CURS 1. CARIA DENTARADEFINITIE, GENERALITATI, EPIDEMIOLOGIE

ODONTOTERAPIE CONSERVATOAREODONTOTERAPIE CONSERVATOARE – grupa de discipline care se ocupa cu terapia dintelui in scopul conservarii acestuia:

CARIOLOGIACARIOLOGIA se ocupă cu studiul bolii carioase.

ENDODONŢIAENDODONŢIA studiază bolile organului pulpo-dentinar şi ale parodonţiului apical.

Obiectivele cariologieiObiectivele cariologiei

studiul fenomenelor implicate în etiopatogenia bolii carioase,studiul fenomenelor implicate în etiopatogenia bolii carioase,

descrierea evoluţiei bolii în diferite ţesuturi dentare,descrierea evoluţiei bolii în diferite ţesuturi dentare,

precizarea diagnosticprecizarea diagnosticuluiului de de leziuneleziune, a nivelului de afectare prin boala, a nivelului de afectare prin boala şi a risc şi a risculuiului cariogen individualcariogen individual

elaborarea unui plan de tratament restaurator elaborarea unui plan de tratament restaurator minim invaziv (minim invaziv (preventiv şi preventiv şi conservatconservator)or)..

Caria dentarăCaria dentară este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic şi asincron, care în este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic şi asincron, care în stadiile necavitare (în smalt şi chiar în dentină), are capacitatea de a se vindeca cu stadiile necavitare (în smalt şi chiar în dentină), are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul măsurilor preventiv-terapeutice.ajutorul măsurilor preventiv-terapeutice.

Caracteristicile bolii carioase :

Caria dentară este un Caria dentară este un proces patologic fără analogie în restul organismuluiproces patologic fără analogie în restul organismului (Iliescu şi (Iliescu şi GafarGafar)). Manifestările specifice de tipul reparaţiei fizico-chimice şi particularitatile . Manifestările specifice de tipul reparaţiei fizico-chimice şi particularitatile fenomenelor specifice inflamaţiei şi reparaţiei celulare, sunt determinate în primul rând fenomenelor specifice inflamaţiei şi reparaţiei celulare, sunt determinate în primul rând de caracteristicile ţesuturilor afectate. de caracteristicile ţesuturilor afectate. Etiologia este multifactorialăEtiologia este multifactorială. Deşi factorul determinant este considerat placa bacteriană . Deşi factorul determinant este considerat placa bacteriană acidogenă, apariţia ca şi evoluţia bolii este influenţată major de o serie de factori acidogenă, apariţia ca şi evoluţia bolii este influenţată major de o serie de factori favorizanţi ce caracterizează organismul gazdă şi dieta acestuia.favorizanţi ce caracterizează organismul gazdă şi dieta acestuia.

Orientarea terapiei odontaleOrientarea terapiei odontalePână nu demult terapia cariei dentare a fost strict Până nu demult terapia cariei dentare a fost strict simptomaticăsimptomatică

(îndepărtarea durerii, obturarea cavitătii) iar preocupările pentru prevenirea bolii (îndepărtarea durerii, obturarea cavitătii) iar preocupările pentru prevenirea bolii nu au depăşit cu mult inu au depăşit cu mult inndicaţiile de igienă orală cunoscute de către sumerieni dicaţiile de igienă orală cunoscute de către sumerieni încă din mileniul IV î.e.n. încă din mileniul IV î.e.n.

