suport curs stingere

5/16/2018 Suport Curs Stingere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-stingere 1/147

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂCENTRUL NAŢIONAL PENTRU SECURITATE LA INCENDIU ŞI PROTECŢIE CIVILĂ

SUPORT DE CURS

TEHNICIAN PENTRU SISTEME ŞI INSTALAŢIIDE LIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Cod COR 724206

1



1. TERMENI ŞI EXPRESII SPECIFICE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Autorizaţia de securitate la incendiu, conform OMAI nr. 3/2011, este acadministrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean saumunicipiului Bucureşti, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren şi a documente

privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţial

securitate la incendiu - la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări.Autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridideţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajări, dreptul de a le edificde a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinesenţiale - securitate la incendiu.

Aviz de securitate la incendiu, conform OMAI nr. 3/2011, este actul emis, în balegii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, duverificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, penîndeplinirea cerinţei esenţiale - securitate la incendiu - a construcţiilor, instalaţiilor şi alamenajări.

Focul este o ardere autoîntreţinută, care este deliberat organizată pentru a produefecte utile şi a cărui propagare în timp şi spaţiu este controlată.

Incendiul reprezintă procesul complex de ardere, cu evoluţie necontrolată, dato prezenţei substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui apariţie şi dezvoltare efecte negative prin producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale, şi care impuintervenţia organizată pentru stingere.

Trebuie precizat că nu orice ardere constituie un incendiu. În general, în conformitatestandardul SR adoptat după ISO 8421/1, arderea se defineşte ca fiind reacţia exotermă a un

substanţe combustibile cu un comburant, însoţită de emisie de flăcări şi/sau incandescenşi/sau fum.În conformitate cu standardul SR EN 13943, prin comportare la foc se înţele

schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi chimice ale unui produs expus la fo Noţiunea include în acelaşi timp reacţia la foc şi rezistenţa la foc.

Reacţia la foc este definită drept comportarea unui material care, prin propria descompunere, alimentează un foc la care este expus în condiţii specificate. Astfel, a foelaborat un sistem coerent, unitar şi complex de euroclase de reacţie la foc şi, respectiv, rezistenţă la foc.

Noţiunea de rezistenţă la foc reprezintă proprietatea unui element de construcţie de a păstra, pe o durată determinată, stabilitatea, etanşeitatea şi/sau izolarea termică cerute.

Compartimentul de incendiu este delimitat de o graniţă, care constituie o bariecontra focului (compartimentare) şi fumului (bariera de fum). Pentru a preveni creşterincendiului la o mărime inacceptabilă, care să determine o propagare periculoasă a fumuluiinteriorul clădirii, graniţele unor asemenea încăperi vor fi în mod normal constituie astfel însă reziste la foc pe o durată de timp determinată.

Ariile compartimentelor de incendiu se stabileşte în funcţie de riscul de incenexistent, de destinaţia, de alcătuirea şi de rezistenţa la foc a elementelor de construcţie.

2



Cauză a incendiului – suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care consde regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.

Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor – sisteme, instalaţii, echipamenutilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destin

prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor.Pericol iminent de incendiu – situaţia creată de cumularea factorilor care concură

iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment.Prevenirea incendiilor – totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagăincendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurarsecurităţii echipelor de intervenţie.

Stingere a incendiilor – totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice.

Utilizator – persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesău, al altuia sau în interes public.

Scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evoluţia unincendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază alte incendii posibile într-o incintă.

2. ELEMENTE DE TEORIA ARDERII

Arderea – fenomen fizic asociat unui incendiu şi reprezintă reacţia exotermă a unsubstanţe combustibile cu un comburant însoţită de: emisie de flăcări şi/sau incandescenţăemisie de fum

Procesul de ardere – este posibil numai dacă se întrunesc simultan în timp şi spaurmătoarele condiţii:

• existenţa materialului combustibil;• prezenţa substanţelor care întreţin arderea (oxigenul, aerul s

substanţe ce pot ceda oxigenul);• sursă de aprindere cu energie capabilă să realize

temperatura de aprindere.

3

ARDERE

COMBUSTIBIL AER

CLDUR (SURSĂ DE APRINDERE)

AMESTECCOMBUSTIBIL-AER

TRANSFER DE CĂLDUR CĂTRE AER

TRANSFER DE CĂLDURĂCĂTRE COMBUSTIBIL

TRIUNGHIUL ARDERII



Incendiul exercită asupra construcţiilor, instalaţiilor şi utilizatorilor o acţiune extremsoldată cu importante pagube materiale şi uneori cu pierderi de vieţi omeneşti.

Din punct de vedere termodinamic, incendiul este o reacţie chimică exotermă, înoxigenul din aer şi diverse substanţe conţinute în materialele combustibile, respectiv încarburant şi comburant.

Elementele chimice care prin ardere dezvoltă căldură şi emit lumină suCarbonul [C2], Hidrogenul [H2], Sulful [S].

Cu excepţia unor substanţe relativ rare – denumite substanţe piroforice – care se paprinde spontan la contactul cu aerul, marea majoritate a produselor pentru construcţiiinstalaţii precum şi obiectele sub formă de mobilier, mijloace de producţie, produdepozitate, etc., sunt substanţe ce nu se aprind în contact cu aerul la temperatură normaESTE NECESARĂ APRINDEREA ACESTORA.

Arderea poate avea loc cu flacără sau fără flacără (ardere mocnită). Gazele şi lichidard cu flacără. Arderea solidelor este complexă, întâlnim solide:

• ce ard în stare solidă (arder mocnită),• care la încălzire emit vapori,•

care ard simultan cu flacără şi fără flacără.Materialele care prin ardere emit un gaz combustibil sunt denumite materiinflamabile. Materialele care ramân în stare solidă în timpul reacţiei chimice de ardere, unela temperaturi chiar de 4500C (deci fără ardere luminoasă) nu sunt considerate inflamabilenumai combustibile.

În caz de incendiu, focul se propagă de-a lungul suprafeţelor diferitelor obiectestructuri arhitectonice, apoi de la un obiect (sau structură) la altul, fie prin transmitercăldurii (radiaţie, conducţie, convecţie), fie prin deplasarea substanţelor aflate deja combustie. Viteza de propagare de-a lungul unei suprafeţe din acelaşi material este influenţde mărimea, forma şi natura acestuia.

Incendiul include numeroase fenomene de natură fizică şi chimică:• transfer de căldură,• formarea flăcărilor şi a fumului,• schimbul de gaze cu mediul înconjurător,• transformări structurale produse în elementele de rezistenţă ale clădiri

precum şi în materialele de construcţii şi instalaţii componenete ale acestoraÎn majoritatea cazurilor, incendiul are efecte grave asupra oamenilor cum ar fi:

• panică,• intoxicaţii cu fum,

• traumatisme,• decese.

Transferul de căldură se face prin conducţie, convecţie şi radiaţie.• Conducţia – propagarea căldurii din aproape în aproape, din moleculă

moleculă, fără transport de substanţă. Conducţia este caracteristcorpurilor solide.

4



Observaţie: Termoconductoarele sunt corpurile ce permit propagarea căldurii prin conduc(metaleloe), in timp ce termoizolatoarele sunt corpurile ce ce nu permit propagarea căldu

prin conducţie (apa, aerul,...).• Convecţia – propagarea căldurii prin curenţi (ascendenţi şi descendenţi).• Radiaţia – propagarea căldurii prin raze. Radiaţia termică se poate propa

prin vid.

APRINDEREAINIŢIEREA INCENDIULUI

Aer (oxigen )

CombustibilSursa

de

aprindere

ARDERE LENTĂ EXPLOZIE

ARDERE ACTIVĂ

ARDERE LOCALĂ

Aer insuficient

ARDEREGENERALIZATĂ

REGRESIE

FLASHOVER BACKDRAFT

Aer suficient

Aer insuficient

Aport suplimentar de aer

STINGERE

Etapele de evoluţie ale unui incendiu

În evoluţia unui incendiu în interiorul unei încăperi se disting 5 faze:Apariţia focarului iniţial este datorată împrejurărilor favorizante sunt puse în cont

materiale combustibile cu sursa de aprindere a cărei energie duce la iniţierea incendiului.Arderea lentă este o etapă cu durată variabilă, de la câteva minute, ore până la zile s

chiar săptămâni (arderi mocnite). Durata acestei etape este dependentă de natura, cantitateamodul de distribuţie a materialelor combustibile în încăpere, de dimensiunea şi de amplasarsurselor de aprindere, de cantitatea de căldură transmisă de acestea. Temperatura creşte rela

5



lent, fără a atinge valori importante, dimensiunile flăcării sunt mici în raport cu dimensiunîncăperii. Arderea se propagă la materialele din vecinătatea sursei, acestea suportâtermodegradări.

Arderea activă – arderea care se propagă la toate obiectele învecinate cu focarul avâîn vedere că şi cantitatea de aer este suficientă. Ca urmare a diferenţei de densitate, precuma curenţilor de convecţie, gazele calde se acumulează la nivelul tavanului şi ies pe la partsuperioară a deschiderilor, fiind înlocuite cu un curent de aer care pătrunde pe par

inferioară. Apare radiaţia ca factor al transferului de căldură şi radiaţia suprafeţeincandescente. Dacă nu există suficient aer sau materialele combustibile se află la distanmare încât incendiul nu poate fi transmis prin conducţie, este posibilă regresia sau stinger

Natura pereţilor şi finisajul acestora joacă un rol important în această fază.Fenomenul de flash-over- acesta nu este o fază a incendiului, el desemnează momentul instalării incendiu

generalizat;- este momentul cel mai periculos pentru intervenţia pompierilor;- se caracterizează printr-o creştere rapidă a temperaturii, o masivă generare de fum,

nivelul radiaţiei atinge valori maxime, astfel încât sunt afectate structurile de rezistenţ- este foarte dificil să se determine exact punctul de tranziţie către flash-over, deoare

acest fenomen nu apare printr-un salt instantaneu, ci într-o perioadă de timp delimitafoarte scurtă, în care diverşii factori se comportă diferit;

- în momentul producerii fenomenului are loc o sărăcire bruscă a procentului de oxigse produce un tiraj invers şi procentul de dioxid de carbon atinge o valoare de 20%.

Fenomenul back-draft- apare la deschiderea bruscă a uşii, având loc o propagare explozivă a flăcărilor, simil

fenomenului flash-over;- ferestrele sunt colorate de fum, iar fumul iese prin mici deschideri cu efect pulsator

flăcările sunt mici şi căldura excesivă.Arderea generalizată se produce imediat după flash-over şi întreaga încăpere ecuprinsă de flăcări, arzând toate materialele combustibile. Se caracterizează prin tendinuniformizării temperaturilor spre valorile maxime, transferul prin radiaţie deven

preponderent. Trebuie avut în vedere că în această etapă structura de rezistenţă este cea mafectată ( apar fisuri cu posibilitatea transmiterii incendiului în spaţiile învecinate). Regimde ardere se stabilizează şi poate fi condiţionat de dimensiunea deschiderilor (regimul admisie a aerului) şi suprafeţele de contact a materialului combustibil cu aerul. Incendiventilate sunt intense, dar de scurtă durată, viteza de ardere fiind limitată de mărimsuprafeţelor combustibile, aerul fiind în exces. Incendiile neventilate sunt de regulă intensitate mai redusă şi de durată mai lungă, viteza de ardere depinzând în acest caz dimensiunea deschiderilor din încăpere şi de forma acestora.

Regresia este faza în care temperatura încetează să mai crească, apoi începe să scadatorită epuizării combustibilului, dar scăderea nu este bruscă, acţionând în continudistructiv asupra structurii de rezistenţă a construcţiei.

Iniţierea şi evoluţia unui incendiu sunt caracterizate prin următorii parametrii principa• temperatura minimă de aprindere – temperatura minimă la care o ardere se po

menţine în condiţii specificate [0C],

6



• temperatura de aprindere spontană (autoaprindere) – temperature minimăcare se obţine aprinderea în condiţii de încercare specificate fără surse de aprinde

pilotate;• temperatura de inflamabilitate – temperatura minimă la care trebuie încălzit

material sau un produs pentru ca vaporii emişi să se aprindă instantaneu în prezenunei flacări în condiţii specificate [0C],

• viteza de ardere – viteza de antrenare a frontului de flacără într-un ames

combustibil. Viteza de ardere poate fi:o viteză de ardere pe suprafaţă,o viteză liniară de ardere,o viteză masică de ardere,o viteză de propagare a flăcării.

• timp minim de aprindere – durata maximă de expunere a unui material la o sude aprindere pentru a provoca o ardere în condiţii specificate,

• indicele de oxigen – reprezintă concentraţia minimă de O2 exprimată în procentevolum, care întreţine arderea unui material combustibil. Indicele de oxigen

materialelor şi substanţelor naturale este cuprins între 20-30 iar a celor sintetice 195.• căldura de ardere (putere calorifică) – energia termică degajată în urma arde

unei unităţi de masă din substanţa dată în condiţii specifice de temperatură

presiune [kg

J ],

• densitatea sarcinii termice – sarcina termică pe unitatea de suparafaţă a pardosel

2m

J ]. Sarcina termică reprezintă energia termică ce poate fi produsă prin arder

completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclu

finisajele tuturor suprafeţelor şi se determină pe baza puterii calorifice, cu relaţia:

ci

n

i

iQ P M S •=∑=1

[J]

în care:M i este masa materialelor combustibile de acelaşi fel, [kg];

P ci este puterea calorifică inferoară a materialelor combustibile de acelaşi fel [kg

J ];

Densitatea sarcinii termice se calculează cu relaţia:

s

Q

s

A

S q = [ 2

m

J ]

unde AS este suma ariilor pardoselilor încăperilor ce alcătuiesc spaţiul protejat, [m2]

3. RISCUL DE INCENDIU

Riscul de incendiu este produsul dintre probabilitatea iniţierii unui incendiu întsituaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor produse de incendiu (Ordnr.163/2007 – art. 40, alin. (1)).

7



Riscul de incendiu este produsul dintre probabilitatea iniţierii unui incendiu într- proces tehnologic sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sconsecinţelor incendiului, raportat la măsurile de protecţie împotriva incendiilor, exprim

prin factorii măsurilor de protecţie aplicate.Riscul de incendiu se calculează cu relaţia:

A M

G P Ri •

•=

în care:R i reprezintă riscul de incendiu;P – pericolul potenţial de incendiu, generat de factorii de risc specifici existenţi;G – gravitatea consecinţelor posibile;A – coeficient de activare a factorilor de risc, diferenţiat pe tipuri de obiective (clăd

cu diferite funcţiuni) şi natura factorilor de risc;M – măsurile de protecţie împotriva incendiului, exprimate prin factorii măsurilor

protecţie aplicate.Pentru orice situaţie analizată, riscul de incendiu se situează în domeniul risc

acceptate dacă îndeplineşte condiţia:ai R R ≤

în care Ra este riscul de incendiu acceptate pentru tipul de obiectiv luat în analiză.Riscul de incendiu acceptat se determinat cu relaţia:

inia Rc R •=

în care:ci este un coeficient de punere în pericol a persoanelor şi/sau bunurilor materi(coeficient de gravitate);R in riscul de incendiu normat (riscul minim de incendiu cuantificat);În funcţie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădirile civile (publi

poate fi:• ridicat (mare) qs > 840 2

m

MJ ;

• mediu (mijlociu) 420 2m

MJ > qs > 840 2m

MJ ;

• redus (mic) qs < 420 2m

MJ ;

În situaţiile în care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscude incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).

Riscul de incendiu se stabileşte şi se precizează prin niveluri de risc, pe zone, încăpecompartimente, clădiri şi instalaţii.

4. REGLEMENTĂRI PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII.CERINŢA ESENŢIALĂ - SECURITATE LA INCENDIU

Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportareacestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţeutilizatorilor şi colectivităţilor.

8



Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţiestabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecăcomponente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi du

considerente economice.Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarşi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe esenţia

a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;b) securitate la incendiu;c) igienă, sănătate şi mediu;d) siguranţă în exploatare;e) protecţie împotriva zgomotului;f) economie de energie şi izolare termică.

Conform art.37 din Ordin nr.163/2007, construcţiile, instalaţiile şi amenajările trebsă fie proiectate şi executate astfel încât, pe toată durata de viaţă a acestora, în cazul iniţieunui incendiu, să se asigure:

- estimarea stabilităţii elementelor portante pentru o perioadă determinată de timp;- limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul construcţiilor;- limitarea propagării incendiului la vecinătăţi;- posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiţii de siguranţă sau de a fi salvaţi p

alte mijloace;- securitatea forţelor de intervenţie.

Cerinţa esenţială securitate la incendiu va trebui asigurată prin luarea de măsuri

stabilirea de reguli privind amplasarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilinstalaţiilor şi a amenajărilor, precum şi performanţele şi nivelurile de performanţă, condiţiile de incendiu ale structurilor de construcţii, instalaţiilor aferente construcţiilor şi instalaţiilor de protecţie la incendiu.

Securitatea la incendiu are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:- asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare şi executare

construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor şi menţinerea lor la parametrii proiectaţi exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;

- echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cu mijloacelor tehnice apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;

- organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor;- asigurarea intervenţiei pompierilor în cazul producerii unor incendii la construc

instalaţii şi amenajări, precum şi a altor forţe de salvare a persoanelor şi bunurilor.Identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu se fac prin metode

proceduri specifice, conform metodologiilor elaborate de Inspectoratul General penSecuritate la Incendiu, aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

9



Satisfacerea cerinţei esenţiale securitate la incendiu pe întreaga durată de viaţăconstrucţiilor, instalaţiilor şi a amenajărilor, se asigură, conform prevederilor reglementăritehnice specifice, prin măsuri interdependente, privind:

- conformarea la foc a construcţiilor;- asigurarea unor compartimente de incendiu, în cadrul construcţiilor, în limite norma

şi a măsurilor de limitare a propagării incendiului în cadrul construcţiilorcompartimentelor de incendiu;

- asigură stabilirea construcţiilor / compartimentelor de incendiu pentru o perioadă timp normată;- menţinerea performanţelor de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc ale produselor pen

construcţii pe timpul utilizării acestora;- detectarea incendiilor în faza iniţială prin sisteme şi instalaţii automate de detecta

semnalizare şi alarmare;- stingerea incendiilor cu sisteme ori instalaţii adecvate şi eficiente.

Evaluarea rezistenţei la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor meto bazate pe încercări care utilizează scenarii de referinţă conform standardelor europene sau bază de calcul, pe baza elementelor precizate în eurocodurile referitoare la calcucomportării la foc a diferitelor tipuri de structuri.

Acoperişurile/învelitorile de acoperiş se încadrează în clasa de performanţă la fexterior, pe baza metodelor de încercare specifice din reglementările tehnice, potri

prevederilor Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii baza comportării la foc elaborate de Inspectoratul General pentru Securitate la Incendaprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

5. OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Conform art. 6, alin.(1) din Legea nr.307/2006, persoanele fizice şi juridice suobligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şinu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.

Art.12.(1)Autorităţile administraţiei publice centrale şi celelalte organe centrale specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoaremunicipiului Bucureşti, judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici obligaţia să angajeze cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţiidomeniul apărării împotriva incendiilor, atestaţi potrivit metodologiei elaborate de InspectoGeneral. Ocupaţiile de cadru tehnic şi personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărăîmpotriva incendiilor sunt definite pe baza standardele ocupaţionale aprobate confolegislaţiei în vigoare.

(3) Numirea şi schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate angajator în termen de 48 de ore de la angajare, după caz, la nivel central InspectoratuGeneral, iar la nivel local, inspectoratelor.

(5) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale îndeplinesc atribuţiile pe linia apărăîmpotriva incendiilor în nume propriu, prin titularul de drept al entităţii.

10



Art.19. Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obliga principale:c) să solicite să şi obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege,să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulăavizelor ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirfuncţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărarea împotri

incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilcertificate conform legii.

Art. 21. Utilizatorul are următoarele obligaţii principale: b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apăraîmpotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, propriet

producător sau importator;d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului,

proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocude transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare.

Art.23. Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii suobligaţi:d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemelor şi instrucţiunile de funcţionarmijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precumregulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producăto

Art.24. Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalasunt obligaţi:a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse

proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrăril precum şi la organizările de şantier;c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute documentaţiile de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.

6. MĂSURI GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LAEXECUTAREA LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS

Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt einterzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şimarchează de persoanele în drept.

Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţiila distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agrico

păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile

face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se imp

11



pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanea arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.

Arderea miriştilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedica propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.

Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respec10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitu

ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.Luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuricare se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.

Reglementarea de către administratorul operatorului economic/conducătorul instituţsau, după caz, de consiliul local a modului de executare a lucrărilor cu foc deschis presupun

a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschcum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum ş

persoanelor care le supraveghează;b) stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizar

focului deschis;c) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisu

de lucru cu foc;e) aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări.

Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului.

Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni ca prezintă pericol de incendiu, în construcţii civile (publice), pe timpul programului cu public

în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile este interzisă.Lucrările prevăzute anterior se pot executa în spaţiile respective numai după ce s

luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialecombustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingereincendiilor.

Lucrările menţionate se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărmodel este prezentat în anexa nr. 1.

În toate cazurile prevăzute de utilizare a focului deschis sunt obligatorii instruir personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotrincendiilor, precum şi informarea serviciului privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă.

Permisul de lucru cu foc, se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschiar celălalt rămâne la emitent.

Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentul

12



Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se execuoperaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:

a) pregătirea locului;b) instruirea personalului;c) controlul după terminarea lucrării.

Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc descnumai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.

Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreşi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:

a) supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor s particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;

b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă dur

întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;d) interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoar

de acetilenă;e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări

scări, schele etc.;f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă m

îndelungată.După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, trebuie să asigure următoar

măsuri:a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a ce

situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.;

b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luade măsuri în consecinţă;c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii

situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin

ore de la terminarea lucrării;f) colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acesto

într-un loc special amenajat.Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor

teatru, operă, operetă, a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă.

Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flăcării în situaţiile menţionanterior cu condiţia asigurării condiţiilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiuldupă cum urmează:

a) evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decorucostume, haine, perdele etc.;

b) folosirea unor suporturi incombustibile;

13



c) prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greşită etc.;d) stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului;

e) nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea şi intervenţia în caz incendiu;

f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor;g) anunţarea, după caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situaţii

urgenţă, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apără

împotriva incendiilor.Pentru spectacolele de tipul celor menţionate care au loc pe timpul unei stagiuni,transmite la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti,începutul stagiunii, programul spectacolelor respective.

ANEXA 1

Unitatea emitentă

PERMIS DE LUCRU CU FOCNr. .... din ...........

______________________________________________________________________________| Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ..........,|| ajutat de doamna/domnul ............., care urmează să execute .............,|| folosind .................... la (în) ................................... . || Lucrările încep la data de ........... ora ...., şi se încheie la data de || ............ ora .... . ||______________________________________________________________________________|| Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua || următoarele măsuri: || 1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de || executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ..... metri, || astfel: ||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|| 2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau || instalaţiilor, prin: ||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|| 3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel: ||______________________________________________________________________________|

|______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|| 4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea || surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea || incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zonă. ||______________________________________________________________________________|| 5. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză || nr. ...... din ........., eliberat de ..................................... || (acolo unde este cazul) ||______________________________________________________________________________|| 6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice || tehnologiei de lucru: |

14



|______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|| 7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a || incendiilor: ||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|| 8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de vânt ||______________________________________________________________________________|| 9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către || doamna/domnul ............................ ||______________________________________________________________________________|| 10. Şeful serviciului public voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă este|| anunţat despre începerea, întreruperea şi încheierea lucrării. ||______________________________________________________________________________|| 11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de către|| doamna/domnul ............................ |

|______________________________________________________________________________|| 12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către doamna/domnul || ...................................... ||______________________________________________________________________________|| 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la ......................., || prin ................................. ||______________________________________________________________________________|| 14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului ||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________||______________________________________________________________________________|

| 15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra || măsurilor de apărare împotriva incendiului. ||______________________________________________________________________________|| Responsabili | Numele şi prenumele | Semnătura ||___________________________________|_____________________|____________________|| Emitentul | | ||___________________________________|_____________________|____________________|| Şeful sectorului în care se | | || execută lucrările | | ||___________________________________|_____________________|____________________|| Executanţii lucrărilor cu foc | | ||___________________________________|_____________________|____________________|| Serviciul public voluntar/privat | | || pentru situaţii de urgenţă | | |

|___________________________________|_____________________|____________________|

7. PROCEDEE ŞI SUBSTANŢE DE STINGEREA INCENDIILOR

Conform standardului SR EN 2/1995 sunt definite următoarele clase de incendiu funcde materialele care ard, şi anume:

15



Clasa A: incendii de materiale solide, în general de natură organică, a cărardere are loc, în mod formal, cu formare de jar (materiale solide combustibilemn, carton, ţesături, materiale plastice şi hârtie);

Clasa B: incendii de lichide sau solide lichefiate (lichide inflamabile: produ petroliere, petrol, alcool);

Clasa C: incendii de gaze (gaze inflamabile: gaz de huilă, GPL, GN);

Clasa D: incendii de metale (metale combustibile şi aliajele lor: sodiu, potasmagneziu, aluminiu şi titan); Clasa F: incendii de bucătărie (ulei de gătit sau grăsimi).

Fires involving freelyburning materials. Forexample wood, paper,textiles and othercarbonaceous materials.

Fires involvingflammable liquids.For example petroland spirits. NOT

ALCOHOL OR COOKING OIL.

Fires involvingflammablegasses. Forexamplepropane andbutane.

Fires involvingflammable metals.For examplemagnesium andlithium.

Fires involvingelectrical equipment.For examplephotocopiers, faxmachines andcomputers.

Fires involvingcooking oil andFor example ooil, maize oil, land butter.

Water

Foam

ABC DryPowder

DrySpecialPowder

CO2 Gas .. /..

WetChemical

PROCEDEE DE STINGERE Prin procedeu de stingere a incendiilor sau de întrerupere a arderii se înţelege un proc

fizic sau chimic, aplicat prin acţiuni succesive, care în final trebuie să conducă la încetararderii.

In prezent, se folosesc cu rezultate bune şapte procedee de întrerupere a procesului ardere. Alegerea unui sau altuia dintre procedee depinde de natura, situaţia şi mărim

incendiului, de proprietăţile substanţelor care ard, de calitatea produselor de stingere, mijloacele şi personalul care participă la stingere, de condiţiile meteorologice şi altele.

a) Răcirea zonei de ardereSe realizează prin introducerea unor substanţe aflate la temperatură joasă comparativ

cea a incendiului şi caracterizate printr-o căldură specifică mare, astfel încât să preia o padin căldura necesară continuării procesului de ardere. Ca urmare, viteza de ardere semicşorează, iar cantitatea de căldură degajată se reduce. Pe timpul arderii materialelor solişi a lichidelor combustibile, straturile de la suprafaţă se încălzesc până la temperatura

16



aprindere. De exemplu, la suprafaţa materialelor solide temperatura poate ajunge la 50600°C, iar la lichide la 200-300°C. în aceste cazuri, pentru întreruperea procesului de ard

prin răcire, procesul de stingere trebuie să acţioneze pentru reducerea temperaturii suprafecare arde sub nivelul temperaturii de ardere.

Eficienţa stingerii incendiilor, folosind acest procedeu, depinde de mărimea suprafede contact dintre materialul arde şi produsul de stingere, de diferenţa dintre temperatustratului care arde şi a produselor de răcire, de capacitatea substanţei de răcire de a abso

căldura (căldura specifică) şi de cantitatea de substanţă de răcire care se refulează în unitade timp (debit) asupra materialului care arde.Produsele de stingere indicate a se folosi în acest procedeu sunt: apa, zăpadA - câ

lipseşte apa, dioxidul de carbon - sub formă de zăpadă carbonică.b) Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile de aerul atmosferic

Procedeul constă în izolarea materialelor care ard de aerul atmosferic, care întreţiarderea. In acest fel, se reduce viteza de ardere şi, respectiv, degajarea de căldură.

Acest procedeu este indicat a se folosi la stingerea incendiilor de lichide combustibica şi în unele situaţii de ardere a materialelor şi substanţelor solide. Practic, se acţionează

produsul de stingere la partea inferioară a flăcărilor. Stratul izolant de produs de stingeformat la suprafaţa materialului combustibil care arde are şi rolul de a întrerupe transferul căldură prin radiaţie, având ca urmare răcirea stratului de la suprafaţă, precum şi oprirformării şi degajării gazelor sau vaporilor inflamabili, ceea ce duce la întreruperea procesude ardere.

Eficienţa procesului depinde de gradul de etanşare a vaporilor de la suprafaţa lichidesau a spaţiilor în care are loc arderea. Sistemele cele mai utilizate pentru izolarea de aeatmosferic a materialor şi substanţelor care ard sunt refularea de spume, pulberi stingătoaaplicarea de prelate ude etc.

c) Reducerea continului de oxigen

Procedeul constă în introducerea de substanţe care nu întreţin arderea în amestecurilegaze-aer (vapori-aer), care participă la ardere. Ca urmare, are loc diluarea produselor gazoacombustibile existente în zona de ardere, fapt care conduce la scăderea vitezei de ardere implicit, la scăderea temperaturii.

Diluarea conţinutului de aer şi, implicit, a oxigenului se poate realiza cu eficacitatespaţii relativ închise (tuneluri, subsoluri, camere de uscare etc).

La un conţinut în oxigen sub 15% arderea încetează. Produsele de diluare cele mîntrebuinţate sunt dioxidul de carbon, aburul apa pulverizată foarte fin.

d) Introducerea de inhibitori în spaţiile în care are loc ardereaProcedeul se bazează pe proprietatea unor substanţe active, denumite inhibitori, de

încetini sau a opri reacţia. Pe timpul arderii, se formează produşi intermediari care constitucentri activi ai reacţiei în lanţ. Prin eliminarea centrilor activi ai reacţiei în lanţ se diminueaviteza de ardere şi se întrerupe arderea.

Principalele produse de stingere prin inhibiţie chimică sunt, în prezent, înlocuitoriihaloni (agenţi de stingere curaţi). Ei sunt caracterizaţi prin punct de fierbere coborâtstabilitate termică scăzută.

17



e) Reducerea temperaturii substanţelor aprinse prin amestecarea maselor de lichaprinsDin momentul în care combustibilul lichid se aprinde, temperatura de pe suprafaţa

creşte până devine egală cu temperatura de fierbere. Astfel, la începutul arderii, în apropiersuprafeţei libere a combustibilului se formează un strat încălzit de grosime mică, care depăşeşte câţiva centimetri. In straturile de adâncime lichidul rămâne rece.

Transmiterea şi egalizarea acelui lichid se face fie cu ajutorul aerului sau al gaze

inerte introduse pe la partea inferioară a rezervoarelor, fie prin recircularea aceluiaşi lichid.f) Folosirea substanţelor exploziveProcedeul se foloseşte pentru stingerea incendiilor de pădure, în special de coroname

care se dezvoltă cu violenţă, a celor de sonde în erupţie sau la rezolvarea unor soludeosebite.

Prin distrugerea sau împrăştierea elementelor existente în zona de ardere, datorefectului undei de şoc, se poate întrerupe procesul de ardere.

g) Îndepărtarea materialelor combustibile din zona de arderePrin îndepărtarea materialor combustibile care vin în contact cu zonele de arde

propagarea incendiului poate fi limitată. Procedeul se foloseşte, de obicei, la incendii acoperişuri şi planşee, la grupuri de clădiri cu elemente combustibile, la depozite de materlemnos, la incendii de pădure etc.

Pentru întreruperea procesului de ardere se pot folosi, simultan, mai multe proceddescrise. La o combinare a acestora însă, unul din ele este principal şi hotărâtor în acţiunea intervenţie pentru stingerea incendiului.

Alegerea procedeelor sau procedeelor de întrerupere a arderii depinde de natura, situaşi proporţiile incendiului, de proprietăţile substanţelor care ard, de calitatea produselor stingere, de mijloacele şi personalul care participă la stingere, de gradul de instruireacestuia, de condiţiile meteorologice sau de alte cauze.

Protecţia împotriva incendiilor este o problemă deosebit de complexă, studiată continuu în vederea perfecţionării. Deşi variantele de soluţionare sunt diferite pe pinternaţional, sunt recunoscute ca elemente de bază trei categorii principale:

elemente de protecţie pasive – elemente şi materiale de construcţie specializ pentru asigurarea protecţiei la foc;

elemente de protecţie active – instalaţii automate de semnalizare şi stingereincendiilor;

elemente pasiv – active – mijloace destinate intervenţiilor la incendii, acţionamanual.

Gradul de dotare cu mijloace de protecţie împotriva incendiilor este echivalent gradul de siguranţă la foc al construcţiilor şi este considerat criteriu de bază în ţărdezvoltate, pentru stabilirea asigurărilor.

În cadrul elementelor de protecţie active un rol important îl au instalaţiile de stiincendii.

18



SUBSTANŢE DE STINGERE A. APA1. Caracteristici ale apeiDin punct de vedere al substanţelor de stingere, apa este substanţa de stingere cea m

ieftină, uşor de procurat şi cu o capacitate de răcire considerabilă, fiind cea mai utilizată în cde incendiu la ora actuală, dar trebuie să fie folosită sub forma cea mai apropriată focaruincendiat.

Există şi o serie de proprietăţi ale apei care îi limitează domeniul de utilizare: Densitate relativ mare; Bună conducătoare de electricitate; Reacţionează cu serie de substanţe chimice, care generează după caz hidrog

sau oxigen; La temperaturi joase, reacţionează cu unele metale (sodiu, potasiu) cu degajare

căldură (până la 600ºC) şi în unele cazuri cu degajare de hidrogen; Reacţionează cu carbura de calciu degajând prin reacţie căldură şi acetilenă.

În caz de incendiu apa se poate folosi sub formă de jet compact, jet pulverizat, ceaţă

apă şi abur.Procedeele de întrerupere a procesului de ardere prin care apa acţionează asupfocarului de incendiu sunt:

Răcirea zonei de ardere; Izolarea zonei incendiate de aerul atmosferic; Reducerea conţinutului minim de oxigen; Diluarea gazelor din zona de ardere, care pot întreţine şi dezvolta incendiul.

