tema centru educativ an4 uauim 2014

8/10/2019 Tema Centru Educativ An4 UAUIM 2014

1/13

FACULTATEA DE ARHITECTURDepartamentul Sinteza Proiectrii de Arhitectur

Anul universitar 2014 2015TEMA DE PROIECTARE PROIECT ANUL IV

CENTRU EDUCATIV PENTRU MINORI

1. INTRODUCERE GENERALA

Strategia de reform a sistemului judiciar contemporan precum i a Planuluide aciune pentru implementarea acesteia prevede n mod expres msuri pentrumodernizarea sistemului de justiie pentru minori i, implicit, a celui de reeducare -direcii de aciune anticipate i prin Regimul juridic al minorului delincvent prevzut nnoul Cod penal. In acest context, tema de studiu invita la o reflectie profunda in ceeace priveste adecvarea cerintelor contemporane aferente programului de re-

educare/reabilitare a minorilor - cu spatiul construit. Trebuie insa sa fim constienti defaptul ca nu se pot programa/proiecta spatii adecvate fara o cunoastere prealabila aproblematicii procesului reabilitarii juvenile.

Proiectul propus prin aceasta tema va fi orientat catre crearea unui mediu dereabilitare a minorilor, avand ca tinta reintegrarea lor in cadrul comunitatiiunde, alaturi de proiectul educational, cadrul construitpoate fi unul dintre actoriiprincipaliai acestui proces.

DELINCVENTA MINORILOR: STATISTICI, ATITUDINI, TINTE

Trebuie stiut faptul ca minorul care nu a mplinit 14 ani nu are responsibilitatepenal. Un minor avnd vrsta ntre 14 si 16 ani are responsabilitate penal numaidac se poate proba c avea discernmnt total n momentul comiterii infractiunii.Un minor care a mplinit 16 ani are responsabilitate penal. Legislatia modernainterzice asocierea minorilor si adultilor intr-un acelasi ansamblu construit.

Conform datelor statistice, 50% dintre minorii delincventi au varste cuprinseintre 16-17 ani, aproximativ 80% dintre acestia savarsind acte de hotie/furt/talharie.Unui minor cu responsabilitate penal i se poate aplica o msur privind un regimeducativsau de detentie, primul facand obiectul studiului propus. Din fericire, inultimii ani se inregistreaza in Romania o scadere a condamnarilor in randul minorilor:

1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001Minori 668 1898 2518 5077 5625 4676 3303 2675 2289 2613 1979 1792 1396 1432


2/13

"Reformarea justitiei juvenile", "justitie juvenil restaurativ" si "justitiejuvenil relational" sunt temele actuale de studiu n criminologia contemporan,dupa cum afirma Graham W. GILES (*1). Acesta subliniaza faptul ca o preocupareprincipala ar trebui sa fie orientarea spre determinarea modului in care temelementionate pot directiona politicile si practicile n mediul cultural, demografic si

geografic romnesc. Orice strategie capabil de a mnui/dirija infractiunile comisede tineri conform standardelor europene va pune sub semnul ntrebrii structurile,metodele si atitudinile existente. Istoria ne nvat c, n acest domeniu, schimbrilepot fi constructive si deopotriva distructive, producnd probleme nedorite pentrupersonal, noi dileme pentru victime si nesigurant pentru tinerii delincventi retinuti.

Trei metode relationale de interventie social apar a fi elocvente nactivitatea cu persoanele afectate, concluziile autorului mbinand aspectele fiecreiadintre ele n contextul specific al justitiei pentru minori (*2):

metoda transteoretic, care se sprijin pe ideea trecerii persoanelor cu

comportament dependent, bine nrdcinat, printr-un ciclu al schimbrii: de la unproces premeditativ la meditatie, prin actiune la mentinere, si, de la revenire, napoila reflectie. justitia restitutiv, care consider relatiile ca fiind cruciale pentru victime sidelincventi, deopotriv. Accentul cade pe importanta medierii, reparatiei sireducerii recidivismului, prin recunoasterea de ctre tinerii delincventi a ruluifcut si necesitatea de a face un efort semnificativ pentru a compensa pierderea saua repara paguba. psihologia cuantic, care consider c auto-observarea terapeutic poate initiaprocesul de schimbare, n special pentru cei victimizati de traume grave sau cruzimedin partea familiei, societtii sau sistemului justitiei penale.

