susanu monica finantepublice

8/18/2019 Susanu Monica FinantePublice

1/237

Conf.univ.dr. Monica SUSANU

FINAN E PUBLICE

Editura Didactic #i Pedagogic Bucure#ti


2/237

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Acte inevitabile #i necesare, „moartea i impozitele nu iart # i nuocolesc pe nimeni” , cum conchidea filozoful lucid #i cu destul am r ciune.

De fapt, la atât s-ar putea rezuma lunga #i cuprinz toarea cronologiea succesiunii feluritelor forme de impozitare.

* **

Propor &iile#i semnifica&ia evenimentelor de acum mai bine de un secol

#i jum tate îl îndrept

&eau pe cronicarul B lcescu s afirme c ele,

revolu&iile din 1848, au fost doar efectul , ocazia unor transform ri radicale,ale c ror cauze îns , sunt reprezentate de cele optsprezece veacurianterioare de istorie zbuciumat tr it de poporul român.

Propor &iile #i semnifica&ia evenimentelor din 1989 justific parafrazarea acestei motiv ri, întrucât deceniile scurse pe durataexperimentului comunist au preg tit, în am nunt #i cu dramatism,exploziile sociale #i politice din&rile delimitate de cortina de fier. În plus,radicalismul muta&iilor pe care le-au declan#at aceste evenimente confirm o butad consacrat , des formulat în epoc , potrivit c reia, comunismulnu este altceva decât drumul cel mai lung de la capitalism la … capitalism!

Timpul #i spa&iul localiz rii sale i-au h r zit României acela#i tragicdestin de pauperitate, #i aceea #i cenu#ie tranzi&ie c tre libertatea social #i desc tu#area economic .

Vechiul regim a confiscat #i a deturnat toate domeniile de la sensul #imenirea lor adev rat , a r sturnat flagrant toate ierarhiile de valori, pecare le-a mutilat #i le-a aservit unor foarte în#el toare #i nefaste forme f r fond.

Între acestea, se înscriu finan& ele publice, a c ror reconstruc&ie s-aimpus din chiar primele momente ale tranzi&iei, datorit dreptului #iobliga&iei acestui vast domeniu de reînscriere a societ &ii române#ti petraiectoria fireasc a economiei de pia &.

În primul rând , este necesar reconfigurarea unor no&iuni concrete #iimportante ca: veniturile, cheltuielile#i bugetul public, asigur ri sociale destat, împrumut #i datorie public #.a. Dezvolt rile prezentei lucr riinten&ioneaz s familiarizeze cititorul cu mecanismele #i subtilit &ilerela& iei biunivoce dintre cele dou entit &i fundamentale ale societ &iimoderne:- cet # enii , ca ansamblu de interese #i individualit&i distincte, ansamblu

func&ional în baza unui interes general comun #i în perimetrul unorprecise delimit ri de spa&iu #i de timp;

- statul, ca autoritate public suprastructural compus pentru a sluji #ia supraveghea evolu &ia nestingherit a economiei #i a societ &ii, cu


3/237

4

deplin respect #i protec&ie fa& de interesul singular al fiec rui cet &ean,precum #i fa& de interesul comun al tuturor membrilor comunit &ii.În al doilea rând , finan&ele publice con&in toate elementele care

preg tesc societatea post-comunist pentru integrarea real în clubulna&iunilor#i economiilor evoluate, dimpreun cu premizele unei dezvolt ri

durabile, care s garanteze fixarea doar în istorie a racilelor #i metehnelorcomuniste . Dintre cele patru criterii fundamentale de aderare, dou suntdesprinse dintre conceptele finan &elor publice – deficitul bugetar #i datoria public #, iar celelalte dou – rata infla& iei #i rata dobânzii , sunt desprinsedirect din practicarea unei anumite conduite în politica public de ordinfinanciar #i fiscal.

În al treilea rând , finan&ele publice con&in #i se bazeaz pe categoriicapabile s corecteze (sau/ #i s sanc &ioneze) comportamente, mentalit &i#i atitudini. Numeroasele #i variatele abord ri pe teme legate defenomenologia finan&elor publice demonstreaz caracterul formator aldisciplinei, care suscit interesul unui tot mai mare num r de anali#ti, dar#i nevoia unui public mereu mai larg de cet &eni, în inten&ia de valorificarea achizi&iilor#i premizelor con&inute de acest domeniu – în slujba afaceriisau comunit &ii proprii.

Demersul de fa&, aflat la cap tul unui amplu efort de revizuire #iad ugire a unor lucr ri anterioare, este subordonat tuturor acestora#tept ri, la care trebuie ad ugat o nuan& suplimentar : inten&ia ca, prinmodestele noastre mijloace, de a educa #i de a motiva consimmântulbilateral al entit &ilor anterior men&ionate – de a pl #ti , din parteacet &eanului, i – de a sluji , din partea autorit &ii publice.

Cât despre reu #ita acestui deziderat, numai cititorii lucr rii vor decidedac în&elesul motto-ului este absolut ori relativ.

Autoarea


4/237

5

SEC IUNEA 1

ELEMENTE INTRODUCTIVE ÎN TEORIA FINANELOR PUBLICE

Apari&ia statului pe fondul descompunerii forma&iunilor gentiliceprimitive a reprezentat un moment de crucial importan&, în îns #ievolu&ia societ &ii umane. Nevoile private, tot mai cuprinz toare #i maidiverse, s-au distan &at de nevoile comune, aflate, de asemenea, încontinu amploare #i a c ror satisfacere organizat a impus apari&ia #idezvoltarea raportului juridic special dintre stat#i cet &eni.

Suportul material#i financiar al func&ion rii acestui raport s-a constituitpe seama banului public , a c rui mobilizare#i dirijare au fost subordonateinteresului general. Un mecanism complex #i ramificat s-a format#i s-adezvoltat, ca expresie a generaliz rii rela&iilor b ne#ti, de forma institu&iilor#i principiilor ce compun politicile specifice ale oricrui stat modern #i careactiveaz pentru binele general al societ &ii.

Finan&ele publice ac&ioneaz înc de la apari&ia statului, pentruinstituirea #i clarificarea motiva&iilor #i resorturilor în baza c rora bunulpublic se acumuleaz #i, apoi, se administreaz pentru buna func&ionare araportului stat-societate.

Cu toate acestea, ca #tiin& #i disciplin de studiu economic finan&elepublice s-a autonomizat relativ recent, ca derivat a achizi&iilor din maimulte #tiin&e, dar #i cu interferen&e hot râtoare în toate domeniile vie&ii #iactivit &ilor social-economice.

Cuprins:TEMA I - Finan!ele publice – Introducere "i precizarea no !iunilorTEMA II - Principalele func!ii ale finan!elor publiceTEMA III - Structura mecanismului financiarTEMA IV - Principii, coordonate "i determinan !i de politic % financiar %

TEMA I

FINAN ELE PUBLICE – INTRODUCERE( I PRECIZAREA NOIUNILOR

În toate fazele de evolu&ie istoric , statul mobilizeaz la dispozi&ia sa obun parte din avu&ia na&ional , în scopul realiz rii func&iilor sale.

În procesul mobiliz rii, repartiz rii #i utiliz rii fondurilor bne#ti alestatului se nasc rela &ii sociale de reparti&ie, având ca factori – pe de oparte, statul, iar pe - de alt parte, diferitele categorii sociale.

Rela&iile sociale de natur economic #i în expresie b neasc ,ap rute cu prilejul valorificrii fondurilor bne#ti la dispozi&ia statului, suntcunoscute ca rela& ii financiaresau finan& e publice.


5/237

6

Cu cercetarea acestor complexe rela &ii rezultate din aplicarea regulilor#i opera&iunilor privitoare la banul public se ocup o disciplin #tiin&ific ,individualizat din #tiin&a economic sub titulatura de finan& e publice, aflat în strânse raporturi cu numeroase alte #tiin&e axate pe cercetarea #tiin&ific – în general, #i pe cercetarea social-istoric , politic #i economic – în

special.Cuvinte cheie

Ä finan&e publice Ä autoritate public Ä venituri publice Ä cheltuieli publice Ä stat – societate Ä transfer de valoare Ä transfer de putere de cump rare Ä prelev ri

Cuprins1.1. Etimologie "i delimit%ri conceptuale1.2. Fundamentul economic al finan !elor publice1.3. Finan!ele publice "tiin!% "i disciplin % de studiuElemen te de istoriog rafie $i doctr in f inanciar

1.1. ETIMOLOGIE( I DELIMIT*RI CONCEPTUALE

Potrivit unei defini&ii general acceptate, prin finan # e publ ice suntdesemnate acele rela !ii sociale-economice b %ne"ti menite s % constituie, s % repartizeze "i s% gestioneze fondurile aflate ladispozi !ia agen !ilor economici "i a statului, în scopul realiz %riiprincipalelor atribu !ii ale statului ca autoritate public %.

Etimologia termenului este mult mai veche, dateaz din antichitate, dela o serie de expresii în latin , „fiare, finis, financia pecuniaria” , pentrusensurile de solu &ionare a unor diferendumuri legate de bani, de achitare aunei obliga&ii b ne#ti la o scaden& fixat de autorit &i, de plat propriu-zis a unei sume de bani. În timpul împ ratului Octavian August au fost înfiin&ate „fiscus caesari”, devenite ulterior administra&ia general aimpozitelor #i taxelor din imperiu, având structuri teritoriale adecvate #iconduse de c tre demnitari anume îns rcina&i, numi&i „fisci procurator”.1

În Fran&a medieval circulau expresiile „finances”#i „financiers” , sau „hommes de finances” pentru a desemna gospod ria public #i arenda#iide impozite ai regelui ca lucr tori desemna&i în administrarea patrimoniuluistatului.

Termenul englezesc „finance” însemna suportul financiar al uneiafaceri, companii sau al unei persoane.

Tot legat de bani a fost #i expresia german „Finantz” frecvent însecolele XV- XVII, când „Finantzer” era numit persoana care oficia


6/237

7

cam ta sau alte forme de împrumuturi oneros remunerate la scaden &estabilite.

Cu timpul, expresia finan # e s-a îmbog &it în con&inut, accep&iunea sa aintegrat toate rela&iile #i opera&iunile b ne#ti legate de constituirea #iadministrarea unor resurse financiare care sus &in #i finan&eaz activitatea

autorit &ii publice în interesul general al colectivit &ii. În vorbirea curent no&iunea de finan& e este frecvent identificat cuaceea de bani sau resurse în bani, indiferent de subiectul raporturilor deformare #i circula&ie sau de administrare a acestora.