Prin procedeu de întrerupere a procesului de ardere se înţelege un proces fizic schimic aplicat printr-o serie de acţiuni succesive, care trebuie să se finalizeze prin încetar

arderii.Acţiunea de răcire a zonei de ardere se datorează faptului că, apa are o mare capacitde absorbţie a căldurii raportată la căldura specifică şi căldura latentă de vaporizare. Efec

principal al apei la stingerea incendiului îl constituie răcirea materialului care arde. Ea vinecontact cu materialul aprins absoarbe căldura, se transformă în vapori şi prin saturaspaţiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Aceste calităţi o să fie deosebit de utilă la stingerea incendiilor de materiale solide combustibile (clasa incendii A).

De asemenea, apa mai poate fi folosită la crearea unei atmosfere inerte, atunci câ poate fi pulverizată de 1700 ori mai mult decât volumul ei în stare lichidă, deplasând ast

aerul şi vaporii inflamabili în zone depărtate de zona de ardere.Chiar şi acolo unde apa nu poate stinge singură complet un incendiu se foloseşte ades

împreună cu alte substanţe stingătoare, cum ar fi, de exemplu, pulberile stingătoare slichidele vaporizatoare, pentru realizarea unei stingeri complete şi întrun timp scurt. În aceasituaţie apa reduce arderea cu flacără şi răceşte mediul ambiant, în timp ce cealaltă substanstingătoare continuă să realizeze stingerea completă.

2. Particularităţi ale jetului de apă pulverizatApa pulverizată se foloseşte la:

19



Dispersia în atmosferă a gazelor şi vaporilor combustibili grei; Precipitarea fumului rezultat din arderea substanţelor incendiate; Protecţia personalului care acţionează la incendiu, în zone cu temperaturi mari; Răcirea elementelor de construcţie sau a instalaţiilor; Se foloseşte pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile imiscib

insolubile în apă şi cu densitatea mai mică decât aceasta, şi care au temperaturiinflamabilitate superioare valorii de 60º C etc.

Avantajele utilizării apei fin pulverizate sunt : Ceaţa de apă se poate utiliza la controlarea focarelor ce cresc în ritm consta

unde se poate încă intra, dar unde focarul principal nu poate fi atacat direct; Ceaţa de apă poate fi utilizată la crearea unei atmosfere inerte, atunci când tre

din starea lichidă în starea de vapori, producându-se o mărire a volumului 1700 de ori, ceea ce duce la deplasarea aerului şi a vaporilor inflamabili în zodepărtate de zona de ardere;

Prin folosirea ceţii de apă se realizează o disipare a căldurii degajate de flăcărdin cadrul incendiului cu o eficacitate mai mare decât în cazul jetului compact

apă; Prin folosirea ceţii de apă s-a constatat că numărul de decese este mult mai micTrebuie să amintim că apa pulverizată are şi unele dezavantaje la folosire, cum ar fi: Posibila distrugere a echilibrului termic în compartimentul incendiat; Producerea de abur supraîncălzit cu pericol potenţial de arsuri pentru servanţi; Generarea ideii că nu se poate controla un incendiu la fel de bine ca în caz

atacului cu jetul compact; Folosirea ceţii de apă poate reduce vizibilitatea şi poate crea disconfort asup

pompierilor.B. SPUMA este un produs de stingere constituit dintr-un agregat de bule formate fi

sau chimic de un lichid.Spuma mecanică – faza dispersă este aerul, iar mediul de dispersie este apa în care

dizolvat substanţa spumantă.Foarte important pentru spumă este coeficientul de înfoiere K care este definit p

raportul dintre volumul spumei formate şi volumul soluţiei apă + substanţă spumantă.Astfel spuma se clasificã în:

spumă mecanicã grea K=2..…20 spumă cu coeficient mediu de înfoiere K=20…200 spumă cu coeficient mare de înfoiere K>200

este recomandată pentru incendii de tip B;efectul de stingere se realizează prin răcire, înăbuşire, izolare;C. DIOXID DE CARBON este recomandat pentru incendii din clasa A,B,C; se utilizează în mod eficient în spaţii închise; nu arde şi nu întreţine arderea; se utilizează la stingerea substanţelor combustibile care prin ardere nu furnizea

oxigenul necesar combustiei, sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţă;

20



efectul de stingere se realizează prin micşorarea concentraţiei de oxigen, făcâimposibilă arderea;

dioxidul de carbon lichid îşi măreşte mult presiunea la creşterea temperaturdintr-un kilogram de dioxid de carbon lichid, după destindere la presiuatmosferică, rezultă 510 l gaz – densitatea dioxidului de carbon în stare normfiind de 1,976kg/m3;

la 31,40C lichidul de dioxid de carbon şi vaporii au aceeaşi densitate, practic fa

lichidã dispare această temperaturã fiind, temperatura critică; la descărcarea dioxidului de carbon în atmosferă, o mare parte se transformă

vapori cu mărirea considerabilă a volumului, restul se transformă în particule divizate de gheaţă uscată, la temperatura de –790C.

D. ARGONITE-50% azot;-50% argon;-acestea se gãsesc în atmosferã în proporţie de 78%azot şi 1% argon.

este recomandat pentru toate tipurile de incendii cu excepţia metalelor active cla ardere degajă oxigen;

efectul de stingere se realizează prin micşorarea concentraţiei de oxigen de21% la 10,5% - 12%, asigurându-se astfel oprirea procesului de ardere;

densitate – 1,52kg/m3(aerul are densitatea 1,29kgt/m3); nu este conducãtor de electricitate; nu produce prin descompunere în momentul descãrcãrii, substanţe toxice;

E. INERGENeste un amestec de trei gaze, în următoarele concentraţii:

- azot 52%- argon 40%- dioxid de carbon 8%

este recomandat în spaţii închise, la toate tipurile de incendii, cu excepţiametalelor; efectul de stingere se realizează prin micşorarea concentraţiei de oxigen

până la 12%;este un gaz nepoluant, ecologic, nu atacă stratul de ozon şi nu este toxic;este incolor, inodor, nu produce ceaţă;

nu conduce curentul electric;nu se descompune în produsi toxici sau corozivi;nu lasă reziduuri ce necesitã o curăţire ulterioară;

F. AZOT este un gaz inert, incolor şi incombustibil; este recomandat la stingerea incendiului amestecurilor de substanţe combustibi

(vapori, gaze sau praf) cu aer;

21



efectul de stingere se realizează prin reducerea procentului de oxigen dinamestec.

Gazele inerte acceptate ca substanţe de stingere a incendiilor sunt nepoluante (ecologice)nu atacă stratul de ozon şi, în concentraţii uzuale de stingere a incendiilor nu sunt toxice.

Ca substanţe de stingere a incendiilor, gazele inerte au următoarele proprietăţi:- nu distrug obiectele şi materialele stinse;- pătrund în cele mai mici orificii ale materialului aprins;

- au conductibilitate termică şi electrică redusă;- nu se deteriorează prin stocare (conservare) îndelungată;- nu sunt sensibile la variaţiile de temperatură ale mediului din incinta protejată.Gazele inerte se utilizează la stingerea incendiilor substanţelor combustibile care p

ardere nu furnizează oxigenul necesar combustiei, sau sunt caracterizate prin ardere suprafaţă. Gazele inerte nu se utilizează pentru stingerea incendiilor în profunzime (incenmocnite).

Efectul optim în acţiunea de stingere a incendiilorcu gaze inerte se obţine când se menţietanşietatea în spaţiile închise şi se realizează concentraţia necesară de stingere într-un intervde timp foarte mic (de ordinul secundelor), care permite inhibarea procesului de ardereadmosferă inertă şi completa înăbuşire a focului.

Timpul teoretic de stingere ultrarapidă a incendiilor folosind gaze inerte este de max. secunde pentru incendiu de clasa A şi 17 secunde pentru incendiu de clasa B.

Gazele inerte sunt folosite eficientpentru stingerea incendiilor la:- echipamentele infrastructurii informaţionale (dulapuri cu servere, dulapuri pen

stocarea datelor, centre de calculatoare, automate bancare, unităţi de telefonie celulară, etc.)- spaţii de producţie şi camere de comandă, sisteme robotice, linii automate de producţ

echipamente şi generatoare electrice, laboratoare, vopsitorii, simulatoare de zbor, control traaerian, maritim, fluvial sau rutier etc;

- spaţii care adăpostesc valori deosebite (tezaure, muzee, biblioteci, galerii de artă, colecarhive, etc.)

8. TIPURI DE SISTEME ŞI INSTALAŢII DE LIMITARE ŞI STINGERE AINCENDIILOR

Instalaţiile de limitare şi stingere a incendiilor pot fi: instalaţii de protecţie cu perdele de apă produse de drencere, pentru protejar

golurilor, a cortinelor de siguranţă, a uşilor şi obloanelor antifoc sau pen protejarea structurilor metalice, a elementelor de faţadă etc.;

instalaţii de răcire, în special a parcurilor de rezervoare cu produse inflamabi pentru răcirea obiectelor din vecinătatea zonei incendiate etc.;

instalaţii cu stingere ultrarapida sau în timp real a incendiilor.Din punct de vedere al modului de acţionare şi funcţionare a instalaţiilor de protec

împotriva incendiilor, acestea pot fi: instalaţii cu acţionare manuală; instalaţii automate; instalaţii cu acţionare manuală şi/sau automată.

22



Din punct de vedere al substanţei (agentului) de stingere a incendiului utilizainstalaţiile se clasifică în:

a. instalaţii de stingere cu apă: instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori de incendiu; coloane uscate; instalaţiile cu sprinklere; instalaţii cu drencere ;

instalaţii cu apă pulverizată; instalaţii cu ceaţă de apă,

b. instalaţii de stingere cu spumă;c. instalaţii de stingere cu gaze inerte:

dioxid de carbon; azot; argon; inergen; FM 200; ecaro.

d. instalaţii de stingere cu aerosoli;e. instalaţii de stingere cu pulberi;f. instalaţii de stingere cu abur.În funcţie de modul de realizare şi de funcţionare instalaţiile de stins incendii

clasifică în: instalaţii fixe automate şi manuale; instalaţii semifixe; instalaţii mobile.

9. STUDIEREA ŞI INTERPRETAREAPROIECTELOR DE EXECUŢIE

La proiectarea instalaţiilor de stingere cu apă sau substanţe speciale a incendiilor, se în vedere compatibilitatea dintre substanţele de stingere utilizate şi mediul combustibeficienţa de stingere a substanţelor utilizate, precum şi siguranţa utilizatorilor spaţiu

protejat.Principalele proprietăţi specifice ale substanţelor utilizate în instalaţiile de stinge

trebuie să asigure în principal:

- eficienţa stingerii;- afectarea într-o cât mai mică măsură a obiectelor şi a materialelor din spaţincendiat;

- penetrabilitatea în siguranţă a oamenilor în spaţiul protejat;- nedeteriorarea calitativă a substanţei de stingere în timpul stocării;- consecinţe nesemnificative asupra mediului, sănătăţii şi a vieţii utilizatorilor de că

substanţa de stingere şi produşii rezultaţi în urma acţiunii de stingere;- caracteristici dielectrice.

23



Domeniile recomandate, mecanismul stingerii şi proprietăţile substanţelor de stingtratate în normativ sunt menţionate în normativul NP086-2005.

Alegerea tipului de instalaţie de stingere a incendiului, a substanţei de stingere utilizatăvalorile intensităţilor de stingere, protecţie şi răcire, trebuie să corespundă naturii produsecombustibile din spaţiul protejat, condiţiilor specifice concrete ale incintei respectiimportanţei şi valorii produselor protejate, tipului de construcţie etc.

Componentele specifice instalaţiilor de stingere a incendiilor, procurate din ţară sau d

import, trebuie să fie de tipul celor certificate.Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu substanţe speciale care în mnormal lucrează sub presiune, vor respecta prescripţiile tehnice I.S.C.I.R..

Proiectul instalaţiilor de stingere a incendiilor trebuie să cuprindă piese scrise şi desenainstrucţiuni de funcţionare şi verificare periodică.

Aceste instrucţiuni trebuie să cuprindă schemele de principiu, parametrii proiect(debite, presiuni etc.), descrierea, modul de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor în situanormală şi în caz de incendiu, în anumite cazuri inclusiv pentru situaţia de avarie.

10. REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURI

BRANŞAMENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE DE STINGERE CU APĂINCENDIILOR LA REŢELELE EXTERIOARE

Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă, prevăzută cu instalaţii de stincendiu, se alimentează de regulă, printr-un singur branşament.

Este obligatorie prevederea a două sau mai multe branşamente în cazul reţelelor incendiu inelare, alimentate cu apă din reţeaua publică, această reţea asigurând debit

presiunea şi continuitatea în alimentarea cu apă.

Alimentarea cu apă de la pompele de incendiu, de la rezervorul de înălţime sau dehidrofoare a reţelelor de conducte inelare, se face prin două branşamente sau racorduri, pendebite de incendiu mai mari de 20 l/s.

În cazul prevederii mai multor branşamente, pe fiecare din ele se montează armături închidere, precum şi ventil de reţinere, astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiunecaz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers, prin contor.

REŢELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ PENTRU STINGEREINCENDIILOR

Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor afereansamblurilor de clădiri şi incinte industriale se fac, de regulă, comune cu cele pentru amenajeră sau industrială.

Realizarea unei reţele exterioare separate de alimentare cu apă pentru incendiu admite numai atunci când este raţională din punct de vedere economic sau când este cerută considerente speciale. Se recomandă ca aceste reţele să fie inelare.

Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, se împartsectoare prin vane de sectorizare, după cum urmează:

24



- la grupuri de clădiri, în aşa fel încât să se poată izola, în caz de avarie, porţiuni maximum 300 m;

- la incinte industriale, astfel încât să nu se scoată din funcţiune, în caz de avarie, mai mde 10 hidranţi sau două tunuri de apă pentru stingerea incendiului.

Vanele de sectorizare se sigilează în poziţia "normal deschis". Nu se admite trecerea reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru stinge

incendiului neprotejate corespunzător, prin clădiri, subsoluri tehnice, precum şi prin canale

conducte, cabluri etc. care prezintă pericol de incendiu sau explozie.La dimensionarea reţelei exterioare de alimentare cu apă se ţine seama de următoarele- dacă instalaţia are numai hidranţi interiori, iar alimentarea cu apă pentru stingerea un

incendiu se face din exterior cu pompe mobile de incendiu, direct din bazine sau rezervoare, în primele 10 minute se consideră funcţionarea simultană a jeturilor confoanexei nr. 2, iar în următoarele 50 minute, numai a unui jet;

- dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii cu sprinklere sau drencere penconstrucţii obişnuite, la debitul pentru hidranţii interiori se adaugă debitul necesar funcţionăsprinklerelor sau drencerelor timp de 1 h, iar pentru instalaţiile de ceaţă de apă timp de 10 - de minute, funcţie de precizările producătorului de astfel de echipamente;

- dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii de apă pulverizată, la debi pentru hidranţi interiori se adaugă şi debitul necesar funcţionării instalaţiei de apă pulverizîn timpul normat, conform reglementărilor specifice (standarde, normative, specificaţii tehnetc.).

11. AMPLASAREA COMPONENTELOR SISTEMELOR ŞIINSTALAŢIILOR DE LIMITATARE ŞI STINGERE A IMCENDIILOR

Componentele instalaţiilor de stingere a incendiilor se amplasează cu respectar

prevederilor reglementărilor tehnice şi ale normativului NP 086-2005, precum şi cerinţelecondiţiile producătorilor acestora.În funcţie de natura substanţei de stingere utilizate, se recomandă dispunerea staţii

de distribuţie şi a rezervelor în apropierea incintei la care asigură stingerea incendiilor.Staţiile de distribuţie trebuie să aibă acces din exterior pe căi de circulaţie funcţiona

dimensionate corespunzător reglementărilor tehnice şi necesităţii executării operaţiunilor montaj, manevră (operare), reparaţii şi întreţinere.

Căile de acces în staţia de distribuţie, precum şi din zona de amplasare a acesteia prevăd cu iluminat de siguranţă.

În toate situaţiile se recomandă asigurarea ventilării natural-organizate a staţiilor distribuţie a substanţelor speciale de stingere.

În funcţie de condiţiile specifice şi de natura substanţei de stingere, se prevăd instalade ventilare mecanică a staţiilor de distribuţie. Evacuarea eventualelor scăpări de gaze se fanumai direct în exterior.

Instalaţia de ventilare mecanică a staţiei de distribuţie va asigura evacuarea scăpăride substanţe de stingere direct în exterior, până la un nivel nenociv pentru oameni. Ventilarva asigura un debit echivalent cu minimum 5 schimburi orare.

25



Corespunzător condiţiilor concrete ale spaţiilor protejate cu instalaţii fixe de stincendiu cu substanţe speciale, pot fi prevăzute instalaţii mecanice de ventilare capabileasigure evacuarea degajărilor rezultate în urma incendiului (fum, gaze de ardere).

Instalaţiile mecanice de ventilare, atunci când se prevăd, vor fi acţionate cu butoamanuale amplasate centralizat în apropierea uşilor de acces în spaţiile protejate. Aceinstalaţii se dimensionează corespunzător evacuării sigure a degajărilor, asigurând un deechivalent cu minimum 10 schimburi orare. Tubulatura de evacuare va avea trasee cât m

scurte şi dacă este posibil, fără a traversa alte spaţii neprotejate.

26



REZERVOARE ŞI BAZINE PENTRU REZERVA DE APĂ NECESARSTINGERII INCENDIILOR

Rezerva de apă necesară stingerii incendiilor se stabileşte conform prevederilor d

normativ şi se păstrează în rezervoare independente sau în rezervoare comune, care servescalţi consumatori.

Rezerva de apă pentru instalaţiile automate (sprinklere, drencere, apă pulverizată, cede apă) de stingere a incendiilor este intangibilă.

În mod excepţional, se admite să se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabilă sindustrială ori apa rece de alimentare a centralelor de apă caldă ale incintei respective, da

procesul tehnologic permite acest lucru şi pentru utilizarea ei nu se manevrează mai mult dvane din staţia de pompare sau din cămine exterioare accesibile în timpul incendiilor şi astamplasate sau telecomandate încât să poată fi acţionate în timp util.

În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor prevăd instalaţii pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de incendiu, care permită, în caz de necesitate, luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim avarii, stabilite prin instrucţiunile de exploatare (înlăturarea avariilor în timp util, restrângersau suprimarea unor consumuri, întărirea regimului de supraveghere etc.).

Rezervoarele şi castelele de apă se prevăd cu indicatoare de nivel locale, vizibile denivelul solului şi cu sisteme pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apă de incendiustaţiile de pompare şi la serviciile de pompieri.

Când rezerva de incendiu este mai mare de 1000 mc, aceasta se păstrează în cel pudouă rezervoare sau compartimente ale rezervorului, legate între ele, proiectate astfel încât

poată fi scoase individual din funcţiune.La instalaţiile care au rezerva de incendiu mai mică de 1000 mc şi sunt prevăzute cu

singur rezervor, se face o legătură între conducta de aducţiune a apei şi cea de debita(plecare), prin ocolirea pompelor, care să fie folosită pentru alimentarea cu apă direct desursă pe timpul când rezervorul este scos din funcţiune (pentru a fi spălat sau reparat).

La toate rezervoarele şi bazinele amplasate la o distanţă mai mică de 1000 m construcţie, inclusiv la cele interioare, se prevede posibilitatea alimentării cu apă direct d

27



acestea a pompelor mobile de intervenţie în caz de incendiu. Fac excepţie rezervoarinterioare cu capacitate de maximum 10 mc.

Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoexterioare, precum şi punctele de staţionare a pompelor sunt amplasate la minimum 10 m clădirile de gradul I - II de rezistenţă la foc şi la 20 m de cele de gradul III - IV de rezistenţăfoc sau de depozite deschise de materiale şi lichide combustibile.

Rezervoarele se pot amplasa în interiorul clădirilor sau în exteriorul acestora.

Amplasarea rezervoarelor şi a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor se face astîncât să fie asigurat accesul maşinilor de intervenţie pentru incendiu la punctele de alimenta

DESCRIERE rezervor din otel galvanizat manta interioara PVC trapa de vizitare scara acces

ECHIPARE STANDARD

2 aspiratii 1 retur 1 golire 1 robinet golire 1 orificiu de preaplin 1 golire prea plin 1 indicator de nivel 1 rezistenta electrica cu doza de legatura, fara cablaje 1 scara de acces cu platforma sistem de fixare in radier Izolatie

Conexiunile la apa pentru rezervoarele de apa potabila sunt din otel zincat, iar c pentru rezervoarele de apa pentru incendiu sunt zincate doar la exterior(la cerere se pot realdin otel inoxidabil).

TIPURI DE REZERVOARE DE INCENDIUTIP SUPRATERAN

28



REZERVOARE SUBTERANE

STAŢII DE POMPARE A APEI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR 29



În cazul în care se prevăd pompe fixe de alimentare cu apă pentru stingerea incendiieste obligatorie montarea unei pompe de rezervă, egală cu cea mai mare pompă din grupcelor în funcţiune, în următoarele situaţii:

- construcţii şi grupuri de construcţii la care debitul de apă pentru incendiu exterdepăşeşte 20 l/s;

- construcţii industriale sau civile care sunt prevăzute cu instalaţii automate de sting(sprinklere, drencere sau pulverizatoare);

- clădirile civile, de producţie şi depozitare la care, pentru stingerea incendiilor dinterior, se folosesc două jeturi simultane.În cazurile în care este obligatorie şi nu se poate asigura a doua sursă de energie electr

(de rezervă), se montează pompe fixe cu motor cu ardere internă, cu pornire automată. admite, de asemenea, folosirea în acest scop a pompelor cu abur (în cazul în care esasigurată alimentarea lor permanentă printr-o conductă separată, direct de la sursă).

Pompele de incendiu care alimentează cu apă reţelele separate au asigurată pornirautomată sau prin comandă din staţia de pompare, serviciul de pompieri (dacă există) şi ddiferite puncte ale clădirii.

Oprirea pompelor la terminarea incendiului se face manual din staţia de pompare. Penacţionarea pompelor de incendiu, care lucrează independent de presiunea din hidrofor,

prevăd butoane de pornire din casa pompelor şi de la fiecare hidrant, iar oprirea se face dstaţiile de pompare prin acţionare manuală, la terminarea incendiului.

Instalaţiile de tip sprinkler, prevăzute cu pompe cu pornire automată, se echipează şi pompe pilot pentru debite mici, care să asigure acoperirea eventualelor pierderi din reţeamenţinerea presiunii în instalaţie.

Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiufie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompă înecată). Conductele de legătuîntre pompe şi rezervor nu se montează deasupra nivelului rezervei de apă pentru incend

Fac excepţie pompele prevăzute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate, cse montează conform indicaţiilor producătorului.Încăperile staţiilor de pompare, înglobate sau alipite clădirilor cu alte destinaţii, se sep

de restul clădirii prin pereţi cu rezistenţă la foc de cel puţin 3 h şi planşee cu o rezistenţă la fde 1 h şi 30 min., având acces direct din exterior. Se admite comunicarea şi cu coridorcomun, printr-o uşă având rezistenţa la foc de 1 h şi 30 min.

Clădirile independente ale staţiilor de pompare sunt de gradul I - II de rezistenţă la fiar în cazul când există numai o pompă de incendiu, ele sunt de gradul III de rezistenţă la fo

Încăperile în care se găsesc pompele de incendiu se prevăd cu legătură telefonică serviciul propriu de pompieri, atunci când debitul de incendiu interior şi exterior este mmare de 20 l/s şi două surse de alimentare cu energie electrică.

Indiferent de debit, încăperea staţiei de pompare se prevede şi cu iluminat de siguran pentru intervenţii.

Echipamentul de rezervă (exclusiv pompa de rezervă) pentru ridicarea presiuniiasigurarea debitului de apă se montează într-o încăpere separată de cea a echipamentunormal, zidul de separare având o rezistenţă la foc de minimum 2 h. În pereţii de separare

pot prevedea uşi de comunicare rezistente la foc de 1 h şi 30 min.Similar se amplasează şi se separă şi grupurile electrogene.

30



COMPRESOARE DE AER

La instalaţiile de pompare cu recipiente hidropneumatice de incendiu se prevăd docompresoare.

Compresoarele pentru instalaţiile cu sprinklere din sistemele apă-aer trebuie să asiguumplerea cu aer a instalaţiei în maximum 20 minute.

Compresoarele pentru instalaţia de incendiu se prevăd cu acţionare manuală şi

semnalizarea scăderii presiunii aerului. Se interzice acţionarea automată a compresoarelor.

12. EXECUTAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A

INCENDIILOR

Producătorii instalaţiilor de stingere a incendiilor şi, după caz, furnizorii acesto precum şi proiectanţii şi executanţii instalaţiilor de stingere, răspund - potrivit competenţelegale ce le revin - de calitatea lucrărilor executate şi de asigurarea condiţiilor de siguranţutilizatorilor, precum şi de eficienţa stingerii incendiilor în spaţiile protejate.

La executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea întocma proiectului, a prevederilor normativului NP 086-2005 şi a condiţiilor şi specificaţii

producătorilor de instalaţii, aparatură, echipamente şi substanţe de stingere.Activităţile de montare presupun:

- Montarea componentelor mecanice- Montarea componentelor de instalaţii

- Montarea componentelor electrice şi de comandă/controlLa realizarea acestor activităţi se vor avea în vedere următoarele:

- capacitatea de identificare a diferitelor componente din documentaţia tehnică specific- capacitatea de identifica şi aplica diversele operaţiuni tehnologice de montaj

documentaţia tehnologică de montaj;- capacitatea de a efectua operaţiunile tehnologice de montaj necesare in ordinea stabil

de proiectant şi la un nivel de calitate corespunzător;

31



- capacitatea de a consemna măsurile propuse/decise, în documente specifice înregistrare.Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere a incendiului se transpo

ambalate, păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă.

Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiilor de stinga incendiilor, se verifică starea lor, neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări, urme

lovire ori fisuri vizibile.Producătorii şi, după caz, furnizorii de butelii şi echipamente vor livra odată cu acestşi piesele de rezervă necesare.

Pe timpul montării instalaţiei de stingere a incendiului, se iau măsuri speciale pentru în interiorul conductelor să nu pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul srefularea substanţei de stingere.

Reţelele de distribuţie pe care se montează duzele de refulare se fixează rigid cu brcare să preia efortul produs la refularea substanţei de stingere. La conductele de transpo

bridele de fixare vor permite dilatările şi contracţiile funcţionale.Conductele pentru comenzi pneumatice se montează astfel încât să nu stânjeneas

intervenţia personalului de exploatare şi verificare.Este interzisă montarea în instalaţie a recipienţilor (buteliilor) cu scăpări de substanţă

stingere. Recipienţii cu defecţiuni se înlocuiesc şi se trimit la verificat.După montare, conductele se curăţă, iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer s

alt gaz sub presiune, îndepărtându-se eventualele corpuri străine pătrunse accidental.La montarea duzelor de refulare se urmăreşte ca acestea să nu se înfunde, deforme

etc. Duzele de refulare se fixează bine, astfel încât să nu fie posibilă desprinderea loracţiunile rezultate din funcţionare.

Pe durata executării instalaţiilor de stingere a incendiilor, executantul este obligat

respecte prevederile "Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executălucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora".

32



13. ACTIVITĂŢI CE SE DESFĂŞOARĂ LA PROBAREA SISTEMELOR ŞIINSTALAŢIILOR DE LIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se verifică rigiditatea îmbinări prin proba hidraulică de rezistenţă la presiune şi proba de etanşeitate cu aer comprimat.

Probele de funcţionare au ca obiectiv principal controlul funcţionării armăturilor comandă şi după caz, a dispozitivelor de alarmă. În cadrul probei de funcţionare se verifacţionarea instalaţiei atât local, cât şi de la distanţă (când este astfel proiectată).

Pe timpul probei de stingere se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor ş pagubelor materiale. Probele se realizează coordonat, sub conducerea executantului lucrări

33



în prezenţa beneficiarului, iar rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate se consemneaîntr-un proces-verbal.

Odată cu încheierea probelor trebuie definitivată şi instruirea personalului care asigura exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere, consemnându-se acest lucru

procesul-verbal.

Probarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă

Instalaţiile de limitare şi stingere cu apă sunt supuse următoarelor probe:- probe de presiune;- probe de funcţionare.

Probele hidraulice ale instalaţiei de alimentare cu apă a sprinklerelor, se efectuează presiunea de 1,5 ori presiunea de regim.

Proba de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă instalafuncţionează la parametrii proiectaţi şi asigură necesarul de apă (debit, lungime jet, etc.)cazul unei situaţii de incendiu.

Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiufie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompă înecată). Conductele de legătuîntre pompe şi rezervor nu se montează deasupra nivelului rezervei de apă pentru incendFac excepţie pompele prevăzute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate, cse montează conform indicaţiilor producătorului.

Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu se recomandă asigurar posibilităţii întoarcerii apei în rezervor.

Schema instalaţiei, calculul şi execuţia reţelelor, hidrofoarelor, rezervoarelor şiconductelor din staţiile de pompare se fac astfel încât, în cazul unei avarii, în orice porţiunacestor conducte şi ale elementelor acestora să se poată asigura condiţiile de debit şi

presiune pe durata teoretică a incendiului.

Presiunea de încercare a coloanelor uscate este de 25 bar.

Probarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu gazeDupă montarea instalaţiilor cu gaze se efectuează probele de rezistenţă la presiune şi

etanşeitate cu aer comprimat.Probele de funcţionare constau în controlul funcţionării dispozitivelor de comandă

dispozitivelor de alarmă, a aparatelor şi armăturilor montate pe reţeaua de conducte. În cadr probei de funcţionare se verifică acţionarea instalaţiei atât local, cât şi de la distanţă (dacă ecazul).Pe timpul probei se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagubemateriale.

Se verifică etanşeitatea spaţiului protejat supus inundării totale cu gaz pentru stingerincendiului, aplicând Testul de presurizare cu ventilare prin uşă pentru determinarea timpu

probabil de retenţie a azotului.Odată cu încheierea probelor de recepţie trebuie definitivată şi instruirea personalu

care asigură exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere, consemnându-se acest lucru procesul-verbal de recepţie.

34



În toate locurile unde se utilizează dioxidul de carbon ca substanţă de stingere şi exiriscul ca oamenii să fie afectaţi, se prevăd indicatoare corespunzătoare de avertizare.

În interiorul incintelor protejate supuse inundării cu dioxid de carbon se afişează vizi panouri inscripţionate cu următorul text:

"ÎN CAZ DE ALARMĂ, INCENDIU SAU DE DEGAJARE A DIOXIDULUI DCARBON, PĂRĂSIŢI IMEDIAT INCINTA - PERICOL DE MOARTE".

Pe feţele exterioare ale uşilor incintelor în care sunt amplasate bateriile de recipie

(butelii) cu dioxid de carbon, se inscripţionează:"ATENŢIE! STRICT INTERZIS ACCESUL PERSOANELOR NEAUTORIZATDEPOZIT DE DIOXID DE CARBON - PERICOL DE MOARTE!".

În apropierea bateriilor de comandă (pentru instalaţiile de înaltă presiune) sau în camde comandă (pentru instalaţiile de joasă presiune), la loc vizibil se afişează panouri conţinân

- schemele de funcţionare ale instalaţiei;- instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei;- instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi măsurile pentru prevenirea accidente

umane în timpul şi după inundarea cu dioxid de carbon.

14. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DELIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

În raport de natura incendiului, de viteza de evoluţie a acestuia şi de consecinţ posibile, instalaţiile de stingere se acţionează automat sau manual. În toate cazurile, acţionărautomate vor fi dublate de acţionări manuale pentru comanda punerii în funcţiune a instalaţi

La instalaţiile cu funcţionare automată, sistemul de semnalizare a incendiului şi acţionare automată a comenzii de funcţionare a instalaţiei va asigura detectarea incendiuluifaza incipientă.

Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiilor Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid carbon se poate face:

- manual;- automat.

Punerea automată în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid carbon poate fi cu acţionare pneumatică, mecanică, electrică, pneumo-mecanică, electrcombinată cu pneumatică (pentru sistemele de joasă presiune), electrică combinată

pneumo-mecanică (pentru sistemele de înaltă presiune) sau cu alte sisteme de acţionare.Centralele de semnalizare şi comandă trebuie să realizeze alarmarea utilizatorilor

punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere cu temporizarea respectivă, numdupă efectuarea acţionărilor prestabilite. Se va asigura totodată:

- eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiilor de stingere;- efectuarea automată, înainte de declanşare, a alarmării utilizatorilor şi a unor acţion

prestabilite cum sunt: întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare-climatizare din incin protejată; închiderea elementelor de protecţie a golurilor funcţionale (uşi, ferestre, trape etcîntreruperea funcţionării unor instalaţii care pot perturba stingerea etc. Alertarea automat

35



serviciului de pompieri civili este obligatorie, iar a pompierilor militari se face la cerer beneficiarului;

- temporizarea declanşării instalaţiei de stingere corespunzător efectuării unor acţiunimăsuri de protecţie a utilizatorilor (de regulă sub 60 de secunde). Nu se admite un timp temporizare care să depăşească 120 de secunde;

- funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiei de stingere.Instalaţiile fixe de stingere la care punerea în funcţiune este automată, pot fi prevăzu

şi cu posibilitatea de blocaj a comenzii de declanşare a deversării automate. Această blocare poate asigura şi de la centrala de semnalizare şi comandă, când aceasta este amplasatăapropierea incintei protejate şi se poate interveni la ea în timp util.

Dispozitivele de comandă şi de acţionare trebuie să fie sigure în funcţionare. Toacţionările automate vor fi dublate de acţionări manuale.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN poate face automat şi manual.

Punerea automată în funcţiune se poate realiza prin acţionare electrică, mecanică s pneumatică.

