Subiecte rezolvate Evaluare motrica

1.Analiza conceptului de evaluare in EFS.

Evaluarea este un proces didactic complex,integrat intregului proces de invatamant , care mareste cantitatile cunostintelor , priceperilor si capacitatilor dobandite de sportivi, ca si valoarea, nivelul, performantele si eficienta activitatii de perfectionare a activitatii educative.

Esenta evaluarii este cunoasterea efectelor actiunii desfasurate,pentru ca , pe baza informatiilor obtinute, aceasta activitate sa poata fi imbunatatita si perfectionata in timp.

Principalele operatii ale evaluarii sunt:a)Verificarea: presupune controlul realizarii obiectivelor prin raportarea starii initiale a sportivilor si rezultatele lor in starea finala, aparuta in urma proceselor de predare invatare.b)Masurarea: este operatia de inregistrare si cuantificare a rezultatelor prin aplicarea unor teste sau probe de control.c)Aprecierea: consta in emiterea unei judecati de valoare fie numeric, calificativ sau cantitativ-nota.d)Decizia: se formuleaza prin concluziile desprinse in urma interpretarii datelor aferente de verificare, masurare si apreciere si prin solutiile introduse pentru ameliorarea activitatii in etapa urmatoare a procesului de invatamant.

Caracteristicile evaluarii:1)Este un act de cunoastere specifica a unor fenomene sau rezultate pentru ameliorarea lor, pentru a influenta situatia si a o regla.2)Aduna date necesare pentru fundamentarea unor decizii de inbunatatire.3)Presupune prelucrarea cantitativa si calitativa a informatiilor obtinute.4)Raporteaza rezultatele la diverse criterii , norme pentru valorizare.5)Produce un efect anticipativ privind evolutia activitatii sistemului.

2.Functiile evaluarii

Functii generale:-Functia constatativa: se refera la cunoasterea starii proceselor instructive si a rezultatelor obtinute , stabilindu-se astfel daca activitatea s-a desfasurat sau nu in conditii optime.-Functia diagnostica: vizeaza identificarea cauzelor care stau la baza fenomenelor constatate, precum si depistarea lacunelor, greselilor in vederea indreptarii lor.-Functia prognostica(de prognoza): presupune elaborarea unor predictii privind evolutia urmatoare a procesului si gandirea unor solutii de imbunatatire concreta sau de perfectionare a activitatii sportive.

In raport cu sportivii, evaluarea are :-Functia de informare: se realizeaza prin instiintarea sportivilor, a societatii in general, in legatura cu propriile rezultate.-Functia motivationala: se refera la faptul ca evaluarea stimuleaza, sustine activitatea de invatare a sportivilor.-Functia de control: consta printr-o verificare a calitatii pregatirii. Controlul poate fi intern sau extern.-Functia de selectie : permite ierarhizarea sportivilor pe baza performantelor obtinute.-Functia de certificare: releva competentele si cunostintele sportivilor la finalul unui ciclu.

1

3.Forme/ tipuri de evaluare a rezultatelor

Dupa cantitatea de informatii si experiente propuse elevilor/studentilr/sportivilor se pot realiza:-evaluari partiale(sub forma examinarilor)-evaluari globale(sub forma examenelor, concursurilor)

Dupa modalitatea de integrare a evaluarii in cadrul procesului instructiv-educativ, deosebim:-evaluarea initiala- situata la inceputul activitatii cu elevii/studentii-evaluarea continua-pe parcursul activitatii-evaluarea finala-la sfarsitul pregatirii

Evaluarea normativa-permite compararea performantelor unui subiect cu cele ale altora din acelasi grup.Evaluara criteriala-se realizeaza prin stabilirea nivelului la care se situeaza subiectul fata de obiective.

4.Etapele evaluarii

Verificarea-procesul prin care subiectul executa o proba, care poate avea natura diferita, ceea ce determina mai multe tipuri de verificare:

-orala-scrisa-practica(se urmareste identificarea capacitatii de aplicare a ceea ce se dobandeste in activitatea de

practicare a exercitiilor fizice)Aprecierea- a doua faza a evaluarii.Consta in reflectarea realitatii executiei subiectlui in constiinta celui

care face aprecierea si emiterea unor judecati de valoare,verbal sau scris.Notarea-este rezultatul primelor doua faze si se materializeaza prin acordarea de note sau calificative.

5.Unitatile de masura utilizate in evaluare

6.Scalele de masurare(nominala, ordinala)

7.Etapele procesului de masurare in cadrul aplicarii testelor

Procesul de masurare in cadrul aplicarii testelor cuprinde 6 etape:1.Selectia caracteristicilor de masurat2.Selectia metodelor si instrumentelor potrivite de masurare3.Colectarea datelor4.Analiza datelor si interpretarea rezultatelor5.Formularea deciziilor6.Implementarea deciziilor in practica.

