transfer şi transportate la
depozitul conform de la Bacău.
Serviciile constituie o componentă de bază a economiei locale, dar profilul acestora este
încadrat în domenii de activitate nepoluante. ComerŃul şi turismul de sănătate sunt activităŃi cu
impact foarte redus asupra mediului. Turismul de sănătate, ca activitate de dezvoltare durabilă,
este garantul protejării şi conservării medului înconjurător, dacă dezvoltarea infrastructurii
specifice va fi realizată în conformitate cu normativele de mediu şi cu reglementările urbanistice
privind amenajarea teritoriului, aprobate prin acte normative.
Trebuie menŃionat faptul că pe teritoriul viitoarei staŃiuni climatice şi în vecinătatea acesteia
nu se desfăşoară activităŃi economice poluante, activitatea economică principală fiind turismul de
sănătate. Amenajările realizate pentru recaptarea izvoarelor minerale şi valorificarea acestora în
tratamentul de cură balneară au inclus şi lucrări de renaturare a zonei verzi de protecŃie, de
amenajare de spaŃii pentru odihnă şi relaxare, prin urmare un spaŃiu destinat exclusiv turismului
de sănătate.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
25
În categoria riscurilor naturale se încadrează inundaŃiile, evenimente care se pot
înregistra în urma ploilor torenŃiale de vară şi primăvară, odată cu topirea bruscă a zăpezilor,
urmate de eroziune torenŃială şi posibile alunecări de teren. În cadrul teritoriului administrativ al
municipiului au fost inventariate, prin Studiul geotehnic şi hidrogeologic, trei zone cu risc potenŃial
de inundaŃii la viitură (situate la extremităŃile UAT) şi două zone de producere a alunecărilor de
teren (în cartierele Hangani şi Lucăceşti, legate de existenŃa în subteran a unei lentile de sare). În
baza HG nr. 417/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conŃinutul hărŃilor de risc natural la alunecările de teren şi inundaŃii, au fost elaborate hărŃile de risc
pentru UAT municipiul Moineşti şi a fost stabilit un program de măsuri pentru prevenirea şi
atenuarea efectelor acestora. Teritoriul viitoarei staŃiuni turistice este în afara zonelor de risc
pentru inundaŃii şi alunecări de teren identificate.
În ceea ce priveşte riscul seismic6, teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se
încadrează în zona 71, apreciată ca o zonă cu riscuri moderate pentru construcŃii.
Din 2013 a intrat în vigoare Codul de proiectare P100-1/2013, prin care este evaluat
hazardul seismic pentru proiectare, şi anume: valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure, determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃa
(IMR) de 225 ani care, pentru municipiul Moineşti, are valoarea 0,30 g şi Perioada de colŃ, Tc, cu
valoarea 0,7s, valori care arată un areal cu risc mediu, respectiv redus, conform hărŃilor de risc
prezentate mai jos.
6 Conform SR 11100 – 1:93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
26
Harta României - Valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure
Harta României - Perioada de colŃ - Tc
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
27
CAPITOLUL II ANALIZA FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI
Din categoria factorilor naturali de cură aferenŃi municipiului Moineşti fac parte elementele
climatice, topoclimatice, bioclimatice şi apele minerale cu calităŃi terapeutice.
II.1. Elementele climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei II.1.1. Analiza datelor climatice
Studiul climatic al unei regiuni include date referitoare atât la definirea regimul multianual al
stării timpului, cât şi la totalitatea proceselor şi fenomenelor atmosferice din regiunea considerată,
pe un interval de timp foarte mare (minimum 30 de ani). Astfel, datele respective asigură
caracterizarea şi încadrarea climatică corectă a regiunii analizate, precum şi nivelarea valorilor
accidentale/extreme meteorologice. În acest fel se scoate în evidenŃă ceea ce este caracteristic
zonei cercetate.
Chiar dacă în cuprinsul sau vecinătatea imediată a municipiului Moineşti nu există staŃii
meteorologice considerate reprezentative sub aspect climatic, al aşezării şi caracteristicilor
orografice, cu durată lungă de observaŃii, pentru încadrarea corectă a proprietăŃilor topoclimatice
şi bioclimatice, în prezentul material s-au folosit datele extrase din ”Atlasul climatologic al R.S.R.”
(Comitetul de Stat al Apelor, Institutul Meteorologic, Bucureşti, 1966), precum şi date în
conformitate cu cele existente pentru Târgu Ocna din Clima României, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2008. S-a recurs la această variantă pentru că, în lipsa unor informaŃii
climatice punctuale, specifice localităŃii analizate, să poată fi oferite date de ordin orientativ, cu un
anumit caracter de relativitate, sub forma unor intervale valorice, în cuprinsul sau în jurul cărora se
situează parametri climatici analizaŃi pentru municipiul Moineşti.
łinând seama de particularităŃile mediului geografic (latitudine, longitudine, altitudine,
forme de relief, ape, sol, vegetaŃie etc.), se constată că municipiul Moineşti se încadrează în zona
de climat temperat-continental, de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. De
menŃionat este şi faptul că, poziŃia localităŃii într-un areal depresionar, dezvoltat pe malurile râului
Tazlăului Sărat şi ale afluentului acestuia, pârâul Gâzu, înconjurat de unităŃi montane, poate
determina uneori acumularea aerului rece şi înregistrarea unor temperaturi mai scăzute decât în
alte regiuni învecinate.
Principalele caracteristici climatice sunt prezentate în continuare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
28
Temperatura medie anuală a aerului este de aproximativ 8,5 0C. Luna cea mai caldă este
iulie, cu o medie de circa 19,0 0C, iar luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie multianuală de
ordinul a -3,5 0C.
Temperatura minimă absolută din zonă (localitatea Comăneşti) a fost de -26,4 0C şi a fost
înregistrată pe data de 20 februarie 1954.
Regimul termic se mai caracterizează şi prin prima zi de îngheŃ, care se poate înregistra în
intervalul 1. X – 11. X, precum şi prin ultima zi cu îngheŃ, înregistrabilă în intervalul 21.IV – 1.V.
Umiditatea relativă a aerului variază în decursul unui an, între o valoare medie lunară de
80,0 – 84,0 %, în ianuarie şi de 64,0 – 68,0 %, în aprilie şi 64,0 – 72,0 % în luna iulie. În celelalte
luni ale anului, valorile de umezeală relativă a aerului sunt intermediare.
Unul dintre factorii genetici importanŃi al climei - radiaŃia solară, determină caracteristicile
climatice locale specifice. Ea este influenŃată de alŃi parametri, precum gradul de nebulozitate,
durata de strălucire a Soarelui şi care, la rândul lor, determină alŃi parametri meteorologici /
climatici.
Nebulozitatea totală medie anuală variază între 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie şi 4,5 –
5,0 zecimi în luna august, dar cu acelaşi interval şi în septembrie.
Numărul mediu lunar de zile senine (zile cu nebulozitate mai mică de 3,5 zecimi) oscilează
între 6 – 8 zile în anotimpul de iarnă şi 10 - 12 zile în lunile iulie şi august. Numărul mediu anual
de zile senine este de ordinul a 80 – 100 de zile.
Numărul mediu lunar de zile cu cer acoperit (nebulozitate mai mare de 7,5 zecimi) variază
între 18 – 20 zile în decembrie şi 8 – 10 zile în lunile iulie, august şi septembrie. Numărul mediu
anual de zile cu cer acoperit este situat în intervalul 140 – 160 de zile.
PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual situat în intervalul 600 – 700
mm, iar în cursul unui an, mediile lunare oscilează între 100 - 120 mm în iunie şi mai puŃin de 30
mm în decembrie. În celelalte luni de vară, dar şi în septembrie, cantitatea medie lunară de
precipitaŃii este cuprinsă între 80 – 100 mm.
Numărul mediu anual de zile cu ninsoare variază cu altitudinea şi se situează, în medie,
între 40 – 80 de zile, uneori şi mai mult, putând ajunge chiar şi la peste 100 de zile anual, în
zonele mai înalte ale regiunii.
Numărul mediu anual de zile cu cantităŃi de precipitaŃii mai mari sau egale cu 0,1 mm este
de circa 120 - 130 de zile, numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este cuprins între 30 şi 40,
iar numărul mediu de zile cu strat de zăpadă este de 60 – 80 de zile.
Regimul eolian este moderat, cu viteze în majoritate omogene şi relativ scăzute ale
curenŃilor de aer (o medie de aproximativ 2 m/s), aproape aceleaşi pentru toate direcŃiile, cu
excepŃia direcŃiei nordice, unde viteza vântului are o valoare medie anuală uşor crescută (circa 2,5
m/s).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
29
FrecvenŃa predominantă a vântului este corespunzătoare direcŃiei vest (cu o valoare medie
anuală de ordinul a 33 %), în concordanŃă cu direcŃia generală predominantă a circulaŃiei
atmosferice din regiune.
Concluzii
Sub aspect climatic, zonei Moineşti îi corespunde un regim temperat-continental, de
depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. Anotimpurile de tranziŃie, dar şi verile
prezintă un caracter climatic moderat, cu o bună însorire, nebulozitate moderată, fără încălziri
excesive, cu umidităŃi moderate ale aerului (cele mai mici în aprilie şi iulie) şi vânt slab,
predominant din direcŃie vestică.
Astfel, climatul este caracterizat prin temperaturi medii lunare ale aerului care variază între
18,0 – 20,0 0C în iulie şi –4,0 ÷ -3,0 0C în ianuarie.
Nebulozitatea totală medie anuală variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie
şi 4,5 – 5,0 zecimi în luna august, dar şi în septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este
de ordinul a 80 – 100 de zile.
PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual de circa 600 – 700 mm.
Aceste caracteristici asigură condiŃii foarte bune pentru efectuarea de plimbări, practicarea
curei de teren în arealul analizat (parcul municipiului), dar şi în vecinătatea localităŃii sau a
drumeŃiilor în zonă, în funcŃie de sezon. ActivităŃile de acest gen sunt stimulate de valorile relativ
mici ale nebulozităŃii, nu numai pe timpul verii, ci şi în anotimpurile de tranziŃie (cu predilecŃie
toamna).
II.1.2. Determinări topoclimatice
ObservaŃiile topoclimatice din arealul analizat al municipiul Moineşti au avut în vedere o
suprafaŃă relativ mică, corespunzătoare unui spaŃiu situat în apropierea centrului (zona cunoscută
ca „Parc Băi”), şi au urmărit să descrie caracteristicile topoclimatice particulare ale acesteia prin
evaluarea parametrilor şi fizici şi climatici/meteorologici din stratul de aer delimitat dimensional în
funcŃie de proprietăŃile fizico-geografice ale suprafeŃei subiacente atmosferei din zona analizată
(vale îngustă).
Întrucât perimetrul destinat activităŃilor climatoterapeutice este relativ restrâns, pentru
arealul analizat din localitatea Moineşti, măsurătorile topoclimatice au fost organizate anotimpual,
în două puncte în centrul zona parcului (situat pe firul văii mai adânci a pârâului Gâzu, cu
orientare N –S), unul situat în vecinătatea pârâului, cu vegetaŃie arborescentă (punctul „Parc
izvoare”), şi altul, la una din intrările în Parc (punctul „Parc intrare”), într-o zonă deschisă,
amplasată în partea superioară a văii Gâzu (la o înălŃime mai mare faŃă de albia pârâului), la circa
100 m de zona locuită (blocuri cu patru etaje) şi la o distanŃă de circa 200 de metri, de primul
punct de măsurare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
30
łinând cont de amplasarea localităŃii, regimul parametrilor topoclimatici corespunzători
arealului şi municipiului Moineşti au fost în strânsă dependenŃă de condiŃiile meteorologice din
perioadele de deplasare episodice avute în vedere, parametri care au rezultat din circulaŃia
generală a aerului din regiune, în aceste intervale de timp.
Determinările de pe teren s-au făcut în conformitate cu metodologia în domeniu, în cursul
a trei deplasări, în principalele sezoane ale anului (iarnă, primăvară, vară). În acest scop s-a făcut
apel la aparatură electronică de specialitate destinate observaŃiilor meteorologice: psihrometre,
anemometre, barometre, toate dotate cu senzori specializaŃi (produse de firma Extech
Instruments).
Caracteristicile topoclimatice / topo-meteorologice, importante sub aspect turistic şi
bioclimatic, au fost analizate pentru fiecare din principalii parametri meteorologici, rezultatele
respective fiind prezentate în continuare.
Regimul termic al aerului. Temperatura aerului este unul din cei mai importanŃi factori
climatici, care contribuie la determinarea şi la încadrarea unui spaŃiu dat într-un anumit tablou
general climatic şi meteorologic. Totodată, temperatura aerului, sub aspect biologic, permite
nuanŃarea deciziilor pentru diversele persoane interesate în efectuarea activităŃilor turistice sau/şi
a celor climatoterapeutice.
ObservaŃiile topoclimatice efectuate în acest sens au arătat că, în sezoanele în care s-au
făcut măsurători de teren, temperatura aerului s-a înscris în limitele specifice anotimpurilor
respective, la toate intervalele orare avute în vedere.
De menŃionat este faptul că determinările topoclimatice corespunzătoare sezonului rece s-
au desfăşurat într-un interval atipic pentru acest sezon, întrucât regimul termic înregistrat a fost cu
mult peste valorile medii specifice acestui anotimp, nu numai în regiune, ci şi la nivelul întregii Ńări.
Astfel, în acest sezon, pe durata măsurătorilor, temperatura aerului s-a situat între 12,2 0C
(la ora 9) şi 17,9 0C la ora 15 – valoare maximă). EvoluŃia diurnă, pentru ambele puncte de
măsurare, a fost una normală, în conformitate cu regimul radiaŃiei solare, nebulozităŃii şi vântului.
În anotimpul de tranziŃie, regimul termic a depăşit pragurile caracteristice din luna analizată
- aprilie (din cauza contextului sinoptic general), pentru că temperatura aerului s-a situat între 11,4 0C (la ora 8) şi 24,5 0C (ora 14), valori situate peste cele normale din acest anotimp.
Între cele două puncte de măsurare, la fel ca şi pentru determinările din sezonul rece, s-au
observat mici diferenŃe termice, în sensul că temperatura aerului în partea de jos a parcului
(punctul „Parc izvoare”) este cu câteva zecimi de grad mai mică decât în punctul „Parc intrare”.
Aceste diferenŃe apar ca urmare a propagării şi stagnării aerului mai rece, mai dens, în zonele mai
joase ale arealului analizat, dar şi influenŃei exercitate de ansamblul de locuinŃe (blocuri) şi
pavajelor scuarului din apropierea intrării în parcul propriu-zis.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
31
În sezonul cald, valorile termice medii ale aerului s-au situat în limitele de normalitate
corespunzătoare anotimpului. Ele au fost cuprinse, în medie, în intervalul 19,2 0C şi 25,2 0C pentru
ambele puncte de măsurare, valorile înregistrate în punctul „Parc izvoare” fiind doar cu câteva
zecimi de grad mai mici decât cele măsurate în punctul „Parc intrare”, aspect rezultat, din nou, din
acumularea unui aer ceva mai rece pe firul văii, acolo unde era amplasat punctul de măsurare.
Regimul umidităŃii aerului. Aceste măsurători au arătat că se situează în intervalele
specifice anotimpurilor analizate, în marea lor majoritate, valorile înregistrate aflându-se în
interiorul intervalului de normalitate, corespunzător confortului hidric pentru organism.
În perioada rece a determinărilor topoclimatice (perioadă apreciată drept atipică
sezonului), regimul hidric s-a situat între 38,8 % şi 60,9 %. Între cele două puncte de măsurare
deosebirile au fost nesemnificative în prima jumătate a zilei (de doar 1 – 2 %), ele crescând uşor
în a doua parte a zilei (cu circa 2 – 4 % mai mari în punctul „Parc izvoare”).
În anotimpul de tranziŃie, umiditatea relativă a variat între 30 % (punctul „Parc intrare”) şi
70 % (punctul „Parc izvoare”), valorile mai ridicate înregistrându-se la primele ore ale zilei. Nu s-
au putut evidenŃia deosebiri cantitative mai mari între cele două puncte, probabil din cauza
circulaŃiei mai active a aerului în acest sezon, care a contribuit la omogenizarea valorilor de
umiditate a aerului.
În sezonul cald, valorile medii ale umidităŃii aerului s-au situat între 55,5 % şi 74,6 % pentru
ambele puncte de măsurare. După cum era de aşteptat, datorită vegetaŃiei bogate şi existenŃa
surselor de apă, în punctul „Parc izvoare”, umiditatea relativă a aerului s-a distanŃat mai mult faŃă
de punctul „Parc intrare”. Aceste diferenŃe au variat între 1 % şi 8 %, în funcŃie de ora din zi (cea
mai mare deosebire înregistrându-se în orele după-amiezii).
În privinŃa temperaturii de rouă (τ) observaŃiile au arătat că, în condiŃiile meteorologice care
au existat în sezonul rece, aceste temperaturi au fost relativ mici faŃă de temperatura aerului, ceea
ce arată că, pentru producerea condensării vaporilor de apă din aer, ar fi fost necesară o scădere
însemnată a temperaturii aerului. Valorile temperaturii punctului de rouă s-au situat între 3,8 0C
(după amiaza) şi 5,3 0C (dimineaŃa).
În sezonul de tranziŃie, pentru ambele puncte măsurătoare, temperatura de rouă a fost
cuprinsă în intervalul 5,1 - 9,5 0C. Se menŃine aceeaşi constatare ca şi cea din sezonul rece, în
sensul că, acest interval termic este mai depărtat de cel al aerului, fără să genereze condiŃii pentru
apropierea de starea de saturaŃie a aerului.
În decursul determinărilor de vară temperatura de rouă a fost cuprinsă în intervalul 13,7 –
16,3 0C, deosebirile dintre cele două puncte de măsurare fiind doar de ordinul zecimilor de grad.
Odată cu creşterea temperaturii aerului se constată o creştere şi a temperaturii punctului
de rouă, ceea ce determină menŃinerea decalajului dintre cele două regimuri termice şi hidrice.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
32
Determinările referitoare la temperatura termometrului umed (W.B.T.) din anotimpul rece,
pentru ambele puncte de măsurare, au arătat nivele (8,7 – 11,2 0C) şi o evoluŃie specifică
regimului termic din perioada analizată, în sensul că, ele au fost suficient de distanŃate de cele ale
temperaturii aerului (v. mai sus), ceea a explicat şi regimul umidităŃii aerului din intervalul analizat.
În sezonul de tranziŃie, această temperatură s-a situat între 8,3 0C şi 14,3 0C, valorile uşor
mai mari (câteva zecimi de grad) constatându-se la punctul „Parc intrare”.
În perioada măsurătorilor de vară temperatura termometrului umed s-a menŃinut într-un
interval relativ îngust, asemănătoare pentru ambele puncte de măsurare şi fără o evoluŃie diurnă
individualizată. Pentru acest anotimp temperatura termometrului umed s-a situat în intervalul 16,1
– 19,5 0C.
În aceeaşi notă de evoluŃie se înscriu şi valorile temperaturii globtermometrului umed
(W.B.G.T.), care completează aspectele legate doar de parametrul W.B.T. Pentru sezonul rece,
aceste temperaturi au fost cuprinse într-un interval relativ mic, între 10,0 0C şi 13,8 0C, pentru
ambele puncte de măsurare. În cursul zilei ele au crescut uşor, de dimineaŃă spre prânz, după
care scad într-un ritm asemănător.
Pentru anotimpul de primăvară, pentru ambele puncte de măsurare, temperatura
globtermometrului umed s-a situat în intervalul 8,3 – 20,3 0C.
Vara, acest parametru a oscilat între o valoare medie minimă de 17,9 0C (măsurată la ora
8, la ambele puncte de măsurare) şi o valoare maximă de 22,9 0C (măsurată la ora 15 în punctul
„Parc intrare”).
Aceşti ultimi trei parametri (τ, W.B.T. şi W.B.G.T.) au prezentat valori în concordanŃă şi de
evoluŃie în acelaşi sens cu determinările de temperatura aerului, contribuind la înŃelegerea şi
explicarea regimului umidităŃii aerului (gradul de încărcare cu vapori de apă al aerului), al
potenŃialelor evoluŃii ale acesteia în decursul zilei şi al eventualelor deosebiri determinare de
caracteristicile fizice locale.
De asemenea, temperatura punctului de rouă şi a globtermometrului umed, în corelaŃie cu
temperatura şi umiditatea aerului, contribuie la evaluarea stării de confort a organismului, aspect
observat îndeosebi la măsurătorile din sezoanele de primăvară şi vară. Ele permit şi descrierea
cadrul termic şi hidric general necesare elaborării recomandărilor privind efectuarea curei de teren
şi a vestimentaŃiei adecvate pentru fiecare sezon în parte.
Regimul baric. Determinările privind presiunea atmosferică au indicat faptul că aceasta a
prezentat un regim constant, în concordanŃă cu distribuŃia şi evoluŃia generală a presiunii
atmosferice din perioadele analizate, dar şi cu altitudinea în care este amplasată viitoarea staŃiune
climatică (470 - 480 m).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
33
Între cele două puncte de măsurare, situate la înălŃimi diferite, diferenŃa de presiune
atmosferică nu a depăşit, la nici o măsurătoare, valoarea de 1 mmHg (valori uşor mai mari la
punctul „Parc izvoare” faŃă de punctul „Parc intrare”).
Pe durata observaŃiilor de iarnă presiunea atmosferică a variat foarte puŃin, situându-se în
intervalul 713 – 716 mmHg, pentru ambele puncte de măsurare.
În anotimpul de primăvară, presiunea atmosferică s-a menŃinut, din nou, constantă pe
durata măsurătorilor, ea oscilând puŃin în intervalul 713 – 717 mmHg, diferenŃele dintre cele două
puncte nefiind mai mari de 1 mmHg.
În sezonul cald, se regăsesc constatările de la determinările din celelalte sezoane, în
sensul că măsurătorile au reliefat o evoluŃie diurnă aproape constantă. Astfel, presiunea
atmosferică a variat între 720,2 mmHg şi 723,2 mmHg, punctul „Parc izvoare” prezentând valori
mai mari decât cele din „Parc intrare” cu doar circa 1mmHg.
Aceste deosebiri barice nu ridică nici un fel de probleme legate de adaptarea organismului
în raport cu acest parametru meteorologic.
Nebulozitatea. Valorile acestui element meteo, cu influenŃe sensibile asupra evoluŃiei altor
parametri meteorologici şi climatici, s-au diferenŃiat în funcŃie de anotimp, circulaŃia zonală a
aerului şi de ora din zi.
În toate perioadele consacrate determinărilor de teren, gradul de acoperire a cerului cu
nori s-a situat într-o plajă largă de valori, între senin (0,0 zecimi) şi un cer complet acoperit cu nori
(10,0 zecimi).
În perioada determinărilor specifice sezonului rece, nebulozitatea a prezentat valori ridicate
8,0 – 10,0 zecimi, ceea ce a determinat o atenuare a regimului celorlalŃi parametri meteorologici
măsuraŃi (îndeosebi a temperaturii aerului).