Dispozitivele de acţionare electrică pot fi utilizate în medii cu temperaturi cuprinse în0 grade C şi 54 grade C.

La punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu INERGEN, se vor avîn vedere următoarele:

- înainte de deversarea substanţei de stingere în incinta protejată, la semnalizarea unedintre cele două linii de detectare ale instalaţiei de stingere cu acţionare automată declanşeze prealarma şi la semnalizarea şi a celei de a doua linii de detectare să declanşealarma, realizând totodată acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemului ventilare, acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee, alertaserviciului de pompieri etc.);

- procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental.Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon se faautomat şi manual.

Punerea automată în funcţiune se realizează prin acţionare electrică, mecanică s pneumatică.


Înainte de refularea substanţei de stingere în spaţiul protejat, la semnalizarea instalaţde detectare ce comandă instalaţia de stingere cu acţionare automată, se declanşează prealarmşi apoi alarma, realizând, totodată, acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemude ventilare, acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee, alertarserviciului de pompieri etc.).

Se iau măsuri ca procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental.Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu pulberi, în principiu, funcţionează astfe

- ca urmare a detectării izbucnirii incendiului se declanşează modulul de comandă (în cazinstalaţiilor automate);

- deschide robinetele de pe conductele de distribuţie a pulberii stingătoare;

36



- deschide robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingătoaretemporizează (unde este cazul) deschiderea lor;

- opreşte funcţionarea instalaţiei de ventilare şi închide golurile tehnologice şi funcţion(uşi, ferestre, obloane etc.) din pereţii şi planşeele incintei protejate;

- refulează pulberea;- semnalizează acustic şi optic funcţionarea instalaţiei de stingere şi eventualele defecţiun

Instalaţiile automate de stingere se prevăd obligatoriu şi cu sisteme de acţion

manuală.15. MODUL DE REALIZARE A RECEPŢIEI SISTEMELOR ŞI

INSTALAŢIILOR DE LIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Recepţia instalaţiei de stingere a incendiilor se face de către comisia constituităconformitate cu legislaţia în vigoare. Comisia de recepţie este obligată să verifice dacă au fo

- respectate condiţiile privind sistemele de detectare, semnalizare şi stingere prevăzute proiectele de execuţie şi în documentaţiile tehnice ale producătorului, precum şi reglementările tehnice în vigoare;

- montate şi puse în funcţiune toate instalaţiile, aparatura şi echipamentele din sistemele semnalizare şi stingere a incendiului;

- predate beneficiarului instrucţiunile de folosire a tuturor aparatelor şi echipamenteinstalaţiei şi s-a instruit personalul de servire a acestora.

Recepţia lucrărilor constă din verificarea respectării legislaţiei în vigoare reglementărilor tehnice privind:

- funcţionarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi comandă;- funcţionarea sistemului de distribuţie a substanţei de stingere;

- existenţa panourilor de avertizare privind evacuarea oamenilor, a instrucţiunilor

exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu.Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie consemnează într-un proces-verbal de recepţie. La recepţia instalaţiei de stingere, executanacesteia va prezenta procesul-verbal de recepţie internă, certificatul de garanţie şi certificade calitate al furnizorilor de instalaţii, echipamente, aparatură, după caz, agrementele tehniOrice neconcordanţă între proiect şi execuţie se remediază în funcţie de importanţă (pe limediat sau cu termen stabilit, corelat cu darea în exploatare a instalaţiei), astfel încât să asigurate condiţiile de siguranţă în caz de incendiu pentru spaţiul protejat.

Odată cu recepţia instalaţiei de stingere a incendiului, beneficiarul are obligaţia dînfiinţa un registru de evidenţă (numerotat şi sigilat), în care se vor consemna datele princip

privind exploatarea, verificarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere. Registrul va conţine:- caracteristicile principale ale instalaţiei;- data punerii în funcţiune;- data verificării;- elementele verificate;- numele şi prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalaţiei;- data încărcării şi punerii instalaţiei în stare de intervenţie;- defecţiuni apărute.

37



În registrul de evidenţă se precizează şi operaţiunile ce trebuie să se execute în concordancu instrucţiunile de exploatare şi cu prevederile cărţii tehnice.

16. MODALITĂŢI DE DETERMINARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALI

La dimensionarea reţelei exterioare de alimentare cu apă se ţine seama de următoarele- dacă instalaţia are numai hidranţi interiori, iar alimentarea cu apă pentru stingerea un

incendiu se face din exterior cu pompe mobile de incendiu, direct din bazine sau rezervoare, în primele 10 minute se consideră funcţionarea simultană a jeturilor, iar următoarele 50 minute, numai a unui jet;

- dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii cu sprinklere sau drencere penconstrucţii obişnuite, la debitul pentru hidranţii interiori se adaugă debitul necesar funcţionăsprinklerelor sau drencerelor timp de 1 h, iar pentru instalaţiile de ceaţă de apă timp de 10 - de minute, funcţie de precizările producătorului de astfel de echipamente;

- dacă instalaţia alimentează hidranţi interiori şi instalaţii de apă pulverizată, la debi pentru hidranţi interiori se adaugă şi debitul necesar funcţionării instalaţiei de apă pulverizîn timpul normat, conform reglementărilor specifice (standarde, normative, specificaţii tehn

etc.).

17. TIPURI DE DEFECŢIUNI CE POT APARE LA SISTEMELE ŞIINSTALAŢIILE DE LIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia instalaţimodul de punere în funcţiune al acesteia şi măsurile prestabilite ce trebuie luate în caz incendiu, poziţia şi rolul fiecărui element al sistemului, parametrii funcţionali prevăzuţidocumentaţia de proiectare şi urmările nerespectării acestora, cauzele posibile care p

perturba buna funcţionare a sistemului şi modul de înlăturare a acestora. În acest scop foloseşte schema funcţională şi instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor, aparatelorutilajelor date de producător.

Personalul de exploatare şi întreţinere are obligaţia să remedieze imediat ordefecţiune îndată ce aceasta a fost sesizată, pentru a menţine instalaţia de stingere

permanentă stare de funcţionare, în caz de incendiu.

18.MODALITĂŢI DE REMEDIERE A DEFECŢIUNILOR CE POT APARE LA SISTEMELE ŞI INSTALAŢIILE DE LIMITARE ŞI

STINGERE A INCENDIILOR

Având în vedere că, un sistem sau o instalaţie de stingere a incendiilor, poate sta făutilizare perioade de timp îndelungate, este necesar să se întocmească şi să se execute

program strict de întreţinere, control şi verificări periodice precum şi remedierea eventualedefecţiuni care apar, care să asigure funcţionarea corectă şi eficientă a instalaţiei în caz incendiu.

38



Programul de control şi verificare se întocmeşte de către beneficiar, pe ba prevederilor proiectului şi a instrucţiunilor de exploatare ale sistemelor şi instalaţiilor stingere a incendiilor, elaborate de proiectant, cu respectarea reglementărilor specifice.

Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga instalaţie, pe categorii elemente ale acesteia şi pe operaţiuni funcţionale, consemnate în instrucţiunile de exploataale sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor.

Controlul, verificarea şi remedierea unor defecţiuni apărute la sistemele şi instalaţiile

stingere a incendiilor, se efectuează de către personalul de exploatare specializat şi instrîn acest scop, pe baza programului stabilit.Înlocuirea unor materiale, echipamente, aparate sau utilaje ale instalaţiilor de stinger

incendiilor, în cadrul lucrărilor de reparaţii (modificări, extinderi, modernizări etc.) se fanumai cu acordul organelor în drept, conform legislaţiei în vigoare.

Materialele, echipamentele, aparatele şi utilajele folosite pentru înlocuirea cenecorespunzătoare din instalaţiile de stingere a incendiilor, trebuie să îndeplineasurmătoarele condiţii:

- să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului;- să corespundă caracteristicilor dimensionale, de calitate şi fiabilitate, prevăzute

standardele de produs respective (dacă sunt standardizate);- să fie însoţite, după caz, de agrementul tehnic sau de certificatele de calitate, şi omolog

eliberate de organele abilitate;- echipamentele care lucrează sub presiune, să fie autorizate I.S.C.I.R.;- să aibă performanţe tehnice necesare stingerii incendiului;- să satisfacă condiţiile pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate, conform Legii calităţii

10/1995;- să conducă la reducerea cheltuielilor de exploatare şi întreţinere ale instalaţiei de stinger

incendiului.

19. TERMENE DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞIÎNTREŢINERILOR PERIODICE

Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor, trebuie făcută întreaga perioadă de utilizare a acestora, asigurându-se permanent intrarea în funcţiunefuncţionarea lor la parametrii proiectaţi, în caz de incendiu.

Reparaţiile curente se efectuează la unele elemente sau la o parte din acestea, care pafecta buna funcţionare a sistemului sau instalaţiei respective ori a unor componente acestora. Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor rezultate în urma controlulverificării, reviziilor tehnice şi/sau preventiv, pentru elementele susceptibile a se defecta înt

perioadă scurtă de timp.Revizia sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor, se face periodic, confo

specificaţiilor menţionate la fiecare element al instalaţiei şi are ca scop cunoaşterea stătehnice a sistemelor şi instalaţiilor la un anumit moment, în vederea luării măsurilor careasigure funcţionarea acestora în caz de incendiu, la parametrii proiectaţi.

39



Reparaţiile şi reviziile tehnice ale sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilorefectuează numai de către personal calificat şi bine instruit în privinţa cunoaşterii şi aplicămăsurilor de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor.

20. MODALITĂŢI DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞI ÎNTREŢINERILOR PERIODICE

Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor, începe după recepacestora, când este certificată realizarea de către constructor a lucrărilor, în conformitate prevederile contractuale şi cu cerinţele documentelor oficiale, care atestă că instalaţrespective pot fi date în folosinţă.

Exploatarea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor, cuprinde următoaroperaţii:

- controlul, verificarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor, pentru asigurafuncţionării lor eficiente, la parametrii proiectaţi, în caz de incendiu;

- revizia tehnică;- repararea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor.

În cazul reabilitării tehnice a instalaţiilor şi sistemelor de stingere a incendiilor, uneelemente componente ale acestora sunt înlocuite sau reparate, pentru a asigura funcţionarea la parametrii prevăzuţi în proiect.

În cazul modernizării sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor, se asigufuncţionarea acestora la parametrii din proiect. La reabilitarea şi modernizarea sistemelorinstalaţiilor de stingere a incendiilor se au în vedere constatările făcute cu ocazia controalelverificărilor şi reviziilor efectuate în timpul exploatării şi duratele de viaţă normate, precumgradele de uzură tehnică şi morală a elementelor instalaţiei şi influenţa lor în exploatafrecvenţa apariţiei unor defecţiuni, cheltuielile necesare remedierilor şi altele.

Responsabilitatea exploatării sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor revi beneficiarului (proprietar, sau utilizator) obiectivelor (clădirilor) protejate împotrincendiului cu astfel de sisteme şi instalaţii.

Beneficiarii (proprietarii, administratorii şi utilizatorii) sistemelor şi instalaţiilor stingere a incendiilor, sunt obligaţi să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi repararespectiv să folosească sistemele şi instalaţiile de stingere în conformitate cu instrucţiunile exploatare.

Exploatarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de stingere a incendiilor efectuează cu personal de exploatare propriu, având sarcini permanente în acest scop, sau

personal aparţinând unor unităţi tip SERVICE, cu care s-au încheiat contracte sau înţelegeri

Personalul propriu de exploatare ca şi cel al unităţilor SERVICE trebuie să fie calificşi autorizat pentru activitatea pe care o desfăşoară.

Personalul de exploatare şi întreţinere are obligaţia să remedieze imediat ordefecţiune îndată ce aceasta a fost sesizată, pentru a menţine instalaţia de stingere

permanentă stare de funcţionare, în caz de incendiu.

21. DOCUMENTE CE SE ÎNTOCMESC PE TIMPUL EFECTUĂRIIACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ

40



Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie consemnează într-un proces-verbal de recepţie. La recepţia instalaţiei de stingere, executanacesteia va prezenta procesul-verbal de recepţie internă, certificatul de garanţie şi certificade calitate al furnizorilor de instalaţii, echipamente, aparatură, după caz, agrementele tehniOrice neconcordanţă între proiect şi execuţie se remediază în funcţie de importanţă (pe limediat sau cu termen stabilit, corelat cu darea în exploatare a instalaţiei), astfel încât să

asigurate condiţiile de siguranţă în caz de incendiu pentru spaţiul protejat.Odată cu recepţia instalaţiei de stingere a incendiului, beneficiarul are obligaţia dînfiinţa un registru de evidenţă (numerotat şi sigilat), în care se vor consemna datele princip

privind exploatarea, verificarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere. Registrul va conţine:- caracteristicile principale ale instalaţiei;- data punerii în funcţiune;- data verificării;- elementele verificate;- numele şi prenumele persoanei care a efectuat verificarea instalaţiei;- data încărcării şi punerii instalaţiei în stare de intervenţie;- defecţiuni apărute.

În registrul de evidenţă se precizează şi operaţiunile ce trebuie să se execute concordanţă cu instrucţiunile de exploatare şi cu prevederile cărţii tehnice.

Verificările săptămânale, planificate şi executate, constatările respective şi măsurluate se consemnează în registrul de control al instalaţiei.

Rezultatul verificărilor făcute la revizia tehnică a instalaţiei de stingere a incendiilorconsemnează într-un proces-verbal care stă la baza efectuării reparaţiilor şi a receplucrărilor după efectuarea reparaţiilor.Rezultatele reviziei tehnice ca şi propunerile de soluţii pentru remedierea eventuale

defecţiuni, se consemnează într-un proces-verbal de constatare (registru de evidenţă).Toate defecţiunile constatate cu ocazia controlului şi verificării instalaţiei de stingerincendiilor cu abur se consemnează într-un proces-verbal de constatare (registru de evidenţîn vederea efectuării reparaţiilor necesare.

Pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente şi reparaţii capitale ce se execută cu fdeschis, unitatea executantă va elibera persoanelor care execută astfel de lucrări un PERMDE LUCRU CU FOC (după modelul redat în anexa nr.1), în urma susţinerii de către ace

persoane a unui examen, în faţa unei comisii numită de conducerea unităţii de execuţielucrărilor. Persoanele examinate trebuie să facă dovada cunoaşterii măsurilor şi condiţiilorcare se efectuează lucrări de reparaţii cu foc deschis.

În cazul schimbării temporare sau definitive a personalului de exploatare a instalaţiei stingere a incendiului, se întocmeşte un PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE, dumodelul redat în anexa nr.2. Noul responsabil cu exploatarea instalaţiei de stingereincendiilor, are obligaţiile prevăzute în prezentul normativ. ANEXA 2

41



PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIEI FIXDE STINGERE A INCENDIILOR

(MODEL)

1. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiilor ..........................................................................

..........................................................................2. Denumirea unităţii beneficiare ........................................3. Adresa unităţii beneficiare .....................................................................................................................4. Data punerii în funcţiune a instalaţiei de stingere ...................5. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei de stingere....................................................................................................................................................6. Reprezentantul unităţii de exploatare care face predarea instalaţiei..........................................................................

7. Reprezentantul unităţii (beneficiar, proprietar) care ia în priminstalaţia ...................................................................

..........................................................................

..........................................................................8. Au fost predate şi luate în primire următoarele părţi şi elemente componente a

instalaţiei de stingere a incendiului .............................................................................................................................................................................9. Observaţii ............................................................

....................................................................................................................................................10. Cu ocazia predării şi primirii în exploatare a instalaţiei de stingere a incendiilor, s-

predat următoarele documente şi acte justificative:..............................................................................................................................................................................................................................

Localitatea .................Data ........................

REPREZENTANTUL UNITĂŢII REPREZENTANTUL UNITĂŢIICARE PREDĂ INSTALAŢIA CARE PRIMEŞTE INSTALAŢIA(Semnătura şi ştampila) (Semnătura şi ştampila)........................ ........................

---------------ANEXA 3

42



REGISTRU DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢILOR DE CONTROL, VERIFICĂRI REVIZII TEHNICE ALE SISTEMELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE STINGERE INCENDIILOR CU SUBSTANŢE SPECIALE

(MODEL)

1. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului

..........................................................................2. Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei fixe de stingere

..........................................................................

..........................................................................3. Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului..........................................................................

4. Data controlului, verificării sau reviziei tehnice a instalaţiei stingere .....................................................................

5. Numele şi prenumele persoanelor care au efectuat controlul, verificarea sau revitehnică a instalaţiei de stingere ................................

..........................................................................6. Calitatea (funcţia) persoanelor care au efectuat controlul, verificarea sau revizia tehnic

instalaţiei de stingere, denumirea şi adresa unităţii de caparţin .................................................................

..........................................................................

..........................................................................7. Elementele instalaţiei de stingere verificate .............................................................................................................................................................................

8. Constatări şi propuneri de măsuri tehnice pentru remedierea defecţiuniconsemnate .............................................................................................................................................

9. Executantul şi perioada propusă pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente sreparaţii capitale ...............................................

..........................................................................

..........................................................................10. Data repunerii instalaţiei fixe de stingere a incendiului în stare

intervenţie ..................................................................

RESPONSABIL TEHNIC CU SEMNĂTURILE PERSOANELOR CARE AUEXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE EXECUTAT CONTROLUL, VERIFICAREADE STINGERE A INCENDIILOR SAU REVIZIA TEHNICĂ A INSTALAŢIEI.............................. FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR..........................................................................................

ANEXA 4

43



REGISTRU DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE REPARAŢII EFECTUATE LINSTALAŢIA DE STINGERE A INCENDIILOR

(MODEL)

1. Numele şi prenumele persoanei care ţine evidenţa lucrărilor de reparaţii..........................................................................

2. Denumirea (tipul) instalaţiei fixe de stingere a incendiului..........................................................................3. Data punerii în funcţiune a instalaţiei fixe de stingere a incendiului..........................................................................

4. Unitatea executantă, numele şi prenumele persoanelor care au executat lucrările reparaţii

..........................................................................

..........................................................................5. Descrierea lucrărilor de reparaţii executate ..............................................................................................................................................................................6. Data (perioada) de executare a lucrărilor de reparaţii ..........................................................................................

7. Numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au verificat şi recepţionat lucrările reparaţii executate şi unitatea de care aparţin .................

..........................................................................

..........................................................................8. Data repunerii în stare de intervenţie a instalaţiei fixe de stingere a incendii

.........................................................................

....................................................................................................................................................9. Observaţii ..................................................................................................................................................................................................................................................................................

SEMNĂTURILE PERSOANELOR SEMNĂTURILE PERSOANELORCARE AU EXECUTAT LUCRĂRILE CARE AU VERIFICAT ŞI RECEPŢIONATDE REPARAŢII LUCRĂRILE DE REPARAŢII.......................... ................................

.......................... ................................

.......................... ................................

TABEL 1Tipul instalaţiei

Date privind verificarea şi funcţionarea instalaţiei ....................

______________________________________________________________________________| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 ||________|________|________|________|________|________|________|________|______|

44



| | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | || | | | | | | | | ||_______ |________|________|________|________|________|________|________|______|

22. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA MUNCII ŞI DPREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Personalul care pune în funcţiune, exploatează şi întreţine instalaţiile de stingereincendiilor va fi instruit şi va lua cunoştinţă de prevederile normativului NP 086 precum şi normele de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor.

Pentru personalul din spaţiile protejate cu instalaţii de stingere a incendiilor, se asiguinstructaje periodice asupra modului de comportare în caz de incendiu. Acestea vor urmări

principal:- evacuarea zonei în timpul de temporizare prevăzut;- cunoaşterea semnalului caracteristic de alarmare;- cunoaşterea căilor de evacuare şi parcurgerea lor rapidă, fără panică;- închiderea uşilor de către ultimele persoane care se evacuează din incintă;- adunarea în locul stabilit şi verificarea prezenţei oamenilor din incinta supusă inundării.

În toate spaţiile unde se utilizează substanţe de stingere gazoase şi există riscul

oamenii să fie afectaţi, trebuie să se prevadă măsuri de siguranţă corespunzătoare pentru aasigura evacuarea imediată a acestora şi preîntâmpinarea accesului în astfel de atmosfe precum şi mijloacele necesare acordării primului ajutor oricăror persoane afectate.

În caz de descărcare accidentală a gazelor de stingere, se procedează la evacuarurgentă a oamenilor din incintă, iar accesul ulterior va fi permis numai cu aparat de protecţicăilor respiratorii.

Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiei de stingere va fi dotat cu echipamede protecţie, potrivit reglementărilor legale, ca de exemplu:

- mănuşi impermeabile;- aparat autonom de respiraţie (la peste 1.000 ppm);

- ochelari de protecţie (mască de protecţie);- încălţăminte impermeabilă;- îmbrăcăminte de protecţie confecţionată din materiale rezistente (neopren, PVC, cauci

natural).În interiorul spaţiilor protejate supuse inundării cu substanţe gazoase de stingere şi

care există riscul ca oamenii să fie afectaţi, se afişează la loc vizibil, indicatoare de avertizinscripţionate. Standardul de referinţă este STAS 297/2.

45



În staţiile de distribuţie, în apropierea bateriilor de butelii cu substanţe de stingere, afişează la loc vizibil panouri conţinând:

- schemele de funcţionare ale instalaţiei;- instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei;- instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi măsurile pentru prevenirea accidente

umane în timpul şi după inundarea cu substanţe gazoase de stingere;- adunarea în locul stabilit şi verificarea prezenţei oamenilor din incinta supusă inundării.

Căile de acces spre spaţiile supuse inundării cu substanţe gazoase de stingere marchează şi păstrează libere pentru a asigura condiţii de evacuare rapidă şi în deplisiguranţă a oamenilor.

Pentru fiecare instalaţie cu substanţe gazoase de stingere se prevăd mijloaceechipamente de protecţie a căilor respiratorii. Se recomandă ca mijloacele şi echipamentele

protecţie să se păstreze într-o încăpere apropiată, protejată faţă de incinta ce se inundă dioxid de carbon şi la care accesul este uşor.

Este interzisă intrarea oamenilor în spaţiile inundate cu substanţe gazoase de stingefără echipament de protecţie corespunzător (aparate autonome de respirat).

Pentru spaţiile închise la care instalaţia de stingere a lucrat, operatorul de serviciu va măsuri de avertizare la uşile de acces în spaţiul inundat, pentru a nu permite intraaccidentală înainte ca acesta să fie ventilat. Se afişează panouri inscripţionate standard referinţă STAS 297/2, cu următorul text:

"PERICOL DE MOARTE! NU INTRAŢI!".Este obligatoriu ca după terminarea acţiunii de stingere să se ia măsuri de eliminare p

ventilare a gazelor de ardere şi a gazelor de stingere. Numai după aceea se va permite accesoamenilor în incintă.

După acţionarea la incendiu, instalaţiile se verifică, completează şi se remediadefecţiunile, punându-se în funcţiune de personal autorizat, cu respectarea prevederi

normativului şi a specificaţiilor producătorului.

INSTALAŢIILE DE LIMITARE ŞI STINGERE AINCENDIILOR CU HIDRANŢI

TIPURI DE INSTALAŢII CU HIDRANŢI

Instalaţiile de hidranţi interiori şi exteriori au ca scop limitarea şi localizarea incendiilstingerea acestora, protecţia personalului care lucrează la temperaturi ridicate.Hidrantul este un dispozitiv fix prevăzut cu robinet, racordat la conductele de distribu

a apei sub presiune, care permite alimentarea furtunurilor pentru stins incendii.În funcţie de locul de amplasare a hidranţilor, aceştia pot fi:

1. interiori 2. exteriori – subterani; – supraterani.

A. Hidranţi interiori46



Hidranţii interiori se pot monta aparent sau îngropat.Amplasarea hidranţilor se face în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de incendiu.

Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interioîncăperilor să fie protejat de cel puţin:

- două jeturi, în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică pgoluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile A, B sau C de pericol incendiu şi au un volum de peste 1000m3, în clădirile civile cu înălţimi mai mari de 45m,

depozite comerciale sau industriale, în magazine sau expoziţii cu exponate combustibile,săli de spectacole;- un jet, în celelalte încăperi, inclusiv în cele prevăzute cu instalaţie automată

stingere.Hidranţii interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de incend

în funcţie de raza lor de acţiune şi de necesităţi, în următoare ordine:- lângă intrări în clădiri;- în case de scări;- în holuri sau în vestibuluri;- pe coridoare;- lângă intrarea în încăperi şi în interiorul acestora.

B. Hidranţi exterioriHidranţii exteriori de incendiu pot fi:

- hidranţi subterani;- hidranţi de suprafaţă.

Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebu protejete, considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:

- max. 120m la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi;- 150m în cazul folosirii motopompelor şi 200m în cazul folosirii autopompelor.

Hidranţii se amplasează la o distanţă de minim 5m de zidul clădirilor pe care le serveşi la 15m de obiectele care radiază intens căldură în caz de incendiu.

Componenţa unui hidrant

47



MODELE DE HIDRANŢI

48

1. Corp ventil fonta cenusie2. Suport scaun aliaj Cu3. Scaun aliaj Cu4. Ax Inox cu min 11.5% Cr

5. Coloana inferioara fontacenusie6. Tija otel carbon7. Coloana superioara fonta cenusie8. Racord G4 aluminiu9. Racord infundat aluminiu10. Racord infundat aluminiu11. Racord G21/2 aluminiu12. Cutie etansare fonta cenusie13. Capac manevra fonta cenusie



MODELE CUTII HIDRANŢI

49



MODEL E DE FURTUNURI

50



A. INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI

Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu hidranţi incendiu interiori, se realizează, la:

- construcţiile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi Bîncadrate conform legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau desfăşurată şi numde niveluri;

- construcţii civile (publice), cu aria construită de peste 600 mp şi mai mult deniveluri supraterane, cu excepţia imobilelor de locuit;- clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli aglomerate, indiferent

destinaţie, de ariile construite şi numărul de niveluri;- construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol

incendiu, definite conform normelor în vigoare, cu arii construite de minimum 750 mpdensitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp;

- depozite cu stive înalte, pentru produse combustibile (peste 6 m înălţime)densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp, indiferent de aria construită;

- construcţii sau spaţii publice (cu excepţia locuinţelor) şi de producţie sau depozitasubterane, cu aria desfăşurată mai mare de 600 mp;

- parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme şi cele suprateraînchise cu mai mult de 2 niveluri.

Nu se prevăd hidranţi de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată ca substade stingere şi când stingerea incendiului se asigură cu substanţe speciale (gaze inerte, spumabur, pulberi, etc.), precum şi la construcţiile având numai parter, la care intervenţia în caz incendiu se realizează de la hidranţii de incendiu exteriori, cu furtun având lungimea maximum 40 m.

PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU HIDRANŢI INTERIOR

Instalaţiile cu hidranţi de incendiu interiori se proiectează şi execută astfel încât să pofi acţionate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor şi robinetelor acţionare electrică de la distanţă, prin butoane

Toate reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranţi interiori proiectează şi se execută astfel încât să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparasă se poată face cu uşurinţă.

Instalaţiile cu hidranţi de incendiu, amplasate în spaţii cu pericol de îngheţ se echipeacu armături de golire, dispuse în imediata apropiere a robinetului de secţionare (electrovane

Dimensionarea conductelor reţelei ramificate de alimentare cu apă a hidranţilor incendiu interiori şi calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) se efectuează mîntâi pe traseul principal de alimentare cu apă al reţelei, de la hidrantul de incendiu cel mdezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie (amplasat cel mai depărtatorizontală de punctul de alimentare cu apă al reţelei şi având cota geodezică cea mai maspre punctul de alimentare cu apă al reţelei.

Ramificaţiile reţelei se dimensionează la presiunile disponibile ale apei din nodurtraseului principal.

51



La calculul hidraulic al reţelei inelare de conducte de alimentare cu apă a hidranţilor incendiu interiori, se aplică metoda compensării pierderilor totale de sarcină pe inerespectiv.

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURILA INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI

La clădirile monobloc, la care nu se poate asigura protecţia întregii suprafeţe dehidranţii de incendiu exteriori, se prevăd hidranţi de incendiu interiori pe tunelurile specialeevacuare, care să funcţioneze în condiţiile prevăzute pentru hidranţii de incendiu exteriori.

Hidranţii de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcânducorespunzător.

Pe timp de noapte sau în locurile unde se desfăşoară activităţi la lumina artificiamarcarea hidranţilor se face prin iluminat de siguranţă.

Hidranţii de incendiu interiori se echipează cu furtunuri sau cu furtunuri plate şi cu ţde refulare universale montate la extremităţile furtunurilor pentru a forma, dirija şi contro

jetul de apă.Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din următoarele diametre interioare: 19 m

25 mm; 33 mm.Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie să depăşească 52 mm.Lungimea maximă a furtunului semirigid trebuie să fie de 30 m.Lungimea nominală a furtunului plat nu trebuie să depăşească 20 m, excepţie făcâ

aplicaţiile specifice care permit acest lucru.Ţeava de refulare universală trebuie prevăzută cu un robinet de închidere a alimentării cu a

Robinetul de închidere trebuie să fie cu supapă sau de alt tip cu deschidere lentă. Robinetrebuie să se închidă prin acţionarea unei roţi de manevră în sens orar, iar sensul de deschid

trebuie marcat.

AMPLASAREA COMPONENTELOR SISTEMELOR ŞIINSTALAŢIILOR DE LIMITATARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR CU

HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI

Robinetul hidrantului de incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format dfurtun, tamburul cu suportul său şi dispozitivele de refulare a apei, se montează într-o cuspecială, amplasată în nişă sau firidă în zidărie, la înălţimea de 0,80 m ... 1,50 m de

pardoseală. Nişele hidranţilor de incendiu interiori nu trebuie să străpungă pereţii antifoc, pe

care despart încăperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimitează căi de evacuare. cazul în care se montează în nişă, rezistenţa la foc a peretelui, după montarea nişei, trebuierămână neschimbată.

Cutiile trebuie prevăzute cu o uşă şi pot fi echipate cu o încuietoare. Cutiile care pozăvorâte, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de deschidere în caz de urgenţă care să fie protecu ajutorul unui material transparent, care să poată fi spart cu uşurinţă. Robinetul de închide

52



cu supapă înşurubat până la refuz, trebuie în aşa fel poziţionat ca să permită rămânerea a puţin 35 mm spaţiu liber în jurul diametrului exterior a roţii de manevră.

Dacă dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă este protejat printr-un geam frontacesta trebuie să poată fi spart cu uşurinţă, fără a exista riscul de a lăsa bucăţi sau corpascuţite care să poată provoca rănirea celor care acţionează dispozitivul de deschidere în cde urgenţă.

Uşile cutiilor trebuie să se deschidă cu minimum 170 grade pentru a permite furtunu

să fie mişcat liber în toate direcţiile. Pentru anumite condiţii climatice este necesar să prevadă cutia cu găuri cu ventilare corespunzătoare.

EXECUTAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGEREA INCENDIILOR CU HIDRANŢI DE INCENDIU INTERIORI

Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în cde incendiu, în funcţie de raza lor de acţiune şi de necesităţi, în următoarea ordine: lânintrări în clădiri, în case de scări, în holuri sau în vestibuluri, pe coridoare, lângă intrareaîncăperi şi în interiorul acestora.

În sălile aglomerate, atunci când reţeaua interioară de alimentare cu apă a clădi permite, se amplasează în sală un număr suficient de hidranţi de incendiu pentru a puacţiona în fiecare punct al sălii cu cel puţin două jeturi, iar restul hidranţilor se amplaseazăexteriorul sălii, lângă uşi.

În clădirile civile (publice) înalte, definite conform reglementărilor specifice, hidrande incendiu interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încăperile tampon de accescasele scării.

În clădirile civile (publice) foarte înalte definite conform reglementărilor specifice,respectă următoarele:

- hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de accîn casele de scări;- conductele se leagă în inel şi se prevăd cu robinete de închidere, astfel încât să nu exi

pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel;- se prevăd robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziţia "normal deschis";

În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înălţime mai mare de 6 m), clădmonobloc, garaje mari, gări, aerogări, metrou etc. se admite ca hidranţii de incendiu interionecesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montaţi pe pereţi s

pe stâlpi, să fie amplasaţi la nivelul pardoselii sau îngropaţi în pardoseală, în cutii speciacorespunzătoare.

DETERMINAREA PARAMETRILOR FUNCŢIONALI

Numărul de hidranţi de incendiu interiori, se determină ţinând seama de numărul jeturi în funcţiune simultană care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interioclădirii (fiecare produs care poate să ardă) şi de raza de acţiune a hidrantului.

Numărul de jeturi în funcţiune simultană ai hidranţilor de incendiu interiori, în funcde destinaţiile şi caracteristicile clădirilor, este dat în anexa nr. 5.

53



Jeturile simultane, trebuie obţinute de la hidranţii de incendiu situaţi pe acelaşi palierîn acelaşi compartiment de incendiu al clădirii.

Se asigură protejarea fiecărui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune simultană în:- încăperi sau grupuri de încăperi cu risc mare şi foarte mare şi la depozitele cu stive îna

(peste 6 m înălţime), care au un volum mai mare de 5 000 mc;- în clădiri civile (publice) înalte şi foarte înalte;- clădiri pentru comerţ cu volum mai mare de 5 000 mc;

- săli aglomerate (numai sala, scena, depozitele şi atelierele anexe);Pentru clădirile (încăperile şi în general spaţiile) echipate cu instalaţii automate de stingese asigură protejarea cu un singur jet.

Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat în funcţie de diametrele duzelor refulare sau diametrele echivalente, la diferite presiuni disponibile ale apei în secţiunile ieşire din orificiile acestora, pentru hidranţii de incendiu interiori, echipaţi cu furtunsemirigide, sunt date în anexa nr. 6.

