tehnologia protezelor totale
TRANSCRIPT
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
1/12
Universitatea Apollonia
TEHNOLOGIA PROTEZELOR
TOTALE
CROSETELE DIN SARMA
STUDENT:
Pricop Nicola, gr. V
Medicina Dentara
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
2/12
Universitatea Apollonia
Elemente de stabilizare
Protezele partiale acrilice sunt mobilizate pe campul ptotetic
de o serie de factori : musculature orofaciala, planseul lingual, frenurile si
bridele, factorul gravitational ( mandibular ). Deplasarea protezelor de pe
campul protetic in sens vertical, orizontal sau bascularea lor e oprita prin
utilizarea elemtelor de mentinere : CROSETELE DIN SARMA
Crosetele din sarmaCrosetele se aplica pe dintii limitanti al edentatiilor, contribuind la
mentinerea si stabilizarea protezei partiale. Se obtin din sarma de wipla cu
diametrul sectiunii intre 0,6 - 0,8 mm si un grad de elasticitate mare.
Partile componente ale crosetelor din sarmaCrosetele din sarma sunt alcatuite din trei segmente :
segmentul dentar - se aplica pe 2/3 din fata vestibulara a dintelui
segmentul intermediar difera de la un croset la altul
segment de fixare (terminal) - portiunea terminala modelata cu ansa finala ce
favorizeaza fixarea crosetului in saua sau placa protezei.
Caracteristicile crosetelor de sarma modelarea crosetelor se realizeaza dupa desenul efectuat de medic pe model.
segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintile stalp
segmentele dentare si intermediar nu vin in contact cu parodontiul marginal
segmentul intermediar conceput in forme diferite : Z, V, S, confera elasticitate
crosetului.
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
3/12
Universitatea Apollonia
crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient decit
crosetele turnate.
segmentul terminal prezinta retentii pentru fixarea crosetului in masa acrilica
crosetele din sarma asigura stabilizarea orizontala si ancorarea verticala a
protezelor partiale.
au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si
segmentul intermediar este scurt.
crosetele din sarma se repara relativ usor : fracturile de croset se inlocuiesc
cu crosete noi.
Tehnologia crosetelor de sarmaCrosetele se modeleaza din sarma prin indoire. Pentru modelarea lor
se indica urmatoarele reguli tehnologice :
sarma de wipla se indoaie intrun singur sens. Repetarea indoirii
modifica structura cristalina a sarmei cu micsorarea rezistentei la rupere.
modelarea sarmei se va realiza cu clesti ce au partea activa neteda
si nu sectioneaza sarma.
se contraindica strict introducerea sarmei in flacara, pentru ca
devineprea elastica si putin rezistenta.
varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda
smaltul sau leza mucoasa din vecinatate.
segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau
de ansa pentru a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii.
se foloseste numai sarma cu un grad mare de elasticitate, ingrosime de 0,6 - 0,8 mm , in nici un caz mai groasa.
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
4/12
Universitatea Apollonia
Aparate ortodontice
mobilizabile
La aparatele mobilizabile se pot descrie trei parti componente :
baza aparatului,
elementele de ancorare
elementele active.
Baza aparatului
Baza este construita din placa palatinala sau linguala. Baza se
intinde la maxilarul superior sagital, pe linia mediana, de la nivelul
dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane, cu o tangenta la fata
meziala a molarilor de 6 ani. De-a lungul arcadei, placa se extinde de oparte si de alta, pana la ultimul dinte prezent pe arcada.
In sens vertical, in zona frontala forma si contactul placii cu dintii
sunt variabile in functie de scopul terapeutic urmarit in laborator, baza
aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala. In zona laterala placa se
extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu
1/3 incizala; placa va fi decoletata spre a feri parodontiul marginal detraumatisme.
La mandibula, placa este limitata lingual de jocul seului, pe care
trebuie sa nu-l jeneze.
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
5/12
Universitatea Apollonia
In general, atat placa mandibulara, cat si cea maxilara au o grosimede 2-3 mm, zona orala fiind lustruita (. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4).
ELEMENTE DE ANCORARE CROSETE ORTODONTICE
2.1. Regulile de manipulare ale elementelor de sarma
In realizarea crosetelor de sarma este necesar sa se tina seama deurmatoarele reguli:
- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc
deoarece apar defectiuni in structura cristalina, care scad
elasticitatea si rezistenta metalului;
- sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii
deoarece acestia lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de
minima rezistenta si de intrerupere a undelor elastice;
- sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii
deoarece aliajul din care este facuta isi pierde elasticitatea;
- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite; in caz
contrar se depreciaza structura cristalina si calitatile elastice la
locul indoirii
- clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta
se va indoi cu mana (. 2.1, 2.2)
. 2 1 Sarma se indoaie in ungh iur i rotun j i te; a - sarma; b - cleste
universal.
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
6/12
Universitatea Apollonia
. 2 2 Clestele fixeaza sarma iar ind oirea se va realiza in mana; a -
sarma; b - cleste.- concomitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si
o miscare de tractiune a acesteia in axul ei, astfel incat sa se
ruleze pe conturul clestelui (. 2.3).