Dar nici speciali#tii în materie nu împ rt #esc opinii la unison asupraacestor rela &ii, considerându-le un domeniu foarte cuprinz tor alinterac&iunii între comunitate#i autoritatea public în leg tur cu resurselefinanciare publice. Astfel, se includ în categoria finan&elor publiceurm toarele:

a) raportu rile soc iale de natur economic , pentru c privesc toaterela&iile create în procesul de constituire, dirijare #i control al banuluipublic;b) fond uri le b ne $t i aflate la disp ozi # ia statulu i , unde se includtoate prelev rile încasate, ca venituri #i orientate apoi, ca cheltuieli aleautorit &ii publice;

c) cadrul jur idic $i metodele conc rete de admin istrare a banului publ ic , pentru c se refer la actele de dispozi &ie autoritar #i/saucontractual , cu care statul î #i constituie propriile resurse preluând ladispozi&ia sa o consistent parte a produsului intern brut;

d) m surile con crete de interven # ion ism s tatal în eco no mie $i însocietate , concretizate într-o anumit orientare #i construc&ie a politiciifiscale #i bugetare.

Oricare din aceste accep &iuni sau defini&ii permite o subscriere asensului #i a celorlalte, ajutând la o mai bun în&elegere a fenomenelorfinanciare #i a raporturilor care le condi&ioneaz .

Constituite în toate timpurile#i sub form valoric b neasc , finan&elepublice au evoluat continuu #i firesc o dat cu evolu&ia îns #i a societ &iiumane. Prin distribuiri#i redistribuiri de resurse b ne#ti care se realizeaz între persoanele fizice #i juridice în baza cadrului decizional al autorit &iipublice centrale #i/sau locale, este afectat direct sau indirect – întreagaeconomie na &ional , dar #i membrii societ &ii, considera&i în ansamblu sauindividual.

Cercetarea#tiin

&ific din perspectiva juridic a no

&iunii de finan

& e

publice surprinde evolu&ia major a dou viziuni:• cea clasic % dateaz din perioada liberalismului politic de la confluen&a

secolului al XVIII-lea#i al XIX-lea, când func&iile statului erau strict celetradi&ionale, iar în economie implicarea acestuia era totalcontraindicat ; potrivit conceptului de „guvern ieftin”, venitul na&ionalurma s fie folosit pentru dezvoltarea activit &ilor industriale #icomerciale, finan&ele publice trebuind doar s asigure fondurinecesare pentru corecta func &ionare a institu&iilor publice;

• cea modern % corespunde unei epoci în care statul a început #i s-aafirmat cu o tot mai evident influen& în toate procesele sociale #i

economice ale comunit &ii; fiind inaugurat odat cu evenimentele


7/237

8

premerg toare primei conflagra&ii mondiale, implicarea statului s-aamplificat #i s-a diversificat permanent, iar în prezent dep #e#tecovâr #itor preocuparea consacrat prin raporturile de procurare-alocare resurse financiare în interes public.Ca observa &ie2 de importan& major , #i care &ine cont #i de evolu&iile

actuale legate de integrare #i de tranzi&ie, trebuie semnalat o percep &ieaparte #i cuprinz toare asupra rela &iilor financiare de acest gen. Cu altecuvinte, „… în perioada contemporan , finan& ele publice nu mai suntpercepute ca forme ale bog &iei unui stat, deturnate din circuitul economicreal, la dispozi&ia statului …”, ci sunt considerate „… doarfonduri publice care se gestioneaz prin intermediul administra&iei publice, în vedereasatisfacerii nevoilor publice”.

În via&a social-economic ac&iunile prin care statul se implic sedesf #oar prin complexe structuri #i ierarhii, care ordoneaz în dublusens variatele raporturi de constituire #i administrare a resurselorfinanciare publice:

1. când aceste resurse se formeaz ca venituri publice, prinpreluarea unei anumite p r &i din veniturile agen&ilor economici,#i2. când aceste resurse finan &eaz cheltuielile publice, menite s

realizeze multiplele scopuri urm rite prin politicile sectorialeguvernamentale.

Detalierea conceptului de finan& e publice prilejuie#te totodat deta#area sa fa & de utilit &ile generale ale banilor, astfel:

- reprezint un transfer de produs intern brut de la agen &ii economicic tre bugetul statului;

- transferul nu comport un echivalent direct #i imediat, ci este untransfer de putere de cump rare, pentru c plata impozitelor #i ataxelor nu le confer pl titorilor drepturi concrete, speciale sauimediate;

- autoritatea public beneficiar a acestor pl &i, dar #i responsabil cu administrarea lor ca resurse financiare publice, nu are obliga &iade a acorda contrapresta &ii punctuale pl titorilor de taxe#i impozite.

În acela#i timp, sumele de bani gestionate de c tre stat ca finan& e publice sunt cu caracter reversibil, în sensul c revin întregii popula&ii subforma implement rii multiplelor atribu&ii ale statului. În general îns , acestefonduri se caracterizeaz prin nerambursabilitate #i concur la formareabugetului de stat, de unde se efectueaz diferite aloc ri de ordin economic

#i social. De

#i finan

&e, fac excep

&ie de la specificul de nerambursabilitate

garan&iile depuse de administratorii de bani, precum #i subscrierile la împrumuturile de stat.

1.2. FUNDAMENTUL ECONOMIC AL FINANELORPUBLICE

Statul î #i realizeaz multiplele sale sarcini prin mobilizare de resurse#i prin alocare de cheltuieli. Cu alte cuvinte, reparti&ia sarcinilor publice dela stat se concretizeaz în obliga&ia fiscal stabilit în mod specific pentruo &ar #i o anume etap istoric ; tot astfel, #i cheltuirea resurselor are loc


8/237

9

în manier specific , potrivit cu o anume ierarhizare a priorit &ilor depolitic general .

A#adar, mobilizarea, repartizarea #i utilizarea banului public este unproces amplu #i complex care antreneaz în ac&iune urm torii factori:

o pe de o parte, statul, ca autoritate public #i subiect privilegiat în

acest raport de drept, c ruia i se transfer , odat cu o parte dinavu&ia na&ional , #i o parte din puterea de cump rare a agen &iloreconomici #i a popula&iei, în baza unui complex cadru de prelevarediferen&iat ;

o pe de alt parte, societatea , ca ansamblu de agen &i economici dar#i indivizi lua&i separat, c rora se re-transfer aceste fonduri prinvariatele forme de exercitare a atribu&iilor statului.

„Transferurile de putere de cump rare3 #i redistribuirea de venituri#iavere mijlocite de finan&e nu sunt un scop în sine, ci un mijloc prin care seurm re#te: ocuparea cât mai deplin a for &ei de munc , reciclareadisponibilit &ilor b ne#ti temporare din economie, combaterea fenomenelorinfla&ioniste, evitarea îndator rii peste m sur a &rii fa& de str in tate,asigurarea echilibrului financiar#i a celui monetar, realizarea - în ultim instan&, a echilibrului general, economic”.

De#i circumscrise rela&iilor b ne#ti în general, finan&ele publicevizeaz , în accep &iunea analizei de fa&, numai acele rela &ii bazate pe principiul prelev #rii f #r # contrapresta & ie la fondurile b#ne ti ale statului i pe principiul aloc #rii cu titlu nerambursabil a acestor fonduri c tre diver #ibeneficiari.

Îndeplinirea cumulativ a urm toarelor condi !ii realizeaz focalizareasensului de finan&e publice în contextul de rela&ii b ne#ti în general:

a) transferul de valoare în form# b#neasc # dintre cei doi factoriantrena & i în valorificarea fondurilor publice s# semnifice simultan $i untransfer de putere de cump #rare – de pild , actele de vânzare-cump rarea unor bunuri, sau plata salariilor ori a altor forme remuneratorii au oexpresie b neasc , dar, întrucât nu indic #i transfer al puterii decump rare, nu pot fi categorisite ca rela&ii financiare din grupa finan&elorpublice;

b) transferul de valoare nu implic # un echivalent materializat încontrapresta & ie direct #, imediat # sau individualizat # - rezult c nici unpl titor de impozite nu va putea pretinde de la stat o presta &ie anume caechivalent al sumei prelevate, #i nici aloca&iile bugetare nu suntcondi

&ionate de v rs mintele celor care au constituit veniturile publice;

c) transferul de valoare i de putere de cump #rare este, prinexcelen, cu caracter nerambursabil – de#i intr în categoria finan&elorpublice, fac excep&ie de la acest caracter subscrierile la împrumuturile destat, precum #i transferurile din fondurile publice în condi&ii explicite derambursare, a #a cum se efectueaz acestea c tre diferite persoane fizice#i juridice.

Structura rela !iilor financiare a#a cum sunt acestea abordate definan!ele publice include urm toarele:

- rela # i i le financiare clasice , denumite #i în sens restrâns, ca punctde început al finan&elor publice, odat cu apari&ia #i evolu&ia statului

#i a func&iilor sale tradi&ionale, pentru c reflect în modul cel mai


9/237

10

relevant transferul nerambursabil #i f r echivalent de resurseb ne#ti a#a cum sunt constituite fondurile bugetului de stat #i celeextrabugetare;

- rela # i i le financiare de credit , ca prim extensie a acestui transferde resurse financiare, îns cu titlu rambursabil #i pe o perioad

determinat , a#a cum opereaz în principal institu&iile bancare;- rela # i i le financiare de asigurare , o a doua extensie atransferurilor, cu titlu obligatoriu sau facultativ#i în schimbul uneipresta &ii ulterioare pe care o condi&ioneaz un fenomen viitor,posibil, dar aleatoriu; astfel se constituie fondurile de asigurarepentru r spundere civil #i pentru pensia suplimentar .

Extensia sensului clasic al finan&elor publice marcheaz totodat extensia #i diversificarea sarcinilor statului fa& de individ #i colectivitate,precum #i a formulelor de implicare a statului ca autoritate public , în via&asociet &ii.

1.3. FINAN ELE PUBLICE –( TIIN * ( I DISCIPLIN* DESTUDIU

Tratarea finan&elor ca #tiin& #i disciplin de studiu î #i are suportul peatentele #i numeroasele analize #i considera&ii ale economi#tilor #iteoreticienilor precursori, concentra&i asupra subtilit &ilor tuturorfenomenelor de natur social , politic #i economic . Aportul numero#iloranali#ti #i speciali#ti de-a lungul timpului const în concluzii#i observa&iicare au îmbog &it sistematic volumul de cuno#tin&e, prin generaliz rilevaloroase #i principiile viabile statuate. Astfel s-a deslu#it #i s-a extins

raportul direct de cauzalitate între autoritatea public # #i finan& ele publice,prin cunoa#terea legit &ilor descoperite #i valorificate între finan&e #i bani,prin definirea clar a categoriilor #i structurilor acestora, pe baza studiilor#i metodelor specifice de abordare #i cercetare.