8.Sistematizarea generala a testelor

Sistematizarea generala a testelor se face in primul rand dupa:a)Aspectul cognitiv:-teste de eficienta cu privire la aspectele cognitive;

2

-teste de personalitate sau de caracter, care privesc aspectele non-cognitiveb)Dupa modul de administrare:-teste individuale-teste colectivec)Dupa materialul utilizat in testare:-teste verbale-teste non-verbale sau de performantad)Dupa modul de etalonare:-etalonare de varsta-etalonare de aptitudini

9.Cerinte privind aplicarea testelor

Prin constructie testele trebuie sa asigure masurarea obiectiva a factorilor selectionati de a fi testati dar solicita in aplicarea lor urmatorele cerinte:-aplicarea testelor sa fie facuta in functie de varsta si sex-fiecare test sa masoare o singura caracteristica-aplicarea testelor sa nu solicite o tehnica sau competente deosebite-sa fie usor de inteles de catre sportivi-procedura testelor trebuie sa fie standardizata strict din punct de vedere a conditiilor de aplicare si organizare.

10.Factorii perturbatori si erori in evaluare

Corectitudinea evaluarii tine de urmatorii factori:1.Personalitatea indrumatorului si competenta sa ca evaluator2.Caracteristicile subiectilor si comportamentul lor in cadrul procesului instructiv –educativ3.Specificul fiecarei discipline la care se efectueaza evaluarea;4.Anumite efecte in ceea ce priveste asteptarile evaluatorului, precum si diferite circumstante in care se infaptuieste evaluarea(conditii meteo, diferente de fus orar,etc.)

Asteptarile evaluatorului influenteaza frecvent negativ actul evaluarii prin:-efectul HALLO (de supraapreciere a unor subiecti)-efectul PYGMALION(de subapreciere a subiectilor)-efectul OEDIPIAN (al autoprofetiei care se indeplineste in cazul evaluarii)-efectul de contagiune(de influentare intre mai multi evaluatori)-efectul de contrast(rezultatele sunt apreciate in raport cu cele anterioare)-efectul bland (evaluatorul trateaza cu mai multa blandete subiectii cunoscuti fata de cei mai putin cunscuti)-eroarea de generozitate(indulgenta evaluatorului in evaluare pentru a-si mentine prestigiul)-eroare de tendinte centrala(nu se utilizeaza note minime sau maxime)-eroarea logica(evaluatorul se ghideaza dupa criterii exterioare ale lucrarii, modul de exprimare, lizibilitate, volumul raspunsurilor)

3

11.Metodica dezvoltarii fortei

Forta este capacitatea organismului de a invinge o rezistenta exterioara(in sensul de opozitiei) prin intermediul contractiei musculare.

In procesul de dezvoltare a acestei calitati motrice se vor avea in vedere particularitatile de crestere si dezvoltare a organismului uman. Studiile de specialitate au scos in evidenta urmatoarele aspecte care trebuie urmate in procesul de instruire:-la varsta prescolara se vor evita exercitiile de forta pura;-intre 6-7 si 10 ani se pot folosi exercitii dinamice pentru dezvoltarea fortei, evitandu-se cele statice. Se pot folosi greutati intre 1,250 kg si 2,5 kg pentru influentarea analitica a grupelor musculare-atat la fete cat si la baieti in jurul varstei de 11-12 ani, se inregistreaza o evolutie asemanatoare a indicilor de forta; la varsta de 18-20 de ani pentru baieti si 16-17 ani pentru fete, se inregistreaza cele mai mari valori ale fortei; dupa aceasta varsta se vorbeste de o stagnare sau o usoara regresie-intre 10 si 14-15 ani se pot folosi exercitii in care incarcatura este propriul trup sau greutate de 1-2 kg-intre11-13 ani incarcaturile utilizate sunt de maxim 30% din greutatea corpului; peste 14 ani se pot efectua exercitii cu greutati care depasesc greutatea corporala a subiectilor

12.Masurarea si evaluarea fortei

Masurarea fortei musculare se poate face cu ajutorul dinamometrelor dar si cu alte mijloace mecanice si electronice din cele mai complexe.

Evaluarea fortei si puterii musculare se face in general in urmatoarele scopuri:-de a cuantifica relevanta semnificativa si contributia fortei si puterii musculare in diferitele actiuni specifice;-de a identifica deficiente si a prescrie corectii programelor de pregatire pentru o apropiere maxima de cerintee competitiei si de potentialul maxim individual;-de a identifica talente pentru activitatea sportiva sau de a face o selectie continua, pe baze obiective a sportivilor din componenta echipelor;-de a monitoriza efectele interventiilor in programul de pregatire si refacere.

Instrumente pentru masurarea fortei

Se stiu si se folosesc mai multe feluri de dinamometre: dinamometrul cu arc, dinamometrul palmar,manometrul. Dinamometria este o metoda specifica de masurare a fortei.

Exista 3 metode de dinamometrie cunoscute:1)Dinamometrie izometrica:-masoara cantitatea de forta ce poate fi aplicata pe o rezistenta fixa(MVC-maximal voluntary contraction). Caracteristica importanta a contractiei izometrice este viteza cu care forta maxima poate fi dezvoltata(RFD-rate of force development)2)Dinamometrie isoinertiala(izotonica)- implica activitate naturala.Se mai numeste si izotonica sau de tensiune constanta.Presupune rezistenta constanta la miscare , iar dintre cele mai utilizate sunt impotriva gravitatiei, apa , aer si alte echipamente construite in acest sens.3)Dinamometrie isokinetica- este perceputa ca cea mai usoara forma de evaluare care confera siguranta si obiectivitate.

