subiecte mdcs

Upload: ninakma

Post on 19-Jul-2015

860 views

Category:

Documents


14 download

TRANSCRIPT

SB 1. Definitii, criterii de selectie a publicatiilor pentru a fi analizate Tipul publicatiei : ex. revista la care functioneaza un comitet de lectura etc Tipul documentului : articol original, metaanaliza ( nu sunt luate in scrisorile catre editor, editorialele, articolele generale ) Tipul studiului : studiu comparativ sau necomparativ, realizat la om ( nu sunt luate in consideratie studiile experimentale pe animale sau pe piese anatomice cu exceptia cazurilor particulare si a studiilor comparative care sunt putin sau deloc realizabile la om ) Metodologia de studiu : protocolul studiului care sa corespunda ideei cercetarii SB 2. Caracteristicile protocolului dupa ideea cercetarii. Ideea cercetata EPIDEMIOLOGIE : incidenta EPIDEMIOLOGIE : prevalenta TERAPIE : eficacitate TERAPIE : siguranta DIAGNOSTIC : reproductibilitate/ variabilitate DIAGNOSTIC : sensibilitate/ specificitate DIAGNOSTIC : eficacitate/ utilitate DIAGNOSTIC : strategie CAUZALITATE : fenomene frecvente, controlabile CAUZALITATE : fenomene frecvente, necontrolabile CAUZALITATE : fenomene rare PROGNOSTIC : boala frecventa PROGNOSTIC : boala rara Protocolul studiului Supravegherea populatiei ( cohorta/registre) Transversal (esantion reprezentativ) Studiu randomizat controlat Studiu randomizat controlat sau de cohorta Transversal comparativ cu repetari ale masuratorilor Transversal comparativ cu un standard de aur Studiu randomizat controlat Studiu randomizat controlat sau analiza deciziei Studiu randomizat controlat Studiu de cohorta Studiu caz-martor Studiu randomizat controlat/studiu de cohorta Studiu caz-martor

SB 3. Nivelul dovezilor si gradarea recomandarilor.

a.

Nivelul probelor stiintifice: caracterizeaza puterea studiului de a raspunde la problema pusa la inceputul cercetarii.

nivel puternic : -protocolul este adaptat pentru a raspunde cel mai bine la problema cercetata -studiul este realizat fara erori sistematice (bias) importante -analiza statistica este adaptata obiectivelor ( puterea studiului crescuta) nivel intermediar : -protocol adaptat dar: -puterea studiului limitata si/sau -deficiente minore in metodologia de studiu nivel redus : -protocol adaptat dar : -puterea studiului redusa (statistica minima, de baza) -bias-uri greu de controlat

b.Gradarea recomandarilor decizia diagnostica sau terapeutica precizata in functie de puterea probelor stiintifice furnizate de datele din literatura medicala si avizul profesionistilor.

grad A : bazate pe cunostinte stiintifice obtinute prin studii cu nivel puternic al probelor stiintifice grad B : bazate pe prezumtii stiintifice oferite de studii cu nivel intermediar al probelor stiintifice grad C : bazate pe studii cu nivel scazut al probelor stiintifice SB 4. Tipuri de studii: studii descriptive prezentare; avantaje; limite; structura protocolului de studiu; coeficientul de corelatie. AVANTAJE stabilesc prevalena uoare, rapide, ieftine date uor de cules aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile programelor de sntate public controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecilor generatoare de ipoteze LIMITE nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor ("oul sau gina?") nu sunt studii predictive (RR) nu sunt utile pentru evaluarea incidenei nu se aplic n cazul bolilor rare riscul unor factori de confuzie riscul erorilor de anamnez riscul interpretrilor abuzive PROTOCOL ( pt studiul de pevalenta ) 1.ilustrarea ipotezei 2. populatia( selectionarea esantionului si intervalul de timp urmarit) 3.culegerea datelor 4.analiza datelor 5.utilizarea rezultatelor PREZENTARE 1. Cazuri raportate 2. Serii de cazuri

3.4.

Studii ecologice (de corelatie) Studii de prevalenta

CORELAREA: * unui factor presupus de risc cu: mortalitatea / incidena/ prevalena unei boli Coeficientul de corelatie r: masoara importanta asocierii intre variabile

-

cuantifica importanata relatiei liniare intre expunere boala (la fiecare modificare a gradului de expunere, corespunde crestere/diminuare proportionala a bolii) valoarea coeficintului de corelatie variaza intre +1 si -1 0,5 1 0,5 - 0,8 0,2 - 0,5 0 - 0,2 puternica moderata slaba neglijabila

SB 5. Tipuri de studii : analitice observationale prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de studiu, tipuri de riscuri calculate in aceasta categorie de studii.

1.

Studii analitice observationale etiologice PROTOCOL 1. Ipoteza 2. Alegerea esantionului( cazuri, martori, evaluarea factorului de risc)

Expunere factor de risc DA NU

Boala prezenta a c a+c

Boala absenta b d b+d

3.Analiza datelor 4.Interpretarea datelor 5. Prezentarea rezultatelor AVANTAJE: -uor de efectuat -durat scurt de timp (util i n urgene epidemiologice) -repetabil -economic -urmrirea unei boli rare -utilizarea unor examinri complexe -analiza mai multor factori de risc LIMITE: -alegerea grupului caz/control = erori greu msurabile -boli rare - alegerea aleatorie a cazurilor = dificil - pierderii unor cazuri (diagnostic incert) -nu estimeaz incidena bolii la expui/ne-expui -relaia cauz-efect i secvena timp ntre factorul de risc - boal = dificile ansa de expunere a cazurilor la FR OR1 = Proporia cazurilor expuse Proporia cazurilor ne-expuse

=

a/ (a+c) = a c/ (a+c) c

ansa de expunere a martorilor la FR OR2 = Proporia martorilor expui = b/ (b+d) = b Proporia martorilor ne-expui d/ (b+d) d Raportul anselor: ansa de expunere printre cazuri = a/c = ad = OR ansa de expunere printre martori b/d bc OR >1 Factor de risc OR = 1 Factor indiferent 0R 1 RR =1 RR < 1

Factor de risc Factor indiferent Factor de protectie

SB 6. Tipuri de studii: trialuri clinice prezentare, avantaje, limite, structura protocolului de studiu. ( studiu analitic interventional ) Trialurile clinice - studii analitice de apreciere a eficacitii clinice a unor: * proceduri diagnostice (teste de depistare i de precizare a diagnosticului) * intervenii 1. PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI 2. ALEGEREA TERAPIEI (cea mai eficient/ cea mai puin nociv)

TRIALURILOR CLINICE COMPARATIVE TRIALURI CLINICE RANDOMIZATE sau FR RANDOMIZARE PROTOCOL 1. FORMULAREA IPOTEZEI 2. ALEGEREA SUBIECILOR metoda de selecie mrimea eantionului stabilirea eantionului 3. ALEGEREA GRUPURILOR DE COMPARARE grupuri de comparare dup caracteristicile bolnavilor grupuri de comparare dup alternativa de tratament 4. ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI administrarea non- aleatorie administrare randomizat 5. MODIFICRI SURVENITE N TIMPUL STUDIULUI 6. ANALIZA REZULTATELOR 7. FINALITATEA STUDIULUI: deces; boal; invaliditate; disconfort; insatisfacie AVANTAJE * aprecierea eficacitatii clinice a unor: - proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului); - interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire) - interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata) * economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna LIMITE * reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice * nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii * costisitoare * dificil de realizat * pot perturba relatia medic pacient ( administram interventia la unii si la altii nu de ce?) SB 7. Evaluarea performantelor testelor Definitii TEST : termenul care exprima procedeele de culegere a datelor (chestionare,gesturi clinice, examene complementare) privitoare la starea indivizilor. TEST DIAGNOSTIC: demonstrarea existenei strii de boala sau demonstrarea abaterii de la normalitate (test diagnostic). TEST DE DEPISTARE : identificarea ntr-o populaie aparent sntoas a persoanelor cu risc crescut de a fi n mod real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (test screening). b. Tipuri de teste Testele permit evaluari diferite in functie de natura examinarilor 1. Calitative Ex: imagistica medicala - radiografie, echografie, scanner;citologie; raspunsurile la un chestionar etc. *raspunsurile sunt binare (dichotomice) : da/nu; prezent/absent - sub forma unei scale nominale : necroza, fibroza - sub forma unei scale ordinale : germeni sensibili, intermendiar sensibili, rezistenti la antibiotice

