symposia 2011

107
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2011 Anuar Chişinău, 2011

Upload: cerneauscaite-irina

Post on 09-Dec-2015

23 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele bibliotecii universitare‖,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull UULLIIMM..

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN

MOLDOVA

DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL

BIBLIOTECONOMIC

SYMPOSIA

INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

Ediţia 2011

Anuar

Chişinău, 2011

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

2

CZU 02:378.4(478-25)(082)

U 56

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

Director publicaţie:

Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN

Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI

Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ

Colegiul de redacţie:

conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu,

conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant

dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA),

conf. univ., dr. Lidia Kulikovski,

MA. Zinaida Sochircă, drd. Monica Avram (Târgu-Mureş,

România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia)

Abstracte în limba engleză: Zinaida Sochircă, MA

Machetare: Victoria Moşneaga

Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul

Coordonator DIB (proces verbal nr. 2 din 25 martie 2011)

şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 30 martie 2011)

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Universitatea Liberă Intern. din Moldova. Symposia Investigatio

Bibliotheca : Anuar / dir. publ.: Andrei Galben ; red. resp.: Ludmila

Corghenci; resp. ed.: Zinaida Sochircă; Univ. Liberă Intern. din Moldova,

Dep. Informaţional Biblioteconomic. – Ch. : ULIM, 2011.

2011. – 2011. – 107 p. – Referinţe bibliografice la sfârşitul art. – 50 ex.

– ISBN 978-9975-101-69-1.

- - 1. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova – Symposia.

ISBN 978-9975-101-69- 1 © ULIM, 2011

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

3

SUMAR

Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la resursele

bibliotecii universitare ori În loc de Prefaţă (Ludmila Corghenci). …7

Bibliotecile universitare: context statistic. Parteneriate în

dezvoltarea resurselor

Ludmila Costin. Mesajul Preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din

Republica Moldova ……………………………………………...….. 8

Ecaterina Zasmenco. Bibliotecile universitare în contextul anului

2010: repere analitico-sintetice …………………………..………… 9

Zinaida Sochircă. Parteneriate pentru dezvoltarea colecţiilor:

instituirea la DIB a colecţiilor Ambasadelor, acreditate în Republica

Moldova ………………………………………………………..….. 20

Tatiana Levinţa. Dezvoltarea resurselor documentare – reflecţie a

nivelului culturii informaţiei ………………………………………. 28

Accesul Deschis la Informaţie: experienţe şi metodologii

Stephen H. Dew. NC DOCKS: The Institutional Repository for the

University Library of North Carolina at Greensboro …………….... 36

Creativitatea bibliotecarilor. Cercetarea în biblioteca universitară

Ludmila Corghenci. Cercetarea biblioteconomică la ULIM:

componentă integrantă a cercetării universitare ……………….…... 42

Elena Ţurcan. Творчество – характерная профессиональная черта

университетского библиотекаря ………………………………… 51

Irina Cerneauscaite. Profesia de Bibliotecar în viziunea

Bibliotecarului: pe marginea rezultatelor unui sondaj …………….. 57

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

4

Cultura informaţiei şi a învăţării permanente

Natalia Ghimpu. Noul Utilizator DIB: orientare către Utilizatorul

WEB 2.0? ………………………………………………………….. 66

Tatiana-Adriana Oprescu. Cultura informaţiei şi învăţarea pe

parcursul întregii vieţi ……………………………………………... 72

Angela Nagornaia. Formarea culturii informaţiei şi a învăţării

permanente în biblioteca universitară ………………………….…. 80

Biblioteca şi spaţiul virtual

Victoria Moşneaga, Sergiu Burac. Diseminarea informaţiei despre

resursele, serviciile şi produsele DIB prin intermediul reţelelor

informaţionale de socializare ……………………………………... 86

Tatiana Panaghiu. Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de

autor, editate în cadrul ULIM, în spaţiul bibliografic virtual …... 91

Valentina Chitoroagă, Ludmila Corghenci. Index Translationum –

repertoriu bibliografic mondial de traduceri în sprijinul informării şi

cercetării …………………………………………………………… 97

Autorii materialelor, incluse în Symposia Investigatio

Bibliotheca ……………………………………………………….. 103

Recenzenţii articolelor, inserate în Symposia Investigatio

Bibliotheca ……………………………………………………….. 105

Ghid pentru autori: cerinţe faţă de manuscrise ………………... 106

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

5

ABREVIERI UTILIZATE:

ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica

Moldova

AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală

AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

ASEM Academia de Studii Economice din Moldova

BC Biblioteca Congresului, SUA

CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional

CI Clinica Informaţională DIB

CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al

AGEPI

CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM

CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii

Informaţionale

CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie.

Informare. Documentare‖

CZU Clasificarea Zecimală Universală

DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico-

sintetică a Resurselor Documentare şi

Informaţionale

DIB Departament Informaţional Biblioteconomic

DL ULIM Depozit Legal ULIM

DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei

MP Managementul Proiectului

OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a

resurselor informaţionale şi documentare

PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor

Documentare şi Informaţionale DIB

PI Proprietate intelectuală

PS Plan Strategic

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

6

SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi

Documentară

SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor

din Republica Moldova

SL Sală de Lectură

SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale

Departamentului Informaţional

Biblioteconomic

SPL Sală Polivalentă de Lectură

UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova

ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă‖

USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport

USM Universitatea de Stat din Moldova

USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu‖

UTM Universitatea Tehnică din Moldova

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

7

CONFLUENŢE: CULTURA INFORMAŢIEI, PRODUSE ŞI

SERVICII, ACCES LA RESURSELE BIBLIOTECII

UNIVERSITARE ORI ÎN LOC DE PREFAŢĂ

Prezenta ediţie a anuarului Symposia Investigatio Bibliotheca

inserează materialele, prezentate în cadrul reuniunii ştiinţifice cu

genericul „Confluenţe: cultura informaţiei, produse şi servicii, acces la

resursele bibliotecii universitare‖,, ţţiinnuuttăă llaa 2288 iiaannuuaarriiee 22001111,, îînn ccaaddrruull

UULLIIMM.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaxxaattee ppee ssuubbiieecctteellee::

pprreezzeennţţee aallee bbiibblliiootteecciilloorr uunniivveerrssiittaarree,, rreefflleeccttaattee pprriinn pprriissmmaa

iinnddiiccaattoorriilloorr ssttaattiissttiiccii şşii ddee ppeerrffoorrmmaannţţăă

ddeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr ddooccuummeennttaarree pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee

rroolluull şşii llooccuull ccuullttuurriiii iinnffoorrmmaaţţiieeii şşii aa îînnvvăăţţăărriiii îînn ffoorrmmaarreeaa

ssppeecciiaalliissttuulluuii

ccrreeaattiivviittaatteeaa bbiibblliiootteeccaarriilloorr,, pprreezzeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr ssttuuddiiiilloorr

pprriivviinndd ssttaattuuttuull pprrooffeessiiuunniiii ddee bbiibblliiootteeccaarr,, ffoorrmmaarreeaa uuttiilliizzaattoorruulluuii

nnuu nnuummaaii ddrreepptt ccoonnssuummaattoorr,, ddaarr şşii pprroodduuccăăttoorr ddee ccoonnţţiinnuuttuurrii

ooppttiimmiizzaarreeaa cceerrcceettăărriiii bbiibblliiootteeccoonnoommiiccee îînn ccoonntteexxttuull cceelleeii

uunniivveerrssiittaarree

llăărrggiirreeaa aacccceessuulluuii llaa rreessuurrsseellee,, sseerrvviicciiiillee,, pprroodduusseellee ddee

bbiibblliiootteeccăă ((îînn ddeeoosseebbii –– aa ppuubblliiccaaţţiiiilloorr ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccoo--

şşttiiiinnţţiiffiiccee)) pprriinn pprroommoovvaarreeaa aacccceessuulluuii ddeesscchhiiss,, aa pprreezzeennţţeeii

ppuubblliiccaaţţiiiilloorr iinnssttiittuuţţiioonnaallee şşii ddee aauuttoorr îînn ssppaaţţiiuull bbiibblliiooggrraaffiicc

vviirrttuuaall,, pprreeccuumm şşii ddiisseemmiinnaarreeaa iinnffoorrmmaaţţiieeii îînn rreeţţeelleellee ddee

ssoocciiaalliizzaarree şşii ccoommuunniiccaaţţiioonnaallee..

EExxpplloorraarreeaa aacceessttoorr ssuubbiieeccttee,, ddee oo îînnaallttăă ţţiinnuuttăă şşttiiiinnţţiiffiiccăă,, eessttee

oorriieennttaattăă ppeennttrruu aauuggmmeennttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee sseerrvviirree iinnffoorrmmaaţţiioonnaall--

bbiibblliiootteeccaarrăă aa ssffeerreeii eedduuccaaţţiioonnaallee..

AAvvâânndd oo ddeeoosseebbiittăă iimmppoorrttaannţţăă ddaattoorriittăă ffuunnddaammeennttuulluuii tteeoorreettiicc şşii

eexxppeerriimmeennttaall,, ffoolloossiirriiii uunneeii aammppllee iinnffoorrmmaaţţiiii ddeessccrriippttiivv--mmeettooddoollooggiiccee,,

vvoolluummuull ddeevviinnee oo iinnvviittaaţţiiee ddeesscchhiissăă ppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull pprrooffeessiioonnaall şşii

ssppeecciiaalliizzaatt aall bbiibblliiootteecciilloorr,, ppeennttrruu mmaannaaggeerrii,, pprreeccuumm şşii ppeennttrruu ffaaccttoorriiii

ddee ddeecciizziiee..

LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

8

MESAJUL

PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Stimaţi colegi!

DIB ULIM s-a manifestat pe parcursul anilor ca o instituţie

biblioteconomică cu autentice experienţe în cercetarea ştiinţifică

biblioteconomică. Echipa DIB, o echipă consolidată şi inovativă,

răspunde creativ tuturor provocărilor timpului. Astfel,

reorientându-şi ciclul de activităţi ştiinţifice conform conceptului

universitar, începând cu anul 2009, DIB organizează cu succes la

început de an sesiunea ştiinţifică de comunicări Symposia

Investigatio Bibliotheca, care dă startul reuniunilor profesionale

ştiinţifice în comunitatea biblioteconomică.

Ajunsă la a treia ediţie, Symposia s-a dovedit a fi o reuşită

din toate punctele de vedere: amplifică promovarea experienţelor

reprezentative ale DIB în comunitate, intensifică activitatea de

cercetare ştiinţifică, reliefează subiecte actuale domeniului

biblioteconomic, demonstrează o largă deschidere profesională şi

disponibilitatea permanentă de a-şi împărtăşi bunele practici.

În fiecare an, cei prezenţi la Symposia urmăresc evoluţia şi

dezvoltarea instituţiei DIB, admiră performanţele, maturitatea

profesională a echipei, ce impresionează comunitatea servită prin

calitatea, diversitatea produselor şi a serviciilor informaţionale

prestate. Venim întotdeauna cu plăcere la activităţile organizate de

DIB, la care persistă o atmosferă optimă de comunicare

profesională, o ambianţă plăcută şi prietenoasă. Vă dorim succes în

desfăşurarea lucrărilor conferinţei, realizări frumoase şi rodnice,

sănătate, inspiraţie, creativitate şi ascensiune permanentă.

Cu înalte consideraţiuni,

Ludmila Costin,

preşedinte ABRM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

9

BIBLIOTECILE UNIVERSITARE ÎN CONTEXTUL ANULUI

2010: REPERE ANALITICO-SINTETICE

Ecaterina ZASMENCO,

Biblioteca Centrală Universitară, USM

Abstract: This article reflect the results of the investigation,

based of statistical reports of the activity of twelve university libraries

for 2010. The author present the indicators of: collections, public

relations, professional and specialized human recourses for libraries.

Key-words: university library, library statistic, performance

indicators, etc.

Cuvinte-cheie: bibliotecă universitară, statistici de bibliotecă,

indicatori de performanţă.

Datele statistice stau la baza raportărilor statistice, rapoartelor

şi programelor de activitate, diverselor analize care reflectă activitatea

bibliotecii, inclusiv şi argumentării numărului necesar de personal.

Statistica este necesară pentru o apreciere reală a tendinţelor de

dezvoltare a bibliotecilor, contrapunerii şi comparării activităţii şi

depistării problemelor interne. În fine totalitatea indicatorilor este

utilizată sistematic de către managerii superiori ai bibliotecilor în

analiza activităţii în scopul perfecţionării ulterioare a tehnologiilor şi

prognozării sistemice a managementului de bibliotecă.

Prin prezenta cercetare se urmăreşte scopul de a elucida

selectiv situaţia statistică privind bibliotecile universitare (12

instituţii). Rezultatele înregistrate în activitatea bibiliotecilor se referă

la anii 2008-2010.

Pentru realizarea scopului ne-am propus următoarele obiective:

evidenţierea prin indicatori statistici şi de performanţă generalizaţi

a dinamicii în timp a bibliotecilor universitare

reflectarea dinamicii activităţii fiecărei biblioteci supuse analizei

statistice.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

10

Datele sunt culese din Rapoartele statistice anuale (formularul

№ 6-c) pe care bibliotecile le prezintă Bibliotecii Centrale a USM,

aceasta fiind abilitată cu funcţia de cumulare, contabilizare şi

prelucrare a indicatorilor şi prezentarea raportului cumulativ

Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Datele prezentate reflectă

indicatorii ce ţin de compartimentele: colecţii, utilizarea bibliotecii,

personal specializat şi profesional de bibliotecă. Selectarea acestor

indicatori este determinată de faptul că aceştia sunt prezentaţi unitar şi

uniform. Deasemenea datele sunt abordate şi în aspectul indicatorilor

de performanţă: achiziţii per utilizator, intrări per utilizator, consultări

pe loc şi împrumuturi per utilizator, utilizatori per angajat, consultări

pe loc şi împrumuturi per angajat de bibliotecă. Datele acumulate sunt

grupate pe indicatori şi ani şi prezentate în tabele care reflectă situaţia

pentru fiecare bibliotecă în parte, precum şi date generalizate şi media

calculată pe biblioteci în ansamblu.

Tabelul 1 ne prezintă indicatorii generalizaţi, ce ţin de

compartimentul „Utilizarea bibliotecilor universitare‖. În ansamblu,

remarcăm o descreştere a indicatorilor statistici de la an la an.

Tabel 1. Utilizarea bibliotecilor universitare

Perioada Număr

utilizatori

Număr

intrări

(vizite)

Număr

exemplare

împrumutate,

consultate

Număr exemplare

achiziţionate

2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701

2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520

2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739

E necesar să ţinem cont de faptul, că numărul de utilizatori în

instituţiile de învăţământ superior este determinat de planul de

înmatriculare a candidaţilor la studii, din acest motiv urmărindu-se

varierea acestui indicator. Acest indice, într-o măsură anumită,

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

11

influenţează numărul de intrări şi numărul de consultări pe loc,

împrumuturi, sesiuni.

Referindu-ne la numărul de exemplare achiziţionate, care la fel

este în descreştere, vom menţiona că acest indicator este în dependenţă

directă de resursele financiare alocate de administraţiile universităţilor

în acest scop şi care sunt mult prea reduse pentru a satisface

necesităţile informaţionale şi documentare ale utilizatorilor. Pentru

anul 2010 tabelul reflectă datele privind atât volumele, cât şi titlurile

achiziţionate. În cazul multor biblioteci universitare peste 50% din

achiziţii sunt provenite din donaţii.

Următoarele tabele reflectă situaţia în dinamică pentru fiecare

bibliotecă universitară prin prizma indicatorilor: utilizatori, intrări,

consultări şi împrumuturi.

Tabel 2. Utilizatorii bibliotecilor universitare

Denumirea instituţiilor Perioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 2 648 2 537 2 807

Biblioteca Centrală USM 20 683 21988 20 827

Biblioteca Republicană Ştiinţifică

Agricolă a UASM 6 925 5 500 5 466

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a

UTM 23 209 22 197 21 625

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 16 713 13 184 12 658

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţeanu‖ 10 035 9 948 10 102

Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii de Stat „A.Russo‖,

Bălţi

13 276 11 586 9 982

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 5 515 5 412 5 328

Biblioteca USEFS 3 000 3 302 3 350

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,

Cahul 2425 3 168 2 372

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 2 523 2 176 1 948

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

12

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM 6 000 9 317 6 791

TOTAL 118 952 119 632 110 047

Tabel 3. Intrări (vizite)

Denumirea instituţiilor Perioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 132 075 128 347 124 517

Biblioteca Centrală USM 760 262 901 467 606 859

Biblioteca Republicană Agrară a

UASM 92 536 81 792 72 096

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a

UTM 508 650 523 770 530 085

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 285 026 200 802 178 292

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţeanu‖ 257 022 230 900 233 650

Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii de Stat „A.Russo‖,

Bălţi

588 281 552 532 543 637

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 177 287 166 333 183 100

Biblioteca USEFS 16 146 16 929 19 809

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,

Cahul 32 476 39 864 25 001

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 71 405 37 197 30 135

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM 273 821 211 048 184 237

TOTAL 3 452 438 3 281 767 2 915659

Tabel 4. Împrumut, consultări pe loc ale documentelor

Denumirea instituţiilor 2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 249 255 205 386 214 698

Biblioteca Centrală USM 1 305 826 988 977 929 667

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

13

Biblioteca Republicană Agrară a

UASM 205 525 195 732 174 183

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a

UTM 893 185 910 190 942 245

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 435 878 329 709 358 743

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţanu‖ 514 106 622 321 512 109

Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii de Stat „A.Russo‖,

Bălţi

1 470 558 1 411 678 1 390 398

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 323 485 301 730 318 370

Biblioteca USEFS 21 325 22 357 22 510

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖,

Cahul 90 245 11 584 67 357

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 110 975 55 524 42 375

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM 384 727 307 066 188 326

TOTAL 6 389 817 5 669 320 5 349 307

În tabelul 5 sunt reflectate datele privind achiziţiile de

documente, efectuate în fiecare bibliotecă. Pentru perioada anului

2010 indicatorii reflectă, alături de numărul de volume, numărul de

titluri achiziţionate de către biblioteci. În comparaţie cu anul 2009,

putem constata o îmbunătăţire nesemnificativă a indicatorilor

statistici.

Tabel 5. Achiziţii de documente

Denumirea instituţiilor

Perioada

2008

(volume) 2009 (volume) 2010 ( volume/titluri)

Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374

Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856

Biblioteca Republicană

Agrară a UASM 3 466 1 762 2 877/943

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

14

Biblioteca Tehnico-

Ştiinţifică a UTM 22 183 12 917 21 014/1 179

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4 245/1 005

Biblioteca Ştiinţifică

Medicală a USMF

„N.Testemiţanu‖

15 549 22 401 10 136/427

Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii de Stat

„A.Russo‖, Bălţi

14 105 10 967 9 867/5 769

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 5 602 3 263 2 714/878

Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354

Biblioteca US

―B.P.Hasdeu‖, Cahul 1 486 871 1 669/1153

Biblioteca Universităţii de

Stat, Comrat 802 680 642/393

Departamentul

Informaţional

Biblioteconomic, ULIM

2 865 2 625 2 859/1 408

TOTAL 86 566 71 145 68 190/16 147

O situaţie mai clară privind activitatea bibliotecilor

universitare este prezentată prin intermediul indicatorilor relaţionali –

de performanţă. Astfel, tabelele de mai jos prezintă atât indicatorii de

performanţă în ansamblu pe biblioteci, cât şi pentru bibliotecile

analizate în parte. O concluzie comună pe marginea acestor indicatori

- sunt în descreştere, situaţie cauzată de insuficienţa mijloacelor

financiare şi materiale, resurselor documentare puse la dispoziţie de

către biblioteci etc.

Tabel 6. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile universitare

Perioada

Intrări

(vizite)

per

utilizator

Împrumuturi

per

utilizator

Achiziţii

per

utilizator

Număr

utilizatori

per

angajat

Număr

împrumuturi

per

angajat

2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

15

2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242

2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597

Tabel 7. Intrări (vizite) per utilizator

Denumirea instituţiilor Perioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 50 51 44

Biblioteca Centrală USM 38 41 29

Biblioteca Republicană Agrară a

UASM 13 15 13

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 22 24 25

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 17 15 14

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţanu‖ 26 23 23

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de

Stat „A.Russo‖, Bălţi 44 48 54

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 32 31 34

Biblioteca USEFS 5 5 6

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 13 13 11

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 28 17 15

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic, ULIM 46 23 27

Tabel 8. Împrumut/consultare pe loc per utilizator

Denumirea instituţiilor Perioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 94 84 76

Biblioteca Centrală USM 63 45 45

Biblioteca Republicană Agrară a

UASM 30 36 32

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

16

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM 38 41 44

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 26 25 28

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţanu‖ 51 63 51

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de

Stat „A.Russo‖, Bălţi 111 122 139

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 59 56 60

Biblioteca USEFS 7 7 7

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 37 4 28

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 44 26 22

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic, ULIM 64 33 28

Tabel 9. Achiziţii per utilizator

Denumirea instituţiilor Perioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 0,5 0,5 0,6 / 0,1

Biblioteca Centrală USM 0,4 0,3 0,3 / 0,04

Biblioteca Republicană Agrară a

UASM 0,5 0,3 0,5 / 0,2

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a

UTM 1,0 0,6 1,0 / 0,05

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 0,4 0,3 0,3 / 0,07

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a

USMF „N.Testemiţanu‖ 1,5 2,3 1,0 / 0,04

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii

de Stat „A.Russo‖, Bălţi 1,1 0,9 1,1 / 0,6

Biblioteca UPS „I.Creangă‖ 1,0 0,6 0,5 / 0,2

Biblioteca USEFS 1,9 1,0 0,3 / 0,1

Biblioteca US ―B.P.Hasdeu‖, Cahul 0,6 0,3 0,7 / 0,5

Biblioteca Universităţii de Stat,

Comrat 0,3 0,3 0,3 / 0,2

Departamentul Informaţional

Biblioteconomic, ULIM 0,3 0,3 0,4/0,2

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

17

Ar fi logic în continuare să prezentăm rata de vârstă şi rata de

circulaţie a colecţiilor. Nu au fost calculaţi intenţionat aceşti

indicatori, care în fine nu sunt reprezentativi. În Republica Moldova

funcţionează biblioteci universitare care deţin colecţii voluminoase,

formate în timp şi în spaţiu, dar există şi biblioteci cu colecţii formate

în ultimii 15-20 ani. Aceşti indicatori ar fi mai mult sau mai puţin

relevanţi dacă ar fi calculaţi reeşind din partea activă a colecţiilor. Dar

în bibliotecile universitare colecţia activă nu este separată de cea

pasivă, fapt care face imposibilă calcularea acestor indicatori.