În sezonul de tranziŃie, nebulozitatea a oscilat într-un interval mai larg, ea situându-se între
4,0 zecimi şi 10,0 zecimi, norii preponderenŃi fiind cei de genul Cumulus (specifici unei vremi
frumoase) şi Stratocumulus.
În decursul măsurătorilor din anotimpul cald, nebulozitate a fost, din nou, relativ
accentuată, ea fiind cuprinsă între 10,0 zecimi (în orele dimineŃii) şi 3,0 zecimi (după amiaza).
Aceasta a făcut ca deosebirile dintre valorile unora dintre parametri meteorologici specifici celor
două puncte de măsurare să nu fie foarte distincte.
Norii prezenŃi pe bolta cerească în acest sezon au fost preponderenŃi de genul Cumulus,
Stratus şi Altostratus.
Regimul eolian. Determinările topoclimatice corespunzătoare direcŃiei şi intensităŃii vântului
din perioadele analizate au arătat că regimul eolian este unul moderat, cu unele deosebiri
cantitative între cele două puncte de măsurare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
34
O altă trăsătură a reprezentat-o variabilitatea diurnă, în sensul că vântul a prezentat
modificări ale vitezei, trecând de la momente de calm, la scurte intensificări ale curenŃilor de aer,
observate mai ales în sezonul rece. Astfel, în acest anotimp, viteza curenŃilor de aer s-a situat
între calm (0,0 m/s) şi 6,0 m/s (în condiŃii de rafală). Deosebirile dintre cele două puncte s-au
observat numai în privinŃa vitezei vântului: în punctul „Parc izvoare” viteza vântului nu a depăşit 3
m/s, în timp ce în punctul „Parc intrare” valorile vitezei curenŃilor de aer au depăşit, episodic, 5
m/s. În ceea ce priveşte direcŃia predominantă a vântului, aceasta a fost aproximativ aceeaşi (S –
SV), pentru ambele puncte de măsurare.
Această diferenŃiere a regimului eolian se explică prin faptul că punctul „Parc izvoare” este
unul mai adăpostit (aproape de firul văii), în timp ce punctul „Parc intrare” a fost situat într-o zonă
deschisă, la care s-a adăugat şi un efect de canalizare a curenŃilor de aer din cauza locuinŃelor
(blocurilor) din vecinătate.
În sezonul de tranziŃie, circulaŃia aerului în arealul analizat a fost asemănătoare cu cea
observată în sezonul rece, viteza vântului variind între situaŃii de calm (îndeosebi în vecinătatea
amiezii) care au alternat cu momente de vânt, atunci când viteza acestuia a ajuns la 3,4 m/s (în
condiŃii de rafală temporară). DirecŃia predominantă a vântului a fost SV – NE (de-a lungul firului
văii), pentru punctul „Parc izvor”, respectiv SV, pentru punctul „Parc intrare”.
În cursul determinărilor de vară, circulaŃia aerului în cele două puncte a fost mai modestă
decât în celelalte anotimpuri, pentru că viteza curenŃilor de aer nu a depăşit 1,0 m/s. În astfel de
condiŃii, curenŃii de aer au fost determinaŃi numai în punctul „Parc intrare” (întrerupte de
numeroase perioade de calm), din direcŃia N şi NV, întrucât, la adăpostul versanŃilor văii Gâzu, în
punctul „Parc izvoare”, pe durata acestor măsurători, s-a înregistrat doar calm atmosferic.
Concluzii
Aspectele topoclimatice specifice unui areal sunt determinate de condiŃiile fizico-geografice
ale acestuia, respectiv de altitudine, formele de relief înconjurătoare, dispunerea punctelor de
măsurătoare, învelişul vegetal şi a altor factori locali.
Pentru arealul analizat din cuprinsul localităŃii Moineşti, dat fiind extinderea relativ mică a
acestuia, deosebirile dintre punctele de măsurare au fost relativ mici, cu excepŃia intensităŃii
curenŃilor de aer (îndeosebi din sezonul rece). Punctul „Parc intrare” a fost apreciat ca mai vântos
decât punctul „Parc izvoare”, iar direcŃia de propagare a aerului a fost, de cele mai multe ori, cea
corespunzătoare văii Gâzu.
Parametri măsuraŃi au arătat strânsa dependenŃă a caracteristicilor topoclimatice ale
arealului staŃiunii de condiŃiile meteorologice din perioadele avute în vedere şi de circulaŃia
generală a aerului din regiune în aceste intervale de timp.
Dispunerea arealului analizat, restrâns în cadrul localităŃii, situată într-o zonă cu aspect
submontan, contribuie la influenŃarea şi asigurarea unei anumite omogenităŃi a valorilor
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
35
parametrilor topo-meteorologici/topoclimatici specifici pentru întregul areal. Acest aspect este
confirmat de observaŃiile efectuate în ambele puncte de măsurare.
Omogenitatea topoclimatică a arealului analizat (de exemplu, diferenŃe sub 1 mmHg la
presiunea atmosferică, deosebiri de ordinul zecimilor de grad pentru temperatura aerului şi mai
mult calm atmosferic pe firul văii Gâzu) este benefică pentru că asigură turiştilor şi pacienŃilor o
ambianŃă nestresantă şi fără deosebiri majore, nu numai în arealul analizat, ci şi pentru întreg
perimetrul localităŃii.
La aceasta se adaugă şi vegetaŃia arborescentă bogată din cuprinsul parcului şi văii
pârâului Gâzu, dar şi de pădurile dispuse pe dealurile şi masivele montane înconjurătoare,
precum şi amenajărilor din acest areal, ceea ce conferă acestuia o ambianŃă peisagistică
odihnitoare, plăcută şi prietenoasă.
II.1.3. ObservaŃii bioclimatice
Caracteristicile bioclimatice completează imaginea generală a unei localităŃi cu potenŃial
climato-terapeutic, prin aprecieri legate de influenŃa climatului şi bioclimatului local asupra
organismului şi eventualele reacŃii adverse.
Aprecierile bioclimatice se referă la câŃiva indici bioclimatici (prezentaŃi mai jos), prin
intermediul cărora se pot evalua calităŃile bioclimatice ale unui mediu ambiental. În acest scop, s-a
avut în vedere calcularea unora dintre ei (în funcŃie de sezon), Ńinând seama de valorile
înregistrate în decursul deplasărilor episodice anotimpuale.
În general, cu toate că la elaborarea acestor indici s-a dorit realizarea unui anumit caracter
universal, aplicarea lor la alte condiŃii decât cele originare nu a întrunit totdeauna, aşteptările
dorite (unul din motivele pentru care, în prezent, există foarte mulŃi astfel de indici bioclimatici).
Elaborarea indicilor bioclimatici s-a făcut în strâns legătură cu condiŃiile geografico-
climatice sau meteorologice specifice arealelor de provenienŃă sau de destinaŃie ale autorilor,
ceea ce a condus la situaŃia în care numai uneori concluziile aplicării indicilor la condiŃiile de
mediu, altele decât cele originare, să fie apreciate drept mulŃumitoare şi, în consecinŃă, între
valorile diverşilor indici să apară unele nepotriviri sau deosebiri. În alte situaŃii, aprecierile generale
rezultate din aceşti indici se suprapun sau coincid, ceea ce le asigură acestor parametri un anumit
grad de universalitate.
În continuare sunt prezentate câteva dintre valorile obŃinute pentru arealul topoclimatic
analizat, din cuprinsul teritoriului municipiului Moineşti.
Indicele Scharlau hibernal. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic (exprimat în grade
Celsius) îşi propune să evalueze starea de stres termic din sezonul rece, potenŃial resimŃită de un
organism expus acŃiunii temperaturii şi umidităŃii aerului. Prin calcularea indicelui se pot face
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
36
estimări privind încadrarea valorilor respective în raport cu anumite praguri limită în raport cu care
organismul uman resimte o senzaŃie de disconfort prin răcire.
ObservaŃiile efectuate în arealul analizat din localitatea Moineşti, în perioada atipică de
iarnă, pentru cele două puncte de măsurare, au arătat că indicele Scharlau hibernal nu a putut fi
aplicat pentru că nu au fost îndeplinite condiŃiile meteorologice de aplicare (ceea ce ar fi condus la
valori eronate, nespecifice pentru analiza sării de disconfort bioclimatic din acest sezon).
Indicele Scharlau estival. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic urmăreşte să
evalueze starea de stres termic, potenŃial resimŃită de un organism expus, în partea caldă a
anului, acŃiunii a doi parametri meteorologici reprezentaŃi de temperatura aerului, măsurată la
termometrul uscat (0C) şi umiditatea relativă a aerului (%). Pentru valori ale umidităŃii relative a
aerului şi în absenŃa vântului, există un prag limită al temperaturii aerului peste care organismul
uman resimte o senzaŃie de disconfort prin încălzire.
ObservaŃiile efectuate în arealul analizat din localitatea Moineşti au arătat că în anotimpul
de tranziŃie acest indice a fost a putut fi analizat numai după ora 11, atunci când au fost îndeplinite
condiŃiile de aplicare. Astfel, valorile indicelui au fost cuprinse, pentru ambele puncte de măsurare,
între 8,0 0C şi 13,5 0C.
Pentru acest interval (prânz – după-amiază) s-a constatat că, în arealul analizat,
temperatura locală nu a depăşit temperatura critică, ceea ce a indicat un mediu care nu produce
disconfort.
Pe durata determinărilor de vară acest indice a prezentat, de asemenea, valori
corespunzătoare unei stări de confort. Acestea au fost cuprinse între 0,6 0C şi 2,6 0C, pentru
ambele puncte de măsurare, temperaturi mai mici decât cele din perioada de primăvară, aspect
explicat prin valori mici ale umidităŃii măsurate în anotimpul de tranziŃie, în comparaŃie cu perioada
de vară.
Indicele de disconfort Thom. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic (exprimat şi el în
grade Celsius) se referă la aprecierea temperaturii efectiv resimŃită de organismul uman într-un
context ambiental (determinat de temperatura şi umiditatea aerului, împreună cu mişcarea
curenŃilor de aer). Acest parametru este specific perioadei calde a anului, pentru care apreciază
starea de confort sau de disconfort a unei persoane.
În anotimpul de primăvară, întrucât regimul termic a fost unul nespecific sezonului (mai
aproape de cel de vară), valorile acestui parametru au indicat, pentru arealul analizat, o
caracteristică bioclimatică de confort. Valorice indicelui Thom, pentru ambele puncte de măsurare,
au fost cuprinse între o minimă de 12,8 0C şi una maximă de 19,9 0C, deci mai mici decât valoarea
pragului de 21 0C (pentru limita superioară de confort).
În anotimpul de vară, determinările au arătat că în prima jumătate a zilei (atunci când
temperatura aerului tinde să crească spre valoarea maximă, regimul bioclimatic evaluat prin acest
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
37
indice indică o stare de confort. În schimb, în orele după-amiezii, se constată că indicele
depăşeşte uşor valoarea de prag, indicând un bioclimat în care „mai mult de 50 % dintre
persoanele expuse resimt un disconfort lejer”.
Temperatura aparentă. Acest parametru bioclimatic (exprimat, de asemenea, în grade
Celsius) încearcă să descrie senzaŃia termică resimŃită de organismul expus unei ambianŃe calde;
este definit ca temperatura aerului dintr-un mediu calm, corespunzător unui nivel de referinŃă al
umidităŃii aerului, în care o persoană standard resimte acelaşi grad de disconfort şi care
realizează aceleaşi schimburi calorice ca şi în condiŃiile de temperatură, umiditate şi radiaŃie
solară ale mediului real.
În anotimpul de tranziŃie, pentru care s-a putut calcula acest indice, valorile au fost
cuprinse, pentru ambele puncte de măsurare, în intervalul 9,2 0C şi 22,7 0C, deci mult sub
valoarea prag de 27 0C, de la care îşi poate face apariŃia o stare de nelinişte sub aspect
bioclimatic. Pentru acest sezon valorile indicelui au corespuns unui bioclimat de confort.
Măsurătorile şi calculele efectuate au arătat că, în perioada de vară analizată, valorile
obŃinute au fost cuprinse în intervalul 20,5 – 25,9 0C, pentru ambele puncte, ceea a indicat un
bioclimat în care o persoană nu este afectată de disconfort prin încălzire.
Indicele de confort/disconfort Arakawa. Acest parametru bioclimatic (exprimat în unităŃi
specifice) se referă la disconfortul bioclimatic, manifestat prin senzaŃia de cald sau frig pentru
organismul uman, ca urmare a efectului combinat produs de temperatura şi umiditatea aerului,
pentru aprecierea senzaŃiilor resimŃite de un organism uman sub acŃiunea combinată a acestora.
Din datele corespunzătoare perioadei reci, dar atipică pentru acest sezon, pentru ambele
puncte de măsurare, valorile indicelui (situate în jurul a 72 – 73 de unităŃi specifice) au arătat, în
mod surprinzător, o perioadă de confort termic, mai puŃin specifică acestui anotimp. SituaŃia
înregistrată arată că, dacă există condiŃii meteorologice favorabile (mase de aer cald, valuri de
căldură), chiar şi în condiŃiile sezonului rece, se poate atinge o stare de confort bioclimatic pentru
organism.
În anotimpul de tranziŃie determinările s-au desfăşurat, de asemenea, în condiŃiile unui
regim meteorologic atipic sezonului, ceea ce a făcut ca, de data aceasta, valorile acestui indice
bioclimatic să se încadreze în două categorii diferite: în prima jumătate a zilei observaŃiile s-au
încadrat în categoria de confort (valori situate în jurul a 72 – 73 unităŃi), în timp ce observaŃiile de
după-amiază s-au situat în categoria de disconfort (valorile înregistrate au fost cuprinse între 75,1
şi 80,5 unităŃi).
În intervalul corespunzător măsurătorilor de vară, deoarece din valorile calculate a rezultat
o mărime mai mare de 80 de unităŃi (mai exact, intervalul 85,1 – 88,7 unităŃi), se poate trage
concluzia că, din punct de vedere al acestui indice, bioclimatul devine „dificil de suportat din cauza
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
38
căldurii”. Această concluzie este valabilă în zilele călduroase de vară, aproape pe tot parcursul
diurn, îndeosebi la orele amiezii şi după amiază.
Concluzii
Determinarea indicilor bioclimatici corespunzători sezoanelor analizate a evidenŃiat faptul
că în majoritatea anotimpurilor valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort,
mediul ambiant oferind condiŃii bune pentru desfăşurarea unor activităŃi turistice şi bioclimatice,
pentru că asigură desfăşurarea normală a funcŃiilor fiziologice şi metabolice, fără influenŃe adverse
asupra stării de sănătate a organismului.
Date fiind condiŃiile concrete întâlnite în teren, deşi în sezonul rece, pe durata
măsurătorilor, nu s-au înregistrat situaŃii de disconfort prin răcire, astfel de situaŃii nu pot fi excluse
atunci când caracteristicile vremii devin excesiv de reci (val de aer rece), iar condiŃiile bioclimatice
ale arealului analizat pot trece în zona de disconfort. În asemenea situaŃii trebuie avute în vedere
măsuri şi recomandări de conduită corespunzătoare, în conformitate cu starea momentană a
vremii.
La limita cealaltă, pentru sezonul cald, în condiŃiile unor mase de aer cu regim termic
ridicat sau a unor valuri de căldură, se pot manifesta, din nou, depăşiri ale limitelor de confort
bioclimatic spre disconfort (dar prin încălzire), aşa cum arată şi valorile unor indici de stres.
Asemenea situaŃii s-au constatat în principal în orele de după-amiază din sezonul cald, în
conformitate cu valorile măsurate ale indicelui de disconfort Arakawa şi indicelui de disconfort
Thom.
În aceste situaŃii, trebuie avute în vedere elaborarea unor programe şi recomandări de
limitare şi de planificare a activităŃilor de climatoterapie, în funcŃie de starea de sănătate şi
sensibilitatea meteorologică a fiecărei persoane (mai ales a celor cu afecŃiuni stabilite medical).
De asemenea, trebuie luate măsuri şi elaborate recomandări de conduită corespunzătoare stării
momentane a timpului.
CondiŃiile de confort bioclimatic sunt favorabile omului (în anotimpurile de tranziŃie şi parŃial
în celelalte), pentru că ele contribuie la crearea unei senzaŃii de bine („wellness”) pentru organism
şi la normalizarea sau chiar creşterea rezistenŃei nespecifice a organismului. Totodată, ele asigură
şi condiŃii pentru efectuarea de excursii şi drumeŃii la obiectivele turistice, culturale, istorice sau
religioase din regiune.
Arealul analizat este adăpostit, aproape delimitat în raport cu zona urbană învecinată, cu o
ambianŃă peisagistică şi de vegetaŃie plăcute, ceea ce conferă acestui spaŃiu şi atributul de oază
de linişte, calm şi de aer curat, fără să afecteze mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului
sau să solicite adaptativ organismul.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
39
La favorabilitatea bioclimatică mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant, pe
care îl prezintă zona înconjurătoare a municipiului Moineşti, în care este încadrat arealul analizat,
reprezentat de zona deluroasă, parŃial împădurită, cu peisaje montane odihnitoare, prietenoase,
departe de arterele majore de circulaŃie rutieră, favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi
curei de teren.
În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus se apreciază că bioclimatul arealului
topoclimatic din localitatea Moineşti este unul sedativ, reconfortant, cu unele nuanŃe de stimulare
a funcŃiilor organismului.
II.1.4. Determinări de fizica aerului
La cunoaşterea proprietăŃilor mediul ambiant contribuie o multitudine de parametri ce pot fi
analizaŃi din mai multe puncte de vedere. Sub aspect fizico-chimic, atmosfera liberă prezintă două
atribute importante, din punct de vedere al influenŃelor exercitate asupra organismului şi stării sale
de sănătate, şi anume: ionizarea naturală a aerului şi compoziŃia naturală a aerului (din care face
parte şi gazul carbonic).
Pentru ambii parametri s-au făcut observaŃii cu caracter de sondaj, în acest sens fiind
efectuate măsurători în aceleaşi sezoane şi în aceleaşi intervale de timp cu determinările
topoclimatice.
Ionizarea naturală a aerului. Acest parametru electric al aerului reprezintă existenŃa în
aerul ambiant a unor molecule gazoase purtătoare de sarcină electrică. ApariŃia aeroionizării este
rezultatul interacŃiunii unor surse de energie (substanŃe radioactive din sol, radiaŃii solare
corpusculare şi altele), cu moleculele neutre ale aerului.
În stare finală, în atmosfera înconjurătoare se manifestă un anumit regim al ionizării
aerului, relativ constant (şi considerat reprezentativ pentru arealul analizat), pentru că se
stabileşte un echilibru între acŃiunea agenŃilor ionizanŃi, pe de o parte şi procesele care conduc la
recombinarea naturală a ionilor de semne opuse şi astfel la dispariŃia ionilor, prin neutralizarea
moleculelor respective, pe de altă parte.
ObservaŃiile de ionizare naturală a aerului au urmărit determinarea concentraŃiei acestora
(ioni pozitivi şi ioni negativi) şi a proporŃiei reciproce în care se află (prin coeficientul de
unipolaritate - k), ambele mărimi fiind importante pentru că, în anumite condiŃii, pot îndeplini un rol
terapeutic sau se pot constitui într-un indicator al gradului de poluare dintr-o zonă dată.
Determinările de teren s-au efectuat cu ajutorul unui contor specializat pentru ionii aerieni
(produs de Alpha Lab. Inc., S.U.A.).
ObservaŃiile de aeroionizare din cursul sezonului rece au arătat că valoarea concentraŃiei
totale de ioni, pentru cele două puncte de măsurare, a fost cuprinsă între 940 ioni/cm3 şi 1.300
ioni/cm3. Valorile coeficientului de unipolaritate au fost preponderent pozitive (în anumite momente
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
40
valoarea fiind mai mare de k = 2,0), dar s-au întâlnit, episodic şi situaŃii în care ionizarea aerului a
fost uşor negativă (k = 0,8 – 0,9).
În sezonul de tranziŃie (primăvară), concentraŃia totală de aeroioni s-a situat, pentru
ambele puncte de măsurare, între 610 ioni/cm3 şi 1550 ioni/cm3, iar valoarea coeficientului de
unipolaritate a fost, în totalitate pozitivă, uneori s-a depăşit chiar valoarea k = 3,0.
Între cele două puncte s-a observat, constant, o mică diferenŃă, în sensul că ionizarea
aerului din punctul „Parc izvoare” a fost uşor mai crescută faŃă de punctul „Parc intrare” (cu până
la 150 ioni/cm3, pentru ionii negativi). Deosebirea cantitativă se poate explica prin faptul că, în
punctul „Parc intrare” turbulenŃa aerului a fost mai accentuată decât în celălalt punct de măsurare,
ceea ce a favorizat procesele de recombinare a ionilor din aer.
Această constatare este una favorabilă bioclimatic pentru că mediul aeroelectric mai
bogat, oferit de arealul parcului analizat, este unul mai bun pentru sănătate decât cel situat în
vecinătatea spaŃiului urban.
În decursul măsurătorilor de vară valorile medii minime ale concentraŃiilor de aeroioni
negativi au fost cuprinse între 200 ioni/cm3 şi 320 ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc
intrare”), iar valorile medii maxime pentru aceiaşi ioni au fost situate între 390 ioni/cm3 şi 590
ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc izvoare”).
Valorile medii minime ale concentraŃiilor de aeroioni pozitivi au fost cuprinse între 550
ioni/cm3 şi 670 ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc intrare”), iar valorile medii maxime
pentru aceiaşi ioni au fost situate între 610 ioni/cm3 şi 1110 ioni/cm3 (ambele înregistrate în
punctul „Parc izvoare”).
Per ansamblul măsurătorilor de vară ionizarea totală medie a aerului a variat între 750
ioni/cm3 pentru punctul „Parc intrare” şi 1.660 ioni/cm3 pentru punctul „Parc izvoare”. La rândul
său, coeficientul de unipolaritate a fost cuprins între o limită inferioară de 1,6 (determinată pentru
punctul „Parc izvoare”) şi o limită superioară de 2,7 - calculată pentru punctul „Parc intrare”.
După cum se poate observa din datele de mai sus, în punctul „Parc intrare” ionizarea
aerului prezintă valori mai mici şi cu o distribuŃie polară mai accentuată pentru ionii pozitivi, decât
pentru punctul „Parc izvoare”. Acest lucru se poate explica prin faptul că, deşi arealul analizat este
unul lipsit de factori poluanŃi majori (pentru că nivelul total al concentraŃiilor de ioni este destul de
ridicat), influenŃa zonei urbane se face resimŃită direct asupra acestui parametru, în comparaŃie cu
punctul „Parc izvoare”, care este mai adăpostit, beneficiază de mai mult calm atmosferic şi de o
vegetaŃie bogată, ceea ce favorizează un regim al ionizării aerului superior faŃă de punctul „Parc
intrare”.