Presiunea minimă necesară la robinetul hidrantului de incendiu interior, trebuie acopere pierderile totale de sarcină în furtun şi să asigure formarea unor jeturi de acompacte sau pulverizate, cu debitele din anexele nr. 6, respectiv nr. 7, în funcţie diametrele duzelor de refulare sau diametrelor echivalente. ANEXA 5

Numărul jeturilor în funcţiune simultană pentru instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori______________________________________________________________________________| Destinaţia şi caracteristicile clădirii protejate | Numărul jeturilor în|| | funcţiune simultană ||________________________________________________________|_____________________|| 1 | 2 ||________________________________________________________|_____________________||- Clădiri administrative, pentru turism, cult, | || învăţământ, financiar bancare şi sport; | ||- Gări autogări şi aerogări; | ||- Spaţii accesibile publicului din staţiile de metrou; | ||- Clădiri cu săli aglomerate, cu excepţia sălii; | || a) cu un volum mai mic de 25.000 mc | 1 || b) cu un volum de 25.000 mc sau mai mare. | 2 ||________________________________________________________|_____________________||- Clădiri pentru comerţ, cultură, sănătate şi cele de | || învăţământ care adăpostesc copii de vârstă preşcolară;| ||- Clădiri de producţie şi/sau depozitare; | ||- Clădiri cu funcţiuni mixte; | ||- Garaje, parcaje subterane sau supraterane închise, | || clădiri şi spaţii subterane; | || a) cu un volum mai mic de 5.000 mc | 1 |

| b) cu un volum de 5.000 mc sau mai mare. | 2 ||________________________________________________________|_____________________||- Clădiri înalte; | 2 ||- Săli aglomerate cu scenă amenajată şi săli de | || competiţii sportive cu o capacitate de peste 600 | || locuri: | || a) situate în clădiri de gradul I şi II de rezistenţă | || la foc. | 2 || b) situate în clădiri de gradul III şi IV de | || rezistenţă la foc. | 3 ||________________________________________________________|_____________________||- Teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi case de | |

54



| cultură cu scenă amenajată: | || a) cu mai puţin de 1000 locuri | 3 || b) cu 1000 locuri sau mai mult. | 4 ||________________________________________________________|_____________________||- Clădiri foarte înalte | || a) cu un volum până la 50.000 mc | 3 || b) cu un volum peste 50.000 mc | 4 ||________________________________________________________|_____________________|

ANEXA 6

Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interioechipaţi cu furtunuri semirigide______________________________________________________________________________| Diametrul duzei | Debit minim de curgere Q [l/min] | Coeficientul K || de refulare sau | | (a se vedea NOTA)|| diametrul | | || echivalent, |_________________________________________| || [mm] | P = 0,2 MPa | P = 0,4 MPa | P = 0,6 MPa | ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 4 | 12 | 18 | 22 | 9 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|

| 5 | 18 | 26 | 31 | 13 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 6 | 24 | 34 | 41 | 17 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 7 | 31 | 44 | 53 | 22 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 8 | 39 | 56 | 68 | 28 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 9 | 48 | 66 | 80 | 33 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 10 | 59 | 84 | 102 | 42 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 12 | 90 | 128 | 156 | 64 |

|_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| NOTĂ: _______ || Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q = K * \/ 10 * P, în care || debitul Q este exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în || scara manometrică (1 Mpa = 10 bar). ||______________________________________________________________________________|

ANEXA 7Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interio

echipaţi cu furtunuri plate______________________________________________________________________________| Diametrul duzei | Debit minim de curgere Q [l/min] | Coeficientul K || de refulare sau | | (a se vedea NOTA)|| diametrul | | || echivalent, |_________________________________________| || [mm] | P = 0,2 MPa | P = 0,4 MPa | P = 0,6 MPa | ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 9 | 66 | 92 | 112 | 46 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 10 | 78 | 110 | 135 | 55 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 11 | 93 | 131 | 162 | 68 |

55



|_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 12 | 100 | 140 | 171 | 72 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| 13 | 120 | 170 | 208 | 85 ||_________________|_____________|_____________|_____________|__________________|| NOTĂ: _______ || Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q = K * \/ 10 * P, în care || debitul Q este exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în || scara manometrică (1 Mpa = 10 bar). ||______________________________________________________________________________|

Dimensionarea conductelor reţelei ramificate de alimentare cu apă a hidranţilor incendiu interiori şi calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) se efectuează mîntâi pe traseul principal de alimentare cu apă al reţelei, de la hidrantul de incendiu cel mdezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie (amplasat cel mai depărtatorizontală de punctul de alimentare cu apă al reţelei şi având cota geodezică cea mai maspre punctul de alimentare cu apă al reţelei.

Ramificaţiile reţelei se dimensionează la presiunile disponibile ale apei din nodurtraseului principal.

B. INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI

Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localităţi) vor fi echipate cu hidraexteriori, care trebuie să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare stingerii incendiilor

În cazurile în care, conform avizului regiei/societăţii furnizoare de apă din cen populate (localităţi), reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi presiune, se preverezervă de apă pentru incendiu, dimensionată pentru următoarele categorii de construcţii:

- construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B importanţă);

- clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate;- construcţii închise de comerţ sau sport, cu capacitate de primire mai mare de 500 persoane;

- construcţii de învăţământ, cultură sau de ocrotirea sănătăţii, cu mai mult de două nivelur- construcţii de turism cu mai mult de patru niveluri;

- construcţii de producţie şi/sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol incendiu, cu volum mai mare de 5000 mc;

- depozite cu stive înalte (peste 6,00 m înălţime), din categoriile A, B sau C de pericol incendiu, cu aria mai mare de 750 mp;

- depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria mai mare de 20mp;

- parcaje subterane cu mai mult de 20 autoturisme sau supraterane închise cu mai mult două niveluri;

- construcţii subterane (cu excepţia parcajelor) cu aria mai mare de 750 mp. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la construcţiile precizate poate fi asigu

prin extinderea reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din reţelele de distribuşi rezerva proprie sau numai din rezerva proprie.

56



Pentru categoriile de construcţii precizate anterior, amplasate în intravilanul sextravilanul centrelor populate (localităţilor) care nu sunt echipate cu reţele de alimentare apă, stingerea din exterior a incendiilor se asigură din gospodării proprii de apă şi reţele distribuţie prevăzute cu hidranţi, alcătuite şi dimensionate corespunzător.

Hidranţii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru protecţia construcţiiamplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) şi care nu sunt echipate cu instalade alimentare cu apă, precum şi la construcţii izolate de producţie sau depozitare cu a

construite sub 2000 mp şi maximum două niveluri. În asemenea situaţii se vor asigu posibilităţi de alimentare cu apă a pompelor mobile de intervenţie din surse naturînvecinate (râuri, lacuri, fântâni) sau din rezervoare (bazine).

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURILA INSTALAŢII CU HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI

Hidranţii de incendiu exteriori pot fi:- hidranţi subterani;- hidranţi de suprafaţă

Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au următoarediametre minime:

- 100 mm pentru hidranţii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;- 150 mm pentru hidranţii Dn 100 mm;- 250 mm pentru hidranţii Dn 150 mm.

Hidranţii de incendiu subterani, care nu sunt montaţi sub carosabilul străzilor sau strotuare pavate, se fixează în blocuri de beton. În toate cazurile în care este posibil recomandă montarea hidranţilor de incendiu supraterani.

Poziţia hidranţilor de incendiu exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii

incendiu se marchează prin indicatoare.Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori se poate face prin unul durmătoarele sisteme:

- din reţele la care presiunea apei permite intervenţia la stingerea incendiului, cu linii furtun racordate direct de la hidranţi. Acest sistem se recomandă să se prevadă atunci câincendiul poate evolua rapid datorită combustibilităţii elementelor de construcţie şimaterialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf, lichide combustibetc.), precum şi în cazul când nu se dispune de suficient personal şi de utilaje mobile intervenţie;

- din reţele la care presiunea apei la hidranţii de incendiu exteriori (măsurată la suprafterenului) nu permite stingerea incendiului fără pompe mobile de intervenţie. La aceste reţ

presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0.7 bar.

AMPLASAREA COMPONENTELOR SISTEMELOR ŞIINSTALAŢIILOR DE LIMITATARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR CU

HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI

57



Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie scenariile de siguranţă la incendiu întocmite pentru situaţiile cele mai defavorabile, adoptate

proiect şi menţionate în instrucţiuni (la clădirea sau compartimentul de incendiu cu debitul mai mare, intervenţie la nivelul cel mai înalt etc.).

Utilajul, accesoriile şi materialul de intervenţie pentru reţele a căror presiune nu poaasigura intervenţia directă, se păstrează la serviciul de pompieri sau la pichete P.S.I., astîncât să poată fi utilizate în caz de incendiu.

Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă, ce se monteaîn spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe (reţele de serviciu), pot fi amplasaţi la o distande maximum 6 m de la marginea căii de circulaţie.

Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă care au presiusuficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile) se monteazăla distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.

Hidranţii de incendiu subterani, care nu sunt montaţi sub carosabilul străzilor sau strotuare pavate, se fixează în blocuri de beton. În toate cazurile în care este posibil recomandă montarea hidranţilor de incendiu supraterani.

Poziţia hidranţilor de incendiu exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii incendiu se marchează prin indicatoare.

EXECUTAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGEREA INCENDIILOR CU HIDRANŢI DE INCENDIU EXTERIORI

Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie scenariile de siguranţă la incendiu întocmite pentru situaţiile cele mai defavorabile, adoptate

proiect şi menţionate în instrucţiuni (la clădirea sau compartimentul de incendiu cu debitul mai mare, intervenţie la nivelul cel mai înalt etc.).

Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori, trebuie să atintoate punctele combustibile ale clădirilor (obiectivelor) protejate, considerând raza de acţiua hidranţilor în funcţie cu lungimea furtunului de:

- maximum 120 m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct la hidranţi;

- 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.Hidranţii de incendiu exteriori, se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de zid

clădirilor pe care le protejează şi la 15 m de obiectele care radiază intens căldură în caz incendiu.

Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele la care presiunea apei se asigură ajutorul pompelor mobile, se amplasează la cel mult 2 m de marginea căilor de circulaţie.

Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă, ce se monteaîn spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe (reţele de serviciu), pot fi amplasaţi la o distande maximum 6 m de la marginea căii de circulaţie.

Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă care au presiusuficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile) se monteazăla distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.

58



Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori se poate face prin unul durmătoarele sisteme:

- din reţele la care presiunea apei permite intervenţia la stingerea incendiului, cu linii de furtracordate direct de la hidranţi. Acest sistem se recomandă să se prevadă atunci când incend

poate evolua rapid datorită combustibilităţii elementelor de construcţie şi a materialeutilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf, lichide combustibile etc.), precumîn cazul când nu se dispune de suficient personal şi de utilaje mobile de intervenţie;

- din reţele la care presiunea apei la hidranţii de incendiu exteriori (măsurată la suprafterenului) nu permite stingerea incendiului fără pompe mobile de intervenţie. La aceste reţ presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0.7 bar.

DETERMINAREA PARAMETRILOR FUNCŢIONALI

Numărul, tipul, distanţele de amplasare şi debitul specific al hidranţilor exteriori penstingerea incendiilor se stabilesc astfel încât, debitul de calcul al conductei de distribuţie a ap

pentru stingerea din exterior a incendiului, Q_ie [l/s], să fie asigurat pentru fieccompartiment de incendiu, ţinând seama de schema adoptată pentru stingerea incendiilor (

pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranţii exteriori). Numărul hidranţilor exteriori se determină astfel încât fiecare punct al clădirilor să

atins de numărul de jeturi în funcţiune simultană, debitul însumat al acestora trebuind asigure debitul de apă de incendiu prescris pentru fiecare tip de clădire.

Numărul de incendii simultane pentru centre populate şi zone industriale, în cazulcare se asigură alimentarea cu apă rece prin reţele comune, se stabileşte astfel:

- pentru centrele populate cu mai puţin de 10 000 locuitori şi o zonă industrială cu supraf până la 150 ha, se consideră un singur incendiu, la centrul populat sau la zona industriaunde debitul de incendiu este cel mai mare;

- pentru centrele populate cu populaţia cuprinsă între 10 000 şi 25 000 locuitori având şzonă industrială cu suprafaţa până la 150 ha, se vor considera două incendii simultane, unulcentrul populat şi unul la zona industrială, sau amândouă la centrul populat, dacă rezultăultimul caz un debit mai mare;

- pentru centrele populate cu mai puţin de 25 000 locuitori şi o zonă industrială avâsuprafaţa peste 150 ha, se vor lua în calcul două incendii simultane, unul la centrul populatunul la zona industrială sau ambele la centrul populat sau zona industrială, corespunzătoadebitului de incendiu cel mai mare;

- pentru centrele populate cu populaţia egală sau mai mare de 25 000 locuitori, avândzonă industrială cu suprafaţa mai mare de 150 ha, numărul incendiilor simultane şi debitelecalcul se stabilesc separat pentru centrul populat, pe baza datelor din anexa nr. 8 şi sepa

pentru zona industrială, după care se însumează debitele de apă pentru incendiu. ANEXA 8

Debitul pentru un incendiu exterior q_ie [l/s] şi numărul de incendii simultane pentru cen populate______________________________________________________________________________| Numărul locuitorilor | Numărul de incendii | q_ie [l/s] || din centrul populat | simultane |_________________________________|

59



| (N) | (n) | clădiri cu | clădiri cu || | | 1 ... 4 | peste 4 || | | niveluri | niveluri ||______________________|_____________________|________________|________________|| 5000 | 1 | 5 | 10 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 5001 ... 10000 | 1 | 10 | 15 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 10001 ... 25000 | 2 | 10 | 15 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 25001 ... 50000 | 2 | 20 | 25 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 50001 ... 100000 | 2 | 25 | 75 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 100001 ... 200000 | 2 | 30 | 40 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 200001 ... 300000 | 3 | 40 | 55 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 300001 ... 400000 | 3 | - | 70 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 400001 ... 500000 | 3 | - | 80 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 500001 ... 600000 | 3 | - | 85 ||______________________|_____________________|________________|________________|

| 600001 ... 700000 | 3 | - | 90 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 700001 ... 800000 | 3 | - | 95 ||______________________|_____________________|________________|________________|| 800001 ... 1000000 | 3 | - | 100 ||______________________|_____________________|________________|________________|

Repartizarea incendiilor simultane se face astfel încât un incendiu să revină usuprafeţe locuite de cel mult 10 000 locuitori.

Distanţele de amplasare a hidranţilor de incendiu exteriori se stabilesc în funcţie de rade acţiune a hidranţilor care se consideră de 120 m când presiunea apei necesară la hidra

este asigurată de reţeaua exterioară, de (100 ... 150) m în cazul folosirii motopompelor şi 2m în cazul folosirii autopompelor. La stabilirea distanţelor de amplasare a hidranţilor exteri

pentru incendiu se va ţine seama şi de faptul că înălţimile clădirilor care pot fi protejate nu vdepăşi 45 m.

Calculul hidraulic al reţelelor exterioare inelare, se efectuează prin metoda compensă pierderilor totale de sarcină pe fiecare inel al reţelei.

TIPURI DE DEFECŢIUNI CE POT APARE LA SISTEMELE ŞI INSTALAŢIILE DLIMITARE ŞI STINGERE A INCENDIILOR CU HIDRANŢI

Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu sunt:- absenţa capacului de manevră la robineţi;- racord defect la hidranţi;- garnituri deteriorate sau lipsa la racorduri furtun;- absenţă roată de manevră;- scurgeri ale robinetelor;- blocarea hidranţilor;- manevrarea greşită a robinetelor;

60



- deteriorări (tăieturi, crăpături) ale racordurilor;- furtun neracordat la robinet;- lipsa ţevii de refulare;- ţeavă deteroirată;- ţeava nu operează corespunzător;- deteriorarea elementelor componente ale cutiilor de hidranţi;- geamul uşii este crăpat sau spart;

- absenţa dispozitivului pentru spart geamuri în caz de intervenţie;- blocarea accesului la hidranţi.

MODALITĂŢI DE REMEDIERE A DEFECŢIUNILOR CE POT APARE LA SISTEMELE ŞI INSTALAŢIILE DE LIMITARE ŞI

STINGERE A INCENDIILOR CU HIDRANŢII DE INCENDIU

Defectele frecvente ale hidranţilor de incendiu şi modul de remediere a acestora su prezentate în tabelul de mai jos:TABELUL 2________________________________________________________________________| Tipul de defecte | Elemente | Acţiuni de remediere || | componente| ||____________________________________|___________|_____________________________|| 1. absenţă capac de manevră, capac | robinet | 1. înlocuire; || robinet; | hidrant, | || 2. racord defect; | racord | 2. reparare; || 3. garnituri deteriorate sau lipsa | furtun | 3. înlocuire; || acestora; | | || 4. absenţă roată de manevră; | | 4. montare; || 5. scurgeri ale robinetelor; | | 5. înlocuire sau reparare; ||____________________________________|___________|_____________________________|

| 6. blocarea hidranţilor; | | 6. înlăturarea materialelor || | | depozitate pe hidranţi || | | sau în faţa acestora; || 7. modul de manevrare uşoară a | | 7. reparare; || robinetelor (închidere, | | || deschidere) - operare | | || necorespunzătoare. | | ||____________________________________|___________|_____________________________|| 1. deteriorări (tăieturi, | furtun de | 1. înlocuire; || crăpături etc.); | refulare | || 2. racorduri deteriorate; | | 2. înlocuire sau reparare; || 3. garnituri defecte sau | | 3. înlocuire; || deteriorate; | | |

| 4. furtun neracordat la robinet; | | 4. racordare; ||____________________________________|___________|_____________________________|| 1. lipsa ţevii de refulare; | ţevi de | 1. înlocuire; || 2. garnitură lipsă sau deteriorată;| refulare | 2. înlocuire; || 3. ţeavă deteriorată; | | 3. înlocuire; || 4. ţeava nu operează corespunzător;| | 4. reparaţii sau înlocuire; ||____________________________________|___________|_____________________________|| 1. verificarea tuturor condiţiilor | cutie | 1. reparare sau înlocuire a || referitoare la coroziunea ori | hidrant | elementelor componente || deteriorarea elementelor | | sau a întregii cutii; || componente; | | || 2. uşa cutiei nu se deschide | | 2. reparare; |

61



| complet; | | || 3. geamul uşii este crăpat sau | | 3. înlocuire; || spart; | | || 4. geamul de protecţie este de | | 4. reparare sau înlocuire; || tipul geam tras conform | | || STAS 835, grosime 4 mm, este | | || inscripţionat conform | | || STAS 297/2, există zăvor de | | || închidere şi dacă acesta | | || funcţionează corespunzător; | | || 5. absenţa dispozitivului pentru | | 5. echipare cu dispozitiv; || spart geamuri în caz de | | || intervenţie; | | || 6. blocarea accesului la hidranţi; | | 6. înlăturarea obiectelor || | | sau materialelor || | | depozitate; || 7. verificarea tuturor elementelor | | 7. înlocuirea oricărui || componente (robinet hidrant | | element defect şi || interior, furtunuri şi ţevi de | | echiparea cu cele care nu|| refulare, stingătoare); | | există; ||____________________________________|___________|_____________________________|

TERMENE DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞI

ÎNTREŢINERILOR PERIODICE LA HIDRANŢI

Hidranţii de incendiu - interiori şi exteriori - vor fi menţinuţi permanent în stare funcţionare. În acest scop se verifică periodic:

- modul de manevrare a robinetelor, urmărindu-se ca deschiderea, respectiv închiderea săfacă uşor şi complet;

- starea furtunului să fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ, astfel încât să cedeze la presiunea apei;

- accesul la hidranţi să fie permanent liber; în acest scop nu se depozitează materiale în fa

hidranţilor sau pe hidranţi.La hidranţii de incendiu exteriori se verifică în plus:- starea tehnică a cutiilor de protecţie, înlocuindu-se cele deteriorate datorită circulaţ

autovehiculelor sau a unor intervenţii necorespunzătoare;- gradul de etanşeitate a garniturilor;- existenţa indicatoarelor de marcare a hidranţilor.

COLOANE USCATE

Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, montate în interiorul construcţiilor, utiliznumai de formaţiile de pompieri.Se vor prevedea coloane uscate la toate construcţiile cu înălţimea mai mare de 28

Pentru alimentare se va asigura accesul maşinilor de pompieri în orice anotimp, fără distanţa de la calea de acces cea mai apropiată faţă de racordul de alimentare să depăşeas40m.

Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, montate în interiorul construcţiilor, utiliznumai de serviciile de pompieri.

Se prevăd coloane uscate la toate construcţiile civile (publice) înalte şi foarte înalte.62



Construcţiile echipate cu coloane uscate se echipează şi cu instalaţii de stingere cu apăincendiilor.

Se menţionează în proiect că presiunea de încercare a coloanelor uscate este de 25 bar.

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURIConducta de legătură (orizontală) cu coloană uscată, trebuie să fie cât mai scurtă

astfel proiectată încât să asigure golirea întregii cantităţi de apă.

Această conductă trebuie să treacă prin locuri accesibile în subsol sau parter, fără a travertuneluri de cabluri electrice, ghene ale instalaţiilor sanitare sau golul liftului.Coloanele uscate au diametrul de 75 mm şi racordurile pentru furtun de tip C,

fiecare nivel al clădirii.Coloanele uscate se execută din ţevi metalice protejate anticorosiv.

AMPLASAREA COMPONENTELOR Racordul de tip B pentru alimentarea cu apă a coloanei uscate, se amplasează pe perete

exterior al clădirii şi se obturează cu un racord înfundat, la baza coloanei prevăzându-se ventil de reţinere şi un robinet de golire.

Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil, separat orice alt racord, la o înălţime de maximum 1,5 m faţă de sol şi o înclinare de 45 grade faţă verticală.

Pentru recunoaştere, racordul de alimentare se marchează prin indicator "COLOANUSCATĂ".

Pentru recunoaştere, punctele de alimentare şi racordul se marchează corespunzător.Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordur

pentru furtun se amplasează pe casa scării sau în zonele de acces la scări, în funcţie construcţie, astfel încât să poată servi fiecare nivel.

Este necesar să existe spaţiu suficient pentru racordarea furtunurilor şi manevrarobinetelor.Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat. Ele se marchează

inscripţia: "RACORD INCENDIU".Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare compartiment de incendiu

clădirii.Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a scării, în casa scării sau

ghene adiacente acesteia.Coloana uscată poate fi aparentă sau îngropată. Când se montează mascat în grosim

peretelui, acesta trebuie să aibă o rezistenţă la foc conform reglementărilor specifice.Traseul coloanei uscate este vertical, admiţându-se, în situaţii justificate tehnic, devia

locale.La clădirile dotate cu coloane uscate se asigură în permanenţă accesul liber al maşini

de pompieri la racordul de alimentare cu apă al clădirii, indiferent de anotimp, precumaccesul formaţiilor de pompieri la racordurile de alimentare cu apă din clădire.

63



INSTALATIILE DE STINGERE CU SPRINKLERE,DRENCERE

ŞI APĂ PULVERIZATĂ

A. INSTALATIILE DE STINGERE CU SPRINKLEREInstalaţiile de stins incendii tip sprinkler sunt instalaţii automate de detecta

semnalizare şi stingere a incendiilor care folosesc ca agent de stingere apa. Cele mrăspândite în România în obiectivele economico – sociale sunt instalaţiile de tip apă – apăapă – aer.

Scopurile instalaţiei de sprinklere este de detectare automată, stingere şi semnalizaautomată a începuturilor de incendiu. Ele oferă o protecţie sigură şi eficientă împotriincendiilor atunci când sunt bine alese, dimensionate şi montate corect, exploatate întreţinute sistematic şi se prevăd în funcţie de:

• pericolul sau riscul de incendiu;• amplasarea, combustibilitatea şi valoarea construcţiei.

Instalaţiile de sprinklere se utilizează la:• construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită;• platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune;• teatre, magazine universale, depozite de marfă;• garaje şi parcări subterane cu mai mult de 50 de autoturisme, precum şi la ce

supraterane închise cu mai mult de trei niveluri.Instalaţia de sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza

următoarele sisteme: tip apă-apă şi tip apă-aer.Sistemul apă – apă se utilizează numai în cazul în care temperatura încăperilor

scade sub 4

0

C şi nu urcă peste 100

0

C.Ele se compun din:- sistem de alimentare cu apă;- aparat de control şi semnalizare (ACS) sau staţia centrală a instalaţiei;- compresoare de aer pentru tipul apă – aer;- reţele de conducte pentru distribuţia apei;- racorduri;- capete de sprinkler.

Reţelele de distribuţie care pornesc de la aparatele de control şi semnalizare potinelare sau ramificate.

Capetele sprinkler sunt dispozitive sensibile la căldură, proiectate să reacţioneze latemperatură prestabilită şi să elibereze un flux de apă distribuit într-o formă şi o cantitspecifică, pe o suprafaţă dată.

Componenţa unui sprinkler standard:

64



Temperatura nominală de declanşare a duzelor prevăzute cu sistem de activare termitrebuie să fie mai mare decât temperatura maximă a mediului în care sunt montate, pentruevita declanşarea falsă, conform tabelului următor:

Temperatura maximăa mediului ambiant

[0C]

Temperatura dedeclanşare a duzelor

[0C]

Tipul duzei, după valoareatemperaturii de declanşare

Culoarea duzei

38 57...77 obişnuită incoloră sau nea66 79...107 intermediată albă107 121...149 mare albastră149 163...191 foarte mare roşie

ACS-URIACS-URILE APĂ-AER sunt aparate de control si semnalizare pentru sprinkl

folosite in hale fără incălzire unde temperatura scade sub 0ºC. Acestea au rolul de stabilizaşi funcţionre normală a acestui sistem de stingere.

În general, un astfel de sistem este compus din: Clapet de alarma incendiu Gong hidraulic Vana cu contacte electrice de semnalizare Ansamblu vane si by-pas pentru verificare Vana golire Manometre aval si amonte Presostat apa alarma incendiu Presostat aer alarma incendiu Accelerator Sistemul aer-apa poate fi instalat in orice loc suspus riscului de inghet si

zone cum ar fi depozitele sau parcarile care nu beneficiaza de sisteme de incalzire.După montare si testare, acs-ul se sigilează cu manşonul din dotare.Modul de operare este asemanator sistemului apa-apa, diferenta fiind aceea ca tevile d

reteaua de distributie racordate la aparatura de control si semnalizare nu sunt pline cu apa,cu aer comprimat sau azot. Astfel, in caz de incendiu sprinkler -ul care se deschide genereao cadere de presiune in instalatie necesara pentru a actiona asupra deschiderii valvei sdeclansa alarma. Toate componentele sistemului garanteaza o actiune prompta si eficaasupra focului, inca din primele momente. Acceleratorul garanteaza evacuarea rapida a aeru

65

1. corpul sprinklerului – prevăzut cu filet la exterior pentrumontare în conductele de distribuţie şi un ajutaj interior pentrurefularea apei;2. deflectorul (rozeta) – are rolul de a dispersa în picături jetul de apă care iese din ajutaj;3. elementul de declanşare:

a. un sistem de pârghii solidarizate între ele cu aliajeuşor fuzibile;

o fiolă de sticlă în care se află un lichid –elementul ;

4. dispozitivul de închidere – este un sistem de ventil presat pe scaunul de etanşare al orificiului de refulare a apei către elementul



din conductele cu sprinklere permitand apei sa umple conductele si sa actioneze sprinklerintr-un timp foarte scurt.

ACS-URILE AP Ă-APĂ sunt aparate de control si semnalizare pentru sprinklfolosite in hale cu încălzire unde temperatura nu scade sub 0ºC. Acestea au rolul

stabilizare şi funcţionre normala a acestui sistem de stingere.În general, un astfel de sistem este compus din: Clapet de alarma incendiu Gong hidraulic Vana cu contacte electrice de semnalizare Ansamblu vane si by-pas pentru verificare Vana golire Manometre aval si amonte Presostat apa alarma incendiu Camera de intarzierePrincipiul de operare este urmatorul: valva care declanseaza alarma in caz de incend

functioneaza ca o clapeta de retinere normala si genereaza alarma in momentul in care minun sprinkler se activeaza si se sesizeaza un flux de debit. Tevile racordate la ACS sunt plicu apa, sprinklerele declansandu-se imediat in caz de incendiu. Camera de intarziere eadaugata pentru a preveni declansarea accidentala a alarmei de incendiu in cazul in ca

presiunea apei din reteaua de alimentare a ACS -ului nu este constanta.

66



MODELE DE SPRINK LERE

Sprinklere cu arie extinsa de acoperire

Sprinklere speciale pentru spatii de depozitare

67



Sprinklere pentru spatii rezidentiale

Sprinklere uscate

CUPLE RAPIDE SISTEME SPRINKLERE TIP VICTAULIC

CARACTERISTICI TEHNICE PENTRU DIFERITE TIPURI DE SPRINKLERE:

68



SPRINKLERE TIP SSU, SSP PENTRU HALE SI SUPERMARKETURI

69



SPRINKLERE TIP STORAGE PENTRU HALE

70



71



SPRINKLERE CU MONTAJ ORIZONTAL

72



73



SPRINKLERE CU ARIE MARITA TIP STORAGE PENTRU HALE

74



SPRINKLERE PENTRU SPUMA

75



76



FURTUNE FLEXIBILE PENTRU SPRINKLERE TIP A

77



FURTUNE FLEXIBILE PENTRU SPRINKLERE TIP B

78



79



AMPLASAREAAmplasarea sprinklerelor trebuie să se facă în funcţie de pericolul de incendiu, gra

de rezistenţă la foc al construcţiei, de poziţiile şi dimensiunile grinzilor, a diferitelor instalautilaje sau stive de materiale, precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astîncât să asigure:

- condiţiile de declanşare a sprinklerelor;

- intensitatea de stingere minimă normată;- protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limită de rezistenţă la foc redusă;distribuirea cât mai uniformă a apei pe suprafaţa protejată.Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu şi încăperilor, cu instala

automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:- construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B

încadrate conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 4MJ/mp;

- clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp, excepţia locuinţelor;

- platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajacu arii mai mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora;

- construcţii de producţie încadrate în categoriile A, B sau C de pericol de incendiu aria construită de peste 2000 mp şi totodată cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/mp;

- clădiri publice cu aria mai mare de 1250 mp şi densitatea sarcinii termice peste 8MJ/mp, cu excepţia locuinţelor;

- construcţii (încăperi) destinate depozitării materialelor combustibile cu aria construmai mare de 750 mp şi densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/mp;

- depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălţime) şi densitatea sarcinii termice mai ma

de 420 MJ/mp;- garaje şi parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum şi la cesupraterane închise cu mai mult de 3 niveluri.

Nu se prevăd instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care apa nu eindicată ca substanţă de stingere, la depozite frigorifice sau când stingerea incendiului asigură cu substanţe speciale (gaze inerte, spumă, abur etc.).

Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile (ramuriacestora. Se recomandă ca pe fiecare ramură să se monteze maximum 6 sprinklere, ţinânduseama şi de precizările producătorului.

Prin dispunere (amplasare), sau, prin măsuri de protecţie, sprinklerele se protejeaîmpotriva deteriorărilor mecanice, a efectelor termice şi a influenţărilor reciproce asupdeclanşării lor.

La instalaţiile echipate cu sprinklere rezistente la coroziune, care declanşează temperaturi mai mari de 90 grade C, rezerva trebuie să fie egală cu numărul de sprinklemontate în sectorul cel mai mare.

Sprinklerele se montează sub plafon şi, după caz, la nivele intermediare (de exemplu s pasarele, în spaţiul dintre tavanul fals şi planşeu, rafturi etc.).

80



În cazul în care există obstacole aflate sub sprinklere, care pot influenţa dispersarea apse impune montarea unor sprinklere suplimentare.

Distanţa minimă între deflectorul sprinklerului şi suprafaţa protejată este, de regulă, 0.m; se vor avea în vedere, după caz, şi specificaţiile producătorului.

Distanţa dintre deflector şi tavanul continuu, măsurată în plan vertical, este de minimu8 cm şi de maximum 40 cm, dacă instrucţiunile de utilizare ale fabricantului nu prevăd adistanţe.

Dacă obiectele existente în încăpere sunt stivuite, introduse în cutii sau depozitate etajere (exceptând cazul depozitelor cu stive înalte), spaţiul liber în jurul detectoarelor trebusă fie de 0,90 m (emisferă cu raza de 0,90 m sub deflector).

Sprinklerele se montează, de regulă, perpendicular pe suprafaţa protejată.Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerului, acesta se montează pe ramu

(ramificaţie) prin legarea laterală sau superioară a racordului sprinklerului.Distanţa dintre sprinklere şi pereţi nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distan

dintre sprinklere în câmp curent.Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în conformitate cu instrucţiun

producătorului şi cu tipul instalaţiei (apă-apă sau aer-apă).De regulă, fiecare sector al instalaţiei cu sprinklere se echipează cu supapă (un aparat)

control şi semnalizare pentru un număr de sprinklere de maximum:- 800 buc. în cazul instalaţiei apă-apă; în cazul în care sprinklerele sunt montate în m

multe încăperi separate între ele prin pereţi şi uşi incombustibile, numărul sprinklerelor dinun sector poate fi mărit la 1200 buc.;

- 600 buc. în cazul instalaţiei apă-aer; în acest caz volumul reţelei cu sprinklere al unsector nu trebuie să fie mai mare de 2 mc, pentru instalaţiile fără accelerator şi de 3 mc, la ccu accelerator.

La stabilirea numărului de sprinklere şi de aparate de control şi semnalizare se va ţi

seama şi de instrucţiunile producătorului.Supapele de control şi semnalizare trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice specifice.Sectoarele trebuie să grupeze numai sprinklerele montate în acelaşi compartiment

incendiu al clădirii. Numai în cazuri excepţionale şi cu măsuri corespunzătoare, sectoarele pgrupa sprinklere din compartimente de incendiu diferite.

Reţelele de distribuţie care pornesc de la aparatele de control şi semnalizare (ACS), poinelare sau ramificate.

Ramificaţiile (ramurile) reţelei se prevăd, la capete, cu dopuri care permit curăţar periodică.

Pentru eliminarea aerului sau a apei din reţelele de conducte cu sprinklere, acestea montează cu pante de 2 la mie - 5 la mie, şi se prevăd cu robinete de aerisire, pantele mai mluându-se pentru conductele cu diametre mai mici.