Analiza indicatorilor statistici, prezenţi la compartimentul

―Resurse umane‖ (a se vedea tabelul 10) denotă o situaţie, în general,

destul de stabilă privind numărul personalului profesional şi

specializat de bibliotecă. Menţionăm o descreştere nesemnificativă a

numărului de personal în anul 2010 în comparaţie cu anul 2008, iar în

comparaţie cu anul 2009 – o augmentare a acestui indicator. Un

indicator relevant pentru bibliotecile universitare – prezenţa

personalului profesional cu studii superioare. În comparaţie cu anul

2009, constatăm o reducere cu 4% a numărului de angajaţi cu studii

superioare, care au primit o formare profesională în domeniul

biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Este un fenomen manifestat la

nivelul Sistemului Naţional de Biblioteci, cauzat de planul redus de

înmatriculare la studii la specialitatea respectivă, statutul profesiei în

societate, salarizarea bibliotecarilor şi alţi factori. Dar acesta ar fi un

subiect aparte de discuţie.

Tabel 10. Resurse umane în bibliotecile universitare

2008 2009 2010

To

tal Inclusiv

cu studii

superioare

%

personal

profesional

cu studii

superioare

To

tal Inclusiv

cu studii

superioare

%

personal

profesional

cu studii

superioare

To

tal Inclusiv

cu studii

superioare

%

personal

profesional

cu studii

superioare

502 422 53 % 477 421 56 % 487 431 52 %

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

18

Oricare comparaţie între biblioteci trebuie să fie efectuată ţinând

cont de anumiţi factori (2). Comparaţiile, bazate pe utilizarea datelor

statistice, conduc la concluzii utile, identificând unele tendinţe şi

direcţii de dezvoltare, dar şi unele disfuncţii. Spre exemplu, analiza

statistică oferă numeroase posibilităţi de abordare comparată a

activităţii de comunicare a documentelor axată pe relaţia directă cu

utilizatorii, dar interpretarea lor corectă se poate face numai

cunoscând foarte bine situaţia exactă a fiecărei biblioteci în parte:

localul, spaţiile de lectură, de împrumut, de depozitare, amplasarea

depozitelor (situarea acestora pe niveluri diferite la unele biblioteci

duce la creşterea timpului de aşteptare pentru utilizatori), accesul la

documente (direct sau intermediat, la sălile de lectură sau la

împrumut), raportul între fondul activ şi fondul pasiv de documente,

bugetul limitat alocat achiziţiilor de documente, gradul de

informatizare, asigurarea cu personal calificat, stabil şi suficient

numeric, toate acestea fiind diferite de la o bibliotecă la alta (3, 4).

Este important, în cazul unei analize statistice, să se ţină cont şi de

aspectele enumerate.

Adoptarea standardului „Statistici internaţionale de bibliotecă:

(ISO 2789:2006, IDT‖ (standard moldovean SM ISO 2789:2009)

impune procesului de colectare şi prezentare a statisticilor unele

modificări în terminologia/abordarea indicatorilor de activitate în

biblioteci, precum şi o revizuire integrală a formularului naţional de

statistică 6-с în contextul standardului nominalizat (1).

Referinţe bibliografice:

1. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă: SM

ISO 2789-2009. Ch., 2009. 51 p.

2. Regneală M. Studiul comparativ al standardelor profesionale

internaţionale si al indicatorilor folosiţi in Biblioteca Centrala

Universitara din Bucureşti [citat la 22.01.2011] Accesibil pe Internet:

http://www.bcub.ro/continut/unibib/regneala.php.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

19

3. Барбей С.И. Измерение показателей эффективности в

Национальной библиотеке Республики Молдова. В: Библиотечное

дело - XXI век. 2010, Nr 1, p. 83-88.

4. Лапичкова В.П. Библиотечная статистика. Статистический отчет

как показатель эффективности услуг библиотеки [citat la

20.01.2011] Accesibil pe Internet:

http://www.library.ru/1/kb/articles/article.php?a_uid=289.

Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

20

PARTENERIATE PENTRU DEZVOLTAREA COLECŢIILOR

DIB: INSTITUIREA COLECŢIILOR AMBASADELOR.

Zinaida SOCHIRCĂ,

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: Library Collection Development is one the most

important library activities and the basic in library science field. This

is the permanent process who includes not only development of

collections, but also the analysis of the information needs, changeless

and evaluation. The author describe in this article the implementation

at the Free International University of Moldova the pilot project

concerning opening national rooms at the accredited Embassies in

Moldova, and the implication of the university library in this

partnership for creating the embassies collections.

Key-words: professional partnership, collections development,

national rooms, specialized collections.

Cuvinte-cheie: parteneriate profesionale, dezvoltarea

colecţiilor de bibliotecă, aule naţionale, colecţii specializate.

Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante

activităţi de bibliotecă şi totodată un domeniu de bază al

biblioteconomiei şi al managementului resurselor de informare. Este

un proces permanent, care include nu numai creşterea colecţiilor, dar

şi analiza nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a acestora

(1).

În cadrul Departamentului Informaţional Biblioteconomic

dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale este

reglementată de documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a

Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB‖ (PDRI), aprobată şi

semnată de către Fondator.

PDRI concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un

ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea

echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

21

universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi

documentare (2). În funcţie de sarcinile şi principiile generale de

constituire a colecţiilor, anul 2010 a fost reuşit la capitolul

implementării Proiectului universitar „Constituirea şi funcţionarea în

cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău‖.

Despre proiect

În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

şi-a început activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI).

Scopul Primordial al Centrului ţine de iniţierea, implementarea şi

monitorizarea proiectelor internaţionale ale universităţii. CCI

activează ca structură centrală în gestionarea activităţilor

internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi:

a susţine structurile universitare în iniţierea şi implementarea

activităţilor internaţionale

a amplifica imaginea ULIM pe arena internaţională

a sprijini facultăţile/institutele ULIM în promovarea brand-ului

ştiinţifico-didactic, recunoscut internaţional

a coordona activităţile de caracter internaţional, organizate în

cadrul ULIM

a asigura informarea operativă, transparentă a implicării ULIM în

activităţi de caracter internaţional

a complementa activitatea internaţională a facultăţilor/institutelor

cu evenimente şi proiecte inovatoare.

Activitatea internaţională la ULIM este complexă. În decurs de

circa 17 ani, ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu

ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii de

învăţământ superior de peste hotare.

Acum doi ani, la Universitatea Liberă Internaţională din

Moldova a fost iniţiat proiectul-pilot „Constituirea aulelor

Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat activ

prin forme şi metode specifice: expoziţii de carte, prezentări, flash-

moburi, promovarea patrimoniului existent etc.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

22

Scopul Proiectului: cunoaşterea istoriei, valorilor culturii şi

ştiinţei din diferite ţări, a limbilor străine, promovarea imaginii ULIM.

Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor

Ambasadelor are loc semnarea acordului de colaborare între ULIM şi

ambasada ţării corespunzătoare. Din momentul semnării acordului de

colaborare, aulele respective devin spaţiu funcţional pentru

organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu

participarea persoanelor reputate din ţara respectivă, reprezentanţilor

Ambasadei. Aulele Ambasadelor sunt dotate cu echipament necesar

procesului didactico-ştiinţific, materiale de artă, documentare şi

informaţionale.

Radiografia Proiectului: În perioada 2009-2010 au fost

inaugurate 25 de Aule ale Ambasadelor. Doar în perioada iunie-

decembrie 2009 în incinta Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova au fost inaugurare: Aula „Germania‖ (17 iunie), Aula

„Azerbaidjan‖ (24 iunie), Aula „China‖ (29 septembrie), Aula „SUA‖

(27 octombrie), Aula „Spania‖ (29 octombrie), Aula „Israel‖ (4

noiembrie), Aula „Republica Coreea de Sud‖ (5 noiembrie), Aula

„Georgia‖ (6 noiembrie), Aula „Franţa‖ (18 noiembrie), Aula „Chile‖

(3 decembrie), Aula „Bulgaria‖ (8 decembrie), Aula „Federaţia Rusă‖

(9 decembrie). Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta

ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula „Lituania‖ (27 ianuarie),

Aula „Ungaria‖ (2 februarie), Aula „Turcia‖ (10 februarie), Aula

„Suedia‖ (15 februarie), Aula „Austria‖ (22 februarie), Aula

„Portugalia‖ (1 martie), Aula „Ucraina‖ (9 martie), Aula „Finlanda‖

(10 Martie), Aula „Armenia‖ (30 martie), Aula „Canada‖ (12 mai),

Aula „Norvegia‖ (14 mai ), Aula „Cehia‖ (14 mai), Aula „Olanda‖ (6

iunie).

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

23

Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea

valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale prin prisma proceselor de

modernizare şi globalizare a societăţii contemporane.

Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM:

pune la dispoziţia ambasadelor spaţii şi încăperi necesare pentru

efectuarea conferinţelor, lecţiilor şi întâlnirilor publice

acordă sprijin logistic în organizarea manifestărilor de caracter

universitar-academic şi cultural, cu participarea studenţilor şi

profesorilor ULIM

pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi

echipată de ambasadă în stilul unei Aule naţionale a ţării

reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea ambasadei, pentru

realizarea activităţilor academice si culturale

acordă accesul la resursele documentare şi informaţionale, oferite

de Departamentul Informaţional Biblioteconomic, pentru

persoanele recomandate de Ambasadă

organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei

Naţionale şi altor evenimente importante din viaţa social-culturală

a ţării

La rândul său Ambasada :

informează comunitatea universitară despre manifestările de

caracter universitar-academic şi cultural, în care urmează să fie

antrenaţi studenţii şi/sau profesorii

pune la dispoziţia ULIM oportunităţile legate de colaborarea, în

domeniile stipulate în Acord, cu instituţiile şi organizaţiile din ţara

pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea proiectelor

comune

participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate

la conferinţe, lecţii tematice şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau

profesorii ULIM

ia atitudine şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a

sălii naţionale cu materiale informaţionale, cărţi, aparataj, etc.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

24

contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea

publicului din ţara, pe care o reprezintă, despre condiţiile de

înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM

intervine către Senatul ULIM pentru desemnarea personalităţilor

marcante din ţara pe care o reprezintă cu titluri onorifice şi

distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM.

Impactul Proiectului.

Care este impactul Proiectului asupra comunităţii universitare şi

dezvoltării colecţiilor Departamentului Informaţional

Biblioteconomic? Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au

deschis Aule Naţionale în cadrul ULIM, colecţiile Departamentului

Informaţional Biblioteconomic au fost completate în perioada 2009-

2010 cu circa 8 233 exemplare publicaţii din domeniul istoriei,

culturii, literaturii, în sprijinul studierii limbilor străine. În scopul

comodităţii servirii utilizatorilor, dar şi pentru vizualizarea impactului

Proiectului în structura DIB au fost constituite colecţii speciale ale

ambasadelor. Acestea pot fi prezentate prin următorii indicatori:

Nr. d/r Denumirea colecţiei Număr

ex.

Conţinut

1. Ambasada Austriei 113 Prioritar conţine publicaţii

în domeniile lingvistică,

filologie, literatură artistică,

critică literară

2. Ambasada Canadei 52 Domenii: istorie,

lingvistică, literatură

3. Ambasada SUA 78 Prioritar conţine publicaţii

în domeniile literatură

artistică, psihologie

4. Centrul Asociat Institutului

Cervantes

106 Prioritar conţine publicaţii

în domeniile beletristică,

critică literară

5. Institutul de Cercetări

Filologice şi Interculturale

167 Include publicaţii privind

istoria şi critica literară,

opere artistice

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

25

6. Ambasada Spaniei 202 Include preponderent

dicţionare, opere de

lingvistică, literatură

artistică, critică literară

7. Ambasada Portugaliei 230 Conţine dicţionare, opere

artistice, materiale

promoţionale

8. Institutul Confucius 4 520 Include dicţionare, manuale

pe suport tradiţional şi

electronic,

9. Alianţa Franceză 145 Înserează prioritar

documente de lingvistică,

literatură artistică

10. Ambasada Poloniei 23 Conţine preponderent

documente în domeniul

artelor, seriale, literatură

artistică, publicaţii de

referinţe

11. Ambasada Federaţiei Ruse 280 Prioritar conţine publicaţii

în domeniile literaturii,

artei, psihologiei

12. Centrul „Se Jong‖, Coreea de

Sud

2 340 Publicaţii privind istoria,

cultura, literatura ţării

Colecţiile sunt amplasate în acces liber, în sălile funcţionale ale DIB

(Sala de Lectură Filologie Romano-Germanică nr.3 şi Sala

Polivalentă de Lectură Nr.2 )

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

26

Un alt impact al implementării Proiectului analizat ţine de

diversificarea serviciilor informaţional-bibliotecare, oferite

comunităţii universitare. Drept exemplu putem evidenţia constituirea

Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in structura DIB. Centrul a fost

inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius, deschis în

cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in luna

septembrie 2009. Institutul Confucius este o organizaţie de învăţământ

non-profit. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare

Chineze la Chişinău şi al organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM

şi ―Northwest Normal University‖, Lanzhou, China, Institutul

Confucius este o premieră pentru Republica Moldova. Obiectivul

prioritar al acestuia ţine de promovarea relaţiilor educaţionale,

economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Populară

Chineză. Astfel, Centrul constituit în structura DIB, se înscrie în

comunitatea universitară cu următoarele obiective şi sarcini: a

contribui la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor

deţinute; a acoperi organizaţional şi logistic activităţile organizate în

sprijinul procesului de învăţare a limbii chineze; a contribui la

cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China; a promova

mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor

profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.).

Concluzii:

Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind

posibilitate instituţiilor participante să realizeze mai mult cu mai puţin

efort şi investiţii (3). Acest deziderat vine să confirme în totalitate

succesul proiectului iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă

Internaţională din Moldova în scopul creării aulelor naţionale. Este

vorba despre avantaje bi-laterale, obţinute graţie amplificări

procesului de comunicare, oferind partenerilor un sentiment de

interdependenţă, de legătură, de unitate de interese.

Participarea DIB în proiectul „Constituirea şi funcţionarea în

cadrul ULIM a aulelor Ambasadelor acreditate la Chişinău‖ are drept

urmare îmbogăţirea colecţiilor, lărgirea accesului la informaţie,

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

27

formarea unei imagini pozitive a DIB în comunitatea profesională şi în

mediile externe.

Referinţe bibliografice:

1. Florea-Paraipan, Emanuela. Biblioteca de ştiinţe politice. Studiu de

caz. In: Biblioteca. 2009, nr.6, p.152-155.

2. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale.

Departamentul Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009.13 p.

3. Sochircă, Zinaida. Managementul proiectului: tendinţe şi implementări

la DIB. In: Symposia Investigatio Bibliotheca. Ch., 2010, p. 27-33.

4. Relaţii internaţionale [citat la 20 mai 2011] Accesibil pe Internet:

http://www.ulim.md/relatii-internationale.

5. [Institutul Confucius din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova] [citat la 19 mai 2011] Accesibil pe Internet:

http://confucius.ulim.md/node/12.

Recenzent: Ana Guţu, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

28

DEZVOLTAREA RESURSELOR - REFLECŢIE A

NIVELULUI CULTURII INFORMAŢIEI

Tatiana LEVINŢA

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: The author makes a comparative analysis of the

acquisitions of documents at the Informational and Library Science

Department of ULIM. There are presented yearly statistics for 2010,

2009 and 2008 years. In 2010 DIB developed resources depending on

the necessities of the didactic and research process in accordance

with the „Policy of development of informational and documentation

recourses of the Information and Library science Department”.

Key-words: information culture, documentation and

informational resources, collections, acquisitions

Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, resurse documentare şi

informaţionale, colecţii, achiziţii.

Societatea informaţională, dezvoltarea noilor tehnologii de

Informare şi Comunicare impun o formare profesională continuă la

baza căreia stă Cultura informației. Noţiunea de Cultură a Informaţiei

include căutarea şi utilizarea informaţiei la toate etapele vieții pentru

a atinge obiectivele personale, sociale, ocupaționale și educaționale

(1).

Departamentul Informaţional Biblioteconomic (în continuare

DIB) este o subdiviziune informaţional documentară universitară,

misiunea căreia ţine de satisfacerea necesităţilor documentar-

informaţionale ale studenţilor şi profesorilor, tuturor colaboratorilor

universităţii. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de o colecţie

bine organizată. Formarea unei astfel de colecţii este reglementată la

DIB de „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi

Informaţionale‖, care stipulează sarcinile şi principiile generale de

constituire a colecţiilor, criteriile de selectare a documentelor, bazele

dezvoltării colecţii de publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice

ULIM, structura şi sursele de completare ale colecţiilor.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

29

În prezent DIB dispune de circa 28 459 titluri documente -

manuale, monografii, cursuri universitate, disertaţii, autoreferate, ziare

şi reviste, documente electronice, în număr total de 117 473 exemplare

(situaţia statistică este reflectată la data de 1 ianuarie 2011). Aceste

surse sunt îmbinate organic în procesul educaţional cu publicaţiile

continue şi periodice în format electronic. Trebuie să menţionăm, că

DIB oferă acces deschis la un şir de baze de date cum ar fi on-line şi

off-line : „Moldova actuală‖ (accesată din spaţiile DIB şi Mediatecii

ULIM), EBSCO, Cambridge University Press, Oxford Journals,

HINARI şi altele, puse în servirea utilizatorilor direct de pe situl

bibliotecii.

Studiul comparat al resurselor documentare este efectuat anual,

oferind informaţii concrete privind dimensiunile cantitative şi de

conţinut ale colecţiilor, oferind fundament pentru definitivarea

direcţiilor procesului de ţinere la zi a acestora. Prezentul material

reflectă rezultatele analizei achiziţiilor din ultimii 2-3 ani.

In anul 2010 au fost achiziţionate de către DIB 2859

exemplare/1408 titluri documente. În comparaţie cu anii precedenţi

(2008, 2009) în anul de referinţă au fost adăugate stocului cu 234

exemplare mai mult decât în anul 2009 (în raport cu anul 2008

indicatorul statistic fiind la acelaşi nivel). Referindu-ne la numărul de

titluri achiziţionate, situaţia statistică relevă o constantă pentru doi ani

la rând şi o creştere cu 289 titluri în comparaţie cu anul 2008. Astfel,

se realizează prevederile „Politicii de Dezvoltare a Resurselor

Documentare şi Informaţionale‖, prin care se dă prioritate titlurilor

versus numărul de exemplare.

Analiza comparată a achiziţiilor

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

30

Achiziţii în funcţie de genul documentelor

Evaluarea colecţiilor confirmă orientarea DIB pentru

dezvoltarea/diversificarea colecţiilor în funcţie de suportul de fixare a

informaţiei, destinaţia funcţională a documentelor şi alte criterii.

Astfel, în comparaţie cu anul 2009, pentru anul de referinţă

menţionăm o creştere a numărului de cărţi, broşuri şi o diminuare

pentru publicaţiile periodice. Se observă o scădere esenţială a

achiziţiilor de documente electronice, dar această diminuare este

compensată prin prezenţa multor materiale în acces direct pe Internet.

Pentru a facilita accesul la astfel de documente, serviciul DEPASIR în

colaborare cu bibliotecarii contact au completat colecţia

departamentală e-Books, lista adreselor utile oferită prin intermediul

site-ului DIB şi a blogurilor instituţionale.

Gen documente 2010

ex tit

2009

ex tit

Schimbare 2010

ex tit

Cărţi, broşuri 2051 1362 1740 1101 +311 +261

Seriale 701 155 782 240 -81 -85

Disertaţii 12 12 12 12 0 0

Autoreferate 92 92 80 80 +12 +12

Doc. electronice 3 3 11 11 -8 -8

Total: 2859 1408 2 625 1 444 +234 -36

Achiziţii în funcţie de limba publicaţiilor

„Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi

Informaţionale DIB‖ stipulează următoarele poziţii de bază privind

ţinerea la zi a colecţiilor în funcţie de criteriile lingvistice. Astfel,

completarea documentelor în limba română este prioritară, indiferent

de locul editării documentelor. Politica de predare şi dezvoltare a

limbilor străine la ULIM influenţează completarea colecţiilor DIB cu

documente în diferite limbi ale lumii - profilul facultăţii Limbi străine

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

31

şi Ştiinţe ale Comunicării, predarea disciplinelor de profil în limbi

străine etc. ( 9; 6, p,8)

Evident, în anul 2010, cele mai mari achiziţii au fost în limba

română (64%). În limbile străine au fost efectuate achiziţii după cum

urmează: în limba rusă - 17%, în alte limbi străine – 19%. Graţie

funcţionării în cadrul ULIM a aulelor ţărilor Ambasadelor străine la

Chişinău, se constată creştere a numărului de cărţi, broşuri, reviste în

limbile rusă, spaniolă, portugheză, chineză, ucraineană, germană –

impact al implementării proiectului universitar.