Dioxidul de carbon atmosferic. Alături de azot şi oxigen (principalele componente), în
alcătuirea aerului atmosferic intră şi dioxidul de carbon, cu o concentraŃie volumică mică,
apreciată a fi doar de 0,03 %.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
41
Acest gaz reprezintă nu numai un component al procesului de respiraŃie şi un indicator al
gradului de poluare dintr-o zonă dată, ci şi un element important pentru o multitudine de procese
biologice (de exemplu, fenomenul de fotosinteză) şi atmosferice (efect de seră, bilanŃ radiativ al
solului şi aerului). În particular, sub aspect balnear, dioxidul de carbon mai poate fi valorificat şi în
tratarea unor afecŃiuni cardiace, în cadrul mofetelor.
Determinările acestui component al aerului completează datele de fizica aerului specifice
locului analizat, pentru că ele ajută la evaluarea calităŃilor aerului ambiant în comparaŃie cu alte
regiuni.
Măsurătorile de teren din arealul municipiului Moineşti, desfăşurate în anotimpurile
menŃionate, au fost efectuate cu un detector de gaz carbonic specializat (Extech Instruments).
În decursul măsurătorilor din sezonul rece concentraŃiile de gaz carbonic au fost constante,
încadrându-se în intervalul valoric de 373 – 403 ppm, pentru ambele puncte de măsurare. Acest
nivel indică un mediu apreciat drept curat, nepoluat cu acest gaz (sub aspectul compoziŃiei
chimice a aerului), cu valori situate, la majoritatea orelor de observaŃie, sub cele ale mediei
mondiale de la nivelul suprafeŃei terestre (400 ppm).
În sezonul de tranziŃie (primăvara), concentraŃia de gaz carbonic a fost relativ mică, în cele
mai multe evaluări orare situându-se numai în intervalul 370 – 380 ppm. Limitele extreme
măsurate ale acestui parametru au fost de 366 ppm şi respectiv de 391 ppm.
În sezonul cald acest parametru a prezentat uşoare deosebiri între cele două puncte de
măsurare, în sensul că valorile medii cele mai mici s-au înregistrat în punctul „Parc intrare” (360
ppm), iar cele mai mari în punctul „Parc izvoare” (406 ppm). Chiar dacă diferenŃa dintre puncte nu
este una foarte mare, ea se constată şi în cazul mediei generale şi anume: 370 ppm pentru
punctul „Parc intrare”, respectiv 390 ppm pentru „Parc izvoare”. Aceste deosebiri pot să provină
din caracteristicile diferite ale celor două puncte de măsurare (în punctul „Parc izvoare” influenŃa
datorată solului liber, a descompunerii sedimentelor vegetale şi prezenŃei apei izvoarelor minerale
este mare decât în punctul „Parc intrare”).
Concluzii
Analiza celor doi parametri fizici ai aerului (ionizarea aerului este parametru foarte sensibil
la influenŃele antropice şi concentraŃia de gaz carbonic) au scos în evidenŃă faptul că mediul
ambiant al arealului analizat din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti Băi este unul care se
încadrează în standardele de calitate şi normalitate ale acestor parametri, corespunzători
atmosferei libere.
Astfel, aerul prezintă o ionizare totală naturală ridicată (pentru ambele puncte de măsurare
ea a variat în domeniul 750 – 1.660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi), concentraŃii mult sporite
faŃă de cele dintr-o zonă urbană. InfluenŃa datorată oraşului se face totuşi simŃită, în sensul că în
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
42
punctul „Parc intrare” regimul ionizării aerului este uşor mai scăzut decât cel înregistrat în interiorul
parcului balnear.
În condiŃiile în care regimul ionizării aerului s-a dovedit a fi unul preponderent pozitiv
(aspect întâlnit în toate sezoanele, dar observabil, de altfel şi în alte localităŃi sau staŃiuni), totuşi,
prin valorile totale mai mari, el indică faptul că ambianŃa atmosferică este nepoluată, cu un
conŃinut bun de aeroioni pentru organism, favorabilă desfăşurării activităŃilor turistice şi
climatoterapeutice.
În ceea ce priveşte conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric
general mediu cuprins între 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă
statutul de aer nepoluat cu acest gaz atmosferic al arealului analizat. În sezonul rece şi în cel de
tranziŃie valorile concentraŃiilor au fost apropiate pentru cele două puncte, deosebiri uşor mai mari
fiind observate mai bine în sezonul rece.
Măsurarea acestor parametri fizici ai aerului, în principalele sezoane, a arătat că arealul
studiat din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti este unul al cărui mediu atmosferic este, de
asemenea, bun sub aspectul practicării activităŃilor turistice şi aplicării climatoterapiei.
Acest mediu ambiant este neinfluenŃat de factori fizici atmosferici perturbatori, negativi
pentru sănătate, el având calităŃile necesare pentru aplicarea curei de teren, plimbărilor, dar şi
odihnei, relaxării sau pentru desfăşurarea, în ambianŃa naturală înconjurătoare a localităŃii, a
turismului sau a unor activităŃi climatoterapeutice asociate, adaptate în conformitate cu
recomandările medicale de specialitate.
II.1.5. Concluzii generale
Determinările climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei au oferit
posibilitatea obŃinerii unei imagini de ansamblu asupra caracteristicilor şi calităŃii mediului ambiant
al arealului topoclimatic din cadrul staŃiunii climatice Moineşti Băi, în vederea valorificării sale
turistice şi climatoterapeutice.
În conformitate cu datele de profil, localitatea Moineşti se încadrează într-un climat
continental temperat, cu veri răcoroase şi ierni reci, caracterizat printr-o temperatură medie anuală
de 8,0 – 9,0 0C. Temperaturile medii lunare ale aerului variază între 18,0 – 20,0 0C în lunile iulie şi
august şi –3,0 ÷ -4,0 0C în luna ianuarie.
Nebulozitatea totală medie anuală variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în decembrie şi 4,5
– 5,0 zecimi în lunile august şi septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este situat în
intervalul 80 – 100.
PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual de circa 600 – 700 mm.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
43
Vântul este moderat, cu viteze şi frecvenŃe mici (circa 2 m/s, cu excepŃia perioadelor
vântoase determinate de circulaŃia generală a aerului), pentru majoritatea direcŃiilor, la adăpostul
culmilor învecinate. FrecvenŃa predominantă este din direcŃia vest.
Dat fiind arealul restrâns analizat din cadrul localităŃii, face ca regimul topoclimatic general
şi cel al parametrilor individuali din cele două puncte de măsurare să nu se deosebească prea
mult. ParŃial, la aceasta a contribuit şi aspectul de vale îngustă, acoperită cu copaci şi vegetaŃie
ierboasă, ceea ce conferă acestui areal/parc o ambianŃă peisagistică odihnitoare şi plăcută.
ObservaŃiile au reflectat strânsa dependenŃă a caracteristicilor topoclimatice ale localităŃii
de condiŃiile meteorologice anotimpuale şi de circulaŃia generală a aerului din perioadele în care
au fost făcute măsurătorile de teren.
Deoarece arealul analizat este dispus într-o zonă cu aspect de vale îngustă (restul
municipiului fiind amplasat la o anumită înălŃime faŃă de firul văii), se justifică şi explică
omogenitatea valorilor parametrilor meteorologici investigaŃi, în aproape toate anotimpurile în care
au fost efectuate măsurătorile. Această omogenitate topoclimatică (cu excepŃia episoadelor cu
vânt, mai frecvente la intrarea în arealul analizat) asigură vizitatorilor şi pacienŃilor o ambianŃă
nestresantă pentru întreg perimetrul arealului, în comparaŃie cu restul localităŃii. Mici deosebiri
între cele două puncte de măsurare se referă la diferenŃe de sub 1 mmHg la presiunea
atmosferică, câteva zecimi de grad pentru temperatura aerului şi mai mult calm atmosferic (pe firul
văii Gâzu).
Datele legate de indicii bioclimatici analizaŃi au arătat că, în majoritatea anotimpurilor,
valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort termic (cu îmbrăcăminte
adecvată sezoanelor); mediul ambiant oferă condiŃii bune pentru desfăşurarea diverselor activităŃi
(turistice şi bioclimatice), fără influenŃe adverse asupra stării de sănătate a organismului şi asigură
condiŃii pentru o stare de bine, dar şi pentru normalizarea sau chiar creşterea rezistenŃei
nespecifice a organismului.
La această situaŃie mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant, reprezentat de
existenŃa unei ambianŃe peisagistice agreabile în împrejurimi (dealuri înverzite, împădurite, cu
peisaje plăcute, prietenoase şi liniştitoare), favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi curei de
teren, pe diferite trasee.
Totuşi, atunci când caracteristicile vremii devin excesive, condiŃiile bioclimatice pot trece în
zona de disconfort, atât în sezonul cald (în condiŃiile unor mase de aer cu regim termic ridicat sau
a unor valuri de căldură), cât şi în sezonul rece (pe un fond friguros şi cu umidităŃi crescute ale
aerului). Asemenea situaŃii s-au constatat, de exemplu, în conformitate cu indice de disconfort
Arakawa şi cu indicele de disconfort Thom, în orele de după-amiază din sezonul cald.
Pentru astfel de situaŃii (disconfort prin încălzire sau prin răcire) trebuie avute în vedere
elaborarea unor programe şi recomandări de limitare şi de gradare a activităŃilor turistice sau de
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
44
climatoterapie, în funcŃie de starea de sănătate şi sensibilitatea meteorologică a fiecărei persoane
(mai ales a celor cu afecŃiuni).
În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus, se apreciază că, bioclimatul arealului
analizat şi al municipiului Moineşti este unul sedativ, indiferent, de cruŃare, cu unele nuanŃe de
stimulare a funcŃiilor organismului.
Caracteristicile climatice, topoclimatice şi bioclimatice analizate asigură condiŃii foarte bune
pentru odihnă, relaxare, dar şi pentru efectuarea de plimbări şi practicarea curei de teren, în
funcŃie de sezon.
Totodată, amplasarea geografică a localităŃii permite efectuarea de plimbări şi drumeŃii în
zonele montane înconjurătoare, vizite la obiectivele turistice naturale şi cultural-istorice din
apropiere sau din regiune (RezervaŃia Pădurea de pini - Moineşti, Dealul CetăŃuia, cu situl Cetatea
dacică – Moineşti, Muzeul George Enescu din satul Tescani, Salina Târgu Ocna, staŃiunea
balneoclimatică Slănic Moldova şi altele).
Măsurătorilor celor doi parametri fizici ai aerului (ionizarea aerului şi concentraŃia de gaz
carbonic) au evidenŃiat faptul că mediul natural al arealului analizat din cuprinsul localităŃii Moineşti
se încadrează în standardele de normalitate ale parametrilor analizaŃi pentru atmosfera liberă.
Sub aspect fizic, aerul prezintă o ionizare naturală destul de ridicată (în domeniul 750 -
1660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi, per ansamblul tuturor măsurătorilor), concentraŃii mult
sporite în comparaŃie cu cele întâlnite într-o zonă urbană. În interiorul arealului/parcului analizat,
ionizarea aerului este uşor mai mare decât cea înregistrată la marginea sa.
Deşi regimul ionizării aerului este unul preponderent pozitiv, episodic se întâlnesc şi
momente din zi în care ionizarea aerului se apropie de unitate sau chiar devine uşor negativă,
ceea ce indică faptul că ambianŃa atmosferică nu este poluată, ci una favorabilă desfăşurării unor
activităŃi diverse în aer liber. În acest sens, se menŃionează faptul că ionizarea aerului din
interiorul parcului este destul de ridicată, ajungând uneori la peste 1.600 ioni/cm3, vara.
În privinŃa conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric mediu
general, per ansamblu, de circa 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă
aprecierea anterioară, ca şi observaŃii similare obŃinute din alte localităŃi, având concentraŃii de
acelaşi ordin de mărime.
Din punctul de vedere al celor doi parametri fizici ai aerului, măsuraŃi în toate sezoanele,
se constată că, aerul arealul topoclimatic analizat din municipiul Moineşti este unul nepoluat. Un
astfel de mediu atmosferic este bun pentru organism, fără să fie influenŃat de factori perturbatori
nocivi pentru sănătate, care să afecteze mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului, dar care,
într-o anumită măsură, poate să solicite adaptativ organismul în mod moderat.
Faptul că localitatea este situată într-o zonă înconjurată de dealuri în general împădurite,
cu peisaje plăcute, odihnitoare, departe de sursele de poluare, de arterele principale de circulaŃie
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
45
şi de alte zone urbane aglomerate, conferă staŃiunii un atribut de oază de linişte şi de calm, fără
să afecteze în mod deosebit mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului.
Toate atributele zonei analizate asigură calităŃile necesare pentru aplicarea, în toate
anotimpurile anului, a curei de teren, a plimbărilor, drumeŃiilor, dar şi pentru desfăşurarea, în
condiŃii corespunzătoare a activităŃilor turistice şi climatoterapeutice asociate, adaptate
recomandărilor medicale de specialitate.
łinând cont de toate aspectele menŃionate mai sus, se poate spune că arealul topoclimatic
analizat din cuprinsul municipiului Moineşti poate fi atestat drept zonă cu calităŃi
climatoterapeutice, favorabilă desfăşurării activităŃilor specifice, dar şi a celor turistice sau asociate
acestuia.
II.1.6. Recomandări
Analizarea caracteristicilor topoclimatice, bioclimatice şi a unor parametri fizici ai aerului
reflectă evaluări episodice ale unor situaŃii de etapă, specifice condiŃiilor ambientale şi de vreme
existente. Ele vor trebui studiate şi evaluate periodic, pe măsură ce condiŃiile şi caracteristicile
locale pot suferi schimbări şi îmbunătăŃiri.
În viitor, patrimoniul natural reprezentat de apele minerale ar trebui utilizat şi valorificat atât
în scopuri turistice cât şi balneoclimatice, pentru tratarea unor afecŃiuni patologice.
IntervenŃiile şi amenajările în infrastructura specifică (reamenajarea aleilor, refacerea
iluminatului public, amplasarea de bănci de lemn pentru odihnă, ecologizarea şi împădurirea
versanŃilor, refacerea pavilioanelor aferente izvoarelor de ape minerale etc.), făcute în vederea
valorificării resurselor naturale terapeutice, nu au determinat schimbări ale ambientului
topoclimatic, ci, dimpotrivă, contribuie la îmbunătăŃirea calitativă a aspectului general al zonei
arealului/parcului), în scopul obŃinerii unor ameliorări topoclimatice strict locale, atât de natură
peisagistică, cât şi pentru suplimentarea ofertelor de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber.
În raport cu situaŃia existentă, pentru arealul topoclimatic din municipiul Moineşti se fac
câteva recomandări în ceea ce priveşte diversificarea activităŃilor de climatoterapie:
extinderea aleilor de promenadă, bine conturate, spre avalul pârâului Gâzu, eventual
şi pe malul celălalt (pentru diversificarea traseelor de promenadă);
asigurarea dezvoltării gazonului şi îmbogăŃirea peisajului arboricol şi mai ales floristic
peren al văii/parcului cu diverse alte specii, adaptate zonei;
amenajarea unor poteci pentru aeroterapie în zonele împădurite din apropierea
localităŃii, marcate corespunzător;
implementarea, într-un spaŃiu adecvat (de exemplu, pe terenul din partea superioară
a malului drept al văii), a unor aparate pentru gimnastică uşoară (de exterior);
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
46
găsirea unor soluŃii tehnice prin care să se împiedice deversarea apelor uzate în
pârâul văii, de la locuinŃele învecinate (pentru a nu creşte nivelul de poluare biologică şi cel
al gazului carbonic pe firul văii – rezultat din descompuneri organice şi pentru a nu
amplifica disconfortul olfactiv al parcului, parŃial existent deja din cauza izvoarelor
sulfuroase);
amenajarea unei cascade artificiale (orografia terenului o permite) sau a unor fântâni
arteziene în vederea îmbunătăŃirii, nu numai a aspectului estetic al arealului, ci mai ales
pentru creşterea conŃinutului de aeroioni (rezultaŃi prin pulverizarea apei dulci) cu valenŃe
terapeutice dovedite.
II.2. Apele minerale şi calităŃile lor terapeutice
Zăcământul hidromineral7
Apele minerale din Moineşti au fost descoperite în anul 1860, cu ocazia săpării unui puŃ de
petrol, la circa 300 m adâncime, în apropierea zonei de obârşie a pârâului Gâzu. Primele analize
fizico-chimice realizate în acea perioadă au stabilit caracterul sulfuros, iodurat şi feruginos, dar şi
calităŃile terapeutice ale acestora. Studiile hidrogeologice efectuate asupra acumulărilor de ape
minerale din localitate, au evidenŃiat că orizontului acvifer productiv este cantonat în depozitele
sedimentare ale zonei de molasă şi ale flişului carpatic.
Apele subterane ajung la suprafaŃă prin intermediul unui sistem de fracturi legate de liniile
pânzelor de şariaj dintre Molasă şi Flişul carpatic. Zăcământul hidromineral beneficiază de o dublă
alimentare: una principală, prin drenarea orizontului nemineralizat, localizat în terasa medie a
pârâului Tazlăul Sărat şi o a doua cale, din acumulările de ape ascensionale, localizate în
depozitele de fliş cretacic-paleogen, care acced pe linii de falii sau accidente tectonice până în
zona captărilor.
Lucrările geofizice realizate mai târziu în zonă au confirmat ipoteza genezei privind dubla
alimentare, şi anume, din amestecul apelor subterane freatice cu ape subterane de adâncime,
mineralizate, ce acced spre suprafaŃă pe traseul unor falii sau fracturi. Calitatea şi compoziŃia
chimică a apelor minerale este determinată aşadar de compoziŃia mineralogică a rocilor spălate
de către apele de infiltraŃie şi a apelor subterane de adâncime, ce urcă spre suprafaŃă, din
depozitele flişului carpatic. Acest amestec a condus la formarea tipului hidrochimic principal: ape
minerale sulfuroase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, hipotone, cu mineralizaŃie medie şi
calităŃi terapeutice dovedite.
7 Sursa: - IECIT - PotenŃialul balnear al R: S: România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional,
1987. Arhiva INCDT Bucureşti - Pricăjan A. – Apele minerale şi termale din România, 1972
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
47
Sursele hidrominerale
În urma lucrărilor de prospecŃiune şi explorare hidrogeologică realizate în perioada 1953 –
19638 au fost puse în evidenŃă mai multe emergenŃe, pentru care s-au executat lucrări de captare.
Apa minerală din patru puŃuri captate (P1 – P4), situate în malul drept al pârâului Gâzu, a fost
adusă, prin lucrări specifice, întru-un bazin colector betonat, cu o adâncime de 17 m şi diametrul
2,5. Apa din bazinul colector avea un debit cumulat de 173 m3/zi şi era sulfuroasă, clorurată,
bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală de 3,069 g/l. Din acest bazin apa era
dirijată spre incinta Băilor comunale, unde era încălzită şi utilizată în cură externă.
În afară de aceste surse, pe pârâul Gâzu au mai fost puse în evidenŃă în aceeaşi perioadă
şi captate ulterior, încă trei izvoare:
� Izvorul nr. 1 („23 August”), în malul drept al pârâului Gâzu, aproape de firul văii,
având o apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală
de 2,23 g/l şi un debit de 0,06 l/s, captată într-o buvetă şi utilizată la acea dată în cură
internă;
� Izvorul nr. 2 („De ochi”), amplasat în malul stâng al pârâului Gâzu, în aval de PuŃul
P4, cu o apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală
de 2,23 g/l şi un debit de 0,009 l/s, de asemenea captată într-o buvetă şi utilizată în cură
internă;
� Izvorul nr. 3 („feruginos”), amplasat în malul drept al pârâului Gâzu, în dreptul
bazinului colector; tipul de apă şi mineralizarea erau identice cu celelalte două izvoare,
debitul de 0,918 g/l, fiind recomandate şi utilizate în cură internă; sursa reunea două
emergenŃe într-o singură captare, cu două guri de scurgere.
Rezervele exploatabile de apă minerală, omologate, la data de 01.01.1980, de Comisia
Republicană de Rezerve Geologice erau de circa 94 m3/zi (rezerve de bilanŃ), din care 4 m3/zi
erau pentru cura internă, dar se estima un potenŃial de exploatare de circa două ori mai mare.
Gradul de solicitare a zăcământului era cuprins, în funcŃie de sezon, între 39 – 80%.
CalităŃile terapeutice ale apelor minerale
Pe seama analizelor complexe (fizico-chimice, microbiologice şi farmacodinamice),
întocmite în anul 1979, de către IMFBRM, au fost stabilite calităŃile terapeutice ale apele minerale
şi modul lor de utilizare pentru tratament balnear:
→ în cură internă – în afecŃiuni gastroduodenale, enterocolite, litiază biliară, colecistite,
afecŃiuni metabolice şi alergice
8 Sursa: IECIT - PotenŃialul balnear al R: S: România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional,
1987. Arhiva INCDT Bucureşti
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
48
→ în cură externă – în afecŃiuni reumatismale degenerative, ale sistemului nervos
periferic, dermatologice, oftalmologice.
Baia comunală, în care era amenajată baza de tratament (băi la cadă cu apă minerală
încălzită), a funcŃionat ca atare până în anul 1991, când a fost dezafectată deoarece era în
construcŃie noul Complex balnear (denumit oficial la data proiectării "Baza de tratament cu spatii
de cazare"), dar nefinalizat nici până în prezent, din cauza aşa-zisului „program de privatizare”.
În urma cercetărilor hidrogeologice au mai fost puse în evidenŃă încă trei izvoare minerale,
amplasate pe versantul nordic al Dealului Osoiu, în arealul cartierului Lucăceşti, captate în puŃuri
betonate, cu apă clorosodică, puternic mineralizată, cu debite de 0,1 l/s – 0,01 l/s, utilizate de
către localnici în mod empiric, pentru conservarea alimentelor. PrezenŃa apei sărate este legată
de existenŃa unor lentile sau intercalaŃii de sare gemă, în depozitele neogene (badeniene), spălate
de apele de circulaŃie.
În anul 2010, pentru verificarea chimismului şi păstrarea calităŃilor terapeutice ale apelor
minerale din zona Parc–Băi, la solicitarea Primăriei, au fost realizate analize complexe de către
Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, instituŃie abilitată în acest
sens. Rezultatul acestor analize sunt prezentate în tabelul următor (Tabelul nr. 2.1).
Tabelul nr. 2.1
SituaŃia surselor de apă minerală din Moineşti, în anul 20109
Nr. crt.