4

13.Metodica dezvoltarii vitezei

Viteza este capacitatea organismului de a exersa o miscare sau o suita de miscari intr-un timp cat mai scurt.

In studiile de specialitate s-a constat ca :-intre 5-7 ani creste frecventa miscarilor si de asemenea se inregistreaza progrese la nivelul vitezei de reactie-intre 7-10 ani procesele de crestere si dezvoltare favorizeaza manifestarea unei viteze de reactie si executie crescute-intre 10si 14-15 ani se pot atinge, prin antrenamente corespunzatoare, indicii vitezei de reactie aceiasi cu ai adultilor;se poate interveni si asupra dezvoltarii vitezei de deplasare ,precum si a vitezei in regim de forta-in perioada adolescentei pot fi abordate toate formele de manifestare a vitezei.-durata exercitiilor sa fie de 5-6 s pana la maximum 40-43 s-pauzele dintre repetari sa fie suficient de lungi pentru a permite revenirea functiilor vegetative dar nu si reducerea starii de excitabilitate optima-subiectii trebuie sa aiba structura exercitiilor bine insusita-exercitiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la inceputul lectiilor.

14.Metodica dezvoltarii capacitatii de coordonare

Coordonarea sau indemanarea reprezinta capacitatea organismului de a efectua acte si actiuni motrice coordonand corpul sau segmente ale acestuia in conditii de echilibru,precizie, orientare spatio-temporala,amplitudine, ambilateralitate, in scopul obtinerii unei eficiente maxime, in conditii neobisnuite si cu un consum minin de energie.

Coordonarea se educa foarte devreme si continua pana la maturizarea completa a omului. In metodica dezvoltarii coordonarii se vor urmari urmatoarele aspecte:-in cadrul varstei de 3-6 ani se va insista pe un numar cat mai mare de deprinderi motrice simple;-intre 6-10 ani accentul va cadea pe imbunatatirea capacitatii de coordonare segmentara;-precizia si orientarea spatio-temporala se vor aborda in intervalul 10-14 ani-perioada 10-14 ani se descrie prin ameliorarea capacitatii de invatare motrica, exprimata la nivelul indicilor de stocare a informatiei si de diferentiere temporala;-intre 14-18 ani, datorita modificarilor organismului, se inregistreaza o scadere a capacitatii de coordonare segmentara, mai ales in cazul miscarilor complexe.Cerintele ce trebuiesc urmate in procesul de dezvoltare a capacitatii de coordonare:-organismul trebuie sa fie odihnit, dar incalzit atunci cand se aplica exercitii ;-nu se recomanda abordarea in cadrul aceleiasi lectii a capacitatii de coordonare si a vitezei;-intre exercitii se folosesc pauze optime ca durata, care sa permita revenirea marilor functii ale organismului la valori adecvate reluarii efortului.

15.Formele de manifestare a fortei

In functie de gradul de generalitate si de activitatea prestata putem vorbi de forta generala si forta specifica.

5

-forta generala-reprezinta capacitatea de ansamblu a organismului de a invinge diferite rezistente pe baza contractiei principalelor grupe musculare.-forta specifica-capacitatea de a invinge diferite rezistente diferentiate avand la baza contractia anumitor grupe musculare.

In functie de capacitatea de efort :-forta limita-forta maxima voluntara la care se adauga un surplus de forta mobilizata prin componenta psihica si eventual prin droguri-forta absoluta-concretizata in intregul potential de contractie a unui muschi.”Forta absoluta se creste odata cu cresterea greutatii corpului, scazand forta relativa.”-forta relativa-forta maxima produsa raportata la greutatea corpului.O persoana care are 60 de kg si forta maxima la o genoflexiune cu haltera de 120 de kg, spunem ca indicele de forta relativa este egal cu 2.

In mod traditional s-a impus o clasificare cu 3 forme fundamentale de forta musculara:-forta maximala-cea mai mare forta pe care o poate dezvolta organismul printr-o contractie musculara-forta-viteza- capacitatea sistemului neuro-muscular de a invinge rezistente printr-o contractie foarte rapida-forta rezistenta-capacitatea organismului de a invinge o rezistenta in care este necesar un efort de durata

Mai exista: forta de demaraj exploziva, dinamica, statica.

16.Formele de manifestare a vitezei

Viteza de perceptie-capacitatea de a analiza situatii de joc si de a actiona in timpul cat mai scurt.Viteza de anticipare- capacitatea de a observa evolutia jocului si in mod particular, comportamentul

adversarului direct.Viteza de decizie-capacitatea de a opta in timpul cel mai scurt, pentru o actiune pozitiva.Viteza de reactie-capacitatea de a reactiona rapid la evolutia imprevizibila a jocului.Viteza de executie-capacitatea de a executa rapid actiuni specifice cu mingea sub presiunea adversarului.