2010 2009

Achiziţii în funcţie de conţinutul documentelor

Schimbările ce au loc în procesul de instruire, diversitatea de

discipline, care se studiază la ULIM în cadrul facultăţilor, necesită o

gamă largă de e-conţinuturi documentare şi informaţionale. În acest

sens se cere o examinare continuă a resurselor documentare deja

existente pentru reînnoirea colecţiilor cu publicaţii noi. Acest lucru

este necesar în scopul corespunderii colecţiilor noutăţilor din

domeniile de profil, actualizărilor planurilor de studii şi solicitărilor

profesorilor şi studenţilor universităţii. Analiza permite de a depista

lacunele şi de a stabili priorităţile în procesul de achiziţii.

Priorităţile achiziţiilor de documente în funcţie de conţinut

diferă de la an la an. De exemplu, în anul 2009 cele mai mari achiziţii

au fost realizate pentru domeniile filologie, lingvistică, literatură –

20,1%, şi respectiv - drept 20%; economie 12,6%, În anul 2010 cele

mai multe cărţi au procurate în domeniul istoriei şi politologiei - 22%,

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

32

urmând: filologie, lingvistică, literatură - 20%, drept - 16,1% etc.

Analiza achiziţiilor după conţinut ne-a mai demonstrat şi faptul, că pe

parcursul acestor ani au fost achiziţionate prioritar publicaţii ştiinţifice

(publicaţiilor didactice revenindu-le 18.3 % din numărul total de

achiziţii).

Domeniu

2010 2009 Schimbare 2010

Jurnalism, comunic.

publică

42 86 - 44

Psihologie, asistenţă

socială

151 129 + 22

Economie 328

333 - 5

Drept

459 515 - 56

Biomedicină şi şt. ale

naturii

99 134 - 35

Filolog., lingv., literatură

558 535 + 23

Inginerie, informatică

18 51 - 33

Istorie şi REI

618 215 + 403

Alte domenii

586 627 - 41

Total:

2859 2625 +234

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

33

Surse de achiziţii

Sursele de achiziţii pentru anul de referinţă sunt divizate în două

categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi alte surse

(donaţii, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile ULIM pentru

achiziţiile anului 2010 (inclusiv achiziţionarea bazelor de date)

constituie circa 37 % (în anul 2009 - 58 %). 63% din documente au

fost achiziţionate prin intermediul altor surse. În mare parte, colecţiile

DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă din contul donaţiilor

instituţionale şi individuale, prin intermediul proiectelor (5, p. 8) Ca

exemple pot servi: Eco Tiras – 27 exemplare / 21 titluri, în valoare de

750 lei ; Fundaţia Cărţii - 300 exemplare / 10 titluri, în valoare de

45 347 lei ; Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept‖ – 51

exemplare / 5 titluri, în valoare de 580 lei ; donaţii individuale –

academician A. Galben (90 exemplare), dr. Sv. Rusnac (43

exemplare), dr. A. Guţu (55 exemplare), Gh. Ohrband (70 exemplare);

Universitatea „Lucian Blaga‖, Sibiu – 46 exemplare/27 titluri, în

valoare de 5 266 lei. Ofertele de donaţii necesită cerinţe obligatorii:

publicaţiile recepţionate să fie în concordanţa cu profilul şi misiunea

bibliotecii, corespunderea numărului de exemplare cu necesităţile

acesteia.

În anul 2010 DIB a recepţionat donaţii din partea Camerei

Naţionale a Cărţii în număr de 315 exemplare (11% din cuantumul

anual de achiziţii), acestea constituind un suport esenţial pentru

dezvoltarea colecţiilor (5, p.10). Graţie acestor donaţii la dispoziţia

utilizatorilor au fost puse:

Anul Cărţi,

broşuri

Reviste Ziare Buletine Materiale

promoţionale,

alte genuri

%

achiziţii

anuale

2010 191 104 1 9 10 11%

2009 558 244 15 22 17 34%

Schimbul de carte este o modalitate de completare eficientă cu

publicaţii instituţionale şi didactice ale autorilor din ţară şi de peste

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

34

hotare. În anul 2010 DIB a transmis partenerilor de schimb naţional 48

exemplare / 33 titluri documente, recepţionând 55 exemplare / 57

titluri documente (în anul 2009 – corespunzător 47 exemplare /41

titluri). Este vorba despre implicarea activă a DIB în procesul de

promovare a publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate în cadrul

ULIM.

Anul 2010 se caracterizează prin amplificarea indicatorilor

statistici privind schimbul internaţional de documente: total au fost

recepţionate de către DIB 57 exemplare/38 titluri, iar trimise – 70

exemplare/53 titluri (în anul 2009 corespunzător: recepţionate: 7/7,

trimise – 5/4). Schimbul internaţional de publicaţii impune DIB

anumite acţiuni: selectarea partenerilor, încheierea contractelor de

colaborare cu bibliotecile instituţiilor – parteneri ULIM, elaborarea

bazei de date a partenerilor reali şi potenţiali, constituirea unui fond de

schimb eficient, elaborarea listelor - propuneri etc.

Concluzii

Analiza efectuată sugerează necesitatea amplificării insistenţelor

DIB privind achiziţiile de documente, acest proces fiind coordonat cu

responsabilii de la facultăţi (decani, şefi catedre, profesori).

Dezvoltarea resurselor infodocumentare trebuie să corespundă

ultimilor noutăţi în domeniu pentru toate specialităţile în conformitate

cu planurile de studii, cu solicitările universitarilor, să cuprindă

spectrul larg de publicaţii de referinţe manuale cursuri.

Referinţe bibliografice:

1. Calenge, Bertran Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o

bibliotecă. Bucureşti, 1999. 399 p. ISBN 973-98918-1-0.

2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: creativitate, inovaţie,

imaginaţie: Rap. de activitate 2009. Ch., 2009. 65 p.

3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres,

putere: Rap. de activitate 2008, Ch., 2008. 90 p.

4. Erceanu , Mihaela Biblioteca Naţională a României – Managementul

calităţii reflecţii în procedurile de lucru (3). Serviciul Primiri. Evidenţă.

Expediţii. In: Biblioteca (Bucureşti). 2010, nr. 11, p. 301-303.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

35

5. Investind în informaţie şi cultura învăţării – investim în viitor: rap. de

activitate 2010. Dep. Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2011.

86 p.

6. Politica de dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale a

Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p.

7. Scherlet, E. Asigurarea informaţională a activităţii didactice şi ştiinţifice

de către Biblioteca Universităţii Pedagogice de stat „Ion Creangă‖. In:

Biblioteca (Bucureşti), 2010, nr. 11, p. 290 - 293.

8. Stoica, Ion Scurtă introducere la o enciclopedie a informaţiei. Constanţa ,

2010, 159 p. ISBN 978-973-611-948-2.

9. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa

lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe

Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim.

10. Symposia Investigatio Bibliotheca. Ed. 2010. An. Ch., 2010. 85 p. ISBN

978-9975-101-44-8.

Recenzent: Valentina Chitoroagă,

Camera Naţională a Cărţii

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

36

NC DOCKS: THE INSTITUTIONAL REPOSITORY

FOR THE UNIVERSITY OF NORTH CAROLINA AT

GREENSBORO

Stephen H. DEW,

University Libraries of North Carolina at Greensboro, USA

Abstract: NC DOCS este o bază de date cu acces deschis care

are ca scop primordial crearea, prezervarea şi diseminarea

lucrărilor ştiinţifice şi creative ale corpului profesoral-didactic şi

studenţesc din cadrul Universităţii din Greensboro, Carolina de Nord,

SUA. Articolul prezintă experienţa şi paşii, parcurşi de bibliotecă, în

crearea şi dezvoltarea repozitoriului universitar: elaborarea şi

implementare soft-ului, promovarea scopului şi obiectivelor

repozitoriului, a avantajelor accesului deschis, stabilirea de

parteneriate etc.

Cuvinte-cheie: repozitoriu instituţional, arhive digitale, acces

deschis, edituri, baze de date.

Key-words: institutional repository, digital archive, open acces,

Publisher, databases.

NC DOCKS (North Carolina Digital Online Collection of

Knowledge & Scholarship available at http://libres.uncg.edu/ir/ (1) is

an open-access database for collecting, preserving, and disseminating

the scholarly and creative works produced by the faculty of the

University of North Carolina at Greensboro (UNCG), and in addition,

it provides open access to the electronic theses and dissertations

written by UNCG graduate students. When UNCG was considering

the possibility of creating an institutional repository, we decided not to

use any of the software packages then available (such as DSpace,

Eprints, Digital Commons, etc.), and instead, the software for NC

DOCKS was developed in-house by the Libraries‘ information

technology staff. As we prepared to develop our institutional

repository, we communicated with our sister institutions within the

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

37

University of North Carolina System, and four of the sixteen other

universities agreed to contribute to the development of the repository

as a consortium. The four other universities involved in NC DOCKS

are Appalachian State University, East Carolina University, the

University of North Carolina at Wilmington, and the University of

North Carolina at Pembroke.

NC DOCKS was launched in November 2008, followed by a

promotional campaign to our faculty during the spring of 2009. NC

DOCKS is based on voluntary contributions; there is no mandate.

Although most works in NC DOCKS are peer-reviewed journal

articles, the repository also includes technical and government reports,

conference papers, book reviews, book chapters, editorials,

educational documents, audio, video, and more. Most journal

publishers allow authors to archive articles in institutional

repositories, but usually there is an embargo period of one year to

eighteen months, in order to protect subscriptions (see also

http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.asp

x (2).

At UNCG, faculty members voluntarily send lists of their

publications to the libraries, and library staff are responsible for the

copyright-verification process, ensuring that open access archiving in

institutional repositories is permitted by the publisher. This can be a

time-consuming process that requires attention to detail. For every

citation, one must discover who published the work and whether or

not they allow open-access archiving. This can involve searching the

title in the Serials Directory, Google, and WorldCat, checking the

publisher on the SHERPA RoMEO Web site

(http://www.sherpa.ac.uk/romeo/ (3) or on our in-house list of

publishers (those we have contacted previously), and in many cases,

the process involves sending an email to the publisher or editor to

verify whether or not the publisher allows authors to archive their

works in a repository (and this communication often includes follow-

up emails). When possible, electronic copies of the works are obtained

from the author, and if the author has no electronic copy, other

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

38

methods are used (scanning of print copies, interlibrary loan for an

electronic copy, etc.). In addition, whenever possible, we process

each work using Optical Character Recognition (OCR), in order to

make each work full-text searchable and discoverable through Internet

search engines, like Google and Google Scholar. Although a few

publishers allow the final publisher PDF to be archived, most only

allow the author‘s final text that was accepted for publication. Most

publishers require that a citation for and a link to the original work be

placed on the archived work (which UNCG does for all works in NC

DOCKS), while some publishers also require that specific copyright

statements or other phrases accompany each archived text. At UNCG,

we follow the publishers‘ policies, archiving what they allow and

adding any phrases, notifications, or links that they require. To assist

in our record keeping, the Libraries created a special database for

preserving the emails that we receive from editors and publishers

when they notify us about their policies.

When a faculty member agrees to archive his or her works in

NC DOCKS, we set up an ―author‘s page‖ within NC DOCKS for that

faculty member, and it includes his/her name, department, contact

information, research interests, a brief biographical statement, a

photograph, and a list of all of his/her works that are archived in the

repository. Currently, over 200 faculty members have archived their

works in NC DOCKS (over 20 percent of the faculty), and they have

contributed over 3,000 works to the repository. In addition, there are

about 1,000 electronic theses and dissertations (ETDs—the only

student works included), and ETDs are automatically added at the end

of each semester. Since January 2009, the 4,000 documents in NC

DOCKS have been viewed or downloaded over 100,000 times.

Statistics that show how often each work has been viewed are

automatically generated each day, and the statistics for each work are

posted next to the citation as it is listed on the author‘s page in NC

DOCKS. Currently, the most viewed article, ―A Descriptive Model

for Managerial Effectiveness,‖ is by Dianne Welsh, Distinguished

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

39

Professor of Entrepreneurship, and it has been viewed approximately

700 times (see http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948 (4)

There are many ways that faculty will benefit by posting their

works in NC DOCKS. Since researchers worldwide will have

continuous and perpetual access to their publications, authors with

works in NC DOCKS will enjoy a larger community of readers. The

primary benefit to faculty who post their works in NC DOCKS is the

dramatic increase in the discoverability of their works. Although NC

DOCKS has its own searching interface (searchable by author,

department, title, and keyword), most researchers will use an Internet

search engine, such as Google or Google Scholar, to discover works

archived in the repository. Importantly, Google and other Internet

search engines are primary discovery tools for a vast number of

researchers throughout the world. Search engines ―crawl‖ repositories

for new material, provide full-text keyword access, and give

preferential treatment to such works. In a keyword Google search,

works in NC DOCKS tend to fall out early in the results list, which

greatly increases discoverability. Studies show that, across all

disciplines, open-access articles, such as those in NC DOCKS, have

greater research impact than traditional publications—when works are

discovered more, it naturally follows that they also are read more and

cited more (see http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516/ (5) .

Traditionally, in order to discover scholarly articles on any

subject, a researcher would need to have access to scholarly databases,

indexes, and other discovery tools, such as Web of Science, Biological

Abstracts, MLA International Bibliography, etc. , which would be

paid for by the institution where the researcher worked. Institutional

repositories like NC DOCKS will not replace these valuable resources,

so researchers who have access to and use these databases should

continue to enjoy the special and thorough coverage that they provide

to the various disciplines. However, not everyone has access to these

databases, indexes, and special discovery tools. In fact, there is a

world full of researchers, practitioners, and other individuals who

would be interested in our faculty‘s research, but they do not have

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

40

access to the databases and indexes typically provided by a university

or other research institution. However, anyone in the world with a

computer and an Internet connection has access to Google and other

search engines, and they can discover our faculty‘s works through

simple keyword searches. NC DOCKS opens our faculty‘s research to

the world—anyone with a computer can discover their works, not just

those who work at institutions that can pay for special databases and

indexes.

For example, if you go to Google and do a keyword search on

the two words ―athletes‖ and ―pain,‖ you get a lot of information, as

you would expect—over 14 million hits. Hey, as popular saying

among American athletes reports, ―No pain, no gain.‖ Even though

the results for this keyword search exceeds 14 million, you do not

have to go far through the results list in order to discover a work from

NC DOCKS. On the fifth page of the results list, you would find a

citation and link to a work entitled, ―Pain and Ethnicity in Athletes‖

(http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433 (6), written by our

Provost at UNCG. If you added just one more keyword to the search,

―threshold,‖ the results list narrows to over 80 thousand hits, and

second citation on the results list is the same article from NC DOCKS.

In this case ―athletes‖ and ―pain‖ are title words, but ―threshold‖ is an

abstract word. Importantly, this example highlights the fact that the

vast majority of works in NC DOCKS are full-text searchable and that

Google has given a significant amount of preference to works in NC

DOCKS so that they fall out high in any results list. And of course,

that is the great benefit that NC DOCKS brings to our faculty—it

makes their works significantly more discoverable. And when works

are discovered more, it just follows naturally that they will be read

more and cited more.

Conclusions:

Whenever I discuss NC DOCKS with faculty members, I note

that archiving a work in NC DOCKS dramatically increases that

work‘s discoverability, that most publishers allow archiving in

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

41

institutional repositories, and that archiving in NC DOCKS is easy to

do for faculty members, especially since the library does all of the

work verifying publishers‘ policies and preparing faculty works for

archiving. Over 200 faculty members have archived their works thus

far, and as that number continues to grow steadily, the statistics show

that faculty works in NC DOCKS are being discovered by significant

numbers of researchers using Internet search engines. For University

of North Carolina at Greensboro, the statistics that show our faculty‘s

works being viewed and downloaded is prime proof that NC DOCKS

is succeeding in fulfilling its primary purpose—to showcase our

faculty‘s works to the world and make them more discoverable.

References:

1. http://libres.uncg.edu/ir/

2. http://library.uncg.edu/services/scholarly_communication/ncdocks.aspx

3. http://www.sherpa.ac.uk/romeo

4. http://libres.uncg.edu/ir/uncg/clist.aspx?id=1948

5. http://eprints.ecs.soton.ac.uk/18516

6. http://libres.uncg.edu/ir/listing.aspx?id=433

Recenzent:MA, Zinaida Sochircă, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

42

CERCETAREA INFORMAŢIONAL-BIBLIOTECONOMICĂ

LA ULIM: COMPONENTĂ A CERCETĂRII UNIVERSITARE

Ludmila CORGHENCI

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: The author promotes the necessity of boarding of

research in the field of library science, information and

documentation, as integral part of the university research. It is

relieved a synthesis of the activity of research the pathway of 2010

year at the Information and Library Science Department of ULIM,

substantiated with the help of quantitative and qualitative indicators.

The author specifies the scientific profile, the fields of activity of

research and of scientifically popularization at DIB, underlining long-

range orientations and implications. At national level it is important

to revive the activity of research by: elaborating and promoting the

area of the rules of the regulation and accreditation, amplification of

the potential and quality of the research staff from the libraries,

ameliorating the professional and cooperation

communication/information.

Key-words: research in library science, information and

documentation, librarian’s creativity, scientifically cooperation.

Cuvinte-cheie: cercetare în domeniul biblioteconomiei, informării şi

documentări, creativitatea bibliotecarilor, cooperare ştiinţifică.

Societatea bazată pe cunoaştere are ca misiune generarea de

cunoştinţe, diseminarea acestora prin educaţie şi formare profesională,

valorificarea lor prin inovare şi transfer tehnologic. Aceste deziderate

sunt realizate prin învăţământul superior, în general, şi prin cercetarea

universitară – în particular.

În „Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014‖,

elaborată în baza Conceptului Educaţional Universitar, se specifică că

„Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie cel de-al doilea pilon al

universităţii, împreuna cu procesul de predare.

Cercetarea ştiinţifică va reprezenta in continuare … una din

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

43

componentele de baza ale activităţii academice desfăşurate in cadrul

ULIM.‖ ( 7).

Implicarea bibliotecii universitare în activitatea de cercetare

poate fi abordată în două sensuri: indirect (context universitar:

punerea la dispoziţia comunităţii servite a resurselor, serviciilor,

produselor, spaţiilor de cercetare); direct (context profesional:

abordarea activităţii de cercetare a bibliotecii drept parte

componentă/integrantă a cercetării universitare prin investigaţii

biblioteconomice, bibliografice, info-bibliometrice etc.).

Prezentul material reliefează cel de-al doilea aspect, reieşind din

faptul că la ULIM cercetarea informaţional-biblioteconomică este

parte componentă a cercetării universitare. Pentru a confirma cele

menţionate invocăm următoarele argumente: integrarea

organizaţională a DIB în procesul de cercetare (desemnarea prin

ordinul rectorului ULIM a responsabilului pentru ştiinţă la DIB;

prezenţa bibliotecarilor în organele ştiinţifico-metodologice

universitare - Senat, Consiliu Educaţional etc.); reflectarea aspectelor

biblioteconomice în programe, rapoarte, concepte, alte documente

conceptuale privind ştiinţa universitară; parteneriate cu institutele de

cercetare (publicaţii, articole în comun); editarea publicaţiilor DIB şi

despre bibliotecari (colecţia ―Universitaria‖), desemnarea

bibliotecarilor în concursurile universitare pe marginea rezultatelor

ştiinţifice etc.

Anual, ca şi celelalte structuri ştiinţifice universitare, DIB

elaborează studiul analitico-sintetic „Raport privind activitatea

ştiinţifică a Departamentului Informaţional Biblioteconomic în anul

calendaristic …‖ (5, textele integrale pot fi consultate la adresa:

http://library.ulim.md/index.php?option=com_content&view=article&

id=51&Itemid=32 .

Acest studiu prezintă interes, la părerea noastră, atât din punct

de vedere al designului structural, cât şi, evident, al conţinutului,

experienţelor reflectate.

Designul structural al studiului include următoarele

componente:

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

44

informaţii (de caracter general): date generale despre DIB ;

profilul ştiinţific DIB; obiectivele cercetării; structura organizaţională

DIB; componenţa cercetătorilor; potenţial logistic.

rezultatele activităţii de cercetare: direcţii, probleme, teme;

îndeplinirea planului de cercetare (evaluarea); activitatea redacţională;

editarea lucrărilor instituţionale şi de autor; organizarea manifestărilor

ştiinţifice; participarea la manifestări ştiinţifice (luat în calcul doar

participarea angajatului DIB cu comunicare, prezentare, intervenţie);

proiecte: gestionate de DIB, proiecte noi, participarea în proiecte

gestionate de alte instituţii; cooperări ştiinţifice instituţionale şi

individuale; deplasări, stagii, burse

Notă: DIB a introdus aici un nou element: Indicatori statistici ai

activităţii de cercetare la DIB (analiză comparată)

activităţi ştiinţifice aplicative: activităţi de transfer tehnologic

şi practice; activităţi de popularizare şt. şi promovare a imaginii

instituţiei

Notă: DIB a introdus aici elementele: lista publicaţiilor despre

DIB; indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB

(analiza comparată)

alte compartimente: bugetul; concluzii şi recomandări; anexe

Profilul ştiinţific al DIB: Biblioteca universitară în contextul

schimbărilor procesului educaţional şi de cercetare. Activitatea de

cercetare la DIB este orientată prioritar pentru optimizarea

informaţional-documentară a procesului educaţional, optimizarea

culturii informaţiei şi a învăţării, introducerea noilor forme de servire,

amplificarea indicatorilor relaţionali etc. Impactul activităţii de

investigare, în mare parte, a fost determinat de îmbinarea organică a

necesităţilor instituţionale cu cele individuale, fapt ce a fortificat

interesul, implicaţiile, rezultatele muncii de cercetare a personalului

DIB.