Aceste idei sunt in deplin acord cu cadrul legislativ romanesc actual, careprevede pentru minori aplicarea unui regim special, adecvat particularitatilor sinecesitatilor varstei, cu scopul de a influenta pozitiv dezvoltarea lor fizica, psihica simorala. Un accent important este pus asupra mentinerii si dezvoltarii relatieiminorilor in cauza cu familia si cu comunitatea.

Se contureaza din ce in ce mai clar faptul ca proiectul de arhitecturapoatedeschide un discurs teoretic, spatial si functional dedicat acestor preocupari.Cadrul construit, coroborat cu programul educational, trebuie gandit astfel incat el sa

raspunda necesitatilor de schimbare si evolutiepozitiva a persoanelor pe care leva gazdui temporar.

ACTIUNI DE REABILITARE/INTEGRARE SOCIALA DESFASURATECU MINORI AFLATI IN CUSTODIA CENTRELOR DE EDUCARE

Proiectul educational integrat are cateva tinte precise (*3):- asigurarea unui climat favorabil pentru o dezvoltare personala durabila- conferirea utilitatii pentru perioada sederii in centrul de educare- reducerea vulnerabilitatii psihologice si sociale- asimilarea de cunostine si formarea de deprinderi necesare (re)integrarii sociale


3/13

In vederea atingerii lor, pentru o restituire sanatoasa in mediulfamilial/social, directiile principale de actiune se indreapta spre:

1. INSTRUIREA SCOLARA- se adreseaza tuturor minorilor, indiferent de stadiul depregatire anterior. Este organizata in toate formele de invatamant - primar,

gimnazial, liceal.

2. FORMAREA PROFESIONALA - are loc in cadrul scolilor de arte si meserii sausub forma cursurilor de (re)conversie profesionala, realizate in cooperare cuMinisterul Educatiei Nationale.

3. EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL - sub forma de programe sau activitati -reprezinta activitati utile de petrecere a timpului, inducand disciplina, spiritul decompetitie pozitiv, energia canalizata constructiv, in vederea obtinerii unui tonus fizicsi psihic.

4. BIBLIOTECA - reprezinta o sursa esentiala de cunoastere, pentru o dezvoltareculturala si personala robusta.

5. ACTIVITATI ARTISTICE SI DE DIFUZARE A CULTURII - presupun atat oparticipare activa - in cadrul atelierelor de pictura, sculptura, scriere, fotografie etc.,cat si una pasiva - prin vizionari, auditii, expozitii, lansari etc.

6. ASISTENTA/CONSILIERE - PSIHOLOGICA - presupune evaluarea psihologica aminorilor, interventia in momente de criza precum si asistenta - individuala sau degrup - acordata in vederea ameliorarii functionarii in plan psihic.

- SOCIALA - se realizarea sub forma activitatilor siprogramelor destinate insusirii abilitatilor pro-sociale si a unor principii pentru o viatanormala, in acord cu normele sociale, pentru a-si gestiona mai bine viata personalasau pentru a depasi mai usor anumite obstacole.

2. SIT - LOCALIZARE AMPLASAMENT

Alegerea sitului deschide pentru programul propus o problematica specifica.Acesta necesita o localizare capabila sa sustina o comunicare viabila cucomunitatea, o conexiune eficienta si cu alte dotari educationale sau cu zone

dedicate activitatilor sportive/culturale, accese, retele, etc. Izolarea nu este ooptiune in acest caz. De asemenea, spatiul verde, peisajul - reprezintacomponente esentiale ale programului si vor fi integrate in gandirea proiectului deansamblu, prin prisma preocuparilor minorilor care pot migra de la interior la exterior,avea activitati in aer liber, relatia cu natura fiind un factor cheie al formarii lor.