Viteza motrica (la sportivi) are 2 forme:-viteza pura: viteza de reactie, viteza de actiune, viteza de frecventa(de repetitie);-viteza combinata: forta-viteza, viteza-anduranta,viteza-anduranta maximala

17.Forme de manifestare a coordonarii

a)Capacitatea de coordonare generalab)Capacitatea de coordonare specifica

18.Factori de conditionare a fortei si vitezei

Factori functionali, morfologici, biochimici, metabolici si psihologici.-functionalitatea analizatorilor-mobilitatea proceselor nervoase-capacitatea de analiza si sinteza la nivelul scoartei cerebrale-timpul de latenta si reactie-viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe caile aferente si eferente-viteza de contractie a muschilor inervati

6

-tipul fibrelor musculare care se contracta(fibrele albe sunt rapide)-echilibrul afectiv-capacitatea de coordonare neuromusculara-lungimea segmentelor ce participa la activitate-nivelul de pregatire tehnica a executiei miscarilor-varsta si sexul subiectilor

19.Componentele capacitatii de coordonare

Capacitatea de combinare-posibilitatea de a corela miscarile diferitelor parti ale corpului, partial si global, in conformitate cu specificul exercitiului.

Capacitatea de analiza-se ofera la obtinerea unei mari precizii in executia unei miscari.Capacitatea de echilibru- modalitatea de a mentine sau restabili o pozitie de echilibru.Capacitatea de orientare-capacitatea de a stabili si modifica pozitia si miscarile corpului in spatiu si timp.Ritmicitatea-capacitatea de a prelua un ritm dat din exterior si de a-l reproduce.De mare importanta la dans,

gimnastica, aruncari.Capacitatea de reactie-capacitatea de a executa o actiune motrica rapid, la un semnal dat.Capacitatea de readaptare-capacitatea de a transforma o actiune motrica in curs de executie.

20.Factori de conditionare a capacitatii de coordonare

-starea de functionalitate si nivelul de dezvoltare al organelor de simt-mobilitatea proceselor nervoase fundamentale excitatia si inhibitia-capacitatea scoartei cerebrale de a selectiona informatiile-valoarea surselor energetice existente in organism-anticiparea evolutiei viitoare a conditiilor in care se executa miscarea-memoria de scurta si lunga durata-gandirea rapida si creativa-calitatea proceselor cognitive(perceptii, reprezentari)-experienta motrica anterioara-varsta si sexul executantilor

21.Forme de manifestare ale supletii/mobilitatii

Mobilitatea este o caracteristica a motricitatii exprimata prin amplitudinea miscarilor efectuate.

Supletea activa-datorata muschilor ce destind antagonistii.Supletea pasiva-datorata actiunii de insertie sau gravitatie si greutatii corpului sau actiunii unui partener ori a unui aparat.Supletea mixta-datorata primelor doua sub diferite forme.Supletea generala-exprimata prin intermediul mobilitatii principalelor articulatii ale corpului.Supletea specifica-este solicitata in cadrul anumitor tipuri de sporturi.

Mobilitatea specifica- se raporteaza la o articulatie bine determinata.Mobilitatea activa-amplitudinea maximala a unei articulatii care poate fi obtinuta prin contractia muschilor

agonisti si intinderea antagonistilor.

7

Mobilitatea pasiva-amplitudinea segmentara maximala pe care sportivul o poate obtine prin efectul fortelor externe, datorita capacitatii de intindere sau relaxare a muschilor antagonisti.

Mobilitatea statica-mentinerea unei pozitii de intindere pe parcursul unei durate determinate.

22.Metodica dezvoltarii supletii/mobilitatii

In procesul instruirii destinat dezvoltarii supletei/mobilitatii se impun urmatoarele precizari:-la varsta prescolara, ca urmare a particularitatilor aparatului musculo-articular, nu se impun exercitii speciale destinate dezvoltarii ei;-in timpul stadiului scolar , intre 6 si 10 ani se recomanda cresterea numarului de exercitii destinate mobilitatii articulatiei coxo-femurale si scapulo-humerale;-in timpul celui de-al doilea stadiu scolar,intre 10 si 14 ani mobilitatea se amelioreaza doar in directiile in care se intervine asupra ei;-in perioada pubertatii, se recomanda sa se intervina asupra mobilitatii printr-un antrenament polivalent general , dar se vor evita exercitiile care sa suprasolicite aparatul locomotor pasiv;-pentru perioada adolescentei si pentru varsta adulta mobilitatea se manifesta si poate fi dezvoltata la fel.

23.Forme de manifestare a rezistentei

Clasificarea rezistentei poate fi realizata din mai multe puncte de vedere :

Al participarii musculaturii:-rezistenta generala-pune la contributie mai mult de 70% din ansamblul muschilor scheletici; este limitata de sistemul cardio-respirator;-rezistenta locala-corespunde unei participari musculare inferioare la 30% din masa musculara totala; ea depinde nu numai de rezitenta generala dar si de forta specifica, de capacitatea anaeroba si de variantele de forta care depind de aceasta , de calitatea capacitatilor neuro-musculare de coordonare ale disciplinei in chestiune.