În punctele cele mai ridicate ale reţelei, corespunzător fiecărui sector cu sprinklere, prevede un robinet de închidere şi port-furtun pentru spălarea conductelor şi un ştuţ cu robişi mufă pentru montarea unui manometru.

Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei cu sprinklere de la pompele mobile, se prevracorduri fixe tip B, amplasate în exterior, în locuri uşor accesibile utilajelor de intervenţie.

81



Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei, considerând 15 l/s penfiecare racord.

Pe fiecare racord se montează câte o clapetă de reţinere.Pentru a putea controla în permanenţă presiunea apei sau a aerului se montea

manometre în diferite puncte ale instalaţiei, cum sunt: deasupra aparatului de controlsemnalizare, sub robinetul principal de închidere (pe conducta de alimentare cu apă), precuşi în punctul cel mai depărtat şi mai înalt (cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraul

al fiecărui sector cu sprinklere.Manometrele se montează astfel încât să se poată asigura citirea uşoară a indicaţiilor, pe cadran se însemnează domeniul presiunilor de lucru ale instalaţiei.

Flanşa robinetului principal, aflat pe conducta de alimentare cu apă a staţiei, trebuie să la înălţimea de 0,6 m faţă de pardoseală.

Aparatul de control şi semnalizare, cu dispozitivele anexe se montează într-o încăpe proprie, cu pereţi şi planşee rezistente la foc sau într-o încăpere cu altă destinaţie, care prezintă pericol de incendiu. Încăperea trebuie să asigure spaţiul necesar servirii şi reparăaparatelor de control şi semnalizare, să fie încălzită şi cu acces direct din spaţiile de circulacomună.

Clopotele sistemelor de semnalizare se montează pe elementele de construcţie verticade regulă spre exterior sau astfel încât semnalul să fie recepţionat cu uşurinţă de ocupanclădirii, asigurându-se şi semnalizarea electrică (optică şi acustică) la încăperea serviciului

pompieri sau la un punct de supraveghere permanent.În lipsa indicaţiilor producătorului, distanţa pe orizontală dintre staţie şi turb

hidraulică nu trebuie să fie mai mare de 25 m, iar pe verticală mai mare de 6 m (deasupnivelului supapei staţiei).

Aparatul de control şi semnalizare trebuie montat în poziţie verticală, ţinând seama şi indicaţiile producătorului.

Dacă încăperea are şi altă destinaţie aparatele de control şi semnalizare se monteaîntr-un dulap închis cu uşiţă şi geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat de siguracorespunzătoare.

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURI Încăperile protejate de instalaţii cu sprinklere, de regulă, trebuie să fie separate

spaţiile învecinate, prin elemente de construcţie fără contribuţie la foc (incombustibile) s prin alte dispozitive corespunzătoare (ecrane, cortine cu acţionare automată etc.).

Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realizaurmătoarele sisteme: cu apă-apă şi apă-aer.

Sistemul cu apă-apă se utilizează numai în cazul în care temperatura încăperilor scade sub 4 grade C şi nu creşte peste 100 grade C.

Reţelele de distribuţie care pornesc de la aparatele de control şi semnalizare (ACS), pfi inelare sau ramificate.

În cazul în care mai multe încăperi, situate pe acelaşi nivel sau pe diverse niveluri, su protejate de aceeaşi instalaţie, trebuie să se poată localiza intrarea în funcţiune a sprinklerede pe fiecare ramură a instalaţiei. Acest lucru se poate realiza prin montarea unor indicatoade trecere a apei instalate pe fiecare ramură a reţelei.

82



Ramificaţiile (ramurile) reţelei se prevăd, la capete, cu dopuri care permit curăţar periodică.

Pentru eliminarea aerului sau a apei din reţelele de conducte cu sprinklere, acesteamontează cu pante de 2 la mie - 5 la mie, şi se prevăd cu robinete de aerisire, pantele mai mluându-se pentru conductele cu diametre mai mici.

În punctele cele mai ridicate ale reţelei, corespunzător fiecărui sector cu sprinklere, prevede un robinet de închidere şi port-furtun pentru spălarea conductelor şi un ştuţ cu robi

şi mufă pentru montarea unui manometru.Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei cu sprinklere de la pompele mobile, se prevracorduri fixe tip B, amplasate în exterior, în locuri uşor accesibile utilajelor de intervenţie.

Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei, considerând 15 l/s penfiecare racord.

Pe fiecare racord se montează câte o clapetă de reţinere.

EXECUTAREA ŞI MONTAREAÎncăperile protejate de instalaţii cu sprinklere, de regulă, trebuie să fie separate

spaţiile învecinate, prin elemente de construcţie fără contribuţie la foc (incombustibile) s prin alte dispozitive corespunzătoare (ecrane, cortine cu acţionare automată etc.).

Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile (ramuriacestora. Se recomandă ca pe fiecare ramură să se monteze maximum 6 sprinklere, ţinânduseama şi de precizările producătorului.

Prin dispunere (amplasare), sau, prin măsuri de protecţie, sprinklerele se protejeaîmpotriva deteriorărilor mecanice, a efectelor termice şi a influenţărilor reciproce asupdeclanşării lor.

Pentru mediile corosive se utilizează sprinklere de construcţie specială (de regulă, dmateriale rezistente la coroziune).

Sprinklerele se montează sub plafon şi, după caz, la nivele intermediare (de exempsub pasarele, în spaţiul dintre tavanul fals şi planşeu, rafturi etc.).În cazul în care există obstacole aflate sub sprinklere, care pot influenţa dispersar

apei, se impune montarea unor sprinklere suplimentare.Distanţa minimă între deflectorul sprinklerului şi suprafaţa protejată este, de regu

0.60 m; se vor avea în vedere, după caz, şi specificaţiile producătorului.Sprinklerele se montează, de regulă, perpendicular pe suprafaţa protejată.Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerului, acesta se montează pe ramu

(ramificaţie) prin legarea laterală sau superioară a racordului sprinklerului.Distanţa dintre sprinklere şi pereţi nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distan

dintre sprinklere în câmp curent.Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în conformitate

instrucţiunile producătorului şi cu tipul instalaţiei (apă-apă sau aer-apă).La stabilirea numărului de sprinklere şi de aparate de control şi semnalizare se va ţi

seama şi de instrucţiunile producătorului.Supapele de control şi semnalizare trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice specific

83



Pentru eliminarea aerului sau a apei din reţelele de conducte cu sprinklere, acesteamontează cu pante de 2 la mie - 5 la mie, şi se prevăd cu robinete de aerisire, pantele mai mluându-se pentru conductele cu diametre mai mici.

MODALITĂŢI DE DETERMINARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALI Caracteristicile hidraulice, geometrice şi funcţionale ale sprinklerelor sunt precizate

producător, pentru fiecare tip de sprinkler.

Tipul sprinklerelor se alege din catalogul producătorului în funcţie de tipul instalaţ(apă-apă sau apă-aer) şi de modul de declanşare, astfel încât valorile intensităţilor de stropcu apă sub formă de jet de picături să fie mai mari sau cel puţin egale cu valorile intensităţide stingere a incendiului.

Pentru înlocuirea capetelor sprinklerelor deteriorate sau declanşate în caz de incendse prevede o rezervă de sprinklere, calculată separat pentru fiecare tip din cele montate, astfe

- dacă instalaţia are până la 30 de sprinklere, rezerva este egală cu numărul celor montate- dacă instalaţia are peste 30 de sprinklere, se asigură o rezervă de 5 - 25% din tota

sprinklerelor, în funcţie de tipul acestora, însă nu mai puţin de 30 bucăţi (procentul mareaplică instalaţiilor cu număr mic de sprinklere).

Numărul n de sprinklere care funcţionează simultan, din numărul total N de sprinklcare se montează în instalaţie, amplasate în aria de declanşare, A_s, dintr-un compartiment incendiu al clădirii, se determină cu relaţia:

A_sn = ---

A_pDebitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu sprinklere, Q_is (l/

se determină considerând funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria

declanşare, A_s, dintr-un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:

n_ \

Q_is = /_ q_is_j [l/s]j=1

în care:q_is este debitul specific al unei sprinkler de tip i, în l/s;

n – numărul sprinklerelor de acelaşi tip, i, prevăzute să funcţioneze simultan în aria declanşare, A_s.

Sprinklerele se amplasează, de regulă, la distanţe egale între ele, pe condu(distribuitoare) ale reţelei, având diametre constante.

Dimensionarea ramificaţiilor care pornesc din nodurile traseului principal al reţelei,efectuează la presiunile disponibile din nodurile respective.

84



B.INSTALATIILE DE STINGERE CU DRENCERE

Modele de drencere

Instalaţiile de drencere se utilizează în combaterea incendiilor cu scopul de a obţine:- stingerea incendiilor în încăperi cu pericol mare de incendiu, unde, din cau

propagării rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu eficiealte sisteme de stingere;

- localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apă cu care se protejea

goluri (uşi, ferestre, scări rulante) din pereţii despărţitori, porţiuni din încăperi pericol de incendiu, exteriorul clădirilor şi altele similare, împiedicând propagafocului;

- răcirea suprafeţelor bunurilor ce pot fi afectate de căldură în caz de incendiu, pstropirea sau acoperirea cu apă

Drencerele sunt asemănătoare sprinklerelor, cu deosebirea că acestea nu au elemende detectare şi declanşare, fapt pentru care sunt numite şi sprinklere deschise.

DUZE - DRENCERE

85



Acţionarea robinetelor de acţionare a instalaţiilor de drencere se face:- manual, în cazul când drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor

încăperi industriale şi pentru protejarea, prin perdele de apă, a unor porţiuni dîncăperi cu pericol de incendiu sau golurile din pereţii despărţitori dacă există,

permanenţă, personal, iar operaţiile de acţionare manuale pot fi efectuate în timp ude la semnalare incendiului;

- automat, se recomandă în toate cazurile, iar în mod obligatoriu în cazul câ

drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi sau pentru crearunor perdele de apă pentru protecţia golurilor din pereţii antifoc, în locurile în cnu se lucrează permanent sau dacă operaţiunile de acţionare manuală nu se pefectua în timp util.

Intrarea automată în funcţiune a instalaţiilor cu drencere, se semnalizează opticacustic la serviciul de pompieri şi la camera de comandă a instalaţiei tehnologice supraveghere permanentă, dacă aceasta există.

Instalaţiile de drencere cu acţionare automată trebuie să aibă asigurată şi posibilitatacţionării manuale.

AMPLASAREAAmplasarea drencerelor, faţă de spaţiul protejat, se face similar sprinklerelor.Distanţele faţă de plafoane se stabilesc funcţie de rolul drencerelor faţă de acestea (

protecţie, de stingere).În funcţie de cerinţele de stingere, drencerele se montează, de regulă, în grupe

maximum 72 capete, care au conducte de alimentare cu vane de acţionare separate penfiecare grupă.

Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd la:

86



- încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare penavioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerennu pot fi utilizate cu destulă eficienţă alte mijloace de stingere;

- scenele teatrelor, expoziţii şi alte săli aglomerate, în care publicul se află în prezenunor cantităţi mari de materiale combustibile;

- depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldu(cauciuc, celuloid, alcooli etc.).

Instalaţiile cu drencere cu acţionare automată trebuie să aibă asigurată şi posibilitaacţionării manuale.Amplasarea robinetelor de acţionare (manuală sau automată) a instalaţiei cu drencere

face în locuri încălzite, uşor accesibile pentru personalul de exploatare, ferite de acţiunfocului, retrase faţă de circulaţia de evacuare.

Deasupra robinetelor de acţionare se montează robinete de golire, iar dedesumanometre de control.

Pentru alimentarea instalaţiei cu drencere de la pompele mobile de stins incendiu prevăd aceleaşi echipări ca şi la instalaţia cu sprinklere.

Robinetele de acţionare a instalaţiei se marchează cu indicatoare.Instalaţia de drencere are în componenţă:

- vanele (robinetele) de acţionare (manuale sau electrice) montate pe conductele alimentare cu apă de la o sursă (care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiune necesfuncţionării);

- reţelele de distribuţie;- drencerele.

EXECUTAREA ŞI MONTAREAAtunci când sunt asigurate debitele şi presiunile necesare, alimentarea cu apă

instalaţiei de stingere se face din:- reţeaua de apă potabilă;- reţeaua de apă pentru incendiu;- reţeaua de apă industrială.

Distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii lor hidraulici indicaţi producător, dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5 m şi de intensitatea minimă de strop(numeric egală cu intensitatea de stingere).

Acţionarea manuală a robinetelor pentru punerea în funcţiune a instalaţiei se admite condiţia ca manevrarea acestora să se facă în timp util.

MODALITĂŢI DE DETERMINARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALIDrencerele utilizate pentru stingerea incendiilor se amplasează la fel ca sprinklere

fără a se impune o distanţă maximă faţă de plafon, dacă nu trebuie să asigure protecelementelor de construcţie ale tavanului.

Drencerele pentru protecţia cu peliculă de apă a elementelor de construcţie şi a utilajese amplasează cu paleta orizontal sau înclinat la 45 grade.

Distanţa dintre două drencere se recomandă să fie de (1,5 ... 2,5) m; distanţa între rândde drencere şi golul de protejat (0,25 ... 1,20) m. Dacă distanţa între două drencere este m

87



mică de 1 m, acestea se amplasează alternativ, unele cu orificiul de stropire în sus, altele jos.

Drencerele pentru protecţia golurilor se amplasează cu cel puţin 40 cm deasupgolurilor protejate şi cu orificiul de stropire orientat în jos. Pentru protecţia golurilor micirecomandă utilizarea drencerelor având diametrul orificiului de stropire (6 ... 8) mm, iarcele mari, drencere cu diametrul orificiului mai mare de 8 mm.

Pentru fiecare instalaţie cu drencere - atât drencere pentru stingere, cât şi drencere pen

perdele de protecţie - se asigură o rezervă de drencere, calculată separat pentru fiecare tip dcele montate, de 2 - 5%, însă nu mai mică de 10 buc. (procentul mare se aplică la instalaţicu un număr redus de drencere).

Alegerea tipului de drencer, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum şi modde montare, se stabilesc conform indicaţiilor producătorului, având în vedere scopul urmărit

Numărul, tipul şi amplasarea drencerelor utilizate pentru formarea perdelelor de apăstabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos, intensitatea de stropire minimum:

- 0,5 l/s m, în cazul în care golul sau elementul de compartimentare protejat are o înălţim până la 3 m inclusiv;

- 1 l/s m, în cazul în care suprafaţa protejată are o înălţime mai mare de 3 m; aceeintensitate se adoptă indiferent de înălţime la construcţiile la care propagarea incendiu

prezintă pericol deosebit pentru aglomerări de oameni sau bunuri de mare valoare.Calculul hidraulic al conductelor instalaţiei cu drencere se efectuează după acee

metodologie ca la instalaţia cu sprinklere, pentru dimensionarea conductelor pe care sumontate drencerele folosindu-se metoda rezistenţelor hidraulice unitare.

C. INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU APĂ PULVERIZATĂInstalaţiile cu apă pulverizată se prevăd pentru:

- stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materi plastice etc.);- protejarea obiectelor (structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipien

pentru lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de grade C şi gaze inflamabile, motoare cu ardere internă, gospodării mari de cabluri electrice izolaţie combustibilă), împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentrulimita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;

- prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise (reducerea evaporă prin răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spaţii deschise (pdiluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive

Pulverizarea apei se realizează în scopul creşterii raportului între suprafaţa exterioar picăturilor şi masa lor pentru a se obţine un contact mai bun între apă şi mediul ambiantzona focarului, intensificarea transferului de căldură şi în consecinţă stingerea rapidăincendiului.

Instalaţia se proiectează cu ţevi din oţel. Armăturile şi fitingurile sunt din oţel sau dfontă maleabilă.

Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd cu comandă automată şi/sau manuală.

88



Acţionarea manuală a robinetelor pentru punerea în funcţiune a instalaţiei se admite condiţia ca manevrarea acestora să se facă în timp util.

Pentru alimentarea instalaţiei de la pompe mobile de stins incendiu se prevăd aceleechipări ca la instalaţia cu sprinklere.

Intrarea în funcţiune a instalaţiei fixe de apă pulverizată se semnalizează la serviciul pompieri şi la camera de comandă a obiectivelor protejate.

TIPURI DE PULVERIZATOARE

89



SISTEME DE POMPARE CU PRESIUNE INALTA

90



FURTUN DE INALTA PRESIUNE PENTRU

AGENTUL DE STINGERE

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURI Conductele de alimentare cu apă şi armăturile aferente, până la distribuitoare,

protejează împotriva îngheţului.Distribuitorul instalaţiei se prevede cu manometru.Conductele de distribuţie de la distribuitor până la obiectul protejat sunt uscate.

Pentru alimentarea instalaţiei de la pompe mobile de stins incendiu se prevăd acele

echipări ca la instalaţia cu sprinklere.Intrarea în funcţiune a instalaţiei fixe de apă pulverizată se semnalizează la serviciul pompieri şi la camera de comandă a obiectivelor protejate.

Instalaţia se proiectează cu ţevi din oţel. Armăturile şi fitingurile sunt din oţel sau dfontă maleabilă.

EXECUTAREA ŞI MONTAREA

91



Atunci când sunt asigurate debitele şi presiunile necesare, alimentarea cu apăinstalaţiei de stingere se face din:

- reţeaua de apă potabilă;- reţeaua de apă pentru incendiu;- reţeaua de apă industrială.

Distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii lor hidraulici indicaţi producător, dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5 m şi de intensitatea minimă de strop

(numeric egală cu intensitatea de stingere).Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd cu comandă automată şi/sau manuală.Acţionarea manuală a robinetelor pentru punerea în funcţiune a instalaţiei se admite

condiţia ca manevrarea acestora să se facă în timp util.

MODALITĂŢI DE DETERMINARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALICalculul hidraulic de dimensionare a conductelor reţelei ramificate sau inelare,

alimentare cu apă a pulverizatoarelor (duzelor) se efectuează după aceeaşi metodologie caîn cazul instalaţiei cu sprinklere.

Distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii lor hidraulici indicaţi producător, dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5 m şi de intensitatea minimă de strop(numeric egală cu intensitatea de stingere).

Numărul N_i de pulverizatoare se determină ca şi în cazul instalaţiei cu drencere.Tipul şi dimensiunile de amplasare a pulverizatoarelor (duzelor) se stabilesc astfel înc

să se asigure în punctul cel mai dezavantajos intensitatea de răcire i_r (l/s) ca şi în cazinstalaţiei cu drencere. Distanţa dintre pulverizatoare se determină în funcţie de raza lor stropire, astfel încât să se asigure o intensitate de stingere sau răcire cât mai uniformă întreaga suprafaţă protejată.

Se prevede o rezervă de 4 - 10% din numărul total de pulverizatoare (duze) monta

pentru înlocuirea celor aflate în revizie (înfundate sau deteriorate). TIPURI DE DEFECŢIUNI CE POT APARE

Principalele defecţiuni care apar la instalaţiile cu sprinklere, drencere şi pulverizatoare sun- deteriorarea conductelor, armăturilor, fitingurilor;- deteriorarea sprinklerelor/drencerelor şi capetelor de sprinklere/drencere;- defecţiuni ale robinetelor;- racord de alimentare a instalaţiei de la pompele mobile;- dispozitive de măsurare;- dispozitive de alarmare optice şi acustice.

MODALITĂŢI DE REMEDIERE A DEFECŢIUNILOR CE POT APARE LA INSTALAŢIILE DE STINGERE CU SPRINKLERE,

DRENCERE ŞI APĂ PULVERIZATĂ

92



Ori de câte ori se constată defecţiuni, se iau neîntârziat măsuri de reparare sau înlocuir pieselor uzate sau cu defecţiuni. Pentru aceasta trebuie asigurată o rezervă suficientă de pide schimb (manometre, robinete, garnituri etc.).

Armăturile şi fitingurile deteriorate vor fi înlociute cu altele noi iar conductele deteriorvor fi reparate sau înlocuite, după caz.

La sprinklere şi drencere se va face verificarea capetelor şi vor fi înlocuite cele care mai funcţionează.

Beneficiarul are obligaţia ca cel puţin odată la cinci ani, pentru sprinklerele existenteexploatare să trimită 3% din capetele de declanşare din instalaţia de stingere, penverificarea la un laborator autorizat, dacă furnizorul nu face alte precizări în acest sens.

La dispozitive de alarmare optice şi acustice se fac testări periodice pentru verificafuncţionării acestora.

Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia verificărilor şi reviziilor se remediază imed pentru a se repune instalaţia de stingere a incendiilor în stare de funcţionare, în cel mai sctimp.

TERMENE DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞIÎNTREŢINERILOR PERIODICE

Operaţiile efectuate şi periodicitatea acestora se prezintă în tabelul alăturat:

TABEL 3______________________________________________________________________________| Elemente componente | Operaţii | Periodicitate || | (activităţi) | (frecvenţă) ||____________________________________|______________________|__________________|| Dispozitivele de măsurare a | Control şi verificare| săptămânal/lunar || diferiţilor parametri (manometre) | | |

|____________________________________|______________________|__________________|| Dispozitive de semnalizare optice | Control şi verificare| trimestrial || şi acustice | | ||____________________________________|______________________|__________________|| Conducte, armături, fitinguri | Revizii, reparaţii | anual || | curente, accidentale | || |______________________| || | Reparaţii capitale | ||____________________________________|______________________|__________________|| Capete sprinklere | Control şi verificare| anual ||____________________________________|______________________|__________________|| Racord de alimentare a instalaţiei | Control şi verificare| lunar || de la pompele mobile | | ||____________________________________|______________________|__________________|| Robinete | Control şi verificare| săptămânal/lunar ||____________________________________|______________________|__________________|| Dispozitive de alarmare optică şi | Testări | trimestrial || acustică | | ||____________________________________|______________________|__________________|| Dispozitive de măsurare | Testări | ||____________________________________|______________________|__________________|| Capete sprinklere | Testări | cel puţin odată || | | la cinci ani ||____________________________________|______________________|__________________|| Sprinklere fast response | Testări | |

93



|____________________________________|______________________|__________________|| Robinete | Întreţinere | anual sau ori de || | | câte ori este || | | nevoie. ||____________________________________|______________________|__________________|

MODALITĂŢI DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞI ÎNTREŢINERILOR PERIODICE

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu acţionare automată şi manuală necesităsupraveghere specială şi permanentă pentru a putea fi menţinute în stare de funcţionare.

Supravegherea, întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor curente ale acestor instalaţii încredinţează numai personalului calificat şi pregătit special pentru a cunoaşte bine instalaţişi modul lor de funcţionare.

Instalaţiile cu sprinklere, drencere şi pulverizatoare, inclusiv echipamentele aferente,verifică săptămânal de către un responsabil competent desemnat de beneficiar, care trebuiecunoască întreg sistemul, defecţiunile curente ce pot să apară, precum şi măsurile remediere ce se impun a fi luate.

Instalaţiile cu drencere şi cele de apă pulverizată cu acţionare în grup se verifică

fiecare săptămână prin deschiderea robinetelor de acţionare manuală.Eventualele defecţiuni sesizate cu ocazia verificărilor şi reviziilor se remediază imed pentru a se repune instalaţia de stingere a incendiilor în stare de funcţionare, în cel mai sctimp.

Beneficiarul are obligaţia ca cel puţin odată la cinci ani, pentru sprinklerele existenteexploatare să trimită 3% din capetele de declanşare din instalaţia de stingere, penverificarea la un laborator autorizat, dacă furnizorul nu face alte precizări în acest sens.

Curăţirea de praf, scame sau alte depuneri pe sprinklerele montate în instalaţie, se faîn funcţie de necesitate, cel puţin odată la trei luni, folosind o perie cu păr lung şi moale, fărderanja dispozitivul de declanşare.

Pe timpul efectuării de reparaţii la construcţii sau instalaţii, ca şi înainte de dareaexploatare a instalaţiei de stingere, când aceasta este fără presiune pentru o perioadă mai lunde timp, se recomandă, pentru protejare, acoperirea sprinklerelor, drencerelor şi duzelor câte o pungă din material plastic.

Cel puţin odată la trei luni se verifică şi corectează funcţionarea manometrelor, ajutorul manometrului de control.

Pentru a asigura o exploatare corectă a instalaţiei de stingere a incendiilor se vor lurmătoarele măsuri:

- toate vanele se numerotează pentru identificare, având totodată marcaje distincte, indicâ

ramura cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare pe care o controlează;- pe fiecare vană se marchează sensul în care se deschide;- se asigură accesul permanent la fiecare vană, inclusiv la cele montate la înălţime, pr

prevederea unei scări de acces.Fiecare vană se controlează prin manevrarea tijei de acţionare pentru a constata da

este complet deschisă.Este interzisă folosirea conductelor instalaţiei de stingere a incendiului pen

suspendarea sau rezemarea unor obiecte, materiale etc.

94



INSTALAŢII DE STINS INCENDII CU DIOXID DE CARBON

Sunt utilizate pentru protecţia obiectivelor ca:- centre de calcul;- bănci, muzee, laboratoare;- tuneluri cu cabluri electrice;

- maşini şi utilaje amplasate în spaţii închise;Substanţa de stingere este dioxidul de carbon ( CO2) - un gaz cu următoarele proprietă- nu distruge obiectele şi materialele;- pătrunde în orficiile obiectului aprins, fiind mai greu decât aerul;- nu se deteriorează în conservare îndelungată;- îşi păstrează calităţile la temperaturi scăzute;Dioxidul de carbon lichid îşi măreşte mult presiunea la creşterea temperaturii; dintr-

kilogram de dioxid de carbon lichid,după destindere la presiune atmosferică, rezultă 510 l g- densitatea dioxidului de carbon în stare normală fiind de 1,976kg/m3.

La 31,4

0

C lichidul de dioxid de carbon şi vaporii au aceeaşi densitate, practic fazalichidă dispare această temperatură fiind, temperatura critică.La descărcarea dioxidului de carbon în atmosferă, o mare parte se transformă în vap

cu mărirea considerabilă a volumului, restul se transformă în particule fin divizate de gheuscată, la temperatura de 790C.

MECANISMUL STINGERII CU DIOXID DE CARBONDioxidul de carbon acţionează la stingerea incendiilor prin reducerea concentraţiei

oxigen sau a fazei gazoase a combustibilului incendiat,din aer până la valoarea concentraţiecare combustia încetează.

Dioxidul de carbon se utilizează în cazul materialelor combustibile care prin inflamnu influenţeză prin ele însele oxigenul necesar combustiei, sau sunt caracterizate prin ardede suprafaţă, dioxidul de carbon neacţionând pentru stingerea incendiilor în profunzime.

Efectul de stingere cu dioxid de carbon, rezidă în principal în faptul că substituie rapoxigenul şi alte gaze din aer şi răceşte mediul incendiat.

ClasificareA.În funcţie de temperatura de stocare a dioxidului de carbon:1. Instalaţie de stins incendii cu dioxid de carbon, de înaltă presiune;

95

SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE STINSINCENDII CU DIOXID DE CARBON



- presiunea nominală este de 50 – 60 bar la temperatura de 210C;2. Instalaţie de stins incendii cu dioxid de carbon.de joasă presiune;

- presiunea nominală este de 18 – 22 bar la temperatura de -180C;B. Din punct de vedere al construcţiei:1.instalaţii fixe;2.instalaţii semifixe;3.instalaţii mobile;

C. Din punct de vedere al acţiunii de stingere:1.Sistem cu inundare totală - sursa fixă de dioxid de carbon este conectată la un sistede ţevi fixe cu duze aranjate astfel încât să refuleze într-un spaţiu închis;

2.Sistem cu aplicare totală - sursa fixă de dioxid de carbon este conectată la un sistde ţevi fixe cu duze aranjate astfel încât să refuleze direct pe materialul incendiat.

3.Sistem manual cu linii de furtune - sursa fixă alimentează linii de furtune4.Sistem cu ţevi fixe şi alimentare mobilă - sursa mobilă de dioxid de carbon poate

montată în poziţia necesară şi conectată la un sistem de ţevi fixe care aprovizionează duze fisau linii de furtune sau ambele, care pot fi utilizate fie pentru inundare totală, fie pentaplicare locală.Instalaţie fixă de stins incendii cu dioxid de carbon de înaltă presiune - compunere

1.recipiente de dioxid de carbon, grupate sub formă de baterii;2.colector;3.dispozitive de acţionare;4.dispozitive şi echipamente de avertizare şi semnalizare;5.conducte pentru transport şi distribuţia dioxidului de carbon;6.duze pentru difuzarea dioxidului de carbon;7.aparatură pentru control;8.conducte de comandă;

9.elemente de siguranţă.Instalaţie fixă de stins incendii de joasă presiune - compunere1.recipiente de dioxid de carbon lichid;2.conducte principale de transport;3.distribuitoare cu dispozitive de declanşare;4.dispozitive şi echipamente de avertizare şi semnalizare;5.conducte pentru distribuţia dioxidului de carbon;6.duze pentru difuzarea dioxidului de carbon;7.aparatură necesară pentru control;

8.conducte pentru comandă şi instalaţia de pregătireagentului pentru comandă;

9.elemente de siguranţă;10.agregat frigorific pentru răcidioxidului de carbon.

96



FUNCŢIONAREA INSTALAŢIEIIndiferent de tipul instalaţiei de stins incendii cu dioxid de carbon,funcţionarea

deversarea agentului stingător este aceeaşi, diferenţele constând în modul de stocare păstrare al acestuia.

În situaţia izbucnirii unui incendiu, detectoarele transmit semnalul la centrala semnalizare şi acţionare.Acţionarea instalaţiei se realizează numai pentru semnale primite centrale de la două detectoare montate pe linii diferite. După primirea impulsului de ladoilea detector, centrala avertizează optic şi acustic personalul din zona protejată, să evacue

încăperea. După trecerea timpului prestabilit pentru evacuarea personalului din zorespectivă, care nu va fi mai mare de 60s, centrala va acţiona dispozitivul de declanşar buteliei principale de comandă. Bioxidul de carbon eliberat din butelia principală de comanva acţiona deschiderea robinetului de linie a zonei afectate de incendiu, care va permtrecerea bioxidului de carbon din recipienţii butelii, prin robinetul de linie spre zona afectade incendiu, fiind refulat prin duzele de refulare.

În momentul primirii impulsului de la al doilea detector, centrala va transmite semnelectrice de oprire a instaslaţiei de ventilaţie, pentru închiderea ferestrelor, goluritehnologice, clapetelor antifoc. Pentru realizarea izolării încăperii afectate de incendiu

97



funcţie de soluţia adoptată, aceasta se poate realiza şi prin dispozitive pneumatice acţionatedioxidul de carbon.

În funcţie de modul în care asigură stingerea incendiului în incinta protejată, instalaţide stingere cu dioxid de carbon pot fi realizate în sisteme de:

- inundare totală;- stingere locală.

Sistemul de stingere prin inundare totală cu dioxid de carbon se realizează numai

incinte închise la care golurile existente (uşi, ferestre, trape, tubulaturi etc.), pot fi închînainte sau simultan cu începerea deversării dioxidului de carbon. Prin inundare totală se pstinge incendiile de suprafaţă, incendiile declanşate în masa de material combustibil solid sincendiile produse la generatoare sau echipamente electrice.

Pentru stingerea incendiilor prin inundare totală, întreg spaţiul incintei protejate trebuiefie umplut cu dioxid de carbon astfel încât concentraţia de oxigen să scadă în timpul cel mscurt posibil sub valoarea de menţinere a arderii.

La sistemele de stingere cu inundare totală a incendiilor instantanee şi de suprafaţă (lichide inflamabile), cantitatea (masa) de dioxid de carbon introdusă trebuie să acop

pierderile datorate neetanşeităţilor. Suprafaţa totală (mp) a golurilor ce nu pot fi închise trebuie să depăşească 3% din volumul incintei (mc) protejate, sau 10% din aria totală (mpsuprafeţelor laterale şi a părţilor superioare şi inferioare ale incintei. În situaţia în care dmotive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza, se adoptă sistemul de stingelocală.

La sistemul de stingere locală trebuie să se asigure inundarea cu dioxid de carbon suprafeţe limitate.

Pentru obiectivele încadrate în categoria de importanţă excepţională ori deosebită tezaumuzee de artă sau clădiri care adăpostesc valori de patrimoniu etc., instalaţiile cu dioxid carbon sunt prevăzute cu un sistem de alimentare de rezervă (baterie activă de rezervă).

Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii sistemul de alimentare de rezervă, în funcde riscul sau pericolul de incendiu, contribuţia la foc (combustibilitatea) construcţieivaloarea acesteia şi a bunurilor materiale.

La construcţiile din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, stabilite conforeglementărilor specifice, precum şi la cele care adăpostesc obiecte cu valori de patrimonori atunci când investitorul solicită, instalaţiile fixe cu dioxid de carbon trebuie să asigure c

puţin două reprize distincte de stingere, reprize realizate prin sistemul de alimentare ac(prima repriză) şi prin sistemul de alimentare activ de rezervă (a doua repriză).

Pentru realizarea stingerii incendiului cu dioxid de carbon, concentraţia de oxigenincinta protejată trebuie redusă sub 8% . Se va ţine seama de neetanşeităţile incintei protejaşi de cerinţele producătorului substanţei de stingere.

În incintele închise în care instalaţiile de stins incendiu deversează cantităţi de dioxid carbon ce depăşesc 50% din volumul incintei, se asigură condiţii de evacuare a aeru(dispozitive de obturare automată care asigură etanşeitatea în poziţie normală sau supape case deschid la o anumită presiune interioară numai în sensul evacuării aerului în exterior).

RiscuriDioxidul de carbon prezintă riscuri mari pentru utilizatori. Într-o atmosferă care conţi

(3 ... 4)% dioxid de carbon utilizatorul începe să respire mai rapid iar la concentraţii mai m

98



de 9% îşi pierde cunoştinţa. La concentraţii de circa 20% moartea poate surveni în (20 ... 3minute.

Deversarea unor cantităţi mari de dioxid de carbon, prin lipsa de oxigen şi vizibilitatredusă în incinta inundată (cauzată de ceaţa care se formează), constituie un pericol pensănătatea şi viaţa utilizatorilor.