Denumire sursă
Mineralizare totală (mg/l) Tipul hidrochimic al apei Debit
l/s pH Tip de cură recomandat ObservaŃii
1 Izvorul 1 1.704,9
apă sulfuroasă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă
0,07 7,4 prezintă interes
terapeutic pentru cură internă
prezintă miros de petrol
2 Izvorul 2 1.657,1 apă sulfuroasă,
bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă
0,02 7,3 prezintă interes
terapeutic pentru cură internă
prezintă miros de petrol
3 Izvorul 3A 993,1 apă oligominerală, feruginoasă 0,018 7,2 nu prezintă
interes terapeutic -
4 Izvorul 3B 434,3 apă oligominerală 0,04 6,8 nu prezintă interes terapeutic -
Aşa cum se observă din tabel, analizele au reconfirmat tipul hidrochimic şi calităŃile
terapeutice ale apelor minerale din zona Parc Băi, dar s-a evidenŃiat totodată şi vulnerabilitatea
surselor la impactul cu activitatea extractivă a petrolului din zonă (prezenŃa mirosului de petrol) şi
deteriorarea în timp, a captărilor şi implicit a debitelor acestora. Pe baza acestor rezultate, se
impuneau lucrări de recaptare a surselor, de ecologizare a perimetrului de exploatare şi instituirea
perimetrelor de protecŃie, hidrogeologică şi sanitară, dar în primul rând, obŃinerea licenŃei de
explorare, în baza cărora să se poată executa aceste lucrări.
9 Sursa: Primăria Moineşti, Buletine de analiză, întocmite de INRMFB, 2010
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
49
SituaŃia actuală10. Primăria municipiului Moineşti a întreprins, începând cu anul 2012,
demersurile necesare pentru obŃinerea licenŃei de exploatare. Mai întâi s-a solicitat şi obŃinut
LicenŃa de dare în administrare pentru explorare, nr. 17.278/2014, eliberată de AgenŃia NaŃională
de Resurse Minerale (a se vedea Anexa nr. 2), în baza căreia s-au întocmit studiile hidrogeologice
aferente, analizele fizico-chimice, microbiologice şi farmacodinamice pentru reatestarea calităŃii
terapeutice a apelor minerale. În aceeaşi perioadă a fost implementat, în zona Parc–Băi, un
proiect cu finanŃare europeană de ecologizare a zonei şi de reabilitare a Parcului balnear, care a
constat în: amenajarea de alei de promenadă, reabilitarea pavilioanelor aferente izvoarelor,
ecologizarea, consolidarea şi reabilitarea malurilor pârâului Gâzu (perimetrul de exploatare a
zăcământului), a fost reabilitat şi modernizat iluminatul, a fost montat mobilier urban specific unui
parc şi amplasate coşuri de gunoi.
Perioada de monitorizare s-a încheiat în luna iunie, 2016, s-au întocmit studiile
hidrogeologice pentru delimitarea şi instituirea perimetrelor de protecŃie hidrogeologice şi sanitare,
documentaŃiile urmând a fi depuse la AgenŃia NaŃională de Resurse Minerale, în vederea avizării,
urmând a fi eliberată LicenŃa de exploatare.
Studiile hidrogeologice din zona Parcul Băi, realizate recent în vederea obŃinerii LicenŃei de
exploatare, au reconfirmat prezenŃa zăcământului de apă minerală, cantonat în depozite
sedimentare ale zonei de molasă şi flişului carpatic şi a fost evidenŃiat prin:
→ 2 captări subterane, de tip captare de versant, denumite Izvorul nr. 2 C2/DO (de ochi)
şi Izvorul C1/DS (de stomac), încadrate ca ape minerale cu calităŃi terapeutice;
→ 3 captări - izvoarele nr. 3, 4 şi 5, ale căror analize fizico-chimice şi farmacodinamice
au arătat că în prezent sunt ape minerale fără valenŃe terapeutice, deşi, conform
studiilor anterioare, au fost utilizate în cura balneară până în anul 1990, în vechea bază
de tratament; sunt recomandate aşadar lucrări hidrogeologice de recaptare a surselor
în vederea îmbunătăŃirii calităŃilor terapeutice şi pentru creşterea debitului.
Cele trei surse care nu au confirmat gradul de mineralizare necesar şi nici calităŃile
terapeutice, prezintă debite reduse, fiind diluate în urma interferenŃei cu apele de suprafaŃă. Prin
urmare, monitorizarea, în vederea urmăririi parametrilor calitativi şi cantitativi, a fost efectuată
numai pentru izvoarele 1 DS şi 2 DO, în conformitate cu legislaŃia în vigoare - HG nr. 1.020/2005
şi Ordinul nr. 87/2008 al preşedintelui ANRM.
Analizele de laborator realizate în anul 2015, pentru cele două surse captate (nr. 1 DO şi
nr. 2 DS), de către Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, au
reconfirmat tipul hidrochimic al izvoarelor, gradul de mineralizare determinate anterior, precum şi
calităŃile terapeutice ale acestora. Rezultatul analizelor efectuate pe cele două surse este
10 Sursa: Florea Fl., Gavril N., Florea M. – Raport geologic privind lucrările de explorare pentru apele minerale terapeutice
executate în perimetrul Parc Băi Moineşti, judeŃul Bacău (LicenŃa de explorare nr. 17.278/2014). Primăria Moineşti, 2015
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
50
prezentat sintetic în tabelul următor (a se vedea date complete în buletinele de analiză, prezentate
în Anexa nr. 3).
Tabelul nr. 2.1
Sursele de apă minerală din Municipiul Moineşti cercetate prin licenŃă de explorare11
Nr. crt. Sursa Tip apă Mineralizare
totală Temp. medie pH Debit
l/s – m3/zi
Mod de utilizare
recomandat
1 Izvorul C1 -DS
apă minerală sulfuroasă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă
1,464 g/l 15° C 7,2 0,011 l/s (0,95 m3/zi) cură internă
2 Izvorul C2 -DO
apă minerală sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, hipotonă
1, 851 g/l 13° C 7,2 0,051 l/s (4,406 m3/zi) cură internă
IndicaŃiile terapeutice
Utilizarea apelor minerale în tratament balnear a fost dovedită prin studii şi analize,
realizate de către Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (a se
vedea Anexa nr. 3), dar dovedite şi prin rezultatele concrete obŃinute de-a lungul timpului, în cură
balneară.
IndicaŃiile terapeutice prezentate în buletinele de analiză, pentru cele două surse de ape
minerale, sunt următoarele:
Izvorul nr. 1 DO – este recomandat a fi folosit în cură internă, pentru:
→ afecŃiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice
nespecifice)
→ afecŃiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischinezii biliare,
colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare)
→ boli de nutriŃie şi metabolism.
Izvorul nr. 2 DS – este recomandat în cura internă, pentru:
→ afecŃiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice
nespecifice)
→ afecŃiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischinezii biliare,
colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare)
→ boli de nutriŃie şi metabolism.
ObŃinerea LicenŃei de exploatare pentru sursele hidrominerale din arealul Parc Băi, de
către Primăria municipiului Moineşti, finalizarea Complexului balnear şi utilizarea apelor minerale
11 Sursa: Buletine de analiză, întocmite pe baza analizelor de către INRMFB, 2015
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
51
în balneoterapie, va diversifica oferta de factori naturali terapeutici a localităŃii şi o va promova în
rândul staŃiunilor balneoclimatice din România.
II.3. Perimetrul de protecŃie a staŃiunii şi a apelor minerale
Arealul Parc Băi şi o zonă adiacentă acestuia, din municipiul Moineşti, este în curs de
atestare ca staŃiune turistică de interes local (staŃiunea turistică „Moineşti – Băi”), de către
Autoritatea NaŃională pentru Turism, în conformitate cu HG 852/2008. Acelaşi areal este delimitat,
pe baza prezentului studiu, şi ca „staŃiune climatică”. OrdonanŃa Guvernului nr. 58/1998,
actualizată 2014, privind organizarea şi desfăşurarea activităŃii de turism în România,
menŃionează că „în scopul protejării şi valorificării resurselor turistice cuprinse în unele zone şi
staŃiuni turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii” (art. 11 al OG 58/1998),
aşadar, teritoriul viitoare staŃiuni turistice „Moineşti – Băi”, delimitat pe planurile de urbanism ca
atare, va fi instituită ca zonă protejată.
Pe de altă parte, prin PUG municipiul Moineşti, în volumul „Reglementări”, au fost
reglementate activităŃile ce pot fi dezvoltate în arealul viitoarei staŃiuni turistice, conform actelor
normative în vigoare: regimul construcŃiilor, zonele de interdicŃie pentru construcŃii, măsuri pentru
conservarea şi protecŃia elementelor cadrului natural, a ariilor protejate şi a patrimoniului istoric şi
arhitectural, valorile minime şi maxime ale indicilor de control P.O.T. şi C.U.T., constituind o
garanŃie suplimentară protejarea şi dezvoltarea în mod durabil a arealului menŃionat. Pe harta
aferentă volumului „Reglementări” este delimitat arealul propus ca „staŃiune turistică” (a se vedea
Planşa nr. 1 - Harta PUG Moineşti - Reglementări).
De comun acord cu specialiştii INRMFB, parteneri în întocmirea prezentei documentaŃii şi
în conformitate cu criteriile tehnice unitare prevăzute în HG 1.154/2004, a fost delimitat acelaşi
areal şi pentru „staŃiunea climatică Moineşti - Băi”. În acest context, reglementările urbanistice
propuse prin PUG au în vedere şi protejarea teritoriului staŃiunii climatice în vederea conservării
cadrului natural, inclusiv elementele de climat, topoclimat şi bioclimat, importante în menŃinerea
„condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de muncă” (art. 97, HG
1.154/2004), a organismului sănătos sau bolnav (a se vedea Planşa nr. 1 – Harta PUG Moineşti -
Reglementări).
Conform HG 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică, în vederea protecŃiei surselor de apă minerală din
arealul Parc Băi s-au stabilit, prin studiile hidrogeologice, întocmite de Primărie în vederea
obŃinerii LicenŃei de exploatare, perimetrele de protecŃie hidrogeologică şi sanitară, ce urmează a
fi avizate de ANRM şi de Ministerul SănătăŃii. După avizare, perimetrele de protecŃie vor fi
instituite şi pe teren, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităŃii surselor de apă şi vor fi
montate panouri de avertizare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
52
II.4. Starea factorilor naturali terapeutici
În zona delimitată ca „staŃiune turistică” şi implicit ca „staŃiune climatică”, nu se desfăşoară
nicio activitate industrială ce ar putea afecta calitatea factorilor naturali terapeutici. Activitatea de
extracŃie a petrolului, activitate de bază până în anul 1989, a fost, pe de o parte restructurată în
urma procesului de privatizare, dar şi retehnologizată, prin înlocuirea utilajelor şi instalaŃiilor de
foraj vechi cu altele noi, mai performante şi cu risc, de producere a unor accidente de mediu, mult
diminuat. De asemenea, în apropierea zonei turistice şi climatice nu sunt amplasate instalaŃii de
extracŃie a petrolului.
Apele menajere, o potenŃială sursă de poluare, sunt evacuate din arealul staŃiunii prin
reŃeaua de canalizare, evitându-se astfel poluarea pânzei freatice, iar apele uzate sunt dirijate
spre două staŃii de epurare, de curând amenajate.
Pe teritoriul municipiului funcŃionează un sistem judeŃean de management al deşeurilor
(sistem de colectare selectivă), asigurat de un operator de salubritate, care colectează şi
transportă deşeurile spre o staŃie de transfer.
Parametrii şi indicii bioclimatici, determinaŃi prin măsurătorile de teren (indicele de confort
termic, indicele de stres cutanat, indicele de stres pulmonar, indicele bioclimatic total, indicele
W.B.G.T., indicele de disconfort Thom, indicele Scharlau estival şi temperatura aparentă), au
evidenŃiat că valorile acestora se încadrează în intervalele care asigură o stare bună de sănătate,
contribuind la creşterea şi normalizarea procesului de rezistenŃă generală nespecifică, cu valenŃe
fiziologice şi ale sistemelor şi funcŃiilor biologice importante pentru organism.
În concluzie, în viitoarea staŃiune climatică „Moineşti – Băi”, calitatea şi starea factorilor
naturali cu caracter terapeutic o recomandă pentru climatoterapie, odihnă, relaxare, pentru
refacerea stării de sănătate a organismului.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
53
CAPITOLUL III
MODALITĂłI DE VALORIFICARE A FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI
Scurt istoric al staŃiunii
Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, apele minerale din Moineşti au fost descoperite
în anul 1860, cu ocazia săpării unui puŃ de petrol. Utilizarea lor pentru tratament balnear a fost
făcută pentru prima dată în perioada 1885 – 1890, în mod rudimentar. În 1909, „Primăria comunei
Moineşti” a preluat prin contract, de la Societatea Română pentru Industrie şi ComerŃul cu Petrol,
terenul cu izvoare, l-a împrejmuit, a făcut plantări cu arbori, a amenajat Parcul Băi şi a construit 10
cabine pentru băi cu apă minerală. În anii care au urmat acestei amenajări, în perioada de sezon,
mai - septembrie aici au venit la tratament numeroase persoane. De exemplu, în anul 1934,
perioada iunie – septembrie, au fost înregistrate 311 persoane din afara localităŃii, dar nu erau
înregistraŃi localnicii şi cei din satele vecine, care erau majoritari, aşadar numărul curanŃilor era
mult mai mare. Marele pictor Ştefan Luchian, grav bolnav, a petrecut la Moineşti câteva
săptămâni, realizând aici opt dintre tablourile sale, inspirate din „splendoarea scânteietoare a
peisagiului din Moineşti”. Deşi fusese cunoscută sub numele de „cetatea petrolului”, localitatea
Moineşti s-a consacrat după anul 1934 şi ca o localitate de interes balneoclimatic, fiind atestată în
mod oficial, prin Decizia nr. 21192 din 05.06.1934 a Ministerului SănătăŃii şi Ocrotirii Sociale
(publicată în Monitorul Oficial cu nr. 146/1934), ca „localitate balneo-climatică” (Anexa nr. 4).
După anul 1950, vechile băi au fost abandonate, pentru ca după 1959 activitatea balneară
să fie reorganizată în Baia comunală (situată vis-à-vis de PiaŃa agroalimentară), o clădire în care
erau amenajate instalaŃii pentru încălzirea apei minerale, dotată cu cabine cu căzi, unde baza de
tratament a funcŃionat ca atare până în anul 1990. În perioada 1959 – 1989 apele minerale au fost
utilizate în cură externă, în cadrul Băii comunale, dar şi în cură internă, la buvetă, utilizându-se
apa direct de la sursă.
Activitatea de tratament balnear era sezonieră, se desfăşura doar în perioada mai –
septembrie, neexistând condiŃii de desfăşurare pe timpul sezonului rece, dar numărul celor care
veneau la tratament era din ce în ce mai mare (de ex., în anul 1981 au fost înregistrate 8.339
persoane). Aceste date evidenŃiază un aflux destul de mare de turişti, comparativ cu capacitatea
de tratament de care dispunea baza (numărul mediu de proceduri era de circa 70/zi), cât şi
capacitatea de cazare (în localitate funcŃiona doar un mic hotel, unde, în anul 1980 s-au cazat
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
54
8.750 persoane), insuficientă faŃă de solicitări, astfel că o parte din cei sosiŃi se cazau la case
particulare.
După anul 1990, Baia comunală a fost desfiinŃată, fiind în construcŃie un mare complex
balnear, alcătuit din bază de tratament, hotel şi restaurant care, din lipsa finanŃării nu s-a mai putut
finaliza, urmând procedura privatizării, un eşec, ca şi în alte multe cazuri. În prezent, complexul
balnear a trecut din nou în proprietatea Primăriei Municipiului Moineşti, care are în vedere un
program de finanŃare, într-un parteneriat public – privat sau accesarea de fonduri europene.
Valorificarea factorilor climatici în scopuri curative
Valorificarea elementelor climatice în scopuri curative este cunoscută în medicină sub
numele de climatoterapie. Este o metodă utilizată atât în tratarea, cât şi în profilaxia unor afecŃiuni.
Factorii climatici cu acŃiune terapeutică acŃionează complex asupra organismului expus
direct acŃiunii acestora, obŃinându-se un efect terapeutic maxim, în condiŃiile în care procedurile
climatoterapeutice sunt aplicate dozat, progresiv, în conformitate cu indicaŃiile medicilor de
specialitate. Elementele climatice cele mai importante în reacŃia de răspuns a organismului sunt
considerate temperatura, umezeala, circulaŃia atmosferică, radiaŃia solară. În acest context,
factorii climatici pot influenŃa în bine starea unui organism, printr-o senzaŃie de confort, destindere,
relaxare (factori stimulenŃi) sau pot fi indiferenŃi, când nu este influenŃată starea organismului.
Peste limita de toleranŃă, factorii climatici pot deveni stresanŃi, producând tulburarea sistemului de
reglare al echilibrului biologic.12
Climatoterapia, ca formă de tratament, nu prezintă reacŃii adverse şi are efecte terapeutice
prelungite. În zonele climatice submontane, cu altitudini cuprinse între 500 – 800 m (cum este şi
cazul municipiului Moineşti), climatoterapia se aplică în tot cursul anului. În metodologia de cură
climatică11 sunt incluse:
� cura de aer
� baia de aer propriu-zisă
� baia de soare.
Cura de aer (aeroterapia) acŃionează asupra reglării termice, ameliorează circulaŃia
sanguină la nivelul epidermei, acŃionează asupra nutriŃiei şi se face profilactic, curativ sau pentru
recuperare. În această metodă de tratament sunt incluse cura de teren, plimbările în aer liber,
parcurgerea unor trasee de diverse lungimi, grad de dificultate şi în funcŃie de clasele de vreme.
Conform recomandărilor, traseele pentru cura de teren trebuie să fie situate departe de
potenŃiale surse de poluare, în condiŃii de relief uşor de parcurs, cu pantă moderată; trebuie să fie
amplasate în zone cu arbori sau la liziera pădurii, ferite de curenŃi puternici şi în condiŃii
12 Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodoreanu Elena, Grigore L. (1984) - Cura balneoclimatică în România, Ed. Sport
Turism, Bucureşti (pg. 112)
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
55
meteorologice suportabile, să beneficieze de cadru natural peisagistic reconfortant, care să
creeze bună dispoziŃie, să fie asfaltate sau să aibă suprafaŃa pavată cu pietre de râu, nisip,
pământ sau să fie înierbate etc.
În cazul staŃiunii Moineşti - Băi, parcul balnear amenajat pentru valorificarea factorilor
naturali terapeutici îndeplineşte condiŃiile necesare pentru cura climatică. Sunt amenajate: o reŃea
de alei de promenadă, care pot fi utilizate şi ca trasee de cură de teren; sunt amenajate locuri de
odihnă şi pentru aeroterapie prin amplasarea de bănci de lemn de-a lungul aleilor sau grupate sau
chioşcuri de lemn în zona izvoarelor; au fost reîmpăduriŃi ambii versanŃi ai parcului, fiind create
condiŃii pentru cura de aer. Panta aleilor este moderată, aleile sunt iluminate pe timp de noapte,
oferind posibilitatea plimbărilor în aer liber şi în timpul serilor lungi de vară.
Pe teritoriul municipiului Moineşti există şi alte dotări şi amenajări care susŃin practicarea
climatoterapiei, şi anume:
� în cadrul structurilor de cazare (de tip vilă, pensiune turistică, hostel, popas turistic),
clasificate de autoritatea competentă în turism (ANT), se oferă diverse posibilităŃi de agrement -
terenuri de sport, piscine, locuri de plimbare;
� parcuri amenajate de administraŃia publică locală în locuri pitoreşti, atractive - Parcul
Osoiu sau alte zone naturale care oferă posibilităŃi pentru plimbare şi relaxare în aer liber (trasee
de drumeŃie, în zona Măgura şi Parcul cu Pini);
� terenuri de sport multifuncŃionale;
� trasee turistice montane marcate, cu plecare din municipiu, spre crestele MunŃilor
BerzunŃi şi Tarcău, spre Dealul CetăŃuia ş.a.
PoziŃia localităŃii, într-un areal de depresiune submontană, înconjurată de culmi împădurite
(foioase, conifere), pe suprafeŃe extinse, creează premisele unui microclimat bogat în oxigen,
aeroioni şi aerosoli de pădure.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
56
Cura de aer se poate face prin plimbări în aer liber, pe aleile de promenadă din zona
Parcului balnear şi din celelalte parcuri menŃionate, pe drumurile forestiere, pe traseele turistice
marcate, în conformitate cu recomandările medicilor specialişti în climatoterapie sau prin
practicarea de activităŃi sportive în aer liber (cicloturism, jocuri sportive, înot).
Baia de soare se poate face pe terenul din jurul piscinelor, amenajate cu şezlonguri pentru
plajă, în zonele însorite şi dotate cu bănci, din Parc Băi sau pe dealurile înierbate din jurul
municipiului – Dealul Osoiu (zona parcului) şi Dealul Măgura, care au pante domoale şi expunere
aproape permanentă la soare.
Aerul bogat în oxigen se întâlneşte în zonele împădurite, ca rezultat al procesului de
fotosinteză, aşa cum este Parcul balnear, Parcul Osoiu, pădurile din împrejurimi, mai ales în
perioada când frunzişul este matur şi în orele după-amiezii (între 14 – 19, perioadă în care sunt
recomandate plimbări, alergări sau exerciŃii în aer liber). Pădurile din jurul staŃiunii sunt alcătuite
predominant din foioase (fag, stejar, salcâm, tei) sau din foioase (pin, molid).
Aerosolii de pădure, conform literaturii de specialitate, au efecte binefăcătoare asupra
persoanelor care prezintă simptome de oboseală, surmenaj sau se stres. PrezenŃa vegetaŃiei
forestiere din zona parcului balnear, dar şi din împrejurimi oferă un mediul natural prielnic pentru
terapia prin inhalaŃii cu aerosoli de pădure.
ModalităŃi de valorificare a apelor minerale în cură balneară
Aşa cum a fost prezentat în capitolul anterior, primele instalaŃii pentru valorificarea apelor
minerale s-au realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea, acestea fiind rudimentare şi funcŃionau doar
sezonier, în perioada de vară, din lipsa dotărilor necesare. Începând cu anul 1909 au fost
construite 10 cabine pentru băi la cadă, pentru valorificare în cură externă, iar în perioada 1959 –
1989 apele minerale au fost utilizate în cadrul Băii comunale, pentru cură externă, dar şi la buvetă,
direct de la sursă, pentru cură internă. După anul 1990, clădirea Băilor comunale şi-a schimbat
destinaŃia, băile fiind desfiinŃate, iar activitatea balneoclimatică a fost sistată.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
57
După obŃinerea LicenŃei de exploatare (probabil către sfârşitul anului 2016), activitatea de
cură balneară se va putea relua (după o întrerupere de circa 25 de ani), mai întâi prin consumul
apei minerale, numai în cură internă, conform recomandărilor de tratament făcute de medicii
balneologi. În parcul balnear Parc Băi captările sunt amenajate în pavilioane de lemn, făcând
posibilă, şi în prezent, consumarea apei minerale direct la sursă. Sunt captate, amenajate cu
buvete şi vor putea fi utilizate, conform recomandărilor medicale, după obŃinerea LicenŃei de
exploatare, izvoarele 1 DO şi 2 DS, ale căror analize, realizate de INRMFB, au reconfirmat
calităŃile terapeutice. Parcul balnear oferă şi facilităŃi pentru promenadă, cură de teren, odihnă şi
relaxare, prezentate pe larg mai sus.