Al disciplinei sportive:-rezistenta generala de baza-desemneaza o forma de rezistenta independenta de sport,numita rezistenta de baza.-rezistenta specifica-se manifesta intr-o disciplina sportiva

Al productiei energiei:-rezistenta aeroba-cantitatea oxigenului este suficienta pentru combustia subsantelor energetice necesare contractiei musculare-rezistenta anaeroba-cantitatea de oxigen este insuficienta, data fiind intensitatea mare a sarcinii.

Al duratei:-rezistenta de scurta durata(RSD)-are o durata de la 45 s la 2 minute,sarcinile de rezistenta fiind asigurate de o productie de energie anaeroba.-rezistenta de durata medie(RDM)-areo durata de la 2 la 8 minute, sarcinile de rezistenta sunt asigurate de energia aeroba-rezistenta de lunga durata(RLD)-se imparte in trei:a)RLD I-acopera tipul de efort care nu depaseste 30 de minuteb)RLD II-acopera durata de la 30 la 90 de minutec)RLD III-sarcinile care depasesc 90 de minute.

Al formelor de solicitare motrica:-rezistenta-forta-rezistenta forta-viteza

8

-rezistenta-viteza

24.Metodica dezvoltarii rezistentei

-Copiii au capacitatea de efort anaerob redusa, de aceea se vor folosi metode de instruire care sa solicite capacitatea de efort aerob;-Copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 5 ani pot fi angrenati intr-un proces de instruire care sa vizeze, printre alte componente , si dezvoltarea rezistentei cu conditia ca aceasta sa fie condus stiintific;-In perioada de varsta cuprinsa intre 7 si 10/11 ani se va viza dezvoltarea rezistentei generale, prin eforturi de lunga durata, in tempouri uniforme;-Capacitatea aeroba creste progresiv pana la 10-12 ani;-Se poate interveni asupra acestei calitati motrice in primul stadiu al pubertatii, ca urmare a existentei unor proportii optime intre dimensiunea si greutatea inimii, precum si cea a plamanilor;-Rezultatele favorabile in privinta dezvoltarii rezistentei se obtin si dupa varsta de 45 de ani, contribuindu-se astfel la ameliorarea starii generale de sanatate a organismului.

25.Testul 1RM

Testul unei repetari maxime(1RM) este o metoda uzuala pentru a masura forta musculara isotonica.Ea are ca scop de a masura forta maxima a unui subiect evidentiata intr-o singura repetare. Orepetare maxima reprezinta incarcatura care permite sportivului sa execute o singura data.

Pentru acest exercitiu se estimeaza greutatea cu care se ajunge la epuizare la a zecea repetare.

26.Testul de forta abdominala Exista 8 niveluri de dificultate, de la cel mai slab la elita in care sportivul trebuie sa execute o singura

ridicare de trunchi fara a ridica picioarele de pe sol.Genunchii se pastreaza indoiti la 90 de grade.Nivel Scor Descriere0 Foarte slab Nu poate executa nivelul 11 Slab Coatele la genunchi2 Acceptabil Umerii la genunchi3 Mediu Bratele incrucisate la abdomen,umerii la

genunchi

4 Bun Bratele incrucisate la piept,palma la genunchi

5 Foarte bun Palmele la ceafa,pieptul la genunchi

Repetari Greutate folosita6 x1,217 x1,248 x1,279 x1,3010 x1,3311 x1,3612 x1,3913 x1,42

9

6 Excelent (2,5kg)la ceafa,pieptul la genunchi7 Elita (5kg)la ceafa, pieptul la genunchi

27.Testul de flexie palmara

Subiectul tine dinamometrul in mana in prelungirea antebratului si executa o flexie cu maximul de forta fara sa balanseze corpul sau bratul.

Scor Masculin FemininExcelent >64 >38Foarte bun 56-64 34-38Peste medie 52-56 30-34Mediu 48-52 26-30Sub medie 44-48 22-26Slab 40-44 20-22Foarte slab <40 <20

28.Testul de saritura in lungime de pe loc

Sportivul plasat la o linie trasata pe sol, cu picioarele usor departate, executa o saritura maxima de pe doua picioare in lungime cu balansul puternic al bratelor.

Scor Masculin(cm) Feminin(cm)Excelent >250 >200Foarte bun 241-250 191-200Peste medie 231-240 181-190Mediu 221-230 171-180Sub medie 211-220 161-170Slab 191-210 141-160Foarte slab <191 <141

29.Testul de saritura pe verticala

Stand lateral la perete cu bratul ridicat , se marcheaza inaltimea maxima la care sportivul poate ajunge fara a ridica talpa de pe sol, apoi se cere sa se execute o saritura maxima de pe doua picioare, cu atingerea peretelui in punctul cel mai inalt posibil.

Scor Masculin(cm) Feminin(cm)Excelent >70 >60Foarte bun 61-70 51-60Peste medie 51-60 41-50Mediu 41-50 31-40Sub medie 31-40 21-30Slab 21-30 11-20

10

Foarte slab <21 <11

30.Testul triplu salt

Plecare din stand departat in plan antero-posterior.Pista este trasata in sala si continuata cu saltea pentru aterizare.Ruleta derulata pe pista de sarituri.Trei incercari consecutive.Se masoara in centimetri.In cursul incalzirii este bine sa se execute cateva serii de pas sarit pentru pregatirea articulatiilor, ligamentelor si grupelor musculare aferente.