„Ca #tiin&4, finan # ele publ ice s tudiaz activ itatea st atu lu i încalitatea sa de uti l izator al un or tehn ici speciale , a#a numite financiare:cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget etc.Abordarea modern pentru aceast #tiin& combin abordareaeconomic , potrivit c reia economia financiar a statului ar fi cea mai înalt form a comunit &ii economice obligatorii – cu abordareasoc io logic …”

Obiectul preocup rilor focalizate de aceast #tiin& se poate desprindedin dou concep&ii mari de tratare:

a) european #, care sus &inea c studiaz regulile fundamentale,organele #i procedurile care permit colectivit &ilor publice îndeplinirea tuturor atribu&iilor cu ajutorul mijloacelor financiare,#i

b) american#, care consider c obiectul finan&elor publice îlconstituie faptele, principiile, tehnicile#i efectele procur rii #icheltuirii fondurilor bne#ti de c tre organele guvernamentale,precum #i ale administr rii datoriei publice.

Nota comun a ambelor concep &ii se afl în considerarea veniturilor #ia cheltuielilor publice drept componente esen&iale ale finan&elor publice, pede o parte – iar pe de alt parte, intermedierea financiar între stat #i


10/237

11

societate se desf #oar în regim de drept public. Leg tura de condi&ionaredirect , între stat #i finan&ele publice are un caracter suprastructural, cuconsecin&e - de asemenea directe – asupra tuturor celorlalte categorii deraporturi din societate.

Sesizând #i aprofundând impactul social #i economic pe care îl

determin fenomenele financiare asupra întregului ambient, tiin& afinan& elor s-a ramificat în forma unor complexe institu&ii #i instrumentefinanciare, a inspirat reglement ri #i normative cu caracter financiar, iartehnicile #i metodele specifice de lucru au fost asimilate, încorporate înmecanismul de conducere macroeconomic .

La rândul s u, fresca social-economic în general a determinat, înbaza principiului de feed-back, o îmbog &ire a #tiin&ei finan&elor, sus &inândteoretic o tot mai adânc interven&ie a statului în rosturile sociale #ieconomice, pe calea impozitelor, taxelor, aloca &iilor bugetare, al turi depre&uri #i tarife, de credit #i dobânzi, ca instrumente caracteristiceeconomiei de pia&.

Ca obiect de s tudiu al $tiin # ei econom ice numit finan& e publice îlreprezint urm toarele:- rela&iile economice care se formeaz în procesul valorific rii

fondurilor financiare publice, aici intrând constituirea, repartizarea #iutilizarea acestora de c tre toate institu&iile de drept public;

- metodele de dimensionare, stabilire #i încasare a veniturilor publice,precum #i de angajare #i efectuare a cheltuielilor publice, pentru #i dinfonduri bugetare #i extrabugetare;

- plasarea #i rambursarea împrumuturilor de stat, precum #iadministrarea datoriei publice;

- criteriile avute în vedere la fundamentarea op&iunilor bugetare, ca #ipriorit &ile respectate de planificarea #i prognoza financiar aplicate deautoritatea public ;

- evaluarea eficien&ei economice #i sociale în valorificarea fondurilorpublice, a#a cum se desprinde aceasta prin raportarea la efortul financiarefectuat.

Fondurile publice se formeaz în mod preponderent din prelev ri cuconstrângere, f r contrapresta &ie #i cu titlu nerambursabil din patrimoniultuturor pl titorilor. Aceste prelev ri trebuie stabilite de o autoritatecompetent #i s îmbrace o form juridic adecvat , care s le fac opozabile tuturor membrilor societ &ii. De aceea este #i explicabil strânsaconexiune între finan

&e

#i dreptul administrativ, precum

#i între finan

&e

#i

dreptul constitu&ional. A#adar, ca ramur a dreptului public, finan!ele publice studiaz %

regulile "i opera !iunile privitoare la banul public , de unde #i dublaabordare, economic #i juridic , a acestei discipline.

Finan&ele publice se afl îns în strâns leg tur #i cu politica.Justificarea const în aceea c , partidele aflate la putere – sau încompeti&ia pentru putere, î #i includ în propriile programe de guvern mântcoordonatele politicii financiare a statului. Datorit folosirii instrumentelorfinanciare de c tre autoritatea public se intervine nu doar în domeniuleconomic, ci #i în cel social – politic, fapt ce explic p rerile acelor


11/237

12

speciali#ti care consider finan&ele o #tiin& mai mult politic decât unaeconomic .

Aceste raporturi strânse cu dreptul public #i #tiin&ele politice, dar #i cueconomia politic , cu managementul #i economia de ramur , definesc#tiin&a finan&elor ca o #tiin& de grani&, datorit similitudinilor sau doar

interferen&elor cu multe discipline ce studiaz chestiuni economice, sociale#i politice: finan&ele firmelor, moned #i credit, asigur ri interne #iinterna&ionale, rela&ii valutar – financiare interna&ionale, asigur ri sociale,sistem fiscal, etc.

Din oricare perspectiv a disciplinelor cu care nu doar se învecineaz ,ci se #i întrep trunde, cercetarea de ordin financiar respect #i parcurgetoate fazele consacrate ale oric rui studiu #tiin&ific.

Specificul observa&iilor, analiza corela&iilor #i valorificarea deperspectiv a informa&iilor specifice pe care le ofer î #i manifest influen&ele ramificate în toate domeniile vie&ii social-economice. Pentruaceste motive, #tiin&a finan&elor publice fundamenteaz atât eficien&amanagementului guvernamental, cât #i maturitatea func&iei bidimensionalepe care o îndepline #te fiecare individ,#i anume, func&ia de aleg tor #i decontribuabil în acela#i timp.

TEM* DE SEMINAR: ELEMENTE DE ISTORIOGRAFIE' I DOCTRIN ) FINANCIAR ) Locul actual al finan&elor publice în via&a social-economic este

rezultatul firesc al extensiei permanente a finan&elor clasice, tipiceliberalismului din capitalismul premonopolist al secolelor XVII – XVIII, pân la finan&ele moderne de ast zi, ca stadiu care a debutat în secolul XIX #ise anun & de durat în viitor.

Istoricul finan&elor publice plaseaz începuturile în aceea #i epoc de apari&ie #i dezvoltare a sclavagismului, odat cu descompunereaforma&iunilor gentilice #i închegarea unor noi forme de autoritate #iconstrângere.

Doctrina stabile#te originile finan&elor în îns #i principiul de baz alexisten&ei umane, principiu potrivit c ruia scopul este ob &inerea maximuluide randament cu un minim de efort. Activitatea public î #i are explica&ia îninsuficien&a efortului individual de a satisface anumite cerin&e cum ar fi:ap rarea în fa&a inamicului, organizarea #i practicarea cultului, vân toareapentru procurarea hranei sau pentru motive expansioniste. Astfel s-aconturat cu timpul o delimitare a: nevoilor private, cele strict limitate laindivid#i posibil de acoperit prin ini&iativa #i efortul propriu –#i nevoilepublice, expresii ale unei colectivit &i de interese #i a c ror acoperireimpunea ini&iativa colectiv #i sprijinul organizat, institu&ionalizat.

Statul apare astfel ca form superioar de organizare #i conducerea cooper rii interumane, înf ptuit pentru a realiza nevoi #i interesepublice #i ordonat pe structuri complexe, ierarhizate central #i local.

Finan&ele publice studiaz condi&iile de func&ionare a sectoruluipublic, din perspectiva veniturilor#i a cheltuielilor impuse#i efectuate ca

suport al atribu&iilor statului.


12/237

13

Omniprezen&a statului în via&a economic #i social de azi, taliasectorului public care a cunoscut o spectaculoas extensie mai ales înultimele decenii – se poate m sura prin volumul cheltuielilor publice înprodusul intern brut, care a crescut de peste patru ori, în condi &iile tripl riiprodusul intern brut, a#a cum s-a realizat în principalele state membre

OCDE. În prezent statul furnizeaz presta &ii în variate domenii, efectueaz achizi&ii pentru o multitudine de scopuri#i intervine prin pârghii specificefinanciare #i de reglementare, în corectarea deficien &elor inerente alepie&ei.

F r a efectua o demarca &ie tran#ant a fazelor de evolu&ie,istoriografia asociat finan&elor publice re&ine urm toarele etape mari:

a) Perioada liberal % (capitalismul premonopolist).Teoreticienii contemporani acestei perioade sus &ineau suprema &ia

ini&iativei private în activitatea economic , iar interven&ia statului trebuia s fie, pe cât posibil, neutr .

Aceast teorie a fost lansat #i dezvoltat de Francois Quesnay, Adam Smith, Jean Baptiste Say care conturau ca rol al statului doar peacela de a asigura cadrul pentru votarea #i respectarea legilor #i pentruac&iunea indivizilor, conform clasicului principiu “laissez faire, laissezpasser, le monde va de lui m ' me”...

Interven&ia statului era limitat la acele servicii care derivau dinfunc&iile sale tradi&ionale (armat , administra&ie general , construc&ia #i între&inerea lucr rilor publice, etc.) #i care nu puteau fi îndeplinite dinini&iativ privat .

Câteva din principiile care s-au impus în aceast perioad au fost:- limitarea cheltuielilor publice: socotite ca un r u necesar, acestea

trebuiau s -#i p streze limitele numai pentru a sus &ine acele servicii carenu puteau fi asigurate de întreprinz torii particulari; de aceea, oricedep #ire a cheltuielilor pentru interese publice (armat , ordine intern ,etc.), era calificat ca risip ;

- neutralitatea impozitului: singura destina&ie a acestuia consta în aasigura statului mijloace de finan&are a cheltuielilor sale, astfel încâtcheltuielile cu caracter economic sau social erau complet excluse;

- respectarea echilibrului bugetar anual: conform acestui principiu seexcludea orice idee de excedent sau deficit, socotite agravante pentrumediul de dezvoltare a ini&iativei private; astfel: deficitul, rezultat dindefectuoasa administrare a cheltuielilor, putea fi acoperit prin crea&ie demoned , care îns ar fi generat infla

&ie; prin împrumut, ar fi generat

bancruta statului din dificultatea de a stinge împrumutul #i de a achitadobânda, f r a mai men&iona reportarea datoriilor în perspectiv istoric asupra genera &iilor viitoare; excedentul, putea rezulta dintr-o defectuoas tezaurizare de bunuri în detrimentul ini&iativei private care, cu mai mult ra&ionalitate, altfel ar fi putut beneficia de excesul de prelev ri;

- limitarea împrumutului la circumstan&e excep &ionale: deriv dinprincipiul anterior#i confirm ideea de a se recurge la împrumuturi numai în situa&iile de for & major , când statul necesit rapid suplimentarearesurselor sale financiare #i nu se poate adopta o solu &ie alternativ .