Complexul balnear este amplasat adiacent parcului balnear, cât mai aproape de sursele
de apă minerală, are o suprafaŃă construită de 8.000 m2, fiind realizat în proporŃie de circa 65%
(conform informaŃiilor primite de la Primărie) şi include:
- un hotel balnear, o clădire P+5, cu 40 camere (circa 80 locuri de cazare)
- baza de tratament, cu o suprafaŃă totală proiectată de 2.395 mp, cu spaŃii distribuite
la demisol, parter şi etajul I al clădirii, pentru diverse proceduri (hidroterapie,
electroterapie, kinetoterapie ş.a.) şi wellness.
Pentru finalizarea lucrărilor de amenajare a Bazei de tratament, Primăria municipiului
Moineşti a hotărât, pe baza unei consultări publice, identificarea cât mai urgentă a surselor de
finanŃare necesare.
Parcul balnear „Parc Băi”, este un important punct de atracŃie al localităŃii, un loc des
căutat de localnici pentru cura de apă, plimbare, relaxare, baie de aer şi de soare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
58
Valorificarea elementelor de bioclimat
Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de condiŃiile locale de relief, de
altitudine, parametri climatici şi tipul de vegetaŃie, definit de suma particularităŃilor elementelor
climatice dintr-o zonă.
Aşa cum s-a prezentat şi mai sus, influenŃa climei asupra organismului se realizează în
principal de factori meteorologici13 - temperatură, umezeală/precipitaŃii şi durata lor, mişcările
aerului şi radiaŃia solară, presiunea atmosferică. Aceşti factori pot fi stimulenŃi într-o atmosferă de
confort, destindere, relaxare, echilibru climatic, pot fi stresanŃi când acŃiunea lor este puternică,
provocând o tulburare a sistemelor care reglează echilibrul biologic sau pot fi indiferenŃi, chiar
sedativi, când nu influenŃează starea unui organism. AcŃiunea climei se manifestă însă diferit, în
funcŃie de starea de sănătate a organismului, de vârsta persoanei, de tipul de activitate pe care o
desfăşoară în mod curent, de nivelul de antrenament şi alte aspecte particulare, prin urmare,
reacŃia organismului la modificările factorilor meteorologici produc reacŃii de apărare a
organismului, după care se produc tulburări ale funcŃiilor şi chiar îmbolnăviri.
Elementele de bioclimă care se analizează într-o staŃiune sunt în principal: indicii de
temperatură, indicii de presiune atmosferică şi indicele de confort termic, pe baza cărora se
stabilesc zonele de confort termic şi numărul mediu de zile cu confort termic, se stabilesc indicii
medii de stres bioclimatic (cutanat, pulmonar şi total) şi perioadele recomandate pentru
climatoterapie. Conform interpretării măsurătorilor de teren realizate de autori şi a literaturii de
specialitate13, UAT Moineşti, situată între 400 – 1.151 m alt., are un bioclimat sedativ, de cruŃare, cu
unele nuanŃe de stimulare a funcŃiilor organismului, benefic pentru climatoterapie.
Valorificarea elementelor de bioclimă din staŃiunea Moineşti - Băi se poate realiza prin
plimbări în natură, pe aleile de promenadă, prin parcurgerea de trasee de teren şi prin băi de
soare. VegetaŃia arboricolă, întinsă pe suprafeŃe mari în zona parcului balnear şi în jurul staŃiunii,
oferă un cadru natural peisagistic plăcut, liniştit, atractiv şi curat, cu aer bogat în aeroioni şi
13 Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. (1984) - Bioclima staŃiunilor balneoclimatice
din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
59
aerosoli de pădure, condiŃii naturale pentru prevenirea expunerii îndelungate la soare (zone
umbroase, împădurite), pe alei sau pe traseele de promenadă. Aşa cum s-a prezentat mai sus, în
cadrul unor structuri de primire turistice sunt amenajate locuri pentru relaxare, băi de soare,
aerohelioterapie - terenuri de sport, piscine în aer liber.
În concluzie, viitoarea staŃiune oferă condiŃii naturale şi amenajări specifice pentru
climatoterapie, reprezentate prin: alei pentru promenadă, trasee turistice marcate, cu plecare din
staŃiune, drumuri forestiere prin pădure, terenuri de sport în aer liber, zone de relaxare (piscine)
amenajate în cadrul unor structuri de cazare.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
60
CAPITOLUL IV
ANALIZA RESURSELOR TURISTICE DIN MUNICIPIUL MOINEŞTI
În afara resurselor naturale cu caracter terapeutic, în localitate există şi elemente de
potenŃial turistic care constituie puncte de ataracŃie pentru cei care sosesc în localitatea Moineşti,
pentru cura climatică. Indiferent de scopul călătoriei în staŃiune, vizitarea obiectivelor turistice
satisface nevoia de cunoaştere, de recreere în mod activ, în completarea celei de tratament sau
odihnă. Procedurile de climatoterapie se pot îmbina în mod plăcut cu practicarea unor forme de
turism, adaptate la reacomandările medicului terapeut, la condiŃia fizică a fiecărui pacient şi la
preferinŃele pentru un anume tip de recreere post-tratament.
Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti aparŃine din punct de vedere geografic
arealului montan, submontan şi depresionar, care deŃine numeroase resurse cu valenŃe turistice.
Varietatea elementelor geomorfologice, a formelor de relief, asociate cu tipurile de
vegetaŃie şi reŃeaua hidrografică, creează peisaje naturale atractive, în toate perioadele anului.
IV.1. Resurse turistice naturale
Cadrul natural montan şi submontan
Elementele cadrului natural constituie elemente de atracŃie turistică pentru iubitorii de
drumeŃie montană, cicloturism, de odihnă şi relaxare sau pentru turismul ştiinŃific. VegetaŃia
arboricolă, ce îmbracă culmile montane prelungi ale MunŃilor Tarcău sau BerzunŃi, îmbogăŃesc
sub aspect turistic, peisajul. La poalele pădurilor, pantele domoale cu păşuni naturale abundă
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
61
primăvara şi în sezonul cald în specii floricole, multicolore. Deşi nu sunt încă omologate de către
autoritatea în domeniu, câteva trasee turistice, cu plecare din Moineşti spre MunŃii Tarcău şi
BerzunŃi, pun în valoare frumuseŃea peisajului montan şi diverse alte obiective turistice.
Principalele obiective turistice naturale, altele decât cele cu caracter terapeutic, sunt:
culmile montane, cu altitudini moderate şi spinări rotunjite, uşor accesibile, oferă
câteva puncte de belvedere asupra culoarului depresionar Moineşti – Tazlăul Sărat, de
ex.: Vf. Osoiu (659 m), Vf. CetăŃuii (719 m), Dealul Căliman (848 m), Muntele Taşbuga
(1.151 m) – în MunŃii Tarcău sau Dealul Măgura (697 m) şi Dealul Runcului (776 m), în
MunŃii BerzunŃi. Deşi nu sunt foarte înalte, prezintă interes turistic datorită valenŃelor
peisagistice şi a priveliştilor pe care le oferă asupra regiunilor înconjurătoare;
Sursa imaginilor: http://imagini.moinesti.biz/
fondul forestier – reprezintă circa 23% din total suprafaŃă UAT, fiind predominant în
extravilanul localităŃii; este alcătuit din păduri în amestec, foioase (fag, stejar, carpen, tei)
şi conifere (molid, pin, brad), dar la peste 800 m alt., predomină coniferele; pădurile
îmbogăŃesc valoarea peisagistică a localităŃii şi diversifică formele de turism practicabile;
Dealul Osoiu - este amplasamentul rezervaŃiei naturale „Pădurea cu pini” (15 ha),
un loc pitoresc pentru plimbare, pentru recreere şi picnic; deşi nu are decât 659 m alt.,
domină oraşul prin diferenŃa de altitudine, oferind o frumoasă panoramă asupra zonei;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
62
este pus în valoare şi prin amenajarea unui parc, Parcul municipal Osoiu, amenajat în
vecinătatea rezervaŃiei naturale „Pădurea de pini”, accesibil auto, pietonal sau cu bicicleta;
beneficiază de o reŃea de alei dalate cu piatră naturală, bănci pentru odihnă, locuri de
joacă pentru copii şi este iluminat cu panouri fotovoltaice; au fost plantaŃi numeroşi puieŃi
de arbori, care vor spori aspectul peisagistic şi valoarea de agrement a parcului;
Parcul balnear „Parc Băi”, zona de obârşie a pârâului Gâzu, unde apar la zi izvoarele
minerale, este o zonă împădurită în mare parte în mod natural, fiind printre cele mai
importante puncte de atracŃie ale municipiului;
cursurile de apă, de-a lungul cărora sunt amenajate căi de acces forestiere, sau
poteci turistice, oferă peisaje pitoreşti, atractive; cel mai important curs de apă este pârâul
Tazlăul Sărat, având în sectorul montan o albie destul de îngustă (3 - 7 m)14, cu versanŃi
abrupŃi, împăduriŃi, cu praguri şi repezişuri, lărgindu-se în aval de Lucăceşti;
14 Rusei N. - Dinamica peisajelor în Bazinul hidrografic al Tazlăului Sărat în ultimul secol. Rezumatul tezei de doctorat.
Facultatea de Geografie, Bucureşti, 2012
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
63
elementele climatice sunt favorabile practicării turismului în toate anotimpurile
anului; ninsorile, destul de abundente din timpul iernii, creează peisaje pitoreşti, îmbrăcând cu
mantie albă culmile montane din jurul localităŃii; climatul local şi mai ales bioclimatul are o
influenŃă benefică asupra organismului uman, favorizând dezvoltarea formelor de turism balnear,
de odihnă, relaxare şi de repunere în formă a organismului după stres;
fondul cinegetic din zona montană este caracterizat de varietatea faunei sălbatice
şi valoarea speciilor (urs brun, cerb carpatin, căprioară, râs, lup, mistreŃ, jder, iepure, vulpe ş.a.).
Zona montană a teritoriului administrativ aparŃine „Fondului cinegetic Zemeş”, având o suprafaŃă
de 13.117 ha şi este gestionat de către A.J.V.P.S Bacău;
RezervaŃia naturală „Pădurea de pini” – este o arie naturală protejată instituită prin
Legea nr. 5/2000, ce corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezervaŃie naturală de tip mixt),
situată pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu;
acoperă o suprafaŃă de 15 ha şi reprezintă nu
numai o zonă de conservare a Pinului negru
(Pinus nigra), dar are şi o importanŃă deosebită
pentru turism, prin valoarea peisagistică şi
posibilităŃile de agrement pe care le oferă.
PrezenŃa ariei naturale protejate favorizează
practicarea turismului ecologic, reprezentând cu precădere o destinaŃie pentru elevi, studenŃi şi
instituŃii de cercetare ştiinŃifică din domeniu.
Deşi nu se află pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, Lacul natural
TarniŃa, denumit şi Lacul Fără Fund15, amplasat în MunŃii BerzunŃi, în comuna învecinată Poduri,
este uşor accesibil din municipiul Moineşti, pe un
traseu montan de numai 1½ ore de mers pe jos
(4,7 km); este situat pe partea nordică a MunŃilor
BerzunŃi, la circa 760 m alt., sub creasta
principală; s-a format pe o treaptă intermediară a
unei mari alunecări de teren, pe versantul vestic
al Muntelui TarniŃa; este atractiv prin frumuseŃea
deosebită a peisajului, fiind situat în mijlocul
pădurii de foioase.
15 Sursa: http://minunile.dcantemir.ro/obiective/lacul-tarnita/
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
64
IV.2. Resurse turistice antropice
IV.2.1. Obiective cultural-istorice
Alături de valorile naturale, staŃiunea se remarcă şi prin originalitatea potenŃialului cultural,
reprezentat prin câteva obiective cu valenŃe turistice deosebite.
Patrimoniul cultural al localităŃii include obiective înscrise pe Lista Monumentelor Istorice
(conform Ordinului 2.361/2010), vechi tradiŃii şi obiceiuri locale, elemente de etnografie şi folclor,
evenimente legate de istoria locului, ce completează valoarea turistică a municipiului Moineşti.
� Cele mai vechi mărturii, care atestă urme de locuire pe acest teritoriu, sunt vestigiile
descoperite în situl arheologic de pe Dealul CetăŃuia, datând din sec. I a. Chr. - I p. Chr. Localitatea
Moineşti aparŃine Zonei etnografice Bacău, subzona „Depresiunea Tazlăului”16, individualizată prin
arhitectura populară, costumul popular, tradiŃii populare, meşteşuguri locale. Pentru păstrarea
acestor „comori culturale”, a fost înfiinŃat „Muzeul Răzeşilor Găzari”17, în comuna vecină Măgireşti,
cu o expoziŃie documentară ce cuprinde exponate/mărturii ale istoriei din localităŃile Măgireşti,
Poduri, Zemeş, municipiul Moineşti (din perioada culturii Cucuteni, perioadele geto-dacică, daco-
romană, până în Evul mediu), prin care se reconstituie istoria şi cultura „răzeşilor găzari de pe Valea
Tazlăului Sărat”. „Istoria păcurii” nu poate lipsi din acest muzeu, deoarece aceasta a definit timp de
secole cultura, economia şi viaŃa socială a comunităŃilor de pe Valea Tazlăului Sărat, implicit a celor
de la Moineşti. Sunt reconstituite în acest muzeu o căruŃă a găzarului, un banc de dulgherie, precum
şi unelte care ilustrează povestea extracŃiei ŃiŃeiului. Istoria, tradiŃiile şi cultura acestor locuri trebuie
aşadar legate de evoluŃia socio-economică.
Localitatea Moineşti, menŃionată în anul 1467 ca „satul Moineşti” (Dimitrie Cantemir -
Descriptio Moldaviae), iar către sfârşitul secolului al XVIII-lea, ca „târguşorul Moineşti”, dezvoltat
în „şaua Moineşti”, s-a făcut cunoscută ca un „Ńinut unde curge, dintr-un izvor, păcură amestecată
cu apă, de care se servesc Ńăranii ca să îşi
ungă carele”. TradiŃia în exploatările de ŃiŃei
şi-a pus amprenta asupra locuitorilor, a
modului lor de viaŃă, a culturii şi nivelului de
trai. Amenajarea căii ferate, în 1899,
reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea
localităŃii, aşa încât, după reorganizări
administrative succesive, devine „plasă”, apoi
„comună urbană” (1921). În timpul lucrărilor
de exploatare a petrolului, în anul 1860, au fost descoperite şi apele minerale, ale căror calităŃi
terapeutice au făcut ca acestea să fie utilizate, în mod empiric (băi cu apă încălzită, în căzi de 16 Stoica Georgeta. Petrescu P. – DicŃionar de artă populară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997 17 Sursa: http://www.bacauinfo.ro/toate-stirile/cultura/muzeul-razesilor-gazari-de-pe-valea-tazlaului-sarat.html
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
65
lemn de nuc), încă din anii 1890, în tratament balnear; în anul 1908 a fost amenajată aici prima
instalaŃie pentru băi. De atunci, exploatarea petrolului şi utilizarea apelor minerale (localitatea a
fost declarată în anul 1934, staŃiune balneoclimatică, prin Decizia nr. 21.192/05.05.1934) au
constituit baza dezvoltării economice, sociale, dar şi culturale a localităŃii. De moştenirea culturală
a vechiului târg, de vechile instalaŃii de extracŃie şi prelucrare a ŃiŃeiului sau de apele minerale şi
stabilimentul băilor din Moineşti, amintesc şi pozele vechi ale „Târgului Moineşti”, expuse în
expoziŃii, cu ocazia unor evenimente, sau unele tablouri pictate de Ştefan Luchian, ca mărturie a
trecerii acestuia prin „staŃiunea balneoclimaterică”, o moştenire culturală locală ce trebuie
valorificată prin turism.
Sursa imaginilor:www.moineşti.ro
Stefan Luchian - Târgul Moineşti, 1908
Sursa: http://galeriidearta.blogspot.ro/stefan-luchian.html
Stefan Luchian – „ După ploaie la Moineşti” Sursa: http://galeriidearta.blogspot.ro/stefan-luchian.html
� O parte din obiectivele care alcătuiesc zestrea cultural-istorică a localităŃii sunt incluse
pe Lista Monumentelor Istorice (Ordinul 2361/2010), datorită importanŃei istorice şi arhitecturale
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
66
deosebite, contribuind astfel şi la sporirea valorii patrimoniului naŃional cultural. Aceste obiective
constituie puncte de atracŃie, pentru cei care sosesc în localitate în călătorie de vacanŃă.
Reprezentative pentru valoarea turistică a localităŃii sunt:
CetăŃuia dacică „Dealul CetăŃuia”, amplasată în cartierul Lucăceşti, la 925 m alt. - un sit
arheologic ce atestă că pe acest teritoriu a existat o aşezare dacică fortificată, datată
sec. I a.Chr. - I p.Chr., perioada La Tène (a doua epocă a fierului); au fost descoperite
în sit: două locuinŃe de suprafaŃă în partea de nord şi de sud a secŃiunii, cu multe
obiecte/fragmente de ceramică dacică din categoria vaselor borcan, ceşti-opaiŃe, cupe,
fructiere, câteva fragmente pictate, precum şi fragmente de amfore; groapa turnului de
apărare, de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 11 m x 6,5 m; locuinŃe cu fundaŃie
de piatră, obiecte din fier şi doi denari romani republicani18; este încadrat ca monument
de categoria A (codul: BC-I-s-A-00732), aparŃine culturii geto-dacice;
Biserica cu hramul „Cuvioasa Parascheva” – a fost zidită în anul 1702, are plan treflat
cu trei abside şi obiecte de valoare documentară, cum este Cazania din 1775, un
Octoih Mic din 1792 şi clopotele din 1767; este monument de categoria B (codul: BC-II-
m-B-00858);
Clădirea fostei „Şcoli primare de băieŃi”, azi este atelierul Şcolii „Ştefan Luchian” – o
clădire datată din anul 1894, monument
de categoria B (codul: BC-II-m-A-00859);
Monumentul eroilor din războiul pentru
independenŃă – amenajat în 1908,
monument comemorativ de categoria B
(codul: BC-IV-m-B-00937);
Monumentul comemorativ „DADA” – a fost
realizat în anul 1991, de către sculptorul
german de origine română, Ingo Glass, în
18 Sursa: http://cronica.cimec.ro/
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
67
cinstea personalităŃii culturale locale Tristan Tzara, poet şi eseist, reprezentantul
curentului dadaist din România;
cazemata de pe Dealul Măgura, o relicvă din timpul primului război mondial, bine
conservată, dar neamenajată pentru vizitare.
Primăria a realizat un studiu de fezabilitate pentru transformarea fostei „Şcoli de băieŃi”,
monument istoric, într-un muzeu de patrimoniu, care va avea patru săli de expoziŃie (etnografie şi
folclor, istorie culturală locală, Tristan Tzara, galerie de artă contemporană), ce va fi introdus în
circuitul turistic.
� Mai sunt încadrate ca elemente de atracŃie turistică şi manifestările / evenimentele cu
dată fixă, repetabile, un patrimoniu imaterial care atrage numeroşi turişti şi promovează potenŃialul
turistic din localitate. Astfel, municipiul Moineşti este gazda unor evenimente anuale, intrate în
conştiinŃa comunităŃilor locale, manifestări cultural-artistice şi sportive care atrag un număr crescut
de turişti şi oferă celor sosiŃi în staŃiune posibilităŃi diverse de agrement. Portul popular, folclorul,
tradiŃiile şi obiceiurile sunt elemente care dau culoare evenimentelor, distribuite pe întreg parcursul
unui an. Sunt deja consacrate, prin notorietate şi repetabilitate:
• Simpozion şi expoziŃie anuală „Tristan Tzara şi cultură Dada” – ediŃia a IV-a, luna
aprilie; eveniment dedicat poetului şi eseistului Tristan Tzara, născut în Moineşti, co-
fondator al mişcării culturale dadaiste;
• Festivalul de muzică uşoară românească pentru copii şi tineret „Vis de stea” – ediŃia a
V-a, luna iunie, de ziua copilului;
• Zilele Medicale ale Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti – eveniment medical
internaŃional, aflat la ediŃia a IX-a, luna iunie;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
68
• Tabăra anuală de pictură şi sculptură „Artiştii plastici în Moineşti” – participă artişti
plastici din zonă, din Ńară şi străinătate – ediŃia a IV-a, perioada de desfăşurare: lunile
august - septembrie;
• Zilele municipiului Moineşti – anual, luna septembrie, în jurul datei de 8 septembrie;
• Festivalului NaŃional de Muzică şi Dans Popular "Moineşteanca" - a IV-a ediŃie, luna
septembrie; participă şi invitaŃi din străinătate (Bulgaria, Republica Moldova, Serbia,
Muntenegru, Ucraina);
• „Aurul Negru - TradiŃie şi continuitate în Moineşti” - ediŃia a IV-a, o expoziŃie anuală cu
documente şi fotografii de arhivă ale istoriei extracŃiei petrolului în zonă;
• ExpoziŃia anuală de creaŃie populară „Mâini de Aur” - ediŃia a IV-a, luna octombrie;
cuprinde lucrări executate de artişti şi meşteri populari locali, păstrători ai artei populare
autentice (costume populare, olărit, obiecte din piele, lemn, instrumente); se
organizează şi spectacole de muzică şi dansuri populare;
• ExpoziŃia anuală de artă fotografică şi Film documentar „Ancestral şi actual pe plaiurile
Moineştiului” - ediŃia a IV-a; sunt prezentate imagini şi filme cu peisaje şi obiective din
zonă;
• CompetiŃia de Mountain Biking "I wheel for" Moineşti – Zemeş - a IV-a ediŃie, luna
septembrie; în anul 2015 au participat 244 de competitori (a se vedea Anexa nr. 6,
harta traseelor de cicloturism);
• Campania anuală „Mai mult verde” – în parteneriat cu OMV Petrom, ediŃia a V-a, luna
noiembrie; este o campanie de refacere a fondului forestier, prin plantare de puieŃi;
• Festivalul datinilor şi colindelor „Anii vechi şi anii noi“- ediŃia a V-a, organizat anual cu
ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 27 decembrie; sunt prezentate cu această ocazie
datinile şi obiceiurile de Crăciun, cum ar fi Plugul, Irozii, MascaŃii, Jocul Ursului, Jocul
Caprei, spectacole cu măşti populare;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
69
IV.2.2. Obiective tehnico-economice cu valenŃe turistice
� InstalaŃia de foraj de la Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu - constituie un obiectiv cu
potenŃial de valorificare prin turism; instalaŃia este în administrarea liceului de profil petrolier şi
poate fi vizitată de turişti. De asemenea, turiştii pot vizita, cu acordul SC Petrom, o instalaŃie de
sondă în funcŃiune şi pot primi explicaŃiile necesare legate de procesul de extracŃie al ŃiŃeiului.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
70
CAPITOLUL V
BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A STAłIUNII MOINEŞTI - BĂI
Turismul şi cura balneoclimatică sau climatică sunt activităŃi complementare. Într-o staŃiune
balneară, balneoclimatică sau climatică vin atât persoane cu probleme de sănătate, care fac
tratament balneoclimatic, dar şi persoane sănătoase, interesate fie de servicii de întreŃinere a
sănătăŃii şi profilaxie, fie de practicarea turismului, dar care pot face şi o cură de apă minerală, o
cură de nămol sau de aer.