31.Testul de mentinere in izometrie

Obiectiv:anduranta membrelor inferioare.Este contraindicat celor care au probleme la genunchi(rotula).Din stand cu spatele sprijinit de perete, picioarele departate la latimea umerilor, indoirea genunchilor, oprindu-se intr-o pozitie cum ai sta pe scaun imaginar.

foarte slab <35”

slab 35”-55”

bun 55”-1’30”

excelent >1’30”

32.Testul de aruncare a mingii medicinale(3kg)

Sportivul este asezat cu spatele la o lada de gimnastica, pentru a permite mai bine extensia bratelor in lansarea mingii.Pozitia de lansare : sezand cu genunchii indoiti, talpile pe sol.Trei mingi medicinale de 3 kg.Se executa 3 incercari consecutive la fiecare sportiv.Se masoara in centimetri

33.Testul de rezistenta pentru musculatura abdominala

Sportivul executa ridicari ale trunchiului din culcat dorsal cu picioarele indoite la 90 de grade, cu talpa pe sol, inregistrandu-se numarul de repetari corecte in timp de 20-60 de secunde.Nivelul 1: palmele sunt pe coapse,picioarele imobilizate de un partener,ridicarea umerilor si omoplatilor de pe sol si revenire.Dupa 20 de repetari se trece la nivelul 2.Nivelul 2: bratele indoite si asezate pe piept,ridicarea spatelui si omoplatilor de pe sol cu revenire.Dupa 20 de repetari se trece la nivelul 3.Nivelul 3: palmele la ceafa, ridicarea trunchiului si atingerea genunchilor cu coatele si revenire.

34.Naveta 5x10 metri

Timpul parcurs pentru acoperirea a 5 parcursuri de 10 metri fiecare cu schimbare de directie.-pista este trasata pe o suprafata duara(asfalt,tartan)-pista este delimitata de 2 linii albe la distanta de 10 m-delimitarea zonei de schimbare a directiei-plecarea este individuala din pozitia de start inalt,picioarele departate in plan antero-posterior

11

-se aseaza obligatoriu un picior pe linia trasata la 10 m si linia de plecare-se poate acorda a 2a incercare numai dupa un repaus pasiv de 5 minute-cronometrajul se face in sutimi de secunda

35.Testul japonez

Subiectul se plaseaza intre 2 puncte fixe situate la 4,5 m baieti si la 3 m fete.Deplasarea se va realiza cu pasi adaugati cat mai repede posibil , de fiecare data atingandu-se cu mana cele 2 puncte.

Evaluare: cronometrarea parcursului pentru un numar specificat de parcursuri.

36.Testul 9-3-6-3-9

Subiectul efectueaza cat mai repede posibil parcursul reprezentat, ramanand tot timpul orientat in aceeasi directie(deplasare inainte-inapoi). Se va cronometra timpul inregistrat.

37.Testul pentru viteza de deplasare

Cursa individuala de viteza pe 50m plat.-se alearga pe o suprafata dura-plecarea este marcata de o linie alba-sosirea este marcata de doua fanioane-plecarea este individuala din start inalt, picioarele departate in plan antero-posterior,cronometrul porneste din prima miscare a piciorului dinapoi-se cronometreaza in sutimi de secunda-a doua incercare poate fi acordata dupa o pauza de 5 minute

12

38.Proba de agilitate 20 m

Subiectul porneste in sprin de la linia din mijloc spre stanga si atinge cu piciorul stang linia din stanga.Sprinteaza apoi spre extrema dreapta si apune piciorul drept pe linie, apoi sprinteaza spre linia din centru pe care trebuie sa o atinga cu mana. Se cronometreaza acest parcurs.

39.Testul Adams de rapiditate

Executantul porneste din spatiul 1 cu saritura de pe 2 picioare, sarind in ordinea numerelor, cu scopul de a realiza cat mai multe sarituri in 15 secunde.Se considera greseala atingerea unei linii sau neatingerea solului cu ambele picioare.Se numara sariturile reusite si se raporteaza la cele gresite. Cele 2 linii intersectate au lungimea de 1m.

2

1

4

3

13

1

2

3

4

8

57

6

40.Testul Edgren de rapiditate

Se traseaza 3 linii paralele cu lungime de un metru si distanta dintre ele de 1,2 m.Sportivul porneste de la linia din ,mijloc de unde sare spre dreapta astfel incat sa atinga linia cu piciorul drept, apoi sare spre stanga astfel incat sa atinga linia din stanga cu piciorul stang. Pe durata a 10 secunde trebuie sa realizeze cat mai multe sarituri, orice saritura de la o linie la alta valoreaza doua puncte, iar de la linia laterala la cea din centru 1 punct.

41.Proba de viteza in romb

Se porneste de la pozitia 1, se urmeaza traseul cu schimbarea directiei pana la 8, aici se executa pivotarea spre dreapta si se alearga inapoi pana in punctul de plecare.Intregul parcurs este cronometrat.