2. Cantitative Ex: biochimice, hematologice, serologice masuratori ale TA, IMC ) * rezultatele sunt variabile cantitative ; necesita definirea valorilor de referinta sau se accepta un standard de aur (gold standard) pentru separarea situatiilor normale de cele patologice. SB 8. Criterii de evaluare a testului: clasificare, validitate, reproductibilitate, specificitate, valoare predictiv pozitiv, valoare predictiv negativ, valoare global. 1. VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN CERCETARE Validitatea datelor culese Fiabilitatea rezultatelor 2.VALOAREA INFORMATIONALA A TESTULUI IN PRACTICA 3. Utilitatea operationala Acceptabilitate Costuri Utilitatea operationala Validitatea datelor culese : * valoarea unui test trebuie stabilit pe baza unui numr mare de persoane investigate att dintre cele sntoase ct i bolnave * interpretrile rezultatelor unui test i a rezultatelor metodei de referin a trebuie efectuate independent pentru a nu se subestima utilitatea testului Definiie: Validitatea intern a unui test diagnostic este dat de performana acestuia n raport cu o metod de referin (Gold standard) i de performanta de selecie a subiecilor examinai la sfritul valid rii= capacitatea testului de a identifica boala Validitatea extern a unui test este dat de capacitatea testului de a descrie situaia real a unei stri patologice n populaia general i performana acestuia n condiiile n care datele sunt deja colectate Reproductibilitatea unui test este aptitudinea diversilor observatori de a ajunge la acelasi concluzii in conditiile in care sunt confruntati cu rezultatele aceluiasi test realizat la aceleasi personae. Sensibilitatea unei metode indic proporia bolnavilor pe care testul este n msur s-i identifice din ntreag efectivul ca urmare a rezultatelor pozitive ale testului. Specificitatea indic proporia persoanelor sntoase confirmate ca fiind n afara strii de boal n urma nregistrrii rezultatelor negative ale testului Valoarea predictive a rezultatelor pozive indic proporia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul rezultatelor pozitive Valoarea predctiva a rezultatelor negative indic proporia rezultatelor valabile (adevarate) din ansamblul rezulatelor negative Valoarea globala (eficienta) testului indic proporia rezultatelor valabile din ansamblul evalurilor efectuate SB 9. Criterii de alegere a unui test diagnostic. sensibilitate,

1. este de preferat un test sensibil dac: boala este grav; boala este tratabil; rezultatele fals pozitive nu genereaz prejudicii psihologice sau economice persoanelor examinate 2. este de preferat un test ct mai specific dac: boala este grav dar dificil de vindecat (sau chiar incurabil); a ti c nu exist boala este un element important att din punct de vedere psihologic ct i din punct de vedere managerial (economic); rezultatele fals pozitive pot fi psihologic i economic traumatizante pentru persoanele examinate 3. este de preferat utilizarea rezultatelor pozitive ale unui test dac acesta are o valoare predictiv crescut n situaii n care tratamentul persoanelor cu diagnostic fals pozitiv ar avea consecin e grave. 4. este de preferat un test cu valoare global crescut dac boala este important dar tratabil ;rezultatele fals pozitive i fals negative sunt traumatizante i implic producerea unor consecin e grave asupra persoanelor examinate Sb 10. Lectura critic a unui articol Utilizatorii: A.- membrii comitetelor de lectur (reviste cu peer review ; Peer review = lectura critica dpdv al redactorilor revistelor in care publicam. ) B.- cititorul: dvs., eu medicul practician, cercettorul, doctorandul, studentul la medicin Obiective comune: - s citeasc repede pentru a ctiga timp - s aleag esenialul Obiective separate: Lectur aprofundat (A) / lectur rapid (B) Lectura aprofundataa : s verifice originalitatea i veridicitatea datelor Obiective -Deprinderea tehnicii de lectur rapid -Lectura critic se bazeaz pe cunotine metodologice serioase -Utilizarea datelor n rezolvarea cazurilor clinice Reguli generale ale lecturii critice: -Sa tii ce vrei / ce trebuie s citeti

-S nu fii orbit de prestigiul revistei (dar s ii cont iniial) -S nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar s ii cont iniial) -S cunoti regulile lecturii rapide pentru a elimina ceea ce este inutil -S tii s aplici o gril de lectur -S ai cunotine de epidemiologie clinic ntrebri 1.Studiu original sau un review ? 2. Obiectivul studiului i ntrebarea (ipoteza de lucru?) 3.Metodologia este verificat ? 4.Care sunt rezultatele? 5.Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu? Lectura critic pe capitole: LECTUR RAPID -Citii titlul/cuvintele cheie -Citii rezumatul -Apreciai tipul studiului -Rezultatele sunt utile? -Rezultatele sunt aplicabile n domeniul n care lucrai? LECTUR DETALIAT -Titlul -Rezumatul -Capitolul introductiv, ipoteza de lucru, obiectivele -Materialul i metoda -Rezultatele -Discuiile -Referinele bibliografice SB 11. Grile de evaluare dupa criteriile metodologie de studiu. 1. Obiective - prognostic-evolutie -test diagnostic -consecintele unei interventii -etiologie cauzalitate -exista ipoteza? 2. Tipul de studiu

- descriptive (observational transversal) - analitice (observational etiologic si de interventie ) - metaanaliza -studii de analiza deciziei 3. Factorii studiati -expunere -interventie -test diagnostic 4. Criterii de evaluare Cei 5 D : - Death - Disease - Disability - Disconfort - Dissatisfaction -definirea, masurarea, validarea criteriilor de evaluare 5. Populatia sursa si subiectii studiati - numar -categorie -criterii de includere/excludere -rata raspunsurilor lot != esantion populatia sursa!= potential selectionata in studiu != accesibila !=in mod real studiata 6. Factorii de confuzie si erori potentiale - factori de confuzie : realitatea statistica nu corespunde cu realitatea biologica -erori posibile : - modificatori ai efectelor - datorita intamplarii - erori sistematice ( modifica parametrii ) Ex: definirea populatiei tinta si populatiei sursa; fluctuatii de esantionaj; biasuri; neraportarea rezultatelor studiilor negative 7. Rezultate Echipa : clinician + metodolog + statistician + informatician = analiza, prezentarea si interpretarea integrativa a rezultatelor 8. Concluziile cercetatorilor - validitate -aplicabilitate -concordanta cu principiile medicinei bazate pe dovezi (MBD) SB 12. Conceptul si definitia documentarii stiintifice. - documentarea : -tiina nregistrrii, organizrii i diseminrii cunotinelor specializate; tiina care permite furnizarea tuturor documentelor despre un subiect - documentul: -orice material scris, n format tiprit sau electronic, care are drept scop transmiterea coerent de informaii - conceptul de documentare : - implic activitatea unei persoane/grup de persoane care este interesat/sunt interesate de un anumit subiect i care consult documente aferente subiectului n cauz SB 13. Motivatia si obiectivele documentarii. a) informare orientat pentru pregtirea profesional - student: - aprofundarea unor subiecte - dezvoltarea capacitii de lucru individual - medic (toate gradele) - actualizarea cunotinelor - creterea competenelor