Rezultatele activităţii ştiinţifice au fost valorificate prin

diversificarea resurselor, serviciilor, produselor info-bibliotecare,

prezentate/promovate în cadrul reuniunilor profesionale de nivel

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

45

universitar şi naţional, prin intermediul publicaţiilor, articolelor în

revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Implicaţiile ştiinţifice

ale angajaţilor DIB în anul 2010 au fost apreciate la diverse concursuri

naţionale şi universitare („Cel mai Bun Bibliotecar al Anului 2009‖,

Cele mai Bune Lucrări în domeniul Biblioteconomiei, Informării şi

Documentării, diplome ale Ministerului Culturii şi Educaţiei, premii

ULIM, diplome ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova

etc.).

În anul 2010 activitatea de cercetare la DIB a avut următoarele

obiective: adaptarea principiilor managementului informaţional la

specificul organizaţional al bibliotecii universitare; diversificarea şi

îmbunătăţirea serviciilor info-bibliotecare oferite comunităţii

universitare; investiţii profesional-informaţionale pentru formarea

culturii informaţiei şi a învăţării a utilizatorilor bibliotecii universitare;

amplificarea componentelor de cercetare în procesul de formare

profesională continuă la locul de muncă; elucidarea formelor şi

metodelor eficiente de identificare şi valorificare a creativităţii

bibliotecarilor.

Caracteristicile activităţii de cercetare:

amplificarea cooperării ştiinţifice între DIB şi institutele

universitare (proiecte, publicaţii instituţionale şi de autor în comun)

augmentarea interesului/responsabilităţii privind

implicarea/efectuarea cercetărilor individuale şi instituţionale

dezvoltarea unui demers sistematic pentru creativitate în

procese, activităţi, servicii

diversificarea formelor şi metodelor de

promovare/popularizare a rezultatelor activităţii de cercetare

(contribuţii în culegeri şi seriale, comunicate, utilizarea potenţialului

paginii WEB şi blogurilor, campanii, comunicate etc.)

integrarea activităţii de cercetare cu cea tehnologică şi practică

evidenţierea deschiderii spre diversitate, schimbare,

creativitate, calitate.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

46

Activitatea de cercetare la DIB în anul 2010 este caracterizată prin

următorii indicatori:

Profil de cercetare

Nr

d/r

Poziţii de plan 2010 2009 Schimbare

1. Direcţii de cercetare 6 7 -1

2. Probleme de

cercetare în

domeniul BID

8 9 0

3. Teme de cercetare în

domeniul BID

8

programate /

1 finisată / 7

prolongate

9

programate

/ 6 finisate /

3

prolongate

-1

Indicatori statistici ai activităţii de cercetare la DIB

(prezentare comparată)

Nr

d/r

Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare

1. Activitate redacţională 8 tit. 6 tit. +2

2. Lucrări instituţionale:

culegeri

bibliografii, studii in

honorem

ghiduri

alte publicaţii

1

5

1

5

1

6

0

4

0

-1

+1

+1

3. Lucrări de autor:

monografii

contribuţii (articole)

0

38

2

25

-2

+13

4. Organizarea manifestărilor

ştiinţifice:

locale

naţionale

internaţionale

3

14

0

2

18

6

+1

-4

-6

5. Participare la manifestări ştiinţifice:

locale

naţionale

internaţionale

5

29

2

2

18

6

+3

+11

--4

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

47

6. Proiecte de cercetare gestionate de

către DIB

6 3 +3

7. Elaborarea şi aplicarea proiectelor

noi de cercetare

3 1 +2

8. Participarea cercetătorilor în

proiecte gestionate de alte instituţii

6 proiecte 4 proiecte +2

9. Cooperări ştiinţifice:

instituţionale

individuale

5

5

6

5

-1

0

10. Deplasări, stagii, reciclări, formare

profesională

3 3 0

O direcţie importantă, care a solicitat implicaţii ale cercetătorilor

DIB este activitatea de popularizare ştiinţifică, incluzând acţiuni de

transfer tehnologic. Prin conceptul de transfer de tehnologie (sau

transfer tehnologic) se înţelege procesul de transmitere a tehnologiei

între două sau mai multe entităţi, în scopul de a face accesibile

contribuţiile ştiinţifice şi tehnologice unui domeniu mai larg de

utilizatori, în vederea folosirii sub forma de noi produse şi/sau servicii.

Acest transfer se poate produce prin procese educaţionale, prin

literatură ştiinţifică, prin contactul direct între persoane. Cercetătorii

DIB au efectuat diverse activităţi de transfer tehnologic: expertizarea

proiectelor tehnologice ale bibliotecarilor şcolari, implicaţi în

formarea continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, redactarea

compartimentului „Personalul de bibliotecă‖ al proiectului „Strategii

de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci‖; amendamente şi

completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de

descriere bibliografică etc.

Indicatori statistici ai activităţii de popularizare ştiinţifică la DIB

(prezentare comparată conform structurii compartimentului 3 al

Raportului):

Nr

d/r

Domeniu al activităţii de cercetare 2010 2009 Schimbare

1. Activităţi de transfer tehnologic şi

activităţi practice

4

3

+ 1

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

48

2. Publicaţii/activităţi de popularizare

ştiinţifică şi de promovare a imaginii DIB

25 20 + 5

3. Publicaţii despre DIB 10 9 + 1

Cercetarea în domeniul biblioteconomiei, informării şi

documentării, fiind parte integrantă a ştiinţei universitare, a înregistrat

în anul 2010 performanţe cantitative şi calitative. Menţionăm

augmentarea indicatorilor statistici la majoritatea poziţiilor de

evidenţă, cu excepţia: organizarea manifestărilor ştiinţifice,

cooperarea ştiinţifică instituţională şi de autor. Conchidem şi asupra

îmbunătăţirii calităţii activităţii de cercetare, în acest sens menţionând

următoarele reuşite: publicaţii în străinătate (solicitări cu destinaţie

specială); în medie, fiecare angajat DIB, a prezentat 2 comunicări la

manifestări ştiinţifice şi a publicat 2 contribuţii. În anul de referinţă au

fost iniţiate 2 proiecte noi internaţionale, impactul acestora

reflectându-se asupra diversificării serviciilor informaţional-

documentare în sprijinul comunităţii universitare.

O reuşită a anului 2010 – proiectul „Dimensiuni bibliografico-

infometrice ale patrimoniului documentar instituţional şi de autor

universitar‖, gestionat de către DIB în parteneriat cu institutele de

cercetare universitare. Drept impact putem specifica:

analiza/promovarea publicaţiilor în funcţie de criteriile: loc, limbă

editare, apartenenţă funcţională şi altele; publicarea a 5 articole şi a 5

materiale bibliografice.

Anul 2010 a marcat o integrare mai vizibilă a cercetării

biblioteconomice în cercetarea universitară. Colaborarea cu institutele

de cercetare DIB ţine de următoarele forme: elaborarea şi publicarea

în comun a publicaţiilor instituţionale (biobibliografii şi studii in

honorem: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări

Filologice şi Interculturale), publicaţii de autor comune, analize

infometrice a patrimoniului documentar al cadrelor didactico-

ştiinţifice ULIM, expoziţii prilejuite de reuniuni profesionale, jubilee

ale cercetătorilor.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

49

Sunt elocvente activităţile de transfer tehnologic în care a fost

implicat DIB în anul 2010: expertizarea proiectelor tehnologice ale

bibliotecarilor şcolari (10 proiecte); implicaţi în procesul de formare

continuă a bibliotecarilor şcolari şi altor categorii; redactarea

compartimentului „Personalul de bibliotecă‖ al proiectului „Strategii

de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci‖; amendamente şi

completări pentru proiectul Codului Educaţiei; elaborarea Ghidului de

descriere bibliografică etc.

Orientări şi implicaţii ştiinţifice de perspectivă pentru DIB:

iniţierea editării revistei instituţionale (2 numere per/an); promovarea

anuarului „Symposia Investigatio Biblitoheca‖ pentru includerea în

listele de profil ale CNAA; elaborarea şi implementarea Politicii

Accesului Deschis la ULIM (impact: constituirea Repozitoriului

instituţional); accentuarea aspectelor biblioteconomice în realizarea

studiilor şi sondajelor; diversificarea cercetărilor bibliografice

(impact: editarea diverselor categorii de publicaţii bibliografice);

orientarea aplicativă a procesului de cercetare la DIB pentru

despuierea bibliografico-infometrică a patrimoniului documentar,

semnat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM (studii infometrice

instituţionale şi individuale, amplasarea articolelor de acest gen în

publicaţiile bibliografice DIB şi în revistele institutelor ştiinţifice

ULIM); augmentarea procesului de integrare/prezenţă a cercetării

biblioteconomice în cadrul universitar (cooperări organizaţional-

ştiinţifice şi informaţionale cu institutele de cercetare, diversificarea

tipurilor de documente elaborate în comun etc.).

Necesitatea revigorării cercetării

în biblioteconomie, informare şi documentare la nivel naţional

Cercetarea în biblioteconomie, informare şi documentare are

un randament ne-eficient, ne-fiind fundamentată din punct de vedere

legal, organizaţional, logistic, lipsind şi un management efectiv la

acest capitol. Necesitatea de revigorare este evidentă, reliefând mai

multe probleme şi opţiuni în acest sens:

elaborarea şi promovarea cadrului de reglementare şi acreditare:

legalizarea statutului bibliotecii ca instituţie de cercetare şi a

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

50

bibliotecarului ca cercetător, acreditarea instituţiilor şi a

domeniilor de profil

potenţialul şi calitatea personalului de cercetare: intensificarea

procesului de creativitate prin intermediul programelor de licenţă,

masterat şi doctorat, formarea cercetătorilor la locul de muncă

augmentarea eficienţei activităţii de cercetare în biblioteci:

intervenţii cooperante ale bibliotecilor ştiinţifice, a autorităţilor

profesional-sociale şi administrative privind coordonarea şi

informarea asupra studiilor şi subiectelor de cercetare; activităţi de

cercetare în cadrul consorţiilor; efectuarea studiilor şi cercetărilor

de interes comun etc.

îmbunătăţirea comunicării/informării profesionale (reuniuni la

subiect, programe naţionale şi departamentale, publicaţii etc.) .

Referinţe bibliografice:

1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.

2. Corghenci, Ludmila. Cercetarea ştiinţifică la DIB în contextul Anului

creativităţii şi al Inovării – 2009. In: Symposia Investigatio Bibliotheca.

Ed. 2010. Ch., 2010, p. 34-44.

3. Duca, Gheorghe. Necesitatea evaluării cercetării într-o societate bazată

pe cunoaştere. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 3-6.

4. Popa, Ana. Cercetare, dezvoltare şi inovare în Republica Moldova:

probleme şi opţiuni. Ch., 2011. 68 p. ISBN 978-9975-80-436-3.

5. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional

Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p.

6. Rotaru, Anatol; Alexeeva, Svetlana; Cujba, Rodica. Contribuţii privind

analiza dinamică a unor indicatori ai potenţialului ştiinţifico-tehnologic

din Republica Moldovva. In: Economica. 2010, nr. 2, p. 9-17.

7. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa

lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe

Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim

8. Ţurcan, Aurelia. Racordarea evaluării statistice a activităţii ştiinţifice la

standardele europene. In: Akademos. 2009, nr 2, p. 5-7.

Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

51

ТВОРЧЕСТВО - ХАРАКТЕРНАЯ ПРОФЕССИОНАЛЬНАЯ

ЧЕРТА УНИВЕРСИТЕТСКОГО БИБЛИОТЕКАРЯ

Елена ЦУРКАН,

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: The author reflects upon the contemporary model of

the librarian, his necessary professional capacities and abilities. The

necessity of the creative attitude – as required ability of the university

librarian – is exemplified from the personal experience of the author,

as contact librarian of the Economic Sciences faculty of ULIM. The

author revives the creative attitude in the process of promotion of the

publication of the didactic-scientifically faculties via exhibition

activity.

Key-words: creativity, competence, exhibition activity.

Cuvinte-cheie: creativitate, competenţe, activitate expoziţională.

Школа бизнеса Саида в Оксфорде (Said Business School in

Oxford) начала свою работу с создания Виртуальной библиотеки

для своих студентов. Но библиотекари были удивлены, когда

многие студенты отвергли идею формирования набора

электронных документов по учебному курсу, заявив, что хотели

бы вместо этого иметь настоящие книги, чем сохранили

верность печатному слову. Это еще один пример в полемике о

том, какие библиотеки будут в будущем. Вытеснят ли новые

формы библиотечного обслуживания привычные нам методы?

Библиотеки, какими мы их представляем: со стеллажами до

потолка, забитые ценным человеческим даром – книгами,

останутся и будут востребованы всегда. Естественно, сегодня

важно органически сочетать преимущества электронной

коммуникации и информации с информацией фиксированной на

традиционных носителях.

Библиотека, реагирующая на изменения в области техники

и технологий, нуждается в людских ресурсах, обладающих

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

52

высоким уровнем знаний и компетенций, сторонников концепции

постоянного непрерывного образования.

Каков же современный библиотекарь? Естественно, это

сотрудник, умеющий применять в своей работе новые техники и

технологии. Но есть еще что-то очень важное, и это особенно

подчеркивается в специальных публикациях. Авторы многих

работ подчеркивают, что это человек скучный, отставший от

жизни. Как не уйти от себя, так истинному библиотекарю

невозможно отказаться от своей работы. Скорее всего, это

больше, чем просто профессия, ведь достоинствам ее нет числа.

Имидж библиотеки создают люди, которые в ней работают.

Читатели высоко ценят профессиональные качества

библиотечных работников, но, вместе с тем, нуждаются в

доброжелательности, вежливости, тактичности, культуре

обслуживания. Библиотекарю важно уметь ориентироваться в

жанровых и тематических предпочтениях каждого обратившегося

к нему за помощью. Осваивая и внедряя информационные

технологии, библиотеки должны помнить, что полноценная

отдача от их использования будет только при условии, если они

ориентированы на человека, на развитие его образовательного и

общекультурного уровня. Хочет ли библиотекарь, а, главное,

может ли он быть полноправным собеседником читателя? Каким

читателем является сам библиотекарь – человек, который должен

иметь моральное право выбирать книги для других и быть в их

глазах признанным авторитетом? Библиотекарь читает не только

для себя, но и для работы. Даже читая книгу для себя, он всегда

должен думать о тех читателях, кому она может быть полезна.

Можно считать собственное чтение удачно завершившимся

тогда, когда, посоветовав ее читателям, увидишь, что она

произвела на них должное впечатление ...» (1, 3, 4)

Библиотечная работа предполагает присутствие

творческого потенциала во всех своих процессах. Чем больше

творческого потенциала вложит библиотекарь в тот или иной

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

53

процесс обслуживания читателя, тем ближе книга станет к

читателю.

Что же такое творчество? Творить, в словаре Владимира

Даля - это давать бытиѐ, созидать, создавать, рождать. В

философии есть определение этому процессу. Это

возникновение мира и любой отдельной вещи из ничего,

благодаря всемогущему божественному началу. Согласно

христианскому учению creatio continua (лат. - продолжающееся

творение) – акт божественного творения является непрерывным,

он не только создаѐт мир, но и содержит его в бытии. В

переносном смысле творением, творчеством называют всякое

внесение нового, в частности создание образов в результате

формирующей деятельности духа, творческой фантазии (2).

Часто спрашивают автора данной статьи, почему выставки,

расставленные к юбилею или посвященные какой-то теме,

личности, не повторяются. Почему каждая из них в своѐм роде,

как модно сейчас говорить - брэнд: красочна, оригинальна,

привлекает внимание, уникальна.

При организации выставок публикаций мы

руководствуемся принципами: доступность, красочность, святая

наука - услышать друг друга (учет пожеланий. тенденций и

ожиданий читателей), толерантность - наше будущее и др.

Это далеко не полный перечень принципов, чаще всего

ориентируясь на: внимание, личность! Именно поэтому выставка

к юбилею Петра Рошки - профессора экономики, доктора

хабилитат, - привлекла внимание не только экспонатами-

фотографиями, публикациями редкими по своей сути, но и

иллюстрациями и видами Молдовы, еѐ природы, видами

исторических мест. Уже ставшим символом Молдовы белый

журавль на деревенском колодце - эта иллюстрация открывает

просмотр выставки. Иллюстрации древних Кодр и старинного

Орхея - всѐ это тонкая духовная связь с личностью профессора,

его трудовой деятельностью, вкладом его труда в развитие

Молдовы.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

54

Выставка, посвященная юбилею другого профессора -

Тудору Дубовка – это рассказ о путешественнике, о профессоре,

чья трудовая деятельность посвящена географии Молдовы,

природе и географическим местам. Основные экспонаты

выставки – публикации автора, издания о нем -органически были

связаны с изображением осеннего леса, золота листвы на земле,

походного ружья, непременного компаса. Тудором Дубовка

написаны учебники по географии для школьников и студентов.

Данная выставка помимо огромного информационного

потенциала, включила и большой воспитательный момент,

призывая ценить и беречь природу, любить свой край.

Получилась неповторимой выставка, посвящѐнная юбилею

профессора с экономического факультета Леонида Острофца -

автора многочисленных монографий, статей по развитию туризма

в Молдове. Посетители выставки отметили, что рекомендации,

заключенные в статьях и докладах на национальных и

международных конференциях, направлены на решение

конкретных проблем развития туризма в нашей стране,

совершенствование экономического механизма деятельности в

сфере туристических услуг, изменение места и роли отрасли

туризма в экономике Молдовы. Выставка была организована

следующим образом, Материал на выставке был расположен в

следующем порядке : статьи из научных изданий УЛИМ

(«Analele ştiinţifice», «Symposia Professorum», «Symposia

Studentium», «Studii Economice»), монографии, учебные издания,

статьи из научных сборников, материалов конференций,

изданных за пределами Республики Молдова, статьи из научных

сборников, материалов конференций, изданных на национальном

уровне.

Выставка была проиллюстрирована видами исторических и

туристических мест Молдовы. Данная выставка привлекла

внимание студентов редкими фотоснимками из частной

коллекции юбиляра, а также многообразием публикаций.

Выставки, где использованы элементы творчества гораздо

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

55

глубже, качественнее в эмоциональном восприятии, они должны

воздействовать на души нравственным зарядом, должны помочь

подняться над суетой и ложными стереотипами, которые

существуют в нашем обществе.

Мы неоднократно подчеркивали, что основной подход в

этой работе – рассмотрение организации юбилейных выставок

преподавателей как комплексного процесса, основывающегося на

принципах менеджмента качества (7, p. 74). Не исключая

важность технологического подхода, понимание процесса в

менеджменте качества выделяет следующие положения:

менеджмент качества рассматривает как процесс любую

деятельность, не ограничиваясь технологией производства;

менеджмент качества вводит понятия «вход» и «выход»

процесса, что обеспечивает системную концептуализацию всей

деятельности организации; менеджмент качества повышает

ответственность и решенческо-управленческие функции всех

участников процесса; вся деятельность рассматривается как

совокупность процессов; создаваемая продукция (услуги)

является результатом всех процессов библиотеки (1, р. 58). Такой

подход позволяет выделить следующие этапы организации

юбилейных выставок преподавателей:

идентификация процесса (предполагает определение

состава всех составляющих компонентов и этапов, их наполнение

и последовательность реализации)

определение приоритетных компонентов и их

соотношение с другими составляющими (на этом этапе

выделяются наиболее комплексные составные и их

моделирование, что позволяет исключить неясности, четко

распределить обязанности и ресурсы, рационально использовать

рабочее время сотрудников/участников процесса и др.)

анализ эффективности процессов, разработка

предложений по их совершенствованию

Процессный подход позволяет совершенствовать

выставочную работу в отдельности, но самое главное – создает

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

56

необходимое пространство и условия для выявления, развития и

применения творчества библиотекарей.

Referinţe bibliografice:

1. Вершинина, Л. П.; Ландер Т. С. Совершенствование деятельности

вузовской библиотеки на основе процессного подхода. В: Науч. и

техн. б-ки. 2007, Nr 4, р. 56-64.

2. Даль, В. Толковый словарь живого великорусского языка. Т. 4. М.:

Терра , 1998. 689 p.

3. Земсков, А.И. Роль библиотек. Чтение. B: Библиотековедение. 2003,

nr. 3, p. 80-86.

4. Леонова, Н.В. Мне нравится, что я – библиотекарь. В: Молодые в

библиотечном деле. 2003, nr. 3, p. 91-95 [citat la 11 mai 2011]

Accesibil pe Internet: < http://www.library.ru/1/education/creation/

doc.php?o_sec=207&o_doc=2152>.

5. Похилэ,В. Библиотека- это хороший шанс для формирования

интеллекта. B: Biblio Polis. 2009, nr. 2, p. 5-11.

6. Философский энциклопедический словарь. М.: ИНФРА-М,1998.

576 p.

7. Цуркан. Елена. Юбилейные выставки преподавателей УЛИМ-а:

ориентация к диверсификации информационно-библиотечного

обслуживания. В: Symposia Investigatio Bibliotheca. Dep.

Informaţional Biblioteconomic ULIM. Ch., 2010, p. 72-76.