42.Parcursul bumerang

43.Testul Flamingo

Testul consta in mentinerea unei pozitii din stand pe piciorul favorit in echilibru timp de un minut pe o sipca asezata la 10 cm fata de sol.Celalalt picior este indoit din articulatia genunchiului si apucat cu mana la nivelul gleznei.Bratul liber este ridicat inainte, indoit din articulatia cotului avand rol de a mentine echilibrul.

-se va masura timpul de echilibru, adica timpul in care nu se da drumul piciorului, si nici o parte a corpului nu intra in contact cu solul-daca oricare parte a corpului atinge solul, sau glezna este scapata din priza atunci testul se reia si se acorda penalizare cate un punct

14

-daca subiectul a executat 5 incercari de cate un minut primeste 5 puncte, iar daca se intrerupe de 15 ori in primele 30 de secunde este considerat incapabil se a efectua testul-acest test nu trebuie aplicat copiilor mai mici de 7 ani

44.Testul slalom in patratele(testul in patrat)

Se traseaza pe sol un patrat cu latura de 90 cm care se imparte in patratele de 30 cm(9 patratele), dupa care se mai traseaza doua de aceeasi dimensiune pe laturi opuse. Se cere ca subiectul din patratul “0” sa execute, conform numerotarii sarituri pe ambele picioare, cat mai rapid, in patratelele respective, fara sa omita un patratel sau sa calce liniile despartitoare. Se cronometreaza timpul de parcurgere si se inregistreaza numarul erorilor.

45.Testul riglei

Subiectul sta pe un scaun, cu mana stanga intinsa inainte.Un partener tine o rigla vertical cu mana stanga(rigla trebuie sa aiba 40 cm cu sectiuni la un cm).Subiectul din picioare da drumul riglei, iar cel de pe scaun trebuie sa o prinda cat mai rapid posibil. Se masoara distanta dintre baza manii si baza riglei. Are voie la 3 incercari cu fiecare mana.Se noteaza cele mai bune scoruri. Scorul final este raportul dintre suma celor 2 rezultate si numarul de incercari.

foarte slab >33cmslab 33-29cmbun 29-26cm

excelent <26cm

46.Materiale de lucru folosite in antropometrie

47.Sistematizarea masuratorilor antropometrice

48.Masuratori antropometrice-dimensiuni longitudinale• înălţimea, bustul, capul, gâtul, lungimea membrelor inferioare, superioare, în ansamblu şi pe

segmente (coapsă, gambă, picior, braţ, antebraţ şi palmă);

49.Masuratori antropometrice-dimensiuni transversalediametrul bitemporal, bizigomatic, anvergura, diametrul biacromial, toracic, biepicondiliar (femural şi humeral), bistiloidian, bicret, bispinal, bitrohanterian, bimaleolar, lăţimea palmei, piciorului;

50.Masuratori antropometrice-dimensiuni circulare• perimetre ale capului, gâtului, toracelui,

abdomenului, braţului, antebraţului, şoldului, coapsei, genunchiului, gambei, gleznei, talia;

51.Testul Ruffier

15

Se inregistreaza frecventa cardiaca in ortostatism, se executa 30 de genuflexiuni in 30 de secunde, se inregistreaza din nou frecventa cardiaca, apoi dupa o pauza de 1 minut se inregistreaza din nou frecventa cardiaca.

Valorile rezultatelor inregistrate se evalueaza dupa numarul punctelor obtinute, puncte care au urmatoarea semnificatie:-foarte bine=intre 0,5 si 5-bine=intre 5,1 si 10-mediocru=intre 10,1 si 15-slab=peste 15

52.Testul Cooper

Proba consta in a alerga 15 minute si a parcurge o distanta cat mai lunga posibil.Masculin-20/29 ani-foarte slab 2000m-slab2300-bine2500-foarte bine2800-excelent 3100Feminin-20/29 ani-foarte slab1850-slab2000-bine2300-foarte bine2600-excelent2800

Variantele testului Cooper:-Alergarea de 8 minute la copii-Alergarea de 15 minute la copii

53.Testul Conconi

Este un excelent instrument de masurare a capacitatii afective de rezistenta aeroba prin intermediul vitezei de alergare maximala.

Dupa o incalzire de 15-20 de minute ,fiecare dintre participanti primeste un instrument de masura a ritmului cardiac(pulsometru sportiv), care inregistreaza variatiile ritmului.Testul Conconi debuteaza cu o alergare usoara-in general la 72 secunde pentru 200m,-care cresc apoi cu 2 secunde la fiecare 200m, si apoi cu o secunda mai putin(dupa 40 secunde pentru 200m). Alergatorul urmeaza exercitiul atata timp cat poate sa mentina ritmul ridicat.

Pentru a asigura pe tot parcursul testului o acceleratie regulata, un semnal de control este dat la fiecare 50m(un fluier sau un semnal inregistrat pe banda),care ii asigura alergatorului un ajutor permanent pentru a pastra ritmul.

Inainte de executia testului Conconi trebuie deci sa plasam la fiecare 50 m marcaje pe pista de 400 m.Marcajele de la 200 m-numai la trecerea lor se efectueaza schimbarea vitezei-trebuie sa prezinte un caracter distinct specific(fanion,tarus,etc.)