Atunci când boala carioasă a atins niveluri epidemiceAtunci când boala carioasă a atins niveluri epidemice,, iar modul de iar modul de manifestare s-a modificat, leziunile evoluând extrem de agresiv spre complicaţii manifestare s-a modificat, leziunile evoluând extrem de agresiv spre complicaţii locale şi sistemice, stomatologia s-a orientatlocale şi sistemice, stomatologia s-a orientat în în direcţia extracţionistădirecţia extracţionistă (Hume şi (Hume şi Mount), tendinţă care s-a perpetuat chiar şi la începutul secolului XX. Mount), tendinţă care s-a perpetuat chiar şi la începutul secolului XX. Considerând boala o „gangrenă a dinţilor”, extracţia dentară – echivalentul Considerând boala o „gangrenă a dinţilor”, extracţia dentară – echivalentul amputării, părea singura soluţie care să împiedice răspândirea afecţiunii în amputării, părea singura soluţie care să împiedice răspândirea afecţiunii în ţesuturile învecinate şi răspundea temerilor induse de „teoria bolii de focar” a lui ţesuturile învecinate şi răspundea temerilor induse de „teoria bolii de focar” a lui Hunter, introdusă în 1911. Concepţia conform căreia edentaţia este inevitabilăHunter, introdusă în 1911. Concepţia conform căreia edentaţia este inevitabilă,, iar tratamentul stomatologic reprezintă un lux şi nu o formă necesară de asistenţă iar tratamentul stomatologic reprezintă un lux şi nu o formă necesară de asistenţă sanitară, s-a perpetuat până în anii 1950.sanitară, s-a perpetuat până în anii 1950.

Apariţia unor materiale şi tehnici de restaurare a condus treptat la o Apariţia unor materiale şi tehnici de restaurare a condus treptat la o atitudine mai puţin radicală. Astfel extracţia dentară a fost înlocuită cu extirparea atitudine mai puţin radicală. Astfel extracţia dentară a fost înlocuită cu extirparea ţesutului cariat, ablaţia realizându-se la distanţă, în ţesuturile sănătoase, pentru ţesutului cariat, ablaţia realizându-se la distanţă, în ţesuturile sănătoase, pentru prevenirea recidivei. În următoarele decenii, prevenirea recidivei. În următoarele decenii, terapia restaurativăterapia restaurativă cu materiale cu materiale de obturaţie plastică a devenit principala metodă de tratament a cariei dentarede obturaţie plastică a devenit principala metodă de tratament a cariei dentare..

Stabilirea modelului etiopatogenic al cariei recurente a Stabilirea modelului etiopatogenic al cariei recurente a demonstrat că obturaţiile nu trebuie să constitue doar substitute ce demonstrat că obturaţiile nu trebuie să constitue doar substitute ce completează pierderea de substanţă dentară, ci trebuie să se integreze completează pierderea de substanţă dentară, ci trebuie să se integreze acesteia şi să o protejeze de viitoarele atacuri ale bolii, concept ce a stat la acesteia şi să o protejeze de viitoarele atacuri ale bolii, concept ce a stat la baza dezvoltării unor materiale adezive şi carioprofilacticebaza dezvoltării unor materiale adezive şi carioprofilactice..

Inţelegerea etiopatogeniei cariei dentare a determinat practic Inţelegerea etiopatogeniei cariei dentare a determinat practic caracterul preventiv, medical, conservator şi minim invaziv al modului în caracterul preventiv, medical, conservator şi minim invaziv al modului în care este conceput astăzi managementul bolii carioase şi a deschis noi care este conceput astăzi managementul bolii carioase şi a deschis noi perspective asupra opţiunilor de tratament ale viitorului. perspective asupra opţiunilor de tratament ale viitorului.

In eIn etapa actualătapa actuală, managementul bolii carioase are, managementul bolii carioase are ca obiectiv ca obiectiv controlul bolii controlul bolii de-a lungul vieţii prin monitorizarea şi supresia tuturor de-a lungul vieţii prin monitorizarea şi supresia tuturor determinanţilor ecologici care au capacitatea de a induce un mediu determinanţilor ecologici care au capacitatea de a induce un mediu cariogen.cariogen.

Corelaţii epidemiologice în boala carioasăCorelaţii epidemiologice în boala carioasă

DMFS (S = surface = suprafaţă)Sumează suprafeţele dentare afectate. Valoarea maximă a indicelui DMFS,

calculat, pentru 28 de dinţi este 128 de suprafeţe afectate prin carie (molarii şi premolarii au câte 5 suprafeţe, iar dinţii frontali, câte 4 suprafeţe). stabileşte experienţa carioasă totală a unei persoane:

- componenta D reflectă activitatea actuală a bolii; - componentele F şi M reflectă istoricul bolii

DMF se utilizeaza in evaluarea individuală a pacienţilor, el stabilind nivelul de afectare prin carie şi constituind totodată un indicator util al riscului cariogen.