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURI

În funcţie de condiţiile specifice, la instalaţiile de stins incendiu cu dioxid de carbon pot utiliza următoarele feluri de conducte:

- ţevi şi fitinguri din oţel zincate la interior şi la exterior, în spaţii puţin nocive;- ţevi şi fitinguri din cupru sau din alamă, în spaţii puţin nocive;

- ţevi din materiale speciale (oţeluri inoxidabile) şi ţevi cu protecţii antiacide, în spaextrem de corosive.

Este interzisă folosirea în instalaţiile de stins incendii cu dioxid de carbon a ţevilorfitingurilor din fontă. Îmbinările ţevilor se execută, de regulă, cu fitinguri filetate sau flanşe.

Presiunea de transport a dioxidului de carbon prin conducte trebuie să fie superioa presiunii punctului triplu, în vederea evitării formării dopurilor de gheaţă (rezultate dtransformarea dioxidului de carbon în zăpadă carbonică).

Pentru evitarea producerii expansiunii dioxidului de carbon şi îngheţarea lui conducte, la proiectarea şi realizarea sistemelor de stingere se adoptă soluţia cu secţiuvariabile ale conductelor, corespunzătoare debitelor de dioxid de carbon transportate.

Traseele conductelor pentru dioxid de carbon vor fi cât mai scurte posibil şi de reguconductele se pozează aparent, iar în cazul în care nu este posibil se asigură posibilităţi vizitare şi control.

În situaţia în care conductele de transport străbat spaţii supuse condiţiilor atmosferiexterioare, conductele se protejează corespunzător (termic şi anticorosiv).La traversarea pereţilor şi planşeelor clădirilor de către conductele instalaţiilor

stingere cu dioxid de carbon, se prevăd sisteme de etanşare adecvate.Pentru protecţia anticorosivă a instalaţiei de aer comprimat din componenţa instalaţii

cu dioxid de carbon de joasă presiune, se prevăd filtre uscătoare (cu silicagel) penreducerea umidităţii.

Conductele instalaţiei interioare de distribuţie a dioxidului de carbon se monteaaparent sau în canale, având acces pentru control. Traseul se alege astfel încât să conducă

pierderi minime de sarcină, iar conductele vor fi bine fixate şi ferite de acţiuni mecanitermice şi chimice.

Conductele de transport a dioxidului de carbon montate în canale împreună cu condude fluide calde sau pozate aerian la mai puţin de 0,50 m de conductele calde, se protejeatermic.

99



AMPLASAREA COMPONENTELOR

Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu dioxid de carbon de înaltă presiune compun din:

- recipienţi (butelii) cu dioxid de carbon grupate în:- sistem de alimentare principal (baterie activă principală);- sistem de alimentare de rezervă (baterie activă de rezervă), după caz;

- colector de dioxid de carbon (sau conducte colectoare în cazul sistemelor cu mmulte baterii principale sau de rezervă);- dispozitive de acţionare;- dispozitive şi echipamente electrice de detecţie, semnalizare şi comandă;- conducte pentru transportul şi distribuţia dioxidului de carbon;- duze pentru refularea dioxidului de carbon;- aparatura pentru control;- conducte de comandă.

Instalaţiile fixe de stingere cu dioxid de carbon de joasă presiune se compun din:- recipienţi (rezervoare) termoizolate pentru depozitarea dioxidului de carbon lichid;- conducte principale de transport;- distribuitoare cu dispozitive de declanşare;- conducte pentru transportul şi distribuţia dioxidului de carbon;- duze pentru refularea dioxidului de carbon;- dispozitive şi echipamente electrice de detecţie, semnalizare şi comandă;- aparatura pentru control;

- agregate frigorifice pentru răcirea dioxidului de carbon, inclusiv aparatura măsurare, comandă şi acţionare;

- conducte de comandă şi instalaţie de pregătire a substanţei de stingere.

Sistemul de detectare, semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere cu dioxid carbon are scopul detectării sigure a izbucnirii incendiului încă din faza incipientă, precumefectuarea acţionărilor automate prestabilite.

Principalele componente ale instalaţiei de detectare, semnalizare şi comandă suurmătoarele:

- detectoarele;- butoanele manuale de semnalizare;- centrala de detectare, semnalizare şi comandă;- circuitele electrice aferente instalaţiei;- aparatajul de semnalizare optică şi acustică;- dispozitivele electromecanice de comandă a acţionărilor.

Detectoarele trebuie să asigure depistarea incipientă a izbucnirii incendiului. Detectoar pot fi simple - care detectează un singur parametru al arderii (fum, flacără, temperatură), smultiple - care detectează simultan doi sau trei parametri ai arderii. Indiferent de tipdetectoarelor utilizate, în incinta protejată trebuie să se asigure minimum două detectoare.

Circuitele de semnalizare care asigură transmiterea semnalelor de la detectoare la centrde semnalizare şi comandă se realizează respectându-se reglementările tehnice de specialitşi condiţiile impuse de producător.

100



Circuitele vor fi corespunzător dimensionate, cu trasee cât mai scurte şi sigurefuncţionare.

Locul de amplasare al centralei de semnalizare va fi fără risc mare de incendiu, prevăzcu iluminat de siguranţă corespunzător şi accesibil personalului autorizat.

Centralele de semnalizare şi comandă trebuie să realizeze alarmarea utilizatorilor punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere cu temporizarea respectivă, numdupă efectuarea acţionărilor prestabilite. Se va asigura totodată:

- eliminarea posibilităţilor de declanşare accidentală a instalaţiilor de stingere;- efectuarea automată, înainte de declanşare, a alarmării utilizatorilor şi a unor acţion prestabilite cum sunt: întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare-climatizare din incin protejată; închiderea elementelor de protecţie a golurilor funcţionale (uşi, ferestre, trape etcîntreruperea funcţionării unor instalaţii care pot perturba stingerea etc.

Gruparea buteliilor cu dioxid de carbon în cadrul instalaţiilor fixe de stingere se face baterii, separat cele active de cele de rezervă.

Buteliile montate în baterii vor fi racordate la colector şi fixate pe stelaj, astfel încâtaibă asigurată stabilitatea şi funcţionarea corespunzătoare în condiţii deosebite (seisincendiu etc.). Fiecare butelie se prevede cu dispozitivele necesare utilizării individuale.locul de amplasare a sistemelor de baterii se asigură iluminat de siguranţă corespunzător.

Conform prescripţiilor tehnice ISCIR, fiecare recipient de joasă presiune trebuie să echipat cu indicator de nivel al lichidului de CO2 şi manometru cu contacte electrice legatun sistem de alarmă de supraveghere pentru presiunile maxime şi minime (de 22 şi respec17,2 bar).

Recipienţii de stocare trebuie prevăzuţi cu dispozitive sau mijloace care să permverificarea cantităţii (masei) de dioxid de carbon stocată, semnalând automat golirea acestor

Duzele de refulare trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare utilizării condiţii normale de lucru (presiuni, temperaturi, deteriorări mecanice). Se recomandă

duzele de refulare să se execute din metale rezistente la coroziune.Robinetele utilizate trebuie să satisfacă condiţiile de exploatare ale instalaţiilor cu dioxde carbon în ceea ce priveşte temperatura şi debitul, să închidă etanş iar deschiderea să totală şi rapidă (pentru a nu provoca blocarea lor prin îngheţ).

EXECUTAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILO

Subansamblurile şi echipamentele instalaţiei de stingere se transportă ambala păstrându-se caracteristicile tehnice şi constructive cu care au fost realizate de producător şidepozitează în condiţii de siguranţă.

Înainte de montarea conductelor şi a celorlalte accesorii aferente acestora, se verifistarea lor, neadmiţându-se trecerea la montaj dacă au deformări sau urme de lovire.

Montajul şi prima punere în funcţiune a agregatului frigorific, precum şi reglarventilului de laminare pentru asigurarea temperaturii în evaporator se realizează confoinstrucţiunilor precizate în cărţile tehnice ale utilajelor.

Producătorii şi după caz, furnizorii de baterii şi echipamente vor livra odată cu acestşi piesele de rezervă necesare.

101



Conductele de transport şi de distribuţie a dioxidului de carbon se montează confo prevederilor proiectului şi specificaţiilor producătorului şi se leagă la pământ corespunză prevederilor Normativului I.20.

MODALITĂŢI DE DETERMINARE A PARAMETRILOR FUNCŢIONALI AINSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID DE CARBON

Duzele prin care se refulează dioxidul de carbon se dispun în incintele protej(încăperi, spaţii, echipamente etc.), în aşa fel încât să realizeze o inundare rapidă şi uniformSe utilizează numai duze astfel dimensionate şi realizate încât să elimine posibilitaîngheţării dioxidului de carbon în instalaţie.

Duzele de refulare vor avea marcate, de producător, principalele caracteristici tehnirespectiv tipul duzei, diametrul şi protecţia anticorosivă.

Debitele specifice ale duzelor în funcţie de presiunea de refulare, sunt cele din tabelu pentru instalaţii de înaltă presiune (presiunea de stocare de 51,7 bar) şi tabelul 5 peninstalaţii de joasă presiune (presiunea de stocare de 20,7 bar).

TABEL 4Debitele specifice ale duzelor de refulare pentru instalaţii de înaltă presiune (presiunea

stocare de 51,7 bar)______________________________________________________| Presiunea de refulare în | Debitul specific de || secţiunea orificiului de | refulare (rata de || debitare a duzei | descărcare a duzei) || [bar] | [kg/min/mm^2] ||__________________________|__________________________|| 51,7 | 3,258 ||__________________________|__________________________|| 50,0 | 2,706 |

|__________________________|__________________________|| 48,3 | 4,403 ||__________________________|__________________________|| 46,5 | 2,174 ||__________________________|__________________________|| 44,8 | 1,995 ||__________________________|__________________________|| 43,1 | 1,840 ||__________________________|__________________________|| 41,4 | 1,706 ||__________________________|__________________________|| 39,6 | 1,590 ||__________________________|__________________________|

| 37,9 | 1,488 ||__________________________|__________________________|| 36,2 | 1,397 ||__________________________|__________________________|| 34,5 | 1,309 ||__________________________|__________________________|| 32,8 | 1,224 ||__________________________|__________________________|| 31,0 | 1,140 ||__________________________|__________________________|| 29,3 | 1,063 ||__________________________|__________________________|

102



| 27,6 | 0,985 ||__________________________|__________________________|| 25,9 | 0,908 ||__________________________|__________________________|| 24,1 | 0,830 ||__________________________|__________________________|| 22,4 | 0,760 ||__________________________|__________________________|| 20,7 | 0,690 ||__________________________|__________________________|| 17,2 | 0,549 ||__________________________|__________________________|| 13,8 | 0,419 ||__________________________|__________________________|

TABEL 5Debitele specifice ale duzelor de refulare pentru instalaţii de joasă presiune (presiunea

stocare de 20,7 bar)____________________________________________________| Presiunea de refulare în | Debitul specific de || secţiunea orificiului de | refulare (rata de || debitare a duzei | descărcare a duzei) |

| [bar] | [kg/min/mm^2] ||__________________________|__________________________|| 20,7 | 2,970 ||__________________________|__________________________|| 20,0 | 2,041 ||__________________________|__________________________|| 19,3 | 1,671 ||__________________________|__________________________|| 18,6 | 1,443 ||__________________________|__________________________|| 17,9 | 1,284 ||__________________________|__________________________|| 17,2 | 1,165 ||__________________________|__________________________|| 16,5 | 1,073 ||__________________________|__________________________|| 15,9 | 0,992 ||__________________________|__________________________|| 15,2 | 0,918 ||__________________________|__________________________|| 14,5 | 0,851 ||__________________________|__________________________|| 13,8 | 0,792 ||__________________________|__________________________|| 13,1 | 0,737 ||__________________________|__________________________|| 12,4 | 0,688 |

|__________________________|__________________________|| 11,7 | 0,642 ||__________________________|__________________________|| 11,0 | 0,600 ||__________________________|__________________________|| 10,3 | 0,559 ||__________________________|__________________________|| 9,7 | 0,521 ||__________________________|__________________________|| 9,0 | 0,485 ||__________________________|__________________________|| 8,3 | 0,449 |

103



|__________________________|__________________________|| 7,6 | 0,414 ||__________________________|__________________________|| 6,9 | 0,381 ||__________________________|__________________________|

La determinarea cantităţii (masei) totale de dioxid de carbon necesară stingeincendiului se ţine seama de necesitatea realizării concentraţiei de dioxid de carbon, respecde debitul specific, de timpul în care substanţa de stingere trebuie refulată şi de volumspaţiului protejat.

Volumul de calcul al spaţiului protejat reprezintă diferenţa între volumul totalspaţiului respectiv şi volumul echipamentelor, mobilierului etc. montate în interior.

Determinarea numărului de butelii necesare instalaţiilor fixe de înaltă presiuneFiecare incintă protejată, va fi asigurată cu câte o baterie activă principală şi după caz

baterie activă de rezervă. Pentru protecţia a maximum 5 incinte, între care este exclu posibilitatea de propagare a focului, se admite prevederea de baterii active principale şi ducaz, baterii active de rezervă comune, dimensionate pentru a asigura stingerea incendiului

cea mai mare incintă protejată.La dimensionarea conductelor pentru transportul dioxidului de carbon se au în vedurmătoarele:

- evitarea formării dopurilor de zăpadă carbonică în conducte şi la deversare;- starea bifazică (lichidă şi gazoasă) a dioxidului de carbon în recipiente şi pe conducte;- debitul de curgere;- presiunea dioxidului de carbon în conductă;- compactitatea dioxidului de carbon la capătul conductei;- coeficientul de rezistenţă hidraulică specifică a conductei;- lungimea conductei.

Diametrul conductelor de distribuţie se determină în funcţie de debitul de dioxid carbon refulat prin distribuitor, de debitul de dioxid de carbon refulat în spaţiul protejat volumul cel mai mare şi de diametrul conductei principale (sau al distribuitorului).

Suprafaţa totală a orificiilor de debitare ale duzelor trebuie să fie egală cu minimu90% din suprafaţa secţiunii utile a conductelor la lungimi de distribuţie până la 100 mminimum 80% pentru conducte de lungimi mai mari.

Se recomandă ca diametrul orificiului de debitare al duzei să fie:- 7 - 9 mm pentru încăperi cu volum până la 500 mc;- 10 - 11 mm pentru încăperi cu volum de la 500 mc la 1000 mc;

- 12 - 14 mm pentru încăperi cu volume peste 1000 mc.

TIPURI DE DEFECŢIUNI CE POT APARE LA INSTALAŢIILEDE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID DE CARBON

Nu se admite ca instalaţia de stingere să fie acţionată accidental, deoarece degajarea CO2 poate pune în pericol vieţi omeneşti.

Eventualele defecţiuni pot să apară la:- sistemul de detectare, semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere cu CO2;

104



- circuitele de semnalizare care asigură transmiterea semnalelor de la detectoarecentrala proprie de semnalizare şi comandă;

- la bateriile de butelii, etanşeitatea racordurilor flexibile şi funcţionarea supapelor sens;

- lovire, coroziuni sau scăpări de gaze la buteliile de CO2;- conductele şi fitingurile pot să prezinte coroziuni sau deteriorări cauzate de lovit

mecanice;

- deteriorarea izolaţiei termice şi a protecţiei anticorosive ale conductelor de transpmontate aerian;- deteriorarea robinetelor, a duzelor de refulare a dioxidului de carbon;- nefuncţionarea, blocarea aparatelor de măsură şi control (manometre, termomet

debitmetre etc.).

MODALITĂŢI DE REMEDIERE A DEFECŢIUNILOR CE POT APARE LA INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR

CU DIOXID DE CARBON

Pentru asigurarea bunei funcţionări a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu dioxid carbon, se efectuează:

- controlul parametrilor dioxidului de carbon stocat în rezervoare folosind aparate loccorespunzătoare (manometre, termometre, indicatoare de nivel);

- controlul parametrilor instalaţiei de răcire la instalaţiile care folosesc recipienţi de joa presiune pentru stocarea dioxidului de carbon în stare lichidă, folosind manomettermometre (unul la intrarea iar altul la ieşirea evaporatorului) precum şi aparatura proprie control a agregatelor frigorifice (manometre şi termometre pentru controlul presiunilortemperaturilor agentului frigorific şi a sistemului de ungere);

- controlul sistemului de detectare, semnalizare şi comandă a instalaţiei de stingere cu COcare trebuie să asigure detectarea începutului de incendiu şi efectuarea acţionărilor autom prestabilite.

Rezultatul controlului şi verificării, precum şi propunerile de soluţii pentru remediedefecţiunilor se menţionează într-un proces-verbal de constatare (registru de evidenţă).

Dispozitivele de comandă şi de acţionare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionaÎn caz contrar se iau imediat măsuri de remediere a defecţiunilor sau după caz, de înlocuiracestora cu altele noi.

La buteliile din oţel în care este stocat dioxidul de carbon se verifică integritatacestora (să nu prezinte urme de loviri), să nu aibă urme de coroziuni, să nu prezinte scăpde gaze şi să aibă în perfectă stare indicatorul de golire.

La bateriile de butelii se verifică etanşeitatea racordurilor flexibile şi funcţionarsupapelor de sens. Buteliile sunt racordate individual la colectorul instalaţiei, astfel în

buteliile defecte pot fi înlocuite fără să afecteze funcţionarea instalaţiei.Se verifică termoizolaţia recipienţilor de stocare a dioxidului de carbon de jo

presiune, care nu trebuie să prezinte deteriorări şi să aibă grosimea şi materialul prevăzute proiect.

105



Conductele şi fitingurile utilizate trebuie să fie în perfectă stare, fără coroziuni sdeteriorări cauzate de lovituri mecanice.

La conductele de transport montate aerian şi care străbat spaţii supuse condiţiiatmosferice, se verifică izolaţia termică şi protecţia anticorosivă.

Se verifică sistemele de etanşare la traversarea pereţilor şi planşeelor clădirilor de căconductele instalaţiilor de stingere cu dioxid de carbon.

La instalaţia de aer comprimat din componenţa instalaţiei de stingere cu dioxid

carbon de joasă presiune, se verifică dacă filtrul uscător (pentru reducerea umidităţii) este perfectă stare de funcţionare.Se verifică dacă robinetele utilizate satisfac condiţiile de exploatare ale instalaţiilor

dioxid de carbon în ceea ce priveşte temperatura şi debitul, dacă închid etanş şi dadeschiderea lor este totală şi rapidă (pentru a nu provoca blocarea lor prin îngheţ).

Armăturile şi dispozitivele de control funcţional se menţin marcate de producător principalele caracteristici tehnice (presiuni, diametre etc.).

Aparatele de măsură şi control (manometre, termometre, debitmetre etc.) a parametridioxidului de carbon, a aerului comprimat şi agentului frigorific utilizat, se verifmetrologic, conform prevederilor cărţilor tehnice ale acestora.

TERMENE DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞIÎNTREŢINERILOR PERIODICE

Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxde carbon se efectuează periodic (după caz, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, anua

pentru depistarea oricăror defecţiuni la elementele componente ale acestora.Revizia tehnică a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon

efectuează cel puţin o dată pe an şi are drept scop stabilirea măsurilor tehnice necesa

asigurării funcţionării la parametrii proiectaţi a instalaţiilor de stingere, în caz de incendiu.Toate acţionările (automate şi/sau manuale), trebuie verificate periodic.Revizia tehnică a reţelei de conducte, se referă la:

- conductele de transport;- conductele de distribuţie;- conductele de comandă:- pentru dioxid de carbon;- pentru aer comprimat.

Cu ocazia reviziei tehnice, se verifică integritatea robinetelor şi dacă sunt marcate producător.


La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu CO2, se va ţine seama că:- nu se admite ca instalaţia de stingere să fie acţionată accidental, deoarece degajarea

CO2 poate pune în pericol vieţi omeneşti;- procesul de stingere comandat de o instalaţie automată de detectare, semnalizare

comandă trebuie astfel condus, încât, până la declanşarea deversării dioxidului de carbon să

106



realizeze automat unele acţiuni prestabilite (alarmarea persoanelor care se găsesc în incinrespectivă, întreruperea funcţionării instalaţiilor de ventilare generală sau locală, acţionarelementelor de închidere a golurilor din pereţi sau planşee, alertarea serviciului de pompietc.);

- acţionarea instalaţiei să fie posibilă numai după efectuarea măsurilor de siguran prestabilite.

În cadrul reviziei tehnice se verifică funcţionarea sistemului de detectare, semnalizare

comandă a instalaţiei de stingere, care trebuie să prezinte siguranţă în funcţionare.Detectoarele de incendiu pot fi:- simple, care detectează un singur parametru al arderii (fum, flacără, temperatură);- multiple, care detectează simultan doi sau trei parametri ai arderii.În cadrul reviziei tehnice se verifică funcţionarea a minimum două detectoare de incend

amplasate în aceeaşi incintă protejată.Se verifică circuitele de semnalizare care asigură transmiterea semnalelor de

detectoare la centrala proprie de semnalizare şi comandă. Aceste circuite sunt distincteindependente de cele ale butoanelor manuale de semnalizare a incendiului, care, de asementrebuie verificate.

La centralele de semnalizare şi comandă se verifică dacă alarmarea utilizatorilor punerea în funcţiune (declanşarea) instalaţiei de stingere are loc cu temporizarea respectivănumai după efectuarea acţionărilor prestabilite.

Se verifică sistemul de punere automată în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingereincendiilor cu dioxid de carbon. Acesta poate fi cu acţionare pneumatică, mecanică, electri

pneumo-mecanică, electrică combinată cu pneumatică (pentru sistemele de joasă presiunelectrică combinată cu pneumo-mecanică (pentru sistemele de înaltă presiune), sau cu asisteme de acţionare.

Se verifică funcţionarea sistemului de răcire a recipienţilor cu dioxid de carbon de joa

presiune, care trebuie să menţină temperatura de -18 grade C la presiunea de 20,7 barrecipientul izolat termic, fiind recomandat ca serpentina evaporatorului frigorific să montată la partea superioară a recipientului (în spaţiul de vapori).

Conform prescripţiilor tehnice I.S.C.I.R., fiecare recipient de joasă presiune trebuiefie echipat cu indicator de nivel al lichidului de CO2 şi manometru cu contacte electrice lela un sistem de alarmă de supraveghere pentru presiunile maxime şi minime (de 22respectiv 17,2 bar).

Se verifică dispozitivele de măsurare a cantităţii (masei) de dioxid de carbon stocatăsistemul de semnalizare automată a golirii rezervoarelor de stocare.

La instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon de înaltă presiune,verifică dacă dispozitivele (supapele) de siguranţă funcţionează la o creştere a presiunii în165 şi 207 bar.

La instalaţiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, cu stocarea substanlichide în recipienţi de joasă presiune, se verifică dacă la depăşirea presiunii de 30 bar deschid supapele de siguranţă. Aceste supape trebuie să aibă o funcţionare sigură şi închidetanşă, iar deschiderea lor să se facă în timp scurt. Se iau măsuri de evitare a blocăsupapelor de siguranţă datorită îngheţului.

107



La instalaţiile fixe, de stingere a incendiului cu dioxid de carbon, de înaltă presiune,verifică supapa de golire montată pe colectorul bateriei. Aceasta se menţine deschisă până

presiunea de 2 bar, astfel încât dioxidul de carbon scăpat din butelii prin eventualneetanşeităţi să fie evacuat în exterior.

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILORCU AZOT

Instalaţiile de inertizare şi/sau de stingere a incendiilor cu azot se diferenţiază duurmătoarele criterii principale:

- felul acţiunii de inertizare;- felul acţiunii de stingere;- modul acţionării instalaţiilor;- felul comenzii acţionării.

Din punctul de vedere al acţiunii de inertizare, instalaţiile cu azot pot fi:- prin sifonare - la care azotul este introdus în spaţiul de vapori al incintei sau

echipamentului tehnologic pe măsură ce se evacuează lichidul din incintă sau echipament;- prin vacuumare - la care azotul este introdus în incinte sau echipamente tehnolog

în care există lichide inflamabile şi în care amestecurile de vapori-aer se află la presiuni mmici decât presiunea atmosferică;

- prin presiune - la care azotul este introdus sub presiune în incinte sau echipamentehnologic;

- în flux continuu - la care azotul este introdus şi evacuat în flux continuu din incinsau echipamentul tehnologic realizând circulaţia azotului în incintă şi/sau echipament.

Din punct de vedere al acţiunii de stingere, instalaţiile cu azot pot fi:

- pentru stingere prin inundare totală;- pentru stingere locală (pe suprafeţe restrânse).Acţionarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot poate fi automată şi/s

manuală.Comenzile de acţionare automată ale instalaţiilor fixe de stingere a incendiului cu az

pot fi:- pneumatice;- mecanice;- electrice;- mixte.

Inertizarea incintelor şi a echipamentelor tehnologice cu azot se poate realiza prin:- introducerea continuă a unui debit constant de azot în incinta sau echipamen

respectiv;- introducerea discontinuă a unui debit variabil de azot pentru menţinerea unei presiu

superioare celei atmosferice.Stingerea în volum (inundare totală) sau pe suprafaţă restrânsă (stingere locală)

realizează prin refularea azotului în incintele protejate, la presiunea de (4 ... 6) bar, prin reţde distribuţie şi duze de refulare.

108



RiscuriLa concentraţii volumice ale azotului în aer mai mari de 78%, aerul devine toxic

prezintă riscuri pentru persoane.

REALIZAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ŞI/SAU CABLURI LAINSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT

Lungimea conductei de la rezervoarele sau buteliile de azot până la distribuitor trebuie să depăşească 200 m.Se iau măsuri de evitare a înfundării conductelor şi a duzelor cu impurităţi care ar blo

transportul şi distribuţia azotului, precum şi refularea acestuia în incinta protejată.Conductele de transport şi distribuţie se leagă la pământ, conform prevederi

Normativului I.20. Standardele de referinţă sunt STAS 6616 şi 6119.

AMPLASAREA COMPONENTELOR INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT

Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu azot se compun, în principal, din:- sursa de alimentare cu azot;- instalaţia de reducere a presiunii;- dispozitive de acţionare;- reţeaua de distribuţie cu duze de refulare a azotului în spaţiul protejat;- dispozitive de avertizare a oamenilor;- dispozitive de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei (intrarea în funcţiun

instalaţiei se face după avertizarea şi evacuarea oamenilor).Sursele de alimentare cu azot ale instalaţiilor fixe de stingere a incendiului sunt:

- rezervoare de înmagazinare la presiunea de (6 ... 8) bar (pentru azotul provenit dfracţionarea aerului în instalaţii tehnologice);- recipienţi (butelii) de azot la presiuni de 135 şi 200 bar.

109



110



EXECUTAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT

Înainte de montarea echipamentelor, aparatelor, conductelor şi a accesoriilor acestose va verifica starea lor de integritate. Ele nu trebuie să prezinte deformări, urme de loviri et

Rezervoarele şi recipienţii (buteliile) cu azot, precum şi distribuitorul instalaţiei amplasează în încăperi uşor accesibile, ferite de radiaţii termice.

Buteliile cu azot se avizează de către ISCIR.Recipienţii (buteliile) sub presiune şi armăturile aferente trebuie să fie autorizate către ISCIR, conform prescripţiilor tehnice.

Conductele de transport şi distribuţie se leagă la pământ, conform prevederi Normativului I.20.

Echipamentele, aparatele, dispozitivele de acţionare, reţeaua de conducte şi armăturileinstalaţiei cu azot, trebuie să fie amplasate, montate şi protejate astfel încât să fie uşor acţionate şi să nu fie supuse deteriorării mecanice, coroziunii sau altor acţiuni care le-ar

putea scoate din funcţiune.După montarea reţelei de distribuţie şi înainte de montarea duzelor, conductele se cur

de impurităţi prin suflare cu aer comprimat. La montarea duzelor de refulare se va urmări acestea să nu se înfunde, deformeze etc.

DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CUAZOT

Concentraţia volumică procentuală de azot necesar stingerii incendiului, determin pentru heptan, este de 33,6% iar concentraţia volumică minimă de proiectare (de calc pentru stingerea incendiului, este de 43,7%.

Timpul necesar pentru asigurarea concentraţiei minime de azot necesară stingeincendiului este de 1,5 la 3 minute, iar timpul de menţinere a acestei concentraţii este de minute.

TIPURI DE DEFECŢIUNI CE POT APARE LA INSTALAŢIILEDE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT

Pot să apară defecţiuni la:- rezervoare de înmagazinare a azotului;- dispozitivele de acţionare a instalaţiei;

- reţeaua de distribuţie cu duze de refulare a azotului;- dispozitivele de avertizare a oamenilor;- dispozitivele de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei.- aparatele de măsură şi control;- conducte şi fitinguri;

- dispozitivele pneumatice, mecanice, electrice sau mixte, de acţionare a instalaţiei inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot.

111



MODALITĂŢI DE REMEDIERE A DEFECŢIUNILOR CE POT APARE LA INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT

Se verifică funcţionarea reductoarelor de presiune, inclusiv a manometrelor de contcare indică presiunile din amonte şi aval de reductoare.

Manometrele defecte se demontează din instalaţie, se repară şi se etalonează în cel m

scurt timp de către unităţile specializate şi autorizate. Până la repararea lor, se înlocuiesc manometre de rezervă în bună stare de funcţionare şi cu aceeaşi clasă de precizie.Se controlează şi se verifică dispozitivele de acţionare şi de semnalizare a intrării

funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu azot. Intrarea în funcţiune a instalaţiei stingere se face numai după alertarea (avertizarea) şi evacuarea oamenilor din inci

protejată.Constatările rezultate în urma controlului şi verificării instalaţiei de inertizare şi/s

stingere a incendiilor cu azot, se trec într-un proces-verbal (registru de evidenţă) care cuprinşi propunerile de soluţii pentru remedierea tuturor defectelor, astfel încât instalaţia să fie

perfectă stare de funcţionare, în caz de incendiu.Se verifică starea tehnică a conductei de legătură de la rezervoarele sau buteliile cu az

până la distribuitorul instalaţiei. Această conductă să fie bine protejată anticorosiv, să fie uaccesibilă, bine fixată şi ferită de orice acţiuni care ar putea să ducă la scoaterea ei dfuncţiune.

La buteliile în care este stocat azotul se verifică integritatea acestora (să nu prezinurme de loviri), să nu aibă urme de coroziuni, să nu prezinte scăpări de gaze.

TERMENE DE EFECTUARE A VERIFICĂRILOR ŞIÎNTREŢINERILOR PERIODICE LA INSTALAŢIILE FIXE DE STINGERE A

INCENDIILOR CU AZOT

Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de inertizare şi/sau stingereincendiilor cu azot, se efectuează periodic (după caz, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrianual), urmărindu-se depistarea defecţiunilor ce trebuie remediate imediat la elementcomponente ale acestora şi anume:

- sursele de alimentare cu azot, care pot fi:- rezervoare de înmagazinare la presiunea de 0,8 bar (pentru azotul provenit d

fracţionarea aerului lichid în instalaţii tehnologice);- recipienţi (butelii) de azot la presiuni de 150 la 200 bar;

- instalaţia de reducere a presiunii (reductoare de presiune, manometre de control, robineetc.);

- dispozitivele de acţionare a instalaţiei;- reţeaua de distribuţie cu duze de refulare a azotului;- dispozitivele de avertizare a oamenilor;- dispozitivele de semnalizare a intrării în funcţiune a instalaţiei.

112



Revizia tehnică a instalaţiilor fixe de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azotface anual, stabilindu-se în detaliu măsurile necesare pentru asigurarea funcţionăinstalaţiilor, în caz de incendiu, la parametrii proiectaţi.

La revizia tehnică a rezervoarelor de înmagazinare şi a buteliilor cu azot, se verifică:- starea lor de integritate: să nu prezinte deformări, urme de loviri etc.;- autorizarea la zi de către I.S.C.I.R.;- protecţia anticorosivă (să fie continuă, fără deteriorări);

- etanşeitatea la îmbinările fixe (prin sudură) sau demontabile ale racordurilor la condusau aparate anexe de măsură şi control (manometre, supape de siguranţă etc.);- etanşeitatea armăturilor montate pe rezervoare (robinete de închidere, clapete de reţine

ventile de siguranţă etc.) şi manevrabilitatea acestora.


Revizia tehnică a instalaţiei de reducere a presiunii azotului, constă în:- verificarea şi reglarea reductoarelor de presiune de către unităţi specializate;

- controlul şi verificarea metrologică a manometrelor de către unităţi autorizate confolegislaţiei tehnice în vigoare.

Se verifică funcţionarea dispozitivelor pneumatice, mecanice, electrice sau mixte, acţionare a instalaţiei de inertizare şi/sau stingere a incendiilor cu azot, precum şidispozitivelor instalaţiei de semnalizare şi alarmare (avertizare) în caz de incendiu.

Revizia tehnică a reţelei de conducte pentru distribuţia azotului constă în:- verificarea stării de integritate a ţevilor din oţel, care trebuie să nu prezinte deformă

urme de loviri etc. şi să nu fie înfundate cu diverse impurităţi;- verificarea protecţiei anticorosive a conductelor din oţel;

- verificarea instalaţiei de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice plegarea la pământ a ţevilor din oţel pentru transportul şi distribuţia azotului;- verificarea duzelor de refulare a azotului, care trebuie să aibă orificiile libere şi să nu

corodate.Rezultatul verificărilor făcute la revizia tehnică a instalaţiei de inertizare şi/sau stinge

a incendiilor cu azot se consemnează într-un proces-verbal care stă la baza efectuăreparaţiilor şi a recepţiei lucrărilor după efectuarea reparaţiilor.

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CUINERGEN (IG - 541) TIPURI DE INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU INERGEN

Instalaţiile de stingere a incendiului cu gaze tip INERGEN pot fi realizate în sistem d- inundare totală;- stingere locală.

113



Sistemul de inundare totală se poate realiza pentru spaţii închise la care uşile, ferestretubulaturile etc., se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării gazului.

Pentru stingerea incendiilor din interiorul spaţiilor prin inundare totală, întreg spaţtrebuie să fie umplut cu substanţa de stingere INERGEN, astfel încât procentul de oxigen scadă (în timp scurt), sub valoarea de menţinere a arderii.