Recenzent: dr. habilitat Iurie Crotenco, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

57

PROFESIA DE BIBLIOTECAR ÎN VIZIUNEA

BIBLIOTECARULUI

Irina CERNEAUSCAITE

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: The author is making the analysis concerning the

opinion of the librarians from Information and Library Science

Department ULIM and University Library of the Academy of

Economics Studies of Moldova, unto the librarian profession or

“librarian today”, based on opinion study. The author undertake a

comparative opinion of asking librarians and specialists in library

science field, for understand the reality that existing is the same that is

writing in specializing journals and sources in this field.

Key-words: librarian profession, librarian, librarianship opinion

study.

Cuvinte-cheie: profesia de bibliotecar, bibliotecar, sondaj

biblioteconomic

Ne aflăm în era informaţională, într-o societate în care

informaţia a devenit un bun, o marfă, şi anume bibliotecile sunt

instituţiile-cheie a accesului la informaţie, contribuind pentru

integrarea socială a indivizilor. Bibliotecarii sunt cea mai bună

interfaţă între cetăţeni şi informaţie. Dar care este locul bibliotecarului

in societate şi care sunt perspectivele acestei profesiuni în Republica

Moldova?

Savanţii, cercetătorii prin intermediul publicaţiilor în revistele

de specialitate reliefează diverse aspecte despre profesia de

bibliotecar, încurajând şi promovând reprezentanţii acesteia.

Prezentul material reflectă rezultatele unui micro-sondaj pe

marginea viziunilor şi aprecierilor din interior privind profesiunea de

bibliotecar. Cum sunt văzuţi bibliotecarii de către ei însăşi? Este

important să cunoaştem răspunsul la această întrebare, fiindcă un

domeniu profesional este pus la respect, în primul rând, prin oamenii

care îl profesează. Profesiunea poate/trebuie susţinută de către

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

58

decidenţi, fondatori, utilizatori, comunităţi, societate civilă – dar în

primul rând ea este apărată/promovată de către cei care au îmbrăţişato.

Micro-sondajul a avut drept generic „Profesia de bibliotecar în

viziunea bibliotecarului‖, fiind realizat în două biblioteci universitare:

Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere

Internaţionale din Moldova (DIB ULIM) şi Biblioteca Ştiinţifică a

Academiei de Studii Economice din Moldova (BŞ ASEM). Sondajul a

fost efectuat în scopul cunoaşterii atitudinii personalului de bibliotecă

faţă de profesia de bibliotecar, a cauzelor şi motivelor statutului

profesional şi social diminuat, determinării unor perspective.

Perioada de realizare a micro-sondajului: 1–10 mai 2010.

Metodele utilizate în cadrul micro-sondajului: completarea şi

analiza chestionarelor, prelucrarea analitico-sintetică a datelor

statistice, inducţia, deducţia.

În calitate de obiective ale sondajului au fost preconizate:

a stabili care este atitudinea bibliotecarilor faţă de

postul/obligaţiunile deţinute

a reliefa calităţile şi abilităţile bibliotecarului modern, în

viziunea specialiştilor de profil

a răspunde la întrebarea: „Cred bibliotecarii in perspectiva

profesiei pe care o practică?‖

a conchide asupra atitudinii bibliotecarilor faţă de schimbările,

ce au loc în domeniul biblioteconomic.

În calitate de respondenţi ai micro-sondajului au fost implicaţi:

bibliotecari din toate serviciile, manageri superiori şi funcţionali ai

instituţiilor bibliotecare. Astfel, rezultatele acoperă diverse puncte de

vedere ale titularilor posturilor de bibliotecă.

Prima întrebare a chestionarului - „De ce lucraţi în domeniul

biblioteconomic?‖ - a avut drept scop de a afla motivele alegerii

profesiei, ale apartenenţei profesionale şi instituţionale ale

respondenţilor. Au fost contabilizate următoarele date. 16,7% dintre

persoanele chestionate la BŞ ASEM, şi corespunzător 18,75% la DIB,

consideră că activând în acest domeniu poţi acumula cunoştinţe noi,

asigura o dezvoltare intelectuală, deschizând noi orizonturi. 6,25% din

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

59

cadrul DIB şi 22,2% din cadrul BŞ ASEM activează în acest domeniu,

deoarece deţin studii de profil.

Alte motive invocate de către respondenţi, răspunzând la prima

întrebare, sunt:

preferinţe pentru relaţiile directe cu publicul, posibilităţi de

comunicare cu utilizatorii - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 25%

- respondenţi de la DIB

vocaţie profesională - 38,9% - respondenţi de la BŞ ASEM,

50% - respondenţi din cadrul DIB.

Răspunsurile obţinute ne permit să afirmăm, că o mare parte

dintre bibliotecarii chestionaţi îşi îndeplinesc misiunea cu plăcere şi

interes profesional, unii chiar considerând că anume aceasta le este

vocaţia. Aceştia activează în domeniul biblioteconomic invocând

motive convingătoare: în biblioteci există oportunitatea de a acumula

cunoştinţe noi, pentru o dezvoltare intelectuală şi deschidere de noi

orizonturi.

A doua întrebare – ― Sunteţi mulţumit de postul pe care îl

deţineţi? ‖- a acumulat următoarele rezultate:

„Da‖ - 72,3% - respondenţi de la BŞASEM, 87,5% -

respondenţi de la DIB

„Desigur‖ - 16,7% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -

respondenţi din cadrul DIB

„Puţin‖ - 5,5% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -

respondenţi de la DIB

„Nu‖ - doar 5,5% respondenţi din cadrul BŞ ASEM au

menţionat această poziţie a chestionarului.

Putem conchide, că în mare parte personalul profesional şi cel

specializat din bibliotecile cercetate este satisfăcut de postul pe care îl

deţin, de conţinutul şi logistica muncii efectuate.

Următoarea întrebare (a treia) a fost formulată în felul următor:

„Din punctul Dvs. de vedere, profesia de bibliotecar are perspective?‖.

Răspunsurile la această întrebare pot fi prezentate după cum urmează:

„Da‖ - 44,4% - respondenţi de la BŞ ASEM, 62,5% -

respondenţi de la DIB

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

60

„Bineînţeles‖ - 27,8% - respondenţi de la BŞ ASEM, 6,25% -

respondenţi de la DIB

„Nu ştiu‖ - 11,1 - respondenţi de la BŞ ASEM, 25% -

respondenţi de la DIB

„Nu‖ - 16,7% respondenţi din cadrul BŞ ASEM

„Nu au loc schimbări‖ – 6,25% respondenţi din cadrul DIB.

În general, rezultatele sunt îmbucurătoare. Cel mai important

este că însăşi bibliotecarii cred în viitorul lor profesional, deci profesia

va exista şi chiar va evolua, deoarece există oameni devotaţi.

O altă întrebare (a patra) inclusă în chestionar – „Ca să activezi

în domeniul biblioteconomic, este nevoie să ai o formare profesională

de bibliotecă?‖. Cea mai mare parte dintre respondenţi şi-au exprimat

acordul, răspunsurile finale fiind următoarele: 62,5% dintre cei

chestionaţi la DIB şi corespunzător 77,8% de la BŞ ASEM au răspuns

„Da‖; 25% DIB şi 16,7% ASEM - ―Nu‖. 5,5% din numărul

respondenţilor de la BŞ ASEM au bifat poziţia „Desigur‖, iar 6,25%

din cadrul DIB au răspuns ―Nu ştiu‘‘.

Aşadar, cea mai mare parte dintre bibliotecarii chestionaţi

consideră că pentru a activa în domeniul biblioteconomic este necesar

de a avea o formare profesională în biblioteconomie şi ştiinţele

informării. Aici apelăm la cercetarea privind statutul social al

bibliotecarului, întreprinsă de ABRM în anul 2003, care a reliefat

vârsta medie a bibliotecarului din Republica Moldova -42 de ani (1).

Reiese, că numărul personalului profesional de bibliotecă tânăr este în

diminuare, iar în consecinţă cuantumul prea mic de tineri noi intraţi în

biblioteci nu poate susţine schimbarea şi inovarea domeniului. Lipsa

tinerilor calificaţi ca bibliotecari impun bibliotecilor obţinerea de

încadrare a para-profesionalilor. Deci, chiar prezentă orientarea pentru

predominarea personalului profesional de bibliotecă, datele ne

demonstrează că situaţia reală e alta.

Este cert faptul că perspectiva profesiei de bibliotecar depinde în

mare parte de competenţele şi abilităţile bibliotecarului. În acest sens

sunt relevante publicaţiile cercetătorului Lidia Kulikovski, care

pledează pentru introducerea termenului de manager sau management

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

61

performant, acesta fiind un imperativ în sistemul globalizat şi a lumii

competitive din sfera biblioteconomică. Competenţele sunt abilităţi,

cunoştinţe tehnice şi atribute personale, susţine cercetătorul, care

trebuie să stea la baza formării profesionale (8). În sprijinul acestei

poziţii vine şi N. Ţurcan, care menţionează: „Bibliotecarul viitorului

trebuie să aibă abilităţi de comunicare interpersonală, socială şi

tehnologică, să aibă calităţi de lider şi să poată stăpâni noile principii

manageriale‖ (13).

Abilităţile şi capacităţile pe care trebuie să le posede un

bibliotecar sunt abordate şi în publicaţiile Anei Sofroni. Iată dor un

citat: „Profesia de bibliotecar dintotdeauna a presupus la purtătorii ei o

anumită abilitate în ceea ce priveşte informarea cititorilor despre

noutăţile editoriale, achiziţionările recente de carte, baze de date. Prin

intermediul diferitor forme de comunicare bibliotecarul stabileşte

contactul necesar între sine şi utilizator. Calificarea specialistului e

legată de capacitatea lui de a comunica, îndeosebi, când activitatea

bibliotecară este axată pe poziţii profund umaniste.‖ (11, p. 118).

Ce cred respondenţii despre calităţile şi abilităţile pe care trebuie

să le posede bibliotecarul de azi? La această întrebare (cea de-a

cincea) au fost acumulate următoarele răspunsuri.

Personalul din cadrul DIB a enumerat astfel de calităţi:

creativitate, să fie calm, abil, echilibrat, cercetător, corect, un bun

coleg, răbdător, diplomatic, amabil, să posede dragoste pentru cărţi şi

să ştie despre istoria lor, să fie descurcăreţ, citit, erudit, insistent,

modest, educat, perseverent, pedant, conştiincios, să posede un spirit

de observaţie dezvoltat şi o gândire divergentă. 18,75% dintre

respondenţii DIB consideră că bibliotecarul de azi trebuie să fie

„disciplinat‖, 18,75% - „creativ‖, 25% consideră că trebuie să fie

„comunicabil‖, 37,5% - „cult‖ şi „inteligent‖.

Personalul specializat şi profesional de bibliotecă din cadrul BŞ

ASEM a prezentat următoarele răspunsuri: 38,9% consideră că

bibliotecarul de azi trebuie să fie „binevoitor‖, 33,3% - tolerant, cult,

amabil, răbdător, 11,1% - comunicabil, 16,7% - competent.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

62

La întrebarea ‘‖Ce abilităţi trebuie să posede bibliotecarul de

azi‘‘ (a şasea) majoritatea bibliotecarilor din cadrul DIB au răspuns în

felul următor. 56,25% consideră că trebuie să deţină şi să cunoască

tehnologiile informaţionale, iar 37,5% consideră ca bibliotecarul de

azi trebuie să fie abil de a lucra eficient, rapid, posedând spirit creativ,

cunoscând mai multe limbi străine.

Respondenţii din cadrul BŞ ASEM s-au prezentat cu astfel de

răspunsuri la întrebarea de mai sus. 33,3% au menţionat abilitatea de a

cunoaşte limbile străine, însă o mai mare parte dintre ei - 55,6%

consideră că bibliotecarul de azi trebuie să posede abilitaţi ca:

psiholog, pedagog, să cunoască tehnologiile informaţionale şi

domeniul propriu-zis. 5,5% au specificat astfel de abilităţi:

ingeniozitate, punctualitate, atitudine pozitivă, demn de încredere.

5,5% consideră că este nevoie de a poseda abilitatea de a orienta

cititorul pentru informaţia necesară .

Observăm, că părerile respondenţilor au tangenţe comune în

sensul necesităţii de a deţine de către angajaţii bibliotecii cunoştinţe şi

deprinderi privind tehnicile şi tehnologiile informaţionale şi de

comunicare interpersonală.

Întrebarea a şaptea - ‗‗Există, în viziunea Dvs., o diferenţă între

biblioteca de ‗‗ieri‘‘ şi biblioteca de „azi‖?‖ a urmărit scopul de-a afla

dacă bibliotecarii au observat schimbări în evoluţia profesiei care o

deţin, instituţiilor pe care le reprezintă. S-a constatat că 87,5% dintre

angajaţii chestionaţi din cadrul DIB şi 61,1% din cadrul BŞ ASEM au

răspuns „Da‖. 12,5% de respondenţi de la DIB şi 38,9% de la BŞ

ASEM consideră, că diferenţa dintre biblioteca de ‗‗ieri‘‘ şi biblioteca

de ‗‗azi‖ este „foarte mare‖.

Bibliotecarii sunt optimişti şi acceptă faptul, că a avut loc o

oarecare evoluţie în profesie. Însă rezultatele sondajului, efectuat de

către ABRM specifică: „Statul social al unei profesii este în strânsă

legătură cu factorul economic, politic, cultural şi nu în ultimul rând cel

uman. În Republica Moldova se resimte criza acută de specialişti în

domeniul biblioteconomic din cauza remunerării slabe, salariul lor

neacoperind nici 20 la sută din mărimea coşului de consum. Aceasta

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

63

contribuie la componenţa numeric redusă a colectivelor de

bibliotecarii. Nivelul de trai al bibliotecarilor se caracterizează ca fiind

foarte scăzut în comparaţie cu angajaţii din alte ramuri ale economiei

naţionale. Din acest motiv unul din obiectivele majore ale ABRM a

constituit: ridicarea statutului social şi a prestigiului profesiei de

bibliotecar, determinarea semnificaţiei sociale a activităţii

bibliotecarilor, ameliorarea condiţiilor materiale şi sociale. O altă

componentă esenţială profesiei este formarea specialiştilor. Este dificil

de menţinut în bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional,

cunoscător de limbi străine şi tehnologii moderne, atâta timp cât

salariile sunt mici.‖ (1).

Întrebarea care urmează este de autoapreciere, deoarece însăşi

bibliotecarii vor spune dacă sunt destul de calificaţi şi competenţi.

Analiza răspunsurilor relevă constatarea: personalul din cadrul

bibliotecilor tind mereu spre mai mult, mai bine, spre augmentarea

cunoştinţelor şi deprinderilor. Astfel:

62,5% DIB, au răspuns că ,,Mai au de muncit‘‘; doar 37,5%

DIB, au răspuns „Da‖, sunt destul de calificaţi şi competenţi.

Cei din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM apreciază mai

aspru bibliotecarii ca ceilalţi deoarece 27,8% au bifat „Nu prea‖ ;

38,9% - „Mai au de muncit‘‘ ;

33,3% au răspuns „Da‖.

Observăm că bibliotecarii se autoapreciază, dar dacă e să ne

amintim cuvintele Claudiei Balaban „Este dificil de menţinut în

bibliotecă specialişti cu un înalt nivel profesional, cunoscător de limbi

străine şi tehnologii moderne, atât timp cât salariile sunt mici.‖

înţelegem că totuşi bibliotecarii mai au de lucrat asupra competenţelor

sale profesionale.

Ultima întrebare urmărea scopul de a afla dacă bibliotecarii

chestionaţi cred în viitorul şi perspectiva profesiei de bibliotecar:

„Sunteţi de acord cu fraza, că într-un viitor apropiat vom deveni

martori ai unor schimbări de esenţă în teoria şi practica

biblioteconomică?‖. Răspunsurile sunt următoarele : 68,75% dintre

respondenţii de la DIB şi 55,5% de la BŞ ASEM au răspuns „Da‖,

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

64

12,5% de la DIB şi 27,8% de la BŞ ASEM - „Desigur‖, 12,5% de la

DIB şi 11,1% de la BŞ ASEM - „Nu ştiu‖. 6,25% dintre respondenţii

din cadrul DIB au venit şi cu alte variante de răspunsuri, de exemplu:

‗‗Nu trebuie să aşteptăm acest viitor apropiat, ci noi trebuie să facem

aceste schimbări‘‘.

Cercetătorii în domeniu afirmă, că bibliotecarii pot fi lideri ai

comunităţii acţionând în toate domeniile vieţii politice interne şi

internaţionale. Ei reprezintă viaţa intelectuală şi culturală a

comunităţii, fiind esenţiali pentru buna dezvoltare a societăţii şi

conştienţi de angajarea publică pe care o cere statutul instituţiei (2, 3,

4, 5). În publicaţiile de specialitate bibliotecarii sunt calificaţi drept

agenţi ai schimbării, exploratori care cartografiază terenul

informaţional, ghizi şi mentori care în loc de probleme văd doar

posibilităţi de dezvoltare (6, 7, 8, 10).

Deci, observăm că bibliotecarul este conceput nu ca un

funcţionar mărunt, ne-important, ci drept un lider ai comunităţii care

va acţiona în toate domeniile vieţii politice interne, agent ai

schimbării, explorator de conţinuturi şi producător de servicii

informaţionale etc.

Desigur, bucură faptul că respondenţii au opinii, în general,

favorabile şi optimiste faţă de profesia de bibliotecar, dar pentru a

ajunge în vârful piramidei este nevoie de foarte multă muncă şi timp.

Referinţe Bibliografice:

1. Balaban, Claudia. Statutul social al bibliotecarului basarabean în pragul

mileniului III. In: Magazin bibliologic. 2000, nr. 1, p. 60 – 62.

2. Corghenci Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca, aspecte ale eficienţei

profesionale. Ch.: Epigraf, 2009. 112 p. ISBN 978-9975-947-83-1.

3. Craia, Sultana. Comunicare între corpul didactic şi bibliotecari. In:

Biblioteca. 2008, nr. 3, p.114-115.

4. Litră, Dorina. Profesia de bibliotecar între misiune şi pasiune. In:

Biblioteca. 2008, nr. 7, p.197-198.

5. Frâncu, Victoria. Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul

bibliotecii şi ciberspaţiu. In: Biblioteca. 2008, nr. 10, p.111-113.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

65

6. Ghinculov, Silvia. Biblioteca este un catalizator al informaţiei şi al

cunoaşterii în societatea contemporană. In: Magazin bibliologic. 2001,

nr. 3, p.10-13.

7. Harea, Gabriela. Profesia de bibliotecar – trecut, prezent şi viitor. In:

Biblioteca. 2008, nr. 5, p. 62-63.

8. Kulikovski, Lidia. Educaţia pe tot parcursul vieţii: bibliotecarii şi

utilizatorii în aceeaşi abordare. In: Biblioteca. 2010 nr.1, p. 14 -15.

9. Niţu, Elena. Bibliotecarul, formator al utilizatorului de Internet. In:

Biblioteca. 2008, nr. 6, p. P.83-84.

10. Rău, Alexe. Vechea/nouă bibliotecă în condiţiile vechii/noii

Globalizări. In: Magazin bibliologic. 2004, nr. 3/4, p.88-92.

11. Sofroni, Ana; Ciocanu, Maria. Comunicarea – factor determinativ în

profesia de bibliotecar. In: Conferinţa ştiinţifică jubiliară: rez.

Comunicărilor. Univ. de stat din Moldova. Ch.,1996, p.118-119.

12. Şuşcov, Andrei. SIBIMOL: tendinţe şi realizări. In: Buletinul ABRM.

2006, nr. 2, p. 21-22.

13. Ţurcan, Nelly. Tranziţia şi probleme de formare biblioteconomică în

Republica Moldova. In: Studii şi cercetări de biblioteconomie şi

jurnalism. Ch., 2000, p. 5-9.

Recenzent: Natalia Cheradi,

Biblioteca Ştiinţifică ASEM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

66

NOUL UTILIZATOR DIB –

ORIENTARE CĂTRE UTILIZATORUL WEB 2.0?

Natalia GHIMPU,

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: In this article, the author reflect the results of the

study concerning the new users of DIB – the students of the first year,

recently became to be a student of ULIM. The answers of the new

users is a good support for implementation at the university library

the program ” Customer Care for the new users DIB” and for

efficiently informational-librarian serving.

Key-words: information culture, WEB 2.0 user, social network etc.

Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, utilizator WEB 2.0, reţele de

socializare.

Departamentul Informaţional Biblioteconomic (DIB) ULIM, în

funcţie de misiunea sa, se orientează prioritar pentru sprijinirea

informaţional-documentară a procesului educaţional universitar, dar

mai ales pentru formarea viitorului specialist ca persoană activă,

deţinătoare a unui nivel vizibil de cultură a informaţiei şi a învăţării

permanente (1).

Oferind comunităţii universitare în acest scop un sistem de

servicii şi produse – programe, proiecte, campanii, pachete

informaţionale etc. – DIB urmăreşte permanent diversificarea şi

inovarea acestora.

