supravegherea infectiilor nosocomiale
TRANSCRIPT
SUPRAVEGHEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
ACTIUNI IN CAZUL UNEI IZBUCNIRI EPIDEMICE
2
SUPRAVEGHEREA STANDARDIZATA A BOLILOR TRANSMISIBILE
Supraveghere epidemiologica: Colectarea, prelucrarea, analiza si interpretarea
datelor, in scopul elaborarii politicilor de sanatate si pentru actiune/control;
Sistem de supraveghere a bolilor transmisibile: Ansamblul activitatilor de supraveghere, care sunt
integrate in sistemul de informatie sanitara sau survin in mod autonom.
Standard: norma/ansamblu de norme care reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma unui obiect, activitate, sistem.
3
Functiile esentiale ale supravegherii
Detectia cazurilor; Notificarea/raportarea ; Investigarea si confirmarea; Analiza si interpretarea; Actiune : - lupta/reactie
- politica - retroinformare
Sunt realizabile prin activitati de sustinere: - stabilirea unor norme (definitii de caz);- formare si supervizare;- punerea la punct a supravegherii de laborator;- comunicare;- gestiunea resurselor.
4
ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(1) definitii de caz :
clare adaptate coerente in intreg sistemul de supraveghere
mecanism de notificare: clar eficace periodicitate adecvata accesibila tuturor persoanelor si unitatilor incluse
analiza datelor : raspunda nevoilor; prezentare corecta utile in procesul decizional
5
ELEMENTE ALE SUPRAVEGHERII(2)
personalul implicat: o buna complianta la valorile sistemului de
supraveghere; aderare clara la activitatile de supraveghere
(interes si sustinere a activitatilor care trebuie indeplinite)
dispune de resursele umane si materiale suficiente
bine pregatit; supervizat in mod adecvat.
Retroinformarea de la nivel intermediar si central : adaptata suficienta.
6
Supravegherea - obiective Monitorizarea tendinţelor INC; Identificarea necesităţilor de programe noi sau intensificate
şi evaluarea impactului măsurilor de control; Identificarea zonelor în care îngrijirea pacienţilor poate fi
îmbunătăţită şi în care se pot desfăşura studii epidemiologice amănunţite (respectiv analiza factorilor de risc).
Îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului clinic şi al altor lucrători din cadrul spitalului (inclusiv ale administratorilor) în ceea ce priveşte infecţiile nosocomiale şi rezistenţa antimicrobiană, astfel încât aceştia să aprecieze necesitatea acţiunilor preventive;
7
Tipuri de supraveghere
Supraveghere pasivă
Supravegherea activă (studii de prevalenţă şi incidenţă)
Supraveghere specializată (pe localizare, unitate, priorităţi)
8
Supraveghere specializata
tipul de infectie: cele mai grave (morbiditate, mortalitate, sechele), mai costisitoare, mai frecvente, pentru care există mijloace de prevenţie.
de sectoare: cele la risc crescut, cum ar fi ATI, oncologia, hematologia, neonatologia, chirurgia, datorită densităţii crescute a îngrijirilor şi manevrelor la risc
de priorităţi: de exemplu supravegherea în anumite sectoare pentru care s-au propus anumite acţiuni sau înaintea unor programe de formare, etc.
9
Etapele supravegherii
culegerea informatiilor si validarea lor prelucrarea datelor analiza datelor interpretarea rezultatelor comunicarea rezultatelor si a concluziilor – feedback
permanent si final formularea de propuneri de acţiuni de preventie
specifice (identificarea prioritatilor, masuri corective, noutati practice)
evaluare (pe parcurs si finala)
10
Supravegherea este un proces circular
1.Implementare supravegherii, definirea obiectivelor, colectarea datelor si analiza lor, interpretare
2. Feed back
3.Prevenire, decizie si actiune corespunzatoare
4. Evaluare impactului asupra infecţiilor nosocomiale prin supraveghere (a orientărilor) sau alte studii
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
11
Informaţii utile date administrative (de ex. nr. spitalului, data
internării), date suplimentare referitoare la factorii demografici de
risc (de ex. vârsta, sexul, gravitatea bolii iniţiale, diagnosticul iniţial, condiţia imunologică) şi la intervenţii (de ex. expunerea la dispozitive, proceduri chirurgicale, tratamente) pentru pacienţii infectaţi şi cei neinfectaţi,
prezenţa sau absenţa infecţiei: data izbucnirii, localizarea infecţiei, microorganismele izolate, şi susceptibilitatea antimicrobiană.