Pentru studii epidemiologice se calculează valoarea medie a indicelui DMF (S sau T) pentru un eşantion populaţional stabilit după anumite criterii.

Grupele de vârstă recomandate pentru anchetele epidemiologice ale bolii carioase, sunt:

12 ani - permite o primă evaluare de ansamblu a dentiţiei definitive la o vârstă care permite o monitorizarea

15 ani -se pot evalua exact molarii permanenţi secunzi şi se poate estima prevalenţa cariilor aproximale, foarte rare până la această vârstă.

35-44 ani - varsta standard pentru monitorizarea adulţilor sănătoşi.65-74 ani - ofera date despre efectul global al serviciilor de asistenţă

stomatologică de-a lungul vieţii şi permite planificarea necesarului de tratament pentru vârstnici.

Indicele semnificariv de carieIndicele semnificariv de carie

Indicele Semnificativ de Carie (SIndicele Semnificativ de Carie (SIIC - Significant Caries Index) reprezintă C - Significant Caries Index) reprezintă valoarea medivaloarea mediee a indicelui DMF calculată pentru indivizii cei mai afectaţi de a indicelui DMF calculată pentru indivizii cei mai afectaţi de carie, din fiecare populaţie investigată.carie, din fiecare populaţie investigată.SIC a fost introdus deoarece SIC a fost introdus deoarece DMFT nu reflectă distribuţia cariei şi poate DMFT nu reflectă distribuţia cariei şi poate conduce la concluzii incorecteconduce la concluzii incorecte..SICSIC se calculează astfel: se calculează astfel:indivizii din lotul investigat sunt sortaţi conform valorilor DMFT;indivizii din lotul investigat sunt sortaţi conform valorilor DMFT;

se selectează o treime din populaţie, care prezintă valorile cele mai se selectează o treime din populaţie, care prezintă valorile cele mai mari ale indicelul DMFT;mari ale indicelul DMFT;se calculează valoarea medie a indicelui DMFT pentru acest subgrup. se calculează valoarea medie a indicelui DMFT pentru acest subgrup. Această valoare reprezintă indicele SAceastă valoare reprezintă indicele SIIC.C.

Acest indice permite evaluarea mai exactă a nivelului de afectare la grupurile Acest indice permite evaluarea mai exactă a nivelului de afectare la grupurile cu risc crescut. cu risc crescut.

Distribuţia geografică a bolii carioase în prezent

I. Tiparul caracteristic ţărilor sau zonelor subdezvoltate

II-Tiparul caracteristic tărilor recent industrializate

III-Tiparul caracteristic tărilor puternic industrializate

Prevalenţa la adulţi şi vârstnici

Caria la adulti

Caria la varstnici

Prevalenţa cariei dentare în România

Prevalenţa cariei în funcţie de sex

Prevalenţa cariei în funcţie de factori genetici şi socio-culturaliDINŢI ŞI SUPRAFEŢE CU RISCOrdinea afectării dinţilorOrdinea afectării dinţilorSSuprafeţe dentare susceptibile la atacul cariogenuprafeţe dentare susceptibile la atacul cariogenCARII DE SUPRAFATA RADICULARACARII DE SUPRAFATA RADICULARACARII SECUNDARE MARGINALCARII SECUNDARE MARGINALEE

Curs 2. CONCEPTIA ETIOPATOGENICA MODERNA

Keyes, în 1968, a imaginat o diagramă în care erau indicaţi principalii factori implicaţi în etiologia cariei dentare şi care prin acţiune concomitentă pot determina apariţia cariei dentare. Aceşti factori erau: gazda (dintele şi mediul său, lichidul bucal); substratul (hidraţii de carbon fermentabili); placa bacteriană (microorganismele cariogene). Ulterior, König a adăugat şi factorul timp de demineralizare (durata de acţiune a acizilor).În anii 1940, Stephan a demonstrat că activitatea carioasă cea mai intensă la oameni a fost, în mare parte, asociată cu o scădere a pH-ului in vivo din placa dentară, urmată de o expunere faţă de carbohidraţii fermentabili (Stephan, 1944). Această afirmaţie se bazează pe faptul că procesul carios a fost iniţiat de formarea acizilor (organici) în interiorul plăcii dentare. Evident, condiţiile cariogenice generate de microorganismele din placă sunt reflectate ca modificări ale compoziţiei ionice din fluidele plăcii dentare.Bacteriile implicate în apariţia cariei dentare, fac parte din flora orală comensală ce se găseşte la toţi indivizii, chiar şi la cei cu carioactivitate scăzută. Dar in condiţii de mediu modificate, bacteriile devin carioactive.