Este semnificativ la acest capitol Programul instituţional

complex „Grija pentru Noii Beneficiari‖, iniţiat în anul 2001 ca

impact al Proiectului Tempus-Tacis „Library Training in Moldova‖

(3). Ediţia anului 2010 a urmărit următoarele scopuri: sensibilizarea

noilor beneficiari DIB vizavi de oportunităţile informaţional-

bibliotecare la ULIM, orientarea acestora pentru acceptarea şi

aplicarea prevederii: „Cunoştinţele şi deprinderile, acumulate în aulele

universitare, sunt augmentate/fortificate în spaţiile funcţionale ale

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

67

DIB. Procesul de informare/documentare este parte integrantă a celui

educaţional‖, facilitarea adaptării studenţilor, înscrişi la anul 1 al

ciclului licenţă la specificul comunităţii, atragerea noilor beneficiari ai

DIB, facilitarea orientării acestora în spaţiile funcţionale ale DIB: săli

de lectură silenţioase şi de grup, mediateca, promovarea, cunoaşterea

şi utilizarea raţional/efectivă a resurselor, serviciilor, oferite de către

DIB şi instituţiile sistemului informaţional – biblioteconomic naţional

şi altele (2, p. 1).

Reliefând în calitate de grup-ţintă studenţii nou înscrişi la

universitate, Programul inserează diverse activităţi, orientate pentru

facilitarea adaptării noilor studenţi la specificul lumii academice, a

informaţiei. Este important de a cunoaşte utilizatori, inclusiv noi

înscrişi, pentru o ulterioară servire calitativă şi pertinentă. Iată de ce,

anual, DIB efectuează un sondaj privind potenţialul informaţional al

noilor beneficiari, evident determinând priorităţi şi orientări

instituţionale pentru formarea acestora drept utilizatori „activi‖,

capabili de a se adapta avantajelor şi dezavantajelor Societăţii

Informaţionale şi a Cunoaşterii.

Sondajul a fost realizat în lunile septembrie–octombrie 2010,

fiind intervievaţi 754 de respondenţi – studenţi noi, înscrişi la

facultăţile ULIM, audienţi ai cursului opţional „Bazele culturii

informaţiei‖. Metoda cercetării - anchetarea anonimă, chestionarul

incluzând 6 întrebări.

Întrebările şi analiza/sinteza răspunsurilor urmează în

continuare.

1. Indicaţi instituţiile informaţionale de care beneficiaţi/a-ţi

beneficiat ?

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

68

Astfel, analiza răspunsurilor la prima întrebare ne permite să

conchidem: cele mai solicitate/vizitate biblioteci sunt – bibliotecile

gimnaziale/liceale/şcolare cu 62 %, pe locul doi - bibliotecile

raionale/săteşti cu 16 %, pe locul trei – Biblioteca Municipală ―B. P.

Haşdeu‖ cu 12 %, pe locul patru – biblioteca ASEM cu 5 %, pe locul

cinci – biblioteca UTM cu 2 %. Au mai fost nominalizate şi

biblioteca bisericească, iar 16 intervievaţi au fost beneficiari ai tuturor

categoriilor de biblioteci.

2. Cunoaşteţi/utilizaţi tehnologiile informaţionale ?

Răspunsurile intervievaţilor confirmă cunoaşterea şi utilizarea

de către ei a tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale: Internet

(menţionat de 27 % dintre cei intervievaţi), comunicare Skype (25 %),

lucru în Word (17 %), utilizarea diverşilor purtători de informaţie

(CD, DVD, stick - 15 %), elaborare de prezentări în Power Point (9

%), utilizarea programului Excel (7 %). Au mai fost nominalizate

programele Pascal, Access. Deci, noii utilizatori ai DIB sunt pregătiţi

pentru a accesa informaţia pe suport netradiţional, evident fiind

necesare în acest sens unele investiţii de învăţare.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

69

3. Ce modalităţi de comunicare/socializare utilizaţi?

Cel mai utilizat mijloc de comunicare, conform intervievaţilor,

este Skype-ul (menţionat de 34 % dintre studenţii respondenţi),

urmând Odnoklassniki (28 %), e-mail-ul (20 %), Facebook-ul (15 %)

şi Messenger-ul (3 %). Au mai fost nominalizate şi alte modalităţi de

comunicare/socializare precum ar fi: Agent, blog-uri personale, ISQ.

Răspunsurile sunt îmbucurătoare, confirmând prezenţa studenţilor

anului I în reţele de comunicare/socializare. Luând în consideraţie

tendinţa DIB de dezvoltare a utilizatorului WEB 2.0, există

perspective reale pentru formarea utilizatorului nu numai drept

consumator, dar şi producător de conţinuturi.

4. Indicaţi 2 titluri de reviste şi 2 titluri de ziare (titluri concrete).

Răspunsurile la această întrebare sunt prezentate după cum

urmează:

Timpul33%

Jurnal de Chişinău

23%

Flux; 15

Săptămîna

17%Antena; 17

Комсомольская Правдя; 60

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

70

Astfel, 33% dintre respondenţi au nominalizat ziarul „Timpul de

dimineaţă‖, 23% – ziarul „Jurnal de Chişinău‖. Publicaţiile

„Săptămâna‖ şi „Antena‖ au fost nominalizate de 17 % dintre

respondenţi, săptămânalul „Flux: ediţia de vineri‖ de 15 %, iar

„Комсомольская правда‖ - de 6 %. Au mai fost nominalizate şi alte

titluri de periodice, ca: „Magazin istoric‖, „Monitorul

oficial al Republicii Moldova‖, „a‖Mic‖, „Alunelul‖, „Drujba‖,

„Mireasa‖, „Nunta‖, „Aquarelle‖, „Alunelul‖.

Întrebarea a 5-a s-a referit la un studiu concret de caz, studenţii

fiind rugaţi să răspundă la întrebările gen: „Cum procedaţi când aveţi

necesitatea de a concretiza cum se scrie corect denumirea capitalei

Tailandei‖, „Cum procedaţi când aveţi necesitatea de a concretiza

care este cuantumul populaţiei României?‖ etc. Scopul întrebării ţine

de analiza nivelului deprinderilor studenţilor pentru selectarea

operativă a informaţiei factografice.

În cazul dat dispunem de următoarele rezultate. Pe locul întâi se

plasează Internetul cu 51 de studenţi din toţi cei intervievaţi, pe locul

doi – Google cu 41 de studenţi, pe locul trei Wikipedia cu 27 de

studenţi. Cel mai des în astfel de cazuri studenţii apelează la Internet,

Google, Wikipedia, dar mulţi dintre intervievaţi au îmbinat căutarea

on-line cu publicaţiile tradiţionale – dicţionare, enciclopedii.

Ultima întrebare a fost formulată în felul următor: „Care sunt

aşteptările Dvs. din partea bibliotecii universitare?‖. Răspunsurile

obţinute ţin de calitatea resurselor, serviciilor şi produselor, orientarea

pentru o comunicare eficientă, asigurarea unui spaţiu prietenos de

învăţare etc. Iată unele dintre aşteptările, stipulate de către

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

71

respondenţi: colaborare, cooperare; să se ofere informaţia necesară;

să fie asigurat procesul didactic cu materiale necesare; documentare,

liberă exprimare, înţelegere, noi experienţe; informaţie concisă,

calitativă, prietenie (spaţiu prietenos); colaborare plăcută cu

personalul; folosirea pe larg a internetului; sursele de tip tradiţional să

se poată găsi şi în format electronic; mai multă informaţie în formă

tradiţională; personal amabil şi altele.

Impactul sondajului poate fi rezumat după cum urmează:

cunoaşterea noilor utilizatori DIB: interes faţă de bibliotecă,

aprecierea nivelul deţinerii tehnicilor şi tehnologiilor

informaţionale, cunoaşterea fluxului informaţional etc.

fundamentarea practică a cursului „Bazele culturii

informaţionale‖ în funcţie de nivelul deprinderilor noilor

utilizatori

reliefarea aşteptărilor utilizatorilor şi orientarea DIB pentru

realizarea acestora

efectuarea actului de comunicare „DIB – student‖ la etapa de

integrare a acestuia în comunitatea universitară.

Referinţe bibliografice:

1. Codex DIB, Ch.: ULIM, 2007. 89 p. ISBN 978-9975-101-08-0.

2. Corghenci, Ludmila. Program ―Grija pentru Noii Beneficiari‖: ed. 2010.

Ch., 2010. 2 p.

3. Corghenci, Ludmila. Program „Grija pentru Noii Beneficiari‖:

necesitate, orientări şi impact. In: Symposia Professorum.

Biblioteconomie. Informare. Documentare. Dep. Informaţional

Biblioteconomic ULIM. Ch., 2007, p. 77-85.

4. Programul de activitate a DIB: 2010. Ch.:ULIM, 2009. 97 p.

Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

72

CULTURA INFORMAŢIEI ŞI

ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI

Drd. Tatiana-Adriana OPRESCU

Biblioteca Universităţii din Piteşti, România

Abstract: Information literacy is a theoretical and practical

response to the cultural, social and economic developments

associated with the information society. In other words information

literacy, lifelong learning and the information society are not only

inextricably linked, but the very concept of the former flows from the

demands of the latter. In simple terms the impact of the information

society on individuals is to create a requirement for functioning

effectively within it, and that some of the associated capabilities might

be encapsulated in a concept called information literacy.

Key-words: information culture, lifelong learning, information

society, education, ability.

Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea continuă, societatea

informaţională, educaţie, abilitate.

Realizarea culturii informaţiei nu poate fi văzută doar ca o

dezvoltare sau instruire a capacităţilor, ci necesită a fi recunoscută

drept o schimbare contextuală şi educaţională. Acest deziderat este

exprimat prin ideea de dezvoltare a culturii informaţiei ca "inteligenţă

de căutare" şi nu doar ca rezultat al "încrederii diferenţiate". Astfel,

cultura informaţiei se defineşte ca acţiune ce facilitează accesul la

tehnologia informaţională şi la produsul acestei tehnologii

informaţionale. Accederea României între ţările cu o eficientă cultură

a informaţiei implică nu numai recunoaşterea la nivel naţional a

importanţei culturii informaţiei în societatea informaţională, ci şi

existenţa întregii baze logistice aferente: stocul de programe necesar

pentru această complexă acţiune şi, finalmente, existenţa unei

populaţii educate, informate şi, necesarmente, active. Aplicarea acestei

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

73

experienţe superioare, în contextul larg naţional, implică însă

parcurgerea mai multor etape.

Candy Philip C. citează definiţia propusă de Organizaţia

Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pentru

învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care, ca şi în anul 1972,

desemnează acest proces ca ―un concept important pentru politicile

educaţionale din anii următori, pentru acele ţări dezvoltate sau în curs

de dezvoltare‖ (6). O altă descriere a învăţării pe parcursul întregii

vieţi, ilustrată de Iniţiativa Mondială pentru Învăţarea pe Parcursul

Vieţii (World Initiative on Lifelong Learning - WILL), în anul 1994,

lărgeşte sensul conceptului, în planul educaţiei formale, la toţi factorii

implicaţi fie în producerea, fie în consumul de informaţie, accentuând

însă palierele agenţilor: individual, în comunitate, la nivel naţional şi

la nivel internaţional.

Aflăm, aici, configurat un proces continuu de încredere, căci,

stimulând şi îndemnând persoanele individuale să-şi însuşească toate

cunoştinţele, valorile şi abilităţile, noi avem încrederea că ei le vor

solicita pe tot parcursul vieţii lor şi le vor aplica mereu, cu bucurie, cu

încredere şi cu creativitate, în toate cazurile, momentele şi mediile.

În anul 1996, Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltarea

Economică (Organisation for Economic Co-operation and

Development - OECD) a publicat un raport intitulat "Economia bazată

pe cunoştinţe", care întărea ideea pentru învăţătura pe parcursul vieţii,

accentuând faptul că, prin abilitatea de a învăţa, se vor îndeplini

cerinţele tot mai mari, pentru lucrătorii cu abilităţi înalte.

Economia bazată pe cunoştinţe este caracterizată de necesitatea

pentru învăţarea continuă atât a informaţiei codificate, cât şi a

competenţelor de a utiliza această informaţie. Aşa cum accesul la

informaţie devine mai uşor şi mai puţin scump, abilităţile şi

competenţele legate de selectarea şi utilizarea eficientă a informaţiei

devin mai importante. Capacităţile pentru selectarea informaţiei

relevante, modelele de recunoaştere în informaţie, interpretarea şi

decodarea informaţiei, precum şi noutatea învăţării şi eliminarea

vechilor abilităţi reprezintă o cerinţă mereu în creştere (10).

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

74

Afirmaţiile de mai sus confirmă faptul că abilitatea pentru

învăţarea de-a lungul vieţii nu poate fi estimată ca un domeniu al unei

discipline specifice, ci trebuie asociată cu practicile generale de

căutare a informaţiei, fapt ce demonstrează iniţiativa învăţării pe

parcursul întregii vieţi. În plus, Mark Hepworth (8), prin descrierea

persoanei care învaţă pe parcursul vieţii drept o persoană care se poate

educa (pe sine), creează o asociere puternică între acest proces şi a

învăţa cum să înveţi, fapt ce caracterizează cultura informaţiei. De

fapt, conform lui Christine Bruce (2), recunoaşterea învăţării pe

parcursul vieţii ca un scop educaţional a constituit una din forţele

principale de impulsionare a dezvoltării culturii informaţiei, ca

fenomen global.

Perspectiva procesului de a învăţa cum să înveţi, propusă de

Asociaţia Americană a Bibliotecilor (ALA), implică abilitatea de a

localiza, de a realiza, de a evalua şi de a utiliza critic informaţia,

pentru rezolvarea problemei, pentru cercetare, pentru luarea deciziei şi

pentru dezvoltarea profesională continuă. Acest lucru este considerat

ca o componentă vitală pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi,

deoarece dă posibilitate elevilor/studenţilor să-şi dezvolte un cadru

pentru învăţătura independentă şi pentru abilităţile transferabile, ce pot

fi aplicate în noile situaţii şi probleme (11).

Mutch A. (9) sprijină, de asemenea, acest punct de vedere,

explicând cum definim şi interpretăm informaţia care se realizează

alături de preocuparea pentru activităţile de descoperire şi stocare,

asociate cu transmitere, de transferare a cunoştinţelor. Prin aceasta, el

afirmă că procesul interpretării constă în formularea de întrebări, în

procesul de creare de cunoştinţe, în identificarea celui mai bun mod de

accesare şi înmagazinare de date şi în recunoaşterea factorilor - ce

operează atât la nivelul individual, cât şi social - care influenţează

utilizarea datelor. Acest proces evidenţiază elementul reflectiv care

leagă cultura informaţiei cu învăţătura pe parcursul vieţii şi care

implică politicile informaţionale naţionale şi care, desigur, sunt

încadrate în curriculum-ul educaţiei din instituţiile educaţionale şi în

practicile dezvoltării profesionale din toate sectoarele.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

75

Învăţarea

pe durata

întregii

vieţi

Învăţarea

independentă

învăţ

Învăţarea p vieţii Învăţătura pe

În paralel cu perspectiva ALA, ANZIIL (Australian and New

Zealand Institute for Information Literacy) asociază acest concept cu

―cunoaşterea modului cum să înveţi‖ (3) şi ilustrează grafic cum

operează, ca o subcategorie a învăţării independente, care, la rândul ei,

este o subramură a învăţării pe parcursul întregii vieţi (Figura 1).

Fig. 1. Relaţia dintre cultura informaţiei şi învăţarea pe

parcursul întregii vieţi

Definiţia ANZIIL despre învăţarea pe parcursul vieţii a fost

preluată de raportul lui Candy Philip (3) şi acoperă ―toată învăţătura

formală, nonformală şi informală, intenţionată sau neintenţionată, care

se desfăşoară în orice timp de-a lungul vieţii‖ (1). Profilul celui care

învaţă pe parcursul vieţii, promovat de raport, este inclus în

standardele ce ilustrează gradul înalt al combinării dintre acest instruit

şi instruibil şi cultura informaţiei.

Profilul prezintă, în sinteză, următoarele caracteristici (12):

cunoaşterea resurselor majore curente, valabile în cel puţin un

domeniu al studiului

abilitatea de a încadra întrebările de cercetare în cel puţin un

domeniu al studiului

abilitatea de a localiza, evalua, realiza şi utiliza informaţia într-un

şir de contexte

abilitatea de a descoperi informaţia, utilizând o varietate de medii

abilitatea de a decoda informaţia într-o varietate de forme: scrise,

statistice, grafice, hărţi, diagrame, tabele, etc.

evaluarea critică a informaţiei.

Cultura

informaţiei

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

76

ANZIIL mai afirmă că ideile învăţării independente, promovate

de educaţia culturii informaţiei, sunt reflectate în procesul de adoptare

a unei pedagogii constructiviste, care introduce pe cei care studiază în

învăţarea bazată pe problemă şi pe resursă, prin modul de învăţare

experimental. Procesul de învăţare din mediul constructivist se

dezvoltă prin formularea întrebării şi încadrarea problemelor care

accentuează, explicit şi implicit, utilizarea efectivă a informaţiei. Un

punct de vedere similar este promovat de standardele culturii

informaţiei ale Asociaţiei Bibliotecilor de Colegiu şi de Cercetare

(ACRL), confirmat de punctul de vedere al Comisiei Boyer, care

sprijină necesitatea de implicare a perspectivei învăţării pe parcursul

vieţii în cadrul unui mediu de învăţare studenţesc, constând în

―încadrarea unei întrebări specifice sau a unui set de întrebări,

explorarea de cercetare sau creativă, pentru a găsi răspunsuri şi

abilităţile de comunicare, pentru a transfera rezultatele‖ (6).

Extinderea culturii informaţiei ca un proces educaţional este

sprijinită de articolul tipărit de Conferinţa Permanentă a Bibliotecilor

Naţionale şi Universitare (SCONUL - Society of College, National

and University Libraries) (12), care susţine că abilităţile

informaţionale se pot forma prin promovarea culturii informaţiei ca o

necesitate esenţială pentru lărgirea contextului învăţării şi pentru

învăţarea permanentă. SCONUL se axează pe sectorul educaţional,

pentru a accentua preocuparea consumatorilor critici pentru

informaţie, cei care sunt înzestraţi cu capacităţi transferabile apropiate,

necesare confruntării cu schimbările rapide tehnologice şi economice.

Iar aceasta este o temă centrală în raportul lui Candy Philip, în

care devenirea unei persoane iniţiată în cultura informaţiei este

considerată ca o preocupare pe parcursul întregii vieţi, ce ar trebui

estimată în contextul educaţiei formale, care să se adreseze

necesităţilor societăţii în ansamblu. Raportul concluzionează că, în

ciuda dezvoltărilor naţionale în direcţia realizării economiilor

informaţionale şi a societăţilor de studiu, în practică, puţine guverne

naţionale s-au preocupat pentru iniţiative majore educaţionale sau

sociale, care să ducă la adoptarea largă a realizării culturii informaţiei

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

77

sau la evaluarea populaţiei. Majoritatea iniţiativelor tind să fie treptate,

lente şi, în general, se axează pe secţiuni limitate de populaţie, precum

copiii de la şcoală, studenţii de la universităţi, specialiştii din

bibliotecă şi informatică sau aceia care sunt deja angajaţi sau doresc să

intre în cadrul forţei de muncă (6).

Crearea culturii informaţiei şi, pe această cale, a societăţii

informaţionale, au devenit şi în România, de mai multe decenii, un

imperativ naţional pentru integrarea ţării în sistemul european şi în

sistemul global.

Există, în acest moment, premisele pentru demararea unui amplu

proces în acest sens, declanşarea lui depinde numai de promulgarea

legilor educaţiei, dezbătute deja în Parlament. Respectivele legi

conferă explicit prioritate obiectivului formării culturii informaţiei, la

toate nivelurile de şcolaritate.

În acel moment, care este foarte aproape, vor exista şi finanţarea

necesară, şi voinţa politică, şi solicitudinea factorilor educaţionali de

la toate nivelurile de acţiune şi de decizie. Căci, astăzi, nu se mai

îndoieşte nimeni de forţa uriaşă şi decisivă a informaţiei şi a

comunicării în societatea contemporană. Altfel spus, fără informaţie

şi, implicit, fără comunicare, nu pot exista nici educaţie, nici cultură,

nici economie, nici politică, nici democraţie, deci nici stat de drept.

Referinţe bibliografice:

1. ACRL (Association of College and Research Libraries). Information

Literacy Competency Standards for Higher Education. Chicago, 2000

[citat la 27 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/acrl/standards/standards.pdf.

2. Bruce, Christine. Information Literacy. An international review of

programs and research. Auckland `99 Lianza Conference, 9-12

November 1999, p. 1-9 [citat la 15 august 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.lianza.org.nz/ [accesat 15.03.2010]

3. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy

Framework principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide:

Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

78

(citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf .

4. Bundy, Alan (ed.) Australian and New Zealand Information Literacy

Framework: principles, standards and practice, 2nd edn. Adelaide:

Australian and New Zealand Institute for Information Literacy, 2004

[citat la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.library.unisa.edu.au/infoskills/infolit/infolit-2nd-edition.pdf .

5. Candu, Andy Philip C.; Crebert, Gay; O‘Leary, Jane. Developing

Lifelong Learners through Undergraduate Education, Canberra:

Australian Government Publishimg Service, august 1994 [citat la 31

aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.dest.gov.au/NR/rdonlyres/AF55BDE9-B90B-466C-A7C8-

E938D1515C46/3933/94_21.pdf .

6. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning [citat la 31

aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep

=rep1&type=pdf.

7. Candy, Philip C. Information Literacy and Lifelong Learning. p. 1-16

[citata la 31 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.119.5676&rep

=rep1&type=pdf.

8. Hepworth, Mark. A study of undergraduate information literacy and

skills: the inclusion of information literacy and skills in the

undergraduate curriculum. 65th IFLA Council and General Conference.

Bangkok. Thailand, 20-28 august, 1999 [citat la 31 aug. 2010] Accesibil

pe Internet: http://archive.ifla.org/IV/ifla65/papers/107-124e.htm;

http://www.eric.ed.gov/PDFS/ED441445.pdf .