b) informare orientat pe activitatea de cercetare - cunoaterea realizrilor existente la momentul respectiv, a preocuprilor similare n domeniu, a potenialelor direcii de cercetare - compararea rezultatelor obinute de ali cercettori cu rezultatele proprii Activiti desfurate - consultarea unor cri/capitole din cri privire de ansamblu asupra subiectului - consultarea n periodice a diverselor tipuri de articole - vizitarea unor site-uri de profil SB 14. Tipuri de documente. a. dup suport: - tiprite - n format electronic b. dup tipul de informaie oferit: - documente primare - ofer elemente de cunoatere propriu-zis (informaii originale), nsoite de informaii bibliografice - exemple: cri, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc. - documente secundare -ofer numai informaii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permind regsirea acestora (repertorii bibliografice) - instrumente de lucru, rezultat al unei documentri specializate care are la baz documentele primare - exemple: fi de carte, catalog de bibliotec, list bibliografic pe subiect, index de revist, buletin bibliografic, baz de date - documente teriare - semnaleaz sau prezint documente secundare - exemplu: bibliografie de bibliografii Sb 15. Modalitati de documentare Documentarea reprezinta activitatea de informare amanuntita si temeinica, pe baza textelor tiparite pe diferite suporturi, cu scopul cunoasterii, dovedirii sau sustinerii unor idei, teze, reguli, teorii, concepte, doctrine, actiuni, procese sau activitati reale, actuale sau viitoare. Textele scrise sau tiparite, publicate sau nu, reprezinta forma materiala de fixare a informatiilor pentru transmiterea lor n timp si spatiu. Acestea mbraca diverse forme, n cazul nostru fiind cunoscute sub denumirea de carti, enciclopedii, compendii, dictionare, cursuri, monografii, reviste, rapoarte, comunicari si referate stiintifice etc. Sistemele de informare tehnico-stiintifica clasifica aceste publicatii sau documente n trei mari categorii pe care cercetatorii, cadrele didactice, cursantii, studentii, practicienii etc. trebuie sa le aiba n vedere pentru o documentare solida. Publicatiile primare Publicatiile primare sunt reprezentate de cartile, enciclo-pediile, manualele si cursurile universitare, compendiile, revistele, rapoartele si comunicarile stiintifice ce privesc domeniul lucrarii de diploma etc. Aceste publicatii au un grad ridicat de generalizare si originalitate, constituind punctul de plecare n circuitul transferului de informatii. Publicatiile secundare Publicatiile secundare sunt continute n mod frecvent de "revistele de titluri" si "revistele de referate", prin care se asigura o informare generala si tematica, retrospectiva sau curenta, asupra unui domeniu, tema sau problematica. Publicatiile secundare, n mod deosebit, revistele de referate "sunt cele mai cautate mai ales de cercetatori si studenti pentru a identifica mica si marea creativitate, ideile, tezele si conceptiile cele mai noi". Acestea dau si posibilitatea unor conexiuni pentru noi abordari, schimbari, perfectionari, mbunatatiri etc. n domenii de interes. Publicatiile tertiare Publicatiile tertiare sunt elaborate pe baza prelucrarii unor surse primare sau/si secundare destinate, mai ales, documentarii tematice. Ele sunt difuzate bibliotecilor interesate sub denumirea de "Sinteze" referative si

colecteaza informatiile pe o "tema data", din reviste periodice, primare si secundare, carti, comunicari stiintifice, rapoarte, dari de seama etc. din ultima perioada de timp. SB 16. Fazele documentarii : alegerea surselor de informatii; principii de cautare; selectia documentelor; analiza documentara (evaluarea critica a informatiilor ). 1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAII - surse: documente primare, secundare, teriare - documentele secundare indispensabile ntr-un demers de cercetare, singura cale de acces la documentele primare Sursele secundare a) reviste de semnalare reviste de sumarii ale periodicelor Current contents), Le Medexpress indexuri de semnalare Index Medicus, Excerpta Medica (Elsevier) b) reviste analitice buletine de rezumate - acoper domenii vaste sau restrnse/specializate - timp ndelungat pentru realizare (cteva luni ntre apariia unui document i publicarea analizei sale) buletine de anunare a documentelor nc nepublicate - prezint o eviden a lucrrilor tiinifice acceptate pentru publicare - important pentru informarea grupurilor de cercettori angrenai n teme similare, ntreprinse simultan c) liste bibliografice inserate n diverse lucrri d) sisteme de catalogare-indexare n biblioteci 2. PRINCIPII DE CUTARE - criterii uzuale - cuvinte-cheie (exprim condensat coninutul unui text/subiect) - index de subiecte - index de autori 3. SELECIA DOCUMENTELOR - implic o lectur rapid - primul criteriu de selecie respectarea principiilor de redactare tiin ific - (i) evaluarea titlului i a rezumatului dac rezumatul este relevant, corespunznd subiectului cutat, documentul merit o lectur complet - (ii) evaluarea rezultatelor are o eficacitate crescut, dac se cunoate bine Subiectul 4.4. ANALIZA DOCUMENTAR - implic lectura complet, aprofundat i obiectiv a articolelor selecionate - permite compararea informaiilor furnizate de dou sau mai multe surse primare, asupra unei aceleiai teme - permite compararea informaiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie n acelai domeniu - conduce la acumularea de cunotine generale/speciale care pot fi utilizate n activitatea proprie SB 17 Standarde in organizarea centrelor de documentare Serviciul de achiziii (asigur legtura cu furnizorii i, conform bugetului, achizi ioneaz documente de interes). Serviciul de mprumut interbibliotecar (asigur relaia cu alte biblioteci/institu ii, pentru procurarea unor documente inexistente n fondul propriu, la solicitarea cititorilor). Serviciul de conservare (ordonare clar, precis i n condiii de siguran maxim a tuturor materialelor). Serviciul de circulare a documentelor (pentru servirea publicului). Serviciul de suport tehnic (informatizarea activitilor, multiplicare etc.). Serviciul de schimb n cazul bibliotecilor afiliate unor instituii de nvmnt/cercetare (schimburi de materiale editate sub egida instituiilor respective).