La sistemele cu inundare totală pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşde lichide inflamabile), cantitatea (masa) de substanţă de stingere deversată trebuie să acope

pierderile datorate neetanşeităţilor. Suprafaţa totală (mp) a golurilor ce nu pot fi închise vasub 3% din volumul (mc) incintei protejate, sau 10% din aria totală (mp) a suprafeţelaterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei. În situaţia în care, din motive tehnisau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza, se adoptă sistemul de stingere locală.

RiscuriLa concentraţia volumică standard de stingere a incendiului, de până la 43%, substande stingere INERGEN nu pune viaţa oamenilor în pericol.

După stingerea incendiului, accesul persoanelor în încăperile respective este permnumai după evacuarea nocivităţilor prin ventilare natural-organizată sau instalaţie de ventilamecanică.

SOLUŢII TEHNICE DE REALIZARE A INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGEREINCENDIILOR CU INERGEN

Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN se compun, în principal, din:- butelii cu INERGEN, grupate în baterii;- racorduri flexibile pentru conectare la colector;- colector;- dispozitive de acţionare electrică şi mecanică a buteliei pilot;- dispozitive şi echipamente electrice de detectare, semnalizare (acustică şi optică) şi

comandă;- aparatura de control;

114



- elemente de monitorizare a stării elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre, traetc.);

- reţeaua de conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere;- duze pentru refularea substanţei de stingere în spaţiul protejat.

Gazul INERGEN este stocat în butelii la presiunea de 150 bar, respectiv 200 bar,temperatura de 15 grade C.

Presiunile maxime de lucru ale substanţei gazoase de stingere a incendiului INERGEN (

- 541) la temperatura de 50 grade C sunt în tabelul de mai jos:__________________________________________________________ | Presiunea de stocare la | Presiunea maximă de lucru || temperatura de 15 grade C | la temperatura de 50 grade C || [bar] | [bar] ||___________________________|______________________________|| 150 | 175 ||___________________________|______________________________|| 200 | 235 ||___________________________|______________________________|

Buteliile de stocare a substanţei de stingere trebuie să fie protejate împotriva radiaţiitermice directe sau indirecte, îndepărtate şi izolate de surse de trepidaţii.Buteliile de stocare a substanţei de stingere INERGEN sunt supuse prescripţiilor tehn

ISCIR (la 5 ani se verifică de către producător sau furnizor).Fiecare butelie de stocare trebuie prevăzută cu dispozitiv de siguranţă la presiune.Buteliile montate în baterii se racordează la colectorul comun şi se fixează pe stelaj s

direct pe perete (dacă acesta asigură rezistenţa necesară). Fiecare butelie se prevede dispozitive necesare utilizării individuale.

Fiecare butelie se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile cu supape sens, astfel ca schimbarea unei butelii să nu afecteze funcţionarea celorlalte butelii din bater

DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CINERGEN

Concentraţiile volumice de substanţă INERGEN în aerul din spaţiul protejat, neces pentru stingerea incendiilor, respectiv, minime de proiectare pentru diferite substacombustibile şi incendii de suprafaţă (clasa A) sunt conform tabelului de mai jos:

| Substanţă combustibilă | Concentraţia volumică de INERGEN în aer || | C [%] |

| |____________________________________________|| | de stingere a | minimă de proiectare || | incendiului | ||________________________|_____________________|______________________|| n-heptan | 29,1 | 37,8 ||________________________|_____________________|______________________|| acetonă | 30,9 | 35,3 ||________________________|_____________________|______________________|| acetonitril | 26,7 | 34,7 ||________________________|_____________________|______________________|| butanol | 37,2 | 48,4 ||________________________|_____________________|______________________|

115



| ciclopentan | 42,1 | 54,7 ||________________________|_____________________|______________________|| diesel (motorină) | 35,8 | 46,5 ||________________________|_____________________|______________________|| etan | 29,5 | 38,4 ||________________________|_____________________|______________________|| ethanol | 35,0 | 45,5 ||________________________|_____________________|______________________|| etilenă | 42,1 | 54,7 ||________________________|_____________________|______________________|| hexan | 31,1 | 37,5 ||________________________|_____________________|______________________|| metan | 15,4 | 20,0 ||________________________|_____________________|______________________|| metanol | 44,2 | 57,5 ||________________________|_____________________|______________________|| octan | 35,8 | 46,5 ||________________________|_____________________|______________________|| pentan | 37,2 | 48,4 ||________________________|_____________________|______________________|| propan | 32,3 | 42,0 ||________________________|_____________________|______________________|| benzină regular | 35,8 | 46,5 ||________________________|_____________________|______________________|

| toluen | 25,0 | 30,0 ||________________________|_____________________|______________________|| Incendii de suprafaţă | | || (clasa A) | 28,1 | 36,5 ||________________________|_____________________|______________________|

Concentraţiile volumice, C [%] de INERGEN în aerul din spaţiul protejat, de inertizarespectiv, minime de proiectare sunt astfel:

_____________________________________________________________________| Substanţă combustibilă | Concentraţia volumică de INERGEN în aer || | C [%] || |____________________________________________|| | de inertizare | minime de proiectare ||________________________|_____________________|______________________|| metan | 43,0 | 47,3 ||________________________|_____________________|______________________|| propan | 49,0 | 53,9 ||________________________|_____________________|______________________|

EXECUTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR C

INERGEN

Subansamblurile, echipamentele, aparatele şi dispozitivele instalaţiei de stingereincendiilor cu INERGEN se transportă ambalate, păstrându-se caracteristicile tehniceconstructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă

Beneficiarul instalaţiei de stingere a incendiului cu INERGEN are obligaţia asigurădepozitării în condiţii de siguranţă a subansamblurilor, echipamentelor şi materialelor afere

116



până la terminarea montajului şi a punerii în funcţiune a instalaţiei, răspunzând de păstralor împreună cu unitatea de montaj.

MONTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CINERGEN

Înainte de montarea buteliilor (recipienţilor), echipamentelor, dispozitivelor

acţionare, conductelor şi a celorlalte accesorii aferente instalaţiei de stingere se verifică starlor, neadmiţându-se montajul dacă prezintă deformări sau urme de lovire.La montarea bateriilor de butelii, a echipamentelor şi a dispozitivelor de comandă

acţionare se respectă instrucţiunile de montaj precizate în cărţile tehnice ale acestora (pusedispoziţie de producători).

Reţelele de conducte de transport şi distribuţie, precum şi conductele pe care montează duzele de refulare se fixează rigid cu bride care să preia efortul produs la refularsubstanţei de stingere. Bridele de fixare a conductelor de transport vor permite dilatărilecontracţiile funcţionale.

Conductele de transport şi distribuţie a substanţei de stingere INERGEN se execuconform proiectului şi se leagă la pământ conform prevederilor Normativului I.20.

PROBAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CINERGEN

După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor este obligatorie efectuarea probde etanşeitate cu aer comprimat şi a probelor de funcţionare.

Proba de funcţionare se poate face cu o singură butelie sau cu bateria de butelii,funcţie de complexitatea instalaţiei. În cadrul probei de funcţionare (prin simularea unincendiu), se verifică acţionarea instalaţiei atât local cât şi de la distanţă (când este ast

proiectată), fără deversarea substanţei de stingere.Pe timpul probei se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagubemateriale.

Se verifică în mod obligatoriu etanşeitatea spaţiului protejat, aplicând Testul presurizare cu ventilarea în uşă, pentru determinarea timpului probabil de retenţie.

RECEPŢIA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CINERGEN

Recepţia instalaţiei se face de către comisia constituită în conformitate cu legislaţiavigoare.

Comanda şi punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGENPunerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN se poa

face automat şi manual.Punerea automată în funcţiune se poate realiza prin acţionare electrică, mecanică s

pneumatică.Dispozitivele de acţionare electrică pot fi utilizate în medii cu temperaturi cuprinse în

0 grade C şi 54 grade C.

117



La punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu INERGEN, se vor avîn vedere următoarele:

- înainte de deversarea substanţei de stingere în incinta protejată, la semnalizarea unedintre cele două linii de detectare ale instalaţiei de stingere cu acţionare automată declanşeze prealarma şi la semnalizarea şi a celei de a doua linii de detectare să declanşealarma, realizând totodată acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemului ventilare, acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee, alerta

serviciului de pompieri etc.);- procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CINERGEN (IG - 541)

Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor INERGEN se efectuează periodic (după caz, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, anua

pentru constatarea eventualelor defecţiuni la elementele componente ale acestora şi anume:- buteliile cu INERGEN;- racordurile flexibile pentru conectarea buteliilor la colector;- colector;- dispozitivele de acţionare electrică şi mecanică a buteliei pilot;- dispozitivele şi echipamentele electrice de detectare, semnalizare (acustică şi optică) şi

comandă;- aparatura de control;- elementele de monitorizare a stării elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre, tra

etc.);- reţeaua de conducte pentru transportul şi distribuţia substanţei de stingere;- duze pentru refularea gazului INERGEN în incinta protejată.

Se verifică etanşeitatea racordurilor bateriilor cu butelii la colectorul comun precumdispozitivele necesare utilizării individuale. Fiecare butelie se racordează la colectorul bater prin racorduri flexibile cu supape de sens, astfel că în timpul exploatării, schimbarea u butelii să nu afecteze continuitatea funcţionării celorlalte butelii din baterie.

Se controlează sistemul de fixare a buteliilor cu gaze INERGEN, care poate fi pe stesau direct pe perete.

Se verifică dispozitivele de siguranţă la presiune ale fiecărei butelii.Se controlează dacă buteliile cu INERGEN au fost periodic verificate confo

prescripţiilor tehnice I.S.C.I.R. (la 5 ani se verifică de către producător sau furnizor).Se controlează aparatele pentru măsurarea parametrilor substanţei de sting

INERGEN stocată în butelii şi anume: manometre, termometre etc., luându-se măsimediate de remediere a eventualelor defecţiuni.

Se verifică dispozitivele de acţionare electrică, mecanică sau pneumatică, precumdispozitivele şi echipamentele electrice de detectare şi semnalizare a incendiului.

Se verifică etanşeitatea şi modul de fixare al reţelei de conducte de distribuţie a gazuINERGEN, precum şi duzele de refulare, care trebuie să aibă orificiile libere de orice fel impurităţi.

118



Constatările rezultate în urma controlului şi verificării instalaţiei de stingereincendiilor cu INERGEN, precum şi propunerile de soluţii pentru remedierea defecteapărute, se consemnează într-un proces-verbal de constatare (registru de evidenţă).

Revizia tehnică generală a instalaţiei de stingere a incendiilor cu INERGEN efectuează, de regulă, anual, cu scopul de a stabili măsurile necesare asigurării bufuncţionări a instalaţiei, în orice moment, în caz de incendiu.

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CUARGON (IG - 01)

Instalaţiile de stingere a incendiului cu argon pot fi realizate în sisteme cu:- inundare totală;- stingere locală.

Sistemul de inundare totală se realizează pentru spaţii închise, la care uşile, ferestretubulaturile etc., se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării argonului.

Pentru stingerea incendiului prin inundare totală, întregul volum al spaţiului prote

trebuie umplut cu argon, astfel încât, concentraţia volumică procentuală a oxigenului din asă scadă, în timp scurt, de la valoarea iniţială de 21,9%, la valoarea de 12%, când arderîncetează. Riscuri

La concentraţia volumică standard de stingere a incendiului, până la 48,8%, argonulsubstanţă de stingere a incendiului nu pune în pericol viaţa oamenilor.

După stingerea incendiului, accesul persoanelor în încăperile respective este permnumai după evacuarea nocivităţilor prin ventilare natural-organizată sau instalaţie de ventilamecanică.

SOLUŢII TEHNICE DE REALIZARE A INSTALAŢIILOR DE STINGEREINCENDIILOR CU ARGON

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu argon, se compun, în principal, din:- instalaţia de stocare a argonului:

- butelii de oţel sau ansambluri de butelii grupate în baterie;- supape de descărcare;- colector de descărcare;- componente auxiliare de control;

- instalaţia de declanşare:- cilindri pilot;- supapă pilot;

- instalaţia de distribuţie:- conducte şi ansambluri;- ajutaje (duze) de refulare a agentului stingător în spaţiul protejat;

- echipamente electrice de alimentare, detectare, semnalizare şi comandă;- sisteme de susţinere pentru:

119



- butelii cu argon;- blocul colector.

Presiunile de stocare a argonului în butelii şi presiunile maxime de lucru, în funcţie temperatură, sunt în tabelul următor:

__________________________________________________________| Presiunea de stocare la | Presiunea maximă de lucru || temperatura de 15 grade C | la temperatura de 50 grade C || [bar] | [bar] ||___________________________|______________________________|

| 160 | 180 ||___________________________|______________________________|| 200 | 225 ||___________________________|______________________________|

Fiecare butelie cu argon este prevăzută cu dispozitiv de siguranţă la presiune.Buteliile cu argon montate în baterie se fixează pe stelaj sau direct pe perete (da

acesta asigură rezistenţa necesară). Fiecare butelie se prevede cu dispozitive necesare utilizăindividuale.

120



Fiecare butelie cu argon se racordează la colectorul bateriei prin racorduri flexibile supape de sens, astfel ca schimbarea unei butelii să nu afecteze funcţionarea celorlalte butedin baterie.

Se iau măsuri de protecţie a buteliilor cu argon împotriva radiaţiilor termice şvibraţiilor (trepidaţiilor).

DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR C

ARGON

Concentraţiile volumice de argon în aerul din spaţiul protejat, necesare pentru stingerincendiilor, respectiv, minime de proiectare pentru diferite substanţe combustibile şi incende suprafaţă, conform tabelului următor:

_____________________________________________________________________| Substanţă combustibilă | Concentraţia volumică de argon în aerul || | din spaţiul protejat C [%] || |____________________________________________|| | de stingere a | minimă de proiectare || | incendiului | ||________________________|_____________________|______________________|| n-heptan | 37,5 | 48,8 ||________________________|_____________________|______________________|| acetonă | 32,9 | 42,8 ||________________________|_____________________|______________________|| acetonitril | 32,9 | 42,8 ||________________________|_____________________|______________________|| butanol | 35,9 | 46,7 ||________________________|_____________________|______________________|| ciclohexan | 36,4 | 47,3 ||________________________|_____________________|______________________|| diesel (motorină) | 27,1 | 35,2 ||________________________|_____________________|______________________|

| etanol | 40,5 | 52,6 ||________________________|_____________________|______________________|| hexan | 36,9 | 48,0 ||________________________|_____________________|______________________|| metan | 34,8 | 45,2 ||________________________|_____________________|______________________|| metanol | 44,0 | 57,2 ||________________________|_____________________|______________________|| propan | 40,1 | 52,1 ||________________________|_____________________|______________________|| toluen | 28,3 | 36,8 ||________________________|_____________________|______________________|| Incendii de suprafaţă | | |

| (clasa A) | 29,2 | 38,0 ||________________________|_____________________|______________________|

Concentraţia volumică a argonului pentru inertizarea metanului este de 55,8% respectminimă de proiectare de 61,4% .

Volumul de argon V_S [mc], raportat la starea de referinţă corespunzătoare presiuni= 1,013 bar şi temperaturii t = 20 grade C, necesar pentru stingerea incendiului, se determcu relaţia:

121



v_R / 100 \V_S = V * --- * ln ( --------- ) [mc]

v \ 100 - C /

în care:V este volumul net al spaţiului protejat [mc];C - concentraţia volumică de argon, din spaţiul protejat, necesară stingerii incendiului,

temperatura indicată şi la presiunea de 1,013 bar absolut, [%];

v_R - volumul specific al argonului la starea de referinţă, [mc/kg];v - volumul specific al argonului, la temperatura de calcul din spaţiul protejat şi la presiunde 1,013 bar, determinat cu relaţia:

v = K_1 + K_2 * t [mc/kg];

unde:k_1 = 0,56119 şi k_2 = 0,0020545 sunt constante specifice argonului;t - temperatura de calcul din spaţiul protejat, [grade C].

La sistemele cu inundare totală, pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşde lichide inflamabile), volumul de substanţă de stingere deversată, V_S [mc], trebuie acopere pierderile datorate neetanşeităţilor. Suprafaţa totală [mc] a golurilor nu poate fi pe3% din volumul V [mc] al spaţiului protejat, sau 10% din aria totală [mp] a suprafeţelaterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei. În situaţia în care, din motive tehnisau tehnologice, aceste condiţii nu se pot realiza, se adoptă sistemul de stingere locală.

Determinarea tipului, numărului şi capacităţii buteliilor de stocare a argonului, a tipuechipamentelor şi dispozitivelor de acţionare, precum şi dimensionarea conductelreductorului de presiune şi a duzelor de refulare, se efectuează în funcţie de valor

concentraţiei de stingere şi al volumului net al spaţiului protejat, ţinând seama şi prevederile şi instrucţiunile producătorului acestora.

EXECUTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR C

ARGON

122



Echipamentele, aparatele, dispozitivele şi subansamblele instalaţiei de stingereincendiilor cu argon se transportă ambalate, păstrându-se caracteristicile tehnice constructive cu care au fost realizate de producător şi se depozitează în condiţii de siguranţă

Beneficiarul instalaţiei de stingere a incendiului cu argon are obligaţia asigurădepozitării în condiţii de siguranţă a subansamblurilor, echipamentelor şi materialelor afere

până la terminarea montajului şi a punerii în funcţiune a instalaţiei, răspunzând de păstralor împreună cu unitatea de montaj.

MONTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CARGON

Înainte de montarea buteliilor cu argon, dispozitivelor de acţionare, conductelor şcelorlalte accesorii aferente instalaţiei de stingere, se verifică starea lor, neadmiţândumontajul dacă prezintă deformări sau urme de lovire.

La montarea bateriilor de butelii cu argon, a echipamentelor şi a dispozitivelor comandă şi acţionare, se respectă instrucţiunile de montaj precizate în cărţile tehnice acestora (puse la dispoziţie de producători).

Reţelele de conducte de transport şi distribuţie, precum şi conductele pe care montează duzele de refulare, se fixează rigid cu bride, care să preia efortul produs la refularsubstanţei de stingere. Bridele de fixare a conductelor vor permite dilatările şi contracţifuncţionale.

Conductele de distribuţie a argonului se execută conform proiectului şi se leagă pământ conform prevederilor Normativului I.20.

PROBAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CARGON

După executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu argon este obligatoefectuarea probei de etanşeitate cu aer comprimat şi a probelor de funcţionare.

Proba de funcţionare se poate face cu o singură butelie sau cu bateria de butelii,funcţie de complexitatea instalaţiei. În cadrul probei de funcţionare (prin simularea unincendiu), se verifică acţionarea instalaţiei atât local cât şi de la distanţă (când este ast

proiectată), fără deversarea substanţei de stingere în spaţiul protejat.Pe timpul probei se iau măsuri de siguranţă pentru evitarea accidentelor şi a pagube

materiale.Se verifică etanşeitatea spaţiului protejat, aplicând Testul de presurizare cu ventilarea

uşă, pentru determinarea timpului probabil de retenţie.

Recepţia instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu argon se recepţionează de către o comiconstituită în acest scop, în conformitate cu prevederile legale.

123



COMANDA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR FIXE DSTINGERE A INCENDIILOR CU ARGON

Punerea în funcţiune a instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon se fa

automat şi manual.Punerea automată în funcţiune se realizează prin acţionare electrică, mecanică s pneumatică.


Înainte de refularea substanţei de stingere în spaţiul protejat, la semnalizarea instalaţde detectare ce comandă instalaţia de stingere cu acţionare automată, se declanşează prealarmşi apoi alarma, realizând, totodată, acţionările prestabilite (întreruperea funcţionării sistemude ventilare, acţionarea elementelor de închidere a golurilor din pereţi şi planşee, alertarserviciului de pompieri etc.).

Se iau măsuri ca procesul de stingere să nu poată fi declanşat accidental.

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CARGON (IG - 01)

La exploatarea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu argon, se va ţine seama că- sistemul cu inundare totală se utilizează numai în spaţii închise, la care golur

funcţionale (uşi, ferestre, tubulaturi etc.), se închid înainte sau simultan cu începerdeversării substanţei de stingere;

- fiind un sistem ultrarapid de stingere a incendiului, la sistemele cu inundare totală, întrvolumul spaţiului este umplut cu argon într-un interval de timp foarte scurt (de ordinul zecide secunde).

În cadrul reviziei tehnice se verifică sistemul de detectare, semnalizare şi comandinstalaţiei în caz de incendiu.

Se verifică dispozitivele şi echipamentele de acţionare automată şi manuală a instalaţde stingere, prin simularea unui incendiu. Verificarea se poate face cu o singură butelie sau o baterie de butelii, în funcţie de complexitatea instalaţiei. Se verifică acţionarea instalaţatât local, cât şi la distanţă, fără deversarea în spaţiul protejat a substanţei de stingere.

Se vor verifica duzele de refulare a argonului în spaţiul protejat, care trebuie să omologate şi în perfectă stare de funcţionare.

Rezultatele reviziei tehnice ca şi propunerile de soluţii pentru remedierea eventualedefecţiuni, se consemnează într-un proces-verbal de constatare (registru de evidenţă).

124



INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CUAEROSOLI

Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor se clasifică după:- formă;- masa de substanţă stingătoare;- modul de punere în funcţiune;- posibilităţile de utilizare.

Cantitatea (masa) de substanţă stingătoare (grame) din generator trebuie să proporţională cu volumul spaţiului închis protejat.

După modul de punere în funcţiune, generatoarele de aerosoli pentru stinge

incendiilor pot fi cu acţionare:- electrică;- termică;- mecanică sau mecanică-pneumatică.

Generatoarele de aerosoli cu acţionare electrică pot fi acţionate prin comandă manusau printr-o comandă automată transmisă de detectori şi o centrală de semnalizareincendiilor.

Generatoarele de aerosoli cu acţionare termică se bazează pe autoaprinderea unui forganic la o temperatură prestabilită (de regulă, 170 grade C) iar pentru anumite situaţii se padopta şi alte praguri de temperatură, sau un element fuzibil (bimetal, bulb din sticlă etc.).

Generatoarele de aerosoli cu acţionare mecanică pot fi acţionate printr-un sistmecanic (cablu de acţionare), iar cele cu acţionare mecanică-pneumatică prin declanşarea uncartuş cu gaze sub presiune (azot).

După modul de dispunere a generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilorspaţiile închise protejate, se disting variantele:

- individuale, de regulă, în spaţii protejate cu volum mic şi amplasate izolat;

125

Sisteme complete destingere cu aerosoli tipMicro-K



- instalaţii independente, constituite dintr-o reţea de generatoare de aerosoli pentru stingeincendiilor (fiecare generator cu acţionare proprie), de regulă, prevăzute în spaţii protejate volum mare şi în care există posibilitatea izbucnirii rapide a incendiului;

- instalaţii automate acţionate de un sistem centralizat de detectare-semnalizare incendceea ce asigură declanşarea simultană a generatoarelor şi reacţia rapidă în caz de izbucnirincendiului;

- portabile, variantă mai puţin utilizată.

În varianta de utilizare independentă, generatoarele de aerosoli pentru stingeincendiilor pot fi dispuse individual sau în grupuri de maximum 5 bucăţi. Pentru o astfel variantă se poate opta pentru spaţii care nu generează riscuri pentru vecinătăţi şi incinte izolla care se asigură supravegherea de către personal.

Montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor într-o instalaacţionată de un sistem centralizat de detectare-semnalizare incendiu conduce la creşternivelului de protecţie (timpul de reacţie la stimul se reduce semnificativ) şi ca urmare se red

pagubele.Instalaţiile acţionate de un sistem de detectare-semnalizare incendiu sunt recomand

pentru protecţia incintelor cu valori mari, sau, în care există posibilitatea unei dezvoltrapide a incendiilor.

RiscuriAerosolii în cantităţi reduse nu prezintă efecte nocive importante pentru persoane

pentru mediul înconjurător.

SOLUŢII TEHNICE DE REALIZARE A INSTALAŢIILOR DE STINGEREINCENDIILOR CU AEROSOLI

Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor sunt constituite din următoarelemente principale:- carcasă;- substanţă solidă stingătoare;- activator;- răcitor;- borne electrice, fitil sau fuzibil (pentru acţionarea activatorului);- orificii de refulare.

Forma şi dimensiunile carcasei generatoarelor de aerosoli se realizează astfel încâtcorespundă cerinţelor funcţionale.

DIMENSIONAREA GENERATOARELOR DE AEROSOLI PENTRU STINGEREINCENDIILOR

Dimensionarea generatoarelor de aerosoli constă în determinarea cantităţii (masei) substanţă necesară pentru stingerea incendiului şi alegerea, pe această bază, a tipuluinumărului corespunzător de generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiului, funcţie specificaţia tehnică a fiecărui producător.

126



Cantitatea (masa) de substanţă necesară stingerii incendiului cu generatoare de aerosîntr-un spaţiu închis cu dimensiuni determinate, se stabileşte în funcţie de:

- clasa de incendiu;- volumul net al spaţiului protejat;- ventilarea existentă;- pierderile prin deschideri (goluri, uşi, ferestre etc.);- temperatura mediului din spaţiul protejat;

- presiunea atmosferică (în cazul incintelor aflate la altitudine).Cantitatea (masa) totală de substanţă necesară pentru stingerea incendiului generatoare de aerosoli, se determină cu relaţia:

M = k_0 * k_1 * k_2 * k_3 * k_4 * V * q [g]

în care:M este masa netă totală de substanţă stingătoare de incendiu, [g];k_0 - coeficient pentru clasa de incendiu;k_1 - coeficient de uniformitate a dispersiei aerosolului;k_2 - coeficient de pierdere a aerosolului;k_3 - coeficient de siguranţă, dat de producător;k_4 - coeficient de inertizare;

q - coeficient de eficienţă la stingerea incendiului (intensitatea de stingere, respeccantitatea de substanţă stingătoare raportată la unitatea de volum a spaţiului protejat [g/mc];

V - volumul spaţiului protejat, [mc].La stabilirea valorilor coeficienţilor k_0, k_1, k_2, k_3, k_4 şi q se ţine seama de dat

complete ale producătorului substanţei de stingere.Pentru generatoarele de aerosoli tip FirePro, necesare stingerii incendiilor, se d

următoarele valori:- k_0 = 1,0 pentru incendii de clasă A, k_0 = 0,5 pentru incendii de clasa B,k_0 = 0,75 pentru incendii de clasa C şi k_0 = 1,3 pentru incendii la echipamente electr

cu tensiuni până la 24000 V (incendii clasa E, conform normelor americane);- k_1 = 1,1;- k_2 = 1,1;- k_3 = 1,2;- k_4 = 1,0 pentru un timp de remanenţă a aerosolului în aerul din incintă,

t = 30 min.; k_4 = 1,1 pentru t = 45 min.; k_4 = 1,3 pentru t = 60 min. Numărul generatoarelor de aerosoli necesar pentru stingerea incendiului, se determ

cu relaţia:

Mn = ---

m

în care:M este cantitatea (masa) netă totală de substanţă stingătoare, [g];m - masa netă a substanţei stingătoare a unui tip de generator de aerosoli, [g].

127



Numărul (n) de generatoare de aerosoli rezultat din calcul, se rotunjeşte la numărul întreg

EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CGENERATOARE DE AEROSOLI

Înainte de montare se verifică şi inspectează vizual componentele instalaţiei penstingerea incendiilor, urmărind integritatea şi starea lor funcţională.

La generatoarele de aerosoli cu declanşator electric, se verifică obligatoriu integritatcircuitului electric intern (cu tester).La amplasarea şi montarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor se

în vedere următoarele:- suporţii de fixare să asigure prinderea lor simplă, rapidă şi rigidă;- poziţia de montare să fie stabilită în funcţie de capacitatea generatorului de aerosoli şi

zona protejată;- poziţia de montare să ţină seama de posibilitatea stratificării termice (în ca

generatoarelor cu fitil);- capacitatea de stingere şi zona de acoperire a generatorului de aerosoli prevăzut

amplasarea instalaţiilor acţionate de sisteme de detectare şi semnalizare a incendiilor);- variaţia temperaturii şi atingerea valorii critice a temperaturii pentru detectoarele

temperatură sau de declanşare prin fitil a generatorului de aerosoli (în incintele cu plafoacasetate);

- distanţele dintre grinzile transversale care pot realiza zone cu acumulări de căldură plafoanele înclinate);

- traseul probabil al migrării fumului în caz de incendiu.

MONTAREA GENERATOARELOR DE AEROSOLI PENTRU STINGERE

INCENDIILOR

Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor pot fi instalate pe pereţii şi/stavanele incintelor, ori în interiorul echipamentelor protejate, respectând specificaţi

producătorului.Distanţa faţă de pardoseala incintei protejate de generatoarele de aerosoli pen

stingerea incendiilor va fi de circa 2,00 m (pentru generatoare cu masă peste 2 kg, distan poate fi mai mare).

Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor se instalează pe console. instalarea pe pereţi a generatoarelor trebuie păstrată distanţa de cel puţin 1,00 m faţă de raftsau obiecte învecinate. Această distanţă trebuie mărită pentru generatoare de aerosoli cu mamai mare de 2 kg.

Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul instalării generatoarelor pe tavane, respectândudistanţele prevăzute pentru cele montate pe pereţi.

Se va evita instalarea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor în drepuşilor, a ventilatoarelor, trapelor, ferestrelor, paravanelor etc.

128



Prin montaj se va evita infiltrarea noroiului, uleiurilor, substanţelor corosive şi a alsubstanţe în interiorul generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor, inclusiv la fititermic sau fuzibil.

Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor trebuie poziţionate în incint protejate astfel încât dispersarea aerosolului să nu împiedice evacuarea oamenilor în caz incendiu.

Detectoarele de incendiu aferente instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare

aerosoli şi respectiv fitilul termic sau fuzibilul pentru activarea generatoarelor de aerosotrebuie dispuse în apropierea punctelor probabile de izbucnire a incendiului.Acţionările manuale de activare trebuie instalate în locuri uşor accesibile personalu

specializat şi abilitat.Atunci când utilizează mai mult de o unitate de generatoare de aerosoli pentru stinger

incendiilor este obligatorie conectarea acestora în paralel la sursa de energie.Conectarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică a generatoarelor de aerosoli

acţionare electrică se realizează obligatoriu în următoarea ordine:- se conectează firele la terminalele generatorului de aerosoli;- se conectează firele la componentele sistemului de stingere a incendiilor;- se conectează firele la sursa de energie.

Generatoarele de aerosoli cu acţionare prin fitil termic sau element fuzibil pot avaceste dispozitive asamblate la unitatea activă sau neasamblate.

VERIFICAREA ŞI PROBAREA GENERATOARELOR DE AEROSOLI PENTRSTINGEREA INCENDIILOR

După terminarea lucrărilor se verifică dacă montarea generatoarelor de aerosoli penstingerea incendiilor s-a efectuat corespunzător instrucţiunilor de montare şi a documentaţ

tehnice.Verificările de recepţie se stabilesc şi se efectuează pe bază de contract, de comun acocu beneficiarul, sau prin sistemul calităţii proprii a producătorului.

RECEPŢIA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CGENERATOARE DE AEROSOLI

Recepţia instalaţiilor fixe se face de către o comisie constituită conform legislaţieivigoare. Comisia este obligată să verifice:

- respectarea prevederilor privind sistemul de detectare, semnalizare şi stingereincendiului prevăzute în proiect şi în documentaţiile tehnice ale producătorului;

- modul de executare şi punere în funcţiune a instalaţiei de stingere cu generatoare aerosoli;

- predarea către beneficiar a instrucţiunilor de funcţionare, întreţinere şi exploatareinstalaţiei de stingere cu generatoare de aerosoli şi instruirea personalului de servire a aceste

Recepţia instalaţiei fixe de stingere constă din verificarea:- funcţionării instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiului (dacă există);- existenţei generatoarelor de aerosoli;

129



- existenţei panourilor de avertizare pentru evacuarea oamenilor, a instrucţiunilor exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul unei intervenţii în caz de incendiu.

Odată cu recepţia instalaţiei de stingere a incendiului cu generatoare de aeroso beneficiarul are obligaţia înfiinţării unui registru de evidenţă (numerotat şi sigilat), în carevor consemna datele principale privind verificarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiei.

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR C

AEROSOLI

La exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli, se ţine seama de următoarele:

- substanţa de stingere este stocată în recipiente fără presiune, de dimensiuni redurealizate în diferite forme şi mărimi;

- generatoarele de aerosoli sunt autonome şi automate;- generatoarele de aerosoli realizează viteze mari de stingere şi eficienţe superioa

comparativ cu alte sisteme convenţionale;- sunt uşor de instalat în incintele protejate;- sunt ecologice şi netoxice;- jetul de aerosoli acţionând strict asupra focarului produs de incendiu, pagubele materi

sunt reduse considerabil;- generatoarele de aerosoli care au acţionat la stingerea incendiului trebuie înlocuite

altele noi, de acelaşi tip.Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu generato

de aerosoli se efectuează periodic (după caz, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, anua pentru depistarea eventualelor defecţiuni ce pot să apară la elementele componente acestora şi anume:

- carcasa generatorului;- substanţa solidă stingătoare;- activator;- răcitor;- borne electrice, fitil sau fuzibil (pentru acţionarea activatorului);- orificii de refulare.

La generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor, se verifică:- suporţii de fixare, care trebuie să asigure prinderea lor simplă, rapidă şi rigidă;- poziţia de montare, în funcţie de capacitatea generatorului de aerosoli şi de zona proteja

Poziţia de montare trebuie să ţină seama de posibilitatea stratificării termice (în cageneratoarelor de aerosoli acţionate cu fitil termic);

- capacitatea de stingere şi de zona de acoperire a generatorului de aerosoli prevăzut amplasarea instalaţiilor acţionate de sisteme de detectare şi semnalizare a incendiilor);

- variaţia temperaturii şi atingerea valorii critice a temperaturii pentru detectoarele temperatură sau de declanşare prin fitil a generatorului de aerosoli (în incintele cu plafoacasetate);

- distanţele dintre grinzile transversale care pot realiza zone cu acumulări de căldură plafoanele înclinate);

130



- traseul probabil al migrării fumului în caz de incendiu.Săptămânal, se verifică şi se inspectează vizual componentele instalaţiei pen

stingerea incendiilor cu generatoare de aerosoli urmărind integritatea şi starea lor funcţionalLa generatoarele de aerosoli cu declanşator electric, se verifică obligatoriu integritat

circuitului electric intern (cu tester).Generatoarele de aerosoli cu acţionare electrică pot fi acţionate prin comandă manu

sau printr-o comandă automată transmisă de detectoarele de incendiu prin centrala

comandă şi semnalizare a incendiilor.Se controlează dacă acţionările manuale de activare a generatoarelor de aerosoli suinstalate în locuri uşor accesibile personalului de exploatare autorizat în acest scop.

La generatoarele de aerosoli cu acţionare termică se verifică starea fitilului organic ctrebuie să se autoaprindă la temperatura prestabilită (de regulă 170 grade C).

În cazul generatoarelor de aerosoli cu acţionare mecanică se verifică starea tehniccablului de acţionare iar la cele cu acţionare pneumatică se controlează cartuşul cu gaz (azsub presiune care asigură declanşarea generatorului de aerosoli.

Se verifică dacă detectoarele de incendiu aferente instalaţiei de stingere a incendiilor generatoare de aerosoli şi respectiv fitilul termic sau fuzibilul pentru activarea generatoarede aerosoli, sunt dispuse în apropierea punctelor probabile de izbucnire a incendiului.

Întrucât eficienţa generatoarelor de aerosoli la stingerea incendiilor, depinde în mamăsură de respectarea condiţiilor de amplasare şi montaj a acestora, cu ocazia controluluiverifică dacă distanţele de montaj prevăzute în proiect sunt respectate şi dacă jetul de aerosnu este blocat de anumite obstacole.

Pe durata exploatării se va evita infiltrarea noroiului, uleiurilor, substanţelor corosivea altor substanţe în interiorul generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor, inclula fitilul termic sau fuzibil.

Se vor lua măsuri pentru evitarea declanşării generatoarelor de aerosoli din alte cau

decât cea provocată de incendiu.În cazul declanşării accidentale a generatoarelor de aerosoli, din alte cauze decdatorită incendiului, sunt necesare lucrări de reparaţii şi înlocuirea generatoarelor declanşcu altele noi. Aceste lucrări trebuie efectuate în cel mai scurt timp pentru a nu afecta siguranîn funcţionare a instalaţiei de stingere, în caz de incendiu.

Revizia tehnică a sistemului şi instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare aerosoli se efectuează anual şi are drept scop stabilirea măsurilor tehnice necesare asigurăfuncţionării instalaţiei, în orice moment, în caz de incendiu.

Revizia tehnică a sistemului şi instalaţiei de stingere a incendiilor cu generatoare aerosoli se efectuează de către personal calificat, specializat şi autorizat, respectâ

prevederile din specificaţiile tehnice ale producătorului.Generatoarele de aerosoli nu necesită reparaţii curente. Cel mult, pot apare necesa

unele reparaţii la sistemele de fixare a generatoarelor de aerosoli pe elementele de construcale incintei protejate.

Reparaţiile curente pot fi necesare pentru remedierea eventualelor defecţiuni sistemele electrice de acţionare a generatoarelor de aerosoli. La sistemele de acţionare termide regulă, filtrul termic defect trebuie înlocuit.

131



Defecţiunile constatate la instalaţia de detectare, semnalizare şi comandă trebremediate imediat pentru asigurarea funcţionării generatoarelor de aerosoli în caz de incendi

Atunci când gradul de uzură al generatoarelor de aerosoli este avansat sau când durnormată de exploatare a instalaţiei de stingere cu generatoare de aerosoli este expirată, efectuează lucrări de reabilitare tehnică şi/sau de modernizare a acesteia.

Generatoarele de aerosoli cu uzură avansată se înlocuiesc cu generatoare noi, de aceltip, care să asigure performanţele de stingere a incendiului prevăzute în proiect.

Înlocuirea generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor din instalaţiexistente este posibilă numai cu acordul producătorului şi al proiectantului instalaţiei, confolegislaţiei în vigoare.

Rezultatele controlului, verificării, reviziei tehnice, precum şi lucrările de remedie propuse, se consemnează într-un registru de constatare şi se iau măsuri pentru remedieimediată a eventualelor defecţiuni.

INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR CU

SPUMĂINSTALATII DE STINGERE CU SPUMA AEROMECANICA

132



133



Din punctul de vedere al alcătuirii instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumacestea pot fi:

- fixe;

134



- semifixe;- mobile.

Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu spumă se compun, în principal, din:- instalaţii de alimentare cu apă;- recipienţi pentru spumanţi;- generatoare de spumă cu insuflare de aer;- dozatoare;

- pompe pentru spumant;- conducte pentru soluţie spumantă;- deversoare de spumă.

Instalaţiile semifixe de stingere a incendiilor cu spumă au în compunerea lor rezervoade spumant şi dozatoare mobile.

Capetele deversoare de spumă şi conductele de spumă (sau de soluţie spumantă), sufixe.

Instalaţiile mobile se compun numai din elemente transportabile.Spuma se introduce în rezervoarele incendiate pe la partea superioară sau inferioar

acestora. Se recomandă ca spuma să fie introdusă deasupra stratului de apă ce s-ar puacumula la baza rezervorului de lichid combustibil.

Introducerea spumei pe la partea inferioară a rezervorului se poate folosi numairezervoarele cilindrice, cu capac fix, în care se depozitează hidrocarburi. În anumite cazuri,

baza unei analize temeinice, se poate aplica şi la rezervoare cu capac plutitor.Avantajele introducerii spumei pe la baza rezervorului sunt următoarele:

- toată cantitatea de spumă ajunge la suprafaţa lichidului, formând stratul de stingere;- rezistenţa mărită a sistemului de avarii produse la explozii şi incendii;- răcirea straturilor de la suprafaţă în urma antrenării straturilor inferioare.

Introducerea spumei pe la baza rezervorului nu are eficacitate pentru produse petroli

cu vâscozitate cinematică mai mare de 4,40 mp/s (la temperatura minimă de depozitare).Instalaţia de stingere cu spumă se prevede cu robinete de secţionare, membrane rupere dimensionate corespunzător contra presiunii din rezervor şi robinet cu clapetă reţinere (care împiedică scurgerea combustibilului în instalaţia de producere a spumei).

Se recomandă montarea de filtre pe conductele de alimentare cu apă, în amonte dozator.

RiscuriÎn general, spuma nu prezintă riscuri majore pentru oameni.Unele spume pot prezenta risc ecologic.Spumantul concentrat, după diluarea cu apă la concentraţia recomandată pentru utiliz

normală, trebuie să nu prezinte nici un risc toxic pentru viaţă, relativ la mediul ambiant.Orice tendinţă a spumantului concentrat de a produce efecte fiziologice noci

metodele necesare pentru a preveni aceste efecte şi primul ajutor care se poate acorda în accaz, trebuie prezentate de furnizor, fie în specificaţia tehnică ce însoţeşte produsul livrat,

prin marcare pe recipientele de transport.

135



DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CSPUMĂ

Soluţiile spumante se realizează în concentraţii volumice de 1%, 3%, 5% sau 6%,funcţie de tipul spumantului concentrat şi de utilajele dozatoare utilizate.

Valorile debitelor specifice necesare stingerii incendiilor cu spumă, se stabilesc pîncercări de către producătorul spumantului concentrat respectiv.

Pentru instalaţii de stingere mobile la rezervoare, valorile debitelor specifice necesastingerii incendiilor cu spumă, se majorează cu 30% .Debitul de spumă (Q_s) necesar stingerii unei zone incendiate, se determină cu relaţia

Q_s = q_s * A (l/min.)

în care:q_s este debitul specific de spumă ((l/min.)/mp);A - aria secţiunii orizontale incendiate (mp).

Pentru rezervoare cu capac plutitor, debitul de spumă (Q_s) se determină numai penspaţiul de etanşare cuprins între mantaua rezervorului şi peretele metalic de dirijare (înălţimea de 0,50 m şi fixat pe capac la distanţa de 0,80 la 1,00 m de manta), cu relaţia:

Q_s = q_s * L (l/min.)

în care:q_s este debitul specific de spumă ((l/min.)/mp);L - circumferinţa rezervorului (m).

Debitul minim de calcul pentru stingerea incendiului la rezervoare se determină pensuprafaţa rezervorului care necesită consumul cel mai mare din cadrul cuvei respective.

Pentru stingerea incendiului în cuvele de retenţie, debitul minim de calcul se determi pentru cuva cu suprafaţa cea mai mare.

Timpul de operare necesar stingerii incendiului cu spumă variază între 30 şi 55 minute, în funcţie de caracteristicile substanţei lichide sau solide combustibile.

EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ

Rezerva de spumant concentrat, pompele, dozatoarele, aparatele, conductele armăturile instalaţiei de preparare centralizată a spumei se adăpostesc de intemperii şi acţiunea incendiului (căldură, fum şi gaze nocive), într-o clădire independentă numită centrde spumă. Aceasta va fi amplasată într-un loc ferit în raport cu poziţia rezervoarelor, în afacuvei de retenţie sau în alte spaţii protejate din clădiri închise.

Clădirea centralei de spumă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale:- să fie realizată din materiale incombustibile rezistente la foc, corespunzător gradului II

rezistenţă la foc;

136



- pereţii dinspre rezervoarele protejate să aibă numai fante (vizoare) cu deschidere liberă 0,20 x 0,10 m, executate astfel încât prin ele să se poată supraveghea evoluţia incendiuluirezervoarele protejate;

- pardoseala să fie cu pantă care să permită scurgerea apei în exterior;- să asigure spaţiul de depozitare a rezervei de spumant concentrat, în condiţiile specif

fiecărui produs;- să fie prevăzută cu instalaţie electrică de iluminat pentru continuarea lucrului în caz

avarie, executată în conformitate cu prevederile Normativului I.7;- să permită accesul şi aprovizionarea cu spumant concentrat;- să aibă asigurate mijloacele sigure de comunicaţie cu serviciul de pompieri, cu staţia

pompare a apei pentru incendiu, camera de comandă etc.Instalaţiile din centrala de preparare a soluţiei spumante şi reţelele de conducte trebu

să fie prevăzute cu legături şi robinete pentru spălare cu apă după utilizare.Pornirea pompei şi deschiderea robinetului de pe conducta de soluţie spumantă poate

manuală, locală sau de la distanţă, precum şi automată, de la detectoare speciale de incendPornirea automată şi de la distanţă trebuie dublată de o pornire manuală.

Instalaţiile fixe de stingere cu spumă se prevăd cu o pompă de rezervă. Alimentar pompelor cu energie se asigură din două surse independente (două surse electrice, o suelectrică şi o sursă de altă natură (termică, pneumatică, abur etc.) sau două surse termice.

Pe distribuitorul principal se montează ştuţuri cu robinete şi racorduri tip B penintroducerea soluţiei spumante şi direct de la autospecialele de intervenţie (în cazul defectă

pompelor fixe).Când o instalaţie de preparare a spumei serveşte câteva obiecte, de la distribuitor

principal se prevăd conducte individuale spre fiecare obiect protejat sau o reţea inelară conducte.

La toate distribuitoarele principale de soluţie spumantă se prevăd conducte cu robin

manuale de închidere şi cu racorduri tip B pentru alimentarea ţevilor portabile generatoare spumă sau a tunurilor de spumă mecanică.Conductele de la centrala de spumă până la obiectele protejate se montează fie îngrop

fie suprateran (pe estacade sau chituci, ori pe pereţii clădirilor).Conductele exterioare şi interioare se montează cu pantă de 5 la mie spre robinetele

golire amplasate în punctele cele mai joase.În cazul conductelor montate îngropat, robinetul de golire se montează în cămin.

Conductele amplasate în clădiri şi în exterior vor fi marcate în funcţie de mediul flutransportat. Standardul de referinţă este STAS 8589.

Conductele de spumă alimentate de la un distribuitor secundar amplasat în interiocuvei de retenţie a rezervoarelor nu se prevăd cu robinete de secţionare.

Pentru limitarea posibilităţilor de deteriorare a instalaţiei în caz de explozie la rezervconductele verticale de spumă trebuie să fie astfel realizate încât să nu permită smulgerea uşoară.

Deversoarele pentru introducerea spumei la rezervoare se amplasează la distanţe egîntre ele.

PROBAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ

137



Conductele instalaţiilor cu spumă pentru stingerea incendiilor sunt supuse la prohidraulică de rezistenţă la presiunea de probă egală cu 1,5 ori presiunea de regim şi la probaetanşeitate cu aer comprimat.

Probele de funcţionare constau în verificarea şi controlul funcţionării echipamentelorarmăturilor de comandă, a vehiculării spumei în conductele de transport şi distribuţie, precuşi a dispozitivelor de dispersare a spumei în spaţiile protejate împotriva incendiilor.

RECEPŢIA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUMĂ

Recepţia instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă se face de către comiconstituită conform legislaţiei în vigoare.

Recepţia constă din verificarea:- funcţionării instalaţiei de detectare, semnalizare şi comandă;- funcţionării sistemului de generare, transport şi dispersare a spumei în incinta protejată;

- existenţa panourilor de avertizare privind evacuarea personalului, a instrucţiunilor exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei de stingere.

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUM

Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumăface zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial şi anual, după caz, şi constă în:

- controlul vizual al etanşeităţii instalaţiei (conducte, îmbinări, armături de închidere şi serviciu);

- controlul modului de alimentare cu apă (presiune, debit);- controlul calităţii apei;

- controlul calităţii şi cantităţii de spumant concentrat;- verificarea pompelor pentru spumant;- verificarea funcţionării generatoarelor de spumă;

- verificarea dispozitivelor de deversare a spumei asupra obiectivelor supuse protecţîmpotriva incendiului.

Eventualele defecţiuni constatate cu ocazia controlului şi verificării instalaţiei stingere a incendiilor cu spumă se remediază imediat.

Până la remedierea defecţiunilor datorate neetanşeităţii instalaţiei, porţiunile de instaladefecte se scot din folosinţă, izolându-se.

Revizia instalaţiei de stingere a incendiilor cu spumă, se face periodic, de regulă o da pe an şi constă în:

- controlul etanşeităţii instalaţiei de alimentare cu apă şi al instalaţiei de alimentare spumă (conducte, îmbinări, armături de închidere etc.);

- verificarea gradului de corodare sau depunere, prin demontarea unor armături de pe trasşi controlarea capetelor conductelor;

- verificarea modului de fixare al suporţilor conductelor şi armăturilor şi a gradului de uzugarniturilor aferente;

138



- verificarea modului de funcţionare al armăturilor de închidere (uşurinţă în manevragradul de închidere şi deschidere, starea garniturilor). În cazul blocării sau reducerii secţiude trecere din cauza depunerilor, armăturile se demontează şi se curăţă, iar pentru etanşare folosesc garnituri noi;

- verificarea recipienţilor pentru spumanţi;- verificarea funcţionării pompelor pentru spumanţi inclusiv a instalaţiei de alimentare

energie electrică a motoarelor pompelor respective;

- verificarea generatoarelor de spumă şi a dozatoarelor, prin demontarea şi verificar pieselor componente şi dacă este cazul, înlocuirea celor defecte;- verificarea deversoarelor şi a celorlalte dispozitive de descărcare a spumei pe suprafeţe

protejate împotriva incendiului.Camerele de înspumare montate pe conductele de spumă ale rezervoarelor cu capac f

trebuie să satisfacă următoarele condiţii:- să permită măturarea spumei şi reducerea energiei cinetice a soluţiei de stingere, creâ

astfel condiţii prielnice pentru curgerea ei lină spre suprafaţa lichidului incendiat;- să permită montarea şi verificarea periodică a dispozitivului de etanşare, care separă

mod normal reţeaua conductelor de spumă de spaţiul de vapori din rezervă;- să asigure posibilitatea refulării spumei în exteriorul rezervorului în timpul încercărilor

se efectuează la recepţia instalaţiei, la verificarea periodică a stării de funcţionare, la spălacu apă a conductelor de spumă etc.;

- să fie executate din materiale care să reziste la solicitările din timpul incendiului.Se verifică dacă conductele de soluţie spumantă şi de spumant sunt protejate con

radiaţiei termice, degradărilor mecanice şi îngheţului.Generatoarele fiecărui obiect alimentate din distribuitorul principal prin li

independente trebuie prevăzute cu robinete de acţionare normal închise; generatoarele unobiect pot fi alimentate şi dintr-un distribuitor secundar amplasat în exteriorul cuvei

retenţie, cu robinetele normal deschise, legat de distribuitorul principal printr-o conductă şi robinet de acţionare normal închis.Conductele de soluţie spumantă alimentate de la un distribuitor secundar amplasat

interiorul cuvei de retenţie a rezervoarelor nu se prevăd cu robinete de secţionare.Conductele trebuie să fie prevăzute cu pante de scurgere şi robinete de golire.Instalaţiile din casa de preparare a soluţiei spumante şi reţelele de conducte trebuie

fie prevăzute cu legături şi robinete pentru spălare cu apă după utilizare.Toate distribuitoarele principale de soluţie spumantă se prevăd cu conducte cu robin

manuale de închidere şi racorduri tip B pentru alimentarea ţevilor portabile generatoare spumă sau a turnurilor de spumă mecanică.

Se verifică dacă conductele amplasate în clădiri sau în exteriorul acestora sunt marcîn funcţie de mediul fluid transportat.

Rezultatele constatărilor făcute cu ocazia reviziilor tehnice se trec într-un proces-verb(registru de evidenţă) pentru a se avea în vedere la efectuarea reparaţiilor curente şi capitale

Pentru a evita defectarea armăturilor datorită depunerilor de impurităţi din apă, recomandă curăţirea filtrelor montate pe conductele de alimentare cu apă, din amonte dozatoare.

139



Pe durata efectuării reparaţiilor, în special în cazuri de avarii, se iau măsuri de siguran(scoaterea din funcţiune a echipamentelor sau părţilor de instalaţie avariate) pentru evitaroricăror accidente şi limitarea pagubelor materiale.

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE CU PULBERI AINCENDIILOR

Instalaţiile fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se clasifică după următoarele crite principale:

- după felul acţiunii de stingere;- după modul de acţionare;- după felul comenzilor de acţionare.

După felul acţiunii de stingere instalaţiile sunt pentru:- stingere locală (de suprafaţă);- stingere în volum (inundare totală).

Din punct de vedere al acţionarii, instalaţiile de stingere cu pulberi pot fi:- automate;- manuale.Acţionările automate se prevăd obligatoriu şi cu acţionări manuale.

Comenzile de acţionare ale instalaţiilor de stingere cu pulberi pot fi:- pneumatice;- mecanice;- electrice;- combinate.

Riscuri

Pulberile stingătoare şi produsele lor de descompunere nu sunt periculoase pensănătatea omului, ele protejează personalul care acţionează la stingerea incendiilor împotriradiaţiei termice emisă de focarul de ardere.

În general, pulberile nu au efecte corosive asupra metalelor.

SOLUŢII TEHNICE DE REALIZARE A INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERCU PULBERI A INCENDIILOR

Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu pulberi se compun, în principal, durmătoarele:

- rezervoare pentru stocarea pulberii;- sisteme de vehiculare a pulberii (butelii, distribuitoare, conducte şi duze);- sisteme de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei la izbucnirea incendiului (modul

comandă, butelii de acţionare);- instalaţii de semnalizare (detectare, avertizare, alarmare).

140



Instalaţiile de detectare, semnalizare şi comandă în caz de incendiu au acelecomponente ca şi la celelalte instalaţii de stingere cu substanţe speciale.

DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CPULBERI

La proiectarea instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se ţine seama atât

caracteristicile de stingere, cât şi de cele de curgere ale pulberii folosite.Intensităţile de stingere cu pulbere a incendiului se determină prin încercări laboratoare autorizate şi se precizează de către producătorul pulberii.

Intensităţile de stingere a incendiilor de suprafaţă, recomandate pentru lichinflamabile, au valorile din tabelul următor:

_____________________________________________________________________________| Clasa de inflamabilitate | Temperatura de | Intensitatea de stingere || a lichidelor combustibile | inflamabilitate (t_i)| (I_s) || | [grade C] | [g/s * mp] ||___________________________|______________________|___________________________|| L I | t_i </= 28 | 130 ||___________________________|______________________|___________________________|| L II | 28 < t_i </= 55 | 70 ||___________________________|______________________|___________________________|| L III | 55 < t_i </= 100 | 60 ||___________________________|______________________|___________________________|| L IV | t_i > 100 | 50 ||___________________________|______________________|___________________________|

Cantitatea de pulbere necesară stingerii se calculează ţinând seama de faptul că trebuie să fie refulată în 30 de secunde, într-o singură repriză.

Cantitatea de pulbere, G_ps, pentru o repriză de stingere de suprafaţă, se calculează

relaţia:

G_ps = A * I_s * t [g]

în care:A este aria protejată de instalaţia de stingere (mp);I_s - intensitatea de stingere (g/s * mp), având valorile din tabelul 25.1;t = 30 secunde (timpul de stingere).

Soluţia de inundare totală a spaţiului protejat se adoptă în situaţii în care ariile însum

ale tuturor deschiderilor spaţiului protejat (uşi, ferestre, obloane, luminatoare, trape etcreprezintă maximum 15% din aria totală a acestuia.

În calculul volumului spaţiului protejat împotriva incendiului se iau în consideravolumul mobilierului şi al utilajelor, care se scade din volumul total al spaţiului protejat.

Pentru stingerea în volum se poate adopta intensitatea de stingere de 20 g/s * mc.Cantitatea de pulbere, G_pv, pentru o repriză de stingere în volum, se calculează

relaţia:

141



G_pv = V * I_s * t [kg]

în care:V este volumul spaţiului protejat, (mc);I_s - intensitatea de stingere (kg/s * mc); I_s = 0,020 kg/s * mc;t = 30 secunde (timpul de stingere).

25.20. Cantitatea totală de pulbere, G_pt, cu care se echipează instalaţia, se determi pentru două reprize de intervenţie, cu relaţia:

G_pt = 2 * G_ps sau G_pt = 2 * G_pv

în care:G_ps şi G_pv au semnificaţiile anterioare.

Debitul de pulbere, Q_p, se determină astfel încât cantitatea de pulbere pentru stinge(G_ps sau G_pv) să fie dispersată asupra focarului într-o singură repriză de 30 secunde,

relaţia:

G_ps G_pvQ_p = ------ sau Q_p = ------

t t

în care:G_ps şi G_pv au semnificaţiile anterioare;t = 30 secunde (timpul de stingere).

Volumul rezervoarelor (vaselor) pentru stocarea pulberii, V_rez, se calculează relaţia:

G_ptV_rez = ------ + V_l, [mc]

ro_p

în care:G_pt are semnificaţia anterioară;ro_p - densitatea în vrac a pulberii [kg/mc];V_l - volumul liber din vasele de stocare [mc].

Capacitatea vaselor pentru stocarea pulberii se determină având în vedere funcţionarinstalaţiei timp de două reprize. Volumul pulberii nu trebuie să depăşească 90% din volumvaselor pentru stocare.

Se recomandă ca întreaga cantitate de pulbere să fie stocată în vase de aceecapacitate.

Presiunea de calcul a vaselor de stocare a pulberii este de maximum 15 bar, presiunea de lucru este de maximum 10 bar.

142



Valoarea minimă a debitului de pulbere pentru asigurarea continuităţii curgerii, este 35 g/s (valoarea optimă fiind de 500 la 2.500 g/s, în funcţie de diametrul conductei).

Lungimea conductei de la vasul de stocare a pulberii până la distribuitor nu trebuiedepăşească 100 m.

Aria secţiunii tuturor conductelor de distribuţie a pulberii ce pleacă din aceldistribuitor trebuie să fie egală cu aria secţiunii conductei principale.

Diametrul ştuţurilor pe care se montează duzele de refulare nu trebuie să fie mai m

decât diametrul duzelor. Numărul duzelor se calculează în funcţie de intensitatea de stingere şi de forma jetude pulbere.

Aria totală a secţiunii duzelor (A_d) trebuie să reprezinte 0,6 la 0,8 din aria secţiuconductei la care se montează duzele.

AMPLASAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CPULBERI

Vasele de stocare a pulberii, recipienţii (buteliile) cu gaz de vehiculare, modulul comandă al instalaţiei şi distribuitorul, se amplasează în încăperi uşor accesibile, ferite radiaţii termice.

Recipienţii (buteliile) cu gaz de vehiculare se avizează de către ISCIR.Conductele cu duze se amplasează astfel încât distanţa de la duze la focarul incendiu

să nu depăşească 5,00 m.

EXECUTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE CU PULBERI INCENDIILOR

Subansamblurile şi echipamentele se transportă ambalate, păstrându-se caracteristictehnice şi constructive cu care au fost realizate de către producător şi se depozitează în condde siguranţă.

Beneficiarul instalaţiei are obligaţia asigurării condiţiilor pentru depozitarea în siguraa subansamblurilor instalaţiei, echipamentelor şi materialelor până la terminarea montajulu

punerea în funcţiune a instalaţiei, răspunzând de păstrarea lor alături de unitatea de montaj.

MONTAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE CU PULBERI INCENDIILOR

Pe timpul montajului se iau măsuri speciale pentru ca în interiorul conductelor să pătrundă corpuri străine care ar putea stânjeni transportul sau refularea pulberii stingătoare incendiu.

Recipienţii (buteliile) sub presiune şi armăturile aferente acestora, trebuie să fie avizde către ISCIR.

În scopul asigurării fluidizării pulberii, gazul de vehiculare se introduce prin partinferioară a vasului de stocare a pulberii, prin cel puţin patru puncte. Un punct de introduce

143



a gazului de vehiculare se prevede şi pe conducta principală de pulbere (de la robinetul linie la vasul de stocare).

Conductele pentru transportul pulberii trebuie realizate din oţel, cu suprafeţinterioare netede. Conductele pentru pulbere, montate în spaţii cu mediu corosiv se protejeacorespunzător.

Conductele pentru comanda pneumatică vor fi astfel montate încât să nu stânjeneasintervenţia personalului de exploatare şi verificare.

Conductele şi armăturile sistemului de distribuţie a pulberii nu trebuie să prezinschimbări bruşte ale secţiunii de trecere.Raza de curbură a conductelor de pulbere trebuie să fie de cel puţin 10 x diamet

conductei (curbele se vor evita pe cât posibil).Reţelele de distribuţie pe care se montează duzele de refulare, vor fi fixate rigid cu br

care să preia efortul produs la refularea pulberii. La conductele de transport, bridele de fixavor permite dilatările şi contracţiile funcţionale.

După montare, conductele se curăţă, iar înainte de montarea duzelor se suflă cu aer s presiune (sau alt gaz), pentru îndepărtarea eventualelor corpuri străine pătrunse accidental.

În instalaţiile de stingere cu pulbere, debitarea pulberii se face prin duze omologate, la montajul lor se va urmări ca acestea să nu se înfunde.

PROBAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE CU PULBERI INCENDIILOR

Instalaţiile fixe de stingere cu pulbere a incendiilor sunt supuse probei hidraulice rezistenţă la presiune, a probei de etanşeitate cu aer comprimat şi a probei de funcţionaPresiunea de probă hidraulică de rezistenţă este de 1,5 ori presiunea de regim.

Proba de funcţionare va include controlul funcţionării dispozitivelor de comandă,

alarmare, a armăturilor de siguranţă şi a aparaturii de măsurare.Odată cu încheierea probelor de recepţie trebuie definitivată şi instruirea personalucare asigură exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de stingere, consemnându-se acest lucru

procesul-verbal de recepţie.

RECEPŢIA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE CU PULBERI INCENDIILOR

Recepţia instalaţiilor fixe de stingere cu pulberi a incendiilor se face de către comiconstituită în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Comisia de recepţie este obligată să verifice:- respectarea prevederilor reglementărilor tehnice, a proiectelor şi a documentaţiilor tehn

privind sistemul de detectare, semnalizare şi stingere cu pulbere a incendiului;- procesele-verbale de recepţie internă, certificatele de calitate şi de garanţie

producătorilor de echipamente, precum şi după caz, agrementele tehnice pentru materialeaparatele şi echipamentele instalate;

- funcţionarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi comandă;- funcţionarea sistemului de distribuţie a pulberii;

144



- existenţa panourilor de avertizare privind evacuarea personalului, a instrucţiunilor exploatare şi a măsurilor ce se întreprind în timpul intervenţiei în caz de incendiu.

Rezultatele verificărilor şi a probelor efectuate în prezenţa comisiei de recepţie consemnează într-un proces-verbal de recepţie.

COMANDA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR FIXE DSTINGERE CU PULBERI A INCENDIILOR

Instalaţiile fixe de stingere a incendiilor cu pulberi, în principiu, funcţionează astfel:- ca urmare a detectării izbucnirii incendiului se declanşează modulul de comandă (în caz

instalaţiilor automate);- deschide robinetele de pe conductele de distribuţie a pulberii stingătoare;

- deschide robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingătoaretemporizează (unde este cazul) deschiderea lor;

- opreşte funcţionarea instalaţiei de ventilare şi închide golurile tehnologice şi funcţion(uşi, ferestre, obloane etc.) din pereţii şi planşeele incintei protejate;

- refulează pulberea;- semnalizează acustic şi optic funcţionarea instalaţiei de stingere şi eventualele defecţiun

Instalaţiile automate de stingere se prevăd obligatoriu şi cu sisteme de acţionmanuală

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FIXE DE STINGERE CU PULBERI INCENDIILOR

La punerea în funcţiune a instalaţiei de stingere a incendiului cu pulberi se va ţseama că:

- prin detectarea izbucnirii incendiului se declanşează modulul de comandă (în cazinstalaţiilor automate);- se deschid robinetele de pe conductele de distribuţie a pulberii stingătoare;- se deschid robinetele de pe conductele cu agent de vehiculare a pulberii stingătoare şi

temporizează (unde este cazul) deschiderea lor;- se opreşte funcţionarea instalaţiei de ventilare şi se închid golurile tehnologice

funcţionale (uşi, ferestre, obloane etc.) din pereţii şi planşeele incintei protejate;- este refulată pulberea;

- se semnalizează acustic şi optic funcţionarea instalaţiei de stingere şi eventualdefecţiuni.

După fiecare acţionare a instalaţiei de stingere reţeaua de conducte prin care vehiculat pulberea, este purjată cu un curent de azot comprimat, dintr-o butelie separată, pintermediul unui reductor de presiune.

Controlul, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulbse efectuează periodic (după caz, zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, anual), pendepistarea oricăror defecţiuni la elementele componente ale acestora şi anume:

145



- cel puţin o dată la 6 luni, la rezervoarele de stocare a pulberii se verifică etanşeitat presiunea şi cantitatea de pulbere din interior, prin cântărire, urmărindu-se să se încadrezenormele stabilite;

- se verifică starea tehnică a sistemului de vehiculare a pulberii: buteliile cu gaz vehiculare; distribuitoare; reţeaua de conducte şi duzele de refulare;

- sistemele de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei la izbucnirea incendiulmodulul de comandă; buteliile de acţionare;

- instalaţiile de detectare, semnalizare, avertizare şi alarmare în caz de incendiu.Starea pulberii stingătoare stocată în rezervoare se supraveghează şi se verifică cu toatenţia. De două ori pe an se verifică umiditatea pulberii din rezervoare şi eventuala formaraglomerărilor.

Pentru determinarea umidităţii pulberii stingătoare de incendiu, se ia o probă cu made 5 g şi se usucă la temperatura de cel mult 60 grade C. Concentraţia de umiditate,

procente, se determină cu relaţia:

m_1 - m_2C = --------- * 100 [%]

m_1

în care:m_1 este masa probei de pulbere înainte de uscare, în g;m_2 - masa probei de pulbere după uscare, în g.

Umiditatea maximă admisă a pulberii stingătoare de incendiu este de 0,5% .Cel puţin de două ori pe an trebuie verificate duzele de refulare a pulberii stingătoare

incendiu şi în caz de nevoie, se curăţă orificiile înfundate cu impurităţi.Dacă instalaţia de stingere nu s-a folosit timp îndelungat, atunci anual se va purja cu a

comprimat, pentru curăţirea conductelor. Întreaga instalaţie se va întreţine în perfectă sta pentru a intra imediat în funcţiune în caz de incendiu.

Defecţiunile constatate în urma controlului şi verificării instalaţiei de stingereincendiilor cu pulberi sunt consemnate în procesele-verbale de constatare, de care se ţiseamă la efectuarea reparaţiilor curente sau reparaţiilor capitale.

Pentru asigurarea bunei funcţionări, cel puţin o dată pe an se efectuează revizia tehnigenerală a instalaţiei de stingere a incendiilor cu pulberi. Cu ocazia acestei revizii, se fac

probă de refulare a pulberii, verificându-se toate elementele componente ale instalaţiei.Verificarea rezervoarelor de stocare a pulberii stingătoare de incendiu, se face

conformitate cu instrucţiunile I.S.C.I.R. Se verifică etanşeitatea rezervoarelor de stocare pulberii şi a racordurilor acestora la instalaţia de stingere.

Recipienţii (buteliile) cu gaz (azot) de vehiculare a pulberii se verifică confoinstrucţiunilor I.S.C.I.R.

Revizia tehnică a reţelei de conducte pentru vehicularea pulberii stingătoare incendiu, constă în:

- verificarea etanşeităţii tuturor îmbinărilor;- verificarea protecţiei anticorosive a ţevilor din oţel;

146



- curăţarea conductelor la interior prin suflarea unui curent de aer sub presiune penîndepărtarea eventualelor impurităţi sau corpuri străine pătrunse accidental.

Se controlează duzele de refulare a pulberii care trebuie să fie omologate şi să nu înfundate cu impurităţi.

Se verifică sistemul de comandă şi punere în funcţiune a instalaţiei de stingereizbucnirea incendiului precum şi dispozitivele instalaţiei de detectare, semnalizare şi alarmîn caz de incendiu.

suport curs stingere

Documents