. 2 3 Concom itent cu m iscarea de indoire a sarmei (A) se
executa si o m iscare de tractiun e in axul ei (B); a - sarma; b
cleste
- se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa probarea
succesiva pe model sau in gura, decat sa se riste indoirea in sensinvers in cazul ca s-a indoit mai mult decat era necesar;
-curburile largi vor fi realizate prin indoirea sarmelor cu mana (.
2.4).
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
7/12
Universitatea Apollonia
Crosetul Stahl
Mai este denumit si crosetul ocluzo-interdentar sau crosetul in
picatura (. 2.17). Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru,elastica.
. 2. 17 Crosetul Stahl; 1 - ansa; 2 - bu cla; 3 - retentie.
Este alcatuit din :
- o ansa circulara de dimensiunea spatiului interdentar in carese aplica;
- ansa se prelungeste ocluzal cu o bucla, care incaleca arcada
dentara prin nisa masticatorie, reprezentand portiunea elastica acrosetului;
- o zona retentiva, cu care crosetul se angajeaza in plasa.
Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl este reprezentata de
retentivitatea anatomica in sens vertical a spatiului interdentar. Ansa
crosetului se angajeaza in acest spatiu perpendicular pe suprafetele
dentare, fara a leza papila interdentara, iar bucla trebuie sa fie astfel
echilibrata incat sa ofere suficienta elasticitate crosetului, fara atraumatiza, insa, mucoasa jugala.
Caracteristici:
- Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
8/12
Universitatea Apollonia
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand ul
de ocluzie.
- Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a
doi dinti vecini, de preferinta indentitiadefinitiva, dar poate fi
utilizat si in cea temporara.
- Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iarrepararea lui poate fi executata si in cabinet.
- Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact
prematur cu arcada antagonista, ducand la inaltarea
deocluziesau laterognatie, motiv pentru care se cere studiu de
model al ambelor arcade, in vederea plasarii corecte a
crosetului.
- Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie
mentionata situatia in care se urmareste inaltarea provizorie aocluziei. In acest caz, este posibila prelungirea ocluzala a placii,
asigurand in acest mod posibilitatea utilizarii aparatului
ortodontic si dupa ce obiectivul de inaltare provizorie a fost
depasit. Acest lucru este posibil prin indepartarea din baza placii
a portiunii de pe suprafata ocluzala, aparatul revenind la forma
initiala. Solutia are avantajul, fata de alte modalitati (gutiera), ca
pastreaza o ancorare permanenta de calitate foarte buna a
aparatului.
Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zonamai retentiva, plasata mai aproape de baza spatiului triunghiular
http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/fumatul/dentitia-la-fumtorii-cronici75344.php -
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
9/12
Universitatea Apollonia
Realizarea crosetului Stahl incepe prin confectionarea anseicirculare, care este inchisa treptat pana la obtinerea dimensiunii dorite.
Perpendicular pe ul ansei si tinand ansa in varful clestelui crampon seindoaie sarma astfel incat bucla obtinuta sa aiba inaltimea si dimensiunile
dorite. Se aplica pe model si mentinandu-se in pozitie corecta semarcheaza pe coada crosetului zona de pliere in placa (. 2.18).
. 2.-l8 Modu l de realizare a crosetulu i Stahl
In aceasta varianta, capatul sarmei care creeaza ansa este la distanta de suprafata vestibulara a dintilor si poate
determina lezarea mucoasei jugale. Pentru a inlatura aceasta deficienta, s-a imaginat un croset Stahl cu ansa in forma de
sfera plina metalica, care sa nu retentioneze alimente in interior si care sa protejeze mucoasa jugala.Acelasi efect poate fi obtinut realizand un croset Stahl cu ansa inversata. (. 2. 19A, B).
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
10/12
Universitatea Apollonia
.
Placile sunt in general alcatuite
din 3 componente
Faamucozalaplcilorortodontice vine n contact direct, ntins i
uniform cu mucoasacmpului maxilar, faaopusexterneste lucioas,
ct mai netediplanatpentru a
nucrea dificulti n micri le l imbii (plci le reduc mult spa
iul l imbii; este mpri t ,alctuitfiind din 2 sau mai
multe fragmente unite ntre ele prin elemente de aciune).Realizatdin
acrilat (auto-, termo-polimerizabil) bazaplciise confecioneazpe
modelizolat: a. direct din acrilat autopolimerizabil, b. indirectn cear.Placa de cea r roz sau acrilatul autopolimerizabil se
adapteaz int im pe suprafaamodelului la nivelul arcadei i
mucoasei, iar excesul se ndeprteazcu spatula rscroindcurb
extremitateaposterioaridecupnd interdigitaiicareptrundintim n
ambrazuri.Elementele de meninerei cele de aciunese fixeaziar
prelucrarea finaltrebuie srealizeze o suprafaneted,fr
denivelri
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
11/12
Universitatea Apollonia
-
8/12/2019 TEHNOLOGIA PROTEZELOR TOTALE
12/12