SB 18. Baze de date - baza de date mulime / colecie de date, organizat pentru a optimiza prelucrarea acestora, n contextul unui set de aplicaii - elementul fundamental n organizarea informaiilor ntr-o baz de date se numete articol - articolul se compune din mai multe zone denumite cmpuri care pot fi adresate direct - un grup de articole omogene, structural identice, formeaz un fiier - software-ul care asigur procesarea informaiilor ntr-o baz de date (creare, actualizare, interogare etc.) este uzual denumit sistem de gestiune a bazei de date (SGBD) - exemple: dBASE, FoxPro, ORACLE Baze de date bibliografice - iniial, bazele de date pentru biblioteci au respectat concepia fundamental a bibliografiilor specializate - schimbul de date n reea i exploatarea prin Internet a condus la reorganizarea bazelor de date bibliografice - crearea i actualizarea bazelor de date bibliografice sunt realizate n exclusivitate de c tre personalul calificat - accesul utilizatorilor este permis numai pentru operaii de consultare (interogare) a bazei de date SB 19 Utilizarea Internet-ului n documentarea la distan concepte i terminologie de baz elemente pozitive i negative REEAUA INTERNET reea de reele, care unete computere personale, universitare i chiar guvernamentale, furniznd infrastructura necesar pentru utilizarea e-mailului, documentelor hypertext, fiierelor arhivate, a bazelor de date i a altor resurse ale tehnicii de calcul ansamblu imens de reele de calculatoare care formeaz i acioneaz ca o singur re ea uria pentru transportul informaiilor i al mesajelor pe distane orict de mici i orict de mari (anywhere from the same office to anywhere in the world) Elemente pozitive utilizeaz informaii/documente n format electronic software-ul caut i gsete ceea ce ar trebui s ntreprindem noi, ctignd astfel n rapiditate i eficacitate tehnologia permite obinerea, n final, a unei liste cu referinele dorite (list ce poate fi apoi limitat din diverse considerente) aciune care altminteri ar fi trebuit s se desfoare manual introducerea reelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distan i la orice or complementar documentrii clasice, realizat prin accesul la material tiprit faciliteaz un acces rapid la informaia secundar i, n anumite condiii, la informa ia primara utilizarea reelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca i eficien , graie flexibilitii investigaiilor i acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentrii

Elemente negative: nu exist o sistematizare a imensei cantiti de informaie existente pe toate site-urile nu exist instrumente de clasificare i ordonare care s evalueze coninutul intelectual i cota valoric a informaiilor calitatea informaiei este variabil pentru utilizatorul obinuit timpul de cutare a informaiei este frecvent mult mai mare dect s-ar crede viteza de transfer a datelor este puternic dependent de gradul de aglomerare a furnizorului de servicii Internet

SB 20. Servere si baze de date pe probleme biomedicale. Principii si exemple de cautare. - principiu: conexiuni directe ctre documente in extenso, specifice domeniului investigat de cercetare sau de nvmnt: - articole, rapoarte de cercetare, tehnici de laborator, note de curs.

- n scop didactic i tiinific, pe probleme biomedicale, startarea cutrii se face dupa: 1. dup cuvinte-cheie Exemplu: Medline - cel mai cunoscut/utilizat sistem informatic de cutare a referinelor bibliografice - informaii similare ca Index Medicus - rapiditate - lipsa de experien necesar n procesul de cutare poate fi suplinit de ajutorul unui bibliotecar - esenial alegerea cuvintelor-cheie i a opiunilor de rspuns n algoritmul de cutare, pentru a putea ajunge la informaiile dorite 2.dup autor/autori Exemplu: J. G. Cowpe 3. dup reviste/cri/edituri Exemplu: Analytical Cellular Pathology 4. dup numele unor instituii de nvmnt superior sau de cercetare Exemplu: University of Utah 5. dup numele unor site-uri specializate Exemplu: PubMed SB 21. TIPURI DE LUCRRI TIINIFICE Clasificare: - articole tiinifice - referate generale - lucrri de diplom - teze de doctorat - dup obiectivul urmrit - Articol original - Editorial - Caz clinic - Scrisoare ctre redacia unei reviste - Articol de trecere n revist (Revue general/Survey) - Actualiti (Mise au point, Update) - Recenzia Analiza comentat (Review) - Articol didactic - dup tipul publicaiei - reviste (periodice) - volume de conferin/congres - volume prezentnd colecii de articole pe un anumit domeniu 1)Articolul original - prezint o anumit activitate de cercetare: - abordarea unui domeniu de cercetare nou - testarea unei ipoteze - publicabil n periodice i/sau volume 2) Editorialul - scris la cererea comitetului de redacie al unei reviste - scurt numr redus de pagini - autorul/autorii autoritate n materia abordat prezint liber opiniile personale -statistic cel mai citit tip de articol. 3)Cazul clinic - raporteaz o observaie, cu comentarii scurte - 4-6 pagini - semnaleaz: elemente originale privind fiziopatologia unei afeciuni, noutatea unui demers diagnostic 4)Scrisoare ctre redacia unei reviste - caz clinic scurt - date preliminarii asupra unei cercetri de mai lung durat - comentarii/opinii contradictorii asupra unui articol deja publicat n revista respectiv

5)Recenzia analiza comentat (review) - analiza comentarea articolelor aprute n cursul ultimelor luni n alte reviste, sau analiza comentarea unor volume (tratate, monografii, etc) 6) Trecerea n revist (revue generale, survey) - prezentare ct mai complet a cunotinelor asupra unui subiect, pornind de la o analiza exhaustiv a lucr rilor publicate - caracter monografic abordare global aspecte clasice, i perspective deschise - referine bibliografice acoper ntreaga istorie a subiectului 7)Actualiti (mise au point, update) - ca obiectiv, se situeaz ntre editorial i trecerea n revist - elaborat la cererea comitetului de redacie a unei reviste sau a organizatorilor unei manifest ri tiinifice - abordeaz un subiect restrns, pornind de la (i) publicaiile aprute n ultimii ani i (ii) experien a personal a autorilor 8)Articolul didactic/pedagogic - obiectiv: instruirea ntr-un anumit domeniu - bun cunoatere a subiectului - capacitate de a se adresa unei clase largi de cititori interesai de subiect, bazndu-se pe un fond minimal de cunotine specific domeniului - bibliografia indicat permite cititorului o aprofundare a subiectului SB 22 Redactarea unei lucrari: reguli de baza, structura generala, modalitati de ilustrare. I. REGULI DE BAZ ALE REDACTRII TIINIFICE - organizare pe seciuni: Titlul Autori (cu afiliere) Textul propriu-zis Mulumiri Furnizarea de extrase Referine bibliografice Rezumat (incluznd cuvinte-cheie) - obiectivul redactrii tiinifice: transmiterea unui mesaj tiinific, n care primeaz valoarea con inutului. -redactarea tiinific se raporteaz la principii care s-au dezvoltat progresiv i care impun rigoare tiinific - alegerea celei mai adecvate formulri pentru ideile i faptele care vor fi raportate - realizarea unei exprimri simple i clare, care s faciliteze lectura - realizarea unei forme concise. II.STILUL DE REDACTARE TIINIFIC - precis, clar, concis - principii utilizare adecvat a timpurilor la care sunt puse verbele: timpul trecut pentru tot ceea ce exprim experiena personal a autorului, timpul prezent pentru noiuni bine stabilite i unanim acceptate utilizarea aceluiai cuvnt pentru a desemna o aceeai noiune, fr ajutorul sinonimelor care pot crea confuzii evitarea expresiilor literare i a cuvintelor inutile evitarea utilizrii diatezei pasive (atunci cnd poate crea impresia de anonimat privind autorul ca subiect logic al construciei gramaticale) i folosirea (neabuziv) a diatezei active cu pronumele persoanei ntia, uzual plural (care indic exact implicarea autorului n realizarea studiului) - precizia lipsa de precizie n redactarea unui articol tiinific ridic suspiciuni asupra rigorii cu care a fost efectuat cercetare respectiv - claritatea utilizarea cuvintelor simple i a unei sintaxe corecte limba n care se scrie trebuie s fie neleas i de un strin care nu are dect noiuni de baz ale vocabularului. - concizia evitarea adjectivelor i adverbelor inutile evitarea pleonasmelor semnalarea unui fapt se face direct, fr a specifica intenia de semnalare evitarea repetiiilor