12
Validarea datelor
Înainte de introducerea datelor, informaţia va fi validată de un al doilea extractor;
Dacă se foloseşte colectarea computerizată a datelor, software-ul trebuie să efectueze verificări ale datelor introduse (fiecare variabilă colectată trebuie să fie codată conform protocolului);
Înainte de analizare, trebuie efectuată o validare retrospectivă a datelor pentru a se identifica datele lipsă, datele inconsistente, valori excepţionale / posibile erori, valori sau coduri inexistente.
13
Metode de culegere a datelor
Metoda Avantaje Limite
Observaţia Metoda prospectiva deci programabila Colectarea directa favorizeaza obiectivitatea
Consumatoare de timpInfluentata de modificari comportamentale (relatia observat/observator)
Interviul Aprofundarea întrebarilorReformularea întrebarilorExplicarea criteriilorExplorarea evenimentelor trecute
Raspunsurile pot fi sugerate de cel care realizeaza interviulRealitatea raspunsului in raport cu practica reala
Chestionarul de autoevaluare
Responsabilizarea celui chestionatReamintirea criteriilor de calitate care sunt necesare in activitatea practica
Creste volumul de munca a celui care completeaza chestionarul
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
14
Studii de prevalenţă
Avantaje Dezavantaje
RapidaRelativ puţin costisitoarePermite identificarea priorităţilorPermit detectarea tendinţelor temporale şi repetateIdentificarea sectoarelor/pacienţilor care necesită investigaţii particularePermite o eventuală identificare a factorilor de risc
Recoltarea de numeroase date într-un timp limitatTrebuie efectuate într-un interval scurt de timpDate limitate la perioada de observareDificil de comparat rata infecţiei între diferite instituţii, în absenţa unui efort metodologic şi analitic considerabilObişnuit, nu detectează infecţiile epidemiceSubiect cu numeroase erori bias; în general supraestimează rata infecţiilor asociate unei spitalizări prelungite
15
Studii de incidenţă
Avantaje Dezavantaje
Restrânsă la un sector/populaţie definită de pacienţiEforturi concentrate asupra unui tip de infecţie, ales în general în funcţie de posibilităţile de aplicare a măsurilor de prevenire indicateIdentificare validă a unui numitor adecvat, relativ flexibil, şi care permite combinarea cu alte metode de monitorizareAmeliorarea eficienţei supravegheriiPermite reducerea eforturilor globale a specialiştilor în prevenirea şi controlul infecţiilor
Colectează doar date privitoare la pacienţii/sectoarele selecţionate pentru supraveghereNu permite identificarea epidemiilor în afara populaţiei supravegheate
16
Calcularea ratelorRatele de prevalenţă Exemple
Nr. de pacienţi* infectaţi la momentul studiului / nr. de pacienţi studiaţi în acelaşi moment x 100
Prevalenţa (%) infecţiilor nosocomiale (NI) pentru 100 de pacienţi internaţi
Prevalenţa (%) infecţiilor tractului urinar (ITU) pentru 100 de pacienţi internaţi
Nr. de pacienţi infectaţi la momentul studiului / nr. de pacienţi expuşi în acelaşi moment x 100
Prevalenţa ITU (%) pentru 100 pacienţi cu catetere urinare
Ratele de atac
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de pacienţi studiaţi în aceeaşi perioadă x 100
Rata de atac (%) a ITU pentru 100 pacienţi internaţi
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de pacienţi expuşi în aceeaşi perioadă x 100
Rata de atac (%) a plăgii operate (PO) pentru 100 pacienţi operaţi
Ratele de incidenţă
Nr. de infecţii noi apărute într-o perioadă / nr. de zile de internare a pacienţilor x 1000
Incidenţa septicemiilor (BSI) pentru 1000 de zile de internare
Nr. de infecţii nosocomiale nou apărute asociate dispozitivelor / totalul de zile de funcţionare a dispozitivului x 1000
Incidenţa pneumoniei asociate ventilaţiei pentru 1000 de zile de ventilare
17
Avantajele implementării
Asistenţă tehnică şi metodologică; Asigurarea respectării normelor şi practicilor clinice în
vigoare; Evaluarea importanţei supravegherii (o legitimitate
sporită) pentru a încuraja participarea; Facilitarea schimburilor de experienţă şi de soluţii; Promovarea cercetării epidemiologice, inclusiv
analizarea impactului intervenţiilor; Asistarea statului în estimări la scară largă pentru a
facilita alocarea resurselor la nivel naţional şi internaţional.