Cu o suprafata estimata la 4500-5500mp, proiectul propune treiamplasamente. Un factor de noutatein abordarea proiectului il constituie faptul caatelierul poate alege unul dintre siturile sugerate (vezi anexa) sau poate optapentru un altul, in acord cu criteriile exprimate mai sus si doar dupa o justificaretemeinica a optiunii din punctul de vedere al oportunitatii functionale.


4/13

3. PROGRAMUL FUNCTIUNILOR

3.1. CONSIDERATII GENERALE

Ansamblul construit va cuprinde spatii dedicate desfasurarii in bune conditii atuturor actiunilor enumerate anterior, prin implicarea unor componente specifice,aferente unui ansamblu cu destinatia "Centru pentru educare/reabilitare pentruminori", alocat pentru un numar de 50-70 minori. Toate facilitatile, indiferent degradul de securitate, vor trebui sa asigure un mediu sigur, care sa protejeze minoriiin a-si face rau. Persoanele rezidente trebuie sa constientizeze ca sunt la adapostde orice pericol, atat din afara, cat si din interior - stiut fiind faptul ca perceptiasigurantei diminueaza comportamentul negativ/agresiv. Desfasurarea activitatilorin grupuri mici, oportunitatile pentru intimitate si o buna gestiune a limitelorinterior/exterior pot constribui decisiv la asimilarea unui comportament pozitiv.Pentru o buna desfasurare a activitatilor si programelor educationale se impun

observarea si monitorizarea permanenta, fara insa a le influenta.

Elementele esentiale constitutive ale programuluiaferent Centrului sunt

- PERIMETRU- delimitare interior / exterior- LOCUIRE/CAZARE- ZONE PENTRU ACTIVITATI - EDUCARE, CONSILIERE,

PRODUCTIE, RECREERE, RELIGIE, VIZITA- ZONE PENTRU SERVICII - INFIRMERIE, SPALATORIE,

BUCATARIE, CANTINA

- ADMINISTRATIE - BIROURI PERSONAL, ZONA PRIMIRE,CONTROL

- INTRETINERE, DEPOZITARE

3.2. CONSIDERATII PRIVIND CALITATEA SPATIILOR CONSTRUITE

Din punct de vedere constructiv, in acord cu exigentele actuale, ar trebui tinutcont de cateva aspecte importante care determina calitatea locuirii, precum:

- afirmarea unei relatii interior / exterior bazate pe transparenta, in vederea

obtinerii unui iluminat natural eficient, si cu scopul transversal de a reduce perceptiaaglomerarii

- accesibilitate sporita spre spatiile destinate activitatilor exterioare, pentru oreducere a unui sentiment de izolare

- utilizarea unor culori luminoase, intr-o cromatica armonioasa, accente dedecoratie si o posibilitate de personalizare a amenajarii, acolo unde este cazul

- mobilier mobil si modulabil care sa poata fi utilizat diferit pe parcursul zilei,in acord cu diverse activitati, cu respectarea normelor de securitate

- crearea de variatiuni spatiale care sa se poata plia natural pe nevoileaferente ale utilizatorilor, pe parcursul zilei

- utilizarea de materiale fono-absorbante, pentru reducerea zgomotuluiexcesiv inerent, creat prin prezenta activa a grupurilor de minori


5/13

- posibilitatea de a accesa flexibil diverse programe pe parcursul zilei, pentrua incarca eficient si activ programul zilnic

3.3. PERIMETRUL

Modul de delimitare a ansamblului, conceptul imprejmuirii reprezinta insine una dintre preocuparile centrale ale proiectului, in contextul inovarii indomeniul relatiei ansamblului cu vecinatatile, cu orasul. Tema studierii relatieispatiu public - spatiu privat, spatiul orasului - spatiul ansamblului, a relatiei interior-exterior revine acum in atentie. Comparativ cu exigentele sistemului de imprejmuireaferent unui centru de detentie, proiectul de fata va ridica problema delimitarilor sisistemelor de securitate intr-o viziune contemporana, aferente unui regim semi-deschis, in acord cu tinta studiului.

Intrarile in perimetru (care, dupa schema uzuala pot fi de 4 tipuri: aferenteprimirii minorilor, vizitatorilor, aprovizionarii/serviciilor, personalului), pot fi integrate,pentru o gestionare mai flexibila a acceselor.