9. Mutch, A. Information literacy: an exploration. In: International Journal

of Information Management, 1997, vol. 17, nr 5, p. 377–386 [citat la 15

aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.sciencedirect.com/science/journal/02684012.

10. O‘Sullivan, Carmel. Is Information Literacy relevant in the real world?

In: New Library World, 2002, vol. 30, nr 1, p. 7–14 (citat la 12 noiem.

2010] Accesibil pe Internet: http://www.emeraldinsight.com/.

11. Orr, Debbie; Appleton, Margaret; Wallin, Margie. Information literacy

and flexible delivery: creating a conceptual framework ad model. In:

Journal of Academic Librarianship, 2009, vol. 27, nr 6, p. 457-463 [citat

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

79

la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://develop.lib.tsinghua.edu.cn/infoweb/UploadedFiles/737/11065724

68152.pdf.

12. Sconul (Standing Conference of National and University Libraries).

Information Skills in Higher Education: A SCONUL Position Paper

[citat la 15 aug. 2010] Accesibil pe Internet:

http://www.sconul.ac.uk/groups/information_literacy/papers/Seven_pilla

rs.html.

Recenzent: Ludmila Corghenci, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

80

FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI

ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE ÎN BIBLIOTECA

UNIVERSITARĂ

Angela NAGORNAIA

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: The article is consecrated to the problem of formation

of information’s culture and of teaching students „how to learn on the

range of the entire life”. Contending from the theoretical and

practical point of view concerning the importance of this problem, the

author draws a special attention to the technology of learning and to

the work with information. The material reflects the representative

experience of DIB at this chapter: programs, campaigns, projects etc.

Key-words: information culture, lifelong learning, users.

Cuvinte-cheie: cultura informaţiei, învăţarea permanentă, utilizatori.

Expresia „cultura informaţiei‖ este o noţiune nouă, în proces de

definire, care are multe interpretări şi abordări. Termenii „cultură‖ şi

„informaţie‖, fiecare din ele fiind polisemantic, deţin diverse

semnificaţii. (1, p.10). La părerea noastră, conţinutul relevant al

fenomenului „cultura informaţiei‖, în contextul relaţiilor cu publicul,

este formulat în felul următor: ‖Modul optim de utilizare a semnelor,

datelor, informaţiei şi punerea lor la dispoziţia utilizatorului interesat

pentru soluţionarea sarcinilor teoretice şi practice; mecanismele

perfecţionării mediului tehnic de producere, conservare şi transmitere

a informaţiei; dezvoltarea sistemului de învăţare, de pregătire a

persoanei pentru utilizarea eficientă a instrumentelor de informare şi a

informaţiei‖ (8, p.110; trad. aut.).

Persoana, care posedă cultura informaţiei trebuie să deţină o

serie de competenţe în tehnologia învăţării. Dar pentru ce învăţăm? În

calitate de răspuns la această întrebare putem invoca maxima „Non

scholae, sed vitae discimus‖ – „Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

81

învăţăm‖, care de fapt, este sloganul Universităţii Libere

Internaţionale din Moldova.

Tinerii vin la Universitate pentru a căpăta cunoştinţe

fundamentale în viitoarea lor profesie, să înveţe pentru a deveni

persoane active. Aceste cunoştinţe şi aptitudini ei le vor folosi în

practică pe parcursul întregii vieţi. Deaceia este foarte importantă

calitatea învăţării lor la Universitate. În Magna Charta Universitatium

este scris: „Universitatea trebuie să asigure generaţiilor viitoare o

educaţie şi o formare care să le permită să contribuie la respectarea

marilor echilibre ale mediului natural şi ale vieţii‖(6, p. 11) În

contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna se

pune accentul pe asigurarea calităţii studiilor universitare.

Ce este de fapt învăţarea? Conform Dicţionarului universal al

limbii române - învăţarea este „acţiunea de a însuşi, a asimila o

informaţie şi rezultatul ei – însuşire, învăţătură, studiu‖. În proiectul

Codului Învăţământului este menţionat, că „ … idealul educaţional

constă în formarea integrală a personalităţii din perspectiva

exigenţelor culturale, sociale, economice, politice şi ştiinţifice ale

societăţii democratice‖(2, p. 3).

Învăţarea constă nu doar în acumularea informaţiei ce se referă

la viitoarea profesie sau la perfecţionarea cunoştinţelor profesionale.

Învăţarea înseamnă şi înţelegerea aprofundată a acestei informaţii cu

scopul de a o utiliza în practică. Iată de ce tehnologia învăţării în

instituţiile superioare de învăţământ diferă esenţial de tehnologia

învăţării în cele preuniversitare. Este nevoie, ca studentul, fostul

şcolar, să treacă de la instruirea didactică la învăţarea, pregătirea

individuală. De la el se cere un efort real pentru asimilarea

cunoştinţelor, prin libertatea de acţiune corelată cu responsabilitatea

lui pentru rezultatele muncii (5, P. 118). Studentul în procesul

învăţării trebuie să capete competenţe, sau capacităţi de a acţiona,

aprecia, a soluţiona şi a primi decizii în domeniul ales. Persoana

deţinătoare de diploma universitară, chiar de primul nivel, trebuie să

dea dovadă de o gândire divergentă.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

82

În acest sens un rol aparte revine muncii cu cartea şi cu alte surse

de documentare/informare, integrate în tehnologia învăţării. Aplicarea

acestei tehnologii înseamnă crearea de oportunităţi pentru o educaţie a

capacităţii de studiere (învăţare), a unei atitudini active faţă de cele

studiate şi o însuşire treptată a unor competenţe de învăţare

permanentă, cum ar fi:

a selecta informaţia necesară

a înţelege aprofundat textul (cuvinte, terminologie, construcţie

etc.)

a consulta dicţionarele explicative, enciclopediile şi alte surse de

referinţe, pentru a găsi definiţiile cuvintelor necunoscute şi datelor

necesare

a realiza analiza şi sinteza informaţiei, a găsi ideile principale din

conţinutul documentelor

a aplica cele studiate/învăţate în practică.

Biblioteca universitară, fiind una dintre structurile strategice ale

instituţiei de învăţământ, este nu numai un centru informaţional, dar

şi un centru de învăţare. Biblioteca îşi asumă nu numai rolul de ghid în

mulţimea resurselor informaţionale, ajutând studentul în procesul de

căutare, dar şi un rol de mentor în utilizarea, prelucrarea şi asimilarea

informaţiei găsite. Putem afirma, că biblioteca este un actor direct al

procesului educaţional, contribuind la modernizarea cunoştinţelor şi

amplificarea deprinderilor viitorului specialist.

În cadrul DIB a fost elaborat şi implementat un sistem al

serviciilor de învăţare, care include:

programe de învăţare: de exemplu: „Grija pentru Noii

Beneficiari‖ – program complex de caracter tutorial, destinat

studenţilor anului I de la toate facultăţile, „Utilizatorul nostru –

partenerul nostru‖ – program, care asigură interacţiunea

utilizatorilor cu personalul specializat al DIB în procesul de

formulare a necesităţii informaţionale, de căutare şi selectare a

informaţiei;

curs universitar opţional „Bazele culturii informaţionale”: inclus

în curriculumul universitar pentru I semestru al anului academic şi

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

83

fiind destinat studenţilor anului I, ciclul licenţă, de la toate

facultăţile.

Structura tematică a cursului: prelegeri: „Cultura informaţiei:

abilităţi şi deprinderi indispensabile în condiţiile Societăţii Informaţiei

şi a Cunoaşterii‖; „Sistemul instituţiilor info-bibliotecare din

Republica Moldova: resurse, servicii, acces‖; practicumuri:

„Elaborarea, prezentarea şi citarea referinţelor bibliografice‖,

„OPAC‖, „Baze de date, oferite de către DIB. Pagina WEB ULIM şi a

DIB‖

pachete de alfabetizare documentară: mini-cursuri de felul:

„Cum se conspectează un document‖ (în cadrul cursului sunt

promovate metode de lectură rapidă, modalităţi de analiză şi

sinteză a informaţiei, de conspectare operativă); „Acces liber la

raft: cum cauţi şi găseşti documentul necesar‖; „Ce trebuie să ştii

pentru prima vizită la DIB‖ etc.

pachete de alfabetizare informaţională: oferite în formă de mini-

cursuri, gen : „Cum se lucrează cu catalogul electronic‖,

„Servicii informaţionale on-line, oferite de către DIB‖, „Resurse

WEB‖, „Colecţia e-Books‖ etc.;

campanii informaţional-documentare: de exemplu: ―Campania în

sprijinul Absolventului ULIM‖ – o activitate complexă de

informare, documentare şi consultare, orientată pentru

satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale, provocate de

perioada de finalizare a studiilor de licenţă şi master (elaborarea,

prezentarea şi susţinerea tezelor de licenţă, a rapoartelor;

susţinerea examenelor de finalizare a ciclului de studii);

Campania „Pentru un Student de nota 10‖ – în cadrul acestei

activităţi este centrată atenţia studenţilor pentru bazele de date de

profil, resursele noi achiziţionate de către DIB etc.

alte proiecte instituţionale ( de ex.: proiect în parteneriat cu

Centrul de Cooperare Internaţională ULIM „Aule Universitare ale

Ambasadelor - centre de cultură şi informare‖ – oferă posibilităţi

de învăţare a limbilor, de cunoaştere a valorilor culturii şi ştiinţei

ţărilor corespunzătoare, inclusiv prin constituirea colecţiilor

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

84

speciale ale documentelor intrate prin sprijinul ambasadelor

etc.(3).

Activitatea cotidiană a bibliotecarilor în procesul de servire a

studenţilor în spaţiile DIB se axează pe lucrul individual cu fiecare

utilizator. Tehnologia învăţării la universitate, după cum a fost

menţionat mai sus, presupune deprinderi şi capacităţi de gestionare

eficientă a informaţiei. Rolul bibliotecarului este foarte important în

acest sens, contribuind la formarea unui viitor specialist competent.

Cel din urmă în mod obligatoriu trebuie să fie o persoană bine

informată, demonstrând că poate inova şi transpune cunoştinţele pe

tărâmul profesional.

Bibliotecarul comunică cu studenţii individual zi de zi, ceia ce

profesorul nu poate să-şi permită în condiţiile unui proces organizat de

studiu. Răspunsul la multe întrebări, multe neînţelegeri, provocate în

aulele universitare, este căutat în spaţiul funcţional al bibliotecii.

Menţionăm un aspect foarte important, pentru care optează în

mod deosebit consultanţii-specialişti ai Sălii Polivalente de Lectură nr.

2. Evaluând procesul de utilizare a resurselor documentare de către

studenţi, a fost constatat unul dintre motivele apelării limitate la

câteva documente, necesare şi utile procesului de studiu. Este vorba

despre prevalarea în conţinutul documentelor a cuvintelor şi

termenilor necunoscuţi, neînţeleşi iniţial de către utilizatori. Alăturând

acestor documente dicţionarele explicative şi alte publicaţii de

referinţe, promovând tehnologia consultării acestora, studenţii au

devenit mai receptivi, mai deschişi utilizării diverselor resurse

documentare.

Contează mult, la părerea noastră, implicarea bibliotecarilor

pentru formarea vocabularului de cultură generală (aspect foarte

important pentru românii basarabeni), vocabularului profesional

(acesta oglindind deschiderea studentului pentru profesia îmbrăţişată),

deprinderilor de lectură a textului şi de documentare etc.

Programele, campaniile şi proiectele DIB, dar mai ales

activitatea cotidiană a specialiştilor în spaţiile funcţionale, contribuie

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

85

la conştientizarea importanţei deţinerii culturii informaţiei drept suport

indispensabil învăţării permanente.

Referinţe bibliografice:

1. Chante, Alain, Lavergne de, Chaterine Expresia „cultura informaţiei‖:

relevanţă şi probleme. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura informaţiei‖).

2010, nr.5, p.10-19.

2. Codul Învăţământului. Proiect. In: Moldova suverană. 2008, 9 oct., p. 3-

4.

3. Corghenci L. Biblioteca – centru de învăţare permanentă. In: Libraria

(Târgu-Mureş). 2010, anuar 9, p. 17-24.

4. Digodi, I. Biblioteca utilizatorului. Experienţe ale instituţiilor

informaţionale din SUA, Suedia, Marea Britanie. In: Symposia

Profesorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare.

Materialele ses. şt. din 26-27 apr. 2002. Ch.:ULIM, 2002, P. 8-12.

5. Floander, I.; Zidaru, M.; Tănase, O.C. Pedagogia învăţământului

superior. Constanţa: Tomiş, 2006. 148 p. ISBN 978-973-87876-2-9.

6. Magna Charta Universitatium. Bologna. Adopt. la 18 sept. 1988. In:

Obiective Bologna: Proces de implementare. Ch., 2008. 267 p.

7. Programul „Biblioteca utilizatorului‖. In: Codex DIB. Ch.: ULIM, 2007,

p. 46.

8. Кравец В.А.; Кухаренко В.Н. Вопросы формирования

информационной культуры. In: Biblio Polis (ed. spec. „Cultura

informaţiei‖). 2010, nr.5, p.110 -113.

Recenzent: dr. Svetlana Rusnac, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

86

DISEMINAREA INFORMAŢIEI DESPRE RESURSELE,

SERVICIILE ŞI PRODUSELE DIB

PRIN INTERMEDIUL REŢELELOR SOCIALE

Victoria MOŞNEAGA, Sergiu BURAC

Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM

Abstract: With the advent of social networking across from the

library are opened new horizons and new opportunities to diversify

the services offered by the library. Social networks can help librarians

to improve the social visibility of libraries, to promote services and

activities, to communicate with users. The most common social

networks are used for advertising, marketing, interaction with users,

the dissemination of news. Development of tools used by social

networks offer libraries opportunities to communicate with users

directly, quickly and efficiently, the effect being to improve library

services.

This article is reproduced in need and the opportunities offered

by social networks at the DIB, and discussed methods and results

of their implementation for the promotion and diversification of

services provided by DIB ULIM.

Key-words: social networks, web 2.0, electronic libraries, electronic

recourses, DIB products.

Cuvinte-cheie: reţele sociale, web 2.0, biblioteci electronice, resurse

electronice, produse DIB.

În societatea contemporană, biblioteca este o instituţie de o

importanţă strategică prin asigurarea accesului la informaţie de orice

tip şi satisfacerea necesităţilor informaţionale de comunicare şi

documentare. Activitatea acesteia este centrată în prezent pe om, pe

utilizator cu necesităţi specifice de documentare, informare,

comunicare.

Omul este o fiinţă complexă, iar nevoia de a comunica, de a

transmite sau de a primi semnale, mesaje (informaţii, idei, sentimente)

este o trăsătură fundamentală a sa, definindu-i viaţa, coordonând

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

87

acţiunile, organizarea socială şi condiţionând întreaga evoluţie.

Evoluţia culturii şi a civilizaţiei, a omului însuşi, ca fiinţă superioară,

este legată implicit de evoluţia procesului de comunicare, de

multiplicare şi diversificare a modurilor şi mijloacelor de comunicare.

Schimbările din domeniul tehnologiilor informaţionale a pus

omul în faţa altui tip de comunicare, şi anume - comunicarea

electronică. Progresul tehnologic a adus schimbări enorme care sunt în

cerere mare şi continuă să exercite o influenţă puternică asupra

accesului, recuperării şi difuzării de informaţii. Spaţiul virtual este o

dovadă a creşterii vitezei informaţiei sau a modului în care trăim şi

percepem realitatea. Iar reţelele de socializare (comunităţile virtuale)

nu fac altceva decât să înlesnească accesul la informaţii.

Utilizarea reţelelor de socializare satisface şi nevoia de a scăpa

de sub presiunea cotidianului, de a evada şi de a găsi refugiu într-o

lume virtuală. Pe de altă parte, caracterul interactiv al reţelelor de

socializare, forma grafică, cromatica au un rol important, fiind

atractiv, incitant. Implementarea acestor reţele sociale constituie

un mare pas în dezvoltarea civilizaţiei moderne, caracterizată prin

creşterea rolului de informaţii şi cunoştinţe.

O reţea de socializare este, în general vorbind, o reţea de

persoane cu scopuri, interese sau preocupări comune, cum ar fi o reţea

de studenţi, politicieni, dintr-un domeniu de activitate. Uneori reţelele

de socializare din web mai sunt numite şi „reţele sociale‖,

deschizând noi orizonturi în domeniul comunicării şi orientând-o spre

diversitate (4, p. 21-30).

În ultimii ani însă, printr-o reţea socială se înţelege deseori şi o

reţea informaţională de utilizatori Internet, bazată pe anumite situri

web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori,

deja înscrişi. Aceste reţele sociale fac parte din fenomenul relativ nou,

global, numit Web 2.0, care desemnează noi căi de a implementa şi de

a exploata posibilităţile organizatorice ale webului. Astfel, membrii

unei reţele sociale sunt legaţi între ei în mod informal, fără obligaţii,

dar de obicei contribuie activ la colectarea şi răspândirea informaţiilor

pe întregul glob prin intermediul webului. S-ar putea echivala

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

88

denumirea unei astfel de reţele (informaţionale) de utilizatori cu „reţea

internetică de utilizatori‖.

Activitatea DIB a fost profund modelată în funcţie de

schimbările tehnologiilor de informare şi comunicare. Vom argumenta

cele menţionate reliefând doar un singur aspect – lărgirea prezenţei

DIB în reţelele sociale, prin intermediul cărora putem obţine un efect

mai profund, mai eficient şi mai rapid asupra utilizatorilor noştri reali

sau potenţiali.

Anul 2010 este semnificativ în acest sens, deoarece au fost

înregistrate şi create paginile DIB în cadrul unor Internet-proiecte

recunoscute în lume.

Flickr este un proiect online

ce permite stocarea de imagini în

mod gratuit şi publicarea acestora pe

Internet, unde fiecare utilizator

poate crea un album foto cu imagini.

Datorită acestei oportunităţi

DIB a devenit mai transparent,

activitatea acestuia, precum şi resursele/serviciile fiind disponibile

pentru o mai mare parte de utilizatori, aceştia având posibilitatea de a

se implica nu numai în calitate de consumatori, dar şi ca producători

de conţinuturi.

Deci, utilizatorul DIB este implicat prin intermediul noilor

tehnologii în procesul de dezvoltare a resurselor (meniu „Achiziţii‖ pe

site-ul DIB), în elaborarea programelor de formare profesională a

bibliotecarilor ULIM, a programelor şi conceptelor de prestare a

serviciilor informaţional-bibliotecare.

Această transformare a utilizatorului DIB, care este benefică

pentru comunitatea universitară, este realizată şi prin intermediul a

două bloguri instituţionale.

Blogul de Biblioteconomie si Ştiinţe ale Informării (1) este creat

pentru a adăuga toate

tipurile de informaţii

actuale şi viitoare, care

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

89

sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. Prin intermediul blogului este

oferită posibilitatea de a comenta şi de a expune opinia privind:

prestaţia şi performanţele profesionale ale oamenilor DIB, dezvoltarea

resurselor documentare, calitatea şi impactul serviciilor şi produselor

create şi oferite de DIB, participarea la reuniunile profesionale (cu şi

fără comunicări), la activităţile culturale şi promoţionale.

Blogul e-Professio (2) este elaborat şi promovat în scopul

sprijinirii procesului de formare profesională continuă a bibliotecarilor

ULIM, precum şi

diseminării informaţiei

privind realizarea

conceptului ―DIB – instituţie care învaţă‖. Prin intermediul

blogului vizitatorii pot efectua comentarii privind orice publicaţie,

activitate sau noutate, care influenţează procesul de modernizare şi

actualizare a cunoştinţelor/deprinderilor profesionale. Blogul este un

suport esenţial pentru formarea profesională continuă la locul de

muncă, precum şi pentru auto-formare.

Prezenţa DIB pe site-ul Slideshare asigură posibilitatea de a

oferi operativ comunităţii profesionale şi celei servite rezultatele

cercetărilor, studiilor efectuate de către bibliotecari, a materialelor

reuniunilor informaţional-bibliotecare. Este vorba atât despre

reuniunile organizate sub egida DIB (de exemplu, Symposia

Investigatio Bibliotheca etc.), cât şi despre integralele extra-ULIM, la

care au participat bibliotecarii DIB cu comunicări. Important, că

aceste materiale pot fi comentate de un cerc larg de specialişti,

favorizând discuţii şi comentarii profesionale utile.

Accesul la aceste reţele sociale este asigurat prin intermediul

site-ului DIB, fiind create „banere‖ speciale.

Prezenţa DIB în reţelele sociale este un rezultat al implementării

conceptelor „Biblioteca 2.0‖, „Utilizator DIB – Utilizator 2.0‖, care

centrează activitatea pe utilizatori, implicându-i în crearea şi

diversificarea serviciilor reale şi virtuale.

Cercetarea efectuată asupra prezenţei DIB în reţelele sociale ne

permite să reliefăm următoarele avantaje: diversificarea modalităţilor

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

90

de promovare a imaginii instituţiei; promovarea şi cunoaşterea

eficientă a serviciilor/produselor DIB în comunitatea servită şi în afara

acesteia; crearea de noi servicii şi diversificarea lor, amplificând

relevanţa acestora graţie statutului de participanţi al utilizatorilor în

dezvoltarea resurselor/serviciilor/produselor; atragerea noilor

utilizatori şi augmentarea interacţiunii cu aceştia, atribuirea pentru ei a

rolului de parteneri în procesul de creare a conţinuturilor

informaţional-bibliotecare; îmbunătăţirea feedback-lui.

Referinţe bibliografice:

1. Blog de Biblioteconomie şi Ştiinţe ale Informării [citat la 12.05.2011]

Accesibil pe Internet: dib.ulim.md.