Factorii naturali terapeutici se găsesc de cele mai multe ori în zone montane, submontane,
de dealuri sau de litoral, zone care deŃin şi un potenŃial turistic deosebit de valoros. StaŃiunile
turistice sunt de obicei şi staŃiuni balneare, balneoclimatice sau climatice, motiv pentru care în
astfel de localităŃi turiştii aflaŃi în vacanŃă vor beneficia şi de factorii naturali terapeutici, iar cei
veniŃi pentru cură balneară îşi vor putea petrece timpul liber bucurându-se de natură, peisaj, de
potenŃialul cultural material şi imaterial al localităŃii.
Pe plan european şi mondial se pune tot mai mult accentul pe „turismul de sănătate”,
pornind de la ideea de „prevenŃie”, de „repunere în formă a organismului după efort sau stres”,
ştiut fiind faptul că este mult mai eficient să se prevină o afecŃiune, decât să se trateze o boală
deja confirmată. Conceptul „turism de sănătate” face referire la toate facilităŃile oferite turiştilor în
scopul îmbunătăŃirii stării lor de sănătate sau obŃinerii de beneficii vizând starea fizică şi psihică
generală. Turismul de sănătate oferă totodată noi perspective de dezvoltare a infrastructurii turistice,
contribuie la relansarea economică şi socială a localităŃilor care deŃin factori naturali terapeutici.
Dar, indiferent care este scopul deplasării într-o staŃiune balneară, balneoclimatică sau
climatică, turiştii sau pacienŃii sosiŃi pentru tratament au nevoie de infrastructură specific turistică,
de facilităŃi pentru cazare, alimentaŃie publică, instalaŃii şi structuri pentru valorificarea factorilor
naturali terapeutici (baze de tratament), posibilităŃi şi structuri de agrement, elemente esenŃiale în
desfăşurarea activităŃilor de cură balneară/climatică sau a activităŃilor turistice.
O parte a municipiului Moineşti este în curs de atestare ca „StaŃiune turistică de interes
local”, fiind depus, la Autoritatea NaŃională pentru Turism, Studiul de fundamentare în vederea
atestării. Denumirea viitoarei staŃiuni turistice va fi „Moineşti – Băi”, stabilită de comun acord cu
reprezentanŃii Primăriei municipiului Moineşti şi Ńinând cont de tradiŃia în domeniul balnear a
localităŃii, mai exact, a arealului „Parc Băi”, situat în partea central-sudică a oraşului.
Conform legislaŃiei din domeniul turismului (OG 58/1998 actualizată, privind organizarea şi
desfăşurarea activităŃii de turism în România), termenul de structură de primire turistică defineşte
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
71
orice construcŃie şi amenajare destinată, prin proiectare şi execuŃie, cazării turiştilor, servirii mesei
pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear pentru
turişti, împreună cu serviciile aferente. Structurile de primire turistice, respectiv baza tehnico-
materială specific turistică, conform OG 58/1998 actualizată, includ:
- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare: hoteluri, hoteluri-apartament,
moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanŃă, campinguri, camere şi
apartamente de închiriat în locuinŃe familiale, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi
pensiuni agroturistice şi alte unităŃi cu funcŃiuni de cazare turistică;
- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie publică: restaurante, baruri,
unităŃi fast-food, cofetării, patiserii;
- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli
polivalente, instalaŃii şi dotări specifice agrementului turistic;
- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de transport: autocare, trenuleŃe, trenuri de
cremalieră, ambarcaŃiuni cu scop turistic, transport pe cablu: telecabine, teleschi etc;
- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament balnear: unităŃi de prestări de
servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexelor
balneare. Complexul de turism balnear reprezintă un ansamblu de construcŃii ce include în
acelaşi edificiu, ori în edificii legate fizic sau funcŃional, structuri de primire turistice (de
cazare, de alimentaŃie şi de tratament balnear, eventual de agrement).
Conform HG 1.154/2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea
documentaŃiilor complexe de atestare a funcŃionării staŃiunilor balneare, climatice şi
balneoclimatice şi de organizare a întregii activităŃi de utilizare a factorilor naturali sunt definite ca
servicii de recuperare medicală, medicină fizică şi balneologie: cabinete de consultaŃii medicale de
specialitate, bazele de tratament, structuri ambulatorii de specialitate. Într-o staŃiune balneară,
balneoclimatică sau climatică, activitatea de cură balneară de desfăşoară în principal în Baza de
tratament. Conform HG 1.154/2004, prin bazele de tratament din staŃiunile balneare, climatice şi
balneoclimatice se înŃelege totalitatea spaŃiilor amenajate pentru desfăşurarea procesului calificat
de aplicare a metodelor de tratament specific cu factori fizico-chimici terapeutici naturali - ape
minerale, nămoluri, mofete, climatoterapie şi prin proceduri de medicină fizică (art. 17). Bazele de
tratament sunt unităŃi complexe în care sunt utilizaŃi în scopuri terapeutice diferiŃi factori naturali
terapeutici - ape minerale, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, asociaŃi cu diferite proceduri
care utilizează agenŃi fizici - kinetoterapie, terapia căilor respiratorii, aerosolarii, ştranduri
terapeutice. (Art. 82)
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
72
Structura organizatorică necesară desfăşurării activităŃilor în bazele de tratament poate
cuprinde, în funcŃie de profilul staŃiunii, spaŃii pentru aplicarea următoarelor tratamente şi proceduri
(art. 18):
a) balneaŃie cu ape minerale;
b) hidroterapie;
c) aplicarea nămolului terapeutic şi altele asemenea;
d) aplicarea gazelor terapeutice şi altele asemenea;
e) parcuri terapeutice;
f) kinetoterapie, terapie ocupaŃională şi masoterapie;
g) electroterapie;
h) terapie respiratorie.
În aceeaşi categorie de spaŃii pot fi încadrate locurile amenajate pentru relaxare şi
psihoterapie de grup, precum şi amenajările în aer liber cu scop terapeutic, amenajări care sunt
considerate baze de tratament balneofizioterapeutice şi climatice:
a) buvete;
b) ştranduri;
c) solarii;
d) lacuri terapeutice;
e) trasee marcate pentru cura de teren;
f) saline;
g) altele asemenea.
Pornind de la aceste concepte, definite conform unor acte normative, vom prezenta în
continuare baza tehnico-materială definită şi aprobată conform legislaŃiei din turism, dar care este
utilizată şi de persoanele care au ca scop al călătoriei, tratamentul climatic / balnear.
V.1. Structuri de primire turistice
V.1.1. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare
Turismul se poate dezvolta numai în ipoteza existenŃei posibilităŃilor de cazare şi odihnă a
turiştilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice, capacitatea de cazare condiŃionează
în cea mai mare măsură volumul fluxurilor turistice.
InvestiŃiile publice realizate în perioada 2011 – 2016, în infrastructura generală au avut
efecte asupra creşterii investiŃiilor private în structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare.
Aşa cum se poate observa din datele de mai jos, atât numărul de structuri, cât şi numărul
locurilor de cazare a scăzut accentuat în 2013, lucru datorat, pe de-o parte, dificultăŃilor
întâmpinate de unele unităŃi de cazare, urmare a crizei prin care a trecut economia românească
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
73
şi, pe de altă parte, expirării certificatului de clasificare la unele structuri de cazare. Totuşi,
investiŃiile realizate în ultimii ani, de către administraŃia publică locală, în infrastructura generală şi
turistică (în special reamenajarea Parcului balnear şi recaptarea izvoarelor), în dezvoltarea unui
brand turistic şi în promovarea ofertei turistice locale, au reprezentat un punct de cotitură, având
efect revigorant asupra sectorului turistic din localitate, prin creşterea investiŃiilor private în
structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare.
Tabelul nr. 5.1
EvoluŃia capacităŃii de cazare în municipiul Moineşti (2011- 2016)
2011 2012 2013 2014 2015 2016
UnităŃi 4 10 5 6 10 10
Hostel - 1 1 1 1 1 Bungalow 1 1 1 1 1 1 Pensiune turistică 2 6 3 4 6 6 Motel 1 1 - - - - Popas turistic - 1 - - 1 1 Camere de închiriat - - - - 1 1
Locuri existente 70 143 79 91 160 176 Hostel - 12 12 12 12 12 Bungalow 16 16 16 16 16 16 Pensiune turistică 32 63 51 63 104 106 Motel 22 22 - - - - Popas turistic - 30 - - 12 26 Camere de închiriat - - - - 16 16
Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (date extrase din anii 2011 - 2016)
4
10
56
10 10
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Figura nr. 1
EvoluŃia numărului de structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare în municipiul Moineşti (2011 - 2016)
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
74
70
143
7991
160176
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Figura nr. 2
EvoluŃia numărului de locuri în structurile de primire turistice cu funcŃiuni de cazare în municipiul Moineşti (2011-2016)
La nivelul anului 2016, în municipiul Moineşti sunt clasificate (exclusiv camping / căsuŃe tip
camping/popas turistic) un număr de 9 structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare, cu
un total de 150 locuri. În cazul în care sunt luate în considerare şi structurile tip „popas turistic”,
capacitatea de cazare a localităŃii este de 10 structuri şi 176 locuri (lista detaliată a acestora se
găseşte în Anexa nr. 5).
Tabel nr. 5.2
Structura unităŃilor de cazare din municipiul Moineşti, pe tipuri şi categorii de confort (exclusiv camping / căsuŃe tip camping/popas turistic)
Total 4* 3* 2* 1*
Structuri de cazare Pensiuni turistice 6 1 2 2 1 Hosteluri 1 - - - 1 Bungalow-uri 1 - 1 - - Camere de închiriat 1 - 1
TOTAL 9 1 4 2 2
Locuri de cazare Pensiuni turistice 106 12 39 46 9 Hosteluri 12 - - - 12 Bungalow-uri 16 - 16 - - Camere de închiriat 16 - 16 - -
TOTAL 150 12 71 46 21
Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (http://turism.gov.ro/informatii-publice/) – date prelucrate
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
75
Marea majoritate a unităŃilor de cazare ce funcŃionează în prezent în localitate sunt
structuri noi, iar din totalul locurilor de cazare clasificate la nivelul anului 2016, 47,3% sunt
încadrate la 3 stele, 30,7% la 2 stele, 14,0% la 1 stea şi 8,0% la 4 stele.
12; 8,0%21; 14,0%
71; 47,3%
46; 30,7%
4*
3*
2*
1*
Figura nr. 3 Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe categorii de confort
Pe tipuri de structuri de primire turistică, locurile de cazare existente sunt grupate în
pensiuni turistice (70,7%), bungalouri şi camere de închiriat (câte 10,7%) şi hosteluri (8,0%).
12; 8,0%
16; 10,7%
16; 10,7%
106; 70,7%
Pensiuni turistice Hosteluri Bungalow-uri Camere de închiriat
Figura nr. 4 Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
76
În cazul în care sunt analizate toate unităŃile de cazare clasificate din localitate, structura
locurilor de cazare, pe tipuri de unităŃi arată în felul următor: 60,2% în pensiuni turistice, 14,8% în
popas turistic, câte 9,1% în camere de închiriat şi în bungalouri şi 6,8% în hostel.
106; 60,2%
12; 6,8%
16; 9,1%
16; 9,1%
26; 14,8%
Pensiune turistică Hostel Bungalow Camere de închiriat Popas turistic
Figura nr. 5
Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri, inclusiv popas turistic
Un alt aspect ce merită menŃionat este faptul că marea majoritate a structurilor de primire
sunt unităŃi de mici dimensiuni, în general pensiuni, structuri dezvoltate de investitorii privaŃi din
localitate, astfel că, o mare parte din veniturile din activitatea de turism, rămân în cadrul
comunităŃii.
V.1.2. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie
O componentă importantă a bazei materiale a turismului o reprezintă structurile de primire
turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie. Acestea se adresează atât turiştilor cât şi localnicilor, de
aceea este dificil de făcut o analiză riguroasă a principalelor tendinŃe din evoluŃia celor destinate
turismului. Se acceptă faptul că există o parte a acestor structuri, amplasate în cadrul unităŃilor de
cazare, în zone de circulaŃie turistică şi care, prin condiŃiile de servire a mesei, sunt specifice
turismului.
În prezent, în baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism, în municipiul Moineşti
sunt consemnate 7 de unităŃi de alimentaŃie clasificate, cu un număr de 1.130 de locuri la
mese (a se vedea Anexa nr. 5).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
77
Tabelul nr. 5.3.
Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie în municipiul Moineşti (2016)
unităŃi locuri total 3* 2* 1* total 3* 2* 1*
restaurant clasic 5 2 3 - 1.030 130 900 - restaurant pensiune 1 1 - 1 60 - - 60 café bar 1 1 - - 40 40 - -
TOTAL 7 3 3 1 1.130 170 900 60
Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (http://turism.gov.ro/informatii-publice/) – date prelucrate
1090; 96,5%
40; 3,5%
restaurant (clasic, pensiune) bar (café bar)
Figura nr. 6
Structura locurilor de alimentaŃie din municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri
60; 5,3%
900; 79,6%
170; 15,0%
3*
2*
1*
Figura nr. 7 Structura locurilor de alimentaŃie din municipiul Moineşti, pe categorii de confort
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
78
În privinŃa structurilor de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie, clasificate, existente în
municipiul Moineşti, se pot face următoarele observaŃii:
cumulat, la categoria „restaurant” (restaurant clasic, restaurant-pensiune) sunt
încadrate 6 unităŃi (85,7%), cu un total de 1.090 locuri la mese (96,5%), iar la categoria
„bar” (café bar) există o singură unitate (14,3%), cu un total de 40 de locuri la mese
(3,5%);
42,9% din numărul de unităŃi şi 79,6% din numărul de locuri la mese sunt încadrate la
2 stele; 42,9% din numărul de unităŃi şi 15,0% din numărul de locuri sunt încadrate la 3
stele; 14,3% din numărul de unităŃi şi 5,3% din numărul de locuri la mese sunt încadrate la
1 stea.
Raportul dintre numărul locurilor la mase, clasificate şi numărul locurilor de cazare
clasificate este de 7,5 - dacă nu sunt considerate structurile tip „popas turistic” şi respectiv 6,4 -
dacă sunt luate în considerare şi structurile tip „popas turistic”. Valoarea raportului arată
acoperirea în bune condiŃii a cererii pentru acest tip de serviciu turistic.
V.1.3. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament (conform OrdonanŃei nr.
58/1998 actualizată) sau Baze de tratament (conform HG 1154/2004)
În municipiul Moineşti nu există în prezent baze de tratament amenajate conform
HG 1154/2004 sau OG 58/1998, dar există însă amenajări specifice pentru valorificarea apelor
minerale în cură internă (buvete) şi condiŃii de mediu pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a
capacităŃii de muncă - numeroase alei şi trasee de promenadă care pot fi recomandate pentru cura
de teren şi locuri special amenajate pentru odihnă, relaxare, cură de aer şi băi de soare.
Aşa cum am arătat în capitolele anterioare, analizele fizico-chimice, microbiologice şi
farmacodinamice realizate de INRMFB, în anul 2016, pentru aceste surse (izvoarele nr. 1 DO şi 2
DS, recomandate pentru cură internă), au confirmat calităŃile terapeutice. După obŃinerea LicenŃei
de exploatare, instituirea şi avizarea perimetrelor de protecŃie, vor putea fi utilizate în mod oficial în
tratamentul de cură balneară.
Complexul balnear (cu structuri de
cazare, alimentaŃie şi baza de tratament),
realizat în proporŃie de circa 65%, este o
construcŃie amenajată în perioada 1988 –
1994 (finanŃată de Ministerul Minelor,
Petrolului şi Geologiei – 70% în parteneriat cu
ASIROM – 30%), dar nefinalizată din lipsă de
fonduri şi mai ales datorită schimbărilor ce au
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
79
urmat după anii '90. Baza de tratament, în suprafaŃă totală de 2.395 mp (709 mp la demisol, 1.246
mp la parter şi 440 mp la etajul I), a fost prevăzută cu cabinete medicale şi pentru tratament,
bazine şi sală pentru kinetoterapie; corpul de hotel are şase etaje, cu 40 camere de cazare, iar
salonul restaurantului, a fost proiectat pentru circa 250 locuri la mese. Mai sunt prevăzute spaŃii
pentru trei piscine, saloane pentru wellness şi săli de conferinŃe. Revitalizarea activităŃii turistice
din staŃiune este strâns legată de finalizarea acestui complex de tratament şi wellness, care va
extinde şi diversifica funcŃia balneară a staŃiunii, bazată pe utilizarea apei minerale. În prezent,
clădirea a revenit în proprietatea Primăriei municipiului Moineşti, care intenŃionează să acceseze
fonduri europene nerambursabile sau să realizeze un parteneriat public-privat care să îi asigure
sursele financiare necesare finalizării construcŃiei.
V.1.4. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement
Structurile turistice cu funcŃiuni de agrement reprezintă o componentă importantă şi bine
definită în cadrul activităŃii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea condiŃiilor optime
pentru distracŃie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber, fiind indispensabile pentru
realizarea unui turism modern.
Cele mai importante structuri de agrement, existente pe teritoriul municipiului Moineşti, sunt:
Parcul balnear „Parc Băi” - cu funcŃiuni de agrement, odihnă şi recreere. Parcul a fost
modernizat şi amenajat în cadrul unui proiect co-finanŃat pe programul POR 2007-2013,
prin care au fost refăcute aleile existente, au fost amenajate alei noi (pentru pietoni şi
biciclişti), s-au refăcut pavilioanele izvoarelor, s-au reamenajat captările de izvoare, s-a
amenajat terenul în vederea plantării de arbori, arbuşti şi jardiniere, au fost montate podeŃe
de trecere peste pârâul Gâzu, a fost igienizat locul de joacă pentru copii, au fost montate
bănci de odihnă la izvoare şi pe alei, au fost montate coşuri de gunoi şi toalete ecologice, a
fost realizat iluminatul public stradal etc.; suprafaŃa parcului: 3,8 ha;
alte parcuri importante: Parcul Municipal Osoiu, de curând amenajat, în zona Pădurii
cu Pini, pe Dealul Osoiu, cu o suprafaŃă de 1,27 ha, Parcul Central, de 0,45 ha,
modernizat, cu locuri de joacă pentru copii şi o fântână arteziană, Parcul Tei, de 0,44 ha,
cu locuri de joacă pentru copii, un ansamblu statuar şi cu un Monumentul dedicat eroilor
din Primul Război Mondial;
Pădurea de Pini – rezervaŃie naturală cu o suprafaŃă de circa 15 ha, beneficiază de
trasee de drumeŃie neamenajate, de spaŃii pentru alimentaŃie publică şi de cazare;
Stadionul Municipal;
Casa de Cultură Municipală – în curs de reabilitare, prin transformarea Clubului
„Lira”, cu 375 locuri;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
80
Sala de conferinŃe a Primăriei Moineşti (250 locuri), utilizată pentru organizarea de
manifestări/evenimente culturale, conferinŃe, proiecŃii de film, spectacole de teatru;
Ştrandul Lucăceşti – este o zonă de agrement care a fost foarte populară înainte de
anii ′90, dar în prezent se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivul se află în
proprietatea Primăriei municipiului Moineşti, care a depus un proiect pentru modernizarea
acestuia, în valoare de 40 mii lei şi se va numi „Centrul de agrement”;
posibilităŃi de agrement specifice unităŃilor de cazare: piscine pentru adulŃi şi pentru
copii (Pensiunea Davis), teren de tenis, tenis de masă, biliard, darts (Pensiunea Parcul cu
Pini), teren de sport (Hostel Parcul cu Pini), loc de joacă pentru copii (Hostel Parcul cu
Pini, Pensiunea Parcul cu Pini)
trasee de cicloturism – au fost marcate trei trasee pentru cicloturism (Anexa nr. 6), cu
ocazia organizării a evenimentului „I Wheel for Moineşti - Zemeş”, un eveniment la care
participă numeroşi iubitori de ciclism şi aventură (peste 240 de participanŃi în anul 2015);
caracteristicile acestor trasee sunt următoarele:
→ Traseul A, de 10 km lungime (dificultate medie), pentru copiii cu vârste cuprinse
între 10 şi 13 ani;
→ Traseul B, de 35 km lungime (dificultate medie), pentru următoarele categorii de
vârstă: 14-17 ani (masculin şi feminin), 18-29 ani (masculin şi feminin), 30-39
ani (masculin şi feminin), 40+ ani (masculin şi feminin);
→ Traseul C, de 70 km lungime (dificultate medie sporită) pentru următoarele
categorii: 18+ (feminin open), 18-29 ani (masculin), 30-39 ani (masculin), 40+
ani (masculin) şi Elite (masculin open şi feminin open).
În cadrul municipiului Moineşti au loc numeroase manifestări culturale, ce atrag turişti din
localităŃile învecinate şi din regiune. Cele mai reprezentative, prin numărul de participanŃi şi
anvergură, sunt:
• Festivalului NaŃional de Muzică şi Dans Popular "Moineşteanca" - a V-a ediŃie,
luna septembrie; participă şi invitaŃi din străinătate (Bulgaria, Republica Moldova,
Serbia, Muntenegru, Ucraina);
• Zilele municipiului Moineşti – are loc anual, luna septembrie, în jurul datei de 8
septembrie; evenimentul este organizat din anul 1999, aflându-se la ediŃia a XVI-a;
• Zilele Medicale ale Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti – eveniment medical
internaŃional, aflat la ediŃia a IX-a, luna iunie;
• ExpoziŃia anuală de creaŃie populară „Mâini de Aur” - ediŃia a IV-a, luna
octombrie; sunt expuse lucrări executate de artişti şi meşteri populari locali, păstrători
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
81
ai artei populare autentice (costume populare, olărit, obiecte din piele, lemn); sunt
organizate spectacole de muzică şi dansuri populare;
• Festivalul datinilor şi colindelor „Anii vechi şi anii noi“- ediŃia a V-a, organizat
anual cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 27 decembrie; sunt prezentate cu această
ocazie datinile şi obiceiurile de Crăciun, cum ar fi Plugul, Irozii, MascaŃii, Jocul
Ursului, Jocul Caprei, spectacole cu măşti populare.
V.2. Forme de turism practicabile
Datorită potenŃialului turistic existent pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, dar
şi în arealul înconjurător (cadrul natural, izvoare cu ape minerale, arii naturale cu regim protectiv,
monumente cultural-istorice etc.), se por practica şi dezvolta următoarele forme de turism:
� Turismul balnear - reprezintă forma de turism cu cel mai mare potenŃial de creştere.