Placa bacteriana: definiţie

PB = biofilm aderent pe structurile dentare sau pe structuri solide orale (restaurari, substitute protetice) alcatuit din agregari bacteriene extrem de variate si celule de origine orala (leucocite, macrofage, celule epiteliale) înglobate într-o matrice de polimeri de origine bacteriană şi salivară.

Este un sistem ecologic microbian, bine adaptat mediuluiAre o activitate metabolica intensăGenereaza un strat mucoglicoproteic puternic aderent la suprafata

smaltului.Se depune preferential pe suprafeţele care oferă protecţie în faţa unor forţe

de eliminare-ex.-flux salivar, masticaţie, etc.Populatiile bacteriene din compozitia sa sunt diferite in functie de

determinantii fiecarei nise ecologiceAdeziune sa la substratul solid este intermediata de pelicula

neoformata(dobandita).

Placa bacteriana: diagnostic pozitiv si diferential

Placa bacteriana: clasificare

Placa bacteriana: localizare

Factorii care influenteaza placa bacteriana

Formarea biofilmului bacterian.

Pelicula dobandita. Formarea peliculei dobandite. Factori care influenteaza Factori care influenteaza formarea peliculeiformarea peliculei dobândite dobândite. .

Compozitie chimica a peliculeiCompozitie chimica a peliculei dobândite dobândite : : Carbohidrati; ; Proteinele peliculei; Lipide..Functiile peliculei: Reducerea solubilitatii hidroxiapatitei in acid; Lubrifierea smaltului si minimalizarea abraziei; Medierea fenomenelor de demineralizare-remineralizare. Formează un rezervor de ioni protectivi, inclusiv fluor.Substrat pentru microorganismele adsorbite din placă si agregare bacteriana selectiva.Colonizarea bacteriana: Formarea biofilmului bacterian: mecanisme; Etapele colonizarii bacteriene; Caracteristicile bacteriene ce constituie avantaje in colonizarea niselor ecologice; Bazele ecologice ale colonizarii bacteriene; Comunitati microbiologice ale placii bacteriene cariogene.

Formarea biofilmului bacterian - mecanisme

•1.Formarea PD •2.Transportul microorganismelor pe suprafata acoperita cu PD: fenomen pasiv facilitat de fluxul secretiilor salivare, deoarece putine bacterii sunt mobile.•3.Interactiunii fizico-chimice prin forte de atractie van der Waals si forte electrostatica intre moleculele polarizate.•.4.Adeziunea ireversibila prin interactiuni individualizate implicand forţe specifice, stereochimice intre mediatorii adeziunii de pe suprafata microbiana si receptori de pe PD. Bacteriile initiale se numesc bacterii colonizante pioniere (Ex.: Str.oralis, mitior, sanguis). •5.Coagregarea (coadeziunea) microorganismelor la celulele deja atasate, ceea ce duce la cresterea diversitatii microflorei.•6.Multiplicarea microorganismelor atasate si sinteza polizaharidelor. •7. Detasarea celulelor din biofilm in faza planctonica facilitand astfel colonzarea unor noi sedii. Unele bacterii din PB se pot desprinde degradandu-si proteolitic legaturile adezive.

Implicarea lichidului bucal în etiologia cariei dentareSaliva totală este un amestec complex de secreţii din cele trei glande salivare majore (parotidă, submandibulară şi sublinguală) precum şi din multe glande salivare minore. În plus, conţine fluid crevicular gingival, sânge, leucocite, celule epiteliale descuamate, placă bacteriană, viruşi şi resturi alimentare. Saliva este un lichid incolor, opalescent, cu o vâscozitate ce depinde de provenienţa ei şi de condiţiile de excreţie.Ratele fluxului salivar normal de repaus si stimulat.Capacitatea tampon salivara.COMPOZIŢIA SALIVEI: compusi anorganici (calciu, fosfati, fluor); compusii organici:(substanţe azotate proteice şi neproteice, enzime salivare, imunoglobuline salivare şi substanţe neazotate-glucide, lipide, vitamine).