13/237


14/237

15

#i necesitatea de coordonare a politicilor guvernamentale, pe fondulfenomenelor integra&ioniste #i ale globaliz rii.

Lista adnot %rilor:1 aguna D. D., „Tratat de drept financiar #i fiscal, Ed. All Beck, Bucure #ti, 2001, pag. 90.2 Chiric % L., Alexandru B., „Finan (e publice, contabilitate bugetar % #i de trezorerie”, vol. I, Ed.Economica, Bucure #ti, 2002, pag. 183 aguna D. D. – Op. cit, pag. 214 aguna D. D. – Op. cit, pag. 15 - 16

TEMA II

PRINCIPALELE FUNCII ALE FINANELOR PUBLICE

În afara caracterului istoric , trebuie avut în vedere #i caracterulobiectiv al finan&elor publice, în sensul c aceast categorie de rela &iisocial-economice func&ioneaz independent de voin&a sau deciziaindividual , dar pentru sarcini #i obiective direct legate de interesul generalal societ &ii.

Finan&ele publice opereaz ca mediatori între autoritatea public #icet &eni, prin func&iile pe care acestea le exercit , ca manifestare direct #icomensurabil a con

&inutului

#i finalit

&ii lor în procesul de reproduc

&ie

social .Dou motive explic ac&iunea celor dou func & ii :1) necesitatea constituirii unor fonduri financiare pe surse diferen&iate

de provenien&, pentru finan&area unor cheltuieli alocate pe destina &ii,conform priorit &ilor selectate la un moment dat de managementulguvernamental; aceasta sus &ine func & ia de reparti & ie;

2) necesitatea exercit rii unui control riguros asupra randamentuluisocial #i economic al ambelor opera&iuni, control exercitat de c tre stat, înnumele #i pentru întreaga na &iune; aceasta sus &ine func & ia de control .

Ambele func&ii opereaz concomitent #i se intercondi&ioneaz .

Cuvinte cheie

Ä func&ia de reparti&ie Ä constituire #i repartizare Ä instrumente financiare Ä instrumente bancare Ä pârghii economico-financiare Ä fond de acumulare (dezvoltare) Ä fond de consum Ä func&ia de control


15/237

16

Cuprins:

2.1. Func !ia de reparti !ie2.2. Func !ia de controlAbord ri teoretice privin d in terven # ionismu l s ta ta l

2.1. FUNC IA DE REPARTI IE

Sus&inând amploarea interven&ionismului statal din perioadacontemporan , teoriile moderne ale finan&elor publice opereaz onuan&are a rolului pe care îl are autoritatea public în satisfacereacerin&elor sociale. De pild , o concuren& imperfect , dublat de risc,incertitudine sau de informa&ii incomplete, amplific imperfec&iunile pie&ei #inecesit corec&ii în alocarea resurselor, astfel impunându-se, rolul alocatival guvernului . Repartizarea veniturilor #i a bun st rii se realizeaz de pepremize care, în mod logic

#i legic, genereaz inechit

&i, chiar

dezechilibre, f când oportun manifestarea rolului distributiv al guvernului . Întreaga activitate social-economic se desf #oar dup reguli #i normeimpuse prin rolul de reglator al guvernului , iar coordonarea politicilorsectoriale cu m surile de politic macroeconomic are loc prin exercitarearolului stabilizator al guvernului .

Oricare din aceste roluri sunt atribu&ii care se exercit de c treautoritatea public prin administra&ia central #i local #i const învânzarea de bunuri #i prestarea de servicii, a c ror utilitate este acoperireamultiplelor cerin&e sociale.

„Economia public #1 cuprinde fluxuri de venituri repartizate în cadrul

procesului de distribuire a veniturilor din economia real # stabilite prindecizie public #…” i „în urma redistribuirii veniturilor publice pedestina& ii…”.

Tot mai variatele bunuri #i servicii pe care statul este obligat s leofere potrivit normelor moderne de func&ionare ale unui stat democraticimplic o laborioas activitate de colectare #i, ulterior - sau chiarconcomitent, de dirijare a resurselor financiare publice. Aceast activitategenereaz fluxuri financiare complexe, al c ror con&inut economic estepertinent în toate fazele ciclului economic, în sensul c include produc&ia,circula&ia – schimbul, consumul.

Reparti&ia este faza cu cea mai manifest form de exercitare a unorfenomene financiare cu impact covâr #itor asupra tuturor sectoarelor vie&iisocial-economice.

De#i comport dou faze separate cu o anumit ordonare,constituirea de resurse financiare publice #i repartizarea acestora pedestina& ii – trebuie subliniat întrep trunderea, intercondi&ionarea lor.


16/237

17

2.1.1.Constituirea resurselor financiare publice serealizeaz cu participarea diferen&iat a tuturor subiec&ilor economici:firme cu activit &i lucrative indiferent de forma de proprietate asupracapitalului social#i de forma juridic de organizare, institu&ii publice#iunit &ile subordonate, popula&ia, persoane juridice #i fizice rezidente înstr in tate, dar care ob &in venituri în&ara avut în vedere.Ponderea resurselor financiare care constituie banul public provine

din produsul intern brut dintr-o perioad determinat , secondat într-ooarecare m sur de prelu rile din avu&ia na&ional #i diferite transferuriprimite din str in tate. Concret, nomenclatorul surselor de alimentare afondurilor publice include impozitele#i taxele, contribu&iile obligatorii laasigur rile sociale #i la diverse fonduri speciale, amenzi, penalit &i,redeven&e din concesiuni #i închirieri, împrumuturi de pe pia&a intern sauextern de capital, dona &ii #i alte sume cu titlu incidental#i nerambursabiletc.

În func&ie de criterii specifice care se bazeaz pe o anumit capacitatede plat , subiec&ii economici provin din toate sectoarele sociale, inclusivdin rândurile popula&iei. Prin urmare, resursele financiare publice seconstituie prin distribuirea "i redistribuirea produsului intern brut, caproces unitar care antreneaz % statul, pe de o parte, "i diferitelepersoane fizice "i juridice – pe de alt % parte.

2.1.2. Repartizarea resurselor financiare publice esteprecedat în mod firesc de o evaluare #i ordonare a nevoilor colective dinperioada considerat , ierarhizate la rândul lor dup priorit &ile aceleiperioade. Este un truism afirma&ia c cererea de bunuri #i servicii colectivese afl într-o fireasc evolu

&ie, în timp ce oferta lor este îndeob

#te limitat

la un plafon determinat de resurse de finan &are.Faza de selectare a destina !iilor pe care s le urmeze resursele

disponibile genereaz fluxuri financiare de formachel tuiel i lor pu bl ice cudiferite obiective: educa&ie #i înv &mânt, s n tate #i cultur , asisten & #iprotec&ie social , construc&ii de locuin&e sociale, ap rare na &ional #iordine public , administra&ie #i rela&ii interna&ionale, ac&iuni cu caractereconomic #i altele.

De remarcat este modul diferit de alocare a resurselor financiare în&rile capitaliste dezvoltate, în care se acord prioritate domeniilor social-culturale, fa& de &rile în dezvoltare unde, o însemnat pondere din

aceste resurse, are ca destina &ie sus&inerea economiei, sau a ordiniipublice, #i abia apoi acoperirea cerin&elor social-culturale.Finalit &ile concrete ale cheltuielilor publice includ pl &i pentru salariile

angaja &ilor #i a diferitelor drepturi de personal, achizi&ii de materiale #iservicii, subven&ii #i transferuri pentru diferite categorii de persoane fizice#i juridice, investi&ii #i fonduri de rezerv etc.

Legat de redistribu irea veniturilo r , dou direc&ii mari sunt respectate în astfel de demers:

a) reparti&ia sau distribuirea primar # a veniturilor, care vizeaz persoanele cu un aport comensurabil #i direct productiv în munc #icapital, iar acest aport este #i unitate de m sur , #i


17/237

18

b) redistribuirea veniturilor , care vizeaz persoane ce nu au avutun astfel de aport; este vorba de #omeri, bolnavi, pensionari etc., precum#i de persoane cu venituri primare reduse, astfel încât devine necesar sprijinirea financiar din partea statului.

Ponderea semnificativ a autorilor de reper din literatura de

specialitate consider c suportul statului pentru categoriile aflate la sausub pragul de pauperitate î #i are explica&ia în concep&iile Keynesiste.Potrivit acestei doctrine, antrenarea persoanelor defavorizate în reparti &iaveniturilor stimuleaz consumul #i cererea global , m rirea gradului deocupare #i, în final, impulsioneaz toate activit &ile economice.

Distribuirea#i redistribuirea produsului brut ocazionate de repartizarearesurselor financiare publice reprezint rezultatul unor rela&ii care, întocmaica anterior, antreneaz statul #i diferitele categorii de persoane fizice #i juridice.

Atât ca volum, cât #i ca provenien& #i direc&ii de alocare, resurselefinanciare la dispozi&ia statului se afl într-o continu #i fireasc modificaresub ac &iunea conjugat a numero#i factori lega&i de m rimea produsuluiintern brut, de raportul între acumulare i consum, de priorit &ile avute învedere de c tre managementul guvernamental privind stabilirea #irealizarea obiectivelor de politic general #i sectorial .

Func&ia de reparti&ie a finan&elor are o dubl manifestare, atât pe planintern, cât #i pe plan interna&ional, de real importan& în contextul actualde vertiginoas propagare a interdependen &elor. Ca forme concrete, aiciintr în discu&ie mai multe opera&ii de procurare a unor resurse financiaredin exterior pentru completarea disponibilit #& ilor interne, cum ar fi: creditelecontractate pe pia &a financiar interna&ional , sumele primite ca ajutoare,dona&ii sau alte titulaturi pe baz de nerambursabilitate, diverse redeven &e,chirii, dobânzi sau comisioane încasate de stat pentru valorificarea înstr in tate a bunurilor sale.

Totodat , adic în paralel cu aceste fluxuri financiare de intrare,reparti&ia se efectueaz #i pentru sus&inerea unor fluxuri financiare deie ire, a#a cum ar fi: plata cotiza&iilor #i contribu&iilor statului respectivpentru participarea la diferite organisme interna&ionale, acordarea deajutoare externe la solicitarea altor guverne sau organiza &iiguvernamentale din alte &ri, sprijin financiar nerambursabil pentruanihilarea efectelor negative ale unor calamit &i naturale etc.