Amenajarea Parcului Băi şi recaptarea izvoarelor sulfuroase de aici, la care se adaugă finalizarea
în viitor a Complexului balnear, aflat în construcŃie, sunt premise esenŃiale pentru dezvoltarea
acestei forme de turism;
� Turismul montan – se pot face excursii şi drumeŃii în MunŃii Tarcăului şi BerzunŃi, unde
există câteva trasee turistice marcate, dar neomologate. Traseul montan spre Lacul TarniŃa (sau
Lacul fără Fund), amplasat la circa 5 km de oraş, este destul de utilizat pentru drumeŃie, lacul
natural fiind un important punct de atracŃie al zonei, ce încântă vizitatorii prin frumuseŃea
peisajului.
� Turismul cultural – pe teritoriul administrativ al localităŃii sunt 4 obiective înscrise pe
Lista Monumentelor Istorice, dintre care un obiectiv este de categoria A – Cetatea dacică din
Dealul CetăŃuia. O contribuŃie importantă la dezvoltarea acestei forme de turism o pot avea şi
evenimentele anuale organizate aici, dar şi existenŃa unor personalităŃi culturale sau artistice
asociate cu această localitate (ex. poetul şi eseistul Tristan Tzara, pictorul Ştefan Luchian).
� Turismul de odihnă şi recreere – este susŃinut de cadrul natural, vegetaŃia forestieră,
de bioclimatul tonic, sedativ, de cruŃare, cu nuanŃe de stimulare şi multiplele posibilităŃi de
practicare a unor activităŃi recreative.
� Turismul ecologic şi ştiinŃific – se adresează celor interesaŃi de cercetarea naturii, a
biodiversităŃii, fiind favorizat şi de prezenŃa rezervaŃiei naturale „Pădurea cu Pini”.
� Turismul de vânătoare – în acest areal ea fost delimitat Fondul cinegetic 8 Zemeş,
gestionat de A.J.V.P.S. Bacău, cu specii cinegetice variate, în care se organizează partide de
vânătoare, după cotele stabilite anual de către Ocolul Silvic Bacău.
� Turismul de afaceri este practicabil datorită existenŃei de spaŃii corespunzătoare
amenajate pentru conferinŃe / evenimente, reuniuni de afaceri şi a dotărilor specifice, care asigură
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
82
buna desfăşurare a acestora (de ex., sala de conferinŃe a Primăriei Moineşti deŃine aproximativ
100 locuri).
� Cicloturismul – poate fi practicat datorită existenŃei a trei trasee cicloturistice pe care se
organizează anual concursuri cu participare naŃională şi chiar din străinătate, în cadrul
evenimentului “I Wheel for Moineşti – Zemeş”; se mai pot utiliza, pentru cicloturism, drumurile
forestiere din împrejurimile localităŃii, punându-se astfel în valoare frumuseŃile cadrului natural.
V.3. Date privind circulaŃia turistică
CirculaŃia turistică exprimă cererea reală sub diferite aspecte şi trebuie analizată prin
prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a
sejurului.
Tabelul nr. 5.4
EvoluŃia principalilor indicatori ai circulaŃiei turistice pentru municipiul Moineşti
Anii Număr turişti Număr înnoptări Durata sejurului
2011 248 263 1,1 2012 877 1.208 1,4 2013 1.563 1.935 1,2 2014 1.502 1.777 1,2 2015 3.539 5.113 1,4
Sursa: Institutul NaŃional de Statistică, Baza de date Tempo on line (https://statistici.insse.ro/shop/), 2016
Referitor la datele privind circulaŃia turistică înregistrată în structurile de primire din
Moineşti, se pot trage următoarele concluzii:
� indicatorul „număr de turişti” a înregistrat o creştere accelerată în perioada 2011-2015
(cu un ritm mediu anual de +94,4%);
� indicatorul „numărul de înnoptări” a înregistrat o evoluŃie asemănătoare în perioada
analizată, cu creşteri semnificative (o medie anuală de +110,0%);
� tendinŃa este una net pozitivă, atât în privinŃa numărului de turişti, cât şi a numărului de
înnoptări. După importante creşteri ale celor doi indicatori, în perioada 2011-2013, a urmat anul
2014, unul mai puŃin propice activităŃilor turistice, cu reduceri de 3,9% pentru numărul de turişti şi
8,2% pentru numărul de înnoptări. Cu toate acestea, în anul 2015, turismul din municipiul Moineşti
a reintrat pe un trend galopant de creştere (+135,6%, şi respectiv +187,7%), aşa cum rezultă şi
din graficele anexate.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
83
3.539
248877
1.563 1.502
5.113
1.208
1.935 1.777
263
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2011 2012 2013 2014 2015
Număr turişti Număr înnoptări
Figura nr. 7 EvoluŃia indicatorilor “număr sosiri” şi “număr înnoptări” pentru municipiul Moineşti
� indicatorul „durata medie a sejurului” a înregistrat o valoare foarte redusă (doar 1,4 zile
în ultimul an analizat), sub valoarea aceluiaşi indicator la nivel naŃional şi judeŃean (2,4 zile,
respectiv 2,6 zile), ceea ce afectează rentabilitatea operatorilor turistici şi impactul acestei activităŃi
asupra economiei locale. Se apreciază că acest aspect se va regla odată cu darea în folosinŃă a
viitorului complex balnear, moment în care funcŃia turistică balneară a localităŃii va reveni în prim-
plan, iar durata medie a sejurului va creşte considerabil. De asemenea, la creşterea duratei
sejurului va contribui şi îmbunătăŃirea şi diversificarea ofertei turistice locale, creşterea calităŃii
serviciilor oferite turiştilor şi acŃiunile de promovare (activităŃi demarate şi care încep să îşi facă
simŃit efectul).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
84
1,1
1,4
1,2 1,2
1,4
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
2011 2012 2013 2014 2015
Figura nr. 8 EvoluŃia indicatorului “durata medie a sejurului”
În pofida faptului că principalii indicatori ai circulaŃiei turistice (“sosiri turişti” şi “înnoptări”)
au crescut simŃitor în ultimii ani, se constată că potenŃialul turistic al localităŃii nu este încă
valorificat la adevărata sa valoare, iar acest lucru se observă la indicatorul “indicele de utilizare
netă a capacităŃii de cazare”, care nu a depăşit valoarea de 8,7%, valoare maximă atinsă în
ultimul an analizat. În acest context, în anul 2015, indicele de utilizare netă a capacităŃii de cazare
din Moineşti a înregistrat o valoare cu mult sub media naŃională (28,7%) şi judeŃeană (24,3%).
4,9%
6,1%
7,3%
6,2%
8,7%
0,0%
1,0%
2,0%
3,0%
4,0%
5,0%
6,0%
7,0%
8,0%
9,0%
10,0%
2011 2012 2013 2014 2015
Figura nr. 9 EvoluŃia indicelui de utilizare netă a capacităŃii de cazare
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
85
****
ExistenŃa unor resurse turistice naturale şi culturale de mare varietate şi cu o valoare
turistică ridicată, la care se adaugă şi faptul că aici s-au realizat în ultimii ani importante investiŃii
publice în infrastructura generală şi turistică, investiŃii private în structuri de primire turistică, dar şi
o campanie de promovare susŃinută, constituie premise pentru afirmarea tot mai puternică a
funcŃiei turistice a localităŃii.
De altfel, turismul reprezintă pentru municipiul Moineşti o ramura economică cu
perspective tot mai mari, în condiŃiile în care alte activităŃile tradiŃionale de exploatare a petrolului
şi gazelor au înregistrat o recesiune accentuată, datorită epuizării rezervelor cunoscute. Acest
lucru transpare şi în strategia locală de dezvoltare durabilă a localităŃii, în viziunea de dezvoltare
pentru următorii 7 ani: “afirmarea Moineştiului ca un centru urban modern, durabil şi atractiv
pentru locuitori, investitori şi turişti, prin realizarea de investiŃii majore în domeniul infrastructurii
urbane, economice, sociale şi turistice”.19
19 Sursa: S.C. Avensa Consulting S.R.L, Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de dezvoltare durabilă a
municipiului Moineşti pentru perioada 2014 - 2020, 2013
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
86
CAPITOLUL VI
PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA FUNCłIEI CLIMATICE ŞI BALNEARE ÎN VIITOAREA STAłIUNE
VI.1. Premisele dezvoltării turismului de sănătate
Practicarea turismului „balneoclimatic” în municipiul Moineşti are o tradiŃie de peste un
secol şi mari perspective de dezvoltare. Diversitatea şi bogăŃia resurselor naturale cu valoare
terapeutică, benefice pentru tratament şi repunerea în formă a organismului, completat de
potenŃialul turistic, sunt argumente incontestabile în susŃinerea statutului de staŃiune climatică.
Dezvoltarea turismului de sănătate în mod organizat, reprezintă şi o oportunitate de relansare
socio-economică a localităŃii, prin creşterea numărului de persoane atrase în localitate.
Premisele dezvoltării turismului de sănătate sunt determinate de:
� prezenŃa factorilor naturali cu valoare terapeutică (bioclimat, ape minerale), atestaŃi
prin studii de specialitate, dovediŃi şi prin analiza elementelor climatice, topoclimatice, bioclimatice
şi de fizica atmosferei realizată pe baza măsurătorilor de teren;
� prezenŃa unui cadru natural montan atractiv, nepoluat, cu potenŃial turistic (în MunŃii
Tarcău şi BerzunŃi), un mediu favorabil practicării turismului de sănătate;
� condiŃiile climatice locale şi altitudinea sunt favorabile climatoterapiei, turismului de
odihnă, recreere, a turismului montan (drumeŃie montană) şi de agrement, posibil a fi practicate
atât în sezonul estival, cât şi în cel hivernal;
� existenŃa unor amenajări specifice de agrement şi pentru valorificarea elementelor
de bioclimă (parcuri, piscine, trasee turistice marcate, trasee de teren, terenuri de sport în aer liber
etc), care oferă condiŃii de petrecere activă a vacanŃelor într-un mediu curat, liniştit, departe de
aglomeraŃiile urbane;
� accesibilitatea rutieră facilă, pe drumul naŃional DN 2G (E 85/Bacău – Moineşti –
Comăneşti) şi apropierea de linia secundară de cale ferată Adjud – Comăneşti - Ciceu, ramificaŃie
a magistralei feroviare 500 (Bucureşti – Ploieşti – Focşani – Adjud – Suceava – Siret/punct de
frontieră RO-UA), constituie avantaje importante în alegerea destinaŃiei de călătorie;
� prezenŃa unor structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare (176 locuri),
alimentaŃie publică (1.130 locuri la mese) şi de agrement introduse în circuitul turistic;
� existenŃa unei tradiŃii pentru turismul balneoclimatic, de peste un secol, în municipiul
Moineşti.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
87
VI.2. DirecŃii strategice de dezvoltare a turismului de sănătate
Pentru dezvoltarea durabilă a turismului de sănătate în staŃiunea turistică Moineşti-Băi,
sunt necesare investiŃii în infrastructura generală şi cea specific turistică, în creşterea şi
diversificarea structurilor de primire turistice, cu precădere a celor de tratament şi agrement, astfel
încât viitoarea staŃiune să facă faŃă concurenŃei pe piaŃa turismul balneoclimatic. Principalele
direcŃii de dezvoltare care pot susŃine turismul balneoclimatic din localitate sunt următoarele:
a. în domeniul infrastructurii generale şi a dotărilor tehnico-edilitare
modernizarea drumurilor naŃionale de acces, DN 11A şi DN 12A, dinspre
municipiul Adjud (situat pe E 85) şi echiparea turistică a acestora, modernizarea
drumului judeŃean DJ 117, posibilă cale de acces, şi a celor comunale (Dc 180,
180A şi 181), ce fac legătura cu localităŃile învecinate;
finalizarea lucrărilor de modernizare a reŃelei stradale din întreg municipiu şi
dotarea corespunzătoare a acesteia;
amenajarea unor noi locuri de parcare, în apropiere de zona Parcului balnear,
dotate cu grupuri sanitare, coşuri de gunoi, care să deservească preponderent
viitoarea staŃiune;
introducerea unui „tren turistic” pe linia Moineşti – Comăneşti, în prezent
utilizată doar în scop industrial, care să facă legătura cu staŃia CFR din oraşul
Comăneşti, important centru petrolier (trenul turistic „Drumul petrolului”); traseul ar
putea fi prelungit chiar până la Ghimeş, pe Valea Asău, în scopul diversificării
agrementului;
extinderea iluminatului public stradal în municipiu, acolo unde acesta lipseşte;
reabilitarea şi modernizarea reŃelelor edilitare (apă, canal), în cartierele
mărginaşe, pentru a se asigura un mediu natural curat pe toată suprafaŃa teritoriului
administrativ al municipiului;
b. în domeniul infrastructurii specific turismului de sănătate
finalizarea Complexului balnear, pentru dezvoltarea funcŃiei balneare şi
diversificarea ofertei de tratament a staŃiunii;
extinderea Parcului balnear în aval, de-a lungul traseul pârâului Gâzu, până la
podul de peste pârâu;
realizarea de studii hidrogeologice care să pună în valoare noi surse de ape
minerale cu caracter terapeutic (ex., apele sărate de la Lucăceşti şi de la Schela
Moineşti), pentru a diversifica şi creşte capacitatea de cură balneară;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
88
amenajarea de noi structuri de cazare, de tip hotel, cu o categorie de confort
sporit; este necesară amenajarea de hoteluri cu grad ridicat de confort (4 stele), care
să dispună şi de dotările necesare pentru organizarea de evenimente, simpozioane,
conferinŃe şi reuniuni, mai ales în perioada de extrasezon, contribuind astfel la
diminuarea sezonalităŃii şi la diversificarea funcŃiei balneoturistice a localităŃii;
diversificarea şi dezvoltarea ofertei de agrement;
amenajarea şi marcarea unui traseu pietonal de promenadă spre Dealul Osoiu,
cu plecare din staŃiune şi a unui punct de belvedere cu perspectivă spre municipiu, din
punctul cu altitudinea cea mai mare;
pentru Parcul municipal Osoiu, sunt necesare: amenajarea unei parcări asfaltate /
betonate / dalate (pentru circa 5 - 7 autoturisme) cu grup sanitar< amenajarea unei
platforme de belvedere într-un foişor de lemn, dotat cu bănci pentru odihnă, ce va
putea fi utilizat şi ca adăpost în caz de precipitaŃii; amenajarea şi marcarea unei poteci
pietonale de acces spre parc, din centrul oraşului, pentru a încuraja mersul pe jos şi
reducerea poluării prin limitarea accesului auto în zona parcului municipal;
pentru Dealul Măgura (MunŃii BerzunŃi): amenajarea unui traseu de cicloturism pe
traseul drumului existent; marcarea corespunzătoare a traseului de drumeŃie montană
spre creasta MunŃilor BerzunŃi şi amplasarea unui panou indicator în punctul de plecare;
amenajarea pentru vizitare a cazematei din Primul Război Mondial, situată adiacent
drumului spre Dealul Măgura; amenajarea, pe partea din amonte a drumului şi a
cazematei, a unui punct de belvedere şi a unei platforme de campare (împrejmuită, cu
grup sanitar şi un oficiu pentru prepararea hranei) în scopul atragerii de turişti din afara
localităŃii, amatori de drumeŃie montană şi punerii în valoare a potenŃialului turistic al
locului - un loc pitoresc, cu perspectivă deosebit de atractivă asupra oraşului şi MunŃilor
Tarcău şi punct de plecare pe traseele din MunŃii BerzunŃi;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
89
reabilitarea şi modernizarea Ştrandului Lucăceşti, ca zonă de agrement, foarte
populară până în anii 2000, dar aflată într-o stare avansată de degradare;
reabilitarea şi modernizarea Parcului Lucăceşti şi dotarea acestuia cu mobilier
urban nou, refacerea reŃelei de iluminat public urban;
reactivarea meşteşugurilor tradiŃionale şi valorificarea acestor produse cu ocazia
evenimentelor anuale care au loc în municipiul Moineşti, sau în cadrul unor spaŃii
comerciale de artizanat şi suveniruri;
refacerea marcajului pentru traseele de drumeŃie montană din MunŃii Tarcău şi
BerzunŃi şi omologarea acestora în conformitate cu cerinŃele HG 77/2003;
amplasarea de marcaje turistice pe traseul auto existent spre Vf. Taşbuga, cel
mai înalt vârf din UAT Moineşti, important punct turistic al localităŃii;
implementarea investiŃiei de reabilitare a fostei „Şcoli de băieŃi” şi transformarea
clădirii într-un muzeu de patrimoniu, cu patru secŃii (etnografie + folclor, istorie locală,
Tristan Tzara şi cultura Dada, artă contemporană), pentru care există deja întocmit un
studiu de fezabilitate;
c. în domeniul îmbunătăŃirii calităŃii mediului şi aspectului peisagistic
sistematizarea întregului curs al pârâului Gâzu şi a malurilor acestuia, în aval de
Parcul balnear, pentru a putea fi extinsă zona de promenadă a parcului;
ecologizarea terenului (proprietate a Primăriei) situat între gara CFR şi Parcul
balnear, împrejmuirea şi amenajarea acestuia în scop de agrement;
desfiinŃarea garajelor existente şi a anexelor gospodăreşti amplasate de-a lungul
malului stâng al pârâului Gâzu (în zona de obârşie spre în aval, în zona
construcŃiei Complexului balnear, acestea constituind potenŃiale surse de poluare;
continuarea lucrărilor de reîmpădurire a celor doi versanŃi ai pârâului Gâzu, acolo
unde densitatea copacilor este redusă (în scop peisagistic, dar şi pentru fixarea
solului pe pantă) şi refacerea zonei ierboase a versanŃilor prin curăŃirea vegetaŃiei
sălbatice existente în unele zone (buruieni, arbuşti) şi plantarea de gazon;
captarea tuturor izvoarelor, fără calităŃi terapeutice, de obicei feruginoase, de pe
versantul drept al pârâului Gâzu şi canalizarea acestora spre firul văii, deoarece
erodează permanent malul, afectându-i stabilitatea;
ecologizarea zonelor afectate din jurul sondelor de petrol cu activitate sistată,
dezafectarea acestora, refacerea covorului vegetal prin înierbare şi plantarea de
arbori;
sistematizarea cursului pârâului Tazlăul Sărat, pe toată lungimea, din amonte de
cartierul Lucăceşti, până în aval de municipiu;
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
90
d. în domeniul informării şi promovării turismului de sănătate
îmbunătăŃirea site-ului oficial al oraşului (www.moinesti.ro/), prin crearea unui
domeniu exclusiv pentru turismul de sănătate, care să includă informaŃii complete
despre potenŃialul balneoclimatic al localităŃii, posibilităŃile de utilizare a factorilor
bioclimatici, topoclimatici şi a apelor minerale, despre structurile de cazare,
alimentaŃie şi agrement şi să ofere on line harta turistică a zonei;
montarea unor panouri indicatoare cu harta turistică zonei, în zona parcului
balnear, dar şi la cele două intrări în localitate, pe DN 2G;
realizarea unei hărŃi turistice cu traseele montane din MunŃii Tarcău şi BerzunŃi, cu
posibilitatea vânzării la chioşcurile de ziare din localitate sau afişării acesteia în
principalele intersecŃii din oraş, în cadrul structurilor de cazare, pe pagina web a
Primăriei Moineşti.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
91
FIŞA STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI - BĂI
Prezentarea sintetică a criteriilor tehnice unitare de atestare prezentate în HG nr. 1.154 / 2004
Accesibilitatea în staŃiune
Municipiul Moineşti, viitoare staŃiune turistică şi climatică, dispune de accesibilitate auto
facilă, fiind aşezată pe drumul naŃional DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), de
accesibilitate pe calea ferată, cea mai apropiată staŃie CFR, oraşul Comăneşti, de pe linia
secundară Adjud – Oneşti - Comăneşti - Ciceu, este situat la 7 km, pe DN 2G (detalii la pag.7–8).
ExistenŃa unui bioclimat cu efecte favorabile, diferenŃiate, asupra organismului uman, sănătos sau bolnav, care este bine definit în sensul cunoaşterii tuturor factorilor care îl compun - temperaturi, regim pluviometric, mişcare a aerului, ionizare a aerului, încărcare cu aerosoli naturali a aerului şi altele asemenea ca şi a factorilor conecşi - altitudinea, structura solului, configuraŃia reliefului, oglinzile de apă, cadrul peisagistic general, spaŃiul verde arboricol şi floricol şi altele asemenea Determinările climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei au oferit
posibilitatea obŃinerii unei imagini de ansamblu asupra caracteristicilor şi calităŃii mediului ambiant
al arealului topoclimatic din cadrul staŃiunii climatice Moineşti Băi, în vederea valorificării sale
turistice şi climatoterapeutice.
Prin poziŃia sa geografică, municipiul Moineşti se află în zona de climat temperat-
continental, tipic regiunilor deluroase, cu nuanŃe submontane, cu veri răcoroase şi ierni blânde.
Anotimpurile de tranziŃie, dar şi verile prezintă un caracter climatic moderat, cu o bună însorire,
nebulozitate moderată, fără încălziri excesive, cu umidităŃi moderate ale aerului (cele mai mici în
aprilie şi iulie) şi vânt slab, predominant din direcŃie vestică. Nebulozitatea totală medie anuală
variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie şi 4,5 – 5,0 zecimi în luna august, dar şi în
septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este de ordinul a 80 – 100 de zile.
Aceste caracteristici asigură condiŃii foarte bune pentru efectuarea de plimbări, practicarea
curei de teren în arealul analizat (parcul municipiului), dar şi în vecinătatea localităŃii sau a
drumeŃiilor în zonă, în funcŃie de sezon. ActivităŃile de acest gen sunt stimulate de valorile relativ
mici ale nebulozităŃii, nu numai pe timpul verii, ci şi în anotimpurile de tranziŃie (cu predilecŃie
toamna).
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
92
Omogenitatea topoclimatică a arealului analizat (cu diferenŃe sub 1 mmHg la presiunea
atmosferică, deosebiri de ordinul zecimilor de grad pentru temperatura aerului şi mai mult calm
atmosferic pe firul văii Gâzu) este benefică pentru că asigură turiştilor şi pacienŃilor o ambianŃă
nestresantă şi fără deosebiri majore, nu numai în arealul analizat, ci şi pentru întreg perimetrul
localităŃii.
La aceste aspecte topoclimatice contribuie şi vegetaŃia arborescentă bogată din cuprinsul
parcului şi văii pârâului Gâzu, dar şi suprafeŃele de păduri extinse de pe dealurile şi masivele
montane înconjurătoare, ceea ce conferă arealului o ambianŃă peisagistică odihnitoare, plăcută şi
prietenoasă. VegetaŃia este favorabilă odihnei, relaxării, plimbărilor şi curei de teren, în condiŃiile
de calm, linişte şi de aer curat, dar şi drumeŃiilor şi excursiilor pe diferite trasee şi către diverse
destinaŃii turistice din regiune.