ROLURILE SALIVEI: rolurile digestive; rolul protector; rol in cariogeneză.

Factorii locali implicaţi în etiologia cariei dentare. Rolul factorului dentar în boala carioasă. Implicarea factorului alimentar în etiologia cariei dentare.

CURS 3. PARTICULARITATILE CARIEI DE SMALŢ, DENTINĂ, CEMENT. LEZIUNI ODONTALE CARIOASE SI NECARIOASE. CLASIFICARE SI TERMINOLOGIE. RECIDIVA DE CARIE. COMPLICATIILE CARIEI

DENTARE. Caracteristici histologice ce influenteaza morfopatologia cariei dentare: smalt (compozitie, structura, morfopatologia cariei in smalt: straturi); dentina (compozitie, structura, morfopatologia cariei in smalt: straturi); cementul radicularCARIA DE SMALŢ ASPECT MACROSCOPIC SI MICROCOPIC

CARIA DE DENTINĂ ASPECTE MACROSCOPICE SI MICROSCOPICEMODIFICĂRI TISULARE ÎN CARIA RADICULARĂ - macroscopic si microscopic

LEZIUNI ODONTALE NECARIOGENE: Eroziunea dentară, Atriţia, Abraziunea, Abfracţia, Demasticaţia, Rezorbţia

Cariile secundare (recurente)

COMPLICAŢIILE CARIILOR DENTARE

Curs 4. Diagnosticul bolii carioase şi al leziunilor odontale, stabilirea riscului cariogen.

Diagnosticul pozitiv. Pentru caria dentară diagnosticul se pune pe semne clinice cum ar fi prezenţa unei demineralizări a smalţului sub forma unei pete albe cretoase, a cavităţii, cu păstrarea vitalităţii pulpare. Durerea în caria simplă este întotdeauna provocată, intensitatea este direct proporţională cu profunzimea procesului carios, este localizată la dintele afectat, durează atât timp cât acţionează excitantul şi nu necesită administrarea de antialgice.

Diagnosticul cariilor fisurale

Diagnosticul cariilor pe suprafete netede

Cariile radiculare

DIAGNOSTICUL BOLII CARIOASE: Cantitatea de placă bacteriană; Tipul de bacterii; Tipul de alimentaţie; Frecvenţa hidrocarbonatelor; Secreţia salivară; Capacitatea tampon salivară; Fluoruri; Stabilirea nivelului de afectare prin carie.

Tehnici de evaluare ale factorilor etiologici

Principiul Cariogramei.

CURS 5. Orientarea modernǎ a terapiei bolii carioase. Principii generale de tratament. Etapele tratamentului restaurator al cariei dentare. Caria dentară este cauzată de procese multifactoriale, iar tratamentul ei trebuie să reflecte acest lucru. În general tratamentul implică un tratament preventiv ce include controlul tratament preventiv ce include controlul plăcii, utilizarea fluorurilor şi dieta, precum şi un tratamentul chirurgical restaurator.plăcii, utilizarea fluorurilor şi dieta, precum şi un tratamentul chirurgical restaurator. Preparaţiile moderne au la ora actuală un design conservativ şi urmăresc o serie de obiective cum ar fi: cavitatea să urmărească strict defectul produs de leziunea carioasă;cavitatea să urmărească strict defectul produs de leziunea carioasă;să fie menţinut ţesut dentar sănătos cât mai mult atât la marginile cavităţii cât şi la să fie menţinut ţesut dentar sănătos cât mai mult atât la marginile cavităţii cât şi la interior.interior.Tratamentul restaurativ cuprinde doua cai importante si anume: Neinvazivă:- restaurarea leziunilor cervicale necariogene

- sigilarea fisurilor

Invazivă:- tradiţional (tehnici neadezive) - modern (tehnici adezive)

În alegerea materialelor pentru restaurarea leziunilor carioase trebuie să se ţină seama de unii factori, cum ar fi:tiparul cariei;forţele ocluzale;capacitatea de a proteja structura dentară;fizionomia;dimensiunea cavităţii;factori socio-economici.