III.CONCEPEREA TEXTULUI NTR-O LIMB DE CIRCULA IE INTERNA IONAL - n condiiile unor cunotine medii de limb, se recomand: -iniial, elaborarea unui text n limba matern -traducerea textului de ctre autor -n final, verificarea traducerii de ctre un specialist - traducerea implic abiliti de scriere n limba respectiv, care s garanteze att corectitudinea din punct de vedere ortografic i gramatical, precum i utilizarea terminologiei medicale adecvate IV. MODALITATI DE ILUSTRARE FIGURI I TABELE - tabelul: informaii numerice - figura: reprezentri grafice (desene, curbe, diagrame), ilustraii / fotografii - reproducerea dintr-o alt publicaie necesit autorizaia titularului (drept de autor, copyright) Figurile - numerotate cu cifre arabe numerotarea corespunde ordinii de apariie n text - legend subiacent, coninnd toate elementele necesare nelegerii figurii: explicaia simbolurilor, abrevieri, scal- uzual, - n etapa de manuscris, toate legendele sunt grupate pe o pagin separat, la sfritul manuscrisului - modalitate de realizare asistat de calculator: exploatarea facilitilor oferite de programe (medii software) pentru reprezentri grafice i interpretare statistic Tipuri de reprezentri grafice - diagrame cu sectoare de cerc (camembert, pie) recomandat pentru prezentarea procentajelor (< 7 sectoare) - diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme) recomandate pentru compararea static a diferitelor cifre, poate indica deviaia standard (< 7 zone) - traiectorii (curbe de distribuie) x (abscisa variabila independent) ,y (ordonata variabila dependent ) este variabila de msurat sau explicat; graficul reprezint n manier dinamic evolu ia variabilei y n func ie de x - traiectorii (curbe de distribuie) -reprezentri prin puncte (scattergram, nuages de points) Ilustraii / fotografii - prezentate sub form de fotografii clasice sau imagini digitizate, alb-negru/color - suplimentar, legenda ilustraiilor conine informaii specifice despre scala de referin, ordinul de m rire, coloraiile histologice - pentru ilustraiile ce conin chipuri umane - acoperirea ochilor Tabelele -ce conin date comparabile trebuie s prezinte aceleai informaii, structurate n aceeai ordine i folosind aceleai uniti de msur - alinierea datelor este realizat n raport cu virgula/punctul zecimal, preciznd acelai num r de poziii zecimale pentru variabilele cu aceeai semnificaie - informaii lips se precizeaz absent, evitnd simbolurile matematice (-, 0) - pot conine abrevieri SB 23. Originalitate i raportare la informaiile bibliografice ALEGEREA UNEI TEME DE CERCETARE ORIGINALITATEA IDEILOR Elemente care intervin n alegerea temei: interesul pentru un anumit domeniu motivaie individual volumul cunotinelor teoretice generale volumul cunotinelor teoretice n domeniu (informarea individual asupra domeniului) posibilitile de documentare accesul la surse bibliografice specifice tematicii, recunoscute ca autoriti tiinifice internaionale (reviste de prestigiu, ediii recente ale unor monografii, volume ale lucrrilor prezentate n cadrul unor congrese, site-uri www ale unor instituii cu programe de cercetare n direcia investigat) experiena anterioar aptitudini practice Evaluarea originalitii ideilor

necesit o documentare bibliografic serioas, pentru a cunoate preocuprile i rezultatele de dat recent, pe tematica abordat SB23. ORIGINALITATE I RAPORTARE LA INFORMAIILE BIBLIOGRAFICE REFERINE BIBLIOGRAFICE - permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de publicaii - excesul nu reflect ntotdeauna multitudinea de cunotine, ci, mai degrab, absen a spiritului critic; - se citeaz numai documente publicate, citite i alese pentru valoarea lor - citarea unei referine poate fi repetat de mai multe ori ntr-un articol - localizare n text: dup enunarea faptului/informaiei respective n interiorul sau la sfritul unei fraze n capitolele Introducere, Material i metod, Discuii n tabele, grafice, figuri n titluri i subtituluri paragrafelor pentru articole tip actualiti - toate referinele citate sunt prezentate, sub form de list, la sfritul articolului - erori posibile: greeli n transcrierea referinei greeli n citarea coninutului referinei - se evit a face referiri la: articole greu accesibile teze de doctorat rezumate scrisori ctre redacie articole acceptate pentru publicare (in press, to appear) - nu se fac referiri la: rezumate ale lucrrilor prezentate la congrese, nepublicate n periodice articole trimise pentru publicare (submitted) comunicri orale - sistemul de referine: a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvard b) sistemul numeric secvenial Vancouver c) sistemul alfabetic numeric a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvard n text - n cazul a 1 sau 2 autori se citeaz primul autor, respectiv ambii autori, i anul de publicaie - mai mult de doi autori se citeaz primul autor, urmat de et coll. sau et al n lista de referine - clasificare fr numr de ordine, alfabetic, de la prima liter a numelui primului autor al articolului - mai multe referine ale aceluiai prim autor clasificate dup ordinea alfabetic a primei litere a celui de-al doilea autor, etc. - mai multe referine ale acelorai autori clasificate dup anul de publicaie, ncepnd cu data cea mai ndep rtat - mai multe referine ale acelorai autori, cu acelai an de publicaie se adaug a, b, c, d, dup anul de publicaie i se claseaz n aceast ordine (la citarea n text, se includ a, b, c, d,) - numele ultimului autor este precedat de and, et sau i - ngreuneaz citirea textului - facil pentru autor, care poate introduce uor o referin nou b) sistemul numeric secvenial n text - referinele sunt numerotate cu cifre arabe, n ordinea apariiei, n paranteze - dac o referin este citat de mai multe ori, se pstreaz numrul atribuit prima dat - ntr-o parantez, referinele sunt clasificate n ordine cresctoare i separate prin virgule n lista de referine - clasificarea se face prin numrul de ordine corespunz tor n text, fr criteriu alfabetic - faciliteaz lectura, nencrcnd articolul cu nume de autori - dificil pentru autor, care dac introduce o nou referin trebuie s renumeroteze toate referin ele urm toare, existnd riscul de eroare c)sistemul alfabetic numeric n text - referinele sunt citate printr-un numr de ordine, indicat n paranteze, care are corespondent n lista de referin e (ordonat alfabetic, i nu n ordinea citrii)