18
Criterii pentru evaluare periodică
Simplicitate / flexibilitate / acceptabilitate Promptitudine (este reacţia suficient de promptă
pentru a fi utilă?) Utilitatea (în ceea ce priveşte priorităţile, impactul,
etc.) Eficacitate / eficienţă
19
Criterii de evaluare a rezultatelor Confidenţialitatea: a fost ea oare respectată? Este compatibilă cu
utilizarea rezultatelor în scopuri preventive? Schimburile de informaţii şi publicaţii: sunt rezultatele dezbătute
în mod adecvat în cadrul departamentelor şi al spitalului, şi se regăsesc ele oare în contextul literaturii de specialitate?
Comparabilitate Relevanţă: populaţia aflată sub supraveghere este reprezentativă
pentru întreg spitalul, sau pentru un grup specific de pacienţi? Ajustarea / stratificarea riscurilor: sunt acestea adecvate? Dimensiune: se poate modifica perioada de supraveghere astfel
încât să se obţină un nr. suficient de pacienţi pentru a se asigura validitatea analizei?
Validitatea / Calitatea datelor: o evaluare a calităţii datelor trebuie efectuată periodic.
20
Supravegherea AES
Scop: reducerea riscului de infectie post expunere accidentala la produse biologice
Obiective: estimarea incidenţei accidentelor cu expunere la produse
biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar; evaluarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, materiale,
etc.); evaluarea respectării precauţiunilor universale; obţinerea de date standardizate la nivel national; responsabilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii
riscului expunerii la produse biologice şi a aplicării măsurilor corespunzătoare de prevenire a accidentelor
estimarea riscului de infecţie cu HIV, HBV, HCV, post expunere accidentală la sânge şi derivate.
21
Izbucnirea epidemică
Focar de infectie nosocomiala: 3 sau mai multe cazuri de infectie nosocomiala cauzate de acelasi tip de microorganism, care au aparut in aceiasi sectie si intr-o perioada de timp egala cu incubatia maxima specifica.
22
Etapele investigarii unei izbucniri epidemice
CAZURI NEASTEPTATE
IN
1IDENTIFI CARE
2.INVESTIGARE
3.PLANIFICARE
4. DEFINI RECAZ
5. I POTEZa 6. MASURI7.
COMUNICARE
CAZURI NEASTEPTATE
IN
1IDENTIFI CARE
2.INVESTIGARE
3.PLANIFICARE
4. DEFINI RECAZ
5. I POTEZa 6. MASURI7.
COMUNICARE
23
Planificarea investigaţiei
Anunţarea institutiilor/departamentelor cu responsabilitati in sistemul de supraveghere.
Stabilirea termenilor de referinţă ai investigaţiei. Nominalizarea unei echipe responsabila cu gestionarea evenimentului .Personalul de control al infecţiilor trebuie să facă parte din acest grup;
Confirmarea izbucnirii epidemice prin verificarea informaţiilor preliminare referitoare la numărul de cazuri, datele microbiologice disponibile, gravitatea situaţiei şi datele demografice ale persoanelor, locaţia şi momentul.
24
Rezultatul etapei descriptive
La finalul investigatiei descriptive, trebuie să fie posibila :
formularea unei ipoteze referitoare la tipul infecţiei (exogenă, endogenă);
identificarea sursei şi a traseului infecţiei; recomandarea şi implementarea
măsurilor iniţiale de control
25
Etapa analitica
Verificarea ipotezei de lucru prin investigatie epidemiologica analitica (caz-martor)
Precizarea modului de transmitere a caii (vehiculului)
Definirea grupelor de risc si a factorilor care au favorizat aparitia
26
Elaborarea raportului de investigare
Rezultatele investigatiilor epidemiologice descriptive
Rezultatele investigatiilor epidemiologice analitice
Recomandari de masuri de control si prevenire
Contine : Consideratii administrative ; Date stiintifice (clinice, de laborator,
epidemiologice) care completeaza istoria naturala a INC.
27
Implementarea masurilor recomandate
Este ultima etapa a investigatiilor Este in responsabilitatea autoritatilor
administrative ale unitatii sanitare Consta in implementarea masurilor de control
si prevenire, recomandate ca urmare a rezultatelor investigatiilor
28
Măsuri imediate de control
Tipul presupus al transmisiei Acţiune recomandată
Transmitere între persoane Izolarea pacienţilor şi precauţii luate în funcţie agentul/agenţii infecţioşi
Transmitere manupurtata Îmbunătăţirea spălării mâinilor
Agent transmis pe calea aerului Izolarea pacientului cu ventilaţie adecvată
Agent prezent în apă, transmis pe calea apei
Verificarea rezervelor de apă şi a tuturor containerelor cu lichid. Utilizaţi dispozitive dispensabile
Agent transmis pe cale alimentară Eliminarea alimentelor de risc