2. e-Professio: blog profesional [citat la 12.05.2011] Accesibil pe Internet:

e-professio.ulim.md.

3. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/presentations

4. Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii. Ch., 2010. 116 p.

5. Osoianu, Vera. Biblioteca şi comunitatea: tangenţe în spaţiul virtual. In:

Biblio Polis. 2010, nr. 3, p. 22-30.

6. www.flickr.com/photos/55523218@N02.

Recenzent: MA, Zinaida Sochircă, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

91

PROMOVAREA PUBLICAŢIILOR INSTITUŢIONALE

ŞI DE AUTOR ÎN SPAŢIUL BIBLIOGRAFIC VIRTUAL

Tatiana PANAGHIU,

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

Abstract: This article reflect the process of improving of the

virtual bibliographical space at DIB ULIM, in idea to promote the

scientifically institutional publications and the author. Is talking about

register this publications in Open Bibliographic Data Guide:

international electronic catalog with open access. OBDG reflect the

publication via diversity elements of bibliographical identification:

bibliographical description, annotations, ISBN or ISSN. The catalog

also permit registration of the extracts and links to the web pages,

institutional and personal blogs.

Key-words: virtual bibliographical space, Open Bibliographic Data

Guide, Open Library, institutional publications and the author.

Cuvinte–cheie: spaţiu bibliografic virtual, Open Bibliographic Data

Guide, Open Library, publicaţii instituţionale şi de autor.

În era tehnologiilor informaţionale, când Internetul ocupă tot

mai mult loc în viaţa şi activitatea de cunoaştere a omului e inevitabilă

o adaptare a activităţii biblioteconomice şi bibliografice la rigorile

actuale ale timpului.

Crearea/integrarea în spaţiul bibliografic virtual este şansa

bibliotecilor de a fi în pas cu timpul. Cred că o carte în format

tradiţional nu-şi va pierde nicicând din importanţă, doar că e nevoie de

o integrare activă a acesteia în spaţiul virtual. Cel din urmă nu exclude

cartea, ci o poate completa şi promova, fiind valorificat iscusit.

Orientarea pentru diversificarea serviciilor info-bibliotecare,

utilizând tehnici şi tehnologii noi, este una dintre cele prioritare pentru

Departamentul Informaţional Biblioteconomic (1, 3). În acest sens

anul 2010 este relevant prin integrarea DIB în catalogul Open

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

92

Bibliographic Data Guide, identificând prin acesta publicaţiile

instituţionale şi de autor, editate în cadrul ULIM.

Este vorba despre impactul şedinţei din noiembrie 2010 a

Clubului Bibliografilor, în cadrul căreia a fost prezentată experienţa

bibliografică inedită a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu‖:

reflectarea în Open Bibliographic Data Guide a publicaţiilor

bibliotecii.

Reflectarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în acest ghid

este o pârghie de promovare eficientă, în acelaşi timp contribuind şi la

amplificarea imaginii instituţiei. Iată de ce preluarea acestei

experienţe, evident în funcţie de specificul universitar, este

considerată o realizare deosebită a anului, deja apreciată de către

utilizatori. Menţionăm sprijinul consultativ al Bibliotecii Municipale

„B.P.Hasdeu‖, în persoana directorului CID „Chişinău‖ L. Pânzaru.

Open Bibliographic Data Guide este un catalog electronic

internaţional, gratuit, cu acces liber, în care pot fi înregistrate

publicaţii, pot fi efectuate descrieri bibliografice, adnotări, introduce

extrase, realizate link-uri la pagini WEB etc.

Accesul catalogului poate fi efectuat la adresa: http://obd.jisc.ac.uk.

Pentru asigurarea utilizării/prezenţei DIB în catalog au fost

efectuate următoarele acţiuni:

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

93

statut de utilizator: accesarea extensiei „Open library‖ în scopul

utilizării catalogului (selectarea informaţiei după titluri, vedete

de subiect, autori).

statut de participant la crearea catalogului:

obţinerea autorizaţiei pentru a înregistra în catalog resursele

documentare: a se vedea poziţiile corespunzătoare de pe pagina

„Open Library‖ (login, parolă – partea dreaptă sus)

deschiderea fişei de înregistrare: prin tastarea din meniu a

opţiunii „Add a book‖. Fişa de înregistrare oferă pentru

completarea obligatorie 5 câmpuri: titlu, autor, autor colectiv

(editor), anul publicării şi un număr de identificare (ISBN,

ISSN, ISMN). Informaţia introdusă este salvată prin intermediul

butonului corespunzător, pas care asigură accesul la următoarea

pagină:

introducerea informaţiei în următoarea fişă cu opţiunile: locul

publicării, cuprinsul cărţii, date adăugătoare la menţiune, limba

în care este editată publicaţia, paginaţia, tipul de publicaţie şi

alte elemente de identificare. Fişa oferă posibilitatea de a

înregistra coperta scanată a publicaţiei. La fel, aici sunt prezente

opţiunile: „What‘s about?‖, „Add exceprts‖, „Links‖

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

94

La tastarea opţiunii „What‘s about?‖ se deschide o fişă

adăugătoare cu câmpul, în care este posibil de a descrie conţinutul

publicaţiei (elaborarea descrierii bibliografice, adnotării, rezumatului

etc. - la latitudinea celor, ce înregistrează publicaţia). Fişa de lucru

conţine, la fel, câmpuri pentru înscrierea vedetelor de subiect generale

şi grupate după categorii: persoane, localităţi, perioade de timp.

Opţiunea „Add excerpts” oferă posibilitatea de a înregistra

citate, extrase din publicaţie cu indicarea paginaţiei. De asemenea,

este prezent câmpul, în care este posibil de a crea notiţe, acestea

prezentând răspunsul la întrebarea: de ce anume acest citat?

Prin opţiunea „Links‖ sunt realizate link-uri cu diverse pagini

WEB, blog-uri, unde această publicaţie este prezentă: descrierea

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

95

biblio- grafică, text

integral, coperta ori pagini

scanate. Astfel, utilizatorul

bazei de date va avea acces

la informaţia despre

publicaţie de pe alte sit-uri

şi la textul integral (dacă el

este plasat pe unul din

aceste sit-uri).

În final, toate fişele fiind completate, informaţia este salvată

prin opţiunea „Save‖.

Astfel, este creată o înregistrare integră a publicaţiei

instituţionale ori de autor în Open Bibliographic Data Guide, aceasta

fiind accesibilă tuturor utilizatorilor din Internet. De exemplu:

Înregistrarea resurselor în Open Bibliographic Data Guide oferă

următoarele avantaje:

promovarea, asigurarea prezenţei lucrărilor instituţionale şi de

autor în reţeaua globală (prin elementele de identificare: autor,

ISBN, editor ş.a.)

amplificarea imaginii instituţiei (deţinerea unui suport

convingător pentru fidelizarea autorilor/universitarilor)

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

96

utilizarea eficientă a pârghiilor/produselor informaţionale ale

bibliotecii, cum ar fi: pagina WEB, blog-urile instituţionale şi

personale, expoziţiile virtuale şi altele

diseminarea informaţiei despre resursele info-documentare

ULIM (inclusiv şi a conţinutului acestora) în reţeaua globală.

În calitate de perspectivă menţionăm tendinţa DIB de a amplifica

prezenţa în spaţiul bibliografic virtual, aderând la alte baze de date şi

cataloage internaţionale (2, 4).

Referinţe bibliografice:

1. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova. Ch.: ULIM, 2007. 232 p. ISBN 978-9975-101-10-3.

2. Direcţii strategice de activitate 2006-2010. Dep. Informaţional

Biblioteconomic ULIM. Ch., 2006. 24 p.

3. Raport privind activitatea ştiinţifică la Departamentul Informaţional

Biblioteconomic în anul calendaristic 2010. Ch., 2010. 34 p.

4. Strategia de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014: aprob. la şedinţa

lărgită a Senatului din 29.01.2009 [citat la 11 mai 2011] Accesibil pe

Internet: http://www.ulim.md/strategia-ulim.

Recenzent: dr. Mihai Cernencu, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

97

INDEX TRANSLATIONUM –

REPERTORIU BIBLIOGRAFIC MONDIAL DE TRADUCERI

ÎN SPRIJINUL INFORMĂRII ŞI CERCETĂRII

Valentina CHITOROAGĂ,

Camera Naţională a Cărţii

Ludmila CORGHENCI,

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM

„Gândirea comună europeană este opera colosală a traducătorilor.

Fără traducători nu ar exista Europa, nu ar exista literatura

mondială. Fără traducători eu nu l-aş fi citit pe Cervantes, iar

dumneavoastră pe Kafka. Traducătorii sunt de o mie de ori mai

importanţi decât deputaţii din Parlamentul European.”

(Milán Kundera)

Abstract: Databases Translationum is a essential support for

information and research process. Because Translationum is

dedicated to researchers, translators, publishers, librarians and other

category of users, the database offer the possibility of selection of the

information concerning the translated works in about 150 countries,

depending by criteria: the name of the author or translator, the origin

of the country, the language of the original work etc.

Key-words: Index Translationum, bibliographical repertory,

translations

Cuvinte-cheie: Index translationum, repertoriu bibliografic, traduceri

Resursele bibliografice, create la nivel local, naţional ori

internaţional, constituie fundamente importante pentru procesul de

informare, documentare, cunoaştere. Acestea pot fi universale ori

tematice, pot reflecta fluxul documentar în funcţie de genul acestora,

limba ori locul editării etc.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

98

O resursă unicat este repertoriul bibliografic internaţional

Index Translationum. Este vorba despre bibliografia mondială de

traduceri, elaborată sub egida UNESCO.

Scopul prezentului material: a promova repertoriul

internaţional, a contribui la utilizarea acestuia de către factorii

interesaţi, precum şi de a reliefa prezenţa Republicii Moldova prin

intermediul informaţiilor bibliografice asupra traducerilor.

Repere istorice

Index Traslationum ca repertoriu bibliografic a fost constituit

şi dezvoltat sub patronatul UNESCO, graţie necesităţilor culturale şi

informaţionale:

anul 1932 – anul constituirii (sub egida Ligii Naţiunilor –

Societe des Nations, constituită în iunie 1919 urmare a

Tratatului de la Versailles; după anul 1945 – funcţiile acestei

organizaţii fiind preluate de ONU)

anii 1932-1940: Index Translationum era editat ca buletin

trimestrial, prezentând iniţial informaţia bibliografică asupra

traducerilor din 6 ţări: Germania, Spania, Franţa, Italia, Marea

Britanie, SUA; în anul1940 reflecta informaţia din 14 ţări

reluarea noii serii a repertoriului – în anul 1948, drept urmare a

recomandării Conferinţei miniştrilor Educaţiei a ţărilor aliate

din 28 iunie 1945, Londra

anii 1948-1979: Index Translationum era editat ca anuar, în

format tradiţional, în total fiind editate 39 de volume. Câteva

date statistice pentru această perioadă:

Anul Cantitatea datelor Număr ţări reflectate

1948 8 570 descrieri bibliografice Informaţii asupra

traducerilor editate în 26

de ţări

1979 60 573 descrieri

bibliografice

Informaţii asupra

traducerilor editate în 56

de ţări

1979 – prezent: repertoriul este ţinut şi editat în format

electronic: CD - ediţie anuală. În prezent este asigurat accesul

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

99

gratuit al cercetătorilor la baza de date Index Translationum –

www.unesco.org/xtrans (limbile de prezentare a bazei de date:

engleza, franceza şi spaniola).

www.unesco.org/culture/xtrans

• prima pagină

Pentru cine este destinat şi în ce scopuri este utilizat repertoriul

bibliografic internaţional? Index Translationum are drept grup ţintă

bibliotecari, cercetători, editori, documentarişti, traducători, fiind util

şi pentru alte categorii socio-profesionale, interesaţi asupra

traducerilor operelor. Acesta oferă răspuns la întrebări gen: A fost

efectuată traducerea operei autorului concret? În care limbă şi de către

cine a fost efectuată traducerea? Unde a fost editată traducerea?

Index Translationum oferă şi posibilitatea efectuării/vizualizării

rezultatelor contabilizărilor statistice, gen top-uri: Care este cel mai

„tradus‖ autor? Care este ţara cu cele mai multe traduceri editate?

Care este cea mai „tradusă‖ lucrare? şi altele.

Astfel, conform datelor Index Translationum, topul celor „mai

traduşi autori‖ este prezentat în felul următor: pe primul loc se află

Agatha Christie, urmând Jules Verne, William Shakespeare etc. În

Top se mai găsesc: Danielle Steele, creatorii de poveşti Hans

Christian Andersen şi fraţii Grimm, Stephen King şi Isaac Asimov.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

100

Conţinutul Index Translationum: În prezent Index Traslationum

include mai mult de 2 000 000 de înregistrări bibliografice asupra

lucrărilor traduse şi editate în 150 de ţări, primele reprezentând toate

domeniile: agricultură, arhitectură, drept, economie, educaţie,

management, medicină, literatură etc. Sunt reflectate circa 462 302

nume de autori, 1 100 limbi în care sunt traduse lucrările. Anual baza

de date este înnoită cu circa 100 000 de înregistrări. Baza de date nu

reflectă informaţia privind traducerile contribuţiilor din culegeri,

publicaţii periodice şi continue, brevetelor, broşurilor.

Fiecare înregistrare include numele autorului, titlul lucrării

traduse, numele traducătorului şi editorului, anul ediţiei traducerii şi

alte date.

E de reţinut, că toate înregistrările bibliografice sunt prezentate

în Index Translationum prin caractere latine, indiferent de caracterele

originale ale lucrărilor. În acest scop sunt aplicate standardele

internaţionale de transliteraţie. Utilizatorilor bazei de date li se oferă

informaţia necesară privind normele de transliteraţie (a se vedea

meniul „Normes de translitteration‖).

Cum se efectuează cercetarea? Cercetarea poate fi efectuată în

funcţie de diverse criterii: numele autorului, limba originală,

denumirea ţării, numele traducătorului etc. În acest scop este utilizat

meniul „Cercetare bibliografică‖ (Recherche bibliographiqie), fiind

necesar de a completa poziţia corespunzătoare a chestionarului: Cum se efectuează cercetarea?

• D

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

101

Prezenţa Republicii Moldova în repertoriul bibliografic internaţional

„Index Translationum”: Informaţia privind toate lucrările traduse şi

editate pe teritoriul Republicii Moldova sunt reflectate în Index

Translationum din anul 1995. Conform deciziei din 2 februarie 1995 a

Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi din

Republica Moldova, responsabilitatea privind colectarea şi

transmiterea informaţiei asupra traducerilor, editate în Republica

Moldova, revine Camerei Naţionale a Cărţii. Anual Camera Naţională

a Cărţii transmite secţiuni Index Translationum a UNESCO informaţia

corespunzătoare, ea fiind unicul deţinător al ediţiilor anuale în format

CD a bazei de date. Câteva informaţii statistice asupra acestei

activităţi:

Anul Număr înregistrări bibliografice

transmise de CNC

1995 150

2000 300

2005 300

2009 600

2010 600

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

102

Fiecare lucrare tradusă şi editată în Republica Moldova, este

identificată bibliografic de către Camera Naţională a Cărţii după cum

urmează:

Autain, Clémentine : Macho pe înţelesul fratelui meu

[Mol] /Georgeta Barbu-Anghel / Chişinău : Cartier, 2009

(Combinatul Poligr.). 84 p. – (Colecţia "Verde").

FR : Les Machos expliqués à mon frère.

Morel, Fabienne ; Bizouerne, Gilles : Poveştile

Cenuşăresei istorisite în lumea întreagă [Mol] / Andreea Trincă

/ Chişinău : Cartier, 2009 (Tipogr. "Bons Offices" SRL).

94 p. : il. color. – (Înconjurul lumii cu o poveste)(Cartier

codobelc).

FR : Les histoires de Cendrillion racontées dans le

monde.

Repertoriul bibliografic internaţional Index Translationum oferă

avantaje utilizatorilor, asigurând selectarea operativă şi

multiaspectuală a informaţiei asupra traducerilor editate în diferite ţări,

în final sprijinind (şi economisind) munca cercetătorilor şi altor

categorii interesate.

Referinţe bibliografice:

1. www.unesco.org/xtrans

2. www.bookchamber.md

Recenzent: dr. Ana Guţu, ULIM

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

103

AUTORII MATERIALELOR, INCLUSE ÎN

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA, EDIŢIA 2011

Burac, Sergiu – inginer tehnician, DIB ULIM

[email protected]

Cerneauscaite, Irina: bibliotecar, DIB ULIM

[email protected]

Chitoroagă, Valentina: director, Camera Naţioanlă a Cărţii

[email protected]

Corghenci, Ludmila: director adjunct, DIB ULIM

[email protected]

Costin, Ludmila: preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din

Republica Moldova, director al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice

Agricole a Universităţii Agrare de Stat

[email protected]

Dew, Stephen H. – PhD Collections & Scholarly Resources

Coordinator of University Libraries of North Carolina at Greensboro,

USA

[email protected]

Ghimpu, Natalia – şef serviciu Informare Bibliografică şi

Documentară, ULIM

[email protected]

Levinţa, Tatiana - şef serviciu Dezvoltarea şi Prelucrarea Analitico-

Sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM

[email protected]

Moşneaga, Victoria – bibliograf, serviciul Informare Bibliografică şi

Documentară ULIM

[email protected]

Nagornaia, Angela - şef oficiu Sala Polivalentă de Lectură nr. 2,

DIB ULIM

[email protected]

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

104

Oprescu, Tatiana-Adriana - doctorand, şef Birou Dezvoltarea

Colecţiilor, Biblioteca Universităţii din Piteşti, România

[email protected]

Panaghiu, Tatiana - şef oficiu Prelucrarea Analitico-Sintetică a

Resurselor Documentare şi Informaţionale, DIB ULIM

[email protected]

Sochircă, Zinaida - magistru, director general, DIB ULIM

[email protected]

Ţurcan, Elena – şef oficiu, Sala de Lectură nr. 1, DIB ULIM

[email protected]

Zasmenco, Ecaterina – director, Biblioteca Centrală Universitară,

USM

[email protected]

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

105

RECENZENŢII ARTICOLELOR,

INSERATE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA,

EDIŢIA 2011

Cernencu, Mihai – doctor, conferenţiar universitar, ULIM

Cheradi, Natalia – doctorand, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică

a Academiei de Studii Economice

Chitoroagă, Valentina – director general al Camerei Naţionale a

Cărţii

Corghenci, Ludmila – vice-preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor

din Republcia Moldova, director adjunct DIB

Crotenco, Iurie – doctor habilitat, director al Institutului Investigaţii

Strategice în Economie, ULIM

Guţu, Ana – doctor, profesor universitar, prim-vicerector, ULIM

Rusnac, Svetlana – doctor, conferenţiar universitar, director al

Institutului de Formare şi Cercetare Socială, ULIM

Sochircă, Zinaida – master in ştiinţe economice, director general

DIB, absolvent al Programului de Cercetare Fulbright, finanţat de

Guvernul SUA

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

106

GHID PENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE

„Symposia Investigatio Bibliotheca‖ este o lucrare cu apariţie

anuală, editată sub egida Departamentului Informaţional

Biblioteconomic, ULIM. Anuarul publică studii de biblioteconomie,

informare şi documentare.

Limba – română, engleză, franceză, germană, rusă.

Volumul articolului – până la 1,0 c.a. (redactare: Times New

Roman; Font 12; Spaţiu 1,15).

Abstract: Articolele urmează a fi însoţite de rezumate, în una

din limbile de comunicare internaţională, alta decât cea a textului de

bază. Rezumatul va avea între 6 şi 10 rânduri. Rezumatele vor fi

prezentate în format Times New Roman italic, cu aliniere stânga; Font

12; Spaţiu 1,00).

Cuvinte-cheie: După un rând liber, sub rezumat, vor fi indicate

maximum 8 Cuvinte-cheie, având caractere: înălţimea 12 pt., înclinate

(italic), cu aliniere stânga, despărţite prin virgulă.

Titlul se scrie cu majuscule, dimensiune 12 pt., îngroşate (bold),

centrat (center).

Autor(i): sub titlu, dreapta, se indică prenumele (cu litere

minuscule) şi numele (cu majuscule) autorului (autorilor): font 12 pt.,

bold.

Numele recenzentului se indică la sfârşitul textului articolului.

Textul articolului se scrie la 1,15 rânduri libere sub Cuvinte-

cheie, cu caractere de înălţime de 12 pt., cu aliniere stânga-dreapta.

Părţile principale ale lucrării vor fi introduse prin titluri numerotate cu

cifre arabe, bold. Se vor lăsa un rând liber deasupra acestora şi un

rând după. Titlurile şi paragrafele vor începe la 0,5 cm faţă de

marginea textului. Figurile, diagramele şi tabelele vor fi inserate cât

mai aproape de prima referinţă.

SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA

107

Referinţele bibliografice sunt elaborate în conformitate cu

prevederile standardelor: SM SR ISO 690:2005 „Referinţe

bibliografice. Conţinut, formă şi structură‖, SM SR ISO 690-2:2005

„Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete

sau părţi de documente‖. Referinţele bibliografice sunt amplasate la

sfârşitul articolului, citarea fiind înserată în text între paranteze

rotunde şi prezentând numărul de ordine al referinţei bibliografice şi

pagina amplasării textului citat: (2, p. 76). Este posibilă şi varianta

citării în general a lucrării, inclusă în lista referinţelor: (7) ori dacă este

vorba de mai multe lucrări : (3; 7; 12).

Pentru informaţii: [email protected] [email protected]