n lista de referine - clasificarea se face alfabetic, de la prima liter a numelui primului autor - fiecare referire din lista rezultat primete un numrul de ordine n secven a natural , num r care se citeaz n text ARTICOLUL ORIGINAL - prezint o anumit activitate de cercetare: - abordarea unui domeniu de cercetare nou direcii prioritare - testarea unei ipoteze - rezultate n diverse domenii tiinifice n care exist deja cercetri - structur (IMRAD): Introducere scopul, obiectivele cercetrii Material i metod cum a fost realizat cercetarea Rezultate ce s-a observat (cu rigurozitate) Discuii comentarii asupra cercetrii n general i a rezultatelor n special - referinele rol de a justifica afirmaiile autorilor, n special n introducere i discuii - publicabil n periodice i/sau volume TITLUL - scop: enun coninutul articolului, cu maximum de precizie i concizie (10-15 cuvinte) - reprezint reflectarea direct a articolului - alegerea titlului: utilizarea de cuvinte cheie ( indexare corect) - cuvintele informative plasate la nceput, n poziia forte care atrage atenia - rol atractiv i de selecie - alegerea articolelor dup titlu, un titlu este cu att mai lung cu ct subiectul abordat este mai precis -----faciliteaz evaluarea articolului prin lectur rapid AUTORII Primul autor: a realizat studiul a dirijat studiul a redactat manuscrisul Unic autor: editoriale, actualiti - eful de serviciu/departament sau directorul laboratorului figureaz ca autor dac: - a iniiat cercetarea - a reunit echipa - a obinut mijloacele financiare - a controlat derularea studiului - a analizat cu obiectivitate expunerea rezultatelor i calitatea redactrii - de obicei, figureaz pe ultima poziie, asigurnd credibilitatea, ncondiiile n care ceilal i autori sunt mai puin cunoscui n comunitatea tiinific (promotor) Persoan de contact primul / ultimul autor Numrul autorilor este variabil, n funcie de mrimea echipei de cercetare - ordinea autorilor indic gradul de contribuie adus la cercetare - citarea autorilor n referirile bibliografice => complet cnd numrul de autori este = 7 - studii multicentrice - numr limitat de autori, cu mulumiri n final celorlali participani la cercetare - semneaz asociaiile care au realizat cercetarea, numele autorilor fiind citate n not de subsol, n func ie de gradul de implicare sau alfabetic REZUMATUL - scop: prezint esena informaiilor articolului - orienteaz cititorul asupra coninutului articolului ,reproductibil, alturi de totlu - include n final un set de cuvinte-cheie, uzual selectate conform MeSH - rezumat informativ: respect structura de articol original (IMRAD) - rezumat indicativ: prezint coninutul general al articolului i planul urmrit la articolele tip actualit i, MULUMIRI - persoane care au contribuit la realizarea cercetrii - persoane care au asigurat un suport financiar - eful de departament - personalul tehnic

- inserarea textului: n funcie de indicaiile fiecrei reviste FURNIZAREA DE EXTRASE - limitat, n funcie de posibilitile financiare ale fiecrui colectiv, deoarece extrasele trimise de reviste sunt n numr limitat (maxim 50-100), i frecvent se percep taxe SB 24 Alegerea revistei adecvate pentru publicare, norme internaionale de publicare - decizia se ia nainte de a ncepe redactarea articolului, pentru ca redactarea s se conformeze indica iilor pentru autori din revista respectiv - obligatoriu: consultarea anterioar a mai multor numere din revista respectiv Criterii: Corespondenta dintre subiectul articolului si specificul revistei Aprecierea impactului articolului , in cazul publicarii intr-o revista de specialitate ,sau intr-o revista cu caracter general (grad de adresabilitate,aria de difuzare a revistei) Evaluarea sanselor de acceptare a articolului in raport cu politica editoriala a revistei Norme de publicare Cercetarea prezentata trebuie sa se desfasoare intr-o maniera responsabila si etica si trebuie sa se supuna tuturor regulilor importante Cercetatorii trebuie sa isi prezinte rezultatele clar, cu sinceritate, fara falsificari sau manipulare inadecvata a datelor. Cercetatorii trebuie sa faca tot posibilul sa isi descrie metodele cat mai clar si fara ambiguitate, astfel incat rezultatele lor sa poata fi confirmate de altii. Cercetatorii trebuie sa respecte cerintele publicatiei, lucrarea sa fie originala, fara plagiat,si nepublicata in alte locuri Autorii trebuie sa isi asume responsabilitate colectiva pentru lucrarile trimise si publicate Calitatea de autor al publicatiilor de cercetare trebuie sa reflecte contributia individuala la acea lucrare. Sursele de finantare si conflictele de interes relevante trebuie mentionate. Motive de respingere lucrarea nu aduce nimic nou designul experimentului este srac - lot martor absent sau srac - ipotezele nu sunt verificate adecvat subiectul lucrrii nu se ncadreaz n tematica jurnalului redactarea nu respect normele Ce apreciaza

Norme

Spectaculos Importana Originalitatea Relevana pentru audien Veridicitatea Claritatea redactrii Dinamismul prezentrii subiectului internaionale de publicare

- n conformitate cu Recomandrile pentru manuscrisele trimise revistelor biomedicale Comit International des Rdacteurs des Journaux Mdicaux

SB 25 : Tehnici de tehnoredactare i pregtirea manuscrisului

1.Titlu 2. Rezumat 6. Introducere 3. Metode 4. Rezultate 5. Discuii 7. Mulumiri Referine Redactare:

1.

Care este timpul cel mai potrivit pentru a scrie? S cunoatei foarte bine ce vrei s scriei! - s-au adunat date suficiente? este ipoteza clar formulat?experimentele testeaz ipoteza? - exist lot martor, este suficient numeric ? - putei descrie studiul n 1-2 minute? putei scrie concluzia n 1-2 propoziii ?

2. Tabele i figuri - clare , concise, explicite 3. Citii referinele: orientai-v n alegerea revistei Revizuire Toi autorii ar trebui s participe, revizuirea ordinii prezentrii datelor ,stilul, referintele, greselile de tipar, ortografia NU! scrise pe foi de diferite marimi sau cu foite atasate, cu numeroase adaptari si modificari scrise de mana (ingreuneaza lectura textului) REGULI : se scrie numai la doua randuri pentru ca lucrarea sa poata fi mai simplu redactata si apoi culeasa in tipografie mai usor; se scrie numai pe o parte a foii; se lasa un chenar de 2,5 cm pe marginile paginii, necesar pentru corecturile sau observatiile redactiei revistei se trimit in doua exemplare complete: textul articolului, tabelele, graficele, fotografiile si legendele respective. -trebuie respectate instructiunile pentru autori ale revistei unde este trimis articolul, fiecare revista publica periodic instructiuni privind modul cum trebuie prezentate articolele trimise: modul de citire a bibliografiei, titlurile, subtitlurile, sublinierile, dimensiunea rezumatului, adresa autorilor. - de obicei, in notele din subsolul primei pagini se pun titlurile autorilor, precum si institutia unde s-a efectuat lucrarea Paginatia lucrarii. -in Romania se cere o paginatie normala, de la inceput pana la sfarsitul articolului.

-se inainteaza separate, pe foi atasate: rezumatul lucrarii, fotografiile, graficele, tabelele si legendele respective. -pentru revistele din alte tari exista anumite reguli privind paginatia: Se pagineaza separat si in ordine: foaia cu titlul lucrarii si numele autorilor, rezumatul, textul, multumirile autorilor, bibliografia, tabelele, legendele Alte reviste recomanda ca fiecare sectiune a lucrarii sa inceapa cu o noua pagina. Pentru fiecare sectiune sau paragraf mai important se va specifica tipul de litera dorit(sau cerut de revista) folosindu-se sublinieri adecvate:

In cazul n care autorul doreste litere italice, se vor sublinia cuvintele respective cu linii ntrerupte. Folosirea acestor caractere se recomanda pentru subtitluri, la inceputul unui rand sau pentru cuvinte sau fraze mai importante , precum si pentru unele cuvinte rare: neologisme, denumiri de specii 2. In cazul in care sunt necesare litere aldine, cuvintele respective se vor sublinia cu o linie. Astfel de caractere se rezerva pentru titluri de capitole in cadrul articolului. Paragrafele pe care autorii doresc sa fie tiparite cu litere mici vor fi insemnate pe margini cu o linie verticala insotita de notatia: corp 8 (sau petit). Identitatea pacientilor in expunerile facute va fi riguros respectat (se vor folosi initiale, nu vor fi reproduse fotografii sau unele date care ar permite identificarea pacientilor fara permisiunea acestora sau a rudelor apropiate). Lectura finala Textul tehnoredactat va fi citit apoi cu o atentie pentru a se corectara eventualele erori. Orice tratare superficiala a acestui control final este in detrimentul autorului. SB 25 Tehnici de tehnoredactare i pregtirea manuscrisului

1.