Distribuirea #i redistribuirea de resurse financiare la nivel interna&ionalse desf

#oar în baza prevederilor stabilite

#i acceptate prin acorduri

#i

tratate bi – #i multilaterale, ce con&in clauze explicite privitoare la cote,echivalent, scaden & sau nerambursabilitate, dup caz.

2.1.3 Instrumentarul reparti !iei prin finan !ele publice genereaz #i influen&eaz fluxurile financiare care compun #i sus&ineconomia public , în baza complexelor raporturi economico-socialedezvoltate în interiorul unei&ri #i pe plan interna&ional. „Economia public #2 sau economia aloc rilor are ca obiectiv satisfacerea nevo ilor pub liceprin proceduri de p relevare $i alocare de resurse financ iare , fiindsituat în afara for &elor pie&ei, … iar alegerea mijloacelor#i procedurilor de


18/237

19

ob&inere a resurselor de alocare a acestora se realizeaz în m odautoritar prin pu terea de decizie a autorit # ii pu blic e (s.n.)”.

A#adar, imperativul constituirii de resurse financiare la dispozi&iastatului opereaz în toate &rile, indiferent de gradul lor de dezvoltareeconomic sau de regim politic, fapt care explic #i demonstreaz

caracterul obiectiv al finan& elor publice.Procesul de redistribuire #i alocare a acestor fonduri depinde îns depercep&ia particular a deciden &ilor de politic general , de intereselegrupurilor sociale reprezentate de partidul sau coali&ia de partide, aflate laguvernare, argumente care indic #i sus&in caracterul subiectiv alfinan& elor publice.

Caracterul dual al finan&elor publice transpare din distinc&iainstrumentarului folosit pentru a mobiliza#i a dirija resursele financiarepublice, func&ie de durat #i condi&ii de restituire sau nu.

Instrumentele financiare se folosesc în cazurile de reparti !iedefinitiv% "i cu schimbarea titularului dreptului de proprietate asuprafondurilor mobilizate sau/ "i alocate; aici intr prelev rile #i aloc rilenerambursabile din categoria impozitelor, taxelor, contribu&iilor laasigur rile sociale #i fondurile speciale, precum #i aloca&iile, bursele,pensiile, indemniza&iile de #omaj etc, adic instrumente cu regimobligatoriu de prelevare #i alocare definitiv .

Instrumentele bancare se folosesc pentru a mobiliza "i a dirijaresurse financiare pe o durat % limitat%, determinat %, cu obliga !ia sauaranjamentul de rambursare "i f %r % a schimba titularul dreptului deproprietate asupra lor ; aici intr sumele cu care se opereaz în conturilecurente ale agen &ilor economici, depozitele bancare ale persoanelor fizice#i/sau juridice, creditele, ratele scadente #i comisioanele aferente acestoropera&iuni, dobânzile #i orice alte sume dislocate cu caracter facultativ #itemporar.

Literatura de specialitate atribuie acestui complex instrumentarcalitatea de pârghii economico-financiare3, întrucât influen&eaz pozitivanumite laturi ale activit &ii economice în diverse faze ale procesuluireproduc&iei sociale.

Ele sunt „…inst rumentele cu ajutorul c rora statul ac # ioneaz pentru s t imularea interesului economic al unei colect ivi t # iideterminate (ramur sau subramur economic , grup socio-profesional,zon geografic etc.) sau al membrilor acesteia lua &i în mod individual(produc tori, consumatori, salaria

&i, locuitori ai unei anumite zone

geografice etc.) pentru realizarea unui anumit obiectiv”, „… dar$i pentrusanc # ion area material a acestora (membrii respectivei colectivit&i –obs. ns.), în cazu l n eresp ect r i i unor obl iga # i i legale saucontractuale ”.


19/237

20

2.1.4. Reparti !ia produsului intern brut exprim , în sintez ,succesiunea fazelor de distribuire #i redistribuire a resurselor financiarepublice #i, totodat , exprim coordonatele majore de stabilire #i aplicare apoliticilor guvernamentale.

Principala divizare a produsului intern brut separ fondul deacumulare (dezvoltare) de fondul de consum. Aloc rile pe seama fondu lui de acum ulare (sau dezvoltare), suntorientate pentru finan&area investi&iilor, constituirea stocurilor#i a fonduluide asigurare necesar întregii economii, adic – pentru sprijinireapoten !ialului de reluare a procesului de reproduc !ie social % în toatesectoarele economiei .

Cu sumele constituite #i alocate din fondul de consum se asigur înfapt acoperirea tuturor trebuin !elor social-economice ale cet %!enilorunei !%ri. Impactul dimensiunilor#i utilit &ii finale pentru acest fond devinemai evident prin divizarea sa dup semnifica&ia social # sau individual # aconsumului. Astfel:

• fondul de consum soc ial este stabilit centralizat pentru acoperireasarcinilor tradi&ionale ale autorit &ii publice care &in de: administra&ie,ap rare na &ional #i ordine public , activit &i de ordin social, cultural#ieducativ etc.; întrebuin&area acestui fond nu are la baz aportulindividual al cet &enilor la constituirea sa, ci priorit &ile sectoriale avute în vedere la un moment dat de c tre deciden&ii de politic macroeconomic ;

• fondul de consum indiv idua l reprezint cea mai important #i mairelevant parte a întregului consum, fiind repartizat direct întremembrii societ &ii, ca remunerare #i stimulare a efortului individual al

fiec ruia.Problema cardinal a politicii #i strategiei managementuluiguvernamental const în determinarea #i realizarea unui raport optim4 întreacumulare (dezvoltare) #i consum, ca premis fundamental a unei judicioase administr ri a resurselor #i a unei viabile evolu&ii în perspectiv .

2.2. FUNC IA DE CONTROL

Întrucât fondurile de resurse financiare publice constituite la dispozi&iastatului apar &in întregii na&iuni, func & ia de control este justificat #inecesar , astfel punându-se în lumin randamentul, #i eficien&a procesuluifinal de valorificare a resurselor.

Fondurile de resurse financiare reprezint o considerabil parte dinprodusul intern brut ob&inut la nivelul întregii na&iuni, iar apartenen&afondurilor publice la dispozi&ia întregii societ &i îndrept &e#te statul, camandatar al acesteia, s ac&ioneze prin toate mijloacele pentruconservarea patrimoniului public. Corecta administrare a banilor #i atuturor valorilor publice însemn evitarea, combaterea risipei #i fraudei,evitarea aloc rilor inoportune, sau ineficiente, precum #i recuperarea #isanc &ionarea în situa&ii de prejudiciere a avutului public.

Func !ia de control a finan !elor publice … „urm%re"te legalitatea,

necesitatea, opo rtun itatea #i eficien # a

cu care institu!iile

publice

"i


20/237

21

agen !ii economici cu capital de stat utilizeaz % în concret resurseleb%ne"ti de care dispun, fie proprii sau împrumutate ”5.

Pentru aceste ra &iuni majore, controlul financiar î #i dezvolt o serie defunc & ii 6 cumulativ importante în atingerea unor obiective specifice:

a) func & ia de evaluare const în estimarea unei situa &ii la un moment

dat, ca apreciere exact #i concret a realit &ii, iar sugestiile pe care leimplic sunt menite s completeze rezultatele #i s elimine cauzeleperturbatoare;

b) func & ia preventiv # se manifest prin control anticipat destinat s evite #i s preîntâmpine tendin&ele care ar necesita decizii corective; dinaceast perspectiv se urm re#te nu doar legalitatea, ci #i oportunitatea,necesitatea #i economicitatea actelor #i opera&iilor;

c) func & ia de documentare asigur cunoa#terea cantitativ #i calitativ a problematicii pe care o implic actul conducerii;

d) func & ia pedagogic # semnific latura formativ a controlului a#a cumse degaj din popularizarea #i generalizarea experien &ei pozitive sau dinsanc &ionarea nuan &at a disfunc&iilor#i abaterilor constatate.Totodat , legalitatea, oportunitatea, eficien&a, economicitatea #irealismul sunt condi&ii cumulativ necesare pentru fundamentarea #icredibilitatea oric rui act ce &ine de controlul administr rii banului public, alpatrimoniului public#i privat al statului.

Ampla sfer de manifestare a controlului financiar cuprinde toatedomeniile vie&ii sociale care &in de sectorul public, motiv pentru care îmbrac forme diferite, se realizeaz de c tre organe cu abilit &i #i împuterniciri diferite #i, ca atare, folose#te instrumente diferite deexercitare.

Fiecare dom eniu de act ivi tate trebuie considerat dintr-o perspectiv tridimensional , prin referire simultan la:

a) sarcinile specifice care-i revin spre solu&ionare într-o perioad determinat de timp;

b) efortul financiar al statului , necesitat de desf #urarea activit &iirespective, care efort se exprim în bani;

c) utilitatea activit #& ii , dup efectele acesteia m surabile #i posibil dea fi exprimate în bani.

Controlul financiar reprezint forma concret a func&iei de control afinan&elor publice, prin permanenta evaluare a raportului efo rt – efec t cuprivire la eficien&a cu care se utilizeaz resursele constituite pe seamabanului public.

2.2.1. Forme curente de control financiar. Dup modul derealizare a actelor economico-sociale #i financiare,#i având în vederemomentul efectu rii sale, pot fi men&ionate urm toarele forme decontrol financiar:

• Control financiar preventiv (anticipat) este cea mai important form , premerg toare tuturor actelor #i opera&iunilor economico-financiare#i este exercitat de c tre conduc torul compartimentului financiar-contabil sau prin îns rcina&ii acestuia; scopul acestui tip de control este

preîntâmpinarea cheltuielilor neeconomicoase #i a imobiliz rilor de fonduri


21/237

22

b ne#ti; sfera sa de cuprindere include încheierea #i executareacontractelor economice, pl &ile de salarii #i a drepturilor asimilate,constituirea fondurilor prev zute de lege, cererile de credite, lucr rile deinvesti&ii, casarea #i declasarea bunurilor, etc.

• Controlul operativ – curent (concomitent)se desf #oar în acela#i

timp cu derularea opera &iunilor care necesit mijloace materiale #i b ne#ti;se exercit inopinat #i direct asupra compartimentelor din imediatasubordine #i este deopotriv atributul organelor de conducere #i alorganelor cu sarcini în domeniul contabilitate sau financiar; sfera decuprindere o reprezint toate actele #i faptele ce &in de disciplinaeconomic – financiar în general.

• Controlul postoperativ (ulterior) se exercit dup înf ptuirea actelor#i opera&iunilor economice, financiare #i sociale, #i, din acest motiv, sepoate exercita cu minu&iozitate, f r a stânjeni activitatea curent a unit &iicontrolate; este temeinic #i are o puternic latur profilactic , întrucâtserve#te ca baz de decizii viitoare în activitate#i contribuie la mobilizareade noi resurse, dar #i la sanc&ionarea abaterilor #i risipei din gestionareafondurilor#i resurselor existente.