3.4. LOCUIRE/CAZARE

Noile directii care conformeaza alcatuirea ansamblurilor avand ca functiuneeducarea/reabilitarea minorilor arata o predispozitie spre organizarea de tip modular.In acest context, insasi functiunea de locuire/cazare poate fi gandita ca ansamblu depavilioane, cu un numar mai redus de locuitori. Acest fapt poate induce o mai bunagestiune a vietii de zi cu zi, in contextul reabilitarii. Este asigurata functionarea

diferentiata a modulelor/pavilioanelor, mai buna lor supraveghere, o mai bunainteractiune personal/individ, in conditii de acces la activitati corespunzatoarecategoriilor de persoane aflate in custodie.

Reamintim faptul ca Centrul pe care il are ca obiect studiul de fata estedestinat unui numar de 50-70 minori. In vederea stabilirii unor gabarite posibile, canumar de ocupanti/camera, am putea analiza situatia existenta in centrele de profildin tara. Astfel, Centrul Educativ Targu Ocna, cu o capacitate de 98 de locuri,propune 2 pavilioane de cazare, cu 10 dormitoare, de cate 27mp sau 48mp. Lacentrul Buzias, cu o capacitate de 128 locuri, exista 4 pavilioane de cazare de tipduplex, fiecare cu cate 5 camere cu o suprafata de 24.5mp, de cate 3 sau 4 locuri,cu grup sanitar propriu.

Reglementarile actuale precizeaza faptul ca se pot aloca 2 spatii echipate cuWC/Dus/Chiuvetala la maximum 10 persoane.

Aferent cazarii, fiecare modul locativ poate cuprinde o serie de spatii conexe:- birou supraveghetor : ~ 15mp- sala studiu : ~ 20mp- camera de zi : ~ 40mp- spalator : ~ 10mp- camera liberare : ~ 15mp- sala mic dejun - cu chicineta si spatiu depozitare : ~ 30mp- holuri, accese, circulatii


6/13

In cazul de fata, estimativ, o unitate de cazare cu 4 camere x 24.5mp +spatiile anexe - astfel configurata, poate avea o suprafata de approx. 250mp,suprafata construita la sol. Corelat cu numarul de minori gazduiti, rezulta - estimativ- 1000 mp alocati locuirii.

Documentatia de specialitate ofera o imagine a dotarilor camerei tip:- registru de caldura, protejat anti-vandalism- usa metalica - cu o suprafata transparenta ce permite supravegherea

directa, cu deschidere spre hol- ferestre - tip termopan, ignifugate si rezistente la uzura- paturi suprapuse - cate 2, cu saltea ignifugata si rezistenta la uzura- 2 mese rabatabile, dispuse langa ferestre- 5 scaune plastic- nisa in perete pentru depozitare- interfon

- TV- baia poate cuprinde 2 oglinzi, 2 WC. Dusurile se vor prevedea separat.

3.5. ZONE PENTRU ACTIVITATI

Asa cum am enunat deja, Activitatilepot fi de mai multe tipuri, de la cele deinvatare si pana la cele de educare sau productie.

3.5.1.Activitatile deeducare/invatare

Vorbim despre o scoala propriu-zisa, care poate contine sali de clasa,depozitari, spatii comune, biblioteca, sali profesori, grupuri sanitare, etc. - cudimensionari specifice. Din exemplele existente, atat centrul de la Targu-Ocna, cat sicel de la Buzias integreaza aceste spatii, internalizat. In studiul propus pentru noulCentru se poate lua in calcul externalizarea unei parti a acestor functiuni, inrelatie deschisa, de cooperare - cu alte unitati de invatamant aflate inproximitate, pentru o eficienta sporita a cooperarii cu comunitatea.