MODELUL MEDICAL DE TRATAMENTPOSIBILITĂŢI DE TRATAMENT PREVENTIV- Agenţii anti-microbieni pot avea capacitatea de a inhiba colonizarea şi adeziunea bacteriană, precum şi activitatea metabolică a acesteia.VACCINAREA: TEHNICILE ŞI CĂILE DE IMUNIZARE : Imunizarea pasivă; Imunizarea activăTRATAMENTUL MINIM INVAZIV PRIN RESTAURARI PLASTICE: Exereza dentinei patologice, realizarea formei de retenţie, forma de adeziune, finisarea marginilor cavităţii, curăţire a cavităţii.DESCRIEREA TEHNICILOR MINIM INVAZIVEAir PolishingAir AbrasionSigilanţiiTehnica Restaurării Preventive PosterioareCavitatea ocluzală restrânsăCavităţi aproximaleCavităţi cervicale şi radiculare

CURS 6. Opţiuni terapeutice în cazul leziunilor carioase în funcţie de riscul cariogen, localizarea şi amplitudine leziunii şi dotarea tehnico-materială (terapia restaurativă cu materiale plastice versus terapia prin mijloace protetice) Terapia restauratoare cu materiale plastice a leziunilor cariogene este des utilizată în zilele noastre. Prin mijloacele moderne de tratament minim invaziv se conservă cât mai mult din ţesuturile dentare sănătoase şi, deasemenea gama largă de materiale adezive, biocompatibile pe care medicul o are la îndemână fac ca această tehnică de restaurare să primeze în faţa celei prin mijloace protetice.AMALGAMUL DE ARGINT. La scară mondială, amalgamul dentar este cel mai des folosit material pentru obturaţii directe, în special pentru dinţii premolari şi molari.-Indicaţiile obturaţiilor din amalgam;-Contraindicaţiile obturaţiilor din amalgam; RĂŞINI COMPOZITE. Răşinile compozite sunt utilizate din ce în ce mai mult în terapia restauratoare, ca urmare a tratamentului minim invaziv aplicat leziunilor carioase şi dorinţei pacienţilor de a avea restaurări estetice.-Compozitie, Polimerizarea răşinilor compozite;-Avantajele răşinilor compozite;-Dezavantajele răşinilor compozite;-Proprietăţile mecanice;-Proprietăţile fizice;-Proprietăţile biologice.-Indicatii, contraindicatii

INLAY-UL COMPOZIT. Dintre materialele plastice de restaurare, răşinile compozite oferă aspectul cel mai estetic. În realizarea inlayurilor compozite se preferă materiale universale sau posterioare, fotopolimerizabile, cu sistemele adezive din noua generaţie care au o capacitate îmbunătăţită de aderare la dentină, au cel mai bun comportament clinic.- Avantajele si dezavantajele inlay-ului compozit fata de restaurarea prin metoda directa.- Avantajele inlay-ului compozit fata de incrustatiile realizate cu alte materiale.- Indicatii si contraindicatii- Etapele restaurarii prin inlay compozit: Prepararea cavitatii, Indirect Amprenta si fabricare in laborator, Direct/indirect (semidirect) Fabricare in cabinet pe baza amprentei siliconice, Direct Fabricarea intra-orala, Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica), Tratamentul suprafetelor inlay-ului, Cimentare adeziva.

BIBLIOGRAFIE: ELEMENTE DE CARIOLOGIE. CRISTINA-ANGELA GHIORGHE, Ed. Pim, IAŞI , 2008„Diagnosis And Management Of Patients With High Caries Activity”. Iovan Gianina.Edit.Apollonia, Iaşi, 2002“Tratamentul minim invaziv al cariei dentare.” Sorin Andrian. Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2002„Restaurări Fizionomice Cu Materiale Plastice În Cariologie”. S.Andrian. Casa De Editură Panteon, Iaşi, 2000“Caria Dentara Exploziva”. St.Lacatusu. Ed.Cronica Iasi 1996“Caria Dentara. Problemele Mineralizarii”. St.Lacatusu. Ed.Junimea 1997 “Caria Dentara-Protocoale şi Tehnici”. S.Andrian., St.Lacatusu. Ed.Apollonia 1999