O alt grupare, diferen&iaz controlul financiar intern #i controlulfinanciarpreventiv .

a) Controlul financiar intern are urm toarele obiective generale:- îndeplinirea corespunz toare a atribu&iilor institu&iilor publice,

conform misiunii lor de baz #i respectând regularitatea, eficacitatea,economicitatea #i eficien&a întregii activit &i;

- protejarea fondurilor publice contra actelor #i faptelor caregenereaz pierderi, risip , imobiliz ri inoportune, fraude ori abuzuri.

Ca autoritate a administra&iei centrale de specialitate, MinisterulFinan!elor Publice ac&ioneaz în numele statului #i are responsabilit &i deprim rang cu privire la:

- elaborarea #i implementarea politicilor financiare;- îndrumarea #i coordonarea metodologic în domeniu;- supravegherea bunei gestion ri a fondurilor publice#i a corectei

administr ri a patrimoniului public. În structura fiec rei institu&ii publice func&ioneaz auditul intern,

organizat ca un compartiment independent #i specializat cu un controlspecific. Competen&ele sale cuprind actele #i activit &ile institu&iei în careopereaz , precum #i din institu&iile subordonate, dar privesc #i utilizarea de

c tre ter &i (oricare ar fi regimul juridic al acestora) a fondurilor publicegestionate, primite de la institu&ia public respectiv prin finan&are, sau dela o alt subordonat a acesteia.

În în&elesul Legii finan&elor publice, în categoria institu&iilor publiceintr : Parlamentul, Pre#edin&ia României, Guvernul, ministerele, organelede specialitate ale administra &iei centrale #i locale de stat, diferite autorit &ipublice, autoritatea judec toreasc , precum #i orice alte institu&ii de statavând subordonare central sau local #i indiferent de modul de finan&area activit &ii lor.

b) Controlul financiar preventiv poate fi de forma controluluifinanciar propriu #i, respectiv – delegat, când este înf ptuit de controlorii

delega &i ai Ministerului Finan&elor Publice.


22/237

23

Obiectivele acestui gen de control privesc proiectele unei variet &i deopera&iuni referitoare la:

- angajamentele legale #i bugetare;- deschiderea #i repartizarea creditelor bugetare;- modific rile intervenite la repartizarea pe trimestre #i pe

subdiviziuni a clasifica&iei bugetare a creditelor aprobate sau/ #ivirate;- pl &ile efectuate pe seama încas rilor din fonduri publice;- vânzarea, gajarea, concesionarea #i închirierea de bunuri din

domeniul privat al statului sau al unit &ilor administrativ-teritoriale;

- concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public alstatului #i al unit &ilor administrativ teritoriale;

- alte variate opera&iuni stabilite prin ordin al ministrului finan&elorpublice.

Controlul financiar preventiv propriu se certific prin viza cu aceast men&iune, ca atribut al conduc torului compartimentului financiar-contabil, în spe & – contabilul #ef. Func&ie de volumul #i complexitatea activit &ii dininstitu&ia public #i cu aprobarea expres a ordonatorului de credite, pot fi împuternicite cu exercitarea acestui gen de control #i alt /alte persoane, încondi&ii #i limite precis formulate#i men&ionate.

Ministerul Finan&elor Publice organizeaz controlul financiar propriupentru proiectele acelor opera &iuni legate de bugetul trezoreriei statului,dinamica datoriei publice#i altele.

Controlul financiar preventiv delegat se certific prin viza cu aceast men&iune, care se acord numai dup ce exist viza prealabil de controlfinanciar preventiv propriu. Este un control specific pe care îl exercit Ministerul de Finan&e prin mijlocirea unor controlori delega& i , care suntnumi&i pentru fiecare institu&ie public în care se exercit func&ia deordonator principal de credite al bugetului de stat sau al bugetului oric rui(alt) fond special. Num rul controlorilor delega&i variaz în func&ie devolumul #i complexitatea activit &ilor din respectiva institu&ie public . Înprincipal, obiectivele acestora sunt opera&iunile derulate prin bugetultrezoreriei statului, cele privind datoria public #i altele.

Exist #i alte forme de control: prin sondaj, par &ial/total, încruci#at, etc. În mod necesar controlul financiar trebuie s vizeze în primul rând

reparti&ia, întrucât în aceast faz trebuie s fie temeinic înf ptuiteprevederile legate de provenien

&a

#i destina

&ia resurselor financiare, titlul

cu care acestea se mobilizeaz #i, respectiv – se dirijeaz , corectadistribuire #i redistribuire a fondurilor ctre diversele sectoare dinactivitatea social #i economic etc. Rezult c , prin specificul obiectivelorpropuse #i asumate, controlu l f inanciar se ext inde asupra tuturoretapelor de desf $urare a procesului d e reprodu c # ie social , de lap roduc # ie $i p ân la consum .

2.2.2 Competen !e institu !ionale în controlul financiar. Sistemul democra&iei reprezentative se caracterizeaz , între altele, printr-oierarhizare a tipurilor de control financiar#i, în consecin&, a organelor #i

institu&iilor îns rcinate cu acesta. Astfel, distinc&ia între controlul politic,


23/237

24

jurisdic&ional #i administrativ determin ordonarea ca atare a institu &iilorspecializate din autoritatea legislativ , administrativ sau executiv etc.

1. Parlamentul exercit un control politic odat cu dezbaterea #iaprobarea, precum #i execu&ia bugetului na&ional, dar #i la examinarea #ivotarea legisla&iei financiare; Parlamentul activeaz prin comisia sa de

finan&e, buget, b nci, audiaz rapoartele ministrului de finan&e #i aleprimului ministru, dar exercit controlul"i prin interpelarea mini#trilor.Ø Pre $edintele exercit control într-o anumit m sur , în momentul

examin rii#i promulg rii legilor.2. Curtea de conturi , exercit controlul jurisdic & ional , ca organ

suprem #i de jurisdic&ie în materie, pe lâng Parlamentul României, fiind oinstitu&ie cu func&ii independente; în strict conformitate cu prevederileConstitu&iei, aceasta decide autonom asupra propriului program de control.

Curtea de Conturi de&ine toate prerogativele de a cunoa #te modul deutilizare a banilor publici, ac&ioneaz cu ini&iere din oficiu, numaiParlamentul putând sista controlul în cazul dep #irii competen&elor; deasemenea, are acces neîngr dit la orice persoan fizic sau juridic controlat . La nivelul jude&elor, Curtea de Conturi î #i exercit func&iile princamerele jude &ene de conturi.

3. Guvernul - exercit controlul administrativ , la examinarea #i însu#irea proiectelor de legi cu caracter financiar, cu ocazia discut riiproiectului de buget public pentru anul viitor,#i odat cu discutarea #ianalizarea conturilor generale anuale de execu &ie a bugetului de stat, abugetului de asigur ri sociale sau a bugetelor locale pentru anul expirat. Încadrul Guvernului exist o ierarhizare a responsabilit &ilor de control astfel:

Ø Primu l minis t ru , prin Departamentul de Control Economico –Financiar, asigur controlul financiar preventiv asupra eficien&ei #ilegalit &ii cheltuielilor din bugetul de stat a organelor centrale, prefecturilor#i Municipiului Bucure#ti, verific executarea Bugetului Public Na&ional #i abalan&ei de pl &i externe, verific legalitatea bilan&urilor contabile aleorganelor centrale ale administra&iei de stat, prezentând lunar PrimuluiMinistru concluziile#i rapoartele din controalele sale.

Toate cheltuielile bugetare se fac numai cu viza de control preventiv aîmputernicitului Departamentului de Control Economico – Financiar alPrimului Ministru.

Ø Ministerul Finan # elor , prin Direc&ia General a ControluluiFinanciar de Stat, prin Direc&iile Jude&ene #i a Municipiului Bucure#ti, prinorgane anume abilitate din ministere, regii autonome

#i societ

&i pe ac

&iuni

cu capital majoritar de stat, institu&ii publice, b nci #i comisii de cenzori.Scopul este de a verifica periodic integritatea #i corecta folosire a

fondurilor publice, de a analiza respectarea legisla &iei financiare; înnumele statului, se verific respectarea reglement rilor financiare #i aobliga&iilor agen&ilor economici fa& de Bugetul Public Na&ional, se previn #ise combat fraudele, contraven &iile#i infrac&iunile din domeniul vamal, fiscal#i de pre&uri, dispunând m suri #i sanc&iuni corespunz toare.

De re&inut:- organele de control financiar de stat au dreptul s cear , #i

conducerile institu&iilor publice #i ale agen&ilor economici au

obliga&ia s pun la dispozi&ie toate informa&iile#i datele referitoare


24/237

25

la control, iar nerespectarea acestor obliga &ii se sanc &ioneaz dup caz;

- pe durata efectu rii acestui control agen&ii economici au dreptul s fie asista&i de consilieri, exper &i #i contabili autoriza&i;

- decizia asupra eventualelor contesta &ii este emis de Ministrul

Finan&elor #i este executorie, dar poate fi atacat în 30 de zile dela luarea la cuno#tin&, la instan&ele judec tore#ti competente.Ø Garda Financiar # este corpul înarmat, neîncazarmat #i militarizat

de control financiar specializat al statului, cu toate prerogativele necesareactivit &ii de poli&ie economic #i func&ioneaz în cadrul MinisteruluiFinan&elor; Garda Financiar are competen &e de control operativ #iinopinat, în principal legate de împiedicarea evaziunii fiscale; în acestscop, poate efectua descinderi #i perchezi&ii f r ordin special, în oricefaz a opera &iunilor economico-financiare #i are dreptul de a confiscaeventuale corpuri delicte #i de a stabili sanc&iuni, conform legii, pentruabaterile #i fraudele constatate, precum #i de a folosi armamentul dindotare. Personalul controlor este obligat la consemnarea scris aconstat rilor sale #i la o atitudine civic demn #i în afara oric rorsuspiciuni.

Garda Financiar este comandat de un Comisar General, a c ruiactivitate se afl sub strict coordonare de c tre un secretar sausubsecretar de stat din Ministerul Finan&elor.

Membrii G rzii Financiare sunt func&ionari publici #i, la angajare,depun un jur mânt fidel, solemn pentru aplicarea #i respectarea normelorlegale.