Ca dotari si dimensionari aferente tintei de 50-70 de minori, se poate lua incalcul un necesar de spatii aferente activitatilor scolare dupa cum urmeaza,orientativ:

- sala clasa: ~ 40mp, cu un necesar estimat de 4 clase, urmarind cicluri deinvatare aferente necesitatilor lor, elevii find grupati dupa criteriide pregatire si varsta. Sala de clasa trebuie sa fie corectiluminata, si incalzita, sa aiba o tabla

- cabinet informatica: ~ 40mp- sala multifunctionala(poate fi proiectata prin integrarea salii de mese/salii

de festivitati, prin compartimentari contextuale) ~ 200mp- sala activitati educative: ~ 30mp; necesar estimat : 2 sali- sala material didactic: ~ 10mp, cate una aferenta fiecarei sali de clasa- secretariat :~ 25mp

- sala profesori: ~ 40mp- pedagog/supraveghetor: ~ 25mp


7/13

- biblioteca : ~ 40-100mp. Literatura de specialitate (*4) recomanda camaterialele aferente bibliotecii sa fie continute in spatiile de activitati curente, maimult decat intr-o sala/cladire separata. In centrele de la Targu-Ocna si Buziasbiblioteca este un spatiu de sine statator, integrat zonei de invatare/educare.

- spatii tehnice, grupuri sanitare

3.5.2. Activitati de consiliere

Cerintele spatiale aferente acestor activitati variaza de la prevederea de spatiicu suprafete reduse, pentru consilierea individiduala, la spatii pentru activitati degrup sau alaturi de alti membri ai familiei. Aceste spatii ar trebui sa confere ooatmosfera destinsa, sa fie finisate cu materiale fono-absorbante, pentru a asiguraliniste si discretie. Comunicarea vizuala partiala cu alte spatii comune poate reducetensiunea potentiala la care este supus individul.

3.5.3. Activitati de productie - formare profesionala/culturala

Asa cum aratam in capitolul 1, aceasta categorie de activitati, coroborate,reprezinta o preocupare centrala in cadrul programului Centrului. Pe de o partepoate avea loc calificarea/recalificarea profesionala care poate fi utila in integrareasociala a individului - in functie de categoria de varsta, pe de alta parte - activitatileculturale - atat active, cat si pasive - pot imbogati spiritul, constribuind esential la oreabilitare in plan psihologic-afectiv, cu rol in dezvoltarea personala.

Activitatile propuse in Centrul de reabilitare pot fi subiectul uneicercetari separate. Invitam colectivele de studiu sa propuna activitati in acordcu preocuparile contemporane(scriere creativa, fotografie, atelier de film, dansuri,teatru etc). Pot fi integrate activitati aferente exprimarii culturii urbane de ex.grafitti, etc. In stadiul actual, centrele deja mentionate propun cateva tipuri deateliere, dupa cum urmeaza:

- atelier olarit: ~ 30mp- atelier tamplarie: ~ 30mp- atelier mecanic: ~ 50mp- atelier croitorie: ~ 30mp- atelier frizerie/coafura: ~ 20mp- atelier pictura: ~ 30mp- cabinet muzica: ~ 10mp

- depozitari, anexe, grupuri sanitare, accese: ~ 50mpConsideram ca, adiacent, se pot propune spatii multifuntionale cu destinatii

flexibile, precum si o sala de expozitie.

3.5.4. Activitati de recreere/sport

Zonele dedicate acestor activitati esentiale de petrecere a timpului pot figeneroase prin program si se pot desfasura atat la interior, cat si la exterior. Asacum am mentionat deja, miscarea, sportul, recreerea induc un comportament pozitiv,cu rol reparatoriu si de dezvoltare, fiind induse disciplina, spiritul de competitie,

cooperarea, energia canalizata constructiv, in vederea obtinerii unui tonus fizic sipsihic.


8/13

Programele existente propun integrarea unei sali de sport aferente centrului.Desigur, prin prisma invocarii comunicarii si cooperarii cu institutii adiacente dinexterior, se pot crea parteneriate prin care membrii sa poate utiliza facilitati aflate inexteriorul perimetrului.

Functiuni aferente activitatilor lainterior:- sala sport cu anexe - sala forta, vestiare, etc.- sala spectacole cu anexe - foyer, depozitare, birouri, etc.- club- perete catarare, alte sali multifunctionale

Pentru activitati la exteriorse pot prevedea:- teren de sport (multifunctional : fotbal, volei, baschet, etc.)- rampe pentru sporturi urbane boarding, skating, biking, etc.- un amfiteatru- curti pentru recreere, plimbare, intalniri cu familia (dupa caz)

Cadrul existent propune configuratii multiple, centrul de la Buzias oferind ogama mai larga de optiuni. Centrul de la Targu-Ocna prevede o sala de sport de158mp, o sala de spectacolede 155mp, club si studio TVcu o suprafata de 45mp. La Buzias sala de sportpropriu-zisa are 570mp. Acesteia i se adauga o sala deforta de 30mp, un vestiar de 30mp, spatii tehnice, circulatii, birousupraveghetor/pedagog. Sala de spectacole are o suprafata de 208mp. Maicuprinde un foyer de 75mp si birouri - 60mp. La exterior li se adaga un teren defotbal de 965mp, unul de volei de 965mp si un altul de tenis, de 495mp. Unamfiteatru de 175mp completeaza dotarile de petrecere a timpului liber.

3.5.5. Religie si identitate culturala

Ansamblul poate fi dotat cu spatiu de exercitiu religios si exprimare aidentitatii culturale, ca parte a ansamblului. Poate fi dotat cu o capela de dimensiunireduse. La Buzias spatiul dedicat are alocat 38mp.

3.5.6.Zona pentru vizita

Vizitarea minorilor si contactul cu exteriorul trebuie incurajate. Spatiul trebuiesa asigure intimitate si in acelasi timp o comunicare deschisa.

Trebuie sa existe o zona de acces/primire/hall. Se presupune existenta unorspatii de depozitare/dulap/cuier- atat pentru cei vizitati, cat si vizitatori. Un controlprealabil trebuie efectuat de ambele parti pentru buna gestionare a circulatieiobiectelor/produselorpermise in complex. Spatiile exterioare pot fi mai adecvatepentru inducerea unei atmosfere pozitive, deschise. Trebuie, de asemenea,prevazute birouri cu diverse destinatii, zona primire pachet, convorbiri telefonice,corespondenta, cumparaturi.

Se poate prevedea, de asemenea, un pavilion de cazare pentru vizitatori ~250mp.

Pentru a avea un ordin de marime/reper, la Centrul de la Buzias, modulul devizitare propune o sala de intalnire de 60mp, birou supraveghetor 10mp, birou pentru

prevenirea criminalitatii 18mp, birouri SEAP 55mp, arhiva 18mp, grupuri sanitare,accese, spatii anexe.


9/13

Asadar, suprafata zonei destinate vizitelor poate astfel fi estimata la unnecesar de 150mp, corelat cu capacitatea prevazuta a complexului (50-70 minori).

3.6. ZONE PENTRU SERVICII

3.6.1. Infirmeria - orice dotare de tip Centru pentru reabilitare/integraretrebuie sa fie dotat cu unul sau mai multe cabinete medicale pentru interventiiimediate, cu grad redus de complexitate. Un cabinet poate cuprinde o camera deconsultatie, birou medic, spatiu depozitare medicamente/echipament medical. Maipoate fi prevazut un cabinet pentru dentist si o camera de carantina, cu dotaripentru persoane cu dizabilitati fizice.

Tinand cont de faptul ca minorii beneficiaza de un control medical la admisiain centru,acesta poate fi amplasat in directa legatura cu modulul de primire.

Spatiul exterior adiacent poate fi prevazuut cu acces rapid salvare.

3.6.2. Spalatoria - daca este prevazut ca serviciu internalizat, trebuieprevazute spatii adecvate pentru depozitarea lucrurilor murdare, trierea lor, spalatmecanic cu dispozitive dedicate, uscare, presare, calcare, depozitarea lucrurilorcurate, detergenti si alti agenti chimici necesari. Spatiul trebuie aerisit, protejat laumezeala, bine iluminat.