Determinarea indicilor bioclimatici a evidenŃiat faptul că în majoritatea anotimpurilor
valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort, mediul ambiant oferind condiŃii
bune pentru desfăşurarea unor activităŃi turistice şi bioclimatice, pentru că asigură desfăşurarea
normală a funcŃiilor fiziologice şi metabolice, fără influenŃe adverse asupra stării de sănătate a
organismului.
CondiŃiile de confort bioclimatic sunt favorabile organismului uman (în anotimpurile de
tranziŃie şi parŃial în celelalte), deoarece contribuie la crearea unei senzaŃii de bine („wellness”)
pentru organism şi la normalizarea sau chiar la creşterea rezistenŃei nespecifice a organismului.
Totodată, ele asigură şi condiŃii pentru efectuarea de excursii şi drumeŃii la obiectivele turistice,
culturale, istorice sau religioase din regiune.
Prin geomorfologia locului, arealul analizat are un caracter „de adăpost”, aproape delimitat
în raport cu zona urbană învecinată, cu o ambianŃă peisagistică şi de vegetaŃie plăcute, ceea ce îi
conferă şi atributul de oază de linişte, calm şi de aer curat, fără să afecteze mecanismele şi
funcŃiile vitale ale organismului sau să solicite organismul la un efort de adaptare.
La favorabilitatea bioclimatică mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant,
determinat de zona înconjurătoare a municipiului Moineşti, o zonă deluroasă, în bună parte
împădurită, cu peisaje montane odihnitoare, prietenoase, departe de arterele majore de circulaŃie
rutieră, favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi curei de teren.
În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus se apreciază că bioclimatul arealului
topoclimatic din localitatea Moineşti este unul sedativ, reconfortant, cu unele nuanŃe de stimulare
a funcŃiilor organismului.
ObservaŃiile privind ionizarea aerului au scos în evidenŃă faptul că mediul ambiant al
arealului analizat, din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti Băi, se încadrează în standardele de
calitate şi normalitate ale acestor parametri, corespunzători atmosferei libere.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
93
Astfel, aerul prezintă o ionizare totală naturală ridicată (pentru ambele puncte de măsurare
ea a variat în domeniul 750 – 1.660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi), concentraŃii mult sporite
faŃă de cele dintr-o zonă urbană. InfluenŃa datorată oraşului se face totuşi simŃită, în sensul că în
punctul „Parc intrare” regimul ionizării aerului este uşor mai scăzut decât cel înregistrat în interiorul
parcului balnear.
În condiŃiile în care regimul ionizării aerului s-a dovedit a fi preponderent pozitiv (aspect
întâlnit în toate sezoanele), totuşi, prin valorile totale ridicate indică faptul că ambianŃa atmosferică
este nepoluată, cu un conŃinut bun de aeroioni pentru organism, favorabilă desfăşurării activităŃilor
turistice şi climatoterapeutice.
În ceea ce priveşte conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric
general mediu cuprins între 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă
statutul de aer nepoluat în arealul analizat. În sezonul rece şi în cel de tranziŃie valorile
concentraŃiilor au fost apropiate pentru cele două puncte, deosebiri uşor mai mari fiind observate
mai bine în sezonul rece.
Parametri fizici măsuraŃi au arătat că arealul studiat din cuprinsul staŃiunii climatice
Moineşti Băi beneficiază de un mediu atmosferic bun sub, aspectul practicării activităŃilor turistice
şi aplicării climatoterapiei. Acest mediu ambiant nu este influenŃat de factori fizici atmosferici
perturbatori, negativi pentru sănătate, el având calităŃile necesare pentru aplicarea curei de teren,
plimbărilor, dar şi odihnei, relaxării sau pentru desfăşurarea, în ambianŃa naturală înconjurătoare a
localităŃii, a turismului sau a unor activităŃi climatoterapeutice asociate, adaptate în conformitate cu
recomandările medicale de specialitate.
łinând cont de toate aspectele menŃionate mai sus, se poate spune că arealul topoclimatic
analizat din cuprinsul municipiului Moineşti poate fi atestat drept zonă cu calităŃi
climatoterapeutice, favorabilă desfăşurării activităŃilor specifice, dar şi a celor turistice sau asociate
acestuia (detalii suplimentare se găsesc în subcapitolul II.1).
ExistenŃa condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de muncă, prin instalaŃii şi amenajări care să asigure utilizarea corectă a factorilor bioclimatici ai staŃiunii: plaje, solarii, ştranduri, terenuri de sport şi agrement în aer liber, trasee marcate pentru cură de teren, terase, umbrare, parcuri pentru aeroterapie, bazine de înot, piscine, săli de gimnastică şi altele asemenea; Cadrul natural aferent municipiului Moineşti oferă condiŃii pentru climatoterapie, datorită
bioclimatului, a aerului curat, lipsit de noxe, a aerului bogat în ioni şi a aerului cu aerosoli de
pădure, datorat prezenŃei suprafeŃelor forestiere întinse, cu păduri de foioase şi de conifere.
Pe teritoriul municipiului Moineşti există dotări şi amenajări care susŃin practicarea
climatoterapiei (detalii în cap. III), şi anume:
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
94
� locuri de cazare (în structuri de tipul vile, pensiuni turistice, hostel, bungalow-uri),
clasificate de autoritatea competentă în domeniu, care oferă condiŃii de servire a mesei şi
diverse posibilităŃi de agrement în aer liber (terenuri de sport, piscine);
� parcuri amenajate sau areale naturale protejate (rezervaŃii naturale) care oferă multiple
facilităŃi pentru: aeroterapie, parcurgerea de trasee pentru cură de teren, locuri pentru
odihnă şi relaxare, alei amenajate şi iluminate pe timp de noapte pentru plimbare, trasee
turistice montane, cu plecare din municipiu ş.a.;
ExistenŃa unui topoclimat şi bioclimat favorabil pentru reconfortarea organismului,
îmbunătăŃirea stării de sănătate şi refacerea capacităŃii de muncă, asigură condiŃiile necesare
practicării climatoterapiei, cu rezultate bune.
Cura de aer (aeroterapia) se poate practica prin plimbări în aer liber, pe aleile de
promenadă din zona Parcului balnear şi a celorlalte parcuri, pe traseele turistice marcate, în
conformitate cu recomandările medicilor specialişti în climatoterapie sau prin practicarea de
activităŃi sportive în aer liber.
Aerul bogat în oxigen şi aeroioni este specific zonelor nepoluate şi împădurite, ca rezultat
al procesului de fotosinteză şi a eliberării substanŃelor aromate volatile, mai ales în orele după-
amiezii (între 14 – 19), perioadă în care sunt recomandate plimbări, alergări sau exerciŃii în aer
liber. Pădurile din jurul staŃiunii sunt alcătuite predominant din fag, stejar, salcâm, tei, pin şi molid.
Aerosolii de pădure, conform literaturii de specialitate, au efecte binefăcătoare asupra
persoanelor care prezintă simptome de oboseală, surmenaj sau stres. PrezenŃa pădurilor în zona
parcului balnear, dar şi din împrejurimi, oferă un mediul natural prielnic pentru terapia cu aerosoli
de pădure (aromoterapie specifică).
Realizarea condiŃiilor unei urbanistici moderne: reŃea de apă potabilă şi de canalizare, iluminat electric, căi de acces şi drumuri asfaltate sau pavate, construcŃii salubre, neaglomerate şi cu arhitectură corespunzătoare, predominanŃa spaŃiilor verzi
Infrastructură rutieră
ReŃeaua de drumuri publice clasificate (naŃionale, judeŃene şi comunale) totalizează 63 km,
din care circa 20 km aparŃin şi reŃelei stradale. Pe teritoriul UAT municipiul Moineşti situaŃia
infrastructurii rutiere se prezintă astfel:
� drumuri naŃionale: DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), traversează
localitatea aproximativ pe direcŃia NE – SV, pe circa 9 km lungime, drumul prezentând o stare
tehnică bună, fiind reabilitat de curând. Este principala cale de acces a fluxurilor de turişti către
staŃiune, care face legătura cu drumul european E 85;
� drumuri judeŃene:
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
95
- DJ 117 (Livezi /DN 11/E 547 - BerzunŃi - Poduri - Moineşti /Zemeş), în lungime
totală de 37,15 km, din care circa 5,5 km sunt pe teritoriul administrativ al
oraşului; partea de drum care traversează UAT Moineşti a fost modernizată cu
fonduri europene;
���� drumuri comunale:
- Dc 180 (Găzărie/DN 2G km 45+000 - Valea Arinilor - Moineşti/DJ 117), în
lungime totală de 4 km, din care doar 1,05 km se află pe teritoriul UAT Moineşti;
- Dc 180A (Moineşti - Zemeş - Bolătău/limita Jud. NeamŃ) – are o lungime de 23,23
km şi stare tehnică bună doar până la ieşirea de pe teritoriul UAT, fiind de curând
modernizat;
- Dc 181 (Găzărie/DN 2G - Prăjeşti), în lungime totală de 3,50 km, din care doar o
mică parte se află pe teritoriul administrativ al UAT Moineşti (0,5 km), face
legătura cu satul Prăjeşti din comuna Măgireşti; este un drum nemodernizat;
� reŃeaua stradală - însumează 81,838 km, în care sunt incluse, pe lângă străzi şi o parte
din drumurile naŃionale, judeŃene şi comunale, clasate ca străzi în cadrul municipiului.
Circa 35,6 km din reŃeaua stradală a municipiului (44 %) sunt modernizaŃi, cu
îmbrăcăminte asfaltică şi beneficiază de utilităŃile aferente; 45,4 km sunt drumuri
neasfaltate (55 %), iar 0,78 km sunt drumuri de pământ; pe teritoriul propus al staŃiunii
turistice, întreaga infrastructură rutieră este modernizată, dotată cu trotuare pietonale şi
utilităŃile tehnico-edilitare necesare;
� parcări auto – în zona centrală a municipiului şi implicit a viitoarei staŃiuni turistice
există mai multe parcări care totalizează circa 350 de locuri, relativ insuficiente pentru
o dezvoltare de perspectivă a turismului de sănătate;
� drumuri forestiere / de exploatare – sunt amenajate în principal de-a lungul unor pâraie,
iar unele dintre acestea pot fi utilizate ca trasee turistice montane (de ex., cele două trasee
turistice montane incluse în „MunŃii Tarcău” (din colecŃia „MunŃii noştri”) pornesc din Moineşti pe
valea pârâului Tazlăul Sărat).
Apă curentă
UAT Moineşti este alimentat cu apă în sistem centralizat din Sistemul principal de
alimentare cu apă al Companiei Regionale de Apă Bacău, sistem alimentat cu apă din Lacul
Poiana Uzului, trecută apoi prin StaŃia de tratare Dărmăneşti. Sistemul alimentează toate oraşele
din Valea Trotuşului şi municipiul Bacău. Municipiul Moineşti dispune de mai multe rezervoare de
înmagazinare a apei, cu o capacitate totală de 8.540 mc. Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie
este de 44,5 km, gradul de acoperire al UAT Moineşti fiind de aproximativ 64%, iar procentul
populaŃiei care beneficiază de acest serviciu este de 84%. Cantitatea de apă potabilă asigură
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
96
necesarul actual şi pe cel de perspectivă al viitoarei staŃiunii. ReŃeaua de distribuŃie acoperă 100%
reŃeaua stradală aferentă staŃiunii turistice şi implicit celei climatice.
Canalizare centralizată
Municipiul Moineşti dispune de o reŃea de canalizare în sistem divizor, cu colectarea
separată pentru apele uzate menajere şi cele pluviale; apele reziduale sunt preluate de un
colector principal şi de colectoare secundare stradale, apoi sunt dirijate spre staŃia de epurare.
Lungimea totală a conductelor de canalizare pentru ape menajere este de 33,38 km (circa 40,79
% din lungimea totală a reŃelei stradale) şi de 7,92 km pentru ape pluviale (9,69 % din total
lungime străzi). Conform datelor preluate de la Primărie, 14.280 locuitori sunt racordaŃi la sistemul
centralizat de canalizare.
Municipiul Moineşti beneficiază de două staŃii de epurare: una amplasată în partea de nord
a municipiului, Moineşti-Nord, proiectată cu două trepte de tratare a apelor menajere (mecanică şi
biologică), are un debit prognozat de epurare de 6.174 mc/zi şi poate deservi 26.000 locuitori; a
doua staŃie, Moineşti-Sud, a fost finalizată în luna iunie, 2016 şi are un debit de epurare prognozat
de 1.296 mc/zi; poate deservi 7.000 de locutori.
Arealul viitoarei staŃiuni este racordat în totalitate la sistemul centralizat de canalizare.
Energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a municipiului Moineşti este asigurată din Sistemul
Energetic NaŃional (SEN) şi de la reŃeaua electrică a SocietăŃii PETROM; sistemul este compus
din reŃele de distribuŃie (de joasă, medie – 20 kV şi înaltă tensiune – 110 kV), o centrală de
transformare proprie, puncte de alimentare şi posturi de transformare (49). ReŃeaua de distribuŃie
acoperă toată localitatea şi are o lungime de 120 km (112 km aeriană - LEA şi 8 km linii subterane
- LES); distribuŃia este asigurată de un operator privat, compania E-ON Moldova DistribuŃie SA.
Iluminatul public stradal a fost reabilitat în zona centrală a municipiului şi este asigurat de
administraŃia publică locală, prin Biroul Iluminat Public al Primăriei Moineşti.
Întregul areal al viitoarei staŃiuni turistice beneficiază de reŃea de alimentare cu energie
electrică şi iluminat public.
Gestionare deşeuri
Serviciul de colectare a deşeurilor menajere a fost atribuit prin licitaŃie publică operatorului
SC Compania ROMPREST SA. În municipiu a fost amenajată, cu fonduri europene, o staŃie de
transfer cu instalaŃii de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere („Sistem de
colectare selectivă, centru de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul
municipiului Moineşti şi a comunelor învecinate”), dată în funcŃiune în anul 2010, gestionată şi
operată în prezent de DirecŃia UtilităŃi Publice din cadrul Primăriei Moineşti. Municipalitatea a fost
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
97
dotată cu trei autogunoiere compactoare de colectare a deşeurilor, 450 de containere şi 2000
pubele ecologice şi au fost amenajate 62 platforme betonate şi împrejmuite, la care se mai
adaugă 31 de platforme amenajate de Primărie.
ReŃele de gaze naturale
Municipiul Moineşti beneficiază de alimentare cu gaze naturale, fiind racordat la Sistemul
NaŃional de Transport. ReŃeaua de are o lungime cumulată de 74,9 km, ceea ce evidenŃiază un
grad de acoperire de peste 95% din zona locuită. DistribuŃia de gaze naturale este asigurată de
compania privată E-ON GAZ România
Valori arhitecturale din staŃiune
Municipiul Moineşti a fost modernizat aproape în totalitate începând cu anii 1960,
punându-e bazele unei arhitecturi moderne, în concordanŃă cu cerinŃele urbanistice specifice
perioadei în care s-a realizat. De moştenirea culturală a vechiului târg, de primele clădiri specifice
sfârşitului de secol XIX, de instalaŃiile de extracŃie şi prelucrare a ŃiŃeiului sau de modul de utilizare
a apelor minerale şi de stabilimentul băilor mai amintesc doar pozele vechi ale „Târgului Moineşti”,
expuse în studii, monografii, expoziŃii sau unele tablouri pictate de Ştefan Luchian, care a petrecut
un timp în micul târg al Moineştiului (vara anului 1909), venit pentru cură balneară. În tablouri
precum „Casă de Ńară”, „Priveliştea Moineştilor”, „Fântâna de pe strada Clucerului”, sunt
reproduse clădiri sau ansambluri arhitecturale specifice zonei şi epocii începutului de secol XX.
„Casă de Ńară” „Şcoala primară de băieŃi”
Obiectivele care s-au mai păstrat şi sunt înscrise pe Lista monumentelor istorice (Ordinul
2.361/2010), semnificative pentru istoria, cultura si civilizaŃia locului, sunt: situl arheologic CetăŃuia
dacică „Dealul CetăŃuia”, Biserica cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, Clădirea fostei „Şcoli primare
de băieŃi”, azi atelierul Şcolii „Ştefan Luchian” şi Monumentul eroilor din războiul pentru
independenŃă.
Zonă forestieră, spaŃii verzi
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
98
Pe teritoriul UAT Moineşti, pădurile ocupă 1.056 ha dintr-un total de 4.597 ha, adică
22,97%; conform datelor preluate de la Ocolul Silvic Moineşti, compoziŃia speciilor forestiere este
49% - fag, 38% brad, molid, pin, 13% - diverse specii. La acestea se mai adaugă pajiştile +
fâneŃele naturale (conform PUG: 1.589 ha) şi spaŃiile verzi din intravilan, pe care au fost plantate
diverse specii de arbori şi arbuşti ornamentali. În arealul intravilanului se găsesc pâlcuri de păduri,
în suprafaŃă totală de 15 ha, care îmbogăŃesc peisagistic teritoriul municipiului, în toate
anotimpurile. În zona staŃiunii climatice, pădurea este predominantă ca suprafaŃă, fiind asigurate,
aşadar, condiŃii optime pentru climatoterapie.
Asigurarea asistenŃei medicale
În municipiul Moineşti funcŃionează un modern Spital Municipal de UrgenŃă, care asigură
asistenŃa medicală pentru locuitorii municipiului şi pentru zona de N-V a judeŃului Bacău, cu şapte
secŃii şi 17 compartimente cu paturi, un laborator de analize medicale, un laborator anatomie
patologică, un centru de imagistică-radiologie, compartiment de primiri urgenŃe, ambulatoriu de
specialitate cu 27 cabinete medicale de diferite specialităŃi, o farmacie cu circuit închis, blocul
operator, o unitate de transfuzie sanguină, sterilizare, compartimente tehnice, economice şi
administrative. Unitatea medicală asigură îngrijiri medicale complete, atât curative cât şi preventive.
stabilirea şi respectarea perimetrului de protecŃie sanitară a staŃiunii în scopul evitării poluării
Prin PUG Municipiul Moineşti, este delimitat arealul staŃiunii climatice (conform HG
1.154/2004) şi turistice (conform HG 852/2008), în interiorul căruia sunt reglementate activităŃile
ce pot fi dezvoltate, regimul construcŃiilor, măsuri specifice pentru evitarea poluării, pentru
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
99
conservarea şi protecŃia elementelor cadrului natural, a ariilor protejate şi a patrimoniului istoric şi
arhitectural.
Prin Regulamentul de urbanism al PUG Municipiul Moineşti, întocmit potrivit legii, sunt
prevăzute norme şi reglementări privind protecŃia staŃiunii în vederea conservării cadrului natural
important în menŃinerea „condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de
muncă” (art. 97, HG 1.154/2004) a organismului.
ExistenŃa unor mijloace variate de relaxare şi agrement
Pe teritoriul municipiului Moineşti au fost dezvoltate, fie de administraŃia publică locală, fie
de proprietarii structurilor de primire turistică cu funcŃiuni de cazare, diverse amenajări şi structuri
specifice pentru relaxare şi agrement, şi anume:
���� Parcul balnear „Parc Băi”, cu alei pentru promenadă, odihnă şi relaxare
���� Parcul Osoiu, amenajat într-un loc deosebit de pitoresc
���� terenuri de sport multifuncŃionale
���� piscine exterioare
���� alte parcuri pentru relaxare – Parcul Central, Parcul Lucăceşti, Parcul Tei,
prevăzute cu alei de promenadă, mobilier urban pentru odihnă şi relaxare
���� sală de sport şi Stadionul municipal
���� trasee turistice montane, în curs de omologare
���� trasee pentru biciclete
���� locuri de joacă pentru copii.
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
100
BIBLIOGRAFIE
1 Brânduş C., Grasu c. MunŃii Tarcău - Ghid turistic. ColecŃia MunŃii noştri. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1987
2 Minciu Rodica Economia turismului, Editura Uranus. Bucureşti, 2000 3 Pricăjan A. Apele minerale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972
4
Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L.
Bioclima staŃiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984
5 IECIT (MT), colectiv PotenŃialul balnear al RS România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional. Vol. 1, 1987. Arhiva INCDT
6 SC AVENSA Consulting SRL
Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de dezvoltare durabilă a municipiului Moineşti pentru perioada 2014 – 2020. Arhiva Primăria Moineşti, 2013
7 S.C. VANEL EXIM S.R.L Bacău
Planul Urbanistic General municipiul Moineşti. Memoriu General, Regulament local de urbanism, 2012
8 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (//turism.gov.ro) 9 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date a INCDT 10 ∗∗∗∗∗∗ Date primite de la Primăria Municipiului Moineşti 11 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date Tempo on line a Institutului NaŃional de Statistică 12 ∗∗∗∗∗∗ Date statistice primite de la AdministraŃia NaŃională de Meteorologie
13 ∗∗∗∗∗∗ //commons.wikimedia.org/wiki/File:Stefan_Luchian-Moara_de_la_poduri.jpg
14 ∗∗∗∗∗∗ //www.facebook.com/media/set/ 15 ∗∗∗∗∗∗ //ro-ro.facebook.com/moinesti/ 16 ∗∗∗∗∗∗ www.facebook.com/Sala-Elite-Fitness/ 17 ∗∗∗∗∗∗ www.infopensiuni.ro/cazare-moinesti/ 18 ∗∗∗∗∗∗ www.mfinante.ro 19 ∗∗∗∗∗∗ www.moinesteanul.ro/ 20 ∗∗∗∗∗∗ www.moineşti.ro 21 ∗∗∗∗∗∗ //moinestipozitiv.blogspot.ro/ 22 ∗∗∗∗∗∗ //muntiiberzunti.wordpress.com/ 23 ∗∗∗∗∗∗ //minunile.dcantemir.ro/obiective/lacul-tarnita/ 24 ∗∗∗∗∗∗ www.parculcupini.ro/parcul-cu-pini/ 25 ∗∗∗∗∗∗ www.pensiuneadavis.ro 26 ∗∗∗∗∗∗ www.pensiunea-royal.ro/ 27 ∗∗∗∗∗∗ www.unibuc.ro/studies/ 28 ∗∗∗∗∗∗ www.travelworld.ro
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
101
A N E X E
1. Harta de încadrare a staŃiunii în regiune 2. SituaŃia juridică actuală a surselor de ape minerale şi
indicaŃiile terapeutice 3. Buletine de analiză a apelor minerale, cu recomandările
medicale 4. MO nr. 146/28.06.1934 - Decizia nr. 21192 / 05.06.1934 a
Ministerului SănătăŃii şi Ocrotirii Sociale – „Decizia de recunoaştere ca localitate balneoclimatică a comunei urbane Moineşti”
5. Lista structurilor de primire turistice cu funcŃiuni de
cazare din municipiul Moineşti 6. Traseele rutelor de cicloturism
Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică
INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI
102
HĂRłI, PLANŞE DESENATE
1. Planşa nr. 1 - PUG Municipiul Moineşti - delimitarea
staŃiunii climatice