Ø Comisiile de cenzori exercit controlul financiar la societ &ilecomerciale cu capital de stat #i reprezint un organ ales de AdunareaGeneral a Ac&ionarilor (cenzorii); ra&iunea de a activa a acestor comisii semotiveaz prin faptul c , pe durata în care statul r mâne ac &ionar unic,cenzorii reprezint Ministerul Finan&elor. Mandatul de trei ani #i-l exercit personal, legisla&ia prev zând cadrul de alegere, precum #i compatibilit &i#i condi&ii de dec dere pentru cenzori.

Ø Banca Na& ional # a României este banca central a statului român#i organ unic de emisiune monetar . Aceasta stabile #te #i conduce politicamonetar #i de credit în cadrul politicii economice#i financiare a statului#ipentru men&inerea stabilit &ii monedei na&ionale. De asemenea, &ineeviden&ele contului general al trezoreriei statului #i, în condi&ii expresprev zute de lege, poate acorda împrumuturi administra

&iei centrale,

pentru acoperirea decalajului temporar între venituri #i cheltuieli. Mair spunde #i de elaborarea balan &ei de pl &i externe #i a balan&eiangajamentelor #i crean&elor externe; ca atare, stabile #te #i conducepolitica valutar a &rii, totodat - #i prin mediatizarea valorilor cursului deschimb a monedei na &ionale.

Ø Casa de Economii i Consemna& iuni – CEC este o banc cucapital de stat, specializat în rela&iile cu popula&ia; în aceast postur prime#te spre p strare disponibilit &ile b ne#ti temporare ale acesteia #i seimplic în practicarea creditelor publice prin achizi&ionarea bonurilor detezaur #i a altor titluri emise de c tre stat.


25/237

26

Ø ASTRA este o societate de asigur ri cu capital de stat caredesf #oar activit &i statutare de asigurare-reasigurare.

Ø Ministerele i alte organe ale administra& iei publice centrale func&ioneaz în domeniul financiar prin compartimentele specializate, începând cu elaborarea propriului buget #i pân la ample m suri

complexe de asigurare a integrit &ii patrimoniului public#i de respectare adisciplinei financiare.Ø Consiliile locale sunt organe ale administra &iei publice locale care

implementeaz autonomia local ; ca atribu&ii, acestea reprezint autoritatea legislativ la nivel local, în ceea ce prive#te aprobarea anual abugetului comunit &ii, a contului de încheiere a exerci&iului bugetar #i a împrumuturilor contractate de executivul local; de asemenea, mai aprob #i utilizarea rezervelor bugetare #i vir rile de credite.

Ø Primarul asigur în general executarea deciziilor Consiliului local,iar privitor la finan&ele publice, acesta preg te#te proiectul bugetului local#i îl depune împreun cu contul de încheiere a exerci &iului bugetar;periodic elaboreaz #i prezint raport ri legate de starea financiar #ieconomic a localit &ii.

A"adar , func & ia de control urm re#te modul de implementare aHot rârilor Guvernului#i are menirea de a ap ra integritatea propriet &iipublice, depistând din timp cheltuielile nera&ionale de resurse b ne#ti #imateriale din patrimoniul public.

Prin faptul c urm re#te realizarea indicatorilor cantitativi#i calitatividin programele de produc&ie #i financiare, asigur , totodat , #i echilibrarearamurilor economiei na&ionale, precum #i a diferitelor zone administrativ-teritoriale.

Controlul urm re#te înt rirea disciplinei economico – financiare#i, deaceea, are menirea nu doar s consemneze realit &ile, abaterile, ci #i s indice m surile #i/sau sanc &iunile pentru lichidarea sau pentrupreîntâmpinarea deficien&elor constatate.

Managementul macroeconomic se axeaz într-o pondere majoritar pe problemele financiare, iar programele economice #i controlul traducerii în via& a deciziilor financiare constituie domenii de interes în materie definan&e publice. La solu&ionarea problemelor financiare ca aspecte alegestion rii patrimoniului public particip o multitudine de organe, stabilite#i abilitate prin sistemul democra&iei reprezentative. Aici se includ organeleputerii centrale #i locale. precum #i numeroase institu&ii financiarespecializate.

Preceptele-cadru ale oric rui stat de drept impun respectareariguroas a separa &iei puterilor în stat în toate domeniile de activitate, cuatât mai evident în cel financiar.

TEM* DE SEMINAR:ABORD ) RI TEORETICE PRIVIND INTERVEN + IONISMULSTATAL

În via&a economic #i social , statul î "i manifest % implicarea prin:

numeroasele presta !ii acordate colectivit %!ii în scopul asigur rii unor


26/237

27

necesit &i de interes general (securitate, ap rare, asigur ri de boal #i devârst , educa &ie, transporturi, cercetare, energie, comunica &ii, protec&iamediului natural etc), dar "i prin m%suri reglementare "i financiarepentru înl %turarea variatelor disfunc !ii "i deficien !e provocate deimperfec !iunile pie !ei.

Ca #tiin& economic de sine st t toare, economia public sau, maifocalizat, în interesul prezentei analize – #tiin&a finan&elor publice s-aindividualizat c tre sfâr #itul secolului al XIX-lea, odat cu amploareaspectaculoas a interven&iei statului în via&a social-economic #i, nu maipu&in important, în leg tur direct cu dezvoltarea tuturor (celorlalte)#tiin&eeconomice.

Pe baza achizi &iilor din variate#tiin&e economice colaterale, economiapublic sau finan&ele publice abordeaz într-un mod specific probleme demediu, energie #i resurse naturale, educa &ie #i economie subteran , dar #isubtilit &ile form rii op&iunilor publice.

O prim premis în abordarea acestei #tiin&e l%mure "te naturaprocesului de decizie . Mai întâi, sectorul public, sau ceea ce poart titulatura generic de stat – este constituit din ansamblul organiza&iilor încare, indiferent de regimul politic din acea &ar , preleveaz modul politicsau colectiv de decizie. Aici intr :

1. administra&iile publice, constituite ca guverne na&ionale sauregionale ori locale;

2. organismele de securitate social , fie servicii ale administra&iei,fie independente, ele sunt direct supuse controlului puterii politice#i sunt îns rcinate cu organizarea tuturor sistemelor de pensii, asigur ri des n tate, accidente, #omaj etc.

Normele contabilit &ii na&ionale #i principalele statistici #i raport riprivind sectorul public definesc aceste organiza&ii ca întreprinderi publice.

Dar, analiza economic a scopului pentru care func&ioneaz aceste întreprinderi, statueaz o alt separare a lor, în întreprinderi de dreptpublic #i, respectiv, de drept privat, chiar dac statul poate exercita uncontrol asupra lor în baza particip rii sale financiare.

De pild , sunt asimilabile întreprinderilor private – adic fac obiectulreglement rilor de drept privat acele firme care produc #i vând bunuri #iservicii în baza principiilor comerciale care au ca scop prioritar realizareaunui profit, întocmai ca la orice alt societate privat .

În afara acestora, în economie opereaz întreprinderi produc toare debunuri

#i servicii cu caracter colectiv, în principal finan

&ate de stat (prin

participa&ii, credite ori subven&ii), iar apartenen&a lor explicit la sectorulpublic se concretizeaz prin aceea c , în detrimentul rentabilit &ii #i aprofitului, func&ionarea lor solu&ioneaz o anumit redistribuire aresurselor, o armonizare a dezvolt rii regionale sau norme specifice demediu #i de calitate.

Trebuie semnalat fenomenul larg r spândit în secolul XX al constituirii#i dezvolt rii de organiza&ii private f r scop lucrativ, care produc bunuri #iservicii de interes colectiv, func&ionând pe o baz voluntar .

Aici se includ organiza&iile non-guvernamentale, asocia&iile caritabile,religioase sau diferite organisme sociale #i profesionale de protec&ie #i


27/237

28

informare etc. – pentru care este superflu delimitarea apartenen &ei lasectorul public ori la sectorul privat.

Dar îns #i reglement rile multiple, cu care statul constrânge ramurileeconomice s -#i coordoneze activitatea potrivit obiectivelor de politic general relativizeaz orice eventual demarca &ie între „public”#i „privat”.

Revenind la modul de adoptare a deciziilor, sectorul public sedelimiteaz de sectorul privat prin caracterul centralizat – respectiv,descentralizat de formulare.

De pild , în cadrul pie&ei, firmele ac&ioneaz #i decid descentralizat, înmod independent unele fa & de celelalte #i apar cu variate deciziiindividuale, care se coordoneaz totu#i dup taton ri #i confrunt rirepetate, exprimate într-un pre& de echilibru.

La polul opus, în sectorul public modul de decizie este un proces,centralizat #i depinde covâr #itor de regimul politic (fapt foarte pregnant însitua&ia regimurilor autoritare, spre deosebire de regimurile democratice).

Cu toate acestea, politicile publice fac "i ele obiectul unei cereri "ia unei oferte , chiar dac sunt bazate pe o constrângere aparent .Cererea de politici publice eman de la cet &eni, formulat individual(prin reprezentan&i, greve, manifesta&ii) sau colectiv (prin organisme degenul partidelor, sindicatelor sau altor grupuri de presiune).

Bog &ia informa&iei depinde direct de costul ac&iunii politice, adic deu#urin&a cu care cet &enii se pot exprima politic. Ca atare, în cadruldictaturilor informa&ia este foarte s rac , iar pe m sura l rgirii posibilit&ilorde exprimare oferite de democra &ie, informa&ia se îmbog &e#te #i sepropag mai rapid.

Oferta de politici publice eman de la executiv, legislativ #i de laadministra&ie în general: aceste structuri concep #i ini&iaz politicile, îninten&ia de a acoperi cât mai bine cererea. Realitatea demonstreaz c oamenii politici sunt predispu#i la variate compromisuri pentru a-#i atrageelectorat #i, întocmai ca orice func&ionar, se mobilizeaz pentru sporireapropriilor avantaje#i în slujba propriilor interese.

La fel ca #i în cadrul pie&ei, #i în leg tur cu politicile publice situa&iatinde c tre un echilibru.

Întreaga economie public analizeaz #i vizeaz rolul #icomportamentul statului, mai precis – a institu&iilor #i slujitorilor si,politicienii#i func&ionarii; totodat , studiaz #i evalueaz impactul statului,cu toate ramifica&iile sale, asupra economiei na &ionale, asupra bun st riicet

&enilor

#i asupra mediului extern.

Concret, cercetarea în economia public (sau în sfera de interes afinan!elor publice ) examineaz originea, forma #i efectele sociale #ieconomice ale urm toarelor activit%!i publice :

- presta !iile sectorului public , ca servicii în interes colectiv chiardac nu întotdeauna sunt produse/livrate de stat;

- interven !iile financiare "i reglementare , cu care se corecteaz imperfec&iunile pie&ei, se stabilizeaz mediul economic #i/sau searmonizeaz (re)distribuirea bun st rii;

- finan!area ac !iunilor statului , realizat prin fiscalitate în principal,#iprin împrumut#i tarifare – în subsidiar;


28/237

29

- reparti !ia responsabilit %!ilor "i a surselor de finan !are întrediferitele niveluri administrative#i organisme parastatale.