Daca nu exista o inregistrare a pacemaker-ului care poate sa fie legata de un microfon care indica ritmul printr-un semnal, trebuie sa recurgem la un tabel.Cu un fluier: la fiecare 50m, la fluierul de control, alergatorul sau jucatorul trebuie sa se gaseasca la marcajul corespunzator; la fiecare 200m un apel, un fluier sau un semnal special atrage atentia asupra schimbarii ritmului urmator.

54.Testul motori

55.Testul de lateralitate podala

16

56.Evaluarea mobilitatii laterale a trunchiului

Indoirea trunchiului lateral, se masoara distanta pe care o parcurg varfurile degetelor din pozitia vertical pana in pozitia de indoire(in cm).Acest test mai poate masura capacitatea de extensie a muschilor drepti si a muschilor oblici ai abdomenului.Testul se aplica pe ambele parti.

57.Parametrii tendintelor centrale

58.Indicatorii de inpruniere??? sau de diste...???

59.Bateria de teste EUROFIT.

Obiectivele testelor Eurofit:-stabilirea unei baterii de teste aprobate de toate tarile Europei-sprijinirea invatamantului in activitatea de evaluare a capacitatii fizice ale elevilor-sprijinirea activitatii de determinare a capacitatii fizice in relatie cu sanatatea.

Bateria de teste Eurofit este formata din 6 masuratori antropometrice(inaltime,greutate,si 4 plici de tesut adipos), 8 teste motrice(Flamingo,atinge placile, flexia trunchiului inainte din asezat , saritura in lungime de pe loc,dinamometrie manuala,ridicari de trunchi din sezand,mentinut in atarnat,cursa de 50m) si doua teste de anduranta cardio-respiratorie(cursa navetei de rezistenta si testul pe bicicleta ergonomica)

Masurarea a 4 plici(triceps, subscapular, supra iliac, coapsa). Determinarea plicilor se realizează pentru aprecierea compoziţiei corporale.

Plică include un dublu strat, al pielii şi al ţesutului adipos subcutanat, nu şi muşchiul.Plică se formează prin ciupire între police şi index; se strânge ferm şi se menţine pe tot parcursul

măsurătorii.Se măsoară cu caliperul, plasat cu muchiile la lcm de police şi index

Ordinea testelor motrice:-testul de echilibru Flamingo-“Atinge placile”-flexia trunchiului inainte din pozitia asezat-saritura in lungime fara elan(de pe loc)-dinamometrie manuala-ridicari de trunchi din pozitia asezat(abdomene)(un numar cat mai mare timp de 30 de secunde)-mentinut in atarnat(se mentine barbia deasupra barei)-timpul de 17,4 secunde va primi 174-cursa naveta de 10X5 m(trebuie administrat ultimul)(se repeta de 10 ori un traseu de 5m)

Atinge placile-atingerea rapida alternativa a doua placi cu mana indemanatica.Stand departat in fata unei mese pe care sunt asezate placile.O mana se aseaza in centru placii dreptunghiulare(20x10cm).Cu cealalta mana(indemanatica) se efectueaza o miscare de dute-vino, cat mai repede posibil , intre cele doua discuri(cu raza de 10cm, plasate la 40 cm de axa mesei),trecand pe deasupra manii situate in mijloc.Discurile trebuie atinse de fiecare data.Comanda “Gata...pleaca!”.se efectueaza 25 de cicluri cu mana(50 de atingeri). Se cronometreaza.

17

Indoirea trunchiului inainte din asezat—pentru acest test sunt necesare o placa cu lungimea de 55cm si latimea de 45cm, prevazuta cu un dispozitiv de prindere pentru a se monta la capatul unei banci de gimnastica pe care s-a aplicat o banda gradata de la 0 la 50 cm. Subiectul este asezat pe capatul bancii si executa o indoire a trunchiului in fata, impingand lent si progrsiv linia pe spre inainte si ramanand nemiscat in pozitia cea mai inaintata pana numara la 2. Daca varfurile degetelor de la ambele maini nu ajung la aceeasi distanta se ia in calcul media dintre ele. Se efectueaza 2 incercari si se inregistreaza cel mai bun rezultat.

Cursa naveta de rezistenta –alergare de-a lungul unei piste de 20m, sincronizandu-se cu o serie de semnale sonore de pe caseta. Minutele 1,2 si 3 au cate 7 ture, 4 si 5 cate 8 ture, 6,7si 8 cate 9 ture, 9si 10 cate 10 ture, 11 si 12 cate 11 ture, 13,14 si 15 cate 12 ture, 16si 17 cate 13 ture, 18,19si 20 cate 14 ture, 21-23 cate 15 ture.

Testul pe bicicleta ergonomica-subiectul pedaleaza fara intrerupere 9 minute, in tempou de 60 de ture pe minut.Se stabileste prima incarcatura in functie de greutatea corporala.

Obezi Normali Sportivi

Baieti ¾ 1 1 si ¼

Fete ½ ¾ 1

Este masurata frecventa cardiaca in ultimile 15 secunde ale minutelor 3,6,9 ale testului.In functie de rezultatul pulsului din minutele 3 si 6 se stabilesc a doua si a treia incarcatura.

18