Succesiunea etapelor de redactare: alegerea titlului respectarea tipului de informaie specific fiecrei seciuni ordinea n elaborarea seciunilor depinde de fiecare autor n parte, i de tipul studiului rezumatul se redacteaz n final exist variante de pregtire a manuscrisului, n raport cu instruciunile pentru autori ale fiec rei reviste uzual, se solicit manuscrise scrise la dou rnduri, cu spaiu lateral suficient (pentru uurin a lecturii i efectuarea comentariilor de ctre recenzori) Uzual, se solicit:

1). pagin/pagini separate pentru: - titlu i autori - rezumat - text -mulumiri - referine bibliografice figuri tabele legende original + un numr de copii scrisoare de nsoire documente care atest permisiunea de reproducere a unor materiale deja publicate (figuri, ilustraii)

2). 3). 4).

* Recent, se solicit trimiterea manuscrisului n format electronic, pe dischet sau prin Internet, folosind tipul/tipurile standard de fiiere recomandate de revista respectiv : doc (Word), wp (WordPerfect), tex (Latex), rtf, pdf, ps 5) tehnoredactare computerizat, folosind unul din procesoarele de text sus-amintite

SB 26 Pregtirea unei lucrri pentru expunere oral: reguli de baz, realizarea materialului REGULI DE BAZ - uzual, expunerea oral face apel la mijloace vizuale de prezentare: diapozitive, folii - planul de prezentare este organizat asemntor cu planul unei lucrri scrise - timpul limitat (7-15 minute) - restricie de dimensiuni a textului - concentrare pe dou-trei idei fundamentale, Organizare: introducerea material i metod limitare la elementele eseniale rezultate partea cea mai important,; se prezint rezultatele cele mai valoroase prin noutate sau prin perspectivele pe care le ofer, ca aplicabilitate comentariile elementele de originalitate aduse i/sau direciile de cercetare deschise Se recomand: vorbirea liber, privind auditoriul cteva note scrise, ca suport pentru expozeul liber un ritm lent, o tonalitate cobort la nceputul fiecrei fraze o atitudine calm utilizarea indicatorului luminos atunci cnd este necesar repetiii (pentru formarea unui stil i verificarea ncadrrii n timp) prevederea posibilelor ntrebri, pentru a putea formula rspunsurile rapid, clar i precis

REALIZAREA MATERIALULUI - etape: elaborarea textului diapozitivelor/foliilor conceperea prezentrii n ntregime reevaluarea textului diapozitivelor/foliilor, urmat de eventuale - tehnici: fotografiere editare computerizat (Microsoft PowerPoint, Microsoft Word) - stabilirea materialului adecvat: diapozitive/folii susin toat expunerea diapozitive/folii susin parte din expunere utilizarea graficelor i tabelelor - diapozitivele/foliile: eseniale pentru: ilustrarea examenului histopatologic, radiologic, histogramelor rezultatele de tip similar trebuie prezentate n acelai stil ( grafice, tabele, ); faciliteaz urmrirea prezentrii de ctre auditoriu este recomandabil ca: - textul s fie scurt i sistematizat - 8-10 linii de text, 7-8 cuvinte pe rnd format A4 landscape - fiecare diapozitiv s aib titlu/subtitlu - figurile i graficele, tabelele s aibe legende, respectiv titluri corespunztoare - s se evite sufocarea cu date organizate n tabele - s fie gata cu o sptmn nainte de comunicare SB 27 Pregtirea unei lucrri n format poster Posterul -este un tip de prezentare vizual a rezultatelor cercetrii prin care cercettorii comunic datele ob inute prin afiare. modificri

- Posterul se redacteaz exact ca o lucrare tiinific, dar se folosete doar informa ia pertinent , condensat , vizualizat. n mod obinuit, posterul este realizat la dimensiunile hrtiei A0 (841/1189 mm), aezat vertical (poster) sau orizontal (peisaj). comunicri afiate form de prezentare cu utilizare din ce n ce mai larg pentru congrese la ora actual marile reuniuni tiinifice internaionale organizeaz susinerea lucrrilor originale sub form de postere Avantaje: posibilitatea de contact direct cu persoanele interesate de coninutul posterului posibilitatea de discutare a rezultatelor, fr limit de timp, cu ali cercettori care lucreaz la aceeai tem mijloc de comunicare vizual, punnd n valoare figurile, ilustraiile i tabelele materialul afiat poate fi consultat fr limit de timp, chiar n lipsa autorului Reguli de realizare/prezentare - cunoaterea instruciunilor pentru autori, specifice manifestrii tiinifice respective: mrimea i formatul posterului, locul (indicat prin numr) i ora de instalare, perioada n care autorii trebuie s fie prezen i lng poster - iniial se realizeaz o machet ce permite stabilirea echilibrului ntre text i ilustraii, pornind de la informaiile pe care intenionm s le prezentm (se selecioneaz un numr limitat de informaii relevante) - textul trebuie s fie lizibil de la o distan de aproximativ 1 metru litere de un centimetru, bold, majuscule pentru titlul seciunilor - utilizarea culorilor adecvate pentru creterea atractivitii indicaii pentru ordinea de citire a panourilor (numerotare, sgei) - facilitile oferite de utilizarea calculatorului permit realizarea posterelor folosind programe speciale, cu listare separat a fiecrui panou fapt ce simplific transportul i asamblarea - titlul litere suficient de mari, informativ dar concis (pentru a nu descuraja vizitatorii), provocator, eventual interogativ (pentru a atrage vizitatorii) - autorii, afilierile subiacent titlului, litere mai mici - coninutul organizat pe multiple panouri, corespunztoare diferitelor seciuni: Introducere, Material i metod, Rezultate, Concluzii - modalitatea de aezare a panourilor este n funcie de forma i mrimea posterului: distincte, independente sau asamblate pe un singur carton - Introducere, Concluzii fraze scurte, clare, sub form de afirmaii succesive, individualizate - elementele grafice rol capital, asigur atractivitatea posterului; utilizate pentru descrierea materialului i metodei i, mai ales, pentru prezentarea sintetic a rezultatelor; titlu scurt, informaii concise, rezumnd semnificaia figurii/graficului/tabelului SB 28. Referate generale: scop, elaborare, prezentare Referatul general este o lucrare de sinteza a datelor provenite din subiectele cele mai recente, intr-un anumit domeniu. Referatul general nu este o lucrare originala si are o structura diferita de articolele care raporteaza cercetari originale. Cuprinde: Review: Introducere Datele colectate, analizate critic si grupate in subcapitole Titluri adecvate Concluzii si perspective