Subliniind importan&a op&iunilor politice ca laitmotiv al teoriilor moderne în materie de finan&e publice nu facem decât s reiter m importan&astudierii acestui domeniu pentru oricare cet %!ean , întrucât acesta

îndepline "te constant dou % func !ii: de aleg %tor "i de contribuabil .Material sintetizat din Profiroiu A., „Economia sectorului public”, Ed.Economic , Bucure#ti, (colec&ia de administra&ie public ), 2001, pag. 14-

18.

Lista adnot %rilor:1 Corduneanu C., „Sistemul fiscal în #tiin (a finan (elor”, Ed. Codecs, Bucure #ti, 1999, pag. 19-202 Corduneanu C., Op. cit., pag. 203 V%c%rel I. #i colectiv, Finan (e publice, Ed. Didactic % #i Pedagogic %, Ed. a IV-a, Bucure #ti, 2003,

pag. 834

Bistriceanu Gh., Ana Gh., „Finan (e”, manual Ed. Didactic % #i Pedagogic %, Bucure #ti, 1997, pag.16-175 Condor I., „Drept fiscal #i financiar”, Ed. Tribuna Economica, Bucure #ti, 1999, pag. 596 aguna D. D., Op. cit., pag. 329 - 332

TEMA III

STRUCTURA MECANISMULUI FINANCIAR

Locul unei&ri prin participarea sa la diviziunea interna&ional a munciinu depinde numai de volumul resurselor de care dispune la un momentdat, ci #i de maniera în care resursele respective sunt atrase în circuituleconomic, de modul în care sunt organizate #i conduse proceseleeconomice, adic de complexul mecanism de func&ionare a economieina&ionale.

Pentru o bun utilizare #i valorificare a disponibilit&ilor materiale,umane #i informa&ionale, fiecare &ar are structuri proprii de ramur , defirm , de organizare institu&ional , care se bazeaz pe reglement ri tipice,pentru evaluarea tuturor posibilit &ilor #i a eforturilor, pentru dirijarea lorc tre o finalitate profitabil întregii societ &i. În acela#i scop sunt stabilite #iinstrumentele adecvate de supraveghere #i control, cu ajutorul c rora seintervine pentru stimularea sau frânarea evolu &iei unor ramuri, sectoare,fenomene ori procese, urm rindu-se acele direc&ii ce asigur echilibrulnecesar în toate domeniile economice #i sociale.

În consecin&, buna func&ionare a economiei unei &ri e condi&ionat de buna combinare a ac &iunii tuturor structurilor ce compun propriulmecanism economic #i în concordan& cu dezideratele exprimate depolitica statului respectiv.

Cuvinte cheie

Ä mecanism economic Ä mecanism financiar


29/237

30

Ä fonduri de resurse financiare Ä sistem financiar-bancar/#i de credit Ä sistem financiar-bancar public Ä sistem financiar-bancar privat

Cuprins:3.1. Conceptul de mecanism financiar3.2. Sistemul de rela !ii "i resurse financiare

3.2.1. Sistemul financiar public3.2.2. Sistemul financiar privat

Banca Na # ional a Rom âni ei – co m pet en # ele b ncii cen trale

3.1. CONCEPTUL DE MECANISM FINANCIAR

Oricare ar fi deosebirile fire#ti între mecanismele economice, date fiind

îns #i deosebirile dintre state, interesele economice sunt pe primul plan, #ise concentreaz permanent o aten &ie sporit asupra lor, generat decontradic&ia dintre nevoia social – în continu cre#tere –, #i caracterullimitat al resurselor materiale#i financiare de care dispune economia la unmoment dat. Dep #irea acestei contradic &ii necesit variate solu&iiconcretizate, pe baza analizei, în politici, legi sau decizii elaborate deorganele locale sau centrale, de firme sau de c tre administra&ia de stat.

Analiza #i elaborarea acestor reglement ri este un proces dinamic,deoarece mecanismul economic , constituit ca un organism viu, necesit receptivitate #i ajustare continu fa& de dinamica realit &ilor sociale #i

economice din fiecare etap istoric .Cu alte cuvinte, mecanismul econom ic trebuie s# se caracterizeze prin stabilitate relativ # în temelia structurilor, dar i prin mobilitate idinamism în forma lor de manifestare.

Procesele economice pot, #i trebuie, s se regleze la diversee#aloane, din necesitatea stabilirii unei coresponden &e cât mai depline între cererea #i oferta de bunuri #i servicii, indiferent dac se realizeaz prin jocul pie&ei concuren&iale, sau prin prevederile imperative ale unui plancentralizat de stat. Expresie a cerin &elor unor legi economice obiective,mecanismul economic, reprezint totali tatea metodelor $iinst rumentelor de cond ucere $i reglare a econo miei na # ion ale, astfelîn cât s -i asigure fun c # ion alitatea no rmal , neîn tr eru p t $i eficient .Mecanismul economic este chemat s îndeplineasc mai multe func&ii,cea de conducere ocupând un loc aparte #i revenindu-i sta tului pentrumultiplele sale ipostaze: autoritate public , administrator al resurselorfinanciare publice, structur institu&ional cu atribu&ii de orientare adezvolt rii economico – sociale, cu alte cuvinte – coordonator a lmanagementului macroecono mic .

Tot statul este creatorul unui cadru institu&ional #i juridic necesardesf #ur rii întregii vie&i economice, folosind o cuprinz toare gam deinstrumente #i modalit &i de influen&are, dintre care îns numai unele aucaracter financiar #i produc efecte financiare în consecin&. Componentelede natur financiar alc tuiesc mecanismul financiar , ca structur


30/237

31

complex circumscris mecanismului economic. Mecanismul financiarcuprinde:

• pârghiile utilizate de stat pentru influen&area activit &ilor economice;• metodele administrative de conducere folosite în domeniul

finan&elor;•

cadrul organiza&ional #i institu&ional cu atribu&ii în domeniulfinan&elor;• cadrul juridic general ce con&ine reglement ri normative pentru

procesele #i fenomenele financiare.Rezult , a#adar, c , de#i este o verig a amplului mecanism

economic, mecanismul financiar reprezint o unitate organic aurm toarelor subcomponente :

- organizarea #i conducerea economiei na &ionale;- sistemul #i aparatul financiar-bancar;- formarea pre&urilor#i a tarifelor;- stimularea #i r spunderea material ;- institu&iile#i organele cu atribu&ii financiar – bancare;- cadrul general legislativ de aplicare.Mecanismul financiar ia na#tere pe baza unor anumite concep &ii

despre organizarea #i derularea fluxurilor financiare la nivel micro#imacroeconomic, întreaga sa construc &ie constând în îns #i formulaorganizatoric #i institu&ional în care se desf #oar fluxurile financiare.

Menirea sa este de a favoriza activitatea ritmic a agen &ilor economici,adic reparti&ia #i circula&ia continu a produsului social, elemente care, larândul lor, în baza unei viziuni tipic cibernetice, condi&ioneaz bunafunc&ionare a îns #i mecanismului financiar.

Cu alte cuvinte, mecanism ul financiar reflect mod ul de ac # iun e alrela # i i lor financiare pentru constituirea $i repartizarea fondurilorfin anci are în ec on om ie, urm r ind totodat $i eficien # a uti l iz ri i lor latoate nivelurile .

3.2. SISTEMUL DE RELAII( I RESURSE FINANCIAREDezvoltarea economic #i social a &rii, precum #i satisfacerea

cerin&elor societ &ii necesit constituirea #i repartizarea de fonduri deresurse financiare . Acestea sunt rezultatul unei multitudini de rela&ii deintercondi&ionare aplicate prin metode #i tehnici specifice de ordin fiscal,bugetar, bancar, de asigur ri, etc., care formeaz un sistem unitar.Din aceast perspectiv , finan!ele publice pot fi privite#i analizatedup urm toarele componente, fiecare cu o existen & de sine st t toare, îns antrenate în strânse raporturi de influen &are reciproc :a) sist em de rela # i i econom ice , exprimate în bani, prin care se exprim transferuri de resurse financiare realizate în anumite condi &ii;b) sistem de fon du ri de resurse financiare , constituite în economie laanumite e#aloane #i orientate spre anumite direc&ii;c) sistem de planuri f inanciare , dup care se organizeaz #i secoordoneaz întregul set de rela&ii privind constituirea #i distribuireafondurilor, precum #i controlul proiectelor#i realiz rilor din respectiveleplanuri financiare.


31/237

32

În acest punct al dezvolt rii este oportun analiza fondurilor deresurse financiare . Practica #i literatura de specialitate aplic o clasificaremulticriterial a fondurilor de resurse financiare, dup cum urmeaz :

A) E $alonu l la care se con stituie , diferen&iaz aceste fonduri înurm toarele nivele:

•

macroeconomic sau central, unde se grupeaz fondul bugetar aladministra&iei de stat, al asigur rii #i protec&iei sociale sau / #i,fondurile de creditare.

• mediu, care concentreaz fondurile bugetare ale tuturor unit &iloradministrativ-teritoriale;

• microeconomic , unde se însumeaz fondurile proprii ale agen&iloreconomici, institu&iilor#i persoanelor fizice.

B) Destina # ia urmat de aceste fonduri le separ în:• fonduri de înlocuire sau de amortizare, adic pentru a compensa

uzura fizic #i moral a capitalului;• fonduri de dezvoltare , pentru crearea de noi obiective #i unit &i

economice sau pentru modernizarea celor existente;• fonduri de consum , ca parte distinct din fondurile bugetare, de

asigur ri sociale, precum #i din resursele popula&iei;• fonduri de rezerv #, care sunt destinate înf ptuirii unor ac&iuni

neprev zute, noi sau pentru acoperirea unor eventuale riscuri;• fondurile de asigurare , ce se constituie la dispozi&ia societ &ilor de

asigur ri cu scopul acoperirii daunelor provocate de calamit &i sauaccidente.

C) Forma de prop rietate grupeaz fondurile ca fiind:• Proprietate de stat , în func&ie de ipostazele statului ca titular al

dreptului de proprietate asupra acestor fonduri:1. autoritate public #, întrucât statul dispune de aceste fonduri #i le

folose#te pentru a acoperi cheltuielile cu administra&ia, ordineapublic , ap rarea na &ional , crearea condi &iilor social – culturale,men&inerea rela&iilor externe, etc., adic finan&eaz toatec

susanu monica finantepublice

Documents