3.6.3. Cantina-bucataria - pot functiona integrat. Locul unde se servestemasa poate avea un impact major asupra comportamentului minorilor, de aceeaarhitectura spatiului si a amenajarii poate reprezenta un subiect de cercetare in sine.Din conditii de eficienta a serviciului si supravegherii, in general se opteaza pentruun spatiu unic de servire a mesei, cu posibilitatea compartimentarii flexibile,

contextuale. Spatiul interior poate fi extins si cu spatii exterioare adiacente, candconditiile atmosferice permit acest lucru. Pot exista shimburi multiple, la nevoie.Mesele sunt de 4-6 persoane. Servirea se face pe o singura linie de asteptare,evitandu-se aglorarea sau intersecatrea fluxurilor.

Materialele aferente pardoselilor si peretilor vor fi rezistente lamurdarire/patare/stropire. Pot fi prevazute depozitari de detergenti, un birousupraveghetor, etc. Se va prevedea o sala de mese pentru personal.

Schema functionala a bucatariei va prevedea spatii dedicate precum oficiu,bar, vesela, preparare calda/rece, depozitare, birou bucatar sef, vestiar, etc.

Spatiile de depozitare vor fi in directa legatura cu exteriorul ansamblului.

3.7. ZONE PENTRU ADMINISTRATIE

Spatiile dedicate administratiei cuprind birouri diverse alepersonalului, birouldirectorului, secretariate, spatii anexe, arhiva, depozitari. Se pot prevedeaparcari exterioare pentru personal. Zona de primire/admisie minori este unul dintremodulele cheie ale complexului. Primirea minorilor, conform schemei functionalestandard (*5) poate avea o suprafata de approx. ~60mp si cuprinde:

- spatii de asteptare, cu acces la grup sanitar si apa potabila- spatiu pentru control documente, identificare- spatiu pentru perchezitionare/control al bagajelor

- spatiu fotografiere, amprentare- spatiu pentru imbaiere


10/13

- spatiu deparazitare, frizerie- spatiu pentru efectuarea unei vizite medicale sumare- spatiu pentru echipare- birouri, spatii depozitare

SUPRAFETE ESTIMATE ZONE : - Locuire~ 1000mp-Activitati : Educare~ 500mp

Consiliere ~ 60mpProductie ~ 200mpRecreere - interior ~ 500mp

- exterior ~ 2500mpReligie ~ 40mp

Vizita ~ 60mp-Servicii: Restaurant/Bucatarie~ 250mp

Infirmerie ~ 60mpSpalatorie~ 40mp

- Administratie ~ 250mp- Primire vizitatori ~ 250mp- Alte spatii ~ 300mp

4. CONINUTUL MINIM AL STUDIULUI + PREDARI FAZE

FAZE ALE PROIECTULUI Prezentare proiect : luni 03.11.2014

FAZA I: studiu urbanistic+ilustrare tema, 4 sptmni

Proiectul se poate in aceasta faza fie individual, fie in echipe de 2-3 studenti,optiunea fiind latitudinea atelierului. Fiecare student/echip va prezenta odocumentaie care va conine:

- Tema de proiectare - definita pornind de la reperele oferite de tema cadru-ncadrare n ora/sit/ PUG (PUZ)- Situaie existent/analiz - sc. 1 : 2000- Concept, scheme functionale- Propunere Masterplan Centru Educational - sc. 1 : 1000- Partiu general, planuri module functionale - sc. 1 : 500- Machet de studiu - sc. 1 : 1000- Ilustrare tema (imagini 3D)

PREDAREA FAZEI I A PROIECTULUI: 26.11.2014

PREDAREA SE VA FACE PE CAIET FORMAT A3 (paginat orizontal) cuprezentarea tuturor obiectelor solicitate + CD PREZENTARE FORMAT DIGITAL

TOTAL SUPRAFATA ESTIMATA : ~ 6000mp

*Nota: suprafetele sunt

aproximative, acestea

putand fi amendate prin

solutii specifice abordate,

argumentate si propuse in

cadrul atelierului.


11/13


12/13


13/13

ANEXA - SITURI PROPUSE

1.ZONA 1 MAI (COMPOZITORILOR)/GHENCEA/HAIDUCULUI

2.ZONA BERCENI/FERENTARI

tema centru educativ an4 uauim 2014

Documents