Analiz critic a lucrrilor publicate pe o tem dat, definit precis, conine numeroase referine bibliografice (uneori sute) selecionate dup criterii clare i trebuie s fie exhaustiv, trebuie analizat metodologia i validitatea lucrrilor citate,

este de obicei o lucrare colectiv efectuat de mai muli experi (seniori!) care au ob inut rezultate n domeniu. Cum se scrie un referat general necesitatea unei documentari bogate si recente si schitarea unui plan de redactare ( un referat general nu este o redactare mecanica, enumerativa, a rezultatelor diferitelor articole) rolul autorului de a face o ordine logica in datele colectate, grupandu-le in subcapitole dupa criterii de afinitate si respectand ordinea cronologica a aparitiei articolelor . evaluarea critica a datelor, pentru orientarea cititorilor. prezentarea obiectiva a datelor, comentariile critice urmand dupa relatarea lor. se admite un volum mai mare de pagini: 15-20 de pagini (pentru o revista obisnuita si chiar 30-50 de pagini pentru Arhiva. Planul lucrarii reprezinta baza structura articolului. este necesara o introducere explicativa, in care autorul va motiva importanta si necesitatea lucrarii, schitand principalele aspecte ale temei. Cu cat introducerea in tema va fi mai convingatoare si mai atractiva, cu atat autorul poate spera ca cititorii se vor decide sa citeasca intreg articolul. aranjamentul interior al articolului; impartirea in sectiuni, fiecare cu un titlu concis, corespunzand unui anumit continut, unei idei, mareste considerabil claritatea articolului, usurinta lecturii si retinerea ideilor principale. datele prezentate trebuie nu numai ordonate si grupate, dar analizate si evaluate critic, pentru ca cititorul sa ramana cu o orientare, cel putin temporara, intr-o problema controversata. concluziile sunt obligatorii in final, mai ales intr-o problema controversata complicata sau foarte tehnica. este de dorit sa se schiteze la sfarsit si perspectivele care se intrevad in tema abordata. Claritatea expunerii conditie importanta a unui referat general( unii autori recurg la un stil complicat si la un jargon supertehnic ,s anctiunea venind in mod obligatoriu de la cititor)

SB 29 Lucrarea de diplom: organizare, etape n elaborare, susinere Organizare stabilirea temei n funcie de disciplina de interes i/sau coordonatorul tiinific stabilirea obiectivelor stabilirea planului: capitole cuprinse n partea general (n funcie de tem), capitole cuprinse n partea personal (exemplu: Obiectivul i motivaia studiului, Material i metod, Rezultate, Discuii, Concluzii, Bibliografie) partea personal contribuia efectiv Etape in elaborare Documentarea si cercetarea propriu-zis (experimental, specific disciplinelor preclinice/clinice concretizat prin 1. 2. alegerea materialului i metodei de lucru derularea studiului - obinerea rezultatelor

3. centralizarea i interpretarea rezultatelor 4. discutarea i evaluarea rezultatelor, n raport cu alte studii similare 5. formularea concluziilor Redactarea PARTEA GENERAL prezentarea informaiilor existente n literatura de specialitate n legtur cu subiectul abordat: stadiul actual al cunotinelor n domeniu PARTEA PERSONAL Introducere aspectul general al subiectului actualizare scurt, destinat cititorilor care nu cunosc bine subiectul, permindu-le astfel nelegerea fondului; singura parte a unui articol original care poate prezenta conotaii pedagogice Material i metod - materialul studiat

- elemente testate - criteriile de evaluare Materialul - populaia luat n analiz, modalitatea de selecionare, eantionul, descriere - bolnavi: serie consecutiv/neconsecutiv, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu randomizat sau nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor - animale de experien - sue celulare Elemente testate metod - aciunea unui medicament doza zilnic, modul de administrare, orarul de administrare - rezultatele unei intervenii chirurgicale descriere - valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/biologic Rezultate - exprim finalizarea scopului cercetrii - redactare obiectiv, impersonal, neutr Discuii - scop: interpretarea cercetrii realizate - comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizeaz un stil impersonal - reflect cultura tiinific, inteligena autorilor i gradul de elaborare al lucrrii - obiective (ordine obligatorie): - precizeaz dac scopul cercetrii a fost atins sau nu - judec calitatea i validitatea rezultatelor discuie critic i obiectiva - compar rezultatele personale cu cele ale altor autori i explic diferen elor aprute Referine bibliografice - scop: justificarea tuturor faptelor/datelor enunate principiu fundamental ntr-un demers tiinific - permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de publicaii - localizare n text: - dup enunarea faptului/informaiei respective n interiorul sau la sfritul unei fraze - n capitolele Introducere, Material i metod , Discuii - n tabele, grafice, figuri - n titluri i subtituluri paragrafelor pentru articole tip actualiti - toate referinele citate sunt prezentate, sub form de list, la sfritul articolului - sistemul de referine: a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvard b) sistemul numeric secvenial Vancouver c) sistemul alfabetic numeric a) sistemul autor-dat (autor-an) Harvard MODALITI DE ILUSTRARE Figuri i tabele - specifice pentru capitolul Rezultate Figurile - numerotate cu cifre arabe numerotarea corespunde ordinii de apariie n text, fiind obligatorie minimum o referire - legend subiacent, coninnd toate elementele necesare nelegerii figurii: explicaia simbolurilor, abrevieri, scal Tabelele - spaiu ocupat n pagina tiprit: o coloan sau dou coloane - titlu: situat deasupra, informeaz asupra coninutului Ilustraiile - prezentate sub form de fotografii sau imagini digitizate, alb-negru/color - exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG - pentru ilustraiile ce conin chipuri umane se recomand acoperirea ochilor, n scopul pstrrii anonimatului Sustinere - pregtirea materialului pentru susinere i susinerea propriu-zis se realizeaz n conformitate cu cele enunate pentru expunerea oral a unei lucrri, timpul acordat fiind de 10-15 minute - evaluarea de ctre comisia examinatoare urmrete urmtoarele elemente: - semnificaia i actualitatea subiectului ales - seriozitatea documentrii tiinifice, reflectat prin referinele bibliografice i modul de citare a acestora - dezvoltarea argumentaiei logice pentru derularea cercetrii - pertinena concluziilor - calitatea iconografiei - calitatea expunerii orale i modul de susinere, n discuiile ulterioare, a

punctelor de vedere ilustrate de lucrare (presentation and defense of a thesis) Sb 30 Criterii de apreciere a lucrarii de licenta Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt: 1. Criterii privind tema, structura si estetica lucrarii: Acest criteriu se refera la: a) b) c) d) Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei; Respectarea structurii impuse de comisie; Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate; Aspectul esthetic al lucrarii.

2.

Criterii privind documentarea: a) b) c) amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei; corectitudinea utilizarii bibliografiei capacitatea de sinteza.

3.

Criterii privind competenta in domeniul specializarii: a) b) c) relevanta temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate; gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

4.

Criterii privind prezentarea lucrarii: a) b) c) d) incadrarea in intervalul de timp; modul in care se raspunde la intrebari; structura prezentarii; abilitati de comunicare;

Criterii de apreciere a lucrarii de licenta Criteriile de apreciere a lucrarii de licenta de catre membrii comisiei sunt: 5. Criteria privind tema, structura si estetica lucraii: Acest criteriu se refera la:

e) f) g) h) 6.

Oportunitatea /utilitatea si actualitatea temei; Respectarea structurii impuse de comisie; Concordant intre continutul lucrarii si tema, respective obiectivele asumate; Aspectul esthetic al lucrarii.

Criteria privind documentarea:

d) e) f) 7.

amploarea , relevant si actualitatea bibliografiei; corectitudinea utilizarii bibliografiei capacitatea de sinteza.

Criteii privind competent in domeniul specializarii: d) e) f) relevant temei si obiectivelor lucrarii pentru domeniul de specialitate; gradul de acoperire a competentelor aferente domeniului de specializare corectitudinea alegerii si utilizarii metodologiilor.

8.

Criterii privind prezentarea lucrarii: e) f) g) h) incadrarea in intervalul de timp; modul in care se raspunde la intrbari; structura prezentarii; abilitati de comunicare;

stabilesc secvena evenimentelor; nu sunt supuse la erorile sistematice care din studiile caz-martor: erori de supravieuire

selectiv; erori de msurare retrospectiv (erori de anamnez); erori n formarea perechilor (criteriul de formare a perechilor este asociat cu factorul de risc studiat) permit calcularea: incidenei, riscului relativ i a altor variabile care evalueaz riscul (posibil) sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente